Profitul Agricol nr. 47, din 16 decembrie 2020 by Profitul Agricol

nr. 47 din 16 decembrie 2020 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 47/2020 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Zgomotul de fond

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Formarea guvernului a înfierbântat min¡ile pe Dâmbovi¡a. Ziari¿tii compun ¿i descompun liste de nume cum ne jucam pe vremuri cu cubul Rubik (de la numele inventatorului, maghiarul Ernö Rubik, arhitect de meserie). Agricultura pare så nu fie a¿a doritå cum ne place så credem, iar cele câteva nume vehiculate au iz de co¡cårie politicianistå decât a oameni cu ¿anse reale. Singura excep¡ie notabilå, Tànczos Barna de la UDMR... Måcar AUR, partidul åla care a intrat pe sub radar în Parlament, a înaintat un nume clar, Avram Fi¡iu. Cå Fi¡iu este un ecologist de operetå, umblå cu chimir ¿i straie ¡åråne¿ti ¿i a bântuit prin toate partidele care l-au låsat înåuntru, e altå chestiune. (Trebuie så îi recunoa¿tem ¿i un merit. Datoritå lui a intrat în politicå Adrian Rådulescu când era pre¿edintele LAPAR, ca så nu îl ia Dacian Ciolo¿ pe Fi¡iu ¿ef de cabinet.)

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan Victor ºåru¿

Director marketing

Alt nume rostogolit este al lui Adrian Pintea, directorul general al APIA. Unii strâng ¿i liste de adeziuni pentru “dom’ ministru” (la ordinul cui?).

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Acum, Pintea ce o så facå cu adeziunile? Så se ducå cu ele la poarta Cotrocenilor ¿i så îi arate pre¿edintelui cât de iubit este el de agricultori? Pe Pintea visul måririi politice s-ar putea så-l coste postul. Crede¡i cå APIA se va gripa dacå nu va mai fi el director general? Fi¡i siguri cå va merge la fel...

Abonamente ¿i difuzare

ªtiu câteva organiza¡ii mari care au parat frumos când au primit solicitarea så îi scrie o adeziune. Cum så sus¡inå un ministru fårå o agendå agricolå clarå? ªi nici nu are vreun rost så porneascå cu un handicap de imagine în ochii viitorului ministru, dacå nu e så fie Pintea. Din noianul de vorbe goale, extrag spusele lui Kelemen Hunor: “Nu am vrut så cre¿tem zgomotul de fond ¿i så aruncåm ¿i noi cu nume.”

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 47/2020

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Adoptarea bugetului UE Joe Biden a stabilit cine va conduce Agricultura Arnaud van Strien este pre¿edintele APIMAR

7 7 8

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

În 2021 produc¡ia de grâu a lumii va cre¿te cu 9 milioane tone

Via]a companiilor

Justi¡ia a validat conducerea LAPAR 8 Ma[ini & utilaje În culisele Bruxellesului 9 Reducerea accizei la motorinå, pânå în 2023 10 Hibrizii Corteva de floarea-soarelui au confirmat încå o datå 22 28 de probe cu organisme de carantinå 24 Cercetarea agricolå are nevoie de bani. Foarte mul¡i bani... 26 Sånåtatea microbiologicå a solurilor din Bårågan este precarå 28 Hibrizii de porumb recomanda¡i de INCDA Fundulea 30 In Memoriam Gheorghe Alexandru 31

Fabrica de sunliquid Clariant va fi terminatå pânå la sfâr¿itul anului 2021 16 totipentruvin.ro, sprijinul Syngenta pentru micii viticultori 16 BASF încheie un parteneriat cu Bosch Cre[terea animalelor pentru perfec¡ionarea solu¡iilor digitale 18 Campania Jidvei Cum s-a rupt în trei pentru vinuri bune 18 cartea de raså a Bål¡atei 35 Culturi vegetale Echilibrul adus de iriga¡iile prin picurare

Crescåtorii pot så-¿i taie toate vacile. 38 Vor primi subven¡ii încå 7 ani!

Retrospectiva anului 2020. Solu¡ii, nu lacrimi Dicor Land oferå o gamå largå de utilaje de deszåpezire

40 42

Informa]ii externe Rusia ar vrea o taxå pentru exporturile de cereale Gripa aviarå face ravagii în Japonia

44 44

Opinii Pune pandemia în pericol securitatea alimentarå mondialå?

Magazin

Pescuit la pe¿ti råpitori în prag de iarnå Ciurde în mi¿care Asocia¡ia de la Mure¿ ¡ine Carte de Raså La maså în Banat pentru Bål¡ata Româneascå 37

48 49 50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Adoptarea bugetului UE În urma acordului ob¡inut în cadrul Consiliului European, privind bugetul UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeanå a prezentat un al doilea proiect de buget pentru 2021, a anun¡at pre¿edintele Consiliului European, Charles Michel, ceea ce pune capåt impasului apårut prin veto-ul exprimat în ultimele såptåmâni de Polonia ¿i Ungaria. Proiectul prevede angajamente în valoare de 164 de miliarde de euro ¿i

plå¡i în valoare de 166 de miliarde. “Aceastå propunere necesitå aprobarea rapidå a Consiliului pentru ca Parlamentul European så voteze cu privire la aceasta în cadrul sesiunii sale plenare din perioada 14-17 decembrie. Acest lucru ar permite intrarea în vigoare a bugetului la 1 ianuarie 2021”, a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn.

Joe Biden a stabilit cine va conduce Agricultura Pre¿edintele ales al Statelor Unite, Joe Biden, a anun¡at cå la conducerea Depar tamentului pentru Agriculturå (USDA) îl va numi pe Thomas James (pe scurt Tom) Vilsack. Vilsack este avocat ¿i un politician cu mare experien¡å. A mai condus USDA (care este echivalentul ministerului agriculturii la noi) în timpul celor douå mandate ale lui Barack Obama, a¿a cå Biden îl cunoa¿te foarte bine. “Aceasta este echipa potrivitå pentru acest moment al istoriei ¿i ¿tiu cå to¡i ace¿ti oameni sunt ni¿te lideri care vor lucra la tura¡ie maximå încå din prima zi, pentru a rezolva problemele complexe cu care se confruntå familiile americane în ziua de azi”, a declarat viitorul lider de la Casa Albå. Vilsack este considerat un moderat ¿i întoarcerea lui a fost salutatå de organiza¡iile fermierilor, ale consumatorilor ¿i de cåtre activi¿tii care luptå pentru combaterea såråciei. Profitul Agricol 47/2020

Thomas James Vilsack Nominalizarea lui a nemul¡umit înså aripa progresistå a Partidului Democrat american, care se teme cå Vilsack îi va neglija pe micii fermieri ¿i pe agricultorii de culoare ¿i va descuraja proiectele comunitare.

China va construi cea mai mare fermå de porci din lume Cel mai important producåtor chinez de carne de porc, Muyuan Foods, a anun¡at cå va construi cea mai mare fermå de porci din lume. Construc¡ia a început în martie, iar prima dintre cele 21 de clådiri a devenit opera¡ionalå în luna septembrie. Ferma va produce 2,1 milioane de porci anual ¿i va avea sisteme tehnologice avansate pentru a reduce riscul unei epidemii. Producåtorii români nu vor mai plåti taxe de raft ascunse Producåtorii români nu vor mai plåti acele taxe ascunse cåtre marile magazine, iar termenele în care î¿i vor primi banii vor fi reduse, odatå cu adoptarea în Parlament a unei directive europene privind practicile comerciale neloiale, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferin¡å online. Bani mai mul¡i pentru GAL-uri Europarlamentarul Cristian Ghinea (Renew Europ/USR Plus) a cerut în Com Agr (Comisia de Agriculturå a Parlamentului European) cre¿terea sumelor alocate GAL-urilor, Grupurile de Ac¡iune Localå. “Cred cå formula cu Grupuri de Ac¡iune Localå este una eficientå, de aceea am propus ¿i am ob¡inut includerea proiectelor pe axa Leader între cele eligibile pentru finan¡are în perioada de tranzi¡ie 20212022. În esen¡å, înseamnå mai multe fonduri pentru GAL-uri”, a spus Cristian Ghinea. Agrometeo Aprovizionarea cu apå pentru grâul de toamnå în stratul de sol 0 - 100 de centimetri se va încadra în limite satisfåcåtoare ¿i apropiate de optim în majoritatea regiunilor agricole ale ¡årii, relevå prognoza agrometeorologicå publicatå de Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie (ANM), pentru perioada 9 - 15 decembrie. Sub aspect termic,va predomina un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi¿nuit, în aproape toatå ¡ara. Temperatura medie diurnå a aerului se va încadra între minus 2 ¿i 13 grade Celsius. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Reguli noi pentru acordarea subven¡iilor Pe data de 9 decembrie, a apårut în Monitorul Oficial Legea 288/2020, care modificå Ordonan¡a subven¡iilor. Iatå noile reguli pentru accesarea subven¡iilor agricole din 2021: 1. Fermierii nu mai sunt obliga¡i så depunå adeverin¡a de la registrul agricol la APIA. Obligativitatea revine primåriilor. Primåriile pe raza cårora se aflå terenurile agricole sunt obligate så elibereze adeverin¡ele conform înscrisurilor din registrul agricol la solicitarea APIA, cu consim¡åmântul scris al fermierului. 2. Fermierii persoane fizice nu mai sunt obliga¡i så depunå o serie de documente doveditoare pentru terenul lucrat. Ei vor depune o declara¡ie pe propria råspundere. Fermierii persoane fizice trebuie så depunå o declara¡ie pe proprie råspundere cå î¿i lucreazå terenul ¿i cå de¡in documente doveditoare. 3. APIA le va achita fermierilor subven¡iile pentru animalele ucise de sålbåticiuni ¿i pentru terenurile distruse de acestea. APIA va considera caz de for¡å majorå sau circumstan¡å excep¡ionalå distrugerea terenurilor agricole ¿i a animalelor aflate pe exploata¡iile agricole de cåtre exemplarele din speciile de faunå de interes cinegetic. Låptåria cu Caimac iese pe burså Agroserv Måriu¡a, compania care opereazå brandul de lactate Låptåria cu Caimac, a fåcut primul pas pe bursa pe Bursa de Valori Bucure¿ti în data de 8 decembrie, când a fost listatå emisiunea de obliga¡iuni sub simbolul MILK25E. Agroserv Måriu¡a a derulat în luna noiembrie un plasament privat prin care a vândut obliga¡iuni denominate în euro, în valoare de 3 milioane euro. Obliga¡iunile au scaden¡a în noiembrie 2025 ¿i o dobândå de 5,25%. Plasamentul a fost suprasubscris, iar oferta a fost suplimentatå. Au subscris 94 de investitori, persoane fizice ¿i juridice. 8

Arnaud van Strien este pre[edintele APIMAR Pe 10 decembrie a avut loc Adunarea Generalå a Asocia¡iei Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole din România (APIMAR). Principalul punct pe ordinea de zi l-a reprezentat desfå¿urarea alegerilor pentru func¡ia de pre¿edinte, vicepre¿edinte ¿i pentru membri ai Consiliului Director. În urma deliberårilor, Adunarea Generalå l-a ales pre¿edinte, cu unanimitate de voturi, pe Arnaud van Strien, director general IPSO Agriculturå. Vicepre¿edinte este Leontin Coca, director vânzåri Mewi. În Consiliul Director APIMAR a fost realeaså Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, iar pentru urmåtoarele douå locuri au fost ale¿i Francis Desbonnets, director general

Agri-Alian¡a, ¿i Manfred Spendier, director general Titan Machinery, cei doi înlocuindu-i pe Dya Shoucair, director general FarmTech, ¿i Liviu Zimcea, reprezentant Amazone Romania.

Arpad DOBRE

Justi]ia a validat conducerea LAPAR Dupå zece luni de båtålii juridice, noua conducere a LAPAR a fost validatå de Justi¡ie. Curtea de Apel Bucure¿ti a admis, vineri, 11 decembrie, apelul echipei conduse de Nicu Vasile împotriva sentin¡ei din 14 august, a Tribunalului Bucure¿ti, prin care a fost respinså cererea de legalizare a conducerii instalate în urma votului din ¿edin¡a adunårii generale din 4 februarie. Dacå s-ar fi men¡inut decizia Tribunalului, conducerea LAPAR instalatå în 4 februarie nu ar mai fi fost opozabilå nimånui din exterior. Nici în interiorul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare sau la Copa-Cogeca, nici în rela¡ia cu Ministerul Agriculturii. Înså, problemele juridice din LAPAR sunt încå departe de a fi solu¡ionate.

Într-un proces separat, LAPAR se confruntå cu opt organiza¡ii, care solicitå chiar anularea hotårârii AGA din 4 februarie. Procesul a demarat pe 24 august, fix în ziua în care LAPAR a fåcut apel. Cele opt organiza¡ii contestatare a hotårârii din 4 februarie sunt ACCPT Boto¿ani, AF Tulcea, APA Bråila, AUPAP Ia¿i, APA “Valea Florilor”, AJPA Bacåu, Romovis ¿i Moldovis Boto¿ani. Sentin¡a în acest dosar este a¿teptatå pe 5 ianuarie. Dacå se då câ¿tig de cauzå asocia¡iilor contestatare, se revine, practic, la situa¡ia existentå în 3 februarie, cu Lauren¡iu Baciu pre¿edinte suspendat ¿i Gheorghe Albu pre¿edinte interimar.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2020

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n culisele Bruxellesului Såptåmâna trecutå au avut loc câteva întâlniri ale grupurilor de lucru Copa-Cogeca. Ca mai toate evenimentele din aceastå perioadå, s-au petrecut online.

S-a

discutat mult despre acordul cu Polonia ¿i Ungaria privind dreptul de veto asupra bugetului UE, care se va concretiza prin Sumitul UE, pânå la sfâr¿itul acestui an, poveste¿te Cristina Cionga, reprezentantul pentru afaceri europene al APPR. Discu¡iile s-au axat apoi pe informa¡iile venite dinspre trialogurilor privind Politica Agricolå Comunå. Vå reamintim, trialogul este formula de negociere dintre Comisia Europeanå, Consiliul de mini¿tri ¿i Parlamentul European. “Suntem într-o etapå crucialå pentru atingerea unui acord. Acestea trebuie så se încheie înainte de toamna anului 2021, respectiv maximum 12 luni de când au început. Trialogurile pentru perioada 2014-2020 au durat 18 luni pentru cå s-a insistat foarte mult ca PAC så aibå o finan¡are importantå, de peste 40% din Bugetul UE, în timp ce în noua perioadå de programare va fi de circa 26% - 28%”, spune Cristina Cionga. Copa-Cogeca, în baza feedback-ului furnizat de membri, transmite pozi¡ii ¿i propuneri înainte de fiecare ¿edintå a trialogului. De pildå, în trialogul din 16 decembrie se va discuta despre GAEC-uri (abrevierea vine din englezå ¿i desemneazå coProfitul Agricol 47/2020

durile pentru bune condi¡ii agricole ¿i de mediu). De exemplu, pe GAEC 1 s-a ajuns la o în¡elegere ca data de referin¡å så fie 2018 pentru paji¿tile ¿i på¿unile permanente. Comisia Europeanå dore¿te så înainteze pe actele delegate ¿i consultå statele membre dacå doresc så realizeze o listå a ¡intelor în baza celor 15 recomandåri primite. Aceste recomandåri for¡eazå înglobarea obiectivelor din Pactul Ecologic European (De la Fermå la Consumator, Biodiversitate 2030) în PAC, fårå a veni cu un buget suplimentar, distinct. Comisia a transmis statelor membre o serie de recomandåri pentru scrierea PNS, pornind de la analizele SWOT.

“Este foarte important ca organiza¡iile din fiecare ¡arå så poarte discu¡ii cu Ministerul Agriculturii pentru a analiza aceste recomandåri”, explicå Cristina Cionga. APPR a solicitat Ministerului o analizå de impact pe cele douå strategii din Pactul Verde European. ¥n mod curios, nu existå încå un astfel de studiu, sau nu este unul public. ¥n schimb, americanii de la USDA au realizat o detaliatå analizå. Are 50 de pagini ¿i, ca orice democra¡ie cinstitå, l-au fåcut public. Nu este foarte mågulitor la adresa înclinårii spre ecologie a politicilor agricole europene. Undeva în introducere autorii chiar scriu cå, dacå UE î¿i men¡ine direc¡ia, va plonja în insecuritate alimentarå ¿i diminuarea exporturilor agricole cu 22%.

Participan¡ii la grupurile de lucru Copa-Cogeca au aråtat cå este foarte important så se realizeze analize de impact economic, social ¿i de mediu pe fiecare strategie în parte pentru a vedea ce efect vor avea asupra fermierilor ¿i mediului rural. ¥i îngrijoreazå mai ales perspective ca scoaterea din circuitul agricol a unor suprafe¡e de teren, ceea ce va måri ¿omajul în mediul rural. O altå problemå, transferul între piloni, se prefigureazå så fie de 15%. Dacå statele membre au alocat un procent pentru mediu ¿i climå pe parcursul programului 2014-2020, acest procent trebuie men¡inut ¿i pe perioada de tranzitie, solicitå membrii Copa-Cogeca. O veste bunå, Italia este ingrijoratå de convergen¡a externå, care se va intensifica începând cu 2021, ¿i nu cu 2023 cum era prognozat. Asta înseamnå cå în România ar trebui så creascå plata pe suprafa¡å începând cu 2021, explicå Cionga. Mai multe organiza¡ii au aråtat cå redistribuirea sumelor nu face fermele mici så fie mai rentabile. Iar recomandårile Comisiei sunt relativ rupte de realitatea economiei agricole. Sunt abordåri extrem de birocratice, lipsite de argumente, sau måcar de exemplificåri ajutåtoare. ºintele ecologice îngrijoreazå fermierii, cooperativele ¿i organiza¡iile, care nu prea doresc så fie implementate. Este nevoie de mai multe analize de impact, iar în func¡ie de acestea ar trebui så î¿i stabileascå criteriile ¿i ¡intele viitoarea Politicå Agricolå Comunå.

