Profitul Agricol nr. 40, din 28 octombrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 40 din 28 octombrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 40/2020

Alian¡a nu e nici acum gata pentru Copa-Cogeca

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

A trecut o lunå de când Ministerul Agriculturii a plåtit cotiza¡ia cåtre Copa-Cogeca. 200.000 de euro, pentru vreo ¿ase luni de statut de membru cu drepturi depline al Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Atunci, pe la finalul lui septembrie (29 ca så fiu exact), liderii Alian¡ei se fålo¿eau în comunicate de preså cå în câteva zile vor prezenta echipe întregi care vor reprezenta agricultorii în grupurile de lucru de la Copa-Cogeca, cå vor intra imediat în pâine... De atunci, parcå s-a ales praful de promisiunile acelor zile. Pânå acum, la finalul lui octombrie, cele patru organiza¡ii din Alian¡a pentru Agriculturå nu au fåcut decât så se hår¡uiascå. Så nu participe la întâlnirile stabilite, så î¿i bage be¡e în roate pe te miri ce... Noi ne temeam cå vor avea o problemå de cadre. Cå nu vor gåsi suficien¡i speciali¿ti care så vrea så participe în cele 42 de grupe de lucru de la Copa-Cogeca. Dar se pare cå au gåsit de fapt prea mul¡i. Fiecare organiza¡ie membrå (nu må refer la APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV, ci la membrii jude¡eni care compun organiza¡iile acestea mari) a propus între douå ¿i ¿apte persoane pentru fiecare grupå de lucru! Cu totul, s-au strâns 300 de oameni pe liste (sunt unii care s-au înscris în mai multe grupe de lucru). Cei 300 nu vor participa, efectiv to¡i, la ¿edin¡e. Ei trebuie tria¡i. Din rândul lor urmeazå så fie desemna¡i 42 de “finali¿ti”. Care så ¿tie problemele, så vorbeascå o limbå stråinå, så aibå disponibilitatea de a-¿i achita toate cålåtoriile din banii lor ¿i, mai ales, så aibå ¿i timp så facå toate astea. Ceilal¡i råmân în ¡arå, în cadrul unor a¿a-numite grupe na¡ionale de suport, constituite în oglindå cu cele de la Copa-Cogeca. Vå da¡i seama ce discu¡ii presupune aceastå triere? Nu speculåm deloc când spunem cå ¿edin¡ele de lucru se ¡in cu scandal, atunci când se ¡in. Zilele acestea la Bruxelles se creioneazå noua Politicå Agricolå Comunå, iar România stå ca neica nimeni, pe bancå în fa¡a por¡ii, sparge semin¡e, impasibilå cå tot satul då nåvalå cu gåle¡i, så îi stingå incendiul.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Robert VERESS

P.S.: ¥ntre timp, pe margine au început så se agite asocia¡iile micilor fermieri, stârnite (de cine?) så conteste plata cotiza¡iei...

Profitul Agricol 40/2020

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Gr\dina, via [i livada

Evenimentele s\pt\m=nii Furtunå într-un pahar cu apå

Dacian Ciolo¿: clarificåri asupra PAC Starea de calamitate, ordonan¡a 2.0 În linie dreaptå spre PAC

7 8 9

Familia Niculae a câ¿tigat procesul loturilor de hibridare împotriva ANAF

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 368 milioane de tone de soia Situa¡ia mondialå la floarea-soarelui Rapi¡å: 69 milioane de tone

Proiectul Yara pentru produc¡ie sustenabilå Interes crescut pentru Grain Bags în vestul ¡årii Record de 14,3 tone la porumb ¿i de 3,7 tone la floarea-soarelui Campania de semånat grâu, relansatå dupå ploi

12 14 16 16

Opinii Agricultura României, între nevoie ¿i realitate! Scurt portret al fermei europene

Dumitru Manole revine la prima iubire: Glosa

20 20

Combaterea dåunåtorilor în culturile de toamnå Corteva preferå hibrizii linoleici Saaten-Union: oferta ¿i noutå¡ile pentru culturile de primåvarå

Eugen Marin: Subven¡iile pentru pomiculturå råmân meschine Nevoia de furaje

Tehnologia Veda din fermele lui Cålin Muscå de la Arad 41

Ma[ini & utilaje

Tractorul din mijlocul Dunårii 44 Maschio Admiral: Grapa cu discuri prin defini¡ie 46 Claas a lansat încårcåtorul telescopic Torion 738 T Sinus 48

Informa]ii externe

22 22

28 30 33

Plan major de investi¡ii rurale în Sco¡ia Curcanii ar putea lipsi din meniul de Cråciun al englezilor

49 49

Magazin Pe râu, la caras, în stil competi¡ional Legea vânåtorii... cu altå pålårie O cartå din 1666, speran¡a Belgiei de a-¿i påstra drepturile de pescuit în apele britanice

Cui îi intr\ în portofel cele 6 miliarde de euro pentru iriga]ii

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Cre[terea animalelor

17 “Prefer så ob¡in cu 1-2 tone în minus/ha, în anii buni, dar så am siguran¡a cå voi 18 scoate produc¡ii ¿i în anii foarte seceto¿i.”

Asocia]ii profesionale Asocia¡ia Aberdeen Angus trece la Pro Agro AMSEM, o asocia¡ie dedicatå 100% membrilor såi!

52 53

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Dacian Ciolo[> clarific\ri asupra PAC Europarlamentarul Dacian Ciolo¿ a sim¡it nevoia så låmureascå (mai ales presei agricole) câteva dintre aspectele privind Politica Agricolå Comunå. Asta în contextul aglomerårii spa¡iului public cu informa¡ii despre ce s-a votat vizavi de PAC în Consiliul de mini¿tri, în Parlamentul European...

În

primul rând, atrage aten¡ia Ciolo¿, forma votatå în plenul Parlamentului European zilele trecute nu este forma finalå, ci este doar pozi¡ia de negociere a Parlamentului cu Consiliul de mini¿tri ¿i cu Comisia Europeanå. La fel, nici forma votatå de Consiliul de mini¿tri, la Luxemburg, nu este documentul final, ci tot o carte de negociere, care va suferi perfec¡ionåri. Acum, cå fiecare dintre cele 3 pår¡i (a treia parte este Comisia Europeanå) ¿i-a stabilit pozi¡iile de negociere, în prima jumåtate a anului 2021 vom vedea probabil forma finalå a ceea ce va fi PAC pentru urmåtorii 7 ani. O modificare de esen¡å a PAC este abordarea prin Planuri Na¡ionale Strategice, scrise de fiecare ¡arå pentru ea. Ceea ce, spune Ciolo¿, poate aduce mai multå claritate. Fiecare stat î¿i poate adapta Politica Agricolå la tipicul lui, va fi mai flexibil ¿i poate mai pu¡in birocratic. Dar, pentru asta, fiecare stat va trebui så introducå defini¡ia fermierului activ. De la ce nivel minim de activitate agricolå în sus consideråm cå cineva este fermier?

Profitul Agricol 40/2020

Prin aceastå stratagemå, statele pot elimina companiile de la primirea subven¡iilor. Mai ales acele companii care fac agriculturå printre altele. Råmân înså în schemå fermierii pluriactivi, adicå cei care fac agriculturå ¿i procesare, de pildå. Ecoschemele, care pânå acum nu au fost definite, or så facå legåtura cu Pactul Verde. Oricum, ecoschemele urmeazå så fie mai bine definite în negocierile dintre Parlament ¿i Consiliul de mini¿tri, iar Comisia poate veni cu clarificåri. Trec repede peste måsurile privind pensionarea fermierilor båtrâni ¿i instalarea tinerilor în locul lor în ferme, dar amintesc aici cå Parlamentul a introdus încå un concept, de nou-venit în agriculturå, oameni care poate nu mai sunt tineri, dar vor så se apuce de o fermå. Esen¡ial, Parlamentul European a aprobat reducerea progresivå a plå¡ilor anuale directe de peste 60.000 de euro ¿i plafonarea acestora la 100.000 de euro. Dar fermierii vor putea så deducå (så adauge) 50% din suma totalå cheltuitå cu salariile. Cel pu¡in 6% din plå¡ile na¡ionale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici ¿i medii. Dacå înså statul folose¿te în acest scop peste 12% din alocarea sa financiarå, plafonarea devine voluntarå, nu obligatorie. Plafonarea totalå se va face când cumulul subven¡iilor va ajunge la 1.000.000 de euro în cazul fermelor persoane juridice ¿i la 500.000 de euro în cazul persoanelor fizice.

O vizitå de lucru la Paris Pre¡ de douå zile, pe 26 ¿i 27 octombrie, ministrul Adrian Oros s-a aflat într-o vizitå oficialå la Paris. El a fåcut parte dintr-o delega¡ie mai mare, conduså de prim-ministrul Ludovic Orban, care a avut ca ¡intå semnarea Parteneriatului strategic cu Fran¡a. ¥n trecut, parteneriatul era semnat la nivel de ¿efi de stat. Foarte probabil, Klaus Iohannis a preferat så îl evite pe Macron, ni¡el controversat acum sau så îi dea un suflu nou premierului Orban înainte de alegeri. ¥n agendå, ministrul Oros a avut prinså o întâlnire cu omologul såu francez, Julien Denormandie, ¿i participarea la convorbirile cu prim-ministrul Republicii Franceze, Jean Castex. 529 de focare de PPA ANSVSA a anun¡at cå sunt 529 de focare de pestå porcinå africanå în 32 de jude¡e. 9 focare sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 5 în exploata¡ii de tip A. La finalul comunicatului, Agen-

¡ia anun¡å victorioaså cå, de¿i ¿efii serviciilor veterinare din statele membre UE se a¿teptau la o cre¿tere a numårului de focare în România, datoritå måsurilor luate de autoritå¡i, se produce o scådere a acestora, precum în grafic.

Insula Mare se apucå de zootehnie “Trebuie så facem ¿i zootehnie. Nu este în regulå så producem numai grâu, orz, porumb. Deocamdatå este un proiect, dar ac¡ionarii cer aceastå schimbare încå de la început, pentru diversificarea surselor de profit. Ne gândim inclusiv la legumiculturå”, spune directorul general Mihai Solomei. El a preluat func¡ia dupå pensionarea lui Lucian Buzdugan, la 1 ianuarie 2020.

Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Syngenta a împrumutat peste un miliard de euro Syngenta AG (divizia pentru agriculturå a grupului Syngenta) a finalizat încå o emitere de obliga¡iuni Eurobond, de 200 de milioane de euro. Aceasta se adaugå celor 600 de milioane de euro împrumuta¡i prin emiteri de eurobonduri, în luna aprilie. Astfel, valoarea totalå a împrumutului urcå la 800 milioane de euro, data scaden¡ei fiind aprilie 2026. La cei 800 de milioane de euro se adaugå 265 de milioane de franci elve¡ieni (247,3 milioane de euro) atra¿i prin emisiuni în Elve¡ia. Danone trece prin restructuråri la nivel mondial Grupul Danone va vinde mai multe active ¿i va restructura echipa de management. Sunt vizate filiala din Argentina ¿i brandul nord-american Vega, care produce lactate din plante. Cele douå companii au vânzåri anuale de 500 de milioane de euro. Anali¿tii se a¿teptau ca gigantul francez så renun¡e în primul rând la divizia de apå mineralå, mai ales la subsidiara Mizone din China. Vânzårile Danone au scåzut cu 2,5% în al treilea trimestru al anului, în special din cauza problemelor din sectorul horeca ¿i a restric¡iilor de transport din Asia. APIA: 122.000 de fermieri au depus cereri pe Måsura 21 Måsura 21 este de sprijin acordat fermierilor ¿i IMM-urilor care au fost afecta¡i în mod deosebit de criza COVID-19. APIA transmite cå, la data închiderii acestei måsuri, pe 23 octombrie, ea a fost accesatå de 122.986 de fermieri. Potrivit Agen¡iei de Plå¡i, sprijinul va fi acordat sub formå de sumå forfetarå raportatå la dimensiunea fermei ¿i urmeazå så fie plåtit pânå la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobatå de autoritatea competentå pânå la 31 decembrie 2020. Alocarea financiarå pentru aceastå måsurå este de 150 milioane de euro. 8

Starea de calamitate, ordonan]a 2.0 Anun¡atå acum o lunå ca intratå în circuitul de avizare, ordonan¡a de urgen¡å privind instituirea stårii de calamitate la nivel jude¡ean a stârnit o furtunå de controverse. S-au opus, traderi, distribuitori de inputuri ¿i mai ales fermieri. Ministerul nu s-a låsat påguba¿ ¿i i-a chemat pe to¡i la discu¡ii. Acum, cu concluziile acelor discu¡ii pe maså, ordonan¡a este reanalizatå la Ministerul Agriculturii. “În prezent se elaboreazå o formå revizuitå a proiectului de act normativ, care are în vedere atât concluziile reuniunilor desfå¿urate cu reprezentan¡i ai structurilor asociative, cât ¿i observa¡iile/propunerile formulate de cåtre institu¡iile publice

avizatoare, pe parcursul procedurii de consultare interministerialå”, informeazå MADR. Forma actualizatå a proiectului va parcurge din nou procedura dezbaterii publice privind transparen¡a decizionalå, precum ¿i a consultårii interministeriale.

Robert VERESS

Florin Constantin, fondatorul AGXecutive Recruitment & Training Proiectul åsta de OUG e ca baba moartå, dar puså-n geam de nepo¡i ca så îi mai ia o lunå pensia. Guvernul mai cumpårå un pic de timp în încercarea de a dezamorsa subiectul, în a¿teptarea alegerilor. Este un text juridic, dar ¿i o inten¡ie moralå imposibil de aplicat, în opinia mea, deoarece nu se poate substitui contractului dintre pår¡i care le este acestora lege, ¿i nici legifera retroactiv o stare de fapt. Va trece. Vom uita. Iar oala minune din sector care stå så dea în clocot la toate nivelurile se va mai råci. Efectul unei eventuale adoptåri ar fi disruperea imediatå a lan¡ului furnizor-distribuitor inputuri-fermier-originator-trader, care func¡ioneazå în baza unui credit comercial cu plata la

recoltare ¿i alte acorduri fine de ordin comercial, distilate în timp. Dar cum în orice risc este ¿i o oportunitate, ar putea fi momentul zero în care toatå pia¡a din amonte a furnizårii de inputuri så fie resetatå la plata cash 100% ¿i to¡i cultivatorii så fie trimi¿i la bånci så se finan¡eze. Pentru mul¡i actori din agribusiness aceasta ar fi o binecuvântare. Partea negativå ar fi aruncarea avalului din nou într-o paradigmå de vânzare 100% spot a grânelor. Ferice atunci de agricultorii cu silozuri ¿i magazii. Dar ¿i aici apare o oportunitate: så ne apucåm de culturi mai intensive ¿i pe suprafe¡e mai mici, care pot fi irigate, sau de culturi mari mai rezistente la secetå... Profitul Agricol 40/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n linie dreapt\ spre PAC Ministrul Adrian Oros a participat, pe 19 ¿i 20 octombrie, la reuniunea Consiliului de mini¿tri ai agriculturii, care s-a ¡inut la Luxemburg. Alåturi de ministru s-au aflat, din partea Reprezentan¡ei Permanente, Achim Irimescu ¿i Emilia Mohan. Au fost negocieri intense, discu¡ii în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru ¿i la nivel tehnic. La final, s-a ob¡inut acordul pentru pozi¡ia asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC. La vot, România s-a ab¡inut, alåturi de Bulgaria ¿i Letonia. Singurå, Lituania a votat împotrivå. Eviden¡a acestui grup periferic de 4 ¡åri, ¿i mai ales ra¡iunea de neîn¡eles pentru care România a aderat la el, l-a fåcut pe ªtefan Gheorghi¡å så scrie un excelent editorial, dar nu în Profitul Agricol. Oficial, România ¿i Bulgaria s-au ab¡inut deoarece au solicitat actualizarea anului de referin¡å pentru plata

Ajutorului Na¡ional de Tranzi¡ie de la ianuarie 2013 la iunie 2018. Pre¿edin¡ia germanå le-ar fi promis, în timpul negocierilor, cå se va face, dar apoi s-au fåcut cå uitå. În ansamblu înså, spune ministrul Oros, România a ob¡inut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor; men¡inerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an, reducerea plå¡ilor directe pentru fermele mari. Aici trebuie men¡ionat cå, în viziunea Ministerului Agriculturii, propunerea adoptatå ne avantajeazå deoarece laså la latitudinea Guvernului aplicarea plafonårii (la 100.000 euro, la plata de bazå, cu considerarea salariilor) sau a plå¡ii redistributive. Ob¡inerea acordului Consiliului de mini¿tri permite, odatå cu votul pozi¡iei Parlamentului European, demararea negocierilor în trilog a reformei PAC.

Furtun\ într-un pahar cu ap\ Såptåmâna trecutå, când chestiunea pårea deja depå¿itå, Uniunea Salvåm ºåranul Român a ie¿it la rampå, så reclame modul în care Ministerul Agriculturii a selectat organiza¡iile profesionale agricole care vor merge la Copa-Cogeca. Adicå APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV. Uniunea clameazå cå vorbe¿te în numele a vreo 15 organiza¡ii profesionale, din care re¡inem Federa¡ia Sindicatelor Democratice din Agriculturå, al cårei pre¿edinte este Tudor Doroban¡u, Sindicatul Producåtorilor Agricoli Olt, al cårui pre¿edinte, Ion Påunel, este ¿i cel ce semneazå peti¡ia, Banca de Resurse Genetice Vegetale de la Buzåu, conduså de Costel Vânåtoru, Profitul Agricol 40/2020

Cooperativa Agricolå Legume de Vidra ¿i al¡ii. Sigur, poate fi o lecturå punctul de vedere juridic, care se încheie cu remarca cå: “în agricultura Româneascå nu existå o organiza¡ie patronalå cu reprezentativitate pe sector constituitå în conformitate cu dispozi¡iile legale. Organiza¡iile pentru care se presupune cå a¡i plåtit cotiza¡ia sunt ONG-uri care nu intrå în categoria patronatelor, cu atât mai pu¡in så de¡inå reprezentativitate pe sector constatatå în instan¡å”. La final USTR î¿i rezervå dreptul de a ac¡iona în instan¡å Ministerul Agriculturii. pagin\ de

Andrei OSTROVEANU

Politica agricolå a PNL, poate såptåmâna viitoare Sâmbåtå (24 octombrie) internetul agricol a stat cu sufletul la gurå. A¿tepta intrarea în direct, pe Facebook, cum se poartå acum, a ministrului Adrian Oros. Ministrul promisese cå va prezenta programul de guvernare al PNL, ramura lui agricolå. Ceva ra¡iuni de partid au amânat înså definitivarea programului. Acesta, ne spune ministrul, råmâne så fie anun¡at joi, pe 29 octombrie. Dar sâmbåtå ministrul tot a ie¿it în fa¡a presei, cu câteva reflec¡ii asupra direc¡iei pe care trebuie så o urmeze agricultura româneascå. Prima prioritate este, în opinia sa, transformarea “acceleratå a fermelor mici, de subzisten¡å, aproape 800.000 de ferme, în ferme comerciale”, afaceri din care o familie så poatå tråi decent. “În opinia noastrå, fårå ferma de familie va fi greu så mai existe via¡å ruralå a¿a cum am cunoscut-o ¿i cunoa¿tem. Singura modalitate realistå e de a rezolva asocierea economicå, ¿i anume cooperative. În urmåtorul Program Na¡ional Strategic vom finan¡a activitatea cooperativelor.” O altå prioritate este consolidarea asocia¡iilor profesionale. “Anul acesta, pentru prima datå, pot så participe la Bruxelles la întâlnirile mediului asociativ european ¿i asocia¡ii ¿i reprezentan¡i ai asocia¡iilor din România.” ¥n final ministrul a vorbit despre cât este de importantå formarea unei noi genera¡ii în agriculturå, a învå¡åmântului profesional ¿i tehnic, a explicat de ce bunå parte din fermele mici au ¿anse în agricultura ecologicå ¿i a închis cu subiectul lui preferat, iriga¡iile, cårora li se mai spune ¿i “managementul apei”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Familia Niculae a câ[tigat procesul loturilor de hibridare împotriva ANAF So¡ii Cristina ¿i Cåtålin Niculae au de recuperat 90.000 de lei de la ANAF, fårå a socoti dobânzile, în urma câ¿tigårii definitive a unui proces care a durat trei ani. Motivul, impozitarea suplimentarå nejustificatå a activitå¡ii de multiplicare a semin¡elor de porumb.

