revista Profitul Agricol nr. 46 din 4 decembrie 2019

nr. 46 din 4 decembrie 2019 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXII, nr. 46/2019 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Foamea de vorbe goale “Risipa alimentarå este un factor generator de risipå, în general a tuturor resurselor pe care noi le utilizåm atunci când producem hranå.” Nu, nu este un citat din Petre Daea. Este din Adrian Oros.

Ministrul a participat, în urmå cu câteva zile, la o conferin¡å, “Împreunå combatem risipa alimentarå”, organizatå de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilå din cadrul Guvernului.

Tema aceasta, a risipei alimentare, este printre ideile la modå care bântuie politicienii vremii. Elitele europene filozofeazå despre o lume såtulå, în care såracii ar avea suficientå mâncare fårå så mi¿te un deget.

Mâncarea va veni din dona¡iile poporului care munce¿te, dona¡ii voluntare, dar mai ales obligatorii. (Norocul nostru este cå deocamdatå nu se întâmplå nimic în afara unor pre¡ioase seminarii de vorbe goale.)

A¿a cå nu era treaba ministrului agriculturii så se opinteascå în problema risipei alimentare. Din mai multe motive. ¥n primul rând cå, producåtorul agricol dore¿te så vândå cât mai mult.

Dacå existå cerere, ¿i pre¡ul se påstreazå bun. (Dacå sunt adevårate statisticile vehiculate la conferin¡å, în România se aruncå vreo 2,2 milioane de tone de mâncare pe an. Fac fa¡å agricultorii, procesatorii ¿i comercian¡ii unei scåderi a cererii de ro¿ii, brânzå, cartofi, lapte, carne, pâine cu 2,2 milioane de tone pe an?)

Apoi, cine îl împinge de la spate pe proaspåtul ministru så rezolve problemele globale ale omenirii? Så lase eradicarea foametei în lume pentru anul 2 de mandat. Sau, mai bine, pentru momentul întoarcerii la catedrå.

Profesorul Oros poate så scrie chiar ¿i un Tratat de chibzuin¡å alimentarå la români. Deocamdatå este ministru ¿i ar fi interesant så aflåm mai întâi råspunsuri la problemele care îi preocupå pe fermieri.

Simona-Nicole David 0722 759 442 Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul agricol 46/2019

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Informa¡ii externe

Via¡a de organiza¡ie

Proteste ale fermierilor europeni

Alt târg în curtea ministerului 7 Derogårile la neonicotinoide 7 Proiectul de rectificare bugetarå 8 Lauren¡iu Baciu se declarå în continuare pre¿edinte LAPAR 8

Culturi vegetale

Riscåm så nu avem derogare pentru neonicotinoide Furajarea cu sorg ¿i soia Euralis Ma¿ini agricole

Europa are o nouå Comisie Ultimul consiliu de mini¿tri din acest an APPR: sunt posibile schimbåri de structurå Interesele marilor fermieri, pe agenda RALF Agro-meteo 4 - 10 decembrie

9 9 10 10 14

48

Mai multe mii de fermierii germani au parcat mar¡i tractoarele în fa¡a Por¡ii Brandenburg din Ce se întâmplå în LAPAR Berlin. Fermierii francezi au venit cu tractoarele afecteazå la Paris ¿i Lyon, protestând fa¡å de stagnarea veniturilor ¿i de ceea ce ei numesc concuren¡å toate organiza¡iile fermierilor 22 neloialå din ¡åri din afara UE. Douå zile consecutiv, centrul ora¿ului Dublin a fost blocat de De mai multe ori pre¿edintele interimar tractoarele fermierilor irlandezi. al LAPAR, Gheorghe Albu, a avansat ideea ca Nicolae Sitaru så revinå, så conducå din nou Lumea de altådatå LAPAR. De fiecare datå, Nicolae Sitaru a refuzat, negând calitatea de membru al Ligii ¿i în general orice implicare pe viitor în conducerea ei.

Echipamentele Bauer pentru iriga¡ii din portofoliul IPSO Agriculturå

Avem nevoie de un RAR al ma¿inilor agricole

24 26

Oamenii puterii agricole

50

Între cititorii no¿tri sunt mul¡i care i-au cunoscut personal pe cei care au fåurit, dupå 1960 o agriculturå cu adevårat performantå. Noi am adunat aceastå listå de nume din tot felul de surse. O 44 publicåm cu gândul cå cititorii care au amintiri despre “oamenii puterii agricole” så ni le spunå, så le transcriem ca så le afle ¿i genera¡iile care vin dupå noi.

Magazin 46

În primul rând, noi ¿i producåtorii am putea face proiec¡ii privind produc¡ia ¿i vânzårile. Apoi, am ¿ti exact care este decalajul între noi ¿i statele din vestul Europei, iar autoritå¡ile statului ar putea elabora programe de finan¡are pentru achizi¡ia de tractoare ¿i combine.

Bibanul, profesorul pescarului cu nåluci (2) Iepuri ¿i gâ¿te, la Pietroiu Misterioasa gâscå de zåpadå din America

52 53 54

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Actualitatea în jude¡e

Brânzåria din Sibiu va intra în faliment 5 mil. lei despågubiri la pesta porcinå Porcii de pe Bistri¡a n-au murit de pestå Atac masiv de ¿oareci la grâu ¿i rapi¡å

16 16 18 18

DOSAR

Hibrizi de floarea-soarelui recomanda]i pentru 2020

Evenimentele såptåmânii

Alt târg în curtea ministerului Din nou, târg de produse tradi¡ionale în curtea Ministerului Agriculturii.

De data aceasta, dedicat Zilei Na¡ionale. Muzicå ¿i straie populare, cârna¡i, jumåri, brânzeturi, miere, pe¿te ¿i fum de gråtar.

Ministrul Adrian Oros a fost cel care a deschis oficial târgul. A spus cå “e un mesaj de sus¡inere pentru ¡årani, fermieri ¿i pentru to¡i gospodarii din mediul rural”. Din cauza unui microfon care

nu func¡iona, discursul s-a auzit cu intermiten¡e. Ministrul a reamintit cå mai sunt ¿i alte produse în proces de verificare la Comisia Europeanå (ca¿cavalul de Såveni, salata tradi¡ionalå cu icre de crap, plåcinta dobrogeanå) ¿i a mul¡umit producåtorilor pentru întreaga activitate ¿i pentru curajul de care dau dovadå în industria produselor agroalimentare române¿ti.

Simona-Nicole DAVID

Derog\rile la neonicotinoide Pe 25 noiembrie, ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Emil Dumitru au avut o întâlnire de lucru privind acordarea unor derogåri pentru folosirea neonicotinoidelor la culturile ce vor fi însåmân¡ate în primåvarå.

Ministrul a declarat cå este absolut necesar så existe un echilibru între protejarea plantelor ¿i sånåtatea oamenilor ¿i cea a animalelor. El a apreciat cå institutele de cercetare trebuie så-¿i prioritizeze tematicile de cercetare în func¡ie de problemele actuale cu care se confruntå fermierii.

La final, s-a agreat stabilirea unui calendar de lucru astfel încât, pânå pe Profitul agricol 46/2019

15 decembrie, cei implica¡i så întocmeascå un proiect de argumentare credibil, în vederea acordårii derogårii.

Se va crea ¿i un grup de lucru care va discuta aspectele tehnice pentru a contura o pozi¡ie fermå a României în problema neonicotinoidelor.

Pe larg despre ce s-a discutat la întâlnire, scriem în paginile 24-25.

Robert-Viorel Chioveanu, din secretar general al MADR a ajuns pre¿edinte la ANSVSA Monitorul Oficial din 25 noiembrie anun¡a cå Robert-Viorel Chioveanu a fost numit secretar general al Ministerului Agriculturii. A doua zi, acela¿i Monitor Oficial scria despre numirea lui Rober Chioveanu în func¡ia de pre¿edinte al Autoritå¡ii Na¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor, cu rang de secretar de stat. Mandatul de pre¿edinte al ANSVSA este de cinci ani. A¿adar, Ministerul Agriculturii a råmas din nou fårå secretar general.

Cåtålin Viziru, director de marketing al FMC România Cåtålin Cosmin Viziru este absolvent al Facultå¡ii de ªtiin¡e ale Naturii ¿i ªtiin¡e Agricole din cadrul Universitå¡ii Ovidius din Constan¡a, promo¡ia 2009.

Lucreazå în cadrul FMC România din 2015, iar de luna aceasta a preluat func¡ia de director de marketing.

Ferenc Szecskó, noul manager Napolact Ferenc Szecskó este noul manager al Friesland Campina România. El l-a înlocuit pe Cornel Cåråmizaru. Friesland Campina România de¡ine brandurile Napolact ¿i Milli. Anul acesta, cifra de afaceri a companiei va depå¿i 90 milioane euro.

Marian Irinei, noul consilier al lui Oros Apicultorul Marian Irinei a fost numit consilier al ministrului Agriculturii. În ultimul an, Irinei s-a implicat în actualizarea Legii Apiculturii, iar cooptarea sa în echipa ministrului då speran¡e crescåtorilor de albine, care ¿i-ar dori mai multå aten¡ie dinspre MADR. Ministrul poveste¿te cå l-a remarcat pe Marian Irinei în Comisia de Agriculturå, unde a vorbit convingåtor.

Fost consilier la Consiliul Jude¡ean Dolj ¿i fost consilier al ministrului la Departamentul pentru Rela¡ia cu Parlamentul, Irinei este membru PNL ¿i are studii politice, diplomatice ¿i de securitate na¡ionalå.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Proiectul de rectificare bugetar\ Ministerul Finan¡elor Publice a publicat informa¡iile cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019. Cheltuielile bugetului general consolidat se diminueazå pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului consolidat în termeni cash se majoreazå cu suma de 16.266,3 milioane lei.

Ministerul Agriculturii pierde 1.065,9 milioane lei.

S-au identificat economii în principal la proiectele cu finan¡are din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 - 2020 (- 950,0 milioane lei la propunerea ministerului), transferuri între unitå¡i ale administra¡iei publice (-100,0 milioane lei), bunuri ¿i servicii (-15,0 milioane lei), cheltuieli de capital (-2,3 milioane lei) ¿i împrumuturi (-1 milion lei). S-au asigurat fonduri pentru cheltuielile de personal (2,46 milioane lei).

Lauren]iu Baciu se declar\ în continuare pre[edinte LAPAR Prezent de câte ori poate la discu¡iile organiza¡iilor agricole cu oficialii, fie la Ministerul Agriculturii, fie la Parlament, Lauren¡iu Baciu spune ferm cå reprezintå în continuare interesele Ligii Asocia¡iilor Producåtorilor Agricoli din România. Ba chiar a men¡ionat cå nu ¿i-a dat niciodatå demisia din func¡ia de pre¿edinte al LAPAR. “Mi-am declarat doar inten¡ia de a påråsi Liga, dar nu am înaintat nicio demisie”, explicå Baciu. “Drept urmare, pânå la alegerile viitoare, ce vor avea

loc pe data de 5 februarie 2020, pre¿edintele LAPAR sunt eu”.

La fel de ferm, Lauren¡iu Baciu sus¡ine cå nu va mai candida la alegerile din 5 februarie.

Mai pu¡in plåcutå a fost surpriza participårii lui Lauren¡iu Baciu pentru secretarul de stat Emil Dumitru. Contrele dintre pre¿edintele LAPAR ¿i Dumitru, pe vremea când era doar pre¿edintele Pro Agro, sunt greu de uitat.

Politicos, Emil Dumitru a preferat så nu comenteze. (Simona-Nicole DAVID)

Oros mai are nevoie de doi secretari de stat Ministrul Adrian Oros are doi secretari de stat: pe Emil Dumitru ¿i pe Sorin Ro¿u Mare¿ (mo¿tenit de la Petre Daea). Oros spune cå ¿i-ar mai dori încå doi secretari de stat în echipå. ªi cå sperå cå va anun¡a în curând numele lor.

8

Profitul agricol 46/2019

Europa are o nou\ Comisie Dupå o perioadå de negocieri intense ¿i dificile, noua echipå a Comisiei Europene, conduså de Ursula von der Leyen, ¿i-a început mandatul de la 1 decembrie, pentru o perioadå de cinci ani.

Comisar pentru Agriculturå este polonezul Janusz Wojciechowski, care va trebui så încheie negocierile pentru urmåtoarea Politicå Agricolå Comunå, care va intra în vigoare cel mai devreme din 2022.

Din echipå face parte ¿i Phil Hogan, fostul comisar pentru Agriculturå care acum a primit portofoliul Comer¡ului.

Prioritå¡ile Ursulei von der Leyen vor fi inova¡ia ¿i clima, mai precis Pactul Ecologic European prin care vrea ca Europa så devinå un continent neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei pânå în 2050.

Mai are pe agenda sa ¿i bugetul

multianual pentru perioada 2021-2027, în care se va decide ¿i finan¡area PAC, dar ¿i alte probleme. În discursul din fa¡a europarlamentarilor, Ursula von der Leyen a spus cå noul comisar Janusz Wojciechowski va lucra pentru ca fermierii så prospere în timp ce se adapteazå noilor realitå¡i. ªi cå, de¿i dubla tranzi¡ie spre protec¡ia climei ¿i spre digitalizare va aduce schimbåri pentru toatå lumea, are încredere cå agricultura va råmâne o par te importantå a culturii ¿i viitorului european.

De¿i are ambi¡ii mari de mediu, noua echipå a Comisiei nu a prea primit ¿i voturile verzilor din Parlamentul European, care au absentat pe motiv cå sunt neîncrezåtori în angajamentele Comisiei. Voturile au venit de la populari, sociali¿ti ¿i Renew.

Ultimul consiliu de mini[tri din acest an Mini¿trii europeni ai Agriculturii se vor întâlni în ultima ¿edin¡å din acest an, pe 16-17 decembrie, la Bruxelles.

Va fi ultima ¿edin¡å prezidatå de Finlanda, care de¡ine pre¿edin¡ia Consiliului UE. În pre¿edin¡ia de ¿ase luni a Finlandei, negocierile pentru PAC au cam stagnat. Totu¿i, Finlanda a reu¿it så propunå o nouå viziune asupra arhitecturii verzi a PAC, care înså aduce ¿i Profitul agricol 46/2019

mai multå incertitudine ¿i dezbateri deoarece e diferitå de viziunea Comisiei. Din ianuarie, preia pre¿edin¡ia Consiliului UE, pentru ¿ase luni, Croa¡ia. Råmâne de våzut cum vor evolua negocierile pentru PAC cu noul Comisar ¿i dacå înverzirea se va contura mai precis. paginå de Veronica HUZA 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

APPR> sunt posibile schimb\ri de structur\ Vineri, pe 29 noiembrie, s-a organizat ¿edin¡a Consiliului Director al APPR. Au participat în jur de 20 de membri. S-au discutat mai ales chestiuni de organizare internå: alegerile pentru Consiliul Director din 5 februarie 2020. Dar, pânå la alegeri, vor mai fi câteva ¿edin¡e ale Consiliului, a¿a cå nu s-a luat nicio hotårâre.

S-a propus så se måreascå numårul membrilor Consiliului Director, de la 5 cât este în prezent, la 7 sau chiar 9. Este posibil så creascå ¿i numårul vicepre¿edin¡ilor cu 2 sau chiar 4, spune Alina Cre¡u, directorul executiv al APPR. Sa vorbit ¿i de mic¿orarea perioadei mandatului pre¿edintelui de la 4 la 2 ani sau chiar la 1 an, deoarece perioada de 4 ani este prea mare.

Cum Arnaud Perrein råmâne ferm în

inten¡ia de a se retrage, APPR î¿i va alege, pe 5 februarie, ¿i viitorul pre¿edinte. Acesta va trebui så fie un fermier implicat, responsabil, cu probitate moralå, cu o stabilitate a propriei ferme, respectabil.

Un alt subiect a fost organizarea unor grupuri tematice de lucru în care så se implice fermieri sau membri ai Consiliului Director specializa¡i pe diferite subiecte: iriga¡ii, Planul Na¡ional Strategic, producerea ¿i multiplicarea de såmân¡å, înverzire, perdele forestiere etc.

Reprezentarea fermierilor români la Bruxelles, inclusiv prin participarea la Copa-Cogeca, a fost o altå temå de dezbatere.

Pentru a putea prezenta mai bine interesele fermierilor, APPR a apelat la

serviciile unei firme de lobby din Bruxelles.

“Dacå nu mergem aproape lunar la Bruxelles, nu avem cum så ne facem auzi¡i”, explicå Alina Cre¡u. “La fel de importantå este ¿i participarea la CopaCogeca. Dacå nu suntem prezen¡i cu un mesaj clar, ei nu au de unde så ¿tie care sunt problemele aici, în România.”

Costurile participårii la Copa-Cogeca sunt de 450-500 de mii de euro pe an, aceastå sumå nefiind o problemå, potrivit Alinei Cre¡u.

“România are 10 milioane de hectare de teren arabil. Dacå fiecare fermier ar plåti câte un leu pe hectar, s-ar strânge 10 milioane de lei. Din ace¿ti bani, se poate plåti ¿i contribu¡ia la Copa-Cogeca.”

Simona-Nicole DAVID

Interesele marilor fermieri, pe agenda RALF Imagina¡i-vå o salå de vreo douå sute de locuri, plinå în special cu fermieri mari. ¥n fa¡a lor ministrul Adrian Oros le spune franc cå Ministerul Agriculturii are obliga¡ia de a sprijini toate categoriile de fermieri, ¿i mari, dar mai ales mici. ¥¿i dore¿te ca subven¡ia så nu fie plafonatå, dar recunoa¿te cå este necesarå sprijinirea mai fermå a exploata¡iilor mici (la noi s-a încetå¡enit obiceiul de a li se spune ferme de familie, dar ferme de familie sunt ¿i acelea de 1.000-2.000 de hectare).

Apoi, zice Oros, tot ministerul trebuie så gåseascå o cale ca fermele de subzisten¡å så creascå, så devinå viabile. Exportåm materie primå ¿i importåm alimente. Iar acest lucru trebuie så se schimbe.

Avem obliga¡ia så construim o agriculturå mai prietenoaså cu mediul ¿i consumatorii. Iar ministerul trebuie så 10

elaboreze Planul Na¡ional Strategic 2021-2027 pe baza unei analize SWOT. A¿a s-a deschis RALF, conferin¡a care reune¿te problemele marilor fermieri.

Am remarcat dezbaterea în cerc restrâns, Xgroup Meeting Agriculture.

Au participat Mihai Afiliu, Nicolae Apopi, Aurel Placinschi, Gheorghe Al-

bu, Lucian Buzdugan ¿i Pascal Cassecuelle, directorul Bayer România. Ei au discutat direct cu Mihail Dumitru, Daniel Buda ¿i Paul Eduard Kmen despre nevoia unei derogåri pentru neonicotinoide la porumb ¿i floarea-soarelui, plafonarea subven¡iilor ¿i cre¿terea valorii arendei.

Adrian MIHAI Profitul agricol 46/2019

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n perioada 11 - 15 noiembrie pre¡ul cerealelor a crescut pe toate bursele mondiale.

Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

18.11 120 125 127

19.11 123 127 129

20.11 124 129 130

21.11 127 131 133

22.11 129 133 135 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Mar Mai

18.11 181 185 187

19.11 185 187 189

20.11 21.11 22.11 187 190 191 189 189 191 190 191 193

Porumb România FOB Constan¡a 157 euro/t 754 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Mar Mai

18.11 149 153 154

19.11 151 155 157

20.11 21.11 22.11 151 147 145 153 151 149 157 153 151

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

12

18 - 22.11/2019

18.11 Bordeaux 153 Pallice 149 Rhin 153 Bordeaux FOB 157 Pontivy 169

euro/t

19.11 20.11 21.11 22.11 155 157 159 159 151 153 155 157 157 159 161 164 159 161 163 164 171 173 175 177

SUA: pre¡ul grâului Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 231 dolari/t (993 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 8 euro/tonå, pânå la 177 euro/tonå (850 lei).

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 87.550 tone, China 65.190 tone, Thailanda 57.970 tone, Filipine 53.770 tone ¿i Italia 37.370 tone.

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 8 euro/tonå ¿i a închis la 179 euro/tonå (859 lei).

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost mai mare cu 9 dolari/tonå, la 229 dolari/tonå (985 lei).

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.11 169 171 169 161 Moselle FOB 169 Rouen FOB 171

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

19.11 20.11 170 171 174 175 170 171 165 167 171 173 173 175

18.11 220 217 220

19.11 223 221 223

20.11 224 223 224

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2019 este de 179 dolari/t (770 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2019, a fost de 177 dolari/t (761 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 21.11 175 177 173 169 175 177

22.11 177 179 175 173 177 179 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Mar Mai

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 179 euro/t (859 lei), în cre¿tere cu 8 euro/t.

Pre¡ul la bursa Pallice a fost de 175 euro/tonå (840 lei), cu o cre¿tere de 6 euro/tonå.

21.11 227 225 227

22.11 229 227 229

chiderii, 22 noiembrie, a fost de 170 dolari/tonå (731 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de pornire a licita¡iei.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2019, este de 149 dolari/ tonå (641 lei).

Ucraina a avut un ritm sus¡inut la export, care a ajuns la 7,7 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul anterior.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 157 euro/tonå (754 lei).

Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 164 euro/tonå

(787 lei), mai mare cu 11 euro/tonå, cea mai mare cre¿tere pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 155 dolari/tonå (666 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 164 euro/tonå (787 lei), fiind mai mare cu 7 euro/tonå. $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 153 157 158 157 155 157 159 161 159 157

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

231 dolari/t

+8

170 dolari/t

=

359 dolari/t

+6

155 dolari/t

+2

Profitul agricol 46/2019

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 22.11, a fost de 359 dolari/tonå (1.544 lei), în cre¿tere cu 6 dolari/tonå.

Principalele destina¡ii: China 875.570 tone, Germania 197.770 tone, Spania 129.770 tone, Pakistan 69.970 tone ¿i Japonia 59.570 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

18.11 329 341 339

19.11 330 343 340

$/t 20.11 331 345 341

21.11 333 347 343

22.11 330 345 340

Orz România FOB Constan¡a 161 euro/t 773 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 143 euro/tonå (686 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 18.11 Rouen 141 Dunquerque 149 Moselle 147 Pontivy 143 Orz bere: Creil** 151 Moselle** 155

19.11 144 150 149 145

20.11 145 151 150 147

21.11 145 153 151 149

22.11 143 150 147 145

154 155 157 155 157 157 159 157

Sorg

COTAºII 18 - 22.11/2019

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 noiembrie, a fost de 155 dolari/tonå (666 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Principalele destina¡ii: Ja-

¡ul soiei a fost de 337 dolari/tonå (1.449 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a crescut cu 4 dolari/tonå, la 379 dolari/tonå (1.630 lei).

Existå în continuare incertitudini legate de comercializarea produselor oleaginoase, din cauza råzboiului comercial dintre SUA ¿i China.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

18.11 681 685 691

19.11 20.11 21.11 683 677 679 687 681 683 693 685 685

$/t 22.11 681 685 689

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 157 euro/tonå (754 lei), cu 2 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Stocurile de orz din Fran¡a sunt în cre¿tere, datoritå produc¡iei mari de 13,74 milioane tone. Pentru anul viitor, suprafa¡a cultivatå cu orz în UE este mai micå, din cauza secetei.

Arabia Sauditå anun¡å cå va relua importurile de pe pia¡a UE. Australia: pentru livrare în luna decembrie 2019, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (907 lei).

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare. ponia 24.770 tone ¿i Mexic 9700 tone.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Ian

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 375 377 379 381 379 371 373 377 379 377

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 18 22 noiembrie, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 325 euro/tonå (1.560 lei), mai mare cu 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 22 noiembrie, a fost de 327 dolari/tonå (1.406 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Dec

$/t

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 320 324 325 329 327

Rapi¡å ¥n såptåmâna 18 - 22 noiembrie, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a avut urmåtoarele fluctua¡ii: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 22 noiembrie, la 357 euro/tonå (1.714 lei), în cre¿tere cu 10 euro/tonå.

$/t

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 153 155 157 157 155 153 157 159 159 157

La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), cu 10 euro/tonå mai

Dec Ian

Seceta prezentå pe arii extinse în Argentina a dus la reducerea suprafe¡ei cultivatecu floarea-soarelui.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 299 dolari/tonå (1.286 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 311 dolari/t (1.337 lei).

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 22 noiembrie, a fost de 349 euro/tonå (1.675 lei), mai mare cu 8 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

18.11 Rouen 337 Dunquerque 341 Moselle 347

22.11 347 349 357

19.11 340 343 349

20.11 343 345 351

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul agricol 46/2019

145 dolari/t

-4

330 dolari/t

+1

euro/t

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 Dieppe 321 323 325 327 325

Porumb

+ 10

$/t

18.11 19.11 20.11 21.11 22.11 333 335 337 339 337 343 345 347 350 349

Grâu

191 dolari/t

$/t

215 dolari/t

21.11 345 347 355

+ 10 13

Agro-meteo Caracteristici meteorologice Vremea normalå din punct de vedere termic de la începutul intervalului 4 - 10 decembrie se va încålzi treptat, devenind u¿or mai caldå decât în mod obi¿nuit, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura medie diurnå a aerului se va încadra între -3...6°C la începutul perioadei, valori apropiate de mediile climatologice, ¿i 0...9°C în restul zilelor, abaterile termice pozitive fiind de 1...4°C, la nivelul întregii ¡åri.

Temperatura maximå se va situa între -1...12°C, iar cea minimå va fi cuprinså între -5...6°C în majoritatea regiunilor, valori mai scåzute fiind posibile în zonele depresionare, unde izolat vor fi condi¡ii de producere a brumei ¿i a înghe¡ului superficial la sol.

Se prognozeazå precipita¡ii sub formå de ploi locale, dar ¿i mixte (ploaie, lapovi¡å ¿i ninsoare) la nivelul întregii ¡åri, acestea fiind înso¡ite de intensificåri de scurtå duratå ale vântului. De asemenea, în zonele joase ¿i de luncå se va produce cea¡å, izolat asociatå cu burni¡å.

Caracteristici agrometeorologice Rezerva de umiditate în stratul de sol 0-50 cm, în cultura grâului de toamnå, se va încadra în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå

14

puternicå ¿i extremå) în Transilvania, cea mai mare parte a Banatului, Dobrogei, estul, sud-estul, sudul ¿i izolat în nordul Munteniei, nordul, centrul, estul ¿i sud-estul Moldovei, sudul Cri¿anei.

Aprovizionarea cu apå a solului va prezenta valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim ¿i optime, pe suprafe¡e agricole extinse din sudul, estul ¿i local vestul teritoriului agricol.

Starea de vegeta¡ie a culturilor agricole În condi¡iile agrometeorologice men¡ionate, procesele de cre¿tere ¿i dezvoltare ale culturilor de rapi¡å, orz ¿i grâu de toamnå vor evolua în general normal în majoritatea regiunilor, exceptând zonele depresionare, unde ritmurile de vegeta¡ie ale plantelor se vor desfå¿ura u¿or mai lent, datoritå temperaturilor mai scåzute din aer ¿i sol.

Totodatå, uniformitatea ¿i vigurozitatea culturilor se vor prezenta în general bunå ¿i medie, iar în semånåturile tardive, precum ¿i pe terenurile cu deficite de umiditate în sol, starea de vegeta¡ie a plantelor se va men¡ine pe ansamblu medie ¿i slabå.

Recomandåri de specialitate Ø Finalizarea aråturilor adânci de toamnå pe terenurile cu o bunå aprovizionare cu apå a solului; Ø Aplicarea îngrå¿åmintelor minerale

4 - 10 decembrie În func¡ie de data semånatului ¿i agrotehnica aplicatå, culturile de orz ¿i grâu de toamnå î¿i vor continua råsårirea (60-100%), apari¡ia frunzei a treia (40-100%) ¿i înfrå¡irea (20100%), la nivelul întregii ¡åri.

Din punct de vedere fenologic, rapi¡a va parcurge predominant faza de înfrunzire (7-14 frunze), în majoritatea zonelor.

La pomii fructiferi ¿i vi¡a-de-vie se vor definitiva maturarea lemnului ¿i cåderea frunzelor, speciile intrând treptat în starea de repaus vegetativ, în aproape toate planta¡iile.

Lucrårile agricole de sezon (aråturi, fertilizåri, lucråri de între¡inere în vii ¿i livezi) se vor efectua în bune condi¡ii, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipita¡ii.

Oana-Alexandra OPREA, Rodica TUDOR, Alexandru VOEVOZEANU, Laura BADEA pe bazå de fosfor ¿i potasiu la speciile de toamnå semånate în perioada optimå; Ø Continuarea efectuårii lucrårilor de între¡inere în planta¡iile pomicole ¿i viticole.

Profitul agricol 46/2019

Actualitatea în jude¡e Brânz\ria din Sibiu va intra în faliment Un singur producåtor mai alimenteazå magazinul deschis de ministul Petre Daea cu mare fast în luna octombrie. Motivul pentru care magazinul s-a golit ar fi cå producåtorii nu ¿i-au primit banii pentru produsele vândute pânå în prezent.

La deschidere, în magazin se gåseau brânzå în diferite forme ¿i gusturi, unt, smântânå, lapte sau iaurt de caprå, dar ¿i Telemea de Sibiu. Totodatå, aici era expuså ¿i carne de porc din rasele Bazna ¿i Mangali¡a, precum ¿i vinuri de Apold.

Acum înså mai gåsim doar câteva sortimente de brânzå. Producåtoarea care încå aprovizioneazå magazinul sperå så i se facå plata. Pânå acum nu a primit nimic, de¿i a dus cam 200 de kilograme de brânzå.

Redactorii de la Turnul sfatului au stat de vorbå ¿i cu douå producåtoare care î¿i vând marfa în hala de brânzå de la Pia¡a Cibin. Ele spun cå sunt de 18 ani aici. Nu

au avut de la început încredere în proiectul ini¡iat de Petre Daea. Au preferat så î¿i comercializeze produsele la pia¡å.

“Cel mai bine marfa ¿i-o vinde cine o face. El ¿tie så-¿i prezinte marfa. Conteazå foarte mult så î¡i prime¿ti banii la timp pentru cå zi de zi avem cheltuieli pentru mâncare, pentru motorinå, hranå pentru animale”, spune Livia Voinica din Sadu.

Nici Ileana Ivan, o altå producåtoare care î¿i vinde brânza în hala de la Cibin, nu a fost tentatå så vândå brânza acolo. “Noi dåm aici telemeaua cu 30 de lei, ei acolo o dau cu 35”.

De altfel, proiectul Ministerului Agriculturii - reprezentat de cele douå magazine deschise de Casa de Comer¡ “Unirea” este sub semnul întrebårii dupå ce noul ministru, Adrian Oros, a trimis Corpul de control så verifice magazinele deschise de fostul ministru Petre Daea.

(Turnul sfatului.ro)

5 mil. lei - desp\gubiri la pesta porcin\ Teleorman

5 milioane de lei au fost plåti¡i de cåtre DSVSA ca despågubiri celor peste 1.400 de crescåtori de porci ale cåror animale au fost afectate de virusul pestei porcine, a declarat directorul DSVSA Teleorman, Iulian Ianculescu. ¥n jude¡ sunt active 221 de focare, în gospodårii din 58 de localitå¡i ale jude¡ului. În ultimele zile au fost confirmate alte patru cazuri, douå în comuna Cålmå¡uiu, unul în satul Gresia ¿i ultimul în Videle. Mai existå ¿i douå suspiciuni de boalå, în localitå¡ile Ciolåne¿ti ¿i Sili¿tea. În 18 localitå¡i, din cauza numårului mare de focare de pestå porcinå confirmate, autoritå¡ile au fost nevoite så dispunå uciderea preventivå a tuturor suinelor, måsurå care a dus la asomarea unui numår de 5.381 de porci, fiind afectate 16

1.152 de gospodårii.

La nivelul jude¡ului Teleorman, au fost afecta¡i de PPA aproape 10.000 porci, to¡i din gospodåriile popula¡iei. În opinia directorului DSVSA Teleorman, vectorul de råspândire a bolii la nivelul jude¡ului este porcul mistre¡, acesta constituind rezervorul natural al virusului, iar o problemå în gestionarea cazurilor de PPA la mistre¡i o reprezintå legisla¡ia privind fondurile de vânåtoare.

El a spus cå sunt înregistrate 537 de cazuri de boalå la mistre¡i care evolueazå în 12 fonduri de vânåtoare, situate atât în Lunca Dunårii, cât ¿i în centrul ¿i nordul jude¡ului. Din cei 506 mistre¡i gåsi¡i mor¡i, 492 au fost infecta¡i.

Alte 45 de cazuri au fost confirmate din rândul celor 71 de mistre¡i care au fost vâna¡i.

Profitul agricol 46/2019

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Vâlcea

Un ¿ofer care transporta porci fårå acte a fost amendat Poli¡i¿tii de la “rutierå” au surprins în Horezu o dubi¡å care transporta 15 porci fårå documente sanitar-veterinare ori de provenien¡å.

Chema¡i la fa¡a locului, medicii veterinari de la DSVSA Vâlcea au dispus eutanasierea ¿i îngroparea suinelor. Conducåtorul auto a fost amendat.

Vå reamintim cå, în urmå cu o såptåmânå, doi agen¡i de la Postul de poli¡ie Prundeni au fost agresa¡i ¿i deposeda¡i de arme dupå ce au încercat så opreascå, pe DN 64, o dubå în care erau transporta¡i porci provenind din jude¡e în care existå focare de pestå porcinå africanå.

Porcii de pe Bistri]a n-au murit de pest\ Neam¡

Autoritå¡ile din jude¡ul Neam¡ au råsuflat u¿urate dupå ce analizele efectuate la Ia¿i la probele recoltate de la cei 6 porci gåsi¡i plutind pe Bistri¡a au aråtat cå nu este vorba despre pestå porcinå africanå. Directorul DSVSA Neam¡, dr. Sorin Ulea, ne-a confirmat oficial acest lucru.

Pe 25 noiembrie, DSVSA Neam¡ a fost anun¡atå cå la Såvine¿ti, pe canalul microhidrocentralei, sunt 6 cadavre de porci. Animalele au fost scoase din apå de pompieri, li s-au recoltat probe ¿i

Atac masiv de [oareci la grâu [i rapi]\

Bihor

Timi¿

Cel mai lung mititel din lume Organizatorii Festivalului-concurs “D’ale porcului”, ce va avea loc la Oradea pe 30 noiembrie, au anun¡at cå vor încerca så prepare cel mai lung mititel din lume, de 200 de metri, care se dore¿te a fi un record mondial. Anul trecut ei au reu¿it cel mai lung caltabo¿ din lume, de 208,2 metri. În concurs s-au înscris 16 echipaje din diferite localitå¡i, a câte ¿ase persoane, din care 12 bihorene, douå din Satu Mare ¿i douå din Ungaria.

Scopul acestui festival-concurs gastronomic se zice cå este de a påstra tradi¡iile populare culinare bihorene.

În mod surprinzåtor, în luna noiembrie au fost temperaturi de 18 - 23 de grade în timpul zilei ¿i de 10 -17 grade noaptea.

Asta a favorizat înmul¡irea ¿oarecilor de câmp.

“Grâul ¿i rapi¡a sunt atacate masiv de ¿oareci. Sunt probleme ¿i cu viespea rapi¡ei. Oricum tratamentele trebuiau fåcute. Avem nevoie de ploi abundente ¿i de înghe¡, så disparå ¿oarecii. Numai a¿a putem scåpa de ei.

Anul agricol 2019-2020 e sub semnul întrebårii dacå iarna nu va fi cu zåpadå ¿i ploi. Câmpul e plin de boli ¿i dåunåtori”, spune Ioan Turc, administratorul fermei Comagra, din Beregsåu Mare.

Pentru anul agricol 2019-2020, în Timi¿, au fost însåmân¡ate 135.000 de ha de grâu, 25.000 de ha de triticale, 5.500 ha de orz, 6.600 ha orzoaicå de toamnå ¿i 20.000 de ha de rapi¡å. În unele zone, ploile au cåzut la timp ¿i temperaturile mai calde au favorizat o råsårire eficientå a grâului ¿i a rapi¡ei.

“La rapi¡a care a råsårit mai devreme este riscul de boli, dat fiind cå sunt temperaturile mai înalte, dar existå tratamente”, a spus Samson Popescu, din

Gala¡i

Un TIR cu cereale s-a råsturnat ªoferul unui TIR din jude¡ul Buzåu a ajuns, mar¡i seara, la spital dupå ce camionul încårcat cu cereale pe care îl conducea s-a råsturnat într-o curbå pe Centura Brate¿ului, la marginea municipiului Gala¡i. ªoferul, råmas captiv în cabinå, a fost scos dintre fiare. Cauza accidentului a fost neadaptarea la condi¡iile de drum.

18

aståzi lumea s-a lini¿tit. Probabil, porcii au cåzut în canal sau au murit din alte cauze ¿i proprietarul, în loc så-i îngroape, i-a aruncat în apå.

Important este cå, în plinå alertå de pestå africanå, jude¡ul Neam¡ nu a mai bifat un focar, dupå cele existente la Filioara, Agapia ¿i la Cråcåoani. În cazul în care porcii ar fi fost atin¿i de pestå porcinå africanå ar fi apårut probleme greu de gestionat, deoarece nu se ¿tie de unde provin, deci ar fi fost greu de stabilit un focar. În aceastå privin¡å bånuiala este cå porcii, care nu erau crotalia¡i, provin de la o stânå din zonå.

Cårpini¿. “Temperaturile foarte ridicate au favorizat apari¡ia bolilor ¿i dåunåtorilor. Cu siguran¡å cå, pe viitor, dacå a¿a vor decurge lucrurile, se va schimba modul de aplicare a tehnologiilor multor soiuri ¿i hibrizi. Rapi¡a ¿i grâul au pornit bine în vegeta¡ie, fiindcå s-a semånat la timp ¿i în condi¡ii pedoclimatice corespunzåtoare, dar existå ¿i rapi¡å semånatå pe uscat, care este mai firavå. Dacå începutul anului 2020 va fi optim din punctul de vedere al precipita¡iilor, va fi foarte bine, mai ales la cerealele påioase, ¡inând cont cå fermierii utilizeazå tehnologii moderne, produse fitosanitare de ultimå genera¡ie ¿i au dotåri superioare. Depinde ce iarnå vom avea, dacå va fi înghe¡ la sol, zåpadå sau nu”, a explicat Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole Timi¿.

Gheorghe MIRON Profitul agricol 46/2019

România nu a gre[it

Alternativa Dreaptå este un partid tânår, în primul an de activitate politicå.

La preziden¡iale s-au pozi¡ionat alåturi de Theodor Paleologu.

Acum, pe noi ne intereseazå cum våd ei agricultura ¿i mediul economic.

Despre asta ne-a vorbit Florin Drågan, specialistul în domeniu al partidului. În via¡a de zi cu zi Florin Drågan este jurist ¿i economist.

Care este viziunea AD asupra agriculturii? Care ar fi prioritå¡ile? ¥n agriculturå, noi trebuie så ¡inem cont mai întâi de reglementårile Politicii Agricole Comune. Iar România trebuie så-¿i absoarbå subven¡iile, fie pentru investi¡ii (cele din FEADR), fie pentru produc¡ie (din FEGA).

Fermierii, beneficiarii celei mai mari pår¡i din fondurile europene, se descurcå excelent. Problemele le creeazå agen¡iile de plå¡i (AFIR ¿i APIA). Cel mai adesea avem de-a face cu un hå¡i¿ birocratic creat de func¡ionarii statului.

Acum, statul trebuie så realizeze investi¡iile în infrastructurile de importan¡å 20

na¡ionalå. Dar, a¿a cum nu reu¿e¿te så facå o autostradå care så traverseze mun¡ii, nu reu¿e¿te nici så finalizeze Canalul Siret-Bårågan.

Pe plan extern, în Uniunea Europeanå, trebuie så militåm pentru o agriculturå cu costurile la vedere; trebuie så urmårim schemele de ajutor de stat din toatå Pia¡a Unicå pentru a nu mai avea fermieri discrimina¡i financiar. ªi juridic, România are de rezolvat ceva probleme, întrucât accesul fermierilor la banii europeni e îngreunat de prevederi na¡ionale mult mai stricte decât în alte state. Så aducem în discu¡ie ¿i aplicarea birocraticå a regulilor.

Cum vede¡i programele de investi¡ii în agriculturå în urmåtorii ani?

Capacitå¡ile de produc¡ie, utilajele, materialul genetic ¿i chiar parte din cercetare trebuie så råmânå în preocuparea sectorului privat, care se descurcå.

Investi¡iile în marea infrastructurå trebuie fåcute de stat. De¿i partidul nostru este pentru o cât mai micå implicare a statului în economie, realitatea aratå cå e dificil så se realizeze voin¡a agregatå a sectorului privat pentru realizarea unor astfel de investi¡ii. Dupå 50 de ani de comunism ¿i încå 30 de ani de etatism, e pu¡in probabil så realizeze un privat sau o asocia¡ie privatå canalul Siret-Bårågan, de exemplu.

Revenind la sectorul privat ¿i investi¡iile pe care acesta trebuie så le facå din fonduri europene, România stå dezastruos la planificarea exerci¡iilor financiare. Analfabetismul economic al autoritå¡ilor de management a produs condi¡ii pe care Europa nu le-a cerut. A¿a cå fermierii nu declarå dacå anumite investi¡ii le creeazå probleme (au fost gre¿it fåcute alegerile), ci declarå cå toate investi¡iile sunt utile ¿i cå au succes.

Din pix, în cei 5 ani de monitorizare, fermierii raporteazå cifre de afaceri în cre¿tere, facturând ¿i refacturând ace-

lea¿i produse ¿i servicii; î¿i supraevalueazå stocurile ca så ob¡inå profiturile estimate prin cererile de finan¡are.

Consecin¡a e cå, în loc ca România så constate cå, de exemplu, investi¡iile în sere de legume nu sunt foarte profitabile, ob¡ine informa¡ia gre¿itå cå sunt profitabile ¿i continuå så-¿i calibreze gre¿it programele de finan¡are.

