Profitul Agricol nr. 43, din 18 noiembrie 2020

nr. 43 din 18 noiembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 43/2020

Cum va gestiona ministrul Oros Planul Na¡ional Strategic?

Reforma PAC este refrenul aproape fiecårei dåri de seamå pe agriculturå, fie cå vine dinspre minister, fie dinspre organiza¡iile profesionale. Despre ce e vorba concret în reforma asta, aflåm câte pu¡in în fiecare zi.

Cu mintea lui rapidå, cu 6 viteze (sau o fi doar mai bine primit între cei care mi¿cå lucrurile în Europa?), Dacian Ciolo¿ observå cå nu este nici pe departe o reformå. Sigur, e o schimbare, chiar de substan¡å pe ici pe colo, dar tot nu îi poate spune reformå.

Meritå så ne amintim ¿i cå Dacian Ciolo¿ este precursorul acestei viråri a politicii agricole spre înverzire...

De fapt, spune el, reforma Politicii Agricole Comune ne a¿teaptå abia în urmåtorii ani, dupå 2023. La vârf, Europa nu vrea så taie rela¡ia financiarå pe care o are cu agricultorii såi, doar ¿i-ar mai rafina cererile. ¥nså pentru europeanul de rând politica agricolå nu mai este o mizå. Banii Uniunii îi vede mai utili dirija¡i în alte pår¡i. Crede¡i cå muncitorul olandez, francez sau german se bucurå când cite¿te despre milioanele de euro primite de marii fermieri din Est? Iar atitudinea acestora va împinge Bruxelles-ul så demareze o regândire a sistemului. A¿a e via¡a de om såtul. Are alte prioritå¡i decât mâncarea.

Dacå nu se va face o reformå complexå a PAC, spune Ciolo¿, abia atunci agricultura va cunoa¿te pericolul unor tåieri masive ¿i pe termen lung.

Când preocupårile contribuabililor sunt spre bio, eco, regenerabil ¿i fårå E-uri, plå¡ile directe la hectar sunt tot mai greu de justificat.

Bine îndoctrinat de televiziune ¿i internet, europeanul de la ora¿ crede cå este mai importantå reducerea emisiilor de carbon decât pâinea de mâine. Nu zic cå pe undeva n-ar avea dreptate...

Doar cå noi, pe aici, trebuie så folosim aceastå aplecare ecologistå în avantajul fermierilor. ªi så scriem Planul Na¡ional Strategic potrivit...

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 43/2020

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Culturile de primåvarå vor fi despågubite la anul

7

AIPROM: protec¡ia plantelor ¡ine tot de securitatea alimentarå

10

O fermå distruså de pestå porcinå africanå Subven¡ie de 17 euro pe oaie

36 36

Ma[ini & utilaje Achim Irimescu: “Multe ferme mari vor pierde din terenul arendat”

8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Cum va aråta pia¡a porumbului UE va produce mai pu¡in porumb Grâul pe pia¡a mondialå în 2021

12 14

16

39 39 40

30

Gr\dina, via [i livada

Informa]ii externe

Orondis Ultra Pack, for¡a supremå pentru combaterea manei vi¡ei-de-vie

O femeie de culoare ar putea conduce USDA 44 McDonald’s va oferi produse din plante sub un brand propriu 44 Marea Britanie aprobå noua lege a agriculturii 45

30

Cre[terea animalelor 18

Culturi vegetale Schimbårile climatice ¿i hibrizii adapta¡i condi¡iilor locale Adama: baza perfectå pentru a ob¡ine produc¡ii mari Cum trece prin secetå Cooperativa Dobrogea Sud

38

15

Asocia]ii profesionale Alian¡a pentru Agriculturå s-a plâns la Copa-Cogeca de traderii de cereale

Gradul de îndatorare Hibernarea echipamentelor a fermierilor Recomandåri: iernarea combinelor a depå¿it 1.000 de euro/ha 10 Pregåtirea pentru celelalte utilaje Sistemul inteligent de cântårire O recoltå de succes începe cu Amazone ProfisPro 26 planificarea asolamentului Opinii Hibrizii Pioneer de porumb ¿i floarea-soarelui au avut Orondis Ultra Pack pentru produc¡ii bune în Teleorman 28 combaterea manei vi¡ei-de-vie

Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine a primit o carte de raså

33

Magazin 20 22 24

Ferma Rolex merge ceas

34

Cupa Uzlina la ¿tiucå memorialul Cornel Gåinå Nazuri de bursuci “Punem Afacerile Române¿ti în Mi¿care!”

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Culturile de prim\var\ vor fi desp\gubite la anul Guvernul a notificat Comisiei Europene inten¡ia sa de a acorda despågubiri ¿i pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå.

Ajutorul de stat va depå¿i un miliard de lei, în condi¡iile în care, conform centralizårii proceselor-verbale de constatare a pagubelor, sunt 1,2 milioane hectare afectate.

“Anul acesta vom primi toate cererile, iar plata o vom face la începutul anului viitor, a¿a cum am convenit cu fermierii. Trebuie så a¿teptåm aprobarea Comisiei, dar ¿i så avem resursele bugetare. A¿a este corect: dacå am despågubit pe cei care au fost afecta¡i pentru culturile înfiin¡ate în toamnå, trebuie så despågubim ¿i pe cei care au fost afecta¡i de secetå pentru culturile înfiin¡ate în primåvara acestui an”, a declarat Adrian Oros.

Vor primi bani ¿i cei care au întors culturile, fiind despågubi¡i deja pentru culturile de toamnå calamitate pe acelea¿i suprafe¡e.

Oros a confirmat cå aceste situa¡ii au fost interpretate diferit de comisiile de constatare a pagubelor, exprimându-¿i, totu¿i, speran¡a cå sunt pu¡ine cazurile în care s-a refuzat consemnarea în procesele-verbale de constatare a calamitårii culturilor de primåvarå suprafe¡ele pentru care s-au acordat despågubiri.

“Vom analiza fiecare situa¡ie în parte, în a¿a fel încât så nu creåm nedreptå¡i. Nu dorim nici så favorizåm, nici så defavorizåm pe nimeni. Vom încerca så-i despågubim pe to¡i cei care au încercat anul acesta, în ciuda Profitul Agricol 43/2020

Irimescu a reclamat Polonia la Bruxelles Reprezentant al României pe lângå UE, Achim Irimescu a reclamat Polonia la Bruxelles pentru un presupus dumping. “Ne confruntåm cu importuri de carne de pasåre din Polonia, care, dupå calculele noastre, sunt sub pre¡ul de produc¡ie. Chiar am ridicat aceastå problemå Comisiei Europene”, a confirmat Irimescu în cadrul Agribusiness 4.0, conferin¡å organizatå de Clubul Fer mierilor Români.

AIPROM a redactat lista agen¡ilor de dåunare imbatabili AIPROM a realizat un amplu studiu, cu scopul de a identifica agen¡ii patogeni pentru care nu existå suficiente solu¡ii de protec¡ie a plantelor. Studiul a fost realizat pentru cele mai importante culturi: grâu, porumb, floarea-soarelui, rapi¡å, legume, vi¡å-devie, pomi fructiferi. Au fost identifica¡i 95 de agen¡i patogeni pentru care existå deficien¡e de protec¡ie, fiind punctate ¿i posibilele efecte ale acestor lipsuri asupra cantitå¡ii ¿i calitå¡ii produselor agricole. Studiul va fi transmis ¿i autoritå¡ilor europene.

vicisitudinilor vremii, så facå agriculturå. Dacå au întors cultura, au fost anun¡ate acele comisii, nu au recoltat nimic ¿i apoi reînfiin¡at altå culturå ¿i au avut alte cheltuieli, este normal så îi despågubim ¿i pe ei. Dar, tocmai pentru cå sunt situa¡ii punctuale diferite, vrem så cântårim de douå ori ¿i apoi så luåm o decizie”.

Pentru calamitarea culturilor de toamnå pe 1,11 milioane de hectare s-au acordat despågubiri pentru 27.861 de beneficiari. În completarea celor 850 de milioane de lei vira¡i deja în conturile fermierilor, Guvernul va mai aloca 204 milioane de lei, la rectificarea bugetarå, pentru a se ajunge, astfel, la acoperirea în totalitate a cuantumului despågubirilor.

Robert VERESS

Corteva a emis o aten¡ionare privind Evolus Corteva Agricience a transmis o informare privind fungicidul Evolus, så nu fie aplicat la orz. Aceasta survine ca urmare a punerii în aplicare a Regulamentului Comisiei Europene din 12 februarie 2020, de modificare a limitelor maxime pentru reziduurile de procloraz. Evolus este omologat pentru cultura de grâu ¿i poate fi aplicat la începutul alungirii paiului în zonele frecvent atacate de fåinare - la apari¡ia frunzei stindard - înspicat (ultimul tratament) în zonele cu precipita¡ii frecvente în perioada formårii bobului. În condi¡ii de infec¡ie puternicå la densitå¡i mari ale culturii sau în cazul aplicårii pentru controlul bolilor la spic, se recomandå 1 l/ha.

Este interziså utilizarea resturilor vegetale ca furaj pentru animale.

7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Semnal împotriva ¡epelor cu utilaje agricole Clubul Fermierilor Români a ini¡iat o campanie de informare ¿i reprezentare a intereselor fermierilor pågubi¡i ca urmare a neonorårii unor contracte de achizi¡ii de utilaje agricole.

Clubul, care reprezintå peste 4.000 de fermieri, aratå cu degetul spre firmele Z&A Agriculture din Ungaria ¿i Z&A Logistic din România, acuzând public cå reprezentan¡ii acestor companii, Zamaro Federico ¿i Aioanei Sorin, au semnat contracte pentru livrarea de ma¿ini agricole cu cel pu¡in 5 fermieri români, de la care au luat ca avans sume între 3.000 ¿i 60.000 euro, dupå care au dispårut ¿i nu au mai livrat niciun utilaj. Clubul confirmå cå sunt deja pe rol procese în acest sens în Bihor ¿i Dolj, ¿i invitå fermierii care s-au confruntat cu astfel de situa¡ii så le semnaleze direct, pe e-mail office@cfro.ro. Pânå la închiderea edi¡iei, redactorii no¿tri nu au putut contacta ¿i cealaltå parte.

Atragerea tinerilor în agriculturå Guvernul va realoca 200 de milioane de euro din fonduri europene neutilizate pentru a finan¡a un program de angajare a tinerilor în agriculturå.

Astfel, fermierilor angajatori li se va rambursa 50% din salariul oferit noilor angaja¡i, a promis ministrul Adrian Oros, care nu a precizat nici vârsta maximå a beneficiarilor, nici durata finan¡årii.

Tot pentru atragerea tinerilor spre agriculturå, ministerul a prevåzut în noul PNS 40 de milioane de euro pentru liceele care vor deveni eligibile pentru învå¡åmântul dual, fiind în parteneriat cu fermierii ¿i/sau firmele din agribusiness.

De asemenea, s-au alocat 520 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027, pentru programul Instalarea Tânårului Fermier. “Trebuie monitoriza¡i ace¿ti tineri dupå instalare, så-i ajutåm så acceseze ¿i alte programe, astfel încât så se consolideze”, spune Oros. ªi så devinå fermieri mari, zicem noi.

8

Achim Irimescu> Multe ferme Ministru plenipoten¡iar la reprezentan¡a permanentå a ¡årii noastre la UE, Achim Irimesc este, probabil, una dintre cele mai avizate voci în ceea ce prive¿te politicile agricole europene. În cadrul conferin¡ei Agribusiness 4.0, el a punctat problemele pe care le ridicå noua PAC pentru agricultura româneascå.

R

omânia va dispune de 1,93 miliarde de euro/an pentru plå¡i directe. Din ace¿ti bani, va fi rezervat pentru eco-scheme un procent de cel pu¡in 20%. Irimescu considerå cå cel mai probabil va fi vorba de 25% - cifrå medie între propunerea Parlamentului (30%), respectiv a Consiliului European (20%).

Eco-schemele sunt obligatorii pentru stat, dar nu sunt obligatorii pentru fermieri. Mai mult, nu Uniunea stabile¿te eco-schemele.

Comisia a creionat doar un scurt ghid orientativ, de patru pagini. A¿adar, România va trebui så legifereze cu multå inventivitate, de una singurå, cum så cheltuiascå circa 500 de milioane de euro anual cu eco-scheme.

Ca så nu se piardå ace¿ti bani, este vital ca eco-schemele ce vor fi gândite

în Planul Na¡ional Strategic så îi determine pe fermieri så realizeze acele investi¡ii necesare accesårii fondurilor.

Dar asta nu este deloc u¿or, fiindcå eco-schemele se adaugå eco-condi¡ionalitå¡ilor din Pilonul 1 (bunele practici agricole ¿i de mediu - GAEC ¿i standardele de mediu - SMR) ¿i cerin¡elor de mediu din Pilonul 2.

Pe de altå parte, Irimescu vede în asta o oportunitate, întrucât plå¡ile pentru echo-scheme pot ajunge ¿i la 1.000 de euro/ha sau chiar mai mult.

“Echo-schemele trebuie så fie remuneratorii. Luni, 9 noiembrie, la primele discu¡ii despre eco-scheme din cadrul Comitetului Special pentru Agriculturå, Comisia a spus cå, pentru stabilirea valorii lor, se vor lua în calcul costurile ¿i pierderile de venit. Atunci, am intervenit, aråtând cå dacå o fermå performantå are un profit net de 1.000 de

Calendarul adoptårii Politicii Agricole Comune Mar¡i, 10 noiembrie, la Bruxelles sa desfå¿urat prima reuniune în trialog: Parlament (reprezentat de germanul Norbert Lins, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå), Consiliu (reprezentat de pre¿edin¡ia germanå prin ministrul agriculturii, Julia Klöckner), Comisie (vicepre¿edintele olandez Frans Timmermans ¿i comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski).

A fost anun¡at un calendar de lucru pentru adoptarea reformei PAC. În noiembrie-decembrie, vor fi mai multe trialoguri organizate pentru toate cele trei regulamente ale reformei (fiecare cu raportorul ei).

Achim Irimescu se a¿teaptå ca în primåvarå så fie votat "trunchiul" reformei, urmând så fie adoptate, în alte câteva luni, actele delegate ¿i de implementare. 2021 ¿i 2022 vor fi ani de tranzi¡ie. Regulamentul de tranzi¡ie a fost discutat luni în Comitetul Special pentru Agriculturå ¿i sunt ¿anse bune, pe 27 noiembrie, când va fi ultimul trialog pentru care Comitetul då mandatul Pre¿edin¡iei så negocieze cu Parlamentul, så se încheie negocierile. Astfel, Regulamentul de tranzi¡ie va putea fi publicat în Jurnalul Oficial al UE înainte de sfâr¿itul anului, ceea ce va echivala cu certitudinea finan¡årii corespunzåtoare pe urmåtorii doi ani.

Profitul Agricol 43/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

mari vor pierde din terenul arendat euro/ha, fermierul va accepta så facå eco-scheme numai dacå va câ¿tiga cel pu¡in 500 de euro/ha. Dacå-i dai numai plata de bazå, fermierul nu va accesa niciodatå eco-scheme. Concluzia e cå sumele pentru eco-scheme nu vor fi plafonate”.

Plata de bazå se reduce cu 10 euro/ha Pânå una-alta înså, ve¿tile sigure sunt cele proaste. Plå¡ile directe se reduc prin plafonare sau redistribuire, iar reducerea, în cazul României, se va accentua, din cauzå cå suprafa¡a de referin¡å pentru aceste plå¡i se va reduce de la 9,7 la 9,24 mil ha (s-au utilizat datele APIA din 2016, nu cele din 2018, fiindcå se pare cå nu s-au gåsit în bugetul UE câteva sute de milioane de euro în plus).

Rezervarea unui procent de 20-30% pentru eco-scheme din banii pentru plå¡i directe va reduce suplimentar plata de bazå. Una peste alta, plå¡ile de bazå vor scådea de la 130 de euro/ha în prezent la 120 euro/ha în exerci¡iul urmåtor.

de liber schimb, existå riscul ca pia¡a comunitarå så fie invadatå de produse non-UE mai ieftine, dar care nu respectå standardele europene.

Chiar în prezent, Ucraina are o cotå tarifarå de 50.000 de tone de carne de pasåre, iar producåtorii români se confruntå deja cu mari dificultå¡i, România fiind o ¡intå predilectå de export pentru Ucraina, din cauza imediatei vecinåtå¡i.

Neclaritå¡i majore înaintea negocierilor trilaterale Vor fi legiferate de Comisie cele douå strategii, Farm-to-Fork ¿i Biodiversitate, sau legiferarea va fi låsatå tot statelor membre?

Ce vor trebui så facå statele membre: så prevadå reducerea pesticidelor cu 50% sau cre¿terea la 25% a suprafe¡ei cultivate ecologic? ¥ncå nu avem un råspuns cert.

“Am avut mai multe discu¡ii cu Comisia. Ei sus¡in cå, de¿i aceste ambi¡ii nu sunt legiferate la nivel european, vor urmåri cum se vor reflecta în PNS. E o provocare foarte mare pentru Ministerul Agriculturii ¿i fermieri”. În context, Irimescu a invocat på¡aPe de altå parte, prin redistribuire, nia Austriei, care a ajuns la 25% din unii proprietari de terenuri agricole vor suprafa¡å cultivatå ecologic. Oferputea primi pânå la 400 de euro/ha.

“Asta înseamnå cå multe ferme mari s-ar putea så piardå din terenul arendat”, crede Irimescu.