åtålin Niculae lucreazå 550 de ha la ºåndårei, Ialomi¡a, pe Întreprindere Individualå. Din 2014 face loturi de hibridare (multiplicare de såmân¡å) la porumb. A început cu 50 ha, ajungând, în prezent, la 350 ha. Acum trei ani a primit vizita inspectorilor ANAF, care i-au luat la puricat contabilitatea pe cinci ani. În urma verificårilor, s-a constatat, eronat, cå Niculae ar fi fost bun de platå. “Au considerat loturile de hibridare ca prestare de serviciu ¿i m-au impozitat suplimentar fa¡å de norma de venit. A rezultat cå am de achitat, în plus, 90.000 de lei, pentru o perioadå de trei ani. Ne-au blocat conturile imediat, pânå ce am achitat integral suma respectivå”. De fapt, suma stabilitå atunci a fost chiar dublå, de 180.000 de lei. Niculae a contestat amenda la ANAF Ploie¿ti (care coordoneazå Fiscul din Ialomi¡a), iar în urma contesta¡iei i s-a înjumåtå¡it suma de platå. În continuare nemul¡umit, s-a adresat Justi¡iei. A câ¿tigat la Tribunalul Ialomi¡a, iar Curtea de Apel a men¡inut solu¡ia. Pronun¡area este de såptåmâna trecutå, dupå un proces care a durat trei 10

„S\pt\mâna trecut\, dup\ un proces care a durat aproape trei ani, am avut definitiv câ[tig de cauz\ împotriva ANAF, la Curtea de Apel Bucure[ti. Am dovedit, astfel, c\ multiplicarea de s\mân]\ nu este prestare de serviciu, ci activitate efectiv\ de producere de s\mân]\. Sentin]a poate avea implica]ii fiscale esen]iale pentru fermierii care înfiin]eaz\ loturi semincere”, spune avocat Cristina Niculae, so]ia fermierului C\t\lin Niculae. ani, din cauza expertizelor care au fost necesare. Un fermier din zonå cu aceea¿i problemå ¿i-a cåutat ¿i el dreptatea în Justi¡ie, înså a pierdut procesul. Niculae spune cå a avut noroc cu so¡ia lui, care este avocat. A în¡eles ¿i a explicat mai bine spe¡a. Acum urmeazå executarea silitå a ANAF pentru recuperarea celor 90.000 de lei, dar ¿i un alt proces, prin care så se stabileascå daunele rezultate din re¡inerea abuzivå a sumei respective (dobânzi ¿i daune interese). “Probabil, va mai dura câ¡iva ani, dar se ocupå so¡ia mea, a¿a cå mergem înainte”. Prezentåm pe larg cazul lui Cåtålin Niculae, ca ¿i al¡i fermieri prejudicia¡i så se poatå folosi de solu¡ia pronun¡atå în dosarul Nicolae vs ANAF, pentru a-¿i apåra mai bine interesele. ¥n primul rând, fermierii din jude¡ul Ialomi¡a, cei din alte jude¡e, tot multiplicatori de såmân¡å, neîntâmpinând pânå în prezent aceastå problemå de încadrare fiscalå.

Cåtålin Niculae este bucuros fiindcå, pe lângå recuperarea banilor, este pus la adåpost de viitoarele ac¡iuni ale ANAF pe acest subiect. Cåtålin Niculae a fost ¿i unul dintre fermierii afecta¡i de blocada aberantå instituitå la ºåndårei, pe 4 aprilie. Atunci a atacat decizia ¿i a câ¿tigat procesul cu Comitetul Jude¡ean pentru Situa¡ii de Urgen¡å, înså solu¡ia a fost datå abia în septembrie, fiind tardivå. Întrebat dacå va solicita daune interese ¿i în acel dosar, spune cå refuzå så se transforme în procesoman: “Probabil cå am câ¿tiga, dar daunele ob¡inute ar fi minore. ªi dacå a¿ face plângere împotriva inspectorilor ANAF, care m-au penalizat abuziv, cu cei 90.000 de lei, probabil cå li s-ar re¡ine 10% din salariu pe trei luni ¿i ar fi muta¡i disciplinar o perioadå scurtå. Nu meritå efortul. Solu¡iile pentru acest gen de probleme sunt legislative. Bine ar fi ca fermierii så fie låsa¡i så munceascå în câmp, nu så stea pe holurile Fiscului ¿i prin tribunale”.

Robert VERESS Profitul Agricol 40/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB la 291 dolari/tonå (1.193 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de Moselle a fost de 191 euro/topre¡ul de deschidere a licita¡iilor nå (936 lei). A crescut cu 6 euro/tonå. din 12 octombrie.

Grâu România FOB Constan¡a 195 euro/t (+ 4) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. ¥n såptåmâna 12 - 16 octombrie pre¡ul grâului pe bursele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Nov Dec Mar

12.10 131 129 125

13.10 133 131 127

14.10 134 133 129

15.10 135 134 131

16.10 137 135 133 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Nov Dec Mar

12.10 221 219 217

13.10 223 221 219

14.10 15.10 16.10 225 227 230 223 225 229 221 223 227

România

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.10 Rouen 191 Dunquerque 195 Pallice 195 Creil FOB 189 Moselle FOB 185 Rouen FOB 201

13.10 14.10 193 195 197 199 197 199 190 191 197 189 203 204

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec Mar

12.10 239 235 231

13.10 241 237 233

14.10 243 239 235

15.10 245 241 237

16.10 199 201 201 195 191 207 $/t 16.10 247 243 239

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 185 dolari/tonå (758 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 octombrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 163 euro/tonå (799 lei). A înregistrat o cre¿tere de 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A crescut cu 2 euro/tonå ¿i

Nov Dec Mar

12.10 155 157 155

13.10 157 159 157

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 12.10 Bordeaux 165 Pallice 161 Rhin 163 Bordeaux FOB 160 Pontivy 181

$/t

14.10 15.10 16.10 159 161 159 161 163 160 160 163 161 euro/t

13.10 14.10 15.10 16.10 167 169 170 169 163 165 167 165 165 167 169 167 161 163 165 163 183 185 187 185

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna noiembrie 2020 este de 185 dolari/t (758 lei).

euro/t 15.10 197 200 200 193 190 205

FOB Constan¡a 195 euro/t (+2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

lei), în cre¿tere cu 6 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 97.170 tone, a fost de 207 euro/tonå (1.014 Rusia: pre¡ul grâului, FOB Coreea de Sud 93.170 tone, lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ port cu livrare în luna noiembrie Mexic 85.070 tone, Columbia de pe bursele din Fran¡a. 2020, a fost de 181 dolari/t 77.770 tone ¿i Taiwan 57.770 La bursa Dunquerque pre- (742 lei). tone. ¡ul a fost de 201 euro/tonå (985 Argentina: pre¡ul FOB-port $/t FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic a fost de 247 dolari/tonå (1.013 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

fost de 223 dolari/tonå (914 lei), cu o cre¿tere de 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

€ - 4,9 lei $ - 4,1 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

råmâne cel mai competitiv pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 165 euro/tonå (808 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 210 dolari/tonå (861 lei), fa¡å de 207 dolari/tonå, cât a deschis licita¡ia în data de 12 octombrie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 167 euro/tonå (818 lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 207 209 210 211 210 210 211 213 215 213

Profitul Agricol 40/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 12 - 16 octombrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 447 dolari/tonå (1.833 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 octombrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

12.10 381 383 379

13.10 383 385 381

$/t 14.10 385 387 383

15.10 387 389 385

16.10 385 387 381

România FOB Constan¡a 185 euro/t (=) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 12 - 16.10.2020, pre¡ cu livrare în nov. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 12.10 159 163 173 175

13.10 161 165 175 177

14.10 163 167 177 179

15.10 165 169 179 181

16.10 163 167 177 179

170 171

171 173 175 173 173 174 175 173

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 405 dolari/tonå (1.660 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Nov Dec Mar

12.10 723 727 725

13.10 14.10 15.10 725 727 729 729 730 731 729 731 733

$/t 16.10 727 729 731

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 173 euro/tonå (848 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 octombrie. Argentina: pentru livrare în noiembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 201 dolari/t (824 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

Japonia 11.770 tone.

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 octombrie 2020, a fost de 205 dolari/tonå (840 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: China 177.770 tone ¿i

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 12 - 16.10.2020

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 447 dolari/tonå (1.833 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

FOB-Rouen, a fost de 163 euro/tonå (799 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 117.770 tone, Bangladesh 93.770 tone, Indonezia 85.770 tone, Italia 73.770 tone ¿i Mexic 37.170 tone.

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Nov Dec

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 201 203 205 207 205 205 207 207 209 207

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 401 403 405 407 405 399 401 399 401 399

Nov Febr

Floarea-soarelui

registrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 457 euro/tonå (2.239 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna noiembrie, este de 427 dolari/tonå (1.751 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 16 oct., a fost de 455 dolari/tonå (1.865 lei). A în-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna noiembrie 2020, a fost de 437 dolari/t (1.792 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 447 449 451 453 455

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 430 euro/tonå (2.107 lei), cu 1 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 oct. La bursa Rouen pre¡ul a fost Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

12.10 Rouen 421 Dunquerque 425 Moselle 429

16.10 421 425 430

13.10 423 427 431

14.10 425 429 433

15.10 423 427 431

euro/t

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 Dieppe 453 455 457 459 457

de 421 euro/tonå (2.063 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei). A crescut cu 14 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Nov Ian Mar

12.10 395 400 405

13.10 399 403 407

14.10 401 405 411

15.10 403 407 413

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

291 dolari/t

Profitul Agricol 40/2020

223 dolari/t

$/t

12.10 13.10 14.10 15.10 16.10 443 445 447 449 447 415 417 419 421 417

447 dolari/t

205 dolari/t

$/t 16.10 400 405 410

+4 13

Pre]uri [i pie]e

368 milioane de tone de soia Produc¡ia mondialå de soia pentru noul an de pia¡å, 2020/21, este prognozatå la 368 milioane tone, cu 32 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

tone)), urmatå de UE (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 89 milioane tone, fa¡å de 94 milioane tone în anul de pia¡å trecut.

ºårile mari producåtoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mult decât anul trecut), SUA (116 milioane tone, mai mult cu 19 mil. ªroturi de soia tone), Argentina (53,5, în cre¿tere cu Produc¡ia mondialå de ¿roturi din 3,5 mil. de tone), China (17,5), India soia este evaluatå la 253 milioane tone, (11), Paraguay (10) ¿i Canada (6). cu 10 milioane tone mai mare decât în ºårile mari consumatoare sunt anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (99 milioane tone), SUA (59), Brazilia (45,5), Argentina (42), UE (16), China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de India (10), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone), SUA (47, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (35), Brazilia (32), UE tone). Marii exportatori de soia sunt Bra- (12,6) ¿i India (8 mil. t). zilia (85 milioane tone, mai pu¡in cu 7 ºårile mari consumatoare sunt Chimil. de tone decât anul trecut), urmatå na (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE de SUA (60 mil. tone, cu 14 mil. tone mai (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), mult decât anul trecut), Argentina (7 miMexic (7), Vietnam (6), Indonezia (6), lioane tone) ¿i Paraguay (6,3 milioane Iran (5), Thailanda (5), Fed. Ruså (4,3). tone). Marii importatori de soia ºårile mari exportatoare de ¿rosunt China (100 milioane turi din soia sunt Argentina (29

milioane tone), Brazilia (17) ¿i SUA (12 milioane de tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,5 milioane tone).

Uleiuri din soia Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,8) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone). ºårile mari consumatoare sunt China (19 milioane tone), SUA (10 milioane tone), Brazilia (7,5), India (5), Argentina (3) ¿i UE (2,4). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (1 milioane tone), China (1 mil. de tone) ¿i Bangladesh (0,8). Stocurile mondiale sunt prognozate la 4 milioane tone, egale cu cele din anul 2019/20.

UCRAINA: scade produc¡ia

ARGENTINA: 3 milioane tone

de floarea-soarelui Produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui din Ucraina pentru 2020/21 este prognozatå la 15 milioane tone, în scådere cu 12% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 9% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie ajunge la 2,21 tone/hectar, cu 14% mai micå fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este neschimbatå fa¡å de luna trecutå, de 6,8 milioane hectare, dar mai mare cu 6% fa¡å de anul trecut. Scåderea de la o lunå la alta a estimårilor de produc¡ie este cauzatå de seceta severå care a afectat principalele zone de culturå ale Ucrainei. Recoltarea s-a încheiat la 1 octombrie.

de floarea-soarelui ¥n raportul USDA pe luna octombrie, produc¡ia de semin¡e de floarea-soarelui din Argentina pentru 2020/21 este apreciatå la 3 milioane tone, reduså cu 8% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 1,4 milioane hectare, în scådere cu 9% fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este de 2,14 tone/hectar, în cre¿tere cu mai pu¡in de 1% fa¡å de anul trecut. Conform imaginilor din satelit, umiditatea solului este bunå în provincia Buenos Aires, dar sunt necesare totu¿i precipita¡ii în nordul ¿i centrul Argentinei.

Profitul Agricol 40/2020

Pre]uri [i pie]e

Rapi]\> 69 milioane de tone Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19,4 milioane tone), UE (17 milioane tone), China (13,2) ¿i India (7,6 milioane tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 70 milioane tone, mai mic cu 1 mil. tone fa¡å de anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10,6) ¿i India (8).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2020/21 este evaluatå la 38,5 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai pu¡in fa¡å de 2019/20. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (13), China (9), Canada (5,4), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone.

ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7). Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27,3 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,4), China (6), Canada (4,2), India (3), Japonia (1).

Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2019/20. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,5), China (8,2), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,8 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (50.000 tone).

Cel mai mare exportator este Canada, cu 10 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. tone), China (2,5 milioane tone) ¿i Japonia (2,3 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20.

Situa]ia mondial\ la floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 51 milioane tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (15 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Rusia (13,5), UE (9,5) ¿i Argentina (3 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 52 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mililioane tone): Ucraina (15), Rusia (13) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 1,4 milioane tone, cu 0,8 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. 16

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21,5 milioane tone, aproape egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 21,5 mil. tone. ºårile consumatoare sunt: UE (7,5 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,5) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone).

ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (2) ¿i Argentina (0,68 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,4 mil. tone.

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut.

ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,4 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,3 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 1,4 milioane tone. Profitul Agricol 40/2020

OPINII> Nina GHEORGHI}| fermier din Ro[iori, Br\ila

Agricultura Rom=niei, ;ntre nevoie [i realitate! Crede cineva c\ dac\ Austria sau Fran]a ar avea B\r\ganul sau Dobrogea, cu câmpii întinse cât vezi cu ochii, ar sparge o sol\ de 100 sau 200 ha în parcele...?

parcurs cele 51 de pagini ale analizei nevoilor din agricultura româneascå, fåcutå de Ministerul Agriculturii. Este analiza ce va sta la baza Planului Na¡ional Strategic pentru exerci¡iul bugetar european 2021-2027. Cu excep¡ia digitalizårii, nu am sesizat nici o nevoie despre care så nu se fi vorbit în ultimii 7 ani. Cele 56 de nevoi identificate sunt repartizate în coresponden¡å cu cele 3 obiective generale, fiecare la rândul lui având 3 obiective specifice, la care se adaugå ¿i un obiectiv transversal, din noua Politicå Agricolå Comunå. Asta îmi aratå cå analiza nevoilor din agricultura româneascå dupå 2027 va aråta aproximativ la fel, întrucât nu se vor cheltui banii de-o altå manierå fa¡å de ultimul exerci¡iu bugetar european. Cu alte cuvinte, vom avea, ¿i dupå 2027, o balan¡å comercialå în care valoarea importurilor de produse alimentare va fi mult mai mare decât cea a exporturilor de cereale ¿i animale vii. Dupå intrarea în Comunitatea Europeanå, agricultura româneascå a cunoscut un salt spectaculos, ca performan¡å, în producerea de materie primå, în special. Acest salt s-a datorat infuziei de capital prin fondurile europene, dar în egalå måsurå ¿i aportului adus de companiile multina¡ionale furnizoare de inputuri ¿i utilaje agricole. Creditul furnizor acordat de cåtre aceste companii, precum ¿i conectarea fermierilor la tot ceea ce este nou în materie de tehnologie agricolå au contat foarte mult ¿i trebuie s-o spunem desProfitul Agricol 40/2020

chis. Principalul creditor, ¿i aståzi, al agriculturii române¿ti sunt companiile multina¡ionale, nu båncile. De asemenea, ¿i în sectorul de procesare a materiei prime, în special pe segmentul laptelui, au venit marile corpora¡ii ¿i au investit în România. Simultan au intrat ¿i corpora¡iile din retail. Fa¡å de acestea din urmå, România n-a avut viziunea sau puterea de a le obliga så se instaleze måcar mai cåtre periferia ora¿elor, astfel încât în ora¿e så poatå rezista micile magazine, a¿a cum se întâmplå în ¡årile europene. În acest context, direc¡iile de dezvoltare au fost trasate nu de statul român, ci de companiilor multina¡ionale prin strategiile proprii de dezvoltare pe o pia¡å emergentå, a¿a cum era România în 2007 ¿i cum, de altfel, a råmas ¿i aståzi pentru multe segmente economice, printre care ¿i agricultura. Aceastå realitate o putem schimba doar printr-o legisla¡ie care så permitå evolu¡ia agriculturii cåtre faza urmåtoare, ¿i anume o agriculturå maturå, precum cea a ¡årilor vest-europene. Pentru exemplificare, må opresc asupra unui segment pe care îl cunosc bine, industria semin¡elor. România a ocupat, în ultimii ani, locul 3, la nivel european, dupå Fran¡a ¿i Ungaria, ca producåtor de semin¡e de porumb. Aceastå direc¡ie de dezvoltarea nu a fost trasatå de cåtre statul român, ci de primele 2 companii de semin¡e, la nivel mondial, care au våzut poten¡ialul agricol al României, pozi¡ia geograficå ¿i costurile de produc¡ie mult mai scåzute fa¡å de cele ale Fran¡ei.

În aceste condi¡ii, au dezvoltat un cluster în producerea de semin¡e, prin dotarea fermelor cu echipamente pentru iriga¡ii, în vederea stabilizårii produc¡iei, dar ¿i cu utilaje ¿i echipamente agricole, asigurarea suportului tehnic, prin reprezentan¡ii de produc¡ie ai companiilor. Fermierii au plåtit cu såmân¡a produså inputurile ¿i echipamentele primite, în cadrul unor contracte multianuale. Dacå aceste companii vor råmâne cu acelea¿i marje de profit, vor mai produce semin¡e în România. Dacå nu, vor migra mai spre est, iar noi, ca ¡arå, ne vom pierde aceastå pozi¡ie. Cred cå statul român trebuie så-¿i defineascå propria strategie de dezvoltare, plecând de la resursele naturale, tradi¡ia zonei, nivelul de instruire a popula¡iei ¿i nevoia noastrå de a ne hråni cu ce producem local ¿i, implicit,de a sus¡ine economia localå. Noua Politicå Agricolå Comunå, cu cele 3 obiective generale, plus obiectivul transversal, trebuie pliatå pe strategia agricolå a României ¿i nu invers. Ideea de a ne fårâmi¡a marile exploata¡ii într-unele mai mici, pe motiv cå a¿a are Europa, este o prostie. Crede cineva cå dacå Austria sau Fran¡a ar avea Båråganul sau Dobrogea, cu câmpii întinse cât vezi cu ochii, ar sparge o solå de 100 sau 200 ha în parcele, så facå ferme mai mici care så practice agriculturå ecologicå? România dispune de zone de deal ¿i munte, unde se poate practica agricultura ecologicå, astfel încât så råspundå acestui deziderat european de a avea 25% din suprafa¡a agricolå cultivatå în sistem ecologic pânå în 2030. 17

OPINIE

Scurt portret al fermei europene dr. ing. Daniel BOT|NOIU

În 2016, UE avea 10,5 milioane de exploata¡ii agricole din care douå treimi au suprafa¡a mai micå de 5 hectare. Exploata¡iile agricole ale UE ocupå 173 milioane de hectare, ceea ce reprezintå 39% din suprafa¡a totalå a UE. Numårul exploata¡iilor agricole s-a diminuat puternic, în timp ce suprafa¡a destinatå produc¡iei agricole a råmas relativ stabilå. Exploata¡iile agricole ale României reprezintå aproape o treime din numårul exploata¡iilor mici existente la nivel european, adicå 32,7%. Polonia urmeazå cu 13,5% din totalul UE, apoi Italia, cu 10,9%, ¿i Spania, cu 9%. Dupå cum se poate constata, Polonia, Italia ¿i Spania au aproximativ acela¿i numår de exploata¡ii agricole ca ¿i cel din România. Marea majoritate a exploata¡iilor agricole din UE sunt exploata¡ii de tip familial. ¥n cifrele statistice din 2016, majoritatea covâr¿itoare (93%) a exploata¡iilor agricole ale UE sunt considerate familiale ¿i ocupå 31,8 din suprafa¡a agricolå. În 9 exploata¡ii din 10 nu lucreazå decât membrii familiei, ca atare exploata¡iile agricole familiale sunt cele mai råspândite la nivelul UE. Aceste exploata¡ii mici pot juca un rol important în reducerea riscului såråciei în mediul rural, fiind capabile så producå venituri.