Cum vede¡i urmåtoarele genera¡ii de fermieri în contextul deficitului de for¡å de muncå?

Pe baza unor constatåri personale, impresia mea e cå mul¡i mari fermieri nu au cui låsa mo¿tenire exploata¡iile. Copiii nu împårtå¿esc pasiunea pårin¡ilor, iar agricultura nu se face fårå pasiune.

A¿adar, se va schimba modul de administrare (sau de management) a fermelor. Interesul va fi ca managementul så fie tot mai profesionist, pentru a asigura rente cât mai consistente proprietarilor (mo¿tenitorii actualilor fermieri).

Mai pu¡inå for¡å de muncå necesitå, evident, mai multå calificare. Prin urmare, în viitor (viitorul a început deja) for¡a de muncå din agriculturå va fi tot mai calificatå ¿i mai bine plåtitå.

Cum ar putea atrage România mai multe fonduri europene (pe ce linii de finan¡are) ¿i ce solu¡ii vede¡i ca beneficiarii så primeascå finan¡are în timp scurt, la costuri reduse?

Pentru moment, România se chinuie så blocheze investitorii stråini în agriculturå (cultura mare - Legea 17/2014 fiind unul dintre exemple). Pe de o parte, aceastå lege a for¡at proprietarii så vândå pe o pia¡å închiså, adicå la pre¡uri mai mici, ¿i a crescut birocra¡ia, pe de altå parte, trebuie så recunoa¿tem cå a ajutat marii fermieri români så-¿i consolideze ¿i dezvolte exploata¡iile agricole. În sectorul zootehnic ¿i în procesare avem investi¡ii stråine ¿i România este foarte atractivå.

Profitul agricol 46/2019

când a încurajat fermele mari În ceea ce prive¿te fondurile europene, a¿a cum am spus, de România nu depinde decât calibrarea måsurilor pentru urmåtorul exerci¡iu financiar ¿i, ca så o facå a¿a cum trebuie, trebuie så renun¡e la re-verificarea eligibilitå¡ii în faza ex-post ¿i la condi¡ionarea acesteia, în mod aberant, de evolu¡ii viitoare ce nu ¡in de voin¡a ¿i priceperea fermierului. Doar schimbând accentul de pe control pe evaluare, putem ¿ti care måsuri de finan¡are sunt mai bune decât altele.

Dând economistului aceea¿i importan¡å ca juristului, dând credit (etic, moral) privatului în aceea¿i måsurå ca organului de control vom avea måsuri de finan¡are mai bine concepute.

Ca så primeascå finan¡are într-un timp mai scurt, toate procedurile de lucru ale agen¡iilor na¡ionale de management trebuie revizuite.

De exemplu, dacå în România s-ar în¡elege cå eligibilitatea aplicantului ¿i a proiectului se verificå doar prin verificarea Cererii de Finan¡are ¿i nu s-ar reface aceste verificåri ¿i la depunerea cererilor de platå ¿i chiar în perioada de monitorizare-evaluare, procedura de verificare ar fi atât de simplå cå termenul de procesare a unei cereri de platå s-ar putea reduce de la 90 de zile la 15-30 de zile.

România reu¿e¿te rate de absorb¡ie foarte bune la fondurile europene pentru agriculturå, dezastrul vine atunci când vedem cât restituim.

To¡i auzim statistici în care România e pe primul loc la fraude din fonduri europene, cu un nivel de 4-5 ori mai mare decât a doua clasatå. E pur ¿i simplu aberant. Nu este adevårat a¿a ceva.

Informal, toatå lumea ¿tie cå autoritå¡ile de control exagereazå, cå undeva trebuie så fie o problemå.

Sunt mai multe: sunt probleme în transpunerea legisla¡iei comunitare, în modalitå¡ile de lucru ale autoritå¡ilor ¿i în atitudinea de real dispre¡ fa¡å de mediul privat ¿i mai ales fa¡å de beneficiarii de fonduri europene.

Profitul agricol 46/2019

Prejudecata, cu care opereazå o mare parte a justi¡iei, cå mediul privat e plin de ho¡i, iar to¡i cei ce controleazå sunt garan¡ii interesului general este dezastruoaså.

Ce måsuri a¡i lua pentru facilitarea accesului produselor autohtone pe pie¡ele externe?

Pentru promovarea produselor agricole pe pie¡e externe existå måsuri de finan¡are dedicate. De principiu, nu credem cå statul poate face ceva util nici måcar în aceastå materie, dar cât timp existå bani europeni pentru astfel de activitå¡i, trebuie så îi folosim.

Lumea s-a schimbat ¿i participarea la târguri de agriculturå ¿i expozi¡ii nu mai e la fel de importantå ca în anii trecu¡i. Cine a mers anual la Târgul de la Romexpo, ¿tie cå an de an e tot mai mic ¿i tot mai pu¡in atractiv.

Cum vede¡i men¡inerea viabilitå¡ii economice a marilor ferme?

Din fericire, sunt viabile ¿i mult mai competitive decât cele din Occident.

România nu a gre¿it când a permis acest model de dezvoltare, de¿i ni se prezenta ca fiind de succes modelul fermei mici (50-60 ha).

Având în vedere cå viabilitatea presupune continuarea activitå¡ii nu doar în condi¡ii de rentabilitate economicå, ci ¿i în condi¡iile unei crize a for¡ei de muncå, se pare cå fermele mari, cu procese mecanizate, au cele mai mari ¿anse de supravie¡uire.

Una dintre ¿ansele de dezvoltare este integrarea produc¡iei agricole - având în vedere cå nu este o solu¡ie exportul de porumb, de exemplu, atâta timp cât am putea hråni animalele cu acesta. Cum crede¡i cå s-ar putea realiza acest lucru?

Strict vorbind despre utilizarea porumbului în hrana animalelor, suntem

dupå dezastrul sectorului zootehnic cauzat de pesta porcinå.

Nu doar faptul cå repopularea celui mai mare complex a e¿uat, dar sunt opinii ale speciali¿tilor care prevåd un viitor sumbru al sectorului zootehnic (cre¿terea porcilor, nu tot sectorul).

A¿adar, cel pu¡in câ¡iva ani, vom exporta porumbul ce ar fi fost consumat de o parte din zootehnie.

Dacå fiecare proces are valoare adåugatå, fire¿te cå e de dorit integrarea proceselor sau integrarea fermierilor într-un lan¡ complet de produc¡ie. Se pot da ¿i exemple împotrivå, fiindcå ¿i specializarea are avantajele sale. Astfel, pasta de tomate concentratå se cumpårå din China fiindcå e enorm consumul de energie ca så o aduci la 36-38 grade brix.

Piersicile depielate se cumpårå la butoi din Grecia ¿i se reambaleazå în România. În cre¿terea porcilor, sunt producåtori de material genetic, de porci pânå la 30 de kg ¿i separat existå ferme de îngrå¿are.

Sunt fermieri care se specializeazå în producerea råsadurilor de legume ¿i al¡ii doar dezvoltå plantele. Nu are rost så producem bulbi de lalele sau crini, cât timp olandezii nu pot fi concura¡i. ªi putem cåuta nenumårate exemple care ne aratå cå, într-o lume cu tot mai pu¡ine bariere comerciale, e loc mai mult pentru specializare.

Pânå la urmå integrarea proceselor se poate realiza ¿i natural, prin cooperare fireascå sau în urma deciziilor de a investi în activitå¡i conexe, nu doar prin interven¡ia statului.

A¿adar, de¿i sunt fonduri europene care se dau pentru cei care coopereazå ¿i au contracte de livrare cu procesatori, consider cå integrarea proceselor se produce natural acolo unde este rentabilå, iar specializarea va fi o op¡iune a celor ce realizeazå performan¡e într-un anumit domeniu. a consemnat Simona-Nicole DAVID 21

VIAºA ORGANIZAºIILOR

Ce se întâmpl\ în LAPAR

afecteaz\ toate organiza]iile fermierilor mai multe ori pre¿edintele interimar al LAPAR, Gheorghe Albu, a avansat ideea ca Nicolae Sitaru så revinå, så conducå din nou LAPAR. De fiecare datå, Nicolae Sitaru a refuzat, negând calitatea de membru al Ligii ¿i în general orice implicare pe viitor în conducerea ei.

Ba chiar se declarå tot mai încrezåtor în succesul asocia¡iei cultivatorilor de porumb, care ¡inte¿te så devinå organiza¡ia reprezentativå a întregului sector vegetal.

Adicå så ia locul Ligii în negocierile politicilor agricole.

Fermierii au nevoie så fie reprezenta¡i de organiza¡ii serioase ¿i sånåtoase moral. Chiar ¿i politicienii au nevoie de aceste organiza¡ii ale agricultorilor. Înså, observå Sitaru, situa¡ia cu care se confruntå LAPAR afecteazå toate organiza¡iile de fermieri. “În ¿edin¡ele la care am participat în Parlament am constatat cå nu to¡i cei de acolo cunosc subiectul ¿i chiar au nevoie så fie sfåtui¡i”, poveste¿te el.

“Cineva trebuie så umple golul låsat de LAPAR. Iar dacå acea organzia¡ie va fi APPR, ¿i mai bine.

Ce s-a întâmplat la LAPAR este foarte grav. Lipsa unor sume din cotiza¡iile membrilor creeazå probleme nu doar Ligii, ci tuturor organiza¡iilor profesionale. Oamenii devin mai reticen¡i la plata cotiza¡iei, mai ales dacå nu ¿tiu, cu exactitate, unde se duc banii lor. În APPR nu au fost probleme cu cotiza¡iile, dar e limpede cå to¡i fermierii au devenit circumspec¡i. Încrederea se câ¿tigå foarte greu ¿i se poate pierde rapid”.

De

“Statutar, în toate organiza¡iile, Consiliul Director ar trebui så fie cel care decide, iar pre¿edintele pune în aplicare ce decide Consiliul. Din påcate, unii pre¿edin¡i ¿i-au arogat puterea de a decide, iar 22

consecin¡ele se våd. Cred cå Lauren¡iu Baciu, dacå î¿i dorea så nu îngroape organiza¡ia, ar fi trebui så facå de îndatå pasul înapoi, imediat ce au apårut problemele. Sper din toatå inima så se confirme sus¡inerea sa cå nu a delapidat el acei bani. Înså, oricum ar fi, nu se putea întoarce în fruntea LAPAR, fiindcå a fost gestionarul banilor ¿i are cel pu¡in vinovå¡ia proastei gestiuni. A muncit mult pentru LAPAR, dar o gre¿ealå ca aceasta dårâmå tot ce ai realizat pânå atunci. În ce må prive¿te, am depå¿it 60 de ani ¿i cred cå trebuie så vinå în frunte cei tineri, în toate organiza¡iile profesionale! Må voi implica la APPR doar ca simplu membru ¿i îi voi sus¡ine pe cei tineri. ªi la ACCPT Ialomi¡a am trecut prin acest proces, avem acum un lider tânår, Costin Telehuz, care se dovede¿te priceput. Sigur, mai sunt poticneli, ca la orice început de drum, dar ne consultåm ¿i mergem înainte. ªi la fermå, cei doi båie¡i ai mei îmi preiau treptat din atribu¡iile, astfel cå, atunci când nu voi mai fi în stare så muncesc, tranzi¡ia så nu se facå brusc”.

Sitaru î¿i dore¿te ca APPR så intensifice testele de soiuri ¿i hibrizi, ¿i chiar så înfiin¡eze un institut de cercetåri pe modelul Arvalis, Fran¡a. Înså, pentru a ajunge acolo ¿i pentru a avea o mai bunå reprezentare în fa¡a autoritå¡ilor, este necesarå o schimbare de paradigmå la nivel de conducere a organiza¡iilor profesionale. “Liderii organiza¡iilor fac muncå patrioticå. Nu este în regulå. Avem nevoie de o parte executivå mai puternicå ¿i bine plåtitå, iar partea de reprezentare så aibå un rol mai redus. Fermierii nu au timp så stea toatå ziua pe drumuri, pentru via¡a organiza¡ionalå. De aceea asocia¡iile au nevoie de angaja¡i bine instrui¡i”.

Robert VERESS Profitul agricol 46/2019

Risc\m s\ nu avem derogare Apicultorii sus¡in interzicerea derogårii la neonicotinoide Liderii ROMAPIS criticå Ministerul Agriculturii ¿i solicitå ministrului så nu se mai acorde derogåri la folosirea neonicotinoidelor.

“Noi, asocia¡iile apicole, nu am fost invitate la discu¡ia de la Ministerul Agriculturii. A trebuit så aflåm din preså cå a avut loc. Am trimis o scrisoare ministrului Adrian Oros pentru a ne spune punctul de vedere”, spune Mircea Ciocan, pre¿edintele ROMAPIS. “De 7 ani se tot dau derogåri pentru folosirea neonicotinoidelor, iar acest fapt este un abuz. În ¡årile europene nu se mai folosesc”, sus¡ine Constantin Dobrescu, vicepre¿edintele federa¡iei.

Rezultatele testelor de pânå acum sunt neconcludente Simona Dobrescu, director general al Institului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturå, deruleazå un proiect de cercetare pe tema neonicotinoidelor. A început anul acesta, în septembrie, în parteneriat cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia a Plantelor, dar va fi gata abia peste 3 ani. Au existat ¿i câteva studii anterioare, dar cu rezultate neconcludente.

Un fermier - apicultor: albinele mele prosperå polenizând plante din semin¡e tratate cu neonicotinoide Cristian Zob ¿i pårin¡ii såi au 70 de hectare în ºåndårei, Ialomi¡a. Oameni gospodari, au ¿i 14 stupi de albine. “Albinele polenizeazå plantele de culturå de pe terenul nostru, care cresc din semin¡e tratate cu neonicotinoide. ªi prosperå, altfel nu am fi ajuns så cre¿tem popula¡iile. Sunt ¿i al¡i apicultori care vin, an de an, cu stupii lângå câmpul nostru ¿i al fermierilor din zonå. Dacå albinele ar fi afectate, de ce ar reveni?”.

24

Luni, 25 noiembrie, au avut loc douå ¿edin¡e pe problema folosirii neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor de rapi¡å ¿i cereale prå¿itoare.

Una s-a desfå¿urat la Bruxelles, cealaltå la Bucure¿ti.

La Bruxelles nu s-a ajuns la niciun acord, dar este limpede cå se dore¿te interzicerea oricåror derogåri, chiar din 2020. În schimb, la Bucure¿ti s-a hotårât pregåtirea argumenta¡iei în vederea unui raport favorabil derogårii. utoritatea Europeanå pentru Siguran¡å Alimentarå (EFSA) a conchis, anul trecut, cå o bunå parte din derogårile la neonicotinoide s-au acordat nejustificat în câteva ¡åri: România, Bulgaria, Ungaria ¿i Lituania.

Ar fi fost situa¡ii, spune EFSA, când problema dåunåtorilor putea fi rezolvatå la fel de bine prin rota¡ia culturilor sau folosirea altor substan¡e de tratament. În primåvarå, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru Sånåtate ¿i Siguran¡a Alimentelor, le-a scris mini¿trilor agriculturii din statele cu probleme, deci inclusiv lui Petre Daea, dar ¿i cona¡ionalului lituanian, solicitând måsuri concrete. În urma aten¡ionårii, Ungaria ¿i Bulgaria s-au conformat, România ¿i Lituania, nu. A¿a cå, Vytenis Andriukaitis a lansat pe circuit o decizie prin care så li se interzicå României ¿i Lituaniei så mai dea derogåri fårå justificare.

Propunerea lui Andriukaitis a fost discutatå în Comitetul pentru plante, animale ¿i alimente (PAFF committee) format din exper¡i din fiecare stat membru, deci ¿i din România.

Nu s-a ajuns la consens, iar problema a fost pasatå Comitetului de apel Coreper 1, din care fac parte adjunc¡ii ambasadorilor statelor membre la UE ¿i speciali¿ti. Nici în Coreper 1 nu s-a putut ajunge la un vot decisiv pro sau contra, pe 25 noiembrie.

A

Ce urmeazå Decizia finalå va fi a Comisiei Europene, în noua formulå, care a început så activeze de la 1 decembrie.

Conform surselor noastre, Comisia înclinå spre adoptarea propunerii comisarului Andriukaitis, astfel cå România ¿i Lituania nu vor mai putea acorda derogåri. ¥n cazul în care nu vom respecta decizia Comisiei, va fi declan¿atå procedura de infringement, respectiv impunerea de penalitå¡i care se pot ridica la zeci sau chiar sute de milioane de euro. În aceste condi¡ii, se poate dovedi tardivå decizia noii conduceri a Ministerului Agriculturii de a înfiin¡a o comisie care så întocmeascå, pânå la 15 decembrie, un dosar tehnic justificativ pentru sus¡inerea acordårii derogårii pentru neonicotinoide în 2020.

Veronica HUZA Profitul agricol 46/2019

pentru neonicotinoide ntâlnirea de la Bucure¿ti s-a ¡inut în sediul Ministerului Agriculturii.

Au participat ministrul Adrian Oros, secretarul de stat Emil Dumitru, directorii ANF, DGPA, reprezentan¡i ai cercetårii agricole ¿i ai agricultorilor.

Oros a avut un discurs precaut, aråtând cå “este necesar så existe un echilibru între protejarea plantelor ¿i sånåtatea umanå, precum ¿i cea a animalelor”. O schimbare de nuan¡å fa¡å de predecesorul såu, Petre Daea, care måcar la Bucure¿ti era ferm de partea folosirii neonicotinoidelor.

Emil Dumitru ne-a asigurat, înså, cå ¿i Oros e favorabil derogårii. “În lipsa tratamentului, România nu poate så î¿i asigure stabilitatea produc¡iilor de porumb ¿i floarea-soarelui. Cu siguran¡å vom acorda derogarea, dar vrem så prezentåm argumente foarte clare în DG Agri, atunci când vom solicita

Î

Profitul agricol 46/2019

avizul, astfel încât så fim credibili, så redevenim credibili. Trebuie så explicåm mult mai bine ce înseamnå derogarea pentru România”.

Alina Cre¡u, director executiv APPR, aminte¿te cå derogarea a fost acordatå anul trecut pe data de 19 decembrie ¿i î¿i exprimå speran¡a ca anul acesta termenul så fie cel la care va fi predat raportul de argumentare.

“Derogarea trebuie så vinå cel târziu pe data de 15, astfel ca fermierii ¿i distribuitorii de semin¡e så aibå timp så se pregåteascå pentru campania de primåvarå”.

APPR a fost singura organiza¡ie care s-a prezentat la ¿edin¡a din 25 noiembrie cu un studiu ¿tiin¡ific despre utilizarea neonicotinoidelor. L-a elaborat împreunå cu INCDA Fundulea, pe parcursul a trei ani (2017-2019), iar concluzia e limpede: nu existå o solu¡ie

CULTURI VEGETALE eficace din punct de vedere tehnic ¿i viabilå economic, ca alternativå la neonicotinoide. APPR sugereazå så privim mai cu aten¡ie ce a fåcut Slovacia, care a acordat deja autorizarea folosirii neonicotinoidelor în 2020, pentru situa¡ii de urgen¡å. În primåvara acestui an, sub coordonarea ASAS s-a efectuat un studiu care a conchis cå nu existå elemente care så sus¡inå cå tratamentul semin¡elor de porumb, floarea-soarelui cu neonicotinoide ar produce efecte toxice pentru albine. La floarea-soarelui ¿i rapi¡å nu au fost gåsite reziduuri cuantificabile de neonicotinoide în plante.

Testele ¿i måsuråtorile au fost efectuate în laboratoare din Fran¡a, Germania ¿i Bulgaria. Pentru a avea o valoare ¿tiin¡ificå acceptabilå în luarea deciziilor pe plan european, experimentul va trebui înså repetat pe parcursul a al¡i trei ani.

Simona-Nicole DAVID Robert VERESS

25

CULTURI VEGETALE

Furajarea cu sorg [i soia Euralis ta¡iunea de cercetare de la Sângeorgiu de Mure¿ a testat hibrizi de sorg ¿i soiuri de soia de la Euralis, iar rezultatele s-au dovedit foarte bune. “Firma Euralis are material bun, ne asigurå cercetåtoarea Iustina Lobon¡iu. Noi teståm porumb pentru siloz, dar ne intereseazå în egalå måsurå sorgul ¿i soia. La început, am cultivat sorg fiindcå nu se fura ¿i nici ciorile nu-l scoteau, aveam porumb alåturi ¿i se duceau acolo. Când am redus culturile de porumb, ciorile au început så scurme ¿i sorgul: smulgeau plantå cu plantå, dar nu-l mâncau. Mai ales în preajma pådurilor, porumbul nu mai poate fi påzit.

Am testat sorg de la fiecare companie ¿i am comparat rezultatele”.

Sorgul a fost dat în hrana vi¡eilor ¿i nu a provocat intoxicåri sau alte disfunc¡ii. Dimpotrivå. “La silozul de sorg, sporul mediu zilnic s-a dovedit mai mare la vi¡ei decât în cazul porumbului de siloz. Ne-ar trebui o cantitate mai mare ca så teståm ¿i pe vacile de lapte.