Andrei OSTROVEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Testare gratuitå pentru Bål¡ata Româneascå Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡ata Româneascå, tip Simmental, (ACVBR Sim) anun¡å cå fermierii membri pot beneficia de un program de screening (analize, teste) pentru vacile din rasa Bål¡ata Româneascå. Cheltuielile vor fi suportate de asocia¡ie. ACVBR Sim, în parteneriat cu MSD, deruleazå programul de screening al tuturor taurinelor din fermele de Bål¡atå Româneascå, înscrise în Registrul Genealogic. Astfel, Asocia¡ia îi va ajuta pe crescåtori så men¡inå statutul de ferme indemne de boli grave - IBR (rinotraheita infec¡ioaså) ¿i BVD (diareea viralå). Achizi¡ie de vi¡ei Tot ACVBR Sim anun¡å cå va cumpåra vi¡ei ¿i vi¡ele de la fermele care au folosit material seminal gratuit, oferit de asocia¡ie sau achizi¡ionat de la Semtest Craiova, pentru vacile Bål¡atå Româneascå. Se acordå 5 euro/kg +TVA. Fermierul trebuie så confirme paternitatea ¿i maternitatea vi¡eilor respectivi, care så aibå 1-3 luni ¿i o greutate minimå de 100 de kilograme. Proiectul se adreseazå fermierilor înscri¿i în Registrul genealogic al rasei ¿i care au material seminal de la ACVBR Sim. Asocia¡ia va lansa un brand propriu De anul viitor ACVBR Sim are în plan lansarea unui brand propriu pentru lapte ¿i carne. Acesta se va numi Bål¡atå Româneascå - produse române¿ti. “Dorim ca Bål¡ata Româneascå så fie carne premium. Rasa Angus a câ¿tigat teren pentru cå nu a avut concuren¡å. Avem proiecte de cercetare cu Universitatea Transilvania pentru maturarea cårnii de vitå de 15 ani, care pare de vi¡el: antricot maturat, vråbioarå. Pentru lapte, avem o investi¡ie nouå la Târgu-Secuiesc”, a spus Zoltan Haller, pre¿edintele de facto al asocia¡iei. 10

Reducerea accizei la motorin\, pân\ în 2023 Guvernul condus de premierul interimar Nicolae Ciucå a adoptat vineri, 11 decembrie, o hotårâre prin care termenul de aplicare HG 1174 din 2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå se prelunge¿te pânå la data de 31 decembrie 2023.

În

lipsa acestei decizii, termenul de aplicabilitate al HG 1174/2014 expira la 31 decembrie 2020. Pentru a beneficia de reducerea accizei la motorinå, fermierii trebuie så depunå, o datå într-un an, pentru anul urmåtor, o cerere în vederea ob¡inerii unui acord prealabil de finan¡are. Având în vedere cå, de vineri, 11 decembrie, mai råmåseserå doar 12 zile lucråtoare din acest an, devenea problematicå respectarea cerin¡ei de depunere a cererilor pentru acordul prealabil. Un proiect de modificare a HG 1174 a fost postat, pentru consultare publicå, pe site-ul MADR, încå din luna noiem-

brie, a fost introdus pe agenda ¿edin¡ei de Guvern din 4 decembrie, împreunå cu hotårârea de prelungire a termenului din HG 1174, înså ambele proiecte råmåseserå "în analizå", soarta lor fiind incertå. În aceste condi¡ii, fermierii ne-au sesizat cå unele filiale teritoriale APIA au refuzat înregistrarea cererilor fermierilor, pretinzând cå nu existå baza legalå. Alte filiale au acceptat înregistrårile, dar existå temeri cå procedurile vor trebui reluate. Prin hotårârea de modificare a HG 1174, se suplimenteazå cu 176.743.000 lei suma alocatå pentru plata ajutorului de stat de 629.908.000 lei. Måsura vizeazå asigurarea aplicårii schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 - 30 iunie 2020. Conform datelor APIA, pentru perioada 1 aprilie 2020 - 30 iunie 2020, cantitå¡ile de motorinå determinate la platå cu accizå reduså sunt de 115.835.000 litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub formå de rambursare este de 176.743.000 lei, pentru un numår de 17.540 beneficiari.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2020

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

pre¡ul de deschidere a licita¡iilor din 30 noiembrie.

România

Principalele destina¡ii ale exportului: Indonezia 77.970 tone, Malaezia 57.770 tone, Mexic 47.070 tone, Peru 27.770 tone, Japonia 13.070 tone.

FOB Constan¡a 195 euro/t (- 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020. ¥n såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie 2020 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 250 dolari/tonå (1.000 lei). A scåzut cu 7 dolari/tonå fa¡å de £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Mar Apr

30.11 131 127 129

01.12 130 125 127

02.12 129 124 125

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Apr

30.11 213 215 219

01.12 211 214 217

03.12 127 123 124

04.12 125 122 123 $/t

02.12 03.12 04.12 210 209 208 213 212 211 215 214 213

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 241 dolari/tonå (964 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

România

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.11 01.12 02.12 Rouen 211 210 209 Dunquerque 213 211 210 Pallice 215 213 211 Creil FOB 207 205 203 Moselle FOB 203 201 200 Rouen FOB 259 257 255

03.12 207 209 210 201 199 254

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Mar Apr

30.11 249 245 250

01.12 247 243 249

02.12 245 241 247

03.12 243 239 245

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la

30.11 171 173 175

01.12 02.12 03.12 04.12 170 169 167 165 171 170 169 167 173 171 170 169

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.11 Bordeaux 194 Pallice 199 Rhin FOB 205 Bordeaux FOB 200 Pontivy 203

euro/t

01.12 02.12 03.12 04.12 193 191 190 189 197 195 194 193 204 203 202 201 199 198 197 195 201 200 199 197

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

04.12 241 237 243

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 4 decembrie 2020, a

Ian Mar Apr

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 177 dolari/t (708 lei).

$/t

FOB Constan¡a 191 euro/t (- 6) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020.

$/t

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2020 este de 181 dolari/t (724 lei).

euro/t 04.12 205 207 209 200 197 253

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 185 dolari/tonå (740 lei), cu 4 dolari/tonå mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¡ul a fost de 207 euro/tonå (1.034 lei), în scådere cu 6 euro/tonå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB

fost de 221 dolari/tonå (884 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Moselle a fost de 197 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Febr

închidere a fost de 193 euro/tonå (946 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 201 euro/tonå (985 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-

port a fost 227 dolari/tonå (931 lei), mai mic cu 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 30 noiembrie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 232 231 230 229 227 233 232 231 230 229

Profitul Agricol 47/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a scåzut pe toate bursele. Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 471 dolari/tonå (1.884 lei), cu 6 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 noiembrie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 30.11 432 433 435

Ian Mar Apr

01.12 431 432 433

$/t 02.12 430 431 432

03.12 429 429 430

04.12 427 428 429

România FOB Constan¡a 185 euro/t (- 4) 906 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.11 - 4.12.2020, pre¡ cu livrare în dec. 2020. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 30.11 201 200 198 203

01.12 200 199 197 202

02.12 199 198 196 201

03.12 198 197 195 200

04.12 197 195 194 199

204 209

203 202 201 199 207 205 204 203

Sorg

PREºURI

30.11 - 4.12.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 noiembrie - 4 decembrie 2020, a fost de 200 dolari/tonå (800 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 485 dolari/tonå (1.940 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 429 dolari/tonå (1.800 lei), în scådere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Ian Mar Apr

30.11 847 839 827

01.12 02.12 03.12 849 850 851 841 843 845 833 835 839

$/t 04.12 853 847 841

FOB-Rouen, a fost de 197 euro/tonå (965 lei), mai mic cu 4 euro/tonå.

Orz

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

na 1.007.770 tone, Italia 85.170 tone, Arabia Sauditå 77.770 tone, Egipt 71.770 tone, Mexic 17.070 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 203 euro/tonå (995 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 noiembrie. Argentina: pentru livrare în decembrie 2020, pre¡ul orzului furajer este 227 dolari/t (908 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 157.770 tone ¿i Japonia 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Febr

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 204 203 202 201 200 207 205 204 203 201

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Ian Febr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 433 432 431 430 429 435 433 430 429 427

Ian Febr

Floarea-soarelui

gistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 483 euro/tonå (2.367 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 479 dolari/tonå (1.916 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 4 dec., a fost de 477 dolari/tonå (1.908 lei). A înre-

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna decembrie 2020, a fost de 493 dolari/t (1.972 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Ian

$/t

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 471 472 473 475 477

Rapi¡å Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 424 euro/tonå (2.078 lei), cu 6 euro mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 nov. La bursa Rouen pre¡ul a fost

euro/t

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 Dieppe 475 477 479 481 483

de 423 euro/tonå (2.073 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 421 euro/tonå (2.063 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

30.11 Rouen 429 Dunquerque 427 Moselle 430

04.12 423 421 424

Ian Mar Apr

01.12 427 425 429

02.12 425 424 427

03.12 424 423 425

30.11 457 451 449

01.12 459 453 451

02.12 461 455 453

03.12 463 457 455

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

250 dolari/t

Profitul Agricol 47/2020

-7

221 dolari/t

-6

$/t

30.11 01.12 02.12 03.12 04.12 491 490 489 487 485 493 491 490 489 487

471 dolari/t

-6

200 dolari/t

$/t 04.12 465 459 457

-4 13

Pre]uri [i pie]e

:n 2021 produc]ia de grâu a lumii va cre[te cu 9 milioane tone Departamentul Agriculturii al SUA a publicat, pe 10 decembrie, raportul privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 223 milioane hectare, mai mare cu 6 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31 milioane ha, mai mult cu 2 mil. ha fa¡å de anul trecut), Rusia (28,6 milioane ha, din care 16,3 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,4 cu grâu de primåvarå), UE (25 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (136 milioane tone, cu 2,4 mil. tone mai mult fa¡å de 2019/20), India (107, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (84 mil. tone, cu 10 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (30), Ucraina (25,5 milioane Se anun¡å produc¡ii în cre¿tere în Australia, Rusia ¿i Canada, care vor compensa pierderile din Uniunea Europeanå ¿i Brazilia. Consumul este stimulat de cererea mare pentru Australia, China ¿i Uniunea Europeanå. Comer¡ul mondial este, de asemenea, în cre¿tere, cu exporturi mai mari din Australia, Canada, 14

tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Pakistan (26), Argentina (18, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (12,5). Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 774 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2019/20. Marii consumatori sunt China 134 mil. tone), UE (118,5 mil. tone), India (99,5 mil. tone), Rusia (41 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (40 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (26 mil. tone), Canada (26 mil.),

Australia (18 mil.), Ucraina (17,5 mil.), Argentina (12,5 mil.), Turcia (7) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (3,7 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 316 milioane tone, cu 15 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (161 mil. tone), India (31 mil. tone), SUA (23 mil. tone), UE (12 mil. tone), Rusia (11 mil. tone) ¿i Iran (7).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 5 noiembrie 2019 5 decembrie 2020

Rusia ¿i Statele Unite. Importurile din China ¿i Pakistan cresc pentru a patra lunå consecutivå. ¥n luna noiembrie, pre¡ul grâului din UE a råmas neschimbat, la 257 dolari/tonå, iar cel din bazinul Mårii Negre a crescut de la 252 dolari/tonå la 254 dolari/tonå.

¥n SUA, pre¡ul a scåzut de la 276 dolari/tonå la 261 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a scåzut cu 4 dolari/tonå, la 265 dolari/tonå, iar grâul din Australia a scåzut la 253 dolari/tonå, de la 255 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna noiembrie a crescut de la 256 dolari/tonå la 263 dolari/tonå. Profitul Agricol 47/2020

VIA}A

COMPANIILOR Fabrica de sunliquid Clariant va fi terminat\ pân\ la sfâr[itul anului 2021 Clariant a anun¡at cå face progrese semnificative în construc¡ia fabricii sale sunliquid de produc¡ie a etanolului celulozic, de la Podari, Olt. 650 de muncitori lucreazå pe ¿antierul fabricii, iar utilajele mari au fost deja montate în hale. Fabrica sunliquid prime¿te o finan¡are de peste 40 de milioane de euro din partea Uniunii Europene ¿i se construie¿te pe un teren cu o suprafa¡å de 10 hectare în Podari, lângå Craiova, unde are acces la o aprovizionare regionalå sigurå cu materia primå, paiele, ¿i poate beneficia de infrastructura logisticå ¿i industrialå existentå.

Odatå ce fabrica va fi opera¡ionalå, va prelucra aprox. 250.000 tone de paie ¿i va produce 50.000 tone de etanol celulozic anual. Acesta este un biocombustibil avansat, cu adevårat sustenabil ¿i neutru din punctul de vedere al dioxidului de carbon, care poate fi utilizat în infrastructura auto actualå. Clariant face progrese, de asemenea, în recrutarea ¿i instruirea membrilor personalului pentru proiectul såu sunliquid din România. Echipa localå a companiei se extinde rapid, numårând acum 26 de angaja¡i. Membrii beneficiazå de un pro-

gram intensiv de training în Germania ¿i România. Ei au început pregåtirea la uzina pre-comercialå sunliquid din Straubing, Germania, iar apoi au urmat sesiunile de instruire realizate în colaborare cu Universitatea din Craiova, un centru educa¡ional important ¿i renumit din regiune. Pe termen lung, în cadrul fabricii vor fi angaja¡i pânå la 100 de membri, în timp ce vor fi create aproximativ 300 de locuri de muncå pentru serviciile conexe, de exemplu, pentru colectarea, depozitarea ¿i transportul materiei prime.

totipentruvin.ro, sprijinul Syngenta pentru micii viticultori Ini¡iativa To¡i pentru vin a companiei Syngenta s-a concretizat în lansarea, la începutul acestei luni, a site-ului cu acela¿i nume. To¡i banii plåti¡i de client, cu excep¡ia taxelor de curierat, constituie venituri pentru producåtori. Syngenta nu percepe nici o taxå, de¿i compania nu se limiteazå la a pune platforma la dispozi¡ia viticultorilor, ci se va ocupa ¿i de promovarea ei cåtre publicul larg. Abia lansatå, platforma a înregistrat deja comenzi. În plus, oferta va cre¿te, întrucât ¿i alte crame urmeazå så-¿i listeze produsele, ne informeazå ini¡iatorii. Ini¡iativa a fost lansatå în urma unui studiu la care au participat peste 120 de producåtori, 76% fiind interesa¡i de un astfel de canal de vânzare. Pentru a alege, consumatorii au po16

sibilitatea så filtreze ofertele în func¡ie de brand, soi, culoare sau regiune. O comandå ce con¡ine vinuri de la mai mul¡i producåtori se va concretiza în mai multe pachete întrucât nu existå un depozit central. Site-ul preia comenzile ¿i le distribuie fiecårui producåtor în parte. Cos-

turile de curierat diferå întrucât fiecare producåtor are propria în¡elegere încheiatå cu firmele de specialitate. Potrivit ini¡iatorilor, platforma este deschiså tuturor viticultorilor din România: cei care se concentreazå pe calitate, cei noi, dar ¿i experimenta¡i, indiferent de mårimea podgoriei. Cramele pot så se înscrie accesând link-ul totipentruvin.ro, pentru a beneficia de toate beneficiile, încå de la început, urmând pa¿i foarte simpli: crearea contului, completarea profilului cramei, activarea plå¡ii online cu cardul, contractarea unei firme de curierat, adåugarea sortimentelor pe site, preluarea comenzilor înregistrate ¿i livrarea prin curier.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 47/2020

VIA}A COMPANIILOR

BASF încheie un parteneriat cu Bosch pentru perfec]ionarea solu]iilor digitale Bosch ¿i BASF Digital Farming au semnat un acord joint-venture pentru a comercializa împreunå, la nivel global, solu¡ii agricole inteligente. Acordul va fi urmat de înfiin¡area unei noi companii cu sediul la Köln, Germania, în 2021. Bosch aduce acordului abilitå¡i semnificative care ¡in de hardware ¿i software, precum ¿i servicii digitale pentru planificarea ¿i luarea deciziilor în culturile de câmp. BASF Digital Farming vine cu solu¡iile sale xarvio, care oferå un motor automat ce ia decizii adecvate, în timp real, în ceea ce prive¿te gestionarea

buruienilor ¿i care este alimentat de platforma digitalå xarvio pentru optimizarea culturilor. Acesta oferå fermierilor sfaturi specifice zonei, astfel încât ace¿tia så poatå planta culturi sustenabile. Combinând expertiza ambelor companii, cu tehnologii moderne ¿i solu¡ii software, colaborarea va u¿ura munca fermierilor ¿i îi va ajuta så beneficieze de pe urma solu¡iilor digitale. Primele douå produse care vor fi lansate au la bazå o versiune a sistemului Intelligent Planting Solution (IPS), cu inteligen¡a digitalå îmbunåtå¡itå pen-

tru însåmân¡are, administrarea de îngrå¿åminte ¿i aplicarea inteligentå a produselor (Smart Spraying). Solu¡ia Smart Spraying combinå tehnologia ¿i senzorul camerei Bosch cu platforma de optimizare xarvio. Ambele produse au fost testate în condi¡ii reale de cultivare. În func¡ie de condi¡iile locale, acest lucru poate duce la reducerea utilizårii de produse de protec¡ie a plantelor. Solu¡ia Smart Spraying aratå o reducere de pânå la 70% a volumelor de erbicide utilizate, încå din stadiul experimental. Ea va fi lansatå pentru un numår limitat de echipamente în 2021.

Campania Jidvei pentru vinuri bune 2020 a fost un an cu totul nea¿teptat, un an care a adus nenumårate provocåri, incertitudini, dar ¿i schimbåri majore pentru companii, pentru organiza¡ii, dar mai ales pentru oameni. La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei prive¿te, ca de fiecare datå, partea plinå a paharului: 2020 a fost un an al reevaluårilor, al schimbårilor de perspectivå, al reinventårii ¿i al preocupårii permanente de a merge mai departe, continuând så facem lucrurile a¿a cum ¿tim noi mai bine, cu pasiune, cu dedicare ¿i mai ales cu mult curaj. “În primåvarå, dupå o evaluare cât se poate de obiectivå a posibilelor implica¡ii ¿i consecin¡e ale pandemiei, dupå o analizå temeinicå a pie¡ei ¿i a resurselor de care dispunem, am cåutat solu¡ii pentru a optimiza activitatea ¿i pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context”, spunea Claudiu Nec¿ulescu, pre¿edintele Grupului Jidvei. “Pentru Jidvei ultimii 20 de ani au însemnat investi¡ii majore direc¡ionate 18

cåtre tehnologizare, modernizare, restructurarea planta¡iilor de vi¡å-de-vie ¿i înfiin¡area de planta¡ii noi. Toate acestea s-au concretizat în perfec¡ionarea procesului de vinifica¡ie, ceea ce asigurå o calitate superioarå vinurilor noastre. Începând cu 2018 am considerat firesc ca o parte din buget så fie direc¡ionatå pentru a dezvolta o comuni-

care mai consistentå, atât în zona corporate, cât ¿i în zona de produs. Continuåm ac¡iunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru cå acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum.”

