revista Profitul Agricol nr 47 din 11 decembrie 2019

nr. 47 din 11 decembrie 2019 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXII, nr. 47/2019 Redactor - ¿ef

Satul ¿i statul

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Pentru Marx satul este conservator, deci contrarevolu¡ionar. A¿a cå (Marx nu o spune clar, înså Partidul ¿tie så citeascå printre rânduri) satul trebuie så disparå ¿i ¡åranii så devinå proletari. Ca nuan¡å avem metafora celor douå pår¡i în conflict: pe de-o parte statul comunist, declarat ateu, ¿i pe cealaltå satul, fundamental cre¿tin, anchilozat în tradi¡ii.

Apoi, decide Revolu¡ia: nu to¡i ¡åranii urmau så primeascå ¿ansa proletarizårii. Ci doar cei såraci. Ceilal¡i, mai înståri¡i, chiaburii ¿i mijloca¿ii, erau du¿manii de claså ¿i trebuiau extermina¡i. “¥mpotriva lor trebuie så ducem lupta cea mai hotårâtå, cea mai necru¡åtoare”, scria Lenin în 1918. ªi cum zice Lenin, a¿a se ¿i întâmplå.

Mai târziu, dupå råzboi, måsurile anti-¡åråne¿ti imaginate de bol¿evici în anii 20 sunt importate ¿i de noi, odatå cu tancurile eliberatoare.

Colectivizarea se impune cu arma în mânå. Sub promisiunea raiului pe påmânt, activi¿tii Partidului încearcå så anihileze sim¡ul firesc al proprietå¡ii. Totu¿i, în ‘46, ¡åranul avea casa lui, animalele lui, terenul lui.

Påmântul era tot rostul lui de ¡åran care nu avea altå surså de venituri, cum am zice aståzi. Iar colectivul îi lua totul, absolut totul. Nu-i låsa nimic.

(Uneori observ o confuzie între Gospodåria Agricolå Colectivå ¿i Cooperativa Agricolå de Produc¡ie. CAP este varianta “cu fa¡å umanå”, de dupå 1970, a fostei GAC, din vremea colectivizårii for¡ate.)

Mai târziu, când au avut nevoie, comuni¿tii au ¿tiut så zugråveascå o imagine idilicå a satului românesc. Ba, chiar au umplut pânå la refuz spa¡iul public cu elemente etnografice excesiv române¿ti. Unele s-au påstrat bine-merci ¿i azi. De aia avem tot felul de emisiuni TV cu muzicå popularå contrafåcutå, dedicate celor care tråiesc cu reflexul urban de idealizare a vie¡ii la ¡arå.

De fapt, nu î¿i pune nimeni cu adevårat problema cå ¿i ¡åranului (ca locuitor rural) îi place progresul tehnologic la fel de mult ca ¿i celui de la ora¿. ªi el vrea apå caldå ¿i toaletå în caså. ªi el vrea drumuri, gaz, magazine ¿i ceva distrac¡ie pe deasupra.

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 47/2019

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Simona-Nicole David 0722 759 442 Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

3

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Culturi vegetale

Ma¿ini agricole

Întâlnirile ministrului cu asocia¡iile importante LAPAR a solicitat scutirea de impozit pe salarii În culisele Bruxellesului Tonurile de gri ale politicii verzi Europarlamentarii vor mai pu¡ine pesticide Ministrul Oros fa¡å cu reac¡iunea apicultorilor Campionatul de fotbal al fermierilor Oierii nu mai au ce vinde

Argumente engleze¿ti pentru bune practici române¿ti 22 Refacerea fertilitå¡ii solului prin semånat în benzi 23 Verigile tehnologice folosite de agricultori cu produc¡ii profitabile de porumb 24 Syngenta investe¿te 2 miliarde de dolari 26 Argumentul cå neonicotinoidele omoarå albine se bazeazå pe 18 stupi 28 Performantul Nutri Top 5.10.15, din portofoliul Naturevo 29 Comfert ¿i Redoxim 30 sub numele Agrii Precizie prin intermediul conectivitå¡ii 32 PAC, o politicå de tip Google?

33

Semånåtorile Amazone, 72 de ani de istorie Noi echipåri ¿i sisteme Claas pentru tractoare Utilaje Bednar pentru prelucrarea solului

7 7 8 9 9 10 10

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Agro-meteo 11 - 17 decembrie Plafonarea pare inevitabilå.

Care este planul B?

14 16

Actualitatea în jude¡e

ªeicul din Insula Mare, invitat la CJ! 18 Matrapazlâcurile primarului 18 Ioan Cicio nu vinde niciodatå cerealele la recoltare 20 Prima carmangerie de vite Angus 21 Ur¿ii s-au învå¡at så vinå în sat 21 De ce renun¡å omul la ferma lui?

21

Grådina, via ¿i livada

Jidvei a devenit partener al Comitetului Olimpic ¿i Sportiv Român 34 Vânzårile de legume ¿i fructe concureazå cu berea ¿i ¡igårile 35 Cre¿terea animalelor

Sta¡iunea Mure¿ salveazå rasa Pinzgau de Transilvania Umbra unei sta¡iuni de cercetare performante Ajutor de minimis pentru genetica de carne

37

41 42

Organiza¡ii profesionale

Cum sunt organiza¡i agricultorii din Quebec

44

Informa¡ii externe

Paste italiene cu grâu durum american!

Ho¡ii din India au început så fure ceapå Tragedie la o fermå din Iordania

46 46 46

Legisla¡ie ¿i gestiune

Medicii veterinari vor încheia contracte de concesiune pe 5 ani 47 ªi cormoranii se împu¿cå, nu-i a¿a? 47 Tevatura castelului Arcu¿ prin tribunale 48 Lumea agricolå de altådatå

Oamenii puterii (2) 36

40

50

Magazin

ªtiuci pe Olt, în prag de iarnå ºara ur¿ilor fårå numår Capela stolnicului Cantacuzino

52 53 54

Evenimentele såptåmânii :ntâlnirile ministrului cu asocia]iile importante Ministrul Adrian Oros a chemat principalele asocia¡ii la o nouå rundå de discu¡ii, de data asta pe rând, nu împreunå ca pânå acum.

Au avut loc luni, pe 9 decembrie, ¿i au participat Pro Agro, LAPAR ¿i crescåtorii de bovine.

Prima a intrat Pro Agro. Au venit to¡i cei 14 reprezentan¡i ai membrilor Federa¡iei în frunte cu pre¿edintele Ionel Arion. Nu a venit tocmai ministrul Adrian Oros, acesta ajungând spre final. ¥n locul ministrului s-a prezentat secretarul de stat Emil Dumitru, fost pre¿edinte al Pro Agro.

“Practic, ne-am sim¡it ca la un Consiliu Director”, glumea Ionel Arion.

Au discutat despre problemele de reprezentativitate, despre comisiile de dialog civil, transparen¡å în decizii, comunicare mai bunå ¿i solicitarea pårerii pe diverse probleme.

“Important este så fim consulta¡i înainte de a se lua decizii ¿i de a se

face planuri, nu de a fi informa¡i dupå”, crede Arion.

Pro Agro a mai propus ca planurile pe termen scurt så fie între 3 ¿i 5 ani, iar cele pe termen lung så fie între 10, 15 ¿i 20 de ani. “Nu doar finan¡area este importantå pentru tinerii fermieri, ci ¿i måsurile gândite pe termen lung,” a explicat Arion. ¥n mod nea¿teptat, Federa¡ia a råsucit o declara¡ie destul de caldå a ministrului ¿i a solicitat MADR o analizå SWOT (adicå pe puncte tari, puncte slabe, oportunitå¡i, amenin¡åri) pe baza cåreia så se redacteze Planul Na¡ional Strategic.

Sursele noastre amintesc ¿i de un episod hilar. Erau în salå, de figura¡ie, vreo 10 func¡ionari din Minister. Aten¡i la discu¡ii nu erau decât vreo doi.

Ceilal¡i se uitau în gol. La un moment dat, Emil Dumitru nu a mai rezistat ¿i lea atras aten¡ia.

Simona-Nicole DAVID

LAPAR a solicitat scutirea de impozit pe salarii La întâlnirea cu ministrul Adrian Oros, Liga a fost reprezentatå de pre¿edintele interimar, Gheorghe Albu.

Acesta s-a declarat mul¡umit de calitatea întâlnirii, cele patru teme propuse de LAPAR fiind dezbåtute pe larg. Liga solicitå scutirea angaja¡ilor din agriculturå de la plata impozitului pe salarii, cu argumentul cå a¿a fermierii î¿i vor putea plåti angaja¡ii mai bine ¿i se va stopa drenajul for¡ei de muncå în stråinåtate. A doua solicitare vizeazå calificarea liceenilor ¿i studen¡ilor.

Pentru ca fermierii så se implice în Profitul agricol 47/2019

pregåtirea practicå a acestora, ar trebui instituitå o formulå contractualå prin care beneficiarii så se oblige så lucreze câ¡iva ani în ferme dupå absolvire.

A treia, ca cercetarea privatå så poatå aborda teme de cercetare supervizate ¿i recunoscute de ASAS, nu doar institutele publice. În final, Liga solicitå stimulente pentru comasarea sau schimburile de terenuri, precum ¿i stabilirea unor termene mai lungi pentru valabilitatea contractelor de arendå.

Robert VERESS

Declara¡ie de avere a ministrului Agriculturii Ministrul Adrian Oros are un teren intravilan de 1.700 mp ¿i un teren agricol de 4.100 mp, cumpårate în 2002, respectiv 2007; o caså de 280 de mp ¿i douå apartamente de 71 ¿i 51,47 mp, toate bunurile fiind de¡inute în coproprietate cu so¡ia. Ministrul mai de¡ine ¿i douå autoturisme, un BMW, fabricat în 2009, ¿i o Skoda din 2018.

Ministrul nu are economii în bånci, înså are un împrumut de 100.000 de euro contractat în 2008, cu datå scadentå în 2033. ¥n 2018, Adrian Oros a primit o indemniza¡ie ca deputat de 125.376 lei ¿i a încasat salariu de profesor universitar de 135.727 de lei. De asemenea, el a încasat o îndemniza¡ie ca pre¿edinte al Colegiului Medicilor Veterinari Cluj de 13.332 lei ¿i de vicepre¿edinte de 12.000 de lei.

Nini Såpunaru, secretar de stat la Rela¡ia cu Parlamentul Fostul pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, Nini Såpunaru, a fost numit secretar de stat al Departamentului pentru rela¡ia cu Parlamentul. Membru vechi de partid, liberarul Nini Såpunaru a fost un sus¡inåtor al cre¿terii procentului de produse române¿ti la raft, a sprijinit reducerea TVA la alimente ¿i a fost alåturi de crescåtorii de ovine atunci când s-a modificat Legea vânåtorii pentru interzicerea på¿unatului pe timpul iernii.

Mo¿ Nicolae pentru agricultori În ¿edin¡a de Guvern din 6 decembrie au fost aprobate douå acte normative: pentru sectorul zootehnic ¿i pentru tomate. Valoarea totalå a fondurilor alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, pentru anul de cerere 2019, se ridicå la 518,82 milioane de lei. Pentru tomate, sprijinul a crescut de la 233,19 milioane de lei la 292.925.517,8. Ministrul Agriculturii Adrian Oros a promis cå se vor gåsi forme de sprijin ¿i pentru alte legume în viitorul apropriat.

7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

:n culisele Bruxellesului

Tonurile de gri ale politicii verzi Måsurile pentru mediu ¿i climå (li se mai spune ¿i verzi în limbaj Bruxelles) din viitoarea Politicå Agricolå Comunå se anun¡au ambi¡ioase.

Doar cå, în acest moment, ele nu sunt deloc clare. Nu se ¿tie precis ce înseamnå o eco-schemå (acele programe pe Pilonul 1 prin care statele membre ar trebui så aloce bani fermierilor care fac ceva în plus pentru mediu), nici dacå fermele mici vor trebui så respecte condi¡ionalitå¡ile pentru banii de subven¡ii ¿i, mai nou, nu e clar nici måcar cum se vor aloca banii pentru politicile verzi, pe fiecare pilon.

Cea mai nouå disputå s-a purtat la Consiliul de Mini¿tri ai Agriculturii. Finlanda, care de¡ine pre¿edin¡ia Consiliului UE, a venit cu propunerea ca fiecare stat så aloce un procent fix din banii PAC pentru politicile de mediu/climå, dar så aibå ¿i flexibilitate. Adicå fiecare så decidå cât din acest procent se alocå prin Pilonul 1 (plå¡i directe, ecoscheme) ¿i cât prin programe pe Pilonul 2 (dezvoltare ruralå).

Måsura a avut sus¡inerea majoritå¡ii mini¿trilor agriculturii. Asta de¿i propunerea Finlandei ar modifica masiv viziunea Comisiei, care a propus så se aloce 40% din bugetul PAC pentru politici de mediu/climå, din care 10% pe Pilonul 1 ¿i 30% pe Pilonul 2.

Câ¡iva mini¿tri au atras aten¡ia cå propunerea Finlandei de a låsa la latitudinea statelor membre cum cheltuie banii pentru mediu/climå pe fiecare pilon aduce câteva pericole.

Existå riscul ca un stat membru så î¿i concentreze to¡i banii pentru mediu/climå pe Pilonul 2 ¿i så nu aloce bani ¿i pe Pilonul 1. Mai precis, un stat ar putea da bani pentru måsuri de agroturism, pe Pilonul 2, pentru cei care î¿i pun panouri solare pe pensiune ¿i laså benzi pentru insecte pe lângå pensiune ¿i så nu aloce ¿i pentru ecoscheme pe Pilonul 1, pentru reducerea consumului de inputuri, pentru rota¡ia culturilor etc..

8

Or, asta ar însemna cå banii verzi vor merge pe måsuri cu impact mai mic pentru mediu.

Altå problemå ar fi cå, dacå un stat dore¿te så cheltuiascå mai pu¡in pentru måsuri de mediu, poate så jongleze cu procentele obligatorii pentru mediu ¿i så le aloce pe pilonul cu mai pu¡ini bani. În cazul României, 10% din Pilonul 1 ar însemna 190 de milioane de euro, în timp ce acela¿i procent, de 10%, pe Pilonul 2 ar însemna doar 67 de milioane de euro.

Existå încå neclaritå¡i ¿i privind ecoschemele din Pilonul 1. Practic, nici Comisia Europeanå, nici altcineva nu a dat exemple clare despre ce înseamnå o ecoschemå. Cert este cå statele care doresc så existe reguli mai precise privind alocarea banilor pentru mediu din PAC au subliniat cå e nevoie så se påstreze o ambi¡ie ridicatå pentru mediu, dar ¿i cå eforturile fermierilor trebuie så fie sus¡inute financiar.

Nu în ultimul rând, existå opinii diferite între statele membre în ceea ce prive¿te obligativitatea micilor fermieri de a respecta regulile de condi¡ionalitate pentru plå¡ile directe. Comisia dar ¿i statele nordice ¿i alte state sus¡in cå to¡i fermierii trebuie så respecte condi¡ionalitå¡ile, în timp ce statele care au pu¡ine ferme mici, cum sunt Polonia ¿i Ungaria, vor ca aceste ferme mici så nu mai fie controlate ¿i obligate så le respecte.

Pentru România, unde majoritatea beneficiarilor de subven¡ii au 1-3 hectare ¿i unde “micii fermieri” lucreazå 5 milioane de hectare, ar fi o problemå dacå ei nu ar mai trebui så respecte regulile de condi¡ionalitate.

Reprezentan¡ii României sus¡in cå trebuie så råmânå o formå de control ¿i pentru micii agricultori, chiar dacå cu un regim mai pu¡in drastic de penalizåri.

A¿adar, spre finalul pre¿edin¡iei Finlandei negocierile despre PAC ¿i noua arhitecturå verde råmân încå într-un stadiu nedefinit, cu mai multe întrebåri decât råspunsuri. Råmâne de våzut dacå vor evolua mai rapid anul viitor, odatå cu preluarea pre¿edin¡iei Consiliului UE de cåtre Croa¡ia ¿i sub bagheta unui nou comisar pentru Agriculturå.

Veronica HUZA Profitul agricol 47/2019

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Europarlamentarii vor mai pu]ine pesticide Vine prima confirmare cå acest Parlament European este mai verde decât precedentul. Europarlamentarii din Comisia pentru Mediu au votat recent o Rezolu¡ie care sus¡ine reducerea folosirii pesticidelor din agriculturå. De asemenea, Rezolu¡ia cere fonduri pentru cercetare pentru protec¡ia albinelor, reducerea pesticidelor prin PAC ¿i solicitå Comisiei så ia måsuri împotriva statelor care acordå deorogåri pentru folosirea neonicotinoidelor în mod abuziv.

Acum, trebuie så fie votatå ¿i în plenul Parlamentului European, în ian-

uarie. Dacå trece de vot, råmâne la latitudinea Comisiei Europene så implementeze recomandårile.

Mai important este faptul cå, în cel mai scurt timp, Comisia Europeanå poate interzice derogårile la folosirea neonicotinoidelor pentru tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui, porumb ¿i rapi¡å pentru România ¿i Lituania, dupå ce EFSA a constatat cå cele douå state ar fi acordat derogåri nejustificate. Iar aceastå decizie a Comisiei este de a¿teptat så aparå de la o zi la alta. ªi ar avea un impact imediat.

Veronica HUZA

Ministrul Oros fa]\ cu reac]iunea apicultorilor Ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Emil Dumitru au mediat o confruntare de idei între reprezentan¡ii sectorului apicol ¿i cei ai producåtorilor agricoli din România. Subiectul: derogårile la tratamentul semin¡elor de porumb ¿i floare cu neonicotinoide.

Ca de obicei, reprezentan¡ii Asocia¡iei Crescåtorilor de Albine (ACA), principala organiza¡ie a apicultorilor, au avut puncte de vedere echilibrate. ¥n schimb, reprezentan¡ii Romapis au venit cu o doamnå care s-a prezentat a fi api-fito-terapeut, care a sus¡inut cå harta aplicårii neonicotinoidelor se suprapune perfect peste harta bolilor coronariene la popula¡ia umanå a ¡årii.

Clar, neonicotinoidele nu mai omoarå doar albine, au început ¿i cu oamenii.

Noroc cå ministrul Oros are cuno¿tin¡e solide de toxicologie ¿i a putut contra o bunå parte din alega¡iile pseudo-¿tiin¡ifice ale unora dintre vorbitori, în frunte cu distinsa api-fito-terapeutå.

Profitul agricol 47/2019

La final, Ministerul a putut emite un comunicat în care a anun¡at cå “membrii celor douå sectoare au agreat ideea unei colaboråri strânse, în beneficiul ambelor pår¡i”.

La rândul såu, Emil Dumitru a afirmat cå decizia privind acordarea derogårii pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiatå pe studii ¿tiin¡ifice ¿i argumente tehnice.

O nouå derogare va trebui så fie urmatå de o campanie de informare corespunzåtoare, astfel încât apicultorii så cunoascå exact care sunt zonele în care au fost înfiin¡ate culturi cu semin¡e tratate cu neonicotinoide.

Dupå întâlnire, reprezentan¡ii Romapis au emis ¿i ei un comunicat prin care anun¡au cå se raliazå unei ini¡iative a câtorva organiza¡ii de mediu din UE, prin care se ¡inte¿te interzicerea completå a folosirii substan¡elor chimice în agriculturå, pânå în 2035.

Robert VERESS 9

Campionatul de fotbal al fermierilor APPR organizeazå, în perioada 15 februarie - 1 martie, un Campionat Na¡ional de Fotbal al Fermierilor. Competi¡ia se va desfå¿ura în patru ora¿e: Timi¿oara, Ia¿i, Bråila ¿i Slobozia. ¥nscrierile au început la 1 decembrie ¿i se vor finaliza pe 1 februarie 2020.

Pot participa exclusiv reprezentan¡i ai fermelor membre APPR. Pot fi ¿i angaja¡i ai fermelor (ingineri, mecanizatori etc.), nu doar administratori.

La toate meciurile, intrarea spectatorilor va fi liberå. De fapt, spun reprezentan¡ii APPR, chiar î¿i doresc o participare cât mai numeroaså din partea persoanelor care nu au legåturå cu agricultura.

“Aceastå competi¡ie este un prilej de a ne deschide spre comunitå¡i, de a le explica beneficiarilor muncii noastre ce facem ¿i cum facem”, spune Alina Cre¡u, director executiv APPR. Câteva detalii despre partide: vor fi

compuse din douå reprize a câte 15 minute fiecare, cu o pauzå de cinci minute între ele. În caz de egalitate, câ¿tigåtorul va fi desemnat în urma loviturilor libere de la punct fix. Nu spunem de la 11 metri, întrucât meciurile se vor desfå¿ura în incinte acoperite; a¿adar, va fi, de fapt, un campionat de mini-fotbal. Echipele vor fi formate din cinci jucåtori de câmp ¿i portar, iar numårul jucåtorilor de rezervå este limitat la 3. Înainte de începerea campionatului se va trage la sor¡i ordinea în care vor juca echipele ¿i meciurile. Acestea nu se vor desfå¿ura concomitent, în toate cele patru ora¿e, ci pe rând, câte o zi sau douå pentru fiecare ora¿, astfel încât organizatorii så poatå fi prezen¡i la toate meciurile.

Finala va avea loc în Constan¡a, la începutul lunii iunie - chiar în preajma debutului Campionatului European.

Robert VERESS

Oierii nu mai au ce vinde Oierii nu prea mai au ce vinde, spune Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Ovine ¿i Caprine Romovis. A fost un an mai bun ca niciodatå. “Au crescut pre¡urile la lapte, brânzå, la animale, am dat bine ¿i lâna.

Am primit pre¡ bun în iulie pe oi, când au fost sårbåtorile musulmanilor, a mai scåzut pu¡in în toamnå, iar acum este super-pre¡: 12 lei pe kilogramul în viu.

Nu se a¿tepta nimeni så mai creascå 10

pre¡ul la oi în Arabia Sauditå, Emiratele Arabe Unite ¿i Kuweitul.”

Despre vaporul scufundat în portul Midia, Cioranu spune cå “oierii no¿tri au vândut animalele cåtre cei care de¡ineau autoriza¡ie de export. Toate aveau crotalii când au plecat de la oieri. Eu nu am våzut oameni care så ia oi fårå crotalii”.

Acum crescåtorii a¿teaptå cu interes legea nouå pentru bunåstarea animalelor la transport. (Viorel PATRICHI)

Ziua Mondialå a Solului ¥n fiecare an, pe 5 decembrie, planeta sårbåtore¿te Ziua Mondialå a Solului.

A¿a a decis, în 2013, Adunarea Generalå a ONU. Cel mai acerb sus¡inåtor al instituirii acestei zile a fost monarhul Thailandei, Bhumibol Adulyadej. Båtrânul rege î¿i vedea visul cu ochii, o zi interna¡ionalå a solului, ¿i, mai mult, se ¡ine chiar de ziua lui. Anul acesta mesajul principal a fost legat de eroziunea solului. La fiecare 5 secunde, echivalentul unui teren de fotbal este erodat.

Comfert + Redoxim = Agrii Grupul Origin Enterprises PLC a reunit sub brandul Agrii afacerile Comfert ¿i Redoxim, cumpårate în urmå cu patru ani. Agrii România de¡ine 25 de puncte logistice ¿i 55 de fitofarmacii, aprovizioneazå 7.000 de parteneri, din care 5.500 de fermieri, cu produse pentru 1,8 milioane ha.

Despre toate acestea pute¡i citi pe larg în pagina 30.