Suprafa¡a medie în UE în anul 2016 a fost de 16,6hectare. Exploata¡ii agricole mici, de pânå la 5 hectare, sunt ¿i în Malta, Cipru, Bulgaria, Ungaria, Grecia, Portugalia sau Croa¡ia. Numårul mic de exploata¡ii agricole în anumite state membre sau regiuni este explicat prin: specializarea culturilor (mici planta¡ii de måsline sau vie), numero¿i proprietari de terenuri, constrângeri geografice sau topografice. Exploata¡iile agricole mai mari de 50 de hectare sunt în Fran¡a, Marea Britanie sau Danemarca. În cea mai mare parte a statelor membre, exploata¡iile agricole mai mari de 50 de hectare ocupå majoritatea suprafe¡ei agricole utile. Exploata¡iile agricole ale UE pot fi clasificate în trei grupe de mårimi distincte: - exploata¡ii de semisubzisten¡å, în care accentul se pune pe producerea de alimente necesare propriei familii; - exploata¡ii mici sau mijlocii, care sunt în general întreprinderi familiale; - exploata¡ii agricole mari, care de¡in o formå juridicå sau sunt organizate sub formå de cooperative.

Din cele 10,5 milioane de exploata¡ii agricole ale UE, 4 milioane înregistreazå o produc¡ie standard inferioarå sumei de 2.000 euro/an ¿i nu reprezintå decât 1% din valoarea economicå agricolå totalå a UE. Se considerå cå trei sferturi din aceste exploata¡ii agricole din UE consumå mai mult de jumåtate din produc¡ia ob¡inutå. Alte 3 milioane de exploata¡ii agricole au înregistrat produc¡ii economice cuprinse între 2.000 ¿i 8.000 euro/an. La polul opus sunt 304.000 exploata¡ii agricole care genereazå venituri ale produc¡iei standard de 250.000 euro/an sau mai mult, asigurând peste 56% din produc¡ia economicå agricolå totalå a UE. Acestea sunt exploata¡iile mari. Douå mari exploata¡ii agricole din 5 de¡in o formå de exploatare juridicå sau colectivå. Majoritatea produc¡iei agricole standard ob¡inutå la nivelul UE provine din exploata¡iile situate în Fran¡a (16,8%), Italia (14,2%), Germania (13,5%) ¿i Spania (10,5%). România, care de¡ine un sfert din exploata¡iile UE, nu då decât 3,3% din produc¡ia standard. În 2016, 52,3% din exploata¡ii puteau fi calificate ca fiind exploata¡ii agri-

La extrema cealaltå se gåsesc exploata¡iile care au peste 50 hectare ¿i ocupå 68,2% din suprafa¡a agricolå utilå a UE. 18

Profitul Agricol 40/2020

cole specializate pe o anumitå culturå. Dintre acestea, 31,6% au fost ocupate de culturå mare, 18,9% de culturile permanente ¿i 1,8% de culturile horticole. 25,1% din exploata¡iile agricole ale UE sunt specializate în cre¿terea animalelor. Dintre care cre¿terea de ovine, caprine 6,2%, iar exploata¡iile specializate pe lapte, 5,4%. Exploata¡iile agricole mixte reprezintå 21,1%.

hectare ¿i Italia, cu 12,7 milioane de hectare. Exploata¡iile agricole utilizeazå cca 47,1% din suprafa¡a totalå a UE. Circa 70% din suprafa¡a Irlandei, 65% din suprafa¡a Marii Britanii ¿i 60,9% din suprafa¡a Danemarcei sunt utilizate de exploata¡iile agricole, în timp ce în Finlanda numai 6,5% ¿i Suedia 6,9%, restul suprafe¡elor fiind acoperite în mare parte de påduri.

În numeroase state mediteraneene (Spania, Italia, Grecia, Cipru), dar ¿i în Finlanda, culturile specializate sunt cele dominante. ¥n altele, ca Benelux, Austria, Marea Britanie, Irlanda sau Norvegia, cre¿terea animalelor este activitatea dominantå. Mai mult de 30% din exploata¡iile agricole sunt mixte în: Portugalia, România, Bulgaria, Lituania ¿i Croa¡ia.

De câ¡iva ani, numårul exploata¡iilor agricole este în scådere. Statistic, s-au diminuat cu 25% între 2005 ¿i 2016. Se presupune cå 4,2 milioane de fermieri au dispårut, majoritatea proprietari cu exploata¡ii mici, sub 5 hectare. Cea mai mare reducere a numårului exploata¡iilor agricole a avut loc în Polonia, peste 1,1 milioane, în România, 800.000, ¿i în Italia, 600.000. Toate statele membre au înregistrat reducerea mai mare sau mai micå a numårului exploata¡iilor agricole, excep¡ie fåcând doar Irlanda. Scådererile cele mai semnificative raportate la numårul total al exploata¡iilor agricole au fost înregistrate în Slovacia ¿i Bulgaria, 60%.

Cea mai mare suprafa¡å agricolå o de¡ine Fran¡a, 27,8 milioane de hectare, urmatå de Spania, 23,2 milioane de hectare, Marea Britanie ¿i Germania, cu câte 16,7 milioane de hectare, Polonia, cu 14,6 milioane de hectare, România, cu 14,4 milioane de Profitul Agricol 40/2020

¥n schimb, suprafa¡a de teren utilizat pentru produc¡ia agricolå a råmas neschimbatå între 2005-2016. Între statele membre, aceastå reajustare a avut loc în clase de mårimi diferite. În Fran¡a, Germania, Finlanda ¿i Marea Britanie, în special, au fost reajuståri doar în categoria exploata¡iilor de 100 hectare sau mai mult. Acolo numårul ¿i suprafa¡a agricolå utilizatå au crescut, toate celelalte clase în mårime fiind în scådere. În alte state membre, aceastå reajustare a avut loc în clase de dimensiuni mai mici. Astfel, de exemplu, numårul de exploata¡ii agricole ¿i suprafa¡a agricolå utilizatå au crescut în clasa de mårime a exploata¡iilor de peste 20 ha în Italia ¿i România, ¿i în cea a exploata¡iilor de peste 10 ha în Ungaria ¿i Bulgaria, în perioada cuprinså între 2005 ¿i 2016. Relativ pu¡ine la început, exploata¡iile agricole cu o formå juridicå au crescut cu aproximativ 40.000 de unitå¡i pânå în 2016. Aceastå cre¿tere a exploata¡iilor organizate juridic a fost observatå în toate categoriile de mårime, dar în special în cele mai mari de 100 ha. 19

ASOCIA}II PROFESIONALE

Asocia]ia Aberdeen Angus trece la Pro Agro Pro Agro anun¡å cooptarea unui nou membru, al cincisprezecelea, Asocia¡ia Aberdeen Angus România. Pro Agro se aflå în plinå campanie de strângere de speciali¿ti pentru reprezentarea fermierilor români la nivelul Uniunii Europene, pentru participarea la grupurile de lucru ¿i lucrårile Copa-Cogeca. Aderarea Aberdeen Angus la Pro Agro nu face decât så întåreascå ¿i så consolideze pozi¡ia federa¡iei la nivel na¡ional. “Suntem convin¿i cå doar împreunå putem reprezenta onorabil fermierii din România ¿i doar împreunå putem så ne asiguråm cå suntem auzi¡i de factorul decident de la nivel na¡ional ¿i european”, spunea, cu

aceastå ocazie, Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. Aderarea Asocia¡iei Aberdeen Angus a fost acceptatå prin vot în unanimitate. “Reprezentan¡ii Asocia¡iei Aberdeen Angus au confirmat acceptarea ¿i implementarea obiectivelor Pro Agro, urmând ca în perioada urmåtoare så ne sincronizåm modul de lucru”, spunea Arion. Asocia¡ia Aberdeen Angus România este asocia¡ia acreditatå pentru conducerea registrului genealogic de raså. În cadrul ei sunt mai bine de 1.000 de membri cu peste 70.000 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus ¿i meti¿i cu aceasta.

Ionel Arion, pre[edinte Pro Agro

AMSEM, o asocia]ie dedicat\ 100% membrilor s\i! Asocia¡ia Amelioratorilor, Producåtorilor ¿i Comercian¡ilor de Semin¡e ¿i Material Såditor, pe scurt AMSEM, este o asocia¡ie interprofesionalå, neguvernamentalå, nonprofit ¿i de utilitate publicå (prin Hotårârea Guver nului nr. 1128/2004 privind recunoa¿terea AMSEM România, ca fiind de utilitate publicå - Monitorul Oficial, Partea I, nr. 720 din 10.08.2004) . AMSEM reune¿te institu¡ii, grupuri profesionale, persoane fizice individuale implicate integral sau par¡ial în activitå¡i specifice domeniului de cercetare ¿i ameliorare a soiurilor de plante, a producerii de semin¡e ¿i a material såditor, inclusiv a tratamentul fitosanitar destinat semin¡elor, precum ¿i prestarea altor servicii conexe activitå¡ii de producere ¿i comercializare de semin¡e ¿i material såditor. AMSEM are ca obiectiv permanent introducerea progresului genetic prin sus¡inerea ameliorårii ¿i producerii de 20

såmân¡å, prin sus¡inerea continuå a performan¡elor din domeniului cercetårii agricole, prin sus¡inerea intereselor grupurilor profesionale proprii, a membrilor asocia¡iei atât pe pia¡a internå, cât ¿i interna¡ionalå.

AMSEM participå activ la crearea, elaborarea ¿i utilizarea reglementårilor din domeniului semin¡elor ¿i materialului såditor ¿i îi reprezintå pe membrii såi, atât în activitå¡ile de la nivel na¡ional, cât ¿i interna¡ional. AMSEM este o asocia¡ie activå în rela¡ia cu Ministerul Agriculturii, având un reprezentant permanent în subgrupurile de lucru selectate pentru elaborarea Planului Na¡ional Strategic (PNS), aferent perioadei 2021-2027.

Asocia¡ia ¿i-a îndeplinit obiectivele statutare, sus¡inând dezvoltarea ¿i consolidarea pie¡ei interne a semin¡elor, protec¡ia intelectualå ¿i a veniturilor, rezonabilitatea echilibrului pre¡urilor, atât pentru membri såi, cât ¿i pentru producåtorii agricoli, stimularea schimburilor interna¡ionale de semin¡e ¿i material såditor. AMSEM este membrå a Asocia¡iei Europene a Semin¡elor - Euroseeds. În aceastå calitate, sus¡ine interesele companiilor na¡ionale ¿i ale companiilor multina¡ionale active la nivel national ¿i european, în domeniul ameliorårii soiurilor de plante agricole ¿i horticole, producerii ¿i comercializårii semin¡elor ¿i materialului såditor, precum ¿i a imputurilor aferente acestor domenii. Poate fi membru al Asocia¡iei AMSEM orice companie din domeniul semin¡elor sau persoanå fizicå ce î¿i desfå¿oarå activitatea în domeniile enumerate mai sus. Profitul Agricol 40/2020

CULTURI

VEGETALE Proiectul Yara pentru produc]ie sustenabil\ Ørsted, cel mai mare dezvoltator eolian din lume, ¿i Yara, cea mai importantå companie de îngrå¿åminte la nivel global, ¿i-au unit for¡ele în dezvoltarea unui proiect care ¡inte¿te înlocuirea hidrogenului fosil cu hidrogenul regenerabil în produc¡ia de amoniac. Asta înseamnå reducerea cu peste 100.000 de tone de CO2 pe an, echivalent cu scoaterea a 50.000 de ma¿ini con-

ven¡ionale de pe drum. Yara ¿i Ørsted vor construi o centralå eolianå de 100 MW pentru produc¡ia de hidrogen regenerabil, care va fi utilizat în producerea de amoniac. Hidrogenul regenerabil ar produce aproximativ 75.000 de tone de amoniac verde pe an, aproximativ 10% din capacitatea uneia dintre uzinele de amoniac din Sluiskil - pe baza furnizårii de

energie regenerabilå dedicatå de la fermele eoliene offshore din Ørsted. Proiectul ar putea fi opera¡ional în 2024/2025, sub rezerva unei cofinan¡åri suficiente ¿i a unui model de afaceri confirmat. O decizie finalå de investi¡ie pentru construirea noii fabrici ar putea fi luatå la sfâr¿itul anului 2021 sau la începutul anului 2022.

Interes crescut pentru Grain Bags în vestul ]\rii Anul acesta, cel mai mare client al Grain Bags, furnizor de solu¡ii de depozitare în silobag, este un procesator care a depozitat peste 3.500 tone de oleaginoase. Suprafa¡a ocupatå este de 5.000 mp. “Peste jumåtate din clien¡i î¿i dubleazå cantitå¡ile an de an”, remarcå Narcis Ranghiuc, directorul general al companiei. În sud-estul ¡årii vânzårile au scåzut cu peste 70% din cauza secetei, iar Grain Bags ¿i-a concentrat efortul de vânzåri în vestul ¡årii. De altfel, din cauza secetei manifes22

tate în vest a scåzut apetitul pentru investi¡ii în silozuri verticale chiar ¿i în vest, chiar dacå aici produc¡iile aproape cå nu au fost afectate. Ranghiuc a remarcat cå fermierii care nu au avut contracte de vânzare sunt interesa¡i så depoziteze recolta în silo-bag-uri în speran¡a cre¿terii pre¡urilor. Cu silobag, costurile de depozitare sunt reduse. Sacul costå 1 ban/kg, iar opera¡iunea de încårcare, care se recomandå så fie fåcutå cu utilajul pe care compania îl închiriazå, costå 1 ban/kg.

Silobag-urile pot fi amplasate direct pe câmp, pe o suprafa¡å bine drenatå, tare ¿i uniformå. Spa¡iile ideale sunt: pietri¿ul nisipos, nisipul, betonul ¿i asfaltul. Terenul trebuie så fie în permanen¡å bine drenat ¿i foarte bine curå¡at în prealabil, pentru a nu råmâne obiecte care ar putea perfora sacul. Dacå aceste reguli simple sunt respectate, silobag-ul va påstra cerealele ¿i furajele în condi¡ii foarte bune chiar ¿i doi ani.

pagin\ de Adrian MIHAI Profitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE

Record de 14,3 tone la porumb [i de 3,7 tone la floarea-soarelui Emiliana West Rom din jude¡ul Timi¿ a înregistrat anul acesta douå produc¡ii foarte bune, de 14,3 tone la porumb ¿i de 3,7 tone la floarea-soarelui. De¿i ¿i în Câmpia de Vest a fost secetå, încå din toamna anului trecut ¿i a continuat pânå în varå.

ar, utilizând hibrizi de la Corteva ¿i Euralis, ¿i, trebuie spus, în teren irigat ¿i aplicând tehnologii speciale, agronomii Emiliana au reu¿it så ob¡inå produc¡ii foarte bune.

La Emiliana West Rom, porumbul a fost cultivat pe 750 de ha, iar media a fost de 9,5 tone la ha. Ploile care au mai venit la începutul verii au fost tardive ¿i benefice pentru porumb numai în ultima parte a evolu¡iei, spune inginerul agronom Råzvan Mitric. Dar societatea a inaugurat, în vara anului 2020, un sistem de iriga¡ii ¿i desecåri ultramodern, care deserve¿te 8.000 de ha. “Unde urma så irigåm, s-a intervenit cu o cantitate mai mare de îngrå¿åmânt, apoi s-a dat drumul la iriga¡ii, pentru ca så nu se piardå azotul prin evaporare. Nu s-a a¿teptat ploaie”, explicå Råzvan Mitric. Acolo unde nu au fost iriga¡ii, au aplicat o cantitate mai scåzutå de îngrå¿åminte, cu 10-20% sub normal. De asemenea, au fost aplicate complexe în func¡ie de teren. ªtiau exact ce este nevoie pe fiecare parcelå, fiindcå tot terenul este cartat. “Cunoa¿tem exact care sunt cantitå¡ile de micro ¿i macro elemente din påmânt. De asemenea, au fertilizat cu un element vital în cultura de porumb: zincul, Profitul Agricol 40/2020

fiindcå 90% din teren avea caren¡å de zinc. Astfel, s-a încercat o adaptare la condi¡iile de mediu, inclusiv cu erbicidårile ¿i tratamentele. S-a reu¿it ¿i controlul buruienilor încå din preemergen¡å. S-a dat un singur tratament pe 500 de ha, cu Adengo de la Bayer, au mai fost corec¡ii în vegeta¡ie pe 250 de ha, când porumbul avea ¿ase frunze, cu un produs Syngenta. Cu floarea-soarelui au avut semånate 1.300 de ha. Au ales o floare high oleicå. De¿i nu a fost deloc irigatå, am ob¡inut rezultate de pânå la 3,7 kg la ha, cu o medie de 2,6 tone, tot peste media jude¡ului, spune Mitric. Hibrizii utiliza¡i au fost mai ales Corteva ¿i s-au descurcat foarte bine. “În general pe fermå, e o situa¡ie satisfåcåtoare în acest an, de¿i ne-am dorit mai mult. E clar cå iriga¡iile, care acoperå în propor¡ie de 95% din cultura de porumb, ajutå foarte mult. Nu putem aplica tehnologia de anul trecut ¿i anul acesta. De exemplu, în aceastå perioadå pregåtim terenul altfel decât am procedat în toamna lui 2019. Acum existå o umiditate ridicatå, fiindcå au fost ploi, ceea ce anul trecut nu s-a întâmplat. A¿a cå ne-am adaptat tehnic, asta ¿i fiindcå ne permitem. Emiliana West Rom are un parc auto foarte complex, cu o gamå completå de tractoare ¿i utilaje agricole. Sebastiano Stoppa, directorul administrativ, a conchis: “A¿a cum am mai spus, la Emiliana avem ingineri foarte bine pregåti¡i, absolven¡i ai USAMVB Timi¿oara, de¡inem ¿i cele mai moderne ma¿ini ¿i utilaje agricole, o fermå dotatå la cele mai înalte standarde europene, de aceea avem ¿i rezultate”. ¥n total, Emiliana a avut semånate 12.000 de ha cu grâu, orz, floareasoarelui, porumb ¿i soia.

Gheorghe MIRON

Retur pentru såmân¡a de rapi¡å Rapool “Suntem pregåti¡i så luåm înapoi toatå cantitatea de rapi¡å råmaså în stoc la fermieri sau distribuitori”, spune Mihai Miri¡escu, director general Saaten-Union România ¿i Rapool Ring România. Miri¡escu se a¿teaptå la un retur de 20%. Såmân¡a se trimite în Germania, la firma mamå, unde se påstreazå în depozite cu temperatura ¿i umiditate controlate. Se analizeazå ¿i dacå este în parametrii de calitate se reintroduce în circuitul comercial. “Pentru o såmân¡å de calitate nu are un impact prea mare anul de produc¡ie. La noi este un pic de reticen¡å în ceea ce prive¿te såmân¡a mai veche”, remarcå managerul. El mai observå ¿i faptul cå nu întotdeauna såmân¡a proaspåtå este mai bunå. Avertizare privind ¿oarecii Oficiul Fitosanitar Bra¿ov a emis un buletin de avertizare privind atacul ¿oarecilor: ¿oarecele de câmp (Microtus arvalis), de pådure (Apodemus sylvaticus) ¿i de caså (Mus musculus), se aratå în document. Este recomandatå efectuarea tratamentului fitosanitar la cereale, pomi fructiferi, pepiniere pomicole ¿i dendrologice, acolo unde existå 4-5 grupe de galerii active. Sunt men¡ionate produsele: Arvalin (5 bucå¡i/galerie) ¿i Bromakol (25-50 grame momealå/galerie activå). Terenurile vor fi marcate cu inscrip¡ia Teren otråvit, På¿unatul interzis. Aplica¡ie pentru vânzarea de carbon Firma danezå CommodiTrader a propus APPR o aplica¡ie, prin care fermierii membri care se înregistreazå pe platforma CommodiCarbon vor putea primi sfaturi privind aplicarea tehnologiilor agricole sustenabile care så permitå sechestrarea carbonului în sol, de certificare de la un organism independent acreditat, precum ¿i de asisten¡å în comercializarea certificatelor de carbon cåtre poluatorii din alte industrii. 23

CULTURI VEGETALE

Campania de sem\nat grâu, relansat\ dup\ ploi Fermierii din sud-est au a¿teptat ploile pentru a putea pregåti solul ¿i a semåna grâul. Såptåmâna trecutå, campania era în plinå desfå¿urare. Deficitul de precipita¡ii este încå foarte mare.