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 47/2020

CULTURI

VEGETALE Echilibrul adus de iriga]iile prin picurare Sebastian Gheorghe are în jude¡ul Buzåu o fermå vegetalå de o mie de hectare, din care jumåtate sunt în proprietate. Medic veterinar de profesie, a început så lucreze påmântul din 2008. O micå parte din fermå, aproximativ 60 ha, este irigatå prin picurare. Anul acesta, lanul verde de porumb irigat a fost refugiul såu. L-a ajutat så-¿i men¡inå echilibrul psihic în momentul în care câmpurile erau pârjolite de secetå.

Eram dårâmat psihic când treceam ¿i vedeam cum e uscat grâul. Am fåcut 4-500 kg/ha. Înnebuneam!”, spune fermierul. Mergea, seara, în lanul de porumb pentru a-¿i schimba starea de spirit. Irigå de trei ani. Acum doi ani, în condi¡ii meteorologice normale pentru porumb a ob¡inut

o medie de 9 t/ha, pe 300 ha. La irigat a realizat înså 15 t/ha. Anul acesta diferen¡a a fost uria¿å: 5 t/ha, fa¡å de 13,5 14 t/ha. Aceste rezultate au înså în spate eforturi considerabile. Udå cu 30 l/mp câte 4 ha în 24 de ore, o datå la 12-14 zile. Doi oameni pot întinde benzile în douå såptåmâni pe 50 ha, cu ajutorul unui utilaj specific tractat. Cu o altå ma¿inå le strânge. Fiecare costå 56.000 euro. Instalarea benzilor se face dupå prima pra¿ilå, la suprafa¡å. Preferå aceastå metodå pentru cå în prima parte a primåverii sunt mai multe lucråri de fåcut. În plus, dacå le-ar monta mai devreme ar fi necesarå o semi-îngropare. Când este în func¡iune sistemul, la capåt, banda trebuie så fie fermå, capåtå aspect de tub. Pentru înfiin¡area sistemului costurile sunt de aproximativ 2.000 euro/ha, iar perioada de via¡å este de 5-7 ani. Benzile costå 300 euro/ha ¿i sunt consumabile, trebuie înlocuite în fie-

care an întrucât se pot înfunda picuråtorile. Cantitatea de apå se diminueazå fårå ca fermierul så-¿i poatå da seama. A încercat într-un an, iar produc¡ia a scåzut cu trei-patru tone la hectar în zona respectivå. Cu un pre¡ de aproape 1 leu/kg de porumb, ca anul acesta, rentabilitatea este bunå, dar la 0,55-0,6 lei/kg. Având în vedere toate acestea, fermierul considerå cå solu¡ia de iriga¡ii prin picurare este una pe care fermierii o iau din disperare. Dorin¡a a fost de a rentabiliza afacerea, våzând cå nu plouå. Produc¡iile erau din ce în ce mai mici chiar ¿i când nu se confrunta cu secetå extremå. “Din påcate, nu pot så pornesc un hidrant ¿i så am apå la discre¡ie, cum fac al¡i colegi din zonele în care au fost SPP-uri, sta¡ii ANIF”, explicå fermierul. Cea mai apropiatå sta¡ie este la 30 km. Singura solu¡ie legalå pentru a iriga este un pu¡ forat pânå la 40-50 m, în pânza de suprafa¡å care asigurå înså debite mici. Astfel, singura solu¡ie com-

Planuri mari Sebastian Gheorghe ar vrea så irige 500 ha, dar prin sisteme clasice. Ar putea lua 500.000 de euro de la un IFN, pentru iriga¡ii. “Suntem solvabili, båncile ne dau bani”, spune fermierul. Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å îi då ceva speran¡e. A depus o solicitare la ANIF. Are promisiuni de la cei implica¡i cå zona este incluså în planul de iriga¡ii. Dacå lucrurile merg bine, tot

ar mai dura trei-cinci ani. Probabil cå aduc¡iunea ar trebui fåcutå prin conductå, pe lângå canalele ANIF. Fermierii din zonå ar putea iriga împreunå 4.000 ha. Accesarea unor fonduri europene pentru tamburi este condi¡ionatå de existen¡a unor asocia¡ii de udåtori, condi¡ionate la rândul lor de existen¡a SPP. Neavând SPP nu poate ajunge la acele fonduri. Astfel de blocaje au o singurå

solu¡ie, crede fermierul. “Cheia este ca politicul så fie sfåtuit bine de e¿alonul doi. De la secretar de stat în jos så fie profesioni¿ti. Dacå statul nu face din siguran¡a alimentarå un obiectiv strategic, nu am fåcut nimic”, considerå acesta. Ar vrea ca gospodåria micå så nu moarå, pentru a se salva tradi¡ia ¿i satul românesc. Crede cå fermele de la 500 ha în sus sunt cele pe care ar trebui construitå strategia agricolå.

“

Profitul Agricol 47/2020

Sebastian Gheorghe: “Din påcate, nu pot så pornesc un hidrant ¿i så am apå la discre¡ie, cum fac al¡i colegi din zonele în care au fost SPP-uri, sta¡ii ANIF. Cea mai apropiatå sta¡ie este la 30 km.” patibilå cu acest debit este cea prin picurare deoarece necesitå cantitå¡i mici de apå. În implementarea sistemului l-a ajutat un prieten care cultivå ro¿ii în parteneriat cu un italian. Mai mult, împreunå au înfiin¡at o firmå care poate asigura sisteme la cheie, inclusiv proiect. Interes existå. 6-7 beneficiari se aflau în diferite stadii de discu¡ii. Pentru comenzile date în decembrie, la care se achitå un avans, se ob¡in discounturi de 10-15%. În ianuarie reducerea scade la 2-3%, iar cei care amânå mai mult decizia existå riscul så nu mai ob¡inå materialele.

Cooperativå ¿i fonduri europene Are în jurul såu fermieri cu care vrea så facå o cooperativå pentru a accesa fonduri pentru iriga¡ii, depozitare, procesare. Vor începe cu numårul minim de membri, de cinci, ¿i 2.500-3.000 ha. Au trecut de etapa discu¡iilor ¿i a reticen¡elor, erau în cea de pregåtire a documentelor. Din toamnå vor putea achizi¡iona inputuri împreunå ¿i vor vinde produc¡ia, dacå vor avea ce. Obiectivul este înså mai ambi¡ios decât func¡ionalitatea comunå pe care o au toate cooperativele. Înfiin¡eazå organiza¡ia cu scopul accesårii de fonduri europene. O fermå de capre sau un mic FNC sunt posibile exemple de investi¡ii pe care le-ar putea face viitoarea cooperativå. Profitul Agricol 47/2020

Iar fermierul vede oportunitå¡ile. Anul trecut a cumpårat, cu credit bancar, o veche bazå de depozitare de cereale. A fåcut-o pentru cå vindea porumbul cu 0,6 lei/kg din cauzå cå nu avea unde så-l depoziteze. Nu a fost cea mai bunå sincronizare din cauza secetei, dar cu siguran¡å nu va mai pierde din cauza pre¡urilor scåzute la recoltare, în anii buni.

Început dificil de an agricol Din 1 septembrie pânå la 1 decembrie precipita¡iile totalizaserå 26 l/mp în Cioranca, fa¡å de 2-300 l/mp, cât era într-un an normal. Fermierul a semånat 150 de orz ¿i 200 de grâu, care deja manifesta caren¡e hidrice la final de noiembrie. Ninsoarea este bucuria fermierilor ¿i a copiilor. Sebastian Gheorghe ar prefera înså ploi ¿i lapovi¡å. “Nu a fost ninsoare fårå viscol. Pe câmp se våd zone negre, indiferent cât ar ninge”, argumenteazå el. Din zece ani, nu a våzut zåpadå pe câmp mai mult de trei-patru zile. Perdelele de forestiere de protec¡ie ar putea ajuta la o uniformizare a repartizårii zåpezii din ninsori prin domolirea vântului. Existå proiecte pentru astfel de perdele. Din cauza secetei a optat pentru o tehnologie minimå. Din pu¡ina produc¡ie fåcutå a condi¡ionat såmân¡a ¿i tratat-o la o firmå specializatå. A fåcut

analize pentru a se asigura cå are germina¡ie ¿i nu are boli. Nu a administrat îngrå¿åminte complexe. A¿teaptå så vadå “cum e anul”. Va fertiliza în primåvarå, dacå sunt perspective. A semånat în semiscarificare efectuatå la 35 cm adâncime. A evitat aråtura, pentru a nu scoate apa din sol. De altfel, nici nu putea ara, întrucât plugul scotea bolovani. În doi ani arå, într-unul face scarificare, iar în al¡i doi discuie sau face o lucrare de semi-scarificare pentru grâu, orz ¿i rapi¡å. Rapi¡å nu a mai cultivat înså în ultimii doi ani întrucât nu a avut condi¡ii prielnice. A renun¡at chiar dacå a fost unul dintre primii cultivatori de rapi¡å din zonå. Exclude ideea de a cultiva porumb ¿i floarea-soarelui cu semin¡e de consum, a¿a cum a procedat la cerealele påioase pentru a diminua cheltuielile. Are angajamente, dar nu a cumpårat-o. Nu ¿tie ce så facå dacå nu vor veni precipita¡ii satisfåcåtoare pentru culturile de primåvarå. Nu ¿tie ce ar putea så cultive altceva decât culturile tradi¡ionale. E deschis înså schimbårii. Acum câ¡iva ani nu credea cå va ghida combina sau tractorul prin GPS, a¿a cå nu exclude ca poate peste cinci-¿apte ani så se gândeascå, spre exemplu, la o livadå de migdali.

Adrian MIHAI 21

CULTURI VEGETALE

Hibrizii Corteva de floarea-soarelui au confirmat înc\ o dat\ Hibrizii de floarea-soarelui din portofoliul companiei Corteva Agriscience se numårå printre alegerile prioritare ale fermierilor. Motiva¡i de stabilitatea produc¡iilor pe care le oferå an de an, ace¿tia råmân consecven¡i în alegeri ¿i încearcå noii hibrizi recomanda¡i pentru zona în care î¿i desfå¿oarå activitatea. Este clar cå este nevoie ¿i de o tehnologie care så sus¡inå cultura pe tot parcursul vegeta¡iei, iar cei mai mul¡i dintre ei aleg så respecte fiecare verigå tehnologicå ¿i astfel så culeagå roadele muncii pe måsura a¿teptårilor. Compania råspunde nevoilor lor, iar acest lucru se vede în rezultatele pe care ace¿tia aleg så le prezinte, motiv pentru care, chiar dacå a fost un an extrem de dificil, fermierii campioni trebuie aprecia¡i ¿i mai ales motiva¡i så-¿i continue activitatea. La floarea-soarelui s-au înregistrat produc¡ii bune în multe zone din ¡arå, chiar dacå vremea capricioaså a pus mari probleme agricultorilor.

De exemplu, Silviu Nour din jude¡ul Neam¡ a cultivat hibridul P64LE136 ¿i a ob¡inut 3.650 kg/ha. “Lucrez 500 ha, iar floarea-soarelui am semånat pe 60 ha, dupå cultura de grâu. Astfel, terenul a fost pregåtit cu grapa cu discuri în douå treceri ¿i am administrat 20 t/ha de gunoi de pasåre. În primåvarå terenul a fost pregåtit cu combinatorul, am administrat uree - 200 22

kg/ha, am semånat în perioada 7-10 aprilie ¿i am administrat îngrå¿åmânt triplu 16 - 200 kg/ha. Primul erbicid l-am administrat dupå semånat ¿i mai apoi am administrat Express. În stadiul de 8-10 frunze, atunci când am putut intra ultima oarå în culturå cu un tractor clasic, am administrat un tratament cu fungicid. În urmåtoarea campanie vom semåna în jur de 80 ha cu floarea-soarelui ¿i voi alege hibrizi Pioneer cu tehnologia Express”, a punctat Silviu Nour. Un alt fermier, Augustin Nealco¿ din jude¡ul Cluj, a ales hibridul P64LE25 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 3.600 kg/ha. “Noi lucråm 2.000 ha, dintre care 260 ha leam avut în acest an cu floarea-soarelui. Am semånat dupå cereale, unde am avut exces de apå, am scarificat, restul terenului a fost arat ¿i discuit în toamnå. Am fertilizat la pregåtirea patului germinativ cu îngrå¿åmânt DAP 18.46.0 - 200 kg/ha, la semånat am administrat azot - 150 kg/ha ¿i în vegeta¡ie, în stadiul de 6-10 frunze, am dat nitrocalcar - 150 kg/ha. Am semånat începând cu finalul lunii martie, am erbicidat preemergent ¿i apoi am dat Express. Am aplicat ¿i un tratament cu fungicid ¿i insecticid în faza de îmbobocire”, a declarat Nealco¿. A fost foarte mul¡umit de rezultatele ob¡inute de-a lungul timpului cu hibrizii Pioneer ¿i în urmåtoarea campanie va semåna în jur de 200 ha cu floareasoarelui, cu P64LE99 ¿i P64LE25.

Alin Limbå¿an din localitatea Bazna, jude¡ul Sibiu, lucreazå 250 ha, iar floarea-soarelui a semånat în acest an pe 71 ha ¿i a ob¡inut 3.600 kg/ha cu hibridul P64LE136. “Am semånat floarea-soarelui dupå grâu, de aceea terenul a fost arat, apoi am discuit în toamnå, dupå care, în primåvarå, am pregåtit terenul cu combinatorul. Am semånat începând cu 4 aprilie, am fertilizat cu 300 kg/ha de NPK triplu 16 ¿i am mai fertilizat cu 150 kg/ha de azot cu sulf în stadiul de 6-7 frunze. Am aplicat un erbicid preemergent, apoi Express ¿i la 2-3 zile am mai aplicat un erbicid pentru combaterea buruienilor monocotiledonate. Am aplicat ¿i fungicidul Tanos, atunci când plantele aveau în jur de 80 cm, practic atunci când am putut intra ultima oarå cu tractorul. Recoltatul a avut loc între 20-25 septembrie, am avut umiditate mare ¿i nu am putut recolta mai devreme. Am fost mul¡umi¡i de culturile din acest an, mai ales de P64LE136, care a avut ¿i o greutate bunå. Am avut ¿i P64LE99, care a oferit o produc¡ie medie mul¡umitoare, de aceea pentru urmåtoarea campanie voi alege din nou ace¿ti doi hibrizi pentru cå oferå stabilitate”, a precizat fermierul Alin Limbå¿an. Profitul Agricol 47/2020

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.723 milioane tone, cu 51 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.448 milioane tone, cu 37 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 501 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 5 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai micå cu 0,3 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 596 milioane tone, cu 19 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 362 milioane tone, cu 26 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 49,5 milioane tone, mai micå cu 5,5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 48 milioane tone, cu 1,7 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 114 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 10 decembrie 2020. 24

28 de probe cu organisme de carantin\ Laboratorul Na¡ional Fitosanitar, din cadrul Autoritå¡ii Na¡ionale Fitosanitare, realizeazå controlul calitå¡ii produselor de protec¡ie a plantelor ¿i reziduurilor de pesticide în plante ¿i produse vegetale.

În

perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2020, în cadrul unitå¡ilor de diagnostic pentru depistarea ¿i identificarea organismelor dåunåtoare plantelor (insecte, acarieni, nematozi, bacterii, ciuperci, virusuri, viroizi ¿i fitoplasme) au fost procesate 10.352 de probe de plante ¿i produse vegetale, la care s-au efectuat 32.967 analize bacteriologice, entomologice, micologice, nematologice, virologice ¿i de biologie molecularå. Probele provin din: monitorizare 6.957 (67,2%), control import 461 (4,4%), circula¡ie intracomunitarå 173 probe (1,7%). La categoria “alte solicitåri” au fost trecute probele pentru control export, înfiin¡are planta¡ii pomicole sau viticole, eliberare pa¿aport fitosanitar, supraveghere teritoriu, beneficiar. Acestea au totalizat 2.761 (26,7%).

În cele trei laboratoarelor regionale de diagnostic au fost analizate 1.108 probe, cu 3.946 analize efectuate pentru depistarea ¿i identificarea bacteriilor de carantinå la probe cartof ¿i pomi fructiferi, precum ¿i depistarea ¿i identificarea mematozilor cu chi¿ti la probe sol. Au fost depistate 1.674 de probe pozitive, din care 28 de probe infestate/infectate cu organisme de carantinå, 131 de probe infestate/infectate cu organisme reglementate non-carantinå ¿i 1.515 probe infestate/infectate cu organisme comune dåunåtoare plantelor ¿i produselor vegetale. Toate cazurile pozitive au fost gestionate prin aplicarea måsurilor prevåzute în legisla¡ia din domeniul sånåtå¡ii plantelor, prevenind astfel råspândirea organismelor dåunåtoare plantelor ¿i produselor vegetale. În aceea¿i perioadå, în cadrul laboratoarelor pentru controlul calitå¡ii pesticidelor au fost analizate 385 probe, din care 337 probe (87,5%) prelevate în cadrul programului anual de monitorizare a calitå¡ii produselor de protec¡ie a plantelor ¿i 48 probe (12,5%) primite de la diver¿i beneficiari (32 probe de produse de protec¡ia plantelor ¿i 16 probe de plante ¿i sol).

Adrian MIHAI Profitul Agricol 47/2020

CULTURI VEGETALE

Cercetarea agricol\ are nevoie de Interviu cu dr. Nicolae Marinel Horablaga, directorul Sta¡iunii de Cercetare ¿i Dezvoltare Agricolå Lovrin, jude¡ul Timi¿. - Cum a fost 2020 pentru SCDA Lovrin?

Pe parcursul acestui an s-au întâmplat lucruri care numai în pove¿ti credeam cå se pot întâmplå. Începând cu condi¡iile climatice extreme, continuând cu presiunile ¿i atacurile unor “vânåtori funciari”, atât asupra mea, cât ¿i asupra institu¡iei, iar mai apoi pandemia, ciudatå ¿i deranjantå, dar ca orice poveste frumoaså a avut un final fericit, reu¿ind så trecem peste toate greutå¡ile. Am ob¡inut produc¡ii bune, eficiente economic, poate cele mai bune din regiune. Am reu¿it så intabulåm marea majoritate a terenurilor pe care le administråm. - Så le lum pe rând...

Desigur! Am reu¿it så dotåm un laborator de cercetare, care realizeazå analize sol-plantå-animal “de la A la Z”. Acolo se vor face analize atât pentru proiectele de cercetare-dezvoltare pe care le avem în derulare în interiorul institu¡iei, cât ¿i pentru ter¡e persoane interesate, în special fermieri. La începutul acestui an, am achizi¡ionat o semånåtoare ¿i o combinå experimentale de ultima genera¡ie, utilaje care vor da o acurate¡e mult mai mare cercetårilor pe care le realizåm. Ce culturi a¡i înfiin¡at, în anul agricol 2020 -2021, câte ha sunt experimentale ¿i câte sunt destinate produc¡iei?

