revista Profitul Agricol nr. 48, din 18 decembrie 2019 by Profitul Agricol

nr. 48 din 18 decembrie 2019 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

Ministrul liberal a procedat ca un pesedist

www.agrinet.ro anul XXII, nr. 48/2019 Redactor - ¿ef

Cu Petre Daea lucrurile erau clare: agenda se fåcea la moment, iar presa era informatå cel mai adesea post factum. Adrian Oros se declarå “ministru cu agenda transparentå” ¿i î¿i posteazå programul zilei pe pagina de Facebook. Foarte frumos, presa apreciazå transparen¡a! Dar, ce så vezi, ministrul liberal uitå så anun¡e o decizie importantå: vrea så desfiin¡eze Banca de gene de la Buzåu, înfiin¡atå de Petre Daea. Pe ¿est, joi seara, târziu, Oros emite un ordin ¿i îl trimite prin e-mail la Buzåu. Ordinul spune cå este revocat din func¡ia de director Costel Vînåtoru, legumicultor cu har, cel care condusese Sta¡iunea de Cercetare Legumicolå Buzåu. ªi tot ministrul îl trimite la Buzåu, så preia func¡ia lui Vînåtoru, pe Adrian Chesnoiu, directorul AFIR. Pesedi¿tii au sårit ca ar¿i în urma acestei måsuri pur pesediste! Însu¿i Chesnoiu, numit politic la AFIR, se plânge cå nu are ce cåuta la Buzåu. În schimb, liberalii jubileazå: prin expedierea lui Chesnoiu, ministrul a fåcut loc unui om de-al lor la ¿efia unei autoritå¡i ce gestioneazå un purcoi de bani. Vînåtoru a primit vestea cu demnitate preo¡eascå ¿i chiar se declarå mul¡umit cå destituirea nu a întârziat, fiindcå urmau câteva achizi¡ii de milioane de lei. Abia duminicå ministrul explicå public decizia, printr-un comunicat de preså. Cicå existå deja o Bancå de gene func¡ionalå, la Suceava, ¿i nu mai este nevoie de încå una, la Buzåu. Dar apoi expune motivul demiterii lui Vînåtoru: nu a prezentat strategia de dezvoltare a Båncii de gene. Pentru asta l-a trimis cicå pe Chesnoiu acolo, så rezolve problema! Contradic¡ia este evidentå: vrei så desfiin¡ezi institu¡ia, dar te fere¿ti så spui asta ¿i ceri o strategie de dezvoltare de la un politruc pe care vrei så-l îngropi. Dacå tot ce ¿i-a dorit Oros a fost så facå ordine în sector, pornind de la ideea cå nu avem nevoie de douå bånci de gene ¿i logic este så o påstrezi ¿i så o finan¡ezi pe cea func¡ionalå, nu så construie¿ti încå una, de la zero, a e¿uat. Lipsa de transparen¡å ¿i înainte, ¿i dupå luarea deciziei, precum ¿i explica¡iile contradictorii oferite dupå inflamarea spiritelor nu fac decât så alimenteze zvonurile. Se spunea cå Vînåtoru ar fi fost îndepårtat fiindcå s-a opus înstråinårii unor terenuri ale sta¡iunii, cu poten¡ial imobiliar, cåtre ni¿te dezvoltatori cu conexiuni liberale. Evident, o gogori¡å, dar ea ¿i altele vor råmâne, ca ni¿te tinichele pe care le va trage dupå sine domnul Adrian Oros.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Simona-Nicole David 0722 759 442 Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

P.S.: ¥n fruntea demonstran¡ilor pro-Vînåtoru era primarul PSD! Profitul agricol 48/2019

SUMAR Via¡a organiza¡iilor

Evenimentele såptåmânii

Iohannis: banii pentru PAC sunt prea pu¡ini

La Bruxelles, în cadrul Consiliului European, Klaus Iohannis ¿i-a declarat nemul¡umirea fa¡å de propunerea Finlandei pentru bugetul multianual 2021-2027.

Legea Camerelor Agricole a intrat în procedurå de adoptare Adrian Oros la întâlnirea mini¿trilor agriculturii ai UE Ce-i lipse¿te agriculturii?

Via¡a companiilor

Clariant ¿i GETEC au câ¿tigat premiul pentru eficien¡å energeticå BASF investe¿te în ameliorare computerizatå

Cota¡iile principalelor produse agricole 14 pe pie¡ele lumii Actualitatea în jude¡e 18 18

Cre¿terea animalelor

O strategie de combatere ¿i control a pestei porcine africane Medicii veterinari de liberå practicå au fost spectatori la pesta porcinå Cum va evolua pia¡a cårnii de porc pânå în 2030 Radu Timi¿, pre¿edintele ARC: în 2020, pre¡ul cårnii de porc se va tripla

Grajdul de 1 milion de euro

Informa¡ii externe

Pre¿edintele Lituaniei a manifestat alåturi de agricultori 48 Un fermier a descoperit un ora¿ vechi de 5.000 de ani 48 Cel mai complicat ora¿ din lume 48 Agriculturå cu tancul în Siberia 48 Turi¿tii iau cu asalt una dintre cele mai mari ferme 49 NASA continuå så dezvolte agricultura în spa¡iu 49 Cea mai mare fermå de canabis 49 Vacile unei ferme se relaxeazå în realitatea virtualå 49 Magazin

Plafonarea subven¡iilor: ce impact ar putea avea 22

Serv Class a aniversat 20 de ani de activitate 40 Eficien¡å ¿i productivitate cu tractoarele Deutz-Fahr de pânå la 120 CP 42

De la depozitare ¿i comer¡ cu cereale la cire¿e vândute în Olanda 26 Opinii Ce este Ini¡iativa “4 pentru 1000” Hibrizii Pioneer au confirmat produc¡ii frumoase la porumb în Moldova 28 Agricultura de altådatå Sunpower CS, floarea-soarelui mai Mo¿ia lui Mateiu Caragiale aproape de poten¡ialul genetic 30 de la Fundulea

Pre¡uri ¿i pie¡e

Grâul ¿i orzul aratå bine, dar rapi¡a nu a råsårit la timp Vietnamezii refac canalele de iriga¡ii O firmå din SUA este interesatå de cânepa produså la SCDA Lovrin

Culturi vegetale

interviu cu ministrul Nechita-Adrian Oros

Clubul Fermierilor Români la Bruxelles

Cronica unui meci de argumente: agricultori contra apicultori

Ma¿ini agricole

Pe lac, în prag de înghe¡ La ra¡e mari, pe ape mici Caricaturi de Revelion

52 53 54

Evenimentele såptåmânii

Ministerul Agriculturii are un nou secretar general Premierul Ludovic Orban l-a numit secretar general al MADR pe Ionu¡ Cåtålin Nica. Decizia a fost publicatå în Monitorul Oficial. Nica vine din Minister, mai exact din direc¡ia Industriei Alimentare, ¿i va exercita temporar func¡ia de secretar general. Floricel Dima s-a întors la Gala¡i Dupå schimbarea Guvernului, fostul secretar de stat Floricel Dima a revenit pe vechea func¡ie, cea de director executiv al Direc¡iei pentru Agriculturå a jude¡ului Gala¡i.

Iohannis> banii pentru PAC sunt prea pu]ini La Bruxelles, unde a participat la reuniunea liderilor europeni în cadrul Consiliului European, pre¿edintele Klaus Iohannis ¿i-a declarat nemul¡umirea fa¡å de propunerea Finlandei pentru bugetul multianual 2021-2027.

ropunerea nu ne satisface absolut deloc, lipsesc chestiuni esen¡iale, de exemplu, flexibilitatea între fonduri. Banii pentru coeziune sunt prea pu¡ini, pentru Politica Agricolå Comunå, împår¡irea banilor ¿i condi¡ionalitå¡ile, de asemenea, nu ne satisfac. ªti¡i cå politica agricolå ¿i coeziunea sunt extrem de importante pentru noi. În acest sens nu voi agrea sub nicio formå aceastå propunere finlandezå”, a spus Iohannis presei. Întâlnirea ¿efilor de stat europeni s-a încheiat, a¿a cum era de a¿teptat de altfel, fårå o decizie privind bugetul multianual european. Este un subiect sensibil deoarece unele state vestice vor un buget frugal, iar alte state, mai ales esteuropene, un buget mai mare.

“P

Profitul agricol 48/2019

S-a luat înså o decizie importantå. Iohannis a precizat cå bugetul multianual nu va mai fi elaborat de pre¿edin¡ia rotativå a Consiliului UE, ci de cåtre pre¿edin¡ia Consiliului European, în continuare. Recent, pre¿edin¡ia finlandezå a Consiliului UE a prezentat un proiect privind bugetul pentru perioada 20212027 care a nemul¡umit pe toatå lumea. Mai precis, a propus ca bugetul multianual så reprezinte 1,07% din venitul na¡ional brut al statelor membre. Finlanda a ¿i alocat diferit fa¡å de Comisie sumele pentru diverse politici. A propus ca 40% din banii PAC så fie aloca¡i ac¡iunilor de mediu-climå, så se continue convergen¡a plå¡ilor ¿i plafonarea la 100.000 de euro. Dar se pare cå proiectul de buget a trecut în curtea Consiliului European acum. Chiar ¿i pre¿edinta Comisiei Europene dore¿te un buget mai mare, care så facå fa¡å ambi¡iilor de mediu pe care le propune prin recent lansatul Pact Ecologic european. Negocierile continuå a¿adar ¿i, cel mai probabil, o decizie se va lua la începutul anului viitor. O nouå reuniune a Consiliului European e de a¿teptat în februarie. Veronica HUZA

Pre¿edinte nou la ADS Camelia-Maria Procop a fost numitå de ministrul agriculturii Adrian Oros în func¡ia de pre¿edinte al ADS. Ea îl înlocuie¿te pe Bogdan-Gabriel Olteanu, pus în func¡ie la începutul lunii august de cåtre Petre Daea. Dinu Gavrilescu la 80 de ani ¥nainte de a fi ministru (1996-1998), Dinu Gavrilescu a fost director al Institutului de Economie Agrarå al Academiei Române. De aceea, Institutul a ¡inut un momentul aniversar dedicat fostului ministru, Dinu Gavrilescu, la împlinirea a 80 de ani. Vizibil emo¡ionat ¿i cu puteri împu¡inate, sårbåtoritul a mul¡umit destul de scurt. Cei care ¿i-l amintesc pe primul “¡årånist” din fruntea agriculturii, îl ¿tiau ca un bårbat puternic, sportiv, cu vorbele de duh la el. Un nou CEO la Azomure¿ Harri Kiiski va prelua, de anul viitor, pozi¡ia de Chief Executive Officer al Combinatului de Îngrå¿åminte Azomure¿, controlat de grupul Ameropa. El a ocupat pânå acum pozi¡ia de Chief Operating Officer. Mihai Ani¡ei, cel care conduce Azomure¿ din 2012, va deveni Country Manager pentru activitå¡ile Ameropa din România. Azomure¿, cel mai important producåtor de îngrå¿åminte chimice din ¡arå, a fost preluatå de Ameropa în 2012 ¿i a trecut printr-un plan de investi¡ii ¿i modernizare de peste 200 de milioane de euro.

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Legea Camerelor Agricole a intrat în procedur\ de adoptare Cu doar câteva zile înainte de Cråciun, deputatul Alexandru Stånescu (PSD), pre¿edintele Comisiei de Agriculturå, a trimis spre dezbatere ¿i adoptare, în procedurå de urgen¡å, legea Camerelor Agricole. Proiectul va modifica actuala lege, nr. 283/2010. Potrivit ini¡iatorului, Alexandru Stånescu, o nouå lege este necesarå întrucât cea veche nu råspundea cerin¡elor de descentralizare ¿i nici nu a produs efecte juridice. De asemenea, se aratå în expunerea de motive, prin legisla¡ia de pânå acum nu s-au putut asigura sursele financiare necesare din bugetul Ministerului Agriculturii. Dacå trece, prin noua lege Camerele Agricole vor primi între atribu¡ii ¿i înfiin¡area de fonduri mutuale ¿i acordarea de credite rurale, vor putea organiza târguri ¿i expozi¡ii în ¡arå, dar ¿i în stråinåtate, vor aviza scoaterea terenurilor din circuitul agricol, scoaterea pådurilor din fondul forestier na¡ional, vor putea gestiona institute ¿i sta¡iuni de cercetare etc. ¥n linii mari, Camerele vor fi organiza¡ii private de interes public, cu misiunea reprezentårii ¿i promovårii intereselor fermierilor din toate ramurile. Vor acorda consultan¡å ¿i vor promova politici agricole, vor scrie programe na¡io-

nale de dezvoltare ruralå, se vor putea implica în absorb¡ia fondurilor europene ¿i în cea a formårii profesionale. Råmâne de våzut ce interpretare se va da articolului 17, alin. 13, care spune cå vor “oferi servicii fermierilor înscri¿i la APIA în vederea absorb¡iei fondurilor, plå¡ii directe, plå¡ii pentru zone defavorizate, plå¡ii compensatorii pentru måsurile de agromediu ¿i pentru toate formele de sprijin care pot fi acordate atât din bugetul Uniunii Europene, cât ¿i din bugetul na¡ional.” Mai mult, Camerele Agricole vor reprezenta partenerul de dialog al autoritå¡ilor publice, iar consultarea lor va fi obligatorie. Asocia¡iile profesionale deja formate, ¿i în general orice formå de asociere a fermierilor, vor trebui så conlucreze pentru func¡ionarea camerelor, atât jude¡ene, cât ¿i na¡ionale. Dupå intrarea în vigoare a legii va fi înfiin¡at un Comitet Na¡ional de Ini¡iativå, cu 25 de membri. 21 vor fi numi¡i de asocia¡iile profesionale, 2 vor fi numi¡i de Ministerul Agriculturii, unul de Ministerul de Interne ¿i unul va fi din partea Ministerului Mediului. Simona-Nicole DAVID