Tot între ve¿tile proaste încadråm ¿i reducerea fondurilor de dezvoltare ruralå cu 15%: “Aceste fonduri ar fi trebuit så reprezinte ¿ansa fermierilor români så investeascå în noi tehnologii ¿i solu¡ii capabile så le sus¡inå eforturile de a se alinia la noile ambi¡ii de mediu ¿i climå!". În plus, aplicarea noilor cerin¡e de mediu va reduce vizibil competitivitatea fermierilor europeni în raport cu cei din afara UE. În condi¡iile în care UE are acorduri

Profitul Agricol 43/2020

ta de produse ecologice depå¿ind cererea, pre¡urile se reduc ¿i fermierii dau faliment.

“Am întrebat în Comitetul Special Agricol de ce for¡åm lucrurile? Acestea trebuie så decurgå natural, oferta så urmeze cererii”.

De observat cå Irimescu nu este singurul care atrage aten¡ia asupra încrâncenårii cu care Bruxelles-ul ¡ine de aceastå ¡intå, 25% din suprafa¡a agricolå så fie cultivatå în sistem ecologic. ªi ministrul român Adrian Oros, ¿i APPR sus¡in pozi¡ii asemånåtoare.

Robert VERESS

9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

AIPROM> protec]ia plantelor ]ine tot de securitatea alimentar\ Miercuri, 11 noiembrie, Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România - AIPROM a organizat o conferin¡å despre Protec¡ia plantelor ¿i securitatea alimentarå. În prima parte a evenimentului, s-au au abordat subiecte precum industria de protec¡ia plantelor din România, impactul schimbårilor climatice asupra agriculturii, securitatea alimentarå ¿i contribu¡ia afacerilor din agriculturå la venitul na¡ional.

Despre efectele resim¡ite de sectorul agricol ca urmare a pandemiei, dar ¿i cum cele douå strategii promovate de cåtre Comisia Europeanå (De la fermå la consumator, Biodiversitate 2030) influen¡eazå activitatea agricolå a vorbit Vasile Iosif, pre¿edintele asocia¡iei. ¥n cea de-a doua parte a evenimentului, a fost prezentat un studiu AIPROM asupra solu¡iilor de protec¡ie existente pentru cele mai importante culturi, pentru boli ¿i dåunåtori specifici.

S-au eviden¡iat lacunele ¿i s-au estimat pierderile de produc¡ie înregistrate în absen¡a solu¡iilor necesare.

Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispozi¡ia factorilor de decizie ¿i beneficiarilor - fermieri, pentru a trage un semnal de alarmå cu privire la faptul cå protejarea culturilor de atacul bolilor ¿i dåunåtorilor a devenit din ce în ce mai dificilå în contextul reducerii numårului de solu¡ii disponibile pe pia¡a europeanå ¿i a schimbårilor climatice.

Gradul de îndatorare a fermierilor a dep\[it 1.000 de euro/ha Scåderea veniturilor fermierilor români în acest an, urmare a pierderilor de produc¡ie de peste 40% la culturile de toamnå ¿i peste 30% la cele de primåvarå, a condus la cre¿terea gradului de îndatorare mult peste 1.000 de euro/ha, sus¡ine Robert Rekkers, director general al Agricover Credit IFN. Fermierii încearcå så-¿i salveze afacerile prin restructurarea datoriilor, fapt ce va cre¿te presiunea financiarå la momentul recoltei anului viitor. Totodatå, a crescut dependen¡a de subven¡ii ¿i ajutoare de stat.

“Multe ferme sunt fie în insolven¡å, fie cu restan¡e în Centrala de Risc Bancar, fie cu credite restructurate. Toate acestea duc la cre¿terea profilului de risc ¿i la cre¿terea reticen¡ei de a finan¡a fermierii în viitor”, avertizeazå Rekkers.

El mai trage un semnal de alarmå: mul¡i fermieri au avut pierderi mari de produc¡ie, de¿i au sisteme de iriga¡ii func¡ionale ¿i au udat culturile. Acest fapt, în opinia lui Rekkers, este cauzat 10

Robert Rekkers, director general Agricover Credit IFN

de necunoa¿terea func¡ionårii sistemelor de iriga¡ii. Ca atare, pe lângå investi¡ii în infrastructurå, le recomandå fermierilor så nu le neglijeze pe cele în know-how.

“Fermierii români ar trebui, teoretic, så cunoascå nevoile de consum ale românilor, dar se dovede¿te cå multina¡ionalele le ¿tiu mai bine”.

De¿i Agricover Credit IFN a alocat deja douå miliarde de lei pentru finan¡area proiectelor din agriculturå în 2021,

Rekkers folose¿te un ton vizibil mai prudent fa¡å de cel de anul trecut: “Vrem så finan¡åm în continuare, dar fermierii trebuie så se gândeascå la calitate, la concuren¡å, precum un antreprenor de succes. (...) Poate cå cel mai bine este totu¿i så investi¡i în ceea ce vå pricepe¡i mai bine, adicå în produc¡ie primarå, care mai poate fi eficientizatå.

Productivitatea mai poate cre¿te”.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 2 noiembrie.

Grâu

România FOB Constan¡a 195 euro/t (=) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 57.970 tone, Malaezia 47.770 tone, Venezuela 37.770 tone, Japonia 27.770 tone ¿i Mexic 11.070 tone.

¥n såptåmâna 2 - 6 noiembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 247 dolari/tonå (1.037 lei). Nu a înregistrat nici o schimbare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 277 dolari/tonå (1.108 lei). A £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

02.11 131 129 125

03.11 133 130 127

04.11 134 131 129

05.11 135 132 130

06.11 133 131 129 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Ian Mar

02.11 219 222 221

03.11 220 223 222

04.11 05.11 06.11 221 222 221 224 225 224 224 225 224

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.11 Rouen 193 Dunquerque 193 Pallice 194 Creil FOB 189 Moselle FOB 187 Rouen FOB 203

03.11 04.11 194 195 195 197 195 197 190 191 189 190 204 205

02.11 243 240 243

03.11 245 241 245

04.11 247 243 247

România

05.11 249 245 249

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 6 noiembrie 2020, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 165 euro/tonå (808 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå (897 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå ¿i råmâne cel mai competitiv pe

Dec Ian Mar

02.11 157 159 157

03.11 159 161 159

04.11 05.11 06.11 160 161 160 163 165 163 161 163 165

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 02.11 Bordeaux 163 Pallice 163 Rhin 167 Bordeaux FOB 161 Pontivy 179

12

euro/t

03.11 04.11 05.11 06.11 165 167 169 167 164 165 167 165 169 170 171 170 164 165 167 165 181 183 185 183

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Febr

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.11 247 243 247

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 179 dolari/tonå (716 lei), cu 2 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în decembrie 2020, a fost de 179 dolari/t (716 lei).

$/t

FOB Constan¡a 191 euro/t (-2) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 183 dolari/t (732 lei).

06.11 195 197 197 191 190 205

fost de 222 dolari/tonå (888 lei), cu 3 dolari/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 205 euro/tonå (1.004 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 197 euro/tonå (965 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå.

euro/t 05.11 197 199 199 192 191 207

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian Mar

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 190 euro/tonå (931 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 165 euro/tonå (808 lei).

port a fost 223 dolari/tonå (892 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 2 noiembrie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 170 euro/tonå (833 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul FOB-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 220 221 223 224 223 223 225 227 229 227

Profitul Agricol 43/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 2 - 6 noiembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a crescut pe toate bursele.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 465 dolari/tonå (1.860 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 noiembrie.

Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 02.11 400 401 399

Dec Ian Mar

03.11 401 403 401

$/t 04.11 403 405 403

05.11 405 407 405

06.11 404 405 403

România FOB Constan¡a 185 euro/t (-4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6.11.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 02.11 161 161 169 174

03.11 163 163 170 175

04.11 165 165 171 177

05.11 167 167 173 179

06.11 165 165 171 177

171 171

173 174 175 173 173 174 175 173

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 noiembrie 2020, a fost de 203 dolari/tonå (812 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

PREºURI 2 - 6.11.2020

Principalele destina¡ii ale ex-

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 423 dolari/tonå (1.692 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Ian Mar

02.11 773 771 759

03.11 04.11 05.11 777 779 781 775 777 779 769 771 773

$/t 06.11 779 777 771

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 173 euro/tonå (848 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 noiembrie.

Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (844 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 173.770 tone ¿i Taiwan 7.770 tone.

Sorg

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 463 dolari/tonå (1.852 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

FOB-Rouen, a fost de 165 euro/tonå (808 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 1.007.770 tone, Egipt 97.770 tone, Germania 85.170 tone, Arabia Sauditå 37.770 tone, Mexic cu 37.070 tone.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Febr

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 201 203 204 205 203 203 204 205 207 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 419 421 423 425 423 415 417 419 421 420

Dec Febr

Floarea-soarelui

gistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 477 euro/tonå (2.337 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 457 dolari/tonå (1.828 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 6 nov., a fost de 469 dolari/tonå (1.876 lei). A înre-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 471 dolari/t (1.884 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 461 463 465 467 469

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 427 euro/tonå (2.092 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 2 nov.

La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 Dieppe 470 471 473 475 477

de 423 euro/tonå (2.073 lei), mai mare cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 425 euro/tonå (2.082 lei).

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

02.11 Rouen 415 Dunquerque 417 Moselle 419

06.11 423 425 427

Dec Ian Mar

03.11 417 419 421

04.11 419 421 423

05.11 421 423 425

02.11 411 417 419

03.11 413 419 421

04.11 415 421 423

05.11 417 423 425

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

277 dolari/t

Profitul Agricol 43/2020

+3

222 dolari/t

+3

$/t

02.11 03.11 04.11 05.11 06.11 459 461 463 465 463 465 467 469 471 469

465 dolari/t

+4

203 dolari/t

$/t 06.11 419 422 423

+2 13

Pre]uri [i pie]e

Cum va ar\ta pia]a porumbului Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 noiembrie, raportul lunar privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la porumb pentru anul de pia¡å 2020/21.

Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 milioane fa¡å de cea de anul trecut.

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (368 milioane tone, mai pu¡in cu 6 mil. tone fa¡å de luna trecutå), China (260 milioane tone), Brazilia (110 milioane tone), UE (64,2 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de luna trecutå), Argentina (50), Ucraina (28,5 milioane tone, mai pu¡in cu 8 mil. tone ca luna trecutå), Mexic (28), India (28 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t), Canada (14 mil. t) ¿i Africa de Sud (14 mil. t).

¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 66 milioane tone de porumb, urmate de Brazilia, cu 39 milioane, Argentina (34 mil. tone), Ucraina (32,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (20 milioane tone), urmeazå Mexic (17,3 mil. tone), Japonia (16), Coreea de Sud (12 mil. tone), Vietnam (12 mil. tone), Egipt (11) ¿i Iran (9 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de porumb este pognozatå la 1,145 milioane tone, cu 28,4 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20.

Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 291 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena R\ducu Cota]iile de pre] la porumb a principalilor exportatori în perioada 24 octombrie 2019 - 5 noiembrie 2020

ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (309 milioane tone), China (282 milioane tone), UE (81,5 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India (28,2), Egipt (17,3), Japonia (16), Vietnam (16), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,5).

Anali¿tii USDA anun¡å o scådere substan¡ialå a produc¡iei mondiale de porumb, din cauza randamentelor scåzute înregistrate în Ucraina, Uniunea Europeanå, Rusia ¿i Statele Unite.

Comer¡ul mondial este pu¡in schimbat fa¡å de luna trecutå, cu importuri mai mici în Uniunea Europeanå, Iran ¿i 14

Mexic. Doar comer¡ul cu China a fost mai mare. Exporturile au scåzut în Ucraina ¿i Rusia, dar au fost pu¡in mai ridicate în Statele Unite. ¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut de la 0,4 dolari/bu¿el la 4 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

La licita¡iile din luna octombrie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu

12 dolari/tonå, la 221 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a crescut cu 23 dolari/tonå, la 225 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 223 dolari/tonå, fa¡å de 206 dolari cât a fost luna trecutå.

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 28 dolari/tonå, la 231 dolari/tonå.

Profitul Agricol 43/2020

Pre]uri [i pie]e

UE va produce mai pu]in porumb Produc¡ia de porumb din Uniunea Europeanå (UE27 + Marea Britanie) pentru 2020/21 este estimatå de anali¿tii americani la 64,2 milioane tone, în scådere cu 2,5 milioane tone fa¡å de anul trecut.

Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 8,9 milioane hectare, cu 0,1 mil. ha mai pu¡in fa¡å de luna trecutå, dar neschimbatå fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia medie este prognozatå så atingå 7,23 tone/hectar, în scådere cu 2% fa¡å de luna octombrie ¿i cu 4% mai micå fa¡å de anul trecut. În Fran¡a, se estimeazå cå produc¡ia va scådea cu 0,6 mil. tone fa¡å de luna trecutå, ajungând la 13,8 mil. tone. ¥nså trebuie remarcat faptul cå

Fran¡a dispune de o suprafa¡å extinså de porumb irigat în zona de sud-vest, ce ajutå la atenuarea pierderilor de randament, care este evaluat la 8,8 t/ha.

România este al doilea cel mai mare producåtor care contribuie la produc¡ia de porumb din UE, dar cu un randament mediu de 4,12 t/ha, cel mai mic randament la porumb din UE27.

Principalele cauze pentru care România înregistreazå aceastå scådere de produc¡ie sunt lipsa iriga¡iilor ¿i seceta, care în acest an a afectat cele mai mari bazine din regiunea sud-est.

Astfel, produc¡ia de porumb din România este estimatå la 10,7 milioane tone, în scådere cu 0,6 mil. tone fa¡å de estimårile din octombrie ¿i cu 25% sub nivelul-record de anul trecut.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.721 milioane tone, cu 49 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.448 milioane tone, cu 37 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut.

La nivel mondial, vor fi 501 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut.

Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20.

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 156 milioane tone, mai micå cu 0,5 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20.

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 597 milioane tone, cu 21 milioane mai mult fa¡å de anul trecut.

Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 363 milioane tone, cu 26 milioane mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,5 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20.

Suprafa]a estimat\ a fi cultivat\ cu borumb ;n UE - noiembrie 2020 (mil. ha) TOTAL> 8,8 mil. ha

Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 5,3 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20.

Produc¡ia de arahide este estimatå la 48 milioane tone, cu 1,7 milioane tone mai mare decât în 2019/20.

Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 116,3 milioane tone.

Produc]ia de porumb estimat\ a ]\rilor UE noiembrie 2020 (mil. tone) TOTAL> 64,2 mii mil. ha Profitul Agricol 43/2020

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 noiembrie 2020.

15

Pre]uri [i pie]e

Grâul pe pia]a mondial\ în 2021 Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 6 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare de grâu sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 1 mil. ha fa¡å de anul trecut), Rusia (28,6 milioane ha, din care 16,3 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,4 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15).

Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136,5 milioane tone, cu 18 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult fa¡å de 2019/20), India (107, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (83,5 mil. tone, cu 10 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (28,5), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Pakistan (26), Argentina (18, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5).

ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39,5 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (26 mil. tone), Canada (25 mil.), Australia (18 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Argentina (12,5 mil.), Turcia (7) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 milioane tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone).

Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 320 milioane tone,

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 772 milioane tone, cu 7,4 milioane tone mai mare fa¡å de 2019/20.

cu 20 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (164 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (24 mil. tone), UE (13 mil. tone), Rusia (11 mil. tone) ¿i Iran (7).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 5 noiembrie 2019 - 5 noiembrie 2020

Marii consumatori sunt China 131 mil. tone), UE (118 mil. tone), India (99,5 mil. tone), Rusia (41 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone).

Raportul Departamentului Agriculturii al SUA aratå cå, momentan, consumul mondial este stimulat de cererea mai mare de furaje pentru China, Uniunea Europeanå ¿i Vietnam.

Comer¡ul mondial este în cre¿tere, fiind determinat de exporturi mai mari din Rusia, Uniunea Europeanå ¿i 16

Kazahstan.

Importurile din China ¿i Pakistan cresc pentru a treia lunå consecutiv. ¥n luna octombrie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 242 dolari/tonå la 257 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 240 dolari/tonå la 252 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 270 dolari/tonå la 276 dolari/tonå.

Pre¡ul grâului din Canada a crescut cu 19 dolari/tonå, la 269 dolari/tonå, iar grâul din Australia a scåzut la 255 dolari/tonå, de la 261 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna octombrie a fost de 256 dolari/tonå.

Profitul Agricol 43/2020

ASOCIA}II

PROFESIONALE Alian]a pentru Agricultur\ s-a plâns la Copa-Cogeca de traderii de cereale În forma¡ie incompletå, adicå fårå reprezentan¡ii Pro Agro, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a participat, vineri, 6 noiembrie, pentru prima datå, la lucrårile grupurilor de lucru “Cereale” ¿i “Oleaginoase ¿i proteaginoase” din Copa-Cogeca.

De

fapt, este un singur grup mare de lucru, dar îl abordåm ca douå grupuri deoarece discu¡iile se împart în douå sec¡iuni. Cerealele se discutå diminea¡a, iar oleaginoasele la prânz, dupå o pauzå de câteva ore. Nici participan¡ii nu sunt to¡i aceia¿i de la o sec¡iune la alta. Sunt grupuri care se conecteazå doar la discu¡iile de diminea¡å, despre cerale, altele la cele de dupå-amiazå, la oleaginoase.

Delega¡ia României a fost salutatå pentru debut, iar Cristina Cionga (APPR) a fost însårcinatå cu rostirea unui cuvânt introductiv. În ambele grupuri, ea a vorbit despre problema contractelor forward.

Comercian¡ii de cereale încearcå så blocheze proiectul legislativ pe care Guvernul României l-a pregåtit pentru a-i ajuta pe fermierii români care, din cauza pierderilor de produc¡ie cauzate de secetå, nu-¿i pot onora contractele forward, a spus Cionga.

“Fermierii nu doresc så distorsioneze pia¡a, ci doar så fie salva¡i cei care riscå så-¿i piardå fermele”.