În

Cålåra¿i, rapi¡a ocupå 12.750 ha, o suprafa¡å mai micå decât cea de anul trecut. Orzul a fost semånat pe 19.700 ha. Campania la grâu este în desfå¿urare, cultura fiind semånatå pe aproximativ 65% din suprafa¡a programatå. Nae Valentin Nichi, directorul direc¡iei agricole, crede cå fermierii vor reu¿i så-¿i atingå obiectivul. “Au mai cåzut precipita¡ii, dar este nevoie încå de ploi zdravene. Deficitul de precipita¡ii este de 500 l/mp, acumulat ¿i din 2019”, remarcå directorul. Nici în Ialomi¡a cantitå¡ile de precipita¡ii cåzute nu au fost mari. Rapi¡a s-a semånat pe 18.570 ha. Anul trecut au fost semånate 24.000 ha, iar în anii buni suprafa¡a era de 47-60.000 ha. Orzul a fost semånat pe 3.680 ha, iar grâul este în plinå campanie, semånat pe doar pe 4.680 ha. Mul¡i fermieri nu au semånat pânå la ultimul val de ploi. Nu este apå suficientå în sol.

Iriga¡ii de aprovizionare ¿i råsårire, la grâu În Bråila, s-au semånat 2.997 ha cu rapi¡å în aceastå toamnå, fa¡å de 7.000 ha anul trecut. Cu orz s-au semånat 10.000 ha. Pentru grâu suprafa¡a programatå este de 60.000 ha. Au fost semånate, pânå la începutul såptåmânii trecute, doar 26.000 ha. Traian Ci¿ma¿, director executiv al direc¡iei agricole, estima continuarea din plin a cam24

paniei de semånat timp de o såptåmânå. Precipita¡iile au fost slabe, a¿a cå fermierii au irigat pentru a asigura apå de aprovizionare ¿i de råsårire. “La rapi¡å s-a mai semånat ¿i fårå iriga¡ii pentru cå fermierii au beneficiat de asiguråri de neråsårire din partea companiilor de semin¡e. La påioase înså regula este så se semene doar suprafe¡ele care se irigå”, spune directorul, întrucât precipita¡iile au fost pu¡ine.

La Buzåu, nimeni nu se gråbe¿te så semene grâul În Buzåu, rapi¡a a fost semånatå pe aproximativ 13.000 ha, ceva mai mult fa¡å cele 9.500 ha de anul trecut. Orzul ocupå 4.000 ha, fa¡å de 5.500 ha anul trecut. La grâu, campania este abia la început. S-au semånat deocamdatå doar 12-13.000 ha. “E problemå cu såmân¡a, va fi foarte multå såmân¡å din hambar. Stocuri existå, dar e foarte scumpå. La 2 lei/kg, fermierii nu-¿i permit ¿i cautå grâu din hambar. Se seamånå 270-280 kg/ha, dar grâul nu este de calitate. De multe ori nici nu este tratat”, spune Cosmin Florea, director executiv al Direc¡iei Agricole Buzåu. Sunt fermieri care pregåtesc terenurile pentru semånat, în urma precipita¡iilor cåzute. Încå este secetå mode-

ratå în sol. Au cåzut în jur de 250 l/mp, ceea ce înseamnå un deficit de 50-60% fa¡å de un volum normal. “Unde au cåzut precipita¡ii locul este foarte tare, sunt consumuri mai mari de combustibil pentru a des¡eleni locul ¿i pentru a pregåti patul germinativ. Mul¡i fermieri trec cu discul de douå ori, pregåtesc un pat germinativ superficial ¿i seamånå”, spune directorul. Potrivit acestuia, sunt ¿i fermieri care nu or så semene în toamnå. “Dacå iarna va fi ca cea trecutå, îl vor låsa în conservare. Existå acest risc întrucât ne aflåm la 20 octombrie ¿i oamenii nu sunt gråbi¡i så semene. Nu existå o grabå, ca în al¡i ani”. Un complex de factori stå la baza deciziei: lipsa banilor, pre¡ul semin¡elor ¿i incertitudinea privind precipita¡iile. De doi-trei ani iarna aduce precipita¡ii slabe. ¥ncå existå solicitåri pentru a face constatarea neråsåririi suprafe¡elor semånate pentru ZIE la 1 iulie. “Dacå a plouat 20 l/mp pe fondul unei secete extreme, nu reprezintå nimic. Se duce apa doar 2 cm în adâncime pe un teren tasat, uscat. În condi¡ii normale cu 20 l/mp era suficient ca rapi¡a så råsarå uniform. Din aceastå cauzå rapi¡a nu are densitate”.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole revine Dupå un an agricol 2019-2020 catastrofal, în care produc¡ia medie de grâu a fost a patruzecea parte din cea a anilor preceden¡i, Dumitru Manole schimbå radical strategia. Prelunge¿te perioada de semånat cu trei såptåmâni dupå epoca optimå ¿i revine la soiurile române¿ti de grâu. Dacå în sezonul precedent a folosit soiuri stråine în propor¡ie de 70%, acum seamånå Glosa pe 90% din suprafa¡å.

e o noutate cå a fost ¿i încå e secetå pedologicå severå în Constan¡a. Înså la Amzacea, în sud-estul jude¡ului, unde Manole administreazå ferma de 800 ha Sport Agra, din robinetul norilor chiar picurå doar cu ¡ârâita de un an încoace. În perioada 1 septembrie 2019 - 22 octombrie 2020, au cåzut doar 270 de litri. Astfel, deficitul de apå din sol a ajuns la 2.600 mc/ha. “Ca så se refacå acest deficit, ar trebui ca Dumnezeu så ne fericeascå cu 450-500 mm/mp în urmåtoarele trei luni”, spune Manole, râzând ca de un banc sec: evident cå acest lucru nu se va întâmpla.

Schimbarea epocii de semånat De fapt, semnele sunt foarte proaste ¿i pentru sezonul agricol 2020-2021. Anul trecut, în lunile de toamnå ¿i în decembrie s-au adunat din ploi ¿i ninsori doar 80 de l/mp. Anul acesta, dupå ce în ultima lunå a verii au lipsit complet precipita¡iile, în septembrie au cåzut 31 l/mp, iar în octombrie doar 6 l/mp pânå joi, 22 ale lunii. ªi prognoza aratå cå nu va ploua nici în ultimele zile din octombrie ¿i nici în prima decadå a lui noiembrie. 26

De aceea, a ignorat cartea, care spune cå perioada optimå de semånat a grâului ar fi fost între 1-10 octombrie. A pregåtit terenul în cinci-¿ase treceri, cu un consum uria¿ de motorinå. “Sugerez onor conducerii Ministerului Agriculturii så regândeascå alocarea de subven¡ii pentru acoperirea accizei la motorinå. În aceastå zonå, cel pu¡in, cei 78 l/ha sunt complet insuficien¡i”. A început andante semånatul, spre finalul primei decade, ¿i nu se gråbe¿te deloc. A finalizat 160 de ha, dar chiar dacå are dotarea tehnicå pentru a acoperi restul de 300 ha alocate culturii în doar patru zile, va prelungi campania pânå spre finele lunii. “În solele unde s-a påstrat o råmå¿i¡å de umiditate de la ultimele precipita¡ii, unele boabe ar putea germina, iar asta le-ar fi fatal”. Înså, de îndatå ce prognoza se va schimba, e pregåtit så înte¡eascå ritmul lucrårilor.

Un an cu pierderi 2020 este un an cu pierderi pentru Dumitru Manole nu doar din cauza produc¡iilor agricole foarte mici. El mai administreazå o societate, First Grain, prin care distribuie inputuri în zonå. Chiar dacå majoritatea fermierilor cu care colaboreazå au fåcut eforturi ¿i ¿i-au achitat debitele cåtre societatea lui, Manole admite cå sunt cazuri în care a fost obligat så negocieze noi termene de platå. “Sunt câteva situa¡ii critice, în care fermierii chiar nu pot achita. Eu mizez pe în¡elegere între pår¡i. Încheiem în¡elegeri pentru amânarea plå¡ilor cu un an, cu garan¡iile de rigoare, evident”. Manole spune cå, din fericire, în pofida dificultå¡ilor, nu a auzit de falimente în rândul fermierilor din zonå. "Sunt doar câteva zvonuri cå se vând suprafe¡e de teren. Se a¿teaptå cu sufletul la gurå subven¡ia la motorinå pe trimestrul al doilea".

Soiurile stråine de grâu au dezamågit În sezonul precedent, dupå cei 80 de l/mp din perioada septembrie - decembrie, au urmat 2 l/mp în ianuarie, 30 l/mp în februarie ¿i 16 l/mp în martie. În plus, la sfâr¿it de martie - început de aprilie au fost înghe¡uri târzii. Seceta ¿i temperaturile scåzute, urmate, brusc, de temperaturi foarte ridicate, au stresat culturile peste capacitatea lor de rezisten¡å. Iar rezultatul a venit, firesc: de la produc¡ii medii de 8 t/ha în anii anteriori, anul acesta produc¡ia medie, pe cele 403 ha cultivate cu grâu, a fost de doar 200 de kg. De fapt, cea mai mare parte a suprafe¡ei a fost calamitatå complet sau produc¡iile pe hectar nu ar fi justificat cheltuielile cu recoltarea. Combina a intrat doar pe 120 de ha, respectiv pe o solå de 49 de ha, unde produc¡ia medie a fost de 737 ha, pe o altå solå, de 37 ha, de unde s-au recoltat 215 kg/ha etc. În total, s-au ob¡inut 83 de tone - grâu de såmân¡å. Ca în fiecare an, Manole a testat în ferma sa diferite soiuri de grâu. Loturile de testare au fost mici, de câte 400 mp/soi de grâu, dar rezultatele i se par concludente. “Am efectuat aceste observa¡ii, le-a¿ zice, cu 10 soiuri de grâu, fiecare semånate pe 10 octombrie 2019. Am constatat cå cel mai bine a rezistat Glosa, care a dat o produc¡ie de 615 kg/ha, urmat de soiurile române¿ti Miranda (485 kg/ha) ¿i Otilia (407 kg/ha). Cele stråine au dat produc¡ii mult inferioare, între 0 ¿i 127 kg/ha”. Considerând ¿i rezultatele din câmpul comercial, Manole a decis schimbarea strategiei ¿i în privin¡a geneticii folosite. “Råmân foarte sceptic în ce prive¿te schimbarea regimului pluviometric. Prin urmare, anul acesta folosesc în propor¡ie de 90% Glosa, soiul românesc cel mai productiv. Prefer så ob¡in cu 1-2 t în minus/ha, în anii buni, dar så am siguran¡a cå voi scoate proProfitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE

la prima iubire> Glosa duc¡ii ¿i în anii foarte seceto¿i, cum a fost anul agricol 20192020”. Schimbarea este cu atât mai importantå cu cât Manole a fost unul dintre fermierii români promotori ai soiurilor stråine de grâu.

ªi la floare Manole då credit unui hibrid românesc Seceta a continuat la Amzacea, dupå ce a calamitat culturile de toamnå. A¿a cå o soartå similarå au avut ¿i culturile de primåvarå. Între cele 20.000 de ha de mazåre calamitate total, în jude¡ul Constan¡a (din cele 25.000 înfiin¡ate cu aceastå culturå), s-au numårat ¿i cele 100 de ha ale lui Manole. Ce cautå mazårea la neirigat, într-o zonå secetoaså? E solu¡ia pentru înverzire ¿i pentru rota¡ie. Înså, evident, în ani cât de cât medii în privin¡a regimului pluviometric. Cu porumbul, Manole a fåcut o ultimå încercare. “Am jucat ¿i anul acesta la 6 din 49, cultivându-l pe 90 de ha, de¿i eram con¿tient cå, fårå un aport de apå din precipita¡ii de 600 de l/mp în decursul anului agricol, e o loterie. Din cele 90 ha, 50 au fost calamitate total, iar de pe 32 de ha am ob¡inut o medie de 220 kg/ha”. Prin urmare, porumbul dispare din structura culturilor în ferma sa, iar Manole îi sfåtuie¿te pe fermierii din sud-estul României care considerå cå mai au condi¡ii pentru aceastå plantå så foloseascå exclusiv hibrizi timpurii ¿i semitimpurii. “Companiile Profitul Agricol 40/2020

ar trebui så înceteze så recomande hibrizi din grupe FAO peste 350”. În schimb, la floare, rezultatul este aproape mul¡umitor, ¡inând cont de condi¡ii. Pe o suprafa¡å de 148 ha, la Sport Agra s-a realizat o produc¡ie medie de 1.200 de kg/ha. La nivelul jude¡ului Constan¡a, produc¡ia medie pe cele 105.000 de ha însåmân¡ate (cu 15.000 mai pu¡ine ca în sezonul precedent) a fost de 800 de kg/ha, fiind calamitate total 15.000 ha ¿i par¡ial 47.000 ha. Produc¡ia medie a fost de 2.504 kg/ha în 2019, respectiv 2.900 kg/ha în 2018, an în care Constan¡a a dat cele mai mari produc¡ii la floarea-soarelui din întreaga ¡arå, media în fermele comerciale depå¿ind 3,7 t/ha. Manole considerå cå a realizat cu 50% peste media produc¡iei din jude¡ gra¡ie adaptårii tehnologiei: a început semånatul extrem de devreme, pe 27 februarie, ¿i a folosit exclusiv hibrizi timpurii ¿i semitimpurii. “Anul acesta am folosit hibrizi Syngenta ¿i Euralis, dar anul viitor voi acorda credit hibridului Fundulea RT15E27, care în loturile comparative, dintre cei 20 de hibrizi testa¡i, a dat cea mai mare produc¡ie, de 1.914 kg/ha”. Plånuie¿te så semene în primåvara 2020 o suprafa¡å de 360 ha cu floarea- soarelui. E o suprafa¡å-record, în condi¡iile în care respectå rota¡ia de patru ani, pentru a evita infestarea cu Orobanche ¿i bolile specifice.

“Pentru aceastå zonå, asigurarea culturilor la secetå consider cå este o verigå obligatorie pentru orice culturå, fie ea de toamnå sau de primåvarå.

“

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Combaterea d\un\torilor în culturile de toamn\ Anul agricol debuteazå cu noi provocåri. Un septembrie secetos, urmat de un octombrie cu pu¡ine precipita¡ii, dar tot cu temperaturi ridicate, au asigurat condi¡iile perfecte pentru apari¡ia dåunåtorilor în culturile de toamnå.

api¡a a avut parte deja de atacul tuturor dåunåtorilor specifici: purici, lar vå de Athalia, larva fluturelui alb al verzei ¿i chiar afide. Culturile de grâu ¿i orz nu fac excep¡ie - indiferent cå vorbim despre afide sau mu¿tele cerealelor. Afidele sunt primii dåunåtori care î¿i fac apari¡ia în culturi, sub formå de colonii pe frunze, pe care le în¡eapå pentru a absorbi sucul celular. Astfel, plantele nu se mai dezvoltå, iar zonele atacate se decoloreazå ¿i, în final, mor. Totodatå, afidele sunt vectori pentru virozele ce cauzeazå piticirea ¿i îngålbenirea plantelor, afectând dramatic recolta viitoare. Acest fenomen este deosebit de periculos pentru culturi, mai ales în cazul celei de orz. Simptomul de recunoa¿tere al atacului de afide instalat este apari¡ia vetrelor de frunze îngålbenite în solå, mai ales în cazul monoculturii. Înså acest simptom este unul deja tardiv. De aceea este extrem de important ca fermierii så inspecteze cultura periodic, iar frunzele trebuie verificate cu aten¡ie, deoarece, din cauza culorii, dåunåtorii se observå mai greu. În toamnele tot mai calde ¿i mai lungi din ultimii ani, pagube semnificative au provocat ¿i mu¿tele cerealelor. În cazul acestui tip de dåunåtor, larvele 28

sunt cele care produc pagubele în culturile de cereale, mai ales în cazul însåmân¡årii timpurii sau a monoculturii. Atacul mu¿telor are loc atunci când

de mu¿te se face atunci când adultul e la zbor, pânå så depunå ponta. De aceea, se recomandå verificarea culturilor imediat dupå råsårire, în zile însorite (10-12°C), fårå vânt. Iar în cazul în care semnaleazå apari¡ia acestora, så intervinå rapid.

Solu¡ia NETagro Pentru combaterea dåunåtorilor din culturile de cereale påioase, NETagro recomandå tratarea culturilor cu insecticidul Laidir 10 CS. Insecticid piretroid pe bazå de lambda-cihalotrin 100 g/l, cu formulare de genera¡ia a III-a, Laidir 10 CS are o formulare încapsulatå (CS - suspensie de microcapsule în apå), fapt ce oferå protec¡ie îndelungatå culturilor, prin elibeplantele au 2-3 frunze, având repercusi- rarea treptatå a substan¡ei active. uni asupra mugurelui de cre¿tere. AstDatoritå modului dublu de ac¡iune, fel, plantele atacate care supravie¡uiesc prin contact, dar ¿i prin ingestie, asupra råmân slab dezvoltate, având baza tul- adul¡ilor ¿i larvelor, Laidir 10 CS are un pinii îngro¿atå ¿i o înfrå¡ire exageratå. efect rapid ¿i de ¿oc asupra unei variSimptom de recunoa¿tere a atacului etå¡i largi de dåunåtori. Totodatå, insecde mu¿te deja instalat: plantele atacate ticidul are o ac¡iune repelentå ¿i efect au frunza centralå îngålbenitå, iar dacå rezidual de lungå duratå. este smulså, se desprinde foarte u¿or, Substan¡a activå penetreazå cuticuputându-se observa punctul de inser¡ie la insectelor ¿i ac¡ioneazå asupra sis(rosåtura de la bazå), iar dacå sec¡io- temului nervos al acestora. Insectele nåm frunza la bazå, vom observa larva. înceteazå så se mai hråneascå, dupå care intervine paralizia ¿i moartea Aten¡ie! Când sunt prezente aceste acestora. simptome, este deja mult prea târziu pentru orice tratament chimic. CombaAlice D|NIL|, terea chimicå eficientå în cazul atacului director marketing Netagro Laidir 10 CS se aplicå la avertizare sau la primele semne de apari¡ie a dåunåtorilor, evitându-se aplicarea produsului la temperaturi mai mari de 27°Celsius. Doza recomandatå pentru grâu, orz ¿i ovåz: 50 ml/ha. Pentru o eficacitate ridicatå a tratamentului, se recomandå asocierea insecticidului cu adjuvantul Silwet Top (0,1 l/ha), conferind astfel culturii acoperire optimå ¿i protec¡ie îndelungatå. Profitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE

Corteva prefer\ hibrizii linoleici Pentru sezonul urmåtor, Corteva î¿i va concentra campania de promovare pentru floarea-soarelui pe hibrizii linoleici cu tehnologia Express. Aceasta acoperå 95% din vânzårile companiei. În portofoliu existå ¿i hibrizi Clearfield sau Clearfield Plus. Jean Ionescu (foto), director general Corteva pentru România ¿i Moldova, este convins cå pia¡a de hibrizi cu un con¡inut ridicat de acid oleic se va diminua de la 17% la 8-9%.

“

Argumentele sunt de naturå economicå. Pentru fermieri este mai profitabilå în acest an floareasoarelui «normalå». Este un mesaj care nu place traderilor, dar aceasta este realitatea. Viitorul sigur este al floriisoarelui linoleicå”, aratå managerul. Totodatå, managerul remarcå scåderea bonusului pentru floarea-soarelui HO pânå la un nivel de 0-5 dolari/tonå. Oferta de ulei cu un con¡inut ridicat de acid oleic este mai mare decât cererea din cauza scåderii consumului. Covid19 a închis sau a redus programul restaurantelor din toatå lumea. Alte industrii au avut ¿i ele de suferit de pe urma virusului. Pe lângå diminuarea drasticå a bonusului, Jean Ionescu mai aduce un argument pentru a sus¡ine hibrizii linoleici. El considerå cå introducerea unei caracteristici precum nivelul ridicat de acid oleic ia din productivitatea hibridului mamå cel pu¡in 200-250 kg/ha. De asemenea, considerå cå fermierii care spun cå produc¡iile sunt egale indiferent de cantitatea de acid oleic nu au com30

parat produc¡ia hibrizilor HO cu cea a celor linoleici premium. “Anul acesta, hibrizii Express ai Corteva au învins hibrizii high-oleici în 90% din loca¡ii cu 3400 kg/ha”, a remarcat managerul. Mai mult, el promite o revolu¡ie din punctul de vedere al performan¡elor a noilor hibrizi linoleici P64LE136 ¿i P64LE137, intra¡i în portofoliul Corteva. P64LE137 con¡ine genele BR1, BR2 ¿i BR3. Hibrizii de floarea-soarelui care con¡in gena BR1 conferå rezisten¡å completå pentru rasele de lupoaie A-E, BR2 aduce rezisten¡å completå pentru rasele de lupoaie A-G. BR3 reprezintå o tehnologie unicå dezvoltatå de Pioneer care reduce impactul asupra produc¡iei cauzate de infestarea cu lupoaie. Completeazå rezisten¡a datå de BR1 ¿i BR2. Oferå protec¡ie/toleran¡å în plus asupra raselor de lupoaie neacoperite de rezisten¡a datå de cele douå gene

peste rasa G. Reduce infestarea cu parazitul Orobanche cummana (lupoaie) prin reducerea rezervei de semin¡e din sol. Jean Ionescu mai puncteazå ¿i alte dezavantaje pe care le aduce cultivarea hibrizilor de tip HO, din care men¡ionåm: distan¡a de izolare de 150-200 m fa¡å de hibrizii linoleici, faptul cå în realitate 80% din hibrizii considera¡i HO sunt de fapt mid-oleici, faptul cå din cantitatea contractatå doar una-douå tone sunt vândute cu bonus de HO.