Profitul agricol 48/2019

Adrian Oros la întâlnirea mini[trilor agriculturii ai UE Alåturi de Achim Irimescu, ministrul Adrian Oros a participat la ultima întâlnire din acest an a mini¿trilor europeni ai agriculturii. A fost de altfel ¿i ultima reuniune a Consiliului organizatå sub pre¿edin¡ia finlandezå. La anul, în ianuarie, Croa¡ia va prelua pre¿edin¡ia rotativå. Meritå men¡ionat cå a fost prima ¿edin¡å a mini¿trilor la care a participat noul Comisar al agriculturii, polonezul Janusz Wojciechowski. Ministrul finlandez a prezentat un raport despre evolu¡ia negocierilor pentru reforma PAC post-2020. Se poate spune cå, în cele ¿ase luni în care a de¡inut pre¿edin¡ia Consiliului UE, Finlanda nu a prea înaintat cu reforma deoarece mini¿trii agriculturii a¿teaptå så se decidå întâi bugetul multianual al UE, ca så aibå o bazå când discutå detaliile politicii agricole. În timpul pre¿edin¡iei sale, Finlanda a venit înså cu ni¿te propuneri pentru arhitectura verde a PAC care contrazic viziunea Comisiei. Au propus ca banii pentru måsurile de mediu ¿i climå så fie un procent fix pentru fiecare stat ¿i så lase la latitudinea lor cât din ace¿ti bani alocå pentru fiecare pilon. O variantå care ridicå înså multe întrebåri. A¿adar, PAC råmâne în a¿teptare. Profitul agricol 48/2019

Adrian Oros a precizat cå dore¿te cel pu¡in men¡inerea bugetului la nivelul actual, cå sus¡ine continuarea convergen¡ei ¿i aplicarea plå¡ilor redistributive pentru echilibrarea fondurilor între fermele de dimensiuni diferite. De asemenea, sus¡ine propunerea Comisiei privind ambi¡iile de mediu, cu alocarea a 10% din fondurile PAC pe Pilonul 1 ¿i a 30% din fonduri pe Pilonul 2, men¡inerea sprijinului cuplat cel pu¡in la nivelul actual ¿i posibilitatea ca ajutorul na¡ional tranzitoriu så poatå fi acordat în continuare. Ministrul român a mai punctat cå este nevoie ca agen¡iile de plå¡i så fie men¡inute ¿i trebuie så se defineascå mai clar ce sunt eco-schemele. S-a mai discutat ¿i despre utilizarea minorå a pesticidelor, despre strategia UE privind bioeconomia, despre påduri ¿i despre politicile de pescuit. România ¿i Bulgaria au primit o cotå mai mare la pescuit calcan. Veronica HUZA

De vorbå despre ferma de familie Såptåmâna trecutå, la Sinaia s-a ¡inut un seminar despre ferma micå de familie ¿i modul în care trebuie abordatå viitoarea PAC. A fost organizatå de RNDR ¿i au participat 250 de persoane. Au vorbit ministrul Adrian Oros, secretarul de stat Emil Dumitru, directori din institu¡iile din subordinea ministerului ¿i al¡ii. Ministrul a reafirmat pozi¡ia Guvernului, care pune ferma micå în centrul preocupårilor sale agricole, iar Emil Dumitru a vorbit despre consolidarea clasei de mijloc la sate. Viitorul agriculturii într-o dezbatere academicå Pe 11 decembrie, la Bucure¿ti a avut loc sesiunea ¿tiin¡ificå organizatå de Academia Românå, mai precis de bra¡ul såu agricol, Institutul de Economie Agrarå. Un moment perfect pentru academicianul Ioan Påun Otiman så î¿i lanseze cartea Via¡a ruralå româneascå pe drumul lung între Flåmânzi ¿i Uniunea Europeanå, sau drama satului ¿i ¡åranului român întrun secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e. Cum era de a¿teptat, dezbaterea orchestratå de Institutul de Economie Agrarå a fost una pentru anali¿ti de detaliu al domeniului. Au fost 3 grupe de lucru, cu câte 25-30 de prezentåri fiecare grupå. Culisele unui scandal Ministrul Adrian Oros a decis revocarea lui Costel Vînåtoru din func¡ia de director al Båncii de Resurse Vegetale pentru Legumiculturå, cunoscutå drept Banca de Gene Buzåu. ¥n locul lui l-a deta¿at pe Adrian Chesnoiu, directorul AFIR. Chesnoiu s-a executat, dar tot a comentat ordinul ministrului. “Mi s-a delegat o sarcinå ce excede fi¿a de post: så coordonez a¿a-zisa scriere a unei strategii. N-am nicio competen¡å pe geneticå.” Ministerul îi repro¿eazå lui Vînåtoru cå din septembrie, de când a fost pus director de Petre Daea, nu a fåcut o strategie pentru Banca de Gene. Vînåtoru a refuzat så comenteze decizia ministrului. 9

Ce-i lipse[te agriculturii? Interviu cu ministrul Nechita-Adrian Oros Ferma micå ¿i cum poate deveni viabilå - A¡i spus de mai multe ori cå în centrul aten¡iei trebuie så stea ferma micå, ferma de familie. - Avem ferme mari cum sunt pu¡ine în Europa. Dar avem ¿i câteva sute de mii de gospodårii mai închegate. Am spus tuturor marilor agricultori: sunte¡i foarte importan¡i. Pentru cå ei fac multe lucruri, riscå mult, dar prioritatea zero a mandatului meu va fi ferma de familie. Sunå populist, dar durabilitatea satului este datå de ferma micå, de familie. Trebuie så luåm fermele de subzisten¡å ¿i så le transformåm în ferme viabile. Agricultura în Vest se bazeazå pe ferme de familie. - Cum a¡i defini aceastå fermå? - Ferma de familie este ferma din care o familie poate så tråiascå. Dimensiunea ei, activitatea ei, diferå în func¡ie de zonå. ¥n zona de sud putem så discutåm despre o fermå de familie de 400 de hectare, care face doar produc¡ie de porumb ¿i grâu. ¥n zona Ardealului, fermele nu au cum så fie atât de mari ¿i activitatea este mult mai complexå. ¥n sud avem munci sezoniere, foarte mecanizate. ¥n altå zonå, unde avem ferme mixte, oamenii au ¿i o livadå, au animale. - Cum porne¿te consolidarea acestor ferme mici? - Am våzut la Giurgiu, la Matca, cooperative unde sunt membri ¿i cu un solar de 10 ari ¿i al¡ii cu 10 ha de solarii. ªi împreunå, cooperativa lor livreazå în supermarket. Au inclusiv depozit. A¿a func¡ioneazå în toatå Europa. Nu are sens så inventåm acum alt sistem. Eu ca ministru le spun cå ar fi bine så fie to¡i uni¡i. Ar fi o singurå voce ¿i altfel ar pune problema. 10

¥n Vest fermierii a¿a sunt organiza¡i. Sunt în asocia¡ii de profil, în cooperative ¿i în Camerele Agricole. A¿a are asiguratå ¿i negocierea cu guvernul, ¿i cu ceilal¡i de pe lan¡, ¿i cu achizi¡ia de inputuri etc. - Ave¡i un program sus¡inut de întâlniri cu asocia¡iile profesionale... - Acum fac întâlniri cu toatå lumea. Vreau så aud care sunt problemele, så le recunoascå ei unii fa¡å de al¡ii. Iar din 2021 vom încerca så le corectåm. Iar banii så ajungå la fermierul veritabil, care face produc¡ie agricolå ¿i calitate. Am avut, pe rând, întâlniri cu toate. I-am låsat så spunå ei unde sunt acum, dupå 14 ani. Nici acum noi nu avem rase bine consolidate, nici Registrele de Raså, prin genotipare, nu se cunosc, oamenii nu au încredere în mediul asociativ, de¿i asocierea este singura lor formulå de succes. Fie în asocia¡ii pe specie, pe culturå, ¿i în cooperative, ca så î¿i poatå depozita marfa, så o vândå. Legisla¡ie existå, dar agricultorii nu au fost încuraja¡i så facå. ¥n ¡årile din jurul nostru, în momentul când au apårut Camerele Agricole, entitå¡i private de interes public, acestea au început så î¿i facå distinct treaba lor, iar statul s-a retras.

Camerele Agricole ¿i avantajele înfiin¡årii lor - A¡i adus în discu¡ie Camerele Agricole. Care ar fi avantajele creårii lor? - Eu sunt obsedat de Camere Agricole. De 23 de ani la Cluj se ¡ine Agraria. ªi, la fiecare edi¡ie, la deschidere vin invita¡i din Europa. Ei bine, våd acolo ¿efii Camerelor Agricole din Germania, Austria, Ungaria. Entitå¡i pri-

vate. Ei nu au Direc¡ii Agricole Jude¡ene ca noi. Au aceste entitå¡i private. ªi acestea se ocupå de stabilirea de reguli între membri etc. ¥n situa¡ia idealå în care fiecare agricultor ar face parte dintr-o cooperativå ¿i, la nivel jude¡ean, dintr-o Camerå Agricolå, cele mai multe probleme ar fi rezolvate înainte de a se ajunge la Bucure¿ti. Toate raportårile ar fi între ei, ar ¿ti precis ce se întâmplå, nu ar raporta eronat etc. Asocierea vine cu respectarea regulilor ¿i intrarea în normalitate. - Ce pa¿i ar trebui parcur¿i pentru a avea aceste Camere? - Camera Agricolå se formeazå la nivel de jude¡ ¿i reune¿te obligatoriu to¡i fermierii din jude¡, din toate domeniile. ¥n prima fazå vor prelua atribu¡iile Direc¡iilor Agricole. Vor prelua sediul actual al Direc¡iilor Agricole ¿i vor fi finan¡ate exact din banii cu care sunt plåtite acum Direc¡iile Agricole. Apoi încep cheltuielile degresive. ¥n 3 sau în 5 ani de zile statul se va retrage, iar Camerele Agricole vor tråi din contribu¡iile membrilor. Guvernul vrea så restructureze toate ministerele. ªi eu trebuie så îl restructurez pe al meu. Acum suntem într-o evaluare a institu¡iilor din subordine, a departamentelor ¿i direc¡iilor. Aceastå evaluare o facem într-o fperioadå când suntem ¿i a¿a cu motoarele turate, cåci pregåtim PNS-ul. Oricum, observåm ce merge, ce nu merge, ne intereseazå ¿i cum interac¡ioneazå asocia¡iile reprezentative cu ministerul, de ce departamente sunt mul¡umi¡i, de care nu sunt etc. Acolo unde am avut sesizåri am trimis ¿i Corpul de Control. Sigur, noi nu avem inten¡ia så ståm în controale. Iar unele sunt doar dela¡iuni pe surse. Profitul agricol 48/2019

- Dar noi avem asocia¡ii care nu strâng cotiza¡ia de la membri. Crede¡i cå vor finan¡a aceste Camere? - Este problema asocia¡iilor respective. Dar, dacå agricultorii din jude¡ vor considera cå nu au nevoie decât de un om, atunci vor angaja doar unul. Dacå vor vrea 20, ¿i au bani så îi plåteascå, atunci vor angaja 20. - Practic, ce va face Camera Agricolå pentru fermieri? - ¥n momentul în care to¡i fermierii ar fi membri, fiecare Camerå ar avea eviden¡e limpezi asupra situa¡iei din jude¡. Aståzi aceste eviden¡e se fac din burtå ¿i telefonic. Vor face statistici ¿i se vor ocupa de programele de ajutoare na¡ionale. ¥n afarå, Camerele Agricole fac consultan¡å, fac informare. Oportunitå¡ile de afaceri tot prin ele trec. A¿a va trebui så se întâmple ¿i aici. ¥n Ungaria, Camerele Agricole fac ¿i plå¡ile pe care la noi le face APIA. Banii le vin din Trezorerie ¿i ei fac plå¡ile. La noi se va întâmpla asta, dar peste 15 ani, dacå pornim Camerele Agricole acum. ¥n stadiul de dezorganizare de acum, cam atât cred cå ne va lua. - Dar de ce renun¡a¡i la Direc¡iile Agricole? - În toatå Europa, existå Camere Agricole. Nicåieri nu mai existå entitå¡i de stat care så gestioneze activitatea Profitul agricol 48/2019

pur privatå. Nu are nicio noimå så ai Direc¡ii Agricole ¿i alte câteva institu¡ii care încet-încet pot så fie preluate de aceste Camere Agricole, care pot fi ajutate så se consolideze. Eu, când må întâlnesc cu fermierii, spun: domnule, de ce îi mai ¡ine¡i pe åia la Direc¡ia Agricolå? Cå nu ne ajutå cu nimic, doar ne încurcå. Acum, dacå fermierii vor så îi angajeze, este decizia lor. ªi, oricum, sunt zone ¿i zone. Sunt zone unde sunt atât de bine organiza¡i încât ar în¡elege mult mai repede decât al¡ii. Unii au avut experien¡e benefice cu formele asociative. Al¡ii, care nu au avut experien¡e a¿a bune, or så spunå cå nu vor aceste forme. Asta este situa¡ia realå de la noi. ªi eu cred cå fårå Camere Agricole statul nu va putea så se ocupe de fiecare caz în parte. Sigur, o så dea måsuri de minis care nu au niciun efect pe termen lung ¿i peste 5 ani vom povesti despre acelea¿i probleme în agriculturå.