Nu s-au consemnat reac¡ii din partea celorlal¡i participan¡i, semn cå problema fermierilor români cu traderii este singularå, de¿i secetå nu a fost doar în ¡ara noastrå.

18

Cristina Cionga a mai aråtat situa¡ia gravå în care se aflå producåtorii din marile zone agricole din sudul ¿i estul ¡årii, pe fondul secetei pedologice care se prelunge¿te de peste un an ¿i care a redus atât suprafa¡a recoltatå, cât ¿i productivitatea.

Din cauza produc¡iei slabe din anul precedent, pre¡urile interne sunt ridicate ¿i interesul fermierilor este mare, a¿a cå se a¿teaptå o suprafa¡å de cca 2 milioane ha de grâu. Suprafa¡a cu orz va scådea probabil sub 400.000 ha, deoarece cererea dinspre industria de bere

Derogarea pentru neonicotinoide în Europa În vreme ce România s-a abonat, din 2013, la derogåri anuale pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratarea semin¡elor unor plante de culturå, în alte ¡åri plafonul este de trei ani. În Belgia s-a acordat a doua derogare pentru sfeclå, dar cu interdic¡ia de a se înfiin¡a culturi melifere timp de minim cinci ani dupå sfeclå. La fel, în Fran¡a, suprafa¡a cu sfeclå este în scådere, fiindcå primii doi ani dupå sfecla tratatå se poate cultiva doar mazåri ori cicoare, iar culturi melifere abia din al cincilea an. Polonia se aflå în al treilea ¿i ultim an de derogare.

Fran¡a, un precedent periculos EUROSEED a contactat Copa & Cogeca în vederea unei ac¡iuni legale împotriva deciziei Fran¡ei de a interzice utilizarea rapi¡ei Clearfield (tolerantå la erbicid), clasificând-o drept modificatå genetic. Dacå tehnologia va fi interziså, se va crea un precedent periculos care va afecta toate statele UE. ªi-au manifestat sus¡inerea pentru propunerea Euroseed Germania, Suedia, România. este reduså, pe fondul pandemiei. ªedin¡a grupului Cereale a fost una cu interven¡ii pu¡ine, semn cå nici problemele cu care se confruntå fermierii europeni din acest sector nu sunt majore. S-a precizat, totu¿i, cå se prognozeazå o reducere a consumului cumulat (uman, semin¡e ¿i procesare) cu circa douå milioane de tone la nivelul UE ¿i o scådere similarå a importurilor, pe fondul cererii reduse pentru importuri a Spaniei, în mod tradi¡ional un importator semnificativ, dar care în acest an de pia¡å a ob¡inut o produc¡ie de cereale ridicatå. În schimb, dezbaterile în grupul Oleaginoase ¿i proteaginoase au fost aprinse.

Austriacul Stephan Arens (UFOP Uniunea de Promovare a Uleiurilor ¿i Proteinelor Vegetale) a prezentat situa¡ia globalå a pie¡ei, din care reiese cå fermierii europeni se vor confrunta, în viitor, cu o cre¿tere a presiunii pe pre¡ul Profitul Agricol 43/2020

ASOCIA}II PROFESIONALE

uleiurilor vegetale.

Produc¡ia mondialå de oleaginoase se situeazå la nivel record în sezonul 2019/2020. Soia reprezintå 60%. Pe moment, pre¡urile cresc, impulsionate de cererea crescândå din China, iar la rapi¡å råmân stabile.

Cota¡iile pentru floarea-soarelui sunt ¿i ele ridicate, deoarece produc¡ia globalå s-a redus cu 6%. Este în cre¿tere produc¡ia de biocombustibili ¿i cererea de materii prime, în primul rând pentru ulei de palmier.

Cristina Cionga a aråtat cå în România estimårile oficiale pentru semin¡e de floarea-soarelui sunt de 2,2 mil. tone de pe o suprafa¡å de cca 1,1 mil. ha (adicå o scådere de aproape 30% a randamentului mediu).

Suprafa¡a cu rapi¡å s-a diminuat la cca 340 mii ha, de pe care s-a ob¡inut o produc¡ie de circa 650.000 tone.

La soia, se estimeazå o produc¡ie totalå în jur de 300.000 tone de pe 165.000 ha. Într-adevår, România de¡ine condi¡ii favorabile pentru soia ¿i cultiva aproape 200.000 ha în perioada când tehnologia de toleran¡å la erbicid era accesibilå. ¥n prezent, soia beneficiazå de sprijin cuplat voluntar, dar în absen¡a acestuia nu ar fi sustenabilå economic.

De aceea, delega¡ia României sperå cå grupul de lucru va face eforturi pentru o reglementare adecvatå a noilor tehnici de ameliorare, precum mutaProfitul Agricol 43/2020

geneza ¿i tehnologia CRISPR/Cas, astfel încât agricultorii europeni så aibå acces la instrumente adecvate pentru a-¿i cre¿te competitivitatea, precum omologii lor de pe alte continente.

Pre¿edintele grupului, spaniolul Pedro Gallardo, a exprimat opinia cå UE ar trebui så restric¡ioneze utilizarea uleiului de palmier în scop alimentar, pentru a fi protejatå produc¡ia de uleiuri vegetale din UE (Spania este un mare producåtor de ulei de måsline, floareasoarelui, rapi¡å).

Polonezul Julius Mlodecki a aråtat cå, în ¡ara sa, la vânzarea rapi¡ei trebuie

så se completeze o declara¡ie de protejare a mediului prin reducerea emisiilor de CO2. În acela¿i timp, înså, UE importå ulei de palmier, plantå cultivatå prin defri¿area unor suprafe¡e extinse de påduri ecuatoriale.

Claude Soude (FOP - Federa¡ia Producåtorilor de Proteaginoase din Fran¡a) a propus un amendament la propunerea Parlamentului European ca 5% din suprafa¡a arabilå la nivelul fermei så fie alocatå elementelor neproductive. Soude considerå cå, în loc de acestea, ar trebui så se cultive leguminoase în regim ecologic. De asemenea, în privin¡a rota¡iei obligatorii a culturilor agricole (GAEC 8), ar trebui så se prevadå o suprafa¡å minimå cultivatå cu leguminoase.

Marea Britanie a anun¡at o reducere cu 30% a suprafe¡ei semånate cu rapi¡å, iar Belgia o pierdere de produc¡ie de 15-20% cauzatå de secetå.

Suedia are un al doilea an consecutiv cu randament fabulos, de 8,3 t/ha la rapi¡a de toamnå. În schimb, din cauza lipsei tratamentului cu neonicotinoide, fermierii suedezi au renun¡at la cultura rapi¡ei de primåvarå. ªi în Cehia se înregistreazå un recul al suprafe¡elor cultivate cu rapi¡å.

Robert VERESS

Joi, pe 4 noiembrie, a avut loc o altå întâlnire Copa-Cogeca, cea a grupului de lucru IAA (Aspecte interna¡ionale ale sectorului agricol). Din partea Alian¡ei pentru Agriculturå a participat Cristina Cionga (APPR). La IAA au fost trecute în revistå principalele evolu¡ii legate de acordurile comerciale ale UE aflate în diferite stadii înaintea ratificårii.

Legat de BREXIT, s-au adus în discu¡ie implica¡iile posibile ale unui no-deal, caz în care Marea Britanie va aplica un tarif vamal general în rela¡ia cu UE. Forma finalå a acordului Mercosur va fi trimiså cåtre Parlamentul European (PE) ¿i Consiliul European pânå la finalul acestui an, dar, din reac¡iile de pânå acum, PE a aråtat cå nu dore¿te så aprobe textul în forma actualå. ªi la nivelul Consiliului existå opinii diferite care vor încetini ratificarea, de pildå, pre¿edintele Macron a solicitat un raport privind impactul Mercosur asupra sustenabilitå¡ii. În aceste condi¡ii, acordul Mercosur nu va fi, cel mai probabil, ratificat în 2021. Discu¡iile au mai vizat standardele impuse de Green Deal (diferite de cele utilizate în ¡årile ter¡e, ceea ce genereazå o concuren¡å neloialå pentru fermierii europeni) ¿i consecin¡ele Carbon Border Adjustment Mechanisms (Mecanismele de ajustare la frontierå privind carbonul).

19

CULTURI

VEGETALE Schimb\rile climatice [i hibrizii adapta]i condi]iilor locale dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

P

ânå nu de mult, credeam cå adaptarea la condi¡iile climatice locale este unul dintre principalele atuuri ale hibrizilor de porumb crea¡i în România.

Mai ales cå numero¿i speciali¿ti stråini care ne-au vizitat au afirmat cå ne aflåm într-o zonå propice mai degrabå sorgului decât porumbului.

La un volum anual de precipita¡ii de 600 mm pe an în Statele Unite se irigå sau se cultivå sorg. Lucrurile nu stau tocmai a¿a. În Statele Unite sorgul este preferat numai acolo unde produc¡ia de porumb este mai micå de 5 t/ha.

Cert este cå genera¡ia de aur a ameliorårii porumbului în România (Sarca, Cosmin, Ciocåzanu, Bica, Antohe ¿i al¡i 11 cercetåtori) a creat 82 de hibrizi cu poten¡ial mare de produc¡ie, sporul genetic variind în func¡ie de perioadå, între 83 ¿i 105 kg/ha/an. De remarcat faptul cå progresul genetic în ultimii 60 de ani în Fran¡a a fost în jur de 100 kg/ha/an, iar în Statele Unite a variat între 100-140 kg/ha/an.

Sarca ¿i colab. 2007 au atras aten¡ia asupra faptului cå numai 28-50% din progresele realizate în cercetare erau valorificate în produc¡ie.

De aceea, nu este de mirare cå “pachetele semin¡e-tehnologie” propuse de companiile multina¡ionale au eliminat de pe pia¡å o parte însemnatå din hibrizii autohtoni.

Cu excep¡ia hibridului Olt, care ocu20

på în continuare un loc pe podiumul vânzårilor (locul 2-3 în fiecare an), hibrizii crea¡i la ICCPT Fundulea au fost înlocui¡i de cei ai unor multina¡ionale.

Cum nu degeaba companiile de semin¡e se numesc multina¡ionale, unora dintre hibrizi nu li se poate spune “stråini”, fiind crea¡i, ameliora¡i, testa¡i pentru condi¡iile din România.

Având încredere (prea) mare în hibrizii române¿ti, nu am fost aten¡i la concuren¡å. Lini¿ti¡i cå nu avem rivali la hibrizii toleran¡i la stresul hidric, am neglijat tehnologia. ªi totu¿i, au fost speciali¿ti care au remarcat poten¡ialul de produc¡ie, cel pu¡in similar, al unor hibrizi Pioneer prezen¡i în anii 80 în România.

Bîlteanu (2003) citeazå o experien¡å (1981-1984) efectuatå la Valu lui Traian, în care hibridul P3978, FAO 250-300, a realizat produc¡ii medii cuprinse între 11,9 t/ha ¿i 9,14 t/ha, în func¡ie de epoca de semånat.

Tianu ¿i colab. 1984, cita¡i tot de Bîlteanu 2003, în condi¡ii de irigare au ob¡inut cu acela¿i hibrid o produc¡ie medie de 10,9 t/ha, cu o densitate medie de 72.000 pl./ha în 5 sta¡iuni.

Am putea spune cå aceastå situa¡ie este una idealå, întâlnitå la hibrizii Optimum AQUAmax. La neirigat, ace¿ti hibrizi valorificå foarte bine condi¡iile favorabile. Când s-a semånat la 7,5OC la 5 cm în sol în 25 martie, s-a ob¡inut cea mai mare produc¡ie, de 11,8 t/ha. Când s-a întârziat semånatul pânå în 6 mai, produc¡ia a scåzut cu 23%, la 9,14 t/ha.

Cred cå se exagereazå cu importan¡a hibrizilor adapta¡i condi¡iilor locale de climå. Cei mai noi hibrizi ameliora¡i pentru produc¡ii ridicate au în zestrea lor geneticå ¿i toleran¡a la stres hidric. Sistemul radicular foarte dezvoltat al hibrizilor Optimum AQUAmax, puternic sus¡inut de elemente tehnologice specifice contracarårii efectelor stresului hidric, permite absorb¡ia optimå a apei din sol, astfel încât nu au fost diferen¡e mari între variantele irigate ¿i neirigate din exemplul de mai sus. În condi¡iile în care se manifestå din ce în ce mai frecvent microzonarea precipita¡iilor, când regimul hidric este complet diferit chiar între parcele învecinate (dr. Elena Mateescu, director ANM), este nevoie de hibrizi de tipul Optimum AQUAmax, care “joacå la douå capete” ¿i î¿i depå¿esc concuren¡a, reglându-¿i transpira¡ia pentru a produce maximul posibil de materie uscatå, atât în condi¡ii de stres hidric, cât ¿i în condi¡ii favorabile.

Profitul Agricol 43/2020

CULTURI VEGETALE

Adama> baza perfect\ pentru a ob]ine produc]ii mari ¥n agriculturå, ca ¿i în via¡a de zi cu zi, grija pe care o acordåm activitå¡ilor determinå în mare parte rezultatul final. Agricultura este o activitate complexå, cu multe aspecte care nu se aflå în controlul fermierilor. Fermierul nu poate controla când plouå sau cât, nu poate controla temperatura, dar poate controla ¿i adapta tehnologia în a¿a fel încât så ofere poten¡ialul maxim culturii sale. specii care pun probleme fermierilor, prein acest motiv Adama încura- cum Veronica ¿i multe altele.

Trinity se aplicå în faza de 1-3 frunze jeazå executarea lucrårilor la ale grâului ¿i încå din acest stadiu cultura timp ¿i, mai mult, adaptarea tehnologiei pentru a face fa¡å noilor este protejatå de concuren¡a buruienilor. provocåri. ¥n ultimele sezoane fermierii Efectul rezidual face ca ¿i buruienile care s-au confruntat cu toamne atipice, mai råsar ulterior så fie combåtute, astfel în cålduroase, ¿i primåveri ploioase, în care primåvarå de cele mai multe ori nu este ferestrele în care se putea interveni au necesar un alt tratament erbicid.

Odatå venitå primåvara din cultura fost foarte scurte. Astfel, principalele probleme din culturile de cereale sunt de grâu se disting cu ochiul liber rânburuienile, care din cauza temperaturilor durile curate de buruieni ¿i aten¡ia este pozitive din toamnå se dezvoltå excesiv, îndreptatå cåtre prevenirea ¿i comba¿i primåverile ploioase în care se supra- terea bolilor. De cele mai multe ori o culturå bine ie¿itå din iarnå, cu densitate pun mai multe lucråri agricole.

La Adama se gåse¿te solu¡ia pentru corespunzåtoare alåturi de umiditate ¿i acest scenariu ¿i cuvintele-cheie sunt temperaturi pozitive creeazå mediul Trinity ¿i Pachetul Avansat Cereale. Tri- propice pentru infestarea cu boli.

Devreme în primåvarå atacå boli prenity este erbicidul special creat pentru toamnå, care are în componen¡a sa tot cum septorioza ¿i fåinarea, al cåror efect ce este nevoie pentru o combatere per- este vizibil pe foliaj, dar sunt întâlnite ¿i bolile de colet, mai pu¡in recunoscute de formantå a buruienilor.

Erbicidarea în toamnå a cerealelor cåtre fermieri înså care limiteazå semeste o practicå adoptatå din ce în ce mai nificativ poten¡ialul culturii prin incapacmult de fermieri, Trinity fiind în al treilea itatea plantelor de a asimila apa ¿i nuan de comercializare, ¿i suprafe¡ele trien¡i din cauza sistemului radicular tratate cu acest produs au crescut sem- afectat.

Bolile ¿i simptomele men¡ionate mai nificativ de la an la an. Acesta combate atât buruienile monocotiledonate pro- sus sunt prezente de regulå în intervalul blemå, precum iarba vântului, coada primului tratament. Primul tratament se vulpii, cât ¿i un spectru foarte mare de aplicå în stadiul de vegeta¡ie BBCH: 30buruieni dicotiledonate, printre care ¿i 39 (de la sfâr¿itul înfrå¡irii pânå la apari¡ia

D

22

frunzei stindard). Råspunsul la aceste provocåri este Kantik, fungicidul cu trei substan¡e active, care oferå fermierilor certitudinea unui tratament de calitate în momentele dificile. Kantik a fost gândit astfel încât pentru fiecare boalå principalå så intre în raza de ac¡iune a minim douå substan¡e active. Astfel, activitatea agentului patogen este întreruptå prin mai multe mecanisme, fiind ob¡inutå o combatere totalå.

Odatå cu înaintarea în vegeta¡ie a culturii ¿i depå¿irea provocårilor specifice primului tratament vine momentul aplicårii tratamentului cu Zakeo Xtra.

Acest fungicid are la bazå re¡eta consacratå adoptatå de fermieri din întreaga lume. Zakeo este un amestec de triazol ¿i strobilurinå, ambele lider pe categoria din care fac parte.

Fungicidele clasice au rolul de a proteja cultura de boli, dar Zakeo Xtra, pe lângå aceastå caracteristicå, a fost unul dintre primele fungicide care ofereau ¿i beneficiul îmbunåtå¡irii stårii fiziologice a plantelor prin efectul de înverzire.

Astfel, câmpurile tratate cu Zakeo Xtra aveau frunzele verzi pentru o perioadå de mai multe zile, ob¡inând produc¡ii mai mari.

Geanina CULEA Profitul Agricol 43/2020

CULTURI VEGETALE

Cum trece prin secet\ Cooperativa Dobrogea Sud Seceta a ¿ters jumåtate din cifra de afaceri pe primele nouå luni a Cooperativei Dobrogea Sud. Contabil, au realizat doar 35,08 milioane lei, fa¡å de 72,76 milioane ob¡inute în perioada similarå a anului trecut. De vinå, seceta.