SCDA Lovrin face doar cercetaredezvoltare. Produc¡ia primarå este una ¿tiin¡ificå ¿i ceea ce vindem ca produc¡ie de consum este o fazå secundarå, reprezentând o parte din surså de venit a institu¡iei. Avem 1.139,75 ha teren agricol al statului ¿i alte 1.079 hectare din domeniul privat al ASAS Bucure¿ti 26

din care 991,05 agricol. Pe întreaga suprafa¡å sunt organizate experien¡e de cercetare fundamentalå ¿i ameliorare, precum ¿i dezvoltare experimentalå. Avem experien¡e care se suprapun pe aceea¿i suprafa¡å de teren ¿i din care rezultå atât såmân¡a, cât ¿i produc¡ie care va fi valorificatå la consum. - Efectua¡i cercetåri ¿i asupra schimbårilor climatice?

¥ncå nu. Aceasta este o temå pe care o vom dezvolta începând de anul viitor, de diminuare a efectului schimbårilor climatice în agriculturå. Va fi o experien¡å complexå, care va îngloba înfiin¡area de perdele de protec¡ie, lucråri de refacere a structurii solului, cât ¿i gestionarea eficientå a precipita¡iilor cåzute pe parcursul unui an. Este clar cå aici vom folosi un sistem de rota¡ie a culturilor de patru ani, iar produc¡ia ob¡inutå o vom valorifica. Dar anul acesta am reu¿it så demaråm activitatea laboratorului de Dezvoltare Experimentalå Horticolå. Acesta cuprinde douå compartimente: compartimentul Legumicol ¿i cel Pomicol. Biobaza va avea ¿i ea anul viitor un rol important în ceea ce prive¿te dezvoltarea experimentalå a SCDA Lovrin. În momentul în care vor fi finalizate repara¡iile la adåposturile de animale, acestea vor fi populate, urmând a se demara experien¡e pe tehnologia de cre¿tere a gåinilor în sistem de cre¿tere liberå ¿i în sistem ecologic, precum ¿i experien¡e de nutri¡ie la suine, care så ducå la diminuarea folosirii antibioticelor în hrana acestora. Încå o direc¡ie de cercetare va fi aceea de conservare a resurselor genetice la unele rase autohtone pe cale de dispari¡ie. - Câ¡i angaja¡i mai are Sta¡iunea Lovrin, câte laboratoare de cercetare ¿i pe ce domenii?

Sunt nouå laboratoare de cercetare fundamentalå ¿i ameliorare ¿i 4patru

laboratoare de dezvoltare experimentalå. De exemplu, Laboratorul de ameliorare Triticum sp. are ca obiectiv de cercetare ameliorarea speciilor de grâu ¿i triticale, crearea de noi soiuri ¿i conservarea germoplasmei în domeniu. ¥¿i desfå¿oarå activitea în douå puncte de lucru (Lovrin ¿i Oradea) ¿i are în componen¡å 11 persoane. Laboratorul de ameliorare ovåz ¿i orz are 8 persoane. Laboratorul de ameliorare porumb tot 8. Laboratorul de ameliorare plante furajere are doar 6 persoane. Dezvoltarea experimentalå este grupatå în patru laboratoare, unde se dezvoltå crea¡iile primelor nouå laboratoare ale sta¡iunii. Acest mod de organizare este în trend cu noile cerin¡e ale ghidurilor de finan¡are din fonduri europene. În aceste patru laboratoare sunt 37 de persoane. - Existå interes din partea tinerilor absolven¡i så lucreze în acest domeniu?

Interesul pentru a lucra în cercetare existå, dar apare un impediment: nivelul scåzut de salarizare. Interesul a crescut în ultimul timp, poate ¿i datoritå faptului cå, fiind ¿i cadru didactic la Facultatea de Agriculturå din Timi¿oara, am dezvoltat rela¡ii de colaborare cu mai multe facultå¡i ale universitå¡ii. Studen¡ii vin în practicå la SCDA Lovrin, descoperå tainele cercetårii, unii råmân fascina¡i, dorindu-¿i så devinå cercetåtori în cadrul acesteia. Studen¡ii buni sunt “vâna¡i” de multina¡ionalele din agribusiness ¿i “momi¡i” cu salarii considerabil mai mari comparativ cu ceea ce putem så le oferim. - Ce fonduri prime¿te Sta¡iunea pentru salarii ¿i pentru activitate?

Pentru anul 2020, am primit 2.338.000 de lei. Întreaga suma a fost folositå pentru acoperirea necesarului de salarii, de 5.000.000 lei. Restul sumei a fost acoperitå din venituri proprii. Pentru bunuri ¿i servicii ¿i pentru Profitul Agricol 47/2020

CULTURI VEGETALE

bani. Foarte mul]i bani...

dr. Nicolae Marinel Horablaga, director Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare Agricol\ Lovrin, jude]ul Timi[

investi¡ii, nu am mai primit nici un leu. ªtiu cå existå alte sta¡iuni din re¡eaua ASAS care au primit fonduri, poate cå acelea aveau mai mare nevoie. Vreau så specific un aspect: repartizarea sumelor cåtre sta¡iunile de cercetare a fost fåcutå de Direc¡ia Economicå a ASAS ¿i nu de Ministerul Agriculturii. Nu cunosc criteriul de repartizare, dar sper cå a fost unul obiectiv. - Câ¡i bani ar trebui så primi¡i pentru a acoperi toate necesitå¡ile SCDA Lovrin?

Aceasta este o întrebare destul de dificilå. Din cauza faptului cå sistemul de cercetare nu a fost finan¡at aproape deloc timp de 30 de ani, aståzi, acesta este mult în urmå fa¡å de cercetarea europeanå ¿i mondialå. Raportat la SCDA Lovrin, cred cå, aståzi, cu aproximativ 25 milioane de euro am construi ¿i dota laboratoare performante, care så fie suportul atingerii tuturor obiectivelor propuse de cåtre colectivul de cercetare. Este o sumå mare la prima vedere, dar sper cå în scurt timp (4-5 ani) aceastå investi¡ie va fi realizatå. Bine ar fi dacå am avea un pachet legislativ stimulativ, atât pentru cercetåtori, cât ¿i pentru cercetare ¿i dezvoltare Profitul Agricol 47/2020

în general, dar totodatå succesul în cercetare ar fi asigurat dacå echipa de management a SCDA Lovrin s-ar ocupa numai de îndeplinirea obiectivelor de cercetare ¿i dezvoltare ¿i nu de apårarea împotriva atacurilor “vânåtorilor funciari”. - Câte venituri a reu¿it SCDA Lovrin så strângå în 2020 în urmå vânzårii produc¡iilor?

Marea majoritate a veniturilor noastre sunt din valorificarea produc¡iei proprii ¿i din proiectele de cercetare, precum ¿i din preståri servicii de cercetare sau testare de produse. Din totalul celor 16.826.000 de lei aproba¡i în buget, cum am spus ¿i mai înainte, doar 2.338.000 lei sunt subven¡ii de la bugetul de stat, restul sunt venituri proprii, adicå 14.448.000 lei. Trebuie specificat faptul cå SCDA Lovrin mai are în stoc cantitå¡i însemnate de såmân¡å de porumb, mazåre, ovåz de primåvarå, de lucernå etc., semin¡e care vor fi valorificate în primåvara anului urmåtor. - Cu câ¡i fermieri lucra¡i? ªi cu câte companii din agribusiness?

Numårul fermierilor este variabil de la an la an. De exemplu, anul acesta am vândut poate cea mai scåzutå cantitate

de såmân¡a de grâu din 2015, de când eu sunt director la aceastå institu¡ie. Poate fi o explica¡ie în faptul cå fermierii nu au avut bani så plåteascå såmân¡a, din cauza anului agricol dificil. Noi, fiind o institu¡ie publicå, nu putem vinde cåtre fermieri decât cu plata imediatå. Ori aståzi, practica este altå, plata la produc¡ie. De aceea, azi, cei mai mari clien¡i ai no¿tri sunt firmele distribuitoare de inputuri, care î¿i permit så cumpere de la noi, så plåteascå imediat ¿i apoi så revândå fermierilor, cu plata la termen. Aici pot enumera firme ca: Prosementi, Alcedo, Merpano, RDF, Kwizda Agro, AgroBaden Banat, Stern Chemicals, Zanandreea Sementi. De pildå, Zanandrea Sementi este un client deja tradi¡ional, care, an de an, cumpårå de la noi sute de tone de såmân¡å de ovåz de toamnå, ovåz de primåvarå, triticale, orz, pe care o distribuie în Italia, Fran¡a, Spania etc. Speråm cå prin îmbunåtå¡irea strategiei comerciale a institu¡iei ¿i prin diversificarea portofoliului de semin¡e produse vom avea un areal ¿i un numår de fermieri colaboratori mai mari.

Gheorghe MIRON 27

CULTURI VEGETALE

S\n\tatea microbiologic\ a solurilor din B\r\gan este precar\ Alcedo desfå¿oarå un proiect de cercetare asupra sånåtå¡ii microbiologice a solurilor din România. De¿i studiul nu este încå gata, pânå la aceastå datå, analiza probelor prelevate din mai multe ferme din Bårågan indicå o sånåtate precarå a solurilor.

pacitatea de apå disponibilå, duritatea solului la suprafa¡å ¿i la adâncime, stabilitatea agregatelor. Capacitatea de apå disponibilå reprezintå cantitatea de apå disponibilå pentru plante, pe care o poate stoca

artarea agrochimicå a solurilor se realizeazå, periodic, în toate fermele din România care se respectå. Înså analiza solului doar din punctul de vedere al macro ¿i microelementelor chimice nu este suficientå pentru a în¡elege starea de sånåtate a solului. Cinci tone de organisme (viermi, râme etc.) ¿i micro-organisme (ciuperci, bacterii etc.) se gåsesc pe un hectar de teren sånåtos. Astfel cå douå companii, Alcedo ¿i Vantage, au demarat în parteneriat programul Soil Health (Sånåtatea Solului), prin care pun la dispozi¡ia fermierilor români o metodologie dezvoltatå de Universitatea Cornell din Statele Unite pentru a determina nu doar calitatea solului, ci ¿i capacitatea acestuia de a func¡iona ca un ecosistem viu. Aceasta se face analizând trei categorii de parametri: chimici, fizici ¿i biologici. Parametrii chimici se regåsesc în mare parte ¿i în cadrul analizei agrochimice ce se realizeazå la cartarea standard, anume: macronutrien¡i (azot mineral, fosfor, potasiu, sulf, calciu, magneziu, sodiu), micronutrien¡i (bor, cupru, fier, mangan, zinc ¿i molibden), pH ¿i cloruri. Parametrii fizici analiza¡i sunt textura solului, densitatea aparentå, ca28

solul; duritatea solului e un indicator al gradului de compactare la suprafa¡å ¿i în adâncime; stabilitatea agregatelor este o måsurå a capacitå¡ii agregatelor solului de a rezista degradårii atunci când sunt expuse la for¡e externe, cum ar fi eroziunea apei ¿i vântului, procesele de contrac¡ie, dilatare ¿i de prelucrare a solului. Parametrii biologici sunt materia organicå, carbonul activ, respira¡ia solului, indice de proteine ¿i azotul poten¡ial mineralizabil. Materia organicå este un derivat direct din biomasa comunitå¡ilor microbiene din sol (bacteriene, fungice ¿i protozoare), precum ¿i din rådåcinile plantelor ¿i din orice alt adaos ce con¡ine biomaså, cum ar fi gunoi de grajd, mulci, composturi ¿i reziduuri de culturi. Locul de prelevare al mostrelor de sol este selectat în urma analizårii ima-

ginilor disponibile în platforma GeoScan, de monitorizare a evolu¡iei culturilor prin satelit. Se aleg douå loca¡ii diferite din aceea¿i parcelå în care indicele de vegeta¡ie NDVI are valori constant ridicate ¿i constant scåzute pe parcursul perioadei de vegeta¡ie. Folosind aplica¡ia GeoScan, operatorii se deplaseazå la locurile marcate. Probele de sol sunt prelevate de la adâncimi diferite sub formå de carote de sol, etichetate cu coduri de bare unice, ce apoi sunt scanate, datele fiind încårcate pe server în timp real. Rezultatele analizelor sunt prezentate distinct, fiecare parametru analizat primind în func¡ie de valoare un scor de la 1 la 100, fiind încadrat ¿i în clase de ac¡iune (prioritate foarte ridicatå, ridicatå, medie, scåzutå sau fårå probleme). Mai apoi, probele analizate primesc pe fiecare categorie de analize în parte (chimicå, fizicå ¿i biologicå) un scor de interpretare. În baza scorului general ob¡inut, se face evaluarea finalå cu privire la sånåtatea solului. Pentru îmbunåtå¡irea parametrilor analiza¡i (acolo unde este cazul) se fac recomandåri care ¡intesc rezultate pe termen lung ¿i scurt. De pildå, în cazul unui indice scåzut de respira¡ie a solului se recomandå printre altele reducerea folosirii biocidelor, adåugarea de materie organicå proaspåtå, acoperirea în permanen¡å a terenului cu culturi. În cazul unei stabilitå¡i scåzute a agregatelor, se recomandå utilizarea de culturi verzi cu rådåcini radiculare superficiale ¿i încorporarea de materie organicå, reducerea prelucrårii solului, asigurarea unei rota¡ii a culturilor principale ¡inând cont de adâncimea de dezvoltare a rådåcinilor.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2020

CULTURI VEGETALE

Hibrizii de porumb recomanda]i de INCDA Fundulea FELIX FAO 460 - NOU! Semitardiv, perioada de vegeta¡ie de la semånat la maturitate 133-135 zile, planta viguroaså, talie medie 250 260 cm, cu 17-19 frunze semierecte, inser¡ia ¿tiuletelui la 95 - 105 cm. ªtiulete cilindric, 20 - 21 cm; diametru 4,5-5 cm, 16 rânduri de boabe, randament boabe 84-85%; rahis ro¿u, dentat, galben, cu mi¿una pronun¡atå cu desen specific (striuri), profunzime bob 1-1,2 cm, MMB 300 - 320 g. Are un con¡inut mediu de proteinå de: 8,5-9%, amidon 72-73,5%, gråsimi 3,8-4%. Poten¡ialul la neirigat în condi¡ii favorabile 10,5-11,5 t/ha, produc¡ie maximå realizatå (15.586 kg/ha, Dâlga, 2018). Stabilitate foarte bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Locul 7, în 2020, în platforma cu loturi demo de la Orezu, Ialomi¡a. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, rezistent la fuzarioza plantelor ¿i ¿tiule¡ilor, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. Pierde apa mai repede din bob. Recomandat pentru zona I ¿i a II-a de favorabilitate, la densitate de 60-65.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat.

F423 FAO 401 - 500 - înregistrat în 2015 Simplu, bob galben-portocaliu, semidentat, semitardiv, pentru zonele I ¿i II de favorabilitate pentru cultura porumbului. Perioadå de vegeta¡ie de la semånat la maturitatea tehnicå este de 135-138 zile. Plantå viguroaså, mijlocie spre înaltå, 260-270 cm. ªtiuletele cilindro-conic, în medie de 21-23 cm, cu 16 rânduri de boabe; calitate foarte bunå: proteinå (10,5-11,5%), amidon (7072%) ¿i ulei (4,5-4,6%). Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la tåciunele co30

mun ¿i la fuzarioza ¿tiule¡ilor. Densitatea optimå recomandatå este de 6065.000 pl/ha la neirigat ¿i 70-75.000 pl/ha la irigat. Capacitate de poduc¡ie bunå ¿i cu o calitate foarte bunå a boa-

belor, în special con¡inut mare de proteinå ¿i aminoacizi esen¡iali: lizinå (0,31%), fenilalaninå (0,52%) ¿i leucinå (1,38%). Produc¡ia medie în re¡eaua ISTIS a fost de 9,12 t/ha, cu un maxim de 14,15 t/ha la Portåre¿ti, în anul 2014; capacitatea de-a valorifica condi¡ii diferite de mediu, nu suportå densitå¡i mari, are capacitate mare de autoreglare a produc¡iei prin mårimea ¿tiuletelui ¿i a însu¿irii de-a forma doi ¿tiule¡i pe plantå.

IEZER FAO 401 - 500 - înregistrat în 2012 Simplu, dentat, galben auriu, cu mi¿una pronun¡atå ¿i desen specific, de mårime mijlocie, profunzime bob 1,5 cm ob¡inut prin hibridare între douå linii consangvinizate, linia mamå apar¡ine convarietå¡ii dentiformis, iar linia tatå este semiinduratå. Plantå înaltå, viguroaså, înål¡imea medie 270-280 cm, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui este de 120-125 cm, în medie 17-18 frunze semierecte, paniculul este de mårime mijlocie, cu 13-15 ramifica¡ii. Tulpinå de grosime mijlocie, elasticå, cu o foarte bunå rezisten¡å la frângere ¿i cådere. ¿tiulete cilindro-conic cu lungimea medie de 18-20 cm, 16-18 rânduri de boa-

be, rahis de culoare ro¿u deschis. MMB aprox. 300 g, MH 72 - 74 kg, iar randamentul în boabe peste 82%. Semitârziu, perioadå de vegeta¡ie 130-135 zile. Rezistent la frângere ¿i cådere, tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, mediu rezistent la tåciune, rezistent la helmintosporiozå, mediu rezistent la Ostrinia nubilalis ¿i Helicoverpa zeae. În medie pe trei ani, 2009-2011, hibridul IEZER a avut un con¡inut de proteinå de 10,1%, ulei 4,1% ¿i amidon 69,5%, con¡inut total de aminoacizi esen¡iali 3,08% din care lizinå 0,26%, metioninå 0,25%, leucinå 1,08%. Recomandat a se cultiva în zona I-a ¿i a-II-a de favorabilitate.