Planul B în cazul plafonårii - Cum este cu plafonarea, se va petrece sau nu? - ªtim cå plafonarea va veni. Doar cå noi vrem o plafonare voluntarå ¿i o platå redistributivå. Nimeni nu ¿tie ce se va întâmpla dupå 2021. Presiunile ¡årilor

Ar trebui så relansåm acum produc¡ia de carne de porc. Dar nu sunt bani. S-a creat o lege, legea reproduc¡iei, fårå så fie bani în spate. ªi oamenii au o anumitå expectan¡å la ea. Sigur, legea nu este rea, a fost fåcutå cu oameni din sector, care ¿tiu mai bine ca oricine problemele. Dar fårå bani... nordice sunt så se dea mai pu¡ini bani la agriculturå. ¥n viitorul PAC ei vor så dea 40% pe måsuri de climå ¿i mediu. Pentru cå ei deja au calitate, au sistem de vânzare, au rase consolidate, au produc¡ii foarte bune etc. La ei toate aceste lucruri sunt rezolvate. ªi atunci acum vin ¿i spun cå din cauza agriculturii intensive au apårut probleme, iar prin aceste måsuri încearcå så repare ce au stricat. Problema este cå ei vor ca aceste måsuri så ni le impunå ¿i nouå. Så recunoa¿tem, fermierii no¿tri nu sunt pregåti¡i pentru plafonare. Dacå noi vom dirija 40% din cele 20 de miliarde doar cåtre måsuri de mediu ¿i climå, or så råmânå foarte pu¡ini bani pentru Pilonul II. Aici, pe Pilonul II po¡i face scheme de ajutor pentru fermierii mici, de asociere, de procesare, pentru cooperative etc. a consemnat Andrei OSTROVEANU 11

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Clubul Fermierilor Români la Bruxelles 23 de membri ai Clubului Fermierilor Români, înso¡i¡i de Florian Ciolacu, directorul executiv, ¿i de Oana Iftime, directorul de comunicare, s-au deplasat la Bruxelles la invita¡ia europarlamentarului Carmen Avram. Grupul a avut întâlniri cu reprezentan¡i români ¿i stråini ai forurilor decizionale Comisia Europeanå ¿i Parlamentul European - ¿i cu grupurile de lobby agricol Copa-Cogeca, ELO etc. fiecare datå, Clubul ¿i-a prezentat pozi¡ia fa¡å de problemele principale ale agendei europene agricole. Au vorbit despre plafonarea subven¡iilor directe, convergen¡a externå, eco-scheme etc. De asemenea, au adunat informa¡ii pentru a vedea ce poate face Clubul Fermierilor Români pentru a influen¡a deciziile ce se adoptå la Bruxelles.

La Reprezentan¡a României de la Bruxelles, au fost întâmpina¡i de Achim Irimescu ¿i de echipa acestuia. De altfel, doi stagiari selecta¡i de Clubul Fermierilor lucreazå de trei luni la Reprezentan¡a României la Bruxelles, pentru a cunoa¿te cum se produc schimbårile în viitoarea Politicå Agricolå Comunå ¿i mecanismele diplomatice de ac¡iune în negocieri. Fermierii au reclamat riscurile investi¡ionale pe care nu le pot controla, fiindcå ¡in de valorificarea produc¡iei procesate pe o pia¡å posibil distorsionatå de practici anticoncuren¡iale. De pildå, cei care au investit în mori moderne pentru producerea fåinii de grâu acum le ¡in închise sau nu le folosesc la capacitate, întrucât nu pot så concureze 12

pre¡ul cu care se vinde fåina importatå din Ungaria. “Consideråm cå se impune o analizå oficialå, prin care så se stabileascå dacå aceste pre¡uri ale fåinii de import ¿i ale altor produse agro-alimentare nu sunt cumva influen¡ate de politici de favorizare a exporturilor, urmând a se vedea dacå aceste politici sunt sau nu conforme cu legisla¡ia europeanå”, a explicat Florian Ciolacu. La DG Agri au discutat cu directorul general adjunct Mihail Dumitru despre necesitatea ca måsurile de mediu så fie astfel gândite încât så asigure continuitatea ¿i dezvoltarea fermelor, în condi¡iile unei competi¡ii globale acerbe, în care ¡åri mari producåtoare (SUA, Brazilia sau Rusia) au cheltuieli de mediu mult mai reduse. Mihail Dumitru le-a råspuns cå libertatea de a alege måsurile de mediu a fost låsatå statelor membre, dar sunt slabe ¿anse ca procentul alocat cheltuielilor de mediu så se mic¿oreze. “I-am prezentat ideea noastrå de a se subven¡iona refacerea infrastructurii de iriga¡ii ¿i de desecare cu bani europeni pentru mediu ¿i, la o primå analizå, ne-a spus cå este fezabil så se accepte cå aceste lucråri vor avea impact pozitiv asupra mediului”. A urmat întâlnirea cu Pekka Pesonen, secretarul general al puternicei organiza¡ii de lobby Copa-Cogeca. “Înainte de toate, trebuie så ne clarificåm cum decurge procesul decizional la Copa-Cogeca, atunci când existå divergen¡e puternice de opinii între membri pe probleme vitale. Apoi, vrem så vedem cum putem valorifica apartenen¡a în beneficiul concret al fermierilor no¿tri”. Pesonen a fost întrebat care este cea mai importantå realizare a mandatului såu. A råspuns: Codul practicilor comerciale anticoncuren¡iale, aprobat în 2018, ceea ce este relevant

pentru capacitatea organiza¡iei de a influen¡a deciziile europene. O întâlnire interesantå a avut loc ¿i cu conducerea Consiliului European al Tinerilor Agricultori (CEJA). Este totu¿i singura organiza¡ie agricolå, în afara de Copa - Cogeca, aflatå în dialog direct cu Comisia Europeanå. Clubul a decis lansarea unui proces pentru pregåtirea afilierii la aceastå organiza¡ie, începând cu crearea unui Consiliu al tinerilor fermieri pentru agriculturå performantå în România. Zece dintre participan¡ii la delega¡ie au fost tineri sub 40 de ani ¿i vor constitui nucleul acestui Consiliu. Taxa de aderare la CEJA este de 8.000 de euro/an care este, a¿adar, o poartå de acces spre comunitatea europeanå a tinerilor fermieri, mult mai accesibilå. Robert VERESS

“De fiecare datå am argumentat de ce fermierii care vor så se dezvolte vor fi afecta¡i de plafonarea obligatorie pe care o propune Finlanda. În România, fermierii care vor fi afecta¡i de plafonare sunt tocmai cei care au început så investeascå din capital propriu ¿i prin contractarea de credite bancare pentru modernizare tehnologicå sau extinderea afacerilor, în condi¡iile în care în ultimii ani nu au mai putut beneficia de fonduri europene pe proiecte de dezvoltare. Plafonarea, chiar ¿i cu aspectele pozitive privind deducerea plå¡ilor cuplate, a plå¡ilor pentru eco-scheme ¿i a celor pentru tineri, ar avea totu¿i un impact negativ în rela¡iile fermierilor cu båncile ¿i partenerii de afaceri. De asemenea, birocra¡ia va cre¿te enorm, pentru cå nu este deloc simplu calculul plafonårii”, spune Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români. Profitul agricol 48/2019

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6 decembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n perioada 2 - 6 decembrie pre¡ul cerealelor a crescut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos urmåtoarele pre¡uri ¿i cota¡ii: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Ian Febr Mar

02.12 125 130 131

03.12 127 131 133

04.12 129 133 135

05.12 130 135 137

06.12 129 134 135 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Mai

02.12 191 189 190

03.12 193 190 191

04.12 05.12 06.12 195 197 196 191 193 192 193 195 194

România

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Ian Mar Mai

04.12 05.12 06.12 143 145 144 147 149 148 151 153 151

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

2 - 6.12/2019

02.12 Bordeaux 151 Pallice 150 Rhin 155 Bordeaux FOB 157 Pontivy 169

euro/tonå. Pre¡ul la bursa Pallice a fost de 175 euro/tonå (840 lei), cu o cre¿tere de 4 euro/tonå.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 115.190 tone, Mexic 107.170 tone, Italia 77.970 tone, Filipine 73.770 tone ¿i Thailanda 45.970 tone.

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 4 euro/tonå ¿i a închis la 179 euro/tonå (859 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2019 este de 173 dolari/t (744 lei).

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 229 dolari/tonå (985 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul Cota¡ii - Burse din Fran¡a Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB Moselle FOB Rouen FOB

02.12 171 175 171 169 171 175

03.12 04.12 173 174 177 179 173 175 170 171 175 177 177 179

euro/t 05.12 175 180 177 173 179 181

Ian Mar Mai

03.12 227 223 225

04.12 229 227 227

05.12 230 229 230

euro/t

03.12 04.12 05.12 06.12 155 157 159 155 151 153 155 153 157 159 161 159 159 161 163 161 171 173 175 171

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

06.12 229 227 229

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 161 euro/tonå (773 lei), fiind mai mare cu 4 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 171 euro/tonå (821 lei) ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 6 decembrie, a

fost de 153 euro/tonå (734 lei). A fost o cre¿tere de 3 euro/tonå. Pe bursa Rhin pre¡ul la închidere a fost de 159 euro/tonå (763 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

tatul este întârziat din cauza condi¡iilor meteo.

Cererea producåtorilor de furaje pentru porumbul din Fran¡a este mare, înså recol-

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 155 dolari/tonå (666 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian Mar

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2019, a fost de 177 dolari/t (761 lei).

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 02.12 229 221 223

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 179 euro/t (859 lei), în cre¿tere cu 4

06.12 173 179 175 171 177 179

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie 2019, este de 151 dolari/tonå (649 lei).

FOB Constan¡a 159 euro/t 763 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6 decembrie, pre¡ cu livrare în decembrie.

03.12 141 145 149

de deschidere din 2.12. Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 6 euro/tonå, la 177 euro/tonå (850 lei).

chiderii, 6 decembrie, a fost de 165 dolari/tonå (709 lei), cu o cre¿tere de 4 dolari/tonå.

Porumb

02.12 140 143 147

SUA: pre¡ul grâului Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 237 dolari/t (1.019 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå.

02.12 03.12 04.12 05.12 06.12 153 157 158 157 155 155 159 161 159 157

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

237 dolari/t

165 dolari/t

354 dolari/t

157 dolari/t

Profitul agricol 48/2019

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 6.12, a fost de 354 dolari/tonå (1.522 lei), în cre¿tere cu 7 dolar/tonå. Principalele destina¡ii: China 703.170 tone, Germania 137.770 tone, Spania 107.770 tone, Pakistan 77.970 tone ¿i Japonia 77.570 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 327 340 337

26.11 330 343 340

$/t 27.11 331 345 341

28.11 333 347 343

29.11 322 327 333

Orz România FOB Constan¡a 167 euro/t 802 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 2 - 6 decembrie, pre¡ cu livrare în decembrie. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 143 euro/tonå (686 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 02.12 Rouen 141 Dunquerque 149 Moselle 147 Pontivy 143 Orz bere: Creil** 153 Moselle** 155

03.12 144 150 149 145

04.12 145 151 150 147

05.12 145 153 151 149

06.12 143 151 149 147

154 155 157 155 157 157 159 157

Sorg

COTAºII 2 - 6.12/2019

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 2 - 6 decembrie, a fost de 157 dolari/tonå (675 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii: Ja-

¡ul soiei a fost de 335 dolari/tonå (1.440 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a crescut cu 7 dolari/tonå, la 374 dolari/tonå (1.608 lei). ¥n plinå tensiune comercialå SUA-China, Beijingul a anun¡at reducerea taxelor vamale la 3% în cazul soiei ¿i a cårnii de porc. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Dec Mar Mai

25.11 665 663 677

26.11 27.11 28.11 667 669 670 667 669 671 679 685 685

$/t 29.11 671 674 679

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 157 euro/tonå (754 lei), cu 2 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere. Australia: pentru livrare în luna decembrie 2019, pre¡ul orzului furajer este 211 dolari/t (907 lei). ¥n compara¡ie cu celelalte cereale, orzul ¿i-a pierdut din competitivitate pe pia¡a europeanå. ªi suprafe¡ele cultivate cu orz sunt mai mici în compara¡ie cu anul trecut, din cauza condi¡iilor meteo nefaste din perioada semånatului. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna precedentå. ponia 17.770 tone ¿i Mexic 9.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Ian Mar

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Dec Ian

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 373 377 379 381 379 369 373 377 379 377

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 2 - 6 decembrie, pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), mai mare cu 10 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 6 decembrie, a fost de 329 dolari/tonå (1.415 lei), mai mare cu 12 dolari/tonå. Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Ian

$/t

02.12 03.12 04.12 05.12 06.12 317 321 323 327 329

Rapi¡å ¥n såptåmâna 2 - 6 decembrie, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a avut urmåtoarele fluctua¡ii: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 6 decembrie, la 359 euro/tonå (1.723 lei), în cre¿tere cu 9 euro/tonå.