M-ar interesa hibridul de sorg BMR GOLD X, dar nu pot face siloz dintr-o cantitate micå de sorg. Acest hibrid nu are boabe ¿i atunci l-am semånat intercalat cu sorg de boabe. Nu are amidon polizaharid”, explicå doamna Lobon¡iu.

Hibridul BMR GOLD X e semi-tardiv ¿i este excelent pentru siloz. Are nervura medianå de culoare maronie. Digestibilitatea lui e foarte mare: 60%. Are un con¡inut ridicat de zaharuri solubile: 22%. Materia uscatå este de 30%. Prezintå un panicul steril, nu produce semin¡e. El este ideal ¿i pentru cultura a doua. “Am ob¡inut cam 45 de tone la hectar de maså verde. Tocåm plantele când se întåre¿te bobul în lapte-cearå.

Ne intereseazå ¿i sorgul de boabe foarte mult. Am cultivat ¿i hibrizii ES Alize ¿i ES Albanus. Am avut o produc¡ie de 8-9 tone la hectar ¿i meritå. Boabele au înså multå umiditate toamna, când trebuie så-l recoltez: peste 15%. Dar trebuie recoltat ¿i, în septembrie, sorgul nu

S

26

pierde apå, dimpotrivå. Nu vreau så cheltuiesc ¿i cu uscarea”, explicå doamna Lobon¡iu. Ea recomandå totu¿i aråtura de toamnå pentru încorporarea îngrå¿åmintelor ¿i a resturilor. Primåvara trebuie fåcute doar lucråri de nivelare ca så nu se piardå apa. “Pe unele parcele, aplicåm fosfor din toamnå. La

tiv cu parcele unde nu dau nimic”.

Face rota¡ie la doi ani ¿i folose¿te glifosat pentru erbicidare totalå pe miri¿te dupå cereale. Trebuie mai multe tipuri de erbicide la soia ¿i niciun erbicid nu distruge dicotiledonatele perene - volbura, pålåmida. “Trebuie så cheltuie¿ti 600-700 de lei la hectar în plus cu

sorg, folosim îngrå¿åminte complexe: sub 120 de kilograme la hectar.”

Pentru baza furajerå a propriilor vaci, sta¡iunea seamånå 35 de hectare de soia de la Sta¡iunea din Turda ¿i de la Euralis. “Acum, testez soiurile de soia ES Isidor ¿i ES Director de la firma Euralis. De¿i erau considerate soiuri tardive, nu erau diferen¡e mari de umiditate între ele, de¿i au fost recoltate la o zi diferen¡å. Am verificat soiul ES Isidor, cu o umiditate de 13%, ¿i ES Director, cu o umiditate de aproape 14%.

Au talie bunå ¿i tulpina foarte puternicå, cu o rezisten¡å excelentå la cådere”.

Nu mai fertilizeazå solul pentru soia.

Folose¿te doar amendamente din trei în trei ani de la Combinatul AzoMure¿.

Acest carbonat de calciu are totu¿i 2% azot. Cu toate acestea, Iustina Lobon¡iu recomandå fertilizan¡i - 100 de kilograme la hectar pentru a mobiliza bacteriile în primåvarå pentru dezvoltarea plantelor. “Eu nu am remarcat diferen¡e de produc¡ie, chiar dacå aplic 100 de kilograme de fertilizan¡i la hectar, compara-

erbicidarea. Folosim douå erbicide preemergente imediat dupå semånat Dual 1,5 litri ¿i Sencor - 0,4 litri. Mie îmi place foarte mult cultura de soia”, remarcå doamna Lobon¡iu. Soiul ES Director are un con¡inut foarte ridicat de proteinå - 41%, un con¡inut de ulei de 20,5%, manifestå o toleran¡å foarte bunå la cådere. Soiul ES Isidor este echivalentul pentru porumb FAO 400450. Se remarcå printr-o capacitate excelentå de ramificare. Tulpina este robustå, prezintå o toleran¡å foarte bunå la cådere. Întreaga activitate din aceastå sta¡iune este sus¡inutå de un numår mic de oameni: mult sub 100. Este o minunte cå unitatea mai subzistå. Iar adevåratul miracol este chiar presta¡ia doamnei Iustina Lobon¡iu, care a ajuns la venerabila vârstå de 83 de ani. Lucreazå de 60 de ani numai în domeniul cercetårii ¿tiin¡ifice. Din aprilie 2019, sta¡iunea a revenit la stat, adicå la ASAS. Viorel PATRICHI Profitul agricol 46/2019

DOSAR Hibrizi de floarea-soarelui recomanda]i pentru 2020

pag. 28 pag. 28-30 pag. 30

Continuåm tradi¡ia prezentårii ofertei genetice a companiilor. A venit rândul culturii de floarea-soarelui. Oferta disponibilå este pu¡in mai reduså fa¡å de cultura porumbului. Este normal, întrucât ¿i suprafa¡a ocupatå este mult mai micå. Publicåm descrierile a peste 60 de hibrizi proveni¡i de la 17 companii. Se remarcå o scådere a numårului de hibrizi clasici ¿i o cre¿tere a celor cu tehnologie Clearfield Plus ¿i a celor cu un con¡inut ridicat de acid oleic. un dosar alcåtuit de Adrian MIHAI Profitul agricol 46/2019

Alcedo Aspria Seeds BASF ces pag. 30-32 n e m e S e d a s s Cau pag. 32 a v e Cort pag. 32-33 t a a S u a Don ss pag. 33-34 e in s u b ri g A rt e Exp pag. 34 ¡e in m e S s li Eura pag. 34 a in Germ pag. 34-36 a le u d n u F A INCD pag. 36 ¡e in m e S KWS pag. 36-38 in ra g Lima pag. 38 s d e e S Mas pag. 38-40 RAGT pag. 40 RWA pag. 40-42 n io n U n Saate pag. 42 ta n e Syng 27

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI

Alcedo Potrivit sistemului de notare utilizat la caracterizarea hibrizilor Nuseed: 1 - indice sensibilitate; 9 - toleran¡å excelentå.

CAMARO 2 - NUSEED Semitardiv, Clearfield, linoleic, cu productivitate ridicatå. Înål¡imea plantelor: 170 - 180 cm; vigoare bunå (8); toleran¡å bunå la secetå (8), uniformitate la înflorire (8), rezisten¡å foarte bunå la frângere (9); sånåtatea bunå la sfâr¿itul sezonului (8); poten¡ial de produc¡ie 3,4- 5 t /ha; con¡inut de ulei 48-52%; toleran¡å bunå la manå (7), acceptabilå la putregaiul alb (6), acceptabilå la påtarea brunå (6); medie la Lupoaie (5).

Densitate recomandatå: 55-65.000 bg/ha. Recomandat pentru sisteme de produc¡ie cu consumuri reduse. Având o structurå mai extinså a rådåcinii ¿i tulpinii, împreunå cu rezisten¡a sporitå la boli, rezistå la vânt puternic ¿i pe terenurile agricole cu condi¡ii meteorologice nefavorabile. Se poate cultiva în toate zonele de culturå, cu precizarea cå în regiunile cu infestare puternicå de Lupoaie este obligatoriu tratamentul cu erbicid pe baza de imazamox.

COBALT 2 - NUSEED Timpuriu, Clearfield, cu con¡inut ridicat de acid oleic (pânå la 90%); înål¡imea plantelor: 150-165 cm; vigoare bunå a plantelor, (8); toleran¡å bunå la secetå (7); uniformitate foarte bunå la înflorire (9); rezisten¡å foarte bunå la frângere (9); dispunere excelentå a semin¡elor în calatidiu, având partea centralå plinå; sånåtatea bunå la sfâr¿itul sezonului (7); poten¡ial de produc¡ie 3,2-4,5 t/ha; con¡inut de ulei: 47 - 49%; toleran¡å bunå la manå (7); acceptabilå la putregaiul alb (6); medie la påtarea brunå (5); medie la Lupoaie (5).

Densitatea recomandatå: 55-65.000 bg/ha. Având o toleran¡å excelentå la boli ¿i cu tehnologia Clearfield, Cobalt 2 este alegerea perfectå pentru toate regiunile în care se cultivå floarea28

soarelui. În regiunile cu infestare puternicå de Lupoaie, så se efectueze obligatoriu, tratamentul cu erbicid pe baza de imazamox.

N4HM411 - NUSEED Semitardiv, Cleafield, cu con¡inut ridicat de acid oleic (pânå la 90%); înål¡imea plantelor: 160 - 175 cm; vigoare foarte bunå a plantelor (9); toleran¡å bunå la secetå (8), uniformitate bunå la înflorire (7), rezisten¡å bunå la frângere (8), sånåtatea bunå la sfâr¿itul sezonului (8), poten¡ial de produc¡ie 3,2-4,9 t/ha. Toleran¡å acceptabilå la manå (6), medie la putregaiul alb (5), acceptabilå la påtarea brunå (6), medie la Lupoaie (5).

Densitatea recomandatå: 55-65.000 b.g./ha. Se poate cultiva în diferite condi¡ii de sol, asigurând cultivatorilor flexibilitate în gestionarea terenurilor. În regiunile cu infestare puternicå de Lupoaie este obligatoriu tratamentul cu erbicid pe baza de imazamox.

N4LM408 - NUSEED Semitardiv, Clearfield, linoleic, cu productivitate ridicatå. Înål¡imea plantelor: 170-180 cm; vigoare bunå a plantelor (8), toleran¡å bunå la secetå (8), uniformitate foarte bunå la înflorire (9), rezisten¡å bunå la frângere (8), sånåtatea foarte bunå la sfâr¿itul sezonului (9); poten¡ial de produc¡ie 3,5-5,5 t/ha; con¡inut ridicat de ulei. Toleran¡å bunå la manå (7), acceptabilå la putregaiul alb (6), bunå la påtarea brunå (7), medie la Lupoaie (5).

Densitatea recomandatå: 55-65.000 b.g./ha. Puternic, conceput pentru a ajuta la combaterea buruienilor ¿i bolilor; se poate cultiva în toate zonele de culturå, cu precizarea cå în regiunile cu infestare puternicå Lupoaie este obligatoriu tratamentul cu erbicid pe baza de imazamox.

bunå, con¡inut ulei ridicat (47-48%), con¡inut acid oleic ridicat (87-89%), criterii agronomice: talie medie, pozi¡ia capitolului 45°. Toleran¡å la boli: mana (Plasmopara helianthi) RM9: foarte bunå; påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis/Diaporthe helianthi): foarte bunå; putregaiul alb (Sclerotinia scletoriorum) pe capitul: foarte bunå; putregaiul alb (Sclerotinia scletoriorum) pe tulpinå: bunå; înnegrirea tulpinilor (Phoma macdonaldi): bunå.

Recomandat tuturor zonelor de culturå.

Aspria Seeds AS33102KLDM Simplu, Clearfield, semitimpuriu, 52 zile, punct forte: rezisten¡å la secetå. Înål¡ime medie, port capitul curbat, MMB ridicat, rezistent la manå, rezisten¡å bunå la ruginå, foarte bunå la Phoma, foarte bunå la Sclerotinia la capitul ¿i colet, rezisten¡å bunå la secetå, frig ¿i cådere, con¡inut ridicat de ulei, poten¡ial de produc¡ie ridicat.

Densitate: zone cu rezervå de apå 60-65.000 b.g./ha, secetoase 50-55.000 b.g./ha, irigat 65-70.000b.g./ha.

AS34106OR Semitimpuriu, 53 zile. Puncte forte: rezisten¡å la Orobanche ¿i poten¡ial ridicat. OR8, înål¡ime medie, port capitul pu¡in curbat, MMB mediu, foarte rezistent la manå, rezisten¡å bunå la ruginå ¿i Phoma, rezisten¡å foarte bunå la Sclerotinia la capitul ¿i bunå la colet, rezisten¡å bunå la secetå, foarte bunå la frig, bunå la cådere, con¡inut mediu de ulei, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Densitå¡i: zone cu rezervå de apå 60-65.000 b.g./ha, zone secetoase 5055.000 b.g./ha, 65-70.000 b.g./ha.

RGT VOLLCANO HO CLP

AS37131SU

Semitimpuriu, rezisten¡å la cådere foarte bunå; poten¡ial de produc¡ie ridicat, vigurozitate bunå, polenizare foarte

Simplu, semitimpuriu, 52 zile. OR 5, înål¡ime medie-înaltå. Punct forte: rezisten¡a la Tribenuron Methyl. Port uuu Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI uuu capitul pu¡in curbat, MMB mediu, rezistent la manå, rezisten¡å bunå la ruginå, foarte bunå la Phoma ¿i Sclerotinia atât la capitul, cât ¿i la colet, rezisten¡å bunå la secetå, medie la frig, bunå la cådere, con¡inut ridicat de ulei, poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat.

Densitå¡i: zone cu rezervå de apå 60-65.000 b.g./ha, zone secetoase 5055.000 b.g./ha, 65-70.000 b.g./ha.

BASF LORIS CLP Primul hibrid de floarea-soarelui Clearfield Plus din portofoliul de semin¡e BASF. Performant, cu produc¡ie stabilå, adecvat pentru tehnologie intensivå. Toleran¡å mare la Phomopsis, bunå vigoare timpurie, toleran¡å geneticå ridicatå la rasele Orobanche A-G. Se adreseazå fermierilor care aplicå o tehnologie intensivå de cultivare, pentru produc¡ii mari, cu con¡inut ridicat de ulei, indiferent de factorii de stres climatic. Bunå vigoare timpurie, talie mediuînaltå ¿i toleran¡å ridicatå la cådere.

Toleran¡å geneticå ridicatå la toate rasele de Orobanche (A > G) ¿i la bolile pågubitoare, precum Phomopsis. Dacå este cultivat pe soiuri fertile, densitatea recomandatå este între 60-65.000 b.g./ha. În zonele cu soluri sårace, cu umiditate scåzutå, se recomandå o densitate între 55-60.000 b.g./ha. Maturitate (4), vigoare timpurie (7), momentul înfloritului (5), înål¡imea plantei (7), toleran¡a la cådere (7), con¡inutul de ulei (9).

COLORIS CL Semitimpuriu, Clearfield, cu produc¡ii stabile chiar ¿i în condi¡ii de stres climatic. Performant, u¿or de cultivat, vigoare excelentå, cu cre¿tere rapidå ¿i uniformitate bunå în primåvarå, toleran¡å geneticå ridicatå la rasele Orobanche A-G, toleran¡å excelentå la verticiolozå (Verticilium dahliae), bunå toleran¡å la manå (Plasmopara hastedii).

30

O alegere excelentå pentru fermierii care î¿i doresc produc¡ii ridicate ¿i stabile, chiar ¿i în condi¡ii climatice dificile.

Flexibil ¿i performant, cu vigoare timpurie foarte bunå, cre¿tere rapidå ¿i uniformå. Talie medie, ceea ce le oferå o foarte bunå toleran¡å la cådere.

Densitatea recomandatå la însåmân¡are este de 55-60.000 b.g./ha, pentru solurile sårace, cu umiditate micå, respectiv 60-65.000 b.g./ha la hectar pentru solurile fertile, cu o bunå umiditate. Toleran¡a ridicatå la cele mai pågubitoare boli ale florii-soarelui. Toleran¡å excelentå la Verticilium, toleran¡å geneticå ridicatå la Orobanche (rasele A>G) ¿i o bunå toleran¡å la manå. Toleran¡å la Orobanche A>G. Maturitate (4), vigoare timpurie (8), momentul înfloritului (6), înål¡imea plantei (5), toleran¡å la cådere (8), con¡inut de ulei (6). Toleran¡å la boli: Verticillium (9), Phomopsis (6), Sclerotinia (6), Macrophomina (7), Alternaria (7), Puccinia (9).

Densitate: soluri fertile, cu umiditate bunå 60-65.000 b.g./ha, soluri sårace, cu umiditate scåzutå 55-60.000 b.g./ha.

private. În testarea RITAC APPR s-a clasat pe locul I pe segmentul de Clearfield linoleic în 2019. Toleran¡å foarte bunå la boli, în special Sclerotinia de colet ¿i calatidiu ¿i Phomopsis, un avantaj în rota¡ia scurtå. Talie medie a plantelor, omogenitate ¿i regularitate, la care este adåugatå rezisten¡a la cådere ¿i frângere inclusiv dupå atingerea pragului de maturitate fiziologicå, avantaje ce se transpun într-o recoltare facilå.

Caussade Semences

MARBELIA CL

CSF 18223 CLP - Nou! Genera¡ie nouå, semitardiv, linoloeic, care poate fi cultivat în tehnologia Clearfield+. Pozi¡ia calatidiului semierectå garanteazå un avantaj în ceea ce prive¿te fenomenul de “Sunburn”, o reducere considerabilå a riscului de diminuare a poten¡ialului de produc¡ie datorat acestui fenomen, care poate ajunge pânå la 30%. Sensibilitatea reduså la boli precum Sclerotinia, Alternaria ¿i Phomopsis îl recomandå pentru diferite areale, indiferent de presiunea pe boli specifice. Omogenitatea ¿i regularitatea plantelor, precum ¿i desicarea controlatå a semin¡elor dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice garanteazå o recoltare facilå.

De nouå genera¡ie, timpuriu-semitimpuriu, cu con¡inut ridicat de acid oleic, Clearfield. Toleran¡å foarte bunå la boli, în special Phomopsis ¿i Vericilium Dahliae, pânå la 8 rase de Plasmopara Hasteldii ¿i rezisten¡å la parazitul Orobanche Cumana pânå la rasa E. Este pretabil ¿i recomandat pentru cultura a doua, dupå recoltarea cerealelor påioase(orz). Poten¡ial de produc¡ie foarte bun în diferite condi¡ii pedo-climatice, ceea ce-i conferå un grad ridicat de rusticitate.

Semitimpuriu, ce se presteazå la tehnologii intensive, cu un comportament bun, inclusiv în perioade secetoase. Aparatul foliar este mediu ca dimensiune, catalidiu mediu, foarte bine fecundat (inclusiv mijloc), port semierectînclinat (evitå arsurile solare din perioada polenizårii), achene pline, de dimensiune medie (chiar ¿i în condi¡ii dificile, Orobanche, secetå), maså hectolitricå foarte bunå, cu valori înregistrate de peste 40 kg/hl. Rezultate bune ob¡inute atât în teståri, cât ¿i în ferme o recomandå ca fiind unul dintre cei mai stabili ¿i productivi hibrizi din segmentul CL lino din România.

CSF 18108 CL - Nou!

CSF 18907 SU - Nou!

Rezultate deosebite de produc¡ie atât în testårile interne, cât ¿i în re¡ele

Timpuriu, cu toleran¡å la erbicidele sulfonil-ureice pe bazå de uuu

KALEDONIA HO CL (CSF 17116 HO CL) - Nou!

Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI uuu tribenurom-metil. Caracterizat printr-o bunå vigoare la råsårire, regularitate ¿i omogenitate.

Talia plantelor este micå-medie, iar înflorirea ¿i maturitatea fiziologicå sunt timpurii-semitimpurii, ceea ce reprezintå un avantaj în exploatarea terenului, în sensul cå poate fi cultivat ca ¿i cultura a doua. Are un comportament bun în condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å, pentru cultivare în toate zonele pretabile culturii.

De asemenea, prezintå rezisten¡å la cådere ¿i frângere a tulpinilor, la Verticilium Dahliae ¿i la parazitul Orobanche cumana pânå la rasa F.

Corteva P64LE25 Semitimpuriu, cu poten¡ial extraordinar ¿i stabil de produc¡ie, cu rezisten¡å la erbicidul Express.

Rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pânå la rasa G inclusiv (BR1 & BR3). Foarte tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å. Toleran¡å mare la Phomopsis ¿i Sclerotinia, precum ¿i la rasele de manå cunoscute în România.

Sistem radicular foarte bine dezvoltat, cu capacitate de explorare foarte ridicatå, rezultate excep¡ionale în condi¡ii nefavorabile. Se recomandå în toate zonele de culturå, chiar ¿i în cele infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Densitå¡i recomandate: neirigat 5558.000 b.g./ha, irigat 58-62.000 b.g./ha.

P64LE99 Semitimpuriu, cu cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie, cu rezisten¡å la erbicidul Express ¿i o bunå plasticitate ¿i adaptabilitate. Rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana) inclusiv rasa E, tolerant pânå la rasa G inclusiv (BR1 & BR3). Toleran¡å mare la Phomopsis ¿i Sclerotinia, atât pe tulpinå, cât ¿i pe ca32

latidiu, precum ¿i la rasele de manå cunoscute în România, cu o bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere. Toleran¡å foarte bunå la secetå ¿i ar¿i¡å. Talie echilibratå, tulpinå puternicå, sistem radicular foarte bine dezvoltat.

Se recomandå a fi cultivat în toate zonele de culturå a florii-soarelui, chiar ¿i în cele infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresive decâ rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Densitå¡i recomandate: neirigat 6570.000 b.g./ha, irigat: 68-72.000 b.g./ha.

P64LE136 Talie medie, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, foarte bine adaptat condi¡iilor din România cu productivitate excep¡ionalå. Tolerant la Lupoaie (Orobanche cumana) pânå la rasa G (BR1 & BR2), rezisten¡å la rasele de manå cunoscute în România, la Phomopsis ¿i Sclerotinia. Rezultate excep¡ionale în condi¡ii favorabile ¿i nefavorabile.

