Profitul Agricol nr. 35, din 23 septembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 35 din 23 septembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 35/2020

Legea Camerelor Agricole în siajul electoral Pe un ton voios, de deputat în an electoral, Dånu¡ Påle, vicepre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå, a anun¡at, chiar la Ziua Porumbului de la Ia¿i, cå legea Camerelor Agricole va fi în maxim douå såptåmâni votatå în plenul Camerei Deputa¡ilor. “Poate este perfectibilå, dar inten¡ia noastrå este ca fermierii så primeascå «cu¡itul ¿i pâinea»”, a încheiat, a¿teptând ova¡iile publicului. A a¿teptat degeaba, ova¡iile nu au mai venit. Replica fermierilor l-a låsat pe Påle, dupå propriile-i cuvinte, bulversat. Alina Cre¡u, directorul executiv APPR, l-a luat u¿or, diplomatic. “Consideråm cå la aceastå lege mai este foarte mult de lucru. Dezbaterea ar trebui så fie dupå alegeri”. Arnaud Perrein, vicepre¿edintele APPR, a fost mai fårå ocoli¿uri. ¥n tinere¡ea lui, în Fran¡a, Perrein a fost tot agricultor, nu diplomat. “Camera Agricolå impuså de sus este o mare prostie. Organiza¡iile de fermieri trebuie så plece de jos în sus. Cu ajutorul cotiza¡iilor profesionale agricole ne vom putea organiza, în timp; vom crea poate noi Camere Agricole, dacå le vom considera necesare.” Påle a mai încercat o replicå timidå, defensivå: “Am urmat modelul francez. Politicul nu va fi implicat absolut deloc”. Apelul la Fran¡a nu i-a adus nici måcar un zâmbet de recuno¿tin¡å. A intervenit Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i: “Camerele Agricole, în forma actualå, reprezintå o intruziune în mediul asociativ existent”. Secretarul de stat Emil Dumitru (PNL) a prins din mers direc¡ia curentului ¿i i-a aplicat lovitura de gra¡ie lui Påle (PSD): “ªi la Fondul Mutual discu¡ia a început gre¿it, cu identificarea personajului care ar fi trebuit så-l gestioneze. ªi la Camerele Agricole sunt persoane care abia a¿teaptå så reintre în spa¡iul public. Se impune så ie¿im din logica electoralå ¿i dupå alegeri så se adopte legea Camerelor Agricole”. Prins la mijloc, Påle ¿i-a cerut scuze: credea cå vine cu o veste bunå ¿i pleacå la Bucure¿ti bulversat.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 35/2020

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii

Vizita premierului la ultimul producåtor de tractoare

Ordonan¡a for¡ei majore ¿i conspira¡ia florii-soarelui 8 Un director blocheazå plata cotiza¡iei la Copa-Cogeca 10 Trump anun¡å noi ajutoare pentru fermieri 10

Asocia]ii profesionale

Deutz-Fahr a lansat tractorul 8280 TTV Claas Scorpion, un “bra¡” de ajutor în orice fermå Cum ¿tii ce echipament de ghidare este potrivit pentru tine? Grapele Qualidisc: prelucrare eficientå a solului

Cum prive¿te AIPROM strategiile Comisiei Europene

Informa]ii externe

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de porumb Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Soiuri de grâu recomandate în campania de toamnå 2020 (II) Informa¡ii din practicå pentru managerii de ferme

Cre[terea animalelor

30 33

Culturi vegetale Pia¡a îngrå¿åmintelor cu azotat este complet blocatå Mândrie ¿i prejudecatå la porumb Poveste neroman¡atå despre iriga¡ii Ziua Porumbului la Ia¿i Ricå Stoian nu investe¿te în iriga¡ii de teama furturilor Avem nevoie de iriga¡ii, nu de desecåri

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

19 20 22 24 26 28

Cum se poate distruge o fermå de familie? Abatorul de ovine din Liebling exportå tot ce taie

34 36

Magazin

Olivier Portrat, ¿eful pescarilor europeni, vrea så prindå pe Sårule¿ti sturioni! Glu¿tile lui Vodå Tinerii fermieri care arå în Farming Simulator

Via]a companiilor Agrii România a înmânat tablete elevilor de liceu Clariant are o solu¡ie sigurå de valorificare a paielor

Lactalis cumpårå divizia de brânzå a Kraft Heinz Fran¡a va investi în proteine din plante

40 42 43 44

45 45

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Vizita premierului la ultimul produc\tor de tractoare

Cu masca pe figurå, regulamentar, ¿i cu haina descheiatå, så parå neprotocolar, premierul Ludovic Orban se plimbå în jurul unui tractor IRUM. “Îi spuneam domnului Oltean (proprietarul IRUM Reghin - n. red.) cå sunt oarecum legat de produc¡ia de tractoare”, declara jurnali¿tilor dupå vizitå. “Imediat dupå anul 1990, ca inginer TCM, am fost angajat inginer tehnolog la sec¡ia de montaj Tractoare Industriale Bra¿ov. Am våzut cu ochii mei cum a fost distrus Tractorul Bra¿ov ¿i cum, din påcate, un domeniu de activitate absolut necesar într-o ¡arå care este a cincea ¡arå ca poten¡ial agricol a fost pus pe butuci de ni¿te politruci ¿i de o directorime care a jefuit Tractorul. Aståzi acolo existå malluri, parcuri ¿i diferite alte suprafe¡e.” Premierul s-a declarat literalmente impresionat de faptul cå “o companie cu capital românesc a reu¿it aceastå performan¡å, så asigure rena¿terea industriei producåtoare de tractoare, o rena¿tere a¿a, ca o pasåre Phoenix, ¿i Profitul Agricol 35/2020

så ajungå la un asemenea nivel tehnologic ¿i la o asemenea capacitate de a produce tractoare competitive.” La un moment dat, premierul a dezvåluit cå la Guvern se creioneazå un program de tip Rabla pentru tractoare. “Am vrut så ne asiguråm mai înainte cå avem capacitatea de a produce utilaje agricole în România, så nu fie valabil programul doar pentru stimularea importurilor.” Parcå neîncrezåtor nici el în ¿ansa acestui Rabla agricol, Orban a adåugat repede: “Sunt ¿i alte scheme de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru investi¡ii, pentru capital de lucru, pentru noi investi¡ii, avem posibilitatea de a facilita accesul la finan¡åri europene pentru investitori români, companii române¿ti...” Crede¡i cå dacå nu era an electoral, mai aflam noi cå premierul a lucrat la Tractorul Bra¿ov?

Andrei OSTROVEANU

Consiliul de Mini¿tri Ministrul Adrian Oros a participat luni, pe 21 septembrie, la reuniunea Consiliului mini¿trilor agriculturii din Uniunea Europeanå. Acolo, la Bruxelles, s-a discutat despre Politica Agricolå Comunå de dupå 2020 ¿i despre Regulamentul privind Planurile strategice PAC. Trei zile pentru plata despågubirilor Func¡ionarii APIA lucreazå ¿i noaptea pentru a finaliza determinarea suprafe¡elor pentru care se vor acorda despågubiri în urma pierderilor cauzate de secetå culturilor de toamnå, a declarat secretarul de stat Emil Dumitru. El a precizat cå vineri, 18 septembrie, ar fi trebuit ca banii pentru despågubiri så fie vira¡i în conturile sucursalelor jude¡ene, iar de luni så înceapå efectiv plå¡ile. “De luni (21 septembrie - n. red.) în trei zile, banii trebuie så ajungå în conturile tuturor fermierilor.” Fond mutual cu o cotiza¡ie obligatorie Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare nu reu¿e¿te så gåseascå suport politic pentru propunerea de creare a unui fond mutual aparte pentru acoperirea daunelor din anii problematici. Conform AAC, nu ar fi necesarå existen¡a unui administrator de fond, procedura fiind directå între fermier ¿i stat. În anii în care realizeazå profit, fermierul ar depune o sumå într-un cont la Trezorerie, iar în anii problematici, pe baza constatårilor comisiilor de specialitate, ar putea retrage banii aduna¡i, primind ¿i o primå consistentå din partea Uniunii Europene (60 de euro dintr-o sutå). Se pare, înså, cå nici måcar secretarul de stat Emil Dumitru, care provine din mediul asociativ, nu sus¡ine propunerea Alian¡ei. “Va trebui så avem o dezbatere pe ceea ce înseamnå asigurarea ¿i fondurile mutuale, så vedem dacå nu cumva så obligåm fermierii så adere la un fond mutual”, declarå Dumitru. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ordonan]a for]ei majore [i Proiectul ordonan¡ei de urgen¡å prin care se instituie jude¡e întregi calamitate, stârne¿te, culmea, controverse. ªi asta din partea fermierilor, beneficiarii måsurii, carenu au un punct de vedere unitar. Concomitent, un zvon se rostogole¿te zilele acestea pe pia¡a cerealelor: traderii s-ar fi oprit, concertat, din achizi¡ia florii-soarelui! Sigur, e u¿or de spus cå este o în¡elegere subteranå între comercian¡i, pentru a for¡a un declin al pre¡ului. Înså traderii aratå cå au motive serioase pentru suspendarea tranzac¡iilor, unul dintre acestea fiind chiar pomenita ordonan¡å de urgen¡å, care ar da peste cap pia¡a cerealelor.

acå va fi adoptatå, ordonan¡a va institui jude¡e întregi calamitate, când suprafa¡a calamitatå depå¿e¿te 50% din suprafa¡a agricolå a jude¡elor respective. Acest fapt le va da prilejul fermierilor din jude¡ele respective så nu¿i mai onoreze contractele cu furnizorii de inputuri ¿i cu achizitorii de cereale, invocând for¡a majorå. Liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare au puncte de vedere diametral opuse în legåturå cu acest subiect.

Ionel Arion, Pro Agro: Zilele acestea sunt executat silit! Aflat el însu¿i în imposibilitatea de a-¿i onora angajamentele contractuale fa¡å de furnizorii de inputuri ¿i traderi, fårå a vinde din teren ¿i utilaje, Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, considerå cå måsura preconizatå de Guvern este binevenitå. “Am våzut reac¡iile negative din partea traderilor ¿i vânzåtorilor de inputuri. Dar ne salveazå pe noi, cei care suntem la baza lan¡ului agroalimentar. În OIPA Cereale am cerut modificarea contractului cadru, incluzând seceta la for¡a majorå. Traderii, procesatorii ¿i depozitarii s-au opus. Doar cineva de la LAPAR a råmas de partea noastrå. 8

Am decis så boicotåm orice întâlnire la OIPA, pânå când vom fi lua¡i în seamå. În contractul cadru, noi avem doar obliga¡ii, nu ¿i drepturi”. Arion sus¡ine cå, zilele acestea, sute, posibil mii de fermieri din toatå ¡ara sunt executa¡i silit de distribuitorii de inputuri ¿i de traderi. “Eu am o fermå micå, la periferia ora¿ului Slobozia, de 350 de ha, din care 50 ha în proprietate. Dar cunosc fermieri cu 600, 800, 2.000 de ha în aceea¿i situa¡ie. În fiecare localitate unde gradul de calamitate se apropie de 100% gåsi¡i mai mul¡i fermieri în asemenea situa¡ii. Au contracte de inputuri pe credit furnizor, ¿i fiindcå nu au realizat produc¡ia sunt în situa¡ia de a fi executa¡i. Toate contractele prevåd cå dacå nu predai marfa sau nu achi¡i inputurile po¡i fi executat direct. Aceste contracte sunt asigurate cu bilete la ordin, fermierul punând gaj fie recoltå, fie teren în proprietate, fie alte bunuri personale de valoare. Sunt fermieri care s-au angajat så dea în porumb sau floare ce nu au putut livra dupå recolta slabå sau inexistentå de grâu ¿i orz. Nefåcându-se nici culturile de primåvarå, au råmas descoperi¡i. În momentul când nu î¡i achi¡i la timp obliga¡iile contractuale, furnizorul sau traderul introduce în bancå biletul

la ordin. Biletul, neavând acoperire, fiindcå nu existå lichiditate în bancå, intri în centrala riscurilor bancare. Din acel moment, nimeni nu te mai finan¡eazå. În plus, având aceea¿i sumå gajatå cu bunuri, executorul va institui direct sechestru pe bunurile gajate, fårå a mai fi necesarå trecerea prin instan¡å”. Arion spune cå Pro Agro nu a solicitat ¿tergerea datoriilor, ci doar amânarea plå¡ii acestora. Dacå ordonan¡a nu se va adopta, planul de rezervå al lui Arion pentru a scåpa de executarea silitå este så vândå din proprietå¡i (terenuri, utilaje), cu speran¡a cå va fi cine så le cumpere, urmând så-¿i restrângå activitatea. Va încerca ¿i så se crediteze, cu observa¡ia cå subven¡ia pe suprafa¡å a scontat-o deja la bancå, plåtind leasingurile. Cu arendatorii a convenit så dea jumåtate din arendå anul acesta, pânå în octombrie, ¿i jumåtate la anul. Precizare: arenda întreagå e 1.500 kg de grâu/ha, la pre¡ul bursei.

Alexandru Baciu, LAPAR: Ordonan¡a este tardivå LAPAR nu a solicitat ordonan¡a for¡ei majore, iar vicepre¿edintele Alexandru Baciu considerå cå måsura este tardivå ¿i are doar scop electoral. “Ar fi trebuit instituitå în primåvarå, odatå cu întocmirea proceselor-verbale de calamitate. Nici acum nu ar fi neapårat un lucru råu, dar nu a¿a cum este formulatå acum, ci ¡intitå strict pentru fermierii cu probleme grave, care chiar nu-¿i pot onora contractele. Våd cå au apårut procese-verbale de calamitate pe la Arad, Dolj ¿i Olt, unde nu au avut nicio problemå cu seceta. Deci, loc de abuz este berechet”. Baciu crede cå, dacå s-ar fi rezolvat solicitarea Alian¡ei, de ree¿alonare a ratelor bancare, nu s-ar fi ajuns în aceastå situa¡ie, cu executåri silite. Profitul Agricol 35/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

conspira]ia florii-soarelui Nicolae Sitaru: Scåpåm de datorii, dar la anul cine ne mai crediteazå? Cu sublinierea cå vorbe¿te în nume personal ¿i nu al APPR, Nicolae Sitaru atrage aten¡ia cå guvernan¡ii nu ¿i-au îndeplinit rolul de mediatori, discutând doar cu reprezentan¡ii fermierilor înainte de scrierea ordonan¡ei, traderii ¿i distribuitorii de inputuri fiind ignora¡i. “Så zicem cå pentru noi, într-o primå fazå, e în regulå, scåpåm de ni¿te datorii. Dar la anul ce facem? Cu cine o luåm de la capåt? Cine va mai finan¡a agricultura? Fiindcå îi vom båga în faliment pe distribuitori. Se va trece de la agricultura finan¡atå pe datorie la agricultura cu plata cash, ca în Ucraina. Cine nu va avea de unde plåti la livrare ori ajunge pe mâna cåmåtarilor, ¿i se afundå mai greu, ori laså påmântul nelucrat, ori vinde din ce are”. Sitaru este în consens cu Alexandru Baciu în ce prive¿te limitarea posibilitå¡ii de invocare a for¡ei majore strict la acei fermieri care chiar nu î¿i pot plåti datoriile ¿i nu gåsesc în¡elegere la traderi ¿i furnizorii lor de inputuri. Fiind el însu¿i un comerciant de cereale, Sitaru a încheiat câteva contracte de achizi¡ii forward, care evident acum nu sunt onorate de fermierii în cauzå. Înså, de¿i observå cå unii dintre partenerii såi ar fi avut posibilitatea de a-¿i achita obliga¡iile asumate, råmâne la ideea cå cea mai bunå cale de ac¡iune e dialogul ¿i principiul “dacå e¿ti om cu mine anul åsta, sunt ¿i eu om cu tine anul viitor”. A¿a cå nu executå silit pe nimeni. Ce-i drept, spre deosebire de marii traderi, nici nu are problema onorårii unor contracte externe, fiindcå nu a vândut mai departe produc¡iile antamate de la fermierii vecini. A¿a cå pierderile sale sunt limitate la nerealizarea cifrei de afaceri. Profitul Agricol 35/2020

Så a¿ezåm în context informa¡ia legatå de blocajul de pe pia¡a florii-soarelui. Se pare cå, începând de miercuri 16 septembrie, mai mul¡i traderi importan¡i ¿i-au retras toate ofertele existente pentru floarea-soarelui ¿i nu au mai lansat nicio ofertå nouå. Fermierii afecta¡i clameazå o ac¡iune concertatå a traderilor, cu scopul de a for¡a o inversare a direc¡iei pre¡ului la floare (în Bulgaria s-a ajuns joi la 425 de euro/tonå, marfå luatå din câmp), în contextul cre¿terii puternice a pre¡ului uleiului de palmier ¿i al celui de soia, precum ¿i al unor produc¡ii de floare sub a¿teptåri nu doar în România, ci ¿i în Rusia ¿i Ucraina.

