Profitul Agricol nr. 32, din 2 septembrie 2020

nr. 32 din 2 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 32/2020 Redactor - ¿ef

Ce culoare politicå are un fermier?

O vorbå goalå, plåcutå multora, ca toate vorbele goale, este cå agricultura n-ar avea culoare politicå. ªi ni se fluturå iluzia unei politici agricole na¡ionale, ce plute¿te cumva deasupra politicilor de partid, întru bunåstarea tuturor.

Nimic mai fals. Problema agriculturii este una socialå, deci ¿i politicå.

Fiecare partid - liberal, social democrat, al maghiarilor, al salvatorilor de ¡arå etc.

- are propriile sale solu¡ii politice. Pe care ni le prezintå, aproape cu religiozitate, ca adevårul absolut.

Nici fermierii nu sunt lipsi¡i de culoare politicå. Unii sunt pe fa¡å membrii USR, al¡ii plåtesc cotiza¡ia la PSD ¿i se mândresc cu asta. ªi PNL are destui agricultori, dar pe prea pu¡ini a gåsit så-i foloseascå în politica mare. Pe cei mai mul¡i îi regåsi¡i pe listele de primari (odatå ar trebui så vorbim ¿i despre politicianul nostru sårac ¿i cinstit, a¿a cum îl visa Ion Iliescu).

Din nefericire, partidele au oameni pricepu¡i la toate, deci ¿i la problemele agriculturii. Dovadå cå orice politician trece de la un partid la altul fårå convulsii ideologice.

Eu, unul, a¿ prefera så ¿tiu clar care sunt solu¡iile liberalilor, social democra¡ilor, usr-i¿tilor la chestiunea agriculturii. Dar ni¿te solu¡ii pragmatice, nåscute din realitatea din teren, nu vorbe goale scrise dintr-un birou, în buricul capitalei, cum a fost cea lansatå zilele trecute de liberali, satul smart.

Nu-i problemå, cå nici dinspre celelalte partide nu curg propuneri mai de soi. De unde så ¿tie politcienii de la centru cå prin satele noastre apa curge cu orar, din douå în douå zile? Ei sunt preocupa¡i så taie panglici ¿i så pupe fete. ªi, poate cå nu ar fi råu ca ¿i asocia¡iile profesionale så aibå simpatii politice pe fa¡å. S-ar bate altfel, pentru votul lor, partidele, mai ales cele cu marje mici la ¡arå.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 32/2020

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Cre[terea animalelor

Ziua Porumbului 5,5 miliarde de euro pentru iriga¡ii

Scheme de ajutor pentru zootehnie aprobate de Guvern Cooperativa Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå

Alina Cre¡u: tensiuni în rândul fermierilor

7 7

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase Produc¡ia mondialå de soia: 370 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de rapi¡å: 68 milioane de tone

12 14

15

16

16

OPINII Fermier, caut ministru

18

Subven¡ia pentru asigurare se pierde dupå întoarcerea culturilor!

9

42 Contul pentru despågubiri trebuie så fie diferit de cel Ma[ini [i utilaje pentru subven¡ii 10 Noile tractoare John Deere Fermieri ;n politic\ 7R ¿i 8R Partidul Agricol, în portofoliul deocamdatå faza pe primårii 22 IPSO Florea Florin – primarul fermier 24 Agriculturå 44 Semånat ¿i fertilizat simultan Culturi vegetale cu semånåtorile Kubota SC 46 Testårile discordiei 26 Tractoare Massey Ferguson Semnal de alarmå în oferta General Leasing 48 tras de fermierii din Timi¿!

28 Informa]ii externe Semånatul întârziat al rapi¡ei 30 China încearcå så elimine Recomandåri vaccinurile ilegale 49 pentru semånatul tardiv 32 Marea Britanie cumpårå grâu Fermierii din Teleorman a¿teaptå apa din Germania 49 34 din Dunåre

Magazin

Gr\dina, via [i livada Cine asigurå seceta?

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

20

40

Ro¿ii mai scumpe, dar gustoase Controlul putregaiului cenu¿iu trebuie fåcut cu maximå aten¡ie

36

38

Câteva zile în Deltå, pe caniculå Prepeli¡a, o cenu¿åreaså?

Egiptul ¿i comer¡ul înfloritor cu iasomie

52 53 54

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Ziua Porumbului Pe 10 septembrie va avea loc Ziua Porumbului, cea organizatå de Nicolae Sitaru la Orezu, Ialomi¡a. De data aceasta, din cauza pandemiei, se va desfå¿ura cu un numår restrâns de participan¡i: reprezentan¡i ai companiilor de semin¡e, ai MADR. Dar, pentru cå întâlnirea a avut de fiecare datå o bunå prizå la public, va fi transmiså live, pe pagina de Facebook FarmForum, un proiect APPR. “Prin Ziua altfel a Porumbului vrem så tragem ¿i un semnal de alarmå despre faptul cå porumb fårå apå nu se poate”, spune Sitaru.

Ultimele detalii urmeazå så fie stabilite såptåmâna aceasta, când se face recoltatul în loturile de testare Elsit.

Adrian MIHAI

5,5 miliarde de euro pentru iriga]ii România va beneficia de o linie de finan¡are de 5,5 miliarde de euro din programul de rezilien¡å pentru refacerea infrastructurii principale de iriga¡ii pânå în anul 2027, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru.

“România are de luat, pe programul de rezilien¡å, aproximativ 33 de miliarde de euro, din care Ministerul Fondurilor Europene a identificat o linie de finan¡are pe ceea ce înseamnå sistemul de gestionare a apei. Este vorba de infrastructura principalå de iriga¡ii, desecare, drenaj ¿i combaterea eroziunii solului.

Practic, România în ultimii 30 de ani nu a avut resurse financiare så reabiliteze infrastructura principalå, iar din acel vestit miliard de euro din bugetul na¡ional, care a fost aprobat printr-o lege în 2015, în momentul de fa¡å s-au investit undeva la 170 de milioane de Profitul Agricol 32/2020

euro, ceea ce este foarte pu¡in”, spunea secretarul de stat.

Cu cele 5,5 miliarde de euro se va face reabilitarea sistemului de iriga¡ii pe 3 milioane de hectare, iar o suprafa¡å similarå pe desecare ¿i drenaj.

Din punct de vedere tehnic, în primii doi ani, respectiv în 2021 ¿i 2022, ANIF trebuie så fie pregåtitå så contracteze 70% din valoarea totalå a programului, iar reabilitarea trebuie så se finalizeze nu mai târziu de anul 2027, pentru a se putea face decontåri cu Comisia Europeanå.

Cele 5,5 miliarde de euro vin pe lângå cele 23 miliarde de euro pe care România le are alocate pe PAC, Pilonul I ¿i Pilonul II, în exerci¡iul financiar 2021-2027.

Andrei OSTROVEANU

Alcedo a lansat catalogul de toamnå Publica¡ia con¡ine informa¡ii despre produse de protec¡ia plantelor, semin¡e, îngrå¿åminte, servicii ¿i pachete propuse, dar ¿i un capitol despre agricultura conservativå. Catalogul Alcedo este disponibil atât sub fromå tipåritå, distribuit la cerere, cât ¿i în format electronic, în aplica¡ia mobilå Alcedo România versiunea 2.0, pe Google play ¿i pe App Store.

Prima conferin¡å a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare Miercuri, pe 2 septembrie, când revista tocmai iese de sub tipar, în Bucure¿ti, la ASAS, are loc prima conferin¡å de preså a Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care reune¿te 4 mari organiza¡ii: LAPAR, Pro Agro, APPR ¿i UNCSV. S-a vorbit despre participarea la Copa-Cogeca, despre (ne)plata despågubirilor la secetå, despre nevoia amânårii ratelor la creditele agricultorilor, despre Legea Mirosurilor ¿i cea a vânåtorii. Mai multe, în numårul urmåtor.

Agrii sprijinå învå¡åmântul agricol Compania Agrii a lansat campania Alåturi de învå¡åmântul agricol românesc, care se va desfå¿ura pânå la finalul lunii octombrie. ¥n cadrul acestui program, Agrii va dona tablete copiilor din comunitå¡ile rurale ¿i se implicå într-un proiect na¡ional dedicat educa¡iei digitale. O parte din vânzårile Agrii vor fi donate pentru achizi¡ionarea de tablete, dupå cum urmeazå: câte 3 lei pentru fiecare sac de rapi¡å Cristal sau LG Aspect, câte 10 lei pentru fiecare tonå de grâu de såmân¡å RGT Montecarlo, Alhambra, Reform, Venezio ¿i Trublion, câte 30 de lei la fiecare pachet comercial de såmân¡å etc. Tabletele vor fi distribuite dupå 15 septembrie. Pentru Agrii România, implicarea în proiectele ce ¡in de via¡a socialå ¿i de comunitatea din care face parte este o responsabilitate ¿i o asumare a respectårii unor valori.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Klaus Iohannis are un consilier pentru Climå Klaus Iohannis a numit-o, luni, în func¡ia de consilier de stat pe AlexandraMaria Boc¿e, înfiin¡ând un nou Departament al Administra¡iei Preziden¡iale, care se va ocupa de climå ¿i sustenabilitate. Alexandra-Maria Boc¿e are 33 de ani ¿i a absolvit un Doctorat în Politicå ¿i Studii Interna¡ionale la Universitatea din Cambridge, în 2017.

Portofoliul såu de cercetare ¿i analizå include diverse publica¡ii de politici publice ¿i academice în jurnale de top în domeniile climei ¿i energiei. De asemenea, a scris o carte despre re¡elele interna¡ionale de politici energetice ¿i de mediu.

Mini¿trii Agriculturii din UE s-au întâlnit fa¡å în fa¡å ¥n perioada 30 august - 1 septembrie, ministrul Adrian Oros a participat la evenimentele organizate în marja Consiliului Informal de Mini¿tri ai Agriculturii din Uniunea Europeanå. ¥ntâlnirea s-a ¡inut în ora¿ul german Koblenz, iar mini¿trii au vizitat zona viticolå de pe râul Moselle. Vå reamintim, Germania de¡ine pre¿edin¡ia rotativå pânå la finalul anului.

Produc¡ia de porumb, în scådere Produc¡ia de porumb din România este prognozatå de anali¿tii americani la 12,8 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå, 2,7 milioane hectare. Produc¡ia medie va ajunge la 4,83 tone/hectar, în scådere cu 10% fa¡å de anul trecut.

România este al doilea mare producåtor de porumb din UE, dupå Fran¡a. Precipita¡iile de la sfâr¿itul primåverii ¿i începutul verii au oferit un debut favorabil. ¥n schimb, în sud ¿i est seceta s-a extins, diminuând randamentul. Probleme grave sunt semnalate în marile zone producåtoare din sudul ¿i sud-estul României. Acolo au fost cele mai pu¡ine ploi. Doar în vest, în apropierea grani¡ei cu Ungaria ¿i Serbia, culturile aratå bine datoritå precipita¡iilor sezoniere favorabile.

8

Alina Cre]u> tensiuni în rândul fermierilor Asocia¡iile membre ale Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare se pregåtesc inclusiv de proteste anti-guvernamentale.

Alina Cre¡u, directorul executiv APPR, a declarat, la Profitul Agricol Live (interviuri în direct transmise pe pagina de Facebook a revistei), cå au fost epuizate resursele de comunicare, dupå ce Guvernul a întârziat publicarea ordonan¡ei de urgen¡å privind despågubirile pentru culturile de toamnå afectate de secetå.

“Tensiunea acumulatå în rândul fermierilor, pe o scalå de la 1 la 10, este la 100. Au existat promisiuni cå pânå la 1 septembrie se vor face plå¡ile”, acuzå Alina Cre¡u. “Nu a existat un calendar clar, dar nici nu vedem sensul pentru care s-a a¿teptat ca ordonan¡a pentru sectorul vegetal så fie legatå de celelalte, pentru zootehnie. E nevoie urgentå de acei bani. Acum, la por¡ile fermierilor bat arendatorii. Arenda este titlu executoriu ¿i nu to¡i au solu¡ii. Unii au gåsit în¡elegere la bånci, la furnizori de inputuri, pentru amânarea plå¡ilor scadente. Înså despågubirile vor fi oricum folosite pentru plå¡i curente ¿i nu vor mai fi bani pentru demararea campaniei de toamnå. Despågubirile acoperå 27% din paguba pe ha. Fermierii au acceptat asta, dar am avut o problemå în momentul în care s-a comunicat cå nici måcar ace¿ti bani nu vor fi achita¡i to¡i odatå. Iar asta s-a întâmplat fiindcå s-au redirec¡ionat bani pentru sectorul zootehnic”.

APPR nu s-a implicat în protestele de la Constan¡a, înså se considerå, totu¿i, reprezentatå de fermierii membri participan¡i acolo.

Alina Cre¡u a mai punctat câteva probleme care sporesc starea generalå de nemul¡umire a fermierilor: - Seceta pedologicå nu este consi-

Alina Cre]u,

director executiv APPR

deratå, legal, situa¡ie de for¡å majorå.

Din aceastå cauzå, unele Camere de Comer¡ refuzå så elibereze certificatele pe care fermierii så le poatå invoca în scopul neonorårii contractelor cu comercian¡ii de cereale ¿i furnizorii de inputuri. Chiar ¿i când certificatele se elibereazå, nu sunt recunoscute ca opozabile lor de unele firme.

- Unele bånci sunt deschise prorogårii ratelor la creditele pentru fermieri, înså Asocia¡ia Românå a Båncilor ¿i BNR se opun.

- Nu existå o asigurare de secetå care så poatå fi accesatå de un numår mare de fermieri.

- Premisele pentru 2021 sunt sumbre. Nu vor mai pleca mari cantitå¡i de cereale la export. Aceste exporturi generau venituri care, în cele din urmå, se regåseau ¿i în contribu¡ii la bugetul de stat. Dacå nu plouå în aceastå toamnå va fi un an critic, fiind secåtuite atât rezervele de apå, cât ¿i cele bugetare.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Subven]ia pentru asigurare se pierde dup\ întoarcerea culturilor!

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, ne-a semnalat faptul cå fermierii pierd integral subven¡iile pentru asigurårile agricole, în cazul în care suprafe¡ele asigurate nu coincid cu cele declarate la APIA, indiferent de circumstan¡e.

Informa¡ia a fost confirmatå de AFIR, care precizeazå cå problema este cunoscutå ¿i analizatå cu Autoritatea de Management pentru PNDR. O neconcordan¡å între suprafe¡ele declarate la APIA ¿i suprafe¡ele asigurate apare din cauze obiective, neimCe se spune în Ghidul Submåsurii 17.1: “În anul pentru care se solicitå sprijin în cadrul submåsurii 17.1, datele din Cererea de finan¡are trebuie så corespundå cu cele men¡ionate în Registrul Unic de Identificare de la APIA, IACS/ Registrul exploata¡iilor de la ANSVSA/ Registrul agricol, precum ¿i cu cele din Contractul de asigurare, astfel: a) în cazul exploata¡iilor care includ sectorul vegetal · pentru cultura/ planta¡ia asiguratå, datele din Sec¡iunea A5 a Cererii de finan¡are trebuie så corespundå cu cele din Contractul de asigurare ¿i din Declara¡ia de suprafa¡å - Anexa la Cererea unicå de platå, dacå aceasta a fost depuså la APIA, cu toate modificårile incluse · în cazul în care pentru cultura/ planta¡ia asiguratå, solicitantul nu a depus Declara¡ia de suprafa¡å Anexa la Cererea unicå de plata, acesta va depune Extrasele din Registrele Agricole actualizate aferente localitå¡ilor în care se regåse¿te exploata¡ia agricolå”.

Profitul Agricol 32/2020

putabile fermierilor. Respectiv, în situa¡ia în care fermierul asigurå integral suprafa¡a însåmân¡atå, înså, ulterior, din cauza calamitårii unei culturi, este for¡at så o desfiin¡eze ¿i så însåmân¡eze o altå culturå.

A¿a s-au petrecut lucrurile ¿i acest an, cu întoarcerea unor mari suprafe¡e de grâu, orz, rapi¡å, în locul cårora s-au înfiin¡at culturi de floarea-soarelui sau porumb.

Cu toate cå fermierii actualizeazå suprafe¡ele totale la APIA, nu mai pot så asigure suprafe¡ele înfiin¡ate suplimentar ¿i de aici rezultå o diferen¡å. Cu toate cå diferen¡a este obiectivå ¿i u¿or de demonstrat, regulamentele nu au prevåzut asemenea situa¡ii. Prin urmare, se considerå cå este vorba de fraudå ¿i se anuleazå subven¡ia pentru întreaga suprafa¡å asiguratå!

Banii pentru subven¡ionarea poli¡elor eligibile de asigurare agricolå vin din fonduri europene, iar gestionarea lor se face de cåtre Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale.

AFIR confirmå întreaga situa¡ie: “În prezent, conform Ghidului solicitantului aferent submåsurii 17.1 ¿i procedurilor de lucru AFIR, fermierii pierd integral subven¡iile pentru asigurårile agricole, în cazul în care suprafe¡ele asigurate nu coincid cu cele declarate la APIA, indiferent de circumstan¡e. (...)

AFIR a ini¡iat o serie de discu¡ii pe aceastå temå cu Autoritatea de Management pentru PNDR (AM PNDR) ¿i analizeazå fiecare situa¡ie de acest fel cu cea mai mare aten¡ie pentru a sprijini beneficiarii”.

Robert VERESS

KWS România doneazå hranå pentru animale ¥n pandemie lumea a uitat de grådinile zoologice. Fårå vizitatori, acestea au ¿i mai pu¡ini bani la dispozi¡ie, deci sunt nevoite så cumpere mai pu¡inå hranå pentru animale. Unele grådini zoologice au ajuns chiar în situa¡ii dificile. ¥nså au cerut sprijin ¿i au primit. Compania KWS, de exemplu, va dona porumb pentru mai multe grådini zoologice. ¥n acela¿i timp, KWS face apel la fermieri, la al¡i jucåtori din agribusiness så se implice ¿i så contribuie ¿i ei la sus¡inerea grådinilor zoologice din zona lor.

Ordinul privind incendiile încå nu a fost abrogat Ordinul 182/2020, privind normele de prevenire ¿i stingere a incendiilor în agriculturå, a stârnit multå vâlvå.

Pânå la urmå ministrul Adrian Oros a promis cå va fi abrogat, dupå o discu¡ie cu asocia¡iile reprezentative.

De atunci au trecut mai bine de 7 zile.

Robert Chioveanu despre evolu¡ia PPA ANSVSA nu a mai emis nicio informare despre PPA încå din 20 august. Atunci, pesta evolua în 155 de localitå¡i, 29 de jude¡e, cu 272 de focare (dintre care 4 focare în exploata¡ii comerciale). În alte 12 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. La finalul lunii august, pre¿edintele ANSVSA, Robert Chioveanu, s-a întâlnit cu medicii veterinari din Vaslui, pentru a discuta despre pesta porcinå africanå, dar mai ales despre cadrul legal referitor la condi¡iile în care poate fi acordatå suma lunarå de 10.000 lei, exclusiv TVA, stabilitå de Legea nr. 236/2019 pentru beneficiarii contractelor încheiate în vederea realizårii activitå¡ilor sanitare-veterinare oficiale. Apoi, Robert Chioveanu a participat ¿i la inaugurarea sediului DSVSA Vaslui, alåturi de prefectul Dumitru Bor¿, primarul Bârladului ¿i de al¡i oficiali locali.