Ionu] Lungoci,

D

in cei 50 de fermieri care fac parte din Dobrogea Sud, unul singur are sistem de iriga¡ii, pe aproximativ 300 ha din cele 1.300 ha lucrate.

Acum, cu aceastå scådere nea¿teptatå, au încetinit investi¡iile, s-au redus cheltuielile, unii fermieri au plåtit salariile angaja¡ilor cu dobândå, din linie de credit, sau au venit cu bani de-acaså, ne spune Ionu¡ Lungoci, director executiv al cooperativei. Al¡ii au ales varianta ¿omajului tehnic. Doi fermieri membrii ai cooperativei au fost nevoi¡i så vândå o parte din teren pentru a-¿i putea achita inputurile.

“Avem sprijinul båncilor, fiind solvabili din punct de vedere financiarcontabil. Încercåm så accesåm o linie de credit de valoare mare astfel încât så putem transfera o parte din plata inputurilor prin cooperativå”, spune Lungoci. Un credit de peste un milion de euro ar finan¡a par¡ial viitoarele achizi¡ii

director executiv al Cooperativei Dobrogea Sud

de inputuri. Necesarul organiza¡iei este de aproape patru ori mai mare.

Dar Lungoci nu este foarte pesimist.

Existå scheme de decontare a declara¡iilor APIA u¿or accesibile, IMM Invest este disponibil din toamnå pentru fermieri. Trei ani ca acesta ar epuiza înså ¿i “banii de la saltea”, precum ¿i variantele de creditare.

Contractele forward au fost ¿i ele pe agenda de probleme a cooperativei.

“Toate contractele au fost onorate.

Aceasta este modalitatea prin care Dobrogea Sud ¿i-a câ¿tigat imaginea. Întotdeauna am livrat mårfurile contractate, indiferent de pre¡. Nu am fost nevoi¡i så cumpåråm din alte pår¡i”, spune directorul.

Acum au început så se documenteze ¿i så facå demersuri în privin¡a sistemelor de iriga¡ii, dupå ce pânå acum au ob¡inut produc¡ii bune numai

Anul acesta, la cooperativå au aderat încå cinci ferme, ceea ce înseamnå o cre¿tere de 10%. “Cei noi au declarat cå au nevoie de un furnizor de încredere care så fie transparent, så livreze marfa la timp, så le dea o informa¡ie de calitate ¿i så se poatå sfåtui. Este o problemå de gestionare a timpului. Cooperativa, prin aparatul executiv, scute¿te timp. Meseria fermierului este så producå”, spune directorul. Ob¡inerea unor pre¡uri mai bune la achizi¡ia de inputuri este în continuare un avantaj important al membrilor cooperativei. Directorul este dezamågit cå nu vin ¿i mai mul¡i membri noi, de¿i organiza¡ia este cunoscutå în zonå.

"Asocierea nu este u¿oarå în România!”, conchide directorul.

24

Campania de toamnå, cu precau¡ie Seceta presistå. Nu s-a semånat decât foarte pu¡inå rapi¡å. Fermierii au întârziat cât de mult semånatul påioaselor. “Ne a¿teptåm la un an greu, în nici un caz cu produc¡ii-record”, spune Lungoci.

cu apa venitå din cer.

“Având în vedere cå investi¡ia în reabilitarea sistemului de iriga¡ii este colosalå, facem demersuri cåtre statul român pentru a reabilita sistemul de iriga¡ii”, spune Lungoci.

Canalul Dunåre-Marea Neagrå trece pe lângå terenurile lor, înså apa ar trebui ridicatå la un nivel foarte mare.

Canalul Basarabi Pådure-Negru Vodå, cel care deserve¿te marea majoritate a suprafe¡elor din zona de Sud a Dobrogei, acolo unde se aflå fermele din cooperativå, nu este func¡ional. Speran¡a stå în reabilitarea acestuia.

Reabilitarea canalului ar fi fost incluså în planul de 6 miliarde de euro ce ar urma så fie finan¡at. Este înså un proiect pe termen mediu-lung. Dacå anul viitor se vor demara procedurile se considerå o realizare.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 43/2020

CULTURI VEGETALE

O recolt\ de succes începe cu planificarea asolamentului Cornelia PISTOL product manager Cereale P\ioase [i Leguminoase [i Culturi verzi, Saaten-Union România

ing. Ionu] B|RBULESCU director Cercetare-Dezvoltare Floarea-soarelui [i Porumb Saaten-Union România

Saaten-Union România oferå solu¡ii complete pentru un asolament de succes.

Asolamentul reprezintå a¿ezarea eficientå a culturilor în spa¡iu, pe când rota¡ia este ordonarea lor eficientå în timp.

A

cest aspect este important deoarece printr-un asolament ¿i o rota¡ie corespunzåtoare se påstreazå terenul agricol într-o condi¡ie optimå, se reduce cantitatea de îngrå¿åminte chimice ¿i în acela¿i timp se reduce semnificativ eroziunea solului ¿i degradarea structuralå. De asemenea, printr-un asolament corect, vom diminua eficient rezerva de fungi din sol, drept urmare, se vor reduce ¿i costurile de pesticide. De asemenea, este foarte important så nu uitåm de rezervå din sol a semin¡elor de buruieni sau de efectul de remanen¡å al erbicidelor. Bineîn¡eles, ¿i gestionarea dåunåtorilor din culturå este din ce în ce mai dificilå odatå cu schimbarea cadrului legislativ privind utilizarea insecticidelor. Pentru a evita efectele nedorite provocate de acestea, compania Saaten-Union pune la dispozi¡ia fermierilor ¿i semin¡e pentru înfiin¡area de covor vegetal. Acest covor vegetal îmbunåtå¡e¿te via¡a microbianå din sol, rupe capilaritatea terenului ¿i 26

accelereazå descompunerea resturilor vegetale ale culturii anterioare.

Pentru stabilirea unui asolament ¿i o rota¡ie eficientå a culturilor vom avea în vedere o serie de factori: 1. Media anualå a cantitå¡ilor de precipita¡ii.

2. Modul de valorificare a produc¡iei principale ¿i secundare ob¡inute.

3. Cerin¡e legislative în vigoare.

4. Dotarea parcului de mecanizare ¿i capacitatea de însåmân¡are, între¡inere ¿i recoltare.

Pentru alegerea soiurilor ¿i hibrizilor ce urmeazå a fi cultiva¡i în fermå trebuie så avem în vedere urmåtoarele aspecte: 1. Pretabilitatea varietå¡ii în zona de culturå.

2. Destina¡ia produc¡iei.

3. Toleran¡a ridicatå la factorii patogeni prezen¡i în solå.

4. Produc¡ii ¿i calitate ridicate.

5. Timpurietate.

Pentru condi¡ii grele de secetå ¿i ar¿i¡å se recomandå urmåtoarele varietå¡i Soia

Korana

Porumb

Spartan

SUM305 OS40145

Grâu

Tika Taka

Hydrock Centurion

Floareasoarelui

Alexa SU

Driver CL Goldy IR

Triticale SU Agendus Orz

Arenia

Yakari

Tulus

Dakota

Tadeus

Henriette SU Ellen

Este foarte important de precizat cå în condi¡ii de irigare se recomandå rota¡ie la 3-5 ani ¿i, bineîn¡eles, cultivarea de plante care aduc un spor mare în condi¡ii de irigare, precum soia sau porumb.

Pentru aceste situa¡ii, compania Saaten-Union recomandå hibrizii de porumb: Sum305, Replik, Darius ¿i Cali. Pentru cultura de soia recomandå Yakari, Dakota ¿i Korana. O caracteristicå unicå a companiei Saaten-Union o reprezintå comercializarea de hibrizi de grâu, ace¿tia se preteazå foarte bine

Profitul Agricol 43/2020

CULTURI VEGETALE

în condi¡ii intensive cu posibilitate de irigare. Pentru zona de sud hibrizii de grâu Hydrock ¿i Hystar au demonstrat pretabilitate ¿i produc¡ii foarte ridicate.

Din påcate, nu toate fermele dispun de iriga¡ii. Pentru aceste situa¡ii sunt disponibili pentru comercializare hibrizi ¿i soiuri cu toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å. Aceste genotipuri se remarcå prin stabilitate ¿i toleran¡å ridicatå la boli.

Asiståm în ultimii ani la un proces accentuat de de¿ertificare. Singura modalitate de a lupta cu acest proces este preîntâmpinarea de¿ertificårii prin måsuri agrotehnice corespunzåtoare. O solu¡ie optimå pentru a stopa degradarea solului ¿i a ameliora calitatea acestuia este înfiin¡area de covoare vegetale pentru perioada de repaus a terenului.

Toate aceste produse marca SaatenUnion vin så contribuie la implementarea agriculturii durabile ¿i sustenabile în fermele din România. Sunt produse performante, special create pentru condi¡iile pedo-climatice din România.

Acest material semincer, marca SaatenUnion, împreunå cu måsuri agrotehnice performante vor asigura fermelor din România sustenabilitate ¿i rentabilitate.

Profitul Agricol 43/2020

Douå exemple de rota¡ie cu produsele Saaten-Union România Jude¡ Olt Olt Olt Olt Olt Olt Olt Dolj Dolj Dolj Dolj Dolj Dolj Dolj

Localitate Caracal Caracal Caracal Caracal Caracal Caracal Caracal Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova Craiova

Anul 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7

Cultura Grâu Rapi¡å Porumb Soia Orz Floarea-soarelui Lucernå Soia Porumb Grâu Floarea-soarelui Triticale Porumb Mazåre

Varietate Centurion Sherpa Replik Korana SU Ellen Driver CL Adorna Korana SUM305 HYFI Alexa SU SU Agendus Spartan Salamanca

Covor vegetal Viterra MP Viterra Avic Viterra Rapid Viterra MP Viterra Avic

Viterra Rapid Viterra MP Viterra Avic Viterra Trio Plus

Saaten-Union recomandå fermierilor urmåtoarele amestecuri vegetale Amestec verde Viterra MP Viterra MR Viterra Avic Viterra TOPGRÜN Viterra Trio Plus Viterra Rapid Viterra Vital Eco

Rota¡ia culturilor Con¡inut

Porumb Cereale Rapi¡å Fl-soarelui

mu¿tar 71% + facelia 29% mu¿tar 58% + rapi¡å de primåvarå 42% ovåz 21 kg + måzåriche 9 kg

XXX XXX XXX

XXX XXX XXX

X X XXX

X X XXX

60% secarå+40% rapi¡å furajerå

XXX

XXX

XXX

XXX

50% facelia +36% trifoi+14% hri¿c

XXX

X

XXX

XXX

49% Avena strigosa, 51% Facelia

XXX

X

XXX

XXX

85% mu¿tar alb, 15% ridiche de ulei

XXX

XXX

X

X

27

CULTURI VEGETALE

Hibrizii Pioneer de porumb [i floarea-soarelui au avut produc]ii bune în Teleorman Pentru sudul ¡årii, 2020 nu a fost tocmai anul celor mai mari produc¡ii la porumb ¿i floarea-soarelui.

Cu toate acestea, genetica Corteva Agriscience a fåcut diferen¡a în jude¡ul Teleorman.

Inginerul Cristian Dincå, din loc.

Seaca, a ob¡inut în acest an rezultate bune la porumb. A ales så semene trei hibrizi Pioneer - P0268, care i-a oferit o produc¡ie de 8.200 kg/ha; P9911, la care a ob¡inut 8.100 kg/ha ¿i P0023, care i-a adus 8.000 kg/ha. “În acest an am semånat porumbul dupå floarea-soarelui, astfel cå terenul a fost arat în toamnå, apoi pregåtit în primåvarå cu discul ¿i combinatorul.

Am fertilizat în negru cu îngrå¿åmânt complex 20.20.0 - 200 kg/ha, am semånat la finalul lunii martie, atunci am administrat ¿i 150 kg/ha de uree. În stadiul de 4-8 frunze am administrat un erbicid, un insecticid ¿i un fungicid, dupå care, când plantele aveau în jur de 14 frunze, am prå¿it.

Recoltatul a avut loc începând cu jumåtatea lunii august. Anul viitor voi semåna tot în jur de 80 ha cu porumb ¿i 28

am ales deja hibrizii Pioneer, inclusiv pe cei la care am ob¡inut produc¡ii foarte bune în acest an”, a declarat fermierul.

La floarea-soarelui a ales doi hibrizi din portofoliul companiei Corteva Agriscience ¿i a ob¡inut 3.710 kg/ha cu hibridul P64LE137 ¿i 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE99.

“Floarea-soarelui am semånat-o dupå grâu, ¿i, la fel ca în cazul porumbului, terenul a fost arat, apoi pregåtit în primåvarå cu discul ¿i combinatorul.

Am fertilizat cu complex 20.20.0 ¿i uree, iar semånatul a avut loc la finalul lunii martie. În stadiul de 8 frunze am erbicidat ¿i am administrat un fungicid ¿i un insecticid. La începutul lunii august am recoltat, iar produc¡iile au fost mul¡umitoare, având în vedere condi¡iile acestui an”, spune Dincå.

Gheorghe ¿i Gabriel Ma¡oi, tatå ¿i fiu, au ob¡inut ¿i ei produc¡ii mul¡umitoare la porumb ¿i floarea-soarelui în acest an atipic. Familia Ma¡oi lucreazå 750 ha, dintre care 180 ha cu porumb ¿i 210 ha cu floarea-soarelui. În ferma lor, la porumb s-au remarcat hibrizii P9903 ¿i P9415, care le-au oferit produc¡ii de 8.300 kg/ha, respectiv 7.700 kg/ha.

“La porumb am avut 100 ha monoculturå ¿i 80 ha au fost semånate dupå

påioase. Am fåcut o aråturå adâncå în varå, acolo unde au fost påioase, iar unde a fost porumb am arat în toamnå. În primåvarå am aplicat nitrocalcar 120 kg/ha, am pregåtit terenul cu combinatorul, la 8-10 cm, dupå care am semånat în perioada 28 martie - 5 aprilie ¿i am aplicat 150 kg/ha îngrå¿åmânt complex 27.13,5.0, iar imediat dupå semånat, în negru cum se spune, am mai administrat 150 kg/ha de azotat de amoniu. Am aplicat erbicide pentru buruieni cu frunza latå, dar ¿i pentru monocotiledonate, ¿i am efectuat o pra¿ilå mecanicå în stadiul de 8-10 frunze. Am recoltat începând cu 20 august”, a precizat Gheorghe Ma¡oi.

La floarea-soarelui, au ales hibrizii P64LE137 ¿i P64LE25 ¿i au ob¡inut 3.700 kg/ha, respectiv 3.400 kg/ha.

“Floarea-soarelui a fost semånatå dupå påioase, astfel cå terenul a fost arat în varå, apoi pregåtit cu combinatorul în primåvarå, înså înainte de aceastå lucrare am administrat nitrocalcar - 120 kg/ha, apoi la semånat am administrat 150 kg/ha îngrå¿åmânt NPK 20.20 cu sulf.

Am semånat începând cu 20 martie, un lucru nu tocmai bun pentru cå apoi a nins. Am erbicidat preemergent, dar ¿i cu Express, ¿i am fåcut o trecere cu fungicid ¿i bor, atunci când plantele aveau 10-12 frunze. Aceasta a fost toatå tehnologia, dupå care am recoltat începând cu data de 23 august. În urmåtoarea campanie vom semåna 200 ha cu floarea-soarelui ¿i 180 ha cu porumb. Vom alege hibrizi Pioneer ¿i pentru anul viitor. Am avut produc¡ii ¿i de 10 tone/ha cu hibridul P9903 pe sole unde am întors rapi¡a. Una peste alta pot spune cå am ob¡inut produc¡ii bune pentru acest an”, a conchis fermierul Gheorghe Ma¡oi.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 43/2020

GR|DINA

VIA [i LIVADA Orondis Ultra Pack, for]a suprem\ pentru combaterea manei vi]ei-de-vie Începând cu anul 2021, viticultorii vor putea accesa Pachetul Orondis Ultra, o solu¡ie inovatoare ce combinå douå fungicide excep¡ional de puternice, pentru combaterea manei vi¡ei-de-vie.

M

ana vi¡ei-de-vie, produså de ciuperca Plasmopara viticola, are o råspândire generalå ¿i este una dintre bolile majore la vi¡a-de-vie. Pot fi afectate toate pår¡ile verzi ale plantei.

Severitatea bolii este variabilå de la an la an, iar în func¡ie de condi¡iile climatice ¿i intensitatea atacului poate duce la: defolierea plantelor, distrugerea par¡ialå sau totalå a inflorescen¡elor ¿i a boabelor.

Atacul are impact semnificativ atât asupra calitå¡ii strugurilor ¿i vinului, cât ¿i asupra cantitå¡ii recoltei. Ciuperca ierneazå sub formå de oospori în frunzele infectate cåzute pe sol toamna. Primåvara, când condi¡iile devin favorabile, oosporii germineazå, provocând primele infec¡ii (infec¡ii primare).

Pentru ca infec¡ia primarå så aibå loc, sunt necesare urmåtoarele condi¡ii: • solul så fie umed sau så existe prezen¡a apei libere, • temperatura så fie peste 11°C ¿i • så existe organe verzi ale plantei.

Din momentul provocårii infec¡iei pânå la apari¡ia simptomelor bolii este 30

Mana viței-de-vie

necesarå o perioadå de timp (incuba¡ie), care este mai lungå sau mai scurtå, în func¡ie de temperaturå.

Ciuperca atacå toate pår¡ile verzi ale plantei. Pe frunze apar pete decolorate de culoare gålbuie numite “pete untdelemnii”, în dreptul cårora, în func¡ie de umiditate ¿i temperaturå, apare dupå o perioadå de timp un puf albicios.