Victor Beznea, managerul Patberg ¿i vicepre¿edintele ARCPA, (asocia¡ia traderilor) exclude complet varianta unei conspira¡ii: “Noi nu discutåm între noi nici pre¡uri, nici strategii. Fiecare ¿i le ¡ine pentru el. ¥n¡elegerile sunt excluse”. Dar are câteva explica¡ii plauzibile. “Existå o politicå a pozi¡iilor comerciale luate: long - short. Când cumperi un produs ¿i nu-l revinzi, e¿ti long. Invers, când vinzi ¿i nu l-ai cumpårat, e¿ti short. Existå ni¿te norme pruden¡iale, limite pentru orice angajat într-o multina¡ionalå din domeniu. Så zicem 50.000 de tone pozi¡ie deschiså net. Se scade din long short-ul ¿i net nu ai voie så råmâi cu mai mult de atât. Apari¡ia ordonan¡ei î¡i aprinde un bec de alarmå: tot ce ai cumpårat s-ar putea så nu mai aibå valoare ¿i te treze¿ti cå e¿ti short. Adicå ai vândut, obligat fiind de norma pruden¡ialå, dar nu ¡i se mai livreazå ce trebuie så livrezi, la rândul tåu. Situa¡ia este periculoaså mai ales într-o perioadå din asta, în care cre¿te pre¡ul atât de mult. Så zicem cå achizi¡ionezi azi cu 450 de dolari tona ¿i, peste douå zile, vinzi

cu 470. Dar pia¡a continuå så creascå, ajungând la 520. Când apare ordonan¡a realizezi cå tot ce ai cumpårat cu 450 ar putea så se evapore. Prin urmare, tu ai vândut la 470 ¿i, ca så-¡i acoperi vânzarea, trebuie så cumperi la 520, cu o pagubå de 50 de euro pe tonå. A¿adar, mai prudent e ca, pânå se limpezesc apele, så te opre¿ti". O altå posibilå explica¡ie a blocajului de pe pia¡a florii-soarelui ar fi cå pre¡ul uleiului de floare ¿i al ¿roturilor nu a urmat încå trendul ascendent al materiei prime. Prin urmare, procesarea sar face în pierdere, a¿a cå achizi¡iile se opresc pânå când cre¿te pre¡ul uleiului sau scade pre¡ul materiei prime. Referitor la ordonan¡a for¡ei majore, crede cå adoptarea acesteia ar deschide calea multor abuzuri, invocarea for¡ei majore devenind un sport na¡ional. “Impactul asupra întregului lan¡ agroalimentar va fi imens. Se va distruge toatå disciplina contractualå, încrederea celor care au creditat agricultura pânå acum (distribuitori ¿i traderi care au achitat avansuri). Cine va mai putea avea încredere în respectarea contractelor la termen, în viitor? Va trebui regânditå întreaga pia¡å. Nu ¿tiu cum vor func¡iona lucrurile în absen¡a instrumentelor care, în prezent, asigurå fluen¡a afacerilor. Guvernul, în loc så fie un arbitru onest, intervine brutal în contractele bilaterale, indicând o singurå parte care trebuie så preia toatå pierderea”. Deja råul este par¡ial fåcut, chiar dacå ordonan¡a nu va fi adoptatå, faptul cå cineva, la nivel guvernamental, a considerat cå e o måsurå necesarå, va genera temeri în viitor.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Dispare sprijinul cuplat pentru soia exportatå Secretarul de stat Emil Dumitru anun¡å cå MADR a decis så nu mai plåteascå, începând de anul viitor, sprijin cuplat pentru soia care se exportå vrac ¿i nu se proceseazå pe teritoriul României. “Azi, 161.000 de tone de soia se duc în Rusia ¿i Turcia, iar zootehnia din România importå ¿rot de soia modificat genetic din America de Sud”, a argumentat Dumitru. El precizeazå cå se analizeazå ¿i måsuri de sus¡inere a procesårii soia. Fran¡uzoaica Christiane Lambert, aleaså în fruntea Copa Pre¿edinta celui mai mare sindicat agricol din Fran¡a (FNSEA), Christiane Lambert, a fost aleaså în fruntea celui mai puternic sindicat al fermierilor europeni, Copa. Adicå jumåtatea puternicului grup de lobby Copa-Cogeca. Christiane Lambert este crescåtoare de porci, are 59 de ani ¿i va cumula postul de pre¿edinte al Copa (Comité des organisations professionnelles agricoles) cu cel de pre¿edinte al FNSEA. România încå nu a aderat la Copa-Cogeca deoarece Ministerul Agriculturii nu plåte¿te cotiza¡ia. 1 miliard de euro pentru tranzi¡ia verde Comisia Europeanå a lansat, pe 17 septembrie, o cerere de proiecte de cercetare ¿i inovare care så råspundå crizei climatice ¿i så contribuie la protejarea biodiversitå¡ii ¿i a ecosistemelor unice ale Europei. Pentru aceasta, a scos din buzunar 1 miliard de euro (sau måcar promisiunea unui miliard de euro). Cererea de propuneri a Pactului Verde European este ultima ¿i cea mai amplå din cadrul programului Orizont 2020. Datoritå faptului cå se axeazå pe inovare, aceastå investi¡ie va accelera o tranzi¡ie justå ¿i durabilå cåtre o Europå neutrå din punct de vedere climatic pânå în 2050, crede Bruxellesul. 10

Un director blocheaz\ plata cotiza]iei la Copa-Cogeca Întrebat de ce întârzie plata cotiza¡iei României pentru aderarea la Copa-Cogeca, prin Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, secretarul de stat Emil Dumitru a declarat cå un director general din Ministerul Agriculturii, cu salariu de 12.000 de lei, refuzå så-¿i asume semnåtura pe factura emiså de organiza¡ia paneuropeanå, chit cå e vorba de respectarea unei legi simple, cu trei articole. Dumitru nu a vrut så îl nominalizeze, dar a avertizat public cå acest director, precum ¿i al¡i membri ai echipei de management din MADR vor fi låsa¡i în afara schemei la reorganizare. “¥n¡eleg så ne explice cum nu se

poate, în loc så gåseascå solu¡ii pentru a se putea" ¿i "se considerå pe via¡å la Minister". Totu¿i, a adåugat cå va continua munca de låmurire a directorului. “A fost ¿i ieri (miercuri, 16 septembrie) o discu¡ie în Minister despre plata cotiza¡iei, s-a ajuns la concluzia cå serviciile lingvistice, nefiind cuantificabile, nu pot face obiectul unei sume facturate, a¿a cå se va diminua factura globalå emiså de Copa-Cogeca cåtre Minister. Speråm så deblocåm situa¡ia såptåmâna aceasta, printr-o muncå de låmurire”.

Robert VERESS

Trump anun]\ noi ajutoare pentru fermieri În timpul unui miting electoral, Donald Trump a anun¡at un nou pachet de ajutor pentru fermieri, cu o valoare de 13 miliarde de dolari, care aproape cå dubleazå subven¡iile existente. Pre¿edintele american nu a oferit detalii despre cum va func¡iona programul, înså a spus cå banii vor fi disponibili începând cu såptåmâna viitoare. “Sunt mândru så anun¡ cå o så fac ¿i mai multe ca så-i ajut pe fermieri. De såptåmâna viitoare, administra¡ia mea o så facå un lucru pe care l-a¡i cerut de mult timp ¿i o så aloce încå 13 miliarde ca så vå ajute så vå reveni¡i dupå virusul chinezesc”, a declarat Trump. Liderul de la Casa Albå se aflå în campanie electoralå, iar zonele rurale au jucat un rol decisiv în victoria lui în alegerile din anul 2016. Pre¿edintele este în continuare

foarte popular printre agricultori, care sunt de regulå conservatori, iar ultimele sondaje aratå cå trei sferturi dintre ei vor vota cu candidatul republican. Organiza¡iile fermierilor se tem înså de o scådere drasticå a veniturilor în anul 2021, atunci când subven¡iile nu vor fi prelungite, dupå alegerile preziden¡iale.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 35/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 8 septembrie.

Grâu România

Principalele destina¡ii ale exportului: Taiwan 97.570 tone, Indonezia 85.170 tone, Mexic 77.070 tone, Coreea de Sud 37.070 tone ¿i Japonia 17.770 tone.

FOB Constan¡a 185 euro/t (- 2) 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020. ¥n såptåmâna 8 - 12.09.2020 pre¡ul grâului a fost în scådere pe toate bursele mondiale: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 275 dolari/tonå (1.100 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

08.09 119 117 114

09.09 117 115 113

10.09 115 114 112

11.09 114 113 120

12.09 113 111 119 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

08.09 193 199 201

09.09 194 200 203

10.09 11.09 12.09 195 190 189 201 195 193 204 200 199

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 201 dolari/tonå (804 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.09 Rouen 181 Dunquerque 181 Pallice 183 Creil FOB 179 Moselle FOB 173 Rouen FOB 189

09.09 10.09 180 179 179 177 181 180 177 175 172 171 187 185

Nov Dec Mar

09.09 205 207 209

10.09 204 205 207

România

11.09 203 204 205

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 12 septembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 157 euro/tonå (754 lei). A înregistrat o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei). A crescut cu 7 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

09.09 129 131 134

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 08.09 Bordeaux 151 Pallice 152 Rhin 157 Bordeaux FOB 159 Pontivy 170

$/t

10.09 11.09 12.09 127 129 131 130 133 137 133 137 139 euro/t

09.09 10.09 11.09 12.09 150 149 153 157 157 151 155 159 155 153 157 159 157 155 157 159 169 167 175 177

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie, este de 171 dolari/tonå (684 lei), mai mare cu 2 dolari/t fa¡å de såptåmâna trecutå.

08.09 130 133 135

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în octombrie 2020, a fost de 169 dolari/t (676 lei), în scådere cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

12.09 201 203 203

FOB Constan¡a 179 euro/t (+ 2) 859 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 174 euro/tonå (835

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2020 este de 173 dolari/t (692 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå.

12.09 175 174 177 173 169 181

fost de 167 dolari/tonå (668 lei), cu o cre¿tere de 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 181 euro/tonå (869 lei), ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

lei), în scådere cu 7 euro/tonå.

euro/t 11.09 177 175 179 174 170 183

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 08.09 207 209 210

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 169 euro/tonå (811 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

€ - 4,8 lei $ - 4 lei

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 159 euro/tonå (763 lei), cu o cre¿tere de 2 euro/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 150 dolari/tonå (600 lei), fa¡å de 149 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 8.09. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 149 147 145 147 150 150 149 147 149 151

Profitul Agricol 35/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 8 - 12 septembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate pe bursele mondiale a scåzut. Astfel, pre¡ul soiei, FOBGolful Mexic, a fost de 369 dolari/tonå (1.476 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 septembrie. Principalele destina¡ii: OlaCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

08.09 349 347 350

09.09 347 345 349

$/t 10.09 345 343 347

11.09 343 342 345

12.09 341 341 343

România FOB Constan¡a 181 euro/t (- 2) 869 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.09.2020, pre¡ cu livrare în oct. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 09.09 155 157 169 169

10.09 153 155 167 165

11.09 155 157 169 169

12.09 157 159 171 173

165 163 167 169 167 165 167 169

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

08.09 715 711 712

09.09 10.09 11.09 714 713 711 710 709 707 711 710 709

$/t 12.09 709 705 707

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 169 euro/tonå (811 lei) ¿i nu a înregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 septembrie. Argentina: pentru livrare în octombrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 179 dolari/t (716 lei). Orzul australian are interdic¡ie la export în China, din cauza conflictului diplomatic dintre cele douå state. Astfel, China s-a îndreptat cåtre orzul din Fran¡a ¿i Argentina. Taiwan 9.170 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 8 - 12 septembrie 2020, a fost de 173 dolari/tonå (692 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 312 dolari/tonå (1.248 lei), în scådere cu 7 dolari/tonå.

Sorg

8 - 12.09.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 331 dolari/tonå (1.324 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 157 euro/tonå (754 lei).

Orz

08.09 Rouen 157 Dunquerque 159 Moselle 170 Pontivy 170 Orz bere: Creil** 167 Moselle** 169

nda 107.770 tone, China 97.770 tone, Bangladesh 77.770 tone, Indonezia 71.770 tone ¿i Mexic 37.770 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 173 171 169 171 173 183 181 179 181 185

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 319 317 315 313 312 329 327 325 323 321

Floarea-soarelui ¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 331 euro/tonå (1.589 lei), în scådere cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Nov Dec

scådere cu 8 dolari/tonå. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna octombrie, este de 331 dolari/tonå (1.324 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 12 sept., a fost de 333 dolari/tonå (1.332 lei), în

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna octombrie 2020, a fost de 341 dolari/t (1.346 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 341 339 337 335 333

Dec

euro/t

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 Dieppe 339 337 335 333 331

Rapi¡å

mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 375 euro/tonå (1.800 lei), cu 4 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 sept.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 379 euro/tonå (1.819 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 8 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 377 euro/tonå (1.810 lei),

¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

08.09 369 Dunquerque 373 Moselle 371

12.09 377 379 375

Nov Ian Mar

Rouen

09.09 367 371 370

10.09 365 369 369

11.09 371 373 371

08.09 375 383 389

09.09 373 381 387

10.09 371 379 385

11.09 373 381 387

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

275 dolari/t

Profitul Agricol 35/2020

-6

167 dolari/t

$/t

08.09 09.09 10.09 11.09 12.09 339 337 335 333 331 341 340 339 337 335

369 dolari/t

-6

173 dolari/t

$/t 12.09 377 385 391

= 13

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.730 milioane tone, cu 64 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.460 milioane tone, cu 54 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 500 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 3,6 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 2,5 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 609 milioane tone, cu 31 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 370 milioane tone, cu 32,4 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68,4 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 54 milioane tone, mai micå cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 48 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 117,2 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 11 septembrie 2020. 14

Produc]ia mondial\ de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (42 milioane ha), SUA (34 milioane ha, cu 1 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (19,5), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,4 tone/ha, SUA (11,2 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), UE (7,4), Ucraina (7), China (6,2), Brazilia (5,6), Fed. Ruså (5,4) ¿i Africa de Sud (5). Produc¡ia mondialå este pognozatå de anali¿tii USDA la 1,162 milioane tone, cu 49 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (378 milioane tone, mai putin cu 10 mil. tone fa¡å de luna trecutå), ChiProduc¡ia mondialå de porumb este prognozatå în scådere u¿oarå, din cauza randamentelor mici din Uniunea Europeanå, Ucraina ¿i Statele Unite. Doar în Brazilia s-a înregistrat o produc¡ie-record 110 milioane tone. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut de la 3,10 dolari/bu¿el la 3,50 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna august, pre¡ul

na (260 milioane tone), Brazilia (110 milioane tone, mai mare cu 3 mil. tone), UE (66 milioane, cu 1,5 mil. tone mai micå fa¡å de luna trecutå), Argentina (50), Ucraina (38,5), Mexic (28), India (28), Fed. Ruså (15), Canada (14) ¿i Africa de Sud (14). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 58 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 39 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (32,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (4 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (25 milioane tone), urmeazå Mexic (18,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (10 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 308 milioane tone, cu 1 milion de tone mai mari decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena R|DUCU porumbului din SUA a crescut cu 19 dolari/tonå, ajungând la 181 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 22 dolari/tonå, la 178 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia, au ajuns la 188 dolari/tonå, fa¡å de 166 dolari cât a fost luna trecutå. Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a scåzut la 183 dolari/tonå. Profitul Agricol 35/2020

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 609 milioane tone, cu 32 mil. tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å trecut. Datele au fost publicate în raportul USDA, Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i comer¡, din luna septembrie. Structural, va fi formatå astfel: - soia (370 mil. tone, mai mare cu 33 mil. tone fa¡å de anul trecut); - rapi¡å (68 mil. tone); - floarea-soarelui (54 mil. t., cu 1 mil. tone mai mult fa¡å de anul trecut); - semin¡e de bumbac (48), arahide (43), nuci de palmier (20) ¿i copra (6). ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2019/20 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332 Feb. 2020 325 334 Mar. 2020 344 364 Apr. 2020 326 363 Mai 2020 318 328 Iun. 2020 318 325 Iul. 2020 321 329 Aug. 2020 320 345

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 198 201 239 204 209 239 207 208 244 198 213 260 203 227 288 199 231 260 207 228 229 223 226 227 240 226 244

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va atinge 210 milioane tone, fa¡å de 206 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (60 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioane Profitul Agricol 35/2020

ºårile mari consumatoare sunt China (134 milioane tone), SUA (63,5 mil. tone), Argentina (50), UE (47), Brazilia (45), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (18). ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (59), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (103 milioane tone), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4). Stocurile mondiale sunt prognozate la 107 milioane tone, cu 5 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 353 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (252 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (38 mil. tone, cu 1 mil. tone mai pu¡in decât anul trecut); floarea-soarelui (22 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). tone), India (23 milioane tone), SUA (18,4 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (7), Argentina (6,5), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (15 milioane tone), China (12), UE (10,5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 20 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

Semin¡e oleaginoase dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Hamb pia¡å (1) (2) (1) (2) (2) 2019/20 Dec. 320 381 388 418 449 Ian. 2020 325 390 425 443 459 Feb. 2020 316 376 445 426 439 Mar. 2020 311 369 454 406 406 Apr. 2020 307 362 454 424 406 Mai 2020 304 360 465 433 409 Iun. 2020 306 369 456 434 423 Iul. 2020 313 383 456 435 435 Aug. 2020 ND 387 ND 390 446 (1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (100 milioane tone), UE (54), SUA (40), Brazilia (20,5), India (16) ¿i Rusia (8,2 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (30 milioane tone), Brazilia (17), SUA (12,5) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (25 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12 milioane tone.

Uleiuri vegetale dolari/t Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 Dec. 711 825 Ian. 2020 728 871 Feb. 2020 667 759 Mar. 2020 596 725 Apr. 2020 566 673 Mai 2020 557 672 Iun. 2020 587 740 Iul. 2020 632 817 Aug. 2020 708 867

1.676 1.543 1.543 1.676 1.676 1.631 1.235 1.243 1.257

802 830 759 706 728 751 807 817 842

923 946 899 804 765 798 857 893 930

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

ASOCIA}II

PROFESIONALE Cum prive[te AIPROM strategiile Comisiei Europene

Vasile IOSIF pre[edinte AIPROM

Suntem acum într-unul dintre acele momente-cheie în care to¡i factorii interesa¡i trebuie så coopereze pentru a pune la dispozi¡ia autoritå¡ilor ¿i politicienilor români din Parlamentul European argumente consistente care så ser veascå intereselor agriculturii. Comisia Europeanå a prezentat recent douå strategii: Strategia “De la fermå la consumator” ¿i “Strategia pentru Biodiversitate 2030”, pilonii centrali ai Pactului Verde European.

Abordarea pe care Comisia Europeanå o promoveazå constant în ultima vreme aduce în discu¡ie impactul actualului mod de produc¡ie asupra mediului. Obiectivul global al strategiei De la fermå la consumator este reprezentat de regândirea întregului lan¡ de aprovizionare ¿i construirea unui sistem ali16

mentar durabil din punct de vedere ecologic, social ¿i economic, care så acopere toate verigile acestuia transpunând în realitate dezideratele economiei circulare. Acest obiectiv reflectå un nivel ridicat de determinare pentru a reduce utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor cu 50% pânå în 2030. Comisia Europeanå propune o reducere a consumului de fertilizan¡i cu cel pu¡in 20% pânå în anul 2030, solicitând statelor membre dezvoltarea ¿i implementarea Planului Integrat de Management al Nutrien¡ilor. Complementar, Comisia propune o reducere cu 50% a vânzårilor de antibiotice pânå în 2030. Un alt obiectiv extrem de ambi¡ios este de a cre¿te suprafa¡a ocupatå de culturile organice pânå la cel pu¡in 25% din suprafa¡a agricolå cultivatå. ¥n fine, Comisia Europeanå î¿i propune så ajute consumatorii så î¿i modifice preferin¡ele culinare ¿i så aleagå diete sånåtoase ¿i durabile, reducând risipa de alimente din gospodårii. Comisia dore¿te så ofere consumatorilor informa¡ii mai complete, inclusiv prin mijloace digitale, cu privire la locul de unde provin alimentele, valoarea nutritivå a acestora ¿i amprenta lor asupra mediului. În acest context Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România - AIPROM ¿i-a asumat misiunea de a promova utilizarea responsabilå a produselor de protec¡ie a plantelor, în