Contract de digitalizare la Bayer Grupul german Bayer a selectat patru companii pentru a standardiza serviciile interne IT, care-l vor diferen¡ia de competitori. Cele 4 vor furniza servicii timp de ¿ase ani. “Nu cåutåm doar så ob¡inem economii, ci vrem så furnizåm noi solu¡ii mult mai rapid în Sånåtate ¿i Agriculturå”, spune Wolfgang Nickl, chief financial officer ¿i membrul al consiliului de management al Bayer. Contractul implicå 950 de angaja¡i.

Oros a inaugurat un nou magazin Carrefour Ministrul Adrian Oros a participat miercuri, 4 decembrie, la deschiderea hipermarketului Carrefour din Corbeanca, Ilfov. I-au fost alåturi Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå de la Camera Deputa¡ilor, ¿i Michele Ramis, ambasadorul Fran¡ei. Oros a ales så vorbeascå despre importan¡a sectorului bio, despre agricultura biologicå privitå ca solu¡ia pentru dezvoltarea durabilå a agriculturii etc.

Profitul agricol 47/2019

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 187 euro/t 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n perioada 11 - 15 noiembrie pre¡ul cerealelor a crescut pe toate bursele mondiale.

Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Dec Ian Mar

25.11 125 129 131

26.11 127 130 133

27.11 129 131 134

28.11 130 134 135

29.11 131 135 137 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 191 190 193

26.11 195 193 195

27.11 28.11 29.11 197 199 201 195 197 199 197 199 200

SUA: pre¡ul grâului Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 243 dolari/t (1.045 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå.

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 10 euro/tonå, pânå la 179 euro/tonå (859 lei).

euro/tonå.

Pre¡ul la bursa Pallice a fost de 177 euro/tonå (850 lei), cu o cre¿tere de 8 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 105.190 tone, Mexic 97.170 tone, Filipine 73.770 tone, Italia 57.970 tone ¿i Thailanda cu 37.970 tone.

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 10 euro/tonå ¿i a închis la 181 euro/tonå (869 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2019 este de 183 dolari/t (787 lei).

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost mai mare cu 2 dolari/tonå, la 231 dolari/tonå (993 lei).

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.11 Rouen 173 Dunquerque 173 Pallice 169 Creil FOB 164 Moselle FOB 169 Rouen FOB 171

26.11 27.11 174 175 174 177 170 174 165 173 171 175 173 177

25.11 229 221 223

26.11 227 223 225

27.11 229 225 227

28.11 177 179 175 174 177 179

$/t

28.11 230 227 229

29.11 231 229 233

chiderii, 29 noiembrie, a fost de 169 dolari/tonå (727 lei).

România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2019, este de 153 dolari/tonå (658 lei).

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 140 143 147

26.11 141 145 149

27.11 28.11 29.11 143 145 147 147 149 150 150 151 152

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.11 151 150 155 Bordeaux FOB 157 Pontivy 169

PREºURI

12

25 - 29.11/2019

Bordeaux Pallice Rhin

euro/t

26.11 27.11 28.11 29.11 155 157 159 159 151 153 155 157 157 159 161 163 159 161 163 165 171 173 175 177

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 165 euro/tonå (792 lei), fiind mai mare cu 8 euro/tonå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 29 noiembrie, a fost de 157 euro/tonå (754 lei).

A fost o cre¿tere de 7 euro/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 163 euro/tonå (782 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. ¥n Fran¡a recoltarea porumbului este întârziatå din cauza condi¡iilor meteo nefavorabile.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 157 dolari/tonå (675 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Argentina anun¡å reducerea suprafe¡ei cultivate cu porumb.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

29.11 179 181 177 175 179 181

Porumb FOB Constan¡a 161 euro/t 773 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2019, a fost de 179 dolari/t (770 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Mar Mai

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 181 euro/t (869 lei), în cre¿tere cu 8

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 155 157 158 157 157 157 159 161 159 161

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

243 dolari/t

+8

169 dolari/t

-1

352 dolari/t

-1

161 dolari/t

+ 10

Profitul agricol 47/2019

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 29.11, a fost de 352 dolari/tonå (1.514 lei), în scådere cu 1 dolar/tonå.

Principalele destina¡ii: China 775.170 tone, Germania 177.770 tone, Spania 137.770 tone, Pakistan 85.970 tone ¿i Japonia cu 77.570 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 327 340 337

26.11 330 343 340

$/t 27.11 331 345 341

28.11 333 347 343

29.11 322 327 333

Orz România FOB Constan¡a 169 euro/t 811 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29 noiembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 147 euro/tonå (706 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 25.11 Rouen 143 Dunquerque 149 Moselle 147 Pontivy 144 Orz bere: Creil** 153 Moselle** 155

26.11 144 150 149 145

27.11 145 151 150 147

28.11 145 153 151 149

29.11 147 155 153 151

154 155 157 159 157 157 159 161

Sorg

COTAºII 25 - 29.11/2019

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 noiembrie, a fost de 161 dolari/tonå (692 lei), mai mare cu 10 dolari/tonå.

Principalele destina¡ii: Ja-

¡ul soiei a fost de 333 dolari/tonå (1.432 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a crescut cu 6 dolari/tonå, la 379 dolari/tonå (1.630 lei).

Existå în continuare incertitudini legate de comercializarea produselor oleaginoase, din cauza råzboiului comercial dintre SUA ¿i China.

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 665 663 677

26.11 27.11 28.11 667 669 670 667 669 671 679 685 685

$/t 29.11 671 674 679

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 161 euro/tonå (773 lei), cu 6 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Stocurile de orz din Fran¡a sunt în cre¿tere, datoritå produc¡iei mari de 13,74 milioane tone. Condi¡iile climatice dificile din Europa produc îngrijoråri în ceea ce prive¿te nivelul produc¡iei de orz din 2020.

Australia: pentru livrare în luna decembrie 2019, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (907 lei).

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna precedentå. ponia 21.770 tone ¿i Mexic 3.970 tone.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Dec Ian

$/t

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 151 155 157 159 161 155 157 159 161 169

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 373 377 379 381 379 369 373 377 379 377

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 25 29 noiembrie, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 323 euro/tonå (1.550 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Dec Ian

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 307 dolari/tonå (1.320 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 317 dolari/t (1.363 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 29 noiembrie, a fost de 325 dolari/tonå (1.397 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå.

¥n bazinul Mårii Negre pre¡urile au fost în cre¿tere u¿oarå, pierzând înså competitivitatea pe pia¡a vest-europeanå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Dec

$/t

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 317 321 323 327 325

Rapi¡å ¥n såptåmâna 25 - 29 noiembrie, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a avut urmåtoarele fluctua¡ii: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 29 noiembrie, la 353 euro/tonå (1.694 lei), în cre¿tere cu 8 euro/tonå.

La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), cu 4 euro/tonå mai

mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 29 noiembrie, a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), mai mare cu 7 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

25.11 Rouen 339 Dunquerque 340 Moselle 345

29.11 343 347 353

26.11 340 343 349

27.11 343 345 351

Soia

Ovåz

Chicago

Chicago

Chicago

Chicago

Profitul agricol 47/2019

147 dolari/t

+7

322 dolari/t

-5

euro/t

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 Dieppe 319 323 325 327 323

Porumb

+ 10

$/t

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 333 335 337 335 333 343 345 347 347 345

Grâu

201 dolari/t

$/t

227 dolari/t

28.11 345 349 355

+ 10 13

Agro-meteo Caracteristici meteorologice În perioada 11 - 17 decembrie va predomina un regim termic al aerului în general mai ridicat decât în mod obi¿nuit, la nivelul întregii ¡åri.

Temperatura medie diurnå a aerului se va situa între -2...7°C, abaterile termice pozitive fiind de 1...4°C, pe întreg teritoriul agricol.

Temperatura maximå se va încadra între 1...10°C, iar cea minimå va oscila între -5...4°C în cea mai mare parte a zonelor de culturå, valori mai scåzute fiind posibile în zonele depresionare, înregistrându-se brumå ¿i înghe¡ superficial la sol.

Din punct de vedere pluviometric sunt posibile ploi locale, înso¡ite de intensificåri temporare ale vântului, în aproape toatå ¡ara. Totodatå, în zonele joase ¿i de luncå se vor men¡ine condi¡ii de producere a ce¡ii.

Caracteristici agrometeorologice În cultura grâului de toamnå, con¡inutul de apå pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i local extremå, în majoritatea zonelor de Recomandåri de specialitate Ø Administrarea îngrå¿åmintelor

minerale pe bazå de fosfor ¿i potasiu la culturile de toamnå semånate în epoca optimå;

14

culturå. Pe suprafe¡e agricole extinse din Oltenia, local vestul, centrul, estul ¿i sudul Moldovei, nordul ¿i centrul Munteniei, izolat estul ¿i sud-estul Dobrogei, vestul Cri¿anei, nordul Maramure¿ului, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfåcåtoare pânå la apropiate de optim.

Starea de vegeta¡ie a culturilor agricole Ca urmare, ritmurile vegetative ale culturilor de toamnå se vor desfå¿ura u¿or mai lent în aproape toatå ¡ara, iar în regiunile nordice ¿i centrale va fi posibilå semnalarea stårii de repaus biologic. Pe ansamblu, starea de vegeta¡ie a plantelor va fi bunå ¿i medie, respectiv medie ¿i slabå în semånåturile efectuate tardiv. Ø Finalizarea aråturilor adânci de

toamnå pe suprafe¡ele agricole cu o bunå aprovizionare cu apå a solului; Ø Lucråri de între¡inere în planta¡iile pomicole ¿i viticole.

11 - 17 decembrie

Sub aspect fenologic, orzul ¿i grâul de toamnå, func¡ie de data semånatului, vor parcurge råsårirea (60-100%), apari¡ia frunzei a treia (40-100%) ¿i înfrå¡irea (30-100%), în majoritatea zonelor agricole.

Cultura de rapi¡å semånatå în epoca optimå î¿i va continua în bune condi¡ii faza de dezvoltare a aparatului foliar (4-13 frunze), la nivelul întregii ¡åri. În cea mai mare parte a planta¡iilor, speciile pomicole ¿i viticole vor înregistra starea de repaus vegetativ. Totodatå, în vii ¿i livezi se vor putea efectua lucrårile de protec¡ie împotriva înghe¡ului. În zilele cu precipita¡ii, lucrårile agricole în câmp (aråturi, fertilizåri, lucråri de între¡inere în vii ¿i livezi etc.) vor fi întrerupte temporar.

Oana-Alexandra OPREA, Dumitru ANGHEL, Rodica TUDOR, Alexandru VOEVOZEANU, Laura BADEA

Profitul agricol 47/2019

Plafonarea pare inevitabil\.

Plafonarea nu ajutå în mod real fermele mici dar sunå atât de bine în discursurile politicienilor populi¿ti.

Apar tot mai des momentele când se pomene¿te de ea, ca ¿i cum ar fi solu¡ia pentru o agricultura europeanå mai competitivå, mai harnicå, care så hråneascå ¿i mai sånåtos, ¿i mai ieftin.

Sigur, noi trebuie så vedem ¿i cå Europa de Vest, a fermelor mici, se uitå cam peste umår la Europa de Est, a fermelor mari. Acum, jocul politic va fi probabil câ¿tigat de ¡årile mari contributoare la bugetul Uniunii. Între timp, la noi, ¿i politicienii, ¿i asocia¡iile profesionale, ar trebui så î¿i pregåteascå Planul B, acele solu¡ii ce mai pot salva bugetul fermelor mari.

Secretarul de stat Emil Dumitru, fost pre¿edinte al federa¡iei Pro Agro, spune cå rezultatul negocierilor în privin¡a formei finale a plå¡ilor directe în noua Politicå Agricolå Comunå depinde de cum va aråta noul cadru financiar multianual. În forma existentå la Comisia pentru agriculturå din Parlamentul European, urmare a unui amendament depus de europarlamentarii români în legislatura anterioarå ¿i acceptat atunci, plafonarea va fi voluntarå. În sensul cå statele membre pot alege fie varianta acordårii unei plå¡i redistributive mai mari cåtre o anumitå categorie de fermieri, pe care statul respectiv î¿i dore¿te så o încurajeze, fie o plafonare a plå¡ilor directe la suma de 60.000 de euro, respectiv degresiv pânå la 100.000 de euro. Dacå se merge pe prima variantå, plå¡ile redistributive trebuie så creascå la minim 10% din totalul anvelopei la nivel na¡ional.

“România trebuie så ¡inå cont de întreaga specificitate a agriculturii, så vadå ce nevoi au toate fermele din ¡arå, fie cå vorbim de ferme mari, fie cå vorbim de cele mijlocii sau de familie.

România nu-¿i poate permite så piardå din competitivitate, så nu aibå, în continuare, un sprijin substan¡ial ¿i pentru fermele mari. Dar noul plan na¡ional strategic va fi destul de flexibil, promite Emil Dumitru.

Probabil se va merge pe varianta unei plå¡i redistributive ¡intite cåtre 16

fermele de familie, ca så le consolidåm.

Este o variantå care eliminå foarte multe necunoscute, pentru cå cealaltå variantå, cu plafonarea, pune probleme; nu ¿tim dacå tinerii fermieri se încadreazå, dacå sunt deduse cheltuielile cu for¡a de muncå ¿i ecoschemele”.

Gheorghe Albu, pre¿edintele interimar al LAPAR, avertizeazå cå o cre¿tere a procentului de redistribuire la 10% îi va determina pe mul¡i de¡inåtori de terenuri så denun¡e contractele de arendå, pentru a încasa subven¡iile. Înså Emil Dumitru spune cå marii fermieri nu ar trebui så-¿i facå astfel de griji, chiar dacå procentul pe care România îl va aloca redistribuirii ar putea fi mai mare de 10.

“Nu ar trebui så se producå instabilitate pe pia¡a funciarå ¿i a arendei, întrucât prin planul na¡ional strategic nu se vor acorda plå¡i redistributive decât fermelor care devin competitive, asigurând o produc¡ie pentru pia¡å. Nu vor primi nimic în plus fermele de subzisten¡å.

Ministerul se gânde¿te la interesul general. În func¡ie de nevoile pe care le vom identifica împreunå cu organiza¡iile de fermieri, vom decide care este varianta cea mai bunå de plå¡i redistributive. Så nu-¿i facå griji nimeni, fiindcå toate fermele vor primi în func¡ie de nevoi ¿i de ce identificåm prin analizele SWAT pe fiecare filierå de produs”.

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, contrazice un raport al Academiei Române, conform cåruia impactul plafonårii nu va fi unul major, România urmând så piardå doar 200 de milioane de euro pe an din cele 1,9 miliarde de euro pe an prevåzute a fi alocate în proiectul de Cadru Financiar Multianual.

“Raportul folose¿te date neactualizate. Valoarea subven¡iei pe suprafa¡a luatå ca referin¡å în evaluare este de 170 euro. ¥n prezent, valoarea acesteia a crescut la 195,5 euro. Pierderile vor fi mai mari, probabil duble”.

Cu toate acestea, Ciolacu spune cå ar trebui så ne declaråm mul¡umi¡i dacå forma finalå a documentului pe care se lucreazå la Comisia pentru Agriculturå a PE nu va suferi modificåri în sensul înåspririi plafonårii. “În legislatura actualå, avem un grup al ecologi¿tilor mai puternic, un grup al sociali¿tilor care înclinå så voteze în aceastå privin¡å împreunå cu ecologi¿tii (în legislatura anterioarå doar sociali¿tii români s-au opus plafonårii) ¿i grupul nou, Renew Europe, cu o pozi¡ie ambiguå. Doar popularii europeni par så fie mai deschi¿i în privin¡a plafonårii. Decizia finalå depinde, înså, de adoptarea bugetului (Cadrului Financiar Multianual), iar asta se va întâmpla, cel mai devreme, în perioada pre¿edin¡iei germane (iulie - decembrie 2020)”. În opinia lui Ciolacu, România ar trebui så-¿i propunå încurajarea fermelor Profitul agricol 47/2019

Care este planul B? care realizeazå valoare adåugatå, pentru a tinde spre obiectivul de a exporta minimum de maså vegetalå, crescând produc¡ia animalå ¿i gradul de procesare în ¡arå, pentru a reduce astfel importurile de produse finite. Înså existå limitåri referitoare la posibilitatea de recuperare a pierderilor din plafonare prin investi¡ii în crearea de valoare adåugatå. Banii pot fi muta¡i de la Pilonul 1 (plå¡ile directe) la Pilonul 2 (proiectele de investi¡ii) doar în limita a 15%, la care se mai pot adaugå încå 15% dacå acestea din urmå vor viza finan¡area de måsuri ce au impact de mediu.

Clubul Fermierilor are câteva solu¡ii la aceste limitåri, pornind de la ideea cå programele de sprijin pentru crearea de valoare adåugatå pot så fie zonale, valorificând specificul fermierilor din regiunile respective. Un exemplu este programul Clubului semnat cu USAMV Timi¿oara, pentru sus¡inerea elaborårii unui studiu privind situa¡ia actualå a infrastructurii de desecare ¿i impactul inexisten¡ei acesteia asupra solului ¿i deci a mediului.

“Ar putea fi o propunere a României refacerea infrastructurii de desecare ¿i a celei de iriga¡ii, utilizând fonduri din cele prevåzute pentru mediu în PAC, fiindcå ar fi o måsurå de care ar beneficia toatå lumea. Pe de o parte, s-ar stopa eroziunea solului, care afecteazå 20% din Câmpia de Vest, iar pe de alta, ar

contribui la fixarea carbonului în sol. O altå solu¡ie ar fi finan¡area suplimentarå a achizi¡iilor necesare digitalizårii agriculturii, cu sume nu doar din Pilonul 2, ci ¿i din cele transferabile din Pilonul 1 în Pilonul 2”. În privin¡a fragmentårii fermelor mari, pentru conservarea valorii plå¡ilor directe, Ciolacu atrage aten¡ia asupra unui impact negativ: “Fermele mari au fost for¡ate så apeleze la credite agricole pentru achizi¡ii ¿i modernizare/ extindere, fiindcå nu au mai putut beneficia de fonduri europene. Fragmentarea le va scådea scorul de bonitate bancarå”.

tatea optimå va fi de 1.000 de ha, iar lângå Bucure¿ti, pentru o fermå legumicolå, 10 ha. Deci, så se condi¡ioneze sumele alocate de cifra de afaceri/ha sau de numårul angaja¡ilor/ha. Cifra de afaceri este strict legatå de valoarea adåugatå. Mai mult de 1.500 de euro/ha nu po¡i så faci în cazul culturii de porumb. Dacå impui ca cifra de afaceri så fie 2.000 de euro/ha, îl for¡ezi pe fermier så se diversifice. Legumicultura e o direc¡ie spre care putem merge. Nu este firesc så importåm cartofi din Fran¡a ¿i morcovi din Olanda, plåtind transportul mai mult decât valoarea mårfii”.

ªi reprezentan¡ii APPR sus¡in måsurile prin care s-ar încuraja investi¡iile în crearea de valoare adåugatå.

Arnaud Perrein, pre¿edintele APPR, insistå cå trebuie evitatå “plafonarea brutalå”, care ar afecta pânå la faliment 90% din fermele mari care produc valoare adåugatå. “Eu cred cå ajutorul trebuie regândit, pentru a stimula fermele economic rentabile. Dimensiunea acestora va putea fi diferitå, în func¡ie de pozi¡ionare. Poate cå în Dobrogea rentabili-

La rândul såu, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene la APPR, considerå cå “România se poate prezenta cu o pozi¡ie puternicå la Bruxelles. Dar asta înseamnå diversificare, creare de locuri de muncå, activitå¡i pentru dezvoltarea comunitå¡ilor rurale. Pentru a fi eligibilå pentru plå¡i directe ¿i alte forme de sprijin financiar european, orice fermå ar trebui så fie implicatå în comunitate. Så facå lucruri benefice pentru aceasta”.

Robert VERESS

Cålin Muscå, fiul lui Dimitrie Muscå de la Curtici, are ¿i culturå vegetalå, ¿i zootehnie.

El considerå incorectå penalizarea sau bonificarea fermierilor pe criteriul suprafe¡ei de¡inute. Înså acceptå cå acest fapt este inevitabil ¿i, totodatå, agreeazå diverse alternative vehiculate în spa¡iul public

pentru diminuarea efectelor plafonårii.

“Nu ne putem raporta la sistemul din Vest, unde to¡i agricultorii sunt bine ancora¡i în cooperative func¡ionale. Or, la noi nu existå aceste cooperative. ªi atunci, nu e economic viabil så stimulezi fermele mici, în dauna celor mari. Înså, în principiu, orice variantå de subven¡ionare a agriculturii este mai bunå decât nimic”.

Muscå nu are încredere în varianta fårâmi¡årii fermelor, pe care o vede ca pe o capcanå: “Comisia va acuza, ulteri-

or, cå s-au creat condi¡ii artificiale prin dezmembrarea fermelor mari ¿i va cere returnarea subven¡iilor”.

El mai trage un semnal de alarmå: “Dacå plafonarea se referå strict la subven¡iile pe suprafa¡å e una, dacå se referå la exploata¡ie e altceva. Dacå pui plafon 300.000 de euro unei ferme care are ¿i sector vegetal, ¿i porci, ¿i vite, bågând în acela¿i co¿ ¿i plå¡ile directe, ¿i partea de bunåstare, ¿i sprijinul cuplat în zootehnie, o bagi în faliment.

Profitul agricol 47/2019

17

Olt

Concursul pentru postul de director al APIA este suspendat Concursurile lansate pe finalul guvernårii trecute au fost blocate sau amânate de noua guvernare. Este ¿i cazul postului de director executiv al APIA Olt. Concursul fusese programat pentru 5 decembrie. Concursurile au fost suspendate, în contextul måsurilor care vor fi dispuse cu privire la reorganizarea institu¡iilor publice ¿i structurilor din cadrul administra¡iei publice. Func¡ia de director executiv la APIA Olt este de¡inutå, în prezent, de Doru Daniel Neac¿u.

(Gazeta Oltului) Un teren al Hergheliei Slatina va fi transferat la primårie Proiectul de lege privind trecere unor terenuri ce apar¡in Hergheliei Slatina a fost votat de Comisia de Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor. Primåria va folosi terenul pentru construirea unui drum care leagå zonele industriale ale ora¿ului. Lungimea drumului este de 5,6 km, cu o bandå jumåtate pe sens, lat de 10 metri.

(Redac¡ia nouå) Tulcea

Prohibi¡ia la pescuit în Deltå, în 2020, începe mai devreme Prohibi¡ia pescuitului în Delta Dunårii va începe anul viitor cu o såptåmânå mai devreme decât anul acesta. Guvernatorul Deltei, Cåtålin ºibuleac, a declarat cå ordinul va permite pescuitul scrumbiei în perioada Floriilor ¿i de Pa¿ti, astfel ca popula¡ia så poatå respecta tradi¡iile gastronomice legate de sårbåtorile religioase. ¥n aceastå perioadå Institutul de Cercetare pentru Ecologie din Gala¡i evalueazå cotele de pescuit admise în 2020 pentru pescarii sportivi, comerciali ¿i pentru pescuitul familial din Deltå. Ordinul de prohibi¡ie va stabili cotele de pescuit, zonele, dar ¿i numårul uneltelor, a precizat guvernatorul Deltei.

(Amprenta) 18

Actualitatea în jude¡e {eicul din Insula Mare, invitat la CJ! Bråila

ªeicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, patronul Al Dahra Holding, concesionarul Insulei Mari a Bråilei, este invitat de pre¿edintele CJ Bråila, Francisk Chiriac. Ale¿ii jude¡eni vor så aducå în discu¡ie subiecte de interes local ¿i câteva propuneri de investi¡ii cu beneficii pentru ambele pår¡i.

