Profitul Agricol nr. 3, din 27 ianuarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 3 din 27 ianuarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 3/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Criteriul din mânecå

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

A¡i observat cum, dupå zbuciumul din iarnå, când to¡i reporterii se întrebau cine va fi ministru, aståzi nimånui nu-i mai paså de secretarii de stat? ªi totu¿i, e vorba de e¿alonul 2 al puterii. Un secretar de stat bun poate ajunge senator sau deputat, poate visa så fie ministru. ªi totu¿i... A trecut mai bine de o lunå de la instalarea guvernului de coali¡ie ¿i niciun secretar de stat nu a fost confirmat în niciun minister. Firesc, pe noi ne intereseazå mai tare ce se petrece la Agriculturå, unde ministrul conduce cu echipa veche, ¿i aceea împu¡inatå. Din cei 5 secretari de stat i-au råmas 3, Emil Dumitru ¿i George Scarlat fiind acum parlamentari. Sigur cå pe surse se vehiculeazå nume. Scriem ¿i noi despre ele. ¥ntr-un interviu acordat Agerpres, Adrian Oros a subliniat un criteriu de selec¡ie mai pu¡in ¿tiut. Dosarul de preså.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

“ Trebuie evalua¡i inclusiv din punctul de vedere al dosarului de preså, så nu ne trezim cu tot felul de bombe”, spunea ministrul.

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

A¿a e în politicå. Po¡i så faci chestii geniale sau chiar utile societå¡ii, dacå ziari¿tii au aflat ceva nasol despre tine, e¿ti un cadavru politic.

Abonamente ¿i difuzare

Så nu ne necåjim ca ni¿te domni¿oare. ªi în alte domenii, mai onorabile decât politica, este la fel. ¥n televiziune, când un invitat nu e nici prea frumos, nici cine ¿tie ce dic¡ie nu are, se spune cå “nu trece sticla”. Iar actorii se judecå dupå “cum prind lumina.” A¿a cå så a¿teptåm ca partidele så desåvâr¿eascå de citit dosarul de preså, cå apoi poate se vor preocupa ¿i de urgen¡ele speciale ale agriculturii.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 3/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Disperarea crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a

Evenimentele s\pt\m=nii Au fost nominaliza¡i 3 secretari de stat din 5

Fraude masive în programul Tomata

28 de milioane de lei pentru informatizarea trasabilitå¡ii

Soia: 361 de milioane de tone

69 milioane tone de rapi¡å

Produc¡ia de floarea-soarelui

Contractele forward ¿i strategia de vânzare în 2021

Interviu Ionel Arion, Pro Agro: 2021 trebuie så fie anul zootehniei

Clubul Fermierilor fa¡å în fa¡å cu ministrul Pre¡urile cerealelor, în scådere

9 10

Bayer Hussar Activ Plus, un nou erbicid 26 pentru cereale påioase

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

11 februarie, ziua congresului APPR

Loturile de hibridare au nevoi speciale de iriga¡ie

Performan¡a hibrizilor KWS ClimaControl3

Fi¡i iste¡i, så nu pierde¡i ce ave¡i!

Un fungicid multi-site împotriva apari¡iei rezisten¡ei Xilon - premiat pentru cel mai bun fungicid biologic în 2020

Culturi vegetale

Cre[terea animalelor

Ureea ¿i azotatul de amoniu se pot folosi pe solurile acide?

Best Feed Nutrition asigurå o furajare optimå

Compania PEM construie¿te hale pentru zootehnie

Fondurile de vânåtoare trec la fermieri

5 pa¿i pentru o floarea - soarelui de succes! Perdeaua forestierå a lui Petricå Andrei

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Agricultura viitorului Yara ¿i CF Industries vor dezvolta un nou combustibil

Ma[ini & utilaje Tractoarele Deutz-Fahr 5 DF/DS pentru vii ¿i livezi

Pluguri pentru ferme mici ¿i medii

Pat germinativ de calitate cu turbocombinatoarele Quivogne

Semånåtorile Maschio Gaspardo pentru plante prå¿itoare

Informa]ii externe Joe Biden anun¡å primele reforme agricole

Tyson Foods va plåti 221,5 milioane de dolari

Pagina de istorie Nu-i deloc u¿or så î¡i iei conac

Hobby Igluurile potârnichilor

În Fran¡a, cântecul coco¿ului ¿i mirosul de bålegar sunt din patrimoniul senzorial al satelor

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Au fost nominaliza]i 3 secretari de stat din 5 Coali¡ia de guvernare (PNL, USR Plus ¿i UDMR) nu a decis nici pânå acum cine vor fi secretarii de stat, de¿i negocierile privind algoritmul împår¡irii func¡iilor a fost convenit încå din 19 decembrie anul trecut. La Ministerul Agriculturii au fost nominaliza¡i doar 3 din cei 5 secretari de stat, cu câ¡i a lucrat ministrul Adrian Oros. Este vorba de Aurel Simion ¿i de Gheorghe ªtefan din partea PNL, ¿i de George Cå¡ean din partea Alian¡ei USR Plus. Acum se mai a¿teaptå douå nominalizåri, una de la PNL ¿i una de la UDMR. “Cu siguran¡å, când echipa o så fie completå, o så o prezint public”, spunea ministrul Oros cu prilejul unei conferin¡e de preså. “Doar cå nu s-au fåcut toate nominalizårile. Doar 3 nominalizåri avem pânå acum.”

Vå reamintim, anul trecut coali¡ia de guvernåmânt a decis ca la Ministerul Agriculturii jumåtate dintre secretarii de stat så revinå PNL, împreunå cu pozi¡ia de ministru. Restul de jumåtate se împart egal între UDMR ¿i USR Plus. Doar cå ministrul Adrian Oros avea 5 secretari de stat ¿i un subsecretar, seconda¡i de un secretar general ¿i doi adjunc¡i.

Agricultura ¿i industria alimentarå, prioritate la vaccinare Guvernul a decis modificarea strategiei de vaccinare împotriva Covid-19. În linii mari, etapa a doua de vaccinare, care se deruleazå acum, a fost extinså cu lucråtorii din agriculturå ¿i industrie alimentarå care produc alimente esen¡iale. Tot în etapa a doua au mai fost prin¿i ¿i angaja¡ii Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie.

Andrei OSTROVEANU

Såptåmâna verde de la Berlin Secretarul de stat Gheorghe ªtefan a reprezentat Ministerul Agriculturii la întâlnirea mini¿trilor agriculturii din 97 de ¡åri membre ale FAO prezen¡i la Såptåmâna verde de la Berlin. Cel pu¡in online, România a luat parte la dezbaterile ¿i discu¡iile legate de schimbårile climatice care în ultimii ani au afectat ¿i afecteazå agricultura româneascå.

Fraude masive în programul Tomata Ministrul Adrian Oros a criticat dur programul Tomata, ini¡iat în mandatul lui Petre Daea. “Tomata a consumat, în patru ani, 172 de milioane de euro, dar importurile de ro¿ii au crescut în fiecare an. În plus, a fost a¿a de prost gestionat, încât putea fi foarte u¿or fraudat”, spune Oros. “La o simplå verificare, la Olt, am gåsit anul trecut 417 dosare fictive”. Ministerul a fåcut sesizåri cåtre organele de cercetare penalå ¿i desfå¿oarå controale în mai multe jude¡e unde existå sesizåri. Profitul Agricol 3/2021

Adrian Oros: Vaccinarea, singura solu¡ie pentru a ne proteja Såptåmâna trecutå, ministrul agriculturii s-a vaccinat la Spitalul Militar din capitalå, alåturi de ceilal¡i membri ai Guvernului. ¥n fa¡a camerelor de filmat, Adrian Oros i-a îndemnat pe to¡i cetå¡enii så se vaccineze. “Consider cå este singura solu¡ie realistå pentru a ne proteja, alåturi de toate restric¡iile privind circula¡ia ¿i diseminarea virusului. Îndemn to¡i cetå¡enii så î¿i facå aceastå vaccinare, cu speran¡a cå foarte curând o så scåpåm ¿i de consecin¡ele nefaste ale acestei pandemii”, a spus Oros.

Programul “Tomata” se va transforma într-unul de sus¡inere a produc¡iei de legume în sere ¿i solarii. “În perioada urmåtoare vom avea consultåri, în urma cårora vom stabili care dintre legume vor intra în acest program”. În continuare se va derula sprijinul cuplat vegetal, 4.880 euro/ha anul acesta pentru legume în spa¡ii protejate ¿i aproximativ 1.800 euro/ha pentru procesarea tomatelor.

Robert VERESS

Concesionarea terenurilor agricole de¡inute de ADS Luni, 18 ianuarie, s-a dat startul pentru a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destina¡ie agricolå cåtre tinerii fermieri. Perioada de depunere a solicitårilor este 18 - 29 ianuarie 2021. Persoanele interesate care îndeplinesc condi¡iile prevåzute de lege pot depune solicitåri la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a institu¡iei. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

28 de milioane de lei

pentru informatizarea trasabilit\]ii Fiindcå a¿a prevede proiectul realizat cu bani europeni, Ministerul Agriculturii a ¡inut o conferin¡å de preså pentru prezentarea unui program lansat în septembrie 2020, la finalizarea cåruia, în mai 2023, vor fi gata un sistem informatic pentru trasabilitatea produselor alimentare ¿i legisla¡ia aferentå. Costul acestui program este de 27,9 milioane lei.

inistrul Adrian Oros a admis cå proiectul e pe bani mul¡i, dar a gåsit scuza pentru derularea acestuia: “Proiectul a¿a l-am gåsit, era în desfå¿urare”. ªi a adåugat cå tot ce a putut face a fost så încerce så “stoarcå” maximum din proiect. “Niciun salariat al MADR implicat în proiect nu este plåtit cu bani aloca¡i proiectului. Au fost angaja¡i, prin concurs, speciali¿ti. Iar eu, ca ministru, leam cerut trasabilitate, conectivitate între bazele de date ale institu¡iilor, solu¡ii privind simplificarea reglementårilor ¿i digitalizarea”. Conducerea proiectului i-a fost încredin¡atå Gabrielei Gîrboan, promovatå din func¡ia de consilier jude¡ean la Cluj, în cea de director al Direc¡iei Industrie Alimentarå. Drept urmare, am reu¿it så aflåm câte ceva concret abia în timpul sesiunii de întrebåri ¿i råspunsuri. De pildå, ni s-a confirmat cå unul dintre dezideratele proiectului, de promovare a produselor agroalimentare române¿ti, va råmâne, la finele proiectului, în faza de... strategie. “Måsurile de promovare vor trebui constituite tot prin studii (...) inclusiv privitoare la comportamentul consumatorului, noile tendin¡e în ce prive¿te alimen8

Gabriela Gîrboan,

director Direc]ia Industrie Alimentar\

ta¡ia. (...) În func¡ie de aceste studii, se va face o strategie de promovare a produselor agroalimentare pentru România”. Pentru un alt deziderat, reducerea risipei alimentare, se vor face alte studii. “Dorim så elaboråm cele mai bune metode de cuantificare a risipei alimentare, astfel încât în orice moment så putem så avem raportåri corecte ¿i concrete ale operatorilor privind risipa alimentarå. Så vå dau un exemplu practic: ne dorim ca, prin acest proiect, så identificåm cei mai mari producåtoare de de¿euri alimentare, care pot fi corecta¡i prin legisla¡ie. Inclusiv monitorizarea acestora poate fi corectatå prin elaborarea unor acte normative”. Observând cå, între activitå¡ile proiectului se numårå “elaborarea de hår¡i Siguran¡å vs securitate alimentarå “Principalele avantaje ale proiectului sunt instrumentele de siguran¡å alimentarå ¿i de securitate alimentarå. ANSVSA se ocupå de siguran¡a alimentarå, MADR de securitatea alimentarå”, a explicat pre¿edintele ANSVSA, Robert Chioveanu. Siguran¡a alimentarå se referå la calitatea alimentelor, securitatea alimentarå la existen¡a (disponibilitatea) acestora pentru popula¡ie.

strategice”, am întrebat ce sunt acestea. “Vor fi hår¡i interactive în care consumatorii så poatå identifica anumite categorii de produse ¿i producåtorii acestor produse, cu punctele de livrare. Unde sunt plasate produsele pe scheme de calitate, zonarea categoriilor de produse”. A venit vorba ¿i despre “transparen¡a înregistrårii operatorilor care produc alimente”, despre necesitatea ca “transparen¡a så se aplice pe tot lan¡ul agroalimentar, de la produc¡ia primarå la produsul final”, despre faptul cå producåtorii de alimente, în acest sistem transparent pentru cetå¡eni, vor avea o bonitate asiguratå atât de calitatea produselor, dar ¿i de “rela¡ia pe care au avut-o cu controalele oficiale, de exemplu cu ANSVSA”. Ne-am interesat cum se va asigura transparen¡a micilor producåtori nefiscaliza¡i. “La aceastå întrebare, îl invit pe domnul ministru så vå råspundå”, a replicat Gîrboan. Råspunsul lui Adrian Oros: “Sigur cå, dacå nu e¿ti fiscalizat, nu exi¿ti nicåieri”. În¡elegem, prin urmare, cå scopul nerostit al conferin¡ei a fost så se anun¡e cå se cautå fiscalizarea micilor producåtori, dar încå nu se ¿tie cum. Se fac studii.

Robert VERESS Profitul Agricol 3/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

11 februarie, ziua congresului APPR Pe 11 februarie va avea loc obi¿nuitul congres anual al APPR ¿i decernarea premiilor Porumbul de Aur, pentru cele mai ridicate produc¡ii în culturå irigatå ¿i neirigatå. Doar cå anul acesta nimic nu va fi obi¿nuit la acest eveniment. Din cauza pandemiei, discu¡iile se vor desfå¿ura prin internet. Pe de o parte, asta prezintå avantajul de a putea reveni oricând asupra celor discutate acolo, cu un simplu click pe înregistrarea online. Pe de altå parte, va lipsi interac¡iunea dintre invita¡i ¿i membrii asocia¡iei.

Tema centralå a discu¡iilor va fi drumul agriculturii în contextul Grean Deal, Pactul Verde European. Vor vorbi, pe rând, Nicolae Sitaru, pre¿edintele Asocia¡iei (cu o zi înainte, pe 10 februarie, împline¿te 62 de ani), Mihai Dumitru, de la DG Agri, ministrul Adrian Oros ¿i al¡i invita¡i de seamå. Meritå aten¡ie ¿i sec¡iunea “criticå”. Un american, Jon Slette, ata¿atul agricol al Ambasadei SUA va analiza Grean Deal-ul din perspectiva americanå. Congresul va fi transmis live pe pagina Farm Forum, dar ¿i pe Facebook de to¡i partenerii media.

Clubul Fermierilor fa]\ în fa]\ cu ministrul Såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros s-a întâlnit cu conducerea Clubului Fermierilor Români pentru a discuta evolu¡ia Planului Na¡ional Strategic ¿i stadiul celui de Relansare ¿i Rezilien¡å (PNRR). Clubul Fermierilor ¿i-a aråtat deschiderea de a fi un partener de dialog ¿i a pledat pentru sus¡inerea tuturor fermelor, cu condi¡ia så facå trecerea cåtre performan¡å, pentru necesitatea de a construi o agriculturå mai preciså, mai trasabilå, bazatå pe tehnologie. Ministrul a confirmat cå principala mizå este de a reu¿i så atragå o sumå cât mai mare din Planul Na¡ional Strategic pentru Relansare ¿i Rezilien¡å pentru strategia de gestionare a apei. Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a apei este necesarå în contextul în care este foarte greu de estimat Profitul Agricol 3/2021

regimul precipita¡iilor din România în anii urmåtori, iar solu¡ia realistå este de a investi consistent, într-un timp rezonabil, astfel încât toatå infrastructura, care include sistemele de desecare, de drenaj, prevenirea de¿ertificårii, programul antigrindinå så cuprindå toatå suprafa¡a ¡årii. Alte subiecte discutate au vizat: eco-schemele, nivelul plafonårii, plata redistributivå, digitalizarea sistemelor de iriga¡ii. Clubul a fåcut propunerea ca discu¡iile ¿i analizele privind eco-schemele så fie lansate ¿i så se deruleze în paralel cu elaborarea documentelor pe calendarul PNS.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Gabriela Vila este noul director general Adama România Anul se deschide cu o schimbare la compania Adama România. A fost numit un nou director general, Gabriela Vila. Cu o experien¡å de aproape 25 ani în agribusiness, Gabriela Vila a evoluat în ultimii ani chiar în cadrul businessului Adama, fiind pe rând manager comercial ¿i director de strategii pentru clien¡ii mari. Putem spune cå a pus solid umårul la a ridica Adama la ceea ce reprezintå aståzi, a venit cu o nouå abordare ¿i a sus¡inut parteneriatele pe termen lung cu clien¡ii. Cehia: obliga¡ia de a vinde produse alimentare locale Deputa¡ii cehi au adoptat såptåmâna trecutå un amendament care obligå magazinele cu o suprafa¡å de peste 400 de metri påtra¡i så vândå în principal produse alimentare locale. Produsele alimentare cehe¿ti vor trebui så reprezinte cel pu¡in 55% din vânzårile acestor magazine. Mai mult, ponderea ar urma så creascå pânå la 73% în 2028. Cota nu se aplicå decât alimentelor care pot fi produse în ¡arå. Portugalia preia pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE Portugalia a preluat pentru 6 luni pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE. Se anun¡a un mandat dificil, dar subiectele fierbin¡i au fost închise în decembrie (acordul Brexit ¿i bugetul multianual al Uniunii). Acum, planurile Portugaliei vorbesc despre rezisten¡a la crize, mai multå ecologie, digitalizare ¿i întårirea pozi¡iei Uniunii de actor global. “Ca toate ¡årile mici, Portugalia va folosi pre¿edin¡ia pentru a se prezenta într-o luminå favorabilå”, scria un politolog portughez. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministerul vrea efective reale de animale, nu vorbe La Ministerul Agriculturii se lucreazå la o bazå de date cu numårul real de animale din România, pentru care se vor plåti anul acesta subven¡ii APIA. Nu este limpede înså dacå asta va anula sau nu data de referin¡å. Decizia de a face aceastå bazå de date este parte din planul mai amplu al ministrului de a mai råri vânåtorii de subven¡ii. “Proprietarul are dreptul la o redeven¡å corectå, iar fermierul, cel care lucreazå påmântul sau cre¿te animale, are dreptul la subven¡ie. Pentru cå subven¡ia vine în sprijinul celor care muncesc terenul sau celui care cre¿te animale.” Crescåtorii vor primi ANT ¿i pe anii 2021-2022 Comisia Europeanå a aprobat ca Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu så fie acordat ¿i în anii de tranzi¡ie cåtre noua Politicå Agricolå Comunå, anume 2021 ¿i 2022. Statele membre care acordå ajutoare na¡ionale tranzitorii pot decide så le men¡inå ¿i în ace¿ti doi ani. Cuantumul va fi înså de 50% în 2020, 2021 ¿i 2022, precizeazå Regulamentul (UE) 2020/2220 din 23 decembrie 2020.