$/t

02.12 03.12 04.12 05.12 06.12 150 155 157 159 157 153 157 159 161 159

La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), cu 10 euro/tonå mai

Dec Ian

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna decembrie, este de 317 dolari/tonå (1.363 lei). Pe pia¡a din Ucraina uleiul de floarea-soarelui a atins cel mai ridicat nivel din septembrie ¿i pânå în prezent. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este de 327 dolari/t (1.406 lei). Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

mare fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei, în ultima zi de licita¡ie, pe 6 decembrie, a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

02.12 Rouen 337 Dunquerque 345 Moselle 350

06.12 347 353 359

03.12 340 347 351

04.12 343 349 353

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 48/2019

144 dolari/t

325 dolari/t

euro/t

02.12 03.12 04.12 05.12 06.12 Dieppe 319 323 325 327 329

Porumb

$/t

25.11 26.11 27.11 28.11 29.11 333 335 337 335 333 343 345 347 347 345

Grâu

196 dolari/t

$/t

219 dolari/t

05.12 345 351 355

+4 15

1.000 de miliarde de euro Ursula von der Leyen, pre¿edinta Comisiei Europene, a anunat Pactul Ecologic European. Este un proiect mai mult decât ambi¡ios, care vrea så transforme economia ¿i agricultura din Europa. La Bucure¿ti, Pactul Ecologic a fost ignorat cu superioritate, de¿i în multe capitale ale Uniunii este pe cale så devinå un fel de Biblie Verde. Fiindcå vorbe¿te de investi¡ii aproape de neimaginat, de trilioane de euro (trilionul este egal cu o mie de miliarde), anali¿tii, mai ales cei de peste Ocean, îl trateazå ca pe o altå fantezie bruxellezå din genul celor care au dus la Brexit. oatå economia europeanå va trebui så devinå mai verde, dar mai ales agricultura. Adicå så fie mai nepoluante ¿i mai decuplate de consumul de resurse naturale, în urmåtorii 30 de ani. ºinta: Europa så devinå primul continent fårå emisii nete de gaze cu efect de serå pânå în 2050.

Ecologia costå foarte mul¡i bani Finan¡area Pactului Ecologic European va presupune investi¡ii de trilioane de euro. Pânå în 2030, anual va fi nevoie de 260 de miliarde de euro, atât din sectorul public, cât ¿i din cel privat. Comisia va prezenta propriul plan de investi¡ii ¿i vrea så pompeze 1.000 de miliarde de euro în proiecte din toatå Uniunea, în urmåtorii 10 ani. 25% din banii tuturor programelor europene vor fi direc¡iona¡i spre ac¡iuni climatice. Asta de¿i Ursula von der Leyen vorbea de 100 de miliarde aloca¡i anual pentru Pact, care reprezintå 60% din actualul buget european anual. Banca Europeanå de Investi¡ii ar urma så devinå o Bancå pentru climå ¿i så ajungå så aloce, în 2025, 50% din fondurile sale pentru credite alocate proiectelor cu impact climatic ¿i de mediu.Nu e încå clar cum vor fi disponibili atâ¡ia bani, cu un buget prea mic deja pentru toate politicile europene ¿i cu o felie din venituri tåiate odatå cu plecarea Marii Britanii. 16

Acesta este pe scurt obiectivul Ursulei von de Leyen, care a lansat Pactul Ecologic European la 11 zile de la investirea noii echipe a Comisiei Europene. Bruxellesul viseazå cå va investi triliarde de euro în urmåtorii zece ani în aceastå direc¡ie ecologicå. Cel pu¡in a¿a sunt fåcute calculele. ¥n urmåtoarele 100 de zile, Ursula von der Leyen ¿i echipa sa promit så vinå cu strategii concrete pentru toate domeniile pentru ca acest Pact Ecologic så fie posibil. Vor exista strategii pentru biodiversitate, pentru reducerea poluårii, pentru finan¡are, pentru sus¡inerea celor afecta¡i de înverzirea economiei. Dar ¿i pentru Agriculturå.

Strategia De la fermå la furculi¡å Chiar în primåvarå, Comisia va lansa strategia verde pentru agriculturå. Denumitå De la fermå la furculi¡å, va trebui så se regåseascå ¿i în viitoarea Politicå Agricolå Comunå (PAC), care ¿i a¿a are în obiectiv så cheltuie 40% din fonduri pe ac¡iuni pentru mediu ¿i climå. Ce mai probabil, strategia va aduce mai multe restric¡ii pentru folosirea substan¡elor de protec¡ia plantelor. ¥n linii mari, iatå cam la ce ne putem a¿tepta în privin¡a agriculturii:

Practici durabile Planurile strategice din viitoarea PAC vor trebui så încurajeze practicile durabile, cum ar fi agricultura de precizie, agricultura ecologicå, agro-ecologia, agro-silvicultura ¿i så ducå la standarde mai stricte de bunåstare a animalelor. Fermierii ar trebui recompensa¡i prin måsuri precum eco-schemele, pentru gestionarea ¿i depozitarea carbonului în sol ¿i îmbunåtå¡irea gestionårii nutrien¡ilor. Poluare zero În 2021, Comisia va adopta un plan de ac¡iune pentru poluare zero pentru aer, apå ¿i sol, iar în agriculturå se va urmåri reducerea poluårii din excesul de nutrien¡i ¿i reducerea semnificativå a folosirii pesticidelor, fertilizan¡ilor ¿i antibioticelor. Comisia va încerca så îmbunåtå¡eascå ¿i func¡ionarea sistemului de agen¡ii ¿tiin¡ifice ale UE în evaluarea substan¡elor. Biodiversitate Se va urmåri cre¿terea biodiversitå¡ii printr-o strategie. Ar putea fi extinså re¡eaua Natura 2000 ¿i se vor lua måsuri pentru reducerea poluårii pentru protejarea biodiversitå¡ii din sol, apå ¿i aer ¿i pentru a ajuta statele så refacå ecosistemele deteriorate. Påduri Planurile strategice na¡ionale din cadrul PAC vor trebui så încurajeze administratorii de påduri så Profitul agricol 48/2019

pentru ecologie în Europa påstreze, så creascå ¿i så gestioneze durabil pådurile. Comisia va lua måsuri pentru promovarea produselor importate care nu implicå defri¿area ¿i degradarea acestora. Economia albastrå Este vorba de resursele oceanelor ¿i mårilor, care ar putea fi folosite pentru a ridica presiunea asupra terenurilor agricole. De exemplu, prin produc¡ia de noi proteine din surse maritime, cum ar fi produsele alimentare ¿i furajele pe bazå de alge. Economie circularå Tot în 2020 se va prezenta ¿i o strategie pentru economia circularå, care presupune o reducere a utilizårii resurselor naturale în produc¡ie, dar ¿i reciclare ¿i refolosire. Comisia considerå cå fondurile europene pentru dezvoltare ruralå ar putea fi utilizate pentru afaceri care se încadreazå la conceptul de economie circularå din mediul rural.

Pactul Ecologic ¿i cârjele sale Pentru cei care se întreabå cum va reu¿i Europa så devinå atât de verde în toate sectoarele economice, inclusiv în agriculturå, Comisia a pregåtit câteva råspunsuri, cam generale, e drept. Digitalizarea ¿i inovarea ar trebui så fie instrumentele de sus¡inere pentru aceastå politicå ambi¡ioaså. Teoretic. Comisia spune cå va încerca så gåseascå mijloace de informare digitalå Reac¡ii la Pactul Ecologic Dacå ¿i-a propus så ¿ocheze, Ursula von der Leyen sigur a reu¿it, spun vocile critice de la Bruxelles. Sunå nerealist sumele pe care vrea så le aloce pentru Pact ¿i e greu de în¡eles cum anume va rezista economia europeanå dacå Europa devine verde în timp ce alte state mari precum China sau India vor continua producå în sistemul clasic. Apoi, dacå va trebui reluatå discu¡ia pe PAC ca så devinå mai verde, existå riscul ca Profitul agricol 48/2019

UE, liderul lumii la ecologie Ursula von der Leyen ar vrea ca Europa så dea tonul în politicile de mediu la nivel global ¿i ca alimentele europene så devinå un exemplu de produc¡ie prietenoaså cu mediul. Cum se va rezolva înså problema comer¡ului ¿i a importului de produse

care nu respectå acelea¿i standarde? Pactul Ecologic propune ca alimentele importate, dar ¿i chimicalele care nu respectå standardele de mediu ale UE så nu fie permise pe pia¡a europeanå. Sunå frumos, dar logistic este aproape imposibil så ai un sistem de control suficient de extins. La cel mai recent Summit global pe teme de climå de la Madrid (COP25) a devenit evident cå multe state importante nu vor så audå de reducerea masivå a poluårii, care ar încetini economiile. Von der Leyen a cerut sprijinul Parlamentului European ¿i al Consiliului European (format din ¿efii de state ai UE) pentru Pact ¿i promite cå Strategia De la fermå la furculi¡å va fi urmatå de dezbateri, dupå lansarea sa în primåvarå. A¿adar, sunå promi¡åtor, dar råmâne de våzut. Veronica HUZA

reforma agricolå så întârzie mai departe de 2022. Unii se întreabå dacå Bruxellesul mai este conectat la realitate ¿i dacå Pactul nu va crea probleme mari între statele vestice ¿i cele estice. Majoritatea statelor sus¡in Pactul, dar Polonia a anun¡at cå nu aderå deoarece are o economie care se bazeazå pe zona minierå. Iar Ungaria ¿i Cehia cer finan¡åri masive dacå îl vor aplica. Pe de altå parte, verzii din Parlamentul European sunt nemul¡umi¡i cå Pactul nu este suficient de detaliat ¿i cå omite så spunå

cum va reduce poluarea folosirea pesticidelor... Copa-Cogeca subliniazå cå e nevoie de suficien¡i bani pentru fermieri încât så merite så implementeze måsurile de mediu ambi¡ioase. Pe de altå parte, Comisia sus¡ine cå economia poate deveni mai competitivå chiar dacå reduci poluarea ¿i då ca exemplu faptul cå emisiile au scåzut cu 23% între 1990 ¿i 2018, în timp ce PIB-ul la nivel european a crescut cu 61%. Acum, ¡inta e så scadå emisiile cu efect de serå cu 5055% pânå în 2030.

a cumpåråtorilor despre produsele alimentare ¿i cå va face politici pentru ca digitalizarea så fie folositå în produc¡ie ¿i în evaluarea poluårii. Programul pentru cercetare Horizon Europe va direc¡iona 35% din finan¡are cåtre proiectele care propun solu¡ii pentru climå/mediu. Totu¿i, Comisia nu s-a pronun¡at încå dacå va sus¡ine tehnicile noi de editare genomicå pentru a fi folosite în agriculturå, de¿i în ciornele Pactului Ecologic se vorbea despre asta.

Bråila

Douå localitå¡i cu pestå porcinå Încå douå localitå¡i intrå în carantinå din cauza pestei porcine africane, numårul focarelor crescând astfel la 32, din care 29 în gospodåriile popula¡iei ¿i trei în exploata¡ii comerciale. Ultimele douå focare au fost confirmate în Tudor Vladimirescu ¿i Lacu Sårat, unde a fost deja impuså måsura de interzicere a mi¿cårii ¿i a transportului porcilor vii. Alba

Struguri cule¿i înghe¡a¡i, pe ger Mateorologii au anun¡at joi o noapte geroaså. A doua zi, dis de diminea¡å, 420 de oameni au venit pe tarlaua de la Tåuni, de pe Valea Târnavelor, pentru ultimul cules din acest an. Zece hectare de struguri au fost påstrate pentru producerea “vinului de ghea¡å”. Nu în fiecare an la început de decembrie sunt nop¡i geroase pentru recoltarea celor 10 hectare de Traminer roz, påstrate neculese. Recoltarea se desfå¿oarå cât se poate de rapid. Strugurii trebuie zdrobi¡i cât timp sunt încå înghe¡a¡i, låsând un must siropos, extrem de concentrat ¿i de dulce. Vinul de ghea¡å este competitiv pe pia¡a interna¡ionalå. Cluj

O fermå-campus de 30 de ha O fermå agricolå, destinatå studiului, va fi amenajatå în zona pådurii Hoia. Ferma-campus universitar se va întinde pe 30 de hectare, iar aici î¿i vor efectua stagiile de practicå studen¡ii Facultå¡ii de Zootehnie. În noul campus vor fi 30 de clådiri, care vor adåposti un amfiteatru ¿i laboratoare. “Aici vor fi specii autohtone de påsåri, bivoli, vaci. Va fi amenajat ¿i un lac. Vrem så facem un parc de conservare a biodiversitå¡ii unde så avem mai multe rase din aceea¿i specie, så vedem cum se comportå în regimuri diferite. Este un proiect complex. Va fi deschiså ¿i publicului”, spune directorul administrativ al UASMV Cluj, Lucian Na¿. 18

Actualitatea în jude¡e Grâul [i orzul arat\ bine, dar rapi]a nu a r\s\rit la timp Olt

Culturile de grâu ¿i orz înfiin¡ate în aceastå toamnå se prezintå foarte bine din punct de vedere vegetativ, considerå directorul adjunct al Direc¡iei Agricole Jude¡ene Olt, Ion Anu¡a. Au fost semånate cu grâu 130.000 ha, iar cu orz, 25.000 ha. Grâul are câte trei-patru fra¡i. Sunt probleme la rapi¡å, unde, din 10.500 ha semånate, au råsårit numai pe 4.000 - 4.500. Ion Anu¡a a precizat cå la rapi¡å problemele au apårut încå de la sfâr-

¿itul lunii august, atunci când rapi¡a a fost semånatå ¿i când, din cauza secetei, terenurile s-au pregåtit greu, iar în septembrie seceta a continuat. “¥n prezent se apropie de final pregåtirea terenurilor pentru primåvarå. S-au fåcut aråturi pe mai bine de 85% din suprafa¡å ¿i încå se lucreazå. Mai sunt cam 25.000 de hectare de arat”, spune Ion Anu¡a. Anul acesta, la principalele culturi agricole - grâu ¿i la porumb - s-au ob¡inut produc¡ii “mul¡umitoare” - 7.000 kg/ha în medie, la porumb ¿i 5.000 kg/ha la grâu.