Mai târziu petele se necrozeazå, se usucå ¿i ¡esutul se rupe sau capåtå aspectul de zdren¡uit.

Atacul pe frunzele båtrâne, toamna, se caracterizeazå prin pete mici, col¡uroase, brune, care dau aspect de mozaic, de aceea ¿i numindu-se “frunze mozaicate”.

Pe låstarii tineri, inflorescen¡e, rahis, cârcei, atacul se manifestå prin brunificarea pår¡ilor atacate ¿i uscarea acestora.

Pe boabele tinere, când umiditatea aerului este ridicatå, apare puful alb (conidioforii ¿i conidiile de atac) denumit “Rot - Gris” (putregai gri).

Pe boabele formate, atacul se manifestå prin brunificarea acestora, evoluând spre mumifieri, fårå apari¡ia fructifi-

Sursa> Syngenta

ca¡iilor ciupercii.

Boabele atacate se desprind u¿or de rahis ¿i cad. Aceastå formå de atac se nume¿te “Rot-Brun” (putregai brun).

Organele tinere sunt mai susceptibile la atac ¿i pe måsurå ce îmbåtrânesc sunt mai pu¡in receptive la atacul ciupercii.

Descrierea Orondis Orondis este un fungicid preventiv, curativ ¿i antisporulant, sistemic acropetal ¿i translaminar pentru controlul manei la vi¡a-de-vie.

Oxatiapiprolinul apar¡ine grupei izoxazolinelor ¿i este o substan¡å activå nouå, dintr-o grupå nouå, cu un nou mod de ac¡iune care combinå ac¡iunea biochimicå ¿i geneticå prin influen¡a modulatoare asupra proteinei OSBP (oxysterolbinding protein) din celulele ciupercii, care controleazå transcrip¡ia genelor, cu efect regulator asupra metabolismului lipidic celular.

Zoosporii expu¿i la oxatiapiprolin î¿i pierd viabilitatea la scurt timp de la aplicare ¿i nu mai sunt capabili de germinare. Inhibarea completå a germinårii zoosporilor are loc în decurs de douå ore de la expunerea la oxatiapiprolin.

Profitul Agricol 43/2020

GR|DINA, VIA [i LIVADA Performan]a produselor dup\ o ploaie de 60 mm la o or\ dup\ aplicare, testat\ la Syngenta Stein

Recomandåri de aplicare - Se recomandå pentru etapele de la låstar 20- 25 cm, pânå dupå înflorit.

- Intervalul dintre tratamente se va adapta în func¡ie de condi¡iile climatice, presiunea de infec¡ie ¿i evolu¡ia culturii.

- Se recomandå alternarea fungicidelor pentru combaterea manei (de ex. Ridomil, Orondis, Pergado F).

Ordinea de realizare a amestecului: 1. Apå (jumåtate de volum în sprayer) 2. Pergado 3. Se amestecå foarte bine între 3 ¿i 5 minute 4. Orondis 5. Restul de apå

Oxatiapiprolinul stimuleazå dezvoltarea rådåcinii ¿i a sistemului foliar, nu influen¡eazå vinifica¡ia ¿i nu are efect negativ asupra proprietå¡ilor organoleptice ale vinului.

Orondis trebuie så fie aplicat întotdeauna în amestec cu fungicide cu mod diferit de ac¡iune. Se vor aplica cel mult douå tratamente cu Orondis (sau orice

Ce este Pachetul Orondis Ultra?

Orondis Ultra Pack este un pachet dimensionat pentru 5 hectare de vi¡å-de-vie, alcåtuit din 2 fungicide excep¡ionale, fiecare cu mod de ac¡iune diferit împotriva manei: Orondis ¿i Pergado.

Cele 2 fungicide au un efect sinergic ¿i constituie un standard în combaterea eficientå a manei vi¡ei-de-vie (Plasmopara viticola). Înainte ca boala så se dezvolte, cele douå moduri puternice de ac¡iune lucreazå în paralel: - în primul rând, oxatiapiprolin prezintå un nou mod de ac¡iune, întrerupând mi¿carea lipidelor între pere¡ii plasmei; - mandipropamid inhibå regenerarea peretelui celular al sporilor; - împreunå, cele douå fungicide oferå un control puternic ¿i de lungå duratå al manei vi¡ei-de-vie.

Profitul Agricol 43/2020

alt produs care con¡ine substan¡e active din grupul FRAC-49) pe sezon pentru vi¡a-de-vie.

Orondis este eficient în etapele cheie ale ciclului de via¡å ale patogenului

Descrierea Pergado Pergado este un fungicid care, datoritå modului de ac¡iune inovativ, oferå protec¡ie de lungå duratå împotriva manei la o gamå largå de culturi.

Pergado påtrunde rapid prin stratul superficial al frunzei, se translocå translaminar ¿i protejeazå în acela¿i timp fa¡a superioarå ¿i inferioarå a frunzei. Substan¡a activå, mandipropamid, este foarte activå împotriva germina¡iei sporilor ¿i inhibå cre¿terile miceliului în timpul perioadei de incuba¡ie.

Pergado este recomandat så fie aplicat preventiv împotriva manei la doza de 0,6 l/ha. Intervalul dintre tratamente este de 10 zile în condi¡ii climatice ¿i de presiune a bolii normale. În condi¡ii de presiune ridicatå a bolii, intervalul se va scurta la 7 zile.

Ac¡iunea puternicå ¿i persistentå a produsului asigurå un nivel înalt de combatere a manei. Datoritå rezisten¡ei deosebite la spålare, oferå siguran¡å în programul de combatere a manei.

Avantajele Pachetului Orondis Ultra Orondis este excep¡ional ca tratament preventiv, controlând toate etapele cheie ale ciclului de via¡å al agentului patogen chiar ¿i la o ratå foarte micå ¿i cu un control constant al bolii.

Mod de ac¡iune nou ¿i eficacitate doveditå de Pergado în protec¡ia ciorchinilor.

- Oxatiapiprolin se mi¿cå încet prin plantå; aceasta, combinatå cu puterea sa excep¡ionalå, oferå un control de lungå duratå, protec¡ie a frunzelor în curs de dezvoltare, precum ¿i noilor cre¿teri.

- Atât Orondis, cât ¿i Pergado sunt excelente din punctul de vedere al rezisten¡ei la ploaie, protejând planta de boli chiar ¿i dupå ploaie.

- Combina¡ia a douå fungicide cu efect complementar ¿i excep¡ional de puternice.

- Sistemie, distribuire bunå ¿i excelent în protec¡ia ciorchinilor.

Aflå mai multe despre Pachetul Orondis Ultra de la reprezentan¡ii Syngenta ¿i de pe website-ul companiei, pe www.syngenta.ro.

31

CRE{TEREA

ANIMALELOR

Fermierul Claudiu Fr=nc,

pre[edintele Federa]iei Cresc\torilor de Bovine

Federa]ia Cresc\torilor de Bovine a primit o carte de ras\ Dupå insisten¡e pe lângå Ministerul Agriculturii ¿i Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine a primit, pe 5 noiembrie, aprobarea ca Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine din Mure¿ så înceapå lucrårile pentru cartea de raså a Bål¡atei Române¿ti. Este a doua carte pentru aceastå raså, dupå cea coordonatå de Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental, fondatå de Zoltan Haller de la Hårman, Bra¿ov.

“

Cartea este deschiså pentru to¡i crescåtorii de Bål¡atå”, spune Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei. Asocia¡ia de la Mure¿, membrå

Profitul Agricol 43/2020

în Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine, este cea mai veche ¿i cea mai mare organiza¡ie profesionalå. Face controlul oficial al performan¡elor pentru 29.000 de vaci din 11 jude¡e.

Fermierii nu riscå nimic dacå aderå la noua societate de ameliorare. E normal ca ei så decidå ¿i a¿a e bine pentru stimularea concuren¡ei pentru cå pia¡a s-a deschis, crede Frânc.

Crescåtorii au avut deja prima reuniune la Mure¿ pe 6 noiembrie. Claudiu Frânc ¿i Iacob Boca fac lucrurile cu legile în fa¡å.

“Am stabilit regulamentul de func¡ionare a Registrului Genealogic.

Fiecare asocia¡ie va putea participa la adunarea generalå a Registrului Genealogic în urma unui mandat primit într-o adunare generalå, ce se va ¡ine anterior, cu mandat dat de fermieri. Va fi un reprezentant la 1.000 de vaci. El va veni ¿i va sus¡ine pozi¡ia

fermierilor care i-au dat mandatul pentru cå ei decid. Am eliminat cuvântul «obligatoriu».”

Claudiu Frânc anun¡å cå va fi un alt program de ameliorare ¿i cå asocia¡ia va testa ¿i tåura¿i “în timp”. Tåura¿ul testat råmâne proprietatea fermierului.

Dupå ce se încheie testarea, fermierul plåte¿te costurile testårii ¿i el poate så vândå tåura¿ul.

“Am convingerea cå asta ¿i-au dorit fermierii. Vom schimba total modul de lucru cu fermierii. Speciali¿tii vor trece prin fiecare fermå ¿i vor verifica fiecare animal, vor stabili valoarea lui de pia¡å.”

Så speråm cå testarea tåura¿ilor va continua cel pu¡in la fel de promi¡åtor ca în programul asocia¡iei de la Hårman, Bra¿ov. Competi¡ia este deschiså.

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ferma Rolex merge ceas Ioan Chiriac, patronul companiei Rolex de la Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu, cultivå 700 de hectare de påmânt ¿i cre¿te 700 de vaci Holstein, din care mulge aproximativ 300.

Compania Rolex, numitå în zonå drept “Ferma lu’ Chiriac”, a fost privatizatå în 2002, pe când vacile rågeau de foame, iar acum “merge ceas”, cum spun angaja¡ii.

P

rin grija lui permanentå ¿i prin ameliorare consecventå cu tauri performan¡i din Statele Unite ale Americii sau din Olanda, Ioan Chiriac a ajuns la o produc¡ie medie zilnicå pe vacå de 32 de litri. Pe ansamblu, are 20 de angaja¡i.

Nu a investit excesiv în adåposturi.

A îmbunåtå¡it grajdurile vechi, dar a acordat prioritate geneticii ¿i bazei furajere. De fapt, eu am våzut aceea¿i preocupare în ferme foarte mari din Ungaria. În ferma de la Radomire¿ti, te impresioneazå echilibrul, gospodårirea atentå a resurselor, progresul tehnic ¿i utilizarea ra¡ionalå a for¡ei de muncå.

Ani la rând, a luat material seminal de la WWS din Statele Unite ale Americii, înså, în ultimul timp, î¿i nuan¡eazå op¡iunile. Nu se joacå de-a ameliorarea rasei Holstein.

“Am constatat cå genetica americanå are produc¡ie mare de lapte, dar cantitatea de gråsime este de 3,5%. În ultima vreme, procesatorii vor lapte cu 3,7% gråsime. Iar eu pierd la litrul de lapte dacå nu am gråsime suficientå.

Genetica europeanå, mai ales cea olandezå, produce mai multå gråsime”, spune Ioan Chiriac.

34

“Eu nu vreau så for¡ez vacile mele ca så scot mai mult profit fiindcå nu vreau så le afectez sånåtatea. Må mul¡umesc cu 32 de litri de lapte, cât ob¡in acum în medie. În acest fel, nu am complica¡ii cu sånåtatea vacilor ¿i via¡a lor productivå este mai lungå”.

Cre¿te tåura¿ii Holstein pânå la 1416 luni, când ajung la greutatea de 450500 de kilograme, apoi îi livreazå la abatorul din Boto¿ani. Prime¿te 7,5 lei pe kilogramul în viu ¿i crede cå este un pre¡ bun. “Îi hrånesc bine ¿i au un spor mediu zilnic bun - 1 kilogram. Nu le lipse¿te nimic, nu-i ¡in în grajd ca så le creascå pårul. Le dau porumb ¿i soia (am semånat 25 de hectare în acest an). Trec prin vaci mai pu¡in de jumåtate din cultura mare. Am un randament bun la cereale ¿i mai råmân 2.000 de tone pentru vânzare.”

Furajarea vacilor în situa¡ii-limitå “Am avut 120 de hectare de lucernå în acest an, dar va trebui så cumpår fân de lucernå. Concentratele putem så le aducem din altå parte, dar nu avem lucernå. Trebuie så cumpår de la Bra¿ov sau din Insula Mare a Bråilei.

Pentru vaca de lapte, ca så scot peste 30 de litri de lapte în medie, dacå nu-i dau furaj de calitate, nu ob¡in ce miam propus. Pentru celelalte categorii de vaci, mai încropim câte ceva.

De exemplu, eu am strâns cocenii, i-am balotat. Cumpår tåi¡ei de sfeclå de la Fabrica de zahår din Roman. Am så pun în remorca tehnologicå mai pu¡in siloz fiindcå am fåcut în acest an cu 1000 de tone mai pu¡in.

Pentru tauri, voi completa cu borhot de bere, paie, coceni, tåi¡ei de sfeclå. E scump, dar trebuie så rezolvåm problema. Este un lucru pe care trebuie så-l în¡eleagå ¿i procesatorii.

Pre¡ul laptelui este la limitå, mai ales

pentru fermierii din sud. Deja abatoarele taie în flux continuu. Vaca ¡åranului ¿i a micului fermier dispare. Seceta i-a lovit råu pe cei mai chinui¡i crescåtori, care sunt înså foarte harnici.”

Programul de iriga¡ii În prima teraså a Siretului, unde sunt grohoti¿uri ¿i mult nisip, culturile merg mai greu când apare canicula.

“Am accesat cu asocia¡ia udåtorilor douå proiecte de câte un milion de euro.

AFIR asigurå banii pentru sta¡ia de bazå, cu tot ce înseamnå infrastructurå - cabluri de energie electricå, conducte, inclusiv hidrantul. Infrastructura va fi gata în 2021. Voi uda numai 100 de hectare pentru furajele de volum - porumb de siloz, în special.

A¿a voi avea o garan¡ie cå pot ob¡ine 40 de tone la hectar. Diferen¡a de nivel este de numai doi-trei metri fa¡å de albia Siretului. Avem apå pe canal, vine gravita¡ional, dar lacul se colmateazå ¿i nu se va mai putea uda de-acolo.

Avem nevoie de o strategie na¡ionalå pentru energia verde, pentru refacerea ecosistemelor. Trebuie så udåm continuu, altfel plantele nu suportå stresul provocat de insola¡ii. Fårå microclimat, plantele nu rezistå.”

Camera agricolå este imperios necesarå Ioan Chiriac crede cu insisten¡å în camerele agricole, care trebuie så-i sarå în ajutor fermierului. Ele înså trebuie organizate fårå politizare.

“Avem infrastructura. Statul oricum plåte¿te, deci trebuie så plåteascå ¿i fermierii pentru servicii de calitate din partea camerei agricole. Dacå li se vor stabili ni¿te obiective, vor func¡iona ¿i camerele agricole. A¿a este în Olanda.

Camera agricolå este interfa¡a în rela¡ia cu statul, dar trebuie så faci cum zice Profitul Agricol 43/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ioan Chiriac, patronul companiei Rolex Radomire[ti, jude]ul Bac\u

“

Fermele mici mobileazå spa¡iul rural.

Altfel, desfiin¡åm satele cu totul. Avem nevoie de echilibru economic în spa¡iul rural ¿i, de aceea, ferma de familie este necesarå. Ce frumos då ochiului ferma de familie din Austria sau din Fran¡a!

“ specialistul. Fermierii mari asigurå securitatea alimentarå ¿i trebuie så coexiste cu fermierii mici, nimeni nu trebuie så se teamå de camerele agricole.

Ideea cå numai fermele mari conteazå nu mi se pare corectå. Fermele mici mobileazå spa¡iul rural. Altfel, desfiin¡åm satele cu totul. Avem nevoie de echilibru economic în spa¡iul rural ¿i, de aceea, ferma de familie este necesarå. Ce frumos då ochiului ferma de familie din Austria sau din Fran¡a! Eu sunt om de dreapta, dar nu cred cå e bine så fie cât mai mul¡i såraci în jurul meu. De aceea, Profitul Agricol 43/2020

ferma de familie trebuie sprijinitå, este loc pentru to¡i...”

Robo¡i de muls? Mai bine nu...

Ioan Chiriac are douå fiice: una a plecat în Germania cu cei doi copii, cealaltå este avocatå ¿i a råmas în ¡arå cu trei copii.

“Ea se ocupå de partea de geneticå, de muls, de reproduc¡ie, lucruri pe care eu nu le ståpânesc prea bine. Vine la 5 diminea¡a în fermå. ªi ea, ¿i ginerele meu au fåcut ¿i Facultatea de Agronomie. A våzut o fermå cu robo¡i în jude¡ul Bistri¡a. Voia så ¿tie cum func¡ioneazå.

Eu am înså unele rezerve fa¡å de robo¡i, dar asta este tendin¡a fiindcå lipse¿te for¡a de muncå. Deocamdatå, nu voi cumpåra robo¡i fiindcå noi avem uneori temperaturi de -25 de grade Celsius pe timp de iarnå, iar la -5 grade, apar probleme chiar ¿i la sala de muls cu partea electronicå.

Prefer så våd cå se ocupå medicul veterinar de vaci, nu robotul, care prezintå ¿i mari dezavantaje. Robotul nu ¿tie så se îngrijeascå de mameloanele vacilor. Munca este ¿i un mod de educa¡ie pentru om.

Avem ¿i oameni care nu au aptitudini necesare pentru activitå¡i performante. Ce facem cu ei? Îi låsåm la cer¿it? Trebuie så-i încadråm, altfel vor întinde mâna la ceilal¡i.