Pre]urile cerealelor, în sc\dere Grâul românesc s-a vândut, vineri, 22 ianuarie, cu 225 euro/t, pre¡ CPT Constan¡a, în scådere cu 17 euro de la cota¡ia maximå de 242 de euro/t la începutul såptåmânii. Scåderea cea mai abruptå, de 10 euro/t, s-a produs vineri, ¿i este puså pe seama zvonului cå Rusia va amâna impunerea taxelor pe exporturile sale de grâu, porumb ¿i orz. Un declin mai pu¡in abrupt s-a produs în cazul pre¡ului porumbului, care a scåzut, vineri, de la 214 la 208 euro/t. Au scåzut ¿i cota¡iile pe pie¡ele futures. Astfel, vineri diminea¡a, pe Euronext (Matif), grâul era cotat cu 225,75 euro/t la 21 martie 2021 ¿i în scådere progresivå pânå la 195 euro/t la martie 2022. Spre închiderea zilei, cota¡iile mai scåzuserå cu 1-3 euro. Vestea bulversantå dinspre Rusia vine la abia o såptåmânå de la confirmarea impunerii unei taxe de 25 de euro/t la exporturile ruse¿ti de grâu, în-

cepând cu 15 februarie, urmând ca taxa så se dubleze de la 1 martie. Pentru porumb taxa anun¡atå e de 25 de euro/t, iar pentru orz 10 euro/t. Måsura se dorea a fi una protec¡ionistå pentru stocurile interne ¿i mai ales pentru pre¡urile materiilor prime pe pia¡a internå, implicit pentru costul alimentelor de bazå. Dar efectul nu a fost cel scontat. Pre¡urile au scåzut, dar prea pu¡in raportat la taxele aplicate. Repetåm, deocamdatå, amânarea taxelor sau chiar renun¡area la acestea e la stadiul de zvon. Nu existå declara¡ii oficiale care så-l certifice. Dar pe acelea¿i canale a venit ¿i zvonul ini¡ial al introducerii taxelor de export, iar acela s-a confirmat. Dupå agita¡ia de vineri, luni, pe 25 ianuarie, pia¡a a fost mult mai calmå.

Robert VERESS

Cezar Gheorghe, consultantul Clubului Fermierilor Români pentru comer¡ul cu cereale: “Pe Matif, nivelul de 223 euro pentru grâu martie 2021 ¿i 193 de euro pentru grâu septembrie SEB 21 råmân în acela¿i trend. CBOT råmâne static, ca ¿i Euronext. În afarå de zvonul cu renun¡area la taxele pe export de cåtre Rusia, vineri fondurile speculative au lichidat pozi¡ii net long foarte mari pe marfa grâu. Cota¡iile CPT Constan¡a au coborât la 218 euro/t pentru livråri spot din recolta veche, respectiv 175,5 euro/t recolta nouå. Volumul tranzac¡iilor a scåzut dramatic. Mai mi¿cå lucrurile doar exportatorii ce au fixat deja vânzåri pentru recolta nouå. Porumbul nu a suferit nici el modificåri importante luni, CBOT indica 499 cen¡i/bushel, ca ¿i vineri, la închidere pentru martie 21, iar Matif 188,5 euro/t. În Portul Constan¡a pre¡ul råmâne la 207-208 euro /tonå. Ca ¿i în cazul grâului, fondurile speculative au efectuat vânzåri de pozi¡ii net long vineri, dar impactul cel mai mare, în sens negativ, råmâne la grâu, din cauza zvonurilor de suspendare a taxei”. 10

Profitul Agricol 3/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e de 263 dolari/tonå (1.052 lei) cât a deschis licita¡iile în 11 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 207 euro/t (=) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 77.370 tone, China 57.970 tone, Indonezia 33.370 tone, Iran cu 9.770 tone ¿i Yemen 9.170 tone.

¥n såptåmâna 11 - 15 ianuarie 2021 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 265 dolari/tonå (1.060 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 273 dolari/tonå (1.092 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Febr Mar Apr

11.01 239 241 243

12.01 241 243 245

13.01 14.01 15.01 243 245 248 245 247 249 247 249 252 £/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Febr Mar Apr

11.01 229 231 229

12.01 231 233 231

13.01 233 235 233

14.01 235 237 235

15.01 237 238 237

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.01 219 219 221 215 Moselle FOB 211 Rouen FOB 271

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

12.01 13.01 221 223 221 223 223 225 217 219 213 215 273 277

11.01 257 259 267

12.01 259 261 269

13.01 261 263 271

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 289 euro/tonå (1.416 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

14.01 225 225 227 221 217 285

14.01 263 265 273

15.01 265 267 275

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2021, este de 189 dolari/tonå (756 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 ianuarie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Febr Mar Apr

11.01 201 205 201

12.01 13.01 14.01 15.01 203 207 210 209 207 210 213 211 203 207 210 209

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 11.01 Bordeaux 199 Pallice 205 Rhin FOB 209 Bordeaux FOB 205 Pontivy 209

$/t

euro/t

12.01 13.01 14.01 15.01 201 203 205 207 207 209 211 213 210 211 213 215 207 209 210 211 210 211 213 214

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

$/t

FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 2) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2021, a fost de 185 dolari/t (740 lei).

15.01 227 227 229 223 220 289

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 213 euro/tonå (1044 lei).

România

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2021 este de 191 dolari/t (764 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

fost de 255 dolari/tonå (1.020 lei), cu 8 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar Apr

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 9 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 11 ianuarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 263 dolari/tonå (1.052 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 11 ianuarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 251 255 259 261 263 247 251 255 257 259

Profitul Agricol 3/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 563 dolari/tonå (2.252 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 ianuarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

11.01 513 515 511

12.01 519 517 513

$/t 13.01 521 519 515

14.01 523 521 517

15.01 521 520 515

Orz România FOB Constan¡a 187 euro/t (+ 2) 948 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

11.01 201 205 200 211

12.01 203 207 201 213

13.01 205 209 203 215

14.01 207 211 205 217

15.01 209 212 207 219

209 210

211 214 217 219 211 213 215 217

Sorg

PREºURI 11 - 15.01.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 11 - 15 ianuarie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (812 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

na 1.013.770 tone, Egipt 85.770 tone, Thailanda 77.770 tone, Olanda 57.770 tone ¿i Indonezia 57.170 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 553 dolari/tonå (2.212 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 511 dolari/tonå (2.044 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

11.01 917 911 907

12.01 13.01 14.01 921 923 925 913 915 917 909 911 913

$/t 15.01 923 915 909

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 209 euro/tonå (1.024 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.063 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 ianuarie. Argentina: pentru livrare în februarie 2021, pre¡ul orzului furajer este 237 dolari/t (948 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de ultimele licita¡ii. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 207.170 tone ¿i Japonia 11.170 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Martie

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 199 200 203 204 203 201 203 205 207 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mart

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 507 509 511 513 511 497 501 503 507 505

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 10 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 521 euro/tonå (2.553 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2021, este de 497 dolari/tonå (1.988 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 15 ian., a fost de 525 dolari/tonå (2.100 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 505 dolari/t (2.020 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 Martie 515 517 519 523 525

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 Dieppe 511 513 517 519 521

Rapi¡å

de 435 euro/tonå (2.131 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 439 euro/tonå (2.151 lei), cu 9 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 ian. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

11.01 427 Dunquerque 427 Moselle 430

15.01 435 437 439

Febr Mar Apr

Rouen

12.01 429 429 431

13.01 431 433 435

14.01 433 435 437

11.01 529 519 503

12.01 533 521 507

13.01 539 525 513

14.01 541 527 515

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

Profitul Agricol 3/2021

+ 10

255 dolari/t

$/t

11.01 12.01 13.01 14.01 15.01 Febr 555 547 551 555 553 Martie 535 437 533 539 537

563 dolari/t

203 dolari/t

$/t 15.01 539 525 513

+4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia> 361 de milioane de tone la 9 milioane tone, cu 1 milion mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 361 milioane tone, cu 25 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20.

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (112 milioane tone, mai mult cu 15 mil. tone), Argentina (48, în cre¿tere cu 1 mil. tone), China (19,6), India (10,5), Paraguay (10) ¿i Canada (6). ºårile mari consumatoare sunt China (99 milioane tone), SUA (60), Brazilia (45,5), Argentina (39), UE (17), India (9,5), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. de tone decât anul trecut) urmatå de SUA (61 mil. tone, cu 15 mil. tone mai mult decât anul trecut), Argentina (7 milioane tone) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone)), urmatå de UE (15,4 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 84 milioane tone, fa¡å de 95 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 253 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (35), Brazilia (30), UE (13) ¿i India (8 mil. t). 14

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), Iran (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (26 milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (18 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2). Stocurile mondiale sunt estimate

ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (8), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,4 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,75). Stocurile mondiale sunt prognozate la 5 milioane tone.

China: produc¡ia de soia, revizuitå în cre¿tere Pentru anul de pia¡å 2020/21 produc¡ia de soia a Chinei este estimatå så ajungå la 19,6 milioane tone, mai mare cu 2,1 milioane tone (12%) fa¡å de luna trecutå ¿i cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå cu soia este de 9,9 milioane hectare, în cre¿tere cu 0,6 milioane ha fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 1,99 tone pe hectar, cu 6% mai mare fa¡å de luna trecutå ¿i în cre¿tere cu 2% fa¡å de anul trecut. Aceste revizuiri ale prognozelor sunt publicate de cele mai

recente rapoarte ale Biroului Na¡ional de Statisticå din China. Sezonul 2020/21 a debutat ¿i a progresat bine, beneficiind de condi¡ii meteorologice favorabile în fazele importante de cre¿tere ¿i dezvoltare a plantelor (iunie-iulie). În aceastå perioadå umiditatea solului a fost suficientå în principalele regiuni de culturå. Recoltarea a fost finalizatå la timp, cu mici perturbåri cauzate de vreme în câmpia Chinei de Nord ¿i în provinciile de nord-est. Profitul Agricol 3/2021

Pre]uri [i pie]e

69 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,6 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 71 milioane tone, la fel ca în anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,5) ¿i India (8). Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici

decât în 2019/20. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (1,7 milioane tone), China (1,2), UE (0,5 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 39 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (6), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (10,5), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,8). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt de 1 milion de tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,6), China (6), Canada (4,4), India (3), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (40.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 2,3 milioane tone, mai mici cu 0,1 mililoane tone fa¡å de anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 milioane tone, cu 5 milioane mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13,5), UE (9,2) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16,5), Rusia (14) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20.

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). ºårile consumatoare sunt: UE (7,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,4) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone).

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19,4 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,2 mil. tone.

ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,4 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 1milion de tone.

Profitul Agricol 3/2021

Pre]uri [i pie]e

Contractele forward [i strategia de vânzare în 2021 Nicolae Sitaru, administratorul grupului de firme Elsit din Orezu, Ialomi¡a (3000 ha), este ¿i producåtor, dar ¿i comerciant de cereale, având capacitå¡i de depozitare de 70.000 de tone. Pentru anul acesta, considerå cå vânzårile forward vor scådea cu jumåtate sau chiar mai mult, urmând ca lucrurile så se redreseze în timp. “Atât fermierii, cât ¿i traderii vor fi anul acesta mult mai precau¡i”, spune Sitaru. Fermierii care s-au avântat så contracteze cantitå¡i prea mari nu au scåpat “nepedepsi¡i”, a¿a cå se vor gândi mai bine cât ¿i când vor vinde. La rândul lor, traderii vor fi rezerva¡i fa¡å de cei care nu ¿i-au respectat contractele. Am ¿i eu un vecin cu care nu voi mai semna contracte forward, fiindcå a vândut în altå parte marfa pe care se angajase så mio vândå mie. Informa¡ia circulå, am aflat imediat”. Din produc¡ia anului precedent, Sitaru a vândut în decembrie doar floarea-soarelui. Are în stocuri 2.000 de tone de grâu ¿i 15.000 de tone de porumb, pe care se pregåte¿te så le valorifice pe måsura cre¿terii pre¡urilor. Totu¿i, fiindcå nu doar el nu a realizat produc¡ii anul trecut, ci nici fermierii din împrejurimi, care sunt furnizorii såi, stocurile sunt net inferioare celor de anul trecut, când se cifrau la 70% din capacitate. Tiberiu Stan (Evi Blossom, 1.600 ha, Ia¿i) a vândut forward anul trecut doar pu¡in peste Profitul Agricol 3/2021

1.000 de tone de porumb. Astfel, chiar dacå produc¡ia a fost micå, ¿i-a putut onora contractul. Modalitatea sa favoritå de valorificare a produc¡iei este, înså, pe pie¡ele futures. “Prefer så depozitez ¿i så fac hedging pe burså. Anul acesta voi vinde forward doar cu condi¡ia ca în contract så se stipuleze cå, dacå nu fac produc¡ie, så pot ie¿i din contract, dacå gåsesc un furnizor care va livra în locul meu acea cantitate. Nu sunt absurd så pretind så nu-mi onorez contractul. Dar sunt comercian¡i care refuzå încetarea contractului, chiar dacå furnizorul le asigurå cantitatea contractatå, doar cu schimbarea sursei, supor tând ¿i costul de transport, dacå furnizorul-înlocuitor e la o distan¡å mai mare. Deci, nimeni nu ar avea de pierdut”. Prin ACCPT Ia¿i ¿i APPR, organiza¡ii în care are rol de conducere, fåcând parte dintre fermierii din noul val, Stan militeazå pentru un contract forward cadru trecut prin OIPA, cu clauzele referitoare la obliga¡iile reciproce ¿i penalitå¡i pentru neîndeplinirea acestora clar stipulate. Stocuri nu mai are deloc, iar pentru a încheia contracte forward la grâu va a¿tepta så se apropie de momentul recoltei. De regulå, e mai interesat så vândå forward porumb, deoarece produc¡ia fiind mai mare, intervine problema transportului în cazul tranzac¡iilor spot. Dar uuu

Robert VERESS

Mihai Anghel, Cerealcom Dolj, administreazå 24.000 ha, estimeazå la maxim 10% cantitå¡ile contractate anul trecut prin contracte forward ¿i neonorate. “Am o politicå de achizi¡ii prudentå, nu încurajez pe nimeni så vândå anticipat cantitå¡i mari. Regula mea e simplå: vinzi maxim o treime din produc¡ia minimå pe care o anticipezi. Iar pe furnizorii care nu se ¡in de cuvânt i-am cam triat, în timp. Am ajuns, astfel, så avem mai pu¡ine surprize neplåcute”, dezvåluie Anghel. El sus¡ine cå nu i-a strâns cu u¿a pe fermierii de bunå credin¡å, care i-au livrat produc¡ia realizatå atâta câtå a fost. În schimb, e nemilos cu fermierii de rea credin¡å, care, atra¿i de mirajul pre¡ului mai mare, vând în altå parte ce s-au angajat så-i livreze lui. Anghel cumpårå cantitatea respectivå de pe pia¡å ¿i apoi factureazå diferen¡a de pre¡. Pe cei care nu plåtesc îi ac¡ioneazå în judecatå. Al¡i mari comercian¡i evitå procesele, folosindu-se de bilete la ordin. Înså nu e “stilul” såu: “Consider cå, în aceastå rela¡ie comercialå, fermierul este cel care, eventual, ar trebui så primeascå bilet la ordin, nu så emitå el. Comerciantul e cel care se angajeazå så plåteascå marfa la un termen fixat”. De¿i pe pia¡å se aude cå a reu¿it câteva exporturi foarte profitabile, Anghel påstreazå discre¡ia în privin¡a stocurilor ¿i tranzac¡iilor sale. “Cantitå¡ile disponibile pentru tranzac¡ionare sunt mai mici comparativ cu sezonul precedent. Chiar dacå, în Oltenia, produc¡iile au fost mai mari decât media pe ¡arå, nu au fost la nivelul celor din 2019. Noi vindem ¿i cumpåråm pe tot parcursul anului, nu ne oprim când pia¡a e în cre¿tere. Fermierii chibzui¡i vând o treime din produc¡ie anticipat, o treime la recoltå ¿i o treime în iarnå-primåvarå. ªi nu a¿teaptå pre¡ul maxim. Pre¡ul de obicei urcå greu, dar când o ia la vale se întâmplå brusc. A¿a sa întâmplat în 2012, când, peste noapte, pre¡ul s-a pråbu¿it cu o treime, de la 1,2 lei/kg la 0,8 lei/kg. Mul¡i au avut de pierdut atunci”. 17

Pre]uri [i pie]e uuu anul acesta î¿i va înfrâna tenta¡ia de a vinde, a¿teptând så vadå cum evolueazå economia mondialå. Fiindcå urmåre¿te cu aten¡ie bursele ¿i ¿tirile care le influen¡eazå, Stan a remarcat un fapt pe care al¡ii îl neglijeazå: “Må tem de infla¡ie, de devalorizarea euro, care e foarte posibilå, în condi¡iile în care aurul, argintul, petrolul au sårit în sus. ªi la cereale pre¡urile au crescut, dar, raportat la alte cre¿teri de materii prime, nu sunt fenomenale. Dacå devalorizarea ajunge la 15%, aparentul câ¿tig al celor care vând acum forward se pierde”. Înså, råmâne optimist: “Am achizi¡ionat inputuri la pre¡uri mici, am fåcut lucrårile de toamnå cu costuri mici. Având pre¡uri bune la cereale, avem perspectivele unor profituri mai generoase, dupå ce, în ultimii ani, marjele de profit au fost foarte mici”.

Georg Bardeau (Banat Agri Group, 9.000 ha în Timi¿ ¿i Cara¿ Severin) inten¡ioneazå så vândå anticipat

cam o treime din produc¡ia de grâu ¿i rapi¡å pe care o estimeazå în acest an. “Anul trecut am vândut forward doar ceva rapi¡å, dar acum urmåresc pre¡urile ¿i sunt foarte bune”. De¿i a avut produc¡ii bune în 2020, Banat Agri Group a valorificat deja întreaga recoltå. De men¡ionat înså cå grupul are ¿i ferme zootehnice, cu efective de 500 de vaci de lapte ¿i 250 de vaci de carne.

