EVENIMENTELE
S|PT|M+NII Generozitatea partidului ]ine pân\ ajunge la guvernare Såptåmâna trecutå PNL ¿i-a lansat Programul de Guvernare, cu care sperå så atrag suficiente voturi pe 6 decembrie încât så facå singur guvern. Dintre partidele mari, au fost ultimii care au scos documentul pe maså. Dar, se scuzå PNL, l-au întocmit pre¡ de 4 luni, cu multå muncå, analize, consultåri, evaluåri de propuneri. La final i-au dat un titlu plat, “Dezvoltåm România”. ªi se zice cå au lucrat la el 470 de exper¡i, membri ai Guvernului, colaboratori, oameni de afaceri, asocia¡ii profesionale. Ministrul Adrian Oros a fost starul sec¡iunii agriculturå, capitolul care ne intereseazå de fapt. “Agricultura trebuie s\ î[i consolideze performan]ele [i s\ devin\ competitiv\ pe termen lung, f\r\ dependen]e sau vulnerabilit\]i generate de accesul dificil la finan]are, fragmentarea terenurilor, lipsa for]ei de munc\ sau capriciile vremii”, spunea ministrul în deschidere. Pentru asta, PNL s-a hotårât så sprijine producåtorii mici ¿i mijlocii, cåci ei ar asigura nevoile pie¡elor locale. Dar ¿i marii fermieri vor fi la fel de sprijini¡i, pentru ca agricultura na¡ionalå så råmânå totu¿i conectatå la pie¡ele regionale ¿i interna¡ionale. “Trebuie så ie¿im din cercul vicios prin care exportåm materii prime ¿i importåm produse cu valoare adåugatå ridicatå”, este laitmotivul capitolului agriculturå din programul PNL. Nu puteau lipsi nici vorbele goale, dar frumoase. “Garan¡ia existen¡ei satului românesc stå în consolidarea ferProfitul Agricol 44/2020
melor de familie.” A¡i observat cå fiecare partid vrea så salveze ferma micå, dar, dacå se poate, fårå så facå ceva anume pentru asta? Aici, Adrian Oros vine cu o idee de re¡inut: consolidarea micului producåtor så se facå prin facilitarea accesului la mica pia¡å localå. Cåreia îi zicem noi micå, dar în analizele PNL volumul mårfurilor vândute în pie¡ele din toatå ¡ara se ridicå u¿or la câteva miliarde de euro pe an. “Dacå toate acele ro¿ii, vinete, ridichi ar fi produse aici...” este visul pe care se leagånå mai degrabå mini¿trii de finan¡e decât cei ai agriculturii. Tot pentru a sprijini micii producåtori, PNL ar dori så introducå un sistem de preferin¡å localå la achizi¡iile publice fåcute de comunitate. Este varianta partidului la acel lan¡ scurt de aprovizionare de care se tot vorbe¿te prin Europa. Apoi, prin stimularea integrårii produc¡iei primare ¿i prin investi¡ii în depozite ¿i fabrici de procesare, PNL viseazå så corecteze balan¡a comercialå a ¡årii, måcar pe cea alimentarå. O idee pe care o avusese ¿i Petre Daea (doar nu a¡i uitat de Casa Unirea), iar acum, trecutå la liberali, ar putea primi 750 de milioane de euro. Nu am scåpat nici de arhi-låudatele produse locale, tradi¡ionale, montane (Chiar, o fi vreun partid care nu crede cå salvarea economiei stå musai în produsul tradi¡ional?) Asigurarea schimbului de genera¡ii, ¿i instalarea unor tineri în agriculturå, în
urmåtorii ani va fi råsplåtitå cu 520 de milioane de euro. ªi, pentru cå fermierii se plâng de for¡a de muncå, solu¡iile PNL sunt învå¡åmântul profesional în sistem dual ¿i finan¡area infrastructurii liceelor agricole. Bugetul total pentru aceste douå måsuri va fi de 40 de milioane de euro. O men¡iune aparte meritå tema consolidårii proprietå¡ii. PNL ar dori elaborarea unui Cod Rural, alåturi de ac¡iuni de impulsionare a comasårii parcelelor, de rescrierea cadrului juridic privind înstråinarea terenurilor agricole ¿i de finalizarea cadastrului agricol, cu intabulare cu tot. Dar piatra unghiularå a viziunii agricole liberale sunt cele 6,5 miliarde euro, ce vor fi direc¡ionate spre strategia de gestionare a apei. Liberalii î¿i pun toate speran¡ele în cre¿terea suprafe¡elor amenajate pentru iriga¡ii, cu prioritate în zonele lovite de secetå, dar ¿i o cre¿tere a eficien¡ei utilizårii apei de irigat. Vor fi reluate lucrårile la Canalul Siret Bårågan, vor fi reduse pierderile de apå pe canal de la 60% acum la 28%, va fi redus tariful la mia de metri cubi pompa¡i etc. Men¡ionate abia dupå iriga¡ii, celelalte solu¡ii pentru gestionarea riscurilor, adicå fondurile mutuale ¿i sistemele de asiguråri, abia vor primi 50 de milioane de euro.
Andrei OSTROVEANU 7