condi¡ii de siguran¡å pentru utilizatori, pentru consumatori ¿i pentru mediul înconjuråtor, luând în considerare ¿i satisfacerea cererii de produse agricole într-un mod sustenabil. De¿i în general sunt încurajate opiniile polarizate ¿i mai pu¡in cele de compromis, trebuie så amintim faptul cå industria de protec¡ie a plantelor furnizeazå solu¡ii ¿i produse pentru ambele modele de agriculturå, atât pentru agricultura conven¡ionalå, cât ¿i pentru agricultura organicå, oferind atât produse de sintezå chimicå, cât ¿i produse biologice. Pentru cå suntem noi în¿ine responsabili ¿i con¿tien¡i de rolul pe care trebuie så îl jucåm ¿i îl vom juca în producerea sustenabilå a hranei, apreciem cå orice viziune ambi¡ioaså de a limita sau de a restric¡iona anumite produse fitosanitare este corect ¿i realist så ¡inå cont în mod obligatoriu de urmåtoarele considerente: - Deciziile privind reducerea sau interzicerea utilizårii solu¡iilor conven¡ionale de protec¡ie a plantelor trebuie så fie luate ¡inând cont de rezultatele ¿tiin¡ifice ¿i nu în baza presiunilor emo¡ionale sau politice. Suntem dispu¿i så discutåm un obiectiv posibil de reducere a utilizårii pesticidelor, cu condi¡ia ca acesta så fie bazat pe argumente ¿tiin¡ifice ¿i så ia în considerare to¡i actorii care sunt influen¡a¡i de aceste schimbåri majore, ¿i anume fermierii. Profitul Agricol 35/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE - Procentul de 50%, propus pentru reducerea produselor de protec¡ie a plantelor, nu este unul realist ¿i nu va avea efectul dorit de a crea un model de produc¡ie alimentarå mai durabil în Europa, nu va face din Europa un standard de urmat pentru alte pår¡i ale lumii, ci va crea sincope în procesul de produc¡ie, în aprovizionarea adecvatå cu hranå a popula¡iei europene, va diminua competitivitatea agriculturii în concuren¡å cu marii producåtori trans-oceanici care au la dispozi¡ie o diversitate de solu¡ii, plecând de la produsele de protec¡ie conven¡ionale ¿i pânå la tehnicile genetice noi precum CRISPER CAS9. Industria de protec¡ie a plantelor dore¿te fixarea unor ¡inte realiste care så reflecte rezultatele unei evaluåri, ale unui studiu de impact. - Realitå¡ile diferå la nivelul fiecårei ¡åri membre în ceea ce prive¿te consumul de substan¡å activå la hectar. România consumå cca 700 gr/ ha de substan¡å activå de pesticide, Ungaria consumå 1,2 kg/s.a ha, iar media UE este de peste 2 kg/s.a ha. Industria de protec¡ie a plantelor din România considerå cå orice decizie în sensul reducerii cantitå¡ii de produse de protec¡ie a plantelor trebuie så ¡inå cont de aceste realitå¡i, iar reducerea propuså nu trebuie så fie aplicatå egal pentru toate ¡årile. - De ani de zile de acum, ¿i mai cu seamå începând din 2009, companiile din industria de protec¡ie a plantelor întâmpinå dificultå¡i masive în procesul de omologare al unui produs sintetic sau biologic. Legisla¡ia europeanå adoptatå în acea perioadå (Directiva 1107/1992) a creat un mediu dificil de evolu¡ie pentru industria de protec¡ie a plantelor. Aståzi o companie are nevoie, pentru a descoperi ¿i a omologa un produs, de cca. 12 ani de cercetare ¿i de o investi¡ie de peste 280 milioane de dolari pentru o singurå moleculå sinteticå. Procesul de omologare din Uniunea Europeanå este extrem de restrictiv ¿i consumatorii trebuie så cunoascå 18

faptul cå, dupå industria de medicamente, cel mai restric¡ionat domeniu este cel al industriei de protec¡ie a plantelor. - A¿a cum am men¡ionat ¿i noi mai sus, stabilirea unor ¡inte cantitative de reducere a utilizårii produselor de protec¡ie a plantelor trebuie så plece de la nevoile actuale ale fermierilor de a controla bolile ¿i dåunåtorii fårå a le crea acestora dezechilibre economice sau a duce la cre¿terea pre¡ului produselor agricole ¿i fårå a afecta aprovizionarea cu alimente pentru consumatori. - AIPROM deruleazå, de mai mul¡i ani, un program de monitorizare a consumului de substan¡e active ¿i de produse pe culturi. ¥n România cantitatea de substan¡å activå utilizatå a scåzut în ultimii ani. De exemplu, la rapi¡å cantitatea de substan¡å activå a scåzut în medie cu 24% între 2018 ¿i 2019, iar la tratament såmân¡å scåderea înregistratå a fost de 55,6%. - În colaborare cu speciali¿tii din domeniu, cu fermierii ¿i cu distribuitorii de input-uri, AIPROM a gândit un proiect care va analiza situa¡ia produselor de protec¡ie pentru cele mai importante culturi, pentru boli ¿i dåunåtori specifici, eviden¡iind golurile de protec¡ie ¿i încercând så estimeze pierderile de produc¡ie înregistrate în absen¡a acestor solu¡ii. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispozi¡ia factorilor politici ¿i asocia¡iilor profesionale ale fermierilor pentru a fi utilizate în dezbaterile care vor avea loc. - De asemenea, România este printre pu¡inele ¡åri care nu a implementat încå un cadru de reglementare pentru autorizarea provizorie a produselor de protec¡ie destinate culturilor minore, aceastå posibilitate de reglementare fiind prevåzutå în Directiva 1107/2009. - Reprezentan¡ii politici ¿i exper¡ii participan¡i în cadrul grupurilor de lucru

ale organismelor europene trebuie så foloseascå argumente solide cu care så ducå o luptå sus¡inutå pentru a apåra statutul special al României, cu organisme de dåunare specifice ¿i foarte agresive ¿i care nu sunt prezente în alte state membre. Un exemplu în acest sens este Tanymecus Dilaticollis (rå¡i¿oara porumbului). Acest dåunåtor polifag nu este råspândit în partea de vest a Europei. Dacå nu vom avea derogare pentru tratamentul la såmân¡å cu insecticide neonicotinoide ¿i în anul 2021, România nu va avea nici nu produs eficient omologat pentru combaterea acestui dåunåtor. În aceastå situa¡ie, fermierii români pot pierde u¿or pânå la un milion de hectare de porumb ¿i floarea-soarelui numai din cauza acestui dåunåtor. La nivelul Asocia¡iei, speciali¿tii no¿tri au început deja så lucreze, împreunå cu fermierii ¿i distribuitorii, la un document care så scoatå în eviden¡å vulnerabilitå¡ile fermierilor români în a controla eficient unele organisme de dåunare. În prezent, România cultivå peste 130.000 de hectare de soia, dar nu avem omologat niciun fungicid pentru combaterea bolilor, nu avem produse sistemice omologate pentru combaterea afidelor la lucernå ¿i lista poate continua. - Cre¿terea suprafe¡elor ocupate de culturi organice înseamnå produc¡ii mai mici. Acest lucru presupune cå vom fi nevoi¡i så cultivåm mai mult påmânt pentru a asigura aceea¿i cantitate de produse agricole. AIPROM considerå cu tårie cå inova¡ia este o parte importantå a solu¡iei pentru o agriculturå durabilå. Companiile noastre vor continua så investeascå în moduri inovatoare de a proteja culturile, în ob¡inerea de pesticide care au un profil mai prietenos cu mediul, în biopesticide ¿i tehnologii de precizie, astfel încât så le permitå fermierilor så aplice substan¡e doar atunci când este nevoie ¿i unde este nevoie. Profitul Agricol 35/2020

CULTURI

VEGETALE Pia]a îngr\[\mintelor cu azotat este complet blocat\ În intervalul 10 august - 10 septembrie, comenzile pentru îngrå¿åminte cu azotat de amoniu primite de combinatul Azomure¿, singurul producåtor major din ¡arå, s-au diminuat cu 98% fa¡å de perioada similarå a anului trecut. Cu un procent asemånåtor au fost afectate ¿i importurile, aratå Ovidiu Maior, purtåtorul de cuvânt al Azomure¿.

auza acestui blocaj o reprezintå panica generatå printre fermieri de înte¡irea ¿i înåsprirea controalelor efectuate de poli¡i¿tii Direc¡iei Arme, Explozivi ¿i Substan¡e periculoase, în toatå ¡ara, dupå tragicul incident din Beirut, care e spulberat portul capitalei Libanului în data de 6 august. Controalele la producåtori, distribuitori ¿i în ferme, vizând transportul, depozitarea ¿i utilizarea substan¡elor cu poten¡ial de periculozitate, s-au declan¿at cu aproape zece zile înainte de incident, pe 27 iulie, dar pânå pe 10 august s-au desfå¿urat domol, fårå rezultate spectaculoase. Pe 12 august, înså, a fost dat un ordin de descindere în for¡å, cu aplicarea literei legii. Ca atare, în doar trei zile, au fost efectuate 51 de controale, în special în porturi de la Marea Neagrå ¿i dunårene, constatându-se 11 infrac¡iuni. Au fost confiscate 8.453,52 de tone de azotat de amoniu. Pânå pe 8 sepProfitul Agricol 35/2020

ea så poatå fi aplicatå cu u¿urin¡å, iar acolo unde existå bunåvoin¡å pentru respectarea normelor de securitate, lucrurile så fie låsate så se desfå¿oare ca ¿i pânå acum, dupå ajustårile de rigoare. Så se elimine cumva temerea cå aceste controale sunt fåcute cu cerin¡a expreså de a se gåsi o neregulå.

Ovidiu Maior, purt\tor de cuvânt Azomure[

tembrie, la finalul campaniei de controale tematice, au fost confiscate aproape 12.000 de tone de îngrå¿åminte depozitate neconform, constatându-se 121 de infrac¡iuni. În aceste condi¡ii, e firesc cå fermierii, având o vastå experien¡å cu controalele tematice, când agen¡ii ce efectueazå verificårile au ordin explicit så nu care cumva så plece dintr-o fermå fårå aplicarea unei sanc¡iuni, ¿i-au spus cå, decât så ri¿te, mai bine opresc achizi¡iile înainte de campanie ¿i cumpårå îngrå¿åmintele exact atunci când au nevoie, eliminând timpul de depozitare. Cum înså campaniile agricole coincid temporal, în linii generale, pe regiuni, este limpede cå se va genera o comandå uria¿å, pe care Azomure¿ nu o va putea onora. În opinia lui Maior, solu¡ia problemei ar fi ca, în urma unor discu¡ii între MADR, MAI ¿i asocia¡iile de fermieri, så se gåseascå o modalitate prin care leg-

“Produsul care a explodat în Liban era destinat unei fabrici de explozibili, având un con¡inut de nitrat mai mare decât un îngrå¿åmânt agricol. În plus, era depozitat de ¿apte ani în condi¡ii improprii, clar devenise un produs periculos. Azomure¿ fabricå exclusiv produse cu azotat de amoniu destinate agriculturii. Acestea sunt supuse unor teste de detonabilitate pentru a se certifica gradul redus de risc în manipulare. Iar lan¡ul de la produc¡ie la livrare este atent verificat. În¡elegem cå, pentru opinia publicå, poate prezenta îngrijorare faptul cå s-au descoperit câteva mii de tone de îngrå¿åminte depozitate neconform. Dar trebuie spus cå, la nivel na¡ional, consumul anual este de circa 2,5 milioane de tone”, aratå Maior. Secretarul de stat Emil Dumitru a confirmat cå va ini¡ia “discu¡ii tehnice” cu reprezentan¡i ai Ministerului de Interne, pentru a se determina care sunt cerin¡ele minimale pe care fermierii trebuie så le respecte la depozitarea îngrå¿åmintelor cu azotat de amoniu.

Robert VERESS 19

CULTURI VEGETALE

Mândrie [i prejudecat\ la porumb dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Un specialist încununat de rezultate foarte bune la porumbul de pe vremuri, reu¿ind så ob¡inå 15 t/ha în 1976, are, în mod uimitor, prejudecå¡i legate de extensia rezultatelor din cercetare. Iatå ce a postat: “Te apuca râsul ¿i plânsul. Ca specialist, ai nevoie så-¡i indice companiile densitatea? S-a umplut Facebook-ul de indica¡ii. 80 de mii plante la ha, zice unul. Altul vrea 160 mii plante, semånate douå râduri apropiate. Existå reguli clare: densitatea depinde de perioada de vegeta¡ie a hibridului ¿i de aprovizionarea cu apå în momentul semånatului. Mai conteazå tipul de sol, ce fertilizare po¡i så dai, un complex de factori pe care un specialist adevårat îi are în vedere când decide densitatea.” Eu am în¡eles urmåtoarele: Specialist adevårat este numai cel cu mul¡i ani lucra¡i în agriculturå ¿i care are în vedere, atunci când decide densitatea la porumb: perioada de vegeta¡ie a hibridului, de aprovizionarea cu apå în momentul semånatului, tipul de sol, ce fertilizare po¡i så dai. Sunt convins cå nu se poate ¡ine seama de complexul de factori amintit. Încerca¡i ¿i dumneavoastrå så stabili¡i densitatea dupå astfel de criterii. Ve¡i observa cå nu ave¡i date suficiente, iar cea mai bunå variantå este tot cea recomandatå de companiile de semin¡e. Un alt specialist scria: “Elementele de productivitate se autoregleazå! Dacå densitatea este mare, nu înseamnå cå elementele de productivitate vor avea acelea¿i valori ca la o densitate medie, så nu mai vorbim de densitate micå!". Se în¿alå în cazul ¿tiule¡ilor cu cre¿tere determinatå (fic¿i). 20

Iatå ¿i ce mi-a spus un reprezentant american al companiilor de semin¡e. Densitatea poate varia pe o parcelå de la un hibrid la altul, în func¡ie de condi¡iile de cre¿tere ¿i de nivelul de stres la care sunt supuse plantele în momentul respectiv. Am putea clasifica ¿tiule¡ii în 3 categorii: 1. Cu cre¿tere determinatå (fic¿i), la care mårimea (numårul de boabe) este relativ constantå, indiferent de densitatea plantelor. 2. Cu cre¿tere nedeterminatå (flexibili). Råspund puternic la varia¡iile de densitate ¿i î¿i måresc fie diametrul (numårul de rânduri), fie lungimea rândurilor (numårul de boabe/rând) la densitå¡i mai mici ¿i le reduc la densitå¡i mari. Ace¿tia pot adeveri uneori expresia “rarul umple carul”. Doar cå, în Statele Unite, “rarul” înseamnå acum 90.000 plante/ha, iar “desul” 140.000 plante/ha. 3. ªtiule¡i semi-flexibili, care doar reduc numårul de boabe/¿tiulete la densitå¡i mari, dar nu îl måresc la densitå¡i mici. În concursul organizat de Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din SUA, în anul 2014, un hibrid Pioneer a ob¡inut 9t/ha ¿i 9,5 t/ha, cu densitå¡i de 32.000 plante/ha ¿i 37.000 plante/ha, folosindu-se în jur de 80 kg N/ha ¿i 35 kg P2O5/ha, la neirigat. Cea mai mare produc¡ie din acel an, 31,6 t/ha, a fost ob¡inutå de un hibrid Dekalb, cu 128.000 plante/ha, în rânduri gemene (twin row), cu 560 kg N/ha ¿i 225 kg P2O5/ha, la irigat. Aståzi, recordul mondial este de¡inut de un hibrid Pioneer, cu 38,7 t/ha, realizat tot cu 128.000 plante/ha. Un lucru interesant: ¿tiule¡ii au fost probabil de tip fix, dar plantele par a fi de tip “flexibil”. Deoarece tehnologia rânduri gemene (twin row) måre¿te

spa¡iul edafic al plantelor cu 46%, acestea “¿i-au permis” så formeze pe lângå ¿tiuletele principal, cu 800 de boabe, un al doilea ¿tiulete, cu 400-500 boabe. Avantajele cultivårii hibrizilor cu ¿tiule¡i fic¿i, cu råspuns puternic la modificarea densitå¡ii (când cre¿te densitatea, cre¿te produc¡ia, iar când scade densitatea, scade ¿i produc¡ia, deoarece ¿tiule¡ii formeazå acela¿i numår de boabe) - Realizarea celor mai mari produc¡ii posibile pe solele cu cele mai bune condi¡ii (vezi recordurile mondiale, men¡ionate mai sus). - Se utilizeazå mai bine inputurile, de exemplu, îngrå¿åmintele ¿i apa. - Se pun în valoare hibrizii cu cel mai mare poten¡ial de produc¡ie. Dezavantaje - Se folose¿te mai multå såmân¡å pentru înfiin¡area culturii. Mul¡i fermieri americani sunt destul de nemul¡umi¡i pentru acest lucru. Avantajele cultivårii hibrizilor cu ¿tiule¡i flexibili, cu råspuns slab la modificarea densitå¡ii (produc¡ia hibrizilor nu este puternic influen¡atå de densitate, deoarece când cre¿te densitatea, se reduce numårul de boabe/¿tiulete, iar când scade densitatea, numårul de boabe/¿tiulete cre¿te). - Reducerea cheltuielilor cu inputurile. - Polenizare mai bunå în anii seceto¿i. - Pericol mai mic de cådere, mai ales în monoculturå. - Utilizarea mai eficientå a nutrien¡ilor pentru producerea boabelor. - Produc¡ii mai mari în condi¡ii nefavorabile. Concluzii Face¡i urmåtorul exerci¡iu: compara¡i densitatea aleaså de dumneavoastrå cu cea recomandatå de companiile de semin¡e. Profitul Agricol 35/2020

Poveste neroman]at\ despre

Calitatea ud\rii este atent urm\rit\ cu ajutorul imaginilor din satelit [i a h\r]ilor bazate pe indici de vegeta]ie. Experien]\ se poate câ[tiga [i din activitatea vecinilor.

a ob¡inut produc¡ii spectaculoase, dar nici nu va avea probleme cu achitarea facturilor. De exemplu, unde nu a irigat a fåcut o tonå de grâu, iar pe 52 ha semånate dupå floarea-soarelui nici nu a avut ce recolta. Unde a irigat a ob¡inut 4 tone/ha. Într-un an normal sporul de produc¡ie este mic, motiv pentru care renun¡ase la a mai iriga grâul. Mai mult chiar, în sole sub pivot, irigate din toamnå ¿i devreme în primåvarå, a ob¡inut chiar 5,5-7 t/ha. Media generalå, irigat ¿i neirigat - 3.150 kg/ha. Orzul irigat cu 120 l în aprilie ¿i mai, în trei udåri, a dat 6,5-7 t/ha. Media a fost înså de 4 t/ha. 11 ha cultivate dupå floreasoarelui sau pe un teren luat de la partic-

ulari nu au mai fost recoltate. “Am irigat culturile de porumb ¿i soia în totalitate cu pivo¡i. Mai avem o rampå liniarå ¿i folosim tamburii numai pentru avarii. Anul acesta am fost nevoi¡i så irigåm col¡urile låsate de pivo¡i”, spune fermierul. Grâul trebuia irigat din toamnå tot. Pe cele mai multe suprafe¡e a început dupå 15-20 aprilie. Fermierul a pierdut startul întrucât în fiecare an pentru cerealele påioase se ajungea un echilibru pluviometric. Abia când, obligat så ocoleascå ora¿ul ºåndårei de restric¡iile de circula¡ie cauzate de pandemie, a våzut în Iazu cå grâul era deja ofilit, pårea un covor verde dat cu glifosat, a realizat cå, în douå såptåmâni, urma ca ¿i culturile sale så ajungå în aceea¿i situa¡ie. Mica

Planul B, pentru aproape orice fermå Arnaud Perrein considerå cå fiecare fermå ar trebui så aibå un plan B pentru irigat cu tamburi, cele mai ieftine instala¡ii. Dacå poate iriga måcar 15% din suprafa¡a culturilor de primåvarå ¿i 15% din cea de toamnå fermierul poate salva ferma. Un an ca acesta poate destråma o fermå cu 20-25 ani vechime. “Celor care nu au avut un plan B le va fi foarte greu. E dramatic”, spune fermierul. El remarcå faptul cå a fost norocos pentru cå a avut surse de apå, dar sunt fermieri care chiar nu au solu¡ii. Un fermier cu 500 ha, dacå nu are o surså în apropiere, nu-¿i poate face infrastructurå pentru a aduce apa de la distan¡e mai mari. Acestora nu le råmâne decât så economiseascå în anii buni pentru a trece peste cei grei sau så investeascå în diferite activitå¡i pe care le pot lichida în caz de nevoie. Depozitarea poate så fie ¿i ea o solu¡ie. 22

rezervå se datora faptului cå în toamnå a avut ploi ceva mai multe.