Adrian MIHAI

Oferta Corteva de hibrizi HO Corteva are pe pia¡å trei hibrizi de floarea-soarelui de tip high-oleic, dintre care unul lansat anul trecut ¿i unul va fi lansat în sezonul urmåtor-P64HE144. Au toleran¡å la Orobanche pânå la rasa E ¿i nu sunt vându¡i în SE României. Segmentul HO reprezintå 10-12% din vânzårile de floareasoarelui ale companiei. “Corteva oferå hibrizii cu cel mai mare con¡inut de acid oleic din ¡arå ¿i din lume. Avem con¡inut de acid oleic de 90-92%”, spune Jean Ionescu. El precizeazå cå hibrizii sunt disponibili la vânzare celor ce doresc så-i cultive, chiar dacå nu reprezintå un focus pentru companie.

Jean Ionescu,

director general Corteva pentru România [i Moldova Profitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE

Saaten-Union> oferta [i nout\]ile pentru culturile de prim\var\ ¥n data de 4 octombrie 2019, compania Saaten-Union România a venit cu o mare surprizå pentru fermierii din România: mai exact, a completat portofoliul de floarea-soarelui cu 2 noi hibrizi, Alexa SU ¿i Davero SU, baza¡i pe tehnologia cu tribenuron-metil. Prin asociere cu un erbicid graminicid, aceastå tehnologie oferå un control foarte bun al buruienilor.

În

acest fel, începând cu anul 2020, avem posibilitatea så afirmåm cå portofoliul Saaten-Union este unul complet, care con¡ine hibrizi performan¡i din toate cele trei tehnologii: 1. Clearfield: Integral CL, Paraiso 102 CL, Surimi CL, Marquesa CL 2. Clearfield plus: Surprise CLP, Paraiso 1000 CLP 3. Sulfonil-ureicå: Alexa SU, Davero SU, Netå SU. Oferta companiei se adreseazå tuturor fermierilor din România, indiferent de suprafa¡å sau de zona geograficå în care se aflå ferma. Politicå comercialå vine în ajutorul fermierilor cu diverse instrumente financiare ¿i cu o plajå largå de pre¡uri. Poate vå întreba¡i cum se pot achizi¡iona produsele Saaten-Union ¿i care sunt pa¿ii de urmat. Pentru asta, l-am rugat pe dl Marius Cre¡u, director Comercial al companiei Saaten-Union, så ne råspundå la câteva întrebåri: 1. Hibrizii Alexa SU ¿i Davero SU sunt pentru primul an în câmpurile fermierilor, au trecut ace¿tia testul maturitå¡ii? M.C.: Cu modestie ¿i cu mare încânProfitul Agricol 40/2020

tare pot spune cå ace¿ti 2 hibrizi au depå¿it a¿teptårile departamentului comercial, dovedind stabilitate ¿i perfor-

man¡å în câmpurile fermierilor. La ora actualå ne situåm peste media din fermå cu ace¿ti doi hibrizi. uuu

Pre¡uri semin¡e certificate de floarea-soarelui pentru primåvara 2021 Grup

HIBRIZI PREMIUM SULFO rezisten¡i la Orobanche A-F HIBRIZI SULFO rezisten¡i la Orobanche A-E

HIBRIZI CONSACRAºI CL

HIBRIZI NOI CL

Hibrid

Precocitate

Ambalaj

HIBRIZI SULFO ALEXA SU Semitimpuriu NETÅ SU - nou Semitardiv Saci cu DAVERO SU Semitimpuriu 150.000 de semin¡e LAGUNA SU Semitardiv MIRANDA SU Semitardiv HIBRIZI CL SUBELLA CL Semitimpuriu PUNTASOL CL Semitimpuriu SURIMI CL Semitardiv MARQUESA CL Semitardiv Saci cu VICTORY CL Semitardiv 150.000 PARAISO 102 CL Semitardiv de semin¡e SUNTEC HO CL Semi tardiv GOLDY IR Timpuriu INTEGRAL CL - nou Semitimpuriu DRIVER CL Semitimpuriu HIBRIZI CL PLUS LORETTE CL PLUS - nou Semitimpuriu

HIBRIZI CL Plus PARAISO 1000 CL PLUS Semitardiv

Saci cu 150.000 de semin¡e

Pre¡ (lei/sac)

985

950

940

985

CONVENºIONALI SSaci cu Semitimpuriu 150.000 de semin¡e OFERTÅ SPECIALÅ (în limita stocului disponibil)* SURPRISE CL PLUS Timpuriu HIBRIZI CL PLUS LUCIA CL PLUS Semitardiv SURFER CL Semitimpuriu Saci cu HIBRIZI CL SUNFLORA CL Semitimpuriu 150.000 de semin¡e TAMARA CL Semitardiv SUPERSOL Semitimpuriu CLASICI VELKO Semitimpuriu Rezisten¡i la Orobanche A-F SUROSURO 162

845

800

745

495

*La hibrizii din ofertå specialå, pentru un numår de 10 saci achizi¡iona¡i se vor oferi 5 saci cu titlul gratuit din acela¿i hibrid sau din hibrizii afla¡i în aceea¿i grupå de pre¡. Livrårile se efectueazå de la depozit Saaten-Union Slobozia, Pesac ¿i Beuca. Pre¡urile din ofertå sunt negociabile în func¡ie de cantitå¡ile de semin¡e achizi¡ionate. Oferta este valabilå în limita stocului disponibil. Semin¡ele de floarea-soarelui sunt tratate cu Apron XL 350 ES. Certificare: normele EU respectiv OECD/ISTÅ. Termen de platå: 30.10.2021.

CULTURI VEGETALE 2. Cum pot fermierii så inuuu tre în posesia geneticii SaatenUnion? M.C.: În primul rând, vreau så precizez cå noi suntem aici pentru a satisface cererile de semin¡e ale tuturor fermierilor din România, indiferent de suprafa¡a pe care ace¿tia o lucreazå sau de zona în care î¿i desfå¿oarå activitatea. A¿teptåm cu interes så fim contacta¡i telefonic, online sau chiar ¿i pe facebook pentru a plasa comenzi sau pentru recomandåri. 3. Mai exact, care sunt pa¿ii de urmat pentru un fermier din jude¡ul Teleorman: M.C.: Este foarte simplu! Fermierul interesat så achizi¡ioneze semin¡ele marca SUR/RRR îl contacteazå pe reprezentantul de zonå, dl ing. Ionu¡ Paraschiv, la numårul de telefon 0726.377.266. Împreunå vor identifica Zona

Jud.

1 1A 2 3 4

ÎL CL DB, AG, PH OT, DJ, GJ, VL, MH AR, TM, HD, CS

CJ, MS, AB, BN

BH, SM, SJ, MM

BT, ÎS, SV

VS, NT, BC

9 10 11 12 13

BR, GL CT, TL BZ, VN BV, SB, CV IF, GR, TR

Nume ASM Ing. Vlad Buricescu Ing. Andrei Stan Ing. Ioana Tånåsescu Ing. Mådålina Parcea Ing. Mariana Gherman

Nr. telefon 0799 885 617 0790 673 849 0730 017 297 0723 162 691 0722 615 194

Ing. Sorin Hîrceaga

0726 333 315

Ing. Ionu¡ Enache Ing. Bogdan Mu¿ina Ing. George Peleneagra Ing. Ionu¡ Dobre Ing. Cristina Vasile Ing. Alex Re¡ea Ing. Ionu¡ Balan Ing. Sorin Hîrceaga Ing. Ionu¡ Paraschiv

0731 037 034 0726 333 314 0738 000 181 0735 806 268 0724 244 720 0723 161 398 0732 808 917 0726 366 071 0726 333 315 0726 377 266

cererile fermei ¿i Ionu¡ P., având la îndemânå un portofoliu complet, va identifica ¿i recomanda cele mai bune produse pentru fermå cu pricina. Este foarte important de adåugat faptul cå noi livråm produsele SUR/ RRR gratuit oriunde ¿i fårå costuri suplimentare. 4. De unde vin produsele dumneavoastrå? M.C.: Compania Saaten-Union are 3 puncte de lucru pe teritoriul României, care con¡in sta¡ii de condi¡ionare a se34

min¡elor ¿i depozite proprii, create special pentru a oferi fermierilor produsele cerute în cel mai scurt timp posibil. Acestea sunt localizate astfel: Slobozia (jud. Ialomi¡a), Beuca (jud. Teleorman) ¿i Pesac (jud. Timi¿). 5. Sunt ferme care au accesat proiecte europene, cu condi¡ia så cultive hibrizi române¿ti. Dispune compania Saaten-Union de hibrizi autoriza¡i oficial pentru acest tip de proiect? M.C.: Må bucur cå m-a¡i întrebat acest lucru. Compania SUR de¡ine un centru de ameliorare al florii-soarelui prin intermediul cåruia a creat ¿i dezvoltat hibrizi pur române¿ti, care se regåsesc ¿i pe site-ul APIA ¿i pe site-ul ISTIS.ro. Câ¡iva dintre ei sunt: Alexa SU, Goldy IR, Integral CL ¿i SURO162. 6. ªti¡i ¿i dumneavoastrå situa¡ia din teren, în special situa¡ia jude¡elor

Cålåra¿i, Ialomi¡a, Buzåu. Ave¡i în portofoliu un produs care tolereazå mai bine secetå ¿i ar¿i¡å? M.C.: Din påcate, România s-a confruntat cu o secetå cruntå în anul 2020, nu doar secetå, dar ¿i ar¿i¡å. Din påcate, în lipsa apei nu existå agriculturå, dar avem în portofoliu douå produse special create pentru astfel de condi¡ii grele. Vorbesc despre hibrizii Surprise CLP ¿i Goldy IR. Sunt doi hibrizi timpurii, compac¡i, cu o talie micå ¿i, impli-

cit, o suprafa¡å foliarå semnificativ reduså. Sunt doi hibrizi din geneticå nouå, cu toleran¡e remarcabile împotriva diver¿ilor patogeni din România ¿i cu o capacitate medie de produc¡ie. Când afirm produc¡ie medie, m-am raportat, de exemplu, la hibridul Surimi CL, care a ob¡inut anul acesta, în sta¡iunea SCDA Lovrin, o produc¡ie de 4.250 kg/ha. 7. Seceta nu a lovit doar câmpurile de consum, ci ¿i câmpurile de multiplicare semin¡e. Ave¡i suficientå såmân¡a pentru campania de vânzåri 2020-2021? M.C.: Da. Cu ajutorul departamentului tehnic, am reu¿it ¿i în campania de cereale så onoråm absolut toate cererile ¿i, dupå primele evaluåri, avem suficientå såmân¡a de floarea-soarelui pentru a satisface orice cerere primitå. 8. Cu ce noutå¡i veni¡i pentru anul agricol 2021? M.C.: Am introdus cu succes în portofoliul comercial 3 hibrizi de floarea-soarelui ¿i 3 hibrizi de porumb, a cåror succintå descriere o pute¡i vedea mai jos. Netå SU - este un hibrid de floareasoarelui construit pentru tehnologia tribenuron-metil, cu toleran¡å geneticå la Orobanche spp. pânå la rasa F ¿i cu o maturitate semitardivå. Poten¡ialul de produc¡ie este unul foarte ridicat în condi¡ii optime de mediu ¿i este pretabil semånatului timpuriu. Integral CL - este rezultatul cercetårii din România ¿i reprezintå cel mai nou produs pentru tehnologia Clearfield. Are toleran¡å foarte bunå la erbicidele pe bazå de imazamox ¿i se preteazå în toate zonele de culturå ale florii-soarelui. Este un hibrid semitimpuriu. Caroline CLP - este un hibrid destinat sistemului de produc¡ie Clearfield Plus, se remarcå prin toleran¡a ridicatå la Plasmopara Helianthi, Puccinia Helianthi, Sclerotinia Sclerotiorum ¿i are un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat. Basilic - un hibrid de porumb care vine så completeze grupa de maturitate semitimpurie, se remarcå printr-un ritm rapid al pierderii apei din bob ¿i are o Profitul Agricol 40/2020

CULTURI VEGETALE Ofertå pre¡uri semin¡e certificate de porumb pentru primåvara 2021 Grup

Hibrid TONACJA SPARTAN BASILIC - nou BADIANE - nou HIBRIZI DT SUM 305 (toleran¡i la secetå) REPLIK DARIUS - nou SUR 307 OS 4014 SUR 204 SUPORTO SURROUND A PAPARAZZI - nou SUM 405 ISH 303 OS 378 B SUPERBIA OSSK 396 ISH 311 V (sticlos) - nou SUM 402 (sticlos) Hibrizi speciali ISH 510 W (alb)

FAO 220 320 320 360 370 380 390 400 420 280 290 300 300 400 300 370 380 380 320 400 510

Ambalaj

Pre¡ (lei/sac)

565

Saci cu 50.000 de semin¡e

529

495

535

Livrårile se efectueazå de la depozit Saaten-Union Slobozia, Pesac ¿i Beuca. Pre¡urile din oferta sunt fårå TVA ¿i sunt negociabile în func¡ie de cantitå¡ile de semin¡e achizi¡ionate. Oferta este valabilå în limita stocului disponibil. Semin¡ele de porumb sunt tratate cu Maxim XL 035 FS. Certificare: normele EU, respectiv OECD/ISTÅ. Termen de platå: 15.11.2021

toleran¡å ridicatå la principalele boli ale porumbului. Prezintå efect de staygreen foarte pronun¡at. Badiane este al doilea hibrid de porumb care intrå în portofoliul Saatenpentru segmentul semitimpuriu ¿i se re-

Profitul Agricol 40/2020

marca prin adaptabilitate ridicatå în densitå¡i ridicate, implementate pentru produc¡ii ridicate. Cali este un hibrid de porumb cu un poten¡ial de produc¡ie remarcabil. A ob¡inut locul 1 în re¡eaua noastrå de tes-

tare ¿i, la fel ca Badiane, råspunde foarte bine la densitå¡i ridicate. 9. În încheiere ave¡i un mesaj de transmis pentru fermieri? M.C.: În primul rând, vreau så-mi exprim regretul pentru faptul cå nu ne-am putut întâlni cu fermierii în acest an în câmpul de la Drajna. Chiar ¿i aceste condi¡ii de secetå extremå, consider cå meritau a fi vizionate “pe viu” culturile SUR de cereale påioase ¿i rapi¡å din vara acestui an, precum ¿i cele de porumb ¿i floarea-soarelui din toamnå. Sincer vå spun, nu este deloc plåcut ca, dupå mai bine de 10 ani de prezentåri în fa¡a a sute de fermieri de fiecare datå, så te treze¿ti cå e¿ti pus în situa¡ia de a sus¡ine un monolog în fa¡a unei camere de luat vederi. În al doilea rând, vreau så le mul¡umesc fermierilor atât pentru eforturile pe care le depun în aceste vremuri tulburi, sociale ¿i climatice, cât ¿i pentru încrederea pe care o au în genetica SUR/RRR. Ca de fiecare datå, ¿i acum le transmit sfatul prietenesc de a se baza pe semin¡ele SUR/RRR ¿i îi asigur cå, de fiecare datå, venim în fa¡a dumnealor cu produse noi, care så le satisfacå pe deplin exigen¡ele. În final, a¿ dori så le urez tuturor sånåtate, produc¡ii bogate ¿i pre¡uri pe måsurå!!! Så ne vedem cu bine în câmp!!! Saaten-Union

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Eugen Marin> Subven]iile pentru pomicultur\ r\mân meschine Cererea de fructe este mare ¿i importurile cresc. Interesul pentru planta¡iile de pomi este înså redus, poate ¿i pentru cå pomicultorii primesc cea mai micå subven¡ie, comparativ, de exemplu, cu o på¿une.

“

Subven¡ia pe un hectar de på¿une este egalå cu subven¡ia pe 4 hectare de livadå. Este absurd. Se acordå cea mai meschinå subven¡ie pentru livezi”, spune Eugen Marin, directorul adjunct al Direc¡iei Agricole Dâmbovi¡a. Vorbe¿te înså din punctul de vedere al practicianului, al celui care a fåcut eforturi mari ca så înfiin¡eze o planta¡ie, în comuna Malu cu Flori din jude¡ul Dâmbovi¡a. “Primim numai 135 de euro pe an pentru un hectar. Deocamdatå, se încearcå acordarea unui sprijin compen36

satoriu de 500 de euro pe hectar, dar så vedem ¿i când.” ªi asta în contextul în care cheltuielile pentru înfiin¡area unui hectar de livadå super-intensivå ¿i pentru între¡inerea ei råmân foarte ridicate. “Costul pe un hectar de livadå se ridicå anual la sume mari. Este adevårat, pentru livada clasicå, unde avem pomi mai pu¡ini ¿i de unde ob¡inem produc¡ie mai micå, ¿i cheltuielile sunt mai mici. În livada super-intensivå, cheltuiala e mai mare. Costå 15.000 de lei între¡inerea unui hectar de livadå clasicå. La super-intensiv, costul depå¿e¿te 20.000 de lei”. Plecåm împreunå spre Malu cu Flori. Eugen Marin este alergic la ambrozia care cre¿te intens de-o parte ¿i de alta a ¿oselei. Este afectat vizibil. De aceea, este foarte mânios pe primarii care nu distrug aceastå plantå, dar plåtesc generos ajutoare sociale pentru ca puturo¿ii så stea pe prispå. A plantat livada în locul numit Co-

hart, în satul Capu Coastei din comuna Malu cu Flori. Un loc frumos, pe lângå care ¿erpuie¿te Dâmbovi¡a abia înfiripatå. Livada super-intensivå de peri bucurå ochiul cu rodul la care a ajuns. Cu tot cu livada båtrânå, are 100 de hectare, din care 40 de hectare numai cu pruni ¿i 10 de mår, unde nu mai aplicå tehnologiile actuale fiindcå nu mai dau randament. A reu¿it så planteze o livadå superintensivå (1 hectar de cire¿i, 1 hectar de pruni, 4 ha - pår, 3 ha - mår). “În 2016 - 2018, am fåcut câte 1.000 de tone de mere ¿i nu am avut pia¡å. O treime am vândut, o treime am dat la animale ¿i o treime la sucuri. În 2017, mi-au oferit 22 de bani pe kilogramul de mere. Mai bine le dau la vaci ¿i la oi. În acest an, vin mai pu¡ine fructe din Polonia ¿i din Ungaria. ªi ei au avut probleme cu brumele târzii, dar ¿i noi. Când era prunul înflorit, am avut ¿i temperaturi de minus 2 grade Celsius. Am avut necazuri ¿i cu pårul”. Profitul Agricol 40/2020

GR|DINA, VIA [i LIVADA Insecticidele s-au specializat excesiv Cu ani în urmå, existau insecticide complexe, care distrugeau mai mul¡i dåunåtori. În prezent, companiile procedeazå mult mai selectiv ¿i trebuie mai multe insecticide. În consecin¡å, ¿i costurile cu tratamentele au crescut. “Era un produs numit Vertimec, pentru puricele melifer la pår (Psylla pyripiri). Mergea foarte bine. Nu se mai gåse¿te. Erau insecticide cu un spectru larg de ac¡iune. Acum se merge pe o specializare strictå, excesivå, spune Eugen Marin. Unele insecticide atacå numai fluturii, altele - doar påianjeni sau afide. A¿a cå se suprapune tratamentul viermelui de mår cu tratamentul contra påduchelui de San-José. Trebuie folosit câte un insecticid pentru fiecare specie. Sunt firme care indicå Movento pentru påduchele de San-José. Ar trebui så dai alt tratament pentru rapån ¿i fåinare. Dacå ai påianjeni ¿i afide, trebuie så mai pui un insecticid. Cu zece ani în urmå, o combina¡ie bunå te costa, la 1000 de litri pe hectar, la o planta¡ie clasicå, de 3-4 ori mai ieftin, iar la o planta¡ie intensivå sau super-intensivå, trebuie 1500-2000 de litri la hectar. Când a venit ¿i embargoul din Rusia, nu am mai putut exporta. La ru¿i, mergeau cereale, legume, fructe, cartofi, animale vii ¿i carcaså din toate

speciile. Ru¿ii au fåcut contracte cu ¡årile din America de Sud, au devenit ¿i producåtori.” Fermierul lucreazå mult cu produsele de la Syngenta, BASF, Corteva. “Fiecare încearcå så-¡i prezinte o re¡etå de tratament cu acoperire pentru toate, dar sunt diferen¡e mari. Au douå trei substan¡e sistemice foarte bune, altele au insecticide de calitate, comparativ cu primele. Totdeauna, e¿ti nevoit så iei de la fiecare câte ceva. Un litru de insecticid ajunge la 500-1.300 de lei. Românii nu mai produc insecticide”.