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Contul pentru desp\gubiri trebuie s\ fie diferit de cel pentru subven]ii Guvernul a bâlbâit ordonan¡a prin care se acordå ajutoare de stat fermierilor ale cåror culturi de toamnå au fost afectate de seceta pedologicå. Astfel, s-a anun¡at adoptarea ordonan¡ei dupå ¿edin¡a de guvern de luni, 24 august, înså aceasta nu a fost publicatå imediat, a¿a cum era de a¿teptat.

Mai mult, ordonan¡a a fost reintroduså pe agenda ¿edin¡ei de guvern de joi, 27 august.

S

ecretarul de stat George Scarlat a explicat, ini¡ial, cå Guvernul Orban ar fi dorit så publice toate måsurile de sprijin pentru agriculturå împreunå, astfel cå ar fi fost a¿teptatå ¿i adoptarea celor trei ordonan¡e pentru sectoarele zootehnice bovin, suin ¿i avicol.

Ulterior, la Profitul Agricol Live, confruntat cu Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR, care a criticat decizia de întârziere a publicårii ordonan¡ei pentru sectorul vegetal, Scarlat a precizat cå Guvernul ¿i-a însu¿it observa¡ia Consiliului Legislativ referitoare la necesitatea ob¡inerii avizului Consiliului Economic ¿i Social.

De¿i consultativ, avizul CES este necesar înainte de adoptarea ¿i publicarea ordonan¡ei. Se pare cå avizul nu fusese emis nici pânå la ¿edin¡a de joi ¿i era a¿teptat abia pentru mar¡i, 1 septembrie.

Dar George Scarlat a mai anun¡at cå, începând cu 1 septembrie, fermierii trebuie så fie pregåti¡i pentru a depune, în termen de 10 zile lucråtoare, documenta¡ia simplificatå la APIA: cererea de platå, copia dupå procesul-verbal de constatare a pagubei ¿i datele bancare.

10

“Le recomand fermierilor så foloseascå un alt cont bancar decât cel indicat în cererea unicå de platå. Parte dintre fermieri au luat adeverin¡å de la APIA pentru a se finan¡a ¿i e posibil ca acele conturi så fie blocate de institu¡ia finan¡atoare, iar fermierii respectivi så piardå despågubirile”.

Scarlat a dat ini¡ial asiguråri cå fermierii î¿i vor primi banii pânå cel târziu 20 septembrie. Ulterior, a rectificat, formulând “în cursul lunii septembrie”.

“Tocmai am avut o ¿edin¡å cu APIA ¿i am stabilit un calendar de lucru. E un efort mare al celor de la APIA, cu dezvoltarea sistemelor informatice pentru toate schemele de sprijin din aceastå perioadå. Suntem pregåti¡i pentru a efectua ¿i plata avansului pentru anul 2020-2021, începând cu luna septembrie. Am notificat în acest sens Comisia Europeanå”.

Cum se calculeazå despågubirile Secretarul de stat George Scarlat a clarificat câteva detalii legate de modul efectiv de calcul al despågubirilor. Astfel, se vor considera strict procentele de dåunare din procesele-verbale de constatare. Chiar dacå fermierul a recoltat mai mult sau mai pu¡in decât a estimat comisia, despågubirea råmâne aceea¿i.

Pe de altå parte, e necesar så existe un procent de dåunare de minim 30% din cultura respectivå. “Dacå un fermier are douå sole, în loca¡ii diferite, så zicem, una de 25 de ha ¿i alta de 75 de ha, iar cea de 25 ha a fost afectatå 100%, în schimb cea de 75 ha e afectatå sub 30%, nu se încadreazå, fiindcå nu îndepline¿te condi¡ia de a nu fi afectat cu mai mult de 30% din totalul culturii respective”.

George Scarlat, secretar de stat

Subven¡ia pentru motorinå dupå rectificarea din noiembrie Subven¡ia pentru motorinå aferentå trimestrului al doilea încå nu poate fi achitatå, explicând cå banii aloca¡i ini¡ial au fost redirec¡iona¡i, la solicitarea asocia¡iilor profesionale, spre bugetul despågubirilor pentru secetå.

Prin urmare, subven¡ia pentru motorinå va fi plåtitå abia dupå urmåtoarea rectificare bugetarå, a¿teptatå în cursul lunii noiembrie.

Continuå discu¡iile pentru prorogarea ratelor Prorogarea ratelor bancare este o problemå mult mai importantå decât ordonan¡a pe secetå, în opinia secretarului de stat George Scarlat, ¿i el fermier.

Din påcate, sunt bånci care se opun adoptårii unei ordonan¡e în acest sens.

La sugestia premierului Orban, negocierile mediate de MADR, între reprezentan¡ii fermierilor ¿i cei ai båncilor, se vor relua, dupå ce fuseserå abandonate, problema fiind consideratå insolvabilå.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 9 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 24 august.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 97.770 tone, Indonezia 93.170 tone, Taiwan 77.570 tone, Coreea de Sud 77.370 tone ¿i Mexic 73.070 tone.

FOB Constan¡a 187 euro/t (+2) 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020. ¥n såptåmâna 24 - 28.08 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 230 dolari/tonå (920 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Oct Dec Ian

24.08 117 111 113

25.08 121 115 115

26.08 123 117 117

27.08 125 119 119

28.08 127 123 121 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Oct Dec Mar

24.08 181 183 185

25.08 183 185 187

26.08 27.08 28.08 185 187 189 190 191 192 193 194 197

România FOB Constan¡a 177 euro/t (=) 850 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 28 august 2020, a fost

Oct Dec Mar

24.08 120 123 125

24.08 Bordeaux 155 Pallice 157 Rhin 161 Bordeaux FOB 157 Pontivy 170

12

$/t

25.08 26.08 27.08 28.08 123 122 123 125 125 127 129 131 127 132 133 135

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 24.08 Rouen 175 Dunquerque 175 Pallice 183 Creil FOB 177 Moselle FOB 173 Rouen FOB 185

25.08 26.08 183 185 183 185 185 187 179 181 175 177 189 191

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec Mar

24.08 190 193 190

25.08 193 194 193

26.08 195 195 197

euro/t

25.08 26.08 27.08 28.08 157 155 157 159 159 159 161 163 164 165 167 169 161 165 167 169 173 177 179 181

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 189 euro/tonå (907

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2020 este de 175 dolari/t (700 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în septembrie 2020, a fost de 170 dolari/t (680 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

27.08 197 197 199

28.08 189 189 190 185 181 197 $/t 28.08 201 199 207

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 169 dolari/tonå (676 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 169 euro/tonå (811 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 181 euro/tonå (869 lei). A crescut cu 11 euro/tonå ¿i råmâne cel mai Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 197 euro/tonå (946 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

lei), cu o cre¿tere de 14 euro/tonå.

euro/t 27.08 187 187 189 183 179 193

de 169 dolari/tonå (676 lei), cu o cre¿tere de 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 201 dolari/tonå (804 lei).

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 181 euro/tonå (869 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4 lei

competitiv pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (782 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 141 dolari/tonå (564 lei), fa¡å de 133 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 24.08.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 169 euro/tonå (811 lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 133 137 137 139 141 137 139 143 144 145

Profitul Agricol 32/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 24 - 28 august 2020 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a crescut.

Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 369 dolari/tonå (1.476 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 august.

Principalele destina¡ii: OlanCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Oct Dec Mar

24.08 321 317 319

25.08 323 320 321

$/t 26.08 322 323 327

27.08 323 325 329

28.08 325 327 330

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28.08.2020, pre¡ cu livrare în sept. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 24.08 Rouen 163 Dunquerque 163 Moselle 171 Pontivy 170 Orz bere: Creil** 171 Moselle** 173

25.08 165 165 173 172

26.08 161 161 174 171

27.08 163 163 175 173

28.08 165 165 177 175

173 173 174 175 175 171 173 175

Sorg

PREºURI 24 28.08.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 august 2020, a fost de 181 dolari/tonå (724 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Chi-

da 177.770 tone, China 137.770 tone, Indonezia 85.570 tone, Mexic 77.770 tone ¿i Bangladesh 57.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 343 dolari/tonå (1.372 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 313 dolari/tonå (1.252 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Oct Dec Mar

24.08 679 673 675

25.08 26.08 27.08 683 685 687 675 677 669 677 679 681

$/t 28.08 689 671 685

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 165 euro/tonå (792 lei).

A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 august.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 175 euro/tonå (840 lei).

A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul din 24 august.

Argentina: pentru livrare în septembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 182 dolari/t (724 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trena 197.770 tone ¿i Taiwan 47.770 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Oct Dec

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 171 173 177 179 181 177 179 183 185 191

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 307 309 310 311 313 313 315 317 319 321

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 28 august, a fost de 361 dolari/tonå (1.444 lei), în Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Oct

$/t

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 351 355 357 359 361

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei ¿i-a men¡inut tendin¡a de cre¿tere la bursele din Fran¡a.

Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 359 euro/tonå (1.723 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 24 august.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

Oct Nov

cre¿tere cu 10 dolari/tonå.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna septembrie, este de 331 dolari/tonå (1.324 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna septembrie 2020, a fost de 343 dolari/t (1.372 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 Dieppe 343 347 349 350 351

de 351 euro/tonå (1.685 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

24.08 Rouen 343 Dunquerque 341 Moselle 351

28.08 351 349 359

Nov Ian Mar

25.08 345 343 353

26.08 347 345 355

27.08 349 347 357

24.08 359 361 359

25.08 361 363 361

26.08 363 365 363

27.08 365 367 365

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

230 dolari/t

Profitul Agricol 32/2020

+9

169 dolari/t

+ 12

369 dolari/t

+8

$/t

24.08 25.08 26.08 27.08 28.08 337 341 339 341 343 339 343 345 347 350

181 dolari/t

$/t 28.08 367 369 367

+ 10 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 610 milioane tone, cu 33 mil. tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å trecut. Datele au fost publicate în raportul USDA, Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, din luna august.

Structural, va fi formatå astfel: soia (370 mil. tone, mai mare cu 33 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (68 mil. tone); floarea-soarelui (56 mil. t., cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (47), arahide (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363 Mai 2020 318 328 Iun. 2020 318 325 Iul. 2020 321 329

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 184 201 217 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288 199 231 260 207 228 229 223 226 227

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 210 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2019/20.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (60 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (40 milioane tone), UE (27 milioane tone), India (23 milioane tone), SUA (18 14

ºårile mari consumatoare sunt China (134 milioane tone), SUA (63,5 mil. tone), Argentina (49), UE (47), Brazilia (47), India (30,5), Rusia (19) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (84 milioane tone), SUA (59), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (103 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 108 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 353 milioane tone, cu 4 mil. tone mai mare fa¡å de estimarea de luna trecutå ¿i cu 9 milioane tone mai mare decât anul precedent.

Structura sortimentalå (mil. tone): soia (252 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (38 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). ºårile mari consumatoare de ¿roturi mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (10,5), ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 Nov. 316 377 395 389 430 Dec. 320 381 388 418 449 Ian. 2020 325 390 425 443 459 Feb. 2020 316 376 445 426 439 Mar. 2020 311 369 454 406 406 Apr. 2020 307 362 454 424 406 Mai 2020 304 360 465 433 409 Iun. 2020 306 369 456 434 423 Iul. 2020 ND 383 ND 435 435 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

proteice sunt China (100 milioane tone), UE (55), SUA (40), Brazilia (20), India (16) ¿i Rusia (8,3 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30,5 milioane tone), Brazilia (16), SUA (12) ¿i Ucraina (6).

Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone).

Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12 milioane tone.

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 Nov. 675 769 1.235 Dec. 711 825 1.676 Ian. 2020 728 871 1.543 Feb. 2020 667 759 1.543 Mar. 2020 596 725 1.676 Apr. 2020 566 673 1.676 Mai 2020 557 672 1.631 Iun. 2020 587 740 1.235 Iul. 2020 632 817 1.243

763 802 830 759 706 728 751 807 817

904 923 946 899 804 765 798 857 893

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul Agricol 32/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia>

370 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 370 milioane tone, cu 33 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (131 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (120, mai mult cu 23 mil. tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu 3,5 mil. de tone), China (17,5), India (11), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (98 milioane tone), SUA (59), Brazilia (45), Argentina (43), UE (16), India (9), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (84 milioane tone, mai pu¡in cu 5 mil. de tone decât anul trecut), urmatå de SUA (58 mil. tone, cu 8 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7,5) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (99 milioane tone)), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,6) ¿i Taiwan (3 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt prognozate la 95 milioane tone, fa¡å de 96 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 252 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut.

Profitul Agricol 32/2020

ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47), Argentina (35), Brazilia (33), UE (12) ¿i India (7,6 mil. t). ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), Iran (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (16) ¿i SUA (12 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2,4), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (17,5 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (18 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2,4). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (825.000 tone), UE (0,7) ¿i Paraguay (0,6 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,2 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8).

Stocurile mondiale sunt prognoUleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din zate la 4 milioane tone, egale cu cele soia este estimatå la 60 milioane tone, din anul 2019/20.

Mexic: Furtunile tropicale au distrus culturile de soia din Yucatan Culturile de soia din sezonul primåvarå-varå se aflå în stadiu vegetativ. ¥n acest sezon, soia se cultivå de obicei în perioada aprilie - iunie, se recolteazå în lunile septembrie decembrie ¿i reprezintå aproximativ 97% din totalul produc¡iei. Potrivit Serviciului de Informa¡ii Agroalimentare ¿i Pescuit (SIAP) din Mexic, semånatul s-a realizat mai lent, din cauza ploilor excesive. Pânå la 30 iunie 2020, erau semånate doar 10.828 ha. Conform rapoartelor SIAP, în Peninsula Yucatan, de unde provine cam 7% din produc¡ia de soia, ploile excesive ¿i furtunile tropicale din perioada 31 mai - 6 iunie au distrus soia pe toate cele 1.180 ha.

Pentru anul de pia¡å 2020/21, raportul USDA din luna august prognozeazå produc¡ia de soia din Mexic la 348.000 tone, în scådere cu 11% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 48% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå a fost reduså la 200.000 de hectare (ha), cu 11% mai pu¡in decât luna trecutå din cauza pagubelor provocate de furtunile tropicale. Produc¡ia medie va fi probabil de 1,74 tone/hectar.

15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de rapi]\> 68 mil. tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 68 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone).

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, la fel ca în anul de pia¡å 2019/20.

Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,4) ¿i India (8).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3).

Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 4,5 milioane tone, cu 1,5 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (1,3 milioane tone), China (1), UE (0,64 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 38 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (5,4), India (4), Japonia (1,3).

Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 38,6 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10), India (3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,8 mil. tone.

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone.

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 0,9 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,3), China (6), Canada (4,3), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 27,5 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (3).

Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5,3 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,7 milioane tone), UE (295.000 tone) ¿i India (40.000 tone).

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 1,8 mil. tone, mai mici cu 0,5 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 56 milioane tone, cu 1 mil. tone mai mare decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (17,5 milioane tone), Rusia (14), UE (10) ¿i Argentina (4 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 55 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16,5), Rusia (14) ¿i UE (10).

Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,7 milioane tone.

Stocurile mondiale sunt estimate la 2,6 milioane tone, cu 0,4 mil. tone mai mari decât cele din anul 2019/20.

la 23 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone).

Consumul mondial va fi de 23 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (8 milioane tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,2) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone).

Comer¡ul mondial atinge cifra de 8,4 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,72 mil. t).

Marii importatori sunt UE (3,5 milioane tone) ¿i Turcia (0,9 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21 milioane tone, egalå cu cea de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7,3 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,4 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2,2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

Comer¡ul mondial este evaluat la 11,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (7 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,75) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,2 mil. tone.

Stocurile mondiale sunt prognozate la 2 milioane tone.

16

Profitul Agricol 32/2020

OPINII> dr. ing. {tefan GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Fermier, caut ministru M

-am uitat ¿i eu la “piesa de teatru” care a rulat pe 28 august, pe scena asiguratå de Profitul Agricol Live (când jurnalistul Robert Veress i-a avut ca invita¡i pe Alina Cre¡u, director executiv al APPR, ¿i pe George Scarlat, secretar de stat la agriculturå- n. red.). Discu¡ia a pornit de la incapacitatea oficialilor de a gåsi solu¡ii, bâlbele permanente ale ministerului ¿i lipsa de rezultate a celor care asigurå conducerea agriculturii.

Din påcate, foarte repede a fost perturbatå de atitudinea agresivå ¿i autosuficientå a domnului Scarlat. Regretabil, dar nu a¿a se ascunde lipsa de rezultate ¿i de solu¡ii.

(Un prieten îmi semnala, bazânduse pe ni¿te percep¡ii personale, cå poate ar trebui så ne gândim cå domnul Scarlat va deveni noul ministru al agriculturii, cel mai târziu dupå alegerile parlamentare, ¿i poate sperå, sau doar prime¿te speran¡e, cå adoptând astfel de atitudini agresive va convinge activul de partid.)

Pentru cei ce nu a¡i våzut emisiunea, vå spun cå aceastå atitudine a domnului Scarlat a avut trei direc¡ii de abordare. Prima ¡ine de tonul ¿i modul discu¡iei cu doamna Cre¡u, colegå de emisiune, reprezentanta uneia dintre importantele asocia¡ii profesionale ale fermierilor. Doamna Cre¡u a ridicat anumite probleme în numele acestora, pe un ton civilizat.

Eu unul nu sunt printre persoanele agreate de cåtre asocia¡iile profesionale, deoarece am mai avut atitudini critice în raport cu activitatea lor, dar 18

cred cå dialogul pe problemele agriculturii, ¿i mai ales în prezen¡a unei doamne, ar fi trebuit så aibå o altfel de ¡inutå.

O a doua direc¡ie de abordare agresivå a domnului Scarlat s-a manifestat prin acuza¡iile aduse lideriilor fermierilor. I-a pârât în direct, cåtre fermierii membri, cå nu au acceptat o propunere mai veche, de a primi 1.400 euro/ha linii de credit garantate de stat în compara¡ie cu despågubirile forfetare.

Asta este o mare påcålealå, nu este singura, ¿i må tem cå este rezultatul unei atitudini de învråjbire a fermierilor.

Personal, cred cå dacå abordezi astfel lucrurile, le duci pânå la capåt ¿i spui exact ce s-a întâmplat sau, dacå nu, î¡i vezi de treabå. În plus, nu cred cå propunerea celor 1.400 euro/ha a fost gânditå serios de cei de la ministerul agriculturii, cum în general nu au putut gândi foarte multe pentru agricultura româneascå. ¥mi amintesc cum, prin aprilie, într-o emisiune la Agro TV, secretarul de stat Emil Dumitru recuno¿tea cå a citit ¿i considerå pertinente luårile mele de pozi¡ie, adoptate ¿i prezentate de colegii mei de la APA Bråila.