FUNDULEA 475 M FAO 350 Simplu, dentat, bob galben-portocaliu, ob¡inut prin hibridare între douå linii consagvinizate, apar¡inând convarietå¡ii dentiformis. Planta înaltå, viguroaså, înål¡imea medie de 260-270 cm, înål¡imea de inser¡ie a ¿tiuletelui este de 100110 cm. În medie 16-17 frunze semierecte, paniculul este de mårime mijlocie, cu 10-12 ramifica¡ii. Tulpina are grosime mijlocie, cu rezisten¡å medie la frângere ¿i cådere. ªtiuletele este cilindro-conic, lungime de 22-24 cm, cu 1618 rânduri de boabe, rahis de culoare ro¿ie. Profunzimea bobului e de 1,1-1,3 cm, MMB: 310-320 g, MH: 74-76 kg/hl, randamentul în boabe este de peste 82%. Perioadå de vegeta¡ie de 115-120 de zile. Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, la tåciune ¿i fuzariozå. Sensibil la erbicide de tip hormonal. Capacitate de produc¡ie de 8-10,5 t/ha la neirigat în condi¡ii normale ¿i de 9,5-13,6 t/ha la irigat. Pierde u¿or apa din bob. Con¡inut mediu de proteinå de 9,6%, amidon de 72%, gråsimi 4,0%. Recomandat a se cultiva în zona I ¿i a II-a de favorabilitate. Profitul Agricol 47/2020

In Memoriam

Gheorghe Alexandru Gheorghe Alexandru a administrat “cea mai performantå fermå de culturå vegetalå din ¡arå”. Aprecierea îi apar¡ine lui Nicolae Sitaru. Care, la rândul såu, e în topul fermierilor performan¡i. Chiar dacå pre¿edintele APPR poate fi subiectiv, vorbind despre un prieten, cert este cå România a pierdut, fix de ziua sa na¡ionalå, un mare agricultor ¿i un om de toatå isprava.

lexandru, George cum îi spuneau apropia¡ii, împlinise 69 de ani cu douå såptåmâni înainte de a îngro¿a rândurile victimelor pandemiei. Prin varå, parcå a avut o premoni¡ie. “Mi-a spus cå marele såu regret e cå toate cuno¿tin¡ele pe care le-a acumulat urmau så se piardå, pe veci, odatå cu dispari¡ia sa. Cå nu putea transfera nimånui bagajul såu de informa¡ii”, mårturise¿te Sitaru. La a¿a ceva, råmâi fårå replicå. Dacå ar mai fi tråit, ¿i-ar mai fi putut alina oful, “transferându-le” lui Ines, Andrada ¿i Artur, nepo¡ii såi triple¡i, acum elevi de ciclu primar, mai multe din importantele cuno¿tin¡e pe care le-a “depozitat” de-a lungul timpului. Ce putem noi face este så consemnåm måcar o parte dintre întâmplårile frumoase, speciale, pe care prietenii lui Alexandru le-au împårtå¿it cu el ¿i le-au rememorat în amintirea sa. Unora dintre cei care nu l-au cunoscut îndeaproape li s-a pårut a fi genul ursuz, care påstra distan¡a. Înså era doar o pojghi¡å sub care se ascundea un om care ¿tia så comunice când avea ceva de spus. Cult, educat, citit, o enciclopedie de istorie ¿i geografie, îi plåProfitul Agricol 47/2020

cea så filozofeze ¿i chiar îi punea pe gânduri pe cei din jur cu ideile sale. Familist convins ¿i un bunic de poveste - triple¡ii erau “lumina ochilor såi”. Pu¡inul timp liber îl dedica hobby-urilor sale: naviga¡ia ¿i vânåtoarea.

pe munca de la Agro Ial 94. Dar George m-a sfåtuit så påstrez Elsit. S-a dovedit cå sfatul a fost inspirat, fiindcå Agro Ial 94 a intrat pânå la urmå în faliment, din cauza combinelor. Pentru combine care valorau 500.000 de mårci am plåtit dobânzi de 633.000 de mårci, uuu

Robert VERESS

Nicolae Sitaru: “Voia så facem un Decalog al Agriculturii” Gheorghe Alexandru ¿i Nicolae Sitaru s-au cunoscut în 1991, când primul era încå director la SMA Ialomi¡a, iar cel de-al doilea la Fabrica de Nutre¡uri Combinate din Cåzåne¿ti. S-au apropiat mai mult când au trecut amândoi în sectorul privat ¿i cumpårau tractoare cu dobândå subven¡ionatå împreunå. De atunci, au trecut printr-atâtea, încât lui Sitaru îi e greu så se opreascå la o singurå secven¡å. Fåceau excursii de afaceri împreunå, î¿i petreceau concediile împreunå, se sfåtuiau în privin¡a tehnologiilor aplicate ¿i a valorificårii produc¡iilor. Una dintre amintiri e legatå de un sfat pe care Alexandru i l-a dat într-un moment de cotiturå. În 1994, ei doi, împreunå cu Marin Nedu ¿i cu doi membri ai familiei Neac¿u, au înfiin¡at societatea pe ac¡iuni Agro Ial 94, pentru a-¿i u¿ura achizi¡ionarea a douå combine Claas, prin Credit Bank. Avantajul era cå singura garan¡ie cerutå era combina. Dar pre¡ul era uria¿, de 250.000 de mårci/combinå de dimensiuni ¿i putere reduse, iar dobânda, de 17%, era împovåråtoare, mai ales cå se adåugau penalitå¡i de 8% la orice întârziere. În actele societå¡ii, to¡i cei cinci ac¡ionari erau administratori, dar primul care a administrat efectiv afacerea a fost Sitaru. La un moment dat, i s-a fåcut oferta de a vinde Elsit. “Era o propunere tentantå, fiindcå a¿ fi câ¿tigat o sumå frumoaså ¿i tranzac¡ia mi-ar fi permis så må concentrez 31

IN MEMORIAM uuu iar când banca a intrat în faliment, am råmas ¿i fårå combine, ¿i fårå un apartament în care aveam sediul”. De¿i administra o afacere de succes, Alexandru era constant nemul¡umit de situa¡ia din domeniu. S-a implicat serios atât la ACCPT Ialomi¡a, cât ¿i la APPR, unde a fost chiar membru fondator. A refuzat så aibå un post de conducere, considerând cå are mai multå putere ca simplu membru, fiind liber så spunå orice îi trece prin minte. Îl presa pe Sitaru så fie mai impetuos în rela¡ia cu autoritå¡ile ¿i så se fixeze asupra câtorva prioritå¡i, så încerce måcar rezolvarea lor. A avut chiar ideea unui proiect de lege, pe care acum Sitaru va încerca så-l promoveze ca “Legea Gheorghe Alexandru”. “În ultima perioadå insista så facem un fel de Decalog al Agriculturii. Så stabilim câteva teme care sunt cu adevårat importante ¿i så ne ¡inem de ele. De exemplu, tema perdelelor forestiere. George a venit cu ideea de a le considera tot un fel de culturi, pe care så le po¡i înfiin¡a ¿i desfiin¡a dupå cum e necesar. În prezent, acordul proprietarului ¿i încadrarea la regimul silvic blocheazå în fa¿å proiectele de înfiin¡are a perdelelor. Dacå nu-¡i asumi o fentare a legii, nu faci nimic. Dar, dacå s-ar considera un hectar de perdea forestierå echivalent cu 3 ha de câmp înverzit, ar fi un stimulent care ar umple ¡ara de aceste perdele forestiere atât de necesare”.

Arnaud Perrein: “Mereu am avut câte ceva de învå¡at de la Alexandru” Gheorghe Alexandru ¿i Arnaud Perrein, fostul pre¿edinte al APPR, aveau viziuni diferite fa¡å de sindicalismul agricol ¿i viitorul României agricole. Fiecare î¿i sus¡inea cu cerbicie punctul de vedere, astfel cå divergen¡ele au fost inevitabile. Dar se respectau reciproc. “Cuvântul lui trebuia ascultat, fiindcå era, incontestabil, un fermier foarte performant, mai performant decât mine sau Nicolae Sitaru. Îl admiram pentru inteli32

gen¡a ¿i cultura lui. Nicio discu¡ie cu el nu era pierdere de timp. Mereu învå¡ai câte ceva, mereu avea ceva interesant de povestit. ºin minte cå m-a fascinat cu amånuntele pe care le ¿tia despre musulmanii ¿ii¡i ¿i sunni¡i, de unde vin conflictele dintre ei. Chiar ¿i în ¿edin¡ele de la APPR intervenea uneori cu câte o remarcå pe care pe moment n-o în¡elegeam. Aveam nevoie de timp så procesez, så constat cå avea sens ce spunea. Practic, în termeni de ¿ah, era mat - te låsa fårå replicå”. Perrein completeazå tabloul despre Alexandru cu un amånunt interesant despre caracterul acestuia, o posibilå cheie a succesului în afaceri. “Spunea cå mereu a fost mul¡umit cu cât a avut, chiar ¿i în studen¡ie, când era mai pu¡in avut decât majoritatea colegilor. Mi se pare foarte important. În ziua de azi, mul¡i, mai ales cei tineri, sunt neferici¡i cå nu au ultimul model de Mercedes sau BMW. Po¡i fi fericit ¿i dacå nu mergi în vacan¡å în Dubai sau Mali, ci doar la munte sau la ¡arå, la rude. Conteazå atitudinea fa¡å de bani”.

Costin Telehuz: “Era recunoscut drept cel mai bun dintre noi” Pre¿edintele de acum al ACCPT Ialomi¡a l-a cunoscut încå din adolescen¡å pe Gheorghe Alexandru, întrucât acesta avea un furnizor comun de inputuri cu tatål såu, pe care îl ajuta la fermå. “Era privit cu admira¡ie încå de pe atunci ¿i orice scurtå conversa¡ie în cadru restrâns era consideratå un privilegiu. Am aderat la ACCPT Ialomi¡a pentru cå Alexandru era acolo, iar el era recunoscut drept cel mai bun dintre noi. Alåturi de celelalte nume grele din asocia¡ie a constituit o companie selectå, în care orice tânår fermier ar trebui så î¿i doreascå så se afle. Era un capitalist convins ¿i credea în implicarea reduså a statului în via¡a economicå”. Alexandru î¿i exprima în general punctele de vedere cu convingere, fiind întotdeauna dificil de contrazis. Înså principiul peste care nu a trecut nicio-

datå a fost respectarea deciziei majoritå¡ii, pentru påstrarea unitå¡ii asocia¡iei. Un alt principiu pe care îl respecta cu sfin¡enie era acela cå ostilitå¡ile încetau întotdeauna la sfâr¿itul ¿edin¡elor ¿i råmâneau în sala de ¿edin¡e. “Am avut divergen¡e aprige, mai ales când am decis ca ACCPT Ialomi¡a så iaså din LAPAR. Înså, de¿i era rigid, de fiecare datå s-a îmbunat ¿i m-a tolerat în preajma lui, spre surprinderea multora. Nu era omul compromisurilor, dar pentru asocia¡ie ar fi fåcut un compromis de fiecare datå când s-ar fi impus unul”.

Emil Bålteanu: “Sunt fermier datoritå lui” Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, vorbe¿te de “cealaltå” mo¿tenire pe care Gheorghe Alexandru o laså în urmå, dincolo de afacerea ce råmâne familiei. “Consider cå în via¡a unui om esen¡ial este ceea ce reu¿esc al¡ii så înve¡e din ceea ce face el. Iar George Alexandru a reu¿it så le transmitå altora foarte multe. De pildå, eu sunt fermier datoritå lui. Ne-am cunoscut în 2006, într-o excursie în stråinåtate. Mai întâi s-au împrietenit so¡iile noastre, iar apoi noi. De¿i ne despår¡ea o distan¡å destul de apreciabilå, am påstrat o legåturå apropiatå. El mi-a vorbit încå de atunci de oportunitå¡ile din agriculturå, de faptul cå urma så se dezvolte în ritm accelerat, ceea ce s-a ¿i întâmplat. A mai argumentat cu faptul cå de pâine va avea nevoie toatå lume, a¿a cum ¿i de medicamente va fi nevoie - trimitere la faptul cå fata mea e farmacistå, la fel cum ¿i so¡ia sa este farmacistå. Din påcate, nu i-am urmat sfatul imediat ¿i am fåcut pasul abia în 2014, când am cumpårat ferma cu de trei ori banii pe care i-a¿ fi dat cu 5-7 ani în urmå”. Bålteanu dezvåluie ¿i un aspect pe care pu¡ini dintre cei care l-au cunoscut pe Alexandru în ultimii 10-20 de ani l-ar putea intui: Profitul Agricol 47/2020

IN MEMORIAM “De¿i nu pårea, ¿i-a tråit via¡a ca o flacårå. În tinere¡e a fost rocker rebel, cu plete”. Impresionantå era ¿i implicarea lui în via¡a de familie: “L-am perceput ca pe un pårinte ¿i un bunic foarte iubitor. Era efectiv pasionat de grija pentru nepo¡ei. Acum vreo doi-trei ani eram cu familia lui Balcic. O plimba în bra¡e pe una dintre nepo¡ele, Ines cred. S-a împiedicat ¿i a cåzut, dar a avut grijå så o protejeze pe feti¡å, cu pre¡ul unei råni serioase la genunchi. Pe nepo¡elul såu Artur l-a dirijat spre fermå, ¿i a devenit foarte pasionat de ma¿inile agricole”.

Gheorghe (Dodo) Gutium: “Era bun de prim-ministru” Cel mai bun prieten al lui Gheorghe Alexandru a fost un tiz al såu - Gheor-

La AgriPlanta 2017 Profitul Agricol 47/2020

ghe (Dodo) Gutium. Ei doi au copilårit împreunå, fiind de aceea¿i vârstå, au fost colegi încå din clasa I, apoi au urmat acela¿i liceu ¿i aceea¿i facultate, au ajuns directori de SMA, ¿i-au dat demisiile cam în acela¿i timp (19911992) apucându-se de propriile afaceri. Gutium administreazå o fermå de o mie de hectare. Când l-am rugat så ne relateze o întâmplare din lungul lor trecut împreunå, Gutium a ripostat: “Doar Ceva? Este prea pu¡in, sunt prea multe de spus”. A råmas cå e obligatoriu så ne întâlnim, ca så poatå depåna din amintiri pe îndelete. A rezumat înså rela¡ia lor în douå propozi¡ii: “Am avut practic vie¡i în paralel. Este cu mine permanent!”. ªi a tras o concluzie: “Domnule, era bun de prim-ministru!”.

Biografie, pe scurt Nåscut la 13 noiembrie 1951, Alexandru Gheorghe s-a licen¡iat în mecanicå agricolå ¿i, în 1975, imediat dupå absolvirea studiilor superioare, s-a angajat ca inginer mecanic agricol, la trustul SMA Ialomi¡a. A avansat, treptat, ca ¿ef de sector, inginer ¿ef, iar în 1984 devenea director de trust. În 1992 ¿i-a dat demisia ¿i a trecut în sectorul privat, punând bazele societå¡ii pe care avea so administreze pânå la dispari¡ia sa. A început cu preståri de servicii, achizi¡ionând tractoare prin credite cu dobânzi mici ¿i modificând, împreunå cu bunul såu prieten Gheorghe (Dodo) Gutium, care i-a fost coleg din clasa I pânå la terminarea facultå¡ii, combine de ricin, pe care le-au adaptat la påioase. În 1996, când pia¡a prestårilor de servicii s-a îngustat, a fåcut o fermå de pui cu 120.000 de capete pe serie. Realiza ¿i abatorizare, iar planul era så treacå ¿i la reproduc¡ie. Problemele de sånåtate din anii 1998-1999 l-au silit så “reducå motoarele”. Dar s-a ivit oportunitatea de a lua teren în arendå de la mai multe IAS-uri din zonå. În 2017 lucra deja 3.400 ha, în jude¡ele Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i. O parte din teren l-a ¿i achizi¡ionat. În 2020 ajunsese la 4.000 de ha administrate, o bunå parte în proprietate. În martie 2019 a fost inclus între cei 10 cei mai performan¡i oameni de afaceri din jude¡ul Ialomi¡a. Somalex s-a aflat, constant, pe podiumul fermelor din jude¡ ¿i în top 20 al fermelor din ¡arå. Linia sa directoare a fost så-¿i ¡inå aproape angaja¡ii. “Îmi place så cred cå suntem ca o familie. Dacå tractoristul nu are con¿tiin¡å, cu certitudine treaba nu iese cum se cuvine. ªi atunci, trebuie så ¿tie cå-l respec¡i ¿i så se simtå ¿i el obligat så te respecte”, spunea Gheorghe Alexandru într-un interviu pentru Televiziunea Românå, realizat în 2017. Activitatea fermei Somalex va continua, administrarea fiind preluatå de ginerele lui Alexandru, Daniel Donisei, care i-a fost alåturi, de mai mul¡i ani, ca director tehnic. 33

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cum s-a rupt în trei cartea de ras\ a B\l]atei Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), a început o activitate låudabilå prin testarea tåura¿ilor. A distribuit deja material seminal în ferme ¿i au apårut vi¡ei care så reconfirme valoarea de ameliorare a ta¡ilor, cu mult peste media noastrå geneticå din grajduri. Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie a aprobat înså alte cår¡i pentru aceea¿i raså ¿i cåtre Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine din Mure¿ ¿i cåtre Asocia¡ia Some¿-Arie¿. Zoltan Haller, fondatorul ACVBR-Sim, a dat în judecatå ANZ ¿i Ministerul Agriculturii pentru încålcarea legisla¡iei zootehnice.

În

2011, s-a externalizat activitatea pentru Registrul Genealogic cåtre organiza¡iile profesionale. ACVBR-Sim era proaspåt înfiin¡atå. Pentru rasa Bål¡atå Româneascå, a fost singura care s-a prezentat la acreditare. Perioada 2011-2014 a fost foarte grea, au apårut modificåri, se fåcea organizarea controlului oficial al performan¡elor. Au avut loc schimburi de experien¡å cu parteneri din alte ¡åri, care erau avansa¡i în acest domeniu. În 2015, s-a schimbat politica agrarå. A apårut sprijinul voluntar cuplat zootehnic ¿i controlul performan¡elor s-a intensificat. Subven¡ia a fost legatå Profitul Agricol 47/2020

Zoltan Haller, fondatorul ACVBR-Sim

de înscrierea în registru genealogic. Uniunea Europeanå a considerat cå activitatea de cre¿tere a vacilor este în dificultate. “Cuantificarea dificultå¡ii se face printr-un control oficial al performan¡elor, recunoscut la nivel interna¡ional. Nu dupå o facturå pe care se scrie o cantitate de lapte, cu anumi¡i parametri. Dacå se va continua acordarea SCZ, UE nu va accepta så se dea ni¿te bani pe ni¿te falsuri trecute pe hârtie”, spune Zoltan Haller. - Autoritå¡ile au promis cå vor evalua corect activitatea asocia¡iilor ¿i cå nu se vor mai arunca banii pe fereastrå. Înså, recent, pe lângå scandalul cår¡ilor de raså, reapare “Data de referin¡å”. Cum så primeascå bani timp de ¿apte ani cel care ¿i-a tåiat vacile?