Se recomandå pe terenurile neinfestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresivå decât rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Densitå¡i recomandate: neirigat 5558.000 b.g./ha, irigat 58-62.000 b.g./ha.

P64LE137 - Nou! Cea mai bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å din România, foarte bine adaptat condi¡iilor locale, cu productivitate excep¡ionalå.

Cea mai ridicatå rezisten¡å geneticå la Lupoaie din România (Orobanche cumana) pânå la rasa G inclusiv (BR1, BR2 & BR3) ¿i rezisten¡å geneticå la rasele de manå cunoscute în România.

Rezultate excep¡ionale în condi¡ii grele de culturå, cât ¿i în anii foarte favorabili.

Se recomandå în zonele de culturå unde terenurile nu sunt infestate cu Lupoaie (Orobanche cumana) mai agresivå decât rasa G, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Densitå¡i recomandate: neirigat: 5558.000 b.g./ha, irigat 58-62.000 b.g./ha.

P64LP130 Rezultate excelente în condi¡ii dificile de climå ¿i tehnologie reduså.

Semitimpuriu, Clearfield Plus, imbatabil în condi¡ii de secetå. Rezisten¡å geneticå la rasele de manå cunoscute în România. Rezisten¡å geneticå ¿i tehnologicå la Lupoaie (Orobanche cumana) BR1 & BR2. Toleran¡å bunå la Sclerotinia ¿i Phomopsis. Grad ridicat de autofertilitate, înregistrând produc¡ii ridicate în zone cu entomofaunå polenizatoare mai reduså. Se recomandå în zonele de culturå a florii-soarelui cu grad de infestare cu Lupoaie (Orobanche cumana) peste rasa E, pe terenuri cu grad ridicat de infestare cu buruieni dicotiledonate.

Densitå¡i recomandate: neirigat: 5560.000 b.g./ha, irigat: 60-64.000 b.g./ha.

Donau Saat Hibrizii recomanda¡i sunt ameliora¡i ¿i realiza¡i în România. În catalogul ISTIS, Donau Saat este înregistratå la companii române¿ti, iar hibrizii au codul 1, astfel sunt accepta¡i în cadrul proiectelor cu fonduri UE, în care fermele au declarat cå vor utiliza hibrizi autohtoni sau române¿ti.

ALVAREZ IR Simplu, mijlociu ca maturitate, perioada de vegeta¡ie 98 - 108 zile, poten¡ial foarte bun de produc¡ie. Pregåtit tehnologiei Clearfield. Toleran¡å bunå fa¡å de boli Phomopsis ¿i Alternaria sp.

Tolerant la condi¡ii de stres, în special secetå, grad mare de autocompatibilitate (peste 80%), toleran¡å crescutå fa¡å de Lupoaie (Orobanche cumana) pânå la rasa G. MMB în medie 60 g, MH 40 kg, ulei 48-50%. Tulpinå mijlociu-înaltå; aparat foliar bogat, frunze de culoare verde intens. Capitul mediu-mare (diamentru 20-22 cm), convex, bine acoperit cu boabe, u¿or înclinat. Recomandat pentru toate zonele favorabile florii-soarelui, chiar ¿i în cele unde este atac de Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI Lupoaie, aplicându-se erbicide pe baza de imidazoline. Densitate: 55.000 pl/ha.

GOLDIMI Simplu, semitardiv, perioadå de vegeta¡ie: 110-115 zile, poten¡ial de produc¡ie foarte bun, chiar ¿i în zone secetoase. Rezistent la erbicide pe baza de imidazoline, tehnologia Clearfield. Toleran¡å foarte bunå la condi¡iile de secetå.

Toleran¡å bunå fa¡å de atacul principalelor boli foliare: Phomopsis, Phoma, Alternaria. Grad mare de autocompatibilitate ¿i adaptabilitate foarte bunå la diferite condi¡ii de mediu ¿i culturå.

MMB 53-60 g, MH 36-39 kg, ulei 4648%. Tulpinå de înål¡ime medie - înaltå, cu port semiaplecat (chiar sub capitul).

Capitul mijlociu-mare, plat, sub¡ire, bine acoperit cu semin¡e. Se poate cultiva în toate zonele favorabile pentru floareasoarelui, mai pu¡in în cele unde exista atac de Lupoaie, unde se poate culitva doar aplicând tehnologia Clearfield.

Densitate: 53-55000 pl/ha.

Profitul agricol 46/2019

QC BRAVO Simplu, semitimpuriu, maturitate fiziologicå 100-108 zile, rezisten¡å la erbicidele pe bazå de tribenuron metil 75, rezisten¡å la Lupoaie pânå la rasa E. Comportament bun fa¡å de atacul bolilor foliare (Phomopsis, Alternaria sp.)

Foarte bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere. MMB 60-65 gr, MH 40 kg, ulei 5051%, tulpinå mijlociu-înaltå, capitul mijlociu-mare, plan ¿i foarte bine acoperit cu semin¡e. Înclinare foarte bunå a capitolului are o bunå rezisten¡å la frângerea sub capitul.

Se poate cultiva în toate zonele agricole ale ¡årii, mai pu¡in în cele unde au apårut rase mai noi ¿i agresive de Lupoaie. Densitate: 55.000 pl/ha.

UNOSUN Simplu, semitimpuriu, maturitate fiziologicå 110-115 zile, rezisten¡å la erbicidele pe bazå de tribenuron metil 75. Comportament bun fa¡å de atacul

bolilor: rezistent la înnegrirea tulpinilor (Phoma masdonald), mediu rezistent la påtarea brunå-cenu¿ie (Phomopsis helianthin), sensibil la Lupoaie (Orobanche ssp.). Foarte bunå rezisten¡å la cådere ¿i frângere. Såmân¡a are forma rotunjitå, de culoare negru închis; MMB 60-67 gr, MHL 38-40 kg, ulei peste 44%.

Tulpinå mijlociu-înaltå, capitul mijlociumare, bine acoperit cu semin¡e, capitul înclinat, cu tijå arcuitå. Se poate cultiva în toate zonele agricole, mai pu¡in în cele în care existå infestare cu Lupoaie.

Densitatea: 55.000 plante/hectar.

Expert Agribusiness RUSTICA 172 Mijlociu, rezistent la erbicidele pe bazå de tribenuron metil, se define¿te prin adaptabilitate, plasticitate ecologicå, rezisten¡å la parazitul Orobanche cumana ¿i patogenul Plasmopara halstedi, frecvent întâlnit în ultimii uuu

33

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI uuu ani, prin poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i prin toleran¡å ridicatå la seceta pedologicå ¿i ar¿i¡a atmosfericå.

Poten¡ial de produc¡ie 3,8-5,1t/ha.

Produc¡ia maximå în condi¡ii de testare, 2019, neirigat - 4,35 t/ha la Fundulea-Cålåra¿i ¿i de 4,92 t/ha la Sårule¿ti-Cålåra¿i.

Euralis Semin¡e ES JANIS CLP Semitardiv, linoleic, Clearfield Plus, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G. Ulei: 47%. Comportament agronomic foarte bun, toleran¡å foarte bunå la stresul climatic. Pierderi minime la recoltare datoritå unei talii reduse.

Foarte bine adaptat pentru tehnologie semi-intensivå ¿i intensivå. Produc¡ii ob¡inute în 2019: Sårule¿ti (CL) 4.712 kg/ha; Dâlga (CL) 4.537 kg/ha; Buzuoie¿ti (OT) 4.360 kg/ha; Bråne¿ti (IF) 4.200 kg/ha; Vucova (TM) 4.284 kg/ha; Inand (BH) 4.179 kg/ha; Furcule¿ti (TR) 3.882 kg/ha; Vetri¿oara (VS) 3.800 kg/ha; Secuieni (NT) 3.788 kg/ha; Po¿ta Câlnåu (BZ) 3.695 kg/ha; Tuluce¿ti (GL) 3.500 kg/ha.

ES ANTHEMIS CLP - Nou! Semitimpuriu, linoleic, Clearfield Plus. Rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa G. Ulei: 52%. Tulpinå robustå, toleran¡å foarte bunå la cådere.

Toleran¡å foarte bunå la mana floriisoarelui. Produc¡ii ob¡inute în 2019: Sårule¿ti (CL) 5.117 kg/ha; Inand (BH) 4.321 kg/ha; Mircea Vodå (BR) 3.940 kg/ha; Mereni (CT) 3.679 kg/ha; Caracal (OT) 3.571 kg/ha.

scurtå ¿i robustå, conferind o toleran¡å foarte bunå la cådere. Foarte bine adaptat pentru tehnologie semiintensivå ¿i intensivå. Produc¡ii ob¡inute în 2019: Sårule¿ti (CL) 5.126 kg/ha; Dâlga (CL) 4.894 kg/ha; Negre¿ti (VS) 4.226 kg/ha; Valea Cânepii (BR) 4.080 kg/ha; Caracal (OT) 4.023 kg/ha; Inand (BH) 3.975 kg/ha; Amzacea (CT) 3.853 kg/ha; Po¿ta Câlnau (BZ) 3.622 kg/ha.

ES EUROMIS CL Timpuriu (103 zile perioadå de vegeta¡ie), linoleic, Clearfield, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa F. Ulei: 48%. Toleran¡å foarte bunå la stres, foarte adaptat pentru tehnologie semiintensivå ¿i stres climatic.

Produc¡ii ob¡inute în 2019: Fundulea (CL) 4.620 kg/ha; Ciume¿ti (SM) 4.504 kg/ha; Dåbuleni (DJ) 4.178 kg/ha; Caracal (OT) 4.038 kg/ha; Secuieni (NT) 3.787 kg/ha; Furcule¿ti (TR) 3.719 kg/ha.

FD15CL44

Germina CODIZOL CL Linoleic, semitimpuriu, cu vigoare foarte bunå la pornirea în vegeta¡ie.

Råspunde bine la tehnologie intesivå.

Rezisten¡å la frângere ¿i cådere, toleran¡å crescutå la principalii agen¡i patogeni. Vigoare foarte bunå, talie medie, capitul mediu-mare, semierect, procent scåzut semin¡e seci. Con¡inut ulei: 4850%, MH 40-42 kg/hl; MMB 60-67 g, poten¡ial 3,5-4,5 t/ha. Adaptabil la diferite tipuri de sol. Densitatea recomandatå: 60- 70.000 b.g./ha.

ES TERRAMIS CL Cel mai vândut hibrid linoleic din gama Euralis.

Semitardiv, linoleic, Clearfield, rezisten¡å geneticå la Orobanche pânå la rasa F. Ulei 47%. Vigoare foarte bunå la råsårire. Maså hectolitricå foarte bunå.

Toleran¡å ridicatå la stres. Tulpinå 34

semin¡e. Perioadå de vegeta¡ie: 118122 zile. Ulei: 50-52%.

Rezisten¡å la erbicide de tip sulfonilureic - sistem Express-Sun, rezisten¡å geneticå la manå, produså de patogenul Plasmopara halstedii. Tolerant la påtarea brunå (Phomopsis helianthi) ¿i la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Rezistent la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele F-. Grad ridicat de autofertilitate (70%), înregistrând produc¡ii ridicate în zone cu entomofaunå polenizatoare mai reduså.

Densitate recomandatå: neirigat: 60.000-62.000 plante recoltabile/ha; irigat: 63.000-67.000 pl. rec./ha.

Se recomandå a fi cultivat în toate zonele favorabile, cu excep¡ia celor infestate cu parazitul Lupoaia, rasele noi, mai virulente. Nu este recomandat în zonele în care sunt prezente cele mai noi ¿i mai virulente rase ale parazitului Lupoaia (Bråila, Constan¡a - zonele apropiate de Dunåre).

INCDA Fundulea FD15E27 Semitardiv, capacitate de produc¡ie: 3.800-4.000 kg/ha. Stabilitate ridicatå, cantitativå ¿i calitativå a recoltei de

Semitardiv, bunå plasticitate ecologicå, stabilitate ridicatå, cantitativå ¿i calitativå a recoltei de semin¡e. Capacitate de produc¡ie: 4.000-4.200 kg/ha.

Con¡inut de ulei: 50-51%. Perioadå de vegeta¡ie: 128-130 zile.

Prezintå rezisten¡å la erbicide de tip imidazolinone - cultivat în sistem Clearfield. Rezisten¡å geneticå la manå (Plasmopara halstedii), tolerant la påtarea brunå (Phomopsis helianthi), la påtarea neagrå (Phoma macdonaldi) ¿i la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Rezistent la atacul parazitului Lupoaia (Orobanche cumana), rasa E. Grad ridicat de autofertilitate (75%), înregistrând produc¡ii ridicate în zonele cu entomofaunå polenizatoare mai reduså.

Densitå¡i recomandate: neirigat: 52.000 - 57.000 pl. rec.ha; irigat: 60.000 - 65.000 pl.rec./ha. Este recomandat pentru toate zonele de culturå a floriisoarelui din România, cu excep¡ia celor infestate cu parazitul Lupoaia, rasele noi, mai virulente. uuu Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI PERFORMER uuu Hibridul a fost creat la INCDA Fundulea ¿i înregistrat în anul 1996, reînscris în lista oficialå în anul 2019.

Semitardiv, talie înaltå a plantelor, foliaj bogat de culoare verde-deschis, calatidiu de mårime mijlocie-mare, convex, compact, semiînclinat, semin¡e de formå ovoid-alungitå, negre.

Capacitate de produc¡ie: 3.7004.000 kg/ha. Con¡inut mediu de ulei: 5253%. Rezisten¡å medie la putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), tolerant la putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum).

Rezistent la cådere.

Recomandat în toate zonele favorabile florii-soarelui din România, cu excep¡ia celor în care solul este infestat cu Lupoaie.

KWS Semin¡e KWS ACER CL Clearfield, timpuriu, cu calatidiu concav de mårime medie spre mare, ulei 48-50%, poten¡ial 3,8-4,8 t/ha. Productivitate excelentå, talie medie spre înaltå, toleran¡å bunå la boli ¿i la secetå, excelentå la frângerea ¿i cåderea tulpinilor. Recomandat în toate zonele de culturå. Poate fi cultivat ¿i în jumåtatea nordicå a ¡årii sau în culturå succesivå, în sud.

Rezistent la Orobanche rasa E, se recomandå aplicarea tratamentului cu imazamox în zonele cu presiune a raselor E+ sau F.

KWS ACHILLES CLP Clearfield Plus, semitardiv, cu rezisten¡å la Orobanche rasa E, plante de înål¡ime medie, frunze mari, de culoare verde închis, cu gofrare medie, calatidiu aplecat, de formå platå, cu tijå curbatå, de mårime mare. Såmân¡å de mårime medie, cu formå ovoid îngustå, neagrå, cu inser¡ii laterale gri închis. MH 42-45 kg/hl, toleran¡å bunå la secetå, poten¡ial mare de produc¡ie, stabil atât în sistem 36

de culturå mediu, cât ¿i intensiv, toleran¡å foarte bunå la bolile florii-soarelui, rezisten¡å bunå la frângere ¿i cådere.

Este recomandat în toate zonele de culturå din sud, vest, nord-vest ¿i jumåtatea sudicå a Mol dovei. Se poate semåna oricând în interiorul epocii optime.

KWS APACHE CL Clearfield, semitardiv, cu rezisten¡å la Orobanche rasa E. Plante de înål¡ime medie, frunze de mårime medie, de culoare verde mediu, cu gofrare slabå. Capitul aplecat, de mårime medie, de formå u¿or convexå, cu tija foarte curbatå.

Boabe mici, cu forma ovoid îngustå, de culoare mediu brunå, fårå inser¡ii de altå culoare, MH 45-48 kg/hl. Toleran¡å bunå la secetå, poten¡ial foarte mare de produc¡ie, stabil atât în sistem mediu, cât ¿i intensiv.

Toleran¡å foarte bunå la boli, rezisten¡å bunå la frângere ¿i cådere.

Recomandat în toate zonele de culturå din sud, vest, nord-vest ¿i jumåtatea sudicå a Moldovei.

Se poate semåna oricând în interiorul epocii optime. Se recomandå aplicarea tratamentului cu imazamox în zonele cu presiune a raselor E+ sau F.

Limagrain LG 50.635 CLP Cel mai productiv hibrid semitimpuriu CLP din portofoliul Limagrain.

Ulei 48-49%, bunå toleran¡å la principalele boli (Plasmopara, Phoma, Macrophomina, Alternaria ¿i Puccinia).

Rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G, recomandat tuturor zonelor de culturå. Toleran¡å la boli: putregaiul alb (Calatidiu) Sclerotinia sclerotiorum: medie, rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi), påtarea neagrå (Phoma spp): bunå, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi): foarte bunå, rugina neagrå/brunå

(Puccinia helianthi): foarte bunå. Semitimpuriu de tip Clearfield, rezistent genetic la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G. Vigoare foarte bunå dupå råsårire, plante puternice, cu sistem foliar bogat. 116-122 zile pânå la maturitatea fiziologicå. Talie medie/înaltå: 175-185 cm, pozi¡ie calatidiu la maturitate-aplecatå. Semin¡e mari, cu MMB ridicat: 60-65 gr ¿i MH 40-42 kg/hl.

Densitatea recomandatå: 50-53.000 pl. rec/ha, conceput pentru a fi folosit în sistemul de produc¡ie Clearfield. În anii cu precipita¡ii abundente este recomandatå efectuarea preventivå a 1-2 tratamente cu fungicide în vegeta¡ie.

LG 59.580 SX Timpuriu sulfo, rezistent genetic la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G, cu toleran¡å deosebitå la secetå.

Con¡inut ridicat ulei: 49-50%. Bunå toleran¡å la principalele boli (Plasmopara, Puccinia ¿i Verticillium). Rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G. Recomandat pentru zonele secetoase din sudul ¿i estul României.

Toleran¡a la boli: putregaiul alb (Calatidiu), Sclerotinia sclerotiorum: medie.

Rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, påtarea neagrå (Phoma spp): medie, ofilirea vascularå (Verticillium dahliae): foarte bunå, rugina neagrå/brunå (Puccinia helianthi): foarte bunå.

Vigoare bunå dupå råsårire, plante puternice, cu sistem foliar bogat, numår de zile pânå la maturitatea fiziologicå: 112-116, talie înaltå 185-190 cm, pozi¡ie calatidiu la maturitate: semiaplecatå, semin¡e mari, cu MMB ridicat: 60-62 gr ¿i MH 40-44 kg/hl.

Densitatea recomandatå 50-55.000 pl. rec./ha. Conceput pentru a fi folosit în sistemul Sulfo. În anii cu precipita¡ii abundente, recomandåm efectuarea preventivå a 1-2 tratamente cu fungicide în vegeta¡ie.

LG 50.479 SX - Nou! Timpuriu sulfo, rezistent genetic la Lupoaie (Orobanche cumana), uuu Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI uuu rasele A-G, cu poten¡ial de produc¡ie ridicat. Con¡inut ridicat ulei: 49-50%. Foarte bunå toleran¡å la principalele boli (Plasmopara, Phomopsis ¿i Verticillium). Rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana), rasele A-G. Recomandat pentru zonele de culturå. Toleran¡å la boli: putregaiul alb (Calatidiu) Sclerotinia sclerotiorum: medie, rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, påtarea brunå ¿i frângerea tulpinilor (Phomopsis helianthi): foarte bunå, putregaiul uscat (Macrophomina phaseolina): bunå, alternarioza (Alternaria helianthi): bunå.

Vigoare bunå dupå råsårire, plante puternice, cu sistem foliar bogat, 110-114 zile pânå la maturitatea fiziologicå. Talie: 170-185 cm, pozi¡ie calatidiu la maturitate semi-aplecatå, semin¡e mari, cu MMB ridicat: 58-60 gr ¿i MH: 45-47 kg/hl.

Densitatea recomandatå: 50-53.000 pl. rec./ha. Este conceput pentru a fi folosit în sistemul de produc¡ie Sulfo. În anii cu precipita¡ii abundente este recomandatå efectuarea preventivå a 1-2 tratamente cu fungicide în vegeta¡ie.

LG 50.797 CLP Semitimpuriu, Clearfield Plus, cu con¡inut ridicat de ulei ¿i acid oleic: con¡inut de acid oleic de minim 88% ¿i ulei 50-52%.

Poten¡ial de produc¡ie ridicat, con¡inut ridicat ¿i stabil de acid oleic. Bunå toleran¡å la principalele boli (Plasmopara, Verticillium ¿i Puccinia). Rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana) rasele A-G, recomandat tuturor zonelor de culturå. Toleran¡a la boli: putregaiul alb (tulpina - Sclerotinia sclerotiorum): bunå, putregaiul uscat (Macrophomina phaseolina) bunå, rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, ofilirea vascularå (Verticillium dahliae): foarte bunå, rugina neagrå/brunå (Puccinia helianthi) foarte bunå. Vigoare bunå dupå råsårire, 110-112 zile pânå la maturitatea fiziologicå, talie medieînaltå: 170-180 cm, pozi¡ie calatidiu 38

semi-aplecatå. Semin¡e mari, cu MMB ridicat: 58-60 gr ¿i MH: 47-49 kg/hl.

Densitatea recomandatå: 53-55.000 pl. rec./ha. Conceput pentru a fi folosit în sistemul de produc¡ie Clearfield Plus.