Membrii Consiliului propun construc¡ia unui heliport func¡ional ¿i pe timp de noapte. Heliportul va fi folosit în deplasårile lor rapid de cei de la Al Dahra Holding, dar ¿i al¡i agen¡i economici din zonå. Mai ales în cazuri de urgen¡å, pentru elicoptere SMURD. Bineîn¡eles, se dore¿te o întâlnire amicalå, cu solu¡ii bune pentru ambele pår¡i, fårå a se for¡a mâna nimånui. Mai ales cå Al Dahra a promis cå va ajuta cu un mic fond anual de 500.000 de euro, pentru culturå, educa¡ie, sport ¿i sånåtate.

Amintim cå, în vara acestui an, la Ziua Câmpului din Insula Mare a Bråilei, la prima ie¿ire publicå la Bråila a arabilor de la Al Dahra dupå ce au preluat concesionarea IMB, a participat doar vicepre¿edintele Al Dahra Holding, Khadim Abdulla Aldarei, nu ¿i ¿eicul Hamdan Bin Zayed Al Nahyan, pre¿edintele Al Dahra. La vremea aceea, reprezentantul companiei din Emiratele Arabe Unite a vorbit despre un plan de investi¡ii în Insula Mare a Bråilei de ordinul a 500 de milioane de dolari, implementat în urmåtorii 5 ani. O infuzie de capital ce se va regåsi în modernizarea continuå a parcului de utilaje agricole, cu modele de ultimå genera¡ie, în extinderea sistemelor de iriga¡ii, în înfiin¡area de perdele forestiere pe sute de hectare, dar ¿i în dotarea societå¡ii cu douå bacuri noi, pentru eficientizarea transportului pe Dunåre.

(Obiectiv. Vocea Bråilei)

Matrapazlâcurile primarului Vaslui

¥ncå un fost primar a fost trimis în judecatå de procurorii DNA. Noi am publicat cam un caz în fiecare såptåmânå. Semn cå în sistemul nostru polico-administrativ ceva e putred.

De data aceasta este vorba despre Gelu Pecheanu, fostul primar al comunei Drânceni. La sfâr¿itul anului trecut, el î¿i pierduse func¡ia dupå un proces cu ANI. Fusese gåsit în stare de conflict de interese. Acuza¡iile procurorilor de la DNA sunt de folosire de documente false, pentru ob¡inerea fårå drept de fonduri europene. “În perioada 2013 - 2016, Pecheanu Gelu a depus înscrisuri false pentru ca Primåria Drânceni så-i achite 18.821 euro. Alåturi de Pecheanu a fost trimiså în judecatå ¿i nora sa, care a fost ma-

nagerul proiectului. Al¡i doi inculpa¡i în acela¿i dosar sunt contabilul primåriei, Ion Lemnaru, ¿i fiica acestuia, Mådålina Chiriac, cea care a îndeplinit rolul de asistent al managerului de proiect.

Ei au fost judeca¡i separat, dupå ce ¿iau recunoscut vina ¿i au încheiat cu procurorii un acord.

Zilele trecute, Tribunalul Vaslui a dat o primå sentin¡å: Ion Lemnaru s-a ales cu o pedeapså de 2 ani ¿i 4 luni de închisoare, cu suspendare. Va trebui så execute ¿i 60 de zile de muncå în folosul comunitå¡ii, în cadrul Primåriei municipiului Hu¿i sau a Primåriei comunei Drânceni.

Fostul primar nu ¿i-a recunoscut vinovå¡ia probatå de procurori inclusiv prin mårturia fostului såu contabil, proaspåt condamnat.

(Monitorul de Vaslui) Profitul agricol 47/2019

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE

Ioan Cicio nu vinde niciodat\ cerealele la recoltare Timi¿

oan Cicio lucreazå 1.200 de ha în Grabå¡. Omul ¿i-a construit silozuri ¿i depozite cu o capacitate de peste 20.000 de tone, de aceea nu î¿i vinde produc¡ia la recoltare. Chiar micii fermieri din zonå vin så î¿i påstreze grâul sau porumbul la el.

I

“Eu nu vând cerealele decât de la un an la altul. Iatå, chiar în toamnå, pre¡ul a fost foarte mic, 50-54 de bani la porumb, ¿i 50 - 58 de bani la grâu. Pre¡urile sunt mici fiindcå sunt stabilite de un grup de indivizi care, så zic a¿a, se întâlnesc la o maså, în Poiana Bra¿ov, ¿i decid, în timp ce fermierul se aflå în câmp, la muncå. A¿a stau lucrurile în România.

Traiderii dicteazå. Ei vor så profite ¿i ¿tiu cum så facå acest lucru”, este de pårere Ioan Cicio. ¥n opinia lui, singura ¿anså a agricultorilor de a-¿i impune punctul de vedere este så se organizeze în cooperative, în asocia¡ii ¿i în grupuri de producåtori ¿i så nu vândå decât la pre¡ul impus de ei. “În mod normal, noi ar trebui så facem pre¡urile, nu traderii. Achizitorii profitå cå fermierii nu au spa¡ii de depozitare, nu sunt capitaliza¡i ¿i nu au bani ca så înceapå noile culturi. Eu am spa¡iu de depozitare foarte bun ¿i sunt curtat de firmele cumpåråtoare”.

Ministerul Agriculturii mai mult încurcå decât ajutå “Cred cå fermierii ar trebui så fie reprezenta¡i în minister printr-o organiza¡ie mare, care så îi uneascå ¿i så impunå punctul de vedere la nivel central”, crede Ioan Cicio. El ¿i-a început activitatea în agriculturå, în urmå cu 28 de ani, în 1992, când a avut curajul så cumpere clådirile CAP-ului påråsit din Grabå¡. Atunci nu avea nici un hectar de teren. A început så cumpere påmânt. În acea perioadå se lucra cu vechile tractoare române¿ti ¿i cu alte utilaje 20

neperformante. Omul ¿i-a dat seama cå avea nevoie de un spa¡iu de depozitare, unde så î¿i påstreze produc¡ia ¿i så nu o vândå direct din câmp. A¿a a conceput proiecte pentru silozuri ¿i depozite pentru cereale. ¥n paralel, a pornit modernizarea fermei. A achizi¡ionat ¿i utilaje performante, iar în acela¿i timp, teren agricol.

Când nu avea destui bani, a luat påmânt în arendå. A început så comaseze suprafe¡ele, så poatå lucra mai u¿or. De 20 de ani, când gåse¿te, cumpårå påmânt ¿i îl comaseazå. A ajuns så aibå 1.200 ha într-o fermå compactå. “Dacå cineva are la mine în arendå påmânt sau are teren în zona mea sau invers, dacå eu am cumpårat påmânt în zona lui, facem comasarea.

Facem schimb de terenuri ¿i grupåm hectarele. Eu lucrez påmântul lui ¿i el påmântul meu. A¿a am procedat de 20 de ani ¿i treaba merge bine”, a explicat Cicio.

Anul acesta a fost un an bun pentru porumb ¿i rapi¡å, dar pentru grâu a fost cel mai råu an de când face el agriculturå. De la început, grâul nu avut o råsårire bunå. Nu au fost ploi în toamnå.

Nici peste iarnå n-a înfrå¡it.

Investi¡ii de 3 milioane de euro În 2008, Ioan Cicio a avut primul proiect de construc¡ie a unui siloz, cu o capacitate de 4.000 de tone, ¿i pentru achizi¡ionarea de tractoare ¿i combine.

Magaziile vechi ale CAP au fost modernizate. A mai construit o halå mare de depozitare. De la Uniunea Europeanå, el a luat numai un proiect de 1 milion de euro. ªi regretå cå l-a fåcut. Practic, de mare ajutor nu i-a fost, fiindcå banii s-au devalorizat foarte mult, prin 2010, când s-a terminat proiectul, ¿i el a ie¿it în pierdere. ¥n anii urmåtori Cicio s-a axat numai pe proiecte finan¡ate din bani personali.

Acum are ¿apte tractoare John Deere, douå combine mari de la IPSO

¿i multe alte utilaje agricole. A cumpårat tractoare inclusiv din Italia, fiindcå erau mai ieftine. Investi¡iile proprii în dezvoltarea fermei s-au ridicat la 2 milioane de euro, pe lângå proiectul de un milion de euro luat de la UE. Fermierul î¿i ia måsuri de siguran¡å cu mult înainte de a apårea o problemå.

El preferå så î¿i cumpere un utilaj înainte så aibå nevoie de el. Dacå o combinå sau un tractor se stricå chiar în timpul lucrului, cum se întâmplå de cele mai multe ori, atunci el este asigurat.

Utilizeazå tractorul sau combina pe care le-a pregåtit din timp. A¿a face de 30 de ani. Este prevåzåtor ¿i nu råmâne descoperit.

Inputurile le ia de la companiile care vând mai ieftin ¿i au produse de calitate. Nu are o companie preferatå. De obicei, la grâu, pentru eficien¡å aplicå douå-trei tratamente. La fel ¿i la rapi¡å, iar rezultatele sunt foarte bune. Este mul¡umit de produc¡ii. Rapi¡a din acest an a primit o erbicidare ¿i un insecticid de contact. Urmeazå un stabilizator de cre¿tere, un insecticid ¿i un foliar. Pentru pregåtirea terenului la grâu în aceastå toamnå a trecut o datå cu discul, apoi au fost date îngrå¿åmintele cu discul. ªi în final a trecut semånåtoarea.

Gheorghe MIRON Profitul agricol 47/2019

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE

Prima carmangerie de vite Angus Arge¿

¥n Pite¿ti, pe strada Fra¡ii Gole¿ti nr. 64 se va deschide prima carmangerie din ora¿ care va vinde exclusiv carne ¿i produse din carne de vitå Angus.

Orice cunoscåtor al bucåtåriei de calitate vå va spune cå nimic nu se comparå cu carnea de vitå Angus. Este fragedå, bogatå în aminoacizi esen¡iali, con¡ine vitaminele B6, B12 ¿i D atât de importante pentru o func¡ionare normalå a organismului, are un con¡inut de colesterol mai mic cu 30% fa¡å de con¡inutul de colesterol din carnea de vitå obi¿nuitå, iar gustul este echilibrat ¿i inconfundabil.

V-a¡i putea imagina o carne de vitå care så poatå fi preparatå în câteva minute ¿i så se topeascå în gurå? Aceasta este carnea de vitå Angus. La adresa noii carmangerii ve¡i putea så vå bucura¡i de minuna¡ii burgeri din vitå, de cârna¡i, de salamuri de foarte bunå calitate, de parizer de vitå ¿i savuroasa pastramå, realizate toate doar din vitå Angus. În plus, pentru cei care vor så se bucure de bogå¡ia de gust ¿i substan¡e nutritive de înaltå calitate, carmangeria pune la dispozi¡ie carne de vitå pulpå, mu¿chiule¡, cap de piept, carne pentru gula¿, antricot, T-Bone, greabån ¿i carne tocatå.

(Jurnalul de Arge¿)

Ur[ii s-au înv\]at s\ vin\ în sat Harghita

Ursul a venit noaptea într-o gospodårie situatå în apropierea gårii ¿i a ucis toate cele 11 oi pe care le avea omul. La fa¡a locului au fost chema¡i primarul, poli¡istul, veterinarul ¿i un vânåtor.

To¡i au cercetat urmele låsate pe zåpada proaspåt cåzutå. Ursoaica, cu doi pui, a încercat så mai intre ¿i în alte gospodårii. Oamenilor le este teamå cå ursoaica se va întoarce, în cåutare de hranå.

Primarul Mihai Dumitru Tinca spune cå în acest an este primul

caz în care sunt atacate animalele din gospodårii, dar ur¿ii au obiceiul, de câ¡iva ani, så se plimbe prin comunå. Bineîn¡eles cå oamenii sunt nemul¡umi¡i, mai ales cå nu au solu¡ii så-i alunge sau så-i sperie.

De ce renun]\ omul la ferma lui?

Dolj

Gheorghe Du¡å are o micå fermå de animale în localitatea Prede¿ti, din Dolj. Cele 30 de vaci dau zilnic peste 150 litri de lapte. Cea mai mare parte ajunge la un procesator din Gorj. Pre¡ul cu care vinde crescåtorul este de doar un leu pe un litru.

“Pe facturå, laptele a ajuns mai råu decât apa. Litrul de apå se vinde la magazin cu doi lei, ¿i eu dau laptele cu un leu!

Vå da¡i seama cå nu ies nici cheltuielile”, Profitul agricol 47/2019

spune producåtorul de lapte Gheorghe Du¡å. Bårbatul s-a gândit cå în perioada sårbåtorilor ar putea avea mai mul¡i clien¡i.

A încercat så vândå laptele ¿i pe internet, cu 2,5 lei litrul. Numai cå socoteala de acaså nu s-a potrivit cu cea din târg.

Pentru cå nu are posibilitatea så proceseze singur laptele ¿i nici nu are cu cine så se asocieze, pe Du¡å îl bate gândul, dupå 15 ani munci¡i la fermå, så renun¡e la mica lui afacere.

(Ziarul de Craiova) 21

Culturi vegetale Argumente engleze[ti pentru bune practici române[ti Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti Unii spun cå prin fertilizare se pot dubla produc¡iile. Bånuiesc cå exagereazå. Noi ob¡inem produc¡ii mari, de råmâne Bruxelles-ul perplex ¿i cere låmuriri de la MADR, fårå så folosim prea multe chimicale. Ba chiar pu¡ine. Cele mai pu¡ine din UE! Sigur, ¿i în realitate se pot ob¡ine produc¡ii mari fårå cantitå¡i mari de îngrå¿åminte, dar în acest caz “minerim” solul de elementele nutritive.

Soiurile, hibrizii, lucrårile mecanice, fertilizarea foliarå, precum ¿i alte elementele tehnologice pot determina extragerea unor cantitå¡i mari de nutrien¡i din sol atunci când condi¡iile climatice sunt favorabile pentru mineralizarea materiei organice.

Pe site-ul nitrati.ro ICPA a publicat 3 grafice foarte convingåtoare despre fenomenul de extragere “minierå” a celor 3 macroelemente importante.

Institutul a calculat cå mediile pierderilor substan¡elor fertilizante pentru perioada 1990-2017 au fost de 33 kg N/ha/an, 19 kg P2O5/ha/an ¿i 51 kg

22

K2O/ha/an (nitrati.ro).

Folosind datele FAO, Banca Mondialå a estimat cå doza de îngrå¿åminte chimice folositå în România a fost în 2016 de 59,9 kg/ha arabil, mai pu¡in de jumåtate din doza penultimilor clasa¡i, concuren¡ii no¿tri bulgari, care au aplicat 125,5 kg/ha.

Vecinii no¿tri din Balcani, sârbii, au folosit 244,8 kg/ha, iar albanezii 121,6 kg/ha. Dintre ¡årile UE, Ungaria a folosit 128,3 kg/ha, Regatul Unit 252,9 kg/ha, Fran¡a 163,1 kg/ha, Germania 197,2 kg/ha, Olanda 288,9 kg/ha. În Regatul Unit se face anual un studiu/anchetå care estimeazå dozele medii de azot, fosfor ¿i potasiu folosite pe terenul arabil ¿i paji¿ti. Informa¡iile despre sulf, gunoi de grajd ¿i amendamente sunt ¿i ele prelucrate. Rezultatele anchetei sunt folosite de guvern, de producåtorii de îngrå¿åminte, de asocia¡ii de fermieri etc. pentru a monitoriza practicile de fertilizare, impactul lor asupra mediului ¿.a.m.d.

Câteva date din raportul din 2018 Majoritatea îngrå¿åmintelor organice se utilizeazå pe paji¿ti, numai 27%

din suprafa¡a arabilå se fertilizeazå cu gunoi de grajd.

Dozele medii de nutrien¡i din îngrå¿åmintele chimice aplicate pe terenul arabil sunt de 142 kg N/ha, de 27 kg P2O5/ha, de 35 kg K2O/ha ¿i 35 kg SO3/ha.

O måsurå obligatorie ce trebuie luatå este “limitarea aplicårii pe teren a îngrå¿åmintelor”. (Anexa III din Directiva Nitra¡i). ªi s-au apucat de limitat, nu glumå.

Au început limitarea cu îngrå¿åmintele organice, pentru care au fixat douå limite.

Prima dintre ele este “limita de câmp” de 250 kg N provenit din toate sursele de materie organicå, pe orice hectar, pe orice interval de 12 luni.

A doua este “limita de fermå” de 170 kg N/ha/an, care reprezintå doza medie pe fermå.

Au continuat apoi cu îngrå¿åmintele chimice.

Doza maximå de azot au corelat-o la unele culturi cu un nivel standard al produc¡ie, dupå cum urmeazå: 220 kg N/ha pentru 8 t/ha la grâul de toamnå, 180 kg N/ha pentru 7 t/ha, la grâul de primåvarå

Profitul agricol 47/2019

CULTURI VEGETALE 180 kg N/ha pentru 6,5 t/ha, la orzul de toamnå, 0 kg N/ha la mazåre etc..

La grâu, doza de 220 kg N/ha poate fi måritå în urmåtoarele condi¡ii: - Cu 40 kg N/ha la grâul pentru panifica¡ie. În Regatul Unit majoritatea grâului este furajer.

- Cu 20 kg N/ha pentru fiecare tonå ce se a¿teaptå så fie ob¡inutå în plus fa¡å de produc¡ia standard de 8 t/ha.

- Cu 20 kg N/ha pe solurile sub¡iri (40 cm), cu rezerve mici de humus, mai pu¡in fertile.

De ce nu facem ¿i noi acela¿i lucru?

Pentru cå nu putem, dacå vom continua cu strategia de pânå acum! ¥n primul rând, ICPA trebuie så “schimbe tabåra”. Ne-a demonstrat timp de 15 ani cå poate scrie cele mai bune coduri de bune practici, dar acest lucru îl mai pot face ¿i al¡ii. Dar numai ICPA ¿i re¡eaua OSPA pot realiza ceea ce prevede Directiva Nitra¡i.

Problema cea mare nu este stabilirea dozei maxime de azot la grâu, care poate fi 120 kg N/ha, cum este deocamdatå, sau poate ajunge la 200 kg N/ha, dacå se acceptå modificarea dozelor. Dozele de îngrå¿åminte ¿i tehnologiile trebuie astfel alese încât profitul fermierului så fie cât mai mare.

Pentru aceasta trebuie fåcute analizele de sol o datå la 4-5 ani pentru fosfor, potasiu, magneziu ¿i sulf. Pentru majoritatea fermierilor, nu doza maximå de azot este importantå, pentru cå niciodatå nu se ob¡ine profitul maxim cu cea mai mare produc¡ie. Deci nu to¡i fermierii vor folosi dozele maxime. Dar, din påcate, fermierii români nu ¿tiu nici care este cea mai profitabilå dozå pentru tipul de sol pe care îl au, în condi¡iile climatice ale anului respectiv.

Analizele agrochimice rezolvå problema numai în cazul în care se realizeazå ¿i bonitarea terenului (stabilirea favorabilitå¡ii solului pentru diferite culturi). Fårå o bonitare corectå, doza de 130 kg N/ha ar putea fi prea mare în unele cazuri ¿i deci o risipå par¡ialå de resurse, iar dacå doza este prea micå, este o pierdere de profit.

De aceea, dozele medii de azot pe care le-au folosit fermierii britanici la grâu în anul 2018 au fost mai mici decât cele maxime (260 ¿i 220 kg N/ha), de numai 207 kg N/ha la grâul pentru morårit ¿i de 180 kg N/ha pentru cel utilizat în alte scopuri.

Produc¡iile scontate alese în func¡ie de bonitarea terenurilor, de experien¡ele efectuate în câmp pentru a ob¡ine curbele de råspuns la diferite doze, toate acestea nu se pot ob¡ine suficient de rapid dacå nu vor fi implicate ICPA ¿i re¡eaua OSPA, deoarece acestea au notele de bonitare pentru o suprafa¡å mare de teren. Ar trebui înså actualizate produc¡iile pe punctul de bonitare.

Profitul agricol 47/2019

Gelu Scutaru, proprietarul Comcereal Vrancea, ¿i fiul såu, Cåtålin

Refacerea fertilit\]ii solului prin sem\nat în benzi Asocia¡ia AIDER (pentru Agriculturå Integratå, Durabilå, Economic Rentabilå) a organizat joia trecutå, la Foc¿ani, un eveniment dedicat tehnologiei de lucrat în benzi (strip-till). Partenerii evenimentului au fost: Caussade Semences ¿i Saaten-Union. Au participat în jur de 80 de agricultori.

Tehnologia strip-till a fost explicatå pe larg chiar de fermier, Gelu Scutaru, proprietarul Comcereal Vrancea. A fost secondat de fiul såu, Cåtålin. Iar pentru detaliile tehnice a intervenit Andrei Pascal, ¿eful de fermå. Pentru a semåna în benzi, Scutaru ¿i-a cumpårat o semånåtoare specialå, Mzuri, construitå în Marea Britanie.

Un avocat al sistemului strip-till este ¿i Patrick Valmary, consultant în agriculturå durabilå, pre¿edintele AIDER. A prezentat un studiu de caz realizat la Sopema Agriculture.

La sfâr¿it, Valmary le-a amintit agricultorilor cå pe 5 decembrie se serbeazå Ziua Mondialå a Solului, atât de important pentru orice culturå.

Semånatul strip-till este, în opinia lui Valmary, o modalitate foarte bunå de refacere ¿i cre¿tere a fertilitå¡ii naturale a solului. Iar ca dovadå, Comcereal Vrancea are o foarte frumoså culturå de orz pentru bere înfiin¡atå cu aceastå tehnologie.

Dupå vizita în fermå, cu accent pe cultura de orz semånat în sistem strip-till, Gelu Scutaru a prezentat ¿i Livada Fermecatå, o altå afacere. Are 64 de hectare de cire¿, afin ¿i nuc în sistem ecologic. Evenimentul AIDER s-a încheiat cu vizita la fabrica de pâine a Comcereal, Cuptorul de Aur, care produce 50.000 de pâini pe zi.

Simona-Nicole DAVID 23

CULTURI VEGETALE

Verigile tehnologice folosite de agricultori cu produc]ii profitabile de porumb În jude¡ul Bråila, hibrizii Pioneer au performat în acest an atât în irigat, cât ¿i în neirigat.

Mai mult decât atât, mul¡i fermieri au semånat hibrizi trata¡i cu LumiGEN, lucru care le-a dat încå un motiv de încredere în tot ceea ce înseamnå genetica performantå, care se transformå ulterior în produc¡ii de calitate.

Iulian Våsii - administratorul fermei Isavlan Agro - lucreazå 300 ha.

Este unul dintre fermierii care au ob¡inut rezultate foarte bune în ultimii ani cu hibrizii Pioneer, iar în acest an, hibridul P0937 i-a oferit 15.000 kg/ha în irigat. “În acest an am avut 220 ha porumb, dintre care 80% hibrizi Pioneer - P9911 tratat cu LumiGEN ¿i P0937.

Precipita¡iile în cultura de porumb au fost de cca 180 mm/mp, înså la hibridul P0937 am mai intervenit cu douå tran¿e cu sistem linear de irigat a câte 15 mm/mp. Am fertilizat cultura cu 120 kg/ha de uree, pe care am încorporat-o în sol cu discul la finalul lunii februarie.