Domnia Sa se referea punctual la un material cu propuneri de måsuri, apårut inclusiv în Profitul Agricol, prin care semnalam cå nu existå un ordin de aplicabilitate a HG 555 privitoare la calamitå¡ile naturale, în spe¡å seceta pedologicå, iar acest lucru le era semnalat ¿i de cåtre prefectul Bråilei de la acea datå, domnul Boboc, care le-a transmis aceastå problemå tot la sesizarea noastrå ca fermieri.

Mai mult, în aceste materiale mai sus men¡ionate se propunea ¿i un mix de måsuri imediate. Aveam în vedere acordarea unor despågubiri de 200 euro/ha calamitat, dublate de linii de credit garantate de stat.

Faptul cå aceste propuneri au fost citite este mågulitor, dar problema este cå nu s-a în¡eles modul de aplicare ¿i nici nu s-a dorit o discu¡ie pe aceastå linie, nici cu noi, dar nici cu al¡ii.

Domnul Scarlat ¿i restul oficialilor de la Agriculturå ar fi putut så meargå, de exemplu, la colegul dân¿ilor de Guvern, la domnul Câ¡u, ministrul Finan¡elor, care ar fi putut så le explice câteva idei simple care ¡in de procedurile bancare pe care le-a aplicat la IMM INVEST: - Necesitatea amânårii ratelor ¿i a dobânzilor la creditele ¿i leasingurile restante, pentru a men¡ine ratingul CRC pentru ferme; - Acordarea de garan¡ii la liniile de credit, cu respectarea procedurilor bancare, desigur.

Dacå oficialii de la MADR ar fi în¡eles aceste lucruri, atunci ar fi priceput de ce eu ¿i al¡i colegi (pu¡ini, cei drept) tot sus¡inem necesitatea reglementårii de urgen¡å a douå chestiuni fundamentale, arenda ¿i asigurårile agricole obligatorii. În primul rând, o bancå, pentru a împrumuta bani unei ferme agricole, vrea så vadå o afacere care så fie bine conduså ¿i så facå profit. De multe ori mul¡i colegi fermieri sunt foarte supåra¡i cå båncile nu le dau credite, de¿i ei au garan¡ii suficiente. Da, au garan¡ii, dar banca nu vrea så fie agen¡ie imobiliarå, Profitul Agricol 32/2020

OPINIE ea vrea så î¿i recupereze banii ¿i dobânzile, iar garan¡ia principalå pentru o astfel de situa¡ie ¡ine de sånåtatea afacerii.

Aici se pune o primå întrebare: cum crede ministerul cå o bancå va da linii de credit pe 3 ani sau credite de investi¡ii pe 6 ani (cum sunt cele de la IMM Invest, de exemplu), dacå fermierii au contracte de arendå pe 2 ani, så zicem?

Apoi banca pune în discu¡ie capacitatea comercialå a fermei, adicå se uitå la mårimea exploata¡iei ¿i la capacitatea ei de a desfå¿ura o activitate solidå ¿i sånåtoaså. Ne place sau nu, o fermå de culturå mare sub 50 de hectare nu va fi finan¡abilå, neavând capacitatea comercialå de a genera o cifrå de afaceri ¿i o profitabilitate serioaså.

Un alt aspect care intrå în analiza bancarå ¡ine de riscurile industriei, iar aici asigurårile agricole sunt piatra de temelie, deoarece în aceastå situa¡ie fermierul are posibilitatea så î¿i gestioneze mai bine riscurile ¿i cash flow lui nu va pica în totalitate în caz de calamitå¡i.

Asigurårile agricole, mai ales cele aferente la acest tip de riscuri catastrofice, ¡in de mårimea ¿i solidaritatea pie¡ii, adicå: dacå se va asigura doar o regiune cu frecven¡å mare a riscului, nu va prezenta interes pentru firmele de asiguråri. Dar dacå se asigurå toate riscurile agricole ¿i cu aplicarea unui

Profitul Agricol 32/2020

coeficient de probabilitate a riscului pe regiuni georgrafice, atunci valoarea pie¡ii este mare ¿i interesul de asigurare pe måsurå. În ultimii ani, secetå mai puternicå sau mai slabå s-a înregistrat cam în toate regiunile istorice, cu frecven¡e ¿i intensitå¡i diferite, deci statistic se poate stabili o diferen¡å între valoarea primei de asigurare la secetå în Dobrogea, unde va fi cea mai mare, dar va fi cea mai micå la inunda¡ii, comparativ cu Cri¿ana, unde va fi invers.

O a treia direc¡ie de abordare agresivå a domnului Scarlat a fost cea privitoare la negarea existen¡ei minciunilor sau gafelor exprimate ¿i comunicate de Ministerul Agriculturii cåtre fermieri ¿i nu numai.

Astfel, într-un spirit de loialitate prost în¡eles ¿i mai prost aplicat, secretarul de stat a în¡eles så acuze din nou presa cå a rostogolit minciunile, de parcå ziari¿tii le-ar fi scris, nu le-ar fi fost spuse de oficialii MADR. Påi oare cine a min¡it cå se aprobå un ordin privind începerea vânåtorii la mistre¡i, lucru nerezolvat nici acum, dupå circa 3 luni?

Cine a sus¡inut cå despågubirile de secetå se vor da dupå data de 15 iunie, iar acum suntem la final de august ¿i problema încå nu este rezolvatå? ¥ntâi s-a mutat data pe 30 iulie, apoi în august ¿i acum discutåm deja de 20 septembrie...

ªi asta în condi¡iile în care aprobarea Comisiei Europene privitoare la cuantumul despågubirii a venit de la sfâr¿itul lunii iulie, iar o lunå de zile nimeni din minister nu s-a ocupat de ob¡inerea avizelor, care se puteau ob¡ine în condi¡iile în care rectificarea aprobå sumele, care nu sunt supuse avizårii consultårii legislative.

Nu mai vorbim de faptul cå Guvernul comunicå aprobarea aceleia¿i OUG privind seceta în douå ¿edin¡e consecutive, pe 24 ¿i 27 august. ¥n prima ¿edin¡å au anun¡at adoptarea actului normativ fårå existen¡a avizelor consultative, dar obligatorii, ¿i atunci au trebuit så o adopte din nou.

Oare cine a min¡it cå se va da avansul la subven¡ia pe suprafa¡å începând cu 15 iulie, apoi iulie ¿i septembrie, ca pânå la urmå så aflm cå îl vom vedea tot în octombrie?

Så mai spunem ceva de talanga ¿i clopotul din ordinul cu incendiile?

Eu în¡eleg Guvernul cå dore¿te så facå impresie bunå în vederea alegerilor din 27 septembrie, dar în realitate cu astfel de actori reu¿e¿te cel mult så punå în scenå piesa de Goldoni, Mincinosul. Din påcate, piesa nu se bucurå de succes în fa¡a fermierilor ¿i cred cå directorul teatrului, domnul Ludovic Orban, ar trebui så caute alte distribu¡ii mai de succes. ªti¡i pe cineva care ar fi bun în rolul de ministru?

19

Georgiana RUSU director executiv Clubul Fermierilor Rom=ni broker asigurare

Cine asigur\ seceta?

Riscul de secetå va fi acoperit ¿i în sezonul 2020-2021 de cåtre doi asiguratori: Agra Asiguråri ¿i Groupama. Ace¿tia încå nu au prezentat condi¡iile pentru toate produsele de asigurare aferente recoltei 2021. Voi prezenta clauzele pe care le cunoa¿tem în prezent.

C

lauzele de secetå care pot fi acoperite într-un contract de asigurarea a culturilor agri-

cole sunt: - Seceta pedologicå în faza de råsårire ¿i Pachetul de reînsåmân¡are - Seceta ¿i ar¿i¡a sau Index de secetå (seceta ¿i zile de canicularå), în func¡ie de asiguråtor

Agra Asiguråri are douå produse pentru riscul de secetå 1. Clauza de Secetå pedologicå sau Pachetul de reînsåmân¡are, recolta 2021 - riscuri la care se despågubesc costurile de reîntoarcere pentru culturile de toamnå, rapi¡å ¿i påioase, acoperiri: - Seceta pedologicå în faza de råsårire (se poate acoperi prin clauzå suplimentarå ¿i separat) - Daune produse de secetå în perioada de iarnå - Înghe¡ cu acoperire continuå de la efectuarea plå¡ii primei de asigurare - Daune produse de particulele de nisip antrenate de vântul puternic, crustå, spålarea solului/acoperirea plantelor cu påmânt - Produs cu risc eligibil (subven20

¡ionat prin SM 17.1) - Se încheie doar cu riscurile standard (grindinå, furtunå, ploaie toren¡ialå, foc) - Gradul de despågubire la acest pachet este împår¡it în douå valori: seceta - faza de råsårire - se despågube¿te 15% din suma asiguratå maxim 750 Ron/ha, iar pentru celelalte riscuri despågubirea este de 20% din suma asiguratå, maxim 1000 lei/ha - Riscurile se pot prelua în asigurare pentru cultura de rapi¡å pânå la data de 31.08, iar la påioase, pânå la data de 30.09 - Cost estimat în func¡ie de suma asiguratå/ha: - Riscuri standard + Pachet de reînsåmân¡are: între 120 ¿i 200 lei/ha - Riscuri standard + clauza de secetå: între 100 ¿i 180 lei/ha 2. Indexul de secetå recolta 2020 Pentru recolta 2021 nu am primit pânå în acest moment de la compania de asigurare noile condi¡ii de asigurare.

- Nu a fost risc eligibil (nu este subven¡ionat prin SM 17.1) - Culturile asigurabile sunt: grâu de toamnå, floarea-soarelui ¿i porumb - Se încheie doar cu riscurile standard (grindinå, furtunå, ploaie toren¡ialå, foc) - Clientul alege sta¡ia meteo în func¡ie de localizarea culturilor - Evaluarea se face fårå inspec¡ie în teren, gradul de dåunare se stabile¿te în func¡ie de deficitul de precipita¡ii ¿i zilele de caniculå pondere aferente statiei meteo aleaså - Riscurile se pot prelua în asigurare cu cel pu¡in 3 såptåmâni înainte de

începerea primei faze de vegeta¡ie a culturii - Cost estimat doar pentru clauza Index de secetå, în func¡ie de suma asiguratå/HA ¿i sta¡ia meteo: între 25 ¿i 100 lei/ha.

Groupama Asiguråri, riscul de secetå ¿i ar¿i¡å, recolta 2020 Pentru recolta 2021 nu am primit pânå în acest moment de la compania de asigurare noile condi¡ii de asigurare.

- Produs cu risc eligibil (subven¡ionat prin SM 17.1) - Culturile asigurabile sunt culturile de rapi¡å, påioase, floarea-soarelui ¿i porumb (doar cultura de consum) - Se poate încheia doar împreunå cu riscurile standard (grindinå, ploi toren¡iale, furtunå, uragan) - Data limitå de încheiere a clauzei de secetå ¿i ar¿i¡å este 30 noiembrie pentru culturile de toamnå ¿i 15 mai pentru culturile de primåvarå - Pentru calcularea gradului de despågubire se va face inspec¡ie de risc în teren - Fran¿iza deductibilå aleaså de fermier: 30%, 40% sau 50% - Cost estimat în func¡ie de fran¿iza aleaså ¿i suma asiguratå /HA (standard + secetå): între 100 ¿i 250 lei /ha.

Toate costurile sunt estimative, fiind calculate de fiecare companie de asiguråri în func¡ie de rata daunalitå¡ii, specie, localizarea culturii ¿i anumite statistici ale climei etc.

Profitul Agricol 32/2020

FERMIERI :N

POLITIC| Partidul Agricol, deocamdat\ faza pe prim\rii De-a lungul anilor, destui agricultori ¿i-au låsat ferma familiei, måcar pe hârtie, pentru a deveni primari.

Tradi¡ia continuå. Ba chiar parcå se simte un suflu nou. Fermieri ¿i oameni din agribusiness care pânå acum nu au fost nici måcar înscri¿i într-un partid, mul¡i dintre ei oameni tineri, intrå în lupta electoralå sub toate culorile politice.

Dacå vor reu¿i så câ¿tige ¿i så performeze ar putea fi primul pas spre un mult vorbit partid al fermierilor, care ar putea fi construit de jos în sus, în urmåtoarele mandate.

Dan Gheorghe Nea¡å candideazå pentru postul de primar al comunei Orbeasca, Teleorman, din partea PNL. Inginer agronom, Dan Nea¡å lucreazå 200 ha în arendå. A mai ocupat func¡ia de consilier local în perioada 2004-2016.

“Am învå¡at multe din acest rol. De la legisla¡ie specificå la proceduri, de la contactul cu oamenii la lupta pentru ceea ce este corect ¿i drept. Acea perioadå mi-a oferit un set bine definit de calitå¡i pe vreau så le pun în slujba oamenilor din Orbeasca”. ¥n cea mai mare comunå din Teleorman, la Orbeasca, nu existå canalizare, gaze ¿i nici apå curentå. Nea¡å promite cå le rezolvå pe toate.

“Obiectivele mele sunt clare ¿i inten¡ionez så le implementez cât mai repede. Comuna are nevoie urgentå de 22

apå curentå ¿i canalizare, de stråzi asfaltate, dar nu trebuie neglijatå nici educa¡ia. Voi construi o ¿coalå profesionalå modernå, cu profil agricol, pentru tinerii din localitate. Ace¿tia vor putea så înve¡e o meserie într-un liceu profesional modern, finan¡at din fonduri UE ¿i sprijinit, prin oferte de angajare, de un investitor local”.

Ionu¡ Valentin Popa candideazå, tot din partea PNL, primar în comuna Mâr¿a, jud. Giurgiu. Este inginer agronom la Agromad Crops, una dintre fermele importante din sudul ¡årii. Nu are experien¡å în administra¡ie publicå, iar în politicå a intrat în 2019.

“Candidez pentru cå vreau så må implic în dezvoltarea comunitå¡ii în care tråiesc ¿i îmi doresc så atrag tineri pregati¡i în primårie. De asemenea, îmi doresc så atragem fonduri europene”.

Spune cå a atras mult tineret, dar observå cå mul¡i oameni sunt re¡inu¡i.

Bi¡å Råcman are o fermå de peste 2.300 ha în Hodivoia, jud. Giurgiu. A decis så candideze la func¡ia de primar, såtul de ¿icanårile fåcute de fostul edil. Pentru cå a devenit pre¿edintele filialei PSD, primarul actual a trecut la PNL.

“Vreau så îndrept lucrurile. A fost împotriva tuturor fermierilor. A cumpårat în mod abuziv påmânt”, spune Råcman.

Are acuza¡ii multe, de la ¿icane precum emiterea unei adeverin¡e la limita termenului legal pânå la unele coinciden¡e bizare: primarul ¿i-a fåcut palat în timp ce se construia dispensarul comunal, ¿ia betonat ferma în timp ce în sat se executau lucrårile de asfaltare. Chiar dacå nu o så fie ales, Råcman vrea så fie måcar consilier pentru a-l trage de mânecå.

Ferma sa o va conduce ginerele, implicat de mai mul¡i ani în activitatea agricolå. “Eu nu am nevoie de nimic.

Sunt realizat economic. Mie nu-mi trebuie så fur o brichetå. Eu vreau så le demonstrez oamenilor cå se poate munci pentru ei”, spune Råcman.

Nou în politicå, Mådålin Chiuoaru candideazå din partea Plus la primåria Peri¿oru din Cålåra¿i. A fåcut douå facultå¡i, de Îmbunåtå¡iri Funciare ¿i de Horticulturå, iar în via¡a de zi cu zi lucreazå la unul dintre distribuitorii importan¡i de inputuri. Are o ofertå electoralå generoaså: afterschool, grådini¡å cu program prelungit, burse ¿colare, dotare IT a claselor de curs, modernizarea laboratoarelor ¿colii, tablete pentru to¡i copiii, alimentare cu gaze naturale, finalizarea proiectului de canalizare, alimentare cu apå potabilå, modernizare drumuri. Promite atragerea unui medic generalist în comunå, amenajarea unui Profitul Agricol 32/2020

FERMIERI :N POLITIC| spa¡iu clinic sanitar cu program nonstop pentru urgen¡e, o farmacie ¿i multe multe altele...

Doinel Petrea candideazå din partea PNL la func¡ia de primar al comunei Galbenu, jud. Bråila.

Nåscut ¿i crescut în localitate, spune cå i-a fost insuflat de tânår spiritul liberal de cåtre bunicul såu. Are o fermå de 300 de hectare, a fost consilier local ¿i viceprimar. Din postul de primar va sus¡ine accesarea de investi¡ii pentru dezvoltarea ¿i modernizarea agriculturii.

“Ne dorim acces la sånåtate pentru pårin¡ii ¿i bunicii no¿tri ¿i så nu råmânem fårå medic în comunå. Ne-am propus atât så dotåm cabinetele medicale cu toatå aparatura necesarå, cât ¿i så oferim condi¡ii decente medicului nostru de familie. Ne orientåm aten¡ia ¿i spre accesarea de fonduri europene menite så îmbunåtå¡eascå condi¡iile de trai, astfel cå ne-am propus så accesåm Programul na¡ional de introducere a gazelor naturale în locuin¡e, precum ¿i înfiin¡area unui sistem de canalizare.

Toate aceste facilitå¡i creând noi locuri de muncå, precum ¿i posibilitatea atragerii unor investi¡ii”, aratå Petrea.

Pentru copii ¿i tineri dore¿te atât acces la educa¡ie cu profesori bine pregåti¡i, cât ¿i acces la activitå¡i sportive, recreative ¿i culturale. Organizarea de ansambluri ¿i trupe, de evenimente culturale sau tradi¡ionale, amenajarea terenurilor de sport. Are ¿i un proiect spiritual. “Mi-am mai propus så sus¡in ¿i så renovåm, acolo unde este nevoie, toate bisericile comunei”.

Octav Racu candideazå la func¡ia de primar în Månåstirea, jud. Cålåra¿i.

Este prima oarå în politicå. A primit propunerea de a candida din partea PMP. Ini¡ial a refuzat, dar Profitul Agricol 32/2020

s-a råzgândit. “La mine în comunå chiar e nevoie de o schimbare”, spune el. Recunoa¿te cå are doi contracandida¡i influen¡i, cu experien¡å în politicå. Fondurile europene sunt o prioritate.

“Toatå comuna trebuie modernizatå”, spune Racu. În localitate, evenimentul principal este curå¡enia, care se face o datå pe an cu beneficiarii de ajutoare sociale. Lucreazå în agribusiness de 11 ani, la un distribuitor de inputuri. În vânzåri lucreazå din 1996.