Agricultura performantå nu înseamnå numai produc¡ia de cereale, de legume ¿i animale. Agricultura performantå înseamnå echilibru economic în spa¡iul rural, armonie socialå în sat”.

Excelent specialist în mecanicå agricolå, Ioan Chiriac cre¿te vaci la rugåmintea so¡iei lui. Ea s-a sfâr¿it ¿i el a råmas cu vacile. Acum îi sunt dragi. A fost nevoit så înve¡e pas cu pas “¿tiin¡a vacii ¿i nu e lucru de ¿agå”.

Cu ajutorul lui János Sultész, directorul SC Schöntal Schul Impex, s-a documentat în centrul interna¡ional de training al companiei World Wide Sires din statul Washington ca så înve¡e cum cresc americanii vaca de lapte. A fåcut acela¿i lucru în ferme din Olanda ¿i din alte ¡åri. ªi a învå¡at mereu, de¿i råmâne la fel de modest. Este atitudinea omului cu sim¡ul echilibrului, tråsåturå ce vine de departe, din satele vechi ale Moldovei...

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR Laptele ¿i cornul, doar de la fermierii locali “Am modificat legea achizi¡iilor publice, anun¡a ministrul Nechita-Adrian Oros pe 12 noiembrie. Am modificat acest ordin, împreunå cu cei de la Autoritatea Na¡ionalå pentru Achizi¡ii Publice ¿i aståzi orice edil responsabil are posibilitatea så achizi¡ioneze de la producåtorii locali toate produsele care, sigur, le gåse¿te, pentru necesitå¡ile comunitå¡ii.” Încå din iulie, ministrul era indignat cå laptele pentru ¿coli era adus din Ungaria sau din Polonia. “Ne-am întâlnit de prea multe ori cu situa¡ii jenante, în care licita¡ia pe jude¡ul Cluj la Programul laptele ¿i cornul era câ¿tigatå de o firmå din Gala¡i, iar laptele era adus din Ungaria”, spunea Oros pe 3 iulie.

România are cele mai mici pre¡uri la carne Eurostat informeazå cå ¡ara noastrå a înregistrat cele mai mici pre¡uri la carne - cu 37,3% mai mici, decât media UE. Pre¡uri mici la poarta fermei se practicå ¿i în Polonia (cu 36,7% sub media din UE), Bulgaria (33,8% sub media UE) ¿i Lituania (29,9% sub media din UE). Prin compara¡ie, cele mai mari pre¡uri la carne au fost în Austria, cu 45% peste pre¡ul mediu din UE, Luxemburg (41%), Fran¡a (31%) ¿i Olanda (27%).

Multina¡ionalele controleazå pia¡a laptelui Produc¡ia de lapte din România a scåzut în fermele noastre în primul semestru din 2020, comparativ cu aceea¿i perioadå din 2019, dar a crescut produc¡ia de lactate la multina¡ionale prin importuri. Importurile de lapte brut s-au majorat (+57,4%), atingând 72.212 tone, raportat la 50.552, în aceea¿i perioadå din 2019. În iunie 2020, importurile au fost de 9.473 tone, comparativ cu 6.019 tone, în iunie 2019. În acela¿i timp, pre¡ul laptelui la poarta fermei a scåzut pentru fermierii no¿tri. Hochland, Savencia, Covalact, Lactalis, Albalact sunt cei mai mari jucåtori de pe pia¡a lactatelor din România.

36

O ferm\ distrus\ de pest\ porcin\ african\ Cåtålin Ene administreazå ferma de porci Marco Suin din Coste¿ti, Arge¿, amplasatå la 25 de kilometri de Pite¿ti.

Pesta porcinå africanå a explodat în adåposturile lui la începutul anului 2020 ¿i încå nu a reu¿it så reporneascå activitatea dupå eutanasierea animalelor.

Despågubirile au venit cu mare întârziere. Ministerul Finan¡elor a motivat luni la rând cå nu existå bani pentru despågubiri, de¿i se spune cå li s-au virat fonduri de la Comisia Europeanå pentru despågubirea fermelor distruse.

“Noi dezinfectåm din februarie, zi de zi, cu 50 de oameni. Trebuie spålate canalele pe 6 hectare de hale. Am pierdut 25.000 de porci”, spune crescåtorul.

Marco Suin era o fermå integratå, cu geneticå achizi¡ionatå de la compania danezå DanBred, ea înså¿i distruså de pesta porcinå africanå.

De regulå, asemenea drame se consumå în adâncå tåcere. Crescåtorii de porci evitå så vorbeascå despre ele, chiar dacå fermele au fost proiectele lor de via¡å.

Nu evalueazå nimeni pierderile reale, care sunt mult mai mari.

“Så ¿ti¡i cå despågubirile se referå numai la animale, precizeazå Cåtålin Ene. De fapt, noi func¡ionåm pe banii no¿tri, plåtim inclusiv salariile. Pentru plata angaja¡ilor nu se dau despågubiri. ªi acestea sunt pierderi. Nu cred cå vom repopula pânå la sfâr¿itul anului.

Merge foarte greu. Am spålat canalele, am scos toate gråtarele, toate echipamentele, iar acum trebuie så le remontåm. Dacå nu scoteam gråtarele, råmâneau dejec¡iile între ele ¿i dezinfec¡ia nu se putea finaliza.”

Cåtålin Ene are puterea s-o ia de la capåt. Încå nu a evaluat costurile acestor opera¡iuni, dar orizontul nu e roz pentru asemenea fermieri.

Subven]ie de 17 euro pe oaie Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA) a anun¡at pe 12 noiembrie 2020 cå a transferat în conturile crescåtorilor de ovine ¿i caprine avansul de 70% din cuantumul sprijinului cuplat zootehnic, aferent anului de cerere 2020. Au fost autoriza¡i deja la platå 11.346 crescåtori de ovine ¿i caprine, care sunt eligibili pentru plata sprijinului cuplat zootehnic, reprezentând un procent de 76% din fermierii care au solicitat acest sprijin în campania 2020. Suma autorizatå la platå,

pânå aståzi, este de 36.260.264 euro.

APIA le achitå crescåtorilor de ovine ¿i caprine un avans de 70% din cuantumul sprijinului cuplat pe cap de animal, stabilit pentru anul 2020. Cuantumul este de 17,90 euro/cap de ovinå/caprinå, iar avansul APIA de 70% din aceastå sumå este de 12,53 euro/cap de ovinå/caprinå.

pagin\ de Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2020

MA{INI & UTILAJE Hibernarea echipamentelor Dacå tractoarele nu vor lucra peste iarnå, ar fi bine så stea într-un spa¡iu måcar acoperit. Trebuie verificat antigelul, så aibå o concentra¡ie optimå ca så nu înghe¡e în timpul iernii. Trebuie scos AdBlue-ul din rezervor, pentru cå înghea¡å la -10OC. Acumulatorii trebuie sco¿i ¿i depozita¡i într-un spa¡iu cålduros ¿i uscat ¿i trebuie încårca¡i cel pu¡in o datå pe lunå.

Dacå tractorul mai lucreazå pe timpul iernii, nu se demonteazå bateria, dar trebuie pornit motorul måcar o datå pe lunå ¿i låsat så meargå 30 minute, så se încarce bateria. Sistemul de aer condi¡ionat ¿i de încålzire trebuie cuplate, ca så se facå o circulare a agentului de råcire, deoarece acesta are ¿i ulei care lubrifiazå garniturile interioare. Dacå tractorul stå nemi¿cat o perioadå lungå, ar fi bine så fie pus pe ni¿te capre, ca så nu se taseze anvelopele în zona de contact cu solul ¿i så nu crape cauciucul. Dacå tractorul se mai utilizeazå din când în când, anvelopele trebuie så fie la presiunea optimå: presiuni

La încårcåtoarele telescopice sunt necesare acelea¿i opera¡iuni de conservare ca la tractoare. ¥n plus, este bine så se schimbe schimbe uleiul de la motor ¿i din sistem hidraulic.

Sprayerele trebuie spålate bine, pentru îndepårtarea tuturor urmelor de pesticid ¿i trebuie introduså o cantitate de aproximativ 25 l de antigel în istala¡ie, dupå clåtire, ca så nu înghe¡e apa råmaså pe conducte sau în pompå.

Marian Topalå,

Ovidiu Siteavu,

agricultor, Bål¡a¡i, Ia¿i

agricultor, Florica, Teleorman

Acordå o mare aten¡ie la curå¡area ¿i gresarea utilajelor. “Facem o curå¡are mecanicå ¿i chimicå cu detergen¡i ¿i apå, trecem la gresarea elementelor de uzurå, rulmen¡i, lan¡uri.

Aplicåm sprayuri cu rodenticide de contact. La sprayere curå¡åm filtrele, umplem instala¡ia ¿i pompa cu antigel, pornim sprayerul ca så intre antigelul pe conducte. Scoatem duzele ¿i le depozitåm la temperaturi pozitive, pentru a nu se decalibra.

Verificåm ¿i tractoarele, le curå¡åm, le gresåm, apoi demontåm echipamentele de control ¿i GPS, pe care le depozitåm la cåldurå.”

38

mici, de cel mult 1 bar la lucråri în câmp, iar pentru transport, de 1,8-2 bari, aceasta fiind ¿i presiunea optimå la depozitarea tractorului peste iarnå.

Primåvara trebuie schimbat uleiul de motor, filtrele de aer ¿i de motorinå ¿i uleiul hidraulic. Rezervorul de motorinå trebuie så fie plin, ca så nu aparå condensul ¿i så nu înghe¡e apa din motorinå la fundul rezervorului, deoarece apare rugina.

Spune cå la pregåtirea de iarnå a combinelor este necesarå o curå¡are atentå a acestora.

“Ne ia destul de mult timp curå¡area ¿i verificarea rulmen¡ilor, lan¡urilor ¿i altor angrenaje ¿i sisteme. Avem nevoie de câteva zile så curå¡åm complet ¿i corect o combinå. La tractoare nu sunt atâtea opera¡iuni, doar între¡inerea uzualå, fårå så intråm în detalii. Nu punem tractoarele pe capre chiar dacå nu le utilizåm pe timpul iernii, dar påstråm o presiune optimå în pneuri. La sprayere acordåm o aten¡ie mai mare, le spålåm ¿i le condi¡ionåm cu antigel pe timpul iernii. La fiecare utilaj urmårim manualul de operare.”

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå în perioada aceasta se deruleazå campania de iarnå de inspec¡ii vizuale la utilajele agricole. Tehnicienii de la service merg pe teren, viziteazå clien¡ii, verificå vizual tractoarele, combinele, încårcåtoarele cu bra¡ telescopic ¿i alte utilaje. Dupå aceasta se face o recomandare privind piesele care ar trebui înlocuite pentru campania urmåtoare, se face o facturå proformå ¿i, dacå e de acord clientul, NHR Agropartners comandå piesele, care vor veni în februarie-martie, cu un discount de 25%.

Manometrele trebuie demontate ¿i puse într-un spa¡iu închis ¿i la temperatura camerei. Duzele se demonteazå ¿i se påstreazå în depozit. Ro¡ile sprayerelor trebuie så aibå o presiune optimå sau så fie suspendate pe capre.

Dacå au monitoare ¿i calculatoare de comandå, acestea trebuie demontate ¿i depozitate peste iarnå în spa¡iu închis, la temperaturi pozitive.

Profitul Agricol 43/2020

MA{INI & UTILAJE

Preg\tirea de iarn\ pentru celelalte utilaje Drago¿ Tala¿man, inginer ¿i director tehnic la Proagroservice, are o serie de recomandåri referitoare la utilaje de prelucrat solul ¿i semånåtori. Pe lângå curå¡area temeinicå a acestora, sunt necesare urmåtoarele opera¡iuni: - ungerea organelor active ¿i a suprafe¡elor lucioase/nevopsite cu ulei sau vaselinå pentru protec¡ie împotriva coroziunii (pentru pluguri: trupi¡a, antetrupi¡a, cu¡itele, scormonitoarele; pentru

grape: discurile, tåvålugii; la semånåtori: bråzdarele etc.); - protejarea/evitarea suprasolicitårii instala¡iei hidraulice, prin sprijinirea pe sol a tåvålugilor, bateriilor de discuri ¿i a ro¡ilor de transport; - retragerea cilindrilor hidraulici, pentru a limita expunerea tijelor cromate, sau gresarea tijelor cilindrilor cu vaselinå, pentru protec¡ie suplimentarå.

Pentru semånåtori se recomandå de-

montarea curelelor ¿i/sau a lan¡urilor de transmisie. Lan¡urile se stocheazå într-o baie cu amestec de ulei/vaselinå/ motorinå, pinioanele se protejeazå cu vaselinå pentru prevenirea coroziunii, iar curelele se demonteazå ¿i se stocheazå în magazie pentru o mai bunå conservare. De asemenea, se vor reface ungerile din cutiile de antrenare ¿i se vor deschide toate clapetele de scurgere de la buncårul de semin¡e ¿i de la cel de îngrå¿åminte.

Recomand\ri pentru iernarea combinelor Combinele se pregåtesc ceva mai complicat pentru iernare, iar recomandarea speciali¿tilor este ca fermierul så nu facå singur aceastå opera¡iune, ci så apeleze la serviciile dealerului.

De pildå, dacå o combinå a recoltat porumb, pregåtirea pentru conservare presupune anumi¡i pa¿i. Trebuie curå¡at bine hederul ¿i trebuie pus în pozi¡ie de parcare, iar toate sistemele sale automate trebuie aduse în pozi¡ia 0.

La fel ¿i întinzåtoarele de lan¡uri ¿i curele, care trebuie slåbite. Trebuie verificat sistemul electric atât la heder, cât ¿i la combinå. Dupå verificarea sistemului electric, mai apar iarna rozåtoarele, care pot roade cablurile, ¿i existå generatoare de ultrasunete (alimentate

cu 4-12 vol¡i) care pot îndepårta ¿oarecii ¿i ¿obolanii. “În cabinå trebuie decuplate toate sistemele electrice ¿i electronice. Existå un contact care activeazå toate sistemele, iar pe lângå acesta este ¿i un contact general, care trebuie închis”, explicå Gheorghe Diaconu, inspector service în cadrul Claas Regional Center South East Europe.” Ne ocupåm apoi de elevatorul central, de sistemul de treier, de partea de curå¡are, de casa sitelor, de curå¡area cåi¿orilor ¿i rotorilor.

Curelele ¿i lan¡urile råmân pe combinå ¿i trebuie detensionate ¿i acestea.” În ceea ce prive¿te motorul, pe timpul iernii trebuie måsuratå concentra¡ia antigelului, a nivelului uleiului ¿i se ve-

rificå sistemele de aspira¡ie de aer, filtrele de motorinå, de ulei, eventual se poate recomanda schimbarea acestor filtre înainte de venirea anotimpului rece.

Pentru recoltarea prå¿itoarelor existå la toba de separare un reductor, la care trebuie verificat nivelul de ulei.

Apoi trebuie verificate toate variatoarele de tura¡ie ¿i trecute în pozi¡ia minimå. La transmisiile cu lan¡ ¿i cele cu curele trebuie slåbite întinzåtoarele.

Este necesarå verificarea nivelului de ulei în cutia de viteze, la fel ¿i verificarea sistemului hidraulic. Uleiul de la sistemele hidraulice ¿i de la cutia de viteze trebuie schimbate fie acum, fie în primåvarå, înainte de începerea lucrårilor agricole.

La elevatoarele de la tur ¿i de la retur trebuie slåbite lan¡urile cu cupe care alimenteazå buncårul de cereale. În cazul în care combina are gresare automatå, ciclul de gresare se face în timpul procesului de recoltat, dar dacå e pe sistem manual, trebuie fåcutå mentenan¡å în func¡ie de numårul de ore de func¡ionare al combinei, conform manualului de operare. În final se verificå ¿i gradul de uzurå al pieselor, iar specialistul Claas recomandå înlocuirea pieselor uzate.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 43/2020

39

MA{INI & UTILAJE

Sistemul inteligent de cânt\rire

Amazone ProfisPro Amazone a anun¡at cå distribuitoarele purtate ZA-TS ¿i distribuitoarele tractate ZG-TS 01 pentru îngrå¿åminte sunt acum disponibile cu noul sistem inteligent de cântårire ProfisPro. Acesta interac¡ioneazå cu noul sistem de måsurare a cuplului FlowControl, ceea ce permite distribuitorului de îngrå¿åminte så utilizeze cuplul pentru a-¿i regla rata de aplicare pe toatå durata opera¡iunii de împrå¿tiere a fertilizantului.

Sistemul de cântårire ProfisPro permite identificarea corectå a oricårei abateri a ratei de aplicare reale de la rata¡intå. Celulele de cântårire din programul de distribuire måsoarå schimbårile de greutate de 200 de ori pe secundå ¿i regleazå automat pozi¡iile obturatorului la fiecare 25 kg.

Cel mai mare avantaj al sistemului este cå måsoarå cantitatea în timp real ¿i, prin urmare, rata de aplicare este men¡inutå la nivelul optim tot timpul, chiar ¿i atunci când îngrå¿åmintele se distribuie lateral, la margine, în apropierea unui canal cu apå etc.

Reglarea ratei de aplicare prin sistemul de cântårire ProfisPro este extrem de preciså ¿i orice abatere este de cel mult 1%. Pentru a asigura o reglare permanentå, sistemul de måsurare a cuplului FlowControl este echipat cu un senzor pe discul de împrå¿tiere, astfel încât

40

poate fi monitorizat individual cuplul de pe fiecare disc în parte.

Corela¡ia dintre debitele de aplicare ¿i cuplul generat la discul de împrå¿tiere la diferite lå¡imi de lucru a fost determinatå pentru toate tipurile de îngrå¿åminte, pe baza numeroaselor teste de împrå¿tiere. Este evident cå ratele de aplicare scåzute genereazå un cuplu mai mic pe disc decât ratele mai mari.