ªi livezile au nevoie de iriga¡ii Irigå livada super-intensivå cu picåtura. Udå rar pentru cå ¿i costurile sunt mari. Pomul din livada super-intensivå trebuie så primeascå zilnic 2 litri de apå. “În fostele mari sisteme de iriga¡ii pentru culturå mare, ar trebui så ne pliem pe respectivele canale, de¿i au pierderi foarte mari, iar fermierii så ia apa din canal. Pentru legumiculturå ¿i pomiculturå, solu¡ia este numai forajul, altfel nu avem resurse, cel pu¡in pentru zona noastrå. A¿ putea så ud cu pompa din Dâmbovi¡a, dar apa e tulbure ¿i înfundå instala¡ia de picurare. Apa din pu¡ e curatå ¿i se filtreazå repede.” În fiecare an, pe 20-25 septembrie, trebuie så gåseascå 25-30 de culegå-

Ionatanul, un soi care dispare Cu 20 de ani în urmå, Ionatanul reprezenta 6% din suprafa¡a mondialå a livezilor, spune specialistul. “În 1978, prezentau soiul Ionatan ca pe soiul rege în pomiculturå. Era de 186 de ani în culturå. Deci Ionatanul este cultivat de peste 220 de ani în întreaga lume. Este soiul cel mai longeviv. Timp de aproape 200 de ani, a de¡inut primul loc printre soiurile de mår. Încålzirea globalå a afectat grav acest soi de zonå mai råcoroaså. În condi¡iile încålzirii, Ionatanul era folosit ca soi de varå în sudul Italiei. În sudul Olteniei, pe nisipurile de la Segarcea, mergea bine Ionatanul. Parmenul Auriu era un soi neuniform, se îngålbenea ¿i cådea. Este pe cale de dispari¡ie tocmai din aceste motive”, spune Eugen Marin. România avea, în 1989, în patrimoniul na¡ional, 350.000 de hectare de pomi, la care se adåugau 60.000 de arbu¿ti: zmeur, afin, coacåz, muri. În prezent, mai avem o treime din acea suprafa¡å. Din 100.000 de hectare în prezent, e greu de spus dacå avem 50.000 de hectare între¡inute. Profitul Agricol 40/2020

tori. Hipermarketurile nu mai au ofertå bogatå din exterior ¿i a reu¿it så vândå ¿i acolo. “Anul trecut, o firmå din Ilfov avea contract cu aceste magazine, iau merele, le sorteazå ¿i le vând la Kaufland cu 7 lei caserola. Ajungea kilogramul la 11,80 lei în acest magazin”. ¥n livada lui, Eugen Marin a preferat soiurile de mår Pinova ¿i Gala. Se pare cå în acest an au fost mere exagerat de multe, trebuiau tåia¡i pomii mai puternic. “Eu tai prin aproape toatå livada, supraveghez toate tåierile”. Apreciazå cel mai mult soiul de pår Abatele Fetel. Perele stau dolofane pe ramuri - soiul ajunge la 70-80 de tone la hectar. Alåturi, “jambonul” (doctorul Alexander Lucas) atârnå îmbietor pânå lângå trunchi. Decana Comisiei seamånå pu¡in cu forma unei gutui ¿i poate ajunge la 70 de tone la hectar. Pleacå din fermå cu pre¡ul de 4-5 lei kilogramul ¿i ajung în hipermarketuri la 10-11 lei. Le culege selectiv: mai întâi cele mari, iar peste o lunå, cele mici vor cre¿te la fel de frumoase. Livada super-intensivå are 6 ani ¿i a ajuns la poten¡ialul maxim. În aceastå livadå, a plantat 3.000 de pomi la hectar. A låsat un metru între plante ¿i 3,5 metri între rânduri. Înål¡imea pomilor trebuie men¡inutå anual la 3,5 - 4 metri. Este foarte importantå fertilitatea påmântului. Acolo unde solul este mai argilos sau mai nisipos, pomii merg mai greu. Buruiana o erbicideazå pe rânduri sau o cose¿te. Livada super-intensivå are înså rådåcini superficiale ¿i trebuie mare grijå. Are o capacitate de depozitare de 1000 de tone, suficient pentru produc¡ia livezii. Lucrul în livadå este tot mai preten¡ios, iar for¡a de muncå e tot mai scumpå. Un tåietor cere peste 200 de lei pe zi, iar pia¡a devine tot mai exigentå, cere fructe de calitate ¿i dimensionate. În asemenea condi¡ii, este u¿or a zice “plåcintå”...

Viorel PATRICHI 37

Profitul Agricol 40/2020

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Nevoia de furaje Seceta a afectat grav produc¡ia de nutre¡uri în partea de sud a ¡årii. Fermierii mari ¿i mijlocii mai au unele rezerve din anul 2019, fårå så fie scuti¡i de emo¡ii. Fermierii mici ¿i ¡åranii care mai cresc animale au fost nevoi¡i så sacrifice o parte din efective. Ignoratå la despågubiri, zootehnia va avea de suferit din cauza secetei, mai ales pentru rumegåtoare, unde este nevoie de volume foarte mari de fibroase. În vaste regiuni din sud, nu existå nici paie.

au crescut solicitårile de nutre¡uri combinate, dar au crescut pre¡urile la cereale, iar pesta porcinå africanå distruge sau blocheazå ferme întregi, spune Iosif Pazuric, patronul trustului Nutrientul din jude¡ul Bihor. “Porumbul se vinde deja cu 70 de bani kilogramul. La noi nu a fost secetå, dar cei din sud au provocat cre¿terea pre¡urilor din cauza secetei. Mai råu este cu pesta porcinå africanå. Ferma mea de scroafe Nutripig de la Sålacea este blocatå din cauza unui focar de pestå porcinå africanå. Am acolo 4.400 de scroafe. Nu am voie så vând purceii. Dar am spa¡iu suficient ¿i îi ¡in acolo.” Pazuric a mai redus efectivele ca så mai reziste 40-50 de zile, iar asta înseamnå pierderi. Ferma Nutripui de la Ciumeghiu a lui Iosif Pazuric are ¿ase hale ¿i o capacitate de 300.000 de capete. “Necazul este cå scade pre¡ul la pui Profitul Agricol 40/2020

¿i vindem sub pre¡ul de cost. Germania a intrat în carantinå ¿i nu mai poate exporta în China, iar pre¡urile s-au pråbu¿it. Spre compara¡ie, în China, pre¡ul porcului este de 21 de lei kilogramul în viu la poarta fermei, iar la noi este 5 lei. Numai spaniolii pot exporta convenabil carne de porc”, spune Iosif Pazuric. El vinde 20% din produc¡ia de nutre¡uri combinate de la Nutrientul cåtre al¡i fermieri. Nici fabrica de furaje de la IBNA Balote¿ti nu a înregistrat cre¿teri la vânzårile de nutre¡uri combinate. “Nu am sesizat cre¿teri la vânzåri. Din cauza pestei porcine africane, fermierii nu mai investesc în cre¿terea porcilor, se tem”, spune Horia Grosu, director general la IBNA Balote¿ti.

Agricost - o gurå de oxigen pentru crescåtori O surså majorå pentru nutre¡uri råmâne Insula Mare a Bråilei, de¿i transportul unor volume mari de fibroase este foarte scump. “În acest moment, nu avem cereri prea consistente pentru furaje”, spune Mihai Solomei, directorul general al companiei Agricost din Insula Mare a Bråilei. “Mai avem ceva lucernå pe stoc, nu prea multå, vreo 10.000 de tone. Mai vedem ce vom scoate la a patra coaså, în schimb avem porumb siloz la balo¡i, destul de mult. 17.000 de tone.” Pe pia¡å, observå Solomei, este o cerere mai mare decât anul trecut în aceastå perioadå la porumbul de siloz înfoliat în balo¡i de 800-900 de kilograme. Dar cel mai mult a crescut cererea pentru pele¡i de lucernå. S-au schimbat lucrurile pe fondul secetei care se pre-

lunge¿te ¿i în toamnå. Pre¡ul porumbului însilozat este de 60 de euro pe tonå, iar pele¡ii de lucernå se vând cu 175-200 de euro tona. “Pre¡ul diferå în func¡ie de concentra¡ia de proteinå. Avem ¿i pele¡i cu 12% proteinå, pe care îi vindem cu 145 de euro tona.” Agricost a construit deja douå fabrici pentru procesarea lucernei ¿i va finaliza a treia fabricå în martie 2021. A dublat ¿i suprafa¡a de lucernå, de la 5.000 la 10.000 de hectare. “Avem ¿i noi necazuri cu seceta în mijlocul apelor. Irigåm deja grâul, orzul, dar am renun¡at la rapi¡å din cauza bolilor, mai ales ca urmare a atacului de Sclerotinia Sclerotiorum (putregaiul alb - nota red.). Produc¡ia a fost micå ¿i a trebuit så renun¡åm. Lucerna este cea mai profitabilå culturå, chiar dacå este nevoie de mai mult efort ¿i de mai mul¡i oameni. Apoi, ca plantå amelioratoare a solului, acoperå terenul cinci ani. Aduce multe beneficii. Are rådåcini adânci pânå la 2 metri, dar extrage mai mult din primii 60 de centimetri. Restul rådåcinilor adânci sunt pentru supravie¡uire, ca så nu moarå. Dacå plouå, poate så dea o recoltå mai mare ca la prima coaså. Pe locul al doilea la profitabilitate este porumbul. Dar 25% din suprafa¡å nu putem så irigåm, mai ales col¡urile. Borceagul a fost o tentativå, dar mazårea a înghe¡at în primåvara anului trecut. Nici nu am gåsit cumpåråtori ¿i am renun¡at. Råmâne în testare pe mai departe”, explicå directorul. uuu

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu Scade cererea

de nutre¡uri combinate O tendin¡å de cre¿tere a vânzårilor de nutre¡uri combinate a remarcat ¿i Iani Adrian Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate, înså, pe ansamblu, el crede cå va fi o scådere a cererii. Cauza este reducerea sau chiar dispari¡ia unor ferme de zootehnie din cauza secetei. “Existå fabrici în asocia¡ie care au avut un sezon foarte bun fiindcå mul¡i români au plecat la sate din cauza pandemiei ¿i au început så creascå animale. Per total înså, anul 2020 va marca o scådere a vânzårilor. Chiar dacå existå fabrici de nutre¡uri combinate independente, care au crescut produc¡ia pe seama cre¿terii cererii fermelor mici din gospodåriile popula¡iei, unde animalele s-au înmul¡it în ultimele luni pe seama pandemiei, existå înså un recul în zona FNC-urilor integrate din complexurile de påsåri sau de porci, unde, din cauza pandemiei, au apårut tendin¡e descendete în produc¡ie. Vor fi probabil scåderi de 2-3%. Pe de altå parte, au crescut semnificativ pre¡urile la cereale, la ¿roturi ¿i la uleiuri, ceea ce duce la scåderea produc¡iei”, spune pre¿edintele ANFNC. Chihaia crede cå este o tendin¡å nor-

malå så creascå solicitårile de nutre¡uri în perioadele secetoase. “Cre¿terea produc¡iei de nutre¡uri combinate nu are un efect semnificativ fiindcå produc¡ia de nutre¡uri combinate în cre¿terea rumegåtoarelor în sistem industrial este de doar 3%. A crescut cererea de berbecu¡i la export, pre¡ul lor s-a dublat la sfâr¿itul anului trecut, a crescut ¿i cererea de nutre¡ combinat în acest an pentru oi. Înså nu este semnificativå aceastå cre¿tere, chiar dacå vom câ¿tiga ceva de aici. Nu se pot înlocui fibroasele cu nutre¡uri combinate, decât în foarte micå propor¡ie. Probabil cå fermierii vor reduce efectivele. Lucerna poate fi înlocuitå cu cojile de soia, care nu au înså rolul func¡ional al paielor, al fânului. Animalul trebuie så rumege.” O tendin¡å importantå este cre¿terea efectivelor de porci ¿i de påsåri în zona ruralå, ceea ce a dus ¿i la cre¿terea cererii de nutre¡uri. “ªi eu am fost surprins de acest efect. Råmâne de våzut ce se va întâmpla. A fost un entuziasm general printre oamenii de la ora¿ sau care s-au întors din stråinåtate. Vine iarna ¿i nu scåpåm de nenorocire, iar oamenii nu vor putea så ¡inå prea mult aceste animale. Nu se poate înså înlocui zootehnia industrialå cu zootehnia de hobby. Vom avea mai pu¡ine animale ¿i produse alimentare

mai scumpe, cu mai pu¡ini oameni care î¿i vor permite så cumpere.”

De ce sorgul nu este încå o mizå Sorgul nu a fost o culturå miraculoaså pentru zootehnie în zonele afectate de secetå, deci nu poate înlocui porumbul de siloz. “Lumea fuge de sorg. Paradoxal, unde a fost secetå, în Dolj, s-a fåcut sorgul. Cei care au cultivat porumb au på¡ito. Sorgul are înså douå mari deficien¡e: înainte de recoltare, trebuie så-l dai cu desicant, iar dacå vrei så-l usuci, nu reu¿e¿ti. Uscåtoarele din România sunt dotate cu site pentru uscarea porumbului. Dacå pui sorg în ele, se înfundå sitele ¿i iau foc uscåtoarele. Când vrei så-l adaugi în nutre¡uri combinate, apar alte necazuri. E adevårat, are mai multå proteinå decât porumbul, dar amidonul creeazå probleme la granulare. Zici cå e ghips dacå adaugi mai mult de 10%”, avertizeazå Iani Adrian Chihaia. ANFNC are 60 de asocia¡i care produc 67% din produc¡ia industrialå de nutre¡uri combinate. Partenerii au cooperat on line ¿i nu au mai socializat în anul 2020, dar volumul de informa¡ii referitoare la tehnologii a crescut în perioada pandemiei.

Profitul Agricol 40/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Tehnologia Veda din fermele lui C\lin Musc\ de la Arad Specialist în automatizåri, Cålin Muscå, fiul lui Dimitrie Muscå, este deja un fermier redutabil: administreazå douå ferme de porci, o splendidå fermå de vaci Charolais ¿i a construit un abator performant, de mare capacitate. A început cu porcii, o industrie în care a pornit cu o tehnologie contra curentului: în timp ce to¡i ceilal¡i crescåtori din ¡arå foloseau furajarea uscatå, Cålin Muscå a preferat furajarea umedå, preluatå de la Veda.

ucåtåria Veda diferå total de furajarea uscatå, obi¿nuitå la noi. Asigurå asimilarea rapidå a hranei fiindcå, prin adåugarea apei calde, se declan¿eazå procesul enzimatic mai repede ¿i organismul porcului nu consumå inutil energie pentru transformarea amidonului în glucide. Furajarea lichidå s-a generalizat în

Profitul Agricol 40/2020

¡årile occidentale ¿i pentru cå porcii deacolo primesc în hranå multe sub-produse din industria alimentarå. La ferma de porci de la Olari, la fel ca la ferma mai veche de la Irato¿u, Cålin Muscå a preferat tehnologia de furajare lichidå. “Rezultatele sunt chiar mai bune decât la ferma de la Irato¿u. Pe de altå parte, ferma de la Olari este nouå ¿i nu existå riscul så mo¿tenim niciun fel de boli, cum se întâmplå în ferma de la Irato¿u, care a fost construitå prin anii 1970 ¿i a colectat de toate. Ca så scap de complica¡ii, ar trebui s-o închid 6 luni pentru dezinfectare ¿i nu-mi permit.” Pe timpul verii, amestecå un kilogram de furaj cu 3 litri de apå. Iarna, pune 2,7 litri de apå caldå la un kilogram de furaj. “În aceastå formå, provocåm o pre-fermentare a furajului ¿i ajutåm la absorb¡ia nutrien¡ilor. Pe timpul verii, scroafele månâncå mai pu¡in furaj uscat, dar, diluat cu apå, consumul e mai mare”, explicå fermierul. Cålin Muscå are o fermå de porci la

Irato¿u din anul 2007. Acolo a fost primul lui proiect european. Investi¡ia a fost de peste 3.000.000 euro, din care 1.380.000 de euro erau nerambursabili. Are 780 de scroafe. În fiecare såptåmânå, duce la abator 400 de porci. Este o singurå fermå integratå: reproduc¡ie ¿i îngrå¿are. “Eu lucrez în ritm såptåmânal. Må intereseazå så am livråri constante. La combinatul de la Olari, este o altå situa¡ie: tata are ferma de reproduc¡ie, iar eu de¡in ferma de porci gra¿i alåturi. Aceea se gestioneazå ca o singurå fermå, de¿i sunt douå firme diferite acolo. De la Olari, vin 480 de porci pe såptåmânå la abatorul din Macea. Tot la Macea func¡ioneazå o fermå cu 1.700 de scroafe, cu tot cu îngrå¿åtorie, de unde se livreazå 900 de porci pe såptåmânå la abator.” Muscå sacrificå animalele la 109 kilograme sau 160 - 162 de zile. “Furajarea conteazå foarte mult. Nu-mi convine så-i ¡in mai mult uuu

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu fiindcå nu este economic. Dacå vreau mai multå carne în carcaså, trebuie så-i dau mai multå proteinå, dar pierd din spor. Pe toatå ferma, consumul de furaje pe kilogramul de carne este de 3 kilograme. Dacå må raportez numai la porcul gras, avem un consum de 2,4 - 2,5 kilograme de furaje. Foarte multe informa¡ii pot pårea contradictorii, dar depinde de sistemul de referin¡å: ce anume måsori. Am 30 de purcei în¡årca¡i pe scroafå într-un an. Danezii sus¡in cå fac 38 de purcei pe scroafå într-un an, dar ei folosesc foarte multe doici pentru alåptarea purceilor ¿i raportarea nu mai este pe scroafå”, spune Cålin Muscå. Prolificitatea medie este de 13 purcei în¡årca¡i la o fåtare. Mai precis, o scroafå în¡arcå 30,5 purcei pe an. Le då furaje pentru gesta¡ie pânå în momentul când scroafele sunt mutate în hala de maternitate. Acolo, scroafele månâncå 50% furaj pentru gesta¡ie ¿i 50% furaj de lacta¡ie. “A¿a fac trecerea la noua perioadå. La 3 zile dupå fåtare, scroafele trec exclusiv pe furajul de lacta¡ie. Timp de ¿ase zile, månâncå ambele tipuri de furaje”.

“Pre¡urile au explodat acum, dar eu încå mai primesc ¿rotul în baza unui contract mai vechi. Costå 1.810 lei tona, dar deja urcå spre 2.000 de lei tona. Este un produs lovit de specula importatorilor mari. Nu putem concura noi cu produc¡iile de soia modificatå genetic din America. Aici este marele paradox: Europa a interzis cultivarea soiei modificate genetic, dar toatå Europa consumå 35 de milioane de tone de soia modificatå genetic din import, sub formå de ¿roturi. Soia clasicå este folositå în consumul uman, ca înlocuitor de carne, în procesare, ceea ce genereazå un pre¡ de vânzare de la fermier cåtre procesatori mai mare. Dacå transformåm soia clasicå în ¿rot ¿i ulei, avem un pre¡ mai mare. De multe ori, este mai rentabil så cumpår ¿rotul de soia.” Achizi¡ioneazå ¿rotul de floareasoarelui din ¡arå. Consumul este mai mic din cauza con¡inutului mare de celulozå. “Îl folosesc mai mult pentru vaci. Po¡i så dai ¿rot de floarea-soarelui la scroafe sau în ultima fazå a porcului gras, de¿i nu e rentabil nici acolo pentru cå gråbe¿te metabolismul ¿i nu apuci så faci absorb¡ia nutrien¡ilor. Mai mult stricå decât ajutå cre¿terea.”