Locuitorii din Pogana, jud. Vaslui, sunt noroco¿i. Råmâne de våzut dacå ¿i-au dat ¿i ei seama. Cristian Spiridon, antreprenor, a decis så candideze la func¡ia de primar, din partea PNL. Lucreazå 400 ha ¿i are 106.000 gåini ouåtoare în douå ferme. Conduce 32 de angaja¡i ¿i a implementat mai multe proiecte europene, douå în valoare de peste douå milioane de euro. Prima sa investi¡ie a fost în urmå cu 21 de ani într-o fermå de gåini de 3.000 de capete pentru ouå consum. A crescut afacerea din aproape în aproape. Evolu¡ia sa a fost marcatå de un stagiu de pregåtire urmat în Elve¡ia. Cât timp va fi primar afacerile le va conduce fiul såu, reîntors în urmå cu doi ani de la studii.

A urmat Inova¡ie în business, în Amsterdam, Olanda. În urmå cu doi ani a fåcut un service auto, proiect de peste 600.000 de euro, deoarece, fiind fermier, a beneficiat de un punctaj superior pentru a-¿i diversifica activitatea. Activitatea a intrat pe profit.

Cea mai recentå investi¡ie este de 500.000 de euro, în patru hale de 400 mp în care sunt crescu¡i 19.000 pui cu acces în aer liber. Acum lucreazå la un proiect ce ar trebui så fie finalizat în decembrie 2021, un FNC ¿i o bazå de depozitare de 3.000 tone. În campania de strângere de semnåturi a aflat nevoile oamenilor. “Nu am så fac ce cred eu, ci ce au nevoie oamenii”, spune Spiridon.

La Pogana, prioritatea este apa.

Doar unul din cele cinci sate ale comunei are apå. Se gânde¿te la sta¡ii de epurare, dar trebuie gåsitå solu¡ia cea mai bunå. S-a turnat 1 km de asfalt în fiecare sat, dar nu sunt pode¡e. La 7 km existå sta¡ie de distribu¡ie de gaz. Împreunå cu celelalte comune de pe Valea Tutovei ar putea face un proiect pentru conectarea la conducta de gaz. “Oamenii nu au bani så-¿i cumpere lemne pentru a le usca ¿i arde peste încå un an. Le ard cu mai mult fum decât cu cåldura ¿i cu foc”. Visuri are multe. Are înså ¿i temerea cå locuitorii î¿i vor vinde viitorul pentru o sutå de lei.

Drago¿ Soare este fondator al Sanagro, firmå cu o cifrå de afaceri de aproape 30 milioane de lei ¿i un profit de 1,28 milioane, implicatå în produc¡ie vegetalå ¿i distribu¡ie de inputuri. Candideazå din partea PNL la func¡ia de primar al ora¿ului Slobozia. Are ¿i sus¡inerea USR-Plus, coali¡ie ce ¿i-a retras candidatul propriu.

Valentin Popa, fermier cu 200 ha din Sohatu, jud. Cålåra¿i, se implicå pentru prima oarå în politicå. Are 42 de ani, este cåsåtorit ¿i are doi båie¡i. S-a nåscut în localitate. A ales USR întrucât a våzut cå în alte partide lupta pentru putere este de fapt una pentru privilegii.

Vrea så fie consilier local sau jude¡ean.

“Eu cred cå e timpul ca în politicå så se implice oameni de cuvânt, care muncesc serios. Îmi doresc o schimbare în bine în comuna mea ¿i în jude¡ul meu. Vreau så îi sprijin pe producåtorii agricoli mici ¿i mijlocii ¿i pe tinerii fermieri. ªtiu, pot ¿i vreau så fac aceste lucruri!”, spune fermierul.

Adrian MIHAI 23

FERMIERI :N POLITIC|

Florea Florin – primarul fermier Florea Daniel Florin are 35 de ani ¿i este primarul comunei Checea, Timi¿, dar în acela¿i timp ¿i fermier. Pentru el, anul 2020 a fost cel mai bun, de când cre¿te oi de carne. A reu¿it så livreze 180 de miei în prima turå, la o greutate medie 28 de kg animalul.

Florea are un ”secret”: nu mai vinde miei de Pa¿te, fiindcå iese în pierdere.

Miei sunt hråni¡i cu lucernå ¿i porumb ¿i ¡inu¡i în saivane în condi¡ii excelente, dar ¿i på¿una¡i pe terenurile proprii, de tatål såu. Mai are încå 70 pe care urmeazå så îi vândå. ”Eu nu mulg oile ¿i nu fac brânzå, fiindcå nu am cu cine. Nu am de gând så o chinui pe mama pentru asta ¿i nici pe tata. Altfel, cre¿te ¿i mielul când nu îi iei din lapte. Devine mult mai mare ¿i bun pentru carne”, spune Florea.

Primarul fermier mai are un ”secret”: a refuzat sprijinul financiar pe cap de oaie de la Ministerul Agriculturii. ”M-au enervat foarte tare, fiindcå au venit så numere oile de prea multe ori. Animalele sunt supuse la un stres mult prea mare, pentru acei bani care sunt ¿i pu¡ini. Am refuzat så îl mai solicit de la APIA. Nu se meritå nici oboseala, nici stresul exacerbat pe care trebuie så îl suporte animalele. De aceea am renun¡at”, sus¡ine.

Florin spune despre sine cå este crescåtor de oi, nu cioban, iar în acela¿i timp practicå ¿i culturismul, bodybuilding-ul. Cum reu¿e¿te så îmbine activitatea de primar cu cea de fermier ¿i mai are timp ¿i de bodybuilding?

“Muncind mult, iar pentru odihnå îmi råmâne pu¡in timp. De multe ori ¿i noaptea cos lucernå ¿i balotez. Când aveam 500 de oi, dormeam ¿i trei ore pe noapte. Adesea må certam ¿i cu nevasta cå stau cam pu¡in pe acaså. De exemplu, asearå am avut trei oi ¿chioape, s-au accidentat. La ora 21, am ajuns 24

“

Eu nu mulg oile ¿i nu fac brânzå, fiindcå nu am cu cine.

Nu am de gând så o chinui pe mama pentru asta ¿i nici pe tata.

Altfel, cre¿te ¿i mielul când nu îi iei din lapte.

“ afarå, în câmp, unde ¡in oile. Pânå la ora 22, le-am tratat, le-am dat injec¡ii, antibiotice. Altå datå fåceam balo¡i. M-a sunat tata cå un berbec este bolnav. Am låsat balo¡ii, m-am urcat în jeep ¿i m-am dus så îmi våd berbecul. Cum så îl las så moarå? De când era mielu¡ l-am ¡inut ¿i am avut grijå så creascå, så se facå mare ¿i puternic”, a explicat primarul fermier Florea Florin.

Tânårul a avut 500 de mioare, dar acum mai are 250 ¿i 12 berbeci, to¡i cu origine. El preferå berbeci numai cu origine. Numai a¿a se vede diferen¡a la fåtare ¿i la conforma¡ia mielului. Când î¡i iei un berbec care este sånåtos clinic ¿i e productiv, ai foarte mult de câ¿tigat ¿i în primul rând nu mai împrumu¡i de la al¡ii pentru oi. Când el a cumpårat berbecii, a solicitat ¿i certificarea, pentru care a plåtit 2.500 de lei. A primit pedigree-ul fiecårui animalul cu crotalii ¿i cu istoricul familiei, cu toate fåtårile pe care le-a produs. “Eu sunt crescåtor de oi, nu sunt cioban ¿i e¿ti mult mai credibil, atunci când prezin¡i documentele, certificarea berbecilor, atunci când vinzi miei. Am crescut cu oile ¿i nu pot så må las de ele”, spune Florea.

Pentru hrana celor 500 de mioare, el a avut 11 ha de teren pe care cultiva lucernå ¿i porumb. Atunci el a redus ¿i

din suprafa¡a de lucernå, de la 11 ha la 4 ha. Iarna le oferå porumb simplu, lucernå ¿i ¡elinå, toate din produc¡ie proprie de pe cele 35 de ha, proprietate, unde cultivå lucernå, porumb ¿i grâu pentru hrana oilor. De multe ori în anii buni reu¿e¿te så ob¡inå douå culturi pe acela¿i påmânt. Miei îi valorificå la o firmå din Arad. Vin cu tirul ¿i îi ridicå direct de la ferma din Checea. În total în sat, cu el, sunt patru crescåtori de oi cu 3.000 de capete ¿i un crescåtor de vaci.

“Spre deosebire de alte localitå¡i, unde existå o luptå pentru på¿une ¿i între ciobani, la noi nu existå a¿a ceva. Cei trei ciobani se în¡eleg foarte bine. E på¿une pentru to¡i ¿i o gestionåm foarte bine”, spune fermierul primar, care nu vrea så utilizeze deloc på¿unea satului.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 32/2020

CULTURI

VEGETALE Test\rile discordiei dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Se fac multe teståri în câmp pentru a ierarhiza cei mai productivi hibrizi de rapi¡å. De multe ori, acestea devin teståri ale discordiei, din diferite pricini, mai mult sau mai pu¡in de ordin tehnic.

Fermierilor români li se livreazå rezultatele unor teste care aratå rezultatele de produc¡ie ale unor hibrizi, în condi¡ii pedoclimatice ¿i tehnologice aleatorii. Am putea spune cå sunt mai bune decât nimic, dar uneori pot crea confuzii.

Fermierii britanici, mult mai bine informa¡i decât confra¡ii lor români, au parte ¿i de liste cu hibrizi recomanda¡i.

Una dintre aceste liste este alcåtuitå de cåtre AHDB (The Agriculture and Horticulture Development Board), o organiza¡ie înfiin¡atå de cåtre fermieri ¿i al¡i participan¡i la activitå¡ile din agricultura Regatului Unit (RU).

Pe aceste liste sunt ierarhiza¡i hibrizi în func¡ie de poten¡ialul lor de produc¡ie ¿i nu dupå rezultatele comerciale ob¡inute în ferme. Din acest motiv, au fost eliminate loturile care au fost afectate de secetå sau de dåunåtori, lucru care nu se întâmplå la noi, unde s-au înregistrat mari diferen¡e între loca¡ii, în mod evident nu datoritå poten¡ialului biologic al hibrizilor testa¡i.

Astfel, pe întreg teritoriul Regatului Unit au fost recoltate 19 teståri, 12 în regiunea Sud ¿i 7 în regiunea Nord.

Existå mai multe criterii pentru a intra pe lista hibrizilor recomanda¡i: mårimea produc¡iei, calitate, aspecte agronomice, rezisten¡a la boli.

Se aleg, de exemplu, 3 hibrizi ¿i 3 26

soiuri martor, cu poten¡ial mare ¿i apropiat de produc¡ie. Media lor este comparatå cu a hibrizilor testa¡i, folosind analiza statisticå, respectiv diferen¡ele limitå, DL 5%.

Se fac medii na¡ionale ¿i regionale ale produc¡iilor hibrizilor martor. De exemplu, în tabelul 1, cultivarele de pe lista recomandatå de rapi¡å au fost comparate cu mediile martorilor, care au fost de 4,7 t/ha pe întreg Regatul Unit ¿i în regiunea “Sud”, ¿i de 5,2 t/ha în regiunea “Nord”.

Cele mai mari produc¡ii au fost ob¡inute în regiunea Nord, deoarece rapi¡a este o plantå a zonelor umede ¿i råcoroase.

Se ierarhizeazå rezultatele, raportând produc¡ia cultivarului la media martorilor.

Am folosit termenul “cultivar”, care include atât soiurile, cât ¿i hibrizii, deoarece în climatele oceanice, soiurile pot fi mai productive decât hibrizii, a¿a cum s-a întâmplat în acest an, când soiul Accacia de la Limagrain a avut cele mai bune rezultate.

Cultivarele recomandate sunt cele care depå¿esc media martorilor ¿i cele

care au produc¡iile nesemnificativ mai mici decât acestea.

Dacå DL 5% este de 4,1%, atunci to¡i hibrizii ale cåror produc¡ii depå¿esc valoarea relativå de 95,9% (100 - 4,1) sunt hibrizi recomanda¡i. Se lucreazå cu numere întregi, deci în tabel va fi trecut hibridul cu valoarea de 96 (%) din media martorilor. sau Dacå DL 5% este de 4,1 (nivel na¡ional, tabelul 1), înseamnå cå diferen¡ele dintre produc¡iile hibrizilor se datoreazå poten¡ialului lor de produc¡ie, numai dacå sunt mai mari de 0,19 t/ha, adicå 190 kg/ha. În tabelele pentru fermieri britanici apar doar valorile în procente. Exprimarea în t/ha am introdus-o eu.

Concluzii Dacå dorim så recomandåm hibrizi, ar trebui så folosim o metodå asemånåtoare. Dacå dorim doar så-i comparåm, orice rezultat are ¿i o parte pozitivå pentru fiecare.

Regiunea

Categoria

Soi

Hibrid

Soi

Hibrid

Media DL 5%

RU

% din P Mt

109

106

101

96

4,1

(4,7 t/ha)#

t/ha

5,12

4,98

4,75

4,51

0,19

Sud

% din P Mt

109

106

102

96

4,5

(4,7 t/ha) #

t/ha

5,12

4,98

4,79

4,51

0,21

Nord

% din P Mt

107

106

102

93

5,7

(5,2 t/ha)#

t/ha

5,03

4,98

4,79

4,84

0,30

% din P Mt = % din media produc¡iilor martorilor. Dacå media martorilor a fost de 4,7 t/ha în 19 teståri pentru RU (cu 12 loca¡ii pentru Sud ¿i 7 loca¡ii pentru Nord), atunci o produc¡ie de 5,12 t/ha reprezintå 109% (5,12/4,7), comparativ cu media martorilor de 4,7 t/ha Profitul Agricol 32/2020

CULTURI VEGETALE

Semnal de alarm\ tras de fermierii din Timi[!

Fermierii din Timi¿ aten¡ioneazå cå un nou val de achizi¡ionare a terenurilor de cåtre stråini se va declan¿a, începând cu 2021.

De ce? Ciprian Marinescu, fermier din Timi¿oara, a explicat: “Liberalizarea vânzårii påmântului nu se desfå¿oarå într-un mediu sånåtos, de aceea agricultorii români sunt cei care vor pierde. În aceste condi¡ii, fondurile de investi¡ii stråine au început så aplice o strategie extrem de eficientå, care prinde foarte bine la såråcia existentå în România”.

Cu

toate cå legea vânzårii terenurilor agricole a fost promulgatå în 14 august 2020, fermierii sus¡in cå aceasta nu va fi o piedicå pentru fondurile care vor så achizi¡ioneze påmânt.

Conform legii, structurile centrale ale statului, Ministerul Agriculturii, avizeazå vânzarea terenurilor agricole în suprafa¡å mai mare de 30 de hectare, iar pânå la aceastå suprafa¡å, tranzac¡iile cu terenuri agricole trebuie avizate de structurile teritoriale - Direc¡iile agricole jude¡ene.

Noua lege a vânzårii terenurilor agricole a fost publicatå în Monitorul Oficial ¿i intrå în vigoare la 60 de zile dupå publicare. Amintim cå, din septembrie 2016, s-a constituit, la Timi¿oara, un comitet de initiativå care så strângå semnåturi pentru un referendum de modificarea Constitu¡iei României. Principala revendicare så fie declararea terenurilor agricole drept patrimoniu na¡ional, ¿i de aceea så nu mai fie vândut stråinilor.

“Nu po¡i så vii tu, fond de investi¡ii, ¿i så oferi 350 de euro pe ha în arendå. Så spunem cå eu, ca fermier, prefer så dau terenul în arendå, dar ei vin în ideea ca

28

så îl cumpere acest teren la un moment dat ¿i så te scoatå pe tine de pe pia¡å. Tu nu ai for¡å, ei ¿tiu situa¡ia ta realå, cå se informeazå mai întâi, ei fac ¿i o statisticå pe tema asta. Eu fermier român må duc la bancå ¿i solicit o linie de credit cu 8% dobândå, dar cine ¿tie dacå o primesc.

Sumele oferite pentru arendå sunt enorm de mari. O arendå normalå este la jumåtate, adicå pe la 180 - 200 de euro, în func¡ie de zonå ¿i calitatea terenului. Este clar cå fondurile de investi¡ii urmåresc achizi¡ia terenurilor, nu profitul. În aceste condi¡ii, ce concuren¡å po¡i prezenta tu ca fermier român singur ¿i nefinan¡at de nimeni? Sco¡i bani din buzunar, îi bagi în påmânt, a¿tep¡i så plouå ¿i poate reu¿e¿ti så mai bagi ceva ¿i în celålalt buzunar.

Cum pot aceste fonduri så achizi¡ioneze aceste terenuri? E simplu. Conform legii, ai dreptul de preemp¡iune, ca arenda¿. Prin urmare, ai prioritate la cumpårare”, mai aten¡ioneazå fermierul Marinescu. În România sunt declarate aproximativ 8 milioane de ha de terenuri agricole arabile, dintre care mai mult de 3 milioane sunt în proprietatea stråinilor.

Båtålia pentru påmântul agricol din Timi¿ este foarte mare, fiindcå existå un cernoziom de înaltå calitate.

La Direc¡ia Agricolå Timi¿ sunt înregistrate mii de cereri de vânzarea ¿i

cumpårarea påmântului atât din partea românilor, cât ¿i stråinilor. Cei care vor så achizi¡ioneze terenuri sunt din Germania, Italia, Fran¡a, Olanda sau Ungaria. Pânå acum, din cele 500.000 ha arabile în Timi¿, aproximativ 160.000 sunt sub ståpânirea stråinilor.

Prof. univ. dr. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, este de pårere cå ceea ce spun fermierii din Timi¿ nu este departe de adevår, fiindcå legea arendei este prost fåcutå ¿i “în aceste condi¡ii este posibil orice.”

“Trebuia rezolvatå legea arendei, care så fie în interesul fermierului român. Aici trebuia clarificatå problema, pe modelul care func¡ioneazå cu eficien¡å ¿i în Germania. Noi o så ne aliniem ¿i punctului de vedere al Academiei Române. Faptul cå se laså fondurile de investi¡ii så joace cum vor ele pot så dea lovituri foarte mari fermierilor români, care nu au posibilitå¡ile financiare så ofere sume consistente pentru a achizi¡iona påmânturile agricole, din fa¡a acestor investitori, mai ales când sunt factori necontrolabili naturali.

Semnalul de alarmå tras de fermieri este real, iar legea ar trebui så îi ajute ¿i så blocheze într-un fel aceastå acaparare”, spune prof. Tabårå.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 32/2020

CULTURI VEGETALE

Sem\natul întârziat al rapi]ei Într-un an marcat de secetå, conservarea apei în sol devine o prioritate în tehnologii.

Semånatul întârziat are un astfel de efect, în cazul culturii de rapi¡å.

A

ndrei Ciocoiu, manager de marketing pentru oleagionoase la Corteva, semnaleazå faptul cå întregul portofoliul Corteva de rapi¡å este potrivit pentru semånatul întârziat. Sunt cel pu¡in trei argumente pentru a decala data semånatului. În primul rând, în ultimii trei ani s-a våzut o întârziere a ploilor ¿i chiar o secetå prelungitå chiar ¿i în toamnå.