Irigå de când lucra 30 ha Perrein a con¿tientizat nevoia de a iriga încå de când a început så facå agriculturå. Iriga ¿i când lucra doar 30 ha. Spune cå a fost nevoit, întrucât zona pedoclimaticå este slabå. Crede cå dacå ar fi avut ferma în altå zonå, de exemplu, la Lehliu, unde porumbul neirigat då produc¡ii de obicei de 8-12 t/ha, nu ar fi investit nici el în sistemele de iriga¡ii. Mereu a fost atras de culturi cu valoarea adåugatå, iar pentru acestea este nevoie de iriga¡ii. A cultivat ardei kapia, mazåre, lucernå. Acum testeazå cartof ¿i cartof dulce. S-a profesionalizat în timp, iar acum a ajuns så irige cu pivo¡i toatå suprafa¡a de porumb ¿i soia, culturile care råspund cel mai bine la iriga¡ii, în condi¡ii normale de precipita¡ii. Sistemul cu pivo¡i ce are cele mai multe avantaje: norma de apå este uniform repartizatå, for¡a de muncå necesarå este mai reduså, costurile de exploatare sunt mai mici. Din acest motiv a fåcut un program de înlocuire a rampelor liniare. În urmåtorii doi ani ar vrea så aibå 3.000 ha irigate doar cu pivo¡i, fa¡å de Profitul Agricol 35/2020

iriga]ii 1.700 ha anul acesta. Va cre¿te ¿i ponderea culturilor de soia ¿i porumb. Investi¡ia este înså mai mare ¿i instalarea pivotului se poate face doar pe parcele fårå obstacole. Stâlpii ¿i canalele sunt de multe ori factori limitativi. Sistemele de iriga¡ii au fost fåcute mai întâi acolo unde s-au putut iriga suprafe¡e mai mari cu eforturi mai mici.

Tamburii, solu¡ia de avarie care face to¡i banii Pe col¡urile låsate de pivo¡i anul acesta au fost folosi¡i ¿i tamburii. Nu reprezintå varianta idealå, dar constituie

CULTURI VEGETALE o solu¡ie de avarie, care l-a convins pe fermier cå meritå så între¡inå parcul de tamburi. Cu tamburi au fost irigate ¿i cerealele påioase ¿i rapi¡a. Exploatarea lor nu e simplå. Costå mult manopera ¿i motorina, iar reparti¡ia apei este neuniformå. Are ¿i avantaje: se poate instala ¿i acolo unde pivo¡ii nu au acces, de exemplu, sub stâlpii de tensiune, iar iarna nu mai trebuie påzi¡i întrucât sunt adu¿i în fermå. “Ne punem la punct tamburii. Ne-au salvat foarte mult anul acesta. Din påcate, erau ¿i tamburi care nu erau pregåti¡i. Era un sistem care nu a mai fost între¡inut”, spune fermierul. Are opt tamburi mari ¿i 12 mici. Inten¡iona så-i vândå ¿i nu a mai investit, nu mai vedea

Experien]\ acumulat\ Implementarea unui sistem de iriga¡ii necesitå o aten¡ie sporitå ¿i o prezen¡å în câmp mai mare, mai ales în faza de acumulare a experien¡ei. Am selectat câteva din observa¡iile fermierului Arnaud Perrein ¿i ale inginerului agronom Ionel Nedelcu referitoare la cultura porumbului în sistem irigat. Este necesarå o capacitate de irigare efectivå de cel pu¡in 6 l/mp/zi. Când se face dimensionarea trebuie ¡inut cont de eventuale defec¡iuni ¿i oprirea sta¡iilor. Pentru pivo¡i Sopema are o capacitate de 7 l/mp/zi. În cazul rampelor necesarul este de 9 l/mp/zi pentru a administra aceea¿i cantitate de apå deoarece defec¡iunile apar mai des, mu-

Arnaud Perrein [i inginerul agronom Ionel Nedelcu Profitul Agricol 35/2020

tarea furtunului necesitå timp. Doza de apå datå de fiecare datå este adaptatå în func¡ie de capacitatea solului de a absorbi apa. La o trecere se irigå cu maximum 25 l/mp. Un exces de apå este la fel de periculos precum lipsa ei. În perioada de nevoie maximå se revine cu apå la patru zile. Pornirea iriga¡iilor ¿i men¡inerea lor în func¡iune se fac pe baza sondelor tensiometrice sau a unor sisteme similare.

În cazul pivo¡ilor ¿i al rampelor, apa trebuie filtratå. - Iriga¡iile ajutå nu numai cre¿terea plantelor de culturå, ci ¿i a buruienilor. Mai ales în primii ani de iriga¡ii fermierii

rostul lor. Acum s-a råzgândit. Pe cei mai performan¡i îi va moderniza, så aibå pornire-oprire automatå, så creascå eficien¡a. Vor råmâne pentru avarii. “Dacå îi påstram zece ani fårå så-i folosim, måcar så-i avem în caz de nevoie”, spune fermierul. Un calcul preliminar al costurilor pentru irigarea cu ajutorul tamburilor indicå suma de 600 lei/ha numai pentru motorinå. A fost necesarå încårcarea canalelor de evacuare cu o pompå de debit pentru a ridica nivelul apei.

Adrian MIHAI se confruntå cu valuri mai mari de buruieni råsårite. Erbicidele preemergente au un efect bun în culturile irigate. - Cultura de porumb e bine så fie udatå câte pu¡in, ca så råsarå. Într-un an secetos se poate da o normå de 10 l/mp la 3-4 zile, iar apoi planta så fie låsatå så-¿i dezvolte rådåcina înainte de a reveni cu o udare. Un moment cheie este faza de înflorit când este un consum mai mare de apå. - Grâul are nevoie så fie irigat devreme. Ce a fost sub pivot din toamnå a råspuns mai bine. “Odatå început irigatul trebuie men¡inut cât mai mult, pânå la burduf, cu doze mai reduse, dar repetat”, spune agronomul. - În cazul tamburilor, când nu e presiune din sta¡ie, trebuie schimbate duzele. Se modificå ¿i viteza de înaintare a tamburilor. Cu pivotul se poate iriga ¿i cu presiune mai joaså. - Este utilå utilizarea unui filtru. Înfundarea lui ¿i a duzelor afecteazå calitatea udårii, motiv pentru care este necesarå verificarea periodicå a udårii pentru a detecta problema. - Irigarea unei suprafe¡e mai mici este o op¡iune mai bunå decât acoperirea unei suprafe¡e mari, neuniforme, în cazul în care debitul este redus. - Este important ca debitul fiecårei antene så fie verificat. 23

Ziua Porumbului la Ia[i Edi¡ia a treia a Zilei Porumbului Ia¿i s-a desfå¿urat tot lângå Târgu Frumos, în ferma Agro Ilmar (1.200 ha). Joi, 17 septembrie, între orele 11 - 14:30, au fost doar câ¡iva zeci de participan¡i prezen¡i fizic, din pricina pandemiei, înså evenimentul a fost urmårit online de mii de persoane, fiind transmis în direct, ca ¿i Ziua Porumbului organizatå de Nicolae Sitaru. Au existat, de altfel, multe alte similitudini cu evenimentul din ferma pre¿edintelui APPR, organizatorii preferând un model de tip “copy&paste”. Fiindcå am prezentat deja Ziua Porumbului Elsit în numårul anterior, ne vom referi aici mai mult la diferen¡e. În primul rând, alåturi de APPR, coorganizatoare a fost ACCPT Ia¿i. Sponsorul principal a fost Syngenta, care a asigurat ¿i re¡eta de substan¡e de protec¡ie, iar noutå¡i au apårut ¿i printre firmele producåtoare de geneticå. Astfel, pe lângå KWS, Syngenta, Euralis,

Caussade Semences, Bayer-Dekalb, INCDA Fundulea, Expert Agribusiness, au avut reprezentare Institutul Porumbeni (R. Moldova) ¿i SCDA Turda; în schimb, au lipsit RAGT, RWA, MasSeeds, Semin¡e Fundulea. Corteva nu a participat nici la Elsit ¿i nici la Ia¿i. Fertilizan¡ii au fost asigura¡i de Azomure¿, iar cartårile agronomice de Cartagris. MADR a fost reprezentat de secretarul de stat Emil Dumitru, iar Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor de vicepre¿edintele Dånu¡ Påle. Cele mai importante diferen¡e au fost înså rezultatele din câmpurile de testare. Produc¡iile medii au fost între 3 ¿i 7,8 t/ha, mai generoase ca în ferma Elsit, gra¡ie unei microzonåri favorabile a precipita¡iilor. Pe de altå parte, dacå la Orezu s-au clasat mai bine hibrizii din grupele FAO semitardive ¿i tardive, la Boureni a fost invers, performerii, socotind produc¡ia STAS medie a tuturor hibrizilor, pe grupe FAO, fiind hibrizii

Rezultatele recoltårii hibrizilor de porumb, Edi¡ia III, Târgu Frumos, Ia¿i (neirigat/FAO)

Grupa FAO

Produc¡ia STAS minimå (kg/ha)

Produc¡ia STAS maximå (kg/ha)

Produc¡ia medie (kg/ha)

<290

5.073

7.388

6.605

300-340

4.436

7.437

6.279

350-390

4.183

7.793

6.020

400-440

4.679

7.443

6.109

>450

3.012

6.351

4.620

timpurii (FAO >290), chiar dacå produc¡ia maximå a fost datå de un hibrid din grupa FAO 350-390. Pre¿edintele ACCPT Ia¿i, Emil Bålteanu, a anun¡at cå s-a constituit un grup de lucru la Fundulea, care va analiza datele colectate, împreunå cu cele de la Orezu, urmând ca în maxim douå luni de zile så le fie livrat fermierilor membri APPR un set de concluzii ¿i de sugestii.

Robert VERESS Tehnologia În opinia lui Gheorghe Cozma, fermierul gazdå, ¿i tehnologia a fåcut diferen¡a între situa¡ia din câmpul de testare ¿i din ferma sa, în compara¡ie cu fermele învecinate: "Anul trecut, imediat dupå recoltarea grâului, am arat ¿i nivelat. Pânå la 1 decembrie, aveam înmagazina¡i în sol cca 110 l/mp. Acolo unde s-a arat în decembrie, apa nu s-a mai påstrat ¿i diferen¡ele se våd. Toate lunile de iarnå am avut doar 60 de l/mp". Planta premergåtoare a fost grâul. S-a semånat la 10.04.2020 ¿i s-a recoltat la 15.09.2020. Fertilizare înainte de semånat cu 250 kg 16-16-16; fertilizare în vegeta¡ie cu 200 kg 2020-20 + 0,5% ZN. Erbicidare în preemergen¡å cu Gardoprim 5l/ha, apoi în stadiul de 8 frunze cu Calaris Fix Pro +1,5 L Mistral 4 SC. Combaterea dåunåtorilor cu Ampligo 200 ML/ha. Profitul Agricol 35/2020

CULTURI VEGETALE

Ric\ Stoian nu investe[te în iriga]ii de teama furturilor Ricå Stoian este administratorul Agroserv Borcea, o fermå modernå de 2.000 de ha din Cålåra¿i, cu o cifrå anualå de afaceri de 5 milioane de euro din valorificarea produc¡iei vegetale. Stoian se mândre¿te cu unul dintre cele mai bine dotate parcuri de ma¿ini ¿i utilaje agricole, care înså nu l-a ajutat så evite pierderile de produc¡ie în condi¡iile acestui an. Totu¿i, e decis så nu investeascå în iriga¡ii. Are mai multe argumente, înså principalul e legat de temerea cå nu le poate påzi eficient.

Ric\ Stoian, administratorul Agroserv Borcea

“Chiar dacå am realiza un sistem de iriga¡ii, instala¡iile ar trebuie påzite non-stop, inclusiv în cele 10 luni din an în care nu ar lucra”. Agroserv este una dintre numeroasele ferme de culturå mare din zona Borcea aflate într-o situa¡ie ingratå: Dunårea curge la doar câ¡iva kilometri de ele, dar amenajårile pentru iriga¡ii lipsesc cu desåvâr¿ire. În zonå nu a existat o sta¡ie de pompare, fiind folosit ¿i în vremea comunismului vechiul sistem de iriga¡ii, cu canale deschise. Dupå desfiin¡area CAP-ului canalele s-au colmatat ¿i au devenit inutilizabile. Noii proprietari sau arenda¿i ai terenurilor au preferat så astupe canalele, pentru a alipi solele învecinate, fåcând mai u¿oarå lucrarea acestora. A¿a a procedat ¿i Stoian, care a înfiin¡at societatea în 2002, plecând la drum cu o combinå cu care presta servicii ¿i 400 de ha luate în arendå. În prezent, din cele 2.000 de ha pe care le lucreazå o cincime sunt în proprietate, iar unele sole, comasate inclusiv prin metoda astupårii canalelor, au ajuns la 240 ha. Parcul de utilaje a fost înnoit în ace¿ti 18 ani de patru ori, ceea ce înCum pot fi îndreptate lucrurile? Stoian are câteva idei: depolitizarea Ministerului Agriculturii ¿i alegerea ministrului din rândul fermierilor; stabilirea unui regim de taxare identic pentru fermele mici ¿i fermele mari; redeven¡ele percepute de ADS så creascå la nivelul arendei medii din jude¡ul respectiv; transformarea direc¡iilor agricole în camere agricole ¿i instituirea cotiza¡iei obligatorii pentru to¡i fermierii, în valoare de 1 euro/ha.

seamnå o medie de sub 5 ani pentru utilizarea unui tractor sau a unei combine. Începând cu anul 2013, a investit masiv în depozitare. A ajuns så de¡inå silozuri având capacitatea de 15.000 de tone. Asta îi permite så facå ¿i un avantajos comer¡ cu cereale. S-a asociat cu al¡i fermieri din zonå, formând Consor¡iul de Extensie ¿i Dezvoltare Ruralå Vâlcelele, valorificând produc¡ia împreunå ¿i tot împreunå achizi¡ionând inputuri la pre¡uri avantajoase. “Recoltåm, depozitåm ¿i apoi anun¡åm cantitatea ce vrem så o vindem la patru-cinci firme mari. Câ¿tigå cea care oferå pre¡ul cel mai mare”. De¿i este în bunå parte capitalizat, sezonul 2019-2020 i-a încurcat serios socotelile. Dacå media produc¡iei multianuale de grâu depå¿e¿te 5,5 t/ha, anul acesta a avut sole în care nu a bågat deloc combina ¿i sole de pe care a scos o medie de 300 de kg/ha. La orz a scos 2 t/ha, la floare 1,7 t/ha, dar porumbul a fost ¿i el aproape de daunå totalå, cu doar 1 t/ha. E logic, socotind cå precipita¡iile abia de au cumulat 200 de l/mp, din toamnå pânå la încheierea vegeta¡iei pentru culturile de primåvarå. “Consideråm anul åsta ca «mort». Dar speråm så putem înfiin¡a culturile de toamnå în condi¡ii cât de cât normale. Ne-am amânat ratele la leasing, ca så ne putem plåti angaja¡ii, inputurile, arenda. Nu-mi fac probleme ¿i de va urma un an tot a¿a de prost. În ultimå instan¡å, vând o parte din påmânt sau îl pun gaj la bancå, se gåsesc solu¡ii”. Strategia pe care ¿i-a fixat-o pentru perioada urmåtoare este cumpåtarea. “Strângem ¿urubul ¿i ne limitåm la ce putem scoate din câmp cu tehnologia pe care o avem azi”.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2020

CULTURI VEGETALE

Avem nevoie de iriga]ii, nu de desec\ri Cooperativa Agricolå Fermierul Nådlåcan din jude¡ul Arad trage un semnal de alarmå în legåturå cu situa¡ia aberantå cu care se confruntå de mai mul¡i ani.

erenurile din zona Nådlac sunt încadrate de MADR, prin Agen¡ia Na¡ionale de Îmbunåtå¡iri Funciare, într-o zonå de desecåri, dupå ni¿te hår¡i create în urmå cu 40 de ani. Dar agricultura din zonå suferå de secetå, nicidecum de ploi în exces. În anul agricol al extremelor 2019 -2020, Cooperativa Fermierul Nådlåcan nu stå råu cu produc¡iile agricole, dar nici nu se poate lauda cu produc¡ii bune sau måcar normale. Recolta de grâu a fost între 3 - 4,5 tone, destul de micå, dar pre¡ul de 80 de bani i-a mai salvat pe fermieri. Oricum, cultura de grâu este pe minus. La rapi¡å au ob¡inut produc¡ii cuprinse între 3 - 3,6 tone. Este singura culturå care a mers bine în acest an. Porumbul aratå acceptabil, în condi¡iile grele ale anului acesta, dar nu cum ar trebui. Fermierii sunt obi¿nui¡i cu produc¡ii de peste 10 tone, de 12 -13 tone anual. În 2020, porumbul a îmbåtrânit prematur. A stat o lunå ¿i jumåtate fårå precipita¡ii, astfel cå a început så îmbåtrâneascå în primåvarå prematur. Se preconizeazå o produc¡ie cuprinså între 8 -10 tone. 28

“Se dau fonduri de la Uniunea Europeanå pentru iriga¡ii, dar noi nu putem så le accesåm, fiindcå zona Nådlac este încadratå, în propor¡ie de peste 80%, eronat într-o zonå de desecåri”, Kelo Milan, pre¿edintele cooperativei Fermierul Nådlåcan Inginerul agronom Kelo Milan, pre¿edintele cooperativei, a explicat de ce s-a ajuns în aceastå situa¡ie. “Noi avem o mare nevoie de iriga¡ii, nu de desecåri. De aceea Ministerul Agriculturii trebuie så refacå documenta¡iile vechi, fiindcå aici ne confruntåm cu condi¡ii extreme: când nu plouå, nu avem nici produc¡ii ¿i este clar cå avem nevoie de un sistem de iriga¡ii. Trebuie så ne schimbe încadrarea. Se dau fonduri de la Uniunea Europeanå pentru iriga¡ii, dar noi nu putem så le accesåm, fiindcå zona Nådlac este încadratå, în propor¡ie de peste 80%, eronat într-o zonå de desecåri. Avem nevoie de implicarea Ministerului Agriculturii în refacerea studiilor pe fiecare zonå în parte, deoarece încadrårile de acum 40 de ani mai mult încurcå decât ajutå. Aceasta ar fi ¿ansa så salvåm agricultura din zona Nådlac”. Pentru ca situa¡ia så devinå ¿i mai gravå, din cauza secetei s-au înmul¡it ¿oarecii ¿i hârciogii. De ce? Milan a mai spus: “Schimbårile climatice violente au efecte devastatoare asupra culturilor agricole, astfel fenomenul secetei devine tot mai des. De exemplu, iernile nu mai sunt ierni, a¿a cum ar trebui. Nu mai existå

temperaturi scåzute ¿i, prin urmare, nici zåpadå, de aceea în ultimii ani s-au înmul¡it rozåtoare care atacå ¿i devasteazå culturile în fiecare sezon, în Nådlac. Este vorba de ¿oarecii de câmp ¿i de hârciogi”. Disperarea fermierilor este accentuatå ¿i de faptul cå hârciogii sunt proteja¡i de lege ¿i nu pot så le facå nimic. Atacurile acestor rozåtoare au fost a¿a de distrugåtoare în 2020, încât suprafe¡e însemnate din culturile de primåvarå au trebuit så fie întoarse. Este vorba de floarea-soarelui. Pânå când planta ajunge la douå-patru frunze, este mâncatå de rozåtoare. Nefiind precipita¡ii rozåtoarele consumå plantele fragede când ies din påmânt, de unde ob¡in ¿i necesarul de apå. Din 48 de ha de floarea-soarelui, Milan a întors 35 din cauzå cå hârciogii ¿i ¿oarecii au mâncat tot. De fapt, jumåtate din cultura de floarea-soarelui cultivatå în Nådlac a fost afectatå de rozåtoare, în 2020, întrun fel sau altul, chiar dacå nu to¡i fermierii care s-au confruntat în acest an cu atacul rozåtoarelor au întors cultura.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 35/2020

CULTURI VEGETALE

Soiuri de grâu recomandate în campania de toamn\ 2020 (II) ¥n paginile urmåtoare, vå prezentåm o primå serie de recomandåri fåcute de companiile producåtoare de semin¡e de grâu. Douå fenomene sunt specifice acestei campanii de semånat afectatå de secetå. Sunt fermieri care anul acesta evitå så investeascå în såmân¡å certificatå ¿i preferå så mic¿oreze costurile prin utilizarea semin¡elor de consum, adesea trecute prin selector. Pe de altå parte, sunt fermieri care iau în considerare så nu semene cereale påioase în acest an, dupå e¿ecul campaniei precedente. În acest context companiile producåtoare de semin¡e trebuie så-¿i urmåreascå atât interesele prezente, cât ¿i pe cele viitoare. Acolo unde portofoliile sunt bogate, selectarea soiurilor promovate ¡ine cont atât de specificul anului, cât ¿i de strategia comercialå. Soiurile consacrate trebuie men¡inute ¿i ele în aten¡ie, dar este necesarå ¿i introducerea celor noi.