- Nu e chiar a¿a... Cei care depun cereri la APIA au o rubricå înainte de semnåturå, pe care o bifeazå ¿i care aratå sunt de acord cå toate informa¡iile din cererea unicå sunt adevårate. Mai sus de aceastå rubricå, existå o cåsu¡å pe care o bifeazå dacå dore¿te

ajutorul na¡ional tranzitoriu (ANT), care se raporteazå la 31 ianuarie 2013. Omul are posibilitatea så nu bifeze dacå el ¿tie cå nu mai are animale. Deci existå în cererea unicå o declara¡ie cå datele cuprinse în cerere corespund realitå¡ii. Cu toate astea, omul bifeazå ANT. Ministrul Agriculturii sus¡ine cå vrea så-i elimine pe vânåtorii de subven¡ii, dar nu face nimic... - Sunte¡i acuzat cå nu mai ave¡i vaci...

- Este mai pu¡in edificator. În 2015, multe ferme s-au înscris în registru ¿i au început controlul oficial al performan¡elor la lapte sau la carne. Erau ni¿te acte normative europene la vremea respectivå, care, în 2018, s-au schimbat. A intrat în vigoare Regulamentul European 1012 începând cu 1 noiembrie 2018, care reglementeazå întreaga activitate de ameliorare: cum func¡ioneazå societå¡ile de ameliorare, cum se autorizeazå, ce drepturi uuu

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu ¿i obliga¡ii au participan¡ii la programul de ameliorare. Astfel, li s-a dat dreptul fermierilor så participe la programe de ameliorare pentru fiecare raså. S-a stabilit la nivel de Uniune cå existå un singur program de ameliorare la fiecare raså în fiecare ¡arå. Societatea de ameliorare este responsabilå pentru întreaga activitate, este independentå ¿i are dreptul så-¿i organizeze cum crede de cuviin¡å întreaga activitate. Regulamentul 1012 precizeazå cå, dacå societatea de ameliorare nu poate så efectueze controlul performan¡elor la lapte sau la carne, poate så delege aceste servicii cåtre ter¡i. Conform Regulamentului 1012, ace¿ti ter¡i presteazå controlul oficial al performan¡elor pentru societå¡ile de ameliorare. Ele au rela¡ii contractuale cu societatea de ameliorare. Nu au alte drepturi decât cele trecute în contractul comercial. Atât. - Deci asocia¡iile aveau contracte cu ACVBR-Sim?

- Au ¿i acum. Au fost încheiate ulterior datei de 1 noiembrie 2018, astfel încât så ne aliniem la Regulamentul European 1012, care precizeazå cå, indiferent cine gre¿e¿te - cå e fermierul, cå e controlorul, cå e organiza¡ia de control, cå e laboratorul sau semtestul societatea de ameliorare este responsabilå. - Dacå s-a ajuns la acest impas sau dacå asocia¡ia nu efectueazå controlul corespunzåtor, societatea de ameliorare e vinovatå?

- A¿a scrie. Ca så nu ajungem în asemenea situa¡ii, am început în 2017 så construim un soft propriu. El a fost gata în 2019 ¿i l-am impus de la 1 ianuarie 2020. Toate organiza¡iile de control trebuiau så introducå datele de control, culese de pe teren, în program. - Ce face acest soft?

- Este o aplica¡ie pe telefonul mobil pentru fiecare controlor, ca så verificåm cum face controlul ¿i unde e. Am achizi¡ionat 650 de terminale, am fåcut contract cu furnizorul de servicii de tele36

fonie, am predat acele terminale, i-am instruit pe cei 650 de controlori, operatori ¿i a¿a mai departe. De la 1 ianuarie 2020, au început nemul¡umirile. ªi-au dat seama cå nu mai pot så fure, fiindcå erau urmåri¡i. Simulau cå merg în ferme ¿i fac controlul. Programul nostru ne permite så întocmim ni¿te rapoarte de audit pentru fiecare controlor, pentru fiecare opera¡iune. Verificam activitatea controlorilor ¿i am våzut cå dådeau startul ¿i finalizarea controlului de la ei de-acaså. Am întocmit ni¿te liste de verificare în teren a lucråtorilor. Mergeam în supracontrol în ziua în care controlorul vizat anun¡ase cå va face control. Programul ne aråta adevårul: lucråtorul nu mergea la fermå, el apåsa butonul telefonului de acaså. Am semnalat aceste abateri cåtre ANZ, am trimis adrese, am fåcut un alt raport de audit. De exemplu, la Asocia¡ia Some¿-Arie¿, buletinele de analizå a laptelui pentru 138 de ferme erau identice: gråsime, proteinå... - Vre¡i så spune¡i cå le-au måsluit?

- Am trimis adreså cåtre directorul Vaida Bela de la ANZ ¿i am solicitat control la Laboratorul din Cluj. Acele date intrå într-o bazå de date ¿i am început så deranjåm. Acum, singurul mod ca så scape de noi este så cearå ¿i ei o carte de raså ca så devinå societate de ameliorare. Au fåcut o cooperativå cu 5 asocia¡ii de COP, care se aflå în contract cu noi fiindcå nu au cerut rezilierea, ¿i un SRL al cårui administrator este acum Arghir Ilea, directorul general de la Funda¡ia pentru Calitatea Controlului Laptelui, care efectueazå controlul oficial al performan¡elor. Arghir Ilea a ajuns pre¿edintele Cooperativei Geneticå din Transilvania. - Ce a urmat?

- S-au certat ¿i a depus fiecare dosar pentru carte de raså. Vaida Bela le-a aprobat. O asemenea decizie se emite în baza unei reglementåri legale, care este HG 1888, care are un articol 5 ce spune simplu: “Deciziile de recunoa¿tere pentru societå¡ile de ameliorare pot

fi date de directorul general de la ANZ dacå procedura de recunoa¿tere are în spate un ordin de ministru.” Nu existå un ordin de ministru, iar Vaida Bela a semnat totu¿i decizia de recunoa¿tere. - Ce crede¡i cå se va întâmpla?

- Noi l-am aten¡ionat pe Vaida Bela cå nu are sprijinul Comisiei tehnice din ANZ ca så facå acest lucru, iar comisia a dat un aviz negativ la înfiin¡area unor noi societå¡i de ameliorare. Am contestat decizia ¿i toate actele administrative pe care le-a semnat. Instan¡a va analiza ¿i se va pronun¡a, dar am 99,99% convingerea cå va desfiin¡a decizia de recunoa¿tere a noilor societå¡i de ameliorare. Pe 15 decembrie, este termenul pânå la care se depun cererile pentru subven¡iile pe anul 2021 pentru COP ¿i RG. Din calculele noastre, 4.000 de fermieri vor råmâne pe dinafarå. - Vi-i ridica¡i pe to¡i în cap?

- Nu am nimic de pierdut. Am construit aceastå activitate fårå så am interese financiare. Am vrut så fim independen¡i de BVN Mure¿, care e construit de fermierii germani. Avem o listå de 10 tauri de-ai lor cu semne de întrebare. Sta¡iunile din Arad ¿i din Ia¿i au dat în scris cå au folosit acei tauri, dar un laborator interna¡ional a demonstrat contrariul. Cei afla¡i în cârdå¿ie nu vor så vadå adevårul din cauza intereselor comerciale. - Adversarii dvs. sus¡in cå se poate admite apari¡ia mai multor cår¡i de raså, eventual pe regiuni.

- Ne opunem, cu urmåtoarele argumente: legisla¡ia europeanå, opinia Academiei de ªtiin¡e Agricole, conform cåreia nu putem avea mai mult de o carte de raså, în urma genotipårii. În sec¡iunea principalå, existå 3.000 de vaci raså purå, iar în tot registrul genealogic avem 190.000 de capete. Orice lucrare ¿tiin¡ificå aratå cå este nevoie de minim 2.000 de vaci de raså purå ca så porne¿ti un program de ameliorare. Azi avem deja 3 cår¡i de raså. Asta înseamnå 1.000 de capete la fiecare societate de ameliorare. Profitul Agricol 47/2020

CRE{TEREA ANIMALELOR

Asocia]ia de la Mure[ ]ine Carte de Ras\ pentru B\l]at\ Româneasc\ Asocia¡ia din Mure¿ a primit din partea Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie dreptul så de¡inå o carte de raså pentru Bål¡atå Româneascå ¿i aprobarea pentru programul de ameliorare. “Fermierii au cerut în cor: «Vrem måsuri pentru îmbunåtå¡irea ugerului, vrem animale profitabile» ¿i atunci ei pot interveni cu infuzie de tauri din rasa Red Holstein sau cu Montbeliard. Este vorba de solicitårile unor profesioni¿ti pentru fermele lor. Eu am fost în Germania ¿i nu am våzut nicåieri Bål¡atå Germanå fårå infuzie de Red Holstein. A¿a se explicå de ce au ajuns ei la peste 30 de litri pe zi la vaca Bål¡atå cu ro¿u”, declarå Iacob Boca. Asocia¡ia va continua controlul oficial al performan¡elor, va depista vacile candidate la titlul de mame de tauri ¿i va

Profitul Agricol 47/2020

testa apoi tåura¿i la Semtest BVN Mure¿. “Noi am vrea ca fermierii så fie motiva¡i. Vom semna un protocol cu Semtest BVN Mure¿ pentru testarea tåura¿ilor. Fermierii trebuie så facå inseminårile pe care le doresc în fermele lor, inclusiv cu Red Holstein. Dacå nu ob¡ii måcar 28 de litri de la o vacå pe zi, nu ai o fermå bunå”, spune Iacob Boca. El afirmå cå ACVBR-Sim i-ar fi determinat pe crescåtori så accepte inseminarea a 30% din efective cu material de la tåura¿i afla¡i în testare. “Nu este admisibil a¿a ceva. Limita maximå este de 10% din efectivele de vaci dintr-o fermå”. Må gândesc uneori ce s-ar întâmpla dacå to¡i fermierii din România ¿i-ar tå-

Iacob Boca,

pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de Bovine

ia toate vacile. Sigur, ar primi subven¡ii ¿apte ani, cå ¡ara “este suveranå”, dar oare ce-ar zice Comisia Europeanå?

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cresc\torii pot s\-[i taie toate vacile. Vor primi subven]ii înc\ 7 ani! ¥n exerci¡iul financiar 2021-2027 fermierii vor putea primi subven¡ia pe cap de vitå chiar dacå nu mai au picior de vacå în grajd. Anul de referin¡å este 2018. Prin urmare, pot så taie lini¿ti¡i toate vacile cå banii vor veni oricum. Cei care ¿i-au crescut efectivele în ultimii ani vor primi subven¡ii numai pentru vacile pe care le aveau la 31 decembrie 2018. Adrian Pintea, directorul general APIA, a anun¡at cå “pentru urmåtorul exerci¡iu financiar 2021-2027, noul an de referin¡å va fi 2018. Pentru o perioadå de 7 ani, aceasta este data de referin¡å. Lucru foarte bun cå s-a modificat, s-a actualizat, s-a adus mai aproape, så spun a¿a, data de referin¡å ¿i lucru bun cå, încå 7 ani de zile, este permis så acordåm acele ANT-uri, ajutoare na¡ionale tranzitorii, despre care se spunea cå în viitorul exerci¡iu nu va mai fi posibil”. Numero¿i fermieri au reac¡ionat, cu argumentul cå data de referin¡å pentru acordarea subven¡iilor pe cap de vitå este o absurditate. Dacå se poate acorda subven¡ia oierilor pentru efectivele concrete de animale din fiecare an, de ce nu se procedeazå la fel ¿i pentru crescåtorii de vaci? Cumva oile se numårå mai u¿or decât vacile?

Mircea Dumitru, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci “Bål¡atå Româneascå”, tip Simmental, este nemul¡umit de aceastå måsurå anun¡atå de Ministerul Agriculturii. 38

“Este o tâmpenie, mai pe române¿te. Ei bat monedå pe faptul cå aceastå legisla¡ie europeanå ne obligå så ne aliniem. Este un mare råu. Se diminueazå sumele la acela¿i plafon din 2018. Cum så primeascå subven¡ii cel care nu mai are vaci? Cei care fac comer¡ cu animale vii sunt principalii beneficiari. Dacå aveau un efectiv mare de animale în 2018 înainte så le exporte, pot primi bani timp de 7 ani. Am avut un caz aici la noi. Lua peste un milion de euro subven¡ie ¿i el nu mai avea niciun animal. Este o mare prostie ¿i nu ¿tiu cum se poate rezolva. Parcå ar fi pu¿i de cineva så facå råu, iar nu bine pentru zootehnia noastrå”. ACVBR-Sim trimite în continuare tauri la Semtest Craiova. “I-am dat în judecatå pentru anularea ordinului ilegal, prin care au atribuit noi cår¡i de raså pentru Bål¡ata Româneascå”, spune Mircea Dumitru.

Gheorghe Florea, secretarul Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România ¿i pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine Prahova, nu în¡elege nici el de ce au ales ca termen de referin¡å anul 2018. “2014 a fost începutul Politicii Agricole Comune. Dar 2018 ce semnifica¡ie are aici? Nu explicå nimeni. De ce nu au ales anul 2020 sau 2021? De ce nu procedeazå cu vacile ca în cazul oilor? Nu a¿a încurajåm cre¿terea efectivelor. Putem presupune cå este o hotårâre cu dedica¡ie: probabil cå unii ¿tiau când va fi data de referin¡å, au adunat animale atunci, le-au numårat cei de la APIA ¿i primesc bani 7 ani. La toate întrunirile am cerut så se ia ca datå de referin¡å o zi din anul de spri-

jin. Cå este 1 ianuarie sau 1 februarie în fiecare an. Ca la oi. Este o escrocherie! Cunosc cazuri de acest gen prin Delta Dunårii. Când se stabile¿te data de referin¡å, ei ¿tiu: adunå repede animale, dupå care apoi nu le mai ¡in. Sprijinul pe cap de animal se acordå pentru un numår nelimitat de capete, nu e ca sprijinul cuplat zootehnic. Dacå ai 10.000 de vaci, pentru 10.000 prime¿ti banii.”

Aurel Placinschi de la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, dezaprobå ¿i el aceastå practicå jenantå. “Nu-mi dau seama de ce au ales anul 2018 ca reper, este o logicå pe care nu o în¡elegem. De ce nu se plåtesc subven¡iile pe facturi? De ce nu se dau subven¡iile ca la oi? Ne putem gândi la orice...” A încheiat anul 2020 “cu mari provocåri” ¿i, de aceea, i se pare deplasatå chestiunea cu data de referin¡å la vaci.

Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine ¿i coordonatorul Cooperativei “ªåuli¡a Mihe¿” din jude¡ul Mure¿, crede cå a fost inspiratå alegerea anului 2018 ca datå de referin¡å pentru subven¡ia pe cap de vitå. “Eu cred cå nu-i råu. I-a luat pe unii prin surprindere astfel încât så nu mai facå ¿mecherii. În 2018 erau oricum ni¿te efective mai mari ca så-¿i primeascå fermierii banii. Eu pierd a¿a subven¡ia pentru vreo 30 de vaci pe care nu le aveam în 2018.” El apreciazå cå nu este normal ca fermierii care ¿i-au vândut vacile så primeascå în continuare subven¡ie pe vacile-fantomå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2020

MA{INI & UTILAJE Retrospectiva anului 2020

Solu]ii, nu lacrimi Acest an a fost unul plin de provocåri pentru importatorii de ma¿ini agricole. De parcå pandemia nu ar fi fost de ajuns, seceta a fost o altå urgie care a afectat grav afacerile din domeniul agricol. Dar dealerii de ma¿ini ¿i utilaje au adoptat principiul “Solu¡ii, nu lacrimi”, iar dupå acel “upercut” primit dupå instituirea în primåvarå a carantinei generale s-au dezmeticit rapid, au cåutat ¿i au gåsit solu¡ii viabile pentru continuarea activitå¡ii ¿i dezvoltarea afacerilor, chiar ¿i în chinuitoarele condi¡ii impuse de starea de urgen¡å.

sfâr¿it de an, Profitul Agricol a luat “pulsul” companiilor care importå ma¿ini ¿i utilaje agricole, vrând så afle de la dealeri care au fost principalele provocåri ale anului 2020. Reprezentan¡ii companiilor din domeniu ne-au împårtå¿it îngrijorårile lor, situa¡iile de crizå prin care au trecut ¿i ne-au povestit ¿i despre ce a mers mai pu¡in bine, dar ¿i ceea ce a mers bine ¿i chiar foarte bine în anumite cazuri. NHR Agropartners, de exemplu, a continuat strategia de dezvoltare ¿i a oferit solu¡ii viabile pentru fiecare client în parte. Reprezentan¡ii NHR Agropartners spun cå anul 2020 a fost un an extrem

de dificil pentru fermieri. Seceta extremå din anumite zone, înghe¡ul, inunda¡iile, culminând cu situa¡ia creatå de pandemie au fost condi¡ii care au creat un cadru de incertitudine ¿i dificultate fermierilor. Chiar ¿i în zonele mai pu¡in afectate produc¡iile au fost mai mici decât cele obi¿nuite, iar în astfel de momente, conducerea unei afaceri se caracterizeazå mai degrabå printr-o conservare a resurselor ¿i mai pu¡in prin investi¡ii agresive ¿i expansiune.

Anamaria Damian, director general NHR Agropartners, ne-a mårturisit cå e greu de discutat de cifre în condi¡iile pandemiei. “Credem cå în aceste momente pierderile financiare sunt mult mai pu¡in importante decât aspectul uman ¿i ne dorim ca acest virus så î¿i piardå puterea cât de curând ¿i så ne întoarcem

la o via¡å normalå, în care aten¡ia så poatå fi din nou puså pe îmbunåtå¡irea perfoman¡ei ¿i a calitå¡ii serviciilor ¿i produselor. “ Apetitul de achizi¡ii tehnice a fost mai redus fa¡å de anul trecut, iar acest lucru s-a observat la nivelul întregii pie¡e de ma¿ini agricole din România. În aceste condi¡ii, dealerii nu au putut face altceva decât så se punå la dispozi¡ia fermierilor ¿i så råspundå cererilor acestora. NHR Agropartners a mårit perioada de garan¡ie la combine ¿i la majoritatea tractoarelor, a efectuat împreunå cu producåtorii în presezon campanii gratuite de verificare ¿i îmbunåtå¡ire a unor solu¡ii tehnice la ma¿inile deja vândute în ultimii ani ¿i a asigurat cu prioritate piesele de schimb necesare în timpul campaniilor. În plus, au asigurat ¿i utilaje de înlocuire, în cazul unor repara¡ii de lungå duratå atât la tractoare, cât ¿i la combine.

Investi¡iile continuå NHR Agropartners va continua investi¡iile în filiale noi, în personal ¿i în instruirea acestuia, în dotåri. Recent, compania a demarat construc¡ia unei noi filiale la Ovidiu, Constan¡a, care så o înlocuiascå pe cea existentå în zonå. Noua unitate este de a¿teptat så devinå opera¡ionalå în a doua parte a anului viitor. “Nu ne vom opri aici. Vom respecta promisiunile fåcute nouå ¿i clien¡ilor no¿tri de a acoperi mai bine întregul teritoriu al ¡årii, de a fi mai aproape de clien¡i ¿i så cre¿tem calitatea personalului ¿i nivelul de pregåtire al acestuia”.