Rapi¡a care a råsårit mai târziu a fost ajutatå de precipita¡ii, comparativ cu cea care a råsårit devreme, la final de august, dupå care a stat expuså la secetå pânå în septembrie. Al doilea argument: prin semånatul întârziat se evitå expunerea culturii la Psylliodes chrysocephala ¿i Phylotretta sp. Al treilea argument este faptul cå se remarcå un decalaj de douå såptåmâni în privin¡a temperaturilor. Culturile beneficiazå de o perioadå mai lungå de cåldurå, în toamnå.

“Avem fermieri care au avut rapi¡å råsåritå în douå serii: în septembrie ¿i la începutul lui octombrie. Cea care råsårit în octombrie a fost mai bunå decât cea din septembrie pentru cå plantele au crescut vegetativ în toamnå mai pu¡in, au consumat mai pu¡inå apå ¿i au avut rezervå pentru primåvarå”, a remarcat Ciocoiu. Dacå rapi¡a råsare la 1 septembrie ¿i ajunge la 4-5 frunze pânå la 20 septembrie, având insola¡ie suficientå va cre¿te repede, prea mare pentru intrarea în iarnå. Astfel, a întâlnit fermieri care au avut rapi¡a råsårit la începutul lui septembrie ¿i au recoltat 1.500-1.800 kg/ha, iar loturile råsårite în octombrie au dat produc¡ii de 2.30030

Andrei Ciocoiu, manager de marketing pentru oleagionoase Corteva

2.400 kg/ha. În condi¡iile unui an cu un nivel normal sau bogat în precipita¡i, diferen¡ele de produc¡ie nu mai sunt la fel de mari, dar reprezentantul Corteva considerå cå nici în acest caz cultura semånatå târziu nu este dezavantajatå.

“Am observat cå o rapi¡å semånatå din timp consumå mai multe inputuri. Ai nevoie de una-douå treceri cu insecticid, apoi un fungicid. Investe¿ti prea mult în ea în toamnå. Cred cå fermierii vor alege într-o mare måsurå så amâne data de semånat”, considerå Ciocoiu.

Riscul unei toamne scurte Singurul riscul este ca toamna så fie scurtå, cum nu am avut înså în ultimii 10-15 ani. Dacå este rece, fårå insola¡ie înghe¡ul la începutul lui noiembrie ar putea afecta cultura. Rapi¡a are un ritm redus de cre¿tere pânå în patru frunze, iar apoi este accelerat. Riscul semånatului întârziat este ca rapi¡a så nu aibå patru frunze la venirea iernii. Agronomul spune cå nu a våzut culturå compromiså, din cea care a intrat în iarnå cu patru frunze. “Suferå, pleacå mai greu în primåvarå, dar nu este o problemå. În douå frunze se compromite, dar în patru nu”, spune Ciocoiu.

Data recomandatå Ciocoiu recomandå semånatul hibrizilor Corteva în perioada 10 septembrie - 1 octombrie, în sudul României, ¿i

la 1-20 septembrie, în nord. Densitatea recomandatå este de minimum 50 b.g./mp. “Recomandåm ca, indiferent când seamåna, såmân¡a så fie tratatå cu insectofungicid. Atacurile au fost masive în ultimii ani”, spune Ciocoiu. Seceta favorizeazå atacul insectelor. Mai micå este presiunea în cazul bolilor întrucât acestea apar când sunt multe precipita¡ii.

Tratament såmân¡å Corteva are în portofoliul såu produsul Lumiposa, singurul insecticid pentru tratarea semin¡elor de rapi¡å ce con¡ine cyantraniliprol. Oferå protec¡ie împotriva mai multor specii de insecte cum sunt: puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala), viespea rapi¡ei (Athalia rosae), inclusiv musca cruciferelor (Delia radicum).

Tinerele plåntu¡e sunt protejate împotriva daunelor provocate de insecte, fapt ce le permite o cre¿tere ¿i o dezvoltare mult mai viguroaså, fapt ce oferå siguran¡å asupra produc¡iei încå de la semånat. Contrac¡ia muscularå necesitå o eliberare regulatå de calciu din stocurile intracelulare în citoplasma celulelor. Moleculele de cyantraniliprol provoacå o eliberare necontrolatå de calciu, fapt ce duce la stoparea contractårii musculare ¿i împiedicå insectele så se hråneascå.

Adrian Mihai Profitul Agricol 32/2020

CULTURI VEGETALE

Recomand\ri pentru sem\natul tardiv Abaterile de la data optimå de semånat vor reprezenta întotdeauna un risc pentru fermier. În acest articol vå vom oferi câteva sfaturi care vå vor ajuta så determina¡i, individual, cea mai potrivitå data de semånat tardiv ¿i câteva recomandåri cu privire la gestionarea culturilor.

Datele optime de însåmân¡are trebuie så fie stabilite în func¡ie de an ¿i de loca¡ie, dar existå câ¡iva factori care se pot folosi pentru orientare.

Primii factori importan¡i sunt temperatura solului ¿i umiditatea solului.

Rapi¡a germineazå cel mai bine la temperaturi ale solului în jur de 20°C. Din påcate, semånatul tardiv prezintå deseori riscul de temperaturi mai scåzute (cre¿tere mai lentå a rådåcinii) ¿i mic¿orarea zilei (adâncime mai reduså a rådåcinii) înainte de iarnå, ceea ce limiteazå randamentul în majoritatea anilor.

Obiectivul ar trebui så fie o cre¿tere rapidå, motiv pentru care poate fi utilå o adaptare a adâncimii de însåmân¡are la condi¡iile locale, precum ¿i a densitå¡ilor mai mari de semånat (45-50 (max.

60) bg/m²). În acest fel, poten¡ialele pierderi ale plantelor pot fi compensate. Întrucât semånatul tardiv se realizeazå adesea din cauza lipsei de umiditate din sol, adâncimea de semånat trebuie så fie la 1-2 cm.

Patul germinativ optim!

Condi¡ii umede: concentrarea pe

påstrarea porilor mari ¿i mijlocii, astfel încât apa excedentarå så se poatå drena mai u¿or. Oxigenul trebuie så fie prezent în sol! Solul nu se recompacteazå în condi¡ii umede!

Condi¡ii uscate: lucråri superficiale care duc la spargerea capilaritå¡ii pentru a evita pierderea apei. O bunå recompactare a solului, pentru a ob¡ine cel mai bun contact posibil semin¡e-sol!

Urmåtorii factori importan¡i în ceea ce prive¿te însåmân¡area târzie sunt alegerea corectå a hibridului, precum ¿i perioada de vegeta¡ie (suma temperaturii) înainte de iarnå.

Este esen¡ial så se asigure o dezvoltare adecvatå a plantelor în toamnå.

Stadiul ¡intå de 8 frunze ¿i 1 cm la colet + 20 cm adâncimea rådåcinii înainte de iarnå. Viteza de dezvoltare depinde în principal de temperaturå, precum ¿i de vigoarea specificå hibridului.

Pe baza acestei vigori, sunt necesare sume de cel pu¡in 600 - 900°C pânå la sfâr¿itul vegeta¡iei pentru a atinge stadiul ¡intå men¡ionat mai sus.

Având în vedere suma regionalå a temperaturii înainte de iarnå ¿i vigurozitatea hibridului, fiecare î¿i poate stabili propria datå localå de semånat, dar ¿i cea pentru semånatul tardiv.

Hibrizii Rapool î¿i demonstreazå performan¡a chiar ¿i în condi¡ii grele. Vigurozitatea mai mare în toamnå ¿i dezvoltarea mai rapidå a biomasei fac din ei candida¡ii ideali în condi¡ii, de multe

Tabelul 1: Vremea optimå pentru semånatul rapi¡ei Temp. zilnicå TSum* > DM Precipitatii medium 0°C dt/ha mm/m² optimå °C 20 (tempeumiditatea Germina¡ie 4 - 15 80 - 90 0,1 ratura solului) germinårii 1 - 6 frunze Zi lungå 45 12 420 0,8 20 6 - 10 frunze Zi scurtå 45 6 680 12 50 Total Toamnå 80 - 100 Ca. 900 20 70 - 100 *Tsum = Sum(temperatura medie zilnicå> 0° pânå la sfâr¿itul vegeta¡iei) Sursa: bazata pe Alpmann (DSV) si Schönberger (2012) Toamnå

32

Zile de vegeta¡ie

ori nefavorabile, legate de datele de însåmân¡are tardive.

Tabelul prezintå valori de referin¡å pentru dezvoltarea optimå a rapi¡ei în toamnå, pe baza condi¡iilor meteorologice regionale (temperaturå, precipita¡ii, tranzi¡ie între o zi lungå ¿i o zi scurtå). În cazul semånatului tardiv, timpul este mai scurt pentru dezvoltarea culturilor, înså într-o toamnå lungå ¿i cålduroaså, timpul de cre¿tere ratat va fi compensat, de exemplu: semånatul la 06.09, iar 10 zile cu 15°C (= 150°C) plus 14 zile cu 12°C (= 170°C) corespunde la 320°C, în septembrie. Alte 30 de zile în octombrie cu o medie de 9°C corespund altor 270°C ¿i 10 zile la 6°C în noiembrie înseamnå 60°C suplimentare. Astfel, într-o toamnå caldå sunt posibile sume de aproximativ 650°C! Dacå este necesar, erbicidele pot fi aplicate postemergent. În cazul nutri¡iei plantelor, rapi¡a semånatå târziu beneficiazå de o fertilizare simultanå pentru a asigura o dezvoltare suficientå în toamnå. O astfel de fertilizare, cu cca. 30 - 40 kg N/ha cu un complex de tip DAP, poate compensa utilizarea unei doze mai mici de azot, în special în condi¡ii dificile. O fertilizare cu NPK (+ S) în perioada BBCH - 12 - 19 va sprijini cre¿terea ¿i dezvoltarea biomasei înainte de iarnå ¿i, prin urmare, va îmbunåtå¡i rezisten¡a la iernat ¿i poten¡ialul de produc¡ie al rapi¡ei semånatå târziu. Combina¡i programul de fertilizare cu aplicarea fungicidelor: a se combina Bor, sulfat de magneziu (MgSO4) ¿i o parte uree (10 15 kg N/ha) împreunå cu fungicidul (fårå efect de regulator de cre¿tere!).

Portofoliul RAPOOL include o gamå largå de hibrizi diferi¡i, cu diferite caracteristici pentru diferite condi¡ii, cum ar fi ¿i semånatul tardiv. Pentru a gåsi hibridul potrivit dumneavoastrå, specific loca¡iei, vå recomandåm så contacta¡i colegii no¿tri regionali de vânzåri.

Profitul Agricol 32/2020

CULTURI VEGETALE

Fermierii din Teleorman

a[teapt\ apa din Dun\re Pe o ar¿i¡å de peste 40 de grade Celsius, am fost la adunarea generalå a Organiza¡iei Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii de la Con¡e¿ti. De fapt, nu mai udå nimeni pe-acolo. Din cauza dezastrului provocat de secetå, fermierii satului au devenit mai solidari, chiar dacå unii au conflicte între ei. A¿a cå trebuie så accepte construirea unui sistem de iriga¡ii, mai ales cå se face pe spezele statului. Au venit ¿i reprezentan¡ii puterii de la jude¡, dar a lipsit primarul de la PSD. Fermierii au ales un nou consiliu de administra¡ie pentru asocia¡ia lor.

Victor Chivu este pre¿edintele Organiza¡iei Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii Con¡e¿ti. Reprezintå societatea Zootehnica Con¡e¿ti, lucreazå 492 de hectare ¿i mai are doar 53 de vaci. Iulian Curea, fermier în Con¡e¿ti ¿i ºigåne¿ti, este vicepre¿edintele organiza¡iei. Lucreazå 450 de hectare ¿i cre¿te 100 de vaci Holstein. Cåtålin Råboj, fermier din comuna Con¡e¿ti, are mandat så reprezinte trei societå¡i din Con¡e¿ti, care au în total 570 de hectare. Cristian Coraga reprezintå compania Agroholding Con¡e¿ti, unde lucreazå 2300 de hectare, care a fost cumpåratå de ni¿te indieni de la Victor Chivu, iar în tot jude¡ul Teleorman de¡ine 5.200 de hectare.

Aceastå organiza¡ie a adunat 11.000 de hectare pentru irigat cu apå din Dunåre. Este un spa¡iu comun din satele Con¡e¿ti, Bragadiru, o parte din Bujoru, Pietro¿ani ¿i o parte din Pietri¿u. Sta¡ia de bazå este la o distan¡å de 2 kilometri de Dunåre.

“Apa va fi ridicatå la o înål¡ime de 25 de metri, spune Victor Chivu. Statul român ne ajutå în propor¡ie de 100%.

Sta¡ia plutitoare de la Dunåre este finalizatå în propor¡ie de 80%. Vom cere de la ANIF så ne predea ploturile gratuit. La sta¡ia de la Zimnicea, vor mai fi udate 34

alte 2.000 de hectare, ce apar¡in de Bragadiru. Eu sper ca, în toamna anului 2022, så dåm în func¡iune sistemul. La adunarea generalå de aståzi, am primit noi membri. Am primit ¿i oameni cu 4-5 hectare. Trebuie så-i con¿tientizåm pe fermieri cå numai prin asociere putem uda. Iar pentru asta trebuie så avem aceea¿i culturå într-o solå. Trebuie så punem un pivot ¿i så irige to¡i. Adicå, 150 de hectare vor fi numai cu porumb sau numai cu floarea-soarelui. Numai a¿a se creeazå microclimatul. Altfel, nu ajungem la eficien¡å. Din 11.000 de hectare, vreo 3.000 sunt de¡inute de ¡årani cu suprafe¡e mici.”

Toatå investi¡ia va costa mult. Ulterior, fermierii pot face ¿i alte investi¡ii.

“Vom îngropa cablurile ¿i conductele de polipropilenå. A¿a vom termina cu furatul. Putem cumpåra pivo¡i. A¿ vrea så punem un pivot american, care så ude pe o razå de 1800 de metri fiindcå terenul ne permite. Dacå statul te roagå så uzi gratis ¿i tu nu uzi, atunci e grav.

Anul trecut, am fåcut 15 tone la hectar

pentru cå a plouat mult ¿i la timp. În acest an, dacå fac 3-4 tone la hectar.

Este un dezastru acum. Porumbul meu a fåcut numai babe, ciurlani, nu ¿tiule¡i.

Iriga¡iile ar fi un stimul important pentru zootehnie. Eu am avut 1750 de vaci ¿i am renun¡at la ele din cauza politicilor incoerente din agricultura noastrå.”

Vechiul sistem de iriga¡ii a fost distrus ¿i pe malul Dunårii dupå 1990. Localnicii au sfårâmat cu barosul orice stâlp de curent electric pentru câteva kilograme de fier.

Fermierii din zonå au convingerea cå miliardul de euro, oferit de Petre Daea pentru iriga¡ii, s-a risipit numai pe criterii clientelare. Vom vedea ce se va alege ¿i de noile promisiuni liberale. În rest, totul este minunat la Con¡e¿ti. În colaborare cu partenerii bulgari, localnicii au atras peste 1.200.000 de euro pentru a construi un ansamblu de dansuri populare.

Viorel PATRICHI

Victor Chivu, fermier, pre[edintele Organiza]iei Utilizatorilor de Ap\ pentru Iriga]ii Con]e[ti Profitul Agricol 32/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Ro[ii mai scumpe, dar gustoase Într-o zonå submontanå, din Gorj, în satul Curpen, în spatele unei case sunt “ascunse” douå sere de câte 1.600 mp. Din viteza ma¿inii nu le zåre¿ti, de¿i sunt înalte, de 4,5 metri. Vasile Hortopan are 38 de ani ¿i a construit în ultimii zece o afacere solidå în produc¡ia de legume ¿i flori, un domeniu care nu este specific zonei.

Î

nainte de a avea propria afacere a lucrat în vânzåri pentru mai multe companii. A fost o ¿coalå în care a în¡eles mecanismele economiei de pia¡å ¿i ale comer¡ului. Un rol esen¡ial în evolu¡ia sa l-a avut faptul cå a lucrat la o companie de consultan¡å pentru fonduri europene. ªi-a fåcut apoi propriul proiect în valoare de aproape 350.000 euro, finan¡at în propor¡ie de 65% de Uniune: douå sere moderne, automatizate, cu senzori, sta¡ie meteo ¿i sistem de fertirigare prin picurare. A fost un start bun pe un drum cu multe obstacole. “Dacå am rezistat zece ani înseamnå cå am trecut peste perioadele critice ale afacerii. Au fost momente în care må gândeam dacå så mai continui”, mårturise¿te producåtorul. Vânzarea ¿i pre¡urile l-au pus în dificultate.

Drumul cåtre formula actualå de produc¡ie ¿i desfacere l-a descoperit în timp, din aproape în aproape. “Så vinzi e u¿or. Så vinzi la pre¡ bun e dificil”, remarcå Hortopan. El då ¿i un exemplu.

Pre¡ul ro¿iilor sale era 3,5 lei, în ultima decadå a lunii iulie. Cu 2,5-3 lei le-ar vinde imediat. În pia¡å se vând cu 5-6 lei. Marfa ajunge, cu mici excep¡ii, pe tarabele din Târgu-Jiu. E adevårat, în aceea¿i pia¡å se vând ¿i ro¿ii cu 2-3 lei.

Elementul-cheie a fost diferen¡ierea.

Mult timp a produs pe strat de vatå mineralå ro¿ia tare, rotundå, “de supermarket”, devenitå clasicå acum, care “rezistå mai mult decât lådi¡a”, dupå cum cu autoironie o descrie. În ultimii 36

ani a schimbat soiul ¿i tehnologia. Cultivå pe påmânt fertilizat organic soiuri gustoase, dar care rezistå mai pu¡in timp la raft. Nici nu e nevoie, întrucât marfa sa este cåutatå.

Aspectul lor este aparte, prin nuan¡å ¿i formå, fapt ce ajutå consumatorul så le identifice. Tratamentele de protec¡ie sunt reduse la minimum. Faptul cå sera este înaltå, cu un volum de aer mare, ajutå plantele.

Prin repozi¡ionarea pe pia¡å s-au redus cantitå¡ile produse, dar ¿i volumul de muncå pentru recoltare ¿i, implicit, costurile, inclusiv cele de transport.

“Este mult mai bånoaså, aproape dublå ca pre¡”, spune Hortopan despre ro¿ia cu aspect de grådinå. E o ro¿ie pe care, din cauza dimensiunii mari, am evitat-o în pia¡å pânå când i-am aflat povestea.