Re¡eta de furajare pentru gesta¡ie e formatå din porumb, grâu, ¿roturi de soia ¿i de floarea-soarelui, premixuri (0,5%), cu vitamine, minerale, aminoacizi. ªroturile de soia vin din Italia.

Bunåstarea animalelor, ca la carte Din cauza caniculei, Cålin a izolat termic, din construc¡ie, ferma nouå cu

panouri sandvici de 100 mm, tablåspumå-tablå. “Este o izola¡ie termicå bunå. Pe lângå sistemul de ventila¡ie, care schimbå complet de 10 ori volumul de aer pe orå, avem un pulverizator de apå pentru a regla temperatura. Este un indice foarte oscilant ¿i nu reflectå realitatea. Eu prefer un indice de confort termic la fel ca pentru oameni. Dacå aerul este foarte cald, dar mai uscat, e mai bine. De aceea, am pus deasupra botului fiecårei scroafe o aduc¡iune de aer proaspåt suplimentar.” Pe timp de iarnå, genereazå cåldura necesarå purceilor cu ajutorul unei centrale termice, care merge cu pele¡i din lemn. A cumpårat douå centrale: una pentru ferma din Irato¿u, alta la ferma din Olari. Fiecare cu o putere instalatå de 450-500 kW. “Am lucrat o vreme cu pele¡i din paie, dar opera¡iunile costå prea mult: balotat, måcinat, presat. Rezultatul era un pre¡ apropiat de costul pele¡ilor din lemn. În plus, în interiorul cazanului mai apare o problemå: cenu¿a din paie are un punct de topire mai jos. Dacå nu ai un cazan special pentru paie, se formeazå un fel de magmå, de consisten¡a mierii, ¿i pune o presiune foarte mare pe cazan, îl solicitå puternic.” Centrala genereazå suficientå cåldurå pentru scroafe ¿i pentru purcei. “Încålzim strict maternitatea ¿i hala de tineret.”

Acum, Germania trebuie så arunce acei porci în ¡årile din Uniunea Europeanå. S-a pråbu¿it ¿i pre¡ul purcelului pe burså. A fost cu trei luni în urmå 80 de euro, a coborât la 39 de euro, apoi a scåzut la 27 când s-a anun¡at focarul de pestå. Dacå aduci purcei din zone curate, nu înseamnå nimic fiindcå România este ro¿ie toatå, cu excep¡ia a douå jude¡e roz fiindcå au pestå la mistre¡i”, apreciazå Cålin Muscå. Integrarea pe verticalå vine cu ni¿te costuri suplimentare, de care lumea nu

prea ¿tie, ¿i cu ni¿te marje de profit mai mici, spune fermierul. “De¿i este o dezvoltare mai sigurå, nu mai e¿ti vulnerabil la oscila¡ii. Ai putea så gåse¿ti o pia¡å mai ieftinå la cereale, dar nu ai calitate controlatå. De aceea, noi am preferat så mergem pe ni¿te costuri normale, pe media pie¡ei din ultimii ani. În 2017, porcul viu era 3,4 lei pe kilogram la poarta fermei. În raftul magazinelor nu s-a våzut vreo reducere. Noi acoperim un cost sau o pierdere provocatå de pia¡å”.

“

În domeniul porcului, mai a¿tept pânå fac alte investi¡ii. Pia¡a porcului e foarte sensibilå. Au gåsit recent o scroafå de mistre¡ bolnavå în Germania ¿i a scåzut pre¡ul cårnii pe burså cu 20 de cen¡i pe kilogram. Germania sacrificå un milion de porci pe såptåmânå ¿i exportå în China. Când s-a descoperit pesta porcinå africanå în Germania, toate ¡årile asiatice au încetat så mai importe porc din Germania. Covidul de la celebrul abator din Warendorf nu a afectat Germania atât de mult. 42

Profitul Agricol 40/2020

MA{INI & UTILAJE Tractorul din mijlocul Dun\rii Oamenii de marketing cautå tot timpul metode inedite pentru a-¿i prezenta cât mai atractiv subiectele. ªi fiecare vrea så gåseascå acea idee care så fie cât mai wow! IPSO Agriculturå a ridicat ¿tacheta anun¡årii noilor utilaje, cu lansarea la apå, la figurat, a celei mai noi game de tractoare 8RX. De fapt, e u¿or incorect spus “la figurat”, cåci dezvelirea noului tractor s-a petrecut în mijlocul fluviului, pe un bac plin cu jurnali¿ti, în splendida luminå aurie a amurgului.

rezentarea absolut ie¿itå din comun a fost exclusiv pentru o parte a presei agricole. Nu cå IPSO ar avea ceva cu cealaltå parte, doar cå trebuie respectate condi¡iile de distan¡are impuse de pandemie, iar bacul era limitat ca suprafa¡å. Cu toate acestea, ¿i restul presei agricole, ¿i fermierii au putut vedea în direct pe Facebook ¿i YouTube transmisia live a evenimentului. Dacå a¡i ratat momentul, îl gåsi¡i pe pagina de Facebook a revistei. Så revenim la bacul din mijlocul ¿enalului navigabil al Dunårii, undeva în dreptul localitå¡ii bulgare Silistra. Cei de la IPSO l-au adus, pe post de moderator, pe jurnalistul Alex Dima de la Pro Tv, cel care face emisiunea România, te iubesc! Alåturi, pentru detalii tehnice, i-au stat speciali¿tii de produs Marian Grigore (tractoare) ¿i Adrian Cålin (FarmSight).

Acestea permit o razå de virare sub 11 metri, fa¡å de alte tractoare pe ro¡i, de aceea¿i mårime ¿i putere, care vireazå pe o razå de 13 metri. Gama 8RX, lansatå a¿a de spumos în valurile Dunårii, include 4 modele: 8RX 310, 8RX 340, 8RX 370 ¿i 8RX 410. Ultimele 3 cifre reprezintå puterea nominalå. Dar, ca idee, puterea maximå cre¿te de la 357 CP la 458 CP în cazul ultimului model. Toate au un ampatament de 3.235 mm, o lungime de 6.230 mm, o înål¡ime de 3.550 mm ¿i o lå¡ime de 2.794 mm. Sigur, pe bac nu au putut expune toate 4 modelele. L-au ales pe cel mai puternic, 410. Transmisia este de tip e23, automatå, care transmite puterea necesarå

cerutå de tractor, implement ata¿at ¿i lucrare agricolå. Din teste, pune la sol 94% din for¡a motorului. Un alt element deosebit îl reprezintå sistemul complex de suspensii - pentru ¿enile, pentru cabinå, pentru scaunul operatorului - care preia toate ¿ocurile apårute în timpul lucrului ¿i nu le transmute nici elementelor în mi¿care ale tractorului, adicå motorul ¿i transmisia, nici operatorului. Drept urmare, durata de utilizare a tractorului este mult mai lungå, iar oboseala tractoristului va fi mult reduså la încheierea programului de lucru. Unii fermieri vor spune, da, e în regulå, dar aceste echipåri s-ar putea regåsi ¿i pe unele tractoare pe ro¡i. Da, înså ¿i ¿enilele au avantaje: reduc tasarea terenului, au o trac¡iune mult îmbunåtå¡itå ¿i lucråri agricole sunt efectuate în timp mai scurt. Speciali¿tii IPSO Agriculturå spun cå aceste avantaje pot aduce economii ulterioare (sau sporuri de produc¡ie în anul urmåtor, depinde cum se calculeazå) de 56 de euro/ha. Pare pu¡in?

Noua gamå de tractoare 8RX atrage în primul rând prin cele patru ¿enile. Cele de pe puntea fa¡å sunt discret mai mici decât cele de pe spate. ªenile pentru cå, spun inginerii John Deere, asigurå o manevrabilitate ¿i o trac¡iune optimå în orice condi¡ii de teren. Spre deosebire de alte tractoare pe 4 ¿enile din pia¡å, tractorul 8RX nu este articulat la mijloc, iar virarea se face cu ¿enilele de pe puntea fa¡å. 44

Profitul Agricol 40/2020

foto> Petru] C=]u

MA{INI & UTILAJE

La 1.000 de hectare economia (sau sporul) poate ajunge la 56.000 de euro.

Cabina, centru de comandå ¿i de relaxare Cabina montatå pe 8RX are echipåri ce par ie¿ite din comun. Parcå inginerii de la John Deere ¿i-au dorit cu tot dinadinsul ca fermierul så vrea så conducå un tractor 8RX. Vizibilitatea este de 360 de grade, iar scaunul meritå o descriere amånun¡itå: are sistem de masaj (exact, a¡i citit bine), sistem de ventila¡ie, suspensie pneumaticå, posibilitate de deplasare în lateral ¿i rotire pânå

la 63 de grade, plus un suport de odihnå pentru picioare. Acesta se aflå sub coloana de direc¡ie, iar volanul care se poate regla pe înål¡ime ¿i adâncime. Cotiera din dreapta operatorului are pe ea atât comenzile pentru transmisie, cât ¿i joystick-ul care acceseazå celelalte func¡ii ale tractorului ¿i comenzile pentru monitorizarea utilajelor ata¿ate. Operatorul are ¿i un mic frigider în care så-¿i ¡inå mâncarea ¿i apa, iar în interiorul cabinei temperatura poate fi reglatå prin intermediul aerului condi¡ionat exact cum dore¿te fiecare. Sistemele electronice ¿i softurile care echipeazå aceste tractoare pot fi

monitorizate ¿i accesate de pe un ecran color, iar în orice moment, în func¡ie de setåri, tractorul comunicå atât cu operatorul, cât ¿i cu fermierul aflat oriunde, prin smartphone. Tractorul indicå prin platforma MyJohnDeere.com starea utilajului, numårul de hectare lucrate, consumul de carburant (care este garantat cel mai mic din industrie, spun reprezentan¡ii John Deere), rata de semånat, rata de tratamente administrate, alerte privind eventuale repara¡ii sau înlocuiri de piese ori consumabile ¿i multe alte comunicåri ce ¡in deja de inteligen¡a artificialå. Pe parcurs, dacå nu are altceva de fåcut, operatorul acestui centru de comandå (cå tractorist nu mai putem så-i spunem…) poate citi o carte, asculta muzicå la radioul dotat cu ecran tactil, compatibil cu telefoanele Apple, 6 boxe ¿i un subwoofer. În acest råstimp, tractorul prelucreazå automat terenul cu utilajele ata¿ate sau seamånå ori trateazå culturile, toate aceste opera¡iuni fiind autoghidate prin GPS, iar la capåt de rând, fire¿te, întoarce singur, ridicå ¿i apoi coboarå singur utilajul tractat ¿i continuå lucrarea agricolå. Iar toate acestea, pentru cå poate. Vorba constructorului american: “Nothing runs like a Deere. John Deere.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2020

MA{INI & UTILAJE

Maschio Admiral>

Grapa cu discuri prin defini]ie La Gala¡i, Dicor Land, distribuitor Maschio Gaspardo, a introdus recent în portofoliul de produse grapa cu discuri Admiral 550, o sorå mai micå a Admiral 850, produså de Maschio Gaspardo la fabrica din Chi¿ineu Cri¿, Arad.

istribuitorul gålå¡ean este un par tener de afaceri foarte important pentru producåtorul arådean. “Dicor Land este unul dintre cei mai mari dealeri de utilaje agricole Maschio Gaspardo din Europa”, spunea ferm Paolo Rocchi, directorul general Maschio Gaspardo Romania. Dicor Land a efectuat recent o demonstra¡ie în câmp la Corbu Vechi, Bråila, unde a pus la lucru noua grapå cu discuri. Admiral 550 prelucreazå eficient terenul ¿i într-o singurå trecere mårun¡e¿te solul ¿i toacå resturile vegetale, pe care le îngroapå instantaneu,

favorizând astfel dezvoltarea bacteriilor benefice pentru culturile viitoare.

Caracteristici tehnice generale Grapa cu discuri Admiral 550 are o lå¡ime de lucru de 550 cm ¿i o lå¡ime de transport de 300 cm. Este echipatå cu 4 rânduri de discuri independente (44 în total), cu diametru de 610 mm, ¿i dispune de amortizare pe arcuri vibrante. Grapa lucreazå la o adâncime de lucru de pânå la 18 cm. Pentru operarea eficientå ¿i productivå a acestei grape este necesarå utilizarea unui tractor cu motor de la 320 CP la 420 CP. Utilajul are cadru rabatabil hidraulic ¿i ro¡i de transport. Dispune de kit de lumini cu plåcu¡e de gabarit ¿i este echipat cu butuci de mare rezisten¡å, tip “culti hub”, cu rulmen¡i cu coroana dublå de bile contrapuse ¿i lubrifiere cu ulei. Avantaje Grapa Admiral 550 poate fi utilizatå în toate cele 4 anotimpuri, iar cele 4 rânduri de discuri efectueazå o afânare intensivå a terenului. Discurile sunt distribuite din 50 în 50 de cm în interiorul

aceluia¿i rând ¿i dispuse neuniform la 25 cm la suprapunerea celor douå rânduri. Pentru a asigura o reglare mai u¿oarå ¿i o eficien¡å mai mare a trac¡iunii, aranjarea discurilor a fost gânditå pentru a anula posibilele efecte ale unei alunecåri în lateral. Fiecare disc este instalat pe butuci speciali “culti-hub” ¿i e amortizat de un arc special în formå de “C”, care permite o gardå mare la sol ¿i o distan¡å verticalå mare (20 cm), care permite depå¿irea tuturor obstacolelor. În centrul cadrului se aflå o pereche de ro¡i pentru transport, iar în partea din fa¡å sunt douå ro¡i de copiere, care permit urmarea cu precizie a denivelårilor terenului ¿i men¡inerea adâncimii corecte de lucru. Sec¡iunea combinatå din partea din spate (grapå cu din¡i + tåvålug) oferå o prelucrare foarte bunå a terenului. Segmentul cu din¡i permite gestionarea unui flux mare de sol, iar tåvålugul niveleazå suprafa¡a, låsând terenul uniform ¿i optim pregåtit pentru semånat.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 40/2020

MA{INI & UTILAJE

Claas a lansat înc\rc\torul telescopic

Torion 738 T Sinus Claas a prezentat recent încårcåtorul telescopic Torion 738 T Sinus, care oferå manevrabilitate ¿i stabilitate optime ¿i dispune de noi echipåri ¿i sisteme elctronice. Noul utilaj completeazå gama Torion, care includea 10 încårcåtoare pentru utilizare în agriculturå.

eea ce atrage în primul rând la Torion 738 T Sinus este bra¡ul telescopic central cu un punct de pivotare la o înål¡ime de 4,96 metri. Astfel, sarcina utilå maximå de 2.300 kg în cazul utilizårii furcii pentru pale¡i pe o suprafa¡å platå poate fi sus¡inutå chiar ¿i în pozi¡ie articulatå, cu bra¡ul extins complet. Atunci când bra¡ul este articulat, sarcina maximå de basculare este de 3.800 kg. Cu furca de încårcare se poate încårca ¿i stivui pânå la o înål¡ime de 4,80 m, iar raza de ac¡iune maximå este de 2,69 m. Sistemul cu eliberare rapidå ¿i amortizorul de la capåtul cursei bra¡ului telescopic sunt incluse în dotarea standard. Sistemul op¡ional Smart Loading asigurå cre¿terea semnificativå a nivelului de confort ¿i reduce foarte mult sarcinile operatorului în cazul opera¡iunilor repetitive. Noul încårcåtor este echipat cu un motor Yanmar în patru cilindri, de 73 CP, care îndepline¿te cerin¡ele standardului de emisii Stage V, datoritå filtrului de particule diesel (DPF) ¿i catalizatorului de oxidare diesel (DOC), astfel cå nu este necesar AdBlue. Ventilatorul op¡ional cu reversarea sensului men¡ine radiatorul curat prin 48

schimbarea regulatå, automatå a direc¡iei de rota¡ie. Transmisia Smart Shifting este echipatå cu unitate hidrostaticå ¿i transmisie cu douå game de vitezå. Folosind comutatorul basculant, se poate selecta între douå game de vitezå: în gama de vitezå 1 utilajul se deplaseazå cu pânå la 20 km/h, iar în gama de vitezå 2 atinge viteza maximå de 40 km/h. Schimbarea treptelor se face automat în ambele game. Direc¡ia Sinus a noului încårcåtor are o serie de func¡ii. Datoritå combina¡iei unice dintre direc¡ia articulatå ¿i puntea spate ghidatå, flexibilitatea maximå este atinså la un unghi de articulare de maxim 30 de grade pe fiecare laturå. Ro¡ile din spate sunt conectate la cadrul din fa¡å prin douå bare de direc¡ie, care vireazå sincronizat cu articula¡ia pivotantå, cu bracarea ro¡ilor la un unghi maxim de 25 grade. Raza exterioarå de bracaj la marginea cupei este de 4,22 m, iar raza interioarå de bracaj este de doar 1,49 m.

Cabina oferå o vizibilitate de 360 de grade, precum ¿i vedere optimå asupra cadrului pentru implemente, datoritå celor patru montan¡i îngu¿ti, capotei motorului puternic înclinate, parbrizului adânc ¿i bra¡ului telescopic sub¡ire. Scaunul încålzit, cu suspensie pneumaticå de frecven¡å scåzutå, asigurå operatorului un nivel ridicat de confort. Op¡ional, este disponibil ¿i un sistem de climatizare, iar coloana de direc¡ie poate fi reglatå pe trei niveluri. Toate func¡iile importante ale Claas Torion 738 T Sinus sunt u¿or accesibile pe consola din dreapta operatorului ¿i de pe joystick. Monitorul de pe montantul din dreapta este reglabil pe înål¡ime, iar pe ecranul cu diagonala de 9 inci (22,8 cm) ¿i cu contrast puternic sunt afi¿a¡i to¡i parametrii importan¡i ai utilajului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 40/2020

INFORMA}II

EXTERNE Plan major de investi]ii rurale în Sco]ia Pentru alegerile din 2021, Partidul Na¡ional din Sco¡ia (SNP) promite cå va implementa un program masiv de investi¡ii în economia din zonele rurale, cu un buget de 12 miliarde de lire sterline (13,2 miliarde euro). Programul are 24 de puncte ¿i prevede trecerea a 500.000 ha de teren în proprietatea comunitå¡ii ¿i replantarea unor zone din vechile påduri ale Caledoniei, cre¿terea numårului de animale

sålbatice ¿i scåderea poluårii râurilor, pentru a le permite oamenilor så înoate în ele. Alte puncte ale programului prevåd dublarea bugetului de promovare a exporturilor de alimente ¿i båuturi sco¡iene, impunerea unor taxe mai mari companiei Amazon, care sufocå micile magazine alimentare, dar ¿i transport gratuit cu autobuzul pentru locuitorii din zone izolate.

Curcanii ar putea lipsi din meniul de Cr\ciun al englezilor O asocia¡ie a crescåtorilor de påsåri din Marea Britanie a avertizat cå aprovizionarea cu curcani a magazinelor ar putea fi insuficientå în perioada sårbåtorilor de iarnå din acest an. Cauza este lipsa angaja¡ilor califica¡i în procesarea cårnii, iar fermierii solicitå ca cel pu¡in o mie de muncitori din Uniunea Europeanå så fie adu¿i de urgen¡å prin exceptarea de la regulile normale de carantinå. Producåtorii de carne de curcan deProfitul Agricol 40/2020

pind foarte mult de muncitorii califica¡i ¿i licen¡ia¡i din Europa. Tran¿area ¿i procesarea cårnii sunt abilitå¡i care nu pot fi învå¡ate decât dupå o lungå perioadå de instruire ¿i practicå. Fermierii cer exceptarea de la carantinå a muncitorilor califica¡i din ¿apte state din Europa de Est, printre care ¿i România.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU

Eat Just pregåte¿te listarea la burså Producåtorul de ouå pe bazå de plante Eat Just vrea så vândå ac¡iuni în valoare de 200 de milioane de dolari pe bursa din New York, valoarea totalå a companiei fiind estimatå la 2 miliarde de dolari. Startup-ul, originar din San Francisco, opereazå momentan în pierdere, înså î¿i propune så ob¡inå profit opera¡ional în anul 2021, dupå care va urma oferta publicå ini¡ialå. Vânzårile de alimente alternative din ingrediente vegetale au explodat în ultimii ani în Statele Unite, iar investitorii sunt tot mai interesa¡i de acest sector. Guvernul olandez cere ¡inerea påsårilor în interior Autoritå¡ile olandeze le-au cerut tuturor crescåtorilor de påsåri så le ¡inå în interior, dupå ce au fost descoperite douå cadavre de lebede sålbatice infectate cu o tulpinå foarte contagioaså de gripå aviarå. Se crede cå påsårile infectate cu virusul H5N8 au migrat din Rusia sau Kazahstan, unde au existat focare în timpul verii. De¿i multe påsåri de la fermele din Olanda sunt crescute în baterii aflate în interiorul clådirilor, existå ¿i multe care sunt låsate libere, pentru a produce ouå ¿i carne la standarde biologice.