Diversificarea portofoliului În plus, compania a påstrat colaborarea cu to¡i partenerii externi ¿i a diversificat portofoliul de produse, oferind ma¿ini noi de la furnizorii tradi¡ionali. Printre noile produse din portofoliul NHR Agropartners se numårå tractoarele SAME Dorado Natural de 80 ¿i 100 CP, tractoarele Deutz-Fahr din seria 6000 cu transmisie robotizatå RC Shift, noua serie de tractoare DeutzFahr 8285. De asemenea, a fost completatå gama de grape cu discuri Poettinger cu modelele Terradisc cu lå¡ime de lucru de 8 ¿i 10 m ¿i s-a introdus noul cultivaProfitul Agricol 47/2020

MA{INI & UTILAJE

Anamaria Damian, director general NHR Agropartners

tor Terria de la Poettinger, pentru dezmiri¿tit ¿i pentru afânarea adâncå a solului. Au fost modernizate ma¿inile pentru semånat în mulci Terrasem de la 3 la 9 m, cu ¿i fårå fertilizare, sau cele pentru tratamente fitosanitare Alpha de la Hardi. Au fost introduse noile combine de recoltat struguri Gregoire GL 7 ¿i GL 8, inclusiv noul model GL 6.4 de combinå autopropulsatå de recoltat struguri pentru ferme mici ¿i mijlocii, sau noul echipament de stropit în vii cu recuperarea surplusului de solu¡ie, Ecoprotect L3, montat pe o combinå de struguri. “Cu majoritatea dintre ele am fåcut ¿i o serie de demonstra¡ii în câmp. Totodatå, am extins colaborarea ¿i cu furnizori noi. Am extins, de exemplu, gama de utilaje ¿i instala¡ii pentru irigat, prin începerea colaborårii cu încå un furnizor de astfel de echipamente, Marani, pe lângå tradi¡ionalul Beinlich”, a spus Anamaria Damian. În plus, toate motoarele tractoarelor din portofoliu respectå norma de poluare Tier 5, iar la gama de utilaje JCB au fost introduse mai multe ma¿ini ac¡ionate electric, inclusiv un încårcåtor cu bra¡ telescopic JCB electric.

Cerere pentru tractoare de 100 CP A continuat cererea de utiaje ¿i de tractoare din toate gamele de puteri, dar mai mult în jurul puterii de 100 CP, în general achizi¡ionate direct, fårå proiecte pe fonduri europene, mai ales în zonele mai pu¡in afectate de secetå, înså au fost cåutate ¿i cele de peste 150-300 CP. La încårcåtoare cu bra¡ telescopic s-au vândut utilaje din toate modelele. De asemenea, au fost mai cåutate ma¿inile cu productivitate mare, echipamente combinate pentru efectuarea mai multor lucråri într-o singurå trecere, semånåtorile în mulci sau cultivatoarele pentru pregåtirea terenului fårå råsturnarea brazdei. Tot mai mul¡i fermieri sunt deschi¿i la aplicarea de tehnologii care så asigure acumularea ¿i conservarea apei în sol.

Fermierii vor sprijin pentru iriga¡ii Unii politicieni au promis în campania electoralå cå au în vedere sprijinirea agriculturii prin programe tip “Rabla pentru utilaje agricole”, cum a fost cel ini¡iat ¿i încheiat în 2012. NHR Agropartners considerå cå orice program care are ca scop înnoirea parcului de utilaje poate fi benefic pentru dezvoltarea agriculturii ¿i protejarea mediului, dar cei mai în måsurå så afirme care este exact nevoia lor de înnoire sunt tot fermierii. Un program prin care accesul la tehnologie så fie mai facil, în condi¡ii de birocra¡ie reduså, poate avea rezultate pozitive, dacå se bazeazå pe nevoile reale ale celor care lucreazå efectiv påmântul. “Din discu¡iile noastre cu fermierii, la acest moment, se considerå ca prioritate sistemele de iriga¡ii. Implicarea mai activå a autoritå¡ilor în acest domeniu poate determina o evolu¡ie favorabilå ¿i o stabilizare a recoltelor, pentru a nu depinde într-o måsurå absolutå de condi¡iile meteorologice”, a spus Anamaria Damian. Arpad DOBRE

Industria europeanå de ma¿ini agricole este optimistå “Råsfoind” informa¡iile agricole cu surse de încredere, am constatat un real optimism fa¡å de viitor din partea Asocia¡iei Industriei Europene de Ma¿ini Agricole - CEMA. Aceasta reune¿te peste 7.000 de producåtori mici, mijlocii ¿i mari din Europa, ce produc cu cei aproximativ 150.000 de angaja¡i permanen¡i peste 450 de tipuri de utilaje agricole ¿i au o cifrå de afaceri cumulatå ce depå¿e¿te 40 de miliarde de euro. Un “barometru” publicat luna trecutå de CEMA relevå cå indexul climatului de afaceri din industrie este în cre¿tere cu 14 puncte fa¡å de anul trecut, când a înregistrat o primå tendin¡å pozitivå fa¡å de anii preceden¡i. De asemenea, producåtorii nu mai resimt efectele niciunei restric¡ii cauzate de pandemie, iar o bunå parte din industrie ¿i-a consolidat cifrele de afaceri ¿i are a¿teptåri de cre¿tere în urmåtoarele luni. Totu¿i, tendin¡a se men¡ine negativå pentru acest an, comparativ cu anul trecut, pentru echipamente pentru paji¿ti, grådini ¿i opera¡iuni municipale, în vreme ce utilajele pentru zootehnie au intrat pe minus, dupå câteva luni de cre¿tere în acest an. Revenind la “barometrul” CEMA, 35% dintre producåtori se a¿teaptå în urmåtoarea perioadå la rezultate bune ¿i foarte bune, 51% considerå cå vor fi satisfåcåtoare, în vreme ce 15% se tem de rezultate proaste sau chiar foarte proaste. Referitor la cifrele de afaceri, 31% dintre producåtori se a¿teaptå la cre¿teri, 47% considerå cå vor råmâne neschimbate, iar 22% estimeazå scåderi. Pe de altå parte, optimismul se manifestå ¿i în ceea ce prive¿te numårul de personal: 79% vor påstra actualii angaja¡i permanen¡i, 15% au în vedere noi angajåri ¿i doar 5% se gândesc la reducerea personalului din companii.

MA{INI & UTILAJE

Dicor Land ofer\ o gam\ larg\ de utilaje de desz\pezire A venit iarna, iar fermierii ¿i autoritå¡ile locale au nevoie de echipamente ¿i utilaje pentru deszåpezire. Dicor Land vine în întâmpinarea cerin¡elor lor cu o gamå variatå de utilaje Pronar: såråri¡e, pluguri ¿i freze de zåpadå, precum ¿i perii pentru îndepårtarea zåpezii.

Såråri¡e cu dotåri fiabile Ma¿inile tractate de împrå¿tiat sare ¿i nisip (såråri¡ele) produse de compania polonezå Pronar sunt puse în mi¿care de sistemul hidraulic al tractorului. Cuva de încårcare este întåritå cu grilå de stabilizare internå ¿i profile laterale speciale ¿i este prevåzutå cu o sitå care împiedicå påtrunderea materialului întårit sau a pietrelor în cutia de încårcare. Reglarea lå¡imii de lucru ¿i a vitezei curelei de transmisie ajutå la controlul precis al parametrilor de împrå¿tierea a materialului antiderapant. Pre¡ul pentru configura¡ia standard al acestui utilaj este de 11.606 euro + TVA. 42

Pluguri de zåpadå pentru orice suprafe¡e Plugurile de zåpadå Pronar PUV2600M, 2800M, 3000M ¿i 3300M au o construc¡ie ¿i o gamå largå de lå¡imi de lucru ¿i reprezintå solu¡ia optimå pentru îndepårtarea zåpezii de pe alei, parcåri, pasarele ¿i alte suprafe¡e. Forma specialå a modelului ¿i construc¡ia robustå asigurå o deszåpezire fårå cusur. Posibilitatea de a schimba pozi¡ia de lucru a acestor pluguri permite manevrarea lor în locuri înguste. Pre¡urile acestei game pluguri sunt cuprinse între 3.303 euro ¿i 4.197 euro + TVA.

Freze de zåpadå Dicor Land are în portofoliu freze de zåpadå Pronar atât cu transmisie de la priza de putere a tractorului (OW 2.4M), cât ¿i cu ac¡ionare hidralulicå (OW 2.4H). Aceste utilaje îndepårteazå zåpada ¿i ghea¡a de pe drum sau de pe alte suprafe¡e ¿i împrå¿tie zåpada pe o distan¡å cuprinså între 5 ¿i 30 de metri. Este disponibilå ¿i versiunea extinså a jgheabului care permite aruncarea zå-

pezii direct în remorcå. Freza de zåpadå OW 2.4, de exemplu, poate fi ata¿atå prin sistemul de prindere în 3 puncte din fa¡a sau din spatele tractorului. Jgheabul de refulare are unghiul de refulare ajustat hidraulic, la fel ¿i distan¡a de aruncare. Lama ¿i glisierele sunt fabricate din o¡el hardox.

Perii municipale Dicor Land are în portofoliu ¿i periile municipale Agata ZM1250 / ZM1400 / ZM1600 / ZM2000, proiectate pentru a men¡ine curå¡enia cåilor de comunica¡ii, a pie¡elor, a parcårilor auto ¿i a suprafe¡elor drumurilor pavate, precum ¿i a trotuarelor. Modalitatea de prindere a acestor echipamente permite lucrul cu tractoare, buldoexcavatoare, stivuitoare ¿i încårcåtoare frontale. În sezonul de iarnå periile pot fi folosite ¿i pentru îndepårtarea zåpezii ¿i sunt foarte utile ¿i la curå¡area ¿oselei de nisip rezidual dea lungul bordurilor. Sistemul op¡ional de aspersoare reduce emisiile de praf ¿i permite colectarea murdåriei din lateral. Arpad DOBRE Profitul Agricol 47/2020

INFORMA}II Rusia interzice importul de ro¿ii din Azerbaidjan Autoritå¡ile ruse au interzis importurile de ro¿ii din Azerbaidjan, motivul invocat fiind prezen¡a unor urme de pesticide toxice. Måsura va fi aplicatå înså chiar din ziua în care azerii organizeazå o mare paradå militarå, pentru a sårbåtori victoria împotriva Armeniei în conflictul din Nagorno-Karabagh. Rusia i-a sus¡inut neoficial pe armeni ¿i le-a livrat cantitå¡i importante de armament, a¿a cå decizia este probabil o ripostå a Kremlinului în plan economic. Ro¿iile sunt al doilea cel mai important produs de export azer în Rusia. Fran¡a îi încurajeazå pe fermieri så renun¡e la glifosat Ministerul francez al agriculturii a anun¡at cå fermierii care nu mai folosesc glifosat vor beneficia de o reducere temporarå de taxe în valoare de 2.500 de euro. În plus, fermierii care produc alimente organice sau cultivå plante cu un impact pozitiv asupra mediului înconjuråtor vor plåti ¿i ei taxe mai mici. Autoritå¡ile vor investi 80 de milioane de euro într-un fond care så-i ajute pe agricultorii care vor så renun¡e la glifosat så-¿i converteascå echipamentele ¿i utilajele. Decizia de interzicere totalå a acestui pesticid în Fran¡a ar putea fi anun¡atå în curând. India oferå mai noi concesii fermierilor Guvernul indian este dispus så facå noi concesii în negocierile cu fermierii care au organizat proteste masive în capitala Delhi, dupå ce primele discu¡ii s-au încheiat fårå nici un rezultat. Autoritå¡ile spun cå sistemul de achizi¡ii al produselor agricole de cåtre stat la pre¡uri fixe va fi men¡inut, iar centrele private de achizi¡ii vor fi supravegheate strict ¿i vor plåti acelea¿i taxe ca ¿i cele de stat. Concesiile sunt considerate înså insuficiente de cåtre fermieri, care solicitå în continuare abrogarea întregului pachet de legi care liberalizeazå agricultura indianå. 44

EXTERNE Rusia ar vrea o tax\ pentru exporturile de cereale Rusia ar putea impune o taxå pentru exporturile de cereale în perioada februarie-iunie 2021. Decizia este motivatå de faptul cå pre¿edintele Vladimir Putin i-a criticat pe politicieni ¿i pe oamenii de afaceri din domeniu pentru cre¿terea pre¡urilor la pâine, fåinå, zahår ¿i ulei. El i-a cerut premierului Mihail Mishustin så ia måsuri de urgen¡å. “Trebuie så ac¡ionåm în mod concret pentru a stabiliza eficient pre¡urile produselor care sunt importante pentru popula¡ie, a¿a cum am fost instrui¡i de cåtre ¿eful statului”, a declarat Mishustin în timpul unei ¿edin¡e de guvern. “Le cer producåtorilor, managerilor

de magazine ¿i, desigur, exportatorilor så nu profite pe seama cetå¡enilor”, a adåugat premierul rus. Recolta de cereale din Rusia a fost foarte bunå în acest an, înså pre¡urile alimentelor au crescut. Pentru a le stabiliza, ministerul agriculturii a propus impunerea unei cote de export de 17,5 milioane de tone pânå în luna iunie a anului viitor. Nu a fost luatå încå o decizie definitivå cu privire la aceastå cotå sau la o posibilå taxå de export. Guvernul ar putea taxa ¿i exporturile de ulei de floarea-soarelui, dacå pre¡urile nu scad pânå la sfâr¿itul lunii. O altå op¡iune este impunerea de pre¡uri maxime de vânzare pentru ulei ¿i zahår.

Gripa aviar\ face ravagii în Japonia Gripa aviarå continuå så se råspândeascå în Japonia ¿i existå acum focare confirmate de infec¡ie în 20% din prefecturile din ¡arå. Autoritå¡ile au hotårât så ia måsuri extrem de stricte dupå descoperirea virusului la o fermå de dimensiuni mari din ora¿ul Mimasaka, unde to¡i cei 640.000 de pui vor fi sacrifica¡i. Guvernul a trimis unitå¡i militare în regiune ¿i a impus o zonå de carantinå pe o razå de 10 kilometri în jurul focarului. Virusul a fost confirmat pânå acum în 9 din cele 47 prefecturi din Japonia ¿i continuå så se extindå, de¿i au fost sacrificate deja peste 6 milioane de påsåri. Primul focar a fost descoperit luna trecutå la o fermå din regiunea Kagawa.

Conform ultimelor date oficiale, Japonia are în total 138 de milioane de pui la fermele din ¡arå.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 47/2020

OPINIE

Pune pandemia în pericol securitatea alimentar\ mondial\? dr. ing. Daniel BOT|NOIU

S-a

împlinit un an de la descoperirea virusului Sars Cov-2, care a dus la pandemia actualå. Aståzi ¿tim sigur cå ne amenin¡å modul de via¡å, dar ¿i mijloacele de trai. Aceastå epidemie creeazå o problemå mondialå ¿i trebuie luate måsuri imediate pentru a se evita o crizå alimentarå cu consecin¡e pe termen lung pentru milioane de copii ¿i adul¡i. Pierderea veniturilor, lipsa de fonduri pentru investi¡ii, cre¿terea pre¡ului alimentelor fac ca accesul la hranå så fie limitat. În statele unde insecuritatea alimentarå era prezentå aceste probleme se vor agrava, cåci se pune în pericol produc¡ia de alimente la nivel global. Recesiunea economicå produså de pandemie a fåcut ca numårul celor care suferå din cauza lipsei de alimente så fie mai mare cu peste 132 milioane de persoane. Acestea se adaugå la cele 650 milioane de persoane care se gåseau în aceastå situa¡ie înainte de pandemie ¿i celor 135 milioane de persoane aflate într-o situa¡ie gravå ¿i în imposibilitatea de a-¿i procura alimentele. Aproape un miliard de persoane au nevoie de ajutoare umanitare de urgen¡å. Foametea sau subnutri¡ia cronicå face imposibilå satisfacerea nevoilor alimentare, altfel spus consumatorul nu are suficiente calorii pentru men¡inerea unei vie¡i normale ¿i active pentru o perioadå prelungitå. Repercusiunile pe termen lung pentru aceste persoane fac imposibil de aplicat ¿i de atins obiectivul mondial denumit foamete zero. Este cunoscut fapProfitul Agricol 47/2020

tul cå este suficientå hranå la nivel mondial, dar în continuare un numår mare de persoane suferå din cauza foametei. Sistemul alimentar mondial este în suferin¡å, ca atare pandemia a agravat situa¡ia. Conform datelor furnizate de Banca Mondialå, problemele economice mondiale vor face ca peste 100 milioane de oameni så ajungå la limita såråciei extreme.

andemia riscå så arunce economiile na¡ionale în recesiune. Astfel, statele trebuie så ia måsuri de urgen¡å destinate atenuårii repercusiunilor pe termen lung în cazul sistemului alimentar ¿i måsuri de men¡inere a securitå¡ii alimentare. Trebuie så contracaråm efectele negative ale pandemiei sau ale crizelor aflate în desfå¿urare: conflicte, catastrofe naturale, schimbåri climatice, dåunåtori sau boli la animale, deoarece acestea plaseazå sistemul alimentar în situa¡ie de stres ¿i contribuie la insecuritatea alimentarå în lume. Este de recomandat pentru a evita criza alimentarå: så protejåm persoanele cele mai vulnerabile, men¡inerea ¿i func¡ionarea lan¡ului alimentar de aprovizionare la nivel global, protejarea ¿i cre¿terea produc¡iei alimentare pe cât este posibil, reconstruirea sistemului alimentar mai eficace ¿i mult mai rezistent la riscuri.

aportul privind securitatea alimentarå a statelor lumii, întocmit de Organiza¡ia Na¡iunilor Unite, eviden¡iazå faptul cå în 2020 un miliard de persoane nu pot avea o alimenta¡ie corectå. Nici o regiune din lume nu este feritå ¿i pandemia a produs dezechilibre alimentare majore.