Am regretat preconcep¡ia. Au fost cele mai gustoase ro¿ii mâncate anul aces-

ta. Datoritå calitå¡ii, Hortopan a reu¿it så-¿i creeze propria clientelå. Anul trecut a mai fost doar de douå ori în pia¡a de gross, anul acesta niciodatå. Mult timp a lucrat cu doar unul-doi intermediari. Când ace¿tia î¿i întrerupeau activitatea, din diferite motive, avea o problemå în a-¿i vinde marfa. Acum colaboreazå cu 7-8, cårora le oferå cantitå¡i mai mici decât solicitå, pentru a avea marfå pentru to¡i ¿i a dispersa riscul.

“Ne selectau clien¡ii pe noi. Era mai la noroc”, î¿i aminte¿te Hortopan. Acum reu¿e¿te så-¿i selecteze el clien¡ii.

Pânå så ajungå la aceastå formulå de vânzare a încercat mai multe canale de distribu¡ie, inclusiv re¡elele de supermarketuri. A dus cantitå¡i mici. Pragmatismul ¿i o dozå echilibratå de mândrie combinate cu respectul pentru efortul depus l-au fåcut så nu accepte pe termen lung regulile impuse de re¡ele.

Nu în¡elege de ce pentru o marfå care se vinde în douå-trei zile trebuie så a¿tepte 40 de zile pentru a încasa banii.

A lucrat foarte mul¡i ani în vânzåri. Regula comer¡ului este ca termenele de platå så fie corelate cu fluxul vânzårii.

Profitul Agricol 32/2020

Vasile Hortopan,

fermier, jude]ul Gorj

A avut ¿i maså în pia¡å, un singur sezon înså. Producåtorii nu sunt dori¡i în pie¡e. Nu sunt interesan¡i pentru cå vând douå-trei luni pe an, iar comercian¡ii stau 12 luni. Mesele producåtorilor sunt în spate, unde nu existå trafic mare de cumpåråtori. “O maså în pia¡å vinde 5600 kg, dar eu primesc una la care se vând 30 kg”, spune producåtorul. Cam acesta este ¿i volumul de produc¡ie. I-ar cre¿te veniturile considerabil, dacå ar putea vinde direct. Au fost perioade la începutul produc¡iei când vindea cu 5 lei, iar la tarabå ajungeau cu 10 lei. Sunt momente în care engrossitul câ¿tigå mai mult decât producåtorul.

Costul de produc¡ie este de peste 1,5 lei, iar sub 2,5 lei producåtorul spune cå nu mai renteazå efortul. Au fost ani în care a vândut ro¿iile cu 2 lei.

Trågea linie ¿i veniturile erau foarte apropiate de cheltuieli. Chiar ¿i în momentul de fa¡å unii producåtori vând ro¿iile ¿i cu 1-1,5 lei. Se vând de acaså ¿i cu mai pu¡in de un leu.

Contextul pie¡ei Pia¡a este invadatå de marfå de slabå calitate. Sunt bazine legumicole în care ro¿ia se vinde la bax, nici nu se Profitul Agricol 32/2020

mai cântåre¿te. Cunoa¿te mul¡i legumicultori din Oltenia ¿i din Ardeal ¿i observå o diferen¡å majorå de calitate. În sud sunt mul¡i care cultivå ro¿ii cu dezvoltare foarte rapidå ¿i fac tot felul de combina¡ii: iaurt cu o¡et ¿i Ethrel, le coc în timp foarte scurt ¿i prind pre¡uri bune.

Marea lor problemå este cå nu ¿i-au evaluat munca lor. Cunoa¿te producåtori care vin în pia¡a de gross cu ro¿ii. De peste 15-20 ani au acelea¿i solarii, nu s-au modernizat deloc. “Sunt într-o roatå: care så iaså primii, så se fåleascå”, spune el. Face o compara¡ie între pia¡a româneascå ¿i cea a vecinilor. În Ungaria marfa este pe categorii: I, II ¿i III. La noi, mul¡i producåtori au trei tipuri de marfå: la fundul baxului, la jumåtate ¿i la suprafa¡å. Pentru cå la fundul baxului sunt ro¿ii slabe calitativ, când nu merge pia¡a, se gråbesc så vândå pentru cå se stricå fundul baxului. Din aceastå cauzå unii producåtori din bazine legumicole cu tradi¡ie pleacå prin ¡arå så-¿i vândå marfa, mereu în alte locuri. Cumpåråtorii nu mai revin.

“Am câ¡iva clien¡i care vin så se aprovizioneze din Târgul de gross, må sunå ¿i le mai duc ¿i eu”, puncteazå el pentru a aråta cå po¡i reu¿i så-¡i gåse¿ti locul în pia¡å, prin calitate.

Produc¡ia de flori De trei ani Vasile Hortopan produce ¿i flori, 20 de specii. Tehnologia este proprie în propor¡ie de 90%. În sezonul primåvarå-varå vinde 10.000 de ghivece. Mu¿catele, petuniile, daliile, urzicu¡ele, sporul casei sunt vedete.

Toamna este a crizantemei: 15.000 de ghivece. La începutul lui noiembrie este Lumina¡ia sau Ziua tuturor sfin¡ilor, iar tradi¡ia este ca mormintele så fie împodobite cu crizanteme ¿i lumânåri.

Obiceiul a plecat de la catolici, dar a fost adoptat ¿i în alte religii. Cert este cå în Transilvania cererea de crizanteme este fantasticå.

Hortopan vinde 90% din flori în re¡eaua Dedeman. Ajung în toatå ¡ara.

“Nu a fost dificil, sunt foarte receptivi.

Important este så produci în condi¡ii bune”, remarcå producåtorul. Nici pre¡ul nu-i intereseazå. Era pregåtit så negocieze, dar nu a fost cazul. Hortopan ¿tie înså cå printr-un pre¡ prea mare te autoelimini, a¿a cå a fåcut mai întâi un studiu de pia¡å. “Nu am vrut doar så le ducem, am vrut så le ¿i vindem”, spune el cu umor.

Adrian MIHAI 37

GR|DINA, VIA [i LIVADA

Controlul putregaiului cenu[iu trebuie f\cut cu maxim\ aten]ie Anul 2020 confirmå evolu¡ia atipicå a factorilor climatici ai ultimilor ani. Poate mai accentuat decât în anii trecu¡i, în 2020 am avut de înfruntat mai toate fenomenele extreme ale naturii, începând cu secetå, temperaturi scåzute, precipita¡ii abundente, caniculå, grindinå ¿i vijelii.

Toate aceste intemperii cauzeazå plantelor fluctua¡ii în cre¿tere ¿i anomalii în dezvoltarea sistemului de autoapårare al plantei.

P

utregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea) poate infecta organele vi¡ei-de-vie încå din faza de înflorit, boabele nou formate fiind deja infectate (conidiile penetrând ¡esuturile ¿i men¡inând infec¡ia în stadiu latent în boabe) în momentul apari¡iei condi¡iilor optime pentru dezvoltarea putregaiului din faza de pârgå. În aceste condi¡ii amploarea ¿i agresivitatea bolii este mult mai ridicatå, de aceea este importantå aplicarea produselor de protec¡ie începând încå din faza de înflorit.

Un alt factor important în gestionarea cu succes a putregaiului cenu¿iu este påstrarea unei ståri vegetative optime, lipsite de leziuni. Astfel cå tratamentele împotriva manei, fåinårii ¿i insectelor sunt esen¡iale, contribuind în

secundar, în propor¡ie de 50%, la succesul controlului putregaiului cenu¿iu.

Se recomandå ¿i aplicarea tratamentelor cu produse curative - cicatrizante (pe baza de CU) singure sau împreunå cu substan¡e cu efect principal ¿i/sau secundar pe putregaiul cenu¿iu.

Ordinea importan¡ei factorilor climatici favorizan¡i putregaiului cenu¿iu sunt: - lipsa tratamentelor cu produse de protec¡ie specifice (atacul putregaiului cenu¿iu într-o planta¡ie ce nu are acoperire din partea niciunui produs de protec¡ie este agresiv, generalizat, greu de stopat ¿i poate duce la pierderi de

Teldor 500 SC este solu¡ia Bayer ce poate fi aplicatå în toate cele 3 faze men¡ionate, dar ¿i înainte de recoltare cu douå såptåmâni, datoritå timpului de pauzå de 14 zile.

Teldor are proprietatea unicå de a se fixa exact în locul în care ciuperca încearcå så-¿i dezvolte miceliul, devenind astfel solu¡ia preventivå idealå pentru acest sezon.

38

100% a recoltei) - umiditatea ridicatå > 95%, mai ales când aceasta este produså de ploi abundente ce vin în urma unei perioade secetoase (boabele absorb apa foarte rapid, pieli¡a bobului ¿i-a pierdut din elasticitate pe perioada secetei ¿i poate cråpa - cel mai råu scenariu) - leziunile produse de al¡i agen¡i patogeni (mana, fåinarea, insectele, grindina etc.).

Tratamentele esen¡iale pentru controlul putregaiului cenu¿iu se recomandå a fi efectuate în fenofazele: 1. Sfâr¿it de înflorit 2. Compactarea boabelor 3. Intrarea în pârgå Aceste tratamente se executå preventiv, iar în caz de presiune ridicatå se recomandå så fie urmate de al 4-lea tratament, cu douå såptåmâni înainte de recoltare.

Robert VERESS Profitul Agricol 32/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR Scheme de ajutor pentru zootehnie aprobate de Guvern 119,5 milioane de lei pentru crescåtorii de porci Crescåtorii din sectorul suin vor beneficia de o schemå de ajutor de stat, în valoare de 119,5 milioane de lei, pentru compensarea pierderilor în contextul crizei economice generate de pandemie, în perioada 1 martie - 1 iulie 2020, a anun¡at Ministerul Agriculturii.

Schema a fost aprobatå joi, 27 august, printr-o Ordonan¡å de Urgen¡å. Ajutorul se acordå pe capacitatea de produc¡ie de¡inutå de beneficiar, echivalent UVM, func¡ie de categoriile de suine, respectiv suine la îngrå¿at ¿i animale de reproduc¡ie.

Valoarea totalå ce poate fi acordatå pentru fiecare întreprindere nu poate depå¿i echivalentul a 100.000 euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras 0,5 UVM pentru animale de reproduc¡ie (scroafe ¿i scrofi¡e).

Beneficiarii acestei måsuri de sprijin sunt crescåtorii care de¡in animale din specia suine, respectiv întreprinderile individuale ¿i familiale, persoanele fizice autorizate, dupå caz, precum ¿i persoanele juridice care desfå¿oarå activitate de îngrå¿are ¿i/sau reproduc¡ie a suinelor. Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie: så de¡inå exploata¡ie cu cod ANSVSA înregistratå/autorizatå sanitar veterinar; så desfå¿oare activitate de îngrå¿are ¿i/sau reproduc¡ie a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excep¡ia celor care de¡in exploata¡ii aflate în imposibilitate de pop40

ulare din cauza måsurilor de restric¡ie sanitare veterinare generate de evolu¡ia pestei porcine africane; så nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru acelea¿i costuri eligibile în baza Comunicårii Comisiei Europene; så nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment), potrivit eviden¡elor Oficiului Na¡ional al Registrului Comer¡ului la data de 31 decembrie 2019.

MADR precizeazå cå fermierii au la dispozi¡ie 20 zile lucråtoare de la data intrårii în vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documenta¡iei.

Banii vor fi vira¡i în conturi pânå la data de 31 decembrie 2020.

100 euro/cap bovinå adultå, 100.000 de euro pe fermå de vaci Guvernul a adoptat, tot pe 27 august, o Ordonan¡å de Urgen¡å privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor din sectorul bovin, având ca scop compensarea pierderilor în perioada cuprinså între 1 martie - 1 iulie 2020.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, pentru fermierii ce de¡in în exploata¡ie minim 91 de capete de bovine vor fi alocate fonduri de la bugetul de de stat.

Cuantumul sprijinului de stat este de 100 euro/cap femelå bovinå adultå, vârsta minimå 24 luni, iar valoarea totalå a schemei de ajutor este de 35.700.000 lei.

Pentru fiecare întreprindere care î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniul pro-

duc¡iei primare de produse agricole suma totalå nu poate depå¿i echivalentul în lei a 100.000 euro.

Astfel, fermierii au la dispozi¡ie 20 zile lucråtoare de la data intrårii în vigoare a prezentei ordonan¡e de urgen¡å pentru depunerea documenta¡iei.

Banii vor fi vira¡i în conturile fermierilor pânå la 31 decembrie 2020.

Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie så îndeplineascå urmåtoarele condi¡ii: så de¡inå femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploata¡ii cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020; så nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru acelea¿i costuri eligibile în baza Comunicårii Comisiei Europene; så nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în eviden¡ele Oficiului Na¡ional al Registrului Comer¡ului la data de 31 decembrie 2019 sau în cazul persoanei

Profitul Agricol 32/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR fizice så nu fi fost emiså o decizie definitivå a instan¡elor judecåtore¿ti de constatare a falimentului pânå la data de 31 decembrie 2019.

Totodatå, beneficiarii trebuie så de¡inå minimum 91 capete bovine femele adulte cu vârsta de minim 24 luni înregistrate în RNE la data de 1 iulie 2020.

Pentru fermierii care de¡in între 5 ¿i 90 capete de bovine se acordå fonduri prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralå, respectiv Måsura 21 - Måsura specificå de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excep¡ional în cadrul FEADR, prin care se acordå fonduri în vederea reluårii fluxului tehnologic normal al fermei ¿i men¡inerea viabilitå¡ii acestora.

Bugetul aproximativ este de 60 de milioane de euro, iar ajutorul per beneficiar va fi de maxim 7.000 de euro ¿i poate fi acordat în func¡ie de dimensiunea exploata¡iei.

Termenul maxim pânå la care Statul Membru va plåti suma forfetarå este de 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobatå de autoritatea competentå pânå la 31 decembrie 2020.

Pentru a beneficia de fonduri acordate prin Måsura 21, fermierii trebuie så îndeplineascå urmåtoarele condi¡ii: så fie fermieri activi conform defini¡iei din Regulamentul Uniunii Europene nr.

1307/2013, respectiv a legisla¡iei na¡ionale ¿i så fie înregistrat la APIA cu

cerere unicå de platå pentru anul 2020; så de¡inå minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condi¡ia de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploata¡ie cu cod ANSVSA; fiecare femelå adultå din specia bovine pentru care se solicitå sprijin trebuie så aibå vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020.

Måsuri de sprijin pentru sectorul apicol Guvernul a adoptat joi o Hotårâre privind aprobarea schemei Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie - mai 2020 asupra sectorului apicol.

Scopul acestui ajutor este sus¡inerea activitå¡ii în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada men¡ionatå, astfel încât så se asigure continuarea ciclului de produc¡ie.

Cuantumul ajutorului este de 25 lei/familia de albine, iar valoarea totalå a schemei de ajutor de minimis este de 49,94 milioane lei, reprezentând circa 10,51 milioane euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centralå Europeanå în data de 30 septembrie 2019, respectiv 4,7496 lei.

Pentru a putea beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie så îndeplineascå urmåtoarele condi¡ii: så aibå familii de albine înscrise în baza de date na¡ionalå apicolå la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor ¿i stupilor, gestionat de Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie “Prof. Dr. G.K. Constantinescu”; så aibå familii de albine înregistrate/autorizate la direc¡ia sanitar-veterinarå ¿i pentru siguran¡a alimentelor jude¡eanå, respectiv a municipiului Bucure¿ti.

Ministerul Agriculturii precizeazå cå fermierii î¿i vor primi banii pânå la data de 31 decembrie 2020.

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 32/2020

Statul trebuie så stimuleze zootehnizarea agriculturii

Cu

¿i fårå ajutoare pentru pandemie sau pentru secetå, Guvernul trebuie så gåseascå fonduri ¿i proiecte pentru dezvoltarea zootehniei, domeniul în care poate så creascå plusvaloarea din agriculturå.

Profesorul Horia Grosu, director general la IBNA Balote¿ti, este un fin observator al evolu¡iilor din zootehnia na¡ionalå ¿i mondialå. El avertizeazå frecvent cå România trebuie så dezvolte domeniul fiindcå va cre¿te cererea de proteinå animalå în lume. „Pentru zootehnizarea agriculturii, trebuie så procedåm ca alte ¡åri. Este clar cå valorificarea furajelor prin animale aduce valoare adåugatå. Procesarea materiei prime din zootehnie creeazå noi locuri de muncå ¿i vinzi produse finite. Dacå vinzi cereale, nu este în regulå. Mai ales dacå pre¡ul laptelui e foarte mic. Procesatorii au scåzut pre¡urile pe durata pandemiei, dar au adus lapte din import, iar acest lucru nu este în regulå. Am fost în Canada ¿i am våzut o fermå, iar asocia¡ia din care fåcea parte avea o fabricå de lactate. To¡i fermierii duceau laptele acolo, iar în final, profitul fabricii se redistribuia cåtre fermieri, propor¡ional cu laptele livrat. Deci o parte din profit revenea crescåtorului. noi, crescåtorul este de o parte, iar procesatorul de cealaltå parte a baricadei. Deci fermierul e låsat singur, în loc så-l cointeresåm så creascå animale. Trebuie politici pe fiecare segment pentru ca fermierul så decidå el însu¿i. Dacå vinde laptele sub costul de produc¡ie, este un dezastru într-o economie de pia¡å. Cum de reu¿e¿te Polonia sau Ungaria, Cehia sau Slovacia så stimuleze zootehnia?

Existå un singur råspuns: statul supervizeazå toate etapele pentru dezvoltarea zootehniei ¿i rezultatele se våd”, remarcå profesorul.

La

41

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cooperativa Cresc\torilor de Vaci B\l]at\ Româneasc\ Cinci crescåtori din Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), au înregistrat în august Cooperativa Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå.

Fondatorii cooperativei ar vrea så construiascå noua formå de asociere comercialå pe scheletul ACVBR-Sim. Ei vor så cumpere împreunå inputuri, så proceseze ¿i så vândå produse din lapte ¿i din carne, tåura¿i pentru montå naturalå ¿i material seminal.

“Vrem så invitåm cât mai mul¡i membri în cooperativå, spune directorul executiv Dan Radu Vi¡elar. Deocamdatå, avem cinci membri fondatori. Vor fi activitå¡i conexe cre¿terii vacilor, care nu se pot derula prin Asocia¡ie. Juri¿tii au redactat un statut corespunzåtor, cu diacritice, cum se cere. Noi am ¿i prezentat la Arad logoul cu Bål¡ata Româneascå ¿i produsele române¿ti. Formalitå¡ile s-au tergiversat mult din cauza pandemiei.” Sediul Cooperativei råmâne deocamdatå la Hårman, Bra¿ov. Înregistrarea nu a fost lipsitå nici de peripe¡ii... gramaticale.