Liviu Bålånici (Panifcom, 4.000 ha), coleg cu Stan în ACCPT Ia¿i ¿i APPR, nu vinde deloc anticipat. “Cu forward riscul este extraordinar de mare. Nu vând nici la recoltå, ci ulterior, când pre¡urile mai cresc. Prefer så må împrumut de la bancå pentru plå¡ile curente, så achit dobânzi. Altfel, la costurile actuale, de 4.500 de lei/ha grâu (cheltuieli directe ¿i indirecte), e greu så ob¡ii profit, considerând ¿i condi¡iile meteo difi-

Victor Beznea, director general al Patberg ¿i secretar general ARCPA (Asocia¡ia Românå a Comercian¡ilor de Produse Agricole), considerå cå, de anul acesta, marii comercian¡i vor proceda mai selectiv decât de obicei la încheierea contractelor forward. “To¡i fermierii care ¿i-au onorat contractele sunt mereu bineveni¡i. Existå semne de întrebare referitoare la o minoritate a fermierilor, care

nu ¿i-au respectat obliga¡iile ori ¿i le-au onorat doar când au fost constrân¿i prin emiterea biletelor la ordin sau aplicarea altor prevederi contractuale pe care nimeni nu e fericit så le invoce. Nu pot vorbi în numele colegilor mei, dar e de presupus cå ace¿tia vor fi ocoli¡i. Este de bun-sim¡ cå atunci când cineva nu î¿i onoreazå contractul, indiferent de natura acestuia, partea cealaltå va fi cel pu¡in circumspectå în a mai încheia un alt contract”. Beznea estimeazå la o cincime fermierii cu care traderii au întâmpinat dificultå¡i anul trecut. Subliniazå, înså, cå e o estimare personalå, care nu e bazatå pe o statisticå exactå din pia¡å. “Aceastå minoritate de 20% furnizori neserio¿i au generat înså distorsiuni mari în pia¡å ¿i pierderi, fiindcå volumele afectate au fost semnificative”. Reprezentantul ARCPA a reamintit etapele care se parcurg în cazul unui contract forward pe care furnizorul, fie

el fermier sau comerciant local, nu îl poate onora, din cauza lipsei mårfii. “Traderii nu cumpårå marfa identificabilå de pe o tarla. A¿adar, fermierii de bunå credin¡å pot gåsi solu¡ii, atunci când produc¡iile le sunt calamitate: 1. Så achizi¡ioneze marfa de la un fermier vecin sau dintr-un jude¡ învecinat. Dacå fermierul nu are resurse, poate achizi¡iona traderul. Va rezulta o diferen¡å de pre¡. Diferen¡a poate fi achitatå pe loc, e¿alonat pânå la noua recoltå, sau e¿alonat începând cu noua recoltå, în contrapartidå cu diverse produse. Dacå fermierul nu acceptå niciuna dintre aceste variante, fire¿te cå dialogul se întrerupe ¿i se aplicå litera contractului”. În pofida reticen¡elor, se încheie deja contracte forward, pentru produc¡ia acestui an, inclusiv pentru culturile de primåvarå. Cei mai mul¡i semnatari sunt intermediari, mai pu¡in dintre fermieri.

Profitul Agricol 3/2021

INTERVIU

2021 trebuie s\ fie anul zootehniei, crede Ionel Arion, Pro Agro - Cu doi ani în urmå spunea¡i cå nu mai semåna¡i porumb din cauza mistre¡ilor. Proceda¡i la fel? - Eu am 500 de hectare de teren. Pe 31 decembrie am fost pe terenurile mele ¿i am våzut cå mistre¡ii îmi distrug deja grâul ¿i orzul din cauza foamei. Dacå a¿ semåna porumb la primåvarå, må îngrozesc la ce pre¡uri s-a ajuns acum pentru semånarea unui hectar, la cât de scumpå este såmân¡a de porumb - aproape 30% din costul total al lucrårilor. - Decizia dvs de fermier. Dar, ca pre¿edinte al Federa¡iei Pro Agro, ce vå propune¡i så face¡i în 2021? - Am început un parcurs european, pe care trebuie så-l urmåm. Înainte de a implementa Planul Na¡ional Strategic, mai avem dezbateri privind Politica Agricolå Comunå. Avem o agendå încårcatå la Pro Agro ¿i speråm så rezolvåm majoritatea problemelor în prima parte a anului. Ne dorim debirocratizarea administra¡iei locale pentru ca fermierul så nu ajungå så piardå zile întregi pentru un document. Când depunem dosarul de subven¡ionare la motorinå, a råmas valabilå ¿i adeverin¡a de la primårie. - Care sunt primele legi cårora vre¡i så le aduce¡i modificåri? - Ne vom focusa foarte mult pe legisla¡ia na¡ionalå, astfel încât så se adopte legea arendei în ace¿ti ani. Legea vânzårii terenurilor trebuia modificatå. Este mare nevoie så dezvoltåm zootehnia ¿i eu cred cå 2021 trebuie så fie anul zootehniei. Reproduc¡ia la porc ¿i la pasåre trebuie sus¡inutå ¿i dezvoltatå cât mai mult. Fermierii no¿tri sunt bloca¡i. Constrângerile din retail pentru producåtorii din România duc la monopolul companiilor. 20

- Dacå legile reproduc¡iei se vor amâna din nou, ce ve¡i face? - Nu vom mai accepta amânarea. România a ajuns dependentå de importuri de calitatea a doua. Când 30.000 de porci dintr-o fermå intrå în påmânt, în loc så intre pe pia¡å, zeci de tiruri de porci bolnavi de pestå vin din Ungaria în România, unde sunt sacrifica¡i. În abatoarele noastre se face test de trichinå, iar nu teste de pestå. În Ungaria, existå pestå porcinå africanå, dar Budapesta nu declarå boala. Zeci de tiruri cu påsåri din Polonia intrå în România. Polonia are gripå aviarå ¿i salmonela, dar nu declarå, iar carnea de-acolo este mai ieftinå la raft decât o producem noi în ferme. În Ungaria, se acordå 1.000 de euro subven¡ie pe o vacå de lapte ¿i se vinde laptele cu 20 de cen¡i litrul. ¥l exportå la noi, în timp ce fermele noastre se sufocå. 85% din produc¡ia de lapte din România apar¡ine multina¡ionalelor care pun pumnul în gurå fermierilor cu un pre¡ de 80 de bani litrul. Producåtorii de cereale nu pot negocia cu traderii, producåtorii de carne de porc nu pot negocia cu retailul. Legisla¡ia lacunarå sau ambiguå face ca aceste domenii så fie monopolizate în for¡å. - A¿a, pe scurt, 2020 cum a fost? - Pentru Pro Agro, a fost un an foarte tumultuos. Am primit asocia¡ii în Federa¡ie, am luptat pentru reprezentarea europeanå, am pus bazele unei Alian¡e pentru Agriculturå ¿i Cooperare pentru conducerea unitarå a organiza¡iilor ¿i am dus la finalizare câteva proiecte. Vom introduce în legisla¡ia noastrå ¿i o måsurå de gestionare a riscurilor în agriculturå, cum fac colegii no¿tri europeni.

- Vå gândi¡i la un fond mutual? - Nu neapårat. Må gândesc la o formå de asigurare prin care fermierii så-¿i acopere riscurile ¿i la care så participe ¿i fermierii, ¿i firmele de asigurare, ¿i statul român. Este vorba de modelul spaniol: aproape 84% din fermierii din Spania sunt membrii acestui modul de asigurare. Dacå vom råmâne numai la fermieri, nu vom reu¿i. În Spania, fermierul vine cu 60%, firmele de asiguråri cu 20% ¿i statul cu 20%. - ªi crede¡i cå a¿a s-ar putea acoperi pierderile provocate de secetå, cum s-a întâmplat în 2020? - Sigur. Så ne gândim cå, prin capitalizare, cu o cotiza¡ie de 10-15 euro pe hectar, rezolvåm problema. Eu plåtesc 30 de euro pe hectar ¿i, chiar dacå am avut proces-verbal de calamitate de 100%, firma de asiguråri nu mi-a dat nimic. Dar eu i-am dat 30 de euro pe hectar. Så ne gândim cå, la 10 milioane de hectare de teren din România, cu o cotiza¡ie de 15 euro la hectar, înseamnå 150.000.000 de euro. Iar firma de asiguråri a considerat cå nu a fost secetå! - Cum vede¡i Legea mirosurilor?

- Eu am insistat mult ca aceastå inep¡ie så nu fie votatå. Pe timpul pandemiei, s-a votat online. ¥mi spunea fostul pre¿edinte al comisiei de agriculturå de la Camera Deputa¡ilor (Alexandru Stånescu, PSD, n. a.) “când venea momentul votului, ne aduceau tableta ¿i votam. Bifam da, da peste tot. Cine se mai uita la ce votam? Când am våzut cå tu ai cerut pre¿edintelui så nu promulge aceastå lege, atunci am zis ¿i eu: Ce-i cu asta? Am verificat ¿i am våzut cå ¿i eu am aprobat legea, de¿i nu eram de acord cu ea”. Profitul Agricol 3/2021

INTERVIU - A¡i promovat de curând ¿i un model de impozitare reduså pentru angaja¡ii din agriculturå. - Colegii no¿tri de la LAPAR au venit cu aceastå propunere, aplicarea metodei disconstruc¡iei. Acolo unde statul reduce impozitul pe salariu cu 5%, så ofere fermierul 5% în plus. ªi tot a¿a. Iar ace¿ti bani så meargå net în buzunarul fermierului. România de¡ine primul loc în Europa la taxarea for¡ei de muncå. Dar noi trebuie så creåm noi locuri de muncå. Tråim un paradox. Fermele noastre se aflå în spa¡iul rural, dar marea majoritate a angaja¡ilor no¿tri provin de la ora¿e - probabil peste 50%. - O restan¡å veche, perdelele forestiere. Cum aborda¡i chestiunea? - Eu sunt adeptul perdelelor forestiere. Am plantat, încå din 2017, aproape 4% din fermå cu perdele forestiere. Am sådit perimetrul plus douå axe interioare, nord-sud ¿i est-vest. Unele au aproape 4 metri înål¡ime. A¿ fi plantat salcâm, dar analiza solului nu recomandå ace¿ti arbori. A¿a cå am plantat glådi¡å (ro¿cov sålbatic, un arbore melifer, de 20 de metri înål¡ime, cu spini foarte mari) ¿i ulmi. Am adus o echipå de ingineri de la Institutul Na¡ional de Studii Silvice, au luat probe de sol, au gåsit un compus chimic la adâncime care stopeazå cre¿terea salcâmului. Am ascultat de recomandårile lor ¿i am plantat 7 rânduri de copaci pe o perdea, cu 2 metri între rânduri ¿i un metru între copaci pe rând. Unde påmântul bålte¿te, am plantat sålcioarå între glådi¡e ¿i ulmi. Sålcioara este tot o plantå meliferå. Teiul, stejarul ¿i rugastrul nu au avut o cre¿tere intenså, dar ulmul, sålcioara ¿i glådi¡a au explodat. De patru ani, trec pe la to¡i secretarii de la Ministerul Agriculturii ca så modificåm PNDR. Printr-o traducere gre¿itå, perdelele forestiere de la APIA nu au cod de culturå. În sistemul european, toate culturile au un cod: grâul are codul 101, orzul are 112... Pentru a intra la subvenProfitul Agricol 3/2021

¡ionare, trebuie så aloci un cod numeric în dreptul culturii. - ªi de ce este greu de alocat un astfel de cod? - În sistemul electronic de la APIA se poate face în 10 minute, nu e mare scofalå. Înså la toate solicitårile mele de fermier, verbale ¿i scrise, cåtre to¡i mini¿trii, am primit acela¿i råspuns, cå trebuie så notificåm Comisia Europeanå, så modificåm PNDR... ¿i eu fac asta anual. - Salcâmul råmâne plantå de import, dar e neao¿å pawlonia? - Salcâmul e considerat invaziv ¿i periculos. Bulgaria prime¿te subven¡ii pentru perdelele forestiere din Cadrilater, plantate pe timpul regelui Carol I. Se dau bani pentru culturi de înverzire, care nu råsar de cele mai multe ori, dar nu sunt bågate în seamå perdelele forestiere, care au efect pe termen lung. Au tradus gre¿it din regulamentele europene ¿i, în loc de perdele forestiere, au scris “arbori în aliniament”, adicå florå spontanå. Au spus cå trebuie så aibå 10 metri lå¡ime, dar speciali¿tii spun cå perdea-

ua forestierå trebuie så aibå 14-15 metri lå¡ime, altfel nu au efect asupra vântului. Dacå ai mai mult de 10 metri lå¡ime, nu prime¿ti subven¡ie. Am putea så trecem perdelele forestiere la înverzire, fiindcå råmân verzi 8-9 luni pe an, comparativ cu acele culturi de înverzire, care nu rezistå mai mult de douå luni atunci când råsar. Sper ca la implementarea noului Plan Na¡ional Strategic så prindem ¿i aceastå måsurå. - Sunt primari care au permis construirea caselor pânå lângå ferme. - O altå problemå stringentå. Le-am cerut primarilor så despågubeascå fermele ¿i så le reconstruiascå în afara localitå¡ii. În alte ¡åri nu se ridicå asemenea probleme. La noi ¿i legisla¡ia pe mediu este lacunarå. Trebuie så a¿tep¡i un aviz de mediu un an de zile. Ca så plantez o perdea forestierå, am avut nevoie de un aviz de mediu. Legea actualå nu mai cere aviz de mediu pentru un hectar de pådure. A trebuit så plantez la 1 martie fiindcå nu a venit avizul la timp.

Viorel PATRICHI 21

CULTURI

VEGETALE Ureea [i azotatul de amoniu

se pot folosi pe solurile acide? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

ntr-o ¡arå cu agriculturå normalå, consultan¡ii fac recomandåri, iar fermierii lucreazå, conform acestor recomandåri. Acest lucru presupune înså o încredere mare între parteneri, rela¡ii contractuale stabile, respectate de ambele pår¡i, ¿i, bineîn¡eles, ob¡inerea unui profit mul¡umitor. Am citit zilele trecute pe Facebook o discu¡ie interesantå despre un plan de fertilizare de 600 kg/ha, produs comercial, realizat fårå un studiu agrochimic, pentru o produc¡ie a¿teptatå de 8 t/ha de porumb, pe un sol cu pH de 5-5,5. Este o excep¡ie, care tinde så devinå o regulå: merge oricum! Daniel Cri¿an este un tânår fermier, din Banat, entuziast, harnic ¿i realist. Î¿i recunoa¿te limitele ¿i încearcå så le depå¿eascå, apelând la sfaturile unor agronomi cu experien¡å ¿i posibilitå¡i tehnice. Din cele 10 ha pe care le lucreazå, 6 ha sunt cu porumb, 3 în culturå repetatå ¿i 3 dupå legume. Un vecin agronom, dintre samaritenii cei buni, i-a sugerat un plan de fertilizare potrivit solurilor din zonå (excluzând pe cele controlate de APIA deocamdatå): 200 kg/ha îngrå¿åminte complexe 16:16:16, la pregåtirea patului germinativ, nitrocalcar 200 kg/ha la 22

Cât de mult afecteazå valoarea pH mårimea produc¡iei? În 1996, un document emis de Societatea Americanå de ªtiin¡a Solului

aråta urmåtoarele valori: la pH 5 porumbul realizeazå 73% din poten¡ialul de produc¡ie, iar grâul 78%, iar la 5,7 pH porumbul ob¡ine 83%, iar grâul 89%. Lucru posibil ¿i la noi, ¡inând cont cå în timp ce Daniel Cri¿an ob¡inea 8 t/ha, vecinul care amenda o datå la 3 ani avea recolte de 12-13 t/ha. Maximul din poten¡ial se ob¡ine în Statele Unite la 6,8 pH. Desigur, diferen¡ele nu se datoreazå numai amendårii cu carbonat de calciu. Sunt ¿i voci care afirmå cå nu se poate estima produc¡ia de porumb la valori diferite ale pH, deoarece influen¡a vremii este foarte mare. În Statele Unite, la produc¡ii în jur de 16 t/ha vremea este consideratå factorul cu cea mai mare influen¡å asupra produc¡iei de porumb.

Ce timpuri, ce tehnologii... Ce este de fåcut? Unul dintre obstacolele în adoptarea tehnologiilor moderne ¿i eficiente este faptul cå “merge oricum”. Datoritå capacitå¡ii de compensare a plantelor ¿i a solului, micile erori nu sunt recunoscute. Cu informa¡ii pu¡ine, investi¡ii medii, dar lucråri bine efectuate, se poate realiza un profit de cca. 1000 lei/ha la porumb, ca în cazul mai sus men¡ionat. Cealaltå posibilitate: se opre¿te sau încetine¿te acidificarea solului prin aplicarea azotului ¿i sulfului numai în cantitå¡ile necesare, la momentele potrivite, în formele potrivite.

Ce tipuri de îngrå¿åminte cu azot pot fi folosite la valori mici ale pH la porumb? În 1980, Hera ¿i Borlan scriau cå pe soluri acide se puteau folosi Sub aråturå: îngrå¿åminte complexe nitrofosfatice (se ob¡in prin atac nitric asupra fosforitelor) 16:16:16. La pregåtirea patului germinativ: nitrocalcar, uree, azotat de amoniu. Îngrå¿åminte starter la semånat: compuse (DAP), complexe (NPK), sulfat de amoniu în amestec cu superfosfat concentrat, azotat de amoniu în amestec cu superfosfat concentrat în momentul aplicårii. În vegeta¡ie cu pra¿ilele mecanice: nitrocalcar, uree, azotat de amoniu.

semånat ¿i 200 kg/ha azotat de amoniu la a doua pra¿ilå. O re¡etå echilibratå pentru a ob¡ine cele 8 t/ha pe care ¿i le dore¿te Daniel, pentru un pH de peste 5,6 (pragul pe care Bîlteanu 2003 considerå cå trebuie depå¿it pentru a realiza produc¡ii mul¡umitoare). Singurul lucru pe care îl cunoa¿te Daniel despre aceastå parcelå este faptul cå în urmå cu 5 ani, când sola era lucratå de un fermier care a fåcut analizele de sol, pH-ul varia între 5 ¿i 5,5. Dupå Budoi 2000, reac¡ia solului cu pH între 5,1-5,8 este moderat acidå.

Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

5 pa[i pentru o floarea Floarea-soarelui se cultivå de obicei în cadrul asolamentelor cerealiere, în care porumbul ¿i cerealele de toamnå de¡in cea mai mare pondere.

datå cu ameliorarea de noi genotipuri restric¡iile privind rota¡ia culturii s-au redus, astfel încât în prezent se poate cultiva floarea-soarelui chiar ¿i în rota¡ie de 4-5 ani, doar atunci când anumite condi¡ii sunt îndeplinite. Pentru a asigura o recoltå bogatå, trebuie så parcurgem anumi¡i pa¿i precum: 1. Alegerea asolamentului ¿i pregåtirea terenului. Cultura de floareasoarelui trebuie så revinå pe aceea¿i solå dupå un repaus de aproximativ 5 ani. Deoarece acest lucru nu este întotdeauna posibil, se recomandå alegerea atentå a hibridului ce urmeazå så fie cultivat, în func¡ie de factorii patogeni prezen¡i în solå ¿i de istoricul acesteia. Terenul trebuie så fie bine pregåtit ¿i lucrat în profunzime. Cea mai întâlnitå practicå este: a. Aråtura de varå/toamnå 30 cm; b. Tåvålugire sau trecere cu discul pentru a¿ezarea aråturii, doar dacå este necesarå; c. O singurå trecere cu combinatorul înainte de semånat; d. Dacå o a doua trecere cu combinatorul este necesarå, se recomandå reglarea acestuia astfel încât så lucreze doar stratul superior al solului ¿i concomitent cu utilizarea unui tåvålug. 2. Alegerea hibridului corespunzåtor - se realizeazå în urma analizei rezultatelor din anii preceden¡i ¿i trebuie så luåm în considerare urmåtoarele aspecte: i. Productivitate ¿i stabilitate; ii. Toleran¡å la boli precum: Plasmopara H., Sclerotinia S, Verticillium Wilt. 24

Acest aspect este foarte important deoarece sunt patogeni greu de combåtut prin aplicarea de fungicide în vegeta¡ie, în anumite cazuri chiar imposibil. Din portofoliul Saaten-Union putem enumera urmåtorii hibrizi cu toleran¡å geneticå la Plasmopara Helianthi: Surimi CL, Victory CL, Driver CL, Marquesa CL. iii. Rezisten¡a la cådere ¿i frângere. Dacå în trecut am avut aceastå problemå în zona noastrå cu anumi¡i hibrizi, trebuie så ¡inem cont ¿i så îi evitåm. iv. Tratament såmân¡å - Cel mai popular tratament såmân¡å care combate cu succes toate rasele de manå din România este Apron XL 350, cu substan¡a activå metalaxil-M. Acest tratament såmân¡å împreunå cu toleran¡a geneticå a hibrizilor oferå protec¡ie completå împotriva manei. 3. Reglarea semånåtorii: De multe ori reglajele fine sunt neglijate ¿i provoacå pierderi cantitative în cultura de floarea-soarelui. Reglarea semånåtorii trebuie fåcutå în fiecare zi ¿i în fiecare solå, în func¡ie de tipul de sol, gradul de pregåtire al patului germinativ, calibrul semin¡elor, viteza de deplasare ¿i rezerva de umiditate din sol. 1. Reglarea marcatoarelor se realizeazå folosind formula: L = A/2+c. Unde L = lungimea marcatorului, A = lå¡imea semånåtorii dintre sec¡iile extreme ¿i “c” reprezintå distan¡a dintre rânduri, care este stas de 70 cm, dar poate Pentru densitå¡i ridicate, Saaten-Union recomandå:

Surimi CL - hibrid semitardiv cu toleran¡å ridicatå la cådere. Produc¡ie ob¡inutå în TM: 3.400kg/ha Driver CL - hibrid semitimpuriu, compact ¿i uniform, ce a ob¡inut în Ia¿i - 3.100 kg/ha Alexa SU - hibrid semitimpuriu, tolerant la erbicidul tribenuron-metil, a ob¡inut în TR: 3.700kg/ha

varia. Aceastå formulå este pentru mersul pe centrul tractorului. 2. Reglarea adâncimii trebuie fåcutå ¿i verificatå de cel pu¡in 3 ori pe zi, astfel încât toate sec¡iile så func¡ioneze la aceea¿i adâncime. Adâncimea cea mai des folositå este de 6 cm, dar nu mai pu¡in de 4 cm ¿i nu mai mult de 8 cm. 3. Reglarea råzuitorilor sau alegerea discurilor. Acest aspect este foarte important ¿i trebuie fåcut cu aten¡ie. ¥n cazul în care reglarea råzuitorilor e¿ueazå trebuie så ne asiguråm cå am ales discurile potrivite pentru semin¡ele folosite. 4. Reglarea densitå¡ii de semånat este u¿or de stabilit prin citirea tabelului de distribu¡ie al semånåtorii, iar norma de semånat se stabile¿te folosind urmåtoarea formulå: Ns = D / ( P x G ) x 10 000, unde 1. NS - norma de semånat 2. D - nr. de plante dorit pe ha 3. P - puritatea, care este de obicei 99,9%. 4. G - germina¡ia, care variazå, media este de 92%. Alegerea densitå¡ii trebuie så fie stabilitå nu doar în func¡ie de tehnologia aplicatå, dar ¿i în func¡ie de hibrid. Anumi¡i hibrizi se preteazå în densitå¡i ridicate de pânå la 72.000 b.g./ha ¿i anumi¡i hibrizi oferå randament financiar ¿i în densitå¡i mai mici de 55.000 b.g./ha. Pentru condi¡ii grele de culturå, când anticipåm o råsårire neuniformå, atac mare de insecte, goluri la råsårire sau distribuire neuniformå a semin¡elor, se recomandå folosirea unor hibrizi capabili så compenseze. Sunt hibrizi ce oferå randament economic ¿i la densitå¡i mai mici de 55.000 plante/ha: a. Paraiso 102 CL - un hibrid consacrat care s-a remarcat prin stabilitate ¿i productivitate. Produc¡ii ob¡inute: TR: 4.100 kg/ha, GR: 3.600 kg/ha, TM: 3700 kg/ha, IS: 3.500 kg/ha. Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

- soarelui de succes!

b. Neta SU - este un hibrid sulfonilureic pentru erbicidarea cu tribenuronmetil. Cu o maturitate semitardivå ¿i o stare fitosanitarå de excep¡ie, acest hibrid oferå produc¡ii ridicate ¿i constante. Produc¡ii ob¡inute în 2020: CL - 3.600 kg/ha, GR - 3.700 kg/ha, TR - 4.200 kg/ha. c. Marquesa CL - hibrid cu un con¡inut ridicat de ulei ¿i indici calitativi foarte buni, este pretabil pentru toate zonele de culturå ¿i s-a remarcat prin produc¡ii ridicate. Pentru anul 2020 a ob¡inut 3.600 kg/ha în GR ¿i 4.100 kg/ha în TR. d. Puntasol CL - este un hibrid destinat tehnologiei Clearfield, cu toleran¡å mare la imazamox ¿i se remarcå prin stabilitate. Produc¡ia ob¡inutå în Ia¿i a fost de: 2.700 kg/ha. 4. Efectuarea semånatului începe Reglaj semånåb.g/ha Germina¡ie Puritate toare. Nr. semin¡e/ha 58.480 69.112 74.428 61.728 72.952 78.563 65.359 77.243 83.185

55.000 65.000 70.000 55.000 65.000 70.000 55.000 65.000 70.000

Profitul Agricol 3/2021

95 95 95 90 90 90 85 85 85

99 99 99 99 99 99 99 99 99

în mod obi¿nuit în a doua decadå a lunii martie ¿i poate continua pânå în prima decadå a lunii mai. Atunci când se iese din perioada optimå a semånatului trebuie så adaptåm ¿i hibridul folosit. Pentru a preîntâmpina neplåcerile ce apar odatå cu semånatul tardiv, avem la dispozi¡ie hibrizi de floarea-soarelui extratimpurii ¿i timpurii: a. Surprise CLP - hibrid de floareasoarelui linoleic, este probabil cel mai timpuriu hibrid de floarea-soarelui de pe pia¡a din România. Este foarte rezistent la cådere, cu o tulpinå medie, puternicå ¿i un înflorit extratimpuriu, Surprise CLP câ¿tigå întotdeauna pariul cu seceta. Este un hibrid pretabil ¿i pentru semånat tardiv sau pentru cultura succesivå imediat dupå orz. Pentru anul 2019, în sistem de culturå succesivå, a ob¡inut 2.700 kg/ha în jude¡ul Cålåra¿i, iar în anul 2020 a ob¡inut 1.600 kg/ha în jud. Giurgiu ¿i 1.300 kg/ha în jude¡ul Cålåra¿i. b. Goldy IR - Este urmåtorul hibrid care vine så completeze hibridul Surprise CLP. Este mai tardiv ¿i mai înalt, dar cu o capacitate mai mare de compensare când nu este asigurat un numår corespunzåtor de plante/ha. Este destinat tehnologiei de erbicidare cu IMAZAMOX. Produc¡ii ob¡inute în 2020: CL: 2.800 kg/ha, TM: 3.200 kg/ha, TR: 2.900 kg/ha.

5. Efectuarea erbicidårii - atunci când se impune, trebuie så efectuåm o erbicidare imediat dupå semånat. Dacå avem prezente în solå buruieni råsårite se recomandå aplicarea unui erbicid de tip total ¿i dacå anticipåm o imediatå råsårire a buruienilor trebuie så aplicåm erbicide de tip preemergent. Douå exemple pentru erbicide preemergente: S-metolaclor + terbutilazin sau Pendimetalin + Dimetenamid. Pentru erbicidarea în vegeta¡ie, cea mai eficientå tehnologie este cea de tip Clearfield. Este singura tehnologie de culturå, sigurå ¿i completå, care protejeazå eficient cultura de floarea-soarelui împotriva buruienilor, inclusiv împotriva buruienii holoparazite Orobanche Cumana. Compania Saaten-Union este deja consacratå pentru hibrizii de tip Clearfield, hibrizi care au dovedit stabilitate ¿i poten¡ial de produc¡ie ridicat. Hibrizi precum Paraiso 102 CL, Paraiso 1000 CLP sau Suntec HO CL. A doua tehnologie folositå în România, tehnologia de erbicidare cu substan¡a activå tribenuron-metil, nu oferå protec¡ie completå, dar se remarcå prin flexibilitate la aplicarea erbicidului. Acest erbicid trebuie deseori aplicat împreunå sau separat cu un graminicid. Din tehnologia bazatå pe tribenuron-metil, compania Saaten-Union recomandå hibrizii sulfonilureici: Alexa SU, Davero SU ¿i Neta SU. Sunt hibrizi noi, de ultimå genera¡ie, cu rezisten¡å la principalele boli ale florii-soarelui ¿i oferå stabilitate ¿i randament ridicate. Un parteneriat cu echipa SaatenUnion construit pe încredere ¿i profesionalism este cu siguran¡å drumul cåtre succes.

ing. Ionu] B|RBULESCU Saaten-Union 25

CULTURI VEGETALE

Bayer Hussar Activ Plus, un nou erbicid pentru cereale p\ioase Compania Bayer va lansa anul acesta douå noi erbicide pentru controlul buruienilor din culturile de cereale påioase. Primul, ca moment de aplicare, este Hussar Activ Plus, selectiv, sistemic, cu aplicare în primåvarå, ce con¡ine trei substan¡e active cu eficacitate sporitå pentru controlul buruienilor.

a¡å de Hussar, comercializat pânå în sezonul trecut, Hussar Activ Plus introduce în formulare o nouå substan¡å activå, tiencarbazon-metil, utilizatå cu succes pânå acum de cåtre cultivatorii de porumb. Ea este prezentå în formularea binecunoscutului Adengo sau, mai nou, în produsul Capreno. Tiencarbazon-metil-ul contribuie la controlul complementar atât al buruienilor graminee, cât ¿i al celor dicotiledonate. Mai mult decât atât, produsul asi-

gurå o protec¡ie de lungå duratå datoritå activitå¡ii la sol a noii substan¡e active. Astfel, Hussar Activ Plus asigurå un control consistent a peste 50 de specii de buruieni mono ¿i dicotiledonate întâlnite frecvent în culturile de cereale påioase. Rezultatele de mai jos reprezintå media a 108 teste de eficacitate exprimate în procente de control ¿i realizate în perioada de testare.

- Spectru larg de control combinat (monocotiledonate anuale + dicotiledonate anuale ¿i perene) - Controleazå eficient buruienile dicotiledonate problemå (pålåmida, turi¡a, mac sålbatic, veronica, samulastra de rapi¡å, samulastra de floareasoarelui etc.), plus buruieni graminee iarba vântului - Protec¡ie de lungå duratå datoritå activitå¡ii la sol - Vitezå de ac¡iune vizibilå aproape imediat - Datoritå formulårii OD nu necesitå adaos de adjuvant - Siguran¡å în utilizare datoritå safener-ului prezent în noua formulare - Formulare OD modernå pentru acoperire uniformå ¿i absorb¡ie rapidå - Fårå restric¡ii în rota¡ie Informa¡ii suplimentare pot fi gåsite pe website-ul Bayer, în catalogul de produse sau consultând reprezentan¡ii tehnici ¿i comerciali.

Principalele beneficii pe care le are utilizarea noului produs sunt:

Bayer

Perdeaua forestier\ a lui Petric\ Andrei Petricå Andrei, din Mavrodin, jud. Teleorman, a plantat la sfâr¿itul anului o perdea forestierå din glådi¡a (Gleditsia triacanthos), mesteacån ¿i frasin. Sunt specii repede crescåtoare, iar glådi¡a se ¿i îndese¿te foarte bine. Perdeaua se întinde pe o lungime de 1,2 km, o bandå latå de 5 metri. Plantarea a fost fåcutå în toamna trecutå, începând din noiembrie. Prinderea este de 90-95%. Acum, Petricå Andrei spune cå este foarte important ca plantarea så fie fåcutå în lunile de sfâr¿it de an pentru cå primåvara sunt mai multe probleme cu apa. O scarificare este foarte 26

importantå. Apoi a arat ¿i a discuit. Nu este o muncå dificilå.A lucrat douå såptåmâni, cu ¿ase mecanizatori. Nici costurile cu materialul såditor nu sunt mari: 0,35 lei/puiet.

Dar efectul este foarte important. Zåpada nu mai este viscolitå pe o distan¡å de cel pu¡in 500 de metri de la perdea. La toamnå inten¡ioneazå så continue plantarea. Vrea så înconjoare cu perdele o suprafa¡å de 2 ha pe care va depozita compostul de la groapa ecologicå. “Nu ne-am gândit la înverzire. Chiar dacå am pierde din subven¡ie este important så existe pentru beneficiul culturilor”, spune fermierul.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

Loturile de hibridare au nevoi speciale de iriga]ie Produc¡ia medie a loturilor de hibridare realizate în România a scåzut anul trecut cu 30-40%. Estimarea îi apar¡ine lui Eugen Diaconu, director executiv produc¡ie la Bayer. Cauza, spune Diaconu, a fost seceta pedologicå extremå din principalele zone de produc¡ie din estul ¿i nordestul ¡årii, cu un deficit de -221 mm între 2019-2020, ce nu a putut fi compensat prin iriga¡ii. Iarna ¿i primåvara 2020 au fost precipita¡ii ¿i în aprilie 2020 porumbul nu a avut suficientå apå pentru råsårire.

Irigarea de aprovizionare, o necesitate Pregåtirea superficialå a terenului în toamnå, iar în primåvarå lucrårile solului så urmåreascå påstrarea apei în sol sunt primele måsuri pe care le pot lua cei care au loturi de hibridare pentru a evita situa¡ii similare. Diaconu recomandå ca irigatul pentru aprovizionare så înceapå primåvara devreme. În ultimii 20-25 de ani nu s-a irigat înainte de semånat pentru a asigura apa necesarå råsåritului. Astfel, s-ar putea evita situa¡ia întâlnitå anul trecut, când irigatul dupå semånat pentru a asigura apa pentru

råsårire în multe cazuri nu a fost uniform ¿i a creat crustå. “Toate acestea au dus la o råsårire neuniformå, pierdere de densitate atât pe forma mamå, cât mai ales pe forma tatå, cauze ce au dus la desincronizåri în timpul înfloritului/polenizårii”, spune Eugen Diaconu.

La hibridare, tamburii sunt ineficien¡i În lipsa echipamentelor moderne de irigat (liniare ¿i pivo¡i), irigatul cu tamburi nu a fost o decizie foarte bunå, pentru cå ace¿tia duc la un irigat neuniform. Aceasta a fost accentuatå de faptul cå a fost o primåvarå cu vânt puternic, ceea ce a dus la formarea unei cruste rezistente. Din acest motiv, extinderea sistemelor moderne de iriga¡ii este o prioritate. “Ne uitåm atent la pregåtirea solului, la începerea irigatului cât mai timpuriu ¿i încercåm så men¡inem irigatul pe toatå perioada de vegeta¡ie”, spune Diaconu. “Am în¡eles foarte clar efortul fermierilor, drept pentru care am fost alåturi de ei în acest an deosebit de dificil, iar în continuare, pentru sezonul 2021, am pregåtit propuneri de parteneriat.” Deocamdatå Bayer poartå discu¡ii

cu marii asiguråtori pentru a gåsi solu¡ii pentru extraop¡iuni de asigurare în caz de secetå ¿i nepolenizare care pot afecta produc¡ia. “Ne uitåm, de asemenea, la orice posibilitate de ajutor pe baze reciproce venite atât din partea companiei, cât ¿i de la fermieri. Fermierii trebuie så în¡eleagå cå seceta se poate repeta în orice zonå ¿i oricând ¿i cå trebuie så fie mult mai aten¡i, så-¿i facå iarna car ¿i vara sanie”, completeazå managerul. Echipa Bayer a tras deja concluziile din activitatea de anul trecut, iar ele se vor concretiza în noi proiecte. În fiecare an sunt fåcute investi¡ii semnificative atât în sta¡ia de la Sine¿ti, cât ¿i în echipamente ¿i ma¿ini agricole moderne folosite în producerea de semin¡e de porumb. Produc¡ia de såmân¡å a fost afectatå ¿i în etapa de procesare, dar nu de secetå, ci de Covid. Costurile au crescut mai ales ca urmare a måsurilor de protec¡ie. S-au creat reguli noi, fluxuri speciale pentru fiecare turå, au crescut costurile cu transportul angaja¡ilor.

Adrian MIHAI

Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

Performan]a hibrizilor KWS ClimaControl3 Cu to¡ii am fost martorii unui an 2020 neobi¿nuit, în special din cauza dublei provocåri, o secetå agresivå ¿i o pandemie pe fundal, spune plastic Doriana Ni¡u, country manager KWS România. A fost un an dificil care a pus la încercare rela¡ia companiilor cu pia¡a. “Noi, la KWS, construim cu fiecare partener o rela¡ie bazatå pe încredere atunci când trasåm obiectivele de business,” spune Doriana Ni¡u. “Oamenii no¿tri, indiferent cå vorbim despre cei din cercetare-ameliorare, producere ¿i procesare de såmân¡å, logisticå sau cei din teritoriu, din departamentele tehnic ¿i vânzåri, cu to¡ii au fost prezen¡i alåturi de distribuitori ¿i fermieri. Pentru cå agricultura nu se face din birou.”