Apoi, la semånat am aplicat 200 kg/ha de îngrå¿åmânt 20.20.0, iar în vegeta¡ie 220 kg/ha de azot, în douå faze - prima în 6-7 frunze, am aplicat cu ma¿ina de îngrå¿åmânt, iar în a doua faza am aplicat cu un prå¿itor.

Consider cå una dintre principalele verigi tehnologice în cultura porumbului este combaterea buruienilor, a¿a cå am aplicat Principal Plus pentru a combate buruienile cu frunzå latå ¿i îngustå.

24

Anul viitor preconizez cå voi folosi doar hibrizii Pioneer, pentru cå mi-au oferit o foarte bunå stabilitate ¿i rentabilitate. Cred cå vor fi 250 ha cu porumb, pentru cå îmi doresc ca în final så am o medie pe fermå, în irigat ¿i neirigat, de 13.500 kg/ha. Am avut în culturå ¿i hibridul P9911 tratat cu LumiGEN, care a råsårit foarte bine, ¿i pot spune cå au o înrådåcinare foarte bunå ¿i nu-i då ¿ansa dåunåtorului Tanymecus så distrugå cultura. Cu acest hibrid, în condi¡ii de neirigat, am ob¡inut 12.000 - 12.500 kg/ha”, a precizat Iulian Våsii.

ªtefan Stoean din localitatea Urelasca a semånat hibridul P9911 ¿i a ob¡inut 13.800 kg/ha. Stoean lucreazå 600 ha, dintre care 200 ha au fost semånate în acest an cu porumb.

“Terenul a fost arat la 30-35 cm ¿i am discuit în toamnå, dupå care în primåvarå am erbicidat, am pregåtit patul germinativ ¿i am aplicat îngrå¿åmânt NPK 20.20.0 - 250 kg/ha.

Am semånat începând cu finalul lunii martie, densitate în jur de 76.000 b.g/ha, ¿i am fertilizat cu azotat de amo-

niu, prima tran¿å la semånat, iar a doua în stadiul de 6-8 frunze, total în jur de 250 kg/ha. Am aplicat mai multe erbicide, pentru cå a debutat anul cu secetå ¿i atunci au apårut buruienile, cred cå în total au fost 3-4 treceri cu erbicide, dar a depins de solå. Cultura a mai primit un insecticid la råsårire ¿i un îngrå¿åmânt foliar - 4 l/ha în stadiul de 6-8 frunze.

Sunt mul¡umit de acest hibrid, îl voi semåna ¿i anul viitor ¿i cred cå voi încerca ¿i hibrizi noi.”

Ion Mircea din localitatea Victoria a semånat în acest an, pentru prima oarå, hibridul P9415 ¿i a ob¡inut 11.700 kg/ha în irigat. “În acest an, planta premergåtoare a fost tot porumbul, a¿a cå în toamnå am fertilizat cu 220 kg/ha de îngrå¿åmânt 18.46.0 ¿i apoi am arat. În primåvarå am fertilizat cu sulfat - 140 kg/ha ¿i azotat - 140 kg, terenul a fost pregåtit cum combinatorul, iar în finalul celei de a doua såptåmâni din luna aprilie am semånat. Cultura a primit ¿i iriga¡ii în douå tran¿e ¿i douå erbicide în treceri separate, cam aceasta a fost tehnologia. Am recoltat în prima såptåmânå din septembrie, iar anul viitor voi semåna 75 ha cu porumb ¿i voi alege hibrizii P9987 ¿i P9415”, spune Ion Mircea.

Profitul agricol 47/2019

CULTURI VEGETALE Traficul de cereale în porturi a crescut cu 17,6% Cerealele au cea mai mare pondere ¿i cea mai mare cre¿tere în traficul prin porturile maritime române¿ti.

Astfel, în primele zece luni, traficul de cereale a fost de 17,8 milioane tone, mai mare cu 17,6% fa¡å de cele 15,2 mil. tone înregistrate în aceea¿i perioadå din 2018.

Traficul total de mårfuri înregistrat în primele zece luni ale anului în portul Constan¡a (cu zonele Constan¡a ¿i Midia) ¿i portul Mangalia a crescut cu 8,36%, la 55,83 mil. tone, fa¡å de 51,5 mil. tone în anul trecut.

Sunpower CS, floarea-soarelui mai aproape de poten¡ialul genetic Caussade Semences vinde în acest sezon, pentru prima oarå, semin¡e de floarea-soarelui sub conceptul Sunpower CS. Semin¡ele sunt de calibru mare, de peste 6,5 mm ¿i MMB de peste 75 gr ¿i sunt acoperite cu fertilizator ¿i biostimulator, în plus fa¡å de tratamentul standard cu fungicid. “Conceptul a plecat de la nevoia fermierilor de a avea un lan omogen ¿i de a cre¿te viteza de semånat”, spune Mihail ªerban, director de marketing Caussade Semences Est Europa.

Se minimizeazå riscul de a avea douå plante în acela¿i loc sau goluri chiar ¿i la viteze mari de semånat, de peste 10 km/h.

Mitsui cumpårå Belchim Dupå îndeplinirea tuturor condi¡iilor privind libera concuren¡å japonezii vor cumpåra 30% din ac¡iuni pentru ca pânå în februarie 2021 så ia ¿i restul de 32%. Grupul era deja ac¡ionar la Belchim, astfel cå, la finalul tranzac¡iilor, ac¡ionariatul va aråta astfel: Mitsui AgriScience Inter national: 62%, ISK Biosciences Europe N.V.: 28% ¿i Mitsui Chemicals Agro, Inc.: 10%.

Belchim are 470 de angaja¡i, iar estimårile din ultimii ani aratå o cifrå de afaceri de aproape o jumåtate de miliard de euro.

26

Erik Fyrwald, CEO Syngenta

Syngenta investe[te 2 miliarde de dolari Syngenta va cheltui 2 miliarde de dolari în urmåtorii cinci ani pentru a-i ajuta pe fermieri så se pregåteascå så facå fa¡å amenin¡årilor tot mai mari reprezentate de schimbårile climatice. anii se vor aloca unor programe cu beneficii clar diferen¡iate sau tehnologii revolu¡ionare care vor facilita schimbåri treptate în sustenabilitatea agricolå, cum ar fi utilizarea terenurilor, sånåtatea solului ¿i gestionarea integratå a dåunåtorilor.

Investi¡ia sprijinå un nou obiectiv de sustenabilitate al companiei, de a livra cel pu¡in douå tehnologii revolu¡ionare pe pia¡å în fiecare an, pentru a reduce contribu¡ia agriculturii la schimbårile climatice, pentru a-i exploata capacitatea de atenuare ¿i pentru a ajuta sistemul produc¡iei alimentare så råmânå în limitele planetare.

B

Erik Fyrwald, CEO Syngenta (foto), a mai anun¡at cå investi¡ia în cercetare-dezvoltare pentru o agriculturå sustenabilå va fi completatå de motiva¡ia de a reduce intensitatea de carbon a opera¡iunilor companiei cu cel

pu¡in 50% pânå în 2030 pentru a sprijini obiectivele ambi¡ioase ale Acordului de la Paris privind schimbårile climatice.

Angajamentul Syngenta a fost validat ¿i aprobat de ini¡iativa Obiective Bazate pe ¿tiin¡å (SBTi). Agricultura se aflå acum în prima linie a eforturilor globale de abordare a schimbårilor climatice, a declarat Fyrwald.

Syngenta se angajeazå så accelereze inova¡ia pentru a gåsi solu¡ii mai bune ¿i mai sigure pentru a aborda provocarea comunå a schimbårilor climatice ¿i pierderilor de biodiversitate.

Printr-o colaborare multianualå cu The Nature Conservancy, Syngenta dezvoltå strategii de identificare ¿i testare a inova¡iilor ¿i tehnologiilor care le pot aduce beneficii fermierilor ¿i care pot contribui la rezultate pozitive de mediu. Colaborarea se bazeazå pe eforturile de promovare a sånåtå¡ii solului, eficien¡ei resurselor ¿i protec¡iei habitatelor în regiunile agricole majore la nivel mondial.

Pe måsurå ce companiile recunosc tot mai mult riscurile schimbårilor climatice ¿i beneficiile sustenabilitå¡ii, noi salutåm oportunitatea de a contribui cu expertizå ¿i cuno¿tin¡e la transformarea practicilor comerciale. Investi¡ia pe care Syngenta o face în inova¡ie reprezintå un pas important în direc¡ia unui viitor în care oamenii ¿i natura prosperå.

Profitul agricol 47/2019

CULTURI VEGETALE

Argumentul c\ neonicotinoidele omoar\ albine se bazeaz\ pe 18 stupi Emil GEORGESCU cercetåtor unt om de ¿tiin¡å. Nu sunt nici pro neonicotinoide, nu sunt nici contra lor. Nu ¡in nici partea fermierilor, nici a apicultorilor. Dar nu pot råmâne indiferent când în mass-media se vehiculeazå abera¡ii despre un subiect în privin¡a cåruia må pot exprima în cuno¿tin¡å de cauzå, argumentat.

Accept criticile, dar libertatea de exprimare ar trebui så vinå, întotdeauna, la pachet cu decen¡a ¿i cu bunul-sim¡. În literatura de specialitate, nu existå un numitor comun la problema nenicotinoidelor. Unul dintre cele mai cunoscute studii care vorbe¿te de un efect toxic al acestora este cel al lui Chensheng Lu, de la Universitatea Harvard, publicat în anul 2014, în revista Bulletin of Insectology. Autorul a efectuat un studiu privind efectul subletal al imidaclopridului ¿i al clotianidiunului (douå substan¡e active din clasa neonicotinoidelor) asupra coloniilor de albine.

Dacå la început atât coloniile expuse la doze considerate subletale de imidacloprid sau clotianidin, cât ¿i cele netratate (martor) au avut o evolu¡ie asemånåtoare, în timpul iernii (sezonul 20122013), coloniile expuse la neonicotinoide au început så intre în regres, simptomele fiind asemånåtoare cu ale Sindromului Depopulårii Coloniilor (SDC). Înså atrage aten¡ia urmåtoarea afirma¡ie a autorului: “Mecanismul prin care expunerea la doze subletale de neonicotinoide cauzeazå dispari¡ia albinelor din stupi în lunile de iarnå trebuie elucidat”. Ca atare, lumea ¿tiin¡ificå americanå nu s-a låsat convinså de studiul lui Lu. Joe Ballenger (Universitatea Iowa ¿i USDA) pune în discu¡ie în primul rând metodologia folositå în studiul efectuat

S

28

de Chensheng Lu. Pentru acest studiu, Lu a folosit în total un numår de 18 stupi.

Ballenger considerå cå numårul de stupi folosit în acest experiment este mult prea mic pentru a realiza o interpretare statisticå corectå a rezultatelor

ob¡inute. Conform USDA, în cazul SDC se consemneazå cinci simptome: 1. o depopulare masivå a coloniilor (albinele påråsind stupul fie prin roire, fie solitar); 2. ramele cu puiet ¿i rezervele de hranå (miere, pasturå) råmân intacte; 3. nivelul acarienilor sau alaltor dåunåtori este scåzut; 4. furti¿agul este absent; 5. regina este prezentå, dar produce un numår scåzut de ouå.

Or, Lu a demonstrat în studiul såu numai douå aspecte, anume 1 ¿i 3.

Ballenger face trimitere la un foarte complex studiu despre implica¡iile folosirii pesticidelor pentru sånåtatea albinelor, efectuat de Mullin ¿i colaboratorii, care au prelevat nu mai pu¡in de 887 de probe (cearå, polen, albine, alte componente din stup) din 23 de state din SUA, plus o provincie din Canada, în perioada 2007-2008, atât din zonele unde s-a manifestat Sindromul Depopulårii Coloniilor, cât ¿i în zonele unde acest fenomen nu s-a manifestat. Rezultatele au fost spectaculoase: s-au

gåsit 121 de pesticide diferite (insecticide, fungicide, erbicide) sau metaboli¡i ai acestora! ªi mai interesant este faptul cå neonicotinoidul imidacloprid a fost gåsit în mai pu¡in de 3 % din cele 350 de probe de polen prelevate! În 98 % din probele de cearå s-au gåsit substan¡ele active tau-fluvalinat ¿i coumaphos, folosite în tratamentul albinelor împotriva varroa.

Având în vedere numårul mare de pesticide identificate este foarte dificil de analizat rolul fiecåruia în parte sau al combina¡iilor dintre diferite pesticide drept posibilå cauzå pentru producerea Sindromului Depopulårii Coloniilor (SDC).

Insecticidele sunt destinate så omoare insecte. Iar albinele sunt ¿i ele insecte. Problema este în a stabili ce dozå are efect de intoxicare acutå, respectiv care este doza la care se produc efecte subletale.

Mai men¡ionez cå Australia, ¡ara continent în care se folosesc pe scarå largå neonicotinoidele atât ca tratament în vegeta¡ie, cât ¿i ca tratament la såmân¡å, nu se confruntå cu Sindromul Depopulårii Coloniilor. Ba mai mult, apicultorii australieni exportå albine vii în SUA, pentru a-i ajuta pe confra¡ii lor de peste Ocean så î¿i refacå popula¡iile de albine devastate de acest sindrom. În încheiere, întreb: în România s-a demonstrat, ¿tiin¡ific, cå mortalitå¡ile la albine sunt cauzate de neonicotinoide?

De multe ori am auzit: “albinele au mers la polenizat într-un lan de floarea-soarelui, care a avut tratament la såmân¡å, ¿i au început så moarå”. În acest caz nu putem vorbi de efecte subletale, ci de intoxicare acutå, ce poate fi cauzatå de nerespectarea dozelor, a perioadei de aplicare a tratamentelor etc.

Profitul agricol 47/2019

CULTURI VEGETALE

Performantul Nutri Top 5.10.15, din portofoliul Naturevo urma cercetårilor efectuate, CICh Nåvodari a formulat o solu¡ie de îngrå¿åminte cu tehnologie înglobatå, cu un efect complex asupra plantelor ¿i solului, care permite maximizarea disponibilitå¡ii elementelor nutritive, stimularea dezvoltårii sistemului radicular, eficientizarea nutri¡iei cu macro ¿i microelemente ¿i cre¿terea produc¡iilor.

Solu¡ia creatå de CICh Nåvodari s-a concretizat în gama NPK Nutri Top, care utilizeazå tehnologiile NGOOO, Amesal ¿i con¡ine extracte humice, macroelemente secundare ¿i microelemente.

În

Datoritå rela¡iei de parteneriat durabil construit cu Naturevo, CICH a creat un produs special, NUTRI TOP 5.10.15, care asigurå o nutri¡ie continuå ¿i echilibratå cu azot, în concordan¡å cu nevoile plantei. Prezen¡a în compozi¡ia produsului a inhibitorului de nitrificare DMPP cre¿te eficien¡a utilizårii azotului ¿i poate îmbunåtå¡i randamentul culturilor agricole ¿i horticole în special în solurile alcaline.

Nutri Top 5.10.15 este un produs inovator ce înglobeazå 3 tehnologii: • DMPP, inhibitor de genera¡ie mai nouå, a cårui utilizare în fertilizan¡i induce o disponibilitate prelungitå a formei amoniu a azotului în sol. Datoritå absorb¡iei mai ridicate la suprafa¡a argilei ¿i a materiei organice, este mai pu¡in mobil decât al¡i inhibitori în soluri.

DMPP inhibå nitrificarea în orizontul de suprafa¡å chiar ¿i dupå ploi abundente.

Ca urmare, levigarea azotului nitric este Profitul agricol 47/2019

Formulare modernå conform standardelor europene

restric¡ionatå în mod eficient. Literatura de specialitate indicå pierderi reduse de azot datoritå volatilizårii N2O dupå aplicarea DMPP ¿i reducerea pânå la total a volatilizårii NH3 din îngrå¿åmintele care con¡in forma de amoniu stabilizatå cu DMPP. • Amesal - Fosfor mobil, disponibil pe toatå perioada de vegeta¡ie a culturii.

Este un polimer de sintezå de ultimå genera¡ie, cu o capacitate de schimb cationic mare. Se leagå cu ionii de Fier ¿i Aluminiu prezen¡i în terenurile acide ¿i cu cei de Calciu din terenurile alcaline, protejând astfel fosforul prin evitatea creårii de fosfa¡i insolubili.

Extractul humic, acizii fulvici ¿i aminoacizii sunt parte componentå din fiecare granulå în parte, contribuind la re¡inerea apei în sol ¿i chelatarea elementelor nutritive. Este un aditiv natural folosit în îngrå¿åminte, pentru a îmbunåtå¡i structura solului ¿i pentru a cre¿te fertilitatea.

• Potasiul din produs este sub formå de sulfat, fiind ideal pentru toate culturile, în special pentru cele sensibile la clor.

Nutri Top 5.10.15 este recomandat la fertilizarea terenurilor agricole, prin încorporare în sol, administrat la pregåtirea patului germinativ sau localizat odatå cu semånatul.

29

CULTURI VEGETALE

Comfert [i Redoxim sub numele Agrii Origin Enterprises PLC a achizi¡ionat Comfert ¿i Redoxim în 2015. De luna aceasta, cele douå vor func¡iona sub numele Agrii.

Grupul Origin opereazå în Irlanda, Marea Britanie, Ucraina, Polonia, Belgia ¿i România.

Recent a investit ¿i în Brazilia.

România, schimbarea simbolurilor va dura pânå în ianuarie. ªi e ceva de lucru, dacå ne gândim doar la cele 25 de puncte de distribu¡ie ¿i 55 de unitå¡i fitofarmaceutice. În România, Agrii colaboreazå cu 7.000 de parteneri din care 5.500 sunt fermieri. Produsele lor acoperå 1,8 milioane ha. Majoritatea clien¡ilor Agrii sunt fermieri care lucreazå 200-500 ha.

Monalisa Ungureanu, CEO al grupului, remarcå un grad mare de reten¡ie a clien¡ilor, fapt ce-i ajutå la cre¿terea afacerii. ºintele pentru anul acesta sunt atinse. “Noi avem business-plan pe cinci ani. ºinta este så avem pentru fiecare companie membrå cotå de pia¡å de 10% în fiecare regiune. Sunt regiuni în care avem ¿i 60%, dar sunt ¿i regiuni în care avem 3-4%”.

Agrii are 420 de angaja¡i, iar planurile prevåd cre¿terea for¡ei de vânzåri, care numårå acum o sutå de persoane, dupå ce anul acesta a crescut cu 10%.

“Cre¿terea pe actuala bazå de clien¡i este primul pas”, spune Monalisa Ungureanu. Creditul comercial este regula în distribu¡ia de inputuri, de la care Agrii nu se abate, dar grupul nu are alte servicii financiare ¿i nici nu are în plan så le introducå. De¿i, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Agrii se implicå în valorificarea produc¡iei, nu vor investi în silozuri ¿i nu vor deveni nici trader de cereale.

“Preferåm så vindem tehnologie. Nu

În

30

Rafal Prendke, CEO Continental Europe, Gheorghe Zåhoi, manager Seeds&CPP, Valerian I¿toc, Business Development Director ¿i Monalisa Ungureanu CEO România

vindem simple produse, nu vindem discounturi, vindem tehnologie, produse care så serveascå fermierilor pentru cre¿terea valorii adåugate în fermå”, pozi¡ioneazå Monalisa Ungureanu compania pe care o conduce.

Iar recomandårile pe care le fac fermierilor au o bazå solidå. 9 oameni se ocupå doar de activitatea de testare.

Agrii de¡ine propriile utilaje, combinå ¿i semånåtoare speciale pentru cercetare.

Dorin¡a lor este de a oferi recomandåri cât mai personalizate.

“Dacå acum zece ani fermierii fåceau 3-4 t/ha ¿i era o produc¡ie bunå, acum sub 6-7 t/ha se plâng. Noi trebuie så venim în sprijinul lor så ajutåm ca varietå¡ile så atingå poten¡ialul genetic”, explicå Valerian I¿toc, business development manager.

O direc¡ie strategicå este cea de nutri¡ie ¿i sol. “Avem probleme cu aprovizionarea solului cu anumite elemente.

Fermierii aplicå de multe ori îngrå¿åminte dupå recomandåri mai vechi. Genetica noua are preten¡ii mult mai ridicate. Trebuie så-i ajutåm cu tehnologii complete”, spune I¿toc.

“Nu încercåm så devenim amelioratori, dar vrem så luåm de la partenerii no¿tri, din pia¡å, så teståm ¿i, pe baza rezultatelor, så oferim cea mai bunå recomandare regionalå cåtre fermieri. Am

intrat ¿i într-un proiect european cu scopul de identificare ¿i selectare a varietå¡ilor. În privin¡a produselor de protec¡ia plantelor încercåm så dezvoltåm programe de management integrate.”

Digitalizarea este o altå direc¡ie abordatå. Pânå acum au fost digitalizate 175.000 ha. Echipa care lucreazå exclusiv pe aceste proiecte este formatå din 9 persoane.

Aplicarea produselor de protec¡ia plantelor cu dronele ar putea så devinå o realitate în portofoliul Agrii în urmåtorii doi ani. Se lucreazå la aceastå tehnologie. Ea va deveni disponibilå atunci când poate fi aplicabilå oricårei ferme. Nu trebuie så fie accesibilå doar celor cu un apetit pentru tehnologie.

“Am integrat programul cu nutri¡ia ¿i semånatul variabil ¿i utilizarea mai eficientå a pesticidelor. Suntem deschi¿i la orice tehnologie apare. Munca de pionierat este cea mai grea”, spune I¿toc.

Gheorghe Zåhoi, fost ac¡ionar, a råmas director general, dar råspunde ¿i de protec¡ia plantelor ¿i semin¡e la Agrii.

Când a vândut afacerea a ¡inut la faptul de a nu i se impune obliga¡ia de a conduce în continuare compania. Nefiind obligat, a acceptat cu plåcere så o conducå.

Adrian MIHAI Profitul agricol 47/2019

CULTURI VEGETALE

Precizie prin intermediul conectivit\]ii Germanii de la Bosch furnizeazå inclusiv solu¡ii digitale pentru agriculturå. Este vorba de senzori inteligen¡i, de aplica¡ii pentru fermieri, de camere video cu tehnologie rafinatå pentru utilaje agricole ¿i sisteme de propulsie pentru conservarea resurselor.

Solu¡ii de pulverizare, ¿i ecologice, ¿i inteligente Solu¡ia de pulverizare inteligentå de la Bosch face diferen¡a dintre buruieni ¿i plantele de culturå. Camerele video amplasate pe întreaga lå¡ime a lancei de erbicidat preiau continuu imagini, identificând buruienile ¿i condi¡ionând pulverizarea în cantitatea ¿i concentra¡ia adecvate, doar acolo unde este nevoie.

Bosch a dezvoltat solu¡ia de pulverizare inteligentå în parteneriat cu BASF xarvio ¿i producåtori de utilaje agricole din întreaga lume.

Aplica¡ia meteo ¿i recomandåri pe smartphone Un sistem de senzori, Bosch Software Innovations, ¿i o aplica¡ie pentru telefonul mobil, Deepfield Connect, avertizeazå proprietarul fermei la fiercare schimbare meteorologicå. Datele meteo sunt transmise direct din câmp.

O altå aplica¡ie poate furniza informa¡ii despre dezvoltarea recoltei. Asta înseamnå cå un agricultor va ¿ti în fiecare zi cum cresc culturile ¿i poate primi recomandåri pentru etapa respectivå.

Solu¡ia de control a presiunii în anvelope Sistemul GFT 8150 TIS (de umflare a anvelopelor) Bosch Rexroth se poate adapta pe o combinå ¿i este utilizat prin intermediul terminalului obi¿nuit din cabinå. Controlul presiunii din anvelope are ca avantaje economisirea carburantului ¿i sporirea stabilitå¡ii conducerii.