Pentru securizarea con¡inutului de acid oleic vå rugåm respecta¡i recomandårile tehnologice specifice sistemului de produc¡ie HO (distan¡a de izolare, semånatul în a doua parte a epocii optime, fertilizare echilibratå, recoltarea cât mai aproape de umiditatea STAS).

LG 54.92 HOCL Semitimpuriu, Clearfield, cu con¡inut ridicat de ulei ¿i acid oleic: con¡inut de acid oleic de minim 88% ¿i ulei 4849%. Poten¡ial de produc¡ie ridicat, con¡inut ridicat ¿i stabil de acid oleic indiferent de condi¡iile climatice din perioada de umplere a boabelor. Bunå toleran¡å la principalele boli (Plasmopara, Phoma, Macrophomina ¿i Puccinia).

Rezisten¡å geneticå la Lupoaie (Orobanche cumana) rasele A-G, bunå toleran¡å la cådere ¿i frângere. Recomandat tuturor zonelor de culturå. Toleran¡å la boli: putregaiul alb (Calatidiu) Sclerotinia sclerotiorum: bunå, rezistent genetic la majoritatea raselor de manå (Plasmopara helianthi) din România, påtarea neagrå (Phoma spp): foarte bunå, rugina neagrå/brunå (Puccinia helianthi): foarte bunå. Vigoare bunå dupå råsårire. 108-112 zile pânå la maturitatea fiziologicå, talie medie: 160-175 cm, pozi¡ie calatidiu semi-aplecatå, semin¡e mari, cu MMB ridicat: 60-62 gr ¿i MH: 46-48 kg/hl.

Densitatea recomandatå: 53-55.000 pl. rec./ha. Conceput pentru a fi folosit în sistemul de produc¡ie Clearfield.

poten¡ial de produc¡ie ridicat, flexibilitate în controlul buruienilor. Înflorit semitimpuriu, plantå înaltå. Capitul cu formå u¿or convexå, pozi¡ie semi-ridicatå. MMB: 50-55 g, con¡inut ulei: 4547%. Agronomie: vigoare la råsårire (8), cådere (6), Orobanche E, mana RM9, Phomopsis (9), Sclerotinia (capitul) (6), Sclerotinia (tulpina) (6), Verticilium (7).

MAS 89.IR Semitimpuriu, linoleic, Clearield, remarcabil prin talia scurtå. Mixul perfect între produc¡ie, securitate ¿i con¡inut în ulei. Talie scurtå, tulpinå puternicå, recoltat u¿or. ¥nflorit semitimpuriu, înål¡imea plantei scurtå-medie. Capitul: for ma u¿or convexå, pozi¡ie u¿or înclinatå.

MMB: 55-60 g, ulei: 45-47%. Vigoare la råsårire (8), cådere (9), Orobanche E, manå RM9, Phomopsis (8), Sclerotinia (capitul) (8), Sclerotinia (tulpinå) (7), Verticilium (7).

MAS 92.CP Clearfield Plus, semitardiv, linoleic, tehnologie nouå, produc¡ie mai mare.

Cele mai bune performan¡e vor fi ob¡inute în condi¡ii de semånat timpuriu.

Adaptabilitate ridicatå, foarte bunå rezisten¡å la boli. Înflorit semitimpuriu, talie înaltå, capitul de formå convexå, cu pozi¡ie înclinatå. MMB: 53 - 59 g, ulei: 44-49%.

Vigoare la råsårire (7), cådere (6), Orobanche E, manå RM9, Phomopsis (7), Sclerotinia (capitul) (8), Sclerotinia (tulpinå) (9), Verticilium (7).

RAGT Mas Seeds MAS 83.SU Notare: 1-3 sensibil, 4 - 6 mediu - bun, 7 - 9 tolerant - excelent.

Semitimpuriu, tolerant la TBMT, cu o extraordinarå adaptabilitate, linoleic,

RGT SIKLLOS CL Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i constant în toate zonele de culturå, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Valorificå cu succes ¿i terenurile mai sårace. Prezintå atât o bunå rezisten¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, cât ¿i o foarte bunå toleran¡å la boli uuu Profitul agricol 46/2019

DOSAR: HIBRIZI DE FLOAREA-SOARELUI uuu precum Phomopsis, Plasmopara, Sclerotinia pe capitul ¿i rådåcinå. Se recomandå cultivarea cu densitå¡i de 55-60.000 pl/ha (neirigat) ¿i între 60-65.000 pl/ha (irigat).

RWA FURIOUS CLP

Poten¡ial de produc¡ie ridicat corelat cu un con¡inut foarte bun în ulei, toleran¡å la boli ¿i rezisten¡å foarte bunå la cådere ¿i frângere. Rezisten¡å la Orobanche cumana pânå la rasa E. Toleran¡å foarte bunå la secetå. Ulei: 47-48%. Se recomandå cultivarea cu densitå¡i de 5560.000 pl/ha în regim neirigat ¿i între 60-65.000 pl/ha în condi¡ii de irigat.

Primul în câmp, primul la produc¡ii, primul la rentabilitate.

Semitardiv, linoleic, Clearfield Plus, pornire în vegeta¡ie bunå, talia plantelor medie-înaltå, toleran¡å la frângere bunå, toleran¡å la Sclerotinia bunå, fårå rezisten¡å la Orobanche, pozi¡ia calatidiului aplecatå, MMB ~ 56-58 g, culoarea semin¡ei neagrå, con¡inut de ulei - 4648%, poten¡ial de produc¡ie - 4.800 kg/ha. Se preteazå semånatului timpuriu.

Densitate: 60-65.000 b.g./ha.

RGT CLLIF CL

PATRICIA CL

Timpuriu, ce se poate cultiva în zonele puternic infestate cu Lupoaie.

Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, ulei 48-49%, bunå vigurozitate dupå råsårire, excelentå stare fitosanitarå/bunå, toleran¡å la principalele boli, bunå adaptabilitate în condi¡ii de secetå. Se recomandå cultivarea cu densitå¡i de 55-60.000 pl/ha în regim neirigat ¿i 6065.000 pl/ha în condi¡ii de irigat.

Timpuriu, Clearfield, linoleic, mårimea calatidiului - medie, talia plantelor: medie/înaltå, 170 cm, toleran¡å la Sclerotinia bunå, pozi¡ia calatidiului - semierectå, MMB ~ 58-60 g, semin¡e negre, con¡inut acid oleic ~ 50-52%, poten¡ial de produc¡ie ~ 4.000 kg/ha. Densitate: 65-70 000 bg/ha.

RGT EIFFELL CL

RGT ABSOLLUTE CL +bonus HiOl Excep¡ional poten¡ial de produc¡ie, rezultate stabile, con¡inut ridicat de acid oleic în zonele puternic infestate cu Lupoaie. Foarte bunå stare fitosanitarå ¿i rezisten¡å la cådere ¿i frângere. Bunå adaptabilitate în toate zonele de culturå.

Densitate: 55-60.000 pl/ha în regim neirigat, 60-65.000 pl/ha în irigat.

RGT CASTELLANO CLP +bonus HiOl Foarte bun poten¡ial de produc¡ie, de genera¡ie nouå, foarte bunå stare fitosanitarå ¿i toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Cu un con¡inut ridicat în ulei ¿i cu o bunå toleran¡å la Lupoaie (Orobanche cumana A-E). Recomandat tuturor zonelor de culturå. Oferå posibilitatea fermierului de a cultiva un hibrid cu con¡inut ridicat în ulei în zonele puternic infestate cu Lupoaie. Densitate: 5560.000 pl/ha în regim neirigat, 6065.000 pl/ha în irigat.

40

FAUSTO ST Semitardiv, linoleic, Express, pornire în vegeta¡ie - foarte bunå, talia plantelor: medie-înaltå, toleran¡å la frângere foarte bunå, toleran¡å la Sclerotinia medie-bunå, rezisten¡å la Orobanche rasele A-E. Pozi¡ia calatidiului semierectå. MMB ~ 58-62 g, culoarea semin¡ei - neagrå, con¡inut de ulei ~ 4648%, poten¡ial de produc¡ie ~ 4.500 kg/ha. Densitate: 60-65.000 bg/ha.

UTOPIA CS HO Semitimpuriu, high oleic, clasic, mårimea calatidiului medie, pornire în vegeta¡ie foarte bunå, talia plantelor micå: ~160 cm, toleran¡å la frângere foarte bunå, toleran¡å la Sclerotinia bunå, pozi¡ia calatidiului - erectå, MMB ~ 60-62 g. Culoarea semin¡ei-neagrå, con¡inut de ulei ~ 52% (în materie uscatå). Produc¡ie ~ 4.000 kg/ha. Densitate: 64-68.000 b.g./ha.

GABRIELA CS Timpuriu, clasic, linoleic, înflorire

timpurie, pornire în vegeta¡ie foarte bunå, talia plantelor micå: 160 cm, toleran¡å la frângere foarte bunå, rezisten¡å la Orobanche rasele A-E, toleran¡å la Sclerotinia bunå, pozi¡ia calatidiului erectå, MMB ~ 57-61 g. Culoarea semin¡ei - neagrå, ulei: ~ 46-48%, poten¡ial de produc¡ie: ~ 4.500 kg/ha.

Densitate: 65-70.000 b.g./ha.

Saaten Union ALEXA SU - Nou! Vârful produc¡iilor.

Geneticå de elitå ¿i toleran¡å la tribenuron-metil. Maturitate semitimpurie ¿i toleran¡å geneticå ridicatå la frângere ¿i cådere. Toleran¡å ridicatå la Orobanche Spp, rasele A-F. Pozi¡ia calatidiului este înclinatå, are o toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la principalele boli foliare. Recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui.

Davero SU - Nou! Spune DA inova¡iei în regim Sulfo.

Tolerant la erbicide sulfonilureice, tribenuron-metil, cu o maturitate semitimpurie ¿i rezisten¡å la frângere ¿i cådere. Toleran¡å bunå la secetå ¿i la principalele boli foliare. Pozi¡ia calatidiului este înclinatå ¿i este recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui. Rezisten¡a la Orobanche Spp. Este de la rasa A pânå la rasa F. Davero SU se preteazå pentru toate tehnologiile de cultura ¿i prezintå stabilitate în orice condi¡ii. Ulei: 45-48%.

DRIVER CL Avantajos în orice condi¡ii.

Semitimpuriu, uniform, pretabil pentru densitå¡i ridicate. Toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i la principalele boli foliare. Pretabilitate ridicatå în condi¡ii dificile de culturå, precum ¿i pe soluri de categoria a 3-a. În condi¡ii dificile este foarte productiv, iar în condi¡ii intensive s-a remarcat prin stabilitate, uniformitate ¿i rezisten¡å foarte mare la princiuuu palele boli foliare.

Profitul agricol 46/2019

helianthi M9; Orobanche cumana rasa E. Toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România.

Plantele au o vigoare bunå dupå råsårit; talia plantelor este medie; prezintå rezisten¡å la cådere ¿i frângere; are un poten¡ial de produc¡ie ridicat.

Densitate: 55-60.000 pl. rec./ha. Se preteazå în toate zonele de cultivare a florii-soarelui.

SUMIKO HTS SUNTEC HO CL uuu O floare de nivel High Tech-high oleic.

High-oleic, cu o maturitate semitardivå ¿i un pachet genetic de excep¡ie.

Poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i toleran¡å ridicatå la secetå ¿i ar¿i¡å. Suntec HO CL dezvoltå plante de talie medie cu o toleran¡å ridicatå la toate rasele de manå cunoscute în România. Pozi¡ia calatidiului este semi-înclinatå ¿i prezintå toleran¡å la cådere ¿i frângere. Recomandåm o distan¡å de izolare de 300-500 m.

PANDORA CL PLUS Puternicå ¿i stabilå, contracareazå orice obstacol.

Nou, cu o maturitate semitardivå, pretabil în tehnologii extensive. Capacitate foarte ridicatå de autopolenizare.

A dovedit un poten¡ial ridicat de produc¡ie în toate centrele de testare, precum ¿i în loturile demonstrative. Prezintå o toleran¡å ridicatå la principalele boli foliare ale florii-soarelui.

SURIMI CL În condi¡ii dificile este premiant.

Poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie ¿i o maturitate semitardivå. Toleran¡å bunå la secetå ¿i ar¿i¡å, precum ¿i la principalele boli foliare. Rezisten¡å mare la cådere ¿i frângere ¿i este foarte stabil în diferite areale de culturå, cu poten¡ial ridicat de compensare. Pozi¡ia calatidiului este înclinatå ¿i prezintå un grad ridicat de autofertilitate. Recomandat în toate zonele de culturå ale florii-soarelui, iar în condi¡ii dificile este cel mai productiv. Ulei: 44-46%.

42

Syngenta SY DIAMANTIS Produc¡ii mari, constante în fiecare an, încå de la lansare. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara helianthi M3; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi. Toleran¡å: Sclerotinia sclerotiorum, Verticilium dahliae. Destinat culturilor intensive.

Poten¡ial ridicat de produc¡ie la cultivare pe soluri fertile ¿i în tehnologie intensivå; tolereazå bine condi¡iile de secetå; talie medie, cu rezisten¡å ridicatå la cådere ¿i frângere.

Densitate: 55-60.000 pl. rec./ha.

SY NEOSTAR CLP Stabil, adaptat la diferite condi¡ii tehnologice, cu rezultate foarte bune în toate zonele ¡årii climatice ¿i de sol, Clearfield Plus. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara helianthi M3; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi; Toleran¡å: Sclerotinia sclerotiorum; Macrophomina phaseolina.

Tolereazå bine stresul climatic oferind produc¡ii mari; stabil, adaptat la diferite condi¡ii tehnologice ¿i de sol; vigoare bunå dupå råsårirea plantelor; talia medie; plante cu aspect mai verde ¿i mai sånåtos, rezistente la cådere; uniformitate foarte bunå a plantelor, pe întreaga perioadå de vegeta¡ie.

Densitate: 55-60.000 pl.rec./ha.

NX 82214 (SY ONESTAR CLP) - Nou! Productiv, conversia lui SY Neostar CLP, pentru o toleran¡å crescutå la manå. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara

Produc¡ii mari, ideal în condi¡ii de culturå intensivå.

Toleran¡å la erbicidul Express. Toleran¡å bunå la manå ¿i putregaiul alb (Sclerotinia), cu un con¡inut ridicat de ulei. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi. Toleran¡å Sclerotinia sclerotiorum. Prezintå toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România; plantele au vigoare bunå cu talie medie; prezintå rezisten¡å la cådere ¿i frângere; calitate foarte bunå a produc¡iei, cu un con¡inut ridicat în ulei.

Densitate: 55-60.000 pl.rec./ha.

Pretabil la semånat ¿i în culturå succesivå. Recomandat pentru terenurile unde nu existå infestare cu Orobanche Cumana mai mare de rasa E.

SUBARO HTS Adaptabil, cu produc¡ii mari ¿i stabile, toleran¡å la erbicidul Express. Toleran¡å foarte bunå la boli, inclusiv putregaiul alb (Sclerotinia) ¿i manå. Toleran¡å ridicatå: Plasmopara helianthi M9; Orobanche cumana rasa E; Phomopsis helianthi. Toleran¡å: Sclerotinia sclerotiorum. Prezintå toleran¡å la toate rasele de manå cunoscute în România.

Poten¡ial de produc¡ie ridicat ¿i stabil. Adaptabil, cu toleran¡å foarte bunå la secetå. Plantele au vigoare bunå cu talie medie-înaltå, rezistente la cådere ¿i frângere.

Densitate: 55-60.000 pl. rec/ha. Råspunde foarte bine la condi¡iile de culturå intensivå.

Recomandat pentru cultivare pe terenurile unde nu existå infestare cu Orobanche Cumana mai mare de rasa E. Profitul agricol 46/2019

MAªINI AGRICOLE

Echipamentele Bauer pentru iriga]ii Seceta este un necaz care apare tot mai des. ªi anul trecut, ¿i în acest an, seceta a durat mai bine de trei luni.

O solu¡ie o reprezintå sistemele de iriga¡ii.

IPSO Agriculturå are în portofoliu echipamentele de iriga¡ii Bauer, iar pasul urmåtor îl reprezintå dezvoltarea ofertei de sta¡ii de pompare.

Franck Quertier, director al departamentului de dezvoltare a afacerii Pol Agricol, spune cå IPSO a introdus în portofoliu echipamentele de irigat în 2017, ca urmare a cererii.

“Am vrut så oferim instala¡ii de calitate ¿i am ales Bauer, o marcå austriacå recunoscutå la nivel european pentru fiabilitatea echipamentelor sale. Împreunå cu sprijinul speciali¿tilor ¿i tehnicienilor de la IPSO putem oferi atât solu¡ii optime pentru iriga¡ii, cât ¿i suport tehnic de înalt nivel tehnic din partea speciali¿tilor no¿tri, un service care så råspundå exact cerin¡elor fermierilor.”

Aståzi, în cadrul IPSO Agriculturå existå un departament specializat pe iriga¡ii, cu doi speciali¿ti, la care se vor mai adåuga ¿i al¡i tehnicieni, deoarece sectorul este în plinå dezvoltare.

“Avem tehnicieni la IPSO Agriculturå care participå la instalarea acestor sisteme de iriga¡ii. Mentenan¡a este minimå, iar în viitor avem în vedere så dezvoltåm ¿i partea de sta¡ii de pompare, adicå motor, pompe, electricitate etc., astfel cå vom putea oferi solu¡ii complete pentru fermieri.”

IPSO Agriculturå are în oferta sa de echipamente Bauer motopompe, instala¡ii pe pivo¡i ¿i tamburi cu furtun.

44

Motopompele Motopompele Bauer sunt dotate cu motoare John Deere, montate din fabricå pe un ¿asiu robust cu cric ¿i picioare de sprijin, pentru u¿urin¡å ¿i siguran¡å în transport ¿i utilizare.

Dispun de rezervor de combustibil ¿i rezervor de ulei încorporate în ¿asiu.

Sunt echipate cu panou de control Elcos 250, care îndepline¿te func¡iile de pornire, oprire, monitorizare ore de func¡ionare, luminå de func¡ionare sau avarie etc.

Motopompele au ¿i func¡ia de oprire automatå în caz de: supraîncålzire, presiune scåzutå a uleiului în motor, presiune scåzutå a pompei de apå sau debit zero la ie¿ire din pompa de apå.

Modelul de pompe Famos este ac¡ionat la priza de putere ¿i poate fi folosite atât la alimentarea echipamentelor de iriga¡ii individuale (tamburi), cât ¿i la alimentarea sistemelor de iriga¡ii (picurare, coloane de aspersoare). Aceste pompe produc o presiune de pânå la 12 bari ¿i furnizeazå 150 metri cubi de apå pe orå. Sunt u¿or de folosit ¿i construite din materiale rezistente ¿i durabile.

Un detaliu, motompompele sunt racordate la conducte galvanizate. Trans-

portul de lichide din punctul A în punctul B este o activitate foarte veche, la care Bauer a contribuit prin inventarea ¿i patentarea unui nou tip de cuple rapide BAHER-HK, cunoscute ¿i folosite la nivel global.

Acestea permit cuplarea ¿i decuplarea rapidå în doar câ¡iva pa¿i, iar flexibilitatea lor permite o pivotare de 30 de grade în toate direc¡iile, astfel fiind posibilå folosirea lor în cele mai dificile condi¡ii de topografie.

Pivo¡ii ¿i instala¡iile liniare Bauer oferå solu¡ii inteligente de irigat, precum pivo¡i controla¡i prin GPS, care se adapteazå în timp real la diferitele condi¡ii din teren ¿i comunicå informa¡iile cåtre utilizator.

Echipamentele de tip pivot CenterStar irigå o suprafa¡å circularå ¿i sunt alegerea optimå pentru irigarea unei suprafe¡e mari într-un mod cât mai eficient ¿i economic.

Se poate opta pentru un pivot fix, dacå pozi¡ia de func¡ionare råmâne neschimbatå, sau un pivot tractabil, dacå se dore¿te ca echipamentul så lucreze pe mai multe pozi¡ii.

Aceste echipamente pot fi controlate

Profitul agricol 46/2019

din portofoliul IPSO Agricultur\

la distan¡å prin GPRS (General Packet Radio Service - comunica¡ii mobile 2G ¿i 3G), facilitând astfel managementul iriga¡iilor.

Echipamentele de tip liniare LineStar au aceea¿i structurå metalicå precum pivo¡ii, doar cå ele descriu o mi¿care de transla¡ie, reu¿ind astfel så irige parcele de formå regulatå (påtrat, dreptunghi). Pot fi alimentate fie din canal, fie din re¡eaua de hidran¡i, iar cu ajutorul unui sistem propriu de ghidare urmåresc forma parcelei ¿i acoperå pânå la 100% din suprafa¡a de irigat.

Echipamentele de tip Centerliner pot face atât mi¿carea de pivotare, cât ¿i mi¿carea de transla¡ie, fåcând posibilå irigarea în propor¡ie de 95-100% a unei suprafe¡e, indiferent de forma acesteia.