Agro Excel Balkans Geneticå Institutul Agricol Osijek KRALJICA (REGINA) Cel mai råspândit soi de grâu din Croa¡ia Semitimpuriu, cu randament ridicat, care combinå în mare måsurå randamentul (poten¡ial de produc¡ie genetic mai mare de 11 t/ha) ¿i calitatea MH: 81 kg/hl, proteinå: 14,2%, con¡inut de gluten umed: 28%, MMB: 40 g, grupul de calitate A2-A1 (clasa I de calitate). Rezisten¡å foarte bunå la cådere. Înål¡imea medie a tulpinii: 75 cm. Norma de semånat: 500 - 650 b.g./mp (240-290 kg/ha), data optimå: 10 - 25 octombrie.

dere. Înål¡imea medie a tulpinii este de 78 cm. Înfrå¡ire productivå foarte bunå. Norma de semånat: 500 - 600 b.g./mp (220-280 kg/ha), data optimå: 10-25 octombrie.

moderatå ¿i la cele mai frecvente boli ale grâului, rezisten¡å foarte bunå la cådere, înål¡imea medie a tulpinii 73 cm. Norma de semånat: 500 - 600 b.g./mp, data optimå 10-25 octombrie.

EL NINO Timpuriu, cu randament mare, poten¡ial genetic mai mare de 11 t/ha, de calitate bunå, MH la nivelul soiului Kraljica (Regina), aprox. 81 kg/hl, grupul de calitate B1 (clasa II de calitate), con¡inut de gluten umed: 28%, con¡inut de proteine: 12,9%, MMB: 39 g. Toleran¡å foarte bunå la temperaturi scåzute, secetå

RENATA Semitimpuriu, de foarte bunå calitate ¿i randament ridicat, poten¡ial genetic de peste 11 t/ha, MH în general peste 80 kg/hl, proteine: 14,2%, grupul de calitate A1-A2 (clasa I de calitate), con¡inut de gluten umed: 30%, MMB: 40 g. La cådere are o rezisten¡å u¿or mai

SILVIJA (SILVIA) Semitimpuriu, aristat, cu toleran¡å mare la temperaturi scåzute, MH: 81 kg/hl, proteinå 14,2%, con¡inut de gluten umed: 27%, MMB: 43 g. Randament ridicat, poten¡ial de randament genetic mai mare de 11 t/ha, de calitate foarte bunå, grupul de calitate B1 (clasa I de calitate). Toleran¡å foarte bunå la temperaturi scåzute ¿i la cele mai frecvente boli ale grâului, rezisten¡å bunå la cå30

Profitul Agricol 35/2020

CULTURI VEGETALE micå decât soiul Srpanjka. Înål¡imea medie a tulpinii este de 65 cm. Tolerant la temperaturi scåzute ¿i la cele mai frecvente boli ale grâului. Ob¡ine un randament ridicat ¿i stabil de cereale pe baza unui numår mare de spice pe unitate de suprafa¡å. Norma de semånat: 550 - 650 b.g./mp (250-290 kg/ha), data optimå: 10 - 25 octombrie. Este recunoscut în Slovenia, Macedonia, România ¿i Turcia.

Axereal La cerere, compania furnizeazå grâu spelta ¿i grâu dur, dar ¿i orzoaicå, in, cânepå, nåut ¿i ovåz de toamnå.

BASILIO Soiul cel mai apreciat din portofoliul companiei. Aristat, semitimpuriu, are o coacere uniformå ¿i o maså hectolitricå mare. Rezisten¡å foarte ridicatå la fuzariozå (Fusarium spp.) ¿i la rugini (Puccinia spp.). În 2019, în ciuda condi¡iilor climatice vitrege, a avut produc¡ii acceptabile ¿i indici calitativi excelen¡i.

FILON Este vedeta nearistatå a companiei. Soi superior de panifica¡ie, de categoria A. Talia micå îi asigurå o rezisten¡å

sporitå la cådere ¿i, de asemenea, capacitatea de reglare a componentelor productivitå¡ii prin reglarea numårului de fra¡i fertili. Rezisten¡å la boli precum: fåinare, helmintosporiozå, septoriozå ¿i rugina galbenå. Trece foarte bine prin perioadele de stres biotic ¿i abiotic. Anul acesta, a dat produc¡ii bune ¿i indicii de calitate au depå¿it a¿teptårile.

MOBILE

Plasticitate ecologicå foarte ridicatå, aristat ¿i de talie medie. Se preteazå foarte bine atât ca soi de grâu superior de panifica¡ie pentru situa¡ia în care se dore¿te calitatea, cât ¿i ca soi de grâu excelent în furajarea avicolå, vâscozitatea poten¡ialå etanolicå este de 2,6, atunci când se dore¿te cantitate.

Semitimpuriu, nearistat, categoria A panifica¡ie, caracterizat printr-o talie micå, ceea ce îi conferå o rezisten¡å foarte bunå la cådere, fiind recomandat pentru tehnologii intensive, punându-i în eviden¡å productivitatea ridicatå. Recomandat pentru toate zonele de culturå din ¡ara noastrå. Se caracterizeazå ¿i printr-o bunå rezisten¡å la iernat. Norma de semånat: 350-400 b.g./mp.

WINNER

MAXENCE

Aflat în testare ¿i aclimatizare în anul agricol 2019. Aristat, de talie micå spre medie, semitardiv, cu masa hectolitricå mare. Poate da randamente excelente. Îmbinå cu succes calitatea ¿i cantitatea recoltei. Rezisten¡a ridicatå la rugini ¿i septoriozå imprimå soiului o plasticitate ecologicå crescutå.

Semitimpuriu, nearistat, calitatea A panifica¡ie, recomandat pentru tehnologii intensive, cu o bunå toleran¡å fa¡å de principalele boli foliare. Bunå toleran¡å la secetå ¿i ger, recomandat pentru toate zonele de culturå din ¡ara noastrå. Norma de semånat: 350-400 b.g./mp.

COMPLICE

AKTEUR

Biocrop COMBIN Aristat, categoria elitå de panifica¡ie, talie medie, foarte rezistent la cådere ¿i la principalele boli foliare. Timpurietatea asemånåtoare cu soiul Glosa îl recomandå pentru toate zonele de culturå din România. Se eviden¡iazå prin toleran¡å la secetå, calitå¡i excelente de panifica¡ie ¿i productivitate sporitå. Norma de semånat: 350-400 b.g./mp.

ATTRAKTION Semitimpuriu, nearistat, categoria A panifica¡ie, cu o talie medie, ie¿ind în eviden¡å prin culoarea verde deschis a Profitul Agricol 35/2020

plantei ¿i prin prezen¡a pruinei pe pai ¿i partea inferioarå a limbului foliar. Semitimpurietatea îl recomandå pentru toate zonele de culturå, iar anul acesta s-a eviden¡iat prin rezisten¡å deosebitå la secetå. Norma de semånat: 350-400 b.g./mp.

Semitardiv, nearistat, categoria elitå panifica¡ie - cel mai rustic soi de grâu din portofoliu Biocrop, caracterizat prin calitå¡i de panifica¡ie de excep¡ie. Cu o bunå rezisten¡å la iernat, recomandat pentru zona de NE ¿i NV a ¡årii noastre. Norma de semånat: 350-400 b.g./mp

RAGT RGT RUBISKO Aristat, semitimpuriu, de talie medie ¿i cu toleran¡å foarte bunå la frig. Foarte bun con¡inut în proteinå, o bunå greutate specificå ¿i este tolerant la boli: septoriozå, rugini, fuzariozå. Capacitate foarte ridicatå de înfrå¡ire ¿i elasticitate excelentå, pretabil pentru mono31

CULTURI VEGETALE culturå. De calitate superioarå, recomandat pentru panifica¡ie. Soi de grâu cu sensibilitate la chlortoluron ¿i rezisten¡å la Cecidomyiidae.

RGT GOLDENO Aristat, timpuriu, cu o capacitate ridicatå de înfrå¡ire ¿i un poten¡ial de produc¡ie de invidiat. Prezintå o sensibilitate la chlortoluron ¿i are un comportament foarte bun fa¡å de rugini. De talie micå, foarte bunå rezisten¡å la frig ¿i un con¡inut în proteinå ridicat. Soi recomandat tuturor zonelor de culturå ale grâului.

RGT AREZZO Aristat, timpuriu, de referin¡å, tolerant la chlortoluron ¿i cu comportament bun în cazul apari¡iei fuzariozei sau ruginii. Poate fi cultivat în absolut toate zonele, fiind foarte rezistent la frig. Valorificå extraordinar solele de poten¡ial. Calitate superioarå, bunå pentru panifica¡ie. Capacitate foarte ridicatå de înfrå¡ire ¿i o foarte bunå greutate specificå ¿i rezisten¡å la Cecidomyiidae.

RGT VIVENDO Un pariu câ¿tigat în segmentul grâurilor de panifica¡ie. Aristat, timpuriu, prezintå un con¡inut foarte bun în proteinå ¿i are o toleran¡å generalå foarte bunå la bolile specifice. Suplu, adaptat tuturor tipurilor de sol ¿i cu un poten¡ial foarte bun de produc¡ie. Cu sensibilitate la chlortoluron.

RGT SACRAMENTO Semitimpuriu, de referin¡å, foarte productiv ¿i cu o capacitate foarte mare de înfrå¡ire. Foarte apreciat de morari. Se remarcå prin con¡inutul bun în proteinå ¿i toleran¡å de excep¡ie la fuzarioza spicelor. Bunå toleran¡å în general la bolile specifice, dar prezintå o sensibilitate la chlortoluron. Valorificå excep¡ional condi¡iile bune de culturå ¿i solele de poten¡ial. 32

RWA

AMBURGO KLIMA

Timpuriu, aristat, cu înflorire timpurie ¿i cu capacitate de produc¡ie peste medie în arealele de culturå cu inciden¡å mare de secetå ¿i ar¿i¡å. Tulpinå robustå, pruinatå. Spicul este lung ¿i conic, de 8 -10 cm, cu 15-17 spicule¡e/spic. Talie micå (70-80 cm), toleran¡å la înghe¡ medie, foarte bunå la cådere, bunå la frângere. Toleran¡å fa¡å de principalele boli: septoriozå - medie, ruginå brunå - medie, ruginå galbenå medie, Fusarium: medie - bunå, fåinare - foarte bunå. Calitate medie, categoria B, MH: 78-82 kg/hl, MMB: 43-45 g, proteinå: 12,5-13,5%, gluten mediu, indice de cådere mediu-slab.

IS AGILIS Timpuriu, aristat, cu înflorire timpurie, care î¿i securizeazå produc¡ia ¿i proprietå¡ile superioare de panifica¡ie în condi¡ii severe de culturå. Tulpinå erectå ¿i robustå, lungimea spicului este de 8-9 cm, 15-17 spicule¡e/spic, boabe mari, ovoidale. Talia plantei: medie, 8090 cm, toleran¡å foarte bunå la înghe¡, medie la frângere. Toleran¡å fa¡å de principalele boli: septoriozå - bunå, ruginå brunå - bunå, ruginå galbenå - foarte bunå, Fusarium - bunå. Calitå¡i de panifica¡ie: elitå, MH: bunå, MMB: 43-46 g, con¡inut de proteinå: bun, gluten: bun, indice de cådere: bun.

TENOR Semitimpuriu, nearistat, cu înflorire semitimpurie, poten¡ial ridicat de produc¡ie. Talia plantei micå-medie, toleran¡å bunå la înghe¡ ¿i cådere. Talia micå îi conferå o toleran¡å bunå la cådere, lucru ce permite eliminarea regulatorului de cre¿tere din lan¡ul tehnologic. Toleran¡å fa¡å de principalele boli: septoriozå - bunå, ruginå brunå - foarte bunå, ruginå galbenå - bunå, Fusarium - bunå. Calitå¡i de panifica¡ie bune, categoria B, MH: medie, con¡inut de proteinå: mediu, indice de cådere: bun.

Semitimpuriu, aristat, cu înflorire semitimpurie, foarte productiv, cu frunze puternic cerate, spic lung piramidal de aproximativ 9-10 cm, având pânå la 17-19 spicule¡e per spic. Talia plantei micå, 75-80 cm, toleran¡å bunå la înghe¡ ¿i cådere. Toleran¡å fa¡å de principalele boli: septoriozå: foarte bunå, ruginå brunå medie, ruginå galbenå - medie, Fusarium - bunå. Se recomandå aplicarea fungicidelor pentru protec¡ie împotriva ruginii brune ¿i galbene ¿i a fuzariozei în cazul în care este o presiune mare a acestor boli. Calitå¡i de panifica¡ie bune, categoria B. MH: bunå, medie. Con¡inut de proteinå mediu, indice de cådere: bun. Valori alveograf: W scåzut, P/L echilibrat. Talia micå îi conferå o toleran¡å bunå la cådere, lucru ce permite eliminarea regulatorului de cre¿tere din lan¡ul tehnologic. Are toleran¡å la efectele aplicårii produselor pe baza de chlortoluron.

LENNOX Grâu alternativ (toamnå/primåvarå), nearistat, tardiv ca înflorire ¿i maturitate. Produc¡ii foarte bune ¿i calitå¡i excelente pentru panifica¡ie. Popula¡ie uniformå, tulpinå viguroaså, ceratå, talia plantei: medie-înaltå, 90-100 cm, capacitate foarte bunå de înfrå¡ire, având aspect de tufå, în primåvarå, pânå la alungirea paiului. Se recomandå aplicarea pânå la apari¡ia primului internod a unui regulator de cre¿tere. Culoarea plantelor este verde intens, iar spicul are 8-9 cm, cu 16-17 spicule¡e per spic. Toleran¡å la înghe¡: medie-bunå, toleran¡å fa¡å de principalele boli: septoriozå - medie, ruginå brunå - medie, ruginå galbenå - foarte bunå, Fusarium medie-bunå. Se recomandå aplicarea de fungicide preventive, dacå existå risc mare de apari¡ie a bolilor foliare. Calitå¡i de panifica¡ie: elitå, MH: 79-81 kg/hl, MMB: 45-50 g, proteinå: 12-15%, gluten: 28-36%, indice de cådere: 366. Valori alveograf: W foarte bun, P/L echilibrat. Profitul Agricol 35/2020

CULTURI VEGETALE

Informa]ii din practic\ pentru managerii de ferme Råzvan Prelipcean are 34 de ani ¿i conduce ferma Naturleg, afacerea familiei începutå acum zece ani. Absolvent de Drept ¿i ASE, gestioneazå activitå¡ile de marketing, vânzåri, juridic ¿i finan¡are ale firmei. Ferma lucreazå 450 ha, din care 60 ha cu legume în câmp. Toatå suprafa¡a cu legume este irigatå. Prelipcean este unul dintre cei 36 de cursan¡i ai MBAg, “un program de tip executive MBA destinat fermierilor”, cum îl prezintå organizatorii. Este o ini¡iativå sprijinitå de Syngenta, Cargill, Raiffeisen Bank, Agrii ¿i sus¡inutå de USAMV Bucure¿ti. Prelipcean sperå så ob¡inå informa¡ii ¿i cuno¿tin¡e bine structurate ¿i adaptate la prezent. Nu dorea un master teoretic, tehnic, ci sim¡ea nevoia unor informa¡ii

Profitul Agricol 35/2020

practice despre management, marketing ¿i vânzåri. Domeniul juridic este ¿i el în aten¡ia managerului. Decizia de înscriere a fost luatå pe baza unui cumul de factori. Bro¿ura de prezentare, recomandarea primitå din partea a douå persoane implicate în proiect, notorietatea firmelor care îl sus¡in ¿i calitatea interviului de admitere au contat în decizia de a urma programul. Potrivit lui Lauren¡iu Asimionesei, fondatorul Amazag, la curs sunt înscri¿i mai mul¡i fermieri ce au urmat douå facultå¡i. În afarå de transmiterea de cuno¿tin¡e, programul va facilita schimbul de experien¡å între cei care predau ¿i cursan¡i ¿i va crea o comunitate a absolven¡ilor.