FlowControl monitorizeazå cuplul de pe fiecare unitate de disc de împrå¿tiere în mod independent ¿i poate ajusta rapid pozi¡ia vanelor, în cazul unei abateri de la rata-¡intå.

Aceastå combina¡ie de sistem de cântårire ¿i FlowControl permite distribuitorului de îngrå¿åminte så utilizeze cuplul pentru a-¿i regla rata de aplicare teoreticå pe întreaga duratå a opera¡iunii de împrå¿tiere.

Sistemul de cântårire ProfisPro monitorizeazå viteza de împrå¿tiere realå la fiecare 25 kg de fertilizant distribuit, astfel cå FlowControl poate så se recalibreze la intervale regulate, fårå a fi nevoie så se opreascå utilajul.

Rata de împrå¿tiere este optimizatå chiar din prima secundå a procesului de distribuire a îngrå¿åmintelor. În plus, operatorul are o imagine de ansamblu asupra cantitå¡ii reale råmase în rezervor

Monitorizare cu FlowCheck Amazone oferå dispozitivul de monitorizare FlowCheck pentru seria ZA-TS Hydro ca o alternativå mai accesibilå fa¡å de FlowControl. În timp ce FlowControl poate controla ¿i regla rata de aplicare independent pe fiecare disc, FlowCheck detecteazå doar blocajele ¿i golirea celor douå orificii de ie¿ire. În cazul apari¡iei unui blocaj, ambele sisteme eliminå defectul, deschizând ¿i închizând rapid glisiera debitului, în timp ce inverseazå simultan agitatorul. în orice moment, precum ¿i posibilitatea de a vizualiza ce distan¡å mai poate parcurge pe câmp pânå la golirea buncårului.

Pe de altå parte, toate distribuitoarele cu sistem de cântårire Amazone pot fi echipate op¡ional cu un senzor de înclinare. Acesta permite sistemului de måsurare så calculeze influen¡a pantei asupra måsurårii greutå¡ii, astfel încât rata de aplicare så fie corectå chiar ¿i atunci când se råspânde¿te lateral spre pantå, sau în sus ori în jos.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 43/2020

Cine sunt marii latifundiari ai României?

Nina GHEORGHI}| fermier Br\ila

De

fiecare datå când se discutå despre subven¡iile acordate în agriculturå, se face referire la sumele încasate de fermele mari ¿i foarte mari.

Cei care sunt stråini domeniului agricol råmân cu ideea cå economia mediului rural este såracå din cauza acestor ferme mari, care nu dau voie så se dezvolte fermele mici, de familie. În fiecare toamnå, când APIA începe acordarea avansurilor la subven¡ii, vedem topul primelor 10 ferme care în-

caseazå cele mai mari sume. De fapt, majoritatea acestora nu sunt ferme, ci mai degrabå agen¡i economici cu produc¡ie agricolå integratå, culturå mare, zootehnie ¿i procesare, de pe urma cårora mai mâncåm carne de origine româneascå, de pui, vitå, porc sau oaie.

Niciodatå eu n-am auzit så se vorbeascå ¿i despre sutele de milioanele de euro încasate în fiecare an de cåtre persoane fizice care sunt fermieri doar pe hârtie. Din aceste miliarde de euro, primite, de fermierii pe hârtie, nu s-a întors nimic, niciodatå, la bugetul de stat, sub formå de taxe ¿i impozite, ceea ce nu putem spune despre topul primilor 10 beneficiari de subven¡ie.

Mai mult, aceste suprafe¡e de teren de¡inute de ace¿ti fermieri pe hârtie sunt scoase ¿i din circuitul produc¡iei agricole fiscalizate.

A¿adar, ¿i în aceastå toamnå, fårå excep¡ie, autoritå¡ile ¿i presa au vorbit publicului larg doar de cele 53,1 milioane euro încasa¡i de primii 10 beneficiari de subven¡ie în 2019, fa¡å de numai 29,61 milioane euro în 2018, conform datelor furnizate de APIA. A¿a cum se poate vedea, în tabelul de mai jos, exploata¡iile agricole care lucreazå în medie 2,34 ha au încasat în 2018 suma de 257 milioane euro, iar urmåtoarea grupå, cu media de 12,37 ha/fermå, suma de 517,5 milioane euro.

Numår fermieri, suprafa¡å SAPS ¿i plå¡i FEGA (APIA, 2018 - Analiza SWOT var II) Categorii suprafa¡å Numår beneficiari Procent Valoare platå directå Procent

fårå suprafe¡e sub 5 ha SAPS

între 5 ¿i 50 între 50 ¿i între 100 ¿i între 300 ¿i între 500 ¿i peste 1.000 ha 100 ha 300 ha 500 ha 1.000 ha ha

TOTAL

52,929

607,693

186,778

8,866

8,355

2,094

1,591

879

869,185.0

6,09

69.92

21.49

1.02

0.96

0.24

0.18

0.10

100.00

19,609,454

257,008,202 517,551,913 135.613.946 262.275.214 140,092,560 189,987,371 312,232,692 1,834,371,352

1.07

14.02

28.21

7.39

14.30

7.64

10.36

17.02

100.00

Suprafe¡e

0

1,419,128

2,309,587

628,862

1,411,651

806,028

1,106,534

1,779,787

9,461,577

Procent Media fermei (ha)

0

15.00

24.41

6.65

14.92

8.52

11.70

18.81

100.00

0

2.34

12.37

70.93

168.96

384.92

695.50

2024.79

10.89 Sursa: madr.ro

42

Profitul Agricol 43/2020

OPINII La nivelul anului 2018, fermele peste 300 de ha, cele care lucreazå 39,03% din suprafa¡a agricolå, beneficiarå de subven¡ie, au încasat numai 35% din valoarea totalå a subven¡iei (642,.3 mil. euro). Ace¿ti mari fermieri, så le spunem peste 500 ha, exploateazå aproximativ o treime din suprafa¡a agricolå ¿i reu¿esc så pozi¡ioneze România pe primele locuri la exporturile de cereale.

Dar exportul de cereale este våzut de Ministerul Agriculturii ca o activitate nerentabilå pentru Stat. ªi, indirect, îi invinuie¿te pe marii fermieri. Dar nimeni nu spune cå de fapt nu avem o industrie care så prelucreze materia primå produså în ferma vegetalå.

D

upå 1989, agricultura româneascå a cunoscut o scådere abruptå a produc¡iilor/ha, datå fiind punerea în posesie a proprietarilor de teren, fårå mijloacele de exploatare aferente ¿i cuno¿tin¡ele necesare cultivårii terenurilor agricole. Singurele unitå¡i agricole care încercau så-¿i men¡inå performan¡ele de produc¡ie fiind Întreprinderile Agricole de Stat (IAS), atât cât au mai activat, pânå au fost ¿i acestea privatizate.

Dupå privatizare IAS-urile au råmas, mai mult sau mai pu¡in, cu suprafe¡ele ¿i dotarea tehnicå aferentå ¿i au continuat så men¡inå un nivel al randamentelor peste cel al fermelor care încercau så se tehnologizeze.

Aståzi acele IAS-uri le regåsim ca ferme private, de dimensiuni mari ¿i foarte mari, vârful performan¡ei agriculturii române¿ti.

De asemenea, tot în aceastå grupå a marilor fermieri, cu suprafe¡e, så spunem, peste 500 ha, gåsim ¿i cea mai mare parte dintre profesioni¿tii domeniului agricol. Oameni care, la început de carierå în anii ‘90, nu ¿i-au abandonat profesia, iar unii chiar au construit ferme de la zero, într-o perioadå în care pe nimeni nu interesa domeniul agricol, påmântul era foarte ieftin, iar oamenii îl vindeau, întrucât arenda era foarte micå ¿i subven¡iile nu existau decât în anii electorali.

Profitul Agricol 43/2020

¥ncet, ace¿ti fermieri au reu¿it så acumuleze suprafe¡e care aståzi par colosal de mari dacå le raportåm la media fermelor în Europa.

Aceastå cre¿tere a suprafe¡elor a fost una naturalå, nu o cre¿tere de for¡å.

Ce så le facem acum acestor fermieri, care unii dintre ei, mii de hectare în proprietate? Cu ce au gre¿it?

La vremea la care au cumpårat aceste terenuri, singurii care mai erau interesa¡i så cumpere erau fondurile de investi¡ii stråine. Unde erau atunci fermierii mici de aståzi?

Tot aici meritå så men¡ionåm ¿i faptul cå marele fermier exploateazå ¿i cea mai mare parte a suprafe¡elor de teren cumpårate de cåtre fondurile de investi¡ii stråine, care de¡in în România zeci de mii de ha, ca så nu spun sute, ¿i nu arendeazå câte 5, 10 sau 50 de ha/fermier, ci preferå så arendeze suprafe¡e mari pentru a gestiona mai u¿or portofoliul de clien¡i.

De fapt, pânå în 2007, anul intrårii României în Uniunea Europeanå, nici nu prea existau fermieri mici, pentru cå agricultura nu era atractivå. Pânå la acest moment, mare parte din terenurile agricole råmâneau necultivate.

Dupå intrarea în UE, odatå cu acordarea subven¡iilor, ¿i fondurilor europene, în special nerambursabile, pentru fermierii ¿i fermele mici, a crescut ¿i apeten¡a pentru agriculturå.

A

ståzi, suficien¡i de mul¡i proprietari î¿i doresc så î¿i ia înapoi terenurile de la societå¡ile cårora le-au arendat, pentru a le lucra singuri. Cei mai mul¡i dintre ei nutresc speran¡a cå vor reu¿i så-¿i construiascå o fermå la fel de rentabilå, dar într-un timp mai scurt, ¿i mai ales cu bani gratis, de la Europa.

Numai cå aceste subven¡ii ¿i fonduri europene au determinat cre¿terea foarte mult a pre¡ului terenurilor ¿i implicit arenda/ha. Aståzi, pre¡ul terenului agricol este, în medie, de 5 - 7 ori mai mare fa¡å de pre¡ul din 2007. Fondurile de investi¡ii solicitå arendå între 200 -300 euro/ha, iar cea mai mare parte a pro-

prietarilor de teren au cam acelea¿i a¿teptåri privind arenda.

Deci, aståzi este destul de greu, dacå nu imposibil, så-l mai prinzi din urmå pe fermierul care s-a apucat de agriculturå în urmå cu 30 de ani.

A

utoritå¡ile române, în frunte cu ministrul Agriculturii, indiferent de culoarea politicå, trebuie så renun¡e în a-¿i mai ascunde incompeten¡a în spatele marelui fermier, latifundiar, care a acaparat påmânturile ¡åranilor, ¿i din cauza cåruia ferma de familie nu mai are loc de dezvoltare.

Så nu uitåm cå mul¡i a¿a-zi¿i latifundiar, au terenurile arendate de la stat.

Când au arendat câte 4.000 ha/fermå, sau mai mult, ministerul sau ASAS-ul, sau Parlamentul nu s-a gândit cå avem nevoie de ferme de familie ¿i nu putem polariza agricultura?

Dacå n-au avut cui arenda terenul la vremea respectivå, atunci så iaså public ¿i så explice, nu så arate cu degetul cåtre marele fermier.

Este o abordare total gre¿itå ¿i care nu ne va modifica actuala balan¡å comercialå agricolå, ci, din contrå, deficitul s-ar putea så creascå odatå cu plafonarea subven¡iilor pe suprafa¡å pentru fermele mari.

Så nu uitåm cå România, cu actuala structurå a fermelor, dupå ultimele date Eurostat, produce doar 3,6% din total produc¡ie agricolå standard a UE (28), în condi¡iile în care de¡ine a cincea pozi¡ie (UE 27) ca suprafa¡å agricolå, dupå Fran¡a, Spania, Germania ¿i Polonia. Slaba performan¡å a agriculturii române¿ti nu este din cauza fermierilor mari ¿i foarte mari, ci din cauza faptului cå avem 40% din total suprafa¡å lucratå de a¿a-zi¿i fermieri, care nu sunt interesa¡i decât de subven¡ia pe suprafa¡å ¿i fondurile europene nerambursabile, nu de nivelul produc¡iei ob¡inute/ha. Ace¿tia practicå tehnologii rudimentare, atât cât så arate cå ¿i-au cultivat påmântul, ca så poatå încasa subven¡ia. Despre aceastå realitate se vorbe¿te extrem de pu¡in, asta ca så nu spun deloc, în România!

43

INFORMA}II Brazilia va importa alimente modificate genetic din SUA Guvernul brazilian a autorizat importul de porumb ¿i soia modificate genetic din Statele Unite, pentru a compensa stocurile scåzute ¿i a coborî pre¡urile de pe pia¡a localå. Brazilia a exportat în acest an cantitå¡i foarte mari de soia în China, iar stocurile råmase sunt insuficiente pentru consumul intern. În ciuda acestei måsuri, exper¡ii se a¿teaptå ca importurile din blocul Mercosur så råmânå în continuare cele mai importante. Brazilia a cumpårat deja în acest an 521000 de tone de soia din Paraguay.

Focare de coronavirus la fermele de nurci din Grecia Ministerul agriculturii de la Atena a confirmat descoperirea unor focare de coronavirus la douå ferme de nurci din ¡arå, înså virusul cu care sunt infectate animalele nu a suferit muta¡ii.

Toate cele 2.500 de nurci ale unei ferme din regiunea Kozani din nordul ¡årii vor fi sacrificate, dupå ce unul dintre angaja¡i a fost testat pozitiv.

Grecia de¡ine sute de mii de nurci în fermele concentrate mai ales în regiunea Kastoria, care genereazå exporturi anuale estimate la suma de 70 milioane de euro.

Vacile care beau bere dau cea mai scumpå fripturå Cea mai scumpå fripturå de vitå disponibilå în Marea Britanie provine de la animale cu un regim special, care include consumul de bere. Fripturile japoneze waygu sunt furnizate de fermieri care cresc doar câte patru animale, pentru a asigura o calitate perfectå a cårnii. Vitele sunt låsate så pascå în aer liber ¿i så bea apå din râul Tone, dar primesc ¿i o dietå specialå bazatå pe grâu, porumb ¿i bere ¿i li se face regulat masaj. O fripturå waygu de 250 de grame costå 120 de lire sterline la måcelarii de lux din Londra, de 30 de ori mai mult decât una din vacå de carne obi¿nuitå, care la supermarket, costå în jur de 4 lire sterline.

44

EXTERNE

O femeie de culoare ar putea conduce USDA Deputata Marcia Fudge din statul Ohio ar putea deveni prima femeie de culoare care så conducå Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA).

Fudge ¿i-a anun¡at public interesul pentru acest post, de¿i majoritatea exper¡ilor se a¿teaptå ca noul pre¿edinte, Joe Biden, så o numeascå la conducerea departamentului pe Heidi Heitkamp, o fostå senatoare.

Marcia Fudge a explicat cå reprezintå un segment al electoratului american care a jucat un rol decisiv în victoria lui Biden contra lui Donald Trump, ¿i crede cå este timpul ca politicienii de culoare

så primeascå func¡ii mai importante în administra¡ia de la Washington.

Echipa de tranzi¡ie a lui Joe Biden a refuzat så comenteze momentan aceastå posibilitate.

McDonald’s va oferi produse din plante sub un brand propriu Lan¡ul fast-food McDonald’s a anun¡at cå va lansa anul viitor, sub brandul McPlant, propria linie de produse care con¡in carne alternativå din ingrediente vegetale. Anun¡ul a provocat scåderea valorii ac¡iunilor companiei Beyond Meat, care se credea cå va deveni furnizorul oficial al McDonalds dupå ce a livrat burgeri vegetali care au fost vându¡i într-un program de testare în 100 de restaurante din Canada.

“Alimentele pe bazå de plante devin

tot mai populare în rândul consumatorilor. Întrebarea care se pune nu este dacå aceste produse vor intra în meniul nostru, ci doar când se va întâmpla asta”, a declarat directorul executiv al McDonald’s, Chris Kempszinski.

Produsele din gama McPlant includ hamburgeri, alternative din plante pentru carnea de pui, dar ¿i sendvi¿uri servite la micul dejun.

pagini de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 43/2020

INFORMA}II EXTERNE

Marea Britanie aprob\ noua lege a agriculturii Parlamentul britanic a adoptat noua lege a agriculturii, care va reglementa acest sector dupå ie¿irea definitivå din Uniunea Europeanå, la sfâr¿itul anului.

Legea înlocuie¿te sistemul de subsidii al UE cu un mecanism prin care fermierii vor primi fonduri dacå înde-

Profitul Agricol 43/2020

plinesc diverse obiective legate de protec¡ia mediului, cum ar fi calitatea apei ¿i aerului, reducerea emisiilor de gaze, controlul eroziunii sau prezen¡a animalelor sålbatice.

Detaliile concrete ale noului mecanism vor fi anun¡ate în aceastå lunå, iar

schimbårile vor fi aplicate treptat de-a lungul unei perioade de ¿apte ani.

Uniunea Fermierilor Britanici a salutat aprobarea legii, pe care a descris-o ca “un moment de referin¡å care va schimba felul în care se face agriculturå în Anglia în urmåtoarele genera¡ii.” “Îi vom ajuta pe fermieri så-¿i scadå cheltuielile ¿i så ob¡inå profituri mai mari, pentru a ler permite celor care vor så se retragå så facå asta cu demnitate, iar fermierii tineri vor beneficia de sus¡inerea noastrå ¿i de noi oportunitå¡i”, a declarat Ministrul Mediului, George Eustice.

Parlamentul a obligat guvernul så includå în lege articole care garanteazå cå standardele alimentare vor fi respectate în viitoarele tratate comerciale semnate cu alte ¡åri.