Vietnamezii refac canalele de iriga]ii Ialomi¡a

Canalele de iriga¡ii din Ialomi¡a sunt reabilitate cu for¡å de muncå din Vietnam. Ei lucreazå încå din vara acestui an, iar lucrårile vor fi finalizate în 2020. Firma angajatoare vine din Slatina, se nume¿te SCADT ¿i este “controlatå” de Ion Toma, fost parlamentar de Ialomi¡a. Beneficiarul acestor lucråri este Agen¡ia Na¡ionalå de Îmbunåtå¡iri Funciare (ANIF), iar primele investi¡ii au fost demarate în jude¡ele Vaslui, Bråila, Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i. În timp ce ialomi¡enii pleacå la cåp¿uni în Spania ¿i Italia, muncitori stråini î¿i fac loc pe pia¡a muncii de la noi. Firma SCADT apar¡ine lui Ion Toma, fost parlamentar în trei mandate, în perioada 2004-2016, la 3 partide, PSD, UNPR ¿i PMP. A deschis 3 ¿antiere de reabilitare a sistemelor de iriga¡ii. Lucreazå cu vietnamezi. La sfâr¿it de noiembrie, de-a lungul canalelor din zona comunei Ograda, lucrau o duzinå de vietnamezi. Påreau så nu simtå vântul aspru al

Båråganului. Câ¿tigå în jur de 800 de euro lunar. Sunt muncitori ¿i nu se ceartå ca noi, românii. Dacå unul nu mai poate sau vorbe¿te la telefon, acaså, ceilal¡i îl suplinesc. Vietnamezii sunt caza¡i la Murgeanca, într-o clådire care ar apar¡ine primarului. Peste varå li s-au creat condi¡ii. Adicå au apå curentå, centralå termicå ¿i baie. Såtenii s-au obi¿nuit cu ei ¿i le vând gåini ¿i oi. Costel Stan e coleg de muncå cu ei, a stat de vorbå cu un reporter de la ziarulul local Independent: “Pe vietnamezi po¡i så te bazezi. Sunt oameni vrednici, iar unii înva¡å repede. Pe unul l-au mutat pe utilaje, cå se pricepe la mecanicå. Cei califica¡i ¿tiu meserie... Iar care nu ¿tie, munce¿te! ªi muncesc, frate, nu ca noi. Sunt echipe care au muncit în Emirate sau în Rusia, cine ¿tie pe unde. Au unul cu care te mai în¡elegi, cå åla vorbe¿te englezå...”. La plecare, am salutat. Iar unul dintre vietnamezi a råspus: “Noroc!”. (Independent) Profitul agricol 48/2019

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Covasna

Jumåtate dintre ur¿i nu au intrat în hibernare Aproape jumåtate dintre ur¿ii afla¡i pe fondurile de vânåtoare ale Asocia¡iei Vânåtorilor nu au intrat în hibernare. Este plin de ur¿i ¿i la Brådu¡, ¿i la ªuga¿, ¿i la Belin, ¿i la Vâlcele. “Noi avem cam 100.000 de hectare ¿i în toamnå am estimat cå erau cam 280 de exemplare de ur¿i, iar aproape jumåtate dintre ei nu sau dus la hibernare”, spune directorul AJVPS Covasna, Laszlo Bela. În opinia lui, schimbårile comportamentale ale ur¿ilor sunt influen¡ate ¿i de temperaturile relativ calde pentru aceastå perioadå a anului. “Au mai fost ¿i al¡i ani fårå zåpadå ¿i frig, dar ur¿ii gåseau de mâncare în pådure. Problema e cå anul åsta nu s-a fåcut ghindå ¿i jir ¿i nu au ce så månânce. Månâncå porumbul pe care noi îl punem ca så hrånim mistre¡ii”. Neam¡

Un om a fost strivit în balotierå Un localnic din Ghindåoani este în stare gravå dupå ce a fost prins ¿i strivit în utilajul agricol, în timp ce balota paie. Accidentul s-a produs în diminea¡a de 9 decembrie. A fost chematå ambulan¡a care l-a adus la Spitalul de neurochirurgie din Ia¿i. Poli¡ia continuå cercetårile. Timi¿

Ignatul sau tåierea porcului, la Muzeul Satului Bånå¡ean Muzeul Satului Bånå¡ean a tåiat un porc cu public, pe 12 decembrie, la Hambarul de la Muzeul Viu. Au fost invita¡i bucåtari care au preparat cele mai gustoase bucate. La ora 13, la Casa Na¡ionalå a avut loc vernisajul unei expozi¡ii de icoane pe sticlå. Icoanele îi reprezintå pe sfin¡ii care se sårbåtoresc în perioada de iarnå a anului. În continuare, au venit colindåtorii, tot la Hambar, unde s-a vernisat altå expozi¡ie, de fotografii realizate de jurnali¿ti din Banat. 20

O firm\ din SUA este interesat\ de cânepa produs\ la SCDA Lovrin Timi¿

SCDA Lovrin va ob¡ine, în 2019, 12 milioane de lei numai din valorificarea produc¡iei proprii, spune conf. univ. dr. Marinel Horablaga, directorul sta¡iunii. O companie americanå este interesatå de cânepa produså la Lovrin pentru a fi folositå în domeniul medical. Speciali¿tii din SUA o vor folosi pentru extrac¡ia de CBD. Are cea mai mare concentra¡ie de CBD. În plus, arealul nostru din Timi¿ este propice pentru cultivarea cânepei. În 2020, vom pune în vânzare noul soi, Teodora, creat de prof. Valeriu Tabårå, cu echipa lui, pentru fuior, de o calitate mult mai bunå fa¡å de ce aveam pânå acum. Soiul a fost omologat în 2019. Pânå acum, La SCDA Lovrin au fost create ¿i cultivate 4 soiuri de cânepå. Primul a fost Lovrin 110, în anii ‘70. Celelalte soiuri sunt Silvana, unul specific pentru fibrå, Armanca, un soi mixt, atât pentru fibrå, cât ¿i pentru såmân¡å, ¿i Teodora, nume dat dupå nepoatele prof. Valeriu Tabårå. Teodora este un soi specific pentru fibrå, foarte eficient ¿i de mare calitate. Are o capacitate de produc¡ie de 5 tone de fibrå la hectar. Nicio altå plantå textilå nu mai furnizeazå fibrå naturalå într-o cantitate a¿a de mare, dar ¿i de calitate. La nivelul UE sunt soiuri create cu un coeficient redus de THC pentru a nu fi utilizate ca drog. A¿a este ¿i Teodora. Planta s-a distins în culturile comparative de la Lovrin cu produc¡ii mai mari, de peste 10-12%. Apoi produsul a fost trimis la institut de testare a soiurilor. Comisia de acolo a luat decizia så îl omologheze în 2019.

Anul acesta, SCDA Lovrin a primit de la bugetul de stat 6,1 milioane de lei. Cea mai mare parte a fost folositå pentru plata salariilor. Peste 1,2 milioane din sumå au fost folosi¡i pentru investi¡ii ¿i pentru achizi¡ionarea unei combine ¿i o semånåtoare experimentalå, de ultimå genera¡ie. S-au ob¡inut la porumb 12.000 de kg produc¡ia medie la ha. A fost pu¡in

bunå la grâu, deoarece anul nu a fost prielnic pentru aceastå culturå. Totu¿i, sta¡iunea a avut noroc cu soiul Ciprian, care a rezistat ¿i a dovedit încå o datå cå e puternic la condi¡iile de mediu vitrege. În 2020, sta¡iunea va avea o platformå de grâu, una de rapi¡å ¿i una mult mai mare pentru porumb. De asemenea, va veni cu mult mai multe informa¡ii pentru fermieri, cu workshopuri noi pe partea de protec¡ia plantelor. “În ceea ce prive¿te cercetarea, anul acesta am stat foarte bine. Am omologat mai multe soiuri ¿i hibrizi, avem ¿i altele linii de grâu ¿i de porumb date în testare. La cânepå am scos acel soi anul acesta, dar mai avem douå linii în testare la ISTIS. Sta¡iunea Lovrin a fost, cu câ¡iva ani în urmå, pe patul de moarte. Dar cu ajutorul unor oameni de suflet care s-au implicat, am reu¿it så o salvåm. Unul dintre cei cårora le purtåm o stimå adevåratå este profesorul Valeriu Tabårå”, spune M. Horoblaga. Gheorghe MIRON Profitul agricol 48/2019

Plafonarea subven]iilor> ce Plafonarea este una dintre marile incertitudini. De fiecare datå când este pus pe tapet, subiectul stârne¿te dezbateri intense. Dar discu¡iile despre plafonare nu au pornit ieri.

fapt, ultimii cinci comisari europeni pentru agriculturå au încercat så introducå cumva un sistem de plafonare obligatorie. Pentru cå, în filosofia Bruxelles-ului, subven¡iile reprezintå un sprijin pentru venit. ªi atunci fermierii mari nu mai au nevoie de acest sprijin, care ar trebui redirec¡ionat cåtre fermierii mici ¿i mijlocii, fermierii tineri, echo-scheme ¿i alte metode de produc¡ie prietenoase cu mediul ¿i clima.

“Ini¡ial plafonarea subven¡iilor a fost gânditå ca o surså de economie pentru a acoperi deficitul cauzat de Brexit. Ulterior s-a decis ca banii så råmânå în sector pentru alte obiective”, Mihail Dumitru, director adjunct la DG Agri, din cadrul Comisiei Europene. Dar, dacå la Bruxelles discu¡iile despre plafonare par o simplå activitate politicå, în România oamenii sunt afecta¡i ¿i se pregåtesc pentru tot ce este mai råu. Mihai Afiliu lucreazå 7.000 ha ¿i are 4.000 de bovine. Dar are ¿i 20 de milioane de euro credite de rambursat. “Da¡i-ne banii ca pânå acum cå noi ¿tim ce så facem cu ei. Suntem cei mai buni manageri. Nu politicienii de la Bruxelles sunt managerii no¿tri. În¡eleg så ajutåm fermele mici, dar nu låsând fårå bani fermierii mari”, spune Afiliu. ¥l sperie plafonarea, dar nu atât cât 22

så se lase de agriculturå sau så nu mai facå investi¡ii. “Dacå ¿tiu cå mâine falimentez, tot investesc pentru cå vreau så fac ceva. Dacå se plafoneazå, vând u¿or-u¿or påmântul, dar tot nu falimentez”. Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental de la Hårman, Bra¿ov, crede cå, dacå nu vor avea sprijin, fermele mari vor renun¡a la suprafa¡å. “Rezultatul plafonårii subven¡iilor va fi multiplicarea fermelor. ¥n loc de 800.000 de exploata¡ii, vom avea 3.000.000. Tot acolo vom fi, dar fermierii vor crea ni¿te condi¡ii artificiale, prin care vor ajunge la suma doritå. Ar fi de preferat så se acorde ni¿te subven¡ii pentru fermierii care vor så se dezvolte, care î¿i canalizeazå subven¡iile spre dotåri. Indiferent cå este mic sau mare, tânår sau båtrân, fermierul trebuie ajutat dacå reinveste¿te subven¡ia”, crede crescåtorul din Hårman. “Ar fi un dezastru pentru fermele mari dacå s-ar admite plafonarea subven¡iilor, se revoltå Liviu Bålånici, proprietarul societå¡ii Panifcom, Ia¿i. Eu am milioane de euro credite, cum så le mai rostogolesc ca så constitui alte companii mai mici ca så simulez cå lucrurile ar fi în ordine? Este o nenorocire pentru noi. Românii continuå så exporte subven¡iile, fie cå este vorba despre culturå mare, fie cå ne referim la zootehnie”.

Pro Agro Ar trebui regândite fermele de subzisten¡å O pozi¡ie echilibratå ¿i precautå exprimå Ionel Arion, pre¿edinte Pro Agro. Acesta considerå cå nimic nu este definitivat ¿i, ca atare, România trebuie så

se pregåteascå chiar pentru mai multe scenarii. “Pro Agro are în componen¡a sa fermieri de toate categoriile: mici, mijlocii ¿i mari. Pozi¡ionarea noastrå nu poate fi partizanå. Totu¿i, trebuie så avem ¿i un plan B, ¿i un plan C, så ne adaptåm orice ar fi, chiar dacå, în lipsa unei decizii clare cu referire la plafonare, nu putem exprima un punct de vedere ferm. Totu¿i, consideråm cå ar fi bine så se continue pe vechea structurå. Iar dacå va fi, totu¿i, plafonare, så se facå numai la sprijinul de bazå. Ar fi bine ca decizia finalå în privin¡a plafonårii så fie låsatå la latitudinea statului membru, pentru cå existå o mare specificitate, fermele din România nu au aceea¿i structurå ca cele din alte state europene”. Arion insistå cå nici pragul plafonårii nu este båtut în cuie, dinspre Italia auzindu-se cå suma ar putea cre¿te de aproape peste opt ori, la 500.000 de euro, ceea ce ar însemna cå nu vor fi afectate decât cele câteva zeci de ferme având suprafa¡a mai mare de 3.500 de ha. “Comisia nu a fåcut public niciun

Dimitrie Muscå, directorul CAI Curtici din Arad, poveste¿te cum, de curând, la o emisiune televizatå, a intrat în disputå cu europarlamentarul Daniel Buda, care “sus¡inea cå nu conteazå economicul ¿i cå, dacå nu-i dåm celui mic de la noi, acela moare de foame”. Dar de ce så må plafonezi pe mine ¿i så-i dai celui mic? Pentru cå eu am trecut prin faza celui mic ca så ajung “cel mare”. Eu am în Curtici ¿i în Olari 4.000 de oameni care ¿i-au adunat påmânturile, au

Profitul agricol 48/2019

impact ar putea avea mecanism prin care veniturile salariale s-ar deduce din plafonare. ªi în privin¡a plå¡ilor redistributive se vehiculeazå diverse scenarii, cu diverse procente ¿i diverse suprafe¡e ale fermelor care vor beneficia de acestea. Nu cred cå dimensiunea ar trebui limitatå la 50 de ha, ci la 30 de ha, pentru cå o fermå vegetalå de 30 ha poate avea alåturi una zootehnicå de 50 de vaci, de exemplu. Ar trebui regândite fermele de subzisten¡å, så-i determinåm pe cei care lucreazå 3-5 ha fie så integreze produc¡ia, fie så se asocieze în cooperative, fie så se reorienteze”.