Adrian MIHAI

R\zvan Prelipcean, ferma Naturleg

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cum se poate distruge o ferm\ de familie? Ferma de familie, înregistratå conform legilor, care plåte¿te taxe ¿i impozite, este o raritate, indiferent de bunele inten¡ii oficiale. Ferma de familie nu se gåse¿te mai deloc în partea de sud a ¡årii ¿i nici în domeniul cre¿terii porcilor.

purceii de la o fermå comercialå din jude¡ul Buzåu. Ceva s-a întâmplat cu transportul. Urmeazå så se facå o anchetå epidemiologicå. Cei de la DSV cred cå purceii erau infesta¡i din maternitate. S-au declan¿at ¿i jocurile politice cu primarii, au fåcut scandaluri în presa localå, ca så må termine psihic complet. Pe 2 septembrie, au venit purceii ¿i pe 8 a murit primul purcel. S-a produs rapid.” Pânå în ianuarie 2020, Emil Grosu a

avut porci gra¿i, dupå care i s-a interzis repopularea halei din cauza altor crescåtori din preajmå. “Vå spun sincer. Emo¡ional, m-au dat gata ¿i trebuie så închid aceastå activitate. Eram pasionat, ¿tiu cu ce se månâncå meseria asta, am contacte cu toate firmele, dar nu mai pot. Numai dacå a¿ primi ni¿te fonduri europene, poate a¿ reveni, dar eu nu am primit niciun sprijin niciodatå. Fondurile europene

mil Grosu de la Dårmåne¿ti, jude¡ul Dâmbovi¡a, cre¿tea în fiecare an în jur de 80-100 de porci. Am trecut pe la el ¿i am våzut cu câtå grijå î¿i privea animalele. Din luna februarie nu a mai avut voie så populeze fiindcå o altå fermå avea pestå porcinå africanå, undeva pe o razå de 10 kilometri de a lui. ¥n septembrie, când a populat în sfâr¿it, l-a lovit ¿i pe el PPA. “Sunt tare necåjit, spune Emil Grosu. Am populat fermuli¡a mea cu 61 de purcei pe 2 septembrie ¿i, peste câteva zile, mi-a intrat pesta porcinå africanå în exploata¡ie. Pe 11 septembrie, au venit cei de la DSV Dâmbovi¡a ¿i mi-au omorât to¡i purceii. A fost ceva groaznic pentru mine. Miau distrus ¿i furajele. Dupå acest episod, cred cå voi renun¡a la cre¿terea porcului. Ferma mea avea aviz sanitar-veterinar, era bine dezinfectatå, nu am avut probleme cu bolile niciodatå. Am fåcut iar procedurile de dezinfec¡ie. Cumpårasem 34

Emil Grosu, D\rm\ne[ti, jud. Dâmbovi]a

Profitul Agricol 35/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR le iau numai cei boga¡i. A¿a s-a fåcut mereu politica în Parlamentul de la Bucure¿ti pentru agriculturå. Nu am nicio altå explica¡ie. Nu existå programe pentru cei ca mine, pe politicieni nu-i intereseazå ferma de familie, dar se råfuiesc între ei pe seama mea în campania electoralå. Ferma din Buzåu, de unde am cumpårat purceii, este recunoscutå la nivel na¡ional, se învârte dupå soare. Cei de la DSV mi-au promis ni¿te despågubiri de vreo 9.000 de lei. În schimb, nu må despågube¿te nimeni cå nu am putut popula fårå vina mea. Sper så primesc un sprijin pentru pandemia covid. E dreptul meu. Marea mea supårare este înså cå trebuie så închid acest episod. La mine este în suflet. Am trecut printr-un supermarket ¿i am våzut carne de porc aduså din Spania. Parcå m-a furnicat ceva, pentru cå eu sunt crescåtor pasionat. Nu m-am jucat, am lucrat ca la carte fiindcå ¿tiu, am pregåtire de tehnician veterinar. Unde så må mai duc? Må în¡elege¡i ce vreau så zic. Tråiam decent cu familia mea de pe urma purceilor”. În tot råul, mai apare ¿i un dram de noroc pentru acest crescåtor mic: în zona lui a plouat ¿i s-a fåcut porumbul. Cum nu mai are animale, acum trebuie så-l vândå tot. “Am 20 de hectare de porumb cu 9 tone la hectar. Am avut ploi la timp, douå luni cu câte 110 litri pe metrul påtrat - iunie ¿i iulie. Am aplicat tehnologie modernå, am folosit un îngrå¿åmânt starter, am avut grijå de culturå. La

grâu am fåcut 2.800 kg la hectar.” Spuneam cå toate furajele i-au fost distruse de cei de la DSV. O pagubå pe care o apreciazå la 1.000 de euro. Se închid fermele pe bandå rulantå în jude¡. “Ferma de familie pentru cre¿terea porcului este posibilå în continuare. Cu 100-300 de porci. Cum så porneascå un tânår de la 2.000 de porci din start? Cum s-au fåcut proiectele pentru instalarea tânårului fermier, se poate ¿i aici: înfiin¡area fermelor cu 100-500 de porci pentru dezvoltarea sectorului suin. Ferma de familie este mai suplå, mai dinamicå, nu polueazå mediul. Una e så intre pesta într-o fermå cu 300 de capete ¿i alta este så loveascå o fermå cu 10.000 30.000 de capete. Dacå s-ar face proiecte pentru ferme mici, s-ar proteja mediul. Înså dacå nimeni din conducerea statului român nu gânde¿te, nu face nimic. Noi nu primim sprijin pentru bunåstarea porcului fiindcå nu am livrat la abatoare, de¿i porcii mei au mai multå luminå, mai mult aer natural, comparativ cu o fermå de 10.000 de porci. Eu am vândut numai la persoane particulare. De pe urma fermei mele, mâncau 6080 de familii. Era råu? Statul nu mai încaseazå impozite de la mine”, spune Emil Grosu. El crede cå inapeten¡a totalå a politicienilor fa¡å de activitatea din agriculturå, lipsa lor de viziune asupra satului au urmåri mai dezastruoase decât pandemia ¿i pesta porcinå africanå.

Viorel PATRICHI

Adrian Rådulescu: Vom importa ¿i mai multå carne de porc! “Toate fermele de porci din Dâmbovi¡a au fost închise. România va deveni ¡arå net importatoare. Så vedem cu ce vom plåti. Legea reproduc¡iei nu a råmas baltå, o ¡in ei baltå pentru cå nu pot så fure ei banii. Ei cumpårå må¿ti pentru cå furå la fiecare mascå dublu. Dar la porc ce så fure? Nimic! E clar! Nu dau bani la investi¡ii cå au cumpårat må¿ti! Påi må¿ti ne trebuiau? Nu era mai nimerit så producem mâncare pentru oameni?” Profitul Agricol 35/2020

Parada taurilor de la Semtest Craiova Semtest Craiova organizeazå, pe 15 octombrie, la sediul centrului genetic din comuna Malu Mare, strada Bechetului nr. 157, jude¡ul Dolj, parada taurilor edi¡ia a III-a. Evenimentul începe la ora 10 ¿i se desfå¿oarå conform normelor legale pentru prevenirea ¿i combaterea infectårii cu virusul covid-19. Participå cu tauri la aceastå expozi¡ie trei societå¡i de ameliorare: Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine Brunå Schwyz, Maramure¿, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, de la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine (Bål¡atå cu Negru Româneascå). De asemenea, vor putea fi admira¡i în ring ¿i taurii de la Semtest Craiova. Au fost invita¡i så participe fermieri ¿i reprezentan¡i de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie ¿i de la Ministerul Agriculturii. La ora 14:30, organizatorii oferå un prânz câmpenesc. Focar de bluetongue în Vâlcea ANSVSA a recunoscut existen¡a unui focar de boala limbii albastre (blutongue) la un berbec, în Turce¿ti, Vâlcea. Au fost impuse restric¡ii privind circula¡ia animalelor ¿i a fost trasatå o zonå de control, de 20 km, în jurul focarului. Noi focare de pestå porcinå africanå în Vaslui Såptåmâna trecutå au fost confirmate noi focare de pestå porcinå africanå în douå gospodårii din localitatea Ciocani, jud. Vaslui. Ca de obicei, s-a luat måsura ca suinele så fie ucise preventiv ¿i neutralizate, respectându-se toate normele de biosecuritate. S-au pus sub supraveghere exploata¡iile afectate ¿i au fost instituite restric¡ii privind mi¿carea de animale. ¥ntre schimb, ANSVSA nu a mai publicat, de la finalul lunii iulie, nicio dare de seamå asupra situa¡iei PPA. 35

CRE{TEREA ANIMALELOR

Abatorul de ovine din Liebling export\ tot ce taie Unicul abator din Timi¿ destinat exclusiv sacrificårii oilor se aflå în localitatea Liebling. Are 60 de angaja¡i ¿i o capacitate de pânå la 400 de oi pe orå, în func¡ie de greutatea animalului.

ste axat numai pe export, îndeosebi pe pia¡a arabå, dar ¿i în Occident, fiindcå în România nu se consumå carne de oaie aproape deloc. ¥n ultima vreme, a ajuns într-o situa¡ie ciudatå: trebuie så importe oi, fiindcå nu mai gåsesc pe pia¡a internå. Iar toate animalele sacrificate se exportå. În Timi¿ mai existå un abator în Giulvåz, dar acolo se pot tåia vite, pe lângå oi. Construc¡ia abatorului a fost fåcutå din fonduri SAPARD ¿i finalizatå în 2009. Are o infrastructurå specialå în concordan¡å cu cerin¡ele sanitar-veterinare ¿i de mediu ale UE. Este dotat cu utilaje ¿i echipamente moderne, cu laborator, sta¡ie de epurare ¿i incinerator, conform normelor na¡ionale ¿i ale UE în domeniu. Aici totul este pregåtit ca la carte. Carnea este segmentatå, când nu merge în carcase, ¿i puså în cutii speciale, pregåtitå astfel pentru export. Carcasele sunt protejate de ambalaje tot speciale, pentru siguran¡å. Acolo, se poate lucra profesionist cu toate greutå¡ile de care se lovesc atât crescåtorii de ovine, cât ¿i procesatorii. De ce a ajuns abatorul din Liebling så importe ovine pentru sacrificiu? Existå mai multe cauze. În ultimii trei ani, numårul ovinelor a scåzut cu 3 milioane de capete, la nivel na¡ional. În Timi¿, s-a redus la 800.000 de la peste un milion de capete.

Un alt motiv al scåderii este lipsa for¡ei de muncå. Nimeni nu mai vrea så lucreze într-o stânå. O altå cauzå este faptul cå oaia nu este profitabilå. Crescåtorii nu prea ies pe plus, când trag linia ¿i calculeazå rezultatele muncii lor. ªi, cel mai important, nu existå o pia¡å na¡ionalå de desfacere a cårnii de oaie, crede Radu Robescu, directorul ¿i fondatorul abatorului.

Singura perioadå când în România se månâncå oaie este în preajma sårbåtorilor pascale. Dupå aceea pia¡a internå este foarte slabå sau inexistentå, cel pu¡in în zona de vest a ¡årii. În timpul anului, mai existå o anumitå cerere, dar numai în partea de sud a ¡årii. “Românul s-a obi¿nuit så sacrifice miei numai de Pa¿te, în rest foarte pu¡in mai cautå carnea de ovine sau deloc”, spune Robescu. Sigur, este atractiv exportul în Occident, dar are ¿i el particularitå¡ile lui. Grecii ¿i italienii preferå carcasele mici,

care sunt numai primåvara, când se nasc mieii. Italienii vor carcase de 5 -6 kg, iar grecii de 10 -12 kg. Carcasele mari le cumpårå arabii ¿i din acestea avem tot timpul anului, dar oierul român nu are un abator propriu unde så î¿i taie oaia. Nu îl laså statul. Îi pune condi¡ii imposibil de îndeplinit. Un kilogram de carne de ovinå pe pia¡a internå ajunge la 14 lei, dar nimeni nu este interesat så cumpere, nefiind o pia¡å na¡ionalå formatå. Una dintre cele mai mari amenin¡åri pentru ¿i a¿a firava pia¡å din domeniu o reprezintå pia¡a neagrå. “Aceasta este uria¿å ¿i este scåpatå de sub control din punct de vedere economic ¿i financiar. Mai concret, statul nu vede decât 30% dintr-o ovinå. Analizând statistici anuale, se sacrificå 300.000 de oi în condi¡ii legale de siguran¡å. Fåcând un calcul simplu al animalelor declarate la APIA ¿i al impactului reformei care se face în fiecare an de ciobani, observåm cå de la 1 milion de oi reformå, în acte apar sacrificate 300.000. În aceste condi¡ii ¿i sånåtatea popula¡iei este puså la grea încercare, dat fiind cå oile se sacrificå în condi¡ii de nesiguran¡å sanitarå”, spune Robescu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 35/2020

VIA}A

COMPANIILOR Agrii România a înmânat tablete elevilor de liceu Odatå cu deschiderea noului an ¿colar, în prezen¡a profesorilor ¿i elevilor, compania Agrii România a înmânat tablete la Liceul Demostene Botez, loc. Tru¿esti, jud. Boto¿ani. Ac¡iunea a fost parte a campaniei Agrii, alåturi de învå¡åmântul agricol românesc, campanie prin care o parte din vânzåri a fost redirec¡ionatå cåtre achizi¡ia de tablete, pentru a le dona elevilor. “Elevii no¿tri de la clasele de agriculturå au primit cu entuziasm ¿i bucurie tabletele, pe care le vor utiliza în activitå¡ile ¿colare. Avem elevi care vor så urmeze o facultate cu profil agricol, a¿a cå ne bucurå foarte mult cå a¡i ajuns în liceul nostru pentru a-i cunoa¿te”, a declarat prof. Daniela Fecioru-Cantemir, directorul liceului.

“Entuziasmul cu care copiii au primit tabletele reprezintå pentru Agrii România un motiv de a merge mai departe, de a ne implica în continuare în astfel de ac¡iuni, ac¡iuni benefice pentru comunitå¡ile în care Agrii î¿i desfå¿oarå activitatea”, spune Valerian I¿toc, Business

Development Director Agrii România. Campania nu s-a încheiat, 30 octombrie fiind ultima zi, iar compania mul¡ume¿te fermierilor cå prin achizi¡ia de produse din portofoliu sprijinå viitorul ¿colilor agricole române¿ti. Agrii

APPR - Organiza¡ie profesionalå a fermierilor din România, care investe¿te direct în proiecte de cercetare aplicatå,

ANGAJEAZÅ INGINER CERCETARE Cerin¡e de selec¡ie:  3 ani experien¡å în domeniul agricol;  Cuno¿tin¡e tehnice avansate despre culturile agricole (porumb, grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, soia, sorg);  Studii superioare finalizate în domeniul agricol;  Cunoa¿terea limbii franceze constituie un avantaj;  Cuno¿tin¡e operare PC;  Permis de conducere cat. B.

Cei interesa¡i sunt ruga¡i så trimitå CV-ul la adresa: office@apprs.ro Profitul Agricol 35/2020

Cerin¡e job:  monitorizarea câmpurilor experimentale;  så observe, så dezvolte ¿i så îmbunåtå¡eascå tehnologiile utilizate;  så prelucreze statistic datele ob¡inute;  så dispunå de o strategie de marketing pentru a cre¿te numårul testårilor în re¡eaua R.I.T.A.C.;  så contribuie activ la planul de dezvoltare al programului de cercetare multianual.

Beneficii:  pachet salarial atractiv;  ma¿inå, laptop, telefon;  posibilitatea de a beneficia de stagii de formare profesionalå la Institutul Arvalis din Fran¡a, dar ¿i în alte institute de renume interna¡ional.

VIA}A COMPANIILOR

Clariant are o solu]ie sigur\ de valorificare a paielor Compania Clariant a început campania de recoltare în anul 2018, cu scopul de construi un lan¡ de aprovizionare puternic ¿i performant, care så deserveascå unitatea Clariant de produc¡ie a etanolului celulozic aflatå în comuna Podari, jude¡ul Dolj. Potrivit reprezentan¡ilor companiei, råspunsul fermierilor locali a fost unul extrem de încurajator pânå acum. Odatå ce fabrica va fi opera¡ionalå, va prelucra aproximativ 250.000 tone de paie de grâu ¿i va produce 50.000 tone de etanol celulozic pe an. Compania a reu¿it så asigure cea mai mare parte a necesarului de materie primå de care fabrica are nevoie, prin contracte pe termen lung. Compania înregistreazå progrese semnificative în construc¡ia fabricii sunliquid. Se estimeazå cå în 2021 construc¡ia va fi finalizatå.

Interes peste a¿teptåri Ini¡ial au fost colectate paie din Dolj, dar echipa se concentreazå pe extinderea re¡elei de parteneri nu doar în Dolj, ci ¿i în jude¡ele Olt, Mehedin¡i ¿i Teleorman, dar ¿i în alte regiuni ale ¡årii unde existå cantitå¡i mari de resturi vegetale agricole disponibile. Compania a încheiat un parteneriat cu SCDA Caracal, jude¡ul Olt, unde se cultivå grâu de såmân¡å pe o suprafa¡å de 1.300 ha. Estimårile aratå cå, la momentul în care fabrica va deveni opera¡ionalå, re¡eaua de furnizori Clariant va include 250 de fermieri locali. “Interesul fa¡å de colaborarea cu Clariant a fost peste a¿teptåri”, a remarcat Paul Popescu, manager de achizi¡ii materii prime ¿i logistica Clariant România. Un fermier din jude¡ul Dolj, de la care a fost contractatå ini¡ial o suprafa¡å 38

de 200 de hectare în 2018, a decis så extindå colaborarea. “Rezultatele ob¡inute l-au determinat ca, în 2019, så ne propunå extinderea contractului la o suprafa¡å totalå de 400 de hectare ¿i

Paul Popescu, manager de achizi]ii materii prime [i logistic\, Clariant România

dezvoltarea unui spa¡iu de depozitare. Acum acesta ia în considerare, de asemenea, så achizi¡ioneze echipamente de balotare ¿i transport, pentru a î¿i dezvolta afacerea ¿i pe celelalte sectoare ale lan¡ului de aprovizionare, în colaborare cu Clariant”. Nu existå o cantitate minimå de paie - fermierii decid ce suprafa¡å vor så aloce pentru aceastå colaborare, în func¡ie de resursele ¿i prioritå¡ile lor.

Fluxul de lucru Dupå recoltarea cerealelor, paiele sunt presate în balo¡i paralelipipedici de înaltå densitate, prin utilizarea preselor de balotat specializate. În faza urmåtoare, ace¿ti balo¡i sunt colecta¡i de pe câmp ¿i transporta¡i la depozitele Clariant, unde råmân pânå la momentul procesårii. La ora actualå, compania dispune de spa¡ii de depozitare în loca-

litå¡ile Båile¿ti, Segarcea, Radovan, Vârtop ¿i Drånic, din jude¡ul Dolj, dar ¿i în Caracal, jude¡ul Olt. Fermierii se pot alåtura proiectului fie prin låsarea paielor pe câmp, netocate în spatele combinei, sau pot prelua integral sau par¡ial lan¡ul de aprovizionare, ce include ¿i balotarea, transportul ¿i depozitarea. Terenurile sunt eliberate în doar câteva zile de la recoltare, a¿a cå lucrårile de pregåtire pentru toamnå pot începe mai rapid, cu costuri mai mici. Colaborarea cu Clariant se desfå¿oarå în baza unor contracte multianuale. Nu existå o diferen¡å concretå fa¡å de recoltarea obi¿nuitå. Potrivit reprezentan¡ilor companiei, existå înså multiple beneficii: minimizarea costurilor prin reducerea consumului de combustibil atunci când tocåtoarele combinei sunt decuplate, viteza mai mare de recoltare ¿i reducerea pericolului de incendiu, prin îndepårtarea rapidå a paielor de pe câmp. “Am avut fermieri care au avut o produc¡ie de paie de peste 5 t/ha, dar am avut ¿i fermieri cu produc¡ii de 2,5 ¿i 3 t/ha. Cum produc¡ia de paie este strâns legatå de produc¡ia de cereale, aceasta este influen¡atå de tehnologia aplicatå ¿i de condi¡iile climatice”, exemplificå managerul.

Sustenabilitate Recoltarea laså suficientå maså vegetalå pentru a fi incorporatå în sol, astfel încât fertilizarea solului så se realizeze fårå probleme. De fapt, prin îndepårtarea paielor de pe câmp, se reduce råspândirea dåunåtorilor, ceea ce înseamnå un efort mai mic pentru fermieri. Colectarea paielor se poate face pe termen lung ¿i în siguran¡å. Rota¡ia culturilor realizatå de cåtre fermieri oferå suficientå maså vegetalå solului. Profitul Agricol 35/2020

MA{INI & UTILAJE Deutz-Fahr a lansat tractorul 8280 TTV ¥ntr-un eveniment online, cum sunt mai toate în aceste vremuri stranii, a fost lansat tractorul Deutz-Fahr 8280 TTV, realizat în Germania. Este un model de top, echipat cu sisteme ¿i tehnologii avansate, ce completeazå gama de putere mare a producåtorului, SDF. Fermierii pot comanda noul model de tractor prin NHR Agropartners. 8280 TTV este echipat cu un motor Deutz, în 6 cilindri de 6.1 litri, Stage V, cu o putere maximå de pânå la 287 CP, cu un cuplu de 1.226 Nm. Este proiectat pentru a oferi performan¡e maxime ¿i un nivel ridicat de eficien¡å, datoritå sistemelor twin-turbo ¿i CommonRail, care la 2.000 de bari asigurå o atingere a puterii ¿i a cuplului men¡ionate. Sistemul de propulsie inovator este rezultatul unei experien¡e îndelungate ¿i a multor ani de cercetare de cåtre grupul SDF ¿i include noua transmisie variabilå continuå SDF T7780. O cutie de viteze epiciclicå a fost cuplatå în mod inteligent cu un ambreiaj ¿i douå unitå¡i hidrostatice, ceea ce a dus la crearea unei noi transmisii, Compound Concept, care oferå performan¡e de top în industrie în ceea ce prive¿te gestionarea fluxului de putere, eficien¡ei ¿i for¡ei de trac¡iune.