Fermierii britanici încaseazå în acest moment subven¡ii în valoare de 3 miliarde de lire sterline anual de la Uniunea Europeanå, care pentru unii dintre ei reprezintå 70% din veniturile totale.

45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând tractor viticol Valtra 3400 V, din 2005, 70 CP. Tel.: 0758.249.344 Vând big bags cu capacitate de la 500 la 1.000 kg.

La cerere, se pot executa dimensiuni diferite.

Tel.: 0760.535.848 Vând motocultor diesel, 12,5 CP, cu remorcå ¿i accesorii: frezå, cositoare, greblå, plug reversibil, cultivator, semånåtoare.

Tel.: 0745.646.900 Vând tractoare Fiat 880 DT ¿i Fat 780, stare bunå.

Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0737.572.763

Vând piese din dezmembrare tractor John Deere 4650. Rela¡ii la Tel.: 0735.883.191 FERME, TERENURI

Vând 450 ha teren agricol în jud. Olt, comasat 90%.

Tel.: 0726.826.363 Vând 8 ha teren arabil, comuna Mircea Vodå, jude¡ul Bråila. Rela¡ii la Tel.: 0740.091.048 Vând fermå în Vlåsceni, comuna Potlogi, Dâmbovi¡a, cu 26.000 mp.

Tel.: 0722.222.872

teren în proprietate ¿i în arendå pe 10 ani.

Tel.: 0748.859.071

DN AGRAR VINDE

Vând fermå zoo la 50 m de DJ22 (Medgidia-Tortomanu): 50 capete bovine, utilitå¡i, drum asfaltat, 32 ha teren concesionat pe 20 ani.

Tel.: 0729.106.032 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Producåtor, vând porci pentru sacrificat, cu greutatea între 100 ¿i 200 kg, ¿i purcei în¡årcati, cu vârsta de trei luni. Fågåra¿.

Tel.: 0751.552.880 Vând: iedu¡e, rasa albå, capre adulte, mioare, rasa ºurcanå, ¿i purcei de carne.

Tel.: 0758.863.156 Vând siloz de porumb ambalat în balo¡i mari, înfolia¡i.

Certificat de producåtor.

Pre¡: 200 lei/balot-tona.

Tel.: 0758.517.249

Contact: 0785.242.845

VINDE:  Siloz de porumb  Siloz de lucernå

Detalii la urmåtoarele date de contact: Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå – IBNA Balote¿ti DIRECTOR TEHNIC Dr. ing. Teodor Mihalcea: 0722.256.825 teodor.mihalcea@ibna.ro ªEF Serv. M.C.T.E. ing. Alexandru Kelemen: 0764.909.219 alexandru.kelemen@ibna.ro

Vând fermå vegetalå în jud.

Arge¿: utilaje agricole,

Vând fermå agricolå produc¡ie vegetalå în jud. Bråila þ 150 ha teren arabil - proprietate personalå þ tractoare ¿i utilaje agricole þ 120 ha teren arabil luat în arendå pentru 6 ani; þ 35.800 mp teren intravilan ¿i construc¡ii administrative.

Tel.: 0742.113.353

46

Profitul Agricol 43/2020

LOCURI DE MUNCÅ

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni-Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS PENTRU OCUPAREA UNUI POST DE CERCETÅTOR ªTIINºIFIC GRADUL II Domeniul: Ingineria resurselor vegetale ¿i animale, specializarea: Geneticå ¿i ameliorare vegetalå.

Data de 3 decembrie 2020, ora 10:00

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la

Biroul de resurse umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136, 0743.212.964

MARKET DEVELOPER

RECRUITS

for East and South-East Romania a Global Fertilizers Company

Most suitable candidate: - Agronomist Degree, Experience in fertilizers - Business Dev. & B&B salles skils - English and IT literacy + Driving License B 0743.488.019 florin.constatin@agxecutive.com Profitul Agricol 43/2020

47

PESCUITUL [i V+N|TOAREA Cupa Uzlina la [tiuc\ La undi]\, memorialul dup\ caras Cornel G\in\ Vreme tristå ¿i schimbåtoare ¿i pandemie tot mai accentuatå – motive temeinice pentru ca pescarii så nu dea nåvalå la pescuit în Deltå. Totu¿i, 24 de pescåri¡e ¿i pescari, obi¿nui¡i ai zonei ¿i ai Complexului Cormoran, ne-am adunat în weekendul trecut så cinstim memoria unui om care a influen¡at nu doar soarta turismului în zonå, ci ¿i evolu¡ia pescuitului sportiv, mai ales a celui cu nåluci. Împreunå am început în 2003 concursul de pescuit ¿tiucå, apoi, în incinta Cormoran, un bazin de 175 ha a fost dedicat cre¿terii ¿i pescuitului ¿tiucii. Abia dupå câ¡iva ani au apårut competi¡iile de spinning ¿i alte bazine speciale pentru pescuitul ¿tiucii, acum fiind mai multe incinte în toatå Delta.

Dar concursul de la Cormoran a ajuns la edi¡ia cu nr. 17! Desfå¿urat pe parcursul a douå zile pe lacurile naturale Uzlina ¿i Isac ¿i pe jap¿ele ¿i låcule¡ele din zonå, concuren¡ii au avut de înfruntat nu doar apa în cre¿tere, ci ¿i tulbure în majoritatea suprafe¡ei de concurs.

Apa limpede trebuia cåutatå prin jap¿ele de pe margine, ¿i era dificil de gåsit. La apa tulburicå ¿i în cre¿tere s-a adåugat solunara nefavorabilå – luna în scådere, a¿a cå ¿tiuca a tras slab ¿i întâmplåtor în cele douå zile, doar 11 exemplare fiind prinse de 7 dintre cei 24 competitori. În rest s-a prins biban. Punctau 5 pe¿ti pe man¿å, care trebuiau fotografia¡i pe rigla specialå, centimetrii måsura¡i fiind puncte. În prima zi, cu vreme închiså, s-a prins biban. ªi am prins ni¿te bibånoi... pe cinste! Cei 5 måsura¡i au avut între 27 ¿i 29 cm. Colegul meu de echipå a folosit o virgulå mare tocmai pentru ca så prindå exemplare mai mari – pe måsura pråzii – nålucå!

Dacå sâmbåtå s-a prins biban pe canal ¿i la ie¿irea acestuia în Isac, du-

48

minicå, bibanii dispåruserå! I-am gåsit cu greu, piti¡i pe sub plaurii din marginea canalului. Acolo au venit så pescuiascå ¿i cele 3 pescåri¡e din concurs. Cu aceea¿i lansetå u¿oarå - Savage Gear de 1,95 m, cu mulinetå Daiwa micå, fir textil 0,06 mm ¿i jig de 4 g pe care am tras virgule mici, verde fluo... i-am terminat pe coco¿a¡i - prin¿i, måsura¡i, fotografia¡i ¿i... elibera¡i! O plåcere veritabilå så te joci cu bibanii pu¿i pe har¡å cu asemenea

ustensile. Am descoperit ¿i o tehnicå nouå – pauza ce provoacå atacul! ªtiucå au prins doar câ¡iva – to¡i tulceni, buni cunoscåtori ai zonei ¿i ai pescuitului ¿tiucii. Cele mai multe au fost mârli¡e – sub 50 cm, dar s-a prins ¿i un exemplar de 74 cm – peste 3 kg!

Aceasta a cedat la “gumå” - o imita¡ie de pe¿ti¿or de 10 cm. Dar unul dintre tulceni, pescar cu experien¡å, a pescuit exclusiv la oscilantå u¿oarå ¿i a prins!

Oricum, fa¡å de anii anteriori ¿i partidele de ¿tiucå pe care le fåceam pe lacurile naturale, ceva era ciudat.

Asta nu înseamnå cå pescarii n-au insistat, cåutat...¿i în tot acest weekend ne-am amintit de OMUL care ne-a adus împreunå, uni¡i în pasiune!

w Premii oferite de Arropa Uzlina participan]ilor la Cu pesc\ri]elor din

Victor }|RU{

fost oferite Mulinete Okuma au nibal, de la Savage concurs, pe[ti[ori Ca [i numeroase alte Gear, [epci, diplome pe lâng\ condi]iile suveniruri pesc\re[ti, oran Resort [i atmos bune oferite de Corm inti am r întâlnirii, le vo e în fera prieteneasc\ a c\ s-au întâlnit pe ap r ilo ar sc pe e em vr t\ mul memoria unui OM! Profitul Agricol 43/2020

Nazuri de bursuci Cå viezurii sunt fåpturi din cale-afarå de capricioase e un lucru ¿tiut de toatå lumea. Nu trebuie så fii naturalist sau vânåtor pentru a alege bursucul ca erou solitar, tipicar ¿i nåzuros, într-o fabulå. L-am urmårit ani de-a rândul, cu pu¿ca în mâini, dar ¿i cu gânduri pa¿nice, ca simplu observator, ¿i m-am convins cå e un animal fascinant, cu nimic mai prejos decât altele, realmente spectaculoase.

Pu¡in dupå mijlocul lui noiembrie, profitând de vremea blajinå, am adåstat în preajma unei vizuini locuite din vremuri imemoriale de genera¡ii succesive de bursuci, de unde tot roiesc, anual, stabilinduse prin împrejurimi, odraslele devenite independente, gata så-¿i sape propriile catacombe ¿i så-¿i gåseascå la soroc pereche. Poate cå unul din ace¿ti urma¿i pleca¡i în lume så-¿i caute norocul a såpat, cu ani în urmå, sub talpa grajdului meu, pe atunci nelocuit de oråtånii, sco¡ând în câteva nop¡i o movilå considerabilå de påmânt ¿i bolovani. Socotise, probabil, så se stabileascå acolo ¿i så-¿i întemeieze o familie. La un moment dat, sim¡indu-se monitorizat, dupå ce am montat în apropiere o camerå electronicå de supraveghere ¿i înregistrare, a abandonat lucrul, pentru a-¿i cåuta un vecin mai pu¡in indiscret.

Cum spuneam, vizuina de sub umårul stâncos al Ra¿coveiului m-a ademenit ¿i în aceastå toamnå, cu gândul la o pândå de searå. Imediat dupå scåpåtatul soarelui,

a¿teptam så råsarå luna, pentru a må folosi de lumina ei la ochirea sålbåticiunii ce ar fi trebuit så iaså din afundul påmântului în peregrinårile sale nocturne. Dar, ca un fåcut, dinspre miazånoapte s-a urnit tot atunci lespezi compacte de nori ascunzând

în dåråtul lor pânå ¿i licårul celei mai firave stele de pe bolta cerului. Am råmas, a¿adar, în beznå desåvâr¿itå. A¿ fi aprins lanterna doar la nevoie, dar pânå târziu, vreme de douå ceasuri, n-am auzit niciun fo¿net de pa¿i prin frunzi¿. Pårea cå bursucii s-au zåvorât ¿i ei în hrubele lor. În beznå deplinå, mi-am påråsit locul de pândå amenajat cu dichis îndåråtul unei cioate de molid dezrådåcinat de vânt ¿i-am pornit la vale, cåtre drumul forestier: o adevåratå aven-

turå, printre crengi ¿i putregaiuri vechi prin bahne ¿i viroage care, pe luminå la urcu¿, mi se påruserå mult mai prietenoase.

A doua zi, comentând episodul cu Mi¿u Corsei, camaradul meu ce obi¿nuie¿te så hålåduiascå prin codrii de la Adâncata, am aflat cå, în aceea¿i searå ¿i tot din pricina înnorårii intempestive ¿i a viezurilor meteosensibili, a ratat de la câ¡iva metri un bursuc ie¿it din bortå nefiresc de târziu.

Apoi, au venit ploile, ¡inându-se lan¡, a¿a cå mai amânåm amândoi urmåtoarea ie¿ire, dacå nu cumva nåzuro¿ii no¿tri viezuri nu se vor fi zåvorât deja în taini¡ele lor, departe de jirul împrå¿tiat generos la poalele fagilor, în anul acesta. Oricum, din bel¿ugul devenit manå cereascå, toate vietå¡ile pådurii ¿i-au asigurat trecerea mai u¿oarå prin iarna care bate la u¿å. ªi, dupå toate semnele, nu se anun¡å una deloc u¿oarå. Såptåmâna trecutå, au curs întruna la adåpostul întunericului, imense cârduri de gârli¡e, unele, din pricina ce¡ii joase, la rasul zim¡ilor de cetinå a molidi¿urilor. ªi când må gândesc cå må pregåtisem deja, din ajun, pentru ritualul vânåtoresc al micului tablou tradi¡ional încropit în sihåstrie pentru albumul de amintiri... Nu mai spun despre preocuparea privind „crengu¡a izbândei”, cum inspirat a numit confratele Radu Mija acest ultim gest de cinstire a vânatului din partea omului care l-a învins. Omagiul este reprezentat simbolic prin termina¡ia, de regulå tri-ramificatå, a unei crengi de arbore sau arbust rå¿inos ori dintre foioase de stejar, a¿ezatå pe locul loviturii fatale. Cu pecetea discretå a jertfei ea este oferitå de organizator, pe lama cu¡itului, celui cåruia zei¡ele Diana ¿i Fortuna i-au surâs, ¿i este prinså la panglica sau la ¿nurul pålåriei într-un moment de reculegere, la cåpåtâiul vânatului cåzut. În unele tratate cinegetice germane, ¿i bursucului îi este rezervatå aceastå formå postumå de respect din partea vânåtorului.

De fapt, nimic din ceea ce reprezintå aceastå sålbåticiune nu este desconsiderat, de la blanå, unturå, carne, craniu, pânå la osul penian, în cazul masculilor.

Toate acestea, poate ¿i pentru cå vânarea lui este o adevåratå piatrå de încercare chiar ¿i pentru cei experimenta¡i, dupå cum putem depune, mul¡i dintre noi, mårturie.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 43/2020

49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 18.11 - 3.12.2020

Elena Nica 18.11.1976, director economic Biocrop Gheorghe Antochi 21.11.1942, fost pre¿edinte al Agricola Interna¡ional Bacåu Corina Irina Rica 21.11.1974, director APIA Direc¡ia plå¡i sector vegetal Eugen Marin 25.11.1955, fermier la Malu cu Flori, Dâmbovi¡a Gabriel Gherghescu 25.11.1961, realizator Via¡a Satului Coman Stånicå 26.11.1952, fost director vânzåri Agrocomer¡ Holding Gheorghe Glåman 2.12.1945, fost ministru adjunct, pre¿edinte SRH Nicolae Måhålean 2.12.1983, reprezentant produs KWS Semin¡e Alexandru Culina 3.12.1948, fermier Slobozia, Ialomi¡a Gheorghe Radu 3.12.1969, director Direc¡ia control pe teren, APIA

O lingurită de poezie Vinul din Champagne

“Punem Afacerile Române[ti în Mi[care!”

Cea de a treia edi¡ie a campaniei NETagro dedicatå fitofarmaciilor, Punem Afacerile Române¿ti în Mi¿care! s-a încheiat vineri, pe 13 noiembrie. ªi vineri, ¿i 13, dar pentru 4 câ¿tigåtori a fost o zi cu noroc. Prin tragere la sor¡i, NETagro a acordat trei vouchere în valoare de 5.000 lei fiecare ¿i marele premiu, un autoturism Skoda Octavia.

Câ¿tigåtorii voucherelor au fost Planteco-Agro SRL, reprezentatå de Popovici Paul, EcoPlant SRL, reprezentatå de Cristian Pomparåu, ¿i Agrochim Arge¿ SRL, prin Melania Tudora.

Guillaume Apollinaire (cel mai mare poet francez din sec. XX) 50

Alice D|NIL|

Marele Premiu, autoturismul Skoda Octavia, a fost câ¿tigat de Doina Dragomir, reprezentanta Vitaplant SRL. ORIZONTAL: 1) Mititei la o maså în aer liber; 2) Pirat al aerului – Fiecare cu podul ei; 3) Dinte ca9 10 riat! – Student cu bani; 4) Eliberåri nedorite; 5) Termina¡i la locul de muncå – Canton påråsit! 6) Pus în cumpånå – Nu stå la discu¡ie; 7) Stânjeni de grådinå – Sunt doar cu so¡; 8) A pune în vedere – Se înfige la båtaie; 9) Un loc însemnat ocupat la teatru – Nu-i lucru curat; 10) Diplome care atestå vechimea.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4

Noroc, solda¡i!

Adevårate butelii de ¿ampanie ¥n care fierbe sângele.

Ve¡i sta câteva zile ¿i o så urca¡i iar linia frontului, e¿alona¡i ca butucii de vie.

Iar eu vå trimit sticlele mele Obuzele unei fermecåtoare artilerii

“Punem Afacerile Române¿ti în Mi¿care!” este o ini¡iativå NETagro de a sprijini afacerile mici ¿i mijlocii din domeniu, nu numai prin premii atractive, ci mai ales prin încurajarea colaboratorilor såi de a face previziuni, de a-¿i asigura stocurile ¿i de a face un salt îndråzne¡ în afacerile pe care le conduc.

5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 42/2020 ORIZONTAL: MARTIAN - FI; ALBA - ROMAN; LU - SPITALE; ANA - ONIRIC; IERTA - STIH; CARNATI - I; PATATE - RAT; I - AFARA - RA; PORI - ALIAT; EXECUTANTI.

VERTICAL: 1) Se coc în solarii – Originea speciilor!

2) Galeria spaniolå – Lucratå prin turnare; 3) Scrieri... în chirilicå! – Scos din fire; 4) Plin de pasiune – Datå afarå din scenå; 5) Condus la plecare; 6) Angaja¡i la stat – Platå pentru maså; 7) Un interval mai rar – Medii la examen! 8) Un sfânt aflat printre nori – Cuvânt de încheiere; 9) Face ordine în pia¡å; 10) Pus la mintea copiilor.

Profitul Agricol 43/2020