Doriana Ni]u, country manager KWS România Profitul Agricol 3/2021

Ca atare, KWS a avut chiar în perioada de lockdown o cerere la hibrizii de porumb ¿i floarea-soarelui cu 15% peste estimåri. ªi, pentru cå în România este hub-ul lor regional care deserve¿te toatå Europa de Sud-Est, spun cå le-a fost u¿or så gestioneze solicitårile suplimentare. Pe de altå parte, lipsa acutå a precipita¡iilor din sud a confirmat performan¡a hibrizilor ClimaControl3. “Este grupa noastrå de hibrizi cu toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å, în dezvoltarea cårora grupul KWS a alocat investi¡ii majore ¿i care au câ¿tigat ¿i mai mult aprecierea declaratå a fermierilor parteneri”. Condi¡iile climatice favorabile din vestul ¿i NV ¡årii au justificat eforturile sus¡inute de companie în crearea grupei Plus4Grain, respectiv a hibrizilor de porumb cu performan¡å superioarå în condi¡ii de practici agricole avansate. “Putem vorbi ¿i de cre¿terea cotei de pia¡å la porumb, ajunså la 14%, ¿i de notorietatea din ce în ce mai vastå a segmentului nostru de floarea-soarelui, care a început så î¿i dovedeascå performan¡a în ferme, înregistrând astfel o cre¿tere în cota de pia¡å cu 0,5%”, mai spune Doriana Ni¡u. O altå culturå importantå în portofoliul companiei este rapi¡a. Pe fondul unei suprafe¡e puternic diminuate, hibrizii KWS au performat excelent, atingând o cotå de pia¡å de 25%. “To¡i cultivatorii de rapi¡å au auzit de Umberto KWS”, spun reprezentan¡ii companiei. “Mai nou, am lansat un alt hibrid de nouå genera¡ie, Hillico, foarte solicitat încå din primul an de sezon comercial. Tot ca un plus, anul trecut am adus în România primul soi de soia KWS Annika, deja prezent în culturi cu rezultate foarte bune.”

a consemnat Robert VERESS

Noutå¡ile anului 2021 “Ne a¿teptåm ca 2021 så vinå cu mai multå certitudine în zona sanitarå, pentru cå factorul climatic este imposibil de previzionat. Ceea ce putem face în acest sens, este så oferim solu¡ii cât mai performante pentru fiecare dintre situa¡iile climatice care pot apårea”, explicå directorul de marketing. Deocamdatå este devreme ca så aprecieze cum va decurge anul, dar KWS va continua så lanseze hibrizi noi ¿i performan¡i, atât de porumb, cât ¿i de floarea-soarelui sau rapi¡å. Fiecare va fi prezentat la momentul potrivit. ¥n 2020 KWS a demarat un proiect de 6 milioane de euro, o investi¡ie în Sta¡ia de Procesare Porumb de lângå Bråila. Aceasta înseamnå moder nizarea liniei de condi¡ionare ¿i uscare a semin¡elor, proiect pe care inten¡ioneazå så îl finalizeze în 2021, ¿i cre¿terea volumelor procesate la standarde de calitate foarte ridicate. “Prin toate aceste ac¡iuni, ne propunem så fim prezen¡i în cât mai multe ferme la nivel na¡ional cu produse performante, pe o mai largå paletå de culturi, ceea ce poate avea ca efect direct atât cre¿terea sustenabilå a cifrei de afaceri, a volumului de investi¡ii ¿i, bineîn¡eles, a profitabilitå¡ii companiei prin modelul de business implementat, care este unul cu un circuit complet”, sintetizeazå Doriana Ni¡u. “Vrem så venim în fiecare an cu ceva mai bun, mai performant, care så sus¡inå fermierii så fie ¿i mai profitabili. O parte majorå din veniturile grupului este direc¡ionatå cåtre cercetare ¿i dezvoltare, investi¡ii în echipamente de ultimå genera¡ie ¿i în profesionalismul echipei.” 29

CULTURI VEGETALE

Fi]i iste]i, s\ nu pierde]i ce ave]i! dr. ing. Ioan ENOIU director strategii integrate NATUREVO

chimbårile climatice ¿i efectele lor fac ca ob¡inerea produc¡iei agricole så devinå din ce în ce mai dificilå. Anul 2020 a avut câteva elemente deosebite, între care: - seceta pedologicå prelungitå începând din toamna anului 2019, continuatå în 2020 pânå în lunile septembrieoctombrie, pe cea mai mare parte a suprafe¡elor agricole; - perioade ploioase sau ploi de scurtå duratå, cu cantitå¡i mari de apå, repartizate neuniform; - seceta atmosfericå prelungitå pe durate lungi de timp, cuprinzând ¿i perioadele de înflorire ¿i fecundare la mai multe culturi; - radia¡iile solare puternice au afectat toate culturile; - fermierii au aplicat doze ridicate de îngrå¿åminte cu azot, cu speran¡a cå vor stimula cre¿terile ¿i implicit produc¡ia, dar efectul a fost de afectare majorå a culturilor, atât din cauza lipsei apei (plantele fertilizate cu azot cer mai multå apå), cât ¿i sensibilizårii culturilor la radia¡ii ¿i la boli; - în acest an, culturile de toamnå sunt în stadii de vegeta¡ie mult mai bune decât în luna ianuarie 2020, înså fermierii trebuie så aibå urgent în vedere câteva aspecte importante pentru a evita apari¡ia unor pierderi majore:

Apa din sol - este în multe zone/sole la niveluri satisfåcåtoare. Este important ca prin verigile tehnologice pe care le aplicåm så evitåm pierderea acesteia sau consumul exagerat. Aten¡ie deosebitå trebuie acordatå urmåtoarelor aspecte: - men¡inerea stårii de sånåtate a cul30

turilor, pentru a evita cre¿terea consumurilor de apå, elemente nutritive ¿i diminuarea poten¡ialului productiv; - ponderarea cre¿terii, prin utilizarea unor fertilizan¡i echilibra¡i (evitarea excesului de azot) ¿i a unor

dr. ing. Ioan ENOIU director strategii integrate NATUREVO

substan¡e cu efect de reducere a cre¿terilor; se reduce astfel consumul de apå ¿i transpira¡ia; - utilizarea îngrå¿åmintelor cu azot cu eliberare controlatå, pentru a evita dezechilibrele nutritive; acestea diminueazå consumul de apå; - utilizarea substan¡elor bioregulatoare sau cu caracter elicitor, pentru reducerea consumurilor de apå. Cre¿terile vegetative avansate În multe zone, din cauza perioadelor cålduroase din noiembrie ¿i decembrie, culturile au crescut, trecând de limita vegetativå normalå pentru aceastå perioadå. În acest context, la foarte multe culturi a apårut “foamea de azot”, deficien¡a de fosfor ¿i sulf; aceste condi¡ii deregleazå procesele fiziologice ¿i sensibi-

lizeazå plantele la atacul de boli, în unele locuri manifestându-se un atac pregnant de boli. Atacul mu¿telor cerealelor a apårut încå din toamnå ¿i s-a manifestat ¿i în ferestrele iernii, când au fost temperaturi de peste 10 -12 grade Celsius. Este important så urmårim ¿i atacurile de Ceutorhynchus la rapi¡å. Se impune, deci, så se ia måsuri pentru asigurarea necesarului de elemente nutritive, dar în forme cu eliberare controlatå, pentru a evita cre¿terile rapide, în paralel cu tratamente pentru controlul agen¡ilor de dåunare.

Apari¡ia ¿i dezvoltarea buruienilor Condi¡iile climatice au favorizat germinarea ¿i cre¿terea buruienilor, care devin concuren¡i importan¡i pentru plantele de culturå, prin utilizarea apei ¿i elementelor nutritive din sol. În situa¡ia unor infeståri puternice, este necesarå aplicarea timpurie a erbicidelor, anume a celor cu ac¡iune prelungitå ¿i la temperaturi mai scåzute. Temperaturile mai mari fa¡å de anii anteriori În aceste condi¡ii, se devanseazå toate lucrårile, astfel încât så se gråbeascå parcurgerea fenofazelor, pentru a evita intrarea culturilor nepregåtite în perioadele de secetå pedologicå, atmosfericå sau radia¡ii solare puternice. Pentru culturile de primåvarå, devine foarte importantå ¿i alegerea soiurilor sau hibrizilor care se preteazå în anumite zone ¿i sunt mai adapta¡i la perioadele cu secetå pedologicå ¿i atmosfericå pronun¡ate sau radia¡ii intense. În toate cazurile, adaptarea verigilor tehnologice, prin utilizarea produselor care måresc rezisten¡a la factori de stres, reprezintå elementul definitoriu pentru realizarea unei produc¡ii agricole performante. Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE Starea câmpului la culturile de toamnå ¥n multe zone din Moldova, din cauza temperaturilor care au coborât sub -17°C în condi¡iile unui strat insuficient de zåpadå ¿i a unui sol cu umiditate ridicatå, sunt posibile reduceri ale densitå¡ii plantelor viabile, în special la genotipurile sensibile la ger. În func¡ie de evolu¡ia ulterioarå a vremii, materialul vegetal în descompunere ar putea constitui o condi¡ie favorabilå pentru råspândirea unor boli foliare la desprimåvårare. O altå zonå supuså unor temperaturi scåzute (-15°C) este cea cuprinså între Ro¿iorii de Vede ¿i Videle, dar durata de expunere la temperaturi sub -12°C pare så fi fost mai scåzutå. În zona Fundulea, observa¡iile de câmp (efectuate de dr. Emil Georgescu) au indicat urmåtoarele aspecte: Rapi¡a este acoperitå de zåpadå în propor¡ie de 50-75%. Acolo unde nu s-a intervenit cu un retardant (tebuconazol etc.), plantele au avut o dezvoltare foarte bunå în perioadele calde, fiind prea înalte, apårând astfel riscul de a suferi arsuri sau brunificåri ale aparatului foliar, în cazul unor valuri de frig cu temperaturi sub -15°C. Orzul semånat în epoca optimå este acoperit de zåpadå în propor¡ie de 75-100%, în timp ce orzul semånat mai devreme, în luna septembrie, este acoperit de zåpadå în propor¡ie de 50-75%. De asemenea, la orzul semånat timpuriu au fost observate brunificåri ale vârfului frunzelor ie¿ite din zåpadå. O situa¡ie asemånåtoare s-a regåsit la grâul de toamnå (grâul semånat în epoca optimå este acoperit de zåpadå în propor¡ie de 75100%, în timp de grâul semånat în septembrie este acoperit de zåpadå în propor¡ie de 60-80%).

informa¡ii structurate de ASAS 32

Un fungicid multi-site împotriva apari]iei rezisten]ei Pe fondul cre¿terii rezisten¡ei la fungicidele cu mod de ac¡iune unic, speciali¿tii considerå cå tehnologiile de protec¡ie trebuie så includå ¿i fungicide multi-site, pentru a se asigura o protec¡ie adecvatå a culturilor împotriva bolilor ¿i a prelungi eficacitatea produselor single-site.

råspuns la aceastå nevoie, Adama lanseazå MSI Protech - singura tehnologie cu ac¡iune antifungicå multisite pentru cereale, care oferå un instrument superior de combatere a rezisten¡ei speciilor de Septoria, în paralel cu cre¿terea eficacitå¡ii produselor partenere. MSI Protech este eficient împotriva tuturor tulpinilor de Septoria - inclusiv împotriva tulpinilor multirezistente ¿i tulpinilor CAR R, rezistente la SDHI. De fapt, acest nou tip de fungicid este singurul cu efect de întrerupere a rezisten¡ei care existå aståzi pe pia¡å. Prin ac¡iunea multi-site, MSI Protech întrerupe diviziunea celularå din nucleu, stopeazå produc¡ia de energie din mitocondrii ¿i împiedicå dezvoltarea celularå din membrane. Compozi¡ia chimicå a acestei tehnologii noi, multi-site, oferå un mijloc excep¡ional de gestionare a rezisten¡ei tuturor tulpinilor de Septoria, reducând, totodatå, rezisten¡a de tip DMI ¿i SDHI ¿i diminuând semnificativ tulpinile multi-rezistente. MSI Protech optimizeazå eficacitatea produselor de amestec, dublând durata de via¡å a substan¡elor cu ac¡iune single-site. Acest lucru ajutå la prevenirea apari¡iei rezisten¡ei la fungicide ¿i oferå un control eficace asupra bolilor, maximizând poten¡ialul de pro-

duc¡ie. Aceastå tehnologie oferå o solu¡ie pe care producåtorii de cereale din întreaga lume o a¿teaptå de mult. Începând cu 2021, Adama are în portofoliul såu de produse pentru protec¡ia culturii de grâu fungicidul Phoenix, cu tehnologie MSI Protech. Phoenix are ac¡iune de contact multi-site, ac¡ionând simultan ca inhibitor al agen¡ilor patogeni prin multiple cåi biochimice. Con¡ine 500 g/l folpet, substan¡å activå cu ac¡iune preventivå de contact. Folpet împiedicå instalarea infec¡iilor la suprafa¡a organelor tratate prin inhibarea germina¡iei sporilor ¿i cre¿terea tubului germinativ, prin procesul biochimic de blocare a metabolismului celular al respira¡iei ciupercilor sensibile. Phoenix se aplicå la grâu de la începutul alungirii tulpinii pânå la începutul înfloritului (BBCH 30 - 59). Folosit în tehnologiile care con¡in produse din grupa triazolilor, întrerupe ciclul de triazoli, deoarece substan¡a activå folpet este din clasa chimicå Phthalimide. Phoenix se poate aplica în amestec cu Leander 750 EC la cultura de grâu.

Adama Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

Xilon - premiul pentru cel mai bun La început de an suntem bucuro¿i så vå prezentåm o nouå verigå tehnologicå, demnå de cele mai avansate ferme din întreaga lume. Este vorba despre noul Xilon, desemnat “Cel mai bun fungicid biologic al anului 2020”, în cadrul competi¡iei mondiale Agrow's Crop Science Awards, dezvoltat de cåtre departamentul New Tech al grupului Kwizda Agro, un fungicid biologic pe bazå de ciuperca Trichoderma asperellum, cu omologare la floarea-soarelui, porumb ¿i soia.

perioarå de protec¡ie, selectatå cu aten¡ie din peste 300 de tulpini. Datoritå modului unic de ac¡iune ¿i formulårii superioare a produsului, produsul prezintå beneficii importante pentru culturi:

Controlul patogenilor Xilon prezintå 4 moduri prin care ac¡ioneazå împotriva patogenilor. Remarcåm cå acest fungicid biologic este un element foarte important pentru instituirea unui sistem de management al rezisten¡ei: prin modul såu de ac¡iune, contracareazå ciupercile dåunåtoare, Xilon este primul fungicid biologic cu fårå a stimula înså sistemele de dezun spectru larg de control al bolilor pentru voltare a rezisten¡ei. culturå mare, care prezintå beneficii ¿i asupra sånåtå¡ii solului. Eficacitatea sa este comparabilå cu cea a produselor conven¡ionale, o serie de 100 de teste (desfå¿urate în loturi de testare GEP ¿i în ferme) indicând eficien¡å egalå cu cea a tratamentelor antifungice foliare.

3 tipuri de beneficii ale fungicidului biologic Xilon Xilon con¡ine o tulpinå de Trichoderma asperellum având capacitate su-

Mecanismele ce conlucreazå pentru controlul patogenilor: Sinteza de enzime care degradeazå pere¡ii celulari ai patogenilor. Aceste substan¡e au capacitatea de a interac¡iona cu lipidele ¿i cu apa, creând bre¿e în membranele celulare, ceea ce perturbå metabolismul celular ¿i determinå moartea celulelor. Hiperparazitismul. Atunci când T34 (adicå ciuperca Trichoderma asperellum) intrå în contact cu un patogen, în-

cepe så producå hife laterale. Cu ajutorul acestora, înconjoarå hifele inamice ¿i eliminå patogenul. Barierå fizicå împotriva patogenilor. Dincolo de protec¡ia prin mijloace chimice (sinteza de enzime), T34 ajutå plantele så ¡inå la distan¡å agen¡ii patogeni. Colonizarea rådåcinilor are loc într-o perioadå scurtå de timp; remarcåm faptul cå prezen¡a micorizelor cre¿te ¿i capacitatea plantelor de absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, ceea ce va determina o productivitate crescutå.

Sporii de Trichoderma asperellum germineaz\ [i se formeaz\ noi hife

Rezisten¡å sistemicå. T34 ajutå planta så-¿i pregåteascå mai bine apårarea contra bolilor. Trichoderma asperellum are efect de vaccin: contactul cu acest microorganism determinå planta så secrete anumite substan¡e de protec¡ie, care o pregåtesc pentru atacurile agen¡ilor patogeni. Xilon protejeazå plantele de infec¡iile primare ale bolilor cu transmitere prin sol: dupå cum ¿tim, o bunå parte dintre bolile foliare sunt declan¿ate de fungi. Prezen¡a Trichoderma asperellum înseamnå un numår mai mic Profitul Agricol 3/2021

CULTURI VEGETALE

fungicid biologic în 2020 de agen¡i patogeni în jurul plantelor ¿i o probabilitate mai micå de infestare. Spectrul de combatere este vast, cuprinzând patogeni dintre cei mai temu¡i: floarea-soarelui (Sclerotinia sclerotiorum), porumb (Fusarium spp.), cu rol important în reducerea micotoxinelor, soia (Sclerotinia sclerotiorum).

Sånåtatea ¿i buna dezvoltare a plantelor T34, ingredientul activ con¡inut de Xilon, ac¡ioneazå complex pentru protec¡ia plantelor împotriva bolilor cu transmitere prin sol. Cu alte cuvinte, Xilon ac¡ioneazå în direc¡ia reducerii stresului biotic, ceea ce permite culturilor så-¿i utilizeze resursele pentru cre¿terea productivitå¡ii. De asemenea, prezen¡a ciupercii Trichoderma asperellum sus¡ine absorb¡ia de apå ¿i de nutrien¡i. Aceastå ciupercå, bine dezvoltatå datoritå sus¡inerii plantelor, exploreazå volume mari de sol. Aici produce acizi care intrå în reac¡ie cu nutrien¡ii: astfel, legåturile chimice ini¡iale se rup, iar substan¡ele rezultate sunt nutrien¡i u¿or de absorbit ¿i utilizat de cåtre plante. Prin ac¡iunea Xilon se înregistreazå beneficii vizibile în dezvoltarea plan-

Sol\ tratat\ cu XILON (stânga) versus sol\ netratat\ (dreapta)

telor, chiar de la începutul dezvoltårii: råsårire amelioratå, înrådåcinare foarte bunå, fotosintezå mai puternicå. La începutul dezvoltårii, plantele nu au capacitatea de a absorbi fosforul din sol, iar Trichoderma asperellum ac¡ioneazå spre mobilizarea acestuia ¿i prin transformarea sa în compu¿i u¿or de absorbit. De asemenea, Xilon duce la scåderea pH-ului solului, ceea ce determinå o absorb¡ie superioarå a fosforului, precum ¿i a fierului.