Tractorul oferå performan¡e optimizate ¿i dispune de o accelera¡ie optimå, de pânå la 60 km/h, o decelerare progresivå ¿i o reac¡ie rapidå la schimbåri de sarcinå. Frânele cu disc uscate la ro¡ile din fa¡å, priza de putere din fa¡å cu douå tura¡ii, priza de putere din spate cu trei viteze, sistemul hidraulic CleanOil de 210 litri/min - cu un volum de ulei hidraulic de 90 l disponibil pentru utilaje, capacitatea de ridicare din spate de pânå la 11.100 kg ¿i sarcina admisibilå mare (16 tone) asigurå, la rândul lor, versatilitate suplimentarå ¿i performan¡e mari. Acest tractor a fost dezvoltat pentru dimensiuni de anvelope cu un diametru de pânå la 2,05 m, prin urmare se poate echipa cu anvelope cu dimensiunea 710/70R42.

Conectivitate Conectivitatea devine un punct de referin¡å pentru optimizarea ¿i ges-

tionarea activitå¡ilor agricole, chiar ¿i de la distan¡å. Cu CFS (Sistemul de Agriculturå Conectatå ), 8280 TTV oferå productivitate ¿i eficien¡å mult îmbunåtå¡ite, prin Isobus, cu pânå la 200 de sec¡iuni controlabile, control al ratei variabile ¿i terminal universal. Noul model este certificat TIM (Tractor Implement Management), prin care echipamentul ata¿at poate transmite date cåtre tractor ¿i poate gestiona opera¡iunile. De asemenea, dispune de SDF Guidance - Sistemul de ghidare SDF cu precizie sporitå datoritå noului receptor SR20, modulului CTM ¿i func¡iei AutoTurn, de întoarcere automatå. O altå echipare interesantå este SDF Fleet Management - Sistemul de management al flotei de utilaje agricole, cu abonament gratuit timp de 1 an, prin care toate datele principale ale utilajului sunt trimise în timp real pe telefon/ta-bletå/computer. Totodatå, noul model de tractor dispune de SDF Gestionarea datelor prin platforma Agrirouter, pentru încårcare ¿i descårcare de date standardizate prin cloud sau port USB, precum ¿i de Xtend, o extensie de ecran iMonitor3 pe tabletå sau smartphone-uri.

Profitul Agricol 35/2020

MA{INI & UTILAJE Fiabilitate Inginerii Deutz-Fahr au considerat un atu ¿i facilitarea unor intervale lungi de service, de 1.000 de ore pentru uleiul de motor ¿i 1.500 de ore pentru uleiul hidraulic, precum ¿i prin u¿urin¡a interven¡iilor pentru opera¡iunile uzuale. Pachetul de råcire poate fi deschis de operator cu o singurå pârghie, pentru a face curå¡area ¿i între¡inerea foarte rapidå ¿i simplå. Acela¿i lucru este valabil ¿i pentru inspectarea nivelurilor de ulei, care pot fi verificate dintr-o privire. Între¡inerea este facilitatå ¿i de platformele de service adecvate, o conexiune externå pentru aer comprimat ¿i verificarea siguran¡elor vizibile pe tablourile electrice. Confort pentru operator Modelul 8280 este un tractor care oferå operatorului confort în toate aplica¡iile. Suspensia inteligentå pe puntea fa¡å poate fi reglatå pentru trei moduri: Auto, Normal ¿i Soft. Deutz-Fahr a dezvoltat astfel un loc de lucru confortabil ¿i productiv care beneficiazå de suspensie pneumaticå a cabinei, sistem de aer condi¡ionat automat, materiale premium ¿i de un spa¡iu interior generos. Luminile puternice de lucru, cu LEDuri de 50.000 lumeni, ergonomia cabinei ¿i o amplasare logicå a comenzilor, împreunå cu sistemul Infotainment de ultimå

genera¡ie, permit ore de lucru lungi ¿i confort maxim. Interfa¡a om-ma¿inå este ¿i mai func¡ionalå datoritå unicului iMonitor3 care permite operatorului så interac¡ioneze u¿or cu func¡iile principale. Pentru ca tractorul så fie ¿i mai u¿or de utilizat, cabina MaxiVision2 este separatå de capota motorului pentru a preveni transferul de cåldurå, vibra¡ii ¿i zgomot, sporind astfel considerabil confortul operatorului. Utilajelele agricole Deutz-Fahr sunt comercializate în România de cåtre NHR Agropartners, care de¡ine o re¡ea de 13 filiale în întreaga ¡arå. Compania are peste 230 de angaja¡i ¿i un portofoliu cu mårci de top din care, în afarå de DeutzFahr, mai amintim JCB, Hardi, Bogballe, Sfoggia, Einboeck.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 35/2020

Claas: Demonstra¡ie cu tractoare de mare putere Claas România a organizat såptåmâna trecutå Claas Tractor Experience Days 2020, având în prim-plan tractoarele Xerion 5000 Trac TS ¿i Axion 960 Terra Trac. Acestea au fost puse la lucru la ferma Elsit, din jude¡ul Ialomi¡a, împreunå cu utilajele Amazone Certos 6M ¿i Amazone Ceus 4m. Evenimentul s-a desfå¿urat pe parcursul a 5 zile, iar primele 4 zile au fost dedicate distribuitorilor mårcii Claas în România. Cea de a cincea zi a fost dedicatå fermierilor invita¡i, care au testat tractoarele Claas. Detalii, în numårul urmåtor. SIMA Paris va avea loc în 2022 Organizatorii Salonului Interna¡ional de Ma¿ini Agricole de la Paris au anun¡at cå, din cauza situa¡iei generate de pandemie, expozi¡ia nu va mai avea loc în februarie 2021, cum fusese stabilit ini¡ial, ci în perioada 6-10 noiembrie 2022. Anul viitor SIMA va împlini 100 de ani de la prima edi¡ie, iar organizatorii vor så reuneascå în pavilioanele expozi¡ionale de la Paris cele mai noi tehnologii în sectorul Sima Tech, un agregator de oferte de joburi ¿i traininguri în sectorul Sima Talent, precum ¿i numeroase workshop-uri ¿i întâlniri între producåtorii de tehnicå agricolå ¿i fermieri. IPSO Agriculturå: Cultivator combinat Bednar Actros RO IPSO Agriculturå recomandå în aceastå perioadå utilizarea cultivatorului combinat Bednar Actros RO. Acesta taie ¿i incorporeazå resturile vegetale, utilizând douå rânduri de discuri, prelucreazå solul la o adâncime de pânå la 35 cm folosind douå rânduri de din¡i cu protec¡ie hidraulicå non-stop (din¡i Active-Mix) ¿i decompacteazå în adâncime fårå amestecarea solului ¿i a resturilor vegetale (din¡i Zero-Mix). Detalii pe ipso.ro. 41

Claas Scorpion, un “bra]” de ajutor în orice ferm\ Serv Class propune fermierilor gama de încårcåtoare cu bra¡ telescopic Claas Scorpion, cu modele adaptate pe specificul oricårui tip de fermå din România. Din aceastå gamå, în portofoliul distribuitorului se regåsesc modelele 639 Torion, 746 Varipower, 960 Varipower ¿i Scorpion 1033 Varipower.

Detalii tehnice generale Încårcåtoarele telescopice din gama Scorpion sunt echipate cu motoare Deutz ¿i transmisii Varipower, continuu variabile pânå la o vitezå de 40 km/h. Sunt echipate cu sistem Smart Roading îmbunåtå¡it pentru o conducere cu nivel minim de zgomot ¿i consum redus de carburant, la tura¡ii începând cu 1.900 rpm. Dispun ¿i de accelera¡ie ac¡ionatå manual cu func¡ie de deplasare cu vitezå foarte reduså ¿i frânå de parcare inteligentå pentru confort maxim. Modelele gamei dispun de 4 tipuri de direc¡ie: pe ro¡ile din fa¡å, direc¡ie integralå (cu virare pe ambele pun¡i), deplasare în modul crab ¿i deplasare în modul crab cu ac¡ionare manualå. Prin acest ultim mod de deplasare se poate seta unghiul de virare pe puntea spate în pozi¡ia doritå ¿i se poate vira utilajul cu puntea fa¡å. Acest mod este foarte util pentru lucrul de mare precizie de-a lungul pere¡ilor sau în spa¡ii înguste. O altå caracteristicå a încårcåtoarelor Claas Scorpion o reprezintå u¿urin¡a în manevrare ¿i pe partea din spate. Pentru modelele Scorpion Varipower cu nivel de echipare tip confort, sunt disponibile patru pachete de conexiuni pentru sistemul hidraulic spate: cu ac¡iune simplå pentru opera¡ii de basculare, ac¡iune 42

simplå ¿i cuplå, cu ac¡iune simplå ¿i cu ac¡iune dublå, precum ¿i cu ac¡iune simplå, cu ac¡iune dublå ¿i cuplå. Pe de altå parte, în func¡ie de model, aceste încårcåtoare au o capacitate de ridicare între 3,2 t ¿i 5,6 t, la înål¡imi între 6,13 m ¿i 9,75 m. Sunt echipate cu rezervoare de motorinå de 150 l sau 205 l, iar cele de uree au capacitå¡i de 10 l, respectiv 20 l.

Motoare cu consum redus Motoarele Deutz, cu 4 cilindri, echipate conform cerin¡elor normei Stage IV, au convertizor catalitic SCR pentru reducerea oxizilor de azot. Monoxidul ¿i dioxidul de carbon din emisii sunt reduse în mod eficient cu un filtru de particule diesel (DPF) cu un catalizator de oxidare diesel (DOC) integrat. Motoarele dispun de o tehnologie cu 4 valve ¿i turbocompresor ¿i, în func¡ie de model, dezvoltå o putere de 100 kW (136 CP) sau 115 kW (156 CP). Dar trebuie spus cå au rezerve mari de putere, chiar ¿i pentru cele mai grele opera¡iuni de împingere ¿i de ma-

nipulare a materialelor. Totodatå, sistemul inteligent de injec¡ie CommonRail men¡ine consumul de carburant la un nivel minim. Aerul este aspirat printr-o sitå amplasatå în zona curatå, fårå praf a utilajului. Acest lucru reduce la minim înfundarea aripilor de råcire cu paie, iarbå sau furaje. Particulele mari de praf ¿i impuritå¡i nu påtrund niciodatå în circuitul de aer. Pe de altå parte, ventilatorul reversibil curå¡å complet automat particulele de praf ¿i impuritå¡ile de pe suprafe¡ele de admisie. Sensul de rota¡ie al ventilatorului poate fi inversat ¿i manual, prin apåsarea unui buton.

Trei sisteme de transmisie Modelele Scorpion pot fi echipate cu unul dintre cele trei trei sisteme de transmisie hidrostaticå. Toate sunt activate electronic ¿i asigurå condi¡ii de conducere optime ¿i accelerare controlatå, pentru orice gamå de tura¡ie. Primul sistem de transmisie hidrostaticå este Varipower Plus, cu pompå hidrostaticå cu unghi larg, de 45 de grade. Al doilea sistem este tip Varipower, cu pompå hidrostaticå, tot cu unghi larg de 45 de grade, iar al treilea tip este oferit de pompa hidrostaticå, cu unghi maxim de pivotare de 32 de grade. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 35/2020

Cum [tii ce echipament de ghidare este potrivit pentru tine? Un sistem de ghidare manualå este un GPS care indicå operatorului ce traseu så urmeze ¿i ce corec¡ii så efectueze pentru a lucra în benzi. El are pre¡ul cel mai mic, este u¿or de mutat între vehicule ¿i se amortizeazå repede. Suprapunerile sau golurile sunt eliminate, iar numårul de persoane necesare unei lucråri este redus. Este potrivit pentru lucrårile de fertilizat ¿i erbicidat. În plus, poate fi conectat ¿i la utilajul cu care se lucreazå, iar închiderea ¿i deschiderea sec¡iunilor ¿i tronsoanelor se face automat. De exemplu, monitorul Trimble GFX-350 poate face acest lucru prin ISOBUS.

Profitul Agricol 35/2020

Urmåtorul pas este achizi¡ia unui sistem de autoghidare. Acesta corecteazå ¿i stabile¿te direc¡ia. Cel mai folosit tip de autoghidare este cel electric, pentru cå permite mutarea acestuia de pe un tractor pe altul, pre¡ul este convenabil, iar performan¡ele sunt identice cu ale sistemelor hidraulice. Sistemul Trimble EZ-Pilot este foarte u¿or de mutat între vehicule, în mai pu¡in de 5 minute. Acest sistem este pretabil pentru toate lucrårile din câmp. Avantajele sunt numeroase: se poate lucra în orice condi¡ii (praf, noapte, cea¡å), aten¡ia operatorului fiind direc¡ionatå cåtre alte opera¡iuni, cal-

itatea lucrårii fiind superioarå. Pentru a maximiza avantajele, recomandåm folosirea unui echipament de autoghidare împreunå cu un abonament de precizie. Semnalul Trimble Center Point RTK oferå o precizie de 2,5 cm, care aduce eliminarea gre¿elilor ¿i a suprapunerilor, abilitatea de a semåna în orice tip de teren ¿i în orice condi¡ii. Un alt serviciu care vå oferå precizie la nivel de centimetru este RTK, iar prin re¡eaua de sta¡ii RTK de la Vantage nu sunte¡i nevoi¡i så achizi¡iona¡i o sta¡ie RTK ¿i så o pozi¡iona¡i în teren. Vrei så beneficiezi ¿i tu de avantajele sistemului de ghidare? Aflå mai multe contactând un specialist Vantage. Vantage

MA{INI & UTILAJE

Grapele Qualidisc> prelucrare eficient\ a solului Grapele cu discuri Qualidisc de la Kverneland, aflate în portofoliul AgroConcept, oferå performan¡e îmbunåtå¡ite ce combinå viteza ridicatå, prelucrarea uniformå ¿i efectul de amestecare intensivå, chiar ¿i în condi¡iile unor cantitå¡i mari de resturi vegetale.

Qualidisc Pro Modelul Kverneland Qualidisc Pro a fost proiectat pentru cultivare de micå ¿i mare adâncime în intervalul 3 - 15 cm, oferind performan¡e optime chiar ¿i în condi¡ii de teren acoperit cu cantitå¡i mari de reziduuri de porumb, paie, culturi intermediare etc., datoritå discurilor conice cu diametru de 600 mm, pentru o amestecare mai bunå ¿i prelucrare a miri¿tii. Gama include trei modele diferite: Qualidisc Pro, model rigid, purama de echipamente Qua- tat (lå¡imi de lucru de la 3 la 4 m), Qualidisc beneficiazå de 2 ani lidisc Pro F, model purtat rabatabil garan¡ie ¿i include modele (lå¡imi de lucru de la 4 la 6 m) ¿i Quapurtate, purtate rabatabile ¿i tractate, cu lidisc Pro T, model semi-purtat, tractat lå¡imi de lucru cuprinse între 3 ¿i 7 m. (lå¡imi de lucru de la 4 la 7 m). Au fost dezvoltate douå versiuni de cadru pentru a corespunde unor cereri Qualidisc Farmer diferite: Qualidisc Pro ¿i Qualidisc Qualidisc Farmer este varianta mai Farmer, care este cu pânå la 15% mai u¿oarå a modelului Qualidisc Pro, cu u¿or. discuri cu diametru de 520 mm, pentru

prelucrarea terenului pânå la 10 cm adâncime. Este un echipament eficient în lucråri de reducere a compactårii solului, iar gama cuprinde variante purtate sau tractate, cu lå¡imi de lucru de pânå la 6 m. Cadrul robust ¿i rezistent a fost proiectat pentru a purta cel mai greu tip de tåvålug, Actipack.

Avantaje Principalele avantaje ale grapelor cu discuri Kverneland Qualidisc sunt: discurile conice tratate termic, pentru o calitate constantå a tåierii ¿i pentru o duratå lungå de via¡å, chiar ¿i la presiuni de 215 kg/mm påtrat. La acestea se adaugå reglarea suprapunerii laterale, pentru o calitate preciså a tåierii, independentå de diametrul discului, precum ¿i reglarea hidraulicå a adâncimii de lucru la toate modelele. Grapele Qualidisc prelucreazå eficient solul la viteze de lucru de pânå la 20 km/h, oferå stabilitate ¿i siguran¡å la lucru ¿i în transport datoritå suspensiei hidraulice ¿i pot fi echipate cu o gamå variatå de tåvålugi Actiflex, Actiring, Actipack - pentru toate condi¡iile de sol. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 35/2020

INFORMA}II

EXTERNE Lactalis cump\r\ divizia de brânz\ a Kraft Heinz Grupul francez Lactalis va cumpåra cea mai mare parte a diviziei de brânzå a Kraft Heinz în schimbul sumei de 3,2 miliarde de dolari. Gigantul francez va prelua aproape toate opera¡iunile Kraft din Statele Unite, divizia de brânzå la gråtar din Canada ¿i întregul portofoliu interna¡ional. Lactalis va de¡ine brandurile Cracker Barrel, Breakstone’s, Polly-O, Atenos, Hoofman, Cheez Whiz ¿i va putea folosi sub licen¡å pe termen nelimitat ¿i mårcile Kraft ¿i Velveeta.

Francezii vor prelua trei fabrici de procesare ¿i un centru de distribu¡ie din Statele Unite, cu aproximativ 750 de angaja¡i. Tranzac¡ia cu Lactalis se va finaliza în prima jumåtate a anului viitor, dupå ob¡inerea aprobårilor necesare.