Nivelarea terenului, gestionatå de EHC-8 Sistemul de nivelare a terenului EHC-8 adaugå tractorului o combina¡ie între un sistem laser ¿i o placå de nivelare, pentru ob¡inerea unei suprafe¡e perfect plane.

Noul program pentru service-uri Cu Grade-X, Bosch asigurå un proces mai rapid de identificare ¿i remediere a defec¡iunilor utilajelor. Pe un computer sau tabletå, software-ul ghideazå tehnicienii din service-uri în toate procesele. Dupå ce tehnicianul a efectuat testul de diagnozå, prime¿te doar informa¡iile care sunt relevante pentru utilajul respectiv.

Grade-X genereazå doar schemele de circuite care cauzeazå eroarea. Prin tehnologia realitå¡ii augmentate, tehnicianul de service prime¿te informa¡ii suplimentare, text ¿i imagini, precum ¿i loca¡ia componentelor.

Sistemul common-rail pentru orice utilizare diesel Bosch produce sisteme de injec¡ie diesel pentru o serie de aplica¡ii agricole: de la generatoare la combine. Portofoliul såu cuprinde, de asemenea, solu¡ii de control al motorului, diver¿i senzori ¿i sisteme de tratare a gazelor de e¿apament. Solu¡iile Bosch pentru sistemul de propulsie ajutå la reducerea suplimentarå a consumului de carburant, reducând astfel cantitatea de CO2, de poluan¡i ¿i zgomotul emis de motoare.

Sistem de vizibilitate Bosch a imaginat un sistem de asisten¡å la conducerea utilajelor agricole care îmbunåtå¡e¿te vederea la 360 de grade. Componenta principalå este un sistem de camere full HD, care genereazå o vedere detaliatå, panoramicå, asupra autovehiculului.

Senzorii suplimentari, cu ultrasunete ¿i radar, detecteazå obiecte din zona din imediata apropiere, care sunt eviden¡iate în cadrul imaginii live generatå de sistem. În acest fel, sistemul de vizibilitate Bosch permite fermierilor så lucreze ¿i så manevreze utilajele în siguran¡å chiar ¿i în cele mai mici spa¡ii.

Arin DORNEANU

IoT accelereazå dezvoltarea ¿i remedierea defec¡iunilor IoT este Internet of Things, internetul lucrurilor am traduce noi. Bosch a dezvoltat un program de gestionare a vehiculelor de fermå, pe care le conecteazå direct în cloud.

32

Profitul agricol 47/2019

OPINII PAC viitoare este o politic\ de tip Google?

Dr. Ing Daniel BOTÅNOIU

Politica Agricolå, concuratå de cele pentru apårare, securitate, migra¡ie ¿i tineri Politica Agricolå Comunå actualå se dore¿te a fi finalizatå pânå la sfâr¿itul anului 2020. Este pu¡in probabil ca, în ritmul actual, procesul så fie gata. Comisia Europeanå a prezentat, pe 5 noiembrie, douå propuneri pentru a se asigura continuitatea politicii agricole, înså continuarea actualelor alocåri este dificil de fåcut în situa¡ia în care se discutå scåderea bugetului pentru agriculturå odatå cu cre¿terea bugetelor pentru apårare, securitate, migra¡ie ¿i tineri.

Måsurile tranzitorii publicate de Bruxelles riscå diminuarea plå¡ilor directe cu cca 11% în octombrie 2020, odatå cu tåierea severå a plå¡ilor din Pilonul II, cel destinat investi¡iilor în dezvoltarea ruralå.

Este cunoscut faptul cå toate organiza¡iile producåtorilor agricoli europeni denun¡å, la unison, reducerea bugetului destinat agriculturii. Reducerea semnificativå a sumelor din Pilonul II afecteazå politicile de instalare a tinerilor ¿i ajutoarele pentru investi¡ii pe care ace¿tia le previzionau.

Pentru a evita riscurile, este normal ca PAC 2021-2027 så fie identificatå ca o perioadå de tranzi¡ie în care bugetul så fie cel actual, urmând ca, pânå la sfâr¿itul perioadei, så li så permitå statelor membre så întocmeascå corect planurile strategice, iar Comisia Europeanå så aibå timp så le aprobe ¿i astfel acestea så fie puse corect în practicå.

Aståzi se spune cå: “în ultima zi a perioadei de tranzi¡ie, toate Statele Membre trebuie så aibå planurile na¡ionale strategice gata de a fi puse în practicå”. Asta înseamnå 1 ianuarie 2021.

Acest lucru impune ca Statele Membre så depunå planurile strategice la ComiProfitul agricol 47/2019

sie pe 1 ianuarie 2020. Så fim serio¿i, nu cred cå existå state care så depunå programul strategic ¿i så se încadreze în perioada precizatå de reformå PAC, având în vedere stadiul actual al negocierilor, motiv pentru care se prelunge¿te perioada de punere în aplicare a PAC începând cu 1 ianuarie 2022. Astfel, anul 2020 este un an dificil cu negocieri peste negocieri, cu discu¡ii pe buget, cu riscuri majore pentru ce se vrea a fi sectorul agricol european în viitor.

Nu trebuie så uitåm cå aståzi sunt fermieri europeni care-¿i curmå via¡a, pentru cå nu mai fac fa¡å noilor riscuri, nu-¿i mai pot hråni familiile.

Nu trebuie så uitåm cå omul este în vârful piramidei ¿i acolo trebuie så råmânå! Deciden¡ii politici trebuie så con¿tientizeze în fiecare zi asta!

Ferme echipate cu inteligen¡å artificialå În urmåtorii 10 ani se inten¡ioneazå ca spa¡iul rural så fie din ce în ce mai conectat, cu 35% dintre ferme echipate cu inteligen¡å artificialå. Comisarul Hogan a avut printre obiective cre¿terea numårului locurilor de muncå, incluziunea socialå ¿i dezvoltarea localå a spa¡iului rural. Într-o perioadå în care conceptele de circuite scurte ¿i tehnologie soft sunt promovate, reforma propuså de comisarul Hogan pare a fi contra curentului nevoilor societå¡ii actuale. Înså ceea ce reforma propune este tocmai cre¿terea productivitå¡ii ¿i competitivitå¡ii; se pune înainte de toate ceea ce ¿tie så facå agricultorul cu ajutorul inteligen¡ei ma¿inii. Agricultorul vrea în permanen¡å så fie alåturi de cerin¡ele consumatorului. Ceea ce este imposibil când laptele este trimis sub formå de praf de la un capåt la altul al Europei.

nu diferå foarte mult fa¡å de precedentele propuneri. Schimbårile propuse sunt doar marginale, se marjeazå pe agricultura productivistå, riscând astfel så se ducå cu “capul în perete”.

Conservatorismul Comisiei are la bazå douå ipoteze: Prima este legatå de buget. ¥n prezent statele ¿tiu cât plåtesc, pentru ce ¿i cine beneficiazå. Schimbarea structuralå a PAC bulverseazå aceste certitudini.

A doua ipotezå este cå chiar dacå cei de la Comisie prezintå o reformå radicalå, ea nu va ajunge så fie aprobatå de Parlament sau de Consiliu, ceea ce înseamnå compromiterea carierei celor ce au lucrat la o astfel de reformå.

Existå aståzi sentimentul cå to¡i producåtorii se pot exprima, sunt asculta¡i, dar nu se ¿tie dacå se ¡ine cont de revendicåri ¿i în negocierile finale. Un zid de interese se ridicå în fa¡a lor!

Prioritizarea måsurilor de mediu To¡i deciden¡ii politici vor så introducå måsurile de mediu în viitoarea PAC, dar cu viziuni diferite. “Verzii”, care au numai 10% din locurile parlamentare europene, doresc “o plecare de la zero” ¿i construirea unei noi PAC. Ei acuzå Comisia cå î¿i dore¿te men¡inerea modelului de agriculturå actual ¿i cå nu face din “încålzirea globalå” o prioritate.

Så ne imaginåm cå vom avea Comisia de Mediu codecidentå asupra noii PAC, în situa¡ia în care se recomandå din ce în ce mai mult renun¡area la pesticide, cu un buget redus, fårå for¡å de muncå, fårå tineri... Ce viitor poate så mai aibå agricultura europeanå?!

Situa¡ia actualå nu este tocmai “roz” pentru PAC. Negocierile sunt în toi, înså bazate pe un buget în scådere. Statele membre sunt reticiente så avanseze în Cât sunt asculta¡i, cu adevårat, direc¡ia reformei PAC. Fårå un buget, agricultorii?

Comisia nu a propus decât o modifi- fårå un acord stabil, orice ini¡iativå este care a PAC. Structura avutå în vedere blocatå.

33

Grådina, via ¿i livada Jidvei a devenit partener al Comitetului Olimpic [i Sportiv Român ¥n Amfiteatrul Casei Olimpice din Bucure¿ti, a avut loc parafarea acordului de parteneriat dintre Asocia¡ia Jidvei - Viitor prin Educa¡ie ¿i Comitetul Olimpic ¿i Sportiv Român.

Acordul a fost semnat de cåtre Mihai Covaliu, pre¿edintele COSR, ¿i ing.

Claudiu Nec¿ulescu, pre¿edintele Grupului Jidvei.

Astfel, Asocia¡ia Jidvei - Viitor prin Educa¡ie va sus¡ine pregåtirea echipei României pentru participarea la Jocurile Olimpice de Varå de la Tokyo 2020 (24 iulie - 9 august). eveniment au fost prezen¡i mai mul¡i medalia¡i olimpici ¿i câteva personalitå¡i marcante din lumea sportului. ¥ntr-un fel, “semnarea acestui parteneriat demonstreazå faptul cå tot mai multe organiza¡ii ¿i asocia¡ii aleg så fie alåturi de cei care fac cunoscut numele României ¿i cå tot mai mul¡i sunt aceia care în¡eleg cå munca ¿i perseveren¡a sportivilor trebuie så fie înso¡ite de tot sprijinul pe care îl putem acorda pentru ca acestea så se concretizeze în rezultate extraordinare ¿i performan¡e de nivel olimpic.”

Asocia¡ia Jivdei - Viitor prin Educa¡ie ¿i Comitetul Olimpic ¿i Sportiv Român ¿i-au unit eforturile ca echipa na¡ionalå de sportivi så aibå un parcurs competi¡ional cât mai bun la Jocurile Olimpice de anul viitor ¿i câ¡i mai mul¡i så urce pe podium.

“Ne dorim ca, prin sprijinul Asocia¡iei Jidvei - Viitor prin Educa¡ie, sportivii români så scrie istorie la edi¡ia de varå a Jocurilor Olimpice din 2020 ¿i astfel så se alåture legendelor sportului românesc devenind modele pentru genera¡iile viitoare. Visåm la cât mai multe

La

34

Mihai Covaliu, pre¿edintele COSR, ¿i Claudiu Nec¿ulescu, pre¿edintele Grupului Jidvei

medalii de aur ¿i avem convingerea cå «primul loc e doar primul pas» în construirea unei cariere încununate de performan¡e de excep¡ie. Întotdeauna am considerat cå cea mai importantå ¿i solidå investi¡ie este în oameni, atât la nivelul Grupului pe care îl conduc, cât ¿i la nivelul comunitå¡ilor în care ne desfå¿uråm activitatea. De aceea, am sus¡inut mereu ac¡iuni din domeniul educa¡iei, culturii ¿i sportului, domenii care presupun consecven¡å, dedicare, muncå, extrem de multå voin¡å ¿i perseveren¡å, valori care se aflå în centrul filosofiei noastre”, a spus Claudiu Nec¿ulescu, pre¿edintele Grupului Jidvei.

Pre¿edintele COSR, Mihai Covaliu, a declarat, la rândul lui, cå “Fiecare pas pe care Team Romania îl face spre podiumul olimpic e fåcut cu multå pasiune, efort, curaj ¿i dedicare.

Cu oameni de nådejde alåturi, cu oameni care cred în acela¿i vis, care se ghideazå dupå acelea¿i principii ¿i împårtå¿esc acelea¿i valori: Excelen¡å, Prietenie, Respect, Tradi¡ie ¿i Mândrie Na¡ionalå. COSR salutå intrarea în Familia Olimpicå a unui nou partener,

Asocia¡ia Jidvei - Viitor prin Educa¡ie, ¿i mul¡ume¿te în numele tuturor acelora care reprezintå România în întrecerile olimpice pentru sprijin, pentru încrederea acordatå.

Team Romania va lupta pânå la ultima picåturå de energie pentru acest vis de a face pasul spre podiumul olimpic la Jocurile de la Tokyo din 2020.

Genera¡ia în care investim aståzi sa inspirat din pove¿tile de succes ale marilor campioni ai României ¿i speråm så devinå model pentru genera¡iile urmåtoare. Credem cu tårie în viitor, în genera¡ia celor care ne vor reprezenta la Jocurilor Olimpice de la Paris, din 2024. Cu ajutorul unor oameni care cred în sportul olimpic, în campioni, în români, povestea merge mai departe! De azi, Asocia¡ia Jidvei - Viitor prin Educa¡ie e membru al Team Romania!”

Pe lângå Jidvei, COSR mai are alåturi ¿i alte branduri de calibru, ca Toyota, BCR, Groupama, Hidroelectrica ¿i Electrica Furnizare.

Jocurile Olimpice de Varå din Japonia vor începe pe 24 iulie. Cu toate acestea, vor fi ¿i evenimente sportive preliminare, încå de pe 22.

Profitul agricol 47/2019

Vânz\rile de legume [i fructe concureaz\ cu berea [i ]ig\rile proximativ 200 de profesioni¿ti au participat la RoFruits & Vegetables Show, eveniment dedicat industriei de fructe ¿i legume. Au vorbit despre noile trenduri ale sectorului, au dat exemple de bune practici, au conturat o imagine de ansamblu asupra pie¡ei. ¥n perioada noiembrie 2018 - octombrie 2019, fructele ¿i legumele au ocupat locurile 4 ¿i 5 în valoare a vânzårilor din hipermarketuri. Adicå s-au pozi¡ionat imediat dupå categoriilevedetå: carne, ¡igåri, bere.

Raioanele de fructe ¿i legume proaspete din hipermarketuri atrag tot mai mul¡i consumatori. O spun cifrele înregistrate de comercian¡i.

La fructe, în topul vânzårilor sunt bananele, urmate de mere, portocale, låmâi, struguri, avocado, clementine ¿i pepene ro¿u. Aceste fructe formeazå împreunå 77% din totalul vânzårilor de fructe dintr-un hipermarket ¿i 84% din punctul de vedere al volumului.

La legume, se cautå mai ales ro¿iile, apoi cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile ¿i castrave¡ii. Cumulat, cele 6 formeazå 90% din volumul de legume vândute de un hipermarket.

Din punct de vedere valoric (adicå bani cheltui¡i de consumatori), evolu¡ia înregistratå în categoria fructelor a fost mai micå decât cea înregistratå de categoria legumelor (+ 8,5% în volum ¿i +30% în valoare). ¥n perioada noiembrie 2018 - octombrie 2019, fructele ¿i legumele au

A

Profitul agricol 47/2019

ocupat locurile 4 ¿i 5 în valoare a vânzårilor din hipermarketuri. Fructele s-au vândut cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%, spune Bogdana Gheorghe, managing director RetailZoom.

Acum, trebuie så vedem cå, pentru a ajunge la o asemenea situa¡ie, vânzarea de fructe ¿i legume este stimulatå de hipermarketuri prin foarte multe ac¡iuni promo¡ionale.

O analizå de pia¡å, realizatå de IQ Arconsult, aråta cå, în perioada iulie octombrie 2019, numårul total de articole promovate în nouå re¡ele comerciale prin intermediul unor ac¡iuni promo¡ionale såptåmânale bine definite (excep¡ie Auchan, care dezvoltå promo¡ii doar in-store) a fost de 1.347, cele mai multe fiind în re¡elele de hipermarketuri. La polul opus se situeazå re¡elele de proximitate.

Cel mai mare numår mediu de articole se regåse¿te în cazul retailerilor care alocå suprafe¡e generoase departamentului de fructe ¿i legume.

Ceea ce vedem noi, consumatorii, ca pe un material promo¡ional (de cele mai multe ori o revistå) ¿i o reducere de pre¡ la raft reprezintå, de fapt, o etapå finalå a respectivului ciclu promo¡ional.

Etapå care face parte dintr-un calendar elaborat anual de cåtre fiecare retailer în parte. În general, reducerile de pre¡ în categoria legume - fructe au valabilitate såptåmânalå ¿i sunt puternic influen¡ate de sezonalitate, spunea Ionu¡ Parfente, IQ Arconsult.

Câteva cifre despre profitabilitatea industriei Cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (legume) au crescut marginal fa¡å de 2017, depå¿ind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019).

Pentru anul 2019, se estimeazå un avans de pânå la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei.

Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume ¿i rådåcinoase inclusiv) a fost reprezentatå de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici ¿i 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generatå de microîntreprinderi (41% din total).

Cu toate acestea, peste 20% (1.994) de legumicultori au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero.

Analiza industriei cultivatorilor, prezentatå de Tudor Malearov, business development manager KeysFin, aduce în aten¡ie ¿i industria cultivatorilor de plante permanente (inclusiv struguri ¿i fructe), industrie care a fost reprezentatå de aproximativ 1.900 de companii în 2018, dintre care: o companie mare, 15 medii, 96 mici ¿i 1.782 micro.

Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generatå de companiile medii (45% din total) ¿i în acest caz peste 41% (779) dintre companii au înregistrat cifre de afaceri din 2018 egale cu zero. pagini de Arin DORNEANU 35

Cre¿terea animalelor Sta]iunea Mure[ salveaz\ rasa Pinzgau de Transilvania În 2016, Sta¡iunea de Cercetare de la Sângeorgiu de Mure¿ a început un proiect de cercetare pentru salvarea ¿i conservarea rasei Pinzgau de Transilvania. Atunci au gåsit cu greu 25 de vaci din aceastå raså. În prezent, sta¡iunea de¡ine 31 de vaci ¿i 8 juninci. inzgau de Transilvania este o raså rezistentå la condi¡ii aspre de mediu.

Este singura care poate urca la på¿unile mai înalte. De aceea, trebuie salvatå”, spune Ioan Oroian, directorul Sta¡iunii de cercetare de la Sângeorgiu de Mure¿.

Anul trecut au trimis primul taur din rasa Pinzgau la Semtest Craiova. Este un exemplar superb ¿i de la el s-au recoltat deja 500 de paiete cu material seminal. În acest an, sta¡iunea a mai trimis un tåura¿ la Craiova ¿i a recoltat alte 1.000 de paiete. Acum, oricine poate lua de la Semtest paiete Pinzgau de Transilvania.

Este o raså localå, formatå din Sura de Stepå, Mocåni¡å ¿i tauri Pinzgau din Austria. A apårut pe la anul 1860 în Transilvania ¿i în Bucovina. Produc¡ia de lapte este modestå: 1.500-3.000 de litri la o lacta¡ie, cu un con¡inut de gråsime de 3,85%. Se mulge greu fiindcå este o raså primitivå, care “¡ine laptele” pentru vi¡el.

Conversia furajelor este de 1,6 UN/1 litru de lapte. Marea calitate a acestei vaci este rezisten¡a pe munte. Tåura¿ii pot fi îngrå¿a¡i cu un spor zilnic de cre¿tere de 700 - 900 de grame. Randamentul la abatorizare este de 52%. Greutatea medie a vacii este de 400-500 de kilograme, iar taurul poate ajunge la 650 - 700 kg.

“Am colindat to¡i Apusenii ¿i Bucovina pentru aceste animale’, poveste¿te Ioan Oroian. “Am fost la Dorna

“P

36

Candrenilor, la un inginer silvic. Cumpårase 10 juninci de Bål¡atå Germanå ¿i a renun¡at la ele fiindcå nu rezistau.

Primåvara, muntenii urcå cu vacile la fânul cosit în vara precedentå ¿i påstrat în clåi pe munte peste iarnå. Trebuie picioare de cåprioarå acolo. Era în 2016.

Banii veneau greu de la minister. Dupå 1 mai, oamenii nu mai vindeau vacile.

Urcau la munte cu ele ¿i nu mai coborau pânå la 1 octombrie. Pinzgau s-a dovedit acolo mai eficientå decât Bål¡ata Germanå.”

Sta¡iunea nu a avut probleme de reproduc¡ie la aceastå raså. Menirea acestui efectiv este conservarea fondului genetic.

“Am identificat cu chiu, cu vai cele 25 de exemplare autentice fenotipic. Ca structurå geneticå, nu poate nimeni garanta cå e raså curatå. Au apårut seg-

regåri la fåtare: vi¡ei cu cap de Brunå sau de Bål¡atå. Le-am selectat atent. Eu mi-am fåcut datoria. Statul trebuie så-i stimuleze pe localnici så creascå aceastå raså pentru valorificarea på¿unilor înalte. Am colindat regiuni întregi ca så le gåsesc pentru cå institu¡iile statului nu m-au putut ajuta. Uitaserå de aceastå raså. Oamenii povesteau cå vin comercian¡ii så cumpere vaci, dar nu cumpårau Pinzgau ¿i crescåtorii råmâneau cu vi¡eii cei mai mici. ªi atunci au folosit material seminal de Bål¡atå ¿i din rase de carne. Efectivele au fost metisate în propor¡ie de 90% acolo ¿i sau compromis total rasele. Ca så putem så men¡inem acest nucleu cu însu¿irile de rusticitate, trebuie sprijin din partea statului.”

Rasa Pinzgau de Transilvania nu prime¿te sprijin financiar pentru conservare, nici cât prime¿te Sura de Stepå, pentru cå nu apare într-un act normativ. “Primim bani numai noi, doar prin proiectul de cercetare. Ar trebui så avem un stoc de material seminal de la 4 tauri ca så evitåm consangvinizarea.

Am adus un taur din Bucovina, l-am recoltat ¿i avem 500 de doze stocate. În acest an, am trimis un alt taur la Semtest Craiova ¿i am mai recoltat 1000 de doze. A¿ vrea så mai cre¿tem doi tauri.”

Primul taur Pinzgau de Transilvania testat la Semtest Craiova Profitul agricol 47/2019

CREªTEREA ANIMALELOR

Umbra unei sta]iuni de cercetare performante nitatea din Mure¿ a fost reorganizatå pe hârtie, dar pare uitatå. “Legea pentru cercetarea ¿tiin¡ificå prevedea autofinan¡area din produc¡ia proprie. A venit Emil Boc premier ¿i nu s-a mai dat niciun leu pentru finan¡area cercetårii. În 2011, au modificat legea 45 prin legea 72: cercetarea agricolå se finan¡a din surse proprii ¿i din surse bugetare. A venit criza economicå ¿i nu s-a dat Ministerului Agriculturii niciun leu pentru cercetare. Pe atunci era Miron Moldovan director financiar la Minister. El le-a inoculat multor mini¿tri ideea cå nu trebuie så se dea bani pentru cercetare. «Voi nu face¡i nimic, bå!...» Au invocat cå nu avem hotårâre de guvern pentru reorganizare. Singurul care are hotårâre de guvernul este colegul ªteofil Creangå de la Dancu, Ia¿i, de pe vremea când era Flutur ministru. În aprilie 2019, a apårut ¿i hotårârea de guvern pentru noi. Satisfac¡ia mea este cå am reu¿it så men¡in sta¡iunea pe linie de plutire”, î¿i aminte¿te directorul Ioan Oroian.