Protec¡ia solului T34 determinå descompunerea superioarå a materiei organice ¿i o disponibilitate mai mare a nutrien-

Tehnologie hibridå vs Tehnologie conven¡ionalå Eficien¡a Xilon în privin¡a contracarårii bolilor fungice este doveditå prin rezultatele ob¡inute la teste. Produsul prezintå beneficii fa¡å de produsele conven¡ionale: 1. Mai multå flexibilitate în aplicare la floarea-soarelui deoarece este nevoie doar de o singurå aplicare de fungicid; 2. Solu¡ie sustenabilå: o aplicare de fungicid poate fi înlocuitå printr-un fungicid biologic; 3. Risc foarte scåzut, aproape 0, de apari¡ie a rezisten¡ei. Profitul Agricol 3/2021

¡ilor. De asemenea, determinå o revitalizarea a solului prin echilibrarea faunei utile; remarcåm faptul cå T34 nu afecteazå microorganismele benefice (selectivitate). În plus, ac¡iunea acestei ciuperci face posibilå economia de resurse: sunt necesare cantitå¡i mai reduse de fungicide ¿i fertilizan¡i.

Descompunerea resturilor vegetale (4 zile dup\ aplicare). Stânga - netratat. Dreapta - efectul Trichoderma Asperellum sursa https>//xilon-protect.com/soil-health/

Pentru mai multe detalii referitoare la beneficiile noului produs XILON®, contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania sau accesa¡i www.kwizda-agro.ro

Robert Mihai 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Best Feed Nutrition asigur\ o furajare optim\ Medicul veterinar Costinel ºiculeanu a construit o cooperare constantå cu ferme importante din România timp de 20 de ani. Firma are sediul la Sângeorgiu de Mure¿, jude¡ul Mure¿. “Eu aduc aditivi furajeri din ¡årile Uniunii Europene, care intrå în componen¡a furajelor pentru påsåri, porci ¿i pentru vaci”, spune Costinel ºiculeanu. Lucrez, în special, cu FNC-urile mari de furaje pentru påsåri, porci, miei ¿i vi¡ei. Oferim o multitudine de aditivi de la probiotice, acidifian¡i, arome ¿i alte produse. Reprezint în România companiile Lucta Spania, probabil cel

mai mare producåtor de arome ¿i esen¡e din lume, Adecco Cehia, cel mai mare producåtor de aditivi furajeri din Cehina, Evonic, un mare producåtor de aminoacizi ¿i probiotice din Germania. De asemenea, mai lucrez cu firma Lek Veterina din Slovenia pentru vitamine, aminoacizi ¿i alte produse lichide, cu altå firmå pentru proteinå vegetalå etc.” Clien¡ii societå¡ii Best Feed Nutrition sunt în primul rând combinatele mari de zootehnie din România: Avicola Buzåu, Transavia, Agricola Interna¡ional, CAI Curtici, Porc Prod, Balota. Vinde produse pentru gåini ouåtoare,

Costinel }ICULEANU pui breuler, porci, scroafe, purcei. Nu ocole¿te nici fermele mici.

Compania PEM construie[te hale pentru zootehnie PEM construie¿te hale din o¡el ¿i produce sisteme de hale modulare, la costuri convenabile, care îndeplinesc aspira¡iile arhitecturale. “Noi suntem constructori de hale metalice, înså ne adaptåm în func¡ie de ceea ce cautå fermierii”, spune Raul Giurgiu, reprezentantul companiei. “Dacå e vorba despre depozite pentru cereale, e simplu. Construim hale pentru vaci, porci, påsåri. Facem de toate. Am ridicat recent un abator la Sântion, Bor¿, jude¡ul Bihor. Nu echipåm halele cu utilaje. Mai precis, nu predåm la cheie asemenea obiective, nu avem oferte în acest sens. În ce prive¿te proiectele europene, 36

noi le evitåm. Nu avem disponibilitatea så ne alocåm resurse atât de multe pentru decontåri, pentru birocra¡ie. Preferåm contracte de tip pau¿al ¿i fidic galben, preferåm o rela¡ie mai directå cu beneficiarul ¿i cu banca. Lucrurile merg mult mai simplu fårå interpu¿i”. Compania preferå o¡elul care este un material de construc¡ie deosebit de versatil, durabil ¿i curat. Oferå numeroase avantaje, cum ar fi, de exemplu, o eficien¡å ridicatå a costurilor, bazatå pe durata de via¡å, precum ¿i asamblarea, demontarea ¿i extinderea u¿oarå. PEM Buildings folose¿te exclusiv materiale de înaltå calitate pentru construc¡ia de hale metalice, care core-

spund celor mai noi standarde. De exemplu, zincarea completå la cald a halelor metalice PEM previne apari¡ia coroziunii. Halele metalice PEM conving prin durata lor îndelungatå de via¡å. Asamblarea halei se realizeazå în ¿antier de cåtre angaja¡ii PEM. Firma elaboreazå documenta¡ia necesarå pentru autoriza¡ia de construire. Efectueazå lucråri de infrastructurå, finisaje interioare, instala¡ii electrice, sanitare, încålzire ¿i amenajåri exterioare pânå la livrarea la cheie.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 3/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Fondurile de vân\toare trec la Conflictele dintre cultivatori ¿i beneficiarii fondurilor de vânåtoare s-au acutizat în ultima vreme. Unii fermieri mari, pågubi¡i de mistre¡i, reu¿esc så câ¿tige procesele în instan¡å dupå ani lungi. ºåranii ¿i micii fermieri råmân cu pagubele produse de fiare ¿i nu mai seamånå porumb în afara satului.

În

acest context, ministrul Nechita-Adrian Oros anun¡a încå de anul trecut cå inten¡ioneazå så determine transferul fondurilor de vânåtoare cåtre fermierii care vor så se lege la cap cu alte necazuri. “Se rezolvå foarte simplu, ne-a spus ministrul Oros. În momentul în care expirå acele contracte pentru fondurile de vânåtoare, care se aflå în mare parte pe terenurile fermierilor, cei care doresc pot så-¿i constituie fonduri de vânåtoare. Aceastå idee mi-a venit mergând prin ¡arå. Peste tot, agricultorii se plângeau cå turmele de mistre¡i le devasteazå culturile. Cei de la asocia¡iile de vânåtoare sus¡ineau cå ei ¿i-au fåcut treaba, cå ei au extras numårul de mistre¡i permis. Agricultorii spuneau cå nu-i adevårat. Am fost în Germania ¿i am discutat cu ministrul german al Agriculturii. Acolo existå landuri (nu peste tot) unde fondurile de vânåtoare sunt mai mici ¿i le gestioneazå fermierii. Ei pot så men¡inå acel echilibru între produc¡ia de cereale ¿i faunå - de la insecte ¿i pânå la animale mai mari sau mai mici. A¿a se face agriculturå - fermierii trebuie så aibå ni¿te venituri rezonabile, dar, în acela¿i timp, så nu distrugem resursele. Eu

cred cå a¿a s-ar termina conflictul dintre de¡inåtorii fondurilor de vânåtoare ¿i fermieri. ªtiu cå unii fermieri ar îmbrå¡i¿a ideea, al¡ii nu acceptå. Prin urmare, acolo unde se dore¿te acest lucru, så facem posibil så se ¿i întâmple. Vechea formå a legii nu-i proteja deloc pe fermieri pentru cå toate obliga¡iile erau ale fermierilor. Iar pagubele sau despågubirile nu erau acordate de cåtre ace¿ti gestionari ai fondurilor de vânåtoare. Eu cred cå asta este solu¡ia - nu înseamnå cå eu am dreptate - dar acolo unde fondurile de vânåtoare se suprapun, în mare parte, peste terenurile fermierilor, ar fi corect ca fermierii så gestioneze acele fonduri de vânåtoare”. Practic nu existå zonå în care så nu fi întâlnit fermieri nemul¡umi¡i de distrugerile provocate de sålbåticiuni, dar ¿i de... vânåtori. “Nu e normal så gåsesc pe grâul meu urmele vânåtorilor care intrå cu ma¿ini grele de teren”, spune Aurel Nie¿ din ªicula, jude¡ul Arad. “Fermierii trebuie så conducå fondurile de vânåtoare. Ståteam de vorbå în curte cu pre¿edintele Nicolae Båcanu de la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine ¿i ni¿te vânåtori erau gata så ne pu¿te. Trågeau dupå fazani ¿i alicele cådeau pe ¡iglå. Avem probleme mari cu iepurii, caprele, cu mistre¡ii. Nu ne întreabå nimeni dacå vrem så dåm påmântul nostru în fondul lor de vânåtoare, pur ¿i simplu se fac ståpâni pe terenul nostru. În urmå cu 30 de ani, nu existau mistre¡i la noi. Fazanii scot gråun¡ele semånate cum scoate cioara. Nu mai pu¿cå nimeni ciorile ¿i s-au înmul¡it peste måsurå. În unii ani, ¿oarecii månâncå tot ce punem în påmânt. Unii fermieri întorc porumbul din cauza lor. Iepurii månâncå floareasoarelui când råsare”. Prin octombrie, am fost în Olt la un mare fermier ca så-i våd vacile. “Am 200 de hectare de pådure ¿i m-am dus så

våd ce au mai fåcut ho¡ii de lemne. Coboarå trei geala¡i dintr-o ma¿inå de teren. «Ce-i cu tine, bå, aici?», må ia unul la rost. «Påi e pådurea mea...» «Bå, aici e fondul de vânåtoare al lui Liviu Dragnea ¿i aici nu calci dacå vrei så mai iei subven¡ie!» Am tåcut pentru cå nu ¿tii de ce ar fi å¿tia în stare. Sigur cå este o situa¡ie anormalå ¿i cå a¿ vrea så preiau eu fondul de vânåtoate de pe terenul meu”, mi-a zis fermierul care a preferat så råmânå anonim. Existå ¿i fermieri care vor så se reglementeze statutul vânatului, dar nu au de gând så se lege la cap cu fondurile de vânåtoare. “Ce så facem noi cu fondurile de vânåtoare?, întreabå Ioan Chiriac de pe valea Siretului. Adicå nu am suficiente probleme? Så am grijå ¿i de mistre¡i? În Germania, a intrat o mistrea¡å din Polonia ¿i s-a pråbu¿it pre¡ul cårnii de porc, iar China nu mai importå din Germania. Umbrårescu a renun¡at la fondul de vânåtoare. Eu am început så câ¿tig procesele cu mistre¡ii. Fermierii trebuie så deschidå procese pâ-

Profitul Agricol 3/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

fermieri nå când instan¡ele vor în¡elege cå avem necazuri. E greu, procedura este dificilå, dar nu avem altå cale. Când vor plåti despågubiri, fondurile private vor renun¡a pentru cå nu vor putea suporta cheltuielile. Fermierii trebuie så probeze cu documente. Procesul-verbal trebuie semnat de to¡i membrii comisiei de constatare”. Ludovic Orban considera hilarå discu¡ia despre mistre¡ii care råspândesc pesta porcinå africanå prin toatå ¡ara. “Hilarå ni s-a pårut ¿i cota impuså de mistre¡i împu¿ca¡i”, spune Sorin Lupa¿cu de la Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România. Vladimir Månåstireanu din aceea¿i asocia¡ie crede cå pericolul råmâne tot în gospodåriile ¡åråne¿ti, iar nu mistre¡ii, de¿i marile focare de pestå au izbucnit în regiunile de luncå ¿i din Delta Dunårii, cu påduri, la frontiera cu Ucraina, adicå acolo unde efectivul mistre¡ilor råmâne foarte mare. Iar fermierii din vestul României cer insistent vânarea mistre¡ilor.

Ioan Lado¿i a lansat o rachetå care ne pune pe gânduri: “Se spune mereu cå pesta porcinå africanå nu trece la om, dar cine poate garanta cå acest virus nu va suferi o muta¡ie într-o zi ¿i va contamina astfel ¿i oameni? Ce va fi atunci?” “Fondul de vânåtoare trebuie så intre în patrimoniul fermierilor, ¿i a¿a am controla mult mai bine numårul de mistre¡i. Fauna se înmul¡e¿te din ceea ce cultivå fermierii ¿i profitul este al altcuiva”, spune Vlad Ciurdariu din jude¡ul Arad. “Chiar dacå mergem ¿i ne plângem la fondul de vânåtoare, ei ne spun cå n-au ce så ne facå, dacå nu ne convine ceva, så-i dåm în judecatå. Dacå ei nu pot så ia måsuri, så facem noi, care suntem proprietari de terenuri ¿i så-l gestionåm noi”, este de pårere Ionel Lucu¿ din Timi¿. Dimitrie Muscå, director general la Combinatul Agroindustrial Curtici, are cele mai evidente argumente: “Eu a¿ accepta så-mi dea mie fondurile de vânåtoare. Mistre¡ul månâncå tot cât un porc, dar distruge cât 10. Trage porumbul jos, ia o gurå ¿i pleacå mai departe. Månâncå såmân¡a din påmânt. Nu e påcat de acei oameni care bagå 30004000 de lei pe un hectar de porumb ¿i

nu se aleg cu nimic? E posibil a¿a ceva? Ministrul Oros s-a dus în jude¡ul Cluj, la el acaså. Fermierii de-acolo i-au cerut categoric så facå totu¿i ceva. Suntem mai mul¡i ¿i mai puternici decât cei din Parlament, dar diferen¡a este cå noi suntem aici ¿i ei acolo... Singura modalitate este så ne ducem peste ei. Te duci în focar ¿i omori porcii ¡åranului sau ai fermierului. Nu discu¡i! Lege, poli¡ie, jandarmi! ªi cu mistre¡ii nu faci nimic. Nu må pot în¡elege cu ministrul de la Mediu... Nu-i nimic, te duci ¿i ba¡i cu pumnul în maså la premier. A apårut Ordinul 1400 pentru vânåtoare. Nu poate nimeni så împu¿te o vulpe sau un ¿obolan fårå ¿eful fondului de vânåtoare. Apelul meu cåtre fermieri este så terminåm cu ei definitiv. Suntem singura ¡arå din Europa unde animalul nu este al propietarului de påmânt.” La rândul lor, de¡inåtorii fondurilor de vânåtoare resping vehement ideea ¿i spun cå fermierii au nevoie de arme ¿i de permis ca så le ia locul. Ioan Florin Mar¡i¿ controleazå patru fonduri de vânåtoare din jude¡ul Arad: Pâncota, Sintea, ªu¿ag, Tisa-Lunc¿oara. Toate pe terenurile fermierilor. Nici nu vrea så audå de transferul fondurilor de vânåtoare. “La momentul actual nu cred cå se poate realiza transferul pentru cå, potrivit legii, gestionarul fondului de vânåtoare nu poate så fie decât o asocia¡ie de vânåtoare, licen¡iatå în acest sens. ªtiu cå fac pagube în agriculturå, dar ei nu pot fi extermina¡i”, spune Mar¡i¿. Îl are alåturi pe Nicu Deme, directorul AJVPS Arad: “Mi se pare o mare abera¡ie. Un fermier poate så aibå un teren agricol pe unul, douå, trei, patru fonduri de vânåtoare acolo. Ce faci, îi dai toate fondurile de vânåtoare?” Vânåtorii propun så li se permitå vânåtoarea pe timp de noapte, la lanternå, de¿i europenii interzic asta. Så speråm cå ministrul Oros va gåsi trecere la PSD ca så modifice legea vânåtorii în sensul normal al lucrurilor.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 3/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Disperarea cresc\torilor de Bazna [i Mangali]a Membrii Asocia¡iei crescåtorilor de rase autohtone Bazna ¿i Mangali¡a, cu sediul în Arad, se plâng cå de 12 luni cunosc un blocaj total al activitå¡ilor. Pesta porcinå africanå a agravat situa¡ia ¿i s-a ajuns chiar la lichidarea a sute de animale din mai multe ferme de reproduc¡ie.

ostina Maria Dan, din Arad, secretara executivå a asocia¡iei, a explicat: “Suntem bloca¡i de un an. În 2020, în ianuarie, am început negocierile cu MADR ¿i ANSVSA, privind semnarea acelui ordin de biosecuritate, ¿i numai prin varå am avut ultima variantå, dar degeaba. Efectele sunt dramatice asupra situa¡iei economice a crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a. Avem blocatå reproduc¡ia suinelor. Råmânem la acela¿i efectiv care îmbåtrâne¿te ¿i asta se întâmplå de 12 luni. Nici nu este sånåtos så opre¿ti animalele så se înmul¡eascå, fiindcå noi asta facem. Dacå într-o fermå, în 2020, aveam 10 animale, în 2021 vom avea tot 10. Neavând voie så-¿i vândå animalele, fermierul nici nu poate så ¿i le înmul¡eascå. Deci statul ne blocheazå activitatea”. Fermierii aten¡ioneazå cå nu pot face nicio mi¿care a animalelor cåtre alte gospodårii. Este interzis. Numai fermele de tip A care sunt înregistrate la DSVSA din unele zone mai reu¿esc cumva, dar membrii asocia¡iei nu ajung la acele exploata¡ii, fiindcå nu au fermele încadrate în condi¡iile de biosecuritate ¿i a¿teaptå cu animalele nevândute de un an. De aceea Asocia¡ia crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a cere încå o datå ca ¿i MADR så semneze cât mai urgent 40

Costina Maria Dan, secretar executiv, Asocia]ia cresc\torilor de rase autohtone Bazna [i Mangali]a

acel ordin de biosecuritate, din cauza cåruia le sunt blocatå activitatea de 12 luni. “ANSVSA l-a semnat, dar a¿teptåm så îl semneze ¿i MADR. Speråm cå noua echipå a ministerului venitå dupå alegerile din 6 decembrie 2020 så rezolve aceastå mare problemå. Atunci sar debloca activitatea noastrå ¿i totul ar intra în normal”, spune Costina Dan. Pe de altå parte, anul 2020 a fost foarte greu pentru crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a ¿i din cauza pestei porcine africane (PPA). În asocia¡ie au fost trei ferme de reproduc¡ie care s-au confruntat cu PPA ¿i proprietarii au fost nevoi¡i så ucidå toate animalele. Una a avut sute de capete, iar celelalte douåzeci de capete. Fermierii atrag aten¡ia cå amenin¡area absolutå în råspândirea PPA o reprezintå mistre¡ii care mi¿unå în voie peste tot, pânå aproape de fermele oamenilor. De aceea autoritå¡ile trebuie så vinå în sprijinul fermierilor ¿i så ia måsuri urgente de împu¿carea lor, fiindcå sunt mult prea mul¡i. Costina Maria Dan a explicat cum s-a ajuns la aceastå situa¡ie disperatå:

“Fondurile de vânåtoare declarå pe acte cå au un numår maxim de animale. În realitate se poate constata foarte u¿or numai dacå mergi pe teren cå existå o suprapopulare cu mistre¡i. Îi vezi peste tot, chiar în apropierea satelor. Dupå analizele noastre, existå ¿i de 10 ori mai mul¡i mistre¡i decât ar trebui. Ceea ce reprezintå o amenin¡are extraordinarå pentru fermieri. Surplusul acesta cere hranå ¿i spa¡iu suplimentar. Prin urmare, unde crede¡i cå se îndreaptå mistre¡ii? Exact cåtre fermele de porci, inclusiv cåtre fermele noastre de Bazna ¿i Mangali¡a. Putem noi så punem pazå mult ¿i bine, fiindcå pe aceastå PPA nu o po¡i opri a¿a. PPA poate circula prin aer, pe vegeta¡ie, pe hrana porcilor, pe hainele ¿i încål¡årile fermierilor. Prin urmare, PPA-ul reprezeintå cea mai mare amenin¡are nu numai pentru crescåtorii de Bazna ¿i Mangali¡a, ci pentru toate celelalte rase de porci. De aceea noi cerem reducerea urgentå a numårului mistre¡ilor care sunt în plus. Este singura solu¡ie så scåpåm de PPA”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 3/2021

AGRICULTURA VIITORULUI

Yara [i CF Industries

vor dezvolta un nou combustibil Doi dintre cei mai mari producåtori mondiali de îngrå¿åminte, CF Industries Holdings Inc ¿i Yara International vor så profite de tranzi¡ia la energia verde prin reconfigurarea unor fabrici de amoniac din SUA ¿i Norvegia pentru a produce energie curatå care så fie utilizatå de navele maritime. Cercetåtorii celor douå companii vor ca, prin modificarea procesului de produc¡ie pentru amoniac, care în mod normal este utilizat la îngrå¿åminte, så producå hidrogen pentru combustibili sau o formå de amoniac fårå carbon care poate fi utilizat drept combustibil pentru flotele maritime. Amoniacul regenerabil reprezintå o oportunitate în valoare de ¿ase miliarde

de euro pânå în 2030 pentru producåtorii de îngrå¿åminte, plecând de la ipoteza unor vânzåri anuale de 20 de milioane de tone pentru energie curatå ¿i combustibil maritim, fa¡å de aproape zero în prezent. Vânzårile globale de amoniac se ridicå în prezent la 180 de milioane de tone. Fabricile de îngrå¿åminte separå hidrogenul din gazele naturale ¿i îl combinå cu azotul luat din aer pentru a pro-

duce amoniac. Acest proces de produc¡ie genereazå emisii de carbon care, potrivit firmei CF Industries Holdings, poate fi evitat prin extragerea de hidrogen din apå. Acesta ar putea fi ulterior combinat cu azot pentru a produce amoniac verde, una dintre variantele de combustibil ecologic testate de industria transporturilor maritime. Adoptarea amoniacului verde sau a hidrogenului verde ca înlocuitor pentru combustibilii pe bazå de petrol ar ajuta Organiza¡ia Maritimå Interna¡ionalå (IMO) så î¿i îndeplineascå ¡inta de reducere a emisiilor. Celelalte variante de combustibili avute în vedere sunt metanolul ¿i gazele naturale lichefiate.

Profitul Agricol 3/2021

MA{INI & UTILAJE Tractoarele Deutz-Fahr 5 DF/DS pentru vii [i livezi NHR Agropartners descrie seria Deutz-Fahr Seria 5 DF / DS ca fiind tractoare performante mai ales în spa¡ii înguste, fiind concepute în principal pentru utilizarea în livezi ¿i vii cu distan¡e reduse între rânduri.

odelele DF sunt tractoare care se pot folosi doar în livezi, în vreme ce DS sunt gândite atât pentru livezi, cât ¿i podgorii ¿i se pot configura cu sau fårå cabinå. Seria 5 DF include 6 modele (5080, 5090, 5100, 5090.4, 5105 ¿i 5115), echipate cu motoare FARMotion cu 3 sau 4 cilindri, sistem turbo cu intercooler, sistem DOC pentru post-tratarea gazelor de e¿apament. Acestea acoperå o plajå de puteri între 75 CP ¿i 107 CP (maxim 112 CP). În func¡ie de model, lå¡imea totalå la spate este de minimum 1.454 mm ¿i de maximum 1.642 mm. Seria 5 DS are tot 6 modele ¿i este echipatå cu motoare de acelea¿i puteri minime ¿i maxime ca ¿i seria 5 DF, dar tractoarele gamei sunt mai înguste ¿i au

o lå¡ime totalå la spate de minimum 1.264 mm ¿i de maximum 1.517 mm. ¥n România, modelele cele mai populare sunt 5105 DS ¿i 5105 DF, care lucreazå pe domenii pomicole ¿i viticole de renume. Tractoarele 5 DS oferå o capacitate maximå de ridicare de 2.600 kg ¿i au douå versiuni de cabinå ¿i platformå: înaltå ¿i joaså, cu apåråtori de noroi mai joase ¿i diferite valori de gardå la sol. Noul concept Deutz-Fahr de punte fa¡å este unic pentru tractoarele spe-

ciale ¿i oferå o suspensie maximå în toate condi¡iile de operare. Cursa arcului de pe fiecare roatå este controlatå de un sistem electrohidraulic adaptativ, asigurând ca ro¡ile så fie întotdeauna în contact cu solul. Sistemul de comandå de trac¡iune diferen¡iatå (DTC) monitorizeazå constant rota¡iile ¿i aplicå întotdeauna cuplu pe ro¡i la contactul maxim cu solul. Unghiul de virare a pun¡ii fa¡å este de maximum 60 de grade. Transmisia dispune de ambreiaj asistat cu 45 de trepte de vitezå înainte ¿i 45 în mar¿arier. Viteza maximå este de 40 km/h, ¿i sunt echipate cu inversor hidraulic de sens sub sarcinå ¿i sistem Stop&Go, frânare hidraulicå pe 4 ro¡i ¿i cuplare automatå a trac¡iunii integrale pe 4 ro¡i. Tractoarele 5 DF/5 DS dispun de prizå de putere hidraulicå, cu 3 tura¡ii (540 / 540ECO / 1000), ¿i prizå sincronå. Sunt echipate cu instala¡ie hidraulicå optimizatå, cu 3 niveluri: flux ridicat, flux de putere ¿i flux de reglare, toate acestea controlabile cu o man¿å electronicå.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 3/2021

MA{INI & UTILAJE

Pluguri pentru ferme mici [i medii Plugurile Master, fabricate de Kuhn ¿i importate de IPSO Agriculturå, sunt eficiente în ferme mici ¿i medii, pot fi operate productiv cu tractoare de puteri relativ mici, sunt u¿or de manevrat, se amortizeazå rapid, î¿i påstreazå valoarea în timp ¿i au o serie de setåri prin care pregåtesc terenul în mod optim pentru semånat, concomitent cu încorporarea resturilor vegetale.

rintre plugurile Kuhn din portofoliul IPSO Agriculturå se numårå modelele Master 123 ¿i Master 153, fiecare cu versiunile Multi-Master ¿i Vari-Master, care asigurå o structurå de înaltå calitate a solului, înlesnind o produc¡ie vegetalå crescutå. Sunt disponibile mai multe setåri ale lå¡imii de lucru, iar plugurile dispun de o serie de inova¡ii tehnice, printre care sec¡iunea påtratå ranforsatå ¿i sis-

temele de protec¡ie ale structurii plugului (non-stop hidraulic sau bol¡ de trac¡iune), ceea ce asigurå o perioadå extinså de utilizare ¿i costuri de mentenan¡å reduse.

Master 123 Master 123 sunt disponibile cu 3 pânå la 6 trupi¡e, concepute pentru tractoarele de putere medie (105 -140 CP pentru modelele cu 3-4 trupi¡e, respectiv 176 - 210 CP pentru cele de 5-6 trupi¡e). Reglarea lå¡imii de lucru pentru Vari-Master 123, de exemplu, se face de la 30 la 45 cm pentru degajare de sol între trupi¡e de 90 cm ¿i de 30 la 50 cm pentru degajare de sol între trupi¡e de 102 cm. Lå¡imea de lucru este schimbatå hidraulic direct din cabinå. Corectarea lå¡imii de lucru a primei trupi¡e ¿i reglarea alinierii se fac automat. Pentru reversarea plugului trupi¡ele se pliazå automat la cea mai micå lå¡ime pentru cea mai bunå degajare la sol. Dupå reversare, plugul se întoarce la lå¡imea de lucru memoratå.

Master 153 Plugurile Master 153 au fost create pentru folosire intensivå, în condi¡ii de lucru mai dificile ¿i cu tractoare de putere mai mare (160 - 270 CP, pentru echipare cu 4 pânå la 6 trupi¡e). Pentru gama Master 153 sunt disponibile op¡ional trupi¡e cilindrice, care au ca prim avantaj reducerea cu pânå la 20% a for¡ei de trac¡iune ¿i scåderea substan¡ialå a consumului de combustibil, datoritå caracteristicilor diferite de întoarcere a brazdei ale trupi¡elor cilindrice. Un alt avantaj îl reprezintå realizarea unui a¿a-numit fund lat al brazdei, ce permite folosirea anvelopelor late pentru cre¿terea trac¡iunii, reducerea compactårii solului ¿i a uzurii pere¡ilor anvelopelor. Reglarea lå¡imii de lucru se face la fel ca la Master 123, cu acelea¿i facilitå¡i (reglare automatå din cabinå, pliere automatå, memorarea lå¡imii de lucru). Arpad DOBRE

Profitul Agricol 3/2021

MA{INI & UTILAJE

Pat germinativ de calitate cu turbocombinatoarele Quivogne Pentru un pat germinativ uniform prelucrat (fårå denivelåri sau bulgåri), General Leasing recomandå echipamentele Quivogne, cu accent pe Turbocombinator, destinate prelucrårii solului în vederea ob¡inerii patului germinativ optim pentru semånat.

ceste combinatoare au în echiparea standard urmåtoarele componente: rulou frontal (ruloul 1) cu diametrul de 330 mm, tip colivie, cu bare plate, barå de nivelare dreaptå, reglabilå, amplasatå dupå ruloul 1, în fa¡a organelor de afânare, un grup interschimbabil de elemente, cu organe de afânare tip daltå reversibilå sau labå de gâscå, un rulou intermediar (ruloul 2) cu diametrul de 330 mm, tip colivie, cu bare plate, amplasat dupå organele de afânare, barå de nivelare dreaptå, reglabilå, amplasatå dupå ruloul 2 ¿i un tåvålug tip colivie, cu ¡evi rotunde, cu diametrul de 400 mm, pentru omogenizarea ¿i consolidarea solului. Op¡ional, în locul tåvålugului tip colivie se poate monta un tåvålug greu, tip Crosskill, cu diametrul de 400 mm. 46

Cultivatoarele Turbocombinator pot lucra pe lå¡imi de lucru între 3 ¿i 10 metri, cu tractoare cu puteri între 80 ¿i 470 CP. Sunt construite în variante purtate sau tractate, cu cadrul rigid sau pliabil hidraulic. Adâncimea de lucru a organelor de afânare variazå între 2 ¿i 12 cm. Organele de afânare sunt de tip labå de gâscå sau daltå reversibilå. Primele tipuri de organe, labå de gâscå, pot fi cu protec¡ie cu bol¡ de forfecare ¿i dispuse pe 2 rânduri, montate pe supor¡i elastici ¿i dispuse pe 2 rânduri sau cu protec¡ie tip NON-STOP cu arcuri ¿i dispuse pe 2 rânduri. Organele de afânare tip daltå reversibilå sunt eficiente la lucrårile de primåvarå ¿i montate pe supor¡i elastici, dispuse pe 3 rânduri. Indiferent de tipul de organe alese,

nivelul fa¡å de care se måsoarå adâncimea de lucru este dat de cele douå rulouri cu diametrul de 330 mm care încadreazå grupul organelor de afânare. Astfel, se realizeazå atât coborârea perfect orizontalå, cât ¿i la aceea¿i adâncime a vârfurilor organelor de afânare, rezultând un strat prelucrat de grosime constantå, egalå cu adâncimea de lucru. Potrivit speciali¿tilor General Leasing, fermierii pot achiziona atât grupul de lucru tip labå de gâscå, cât ¿i pe cel tip daltå reversibilå. În acest mod, cu o singurå achizitie, se pot ob¡ine douå combinatoare, unul pentru lucråri de toamnå, iar celålalt, pentru lucråri de primåvarå.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 3/2021

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\torile Maschio Gaspardo pentru plante pr\[itoare În curând va începe campania de primåvarå, iar Dicor Land recomandå semånåtorile Maschio Gaspardo pentru plante prå¿itoare, echipate cu sec¡ii de semånat SP pentru teren pregåtit, respectiv MTR, atât pentru teren pregåtit tradi¡ional, cât ¿i pentru cel prelucrat minimal (minimum tillage.) Sec¡ii SP Sec¡ia SP se distinge prin u¿urin¡a, simplitatea construc¡iei ¿i precizia maximå la semånat, datoritå înål¡imii mici (140 mm) de la care cade såmân¡a din distribuitor. Semånåtoarea purtatå Sarah este echipatå cu 6 sec¡ii SP, cu buncåre de semin¡e de 34 litri ¿i cu sistem de fertilizare cu douå buncåre de 280 litri. Versiunea basculantå a elementului SP este indicatå pentru o mai mare regularitate a adâncimii, în cazul semånårii la adâncimi mai mici, ca la sfecla de zahår, de exemplu. Arcul de încårcare reglabil poate cre¿te presiunea la sol a elementului de semånat pânå la 55 kg. Arborele de transmisie cu cardan homocinetic cu decuplare rapidå garanteazå o rota¡ie uniformå a discului de

semånat, fårå a fi nevoie de vreo opera¡iune de între¡inere. Control adâncimii se face cu precizie, cu reglare continuå între 1 ¿i 10 cm. În total sunt disponibile 42 de raporturi de transmisie care, având în vedere gama variatå de discuri de semånat oferitå, pun la dispozi¡ie peste 200 de posibile distan¡e de semånat cuprinse între 2,9 ¿i 43,8 cm. Versiunile personalizate permit distan¡e de pânå la 1,5 m.

Sec¡ii MTR Elementul MTR este robust, proiectat pentru performan¡e deosebite ¿i calitate optimå la germinare chiar ¿i în

soluri mai pu¡in pregåtite. Discul dublu spårgåtor de brazdå de 420 mm, împreunå cu sistemul de reglare a adâncimii cu ro¡i independente asigurå o precizie maximå în depunerea semin¡elor la adâncimea doritå. În configura¡ia standard, sec¡iile MTR dispun de element de semånat MTR cu bråzdar dublu disc, douå buncåre de fertilizan¡i cu capacitatea de câte 280 litri fiecare, cu fertilizare cu bråzdar dublu disc. Buncårul sec¡iei de semånat este de 36 litri, distan¡a între rânduri este de 70 cm, iar semånåtoarea este livratå în echiparea standard cu douå seturi de discuri, de semånat porumb ¿i floareasoarelui, precum ¿i cu calculator V1200 (control pe rând cu alarmå, contor de hectare). Paralelogramul solid are bra¡e de legåturå din o¡el turnat, ce permit adaptarea preciså la profilul terenului, chiar ¿i pe parcele cu denivelåri. Arcul de presiune al paralelogramului asigurå adaptarea permanentå la profilul terenului, iar presiunea pe sol este reglabilå, pânå la 150 kg.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 3/2021

Fonterra renun¡å la fermele din China Fonterra a ob¡inut aprobårile necesare pentru vânzarea subsidiarei China Farms. În luna octombrie, Fonterra a ajuns la un acord pentru cedarea fermelor cåtre compania chinezå Inner Mongolia Natural Dairy Co. Ltd, în schimbul a 531 milioane de dolari. Fonterra a investit peste 1 miliard de dolari în ultimii zece ani în construc¡ia de la zero a unor ferme moderne în regiunile Ying ¿i Yutian, înså nu au fost niciodatå profitabile. Epidemie de pestå în Tanzania Cel pu¡in 500 de porci au murit dupå declan¿area unui focar de pestå porcinå în nordul Tanzaniei. Autoritå¡ile au interzis vânzarea porcilor ¿i a produselor din carne în regiune, înså au avertizat cå virusul se råspânde¿te cu o vitezå alarmantå. Primele cazuri de infec¡ie au fost descoperite în luna decembrie. JBS î¿i stimuleazå angaja¡ii så se vaccineze Procesatorii americani de carne JBS SA ¿i Pilgrim's Pride au anun¡at cå to¡i angaja¡ii care se vaccineazå voluntar împotriva virusului COVID-19 vor primi un bonus de 100 de dolari. Programul î¿i propune så asigure protec¡ia muncitorilor din abatoare, dupå descoperirea mai multor focare de infec¡ie favorizate de mediul de lucru cu o umiditate ridicatå. Un studiu realizat de cele douå companii a aråtat cå între 60 ¿i 90% dintre angaja¡ii lor inten¡ioneazå så se vaccineze. Fermierii indieni refuzå oferta guvernului Organiza¡iile fermierilor indieni au respins oferta guvernului de a suspenda timp de 18 luni pachetul controversat de reforme agricole care a provocat proteste masive în capitala Delhi. Fermierii cer în continuare abrogarea definitivå a legilor, solicitare pe care autoritå¡ile au refuzat-o în mod repetat. Protestatarii au respins ¿i oferta de mediere a Cur¡ii Supreme de Justi¡ie a Indiei pentru aplanarea disputei. 48

INFORMA}II

EXTERNE Joe Biden anun]\ primele reforme agricole Imediat dupå preluarea func¡iei, noul pre¿edinte american, Joe Biden, a semnat mai multe ordine executive care modificå în multe domenii politicile promovate de administra¡ia Trump. Noul lider de la Casa Albå vrea så acorde imediat drepturi imigran¡ilor care muncesc ilegal în agricultura americanå. Sunt aproximativ 1,25 milioane de muncitori afla¡i în aceastå situa¡ie care vor primi cartea verde. Dupå o perioadå de trei ani, ace¿tia pot aplica pentru ob¡inerea cetå¡eniei. Organiza¡iile fermierilor au salutat decizia ¿i au subliniat cå aprovizionarea cu alimente a SUA nu ar putea fi asiguratå fårå aportul muncitorilor stråini. “În perioada pandemiei, ace¿ti an-

gaja¡i esen¡iali au continuat så munceascå pentru hrana americanilor, de¿i î¿i riscau via¡a”, a declarat Rob Larew, pre¿edintele Uniunii Na¡ionale a Fermierilor. O altå måsurå anun¡atå de Biden este majorarea cu 15% fa¡å de nivelul actual a ajutoarelor alimentare pentru familiile cu copii care au venituri mici.