HolsteinRo Trebuie så facem presiuni asupra Bruxelles-ului Claudiu Davi¡oiu, pre¿edinte HolsteinRo, considerå cå România trebuie så råmânå pe pozi¡ii, iar ministrul så batå cu pumnul în masa Bruxelles-ului ¿i a Strasbourg-ului, ca så se evite plafonarea. “Dacå se plafoneazå tot, inclusiv subven¡iile pentru zootehnie, Guvernul

constituit aceste douå societå¡i ¿i am ajuns cu efort så fim competitivi. Dacå îi låsåm din nou independen¡i, vom avea 4.000 de fermieri, cu 4.000 de dosare la APIA. Vor mai reu¿i ei så devinå rentabili, så facå profit ¿i så se doteze cu utilaje performante? Prostiile acestea pornesc tot din România. În loc så-i uneascå pe cei mici ca så devinå puternici ¿i performan¡i ca noi, oameni ca Daniel Buda cred cå este mai potrivit så ia bani de la noi ca så aibå ¿i cei mici. Asemenea oameni reprezintå România la Bruxelles! De când lucreazå la minister, nici Emil Dumitru nu mai gânde¿te ca noi. Fermele mari reprezintå 35% din Profitul agricol 48/2019

va trebuie så intervinå cu ajutoare din bugetul na¡ional, fiindcå altfel multe ferme se vor închide sau se vor vinde, iar România va importa ¿i mai multå hranå. Uniunii Europene îi este fricå de noi, cå vom produce mai mult prin concentrarea terenurilor agricole ¿i le vom încurca socotelile, de aceea cautå solu¡ii så ne scoatå din joc. Nu le ajunge cå subven¡iile sunt la ei 400 de euro ¿i la noi nici pe jumåtate. Dar ve¡i vedea cå, dupå ce ne vor determina så ne vindem afacerile cåtre fermierii stråini, vor ridica plafonarea”. Davi¡oiu pretinde ca ministrul Oros så nu se mai ducå singur la Bruxelles, ci så ia cu el câ¡iva fermieri hotårâ¡i, cu tractoare, camioane, utilaje agricole, pentru un protest care så punå presiune pe deciden¡ii de acolo. Lituania a¿a a fåcut, cu pre¿edintele ¿i premierul în fruntea agricultorilor. Davi¡oiu se aratå dispus ca, în eventualitatea în care ministrul i-o va cere, så se deplaseze el însu¿i la forurile europene, pentru a sus¡ine cauza fermierilor mari din România.

numårul societå¡ilor ¿i dau 80% din produc¡ia agricolå a ¡årii. Dacå mi se ia subven¡ia, ori trag fermoarul ¿i plec, ori cresc pre¡urile. A, cum så måre¿ti pre¡urile? Du-te ¿i ia carne din Fran¡a! Dacå vrei så nu moarå cei mici, mai bine îi lipe¿ti la societå¡ile mari. Eu îi dau 1.500 de kilograme de cereale la hectar ¡åranului meu. El nu poate face profit mai mare ca mine, nu-l putem face om a¿a. De unde så investeascå el sute de mii de euro în utilaje? Chiar nu pricepem realitå¡ile?, se indigneazå Dimitrie Muscå. Globalizarea are loc acum ¿i nu o mai poate opri nimeni. Se cumpårå fabrici ¿i se unesc mari companii de er-

APCPR Pesta ne face så consideråm discu¡ia despre plafonare o bagatelå Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR, considerå cå, dacå nu va avea încotro, România ar trebui så accepte cre¿terea procentului de plå¡i redistributive. “Noi nu vom fi foarte afecta¡i de plafonarea pe suprafa¡å. Majoritatea membrilor no¿tri fie nu au teren, fie îl au în arendå. Dar suntem complet diferi¡i de modelul european ¿i în acest sector agricol. Avem nevoie de ferme mari, fiindcå nu vedem cum randamentul afacerii poate så creascå fårå a cre¿te volumul produc¡iei”. Pe de altå parte, Lado¿i spune cå autoritå¡ile se chinuie så defineascå ferma de subzisten¡å, în loc så punå accentul pe modelul economic optim. “Din påcate, în ce ne prive¿te, orice socotealå este complet bulversatå acum din cauza pestei porcine. Pentru mul¡i crescåtori din România se pune acum problema supravie¡uirii. A¿a cå discu¡ia despre plafonare e o bagatelå. Ca ¿i când ne arde casa, iar noi vrem så ridicåm încå un etaj, înainte de a stinge focul”.

bicide, ¿i marile afaceri se comaseazå în afaceri ¿i mai mari. În aceastå situa¡ie, cum vrei så reziste un fermier cu 20 -50 de ha? L-am întrebat odatå pe un fermier neam¡, care are påmânt ¿i aici, ¿i în Olanda, dacå se cumpårå societå¡ile una pe alta pentru a se falimenta? Categoric da, ¿i e un val care nu poate fi ståvilit. În mod surprinzåtor, fermierii francezi se încåpå¡âneazå så råmânå la agricultura de familie. Ei au ferme de 200 de ha ¿i nu vor så ni se dea nouå prea mul¡i bani. Noi ce am cerut? Så ne dea subven¡ia pe ha. Avem europarlamentari care nu ne apårå acolo, în Parlamentul European. 23

VIAºA ORGANIZAºIILOR

Cronica unui meci de argumente>

agricultori contra apicultori ¥ntâlnirea organizatå såptåmâna trecutå de Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå, a avut drept scop consultarea principalelor pår¡i implicate asupra oportunitå¡ii acordårii autoriza¡iilor temporare de urgen¡å pentru tratamentul semin¡elor cu insecticide neonicotinoide pentru campania de primåvarå 2020.

in partea Ministerului Agriculturii au participat ministrul Adrian Oros, secretarul de stat Emil Dumitru, directorul general al ANF Paulina Gabor, Alexandru Paica (ANF), mai mul¡i speciali¿ti din Direc¡ia Zootehnie.

Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice a fost reprezentatå de Aurel Badiu, Institutul de Cercetåri Fundulea de Emil Georgescu, iar Institutul Na¡ional pentru Protec¡ia Plantelor de prof. Ioan Ro¿ca. Din partea organiza¡iilor de fermieri au participat Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, Gheorghe Albu, pre¿edintele LAPAR, secondat de fermierul Alexandru Baciu de la Cålåra¿i. APPR a avut cea mai numeroaså delega¡ie. Au fost acolo Alina Cre¡u, directorul executiv al asocia¡iei, Cristina Cionga, însårcinatå cu problemele europene, Tiberiu Dan ¿i Nicu Vasile, fermieri. Organiza¡iile de apicultori au aliniat ¿i ele o echipå solidå. Au fost Romapis (Constantin Dobrescu ¿i un grup de membri), ACA (Råzvan Coman ¿i un grup de membri) ¿i un api-fitoterrapeut. ªedin¡a, lungå ¿i chiar u¿or încordatå, a fost moderatå de Emil Dumitru,

care a început cu prezentarea cadrului legal în baza cåruia statele membre pot acorda autoriza¡ii temporare de urgen¡å. Din partea Romapis, Constantin Dobrescu a deschis cu o paså scurtå, argumentul cå acest cadru legal presupune existen¡a unor condi¡ii cu adevårat excep¡ionale. Iar România, dupå ce a uzat timp de 6 ani succesiv de aceastå prevedere, nu mai poate evoca o situa¡ie excep¡ionalå. Imediat, asocia¡iile fermierilor au explicat cå situa¡ia este cu adevårat unicå în UE, deoarece dåunåtorul Tanymecus dillacotilis este endemic pentru câmpia Dunårii, iar în ultimii ani insecta s-a råspândit înspre nordul ¿i vestul ¡årii. Cu un joc frumos de idei, apicultorii au întors situa¡ia în favoarea lor: dacå, în ciuda derogårilor care au permis tratarea semin¡elor, atacul insectei nu a fost redus, ba chiar s-a intensificat, atunci derogårile nu au utilitate. Interven¡ia Alinei Cre¡u a aråtat cå Profitul agricol 48/2019

derogårile de urgen¡å au permis doar un tratament punctual ¿i sporadic, spre deosebire de situa¡ia dinaintea interzicerii neonicotinoidelor în UE, când tratamentul industrial se fåcea sistematic. De aceea tratamentul se face acum limitat ¿i sporadic, ceea ce nu permite eradicarea dåunåtorului, ba chiar contribuie la råspândirea lui. Romapis nu a pårut intimidat ¿i a cerut ca România så ¡inå cont de recomandårile EFSA. Sigur, asta îi pune în u¿or avantaj, cåci evaluarea organismului european spune cå insecticidele neonicotinoide sunt o cauzå a mortalitå¡ii albinelor. (De altfel, chiar în cursul acestei såptåmâni Parlamentul European a cerut CE så interzicå statelor membre posibilitatea de a mai recurge la derogåri în regim de urgen¡å.) La acest punct, ministrul Adrian Oros a invitat reprezentan¡ii mediului academic så-¿i exprime ¿i ei punctul de vedere asupra problemei. Aurel Badiu ¿i Ioan Ro¿ca au vorbit pe scurt despre concluziile par¡iale ale studiului la care participå un consor¡iu de institute ¿i sta¡iuni de cercetåri agricole din România. Studiul are ca obiect exact reziduurile de insecticide neonicotinoide în plante ¿i produse vegetale. Dupå doi ani (al treilea este în desfå¿urare), probele trimise la laboratoare din alte state membre nu indicå prezen¡a reziduurilor din aceste pesticide. Rezultatele par¡iale sunt publice ¿i chiar accesibile online. Dar mai grav este cå România nu are un laborator acreditat pentru astfel de determinåri ¿i apeleazå la laboratoare germane. Alina Cre¡u a explicat cå ¿i fermierii sunt preocupa¡i så identifice solu¡ii alternative la neonicotinoide. Ba chiar APPR a finan¡at, din cotiza¡iile membrilor, un studiu de cercetare independent, validat de cercetåtorii de la Institutul Fundulea. Acesta a vizat evaluarea eficacitå¡ii neonicotinoidelor ¿i a 7 tratamente alternative în condi¡ii de câmp, în plin atac de Tanymecus, într-o fermå din Bårågan. Studiul s-a desfå¿urat timp de trei ani ¿i va continua în 2020. În esen¡å, s-a observat cå în acest moment nu existå nicio Profitul agricol 48/2019

solu¡ie care så se apropie, ca eficacitate, de protec¡ia pe care o asigurå neonicotinoidele. De aceea, argumenteazå APPR, fermierii au nevoie de acordarea derogårii ¿i pentru campania de primåvarå 2020. ¥n absen¡a tratamentului, cultura de porumb ¿i de floarea-soarelui din zona de sud a ¡årii ar fi compromiså. Mai mult decât atât, Ministerul Agriculturii a furnizat ¿i Comisiei Europene acest studiu, care a oferit argumente în favoarea acordårii derogårilor în trecut. Råzvan Coman, reprezentantul Asocia¡iei Crescåtorilor de Albine, a insistat pe necesitatea unui sistem national func¡ional de avertizare pentru tratamente fito. Ministrul Oros a aråtat cå în¡elege îngrijorårile exprimate de ambele pår¡i ¿i cå este necesar ca autoritå¡ile så gåseascå o solu¡ie care så minimizeze riscul atât pentru polenizatori, cât ¿i pe cel al compromiterii culturilor. De aceea, autoritå¡ile trebuie så propunå în perioada urmåtoare un sistem mai riguros de gestionare. Emil Dumitru a întårit ¿i el cå discu¡ia despre utilizarea durabilå a pesticidelor trebuie tratatå cu cea mai mare seriozitate ¿i urgen¡å în România. To¡i actorii trebuie så se angajeze în promovarea ¿i respectarea bunelor practici, dotarea echipamentelor de semånat cu deflectoare etc. APPR a explicat cå asocia¡ia s-a implicat deja în acest demers, a pregåtit un

ghid de bune practici ¿i un acord informal între agricultori ¿i albinari, publicate sub forma unei bro¿uri ¿i în colaborare cu ACA. Reprezentan¡ii asocia¡iilor apicole ar vrea ca rota¡ia culturilor så fie obligatorie, ca måsurå de preven¡ie, a¿a cum aråta ¿i CE în analiza sa privind derogårile de urgen¡å la care a recurs România. Dar asocia¡iile de fermieri au explicat cå în România, unde o mare parte din terenul agricol este încå destinat agriculturii de subzisten¡å, existå zone importante cu porumb în monoculturå. Exploata¡iile sub 10 ha nu au obliga¡ia diversificårii culturilor agricole pentru a accesa plata de înverzire. Din partea APPR, Tiberiu Stan a recunoscut cå, în dubla sa calitate, de fermier ¿i apicultor, cunoa¿te dificultå¡ile cu care se confruntå sectorul apicol. Totu¿i, motivele reducerii efectivelor de albine sunt multiple, cel mai notabil fiind Varroa. Cristina Cionga, tot din echipa APPR, a aråtat cå în Fran¡a, de¿i tratamentul-såmân¡å cu neonicotinoide a fost interzis încå din 2012, popula¡ia de albine continuå så scadå, conform datelor publicate la sfâr¿itul anului trecut de Federa¡ia Apicultorilor din Hexagon. De asemenea, presa francezå de specialitate aratå cå a crescut cu 30% tratamentul corectiv în vegeta¡ie. Aceste date au fost publicate pe larg de Asocia¡ie în revista Profitul Agricol. Arin DORNEANU