Sta¡iunea a apårut în 1947 ¿i se ocupa de cercetarea pentru på¿uni ¿i fâne¡e. A suferit numeroase transformåri ¿i afilieri. În 1962, a intrat sub egida Institutului de cercetåri Zootehnice de la Balote¿ti, Ilfov, iar în 1981, a devenit Sta¡iune de Cercetare pentru Cre¿terea Bovinelor, cu douå direc¡ii de dezvoltare: ameliorarea ¿i cre¿terea rasei Bål¡atå Româneascå ¿i asigurarea soiurilor ¿i a plantelor furajere pentru cre¿terea

U

Profitul agricol 47/2019

“Toate guvernele au manifestat o totalå lipså de interes pentru patrimoniul statului.

Am fåcut demersuri la parlament, la pre¿edin¡ie, la guvern, to¡i ne-au trimis la comisia comunalå, care de fapt ne-a luat terenurile.” bovinelor. S-a mers pe dezvoltarea cre¿terii produc¡iei de lapte, a produc¡iei de carne, metode de confort ¿i de furajare pentru bovine. În paralel, s-a mers ¿i pe promovarea soiurilor ¿i a hibrizilor pentru zootehnie ¿i pentru cultura mare. În 1989, avea un efectiv de 1.700 de vaci ¿i o suprafa¡å de 1.400 de hectare.

Acum, a ajuns la 200 ha teren arabil ¿i 150 ha på¿uni ¿i fâne¡e ¿i 350 de capete de animale. Insuficient teren pentru baza furajerå. “Ni s-a luat tot ce s-a putut.

Dezastru s-a fåcut”, poveste¿te Iustina Lobon¡iu, veche cercetåtoare la aceastå sta¡iune. “Toate guvernele au manifestat o totalå lipså de interes pentru patrimoniul statului. Am fåcut demersuri la parlament, la pre¿edin¡ie, la guvern, to¡i neau trimis la comisia comunalå, care de fapt ne-a luat terenurile. Påmântul a apar¡inut grofului Marofi, care a fost despågubit în anul 1940. Dupå 1990, statul român nu s-a interesat de propriile te-

renuri. Am råmas fårå påmânt, teme de cercetare nu s-au mai accesat, cercetåtorii au plecat la multina¡ionale. Eu eram la pensie ¿i directorul Ioan Oroian m-a rugat så revin ca så nu se desfiin¡eze sta¡iunea. Din 8 sta¡iuni din jude¡ul Mure¿, au mai råmas sta¡iunea noastrå ¿i sta¡iunea pentru oi de la Reghin. Pânå ¿i sta¡iunea de la Gorne¿ti, unde s-au creat rase noi de porci, s-a desfiin¡at. Eu lucrez de 60 de ani în cercetare. Un stagiar este plåtit aståzi cu 2.500-3.000 de lei pe lunå la sta¡iune.

Directorul, Ioan Oroian, a terminat Facultatea de Zootehnie în 1979 ¿i a lucrat la Sta¡iune pânå în 1981, apoi la CUASC, a fost ¿ef de fermå la IAS, dupå care a mers la sta¡iunea de cercetare din Gorne¿ti, unde a lucrat în perioada 19821988. Era alergic la praful din furajele porcilor ¿i a plecat la sta¡iunea pentru animale de blanå. Dupå 1 mai 1990, a venit la Sta¡iunea Mure¿, unde a lucrat ca director pânå în 1997. Din 1997 pânå în 2000, a fost director la Direc¡ia agricolå, iar din 2000, a revenit ca director la sta¡iune.

Sta¡iunea de Cercetare Sângeorgiu de Mure¿ are la muls 150 de vaci din rasa Bål¡atå. Vinde laptele la fabrica din Ibåne¿ti, Mure¿. Prime¿te 1,6 lei pe litru.

DSV nu a permis vânzarea laptelui nici cåtre angaja¡i fiindcå sta¡iunea nu poate face pasteurizare.

Viorel PATRICHI 37

CREªTEREA ANIMALELOR Situa¡ia privind pesta porcinå africanå Pesta porcinå africanå (PPA) evolueazå în 34 de jude¡e, cu un numår de 762 de focare (dintre care 12 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 4 focare în exploata¡ii de tip A). ¥n 6 jude¡e din cele 34 existå doar cazuri de PPA la mistre¡i. De la prima semnalare a prezen¡ei virusului în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent au fost elimina¡i 540.216 de porci.

Deparazitarea animalelor La intrarea în iarnå ¿i primåvarå, animalele trebuie deparazitate. Porcilor li se administreazå comprimate de Romoxibendazol, Pulvis ¿i Romiver mectin, solu¡ie injectabilå. Aceste medicamente se folosesc atât pentru deparazitarea internå a porcilor, cât ¿i pentru cea externå. Pentru rumegåtoare, deparazitarea se face cu suspensii orale de Fasciocid, Rombendazol 2,5%, Rombendazol 10%, Romfenbendazol, Rombendazol Plus sau cu solu¡iile injectabile Romavermectin Plus ¿i Romivermectin. Deparazitarea se efectueazå de patru ori pe an. De asemenea, se impune vaccinarea contra antraxului, care este obligatorie la rumegåtoare ¿i este incluså în Programul Strategic. Crescåtorii trebuie så-i cearå medicului veterinar så facå vaccinårile de primåvarå pentru rumegåtoare.

Au scåzut veniturile din domeniul cårnii Veniturile din sectorul de prelucrare ¿i conservare a cårnii din România au scåzut în 2018 cu aproximativ 19%, comparativ cu anul anterior. De asemenea, pesta porcinå africanå a ¿ters peste un miliard de lei din cifra de afaceri a companiilor de profil, releva un nou studiu realizat de Coface România. Studiul Coface cuprinde informa¡ii de la 507 de companii care au depus situa¡iile financiare pentru anul 2018 ¿i care au generat o cifrå de afaceri de 4,96 miliarde de lei.

38

Ajutor de minimis pentru genetica de carne re¿terea bovinelor din rase specializate pentru produc¡ia de carne are nevoie de o aten¡ie deosebitå din partea factorilor de decizie, în special din partea MADR, tocmai pentru a asigura dezvoltarea corespunzåtoare a efectivelor din aceste rase ¿i pentru a impune o evolu¡ie pozitivå, atât din punct de vedere economic, cât ¿i pentru realizarea unui progres genetic, sus¡ine Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne. În acest scop, el a transmis o adreså cåtre ministrul agriculturii, prin care solicitå ajutor de minimis pentru achizi¡ionarea junincilor ¿i a vi¡elelor, dar ¿i atribuirea på¿unilor pentru crescåtorii de animale, plata subven¡iilor la timp ¿i promovarea produselor.

“Crescåtorii de animale sunt dezavantaja¡i de unele prevederi legislative ¿i de contradic¡ii între aceste prevederi, în legi diferite, fapt care duce la efecte negative ¿i la descurajarea crescåtorilor.

Legea zootehniei a fost adoptata în 2018, dupå 5 ani de la depunerea în Parlament, fårå consultarea fermierilor ¿i cu prevederi care nu sunt conforme cu realitå¡ile din ferme sau, mai grav, în contradic¡ie cu legisla¡ia europeanå, respectiv Reg. 1012/2016. Distan¡ele între ferme ¿i/sau locuin¡e/obiective economice reglementate în Ord. 994/2018 (119/2014) provoacå mari probleme în mediul rural, unde presiunea extinderii zonelor de locuit este tot mai mare, casele ajung pânå «sub geamul fermei», acest lucru ducând la închiderea multor exploata¡ii”, se aratå în memoriul Asocia¡iei. Prioritizarea formelor de sprijin, atât din Pilonul I, cât ¿i din Pilonul II, pentru fermele zootehnice/mixte ar stopa declinul fermelor zootehnice, fiind necesarå chiar o “re-zootehnizare” a agriculturii române¿ti, unde “evolu¡ia” este cel

C

pu¡in îngrijoråtoare. Scåderea efectivelor de bovine în România reprezintå cel mai grav fenomen din agricultura de dupå 1989: de la 7 milioane în 1985, 5,3 milioane în 1990, s-a ajuns la cca. 1,5 milioane de capete în 2019.

Trebuie så råspundem urgent la întrebarea: mai este nevoie de vaci în România? Reluarea programului de sprijin prin acordarea Ajutorului de minimis pentru achizi¡ia de juninci este o måsurå a¿teptatå/solicitatå de tot mai mul¡i fermieri.

Rezultatele acestei måsuri au fost foarte bune, dar, din påcate, întreruperea acestui program a fost o decizie gre¿itå. Faptul cå statul român nu a fost în stare så men¡inå aceastå måsurå, dar, în acela¿i timp, statul vecin (Ungaria) a acordat sprijin pentru achizi¡ia de juninci cetå¡enilor români ne face så avem serioase îndoieli în ceea ce prive¿te capacitatea sau bunele inten¡ii ale celor care ne conduc cu privire la propriii cetå¡eni, subliniazå Dumitru Grigorean.

Ajutorul de minimis trebuie så fie separat de subven¡ia pe cap pentru abatorizare sau vânzare în viu, cu respectarea unor condi¡ii minime de performan¡å, respectiv greutate/clasificare carcaså, greutate în viu/vârstå maximå.

Viorel PATRICHI Profitul agricol 47/2019

MAªINI AGRICOLE

Sem\n\torile Amazone - 72 de ani de istorie Amazone a anun¡at recent cå a vândut semånåtoarea cu numårul 250.000.

Cifrele rotunde, mai ales atât de mari, sunt un bun prilej pentru trecerea în revistå a principalelor modele realizate de constructorul german în cei 72 de ani de la realizarea primului echipament de semånat.

storia semånåtorilor Amazone începe în 1947, an în care o echipå coordonatå de inginerul Heinrich Dreyer a dezvoltat prima semånåtoare D1. Aceasta avea o lå¡ime de lucru de 2 m ¿i a fost echipat cu inovativa roatå “Elite” pentru semin¡e mici ¿i normale, ceea ce a dus la o revolu¡ionare a semånatului culturilor intercalate, deoarece D1 nu a necesitat schimbarea tamburilor de distribuire a semin¡elor în mod constant. În 1966 a fost lansatå în premierå pe pia¡å o combina¡ie de semånat activå, respectiv o semånåtoare D4 combinatå cu o grapå RE. A urmat, în 1972, modelul D7, unul dintre cele mai bine vândute echipamente din acea vreme. În 1988 a fost re-

I

40

alizatå semånåtoarea RPD DrillStar, moment în care Amazone a oferit primul tåvålug cu anvelope, ca alternativå la tåvålugul colivie sau la cel cu din¡i, dupå care a urmat, în 1998, tåvålugul cu inele.

La gama de semånåtori conven¡ionale a fost adåugatå, în 1995, o semånåtoare pneumaticå, iar acesta a fost primul pas cåtre cunoscutul tandem realizat de Amazone prin modelul AD-P, o semånåtoare pneumaticå în combina¡ie cu o grapå rotativå, tehnologie ce echipeazå ¿i actualul model Centaya. În 2001 a fost introduså semånåtoarea pneumaticå Cirrus, care are echipamente pasive de prelucrarea solului ¿i vine cu lå¡imi de lucru de la 3 m pânå la 6 m, iar cel mai recent model este Cirrus CC, echipat cu un rezervor

presurizat de 4.000 l pentru semin¡e, cu unitå¡i de dozare ac¡ionate electric ¿i sistem pentru distribuirea simultanå de semin¡e ¿i fertilizant.

O altå inova¡ie Amazone a fost semånåtoarea directå NT, cåreia i-a urmat Primera DMC pentru semånare directå, în miri¿te ¿i teren pregåtit conven¡ional. În ultimul deceniu, gama de semånåtori pentru suprafe¡e mari a fost extinså cu modelele Cayena ¿i Condor, care, datoritå echipamentelor speciale de semånat ¿i a lå¡imilor de lucru de pânå la 15 m, au o productivitate mare pe o varietate largå de soluri. pagini realizate de Arpad DOBRE

Profitul agricol 47/2019

Noi echip\ri [i sisteme Claas pentru tractoare Claas a prezentat recent tractoare noi care vor apårea pe pia¡å din 2020. Printre acestea se numårå tractoarele cu motorizåri Stage V sau cu ¿enile cu suspensie completå ¿i cu o serie de dotåri op¡ionale.

Arion 500 ¿i 600 Motoare Stage V cu economie de carburant Tractoarele Arion au motoare ce respectå standardul de emisii Stage V, prin combina¡ia dintre EGR (recircularea gazelor de e¿apament råcite), DPF (filtrul de particule diesel) ¿i convertizorul catalitic SCR (reducere cataliticå selectivå). Au puteri de la 125 CP, la Arion 510, la 205 CP, la Arion 660. Gama Arion 500 are motoare DPS cu 4 cilindri.

Gama Arion 600 dispune de motoare DPS cu 6 cilindri, cu turbocompresor VGT ¿i transmisie powershift HexaShift. La Arion 600, tura¡ia la ralanti este reduså la 650 rpm, asigurând economie de carburant.

Axion 800 Sistem hidraulic cu senzori Modelele Axion 800 au motoare FPT cu 6 cilindri, conform cu Stage V prin DOC (catalizatorul de oxidare diesel), EGR ¿i SCRoF (reducere cataliticå selectivå pe filtru). Au puteri între 205 CP ¿i 295 CP ¿i transmisie powershift HexaShift. Tura¡ia la ralanti este reduså automat la 650 rpm, asigurând economie de carburant. La opera¡iuni ce necesitå putere hidraulicå mare, Axion 800 poate fi echipat cu sistem hidraulic cu senzor pentru încårcåturå ¿i un debit de 205 l/min, cu conexiuni Power Beyond pentru conductele de presiune ¿i de retur.

Axion 900 Terra Trac Modele semi-¿enilate cu suspensie completå Modelele Axion 960 Terra Trac (445 CP) ¿i 930 Terra Trac (355 CP) sunt tractoare semi-¿enilate cu suspensie completå, care asigurå permanent un contact optim cu solul ¿i o suprafa¡å maximå de contact, indiferent de condi¡iile din teren. Pot fi conduse confortabil ¿i eficient atât pe ¿osea, cât ¿i pe câmp, chiar ¿i la viteze de pânå la 40 km/h ¿i au rezervor de carburant de 860 l. Gama Axion 900 Terra Trac este disponibilå cu o lå¡ime a ¿enilelor de 457 mm, 635 mm, 735 mm ¿i 890 mm, cu lå¡imea exterioarå a tractorului sub limita de 3 m.

Profitul agricol 47/2019

41

MAªINI AGRICOLE

Utilaje Bednar pentru prelucrarea solului Bednar ¿i-a îmbunåtå¡it ¿i extins gama de echipamente pentru prelucrarea solului cu o grapå cu discuri Swifterdisc XE Profi ¿i cultivatoarele Actros RO ¿i Fenix FO. Utilajele Bednar se regåsesc în portofoliul de vânzåri al IPSO Agriculturå.

Swifterdisc XE Profi Grapå operatå digital Grapa cu discuri Swifterdisc XE Profi poate fi deja comandatå în echipåri cu discuri cu diametru de 520 mm sau 560 mm. Plierea sau deplierea sec¡iunilor este complet automatizatå. Poate dispune de Isobus Task Controller, pentru setarea automatå a adâncimii de lucru conform unei hår¡i deja configurate ¿i poate memora adâncimea de lucru a utilajului în fiecare punct al terenului. Sunt înregistrate ¿i orele de lucru, suprafa¡a lucratå ¿i productivitatea utilajului. Func¡ia Isobus Section Control permite ridicarea ¿i coborârea automatå a utilajului la capåt de rând.

Fenix FO Cultivator cu lame de nivelare Cultivatorul universal semi-purtat Fenix FO pregåte¿te optim patul germinativ pe terenuri cu mari cantitå¡i de resturi vegetale sau direct în miri¿te la adâncimi de 5 cm - 35 cm ¿i poate fi operat ¿i de tractoare cu puteri mici. Existå configura¡ii cu 3 sau 4 rânduri de ancore, iar fiecare organ are protec¡ie orizontalå, påtrunde u¿or în påmânt ¿i lucreazå bine ¿i în solurile grele. Dispunerea axei reduce semnificativ raza de virare la capåt de rând. Un alt avantaj este ultimul rând de din¡i dispu¿i într-o singurå linie, care asigurå distribuirea uniformå.

Implementul este echipat cu un pro¡ap ranforsat datoritå cilindrului hidraulic cu un acumulator pe bara de trac¡iune.

De asemenea, Fenix FO este echipat ¿i cu lame de nivelare sau discuri rotative în spatele ancorelor. Va avea modele cu lå¡imi de lucru de 5 ¿i 6 metri, disponibile pentru comandå din primåvarå.

Actros RO Cultivator cu organe Active Mix Cultivatorul combinat Actros RO are douå rânduri de discuri cu un diametru de 660 x 6 mm ¿i lå¡imi de lucru de 3 ¿i 4 m. Poate mårun¡i un volum mare de resturi vegetale pe care le încorporeazå în sol într-o singurå trecere sau poate fi folosit doar la decompactarea solului la o adâncime de 35 cm. În aceste scopuri poate fi echipat cu ancore Active Mix care amestecå resturile vegetale cu solul sau cu dål¡i Zero Mix, care doar decompacteazå în adâncime. Op¡ional, poate fi echipat cu tåvålugi de compactare. Actros RO va fi disponibil din vara anului viitor.

42

Profitul agricol 47/2019

ORGANIZAºII PROFESIONALE

Cum sunt organiza]i agricultorii din Recent, Arnaud Perrein, pre¿edintele APPR, a vizitat regiunea Quebec din Canada. Acolo s-a întâlnit cu reprezentan¡ii Producåtorilor de Cereale din Quebec (PGQ), a cercetat pia¡a de utilaje agricole ¿i a vizitat câteva ferme.

Concluzia: canadienii sunt ni¿te americani care vorbesc francezå ¿i sunt foarte bine organiza¡i. ondatå în 1975, PGQ, asocia¡ia producåtorilor de cereale din Quebec, reune¿te 11 mii de agricultori. La rândul ei, PGQ este afiliatå unei asocia¡ii ¿i mai mari, Uniunea Producåtorilor Agricoli (UPA).

Fiecare membru plåte¿te, obligatoriu, cåtre asocia¡ie o cotiza¡ie fixå ¿i o contribu¡ie calculatå în func¡ie de produc¡ia la hectar.

Astfel, în timp ce contribu¡ia anualå fixå este de 350 dolari canadieni (echivalentul a 1.141 de lei - un dolar canadian = 3,26 lei) pentru persoane fizice ¿i de 700 dolari pentru persoanele juridice (2.282 lei), cotele la hectar diferå de la o culturå la alta.

Pentru culturile de grâu ecologic se plåtesc 1,9 dolari/tonå (6,14 lei/ha), porumbul ecologic este 1,8 dolari/tonå (5,86 lei/ha), pentru cereale de såmân¡å se plåtesc 1,8 dolari/tonå (5,86 lei/ha), orzul ¿i cereale furajere 1,4 dolari/tonå (4,56 lei/ha) etc. În afarå de banii ob¡inu¡i din cotiza¡iile membrilor, PGQ mai prime¿te ¿i finan¡åri de la statul canadian. O parte dintre venituri sunt direc¡ionate cåtre CEROM ¿i re¡elele de culturi mari, care se ocupå de cercetarea tehnicå. Pentru aceste servicii externalizate, PGQ plåte¿te, anual, 600.000 de dolari (1,95 milioane de lei). CEROM este centrul de cercetare a cerealelor, finan¡at de stat ¿i asocia¡iile producåtorilor.

44

Un sediu ca al corpora¡iilor Cu cotiza¡ii de la 11.000 de agricultori, ¿i acelea plåtite la timp, PGQ î¿i desfå¿oarå activitatea într-un sediu modern, o clådire de 6 etaje, cu interioare open space. ¥n clådire func¡ioneazå ¿i alte asocia¡ii din domeniu.

Consiliul de administra¡ie este format din 15 membri - cei 14 pre¿edin¡i ai fiecårei asocia¡ii afiliate plus pre¿edin-

tele organiza¡iei, care este ales de membrii delega¡i.

Evaluarea periodicå a activitå¡ilor ¿i alegerile au loc o datå la cinci ani.

Structura organiza¡iei este completatå de un comitet executiv alcåtuit din 5 membri ¿i o echipå de 22 de persoane ce ocupå func¡iile de: director general, director adjunct, director administrativ, agronomi, economi¿ti, speciali¿ti în

F

Profitul agricol 47/2019

Quebec cercetare de pia¡å ¿i comunicare.

“Este o organiza¡ie formatå din oameni dedica¡i, conduså de un om implicat - la rândul såu, producåtor agricol.

Foarte interesant este ¿i faptul cå pre¿edintele organiza¡iei, în timpul în care se ocupå de problemele organiza¡iei, este înlocuit de un om plåtit de PGQ pentru a-l suplini în propria fermå”, explicå Arnaud Perrein.

O astfel de organiza¡ie ce reprezintå interesele tuturor producåtorilor de grâne este extrem de importantå. În România nu avem a¿a ceva ¿i nici nu vom avea, potrivit lui Perrein.

“Noi nu avem echivalent în România. Nu am avut ¿i nici nu vom avea.

Atâta timp cât nu existå o cotiza¡ie obligatorie, în România nu vom avea asocia¡ii reprezentative”.

Cum i-a ajutat Uniunea Producåtorilor Agricoli Så vedem cå în Canada, în 1908, a apårut o lege care stabilea modul în care se pot crea cooperativele agricole. În mai pu¡in de 15 ani de la apari¡ia legii erau deja fondate 350 de cooperative locale. Iar în 1922 s-a înfiin¡at Cooperativa Federalå din Quebec.

Sfâr¿itul råzboiului ¿i începutul anilor ‘20 au însemnat o perioadå de supraproduc¡ie, scåderi ale pre¡urilor, datorii ale fermierilor ¿i, drept urmare, un exod cåtre ora¿e. În acest context, în 1924, s-a înfiin¡at Uniunea Catolicå a Cultivatorilor (UCC).

În 1930, doar 10% din fermele din Quebec aveau energie electricå. Atunci UCC a sus¡inut din banii proprii electrificarea ruralå. În 7 ani, asocia¡ia a construit 10.000 de kilometri de linii electrice. Pânå în 1954, peste 85% dintre locuitorii din mediul rural erau racorda¡i la re¡eaua de curent electric, ¿i asta doar prin efortul unei asocia¡ii de fermieri. În 1931, UCC a înfiin¡at un sistem de creditare doar pentru fermieri.

Dådeau împrumuturi de pânå la 6.000 de dolari, cu o dobândå de 2,5%, pe o perioadå de 30-39 de ani. Acest sistem de creditare a fost considerat cel mai generos tip de credit agricol din Canada la acea vreme. În 1972, UCC ¿i-a schimbat denumirea în Uniunea Producåtorilor Agricoli (UPA). Odatå cu adoptarea Legii producåtorilor agricoli în acel an, UPA a devenit reprezentantul de bazå al fermierilor. Între anii 1970-1980, UPA a luptat pentru numeroase cauze: dezvoltarea regionalå, remunerarea bazatå pe costurile reale de produc¡ie, asigurarea culturilor, recunoa¿terea rolului femeilor în agriculturå, sprijin pentru urmåtoarele genera¡ii de fermieri etc. Între 1978 ¿i 1991, UPA a sprijinit crearea de cote pentru produsele lactate, påsåri ¿i ouå. ªi aståzi, pia¡a de lactate ¿i de carne de pasåre sunt controlate de stat, prin UPA. Oferta este limitatå prin cotå iar importurile sunt taxate semnificativ pentru a încuraja produc¡ia internå. “Laptele ¿i carnea de pasåre sunt mai scumpe la raft decât în România, producåtorii fiind astfel proteja¡i de importurile din SUA”, mai spune Arnaud Perrein.