Fran]a va investi în proteine din plante Guvernul francez inten¡ioneazå så aloce 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea produc¡iei de proteine vegetale în ¡arå. Cu toate acestea, decizia se bazeazå mai degrabå pe preocupåri comerciale decât legate de mediu, scrie Euractiv Este vorba de rapi¡å, soia, floareasoarelui, fasole, leguminoase. Pre¿edintele francez Emmanuel Macron vehiculeazå de mult ideea dezvoltårii produc¡iei de proteine vegetale. O strategie de reducere a importurilor franceze de proteine vegetale a prins în cele din urmå contur, cu 100 de milioane de euro din planul de recupeProfitul Agricol 35/2020

rare economicå fiind alocate produc¡iei de proteine din plante. UE importå aproape 17 milioane de tone de proteinå brutå în fiecare an, potrivit raportului Comisiei Europene din 2018 privind dezvoltarea proteinelor vegetale în UE. Dintre aceste importuri, 13 milioane sunt pe bazå de soia, al cårei con¡inut bogat de proteine o face un furaj esen¡ial pentru fermele de porci, bovine ¿i påsåri.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

China interzice importurile de porc din Germania Guvernul chinez a interzis importurile de porci ¿i carne de porc din Germania, dupå descoperirea mai multor cazuri de pestå porcinå la mistre¡i. Alte state din afara Uniunii Europene, printre care Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Argentina ¿i Brazilia, au anun¡at deja restric¡ii similare. Germania era al treilea cel mai mare furnizor de carne de porc al Chinei, cu un volum de aproape 200.000 de tone în primele patru luni ale acestui an. Statul asiatic va importa probabil cantitå¡i mai mari de carne din Statele Unite ¿i Spania. India blocheazå exportul de ceapå India a anun¡at interzicerea tuturor exporturilor de ceapå, din cauza unei crize de aprovizionare pe pia¡a localå. Exporturile au crescut substan¡ial în ultimele luni, provocând cre¿terea acceleratå a pre¡urilor în India. Anul trecut guvernul de la New Delhi a impus un pre¡ minim pentru exporturile de ceapå, 850 de dolari pe tonå, înså måsura s-a dovedit insuficientå. Produc¡ia de ¿ampanie va începe mai devreme Recoltarea strugurilor în regiunea Champagne din Fran¡a a început pe 13 august, cel mai devreme din istorie. Recolta începe de regulå în luna septembrie ¿i doar de cinci ori pânå acum a fost autorizatå culegerea strugurilor în august. Fonterra revine pe profit Cooperativa neo-zeelandezå Fonterra, cel mai mare exportator de lactate din lume, a raportat un profit de 659 milioane de dolari în ultimul an financiar, în ciuda pierderilor provocate de epidemia de coronavirus. Grupul a înregistrat pierderi pentru prima oarå în 2018, în valoare de 196 milioane de dolari, iar apoi pierderi de 605 milioane de dolari în 2019. Pe lângå revenirea pe profit, Fonterra a anun¡at cå a reu¿it så-¿i reducå datoriile cu 1,1 miliarde de dolari. 45

MICA PUBLICITATE DN AGRAR VINDE

ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Contact: 0785.242.845 HIPERFORAJ

EXECUTÅ PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Vând tocåtoare electrice de fructe ¿i rådåcinoase: mere, sfeclå, bostani, varzå etc. Suceava. Tel.: 0752.304.682 Vând ventilatoare zootehnice. Rela¡ii la Tel.: 0368.452.057 Vând boilere cu combustibil solid ¿i instala¡ii cu apå caldå pentru sere. Tel.: 0727.375.325 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Pre¡:

15.200 euro, negociabil. Tel.: 0773.332.628 Vând sortator pentru cartofi ¿i ceapå pe 3 frac¡ii (35, 40 ¿i 50 mm).Nou, în garan¡ie. Pre¡: 1800 euro +TVA Tel.: 0720.015.993 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri. Tel.: 0748.066.789 Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total. Tel: 0742.042.066 FERME, TERENURI

Vând cupå tractor Saphir LG 24, nouå, la¡ime 2,40 metri, volum 1.100 litri. Tel.: 0762.146.875 Vând fermå vegetalå în Råte¿ti, Arge¿: 45 de hectare în proprietate ¿i 155 contract de areda pe 10 ani, ma¿ini ¿i utilaje.

Pre¡ total: 480 000 euro. Tel.: 0722.450.377 Vând în Strehaia, Mehedin¡i, halå cre¿tere bovine pentru 100 capete, aprox. 700 mp, 1.200 mp suprafa¡å totalå teren, foså dejec¡ii. Gard din beton. Tel.: 0744.681.502 Vând în Slobozia, Ialomi¡a, ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

fermå cu 700 vaci ¿i 300 porci, teren agricol, hele¿teu, utilaje agricole noi. Tel.: 0741.019.035 Cumpår porumb din toatå ¡ara. Ofer 750 lei/tonå. Tel.: 0740.336.998 Vând grâu ¿i ovåz. ¿i turmå cu 120 oi. Loc. Tru¿e¿ti, jud. Boto¿ani. Tel.: 0746.036.373 Vând mere de Voine¿ti pentru industrializare. Numai cantitå¡i mari. Tel: 0720.948.638 Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an. Tel.: 0735.519.119 Vând cartofii de consum din produc¡ia proprie. Târgu Secuiesc, Covasna. Tel.: 0729.901.990 Vând capre. Merei, Buzåu. Tel.: 0728.128.876

Profitul Agricol 35/2020

LOCURI DE MUNCÅ Pentru cå agribusinessul ramane dinamic, aståzi pornim o nouå provocare pentru speciali¿tii din back office

RECRUTÅM

Customer Service Representative pentru o firmå multina¡ionalå de top cu un portofoliu complex de produse de protec¡ia plantelor, parte a unuia dintre cele mai importante grupuri multina¡ionale din agribusiness-ul global Candidatul potrivit trebuie så de¡inå: - Minim 3 ani experien¡å în pozi¡ii similare de Customer Service - Studii superioare absolvite, cunostin¡ele juridice reprezintå un avantaj - Aptitudini tehnice avansate în Excel ¿i în sisteme de tip ERP - Cuno¿tin¡e de limbå englezå.

Se oferå un pachet de compensa¡ii ¿i beneficii competitiv ce însumeazå: - Salariu fix + variabil - Tichete de maså - Asigurare medicalå

Dacå vrei så faci parte dintr-o echipå de profesioni¿ti, aplica acum la Alexandra MARIN, office@agxecutive.com / 0726.618.505 sau ajutå un prieten distribuind acest anun¡

1 Commercial Seed Representative for Romania & Moldova

RECRUITS

1 Commercial Seed Representative for Hungary

Our customer is a highly specialized multinational breeder of high added value field crops seeds. We represent the genetics arm of a global multinational group in agribusiness sector.

We are looking for an experienced (5-10 years) Agronomist with: - proven business development & B2B sales skills - deep knowledge of the national seeds sector and the distribution - a very good level of English and IT literacy + driving license B Very motivating and competitive comp&ben package for this country level responsibility. florin.constatin@agxecutive.com / (+40)743.488.019 Profitul Agricol 35/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Olivier Portrat, [eful pescarilor La undi]\, europeni, dup\ carasvrea s\ prind\ S\rule[ti sturioni! [ipepl\tic\ În numårul trecut povesteam cå, ie¿ind cu prietenii la o partidå de pescuit la undi¡å plåticå ¿i caras, pe Sårule¿ti, l-am întâlnit pe neam¡o-francezul Olivier Portrat, pescar de talie mondialå, ziarist, scriitor ¿i fotograf profesionist. Ne-am cunoscut pe Sårule¿ti cu 22 ani în urmå, în 1998, un an înainte de Cupa Mondialå la crap din 1999, la organizarea cåreia am contribuit amândoi. Am pescuit împreunå pe Sårule¿ti ¿i alte ape din ¡arå, am participat împreunå ¿i la urmåtoarele douå Cupe Mondiale, evenimente care au transformat acumularea de pe Mosti¿tea în Capitala mondialå a crapi¿tilor. Olivier a ajutat ¿i el la asta cu fiecare ocazie, iar în ani a råmas un prieten apropiat al lacului, venind aici cu diferite ocazii, la pescuit crapi capitali, somn ¿i sturioni record – în cazul de fa¡å. Instala¡i confortabil cu corturile în zåvoiul de pe malul lacului, la Sånduli¡a, Olivier ¿i prietenii lui germani veniserå hotårâ¡i så prindå nisetri uria¿i, a¿a cum se ¿tie cå existå în lac din anii anteriori, când s-au prins chiar pe¿ti båtând 100 kg. Proteja¡i de umbra arborilor, ei ¿i-au instalat corturile ¿i hamacele la câ¡iva pa¿i de malul apei, acolo unde au în¿irat lansetele speciale pentru “mon¿tri”. Vergi de 3 m ¿i peste, din fibrå solidå, cu inele multe, putere peste 100 g. Pe acestea aveau mulinete din cele mai mari ¿i solide, având pe tambur peste 200 m fir textil cu rezisten¡å peste 80 kg! În fa¡å au un forfac de atac de 7 m, fir ¿i mai rezistent, de care leagå pe un vârtej solid, un plumb de 100 – 120 g. Tot de vârtej se prinde forfacul de 1 m, din textil ¿i mai gros, îmbråcat, la capåtul cåruia se leagå 48

un cârlig 6/0 special pentru balauri. Chiar dacå par pa¿nici, gura lor inferioarå (plasatå dedesubt) adunå de pe fundul apei scoici, larve de insecte, crustacei ¿i alte vietå¡i ¿i este cåptu¿itå cu plåci cornoase – deci forfacul trebuie så reziste. În cârlig se pune un file mare de plåticå, ¡inut o zi la sare ca så se întåreascå felia de carne ce atrage sturionii – nisetru ori cegå, cele douå specii cu care a fost populat lacul. Fileul momealå ajunge pe fundul apei, unde råmâne deasupra mâlului ¿i este plimbat de colo-colo de curen¡i – cât îi permite forfacul! Din påcate, în aceastå perioadå super-secetoaså apele lacului au scåzut considerabil ¿i sunt exagerat de calde (aproape 30 grade), iar pe¿tii nu circulå pe fund, unde apa este lipsitå de oxigen,

ci între ape. Asta li s-a întâmplat ¿i pescarilor germani veni¡i så prindå cavalerii cu plato¿å din adâncuri. La niciuna dintre lansetele în¿irate pe mal, la cinci¿ase pa¿i una de cealaltå, nu a venit niciun pe¿te timp de o såptåmânå! În schimb, atunci când dådeau dupå ¿alåu, la twister, au avut atacuri la nåluca traså între ape. Bineîn¡eles cå pe¿tii au rupt firul sub¡ire fårå probleme ¿i au plecat cu nåluca! Oricum, a¿teptarea continuå! Olivier are timp, cåci este în vacan¡å!

Victor }|RU{

Tackle Trade World - sus¡inåtor declarat al noului pre¿edinte-director general al EFTTA

restigioasa publica¡ie britanicå TTW (Lumea comer¡ului cu ustensile) dedicå nu doar articolul din ianuarie 2020, în care anun¡å cu entuziasm alegerea lui Olivier Portrat în func¡ia de ¿ef al pescarilor europeni, ci o serie întreagå de articole, practic în fiecare numår din acest an, despre ideile ¿i ac¡iunile noului ales. În scurta discu¡ie avutå la întâlnirea de la Sårule¿ti, noul CEO se aråta încrezåtor ¿i foarte hotårât så sus¡inå cauza pescuitului sportiv în lume. A¿a cum spune ¿i titlul primului edi-

torial din TTW – Olivier promite pasiune pentru pescuit, ca ¿ef al acestuia. Sper cå va reu¿i!

Profitul Agricol 35/2020

Glu[tile lui Vod\ Urcând, mai deunåzi, pe drumul forestier ce înso¡e¿te matca bolovånoaså a pârâului Loben, cu ochii dupå oranjul gålbiorilor ¿i al cresteicoco¿ului, u¿or de zårit printre cetinile molizilor de pe margini, am tresårit la un moment dat, surprins de zborul greoi al unui coco¿el de ieruncå ie¿it din aluni¿ la cules de pietricele pentru rânzå (gastroli¡i, în tratatele ¿tiin¡ifice). În alte toamne, la vremea aceasta, în alternan¡å cu dimine¡ile petrecute pe urmele cerbilor în plin boncåluit, îmi alegeam un loc de pândå prin preajmå, fiindcå micile tetraonide fac caså bunå cu bahnele mustoase ¿i cu bunceagul mereu jilav, sub care gåsesc cu u¿urin¡å larve, râme ¿i viermi, pânå târziu, dupå cåderea primelor zåpezi. Nu întâmplåtor, datå fiind preferin¡a lor pentru reavånul aluni¿urilor, marmoratele påsåri mai sunt numite ¿i gåinu¿e-dealun. Înså¿i carnea lor, albå ¿i delicatå, poartå pecetea suavå a fructelor acestui arbust. La noi, primul scriitor care le evocå este domnitorul cårturar Dimitrie Cantemir în opul såu monografic „Descrierea Moldovei” (în original „Descriptio Moldaviae”, redactat fiind în limba latinå), elaborat la solicitarea expreså a Academiei din Berlin. În capitolul intitulat „Despre animalele sålbatice ¿i domestice”, autorul noteazå: „Se mai aflå în Moldova ¿i la hotarele cu Pocu¡i o pasåre cåreia locuitorii ¡årii îi zic ieruncå, iar le¿ii glu¿cå, adicå surdå; seamånå cu un coco¿ sålbatic, înså este mai micå, ¿i proastå ¿i surdå din firea ei. Dacå un vânåtor gåse¿te o sutå într-un singur copac, poate så le împu¿te pe toate rând pe rând, iar celelalte se uitå cum se pråbu¿esc una dupå alta. ªi ierunca mai are o carne foarte ginga¿å ¿i albå, ¿i la gust întrece potârnichile ¿i chiar fazanii.” Dintre cele trei fraze dedicate acestei tainice sålbåticiuni, a doua este cu Profitul Agricol 35/2020

totul fantezistå. Probabil cå domnitorul nu a våzut nici coco¿-de-munte ¿i nici ieruncå decât aduse pe talger, la ospe¡e, de la cuhnie. Glu¿tile dumisale nu vor sta niciodatå cu zecile într-un arbore ¿i nu sunt nici atât de surde sau de stupide, încât

så se lase doborâte pânå la ultima, impasibile la bubuiturile pu¿tii. În afara micilor stoli¿oare familiale din cursul verii, când clo¿ca versatå î¿i conduce puii pânå în pragul toamnei, atunci ståpâni pe aripile lor, nu am våzut nicicând mai multe ierunci la un loc. De obicei, te paralizeazå prin zborul intempestiv, declan¿at la cea mai micå bånuialå de primejdie, zårindu-te de departe. În septembrie ¿i octombrie, doar masculii aprin¿i de gelozie se laså ademeni¡i pânå în båtaia pu¿tii. Numai faptul cå ademenirea cu fluiericea a micilor cavaleri impune o desåvâr¿itå nemi¿care este cât se poate de gråitor în privin¡a firii bånuitoare ¿i precaute a acestor vietå¡i pentru care zborul reprezintå ultima solu¡ie în caz de pericol. Îndeob¿te, ca toate galiformele, preferå så-¿i salveze via¡a prin fugå ori tupilându-se în speran¡a cå vor trece

neobservate gra¡ie penajului homocromic, adicå în ton cu mediul de trai. M-a¿ fi bucurat ¿i acum de savoarea pândei, cu arma pe genunchi, în buza aluni¿urilor de pe Loben, dacå nu ni s-ar fi refuzat ¿i aceastå micå plåcere cinegeticå, vânåtoarea la påsåri fiind, momentan, suspendatå la noi, moment îngrijoråtor, frustrant ¿i nemaiîntâlnit altundeva. To¡i vânåtorii „de panå” din România se întreabå ce

ar mai putea urma. Nici disensiunile de la vârful ob¿tii, cu un spectacol mediatic dizgra¡ios, nu sunt în måsurå så promitå nimic bun. Voi reveni, a¿adar, pe marginea pârâului dintre obcini numai de dragul atmosferei, cu cea mai agerå dintre chemåtori, pe urmele glu¿tilor lui Vodå Cantemir, ale cåror turniruri autumnale mi-au oferit, decenii de-a rândul, clipe de vrajå. Se ¿tie cå omul se obi¿nuie¿te relativ u¿or cu noile condi¡ii, oricât de restrictive ar fi ele, ¿i cå se poate consola, amågindu-se, fie ¿i doar cu amintirea unor momente plåcute sufletului. Pânå la urmå, e ¿i acesta un remediu împotriva gustului amar råmas în urma lungului ¿ir de renun¡åri ¿i de compromisuri la care suntem supu¿i continuu în decursul vie¡ii, dupå cum se vede, inclusiv pe tårâmul vânåtorii.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 24.09 - 5.10.2020

Valeriu Steriu 24.09.1965, fost secretar de stat, deputat PSD Lumini¡a Teodorescu 24.09.1968, managing director BASF Ioan Lado¿i 25.09.1964, pre¿edinte Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc Dan Farca¿ 25.09.1967, director executiv Aectra Agrochemicals Liliana Marin 25.09.1968, director Direc¡ia ordonan¡are plå¡i, APIA Cornel Gigi ªtefan 25.09.1975, director direc¡ia dezvoltare ruralå - AM PNDR, MADR Paul Bucatå 26.09.1943, membru al filialei SIRAR Bucure¿ti Ion Voinea 28.09.1957, director produs KWS Daliana Ast 28.09.1968, director vânzåri Nufarm George Sava 2.10.1975, fost secretar general adjunct MADR Ilie Van 3.10.1951, pre¿edinte UCPR, prof. univ. USAMV Bucure¿ti Claudiu Frânc 3.10.1962, pre¿edinte Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine Violeta Niculae 4.10.1971, director inovare KWS Dan Florin Iorgu 4.10.1980, director Direc¡ia dezvoltare ruralå - MADR Ofelia Nalbant 5.10.1966, director Agrium Agroport România 50

Tinerii fermieri care ar\ în Farming Simulator Gigan¡ii din industria gaming-ului iau învins pe cei din echipa Grimme, câ¿tigând premiul în valoare de 30.000 euro. Corteva Agriscience are plåcerea de a anun¡a câ¿tigåtorul finalei Farming Simulator League: Echipa Trelleborg. Echipa Trelleborg a fost aleaså campioanå ¿i premiatå cu suma de 30.000 euro, dupå ce i-a învins pe cei din echipa Grimme în cadrul unei competi¡ii pline de suspans ce a avut loc week-end-ul acesta în Germania.

Corteva a fost sponsorul principal al jocului video agricol, creat de Giants Software, care a atras milioane de fermieri virtuali în vederea simulårii activitå¡ilor economice ¿i opera¡ionale care presupun gestionarea unei ferme în via¡a realå. “Parteneriatul cu Farming Simulator este una dintre numeroasele ini¡iative concrete pe care Corteva le-a întreprins pentru a implica tinerii în agriculturå ¿i a face viziunea noastrå de durabilitate o realitate, îmbogå¡ind vie¡ile genera¡iilor actuale ¿i ale celor viitoare.”

ORIZONTAL: 1) Luatå la båtaie… cu ouå – Inferiori cavalerilor; 2) Te duce ca vântul – Ocupat la birou; 3) Trågea så cânte pe la 9 10 petreceri; 4) Cititor în stele – Îi ¿tie lumea de fricå; 5) Eleva lipsitå de feminitate! – Face o cerere de mânå; 6) Trecut în rezervå – A ie¿it la atac! 7) Mrejele frumuse¡ii – Fumatul interzis; 8) Ajutor de båtrâne¡e – Celebritå¡ile Drågå¿anilor; 9) Om cu inima furatå; 10) Pornire spre o cale de acces.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 34/2020 ORIZONTAL: PARGA - BICE; ACALMIE - AL; TOCI - UTILI; UL - SATIRIC; ROTATIVA - O; E - ARAT - NAP; LIRIC - BIRT; EST - ABRASE; CONTAINER; BARBISOANE.

VERTICAL: 1) Ie¿it dintr-un codru uscat – Pro¿ti... cu carul; 2) Asta e de bazå; 3) Formå de copt – A evoluat în deplasare; 4) Schimba¡i în toiul iernii – Mic izvor de apå såratå – Acordul candidatului! 5) Cel care se duce; 6) Re¡inutå… în post – Vreme de milenii; 7) Protejat de poluarea sonorå; 8) Primul vehicul – Ruptå de foame prin sat; 9) Debut autumnal! – Se ¡ine de învârteli... la chef; 10) Ac¡iune fåcutå pe ocolite. Profitul Agricol 35/2020