¥n loc de concluzie Emil Dumitru le-a explicat tuturor cå Ministerul este con¿tient de nevoia unei derogåri de urgen¡å pentru primåvara 2020, dar, dacå aceasta va fi emiså, o så aibå o serie de condi¡ii ata¿ate, care så reducå efectele adverse ale substan¡elor asupra polenizatorilor ¿i mai multe obliga¡ii clare pentru toate pår¡ile implicate. ¥n acest scop, Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå, în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezoltare pentru Protec¡ia Plantelor vor pregåti o hartå a råspândirii dåunåtorului ¿i vor stabili måsuri de monitorizare a cantitå¡ilor de

substan¡å activå vândute. Firmele de protec¡ia plantelor ¿i de semin¡e vor trebui så ¡inå o evidentå strictå a tratamentelor/cantitå¡ilor vândute ¿i destina¡iei acestora, pentru asigurarea trasabilitå¡ii. De asemenea, vor livra fermierilor pancarte în vederea panotårii culturilor tratate. Fermierii î¿i vor dota semånåtorile cu deflectoare ¿i vor face toate diligen¡ele pentru a informa apicultorii despre aplicarea tratamentelor fito. ¥n final, ANF va pregåti în zilele urmåtoare un proiect de act normativ care va fi trimis tuturor pår¡ilor implicate pentru contribu¡ii/comentarii. 25

Culturi vegetale De la depozitare [i comer] cu cereale la cire[e vândute în Olanda Familia Scutaru conduce una dintre cele mai importante afaceri din agriculturå din jude¡ul Vrancea. Prin Comcereal Vrancea ¿i Agro Class sunt derulate activitå¡i: comer¡ cereale ¿i plante tehnice, produc¡ie vegetalå pe 4.600 ha, din care 1.600 ha în proprietate, pâine ¿i panifica¡ie, pomiculturå pe 70 ha, distribu¡ie de inputuri. Fiecare activitate are un manager. Responsabilitå¡ile le-au fost par¡ial delegate acestora ¿i este posibil ca acestea så creascå, în viitor.

ntre cele mai îndepårtate parcele sunt peste 100 km, motiv pentru care activitatea este împår¡itå pe patru fer me. Solul are caracteristici foarte diferite: nisipoase, argiloase, lutonisipoase. Cultivå påioase, rapi¡å, porumb, soia, floarea-soarelui în sistem conven¡ional. “Am fåcut un pas ¿i cåtre agricultura biologicå, avem 850 ha de lucernå ecologicå ¿i alte culturi în conversie”, spune Cåtålin Scutaru, fiul directorului general Gelu Scutaru. Economist cu experien¡å în domeniul financiarbancar, s-a alåturat afacerii familiei în 2010. Se ocupå mai ales de activitatea financiarå ¿i de tradingul de cereale. Tatål såu gestioneazå produc¡ia vegetalå, pomicultura ¿i rela¡iile cu angaja¡ii. 650 ha sunt irigate întrucât beneficiazå de infrastructurå primarå ¿i secundarå. “Cred cå suntem primii ¿i singurii care am reu¿it så irigåm din canalul Siret-

Bårågan”, precizeazå acesta. Cea mai profitabilå activitate, începutå în 2010, este cea din pomiculturå: 70 ha de livezi intensive ¿i superintensive de cire¿, afin ¿i nuc ecologic dotate cu sistem computerizat de fertirigare, sisteme de protec¡ie antigrindinå, antiînghe¡ ¿i antiploaie. Produc¡ia de calitate din livadå este primul pas pentru o valorificare superioarå a produc¡iei. Veriga cheie este sortarea ¿i depozitarea cu atmosferå controlatå. Pentru activitatea de comer¡ ¿i depozitare de cereale ¿i plante tehnice Comcereal de¡ine o infrastructurå de depozitare pe verticalå în silozuri de beton ¿i metalice, cât ¿i în magazii ¿i silobaguri de circa 140.000 tone. Cele cinci puncte de activitate sunt conectate la infrastructura feroviarå astfel încât costurile de transport al cerealelor, cu preponderen¡å spre Portul Constan¡a, sunt reduse. Aprovizionarea, în special cu fertilizan¡i, se face tot pe cale feroviarå. “De¡inem ¿i flota proprie de transport cereale pentru a-i sprijini pe fermieri så aducå produc¡ia din câmp în baze”, spune Scutaru junior. În activitatea de distribu¡ie de inputuri, firma de¡ine un portofoliu complet de produse de protec¡ia plantelor, fertilizan¡i ¿i semin¡e ¿i are o bazå stabilå de fermieri cu care lucreazå în fiecare an. Comcereal este principalul producåtor de pâine ¿i produse de panifica¡ie din jude¡ul Vrancea. De trei ani a implementat tehnologia strip-till de semånat în benzi, direct în miri¿te. Ob¡ine produc¡ii similare, cu o reducere a costurilor de 30%, la 468 lei. Seamånå cam 50% din påioase ¿i rapi¡å în acest fel. Nu este o solu¡ie mi-

nune, dar aduce beneficii certe în anumite condi¡ii. În unele situa¡ii s-a dovedit singura solu¡ie pentru a înfiin¡a cultura de rapi¡å. ºinta pentru a rentabiliza investi¡ia în semånåtoare este så lucreze 1.000 ha. Sperå så o atingå. ealizarea cea mai mare este så ai un business profitabil în panifica¡ie în condi¡iile în care respectåm integral regulile”, considerå Cåtålin Scutaru. Produsul de bazå este franzela de 300 g ob¡inutå în douå etape, cu maia. August este luna de vârf, se ajunge la 55.00060.000 pâini/zi. Acum se vând 4546.000 de pâini pe zi. Mai sunt ¿i alte sortimente: graham intermediarå, semin¡e, cu cartofi, pâine tihnitå. Fåina nu este din produc¡ia proprie. Se va monta o nouå linie “tunel”. A fost aprobatå finan¡area. Produsele de patiserie se fac acum artizanal, dar urmeazå ¿i produc¡ia industrialå. Presiunea pe pre¡ este mare. Un produs, de exemplu, un croissant, ¿trudel, trebuie livrat cu 0,8

“R

Investi¡ii în fiecare an “În general facem investi¡ii de 2 milioane de euro în fiecare an”, spune Gelu Scutaru. “Suntem pe un proiect de modernizare ¿i rebranding pentru spa¡iile de panifica¡ie. Mårim capacitatea fabricii de pâine, facem o sec¡ie specialå de patiserie. Altå preocupare este extinderea sistemului de iriga¡ii. Speråm så mai facem câteva sute de hectare în viitorul apropiat. Nu se poate mai mult pentru cå lipse¿te sursa de apå”, descrie el «pa¿ii mårun¡i» pe care vrea så-i facå. Profitul agricol 48/2019

lei. Fåina este cumpåratå, de¿i ar putea fi asiguratå din produc¡ia de cereale. Este solu¡ia la care au ajuns dupå ce au încercat så-¿i producå propria materie primå. “Am renun¡at la mori pentru cå nu se justificå dacå nu faci rulaj mare sau dacå nu vinzi fåina. Capacitatea måcini¿ului trebuie corelatå cu cea de produc¡ie. Aveam capacitatea måcini¿ului mai mare decât cea de produc¡ie ¿i trebuia så vindem fåina. Când ie¿eai cu fåina la vânzare cu acte te concurau morile mici care vindeau fårå acte”, explicå Gelu Scutaru.

facerea din pomiculturå se remarcå prin aten¡ia la detaliu pe care i-au acordat-o proprietarii. Livada de cire¿, de 14 ha, urmeazå så fie extinså cu încå 5 ha. A fost gânditå încå de la început pentru export. Cumpåråtorii au fost gåsi¡i la târgurile externe. Au fost selectate soiurile cerute pe pia¡a vesticå. Plasele antigrindinå ¿i sistemele de fertirigare sunt dotåri comune în fermele noi, superintensive. În Livada fermecatå a fost montat un sistem anti-ploaie cu folie pentru a nu se deteriora fructele. Se utilizeazå ¿i o tehnologie antiînghe¡ cu generatoare de aer cald cu butelii de GPL.

Profitul agricol 48/2019

“Factorul limitativ este înghe¡ul târziu de primåvarå. În ultimii ani am avut episoade de temperaturi scåzute exact în perioada înfloritului, 22-25 aprilie”, spune Cåtålin Scutaru. Utilajul trebuie så porneascå înainte de venirea înghe¡ului ¿i în 10 minute så revinå pe acela¿i traseu. Livada este dotatå deja cu douå astfel de echipamente, care protejeazå 4-5 ha. Ur meazå så soseascå a treia turbinå, care va acoperi 10 ha. Produc¡ia a variat de la 7-24 t/ha. Recoltarea cire¿elor dureazå 3-4 såptåmâni, de obicei în intervalul 4 iunie-10 iulie. De la cules pânå la livrare, fructele pot rezista 4-5 såptåmâni în condi¡ii de atmosferå controlatå. Afinele sunt vândute preponderent în România, marilor re¡ele de magazine. Consumul a crescut consistent. Se exportå în Olanda ¿i poate, de anul viitor, în Marea Britanie. Nivelul de produc¡ie este apropiat cu cel de cire¿e, dar pre¡ul este mai bun. E adevårat, ¿i cheltuiala este mai mare la afin. Pentru afine, anul acesta a fost cumpåratå o combinå, prima de acest fel din ¡arå. Mai suportå adaptåri. Pierderile sunt mari la recoltare pentru cå planta¡ia nu a fost gânditå pentru recoltare mecanizatå. Ar trebui pu¡in ridicat arbustul, prin tåieri.

Ma¿ina de sortare scaneazå fructele cu camere video ¿i le împarte dupå culoare ¿i mårime. Se face ¿i o scanare infraro¿u pentru a elimina fructele moi. Afinele se livreazå în caserole de 125500 g. Linia este chiar mai sofisticatå decât cea pentru cire¿e. O scanare cu laser permite eliminarea fructelor cu defecte la interior. Pomicultura este o afacere ce necesitå un volum ridicat de muncå sezonierå, 150-180 persoane. Asigurarea for¡ei de muncå este dificilå. “Încercåm så-i fidelizåm creând condi¡ii de muncå”, spune Scutaru Sr. Au fost construite spa¡ii pentru a caza în condi¡ii foarte bune o sutå de persoane. Au salå de mese, grup sanitar, du¿uri. O parte vin de câ¡iva ani. Pot câ¿tiga minimum 85 lei/zi. În general câ¿tigå 100-150 lei/zi. Deocamdatå nu am ajuns så apelåm la for¡å de muncå din afara ¡årii, dar nu suntem departe”. În privin¡a pomiculturii, el vrea så se implice în realizarea unei asocia¡ii reprezentative la nivelul ¡årii. Printr-o cooperativå s-ar putea face ¿i o linie de procesare pentru produc¡ia de fructe ce nu se poate valorifica în stare proaspåtå, aproximativ 10% din produc¡ie. Acum este livratå unei alte firme. Adrian MIHAI 27

CULTURI VEGETALE

Hibrizii Pioneer au confirmat produc]ii frumoase la porumb în Moldova Fie cå vorbim de hibrizi de porumb, floarea-soarelui sau soiuri de soia, genetica Pioneer oferå stabilitate fermierilor, motiv pentru care suprafe¡ele cultivate cresc de la un an la celålalt. Vå prezentåm fermierii din zona Moldovei care au ales hibrizii Pioneer ¿i au ob¡inut produc¡ii foarte bune. Mihai Pavelescu lucreazå 500 ha în jude¡ul Neam¡, iar cel mai performant hibrid din ferma sa a fost P9903, care i-a asigurat produc¡ia de 14.200 kg/ha. “Porumb am avut în acest an pe 110 ha ¿i a fost semånat dupå påioase. Astfel cå am scarificat ¿i arat, iar pe aråturå aplic de obicei superfosfat, 150 kg/ha. La pregåtirea patului germinativ aplic 200 kg/ha îngrå¿åmânt 15.15.15, la semånat aplic 100 kg/ha uree NG. Am semånat la jumåtatea lunii aprilie 79.000 b.g./ha. Cultura a primit un singur erbicid preemergent, un fungicid, iar atunci când am prå¿it, în stadiul de 8 frunze, am mai dat 200 kg/ha nitrocalcar. Am recoltat în luna septembrie, iar anul viitor voi semåna porumb pe aproximativ 130 ha ¿i am ales P9241, dar ¿i un nou hibrid din portofoliul Pioneer, deci voi avea în total 80 ha cu hibrizi Pioneer”. În jude¡ul Vrancea, Tudorel Popa a cultivat hibridul P9415 ¿i a ob¡inut 13.530 kg/ha. “Lucrez 100 ha, iar porumb am avut pe 70 ha. Am ales pentru toatå suprafa¡a hibridul P9415 ¿i am semånat, fie dupå rapi¡å, fie dupå grâu. 28

Terenul a fost scarificat, arat ¿i am administrat îngrå¿åmânt complex 18.46.0 - 100 kg/ha, în primåvarå, cu 2 såptåmâni înainte de semånat, am mai administrat nitrocalcar 200 kg/ha. Am semånat pe 10 ¿i 11 aprilie ¿i am aplicat în acela¿i timp 100 kg/ha îngrå¿åmânt 20.20.0 + zinc. Densitatea pe care am ales-o a fost de 65.000 plante. În vegeta¡ie, atunci când plantele aveau în jur de 6 frunze, am mai administrat încå 200 kg/ha de nitrocalcar. Cultura a primit 3 erbicide, unul înainte de råsårire ¿i douå de corec¡ie în stadiul de 2-4 frunze, am mai administrat ¿i un îngrå¿åmânt foliat cu zinc, atunci când plantele aveau în jur de jumåtate de metru. A fost un an bun, sunt mul¡umit de cum s-a comportat hibridul, înså anul viitor vreau så aplic o tehnologie mai avansatå, a¿ vrea så aplic stabilizatorul N-Lock, vreau så depå¿esc aceastå produc¡ie. Voi semåna ¿i anul viitor în jur de 70 ha cu porumb, voi alege acela¿i hibrid - P9415 ¿i noul în testare”.