Ferma din Quebec: simplå, bine organizatå ¿i echipatå cu utilaje ultraperformante ¥n Quebec, o regiune de câteva ori mai mare decât România, fermele au în jur de 300 - 350 de hectare. Cele mai multe sunt de familie. Fermele mari, de 10.000 de hectare, se gåsesc în alte regiuni ale Canadei.

Perrein s-a întors cu imaginea unui fermier (cel quebecois) care pune accent pe confort, are o caså simplå ¿i o curte frumoaså.

“Este multå verdea¡å, pu¡in beton, au alei pietruite, ferme neîngrådite. Fermierul din Quebec se concentreazå pe echiparea cu utilaje performante ¿i cumpårå teren de fiecare datå când poate. Peste 80% dintre utilajele agricole sunt John Deere, dar se gåsesc ¿i destule Claas, New Holland etc. ¥n schimb, se îndatoreazå mult pentru a cumpåra teren. Dacå un fermier are teren în arendå ¿i unul dintre proprietari vrea så vândå, arenda¿ul va cumpåra mai mult ca sigur. Valoarea påmântului a crescut mult în ultimii 40 de ani - de la 1.000 euro/ha la 30.000 de euro/ha, în prezent. ªi la ei, ca ¿i la noi, au apårut fondurile de investi¡ii, cu bani mul¡i ¿i interesate så investeascå, înså pre¡urile mari de aståzi duc la o rentabilitate reduså. Ceea ce nu este chiar pe placul fondurilor.”

Quebec versus România Quebec

România

Popula¡ie

8,2 milioane locuitori

19,6 milioane locuitori

Teritoriu

1,66 milioane km²

0,24 milioane km²

3,28 milioane ha (2%)

13 milioane ha (54%)

Suprafa¡å Agricolå Utilå (SAU) Grâne

1.013 milioane ha (31% SAU) 5,2 miloane ha (40% SAU) Sursa: PGQ

Profitul agricol 47/2019

45

Incendiile de vegeta¡ie amenin¡å ora¿ul Sydney Mai multe focare s-au unit într-un singur incendiu uria¿ la nord de Sydney ¿i amenin¡å direct cel mai mare ora¿ al Australiei. Întregul ora¿ a fost acoperit de fum, iar autoritå¡ile au anulat toate evenimentele sportive ¿i le-au cerut celor care lucreazå în aer liber så råmânå acaså. Focul a ucis deja patru oameni ¿i a distrus 680 de case de la începutul lunii noiembrie, fiind afectatå o suprafa¡å totalå de 335.000 de hectare. Incendiile de vegeta¡ie sunt normale în Australia, înså în acest an au început cu câteva luni mai devreme decât de obicei, pe fondul secetei prelungite ¿i a vântului foarte puternic.

Fermierii irlandezi blocheazå un centru de distribu¡ie al Aldi Asocia¡ia Fermierilor Irlandezi (IFA) a organizat o blocadå la un centru de distribu¡ie al lan¡ului de retail Aldi din localitatea Naas, pe fondul unor dispute legate de pre¡uri. Pre¡ul oferit de comercian¡i pentru carnea de vitå a ajuns la un nivel minim ¿i fermierii sus¡in cå vor da faliment dacå guvernul nu intervine. IFA a ini¡iat multe alte ac¡iuni de protest în ultimele luni, iar unele dintre ele s-au soldat cu violen¡e ¿i areståri.

Week-end-ul trecut o lungå coloanå de tractoare a blocat complet centrul capitalei Dublin, în încercarea de a-l for¡a pe ministrul agriculturii så discute cu reprezentan¡ii fermierilor.

Fran¡a impune noi etichete de origine pentru carne Restaurantele din Fran¡a vor fi în curând nevoite så men¡ioneze pe meniuri originea cårnii de pui pe care o servesc clien¡ilor, conform prevederilor unei legi discutate în parlament.

Dacå proiectul va ob¡ine ¿i aprobarea sindicatelor din domeniul alimentar ¿i pe cea al Comisiei Europene, el ar putea fi extins ¿i pentru carnea de miel sau de porc.

Magazinele ¿i abatoarele sunt deja obligate så afi¿eze originea cårnii de vitå pe care o comercializeazå.

46

Informa¡ii externe Paste italiene cu grâu durum american!

Italia este cel mai mare producåtor mondial de paste. Dar industria spaghetelor ¿i macaroanelor din Italia nu mai gåse¿te suficient grâu durum de provenien¡å europeanå ¿i cumpårå din America de Nord. Apoi, întreaga Uniune Europeanå se aprovizioneazå cu paste italiene.

Fermierii din SUA ¿i Canada sunt mul¡umi¡i de exporturile în cre¿tere de grâu durum. Dar produc¡ia de acest tip de grâu a scåzut în UE cu 10%, pânå la 7,78 milioane tone, potrivit

datelor Comisiei Europene.

Importatorii italieni au profitat din plin anul acesta de calitatea excelentå ¿i pre¡urile mici ale grâului dur din America. Un al doilea val de importuri ar putea începe în aprilie 2020.

Autoritå¡ile de la Roma au încercat så-i protejeze pe fermierii din Peninsulå prin introducerea, în anul 2017, a unor prevederi privind men¡ionarea pe etichetå a ¡årii de origine. Inten¡ia guvernului italian era så limiteze importurile de grâu durum.

Ho]ii din India au început s\ fure ceap\ Un camion care transporta ceapå a fost golit de ho¡i în India, ¡arå unde în ultima vreme au avut loc mai multe infrac¡iuni similare pe fondul cre¿terii explozive a pre¡ului la ceapå, o legumå care este un produs de bazå în India.

Din cauza ploilor care au afectat culturile de varå, pre¡ul unui kilogram de ceapå a crescut pânå la 100 de rupi (1,40 dolari), de la 20 de rupi luna trecutå. În aceste condi¡ii Guvernul de la New Delhi a decis så interzicå expor-

turile de ceapå ¿i så facå importuri.

Pe fondul deficitului de ceapå de pe pia¡å, mai multe astfel de furturi au fost raportate în ultima såptåmânå. Miercuri, cinci saci de 50 kg au fost fura¡i dintr-un magazin de legume din statul Gujarat, iar un incident similar a fost raportat în Bengalul Occidental.

Pre¡ul la ceapå este un subiect sensibil din punct de vedere politic în India, unde în trecut cre¿terea pre¡urilor a provocat proteste de amploare.

Tragedie la o ferm\ din Iordania Un incendiu izbucnit la o fermå din Iordania a ucis 13 persoane, printre care ¿i opt copii. Toate victimele erau pakistanezi, muncitori sezonieri, care locuiau în baråci temporare împreunå cu familiile lor.

Autoritå¡ile locale cred cå focul a pornit de la un scurtcircuit provocat de instala¡iile electrice improvizate folosite în baråcile muncitorilor.

Primu-ministrul iordanian a trans-

mis condolean¡e guvernului ¿i poporului pakistanez ¿i a promis o anchetå rapidå în acest caz.

Fermele din Valea Iordanului angajeazå mii de lucråtori stråini, majoritatea fiind caza¡i în condi¡ii improprii.

Tragedia din Iordania aduce din nou situa¡ia muncitorilor imigran¡i din ¡årile arabe în aten¡ia presei interna¡ionale. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 47/2019

Legisla¡ie ¿i gestiune Medicii veterinari vor încheia contracte de concesiune pe 5 ani Camera Deputa¡ilor a votat modificarea OUG nr. 42/2004 privind organizarea activitå¡ii sanitar-veterinare ¿i pentru siguran¡a alimentelor.

Este în discu¡ie modificarea art.15 din Ordonan¡å, în sensul instituirii unor obliga¡ii ale direc¡iilor jude¡ene sanitarveterinare de a încheia contracte de concesiune pe o duratå de 5 ani cu medicii veterinari organiza¡i în condi¡iile legii. De asemenea, se propune acor-

darea, din bugetul ANSVSA, lunar, a 10.000 lei fiecårui medic veterinar cu drept de liberå practicå, având maximum 2 contracte ¿i care efectueazå un program zilnic de 8 ore în exploata¡iile nonprofesionale pe o razå de 30 km, astfel încât så existe un numår minim de animale ce atinge 300 de Unitå¡i Vitå Mare.

(Pagina Facebook, Alexandru Stånescu)

{i cormoranii se împu[c\, nu-i a[a?

Mai întâi, Comisiile de specialitate din Senat au avizat proiectul de lege ini¡iat de PSD care scoate cormoranul mare din lista speciilor protejate ¿i permite împu¿carea lui. Legea a fost aprobatå, de¿i nu avem un recensåmânt al cormoranilor mari.

Ini¡iatorii proiectului de lege motiveazå cå aceste påsåri s-au înmul¡it foarte mult de când sunt protejate ¿i mânâncå pe¿tele din fermele piscicole, producând daune foarte mari.

Directiva CE nr. 147/2009 privind conservarea påsårilor sålbatice a condus la o cre¿tere exageratå a popula¡iilor de cormorani în România, care au invadat zone din afara ariilor de cre¿tere tradi¡ionale (Delta Dunårii ¿i cursul Dunårii), ajungând în regiuni unde nu erau întâlnite anterior.

Pe teritoriul ¡årii noastre sunt raportate trei specii de cormorani: cormoranul mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), cormoranul mo¡at (Phalacrocorax aristotelis), se aratå în expunerea de motive. Popula¡ia de cormoran mare a depå¿it cu mult valorile art. 2 din Directiva CE nr. 147/2009.

Cormoranii sunt påsåri care se hrånesc Profitul agricol 47/2019

exclusiv cu pe¿te ¿i produc daune considerabile fermelor de acvaculturå, pescåriilor ¿i apelor în general, ei neavând niciun du¿man natural. Proiectul a fost votat de to¡i senatorii din Comisia pentru ape, påduri, pescuit ¿i fond cinegetic, cu o singurå excep¡ie, senatorul USR Mihai Go¡iu.

A doua zi a primit avizul Comisiei pentru Agriculturå de la Senat, iar dupå douå ore ¿i pe cel al Comisiei pentru Ape, påduri, pescuit ¿i fond cinegetic (comisie de raport), cu un singur vot “împotrivå”.

Termen prelungit cu un an pentru amenajamentele pastorale

Ministerul Agriculturii a prelungit pânå la 1 ianuarie 2021 termenul de întocmire a amenajamentelor pastorale. APIA va condi¡iona plata subven¡iilor cu întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale.

Monitorul Oficial Ordinul nr. 464/2019 - pentru aprobarea regulilor na¡ionale privind importul de produse ecologice din ¡åri ter¡e pe teritoriul României.

Monitorul Oficial nr. 859/24 oct.

Ordinul nr. 1.120/2019 - privind stabilirea unor måsuri de combatere a pestei porcine africane pentru perioada de vânåtoare 2019-2020.

Monitorul Oficial nr. 860/24 oct.

Decizia nr. 443/2019 - referitoare la excep¡ia de neconstitu¡ionalitate a dispozi¡iilor art. 5 din Legea nr.

17/2014 privind unele måsuri de reglementare a vânzårii-cumpårårii terenurilor agricole situate în extravilan ¿i de modificare a Legii nr.

268/2001 privind privatizarea societå¡ilor comerciale ce de¡in în administrare terenuri proprietate publicå ¿i privatå a statului cu destina¡ie agricolå ¿i înfiin¡area Agen¡iei Domeniilor Statului.

Monitorul Oficial nr. 872/29 oct.

Ordinul nr. 527/2019 - pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii ¿i dezvoltårii rurale nr. 999/2016 privind aprobarea sistemului de sanc¡iuni administrative pentru ecocondi¡ionalitate aplicabil schemelor ¿i måsurilor de sprijin pentru fermieri începând cu anul 2016.

Monitorul Oficial nr. 881/1 nov.

Ordinul nr. 886/2019 - privind înfiin¡area Comisiei de concesionare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajårile piscicole, precum ¿i a altor terenuri aferente acestora din domeniul public ¿i privat al statului ¿i de aprobare a Normelor referitoare la procedura privind concesionarea terenurilor pe care sunt amplasate amenajårile piscicole ¿i a altor terenuri aferente acestora din domeniul public ¿i privat al statului.

Monitorul Oficial nr. 886/4 nov.

47

LEGISLAºIE ªI GESTIUNE Monitorul Oficial HG nr. 778/2019 - privind reorganizarea Sta¡iunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticulturå ¿i Vinifica¡ie Drågå¿ani ¿i pentru modificarea anexei nr. 3 la HG nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Monitorul Oficial nr. 893/5 nov.

Ordinul 538/2019 - pentru stabilirea dimensiunilor ¿i a tipurilor de exploata¡ii de suine pe teritoriul României.

Monitorul Oficial nr. 902/8 nov.

HG nr. 5/2019 - privind modificarea ¿i completarea Hotårârii Congresului Na¡ional al Medicilor Veterinari nr.

3/2013 pentru aprobarea Regulamentului de organizare ¿i func¡ionare al Colegiului Medicilor Veterinari, a Statutului medicului veterinar ¿i a Codului de deontologie medicalå veterinarå.

Monitorul Oficial nr. 912/12 nov.

Legea nr. 228/2019 - pentru aprobarea OG nr. 4/2019 privind reorganizarea sistemului na¡ional de clasificare a carcaselor de bovine, porcine ¿i ovine, precum ¿i monitorizarea, controlul ¿i raportarea pre¡urilor de pia¡å a carcaselor ¿i ale animalelor vii.

Monitorul Oficial nr. 945/26 nov.

Ordinul nr. 134/2019 - privind modificarea Ordinului pre¿edintelui ANSVSA nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea ¿i desfå¿urarea activitå¡ii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de cåtre personalul de specialitate în unitå¡ile care produc alimente de origine animalå.

Monitorul Oficial nr. 968/2 dec.

Ordinul nr. 555/2019 - pentru aprobarea valorii schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus¡inere a crescåtorilor de ovine pentru comercializarea lânii”, aprobatå prin HG nr. 500/2017, pentru cantitatea de lânå comercializatå în anul 2019.

Monitorul Ofical nr. 969/2 dec.

48

Tevatura castelului Arcu[ prin tribunale M o¿tenitorii castelului Arcu¿, din Africa sau de unde vin ei, oricât de îndepårtate rude ar fi cu fo¿tii proprietari, au câ¿tigat, în 2004, la Tribunalul Covasna. Dar cei de la Centrul de Culturå Arcu¿ au cerut revizuirea primei hotårâri judecåtore¿ti la Tribunalul Gala¡i.

Avocatul Centrului de Culturå Arcu¿, Ioan Sabåu Pop, spune cå a solicitat revizuirea pe baza unor noi documente, care demonstreazå cå imobilul a fost preluat de statul român în aplicarea Legii nr. 91/1945, prin care s-a înfiin¡at Casa de Administrare a Bunurilor Inamice.

Fostul proprietar, baronul Szentkereszty Bela, a fost considerat atunci inamic al alia¡ilor ¿i al României în în¡elesul art. 8 ¿i 15 din Conven¡ia de Armisti¡iu de la 12 septembrie 1944.

Procesul a început în 2002 ¿i în 2004 castelul era restituit! Cei care au judecat nu au ¿tiut (nici n-au cercetat temeinic documentele vremii) cå imobilul care a apar¡inut familiei Szentkereszty Bela nu a fost preluat de “comuni¿ti”, ci a fost preluat de statul român, în mod legal, înainte de 6 martie 1945, în baza Legii 91/1945. “În baza documentelor pe care noi leam procurat de la arhive (din Bucure¿ti, Sfântu Gheorghe ¿i din Ungaria) s-a dovedit faptul cå preluarea a fost legalå pe procedurile existente atunci în vigoare.

Repet, clådirea nu a fost preluatå de statul stalinist prin måsuri abuzive.

A¿adar, mo¿tenitorii care au solicitat

aceste bunuri nu erau îndreptå¡i¡i ¿i, ca atare, am cerut stråmutarea procesului la Gala¡i. Am câ¿tigat, în apel. S-a pronun¡at o hotårâre executorie. Ca atare, de mâine poate fi executatå ¿i de mâine statul român poate så intre în proprietatea castelului”, a declarat avocatul Ioan Sabåu Pop. Reprezentan¡ii Centrului de Culturå Arcu¿ au declarat, în repetate rânduri, cå statul român a realizat investi¡ii considerabile pentru între¡inerea ¿i func¡ionarea castelului ¿i domeniului de la Arcu¿. Fårå investi¡iile statului român, aståzi clådirea ar fi fost o ruinå. Investi¡iile fåcute între 1968 ¿i 2012 sunt evaluate la 3,4 milioane de euro.

Avocatul mo¿tenitorilor, Kincses Elod, spune cå solu¡ia datå de Tribunalul Gala¡i este nelegalå, deoarece nu existå niciun document care så justifice revizuirea. Documentele invocate de revizuent au existat ¿i în anul 2003 în Arhivele Na¡ionale din jude¡ul Covasna ¿i existå practicå judecåtoreascå prin care documentele care se gåsesc în arhive nu se pot invoca pentru revizuire. În plus, cererea de revizuire a fost înregistratå în 2018, deci termenul de o lunå în care se poate promova revizuirea a trecut de 11 ori. Deci este ¿i tardivå.

Din cauza faptului cå revizuirea este pe rol, proprietarii nu se pot apuca de renovare, nu pot face investi¡ii, nu pot ob¡ine fonduri europene, a declarat avocatul Kincses Elod.

(Covasnamedia.ro) Profitul agricol 47/2019

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta.

Tel.: 0742.568.025 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita.

Tel.: 0724.070.475 Vând instala¡ie erbicidat tractatå, Evrard, bazin de 3.000 litri, rampa de 24 m.

Tel.: 0763.681.383

pânå la 18%, calculul automat al mediei etc.

Tel.: 0722.411.657 Vând tractor Valtra C100, fabricat în 2008, 100 CP, 6.500 ore de func¡ionare.

Tel.: 0758.249.344 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, stare bunå, 1.700 euro, negociabil.

Tel.: 0725.623.852

Vând plug reversibil Landsberg-Pöttinger, 3 trupi¡e (2+1), bråzdare schimbate, pentru tractor de 70-90 CP. Tel.: 0744.700.372 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

SC vinde 1.000 tone fân de lucernå în balo¡i mari, de 200 kg/buc. Rela¡ii: Tudor Nelu¡a, director comercial.

Tel.: 0729.889.693 Vând saltele pentru vaci.

Tel.: 0742.791.400 Vând 7 vaci reformå, dintre care: un taur de trei ani castrat, de aproximativ 550 kg;

4 juninci între 3 ¿i 5 ani, douå juninci de aproape doi ani ¿i 10 taura¿i de 270 kg pentru sacrificat/reproduc¡ie. Fågåra¿, Bra¿ov.

Tel.: 0751.552.880 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în

agricultura ecologicå. Livrare personalå.

Tel.: 0760.122.725 Vând en gros cca 600 tone mere pentru consum: Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared, Florina, Ionatan, la pre¡ de producåtor.

Merele sunt depozitate în depozit cu temperaturå controlatå. Pre¡ negociabil.

Tel.: 0743.614.497

FERME, TERENURI

Vând fermå pentru îngrå¿area porcilor, cu capacitatea de 1.950 capete/serie.

Zabala, jud. Covasna.

Tel.: 0720.131.398 Vând, în jud. Gala¡i, pensiune 520 mp, teren intravilan 2.400 mp ¿i 3 terenuri agricole: 14 ha, compact, irigabil, 350 m deschidere la DN, teren 8 ha, compactare 85%, acces la DJ, deschidere 120 m, utilitå¡i, ¿i 3 ha livadå prun, cu gard împrejmuire, posibilitå¡i irigare, curent.

Rela¡ii la Tel.: 0762.299.901

DN AGRAR VINDE

Vând umidometru cereale profesional, Wile 78, cu måcinare: acurate¡ea rezultatului: + 0,5%, umiditate

Contact: 0785.242.845

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro

HIPERFORAJ

EXECUTÅ pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

Profitul agricol 47/2019

49

Lumea agricolå de altådatå Oamenii puterii (2) HÅLMÅJAN Victor, deputat de Cluj (1961 - 1969), pre¿edinte al Consiliului agricol raional Zalåu (19651966), ¿eful catedrei de Agriculturå de la Academia “ªtefan Gheorghiu” (1976-1983).

HERA Cristian, membru supleant al CC al PCR (24 nov.-22 dec. 1989); director al Institutului de Cercetåri pentru Cultura Plantelor Tehnice, Fundulea (19801989).

ISAC Ilariu, director al Trustului de Cercetåri ¿i Produc¡ie Pomicolå Måråcineni, jud. Arge¿ (1980).

JOSU Ioan, membru al CC al PCR (19841989); pre¿edinte al CAP Topolovå¡u Mare, jud. Timi¿ (1959-1989).

LAMBRU ªandru, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Buzåu (1986-1989).

LAZÅR Elena, membru al CC al PCR (1984-1989); ¡årancå cooperatoare CAP Dormårunt, jud. Cålåra¿i.

LÅZUREANU Aurel, vicepre¿edinte al Consiliului popular director al Direc¡iei Agricole ¿i secretar al Comitetului jude¡ean Timi¿ al PCR (1985-1988).

LEªANU Rodica, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director general al Direc¡iei Agricole a jud. Suceava (1986).

Leu Costicå, secretar de Stat la Ministerul Agriculturii (1985 -1989).

MANCIU Gheorghe, membru al CC al PCR (1979-1984), secretar de stat la Ministerul Agriculturii ¿i director general al Direc¡iei Generale Economice pentru Mecanizarea Agriculturii (19751983); ambasador în Somalia (1984).

MANTZ-SIMILACHE Neculai, secretar general al Comitetului de Stat al Apelor (1967); secretar general la Ministerul Agriculturii (1970-1972); secretar de stat (1975) ¿i adjunct al ministrului Agriculturii (1982-1989).

50

siliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Bistri¡a-Nåsåud (19881989).

MARIN Constantin, membru al CC al PCR (1974-1984); secretar al Comitetului regional Ploie¿ti al PMR (1964); membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1966); vicepre¿edinte al UNCAP (1978); adjunct al ministrului Agriculturii (1979-1985).

MOLDOVAN Gheorghe, membru al CC al PCR (1969-1974); secretar al Comitetului regional Cluj al PMR (1961); adjunct al ministrului Agriculturii (1971-1972).

MARINA Elisabeta, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Neam¡ (1984-1988).

MOLDOVAN Petre, adjunct al ministrului Agriculturii (1955); vicepre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (19625 febr. 1966); adjunct al ministrului Agriculturii (1969-1970, destituit).

MAXIM Radu, pre¿edinte al Uniunii jude¡ene Tulcea a cooperativelor agricole de produc¡ie (1989).

MÅRGEAN Mihalache, director la IAS Urleasca (1980); membru al Consiliului de Stat (1980-1985); vicepre¿edinte al Consiliului popularul, director general al Direc¡iei agricole a jud. Bråila (1989).

MÅRGINEAN Gheorghe, membru al CC al PCR (1969-1989); director al IAS Jidvei, jud. Alba (1987- 1989).

MICULESCU Angelo, membru al CC al PCR (1969-1983); prim-vicepre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1966); prim-adjunct al ministrului (1969) ¿i ministru al Agriculturii (1969-1972); ¿ef al Departamentului Agriculturii Cooperativizate ¿i al Gospodåriei Popula¡iei (1971); ministru al Agriculturii (19721981); viceprim-ministru al guvernului (1975- 1981); ambasador în RP Chinezå.