Tamburii cu furtun La Bauer tamburii pot fi echipa¡i atât cu tun de apå, care vine dotat cu o serie de duze de mårimi diferite, pentru controlul lå¡imii de udare, cât ¿i cu rampå de udare de pânå la 72 de metri, dacå se dore¿te emiterea unor particule mai mici la irigarea culturilor sensibile. Înål¡imea de la sol în cazul rampei este între 1,3 metri ¿i 2,3 metri, deci optimå chiar ¿i pentru culturile înalte.

Turbina TVR 60 care echipeazå tamburul faciliteazå economia de energie, iar panoul de control EcoStar 4000 S este alimentat cu baterie ¿i panou solar.

Cutia de viteze are 4 trepte ¿i prize de putere pentru retragere manualå a furtunului. Cåruciorul tunului de apå compenseazå pantele ¿i men¡ine tunul de apå în pozi¡ia optimå.

Solu¡ii pentru toate fermele Vlad Vintilå, reprezentant Bauer România, spune cå, împreunå cu IPSO Agriculturå, se pot oferi solu¡ii de iriga¡ii pentru suprafe¡e de la 40-50 ha la 300 ha, preponderent pentru culturå mare.

“Echipamentele noastre sunt fabricate în Austria ¿i proiectele noastre încep cu identificarea sursei de apå. La un echipament cu tambur ¿i conductå de 500 metri, de exemplu, necesarul de apå este de 70 metri cubi pe hectar, iar Profitul agricol 46/2019

debitul mediu în România la un pu¡ este de 25 metri cubi, a¿adar, numårul de echipamente necesare este condi¡ionat de sursa de apå ¿i de debitul acestuia.

Un debit constant ¿i relativ mare este oferit de apa din canalele de iriga¡ii, acolo unde acestea existå ¿i sunt func¡ionale.”

Vintilå a socotit cå investi¡ia se amortizeazå în câ¡iva ani, iar echipamentele pot fi folosite 15-20 de ani.

“Avem echipamente de iriga¡ii pe tambur care func¡ioneazå fårå probleme de 20 de ani. Pe de altå parte, avem un client în vestul ¡årii care a achizi¡ionat o înstala¡ie liniarå de la noi, care acoperå 1.500 m lå¡ime ¿i se deplaseazå pe 2.000 m. Canalul de iriga¡ii din care pompele aspirå apå se aflå exact pe mijlocul terenului de irigat. Investi¡ia a costat 1.000 de euro pe hectar, deci 300.000 de euro. S-a ob¡inut o recoltå mai mare, dar ¿i o valoare mai mare pe hectar, de 800 de euro în plus la hectar, deci 240.000 de euro în plus la hectar, astfel cå investi¡ia s-a amortizat în mai pu¡in de 2 ani.”

Proiecte cu fonduri europene Franck Quertier spune cå, în prezent, seceta afecteazå preponderent sudul ¡årii. “Zonele afectate sunt în sud, de la Craiova la Bråila. Existå proiecte de reabilitare a sistemelor de iriga¡ii aprobate prin FEADR, în valoare de 200 de milioane de euro, deci aproximativ 200 de proiecte. Un proiect este în medie 1 milion de euro ¿i include: statia de pompare, conducte de suprafa¡å sau retea subteranå ¿i echipamentul de iriga¡ii. Având în vedere cå o instala¡ie mare se amortizeazå în doar câ¡iva ani ¿i în sudul ¡årii este un mare deficit de apå în sol, iar asta de doi ani la rând, credem cå investi¡ia într-un sistem de iriga¡ii este absolut necesarå.”

Arpad DOBRE 45

MAªINI AGRICOLE IPSO Agriculturå: Promo¡ie la tractoare cu încårcåtor frontal IPSO Agriculturå anun¡å cå fermierii care vor achizi¡iona tractorul John Deere 6105 MC împreunå cu încårcåtorul frontal 623R pânå pe 29 februarie 2020 beneficiazå de un avantaj client de 11.700 euro. Datoritå inova¡iilor aduse de producåtor, încårcåtorul urmåre¿te conturul ¿asiului tractorului.

Detalii, pe www.ipso.ro.

Amazone: Un sfert de milion de semånåtori vândute Amazone a anun¡at cå a vândut recent semånåtoarea cu numårul 250.000. Istoria lor începe în urmå cu 72 de ani, în 1947, când pe poarta fabricii ie¿ea primul model D1, cu o lå¡ime de 2 metri. Apoi, în 1966 semånåtoarea D4 era ata¿atå la o grapå RE, cåreia i-au succedat D7 (1972) ¿i RPD DrillStar (1988). În prezent, cele mai cunoscute sunt Cataya, Centaya, Cirrus, Primera DMC, Cayena ¿i Condor.

Poettinger: Un frumos premiu Ma¿ina Anului 2020 Poettinger a primit distinc¡ia Ma¿ina Anului 2020 la categoria cositori pentru Novacat Alpha Motion Pro. Juriul a apreciat u¿urin¡a cu care echipamentul se ata¿eazå la orice tip de tractor ¿i cinematica/mi¿carea bra¡ului activ de sus¡inere. Novacat Alpha Motion Pro asigurå un cosit optim chiar ¿i în condi¡ii de vitezå mare sau sol umed.

CNH Industrial: Nou concept de erbicidare electricå CNH Industrial ¿i Zasso au anun¡at realizarea XPS, un echipament-concept pentru erbicidat cu energie electricå, util în planta¡ii pomicole ¿i viticole. Utilajul va fi disponibil din 2020 ¿i are o lungime de 1,79 metri, o înål¡ime de 1,45 metri ¿i o lå¡ime variabilå între 1,56 ¿i 2 metri. Produce pânå la 18.000 de wa¡i la un voltaj de 6.000 de vol¡i, prin care buruienile sunt, practic, electrocutate ¿i se usucå.

46

Avem nevoie de un RAR al ma[inilor agricole nu ¿tim exact câte tractoare ¿i combine sunt în ¡arå, nu mai este de mult o chestiune de mirare. Dar nu ¿tim precis nici câte intrå în ¡arå într-un an. Iar statisticile, altfel un instrument chirurgical de precis, sunt utile în dezvoltarea afacerilor unei firme care vinde utilaje, de pildå.

Florin Neac¿u, director general adjunct NHR Agropartners, spune cå a venit vremea så se înfiin¡eze ¿i la noi, ca în Bulgaria sau Ungaria, o institu¡ie de felul Registrului Auto Român, doar cå pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole.

Importatorii ¿i distribuitorii de ma¿ini agricole din România au la dispozi¡ie câteva solu¡ii pentru o statisticå relevantå, dar nu sunt informa¡ii la zi.

“Am declarat, de exemplu, în decembrie 2018 câte ma¿ini agricole am vândut în acel an, dar informa¡iile despre întreaga pia¡å le vom primi de la Institutul de Statisticå abia în decembrie 2019”, spune Florin Neac¿u.

O altå surså de informare este arhiva electronicå, cu informa¡ii despre gajul instituit de finan¡atori pentru utilaje cumpårate cu credite.

Dar nu to¡i cumpårå de la finan¡atori cunoscu¡i de noi, deci nici de aici nu se pot ob¡ine informa¡ii complete.

Utilajele achizi¡ionate în leasing nu figureazå în arhiva electronicå, iar diferen¡a este de aproximativ 20% fa¡å de achizi¡iile cu credite. Din påcate, oricum ai da-o, în România nu existå informa¡ii exacte despre vânzarea de utilaje agricole.

Florin Neac¿u ¿tie cå în Bulgaria ¿i Ungaria existå institu¡ii care au statistici clare privind numårul de ma¿ini agricole achizi¡ionate în anul în curs. În Ungaria, de exemplu, existå un registru na¡ional pentru tractoare, combine ¿i alte utilaje agricole înregistrate de importatorii ¿i distribuitorii de ma¿ini agricole.

Că

La Budapesta existå un institut pentru cercetåri în economie agrarå (avem ¿i noi un institut de economie agrarå, în subordinea Academiei Române, ¿i o sec¡ie, tot de economie agrarå, formatå la ASAS, dar nu ¿tim cu ce se ocupå).

Institutul de la Budapesta emite semestrial buletine de informare, iar în cel din primele 6 luni ale anului 2019 scrie cå au fost achizi¡ionate 1.627 de tractoare ¿i detaliazå: - 14 % sub 50 CP, - 37% de 50-100 CP, - 22% de 101- 140 CP, - 11% de 141- 190 CP etc,.

174 de combine, 140 de pluguri, 330 de grape cu discuri, 74 de freze etc.

“Avem nevoie de un RAR al ma¿inilor agricole, din mai multe motive. În primul rând, noi ¿i producåtorii am putea face proiec¡ii privind produc¡ia ¿i vânzårile. Apoi, aflând care este raportul de cai putere pe hectar, am ¿ti exact care este decalajul între noi ¿i statele din vestul Europei, iar în urma acestei informa¡ii, autoritå¡ile statului ar putea elabora programe de finan¡are pentru achizi¡ia de tractoare ¿i combine.”

Arpad DOBRE Profitul agricol 46/2019

Rusia produce atât de mult zahår încât nu are unde så îl depoziteze Produc¡ia de zahår a Rusiei s-a dublat în ultimul deceniu, iar anul aceste mai cre¿te cu 20%. Fabricile cautå depozite independente. În ultimele decenii, Rusia s-a transformat de la calitatea de importator de zahår brut la cea de de¡inåtor al unui exces de produc¡ie ce trebuie vândut. Înså Rusia nu poate concura pe pie¡ele de export pentru cå are costuri mai mari. În plus, problema lipsei de spa¡ii de depozitate este agravatå în prezent ¿i de pre¡ul scåzut al zahårului.

China: Importurile de carne de porc vor depå¿i trei milioane tone Importurile Chinei de carne de porc vor depå¿i anul acesta trei milioane tone, a estimat joi Ministerul Comer¡ului de la Beijing. În ultimele 12 luni pesta porcinå africanå a decimat efectivele de porci din China, cel mai mare producåtor ¿i consumator mondial. Beijingul sus¡ine cå 100 milioane de porci infecta¡i cu pesta porcinå africanå au fost sacrifica¡i de la descoperirea virusului în 2018.

Danemarca, în fa¡a Cur¡ii de Justi¡ie pentru denumirea “Feta” Curtea Europeanå de Justi¡ie va judeca Danemarca pentru neîndeplinirea obliga¡iilor care îi revin privind denumirea produselor agricole ¿i alimentare. Firme din Danemarca produc ¿i exportå în ¡åri din afara UE brânzå albå pe care aplicå eticheta Feta - denumire de origine protejatå înregistratå de Grecia. Or, aceastå practicå încalcå principiul cooperårii loiale între Uniune ¿i statele membre (art. 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeanå).

UE limiteazå importurile de carne de pui din Ucraina Parlamentul European a stabilit la 50.000 tone cantitatea de carne de pui pe care Ucraina poate så o exporte în Uniunea Europeanå fårå taxe vamale. Importurile de piept de pui

din Ucraina au crescut de 15 ori comparativ cu anul 2016.

48

Informa¡ii externe Proteste ale fermierilor europeni Germania: Mai multe mii de fermierii

germani au parcat mar¡i tractoarele în fa¡a Por¡ii Brandenburg din Berlin. Ei protestau fa¡å de pachetul de reformå privind utilizarea îngrå¿åmintelor chimice, pesticidelor ¿i insecticidelor. Este a treia manifesta¡ie a fermierilor germani în mai pu¡in de douå luni. Au intrat în Berlin 5.000 de tractoare, blocând traficul în centrul capitalei. S-au format

convoaie lungi de pânå la 20 de kilometri. Cancelarul Angela Merkel a invitat 40 de organiza¡ii agricole la discu¡ii în data de 2 decembrie.

Fran¡a: Fermierii au venit cu tractoarele la Paris ¿i Lyon, protestând fa¡å de stagnarea veniturilor ¿i de ceea ce ei numesc concuren¡å neloialå din ¡åri din

afara UE. Mul¡i sunt nemul¡umi¡i de acordurile comerciale încheiate de Bruxelles. Ministrul francez al agriculturii, Didier Guillaume, a declarat cå “sprijinå protestul ¿i în¡elege nemul¡umirile fermierilor”. Demonstra¡iile sunt organizate de douå sindicate ale fermierilor, care cer o întâlnire cu pre¿edintele Emmanuel Macron. Ele dau vina pe pre¿edinte cå se gråbe¿te så interzicå pânå în 2021 glifosatul.

Irlanda: Douå zile consecutiv, centrul ora¿ului Dublin a fost blocat de tractoare. Fermierii protestau fa¡å de pre¡ul scåzut la carnea de vitå ¿i fa¡å de politica Guvernului cu privire la combaterea schimbårilor climatice, care în opinia lor îi vizeazå dispropor¡ionat.

“Nu putem så continuåm så vindem alimente sub costul de produc¡ie ¿i nu putem så fim învinovå¡i¡i pentru schimbårile climatice. Aici este vorba despre moartea Irlandei rurale”, spune un fermier. Principalul motiv al protestelor este disputa cu privire la pre¡ul cårnii de

vitå. În plus, unii dintre fermierii s-au plâns ¿i de måsurile de combatere a schimbårilor climatice, inclusiv un plan privind majorarea taxelor pe carbon.

Fermierii au sentimentul cå aceste måsuri au în vedere discreditarea lor.

De¿i ministrul irlandez al agriculturii, Michael Creed, s-a întâlnit cu protestatarii atât pe stradå, cât ¿i în biroul såu, nu a reu¿it så deblocheze traficul în centrul Dublinului.

Protestatarii au declarat cå vor ca ministrul Creed så mai stea la discu¡ii cu delega¡iile lor.

Profitul agricol 46/2019

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 7 vaci reformå, dintre care: un taur de trei ani castrat, de aproximativ 550 kg; 4 juninci între 3 ¿i 5 ani, douå juninci de aproape doi ani ¿i 10 taura¿i de 270 kg pentru sacrificat/reproduc¡ie. Fågåra¿, jud. Bra¿ov Tel.: 0751.552.880 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agri-

cultura ecologicå. Livrare personalå.

Tel.: 0760.122.725 SC cumpårå grâu pentru panifica¡ie din recolta anului 2019. Plata imediat.

Tel.: 0742.368.302 Vând en gros cca 600 tone mere pentru consum: Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared, Florina, Ionatan, la pre¡ de producåtor.

Merele sunt depozitate în depozit cu temperaturå controlatå. Pre¡ negociabil.

Tel.: 0743.614.497 Vând 10 tone varzå de Buzåu. Puie¿ti, Vaslui.

Tel.: 0749.015.604

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro bucåtårie, încålzire centralå combustibil solid, apå curentå, foså septicå), pu¡ de mare adâncime, conductå de gaz în fa¡a terenului. Ideal pentru sere, silozuri etc. Suntem deschi¿i ¿i pentru alte forme de colaborare în afarå de vânzare.

Tel.: 0740.275.109 Vând în Române¿ti, Prahova, la 10 min. de Ploie¿ti, 5 hectare teren agricol, intravilan, cat. 1, compact.

Tel.: 0724.180.041 Caut 100 ha teren plan pt arendat, eventual cu posibilitatea de cumpårare, co-

masat 100%, ¿i cumpår på¿une, 100-250 ha, comasatå, CF, cu drum de acces.

Tel.: 0773.978.834

DN AGRAR VINDE

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, stare bunå, 1.700 euro, negociabil.

Tel.: 0725.623.852

Contact: 0785.242.845

Vând instala¡ie erbicidat tractatå, Evrard, bazin de 3.000 litri, rampa de 24 m.

Tel.: 0763.681.383 Vând plug reversibil Landsberg-Pöttinger, 3 trupi¡e (2+1), bråzdare schimbate, pentru tractor de 70-90 CP. Tel.: 0744.700.372 Vând tractor Valtra C100, fabricat în 2008, 100 CP, 6.500 ore de func¡ionare.

Tel.: 0758.249.344

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

SC vinde 1.000 tone fân de lucernå în balo¡i mari, de 200 kg/buc. Rela¡ii: Tudor Nelu¡a, director comercial.

Tel.: 0729.889.693 FERME, TERENURI

Vând fermå pt îngrå¿area porcilor, cu capacitatea de 1950 capete/serie.

Zabala, jud. Covasna.

Tel.: 0720.131.398 Vând teren intravilan cu supraf. de 28.000 mp, în com. Drago¿-Vodå, jud. Cålåra¿i. Detalii: împrejmuire, caså (2 camere, hol, baie, Profitul agricol 46/2019

49

Lumea de altådatå

Oamenii puterii agricole

BÎRLEA Pompeiu-Iuliu, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Alba (1983-1989).

Cei tineri nu-i ¿tiu. Dar între cititorii no¿tri sunt mul¡i care i-au cunoscut personal pe cei care au fåurit, dupå 1960 o agriculturå cu adevårat performantå. Noi nu am gåsit aceastå listå de nume într-un loc ci am adunat-o din tot felul de surse. O publicåm cu gândul cå cititorii care au amintiri despre “oamenii puterii agricole” så ni le spunå, så le transcriem ca så le afle ¿i genera¡iile care vin dupå noi.

BUJGOI Ioan, vicepre¿edinte al Consiliului Popular ¿i director al Direc¡iei Agricole jud. Bra¿ov (1988).

ALEXE Constantin, vicepre¿edinte al Consiliului popular, director general al Direc¡iei Agricole a jud. Cålåra¿i (1987); pre¿edinte al GAC Otopeni, (1961); director al IAS Grådi¿tea, jud. Ialomi¡a (1980).

CAPIZISU Marin, membru al CC al PCR (1984-1989); director al Trustului Gostat Timi¿oara (1965); secretar general la Ministerul Agriculturii (1971-1972); ¿eful Departamentui Agriculturii de Stat, membru al guvernului (1975).

ALEXE Eugen, membru al CC al PCR (1955-1969); adjunct al ministrului Agriculturii (1959); prim-vicepre¿edinte al UNCAP (1966); vicepre¿edinte al Båncii Na¡ionale (1967).

ANGHEL Mircea Dan, pre¿edinte al CAP Grindu, jud. Ialomi¡a (1975-1989), membru al Consiliului de Stat ( 1975- 1980).

ANTOCHI Gheorghe, secretar cu probleme agrare al Comitetului de partid al jud. Bacåu (1985-1989).

ANTONESCU Dumitru, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director general al Direc¡iei Agricole a jud. Gala¡i (19881989).

ANTONIU Aurel, adjunct al ministrului Agriculturii (1984-1985); adjunct al ministrului Industriei Alimentare (1985- 1986, destituit).

APOSTOL Gheorghe, membru al CC al PCR, al Biroului Politic al CC al PCR; prim-secretar al CC al PMR (19541955); pre¿edinte al CGM (1945-1952); ministru al Agriculturii (1953-1954); pre¿edinte al Consiliului Central al Sindicatelor (1955-1961); ambasador în Argentina, Uruguay ¿i Brazilia.

AURELIU Constantin, secretar de stat la Ministerul Agriculturii (1989- 1989).

AVRAM Ion, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Ialomi¡a (1986).

BADEA Ion, membru al CC al PCR (1987-1989); secretar al Comitetului de partid al jud. lalomi¡a (1969); vicepre¿edinte (1976) ¿i pre¿edinte al Consiliului Na¡ional al Apelor (1984-1989).

BALOSIN Nicolae, secretar cu probleme agricole al Comitetului de partid al jud. Vrancea (1989).

BANC Iosf, membru al CC al PC.R (1960-1989) ¿i membru al CPEx (19791989); prim-secretar al Comitetului regional Oradea al PMR (1956-1958); primsecretar al Comitetului de partid al regiunii Mure¿-Autonomå Maghiarå (19641965); viceprim-ministru al guvernului (1965- 1972); ministru al Agriculturii (1971 -1972);.

BAZON Constantin, director al IAS Måicåne¿ti, Vrancea (1985); vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Vrancea (19881989).

BÅRBULESCU Vasile, membru al CC al PCR (1974-1989); secretar al CC al PCR (1986-1989); pre¿edinte al CAP Scornice¿ti, jud. Olt (1964-1974).

BUZDUGAN Lucian, vicepre¿edinte al Consiliului popular jud. Neam¡ (1982); secretar cu agricultura al Comitetului jude¡ean Neam¡ al PCR (1989).

CEAUªESCU Ion, muncitor, inginer-¿ef la GAS “30 decembrie” (1965); director al Institutului de Cercetåri ¿i Proiectåri pentru Valorificarea Legumelor ¿i Fructelor (1969): secretar general la Ministerul Agriculturii (1969); adjunct al ministrului Agriculturii; prim-vicepre¿edinte la Comitetul de Stat al Planificårii (1983-1989).

CIOLÅNESCU Gheorghe, membru al CC al PCR (1979-1984); director al Trustului IAS Ialomi¡a; secretar de stat la Departamentul Agriculturii de Stat (1977); adjunct al ministrului Agriculturii ¿i ¿ef al Departamentului Agriculturii de Stat (1981- 1983).

CÎRPANU Florentin-Doru, membru al CC al PCR (1984-1989); director al IAS Beregsåu, jud. Timi¿ (1977); director al Combinatului Agroindustrial Timi¿ (1985- 1989).

COMÅNICI Manole, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director generaI al Direc¡iei Agricole a jud. Gala¡i (1983).

ARGHIR Mihai, secretar de stat la Ministerul Agriculturii (1981- 1989).

BECLEANU Radu, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Bråila (1986).