Tyson Foods va pl\ti 221,5 milioane de dolari Grupul Tyson Foods, cel mai mare producåtor de carne de pui din Statele Unite, a ajuns la un acord cu procurorii americani în ancheta privind practicile neconcuren¡iale de aranjare a pre¡urilor de pe pia¡å. Compania va plåti o amendå de 221,5 milioane de dolari, înså în¡elegerea trebuie aprobatå de un judecåtor federal. Este cea mai mare amendå de pânå acum într-o investiga¡ie mai amplå, în care sunt acuzate mai multe companii mari. Pilgrim's Pride, principalul competitor al Tyson Foods, a acceptat în luna martie 2020 så plåteascå

o amendå de 75 milioane de dolari. Investiga¡ia antitrust vizeazå zeci de producåtori care sunt acuza¡i cå au constituit încå din anul 2008 un cartel prin care î¿i coordonau produc¡ia pentru a cre¿te în mod artificial pre¡ul cårnii de pui. Companiile Amick Farms, Fieldale Farms, George's ¿i Peco Foods au ajuns ¿i ele la o în¡elegere cu autoritå¡ile. Tyson Foods a cooperat cu procurorii din anul 2019, în speran¡a cå va scåpa de sanc¡iuni.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 3/2021

MICA PUBLICITATE

VINDE SÅMÂNºÅ DE NÅUT (soiuri autohtone) pentru campania de semånat din primåvara 2021. Pre¡ul este negociabil.

Tålpeanu Cosmin: 0728.102.997 sau cosmin.talpeanu@f-r-t.ro

SCDP Bistriţa str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, Bistriţa

VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ, DESCHISĂ, CU STRIGARE în data de 12.02.2021 ora 11:11, bunuri aprobate spre casare.

Bunurile pot fi văzute la sediul SCDP Bistrița, cu programare prealabilă la tel: 0757.072.478 Data limită pentru înscrierea la licitație: 10.02.2021 Informații suplimentare, condiții de participare și lista bunurilor poate fi consultată pe www.scdp-bistrita.ro/anunturi

Ești pregătit pentru o nouă provocare? SAATEN-UNION ROMÂNIA ANGAJEAZĂ

- Area Sales Manager BH, SM, SJ, MM - Area Sales Manager OT, DJ, GJ, VL, MH Profil candidat:

Descrierea jobului:

 Experien]\ profesional\ ;n agricultur\ (experien]a ;n v=nz\ri constituie un avantaj)<  Absolvent studii universitare, de preferat studii agronomice<  Cuno[tin]e de limb\ englez\, nivel mediu<  Cuno[tin]e operare PC<  Permis de conducere categoria B.

m Evaluarea clien]ilor din zona alocat\< m V=nzarea [i promovarea produselor din portofoliul companiei< m Men]inerea [i dezvoltarea rela]iilor cu fermierii [i distribuitorii din zona alocat\< m Aplicarea strategiilor de v=nz\ri< m Dezvoltarea reputa]iei [i a gradului de notorietate a companiei< m Verificarea [i evaluarea satisfac]iei clien]ilor cu acordurile f\cute, servicii, siguran]a de livrare [i calitatea produselor< m Participarea [i organizarea la diferite evenimente la nivel local, ;n zona alocat\< m Planificarea vizitelor la fermieri.

Aptitudini și abilități: þ Abilit\]i de negociere, comunicare [i rela]ionare< þ Ordine, corectitudine [i seriozitate< þ Capacitatea de a lucra ;n echip\< þ Flexibilitate, rezisten]\ la stres [i adaptabilitate ;n situa]ii noi.

Ce îți oferim: - Tip job> full time< - Posibilitatea de a-]i planifica programul s\pt\m=nal< - Posibilitatea de a-]i testa cuno[tin]ele [i abilit\]ile de v=nz\ri [i manageriale< - Traininguri de formare [i dezvoltare< - Pachet salarial atractiv.

Trimiteți CV-ul pe adresa:

office@saaten-union.ro Profitul Agricol 3/2021

PAGINA DE ISTORIE Nu-i deloc u[or s\ î]i iei conac Conacul Chiroiu din satul Condee¿ti, comuna Bårcåne¿ti, este o clådire în stil neoromânesc, desenat de un arhitect bun, cum rar se obi¿nuie¿te în aceastå zonå. A fost construit de familia Chiroiu, în anul 1920. Ca multe alte case boiere¿ti, conacul a devenit dupå na¡ionalizare sediu de C.A.P..

upå revolu¡ia din 1989, mo¿tenitorul familiei Chiroiu a renun¡at la restituirea în naturå a proprietå¡ii, acceptând alte compensa¡ii. Prin 2004 a venit altcineva, mai cu dare de mânå, så cumpere ruina de la Consiliul Local. A mai achizi¡ionat ¿i alte terenuri din vecinåtate. Noul proprietar, om mai sub¡ire ¿i cu gânduri frumoase, a dorit “så reînvie stilul de via¡å tradi¡ional rural”. Or, asta trebuia så înceapå cu salvarea construc¡iei, declaratå “de patrimoniu”, încårcatå de istorie. Sunå cam preten¡ios pentru o construc¡ie care n-a fåcut nici o sutå de ani. Clådirea are o valoare arhitectonicå realå. Este situatå la o distan¡å relativ micå de Bucure¿ti (58 km), are un parc de 11 ha. Tocmai bunå pentru o re¿edin¡å de om cu bani mul¡i. Doar cå se aflå cam aproape de ¡igånie ... Pe vremuri, aici nu a fost doar un conac, ci ¿i multe alte acareturi boiere¿ti din care såtenii din vecinåtate au luat tot ce se putea lua. Mai råu e cå unii, convin¿i de legenda unei comori pe care vechii proprietari ar fi ascuns-o de frica comuni¿tilor, au såpat în beciul clådirii ¿i chiar sub temelia terasei. Sunt såpåturi adânci, fåcute cu nådejde.

Noul proprietar spune cå, la momentul cumpårårii conacului, ar fi primit asiguråri de sprijin din partea primarului. Dar au venit alte alegeri ¿i lumea s-a schimbat. S-a lovit de al¡i oameni, alte interese, alte orgolii. Noul primar, spune neo-boierul, l-a primit cu aversiune. Pe terenul învecinat conacului unii aruncau gunoiul, ca la groapa Glina. Primåria a preferat så plåteascå amenzi la Garda de Mediu din bugetul local, decât så intervinå så salubrizeze zona. Al¡ii ¿i-au construit case în curtea conacului, fårå autoriza¡ie, fårå

niciun drept de proprietate asupra terenului. Totul cu acordul tacit al autoritå¡ilor locale, care refuzau så råspundå la sesizårile proprietarului. În fa¡a acestor piedici, a amenin¡årilor primarului, noul proprietar a fost nevoit så sisteze lucrårile de restaurare a monumentului. Timp de 8 ani a înregistrat pierderi dupå pierderi. O parte din materialele de construc¡ie pe care le cumpårase s-au degradat ori au fost furate. Nici Consiliul Jude¡ean, nici Prefectura Slobozia nu au acordat vreun sprijiin. În baza unui articol de lege care reglementeazå instituirea de zone de protec¡ie a monumentelor, proprietarii au reu¿it, în cele din urmå, så concesioneze terenul învecinat ¿i au reluat restaurarea Parcului Cultural Nicolae Chiroiu. S-a trecut la salubrizarea parcului din jur. S-au dus la groapa de gunoi zeci de tone de de¿euri menajere, s-a curå¡it ¿i nivelat terenul, s-a demolat o construc¡ie ridicatå ilegal, s-au plantat 1.500 de arbori ¿i arbu¿ti, s-a trecut la racordarea electricå subteranå etc. Dacå iei un conac ori altå clådire cu valoare istoricå ori arhitecturalå ¿i vrei så-l reabilitezi, så-i dai o folosin¡å, statul nu te ajutå cu nimic, nici måcar cu o reducere de impozite! Dupå o vreme de la documentare, am aflat cå, de fapt, noii proprietari viseazå la o destina¡ie turisticå a clådirii reabilitate. Ceva rafinat, cu activitå¡i cultural-educative, cu serate muzicale, seminarii ecologiste etc. Så dea Dumnezeu så fie!

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 3/2021

PAGINA DE HOBBY Igluurile pot=rnichilor Între påsårile noastre sedentare care î¿i agonisesc hrana, cuibåresc ¿i preferå så se deplaseze preponderent sau exclusiv pe sol, potârnichea ¿i-a adjudecat statutul de etalon. Din familia ei, doar prepeli¡a are un mod de via¡å similar, atâta doar cå migreazå. Titularul grupului, fazanul, ierneazå la noi, vine pe lume ¿i î¿i duce traiul pe påmânt, înså î¿i petrece noaptea, precaut, pe crengile arborilor ori ale arbu¿tilor. Dintre cele trei rubedenii, numai stoica potârniche, asemenea legendarului Anteu, råmâne credincioaså matricei, ridicându-se în aer numai silitå de împrejuråri, pentru a-¿i salva via¡a. Zborul greoi, la rasul terenului, ¿i pe distan¡e scurte o face ¡intå u¿oarå pânå ¿i pentru ageamiii pu¿tii. Pentru un vânåtor, nu e mare bravurå så doboare o potârniche, ba chiar så facå un dubleu. Adesea, când se ridicå stolul, din douå focuri clasice, pot så-¡i cadå trei sau patru påsåri. Uneori înså, dacå nu oche¿ti cum se cuvine, bizuindu-te pe bel¿ugul ¡intelor, nu te alegi cu niciuna. Poate pårea surprinzåtor, dar totul se înscrie într-o logicå a tirului aproape metafizicå. Pu¡ini î¿i pun problema modului în care î¿i petrec potârnichile iarna, atâta vreme cât, granivore ¿i insectivore fiind, anotimpul hibernal le impune restric¡ii trofice dintre cele mai drastice. Se descurcå ¿i ele cum pot, mai ales dacå au putin¡a de a scurma, scociorî ¿i prospecta terenul adesea împietrit de ger. În privin¡a gâzelor ¿i a larvelor, capitolul este demult încheiat. Mai råmân gråun¡ele råtåcite, semin¡ele aninate de lujerii ve¿teji¡i, de paie, ¿i firele de iarbå fragedå, påstrate proaspåt în glazura zåpezii. Când anini la ciochinar o pasåre dolofanå, arareori te întrebi cum a ajuns ca, în vremuri de restri¿te, så-¡i ofere ¿i satisfac¡ia unui proiect culinar, în toatå plenitudinea lui. Între prepeli¡å ¿i fazan, potârnichea cu adevårat sålbaticå face Profitul Agricol 3/2021

onoare bucåtåriei ¿i mesei, oricât de preten¡ioase ar fi ele. Ninsorile abundente se numårå printre cei mai mari vråjma¿i ai sålbåticiunilor legate de sol. Du¿manii naturali sunt, în mare måsurå, contracara¡i prin fugå, zbor sau prin simpla confundare

Zilele trecute, printre rovinele Rasovei dunårene, nu departe de Cernavodå, am våzut explodând realmente zåpada, la insisten¡a câinilor no¿tri scotocitori. Potârnichile se aflau în cotloane, ca în catacombe. Uneori, aretul prelungit pe neaua netedå ne intriga, dar, cu timpul,

cromaticå a penajului cu mediul. Ve¿mântul marmorat, în culori fanate, salveazå multe vie¡i mårunte. Gerul, oricât de aprig, nu le afecteazå pe cât o face grosimea stratului de zåpadå. De aceea, potârnichile se refugiazå în igluuri. La munte, tetraonidele (gotcanul, coco¿ul-de-mesteacån ¿i ierunca) se bucurå de avantajul a¿a-numi¡ilor „vârzobi” sau „hârzoabe”, pentru a se deplasa pe scrobul omåtului, fårå a se afunda. Ace¿tia sunt un soi de prelungiri cornoase ale degetelor, cu aspect de pieptene, dezvoltate numai pe timpul iernii, dupå care cad, vara nemaifiind necesare. Ingenioasa adaptare naturalå i-a inspirat ¿i pe oameni în împrumutarea patentului sub forma deja cunoscutelor „rachete”, ini¡ial confec¡ionate din verticile de rå¿inoase (tiså, îndeosebi), aståzi – din diverse materiale u¿oare ¿i rezistente. ªi tetraonidele î¿i creeazå culoare prin troiene, în scopul conservårii cåldurii corporale ¿i pentru a avea acces la påmântul încå neamor¡it. În plus, asemenea cazemate oferå protec¡ie în fa¡a prådåtorilor de tot felul.

ne-am dumirit cå, în adânc, påsårile încol¡ite vibrau asemenea unor resorturi, gata så se destindå în zborul salvator. De atunci, ¿tiindu-le oropsite, am renun¡at så le mai cåutåm pe zåpadå groaså, în respect fa¡å de în¡eleptul principiu al înainta¿ilor breslei: „Så nu profi¡i de mizeria vânatului!” Aveam så umblåm dupå ele numai toamna târziu, la deschiderea sezonului de vânåtoare. Nåme¡ii ascund tuneluri, redute albe, unde, asemenea eschimo¿ilor de odinioarå, påsårile statornice supravie¡uiesc în igluuri, galerii greu de bånuit, cu adåposturi precare ¿i efemere. Nu demult, Bela, bracul lui Andu, camarad vechi, a izbutit så înghesuie o fåzåni¡å cuibåritå în culcu¿ul de påi¿ cople¿it de omåt dintr-o vie påråsitå. A scos-o vie ¿i nevåtåmatå în fålci, parcå numai pentru a-¿i face datoria, privind lungå la pasårea cåreia, apoi, i-am redat libertatea zborului. La vreme de cumpånå, e ¿i påcat så prigone¿ti fåpturi a cåror simplå formå de rezisten¡å o reprezintå instinctul de supravie¡uire prin anduran¡å.

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 29.01 - 10.02.2021

Råzvan Stanca 27.01.1969, branch manager, NHR Constan¡a Raluca Emilia Daminescu 29.01.1976, director Direc¡ia metodologie ¿i rela¡ii institu¡ionale APIA Florin Munteanu 29.01,1979, director tehnic Saaten-Union Gheorghe Stratulat 31.01.1942, Farmavet Bogdan Iagåru 31.01.1981, director vânzåri Corteva Laura Mihai-Popovici 1.02.1969, director general Alcedo Ciceronis Cumpånå¿oiu 2.02.1956, director Autoritatea de Management pentru POPAM Hristofor Miculescu 2.02.1968, director cercetare-produc¡ie KWS Alexandra-Suzana Strugari 2.02.1980, responsabil marketing Claas România Gheorghe Cåunei 5.02.1956, director general Autoritatea Na¡ionalå Antigrindinå Carmen Dorina Popescu 6.02.1957, ¿ef serviciu MADR Marian Badea 6.02.1973, responsabil experimentare Mas Seeds Gabi Melinte 7.02.1976, ¿ef service Titan Machinery România Viorel Mirea 9.02.1975, reprezentant produs ¿i agroservice KWS Nicolae Sitaru 10.02.1959, fermier, Elsit Com, Ciochina, Ialomi¡a Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ 10.02.1977, secretar de stat Ministerul Agriculturii 54

Doar în Fran¡a

Cântecul coco[ului [i mirosul de b\legar sunt din patrimoniul senzorial al satelor Un ultim vot a fost dat de Senat, iar astfel, acest patrimoniu senzorial intrå în dreptul francez. Nimeni nu are acum dreptul så se plângå de cântecul coco¿ului, al greierului ¿i nici de mirosul de bålegar. La finele anului trecut, mai exact pe 7 decembrie, un francez era condamnat la 5 luni de închisoare cu suspendare ¿i la o amendå de 300 de euro, de Tribunalul Corec¡ional din Privas. În plus, timp de trei ani omul nu are dreptul så poarte ori så utilizeze o armå. Francezul omorâse coco¿ul vecinului, în mai 2020, deranjat cå fåcea prea

mult zgomot. Aceasta este întâmplarea ce a stat la originea acestei propuneri de legi adoptate definitiv acum de Parlament. Via¡a la ¡arå presupune acceptarea unor sunete ¿i mirosuri, a declarat imediat dupå adoptarea legii secretarul de stat însårcinat cu via¡a la ¡arå, Joël Giraud. Dacå zgomotele produse la ¡arå pot låsa în continuare loc la certuri între vecini, sunetele ¿i mirosul ce caracterizeazå spa¡iile naturale intrå astfel într-un cod protejat al mediului înconjuråtor. În consecin¡å, ele sunt înscrise în patrimoniul comun al na¡iunii.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Otravå datå dracului – A ie¿i din circula¡ie; 2) Femeile edilului – Comprimat luat dimi9 10 nea¡a (abr.); 3) Ecou la stand – A scoate din pâine; 4) Moartea vinului – A rechema vedeta; 5) Tip de ocol; 6) Impuse... la timp! – Trece cu bine proba practicå; 7) Glas legånat – Inedit... la compunere. 8) Companie muzicalå – A fi în panå de inspira¡ie; 9) Înregistrat cu abateri la curs – Creeazå a¿teptare; 10) Intratå în calificåri la simplu.

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 2/2021 ORIZONTAL: RATOIAS - AM; EMIR - PRORE; TERASA - TAC; EN - SURPATA; TIC - SAIVAN; ANOST - PARI; TOCIRE - IZ; TALONARI - A; OR - BUCATAR; MEDITATIVI.

VERTICAL: 1) Nume dat pe loc; 2) Întors pe påmântul ¡årii – Are un loc rezervat la lojå; 3) Rugul aprins – Înål¡ime muntoaså; 4) Primul... din caså! – Regimuri bazate pe cruditå¡i; 5) Såritor din categoria juniorilor – Animale... scoase din muncå – Sticla magneticå; 6) Råspund provocårii; 7) În el se scufundå vasele – Omul din Banat! 8) A trimite la urne; 9) Creatori ai lumii noi – Dat de gol; 10) Una care ne suce¿te capul. Profitul Agricol 3/2021

Profitul Agricol nr. 3, din 27 ianuarie 2021

Articles inside

În Fran¡a, cântecul coco¿ului ¿i mirosul de bålegar sunt din patrimoniul senzorial al satelor