MIHÅILESCU Emilian, director al Direc¡iei Agricole a jud. Teleorman (1980); adjunct al ministrului Agriculturii (1981-1983).

MIRON Mihai, director al Direc¡iei Agricole (1988) ¿i vicepre¿edinte al Consiliului popular al jud. Giurgiu (1988-1989).

MIªCÅ T. Costicå, pre¿edinte al CAP Bucov, jud. Prahova (1965-1989).

MOGA Eleonora, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Tulcea (1986-1989).

MOHAN Emil, vicepre¿edinte al Con-

MOLDOVAN Ioan, adjunct al ministrului Agriculturii (1969 -1979).

MUNTEANU Ion, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Cålåra¿i (1989).

MUREªAN Gheorghe, director al IAS Albe¿ti, jud. Mure¿ (1989).

MUREªAN Tiberiu, membru al CC al PCR (1972-1979); director al Institutului de Cercetåri pentru Cereale ¿i Plante Tehnice Fundulea (1972); rector al Institutului Agronomic Bucure¿ti (1981); pre¿edinte al Academiei de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice (1984-1993).

NAGY Ferdinand, membru al CC al PCR (1972-1989); prim-secretar al Comitetului de partid al jud. Covasna (1972-1982); membru al Consiliului de Stat (19781982); ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii (1982-1989).

NÅSTASE Teodor, pre¿edinte al Uniunii jude¡ene Vrancea a cooperativelor agricole de produc¡ie (1989).

NEDEA Marin, membru al CC al PCR (1979-1989); director al SMA ¿i pre¿edinte al CAP Purani, jud. Teleorman (1975-1989).

NEGRUºIU Traian, secretar general la Ministerul Agriculturii (1972- 1975).

NICOLAE Ilie, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Dâmbovi¡a (1989).

NICOLAU Cezar, membru în Comitetul de Stat al Apelor (1965-1966); secretar Profitul agricol 47/2019

LUMEA AGRICOLÅ DE ALTÅDATÅ general la Consiliul Superior al Agriculturii (destituit 1969).

NIºU Constantin, secretar cu probleme agrare al Comitetului jude¡ean Buzåu al PCR (1989).

POPESCU Barbu, membru al CC al PCR (1965-1979); pre¿edinte al Comisiei agrare a regiunii Dobrogea (1963); secretar al Comitetului regional Dobrogea al PMR (1964); vicepre¿edinte (1965) al Consiliului Superior al Agriculturii (1966); prim-adjunct al ministrului (1969-1971); consilier la CC al PCR (1971); ¿ef al Departamentului Agriculturii de Stat (27 oct.

1971); ambasador în Canada.

NIºURA Eugen-Florin, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Boto¿ani (1986- 1989).

POPESCU Vasilica, membru al CC al PCR; pre¿edinte al CAP Cazasu, jud.

Bråila (1989).

NUCUºÅ Vasile, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Vaslui (1986-1989).

PREDILA Gheorghe, pre¿edinte al Uniunii jude¡ene Teleorman a cooperativelor agricole de produc¡ie (1983); secretar al Comitetului jude¡ean Teleorman al PCR (1989).

NICOLAU Constantin, membru în Comitetul de Stat al Apelor (9 mai 1967); secretar general la Ministerul Industriei Alimentare (eliberat la 30 sept. 1969).

OANCEA Ioan, secretar de stat la Departamentul Agriculturii de Stat (19831985); adjunct al ministrului Industriei Alimentare (1986).

OPREA Georgeta, membru al CC al PCR (1984-1989); pre¿edinte al CAP Greaca, jud. Giurgiu (1985); secretar cu probleme agrare al Comitetului jude¡ean Giurgiu al PCR (1988).

PANÅ Gheorghe, membru al CC al PCR ¿i al CPEx (1969-1989); secretar al CC al PCR (1969-1979); prim-secretar al Comitetului de partid ¿i primar al municipiului Bucure¿ti (1979); ministru al Industriei Alimentare ¿i Aprovizionårii cu Produse Agricole (1986).

PAVELESCU Florin, adjunct al ministrului Agriculturii (1972-1972, eliberat ca necorespunzåtor).

PETRACHE Emil, membru al CC al PCR (1974-1979); adjunct al ministrului Agriculturii (1979-1985).

PLOPEªANU Gheorghe, director al IAS Panciu, membru CC al PCR (24 nov.-22 dec. 1989).

PLOªTINARU Iulian, membru al CC al UTM (1960-1966); membru al CC al PCR (1974-1989); pre¿edinte UNCAP (1989).

POPA Aurel, secretar de stat la Ministerul Agriculturii (1983-1985).

POPESCU Adelina, director al Direc¡iei Agricole Arge¿ (1979-1985); adjunct al ministrului Agriculturii (1985-1989).

Profitul agricol 47/2019

RADU Ioan, director al Sta¡iunii de Cercetåri Agricole Târgu Jiu, secretar cu agricultura al Comitetului Jude¡ean Gorj al PCR (1989).

RÅDULESCU Ion, director al Direc¡iei Agricole Bucure¿ti (1985).

ROTARU Vintilå, secretar general la Ministerul Agriculturii, adjunct al ministrului Agriculturii (1972-1985).

RUªINARU Ion, membru al CC al PCR (1969-1984); prim-vicepre¿edinte al UNCAP (1966-1968); pre¿edinte al Båncii Agricole (1968-1986).

SÎRBU Enache, secretar general al Consiliului Superior al Agriculturii (eliberat în 1969); ¿ef al Departamentului îmbunåtå¡iri Funciare cu grad de adjunct al ministrului (1971); adjunct al ministrului Agriculturii (1972-1982, destituit).

STAN Dragomir, vicepre¿edinte al Consiliului popular ¿i director al Direc¡iei Agricole a jud. Teleorman (1986).

STANCIU Ion, adjunct al ministrului Agriculturii (1969-1975) ¿i al ministrului Comer¡ului Exterior (1979-1985).

STANCU Marin, sccretar general la Ministerul Agriculturii ¿i Domniilor (1947); adjunct al ministrului Agriculturii (19511956); ministru al Agriculturii (19561957).

STRUNGARU Vasile, secretar cu agricul-

tura al Comitetului jude¡ean Vaslui al PCR (1989).

SURDU Victor, secretar cu probleme agrare al Comitetului jude¡ean Ia¿i al PCR (1985-1987).

SZABO Emeric, director al GAS Valea lui Mihai, regiunea Cri¿ana (1962); director al trustului IAS Bihor (1989). ªCHIOPU Bucur, comisar general al pre¡urilor 1945); ministru adjunct la diferite ministere (1946-1956); ministru al Gospodåriilor Agricole de Stat (1956 1957); vicepre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1962); ambasador în Canada (1970-1975). ªTEFAN Maria, membru al CC al PCR (1982-1989); secretar cu probleme agrare al Comitetului de partid al jud. Prahova (1982); vicepre¿edinte al UNCAP (1987); prim-secretar al Comitetului de partid al Consiliului popular al jud. Teleorman (1985) ¿i Sålaj (1987-1989). ªTEFAN Nicolae, membru al CC al PCR (1969-1974); ¿ef al Departamentului de Valorificarea Legumelor ¿i Fructelor (1966); vicepre¿edinte al Consiliului Superior al Agriculturii (1962); prim-vicepre¿edinte al UNCAP (1966); adjunct al ministrului Agriculturi, prim-adjunct al ministrului Comer¡ului Exterior (1975 1978); ambasador în Iran (1978-1987.

TEªU Ion, membru CC al PCR (19791984), pre¿edinte al Uniunii jude¡ene Prahova a cooperativelor agricole de produc¡ie (1966); secretar general (1969) ¿i adjunct al ministrului Agriculturii, ¿ef al Departamentului Agriculturii de Stat, director al Institutului de Economie Agrarå (1980); ministru al Agriculturii (19811984); ambasador în Polonia (19841990).

TODEA Augustin, adjunct al ministrului Agriculturii (1981-1982); director al Direc¡iei Agricole a jud. Cluj (1987- 1989).

TROFIN Virgil, membru al CC al PCR (1955-1984); prim-secretar al CC al UTM (1956-1964); membru al CPEx, secretar al CC al PCR ; viceprim-ministru eliberat din func¡ii; director al IAS Mircea Vodå, jud. Cålåra¿i (1982-1984).

51

Pescuitul ¿i vânåtoarea scåpat unul mai mic ¿i o mârli¡å. Dar cel mai important a fost cå am våzut locurile de pe vale. Atunci când am ie¿it din nou pe mal, dupå ¿tiucå, aveam idee cam care sunt locurile unde ar merita så cåutåm. ªtiam locurile cu cotloane ¿i gropane, dar ¿i pe acelea cu întinsuri ¿i curent mai slab - rai pentru pe¿ti¿ori, dar ¿i pentru ¿tiuci ¿i mârli¡e.

unele discrete, mai înghe¡ate, la fel ca sloiul ce cuprinde apele. O oprire nea¿teptatå a firului fluo (vizibil) ori deplasarea aiurea a acestuia spre lateral vå poate semnala cå la capåt se aflå o cumåtrå care a apucat nåluca. Este momentul så în¡epåm, cåci ¿tiucile nu se mai aga¡å singure! A¿a am ¿i fåcut ¿i… degeaba. Am sim¡it doar zvâcnirea pe¿telui care scapå. ªi nu era unul mic! În cele trei - patru bulboane controlate am mai avut un rateu, dar era o

Pe râu ies echipat cu cizme (lungi) ¿i haine u¿oare, care rezistå la agå¡åturi. O traistå micå ¿i o cutie cu câteva nåluci-oscilante de 5-7 cm, twistere ¿i voblere tot la asemenea dimensiuni.

Folosesc o lansetå ceva mai lungå , de 2,20 - 2,40 m, u¿oarå, mulinetå potrivitå cu fir textil 0,15 - 0,18 mm, cåci ¿tiucile nu-s prea mari, dar sunt multe agå¡åturi. În locurile adânci, cum sunt bulboanele de dupå repegu¿uri ori cuptoarele de sub malurile argiloase, am încercat cu o oscilantå micå ¿i grea, un ou de vreo 5 cm cântårind cam 10 g, numai bun så-l la¿i så se scufunde în apa de aproape 3 m. Lansam în susul apei, pe lângå malul abrupt, chiar în capåtul bulboanei. Låsam lingura så coboare pânå lângå fundul apei, apoi o jucam din vargå ¿i mulinat, fårå grabå, a¿teptând în fiecare moment un semn din partea cumetrei. În prag de iarnå semnele date de ¿tiucå nu mai sunt brutale, vizibile, ci

¿tiucå mai micå. ªi totu¿i, am prins.

La un moment dat albia râului se lårgea mult, curentul era slab, adâncimea apei era pu¡in peste jumåtate de metru. Aici am încercat mai întâi cu shad plutitor, pe cârlig off-set în monturå Carolina, cu plumb de 5 g.

Lansam spre tufele de vegeta¡ie, låsam så se scufunde ¿i recuperam lent, jucând montura din vargå. La o învolburare lângå monturå am în¡epat, am adus o mârlå vreo 2-3m, apoi… duså a fost.

Am încercat apoi cu o oscilantå de 6 cm, argintatå, lunguia¡å ca o copaie ¿i u¿oarå - doar 5,5 g! La “tablå”, trågând-o u¿or pe lângå un mal cu bordurå de stuf, am ¿i reu¿it så prind în final o ¿tiuculi¡å, cam la kil, dar am salvat partida. I-am dat drumul bucuros, cåci avea pântecele rotunjor, semn cå urma så depunå icre.

Am råmas fårå pe¿te, dar cu o faptå bunå în prag de sårbåtori!

Victor ºÅRUª

{tiuci pe Olt, ;n prag de iarn\ Si , în ºara Fågåra¿ului a venit vremea brumelor ¿i a ghe¡ii la mal, semn cå gerul de pe crestele mun¡ilor coboarå noapte de noapte peste vale. Apele s-au limpezit, iar baboii s-au tras în zonele unde au ascunzi¿uri, prin maluri ¿i pu¡inele tufe de brådi¿ råmase. Cam pe acolo trebuie så caute ¿tiucile ¿i pescarul!

Chiar dacå în ultima vreme ploile ¿i ninsorile din mun¡i au mai ¿ters din urmårile secetei de peste 120 zile, nivelul apei din Olt ¿i lacurile de acumulare era tot jos! Ce au fåcut ¿tiucile din Olt? S-au tras la adânc în zonele de râu cu gropane ori la adâncime relativ micå, unde se mai zbenguie ¿i baboiul. Aici ¿tiucile mai råsårite au locurile unde vâneazå fårå prea mare efort, în timp ce mârli¡ele bântuie de colo-colo. Acolo unde apar atacurile trebuie så caute ¿i nålucile pescarului.

Mul¡i pledeazå pentru nåluci potrivite ca mårime, comparabile ca dimensiuni cu baboii pradå. Al¡ii, contând pe låcomia ¿tiucilor, pledeazå pentru nåluci mari, cå, deh, mai to¡i pescarii au våzut imagini cu ¿tiuci strângând în fålci baboi cât palma, sau chiar mai mari! Din experien¡a proprie, dar ¿i din ce am învå¡at de la pescarii cu vechime, m-am orientat spre nåluci potrivite ca mårime, mai aproape ca dimensiuni de mårimea pe¿ti¿orilor pradå. Asta fac aproape pe orice apå, nu doar pe Olt. Din coada lacului de acumulare ¿i pânå la barajul urmåtor sunt 9 km. Cu ani în urmå am parcurs zona cu barca, una micå ¿i u¿oarå, cu motor de 3 cai.

Am încercat mai întâi sub baraj, la avat ¿i ¿alåu, dar am prins doi… bibani. Apoi ne-am låsat la vale, du¿i de curent. Pescuiam la rotativå mare, Mepps Aglia nr.

4, ¿i la vobler, cåutând somnul, eventual ¿tiuca… În cele 3-4 ore de coborât pe râu am prins un somn de peste 3 kg ¿i am mai

52

Profitul agricol 47/2019

Când încuiam u¿a bordeiului, încå se auzeau crengile trosnind sub cålcåtura apåsatå a uria¿ului deranjat de la cinå. În crâmpeiul acela de lume, eram singurii care îl puteam pune pe fugå.

}ara ur[ilor f\r\ num\r

A

treia zi dupå Sfântul Nicolae, luna în cre¿tere ¿i cerul senin påreau cå ne invitå la o pândå din bordei, la mistre¡i. Autoriza¡ia încå nefructificatå dådea ¿i ea semne de neråbdare, fiind pe cale så expire. Un imbold explicit l-a reprezentat recentul pospai de zåpadå, a¿ternut pe când ne pierdusem orice nådejde în privin¡a precipita¡iilor din acest sfâr¿it de an.

Ne-am a¿ezat comod, urmând så schimbåm, din jumåtate în jumåtate de orå, "plantoanele" în fa¡a ferestruicii glisante, cu vedere cåtre covorul de mere ¿i ¿tiule¡i de porumb din buza pådurii, dincolo de drumul forestier, sub dâmb.

Dupå vreun ceas, prima umbrå care s-a prelins la vedere, desprinzându-se din faldurile cetinilor, a fost o vulpe. Atraså, pesemne, de ¿oarecii ¿i chi¡canii ce-¿i tot fåceau de lucru prin preajma gråun¡elor råmase în urma ospå¡ului celor puternici, a adulmecat o vreme ¿i s-a fåcut nevåzutå, la fel de nea¿teptat pe cum se ivise.

Cauza grabei sale s-a våzut îndatå: un ursac de doi-trei ani, ¿i el nespus de vigilent, venit de undeva din susul pârâului, cu opriri dese ¿i cu nasul în vânt. A molfåit câteva mere, dar nu pårea så se simtå deloc în largul lui. Curând, ca plesnit de un bici nevåzut, a sårit în desi¿.

I-am auzit, din spatele geamului, salturile greoaie pe vreascuri ¿i cepuri uscate. Nu Profitul agricol 47/2019

a durat mult ¿i scena s-a umplut de silueta masivå a unui semen de-al såu, puternic ¿i ståpân pe sine. Coborâse, fårå prea multe precau¡ii, pe drumeagul dinspre culmea Lobenului, la tainul asupra cåruia se vedea cå are drept absolut.

L-am urmårit alegându-¿i bucatele preferate ¿i, dupå trecerea lunii de vârfurile zim¡ate ale pådurii, am socotit încheiatå pânda din seara aceea.

Mistre¡ii, chiar dacå vor fi trecut prin preajmå, desigur cå ¿i-au reportat vizita pe altådatå, fårå comeseni de calibru superior. Când încuiam u¿a bordeiului, încå se auzeau crengile trosnind sub cålcåtura apåsatå a uria¿ului deranjat de la cinå. În crâmpeiul acela de lume, eram singurii care îl puteam pune pe fugå.

Odinioarå, arareori dacå se vedea pe aici urmå de urs. De la o vreme încoace înså, gospodarii ¿i ciobanii tråiesc cu grijå pentru dobitoacele lor, iar culegåtorii de ciuperci ¿i fructe de pådure au cam låsat potecile codrului. Realitå¡ii imediate i se adaugå asiduitatea ¿tirilor privind atacurile tot mai dese ale ur¿ilor asupra ¿eptelului ¿i proprietarilor acestuia. În anul pe care îl încheiem, s-au înregistrat în ¡arå ¿apte cazuri de oameni uci¿i de ur¿i. ªi mai mul¡i, nu se ¿tie câ¡i, au fost våtåma¡i pânå la mutilare. Pagubele în rândul animalelor domestice ¿i-au pierdut deja ¿irul. Autoritå¡ile nu sunt în stare nici så evalueze cum se cuvine efectivele de

ur¿i din arcul Carpa¡ilor ¿i Subcarpa¡ilor no¿tri ¿i nici så ¡inå sub control efectele suprapopulårii, în condi¡iile ocrotirii severe a acestei specii aflate în fruntea ierarhiei trofice din ecosistem.

S-au îndesit ¿i accidente rutiere în care sunt implica¡i ur¿ii. Televiziunile se întrec så ne ofere regretabile spectacole mediatice de genul celui recent de la Praid, unde oficialitå¡ile au privegheat timp de paisprezece ore un animal fåcut zob de un automobil. Aflatå în agonie, a stat în mijlocul ¿oselei pânå la eliberarea de cåtre forurile competente a ¡idulei de asomare. Filmårile au fåcut ocolul mapamondului, pe calea undelor, ca mostrå a incompeten¡ei ¿i a diletantismului în gestionarea faunei.

Nici accidenta¡ii, nici gestionarii fondurilor cinegetice ¿i nici proprietarii vitelor ucise de ur¿ii supranumerari nu pot gåsi o logicå în acest mecanism birocratic. Deja am devenit ¡ara ur¿ilor, dar fårå avantajele care ar putea decurge de aici. E un soi de întâietate europeanå în tandem cu altele, cum ar fi rata abandonului ¿colar sau a mortalitå¡ii infantile.

Ceea ce ar fi putut pårea un atu s-a preschimbat într-o jalnicå presta¡ie de Ev Mediu, în lipsa unor speciali¿ti autentici ¿i a unei legisla¡ii coerente, moderne. Iar acesta nu este decât vârful aisbergului.

Gabriel CHEROIU

53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 12 - 25.12. 2019

Henorel Cornel Dicu 12.12.1953, director Direc¡ia control ¿i antifraudå MADR Horia Grosu 13.12.1962, prof. univ, director IBNA-Balote¿ti Dinu Gavrilescu 15.12.1939, fost ministru Vica Håpåu 16.12.1967, Director Direc¡ia audit intern, APIA Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director APPR Bogdan Pastioiu 16.12.1984, director regional KWS Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem Nicolae ªtefan 18.12.1923, prof. dr. doc., fost ministru acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director executiv Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare, MADR Bogdan Vasile Cohut 23.12.1976, director vânzåri Procera Agrochemicals Cristian Florin Petcu 23.12.1977, manager regional vânzåri Claas Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Maisadour Semences Romania Sorin Chelmu 25.12.1967, fost secretar general MADR 54

Capela stolnicului Cantacuzino Fermierul de la Afuma¡i a primit de la fosta IAS clådirea conacului cantacuzinesc aproape goalå. Camerele imense, construite pe la 1600, påreau pustii reflectate în oglinzile enorme încastrate în pere¡i, råmase poate de pe vremea stolnicului. Deasupra unei oglinzi, stau afronta¡i doi ¿tiule¡i de porumb. Sub altå oglindå, un me¿ter de demult a închipuit corzi de vie cu frunze ¿i struguri, mere ¿i pere din ceramicå, în tot felul de culori.

La subsol erau câteva firide de doi metri påtra¡i. Lui Claudiu Davi¡oiu i-a luat ceva timp så afle cå acolo erau capelele de rugåciune ale stolnicului.

A¿a goale, nu puteau fi bune la nimic.

A¿a cå proprietarul l-a invitat pe pictorul Vasile Dâr¡u, din satul lui Ciprian Porumbescu, de la Suceava, så picteze capelele de la subsol. Acum, lucrarea e aproape gata. Vasile Dâr¡u a umplut firidele cu scene me¿te¿ugite care evocå Na¿terea Domnului, Învierea Domnului, momente din via¡a sfin¡ilor Iosif, Nectarie, Ecaterina, Nicodim de la Tismana, Cuvioasa Paraschiva...

Aici se ruga stolnicul Constantin Cantacuzino, împreunå cu familia, târziu în noapte, pe vreme urâtå, când nu puteau merge så se închine în biserica pe care o ctitorise.

Claudiu Davi¡oiu nu mai ¿tie ¿irul cheltuielilor pe care le-a fåcut pentru restaurarea conacului. A adunat de la anticari båtrâni tot mobilierul din lemn masiv pe care l-a gåsit. Obiecte sculptate elegant au fost cumpårate de Davi¡oiu de-a lungul anilor, de când gospodåre¿te acest conac.

A adunat tot felul de “vechituri” care dau farmec conacului, conceput ca re¿edin¡å a unui mare mo¿ier.

Viorel PATRICHI

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

ORIZONTAL: 1) Culoare într-un peisaj hibernal – Substituire de persoanå; 2) Indicator de precizie – Da9 10 tul în bobi; 3) Timbru pentru o soma¡ie; 4) Ne luptåm cu el – Mersul la hipodrom; 5) Gåsit in extremis! – Afecta¡i la Kozlodui; 6) Te îndeamnå la uitare – Darul vorbirii! – Scrise în tezå! 7) Partide cu greutate; 8) A da un autograf – Merge cu na¿ul; 9) Nu-i a bunå – Evocare haiduceascå; 10) Cunoscute pe dinafarå.

VERTICAL: 1) Låsare la vatrå; 2) A lua în focuri – Vedeta 8 filmelor XXX; 3) Au ie¿it cu obrazul curat – 9 Schimbat în mårunt; 4) Face o re¡etå bunå; 10 5) A cupla la tensiune – Stå la originea râsului; 6) Vitå la platou – Da¡i spre ascultare; Solu¡ia careului din Nr. 46/2019 7) Îmbåtrâni¡i în rele – Final la video! 8) A ORIZONTAL: CANTINA - CV; ADERA - SPRE; avea acces – A da de lucru; 9) Nuni... din OlION - RUTIER; ERES - RUPTI; RA - CLIPA - F; RARA - AICI; FERITA - RAC; O - EPRUBETA - AR; tenia! – Înscris într-o caså de crea¡ie; 10) APLATIZARE. Somnul ra¡iunii.

7

Profitul agricol 47/2019