COZMA Ion, membru al CC al PCR (1955-1980); secretar al CC (1955); ministru al Agriculturii (1959-1962); pre¿edinte al Sfatului popular al municipiului Bucure¿ti (1962-1968); ambasador în Polonia ¿i Egipt.

ARGINT Marin, pre¿edinte al Uniunii regionale a Cooperativelor Agricole de Produc¡ie - Bucure¿ti (1966-1969).

BERBECEL Vasile, director al Direc¡iei Agricole ¿i secretar al Comitetului de partid al jud. Ialomi¡a (1985-1989).

CRISTEA Ion, membru al CC al PCR (1974-1984); director al Direc¡iei Agricole a jud. Ialomita (1975).

50

Profitul agricol 46/2019

LUMEA DE ALTÅDATÅ EREMIA Nicolae, membru supleant al CC al PCR (1984-1989); pre¿edinte al Båncii Agricole (1986-1989).

FIERBINºEANU Gh. Mihai, adjunct al ministrului Agriculturii ¿i Industriei Alimentare (1981-1983).

FLORESCU Anastase, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole Ialomi¡a (1988-1989).

CSIKI Aurel, secretar cu probleme de agriculturå al Comitetului jude¡ean Harghita al PCR (1989).

DALEA Mihai, membru al CC al PCR (1948-1984); secretar al CC al PCR (1960-1969); membru al CPEx (19741979); ambasador în URSS (1952- 1954 ¿i 1956-1960); pre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1962-1965).

DANILIUC Dinu, membru al CC al PCR (1985-1989); pre¿edinte al CAP Gurbåne¿ti. jud. Cålåra¿i (1980-1989).

DAVID Gheorghe, membru al CC al PCR (1974-1989); membru al CPEx. (19841989); director al IAS Urleasca, jud. Bråila; ministru secretar de Stat ¿i ¿ef al Departamentul Agriculturii de Stat (1983); ministru al Agriculturii (1984-1989).

DAVIDESCU David, vicepre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1966-1969); rector al Institutului Agronomic Bucure¿ti (1962).

DAVIDOIU Ion, adjunct al ministrului Agriculturii (1985).

DAVIDOIU Ion, deputat de Vrancea (9 mart. 1980); pre¿edinte al CAP Tîmboie¿ti, jud. Vrancea (1980-1989).

DAIAN Nicodim, secretar general la Ministerul Agriculturii (1970-1971); adjunct al ministrului Agriculturii (1972).

DÅNILÅ Gheorghe, pre¿edinte al Båncii pentru Agriculturå (1989).

DÅRÅBANº Ioan, vicepre¿edinte al Consiliului popular al jud. Hunedoara; director general al Direc¡iei Agricole a jud. Hunedoara (1988-1989).

Profitul agricol 46/2019

DINCÅ N. Ion, membru al CC al PCR; membru al CPEx (1976-1989); secretar al CC al PCR (1973); prim-secretar al Comitetului de partid ¿i primar al municipiului Bucure¿ti (1976-1979); prim-viceprimministru al guvernului (11979-1989); pre¿edinte al Consiliului Na¡ional al Agriculturii (1983-1989).

DINDERE Gheorghe, membru supleant al CC al PCR (1960-1965); prim-secretar al Comitetului de partid al raioanelor Gura Jiului (1960) ¿i Calafat (1965); pre¿edinte al Uniunii jude¡ene Dolj a cooperativelor agricole de produc¡ie (1969).

DOGÅROIU Dumitru, vicepre¿edinte al Båncii Agricole (1968-1981).

DRÅCEA Iulian, rector al Institutului Agronomic Timi¿oara (1965).

DRÅGAN Ioana, secretar de stat la Ministerul Agriculturii (1985).

DUMITRESCU Påtru, membru supleant al CC al PCR (1989); director al IAS Ograda, jud. Ialomi¡a.

DUMITRU Dumitru, membru al CC al PCR (1974-1979); director al IAS Pietroiu, raionul Fete¿ti (1965-1979).

ENE Petru, director general al Direc¡iei Agricole a jud. Gala¡i (1980).

ENE Victoria, pre¿edinte al CAP Potlogi, jud. Dâmbovi¡a (1980).

EREMIA Costel, membru al CC al PCR (1984-1989); ministru secretar de Stat ¿i ¿ef al Departamentului Agriculturii de Stat (1984-1985); secretar cu probleme de agriculturå al Comitetului jude¡ean Bråila al PCR(1988).

FLORESCU Gheorghe, membru al CC al PMR (1948); secretar general al CC al Uniunii Tineretului Muncitoresc (19471952); adjunct al ministrului Agriculturii (1952-1953).

FURTUNÅ Vintilå Horia, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Vrancea (1984); director al IAS Cote¿ti (1985).

GAL Teofil, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Bihor (1983).

GEORGESCU Matei, adjunct al ministrului Agriculturii (1983-1985).

GIOSAN Nicolae, membru al CC al PCR (1955-1989); membru al CPEx (19741989); adjunct al ministrului Agriculturii (1953); director al Institutului de Cercetåri pentru Cultura Porumbului (1957); director al Institutului de Cercetåri Agricole (1962); vicepre¿edinte (1962), prim-vicepre¿edinte (1965) ¿i pre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1965); ministru al Agriculturii, pre¿edinte al Academiei Agricole ¿i Silvice (1976); pre¿edinte al Marii Adunåri Na¡ionale (1974-1989).

GLÅMAN Gheorghe, adjunct al ministrului Agriculturii (1985-1987).

GLÅVAN Constantin, adjunct al ministrului Agriculturii (1975 -1979).

GLÅVAN Petre, director al IAS Nådlac (1969); director al Direc¡iei Agricole a jud. Arad (1975).

GRUIA Florea, ministru secretar de stat ¿i ¿ef al Departamentului Agriculturii de Stat (1985 - 1989).

HAIVEI Gheorghe, director al IAS Tohani, jud. Prahova (1989).

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea

Bibanul, profesorul pescarului cu n\luci (2) De acum ¿i pânå când se duce ghea¡a, bibanii råmân partenerii de încredere ai pescarului cu nåluci (bri¿te, dandinete ¿i mormâ¿ti, specifice iernii, dar ¿i twistere mici, mici, ¿i chiar mu¿te artificiale, modele nu prea mari ¿i cu mult sclipici). ¥n sezonul rece ¿i bibanii circulå mai pu¡in, în cârduri mai mici. ºinându-se pe lângå pere¡ii de stuf, plauri ori tufele de brådi¿ încå verde pe fundul apei. Îi pute¡i cåuta pe mal, dar ¿i din barcå. Pute¡i pescui cu o lansetå u¿oarå, dar mai simplu este så pescui¡i la undi¡å. Eu folosesc o vargå DAIWA Compass de 4,5m, u¿oarå ¿i agerå, cu tronsoane scurte, astfel încât så nu må încurce atunci când o strâng.

Dau ¿i cu lanseta.

Pe varga telescopicå pun o linie din fir mono de 0,14 mm ¿i forfac lung de 40 cm. La capåt legåm o dandinetå de 1,5 2 g, fåcutå pe cârlig nr. 6 - 10, numai bun pentru bibani, sau un twister mic-mic, o virgulå de numai 1,5 cm pe jiguri potrivite, de greutate sub 2 g. Linia din fir mono poate fi cu 0,5 m mai lungå decât varga, aceasta permi¡ând pescarului så caute bibanii chiar ¿i în apå adâncå de aproape 5 m. Problema pescuitului la adâncime apare mai ales în marile lacuri de acumulare, unde accesul lângå malurile abrupte este practic imposibil. Acolo, pe lângå maluri, vâneazå ¿i se hrånesc bibanii, adesea dintre cei mai mari.

52

Pentru a men¡ine nåluca la o anumitå adâncime ¿i pentru a sesiza atacul, pe fir se pune o plutå culisantå. Unii pun plute din balsa, u¿oare ¿i sensibile, dar eu pun o plutå din panå de påun, lungå ¿i sub¡ire, sensibilå ¿i mai greu de agå¡at, mai ales pe lângå maluri.

Pescarul alege locul din experien¡å, insistând pe lângå malurile abrupte, zonele cu multå vegeta¡ie, pere¡i de stuf… Ancoreazå barca la 7- 8 m de mal, potrive¿te adâncimea astfel încât nåluca/dandineta sau twisterul så ajungå la douå palme deasupra fundului apei.

Nåluca poate så råmânå ¿i între ape, cåci pe¿ti¿orii pradå nu coboarå aproape de fundul apei, ci råmân så se hråneascå între ape.

Dupå ce a¡i aruncat undi¡a ¿i i-a¡i dat timp nålucii så se scufunde, începe¡i jocul dandinetei sau bri¿tei prin zvâcniri u¿oare la început, fåcute din vârful vergii, crescând apoi amplitudinea mi¿cårii pe verticalå. Dupå fiecare zvâcnire mai amplå este bine så face¡i o pauzå de câteva secunde, så imprima¡i nålucii o zvâcnire lateralå. Cu cât evolu¡ia este mai surprinzåtoare, fårå så fie agresivå, cu atât ave¡i mai multe ¿anse så atrage¡i bibanul.

De cele mai multe ori mu¿cåtura vine pe cådere, moment în care nåluca evolueazå ezitant, irezistibil pentru curio¿ii dunga¡i, mereu pu¿i pe har¡å!

O altå variantå de a cåuta bibanii este så låsa¡i barca pe vânt, în derivå, ¿i så

pescui¡i în fa¡a bårcii. A¿a ave¡i un control mai bun asupra nålucii, ceea ce nu-i tocmai lesne, fiind vorba de nåluci u¿oare, sub 3 g, care trebuie så evolueze mai ales în preajma fundului apei.

Dacå vântul suflå cu putere ¿i împinge barca cu vitezå, va fi nevoie så ancora¡i scurt, încât ancora så se târascå pe fundul apei, încetinind deplasarea, uneori oprind barca… Exact de ce ave¡i nevoie ca så juca¡i nåluca pe placul bibanilor.

Chiar dacå este frig, apa aproape înghe¡atå, bibanii mu¿cå hotårâ¡i atunci când vâneazå.

Odatå prin¿i în cârlig bibanii luptå voinice¿te. Dacå este vorba de un exemplar ceva mai mare, pe¿tele nu poate fi såltat în barcå din fir, decât riscând så-l pierdem cu tot cu nålucå. De aceea uneori este bine ca pescarul så aibå la îndemânå un minciog u¿or, care va simplifica mult lucrurile.

Bibanii mici îi såltåm în barcå direct din undi¡å ¿i, bineîn¡eles, îi eliberåm imediat! Nu le vom da înså drumul în fa¡a bårcii, unde pescuim, ci lateral ori în urmå, ca så nu speriem bibanii pe care-i cåutåm. Nu ¿tiu dacå bibanii ce fac o vizitå scurtå pe mal intrå în panicå ¿i ¡in minte necazul, ca så-i sperie pe ceilal¡i, dar este mai bine så nu aflåm. Iar dacå prinde¡i câ¡iva coco¿a¡i adevåra¡i, nu vå sfii¡i - de sårbåtori ¿i nu numai, sunt cei mai gusto¿i!

Victor ºÅRUª Profitul agricol 46/2019

... de deasupra unui strat de pâclå sub¡ire, pare cå î¿i râd de necåji¡ii ce le a¿teaptå, zgribuli¡i ¿i plini de obidå, în ierbåria jilavå a fostelor canale de iriga¡ie.

mu¿tele dezmor¡ite de cåldura intempestivå a radiatorului artizanal. Încå netocmi¡i dupå somnul par¡ial reparator, am cedat cu greu bodogånelilor lui Lauren¡iu ¿i am coborât din paturile cazone, cu noaptea în cap.

Trezindu-se primul, s-a råcorit pe în-

nu am mai ocolit pe margini, cum s-ar fi cuvenit în condi¡ii normale, ci am scurtat pe ipotenuzå, la vedere pentru zburåtoarele care curgeau necontenit pe deasupra mea. Când mai aveam vreo sutå de metri pânå la destina¡ie, grâul de-o ¿chioapå a fåtat în fa¡å-mi, ca din nimic, un ¿oldan råmas, pesemne, dupå ospå¡ul nocturn, cu gând så se tragå mai târziu la adåpost. L-am dat peste cap cu primul foc. Eram teribil de gråbit, acum

tuneric din vasul cu lapte prins, uitând de mu¿tele defuncte. Un motiv serios så fie ursuz ¿i så ne dea de în¡eles, chipurile vorbind singur, cå suntem la vânåtoare, nu la sanatoriu. ¥n mod excep¡ional, primisem autoriza¡ie nu numai la gâ¿te, ci ¿i la iepuri ¿i fazani (câte unul de cåciulå), dar nu eram dispu¿i så ne rupem picioarele în cåutarea celor din urmå în imensitatea câmpiei. La Pietroiu avem întotdeauna sentimentul infinitului, în spa¡iu ¿i timp.

Afarå, nici urmå de cea¡å. Så te mai încrezi în sateli¡i! Când am coborât din ma¿inå, stolurile de gârli¡e izvorau deja dinspre “dormitoarele” lor lacustre de la miazåzi. Precipita¡i, ne-am ales fiecare câte una dintre cele patru zåri ale solei imense ochite în ajun, promi¡åtoare dupå "cår¡ile de vizitå" recente ale påsårilor ce på¿teau acolo, lucru confirmat ¿i de amfitrionul nostru.

Cu pu¿ca încårcatå pe umår, aproape cå am croit-o la fugå. Pentru cå aveam stand în col¡ul opus al parcelei,

¿i îngreunat, dar tot am putut zåri cu coada ochiului silueta unei gâ¿te-mari ce se profila în dreapta la o înål¡ime neverosimil de joaså, pe mute¿te. Låsat într-un genunchi cu speran¡a iluzorie cå voi trece neobservat, am apåsat pe trågaci. Percutorul a ¡åcånit în gol.

Uitasem, în febra alergårii ¿i totodatå surprins de comportamentul atipic al påsårii, cå tråsesem deja cu ¡eava dreaptå, fårå så reîncarc. Am doborât-o cu cea stângå, in extremis.

Din unghiul canalelor, într-o orå, n-am izbutit så-mi adjudec decât o gârli¡å.

Probabil cå Fortuna socotise îndestulåtoare jertfa pe care deja o adusesem Dianei în acea diminea¡å. Camarazii mei m-au socotit norocos.. ¿i oare nu am fost? Împreunå, ei trei au însumat patru gârli¡e. Per total, nu po¡i så ceri mai mult de la o zi de început de iarnå, cu cer senin ¿i gâ¿te aproape intangibile.

Gabriel CHEROIU

Iepuri [i g=[te, la Pietroiu Am

ajuns la cabanå seara târziu, dupå un drum complicat. Odatå ajun¿i în insulå, ¿leaurile adânci, såpate de ro¡ile utilajelor agricole, ¿i-au adus ¿i ele partea lor de contribu¡ie, îngåduindu-ne totu¿i så urmårim pe îndelete, înainte de cåderea întunericului, rutele de zbor ale stolurilor de gârli¡e, dinspre parcelele înverzite, de grâu ¿i orz, cåtre locurile de înnoptat, pe Dunårea-Veche. Sunt acolo câteva coturi, meandre ¿i estuare cu apå tihnitå ¿i vedere largå, unde neamul gâ¿telor se poate odihni fårå så fie nevoit så lopåteze pânå în zori, luptând contra curentului pentru a-¿i påstra locul ales.

Am gåsit timp så identificåm din nou “dopurile” de la råspântia drumeagurilor dintre câmp ¿i canalul principal, ca så nu orbecåim dis-de-diminea¡å, cum s-a mai întâmplat. Noi ne doream negurå înaltå, cu mult peste plafonul de zbor al påsårilor, astfel încât acestea så fie nevoite så vâsleascå prin ea fårå vizibilitate bunå ¿i fårå repere. Atunci, dezorientate, tind så evolueze mai aproape de sol. Altfel, de deasupra unui strat de pâclå sub¡ire, pare cå î¿i râd de necåji¡ii ce le a¿teaptå, zgribuli¡i ¿i plini de obidå, în ierbåria jilavå a fostelor canale de iriga¡ie. În asemenea cazuri, noi, cel pu¡in, a¿a interpretåm chicotitul gârli¡elor pe care le auzim survolându-ne, dar fårå så le putem vedea.

La cabanå, nea Ion-Chioru ne a¿tepta. Încålzise camera de oaspe¡i cu aceea¿i instala¡ie rudimentarå fåuritå dintr-o rezisten¡å atemporalå îngropatå în douå cåråmizi de BCA, racordatå la prizå. Diminea¡a acolo ne fierbem ¿i cafeaua, înainte s-o pornim pe coclauri.

Am sporovåit pânå târziu, cu merindele ¿i licorile din rucsacuri, låsând pentru mai târziu oferta gazdei: o oalå cu lapte prins, pe caimacul cåruia e¿uau toate Profitul agricol 46/2019

53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 4 - 18.12. 2019

Rodica Ghi¡å 4.12.1977, asistent marketing Maisadour România Adrian-Ionu¡ Chesnoiu 5.12.1982, director general AFIR Alexandru Stånescu 6.12.1961, deputat, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå Sorin Luca 6.12.1982, Maisadour România Sergiu Staicu 8.12.1983, director general Syngenta Constantin Bazon 10.12.1950, vicepre¿edinte LAPAR, Agricola Prod Vrancea Cåtålin ªimota 10.12.1951, director general ICPDA Jean Ionescu 10.12.1969, director general România ¿i Moldova al Corteva Agriscience Henorel Cornel Dicu 12.12.1953, director Direc¡ia control ¿i antifraudå MADR Horia Grosu 13.12.1962, prof. univ., director IBNA- Balote¿ti Dinu Gavrilescu 15.12.1939, fost ministru Vica Håpåu 16.12.1967, Director Direc¡ia audit intern, APIA Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director APPR Bogdan Pastioiu 16.12.1984, director regional KWS Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem Nicolae ªtefan 18.12.1923, prof. dr. doc., fost ministru acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals

54

Misterioasa gâsc\ de z\pad\ din America O gâscå de zåpadå (Anser caerulescens), o pasåre specificå Americii de Nord, a fost observatå în Insula Mare a Bråilei.

Biologii de la Societatea Ornitologicå Românå au realizat prima observa¡ie documentatå cu fotografii a unui exemplar de gâscå de zåpadå.

Biologii de la SOR monitorizau stolurile de gâ¿te cu gât ro¿u (Branta ruficollis). Era normal så le sarå în ochi gâsca albå într-un stol care se hrånea pe câmp.

Erau acolo ¿i gârli¡e ¿i gâ¿te cu gât ro¿u.

Au urmårit prin lunetå exemplarul alb ¿i au comparat caracterele cu cele din determinatorul de påsåri. Aveu de-a face cu prima gâscå de zåpadå ajunså în România.

Råmâne o enigmå de unde provine exemplarul ajuns la noi.

Gâsca de zåpadå cuibåre¿te în America de Nord ¿i Canada ¿i migreazå pentru a ierna în sudul Americii de Nord. Unele exemplare ajung accidental ¿i în vestul Europei, duse de vânturi puternice sau de furtuni. Au fost semnalate unele exemplare în Marea Britanie, Olanda sau Danemarca, dar niciodatå în centrul Europei.

Ornitologii s-au gândit ¿i la varianta cå poate fi un exemplar care så fi scåpat dintr-o colec¡ie. Au fåcut ¿i fotografii prin lunetå. Dar pasårea nu avea nici un inel pe picioare. În România cuibåre¿te o singurå specie de gâscå sålbaticå - gâsca de varå.

Acestea vin din Siberia ¿i Peninsula Scandinavå, dar România nu se aflå pe nicio cale de migra¡ie a speciilor din America.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

ORIZONTAL: 1) Adunå mul¡imea în slujba papei – Existen¡a noastrå pe scurt; 2) A prinde 9 10 bine la ceva – Indicator de circula¡ie; 3) Cålåtor spre pol – Caracteristic ¿oselelor; 4) I-a ars pe mul¡i – Despår¡i¡i brutal; 5) Inimå în contrac¡ie! – Doar un moment; 6) Recunoscutå de la distan¡å – Våzut de aproape; 7) Izolatå de ochii lumii – Foarfecå pe spate; 8) Vas pregåtit pentru probe; 9) Ne prive¿te în diverse culori – Careul mic din teren; 10) Ie¿ire din relief.

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 45/2019 ORIZONTAL: CAIS - MOSIT; APROPIAT - R; PA - PRALINA; IRURI - ELEN; TARAIT - AUZ; ETAN - ASTIA; OCAZIE - TC; PAI - BARBAT; AROMIT - ITI; RESTRICTIE.

VERTICAL: 1) În¡epat cu furca – Face baie doar în apå rece; 2) Afec¡iune care duce la orbire – Primele episoade! 3) Sinonim cu nea – Limitå în evolu¡ia speciilor; 4) Påtrat central! – Vioara de altådatå; 5) Marcheazå o revenire – Atacat de câini; 6) A vrea binele cuiva – A face fa¡å cu strålucire; 7) A pune capac – Reac¡ie în roi; 8) U¿oarå luare de contact; 9) Plin de inele – Se poartå ca un mågar; 10) Lucrare de control.

Profitul agricol 46/2019