42

“Am avut o problemå la Registrul Comer¡ului cu înregistrarea cooperativei din cauza denumirii “Româneascå”, spune Dan Radu Vi¡elar. Ne-a respins ini¡ial dosarul pentru cå nu am folosit diacritice. Am fost chiar eu la Secretariatul General al Guvernului ¿i s-a rezolvat, am ob¡inut acordul pentru folosirea denumirii “Româneascå”. Pentru asta, era nevoie de acordul Guvernului. Iar Guvernul nu putea så-¿i dea acordul fiindcå în legea din 1990 se acordå numai pentru trei condi¡ii folosirea cuvântului “român”, cu derivatele lui, în titulatura unei entitå¡i comerciale: dacå ai ac¡ionariat stråin, dacå e¿ti reprezentant al unei companii stråine sau trebuie så prezin¡i un bilan¡ din care så rezulte cå jumåtate din veniturile pe anul trecut proveneau din exporturi. Iar noi nu ne încadram în niciuna din cele trei situa¡ii. Legea a råmas în urmå ¿i ar trebui schimbatå. Cu ajutorul unui avocat, am reu¿it så le explicåm celor din Secretariatul General al Guvernului cå a¿a se nume¿te rasa, Bål¡atå Româneascå. Iar noi nu propunem aceastå denumire doar ca så ne

afiliem la România. Pe 29 iulie, când a fost promulgatå legea cu laptele ¿i denumirile, am primit ¿i noi acordul. Pe cei de la Guvern nu-i intereseazå dacå scrii cu diacritice sau nu, dar Registrul Comer¡ului ne-a respins pentru cå forma “Romaneasca” nu e corectå gramatical.

Am fåcut ¿i documente din care rezultå cå rasa existå. Altfel, chiar se încurajeazå denumirea raselor române¿ti.”

Adunarea Generalå a Ac¡ionarilor a aprobat construirea fermei de tåura¿i pentru montå naturalå. Au drept de vot numai membrii fondatori (3) ¿i membrii asocia¡i (14). Ceilal¡i membri nu au drept vot, chiar dacå plåtesc cotiza¡ii.

Membrii fondatori la ACVBR-Sim sunt: ALEXDI IMPEX SRL, cu sediul în Bra¿ov, Str. Fagurului, nr. 38, jude¡ul Bra¿ov, reprezentatå de fermierul Ioan Cristolovean; FERMA HALLER SRL, cu sediul la Hårman, Str. Mihai Viteazu, nr. 327, jude¡ul Bra¿ov, reprezentatå de Vasile-Daniel Cråcu¡, cu func¡ia de administrator; Sorin Stoian.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 32/2020

MA{INI & UTILAJE

Noile tractoare John Deere 7R [i 8R în portofoliul IPSO Agricultur\ IPSO Agriculturå a prezentat zilele trecute noile serii de tractoare John Deere 7R ¿i 8R, la ferma Agroserv Borcea, Cålåra¿i. Pentru prima datå de la începutul pandemiei au putut participa câteva zeci de fermieri ¿i jurnali¿ti.

F

erma Agroserv Borcea este administratå de Ricå Stoian, care lucreazå peste 2.000 ha de culturi cerealiere, dispune de spa¡ii de depozitare de peste 15.000 tone ¿i este un client fidel al IPSO Agriculturå, având zeci de tractoare, combine ¿i echipamente John Deere, precum ¿i utilaje Kuhn, Manitou ¿i Bednar. Întrucât pandemia nu a trecut, evenimentul s-a desfå¿urat cu respectarea strictå a dispozi¡iilor legale. De¿i prezentårile au fost fåcute în aer liber, to¡i participan¡ii au purtat må¿ti de protec¡ie pe întreaga duratå a evenimentului, 44

publicul fiind a¿ezat pe scaune dispuse la 1,5 m unul de altul.

Ca un fapt divers, pe întreaga duratå de desfå¿urare a evenimentului, cerul de deasupra fermei a fost “bråzdat” de avioane militare care se îndreptau spre baza aerianå Mihail Kogålniceanu.

Moderatorul întregii ac¡iuni a fost Grigore Marian, specialist IPSO Agriculturå, care, împreunå cu colegii såi, a prezentat o serie ma¿ini ¿i utilaje agricole John Deere, Manitou, Kuhn ¿i Bednar. Evident, elementul central al evenimentului a fost prezentarea noilor serii de tractoare 7R ¿i 8R. Acestea au fost lansate ini¡ial la Agritechnica 2019, iar acum au fost prezentate în premierå ¿i în România.

La începutul evenimentului, Grigore Marian a aten¡ionat publicul så fie atent la caracteristicile tehnice, deoarece la final se va organiza un concurs cu premii. Iar la sfâr¿itul prezentårilor au fost puse 3 întrebåri privind anumite detalii tehnice ale tractoarelor, råspunsurile au fost prompte, iar cei 3 câ¿tigåtori au primit câte o machetå de tractor 8R.

Seria 7R Noua serie de tractoare John Deere 7R include 6 modele: 7R 250 (cu putere maximå de 290 CP), 7R 270 (305 CP), 7R 290 (332 CP), 7R 310 (352 CP), 7R 330 (373 CP) ¿i 7R 350 (388 CP).

Speciali¿tii IPSO Agriculturå au precizat cå modelul 7R 330, de exemplu, este cu 7% mai productiv decât modelele similare de pe pia¡å ¿i cu 3% mai eficient în ceea ce prive¿te consumul de carburant.

Transmisiile care pot echipa acest modele sunt e23 Power Sfift (transmisie mecanicå automatå cu management de eficien¡å al puterii) sau AutoPowr IVT (transmisie hidrostaticå cu sistem automat de management motortransmisie).

Cabina foarte spa¡ioaså, silen¡ioaså, dotatå cu un nou tip de scaun pentru operator, care eliminå pânå la 90% din mi¿cårile pe verticalå. La acestea se adaugå consola compactå CommandArm ¿i sistemul de iluminat cu leduri la 360 de grade, plus suspensia pe cabinå. Monitorul poate fi accesat în timp Profitul Agricol 32/2020

MA{INI & UTILAJE real de la distan¡å, de cåtre tehnicienii din service, iar seria 7R beneficiazå ¿i de serviciul de diagnosticare de la distan¡å, Service Advisor, prin care tehnicienii pot avertiza din timp operatorul dacå o defec¡iune este pe cale så se producå.

De asemenea, aceastå serie de tractoare dispune de sisteme pentru agricultura de precizie, prin care scad costurile cu lucrårile agricole ¿i se reduc suprapunerile la semånat cu pânå la 96%.

Seria 8R Gama nouå de tractoare 8R include seriile 8R, 8RT ¿i 8RX. În prima serie sunt 5 modele: 8R 280 (care dezvoltå o putere maximå de 320 CP), 8R 310 (357 CP), 8R 340 (388 CP), 8R 370 (420 CP) ¿i 8R 410 (458 CP). Toate pot fi echipate atât cu ro¡i,

Profitul Agricol 32/2020

cât ¿i cu mono¿enile sau ¿enile separate pe ambele pun¡i.

Seria 8RT include 4 modele: 8RT 310 (care poate dezvolta maximum 357 CP), 8RT 340 (388 CP), 8RT 370 (420 CP) ¿i 8RT 410 (458 CP). Caracteristica centralå este echiparea cu mono¿enile, dar existå ¿i op¡iunea de dotare cu ro¡i pe ambele pun¡i.

Seria 8RX include 4 modele: 8RX 310 (cu putere maximå dezvoltatå de 357 CP), 8RX 340 (388 CP), 8RX 370 (420 CP) ¿i 8RX 410 (458 CP). Acestea sunt echipate cu ¿enile inegale, mai mici pe puntea fa¡å ¿i mai mari pe cea din spate, dar op¡ional pot fi dotate cu ro¡i sau cu mono¿enile.

Tehnicienii IPSO Agriculturå au descris mai în amånunt modelul 8R 410, care are costuri de operare reduse datoritå eficien¡ei consumului de carburant, al costurilor de între¡inere ¿i al unei valori de revânzare mai mari.

În plus, John Deere garanteazå un consum optim prin Programul de Garantare a Combustibilului. La acestea se mai adaugå puterea motorului, care este livratå în propor¡ie de 94% la sol, prin ro¡i sau ¿enile.

Ca ¿i în cazul serie 7R, cabina tractoarelor 8R este spa¡ioaså ¿i are numeroase dotåri ¿i comenzi dispuse ergonomic, precum ¿i sisteme pentru agricultura de precizie. Tractoarele seriei comunicå în timp real cu fermierul, care prime¿te la fermå informa¡ii exacte direct din câmp.

Func¡ionarea tractoarelor poate fi optimizatå în timpul lucrului, iar datoritå automatizårilor ¿i sistemelor electronice incluse, tractoarele pot întoarce automat la capåt de rând ¿i pot comunica între ele prin sincronizarea datelor.

Arpad DOBRE

45

MA{INI & UTILAJE

Sem\nat [i fertilizat simultan

cu sem\n\torile Kubota SC Combina¡ia optimå de semånat ¿i fertilizare poate asigura randamente mari, iar semånåtorile Kubota SC din portofoliul Agri-Alian¡a combinå posibilitatea de a aplica douå produse într-o singurå trecere - semin¡e ¿i fertilizant sau douå tipuri de semin¡e.

Sistemul de distribu¡ie Eldos, compatibil Isobus, este ac¡ionat electric, iar pornirea /oprirea automatå cu sistemul GeoControl ¿i un semnal GPS ajutå la evitarea suprapunerilor la capåt de rând.

modul de plasare a îngrå¿åmântului lângå ¿i sub såmân¡å, fertilizantul este aplicat din 25 în 25 cm, prin cel de-al doilea rând de discuri. Îngrå¿åmântul se poate aplica fie pe rând, fie între rânduri, în func¡ie de tehnologia utilizatå.

Control electronic Semånåtorile Kubota SC sunt integral compatibile Isobus prin sistemul ecom ¿i se conecteazå la terminalul emånåtorile Kubota din seria Isobus al tractoarelor, iar toate inforSC1000 sunt disponibile fie ca ma¡iile despre utilaj ¿i controlul funcsemånåtori cu pregåtire stan- ¡iilor sunt afi¿ate pe monitor. Dacå tracdard, fie în varianta cu fertilizare torul nu este echipat cu un sistem com(SC1000C). Modelele SC1000 cu cadru patibil Isobus, SC1000 poate fi controfix au lå¡imi de lucru de 3 m sau 4 m, iar latå de terminalele Kubota IsoMatch varianta repliabilå, de 6 m.

Tellus GO sau IsoMatch Tellus.

Management la capåt de rând Apåsând un singur buton, operatorul SC1000 ini¡iazå managementul la capåt de rând, pornind operarea automatå a ro¡ilor, discurilor ¿i sec¡iilor. Astfel, acest model de semånåtoare necesitå un singur distribuitor hidraulic. În plus, dispozitivul de distribuire a semin¡elor Eldos se opre¿te automat în modul de func¡ionare management la capåt de rând, evitând dubla însåmân¡are. Pentru a asigura un control constant al adâncimii, secven¡a de ridicare la capåt de rând începe cu sec¡iunea de discuri, urmate de tåvålugul frontal ¿i sec¡iile de semånat. În acela¿i timp, dispozitivul de distribu¡ie este oprit, furtunurile de semin¡e sunt goale la capåtul de rând, iar acest fapt genereazå o economie de semin¡e de pânå la 5%.

S

Controlul adâncimii de semånat Profilul îngust al sec¡iilor de semånat cu discuri din o¡el u¿or decalate permite penetrarea facilå a solului. Presiunea de 100 de kg a sec¡iei poate fi astfel folositå pentru presare cu ro¡ile de tasare integrate. Controlul constant al adâncimii ¿i presarea semin¡elor în sol produc un sistem capilar care asigurå accesul la apå ¿i o germinare optimå.

46

Douå opera¡iuni într-o singurå trecere Modelele SC1000C / SC1000CF sunt special adaptate pentru a permite plasarea preciså a fertilizantului lângå såmân¡å. Fiecare produs din buncårul împår¡it în douå compartimente este distribuit prin propriul sistem Eldos.

SC1000C poate administra pânå la 400 kg de îngrå¿åminte/ha. În func¡ie de

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 32/2020

MA{INI & UTILAJE

Tractoare Massey Ferguson în oferta General Leasing General Leasing are în portofoliu o vastå gamå de tractoare Massey Ferguson de puteri mici, medii ¿i mari, pentru toate tipurile ¿i mårimile de ferme ¿i oferå condi¡ii avantajoase de finan¡are.

Seriile MF 4700, 5700 ¿i 6700 La categoria tractoare cu puteri mici, sunt incluse modelele: MF 4707, MF 4708, MF 4709, MF 5710, MF 5711, MF 6712 ¿i MF 6713.

Acestea sunt echipate cu motoare AGCO Power de 3,3 l cu 3 cilindri, respectiv 4,4 l ¿i 4 cilindri, care dezvoltå puteri de la 75 CP la 130 CP. Seriile 4700 ¿i 6700 dispun de transmisie sin-

cronizatå 12x12, la fel ¿i modelele 5700, care mai pot fi echipate cu transmisie Dyna-4. Capacitatea de ridicare pe spate este de la 3.000 kg la 5.200 kg.

Opt modele în seria MF 7700 S Seria MF 7700 S, una dintre cele mai bine vândute game, include opt modele: MF 7714 S, MF 7715 S, MF 7716 S, MF 7718 S, MF 7720 S, MF 7722 S, MF 7724 S, MF 7726 S. Acestea sunt echipate fie cu motor AGCO Power de 6,6 l, 6 cilindri ¿i sistem SCR de reducere cataliticå selectivå (primele 5 modele), fie cu motor Agco Power de 7,4 l, 6 cilindri ¿i SCR, cu puteri maxime de la 165 CP la 280 CP. Modelul MF 7714 dispune de transmisie Dyna-4, iar celelalte 7 au trans

misii Dyna-6/Dyna-VT. Capacitatea de ridicare pe spate ajunge la 9.600 kg, iar pe fa¡å, la 4.000 kg.

Seria MF 8700 S, conformå cu Stage V Cele mai puternice tractoare din portofoliul General Leasing sunt: MF 8727 S, MF 8730 S, MF 8732 S, MF 8735 S, MF 8737 S ¿i MF 8740 S. Sunt echipate cu motoare AGCO Power, de 8,4 l ¿i 6 cilindri, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V ¿i dezvoltå puteri maxime de la 300 CP la 405 CP. Dispun de transmisie variabilå continuå, cu sistem de gestionare dinamicå a tractorului (DTM). Capacitatea de ridicare pe spate este de 12.000 kg, iar pe fa¡å, de 5.000 kg.

Finan¡are avantajoaså General Leasing oferå finan¡åri avantajoase fermierilor care achizi¡ioneazå tractoare Massey Ferguson pânå în 30 septembrie 2020: dobândå fixå (euro) de 1,49%, avans începând de la 0%, 2 rate sezoniere, perioadå maximå de finan¡are 6 ani (leasing) sau 7 ani (credit). În plus, toate tractoarele din seriile MF 7700 S ¿i 8700 S beneficiazå de 3 ani garan¡ie premium MF Care Gold.

Arpad DOBRE 48

Profitul Agricol 32/2020

INFORMA}II

EXTERNE China încearc\ s\ elimine vaccinurile ilegale Ministerul chinez al agriculturii a declan¿at o campanie de amploare pentru eliminarea vaccinurilor ilegale contra pestei porcine africane, dupå ce astfel de produse au început så fie folosite pe scarå largå. În acest moment nu existå nici un tratament oficial pentru aceastå boalå,

dar China spune cå este aproape de dezvoltarea unui vaccin, care se aflå în ultimele etape de testare clinicå.

Vaccinurile produse ilegal circulå înså deja pe pia¡å de mai multe luni ¿i sunt folosite de fermierii care încearcå så-¿i refacå efectivele de animale dupå epidemia care a ucis milioane de porci în statul asiatic în 2018 ¿i 2019.

Autoritå¡ile locale vor inspecta toate laboratoarele veterinare, producåtorii de medicamente ¿i fermele de porci pentru a cåuta orice urmå a produselor ilegale.

Laboratoarele vor fi nevoite så prezinte o eviden¡å a experimentelor efectuate, dar ¿i lista ingredientelor pe care le-au achizi¡ionat în ultima perioadå.

Marea Britanie cump\r\ grâu din Germania Morile din Marea Britanie au cumpårat mari cantitå¡i de grâu din Germania dupå o recoltå localå foarte slabå. Conform estimårilor oficiale, Marea Britanie produce în acest an în jur de 10,5 milioane de tone de grâu, cu 35% mai pu¡in decât anul trecut. În plus, ploile din ultima perioadå ar putea afecta calitatea cerealelor.

“Morile din Anglia au fåcut achizi¡ii importante de grâu de calitate din Germania în ultimele såptåmâni. Cred cå Profitul Agricol 32/2020

aproximativ 200.000-300.00 de tone au fost deja cumpårate ¿i vor fi trimise în Marea Britanie pânå la sfâr¿itul anului”, a declarat un intermediar german.

Englezii s-au orientat spre cereale din Germania ¿i Canada pentru cå acestea au un con¡inut ridicat de proteine ¿i pot fi amestecate cu grâul de calitate slabå din recolta localå din acest an.

Drago[ B|LDESCU

Mengniu renun¡å la achizi¡ia Lion China Mengniu Dairy ¿i compania japonezå Kirin Holdings au anun¡at cå renun¡å la achizi¡ia producåtorului australian de lactate Lion Dairy and Drinks, o tranzac¡ie în valoare de 430 milioane de dolari. Decizia vine dupå ce presa australianå a raportat cå guvernul ar putea bloca preluarea, din cauza tensiunilor diplomatice cu China. Conflictul a fost declan¿at dupå ce Australia a cerut o anchetå interna¡ionalå independentå despre originile virusului COVID-19, iar Beijingul a råspuns prin interzicerea unor importuri australiene.

Focar de coronavirus la un abator din Irlanda To¡i cei 460 de angaja¡i ai unui abator din ora¿ul irlandez Tipperary au fost testa¡i, fiind identificate 22 de cazuri de infec¡ie cu virusul COVID-19. Alte 16 cazuri au fost descoperite dupå testarea rudelor ¿i prietenilor celor infecta¡i. Facilitatea apar¡ine companiei ABP Food Group ¿i opera la capacitate reduså dupå raportarea primului caz pe data de 14 august. Mai multe abatoare din Europa ¿i America s-au confruntat în ultimele luni cu focare de coronavirus, din cauza condi¡iilor care favorizeazå råspândirea virusului.

Nou record pentru cea mai scumpå oaie din lume Un miel a fost vândut la o licita¡ie din Sco¡ia pentru suma de 367.500 lire sterline (în jur de 410.000 euro), un record mondial în domeniu. Animalul este din rasa Texel ¿i a primit numele Double Diamond, iar pre¡ul de pornire la licita¡ie a fost de doar 10.500 lire sterline. Trei fermieri britanici ¿i-au unit resursele pentru a cumpåra oaia, care este consideratå un exemplar excep¡ional. Precedentul record data din anul 2009, atunci când tot un animal din rasa Texel a fost vândut pentru 231.000 de lire sterline (256.000 euro).