Spre exemplu, în Sudan în perioada iulie - septembrie 2020, peste 9,7 milioane de persoane au ajuns la pragul maxim al såråciei, acestea adåugânduse la cele deja existente, situa¡ie nemaiîntâlnitå în ¡arå pânå acum. În Somalia popula¡ia care suferå de foame s-a triplat dupå apari¡ia efectelor Covid-19. În Afganistan de la apari¡ia pandemiei numårul persoanelor care suferå de foame a ajuns la 13,3 milioane.

altå situa¡ie este cea a statelor care depind de exporturile lor de produse de bazå: mårfuri alimentare, materii prime sau combustibil, acestea fiind confruntate cu reducerea cererilor venite din partea statelor dezvoltate ¿i, ca atare, efectul economic este vizibil. Statele africane sunt în imposibilitatea de a exporta petrolul sau bumbacul, iar veniturile lor na¡ionale sunt diminuate. Situa¡ia fiind cu mult accentuatå în cazul statelor mici sau al teritoriilor insulare, unde activitå¡ile turistice, ce reprezentau sursa lor principalå de venituri, au fost închise, ceea ce este un dezastru, mai ales în lipsa unui vaccin sau tratament eficace.

alt grup vulnerabil este al producåtorilor agricoli ¿i în special al celor mici. Ace¿tia nu vor putea så-¿i vândå produsele (pie¡ele fiind închise din cauza pandemiei) ¿i så¿i cumpere astfel inputurile pentru continuarea activitå¡ilor lor. Cre¿terea pre¡urilor mårfurilor alimentare ¿i puterea de cumpårare reduså nu fac decât så complice situa¡ia lor. În legumiculturå sau cre¿terea animalelor situa¡ia este mult mai complicatå. Copiii nu mai pot beneficia de ajutoarele alimentare ¿colare ¿i ca uuu 45

OPINIE atare mul¡i dintre ei nu vor mai avea acces la programele publice de protec¡ie socialå ¿i de asigurare împotriva bolilor. Se ¿tie cå peste 20% din necesarul de proteinå animalå în statele sårace este adus de pe¿te, iar în cele dezvoltate cca 50%, pe¿tele fiind produsul alimentar cel mai frecvent cumpårat în lume. Astfel, pescarii vor suferi din ce în ce mai mult, securitatea alimentarå ¿i comer¡ul vor fi afectate mai ales în statele în care sectorul de pescuit este unul important în economia na¡ionalå. Filiera de aprovizionare alimentarå este o re¡ea complexå compuså din diver¿i actori: producåtori, depozitari, furnizori de inputuri pentru agriculturå sau pescuit, procesatori, transportatori, comercian¡i ¿i consumatori.

începutul crizei, lan¡ul de aprovizionare alimentarå a fost supus tensiunilor deoarece multe state au adoptat måsuri de restric¡ie la frontierå în ce prive¿te mi¿carea per-

soanelor sau a bunurilor. Astfel, riscul mare nu a fost lipsa disponibilitå¡ii alimentelor, ci accesibilitatea la acestea. Unele state au limitat exporturile de produse alimentare, ceea ce a agravat situa¡ia ¿i mai mult. Aceste måsuri protec¡ioniste au fost luate în parte pentru a evita cre¿terea pre¡urilor alimentelor pe pia¡a internå. Astfel, moneda na¡ionalå s-a degradat, devenind mult mai avantajos så expor¡i decât så vinzi pe pia¡a internå. Infla¡ia pre¡ului produselor alimentare a crescut rapid, cu consecin¡e grele, cu probleme sociale ¿i politice, având ca efect totodatå såråcirea popula¡iei. Din fericire, excesul de protec¡ionism nu a durat mult, astfel cå aprovizionarea cu alimente la nivel mondial este stabilå pentru moment. Scåderea produc¡iei alimentare poate produce grave consecin¡e ofertei alimentare mondiale. Dacå suprafe¡ele semånate vor fi diminuate, atunci ¿i recolta va scådea, cu consecin¡e asupra veniturilor agricultorilor.

Problemele din sectorul HORECA au afectat veniturile agricultorilor ¿i pescarilor din lumea întreagå. În anul 2020 produc¡ia mondialå de carne a scåzut cu 1,7% ca urmare a bolilor, perturbårii pie¡elor ¿i secetei. În India, produc¡ia de creve¡i de crescåtorie a scåzut cu 40% în acest an. Cererea mondialå de creve¡i congela¡i a fost drastic diminuatå, iar cererea de somon a scåzut cu 15% în medie în 2020. Iulie 2020 a fost a doua lunå cu cre¿tere a mårfurilor alimentare, ca urmare a cre¿terii pre¡ului uleiurilor vegetale ¿i produselor lactate. Pre¡ul cårnii ¿i orezului a continuat så scadå. În ¡årile subdezvoltate aflate în crizå, pre¡ul pe pie¡ele locale a continuat så creascå, ceea ce eviden¡iazå problemele de logisticå sau dificultå¡i de a realiza importuri. În Afganistan pre¡ul produselor alimentare a crescut cu 20% în luna iunie 2020, în Yemen cu 35%, în Siria cu 40%, iar penuria produselor esen¡iale s-a fåcut cunoscutå încå de la jumåtatea lunii martie.

Profitul Agricol 47/2020

PESCUITUL [i V+N|TOAREA

Pescuit La undi]\,la pe[ti r\pitori dup\ carasde iarn\ ;n prag Schimbårile bru¿te ale vremii au provocat ¿i schimbåri importante în comportamentul diferitelor specii de pe¿ti råpitori cåutate de pescari: ¿tiucå, ¿alåu, biban... Vântul rece ¿i mirosul proaspåt de zåpadå au pus pe¿tii în gardå, iar ace¿tia, fiin¡e cu sânge rece la propriu, s-au pus la adåpost trågându-se prin cotloane, în locuri adânci ¿i ferite. Lacul din amonte - Tâncåbe¿ti 1 fiind scåzut circa 1 m, am våzut pescarii de råpitor pescuind din barcå, grupa¡i oarecum într-o zonå cu apå mai adâncå. Pe lac vântul sufla cu tårie, fåcând frigul mai påtrunzåtor, a¿a cå am preferat så fac un tur al lacului ¿i så încerc så pescuiesc de pe mal acolo unde puteam så ajung u¿or la apå, iar aceasta era ceva mai adâncå pe distan¡a unei lansåri. ªi cu twistere, shad sau vierme, puse pe cârlige offset mari, lestate cu 3-4 g cam cât po¡i så lansezi, mai ales dacå vântul este lateral sau u¿or potrivnic – 25... maxim 30 m? În asemenea locuri, mai ales cå apa era limpede, ¿anse de a da peste apå adâncå ¿i pe¿ti erau în zona depårtatå de mal - peste 10 m, acolo

unde pe¿tii puteau sta ascun¿i lini¿ti¡i. Ajuns în zona de unde se pleca cu barca am întrebat un undi¡ar abia ie¿it de pe apå dacå pescarii din cele 5-6 bårci de pe lac au prins ceva? Råspunsul m-a surprins pu¡in. Au reu¿it så aga¡e câ¡iva pe¿ti, dar cei mai mul¡i din lateral, semn cå ¿alåii, cåci despre ei era vorba, loveau nåluca, încercând så o striveascå de fundul apei, så o alunge din zona controlatå. Am continuat så pescuiesc de pe mal, de¿i în cele mai multe locuri apa scåzutå fåcea ca adâncimea pe 10-15 m de la mal så fie prea micå pentru a avea rezultate. Åsta-i ¿i motivul pentru care am trecut pe dig spre malul celålalt. Aici, în unele locuri, apa era ceva mai adâncå pânå aproape de mal, sau de pontonul pentru crap, cåci Tâncåbe¿ti 1 este un lac de crap ¿i somn. Ca så las twisterul så evolueze mai lent am pus un forfac de jumåtate de metru din fluorocarbon 0,60 mm între vârtejul de la capåtul firului textil, unde era plumbul de 10 g, la cârligul offset pe care era twisterul floating, un shad de 8 cm, maroniu verzui pe spate, portocaliu pe burtå, totul cu sclipici. Tras

prin apå shadul venea la o palmå deasupra fundului, dupå 3-4 manivele, când opream recuperarea, plasticul se ridica bålåbånindu-se, pânå deasupra plumbului, apoi iar... Lângå un plaur plin de stuf, când pe¿ti¿orul era gata så ajungå la capåtul strunei am våzut sclipirea de sågeatå ¿i am sim¡it zvâcul în fir. Mârli¡a î¿i fåcuse treaba, dar la cârlig offset cam greu s-o în¡epi când atacå de dedesubt, dintr-o parte. Nici pe cei din bårci nu i-am våzut prinzând, a¿a cå am luat-o u¿urel ¿i m-am întors la tipul de pe dig. Tocmai prinsese o babu¿cå la undi¡å!

Victor }|RU{

Ziua mârli]elor. Montur\ pentru pescuit la pe[ti[or viu La o lansetå lungå, de 3 m avea în capåtul firului avea un vârtej triplu de care era legat un forfac mono de 50 cm cu plumb de 30 g, iar spre lateral - o strunå de 30cm cu triplu in care a prins babu¿ca, în¡epând-o lângå dorsalå. Pe fir, la vreo 40 cm deasupra vârtejului avea un flotor ca un ou, menit så ¡inå baboiul deasupra fundului. Nu a lansat decât vreo 12 m, unde apa avea peste 1m adâncime... suficient cât så tenteze încå o mârli¡a ... ¿i asta scåpatå! Era mai micå decât aceea scåpatå de mine... Parol!

Profitul Agricol 47/2020

Ciurde ;n mi[care Pe måsurå ce se råce¿te vremea, iar zåpada se a¿terne insistent, în straturi succesive, sålbåticiunile î¿i agonisesc tot mai greu „pâinea cea de toate zilele”. Dacå e så ne referim numai la mistre¡, acesta, de¿i a profitat din plin de roadele toamnei lungi, acumulând rezerve de gråsime pentru zile negre, continuå så exploreze împrejurimile, în cåutare de noi surse de hranå.

bul avantajului confruntårii pe teren propriu. Se dau lupte crâncene, combatan¡ii purtând pânå la moarte semnele teribilelor încle¿tåri în decursul cårora pumnalele necru¡åtoare ale col¡ilor-armå din mandibulå taie adânc în plato¿a potrivnicilor. Pielea lor îmblånitå ¿i întåritå de

Asemenea practicå de furajare consistentå este, într-adevår, eficientå pentru gestionar ¿i pentru cotizan¡ii cu dare de mânå ai asocia¡iei sale, dar prezintå ¿i o nuan¡å de lipså de fairplay fa¡å de fondurile limitrofe, depopulate astfel de mistre¡ii atra¿i de magnetul hranei la discre¡ie, oferite în imediata vecinåtate. Este de la sine în¡eles cå, mânate de foame, ciurdele din împrejurimi se pun de îndatå în mi¿care, concentrându-se

ntensul travaliu presupune consum. Fie cå vie¡uiesc la ¿es ori pe dealuri, unde pådurile sunt dominate de stejar, fie cå sunt legate de fågetele colinelor ¿i ale culmilor submontane, ciurdele se bucurå de anii rodnici în ghindå ¿i jir, adevåratå manå cereascå pentru vietå¡ile codrului, de la gai¡å la urs. Pânå acum, în miez de decembrie, flåmânzii au cules din toate, începând cu gâza måruntå ¿i cu iarba fâne¡elor ¿i terminând cu prada u¿oarå a cuiburilor de påsåri clocitoare pe påmânt ori cu puii nevârstnici, chiar ¿i vi¡ei de cerb. Adesea, au cutreierat nåprasnic culturile de porumb ¿i de cartofi, pometurile ¿i på¿unile aflate la îndemânå, din proximitatea arboretelor, odinioarå mult mai întinse, în dispre¡ fa¡å de opreli¿tile oamenilor. Mobilitatea mistre¡ilor este proverbialå. Oportuni¿ti ca orice vietate, ei î¿i påråsesc la nevoie locurile natale, cårora le råmân fideli atâta timp cât le oferå cele necesare traiului. Excep¡ie fac, la vremea aceasta, vierii puternici, solitari, atra¿i de semnele intrårii în cålduri a scroafelor. Ace¿ti peregrini parcurg distan¡e apreciabile pentru a-¿i atinge scopul, procrea¡ia, în numele cåreia nu precupe¡esc niciun efort, în ciuda oricåror opreli¿ti. Nu dau înapoi nici în fa¡a semenilor de acela¿i calibru ori chiar mai puternici, bå¿tina¿i cu aplomProfitul Agricol 47/2020

timp, rå¿inå ¿i noroi poartå ca un råboj urmele tåmåduite ale luptelor trecute. Ciclic, jirul fågetelor abundå, iar toamna aceasta a fost una månoaså, astfel cå ciurdele s-au mi¿cat continuu în cåutarea hranei preferate la intrarea în iarnå. Unii gestionari de fonduri cinegetice bogate în mistre¡ preîntâmpinå asemenea migra¡ii sezoniere prin administrarea de hranå complementarå, menitå så ¡inå mistre¡ii pe loc, în vederea vânårii lor în limitele cotelor aprobate. Nevrând så-i facå vecinilor cadou de Sårbåtori, ei alimenteazå masiv punctele deja cunoscute de sålbåticiuni cu diverse furaje, îndeosebi cu porumb. ªtiu cel pu¡in un teren din jude¡ul Boto¿ani unde se investesc anual sume considerabile pentru achizi¡ionarea ¿i administrarea a zeci de tone de ¿tiule¡i pentru asigurarea stabilitå¡ii în zonå a porcilor sålbatici. Un camarad, invitat de curând acolo la o partidå de vânåtoare, mi-a mårturisit cå, dupå al ¿aptelea mistre¡ doborât, s-a oprit din tras ¿i a descårcat carabina, considerând cå era deja prea mult.

pe un spa¡iu restrâns, dar ospitalier, potrivit adagiului „Ubi bene, ibi patria”: Zilele trecute, a fost semnalatå apari¡ia în bazinul Argelului a douå cârduri masive de mistre¡i dinspre Breaza, unde lipsesc fågetele båtrâne ¿i compacte. Se pare cå bel¿ugul de jir de peste culmi i-a dislocat din locurile de ba¿tinå ¿i îi va mai ¡ine o vreme pe loc, cel pu¡in pânå la promisele ninsori abundente de la sfâr¿itul lui decembrie. Deja, observa¡iile din teren sunt promi¡åtoare. Cugetând pe tema vagabondajului specific a¿a-numitului „vânat negru”, nu se poate conchide decât cå nåruirea speran¡elor unor camarazi, cum sunt cei din Breaza, reînvie nådejdile altora, în cazul de fa¡å ale noastre, cei ce ne-am consolat, de pildå, la ultima ie¿ire din acest sezon, cu o biatå vulpe nimeritå accidental prin zonå. Poate cå, în preajma Cråciunului, vom zåri ¿i noi pe cåtare måcar… o coadå de mistre¡. Fie el ¿i din Breaza, cåci zåu dacå ne deranjeazå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 16 - 31.12.2020

Constantin Bîrcå 16.12.1975, director adjunct APIA Alina Cre¡u 16.12.1980, director executiv Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România Gheorghe Robule¡ 17.12.1949, pre¿edinte Agromixt Cuza Vodå, Cålåra¿i Anastase Iorgu 17.12.1964, consultant Sharda Cropchem acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director executiv Administra¡ia Na¡ionalå de Meteorologie Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare, MADR Cristian Florin Petcu 23.12.1977, manager regional vânzåri Claas Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Mass Seeds Ioan Platon 30.12.1951, SCP Pomicola Bistri¡a Camelia Lungu 31.12.1968, director Direc¡ia resurse umane APIA Elvira Petrescu 30.12.1969, director general Nufarm

Vorbe, vorbe, vorbe Amintirile sunt asemenea cår¡ilor din biblioteca ta. Cau¡i câte una când nu mai ai nimic nou de citit. Mu¿atisme 50

La mas\ în Banat Mai mul¡i voluntari au luat la pas localitå¡ile rurale din jude¡ul Timi¿ pentru a descoperi ce re¡ete se mai gåtesc în gospodåriile localnicilor ¿i care au poten¡ialul de a fi valorificate de cåtre comunitå¡ile locale. “În ultimii ani am stråbåtut Banatul în lung ¿i în lat ¿i am råmas surprin¿i de diversitatea produselor ¿i bucatelor locale. Pentru a se dezvolta sustenabil pe termen lung, satele bånå¡ene au nevoie så î¿i regåseascå identitatea ¿i så punå în valoare ceea ce au mai bun, iar mâncarea bunå este cu siguran¡å unul dintre aceste lucruri”, a explicat Nicoleta Trifan, coordonatoarea proiectului La maså în Banat. Astfel, documentarea re¡etelor culinare se desfå¿oarå la fa¡a locului, precum ¿i modul în care sunt pregåtite ¿i se dau curs ¿i pove¿tilor care s-au ¡esut în jurul acestor preparate. “De exemplu, ¿tia¡i cå în micul sat Cherestur se mai face rejte¿ sau cå la

Ciacova existå ¿i azi familii care gåtesc sub influen¡a bucåtåriei turce¿ti, iar la Gladna Românå este neîntrecutå o zacuscå de pitonci. Sunt astfel de particularitå¡i în absolut fiecare localitate din Banat, iar noi credem cå ele aduc valoare ¿i atractivitate pentru aceste locuri”, a mai spus Nicoleta Trifan. Din 2021, vor lua la pas localitå¡ile din Cara¿-Severin pentru a descoperi diversitatea bucåtåriei de la ¡arå.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) A marcat goluri celebre pentru Elve¡ia – Aviz de predare; 2) Frumuse¡i de vrajå – Nu are nicio legåturå; 3) Prefix la 9 10 ter¡et – Asta-i de groazå; 4) A sorbi din ochi – Strâns la pungå; 5) A lucra la un combinat; 6) Potole¿te nelini¿tea – Scheletul din vechea caså; 7) Tip de fluieråturi – Scrijelite în lemn! 8) ºinut sub presiune – Jocuri de pietre; 9) Înghi¡it pe nemestecate – Pus la ciorap; 10) Reprezentant al opozi¡iei.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 46/2020 ORIZONTAL: GUTA - ALBUM; URATORI - ZA; RIP - MANIAC; MC - CARUNTE; AERAT - RIAL; N - ERUDIT - A; DATATA - IAR; CIMENTARI; VANE - SITAR; PREAMARITE.

VERTICAL: 1) Scumpå la tårâ¡e ¿i ieftinå la fåinå – Cåzutå din tårie; 2) Omul experien¡elor – Domn al Poloniei; 3) Termen pentru o altå chemare – Prostul invitat la o cafea; 4) Pânzå cu imagini florale – Drama lui Nenea Iancu; 5) A face atmosferå la serviciu; 6) Cuvânt care spune multe – Local francez; 7) Înnegrit la ochi – Plin de sens! 8) Ars în bucåtårie – Baba cu 40 de ho¡i; 9) Luatå în eviden¡å – Nu aduce mângâiere; 10) Formå de organizare. Profitul Agricol 47/2020