Incendiile de vegeta¡ie fac ravagii în planta¡iile de canabis Incendiile de vegeta¡ie au devastat agricultura din statul California, fiind afectate grav fermele de animale, podgoriile ¿i planta¡iile de canabis. Pe lângå påduri, incendiile au distrus ¿i zone extinse de på¿uni exploatate de fermele de vaci. Unii fermieri au pierdut trei sferturi dintre animalele lor, iar mai multe podgorii din valea Napa au ars în totalitate. Fermele de legume, fructe ¿i nuci au fost mai pu¡in afectate pânå acum. 49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

DN AGRAR VINDE

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând cisterne: Eckart 7000 litri - 4.900 euro + TVA; Kirchner Triumph cu pompå administrat dejec¡ii lichide, frâne aer, 12.500 litri - 9.900 euro + TVA. Tel.: 0762.146.875 Vând pluguri reversibile second hand, marca Regent, cu 2 - 5 trupi¡e, revizuite total, pår¡ile uzante sunt schimbate cu piese originale. Informa¡ii la Tel: 0742.042.066 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta, 4.100 euro, negociabil. Tel.: 0742.568.025 Vând echipament purtat pentru extras pomi: diametru max. 800 mm, putere min. tractor 80 CP. Ridicå balotul de påmânt la cca 2 m. Echipamentul este prototip de produc¡ie româneascå ¿i nu a fost folosit decât pentru teste. Tel.: 0726.719.726 Vând încårcåtor frontal Komatsu WA70-7 din 2015, 5,3 tone, cupa de 1,2 mc, 4.000 ore, climå. Tel.: 0758.249.344 Vând tractor Fiat Agri, 4×4, în trei cilindri, 60 CP, 4.700 de ore de func¡ionare. Tel.: 0773.332.628 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari. Pre¡: 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Tel.: 0741.026.110 Vând combinå Case IH 1660, fabrica¡ie 1994, 3.500 ore de func¡ionare, echipament påioase ¿i porumb pe 5 rânduri. Pre¡: 20.000 euro. Tel.: 0748.066.789 Vând salå de muls 2x6 Westphalia, cu despridere

automatå, indicator de muls, ¿i salå de muls 2x4 Delaval. Montaj, punere în func¡iune ¿i piese de schimb. Tel.: 0368.452.057 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

ANGAJEZ pentru fermå cu vaci de lapte, în Dorohoi, jude¡ul Boto¿ani, ÎNGRIJITOR ANIMALE Mâncarea ¿i cazarea sunt incluse. Tel.: 0745.514.157

PRUTUL S.A.

FERME, TERENURI

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro Vând ¡api de montå, din rasa Saanen ¿i Alpinå Francezå, 3 luni - 1 an. Tel.: 0735.519.119 Vând porci de carne cu greutatea de 200 - 220 kg. Jude¡ul Buzåu. Tel.: 0761.400.933 SC cumpårå doar în cantitå¡i foarte mari: - porumb, floarea-soarelui ¿i soia cu umiditate mare sau corpuri stråine; - grâu furajer, orz, rapi¡å, triticale, secarå, mazåre, ovåz, sorg ro¿u, nåut furajer, mu¿tar, coriandru, cereale depreciate sau spårturi. Transport. Plata pe loc. Tel.: 0756.984.939 SC vinde cca 750 tone porumb certificat ecologic. Tel.: 0756.276.315

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%. Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha på¿une, comasat, obligatoriu CF, cu drum de acces, preferabil så includå ¿i o fermå zootehnicå, indiferent de regiune. Tel.: 0773.978.834 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, jud. Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp. Tel.: 0722.222.872

Vând 300 tone de triticale ¿i 100 tone floarea-soarelui, produc¡ie 2020. Tel.: 0747.422.470

Vând fermå mixtå (bovine ¿i porcine) în Slobozia, Ialomi¡a, cu 1.100 ha teren agricol (205 ha proprietate ¿i 900 ha în arendå), hele¿teu cu pe¿te, utilaje. Tel.: 0741.019.035

SC vinde ¿i transportå carbonat de calciu (amendamente) în toatå ¡ara ¿i cumpårå grâu de panifica¡ie din recolta 2020. Tel.: 0742.368.302

SC vinde bazå de depozitare în Valea Nucarilor, jud. Tulcea: magazii, birouri, laborator, påtule, cântar electronic auto de 60 tone. Tel.: 0786.222.235

Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte ¿i mioare, rasa ºurcanå. Deleni, Ia¿i. Tel.: 0758.863.156

Vând 8 ha teren arabil, comuna Mircea Vodå, jude¡ul Bråila. Rela¡ii la Tel.: 0740.091.048 Profitul Agricol 40/2020

LOCURI DE MUNCÅ ICDP PITEªTI-MÅRÅCINENI, cu sediul în Måråcineni, str. Mårului nr. 402,

organizeazå concurs pentru ocuparea posturilor:

ªEF LABORATOR (2 posturi) în cadrul Laboratoarelor Tehnologii pomicole ¿i protec¡ie fitosanitara ¿i complex de ¡esuturi ¿i virologie

Pentru participare la concurs sunt necesare: - studii superioare de lungå duratå cu diplomå de licen¡å / doctor în ¿tiin¡e agronomice, biologice; - grad profesional - minim Cercetåtor ¿tiin¡ific III; - vechime în specialitate - min. 8 ani; - cuno¿tin¡e operare PC ¿i MS Office, editare text ¿i graficå computerizatå; - cuno¿tin¡e de limba englezå, tradus / conversa¡ie; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Concursul se va desfå¿ura la sediul ICDP Pite¿ti-Måråcineni dupå urmåtorul calendar: - 12.11.2020 ora 10:00 - Proba scriså; - 16.11.2020 ora 10:00 - Proba interviu.

Termenul limitå pentru depunerea dosarelor de concurs: 02.11.2020, ora 16:00 Detalii privind tematica ¿i bibliografia de concurs, precum ¿i alte rela¡ii suplimentare la Secretariatul ICDP Pite¿ti-Måråcineni între orele 800 - 1600, tel.: 0248.278.066

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURSURI  pentru ocuparea unui post de ªef Laborator Experimental mixt Începând cu data de 16 noiembrie 2020, ora 10:00  pentru ocuparea unui post de Cercetåtor ªtiin¡ific Gradul II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå. Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964 Profitul Agricol 40/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Pe r=u, la caras, La undi]\, ;n stilcaras competi]ional dup\ În ¡ara Fågåra¿ului ajung uneori så pescuiesc pe Olt, sub baraj, unde apele se fråmântå ¿i se amestecå, fiind numai bune pentru tot felul de specii, dar mai ales pentru pe¿tii råpitori. Prindeam uneori, când apele se limpezeau, atât mârli¡e, cât ¿i ava¡i, mai rar ¿alåu ¿i biban. Cu timpul am trecut de la rotativa Mepps Aglia nr. 3, la voblere mici, de 4 - 5 cm, ce se scufundå pânå la 1,5 m, apoi la twistere, tot mici, pe jiguri potrivite ca mårime ¿i greutate. A trecut timpul ustensilele ¿i nålucile au evoluat, dar nu ¿i pe¿tii prin¿i, deveni¡i din ce în ce mai mici ¿i mai pu¡ini, în ultimii doi ani devenind... pasåre rarå. A¿a am ajuns în zona cu pricina, dar nu mi-a luat mult så må conving cå n-am ¿anse så påcålesc nici måcar un biban, darmite o ¿tiucå, vreun ¿alåu... ori avat. Cred cå au trecut mai bine de cinci ani de când nu am mai våzut pe Olt o vânåtoare de avat, oble¡ii sårind înspåimânta¡i de frica mor¡ii! Degeaba! Apele râului nau mai explodat la bufniturile ava¡ilor. În zona unde apele ie¿ite din baraj se mai lini¿teau, pe taluzul betonat ce ¡ine râul în albie, trei pescari în¿ira¡i la o lungime de undi¡å erau pu¿i pe treabå. De fapt mia atras aten¡ia cå, exact atunci, cel mai apropiat dintre ei, primul din amonte, toc-

mai se lupta cu un pe¿te båtåios – un caras... cât tigaia. ªi nu avea minciog! Dar s-a descurcat! Cei trei - erau doi bårba¡i ¿i o pescåri¡å, pescuiau la bologneså (telescopicå lungå cu inele) – vergi de 6 m, douå Linea Effe ¿i una Daiwa, cu mulinete potrivite, u¿oare ¿i cu tambur mare, ca pentru “match”. Pe tambur aveau fir mono 0,16 mm, forfac din fluorocarbon 0,14 ¿i cârlig nr. 10. Montura era interesantå, având forfacul de 30 cm legat de firul principal printr-un vârtej fin. Pe forfac erau douå alice mici, la 15 cm de cârlig – jumåtatea strunei. Pe firul principal erau 3 alice de 0,5 g, apoi un plumb picåturå, culisant, de 5 g – total 7,5 g. În cârlig pescarul respectiv punea boabå de porumb dulce, din

conservå, dar vecinul lui avea un capåt de râmå albå, groaså, de påmânt, iar pescåri¡a avea carcalete – 3 viermu¿i în¡epa¡i fin, la capåt, ¿i o râmå ro¿ie, sub¡iricå, în¡epatå în douå puncte, încât så fie cât mai mi¿cåtoare. Adâncimea trebuia astfel potrivitå încât alicele de contact så se a¿eze pe fundul apei, ¡inând montura ¿i pluta pe loc, chiar dacå nu exact la verticalå. De¿i pare greoaie ¿i sus¡ine aproape 8 g, pluta este sensibilå ¿i semnaleazå prompt, ori de câte ori pe¿tele apucå momeala. Pescarii aruncau bilele la aceea¿i distan¡å de mal, pe linia unde se tåiau curen¡ii, astfel încât bulgårele de nadå aruncat doi metri amonte de prima plutå så asigure nada purtatå de curent de-a lungul pragului de pe fundul apei... pânå la pluta din aval. Fiind varå, în cele aproape douå ore cât i-am urmårit au prins to¡i trei pescari, dar cel mai bine s-a descurcat cel din amonte, de¿i favorizat clar era cel din aval, cåci la cârligul lui ajungeau mai întâi pe¿tii ce urcau pe dâra de nadå purtatå de curent. Printre cara¿ii prin¿i, recordul - un exemplar ce probabil atingea kilul, fusese capturat de... pescåri¡å. ªi norocul are secretele lui!

Victor }|RU{ 52

Profitul Agricol 40/2020

Legea v=n\torii... cu alt\ p\l\rie De multå vreme, toatå lumea vânåtoreascå se plânge cå legea care îi tuteleazå activitatea începând cu anul 2006 este practic inutilizabilå din pricina nenumåratelor modificåri ulterioare. Hå¡i¿ul greu de stråbåtut s-a nåscut din adaosuri ¿i abrogåri succesive, unele operate în decursul chiar unei singure luni, dovadå clarå de neprofesionalism sau de interese oculte, a cåror lezare a fost detectatå târziu, dar, dupå cum s-a våzut cu ani în urmå în cazul ciocârliei-decâmp, nu iremediabil: de¿i cu atâtea probleme de importan¡å na¡ionalå pe cap, omniscien¡ii no¿tri parlamentari ¿i-au gåsit totu¿i timp så repunå pe tapet, dupå nici douå såptåmâni, chestiunea readucerii în cåtarea pu¿tii a unei påsåruici de câteva zeci de grame, neinteresantå pentru vânåtorul român. Înså, pentru mul¡i gestionari de fonduri cinegetice, exodul sutelor de mii de cântåtoare cantonate ulterior în valize frigorifice, îndeosebi cu destina¡ia Italia, echivala cu sume de bani considerabile. Gra¡ie mioriticului trafic de influen¡å, situa¡ia legislativå s-a rezolvat cu maximum de operativitate. Fiecare modificare a legii vânåtorii ascunde câte ceva. Când ¡ara arde, a te risipi, ca for decizional de cel mai înalt rang, în activitå¡i cronofage cu mizå modestå mi se pare de-a dreptul frivol. Iatå, de pildå, ce ini¡iativå n-a mai suferit amânare la vreme de pandemie ¿i buget na¡ional sufocat, trecând de Camere ¿i a¿teptând, acum, semnåtura Pre¿edintelui ¡årii: legiferarea vânåtorii cu påsåri de pradå. Aproape så te cruce¿ti! Adicå, dacå tot ne aflåm la capitolul cinegetic, întreaga breaslå a¿teaptå cu sufletul la gurå deblocarea vânåtorii la påsåri, în plin sezon, iar unora li se nåzare så se apuce, tam-nisam, de ¿oimårit? Câ¡i ar fi ei, oare? O mânå de excentrici, precum colec¡ionarii de capace de sticle de bere sau de ¿erve¡ele. ªi, må rog, ce ar vâna ei cu påsåri de pradå, dacå nu mai avem voie nici så ne uitåm insistent la zburåtoarele ce ne survoleazå? Cei ce au citit, fie ¿i din simplå Profitul Agricol 40/2020

obliga¡ie ¿colarå, „Neamul ¿oimåre¿tilor” de M. Sadoveanu au sesizat faptul cå îndeletnicirea glorificatå de Frederic al IIlea în celebra lucrare „De arte venandi cum avibus” (1240) era în vogå în Evul

terenuri întinse, de genul stepei, al pârloagelor campestre ori al pustei. Avem ¿i noi asemenea zone, cam o treime din teritoriu, dar nu am aråtat niciodatå aplecare spre a le ¿oimåri.

Mediu. În ansamblul haraciului cåtre Înalta Poartå, Moldovei ¿i ºårii Române¿ti le reveneau ¿i obliga¡ia de a livra anual un însemnat numår de påsåri de pradå, dresate sau nu, pentru a fi utilizate la vânåtoare. Dupå model asiatic (mongolii vâneazå ¿i aståzi, de la iepure pânå la... lup-de-stepå, cu ajutorul acvilelor), falconeria a fost adoptatå cu entuziasm de nobilii Europei apusene, mai cu seamå în Fran¡a, Germania ¿i Spania, unde ¿ia perpetuat tradi¡ia pânå în zilele noastre. În Transilvania, a reprezentat tot un sport al elitelor, pe câtå vreme celelalte douå voievodate ale românilor ¿i-au rezervat, pânå la eliberarea de sub suzeranitatea otomanå, postura de simpli furnizori de påsåri prådåtoare, pentru între¡inerea pasiunii altora. O datå obliga¡iile achitate, surplusul fåcea obiectul comer¡ului, potrivit vechiului principiu al cererii ¿i ofertei. Cu trecerea timpului, meseria de ¿oimar a murit în spa¡iul românesc, în lipsa pasiunii propriu-zise ¿i a tradi¡iei în practicarea falconeriei. Utilizarea påsårilor de pradå la vânåtoare presupune

Dar iatå cå, invocând racordarea la valorile europene, ni¿te ¿ugube¡i autohtoni au socotit de curând cå, în lipsa autostråzilor care ar putea så ne lege realmente de lumea civilizatå, ne-ar fi de mare trebuin¡å ¿iomåritul, motiv serios de a modifica, pentru a nu ¿tiu câta oarå, legea vânåtorii. Ce nu ¿tiu ei – sau poate cå abia aici se aflå cheia demersului lor – este cå ¿oimii, ulii ¿i acvilele sunt strict ocrotite, exemplarele necesare practicårii falconeriei neputând fi ob¡inute decât din crescåtorii autorizate, cu acte în regulå. Acestea lipsindu-ne, nu ne råmâne decât så le importåm, pentru cei interesa¡i. Ar mai fi ¿i altele de spus, inclusiv pe tema organizårii unor astfel de partide, pe fonduri cinegetice nicidecum feudale, unde ¿oimarii proaspåt recicla¡i ¿i-ar desfå¿ura activitatea laolaltå cu pu¿ca¿ii, într-o afectuoaså simbiozå, înså må rezum la a încheia cu etern actualele versuri ale lui Eminescu: „Ai no¿tri tineri la Paris înva¡å / La gât cravatei cum se leagå nodul / ª-apoi ni vin de fericesc norodul / Cu chipul lor iste¡ de oaie crea¡å.”

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

O cart\ din 1666, Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 28.10- 11.11.2020

Ion Pirnå 28.10.1952, director general INMA Bucure¿ti Doina Silistru 30.10.1958, senator PSD, membru Comisia de Agriculturå Mircea Armegioiu 30.10.1964, director regional zona 5, KWS Elena Nuncå 31.10.1976, director financiar Pioneer Petre Daea 2.11.1949, fost ministru Radu Råducu 3.11.1951, director general ICDOC Palas, Constan¡a Leti¡ia Zahiu 4.11.1935, prof. dr. ASAS Mihail Spåtårelu Pu¡intei 4.11.1976, director Direc¡ia buget-finan¡e, MADR Costicå Leu 5.11.1937, fost ministru adjunct Elena Tatomir 7.11.1960, director Direc¡ia politici agricole MADR Nicolae Brani¿te 8.11.1944, ICDP Pite¿ti - Måråcineni ªtefan Erimia 9.11.1977, responsabil service Claas Mihai Berca 10.11.1943, proprietarul Probstdorfer România Mihail Coman 11.11.1955, director general ICDP Pite¿ti - Måråcineni Istvan Töke 11.11.1959, fost secretar de stat 54

speran]a Belgiei de a-[i p\stra drepturile de pescuit în apele britanice ¥n cazul unui e¿ec al negocierilor între UE ¿i guvernul de la Londra, Belgia va pierde accesul în mare parte din zona de pescuit a Mårii Nordului. Dar un document în limba latinå emis pentru Flandra de cåtre regele britanic Charles al II-lea, în iulie 1666, oferå unui numår de 50 de ambarca¡iuni de pescuit flamande acces perpetuu în apele britanice. “Cunoscând cât de mult Marea Britanie este ata¿atå vechilor legi ¿i cutume, aceasta ar putea fi o ¿anså”, spune Jan d'Hondt, arhivist ¿ef al ora¿ului-port Bruges, aråtând documentul amplu cu hârtie galbenå. Regele Charles al II-lea a semnat acest document ca un gest de recuno¿tin¡å fa¡å de ora¿ul Bruges, care i-a oferit refugiu dupå ce tatål såu a fost decapitat în timpul råzboiului civil englez din 1649. Cum în prezent navele de pescuit belgiene pleacå din Zeebrugge, aflat în vecinåtatea ora¿ului Bruges, documentul este încå valabil, considerå ministrul fla-

Regele Charles al II-lea al Angliei, Sco]iei [i Irlandei

mand al economiei, Hilde Crevits. Reprezentan¡a britanicå pe lângå UE nu a råspuns deocamdatå unei cereri de a comenta pe marginea acestui subiect.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Aurul ob¡inut dupå o evolu¡ie la sol – Victime cåzutå în urale; 2) A ¡ine la curent – Înhåmat de un mo¿; 3) Ambele pår¡i 9 10 ale unui disc! – Båtut... în cap; 4) Bårbat de excep¡ie – Curs de francezå; 5) Debutan¡i în forma¡ia militarå – Te¿ire... la strung! 6) Aråtat cu degetul la ¡arå – A cådea de frig; 7) Încorporat la unitate; 8) Apreciatå dupå ochi; 9) Tur de for¡å al avia¡iei – Neajunsul marilor aspira¡ii; 10) Lipsitå de mijloace de existen¡å.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 39/2020 ORIZONTAL: VACAR - TANC; UNANIMA - OH; LUT - MURATI; PA - CENTRAT; ORBI - COBRA; I - RUPERI - R; REBEL - TRI; COLOS - ERES; EMOTIONANT; PICANTERIE.

VERTICAL: 1) Vechi specialist în tåiatul viilor – Lovituri la nas; 2) Duce la revenirea pe rol – Termen pentru o nouå înfå¡i¿are; 3) Argåsi¡i... la tåbåcar! – Prilej de atac în valuri; 4) N-are niciun fel de re¡ineri – Era luatå cu zestre; 5) Curent alternativ; 6) Scapå fårå så fie controlat – Întorc la serviciu; 7) Sprijinit pe o poli¡å; 8) Cutii cu rol selectiv – Cere scuze cititorilor; 9) A reveni în incintå – Argument lipsit de fond! 10) Fåcute så explodeze. Profitul Agricol 40/2020

Profitul Agricol nr. 40, din 28 octombrie 2020

Articles inside

Saaten-Union: oferta ¿i noutå¡ile pentru culturile de primåvarå

Record de 14,3 tone la porumb ¿i de 3,7 tone la floarea-soarelui

Dacian Ciolo¿: clarificåri asupra PAC