49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

FERME, TERENURI

Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå cu 700 bovine si 300 porcine, teren agricol, hele¿teu cu pe¿te, utilaje agricole noi. Oferim ¿i cerem maximå seriozitate.

Tel.: 0741.019.035 SC vinde baza de depozitare din Valea Nucarilor , jud. Tulcea: magazii, birouri, laborator, påtule, cântar auto.

Tel.: 0786.222.235 Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008:

suprafa¡a utilå 1.000 mp (adåpost cu boxe, adapåtori, încålzire, salå de muls, încåperi pentru brânzeturi.

Suprafa¡a împrejmuitå este de 8.000 mp: post trafo, centralå cu gaze, sta¡ie epurare, fânar, platforme pentru depozitarea gunoiului etc., 92 ha de teren.

Tel.: 0756.337.095 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine pentru 100 capete, aprox.

700 mp, 1.200 mp suprafa¡å totalå teren, foså dejec¡ii apå, spa¡ii pentru personal. Gard din beton.

Rela¡ii la Tel.: 0744.681.502

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

la zi. Orbeasca, Teleorman.

Tel.: 0720.856.492

Vând 120 oi.

Tru¿e¿ti, jud. Boto¿ani.

Tel.: 0746.036.373

Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an.

Tel.: 0735.519.119

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone.

Tel.: 0788.866.642

Vând 35 capete berbecu¡i crotalia¡i. Pre¡ negociabil.

Cara¿ Severin.

Tel.: 0757.690.899

Vând saci de rafie, ambala¡i în baxuri de 500 buc.

Livrare gratuitå în Timi¿ ¿i Arad, sau prin curier.

Tel.: 0760.535.848 Vând juninci din import, din rasa Holstein, Montbeliarde, Jersey, Montbeliarde ¿i Ro¿ie Danezå, ¿i vaci în lacta¡ie Holstein.

Tel.: 0742.791.400 Vând capre. Merei, jude¡ul Buzåu. Rela¡ii la Tel.: 0728.128.876 Vând 50 de familii de albine cu tratamentele efectuate

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând salå de muls 2x6 Westphalia ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb.

Tel.: 0368.452.057

Fermå vegetalå din jud. Cålåra¿i, 500 ha culturå mare,

ANGAJEZÅ TEHNICIAN/ INGINER AGRONOM CU EXPERIEN¡Å ÎN CÂMP, cu atribute administrative, de organizare ¿i de conducere. Exclus lucrul în regim de consultan¡å.

Cazare asiguratå.

Tel.: 0735.519.119 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri.

Pre¡: 20.000 euro.

Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0748.066.789 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡: 15.200 euro, negociabil.

Tel.: 0773.332.628

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

50

Profitul Agricol 32/2020

LOCURI DE MUNCÅ APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

S.C. AGROPLANT, companie româneascå, cu distribu¡ie la nivel na¡ional de semin¡e, pesticide, îngrå¿åminte, regulatori de cre¿tere,

ANGAJEAZÅ reprezentan¡i vânzåri (ingineri agronomi sau agen¡i de vânzare) pentru urmåtoarele jude¡e: Arad, Bihor, Buzåu, Cålåra¿i, Giurgiu, Mure¿, Prahova, Timi¿, Tulcea, Vrancea Responsabilitå¡i: - Promovarea produselor ¿i politicilor firmei Agroplant.

- Vânzarea ¿i încasarea valorii produselor.

- Organizarea de întâlniri cu fermierii din zonå.

- Organizarea de loturi demo în formele pe care le considerå utile.

- Întocmirea tuturor documentelor comerciale necesare vânzårii ¿i încasårii.

Ce oferim: - Loc de muncå într-o companie de profesioni¿ti.

- Condi¡ii de muncå decente: ma¿inå, salariu motivant, independen¡å de lucru.

- Perfec¡ionare profesionalå continuå în ¡arå ¿i stråinåtate.

- Angajament de lucru pe termen nelimitat (exceptând perioada de probå de 6 luni).

Ce cerem: - Studii în domeniul agricol (Facultatea de Agriculturå sau Horticulturå) constituie avantaj.

- Experien¡å minim 2 ani.

- Competen¡e: PC, limbå stråinå (constituie avantaj), permis de conducere categoria B. - Abilitå¡i în comunicare, vânzåri.

- Disponibilitatea de a se deplasa zilnic 8-10 ore în zona de lucru.

- Competen¡e în organizarea de întâlniri, dezbateri.

Vå rugåm så transmiteti C.V. pe adresa agroplant_bucuresti@yahoo.com sau pe fax: 021.653.04.11 Profitul Agricol 32/2020

51

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

C=teva zile ;n Delt\, pe canicul\ Uite cå de data asta, dupå atâta izolare ¿i plictisealå amestecatå cu teamå, am fåcut excep¡ie de la regulile obi¿nuite, adicå din 15 iunie în 15 septembrie Delta-i pentru turism, nu pentru pescuit, ¿i, la sfâr¿it de iulie, iatå-ne la Cormoran, pe Bra¡ul Sf. Gheorghe. Dintre numeroasele op¡iuni pe care loca¡ia le oferå - pescuit la ¿tiucå în incintå, sau pe lacuri ¿i canale naturale, ori la biban, avat, ¿alåu, somn, pe canale, pe “buclå” ori bra¡ul Dunårii, am fost obliga¡i så ne mul¡umim doar cu vreo douå locuri – nici prea spectaculoase, nici pline de pe¿te.

Dunårea era tulbure – cafea cu lapte, gra¡ie ploilor care au devastat zone întregi din ¡arå ¿i Europa, la confluen¡a “buclei”( bra¡ul vechi ) cu bra¡ul nu mi¿ca nimic, iar circula¡ia bårcilor era infernalå, lacurile erau deja pline de brådi¿, devenit deja covor în multe zone, iar apa din “incintå” era tulbure. Doar bucla pe care este hotelul ¿i canalele ce pornesc din ea aveau apa limpede, bunå de pescuit. Poate ¿i câte un petic de apå råmânea mai curat, dar ¿tiucile erau duse prin hå¡i¿uri, dupå baboi. Avantajul cel mai mare al locurilor este cå sunt aproape de hotel. Era bine ¿i pentru cå ajungeam acolo repede, cåci, pentru a 52

ne feri de soare, începeam pescuitul înainte de ora 6 diminea¡a ¿i ne retrågeam pe la 9, iar seara ie¿ind cam între acelea¿i ore,... dar p.m.

Ajun¿i la “locul faptei”, în func¡ie de curent, ne a¿ezam încât så avem control atât asupra zonei de intrare în canal, cât ¿i a aceleia deschise, de platou, spre buclå. În canal apa ajungea la peste 3 m adâncime, curentul fiind mai puternic spre malul drept, în timp ce platoul avea apå pu¡in peste 2 m adâncime, curentul fiind slab, ici-colo cu vegeta¡ie submerså. Mai spre larg, la peste 40 m de locul unde ancorasem, platoul dådea într-un prag serios, spre buclå, cu peste jumåtate de metru mai adâncå! Încercam cu cicade mici ¿i grele (8-9 g) så cåutåm bibanii, dar la acestea mai såreau ¿i ava¡ii. Bibanii vânau în apropierea fundului apei, când cicada ajungea în preajmå venind ¿i atacurile. De¿i ava¡ii atacau la suprafa¡å, atacurile veneau în masa apei ori în adâncuri. Le-am venit de hac cu voblere tip vibe, de la Stike Pro, nåluci mici ce se scufundå lent ¿i vibreazå discret. De¿i am luat cu mine trei lansete, foarte u¿oarå, u¿oarå ¿i medie (speram la “balauri”), am folosit-o aproape exclusiv pe aceea ultralight, o

Daiwa de 2,05 m pentru lansåri pânå la 10 g, cu mulinetå micå ¿i fir textil 0,10 mm pe tambur (în mod normal dau cu 0,06 mm). Surprizå – captura expedi¡iei, un avat de cca. 2 kg, a prins-o prietenul meu la streamer, o artificialå din fulgi ¿i pår (alb cu negru), lungå de 7-8 cm ¿i sub¡ire, imitând plevu¿ca, prada preferatå a ava¡ilor. A lestat-o cu un plumb cilindric de 5 g cu care o lansa la distan¡å fårå probleme, folosind tot o vargå ultra-u¿oarå, de doar 1,95 m cu mulinetå micro, având mono 0,20 mm pe tambur.

A încercat mai multe artificiale, dar cea prinzåtoare a råmas tot imita¡ia de plevu¿cå. A mai testat la biban (¿i erau ni¿te bibani dolofani) câteva cicade mici... mici, una aurie, alta argintie cu ro¿u. Erau pe placul bibanilor ¿i a prins cu ele, dar, tot pescuind în hå¡i¿ul de pe fundul apei, le-a låsat prin adâncuri.

Scoicile taie ca briciul!

Am încercat ¿i voblere clasice prntru avat – nåluci asemenea obletelui, care lucreazå în stratul de suprafa¡å al apei, dar rezultatele... Noroc cu ciorba de pe¿te gustoaså de la hotel! (va urma)

Victor }\RU{ Profitul Agricol 32/2020

Prepeli]a, o cenu[\reas\?

Foto> F. B. Dragomir

Dacå ar fi s-o judecåm dupå mårime sau dupå ve¿mântul modest din punct de vedere cromatic, am putea socoti prepeli¡a drept o prezen¡å ¿tearså printre sålbåticiunile meleagurilor noastre. Pu¡ini dintre neaviza¡i ¿tiu înså cå salbele cristaline ale cântecului picurat în nop¡ile toride ale båråganelor sunt produse de masculii acestei specii de galinacee: „Pitpa-lac”, pit-pi-dic”, „pit-pa-lac”. De aici, onomatopeic, ¿i numele dat în popor, printre multe altele, vietå¡ii pe care cu greu o po¡i convinge så se ridice din vegeta¡ie în zbor greoi ¿i previzibil. În caz de pericol, preferå så se tupileze, fåcându-se una cu påmântul, sau så-¿i caute scåparea prin fugå, pe cåråri doar de ea ¿tiute, prin hå¡i¿ul de mohor ¿i costrei al miri¿tilor dese ca peria.

Când am descins, în ziua de 19 august a acestui an, printre curelele de cucuruz întinse dincolo de suburbiile Albei-Iulia, dactilii pitpalacilor însufle¡eau zorile podi¿ului transilvan, altfel încremenit într-o acalmie de duminicå. Spiritul sårbåtorii se traducea într-o pace atotcuprinzåtoare, în care doar glasul prepeli¡elor ¿i preparativele noastre, oameni ¿i câini, înviorau peisajul.

Abia deschis sezonul de vânåtoare, micile påsåri nu fuseserå deranjate de glasul pu¿tii, încå necunoscut de unele dintre ele. Roua dimine¡ii sticlea pe ier-

Profitul Agricol 32/2020

buri, iar companionii no¿tri patrupezi, såtui de lunga inactivitate ¿i de carcera ma¿inii, se întreceau så-¿i dezmor¡eascå mu¿chii într-un galop matinal din care s-au pomenit uzi pânå la piele, ca dupå o serie de aporturi în baltå, la ra¡e. I-am temperat,

intercalându-i în ¿irul nostru cu flancuri înaintate. ºesându-¿i cheta în interiorul potcoavei, aveau så lucreze pentru tuspatru, cu cei doi ståpâni la mijloc.

Faptul cå nu folosim din principiu, nici noi, nici gazdele, chemåtori electronice (de altfel, interzise de lege, dar utilizate pe scarå mare, la noi, chipurile pentru „eficien¡å” sporitå) ne-a låsat la voia hazardului ¿i a naturii, ceea ce mi se pare firesc ¿i cinstit.

Pasajul de toamnå al prepeli¡elor dinspre miazånoapte nici måcar nu ¿i-a trimis primii soli, a¿a cå ne-am asumat de la bun început faptul cå ne bazåm numai pe zburåtoarele autohtone ¿i pe sporul primei lor ponte din acest an. Areturile câinilor ne-au trezit din amor¡ealå. Au urmat întâile focuri de armå, printre comenzile ferme „Pil!” ¿i „Aport!”. Bracul ¿i vijla lucrau excelent în tandem, fårå disensiuni, pentru cå se cuno¿teau de mult ¿i nu-¿i disputau nici teritoriul, dar nici vânatul cåzut. Uneori, chiar se completau.

Flancurile noastre – cel drept apar¡inându-mi – s-au bucurat de påsårile ridicate departe, la care camarazii din centru nici nu avea rost så ridice pu¿ca. Câteva rateuri vecine din câte un sperat dubleu mi-au îmbogå¡it ciochinarul în mod providen¡ial, astfel cå, pe la ora zece, ne-am

repliat cåtre ma¿inå, câinii fiind deja topi¡i de efort ¿i de soare, iar noi – vlågui¡i. ¿tiam cå la cabanå ne a¿teaptå o bere puså la rece din ajun. Cara ¿i Otto se gândeau ¿i ei, probabil, la castronul cu mâncare, dar mai ales la råcoarea gresiei de pe hol. Apå le dådusem din bel¿ug, în fiecare pauzå dintre reprize. Înainte de cåderea serii, ne-am dinamizat pentru a doua ie¿ire a zilei, pe o

solå vecinå, dar fårå rezultate notabile. Se ¿tie cå partida matinalå la aceastå specie este hotårâtoare, iar nouå ni se dovedise nesperat de fastå. A¿a se face cå luni, disde-diminea¡å, cu prepeli¡ele vânate rânduite în lada frigorificå, ne-am luat råmasbun de la amfitrioni, cu care ne vom revedea, speråm, în septembrie viitor.

Vlad, seniorul grupului, s-a oferit så se ocupe de tot ce presupune pregåtirea unei agape tematice cu pretext de prepeli¡e la tavå, date la cuptor pe pat de vinete înecate în Muscat de Jidvei. ªi så mai spunå cineva cå aceastå pasåre måiastrå poate fi socotitå o cenu¿åreaså printre suratele ei de mai mare calibru...

Gabriel CHEROIU P. S. Dupå douå zile, aveam så aflåm cå, pe când ne întorceam spre caså, Curtea de Apel Bra¿ov tocmai dispunea suspendarea cotelor de vânåtoare la 36 de specii de påsåri sålbatice, din cele 40 care se pot împu¿ca în România, în sezonul 20202021, pe motivul viciilor de procedurå prin care Ministerul Mediului, Apelor ¿i Pådurilor stabile¿te cotele de vânåtoare. Hotårârea este executorie, dar nu definitivå.

53

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 2 - 16.09.2020

Tommaso Serrano 2.09.1977, membru CA AgroConcept Cornel Bernat 3.09.1940, Agroholding Giurgiu Mihaela Valentina Popa 3.09.1955, director cabinet al ministrului Agriculturii Dan Davvîncå 3.09.1963, director executiv General Leasing Alexandru Potor 5.09.1978, fost secretar de stat, Ministerul Agriculturii Vasilicå Hoarcå 5.09.1980, director vânzåri legume Syngenta

Egiptul [i comer]ul înfloritor cu iasomie Egiptul este în plinå perioadå de recoltare a iasomiei, uleiurile aromate extrase acolo acoperind jumåtate din cererea mondialå a industriei parfumurilor. În Egipt, peste 90% din câmpurile cu iasomie sunt în regiunea Gharbiya, alimentatå de apele bogate ale Nilului, cu pu¡in înainte ca fluviul så se verse în Marea Mediteranå.

Culesul este o muncå migåloaså, dar un culegåtor experimentat poate strânge pânå la cinci kilograme de petale pe zi.

Recoltatul florilor de iasomie se deruleazå între lunile iulie ¿i noiembrie, pe timpul nop¡ii, atunci când florile sunt complet deschise. Diminea¡a, culegåtorii î¿i descarcå co¿urile în låzi care sunt încårcate în camioane ¿i duse spre

Claudiu Davi¡oiu 6.09.1947, fermier Agroindaf Afuma¡i Natalia Albu 7.09.1976, director tehnic Caussade Semences

Arin DORNEANU

Iancu Marian Bogoescu 9.09.1951, Horting Bucure¿ti

CAREUL AGRICOL

Richard Matei 9.09.1979, Arysta Life Science

1

Gabriel Cristescu 10.09.1953, director comercial Agricover Cereal Zamfira Iosif 10.09.1967, director tehnic ¿i dezv. Nufarm România Mihail Valentin Mitrofan 11.09.1968, director Direc¡ia dezvoltare ruralå MADR Dorin Råilean 12.09.1981, KWS România Ionu¡ Cosmin Lupu 13.09.1980, director Holstein Ro 54

procesare la uzina Fakhry. Aceastå uzinå proceseazå aproximativ 70% din produc¡ia de flori din regiunea Gharbiya ¿i produce aproape trei tone de extras aromatic pe an, adicå mai mult de jumåtate din cele cinci tone produse în mod normal de Egipt în fiecare an.

Este prima uzinå de uleiuri esen¡iale înfiin¡atå în Egipt, dupå ce fondatorul ei a decis så introducå cultura iasomiei la revenirea sa de la studii din Grasse, capitala francezå a parfumurilor.

Iasomia se cultivå mai ales în Egipt ¿i India, responsabile pentru 95% din produc¡ia mondialå de extract pentru parfumuri. Cea mai mare problemå a egiptenilor este India, deoarece acolo cultivatorii practicå pre¡uri derizorii, care obligå egiptenii så reducå la rândul lor pre¡urile, în pofida calitå¡ii superioare a produc¡iei.

Un alt motiv de îngrijorare pentru cultivatorii de iasomie este iriga¡ia, iasomia având nevoie de o cantitate mare de apå.

de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

ORIZONTAL: 1) Jumåtate din via¡a unui cioban – Model vechi de tabletå; 2) Elemente de prindere – Vis neîmplinit! 3) A ajunge la 9 10 putere – Pus la påmânt; 4) Aråtat cu degetul pe la ¡arå – Asocia¡ia crescåtorilor de vite; 5) Condus pe itinerare turistice; 6) Stråluce¿te în costume de galå – C-a¿a era la romani! 7) Idei preconcepute; 8) Maså la iarbå verde – Întinderile regatelor; 9) Depå¿e¿te limitele pe teren – Legat de cap; 10) Fac trecerea.

7

VERTICAL: 1) O ro¿catå picantå – Lucrat... cu uneltire; 2) ºinut sub presiune – Au tre9 cut la chimie; 3) Cultivatoare de mu¿chi; 10 4) Localul de lângå noi – Circulå pe douå benzi; 5) Taliban fårå ¡arå! – Piese... de teaSolu¡ia careului din Nr. 31/2020 tru; 6) Datul la gioale – Casa copilului; ORIZONTAL: TARANIME - U; ACOLO - AFON; CUB - RACORD; IMUN - PARGA; U - SAMANTA; 7) Anun¡ în reluare – Consum intern! 8) InNUTRIRI - NZ; AR - ARITMIE; SALVAT - UZI; tratå în cea¡å; 9) Dat spre aprobare – Face o ITA - TITRAT; ANXIETATE. trecere în revistå; 10) Sub¡iri în exprimare.

8

Profitul Agricol 32/2020