În cadrul societå¡ii Lucosdiov Consulting, din localitatea Moara, jude¡ul Suceava, s-au cultivat hibrizii P8834, P9415, P9903 ¿i s-au ob¡inut produc¡ii ridicate. De exemplu, P8834 le-a asigurat 13.000 kg/ha. “În cadrul fermei lucråm 1.300 ha ¿i

în acest an am semånat 200 ha cu porumb siloz ¿i 300 ha de porumb pentru boabe. Am ales 3 hibrizi din portofoliul Pioneer, a¿a cå în primåvarå, pe 24 aprilie, am semånat, am ales densitatea de 70.000 plante/ha, la distan¡a de 75 cm. Am fertilizat cu îngrå¿åmânt complex 15.40.10, iar în stadiul de 4 frunze am mai aplicat uree - 200 kg/ha. Putem spune cå în primåvarå am avut exces de umiditate ¿i astfel am mai pierdut din densitate, a¿a cå la recoltat am avut 65.000 plante/ha. A fost apoi o perioadå cu secetå ¿i ar¿i¡å, înså chiar ¿i în aceste condi¡ii cultura s-a comportat bine în zona noastrå. Am avut probleme cu diabrotica pe solele unde am avut porumb doi ani la rând, a apårut chiar ¿i tåciunele, dar nu a fost o problemå foarte mare pentru noi”, a declarat ing. Popescu Manole Alexandru.

Portofoliul de hibrizi de porumb Pioneer include ¿i hibrizi pentru siloz, care asigurå rezultate foarte bune. Un astfel de exemplu este hibridul P0725, care în acest an a asigurat familiei Gavrilovici, din localitatea Bosanci, jude¡ul Suceava, 61 tone. “Lucråm în familie 100 ha, dintre care anul acesta porumb am avut pe 60 ha. Terenul a fost arat clasic la 30-35 ha, iar primåvara am pregåtit terenul cu cultivatorul. Am semånat 78.000 b.g./ha ¿i tot atunci am dat 100 kg/ha de azot ¿i 100 kg/ha de triplu 16 ¿i am erbicidat o singurå datå. Nu a fost cazul de alte erbicidåri sau tratamente. În urmåtoarea campanie vom semåna 60 ha cu hibridul P9903 ¿i 5 ha de porumb siloz”, a punctat agricultorul sucevean. Profitul agricol 48/2019

CULTURI VEGETALE

Sunpower CS, floarea-soarelui mai aproape de poten]ialul genetic C aussade Semences vinde în acest sezon, pentru prima oarå, semin¡e de floareasoarelui sub conceptul Sunpower CS. Semin¡ele sunt de calibru mare, de peste 6,5 mm ¿i MMB de peste 75 gr, ¿i sunt acoperite cu azot, fosfor, potasiu, bor, molibden, fier, cupru ¿i o moleculå biostimulatoare, în plus fa¡å de tratamentul standard cu fungicid. “Conceptul a plecat de la nevoia fermierilor de a avea un lan omogen ¿i de a cre¿te viteza de semånat”, spune Mihail ªerban, director de marketing Caussade Semences Est Europa. Prin utilizarea unor semin¡e mari se minimizeazå riscul de a avea douå plante în acela¿i loc sau goluri chiar ¿i la viteze mari de semånat, de peste 10 km/h. Såmân¡a este tratatå ¿i cu fungicid: Apron XL (Metalaxil M) sau Influx XL (Fludioxinil+metalaxil). To¡i hibrizii lansa¡i anul acesta se regåsesc în versiune Sunpower CS: Kaledonia HO CL, CSF 18108 CL, CSF 18223 CLP, CSF 18907 SU. Acela¿i hibrid se poate gåsi înså ¿i în versiune clasicå, fårå tratamentul cu fertilizant ¿i biostimulator, în unele cazuri chiar la aceea¿i dimensiune mare.

Såmân¡å mare, semånat mai bun Introducerea conceptului Sunpower CS a determinat ¿i selectarea semin¡elor pe trei calibre, cu unul în plus, fapt ce asigurå o omogenitate mai mare. Obiectivul este ca fiecare såmân¡å germinabilå din sac så se transforme în câmp într-o plantå sånåtoaså, care så se apropie cât mai mult de poten¡ialul maxim. Calitatea semin¡ei nu este datå de dimensiunea ei, ci de omogenitatea dintr-un sac. Mai exact, într-un lot Sunpower CS, toate semin¡ele au acela¿i calibru. Tratamentul aplicat semin¡ei îi då o strålucire aurie, în concordan¡å cu calitå¡ile superioare ale produsului, pe care îl ¿i particularizeazå în acest mod. 30

Sunpower CS înseamnå o plantå cu cre¿tere rapidå ¿i semnificativå a sistemului radicular, mai bine pregåtitå pentru a tolera lipsa apei, excesul ei, atacurile dåunåtorilor. Tehnologia Sunpower reduce cu 15% situa¡iile în care semånåtoarea plaseazå mai multe semin¡e la un loc sau omite så plaseze o såmân¡å. Acest fapt a fost demonstrat pe un banc de testare într-un experiment realizat cu aportul unui specialist Monosem. “Am testat împreunå cu ei atât în laborator, cât ¿i în câmp ¿i aveam nevoie de un garant al conceptului”, explicå directorul de marketing implicarea producåtorului de semånåtori. Såmân¡a este înså compatibilå cu toate celelalte tipuri de semånåtori.

Costuri ¿i beneficii Se considerå cå o såmân¡å de floarea-soarelui cu un tratament standard îi då posibilitatea de a atinge 50% din poten¡ialul genetic. Faptul cå se ob¡ine o culturå omogenå, cu densitate optimå mai adaugå 10%, iar fertilizarea ¿i biostimularea mai adaugå încå 20%. Aceasta nu înseamnå înså cå produc¡ia cre¿te cu 30%, ci cå sunt asigurate condi¡iile necesare, dar nu suficiente, pentru ob¡inerea unui astfel de spor. Echipa Caussade a echivalat costul de 125 lei/sac al investi¡iei în Sunpower CS: 39 kg/ha

de produc¡ie. O altå metodå de omogenizare a calibrului semin¡elor este drajarea lor. A fost încercatå, cu rezultate bune. Înså în situa¡ia în care ulterior se aplicå încå un tratament, în eventualitatea în care se vor acorda noi derogåri pentru utilizarea neonicotinoidelor, efectul drajårii s-ar pierde. Din acest motiv s-a optat pentru selectarea semin¡elor pe trei calibre ¿i inculderea celui mai mare în conceptul Sunpower CS. Conceptul este implementat mai întâi cu precådere în România, Bulgaria, Rusia ¿i Ucraina, dar ¿i Serbia, Ungaria ¿i Republica Moldova. Ulterior se va dezvolta ¿i în alte ¡åri.

Calitatea semånatului scade la finalul zilei Sunpower CS se adreseazå în special fermierilor medii ¿i mari. “Când cre¿ti viteza de semånat câ¿tigi timp. Pentru unii fermieri este important. Depinde foarte mult de dotarea tehnicå ¿i suprafa¡a care trebuie însåmân¡atå, ¿i de condi¡iile meteorologice”, explicå directorul de marketing. O practicå din fermele mari este ca la finalul zilei operatorii så creascå viteza de semånat pentru a finaliza mai rapid lucrarea, fapt ce duce la o culturå neuniformå, în cazul utilizårii unor semin¡e clasice. Adrian MIHAI Profitul agricol 48/2019

VIAºA COMPANIILOR Clariant [i GETEC au câ[tigat premiul pentru eficien]\ energetic\

Clariant ¿i GETEC, în calitate de parteneri de proiect, au câ¿tigat premiul publicului la categoria “Concepte pentru cre¿terea eficien¡ei energetice”, în cadrul conferin¡ei de anul acesta de la Berlin, giratå de Agen¡ia Germanå pentru Energie.

Thomas Wagner (foto), CEO-ul Grupului GETEC, a prezentat conceptul, în numele tuturor partenerilor care au participat în acest proiect, celor aproximativ 500 de deciden¡i din mediul politic ¿i de afaceri. Premiul a fost acordat pentru solu¡ia de eficien¡å energeticå pentru proiectul comun, Clariant GETEC, din localitatea Podari, jude¡ul Dolj, unde compania Clariant construie¿te o fabricå de produc¡ie a bioetanolului la scarå comercialå. Bioetanolul este produs din reziduuri agricole precum paiele de grâu. GETEC folose¿te lignina, reziduul rezultat din produc¡ia bioetanolului, pentru a genera energie, aprovizionând astfel întregul proces de produc¡ie al

fabricii Clariant cu cåldurå ¿i electricitate - într-un mod sustenabil, eficient ¿i inovator. “Alåturi de GETEC, vom realiza o instala¡ie de alimentare cu abur ¿i energie electricå, neutrå din punctul de vedere al CO2-ului rezultat”, a declarat dr. Markus Rarbach, director al Diviziei de Biocarburan¡i ¿i Produse Derivate la Clariant. Clariant a început campania de recoltare în anul 2018, când au fost colectate 3.000 tone de paie de grâu. În 2019, au fost colectate în jur de 20.000 de tone, de pe o suprafa¡å totalå de aproximativ 8.000 hectare. Aprovizionarea cu materie primå va continua pânå va ajunge la 250.000 de tone, aceasta fiind capacitatea totalå a fabricii.

BASF investe[te în ameliorare computerizat\ BASF Venture Capital este investitorul principal al rundei de finan¡are deschiså de start-up-ul israelian Equinom. Aceasta a dezvoltat o tehnologie computerizatå de ameliorare care furnizeazå varietå¡i optimizate pentru industria alimentarå pentru a o ajuta så satisfacå cererea tot mai mare de produse vegetale utilizate ca ingrediente, ambalaje curate ¿i în stiluri alimentare sånåtoase. Tehnologia bazatå pe bioinformaticå a Equinom accelereazå ameliorarea semin¡elor atingând cele mai noi niveluri de eficien¡å. “Facem hibridåri pentru caracteristici ¡intite, adesea reintroducând caracteristici care eronat au fost excluse din varietå¡ile comune. Scopul este de a produce recolte cu caracteristici mult dorite”, explicå Gil Shalev, CEO al Equinom. “Algoritmul nostru ¿i «big data» au atins obiectivele ce privesc productivitatea, calitatea ¿i caracteristicile dorite într-un mod în care nici o altå companie de ameliorare nu a få32

cut-o pânå acum, care economise¿te ani în drumul spre pia¡å”.

Algoritmul Equinom analizeazå caracteristicile genomice din baza de date în care sunt incluse mii de plante pentru a determina combina¡ia idealå pentru hibridare cu scopul de a ob¡ine proprietå¡ile dorite. Sistemul evalueazå milioane de posibile combina¡ii pentru a crea semin¡ele optimizate, fie cå este vorba de proteinå, ulei, caracteristicile plantei, con¡inut de nutrien¡i, productivitate, rezisten¡å la boli sau alte calitå¡i. Equinom folose¿te metode conven¡ionale pentru a încruci¿a plante ale cåror

coduri genetice se completeazå cel mai bine. Equinom a ob¡inut susan cu con¡inut ridicat de ulei, care permite op¡iuni de cultivare flexibile. Susanul rezistent la spargere, una dintre culturile emblematice ale Equinom, poate fi recoltat mecanic ¿i cultivat în întreaga lume. Acest lucru le permite fermierilor så cultive local pentru a satisface cererea în cre¿tere. Susanul produce o parte din cel mai mare con¡inut de ulei din industrie ¿i este bogat în fibre, vitamine ¿i minerale. Susanul de la Equinom pune bazele unui lan¡ de aprovizionare mai responsabil, aduce o stabilitate mai mare a pre¡urilor ¿i o cultivare rentabilå. Equinom schimbå ¿i pia¡a alternativelor la carne. Compania amelioreazå ¿i specii cu un con¡inut bogat în proteine, precum soia, mazåre, nåut, diferite tipuri de fasole ¿i quinoa. Soia ¿i mazårea, de exemplu, sunt esen¡iale pentru produsele alternative la carne. Profitul agricol 48/2019

Situa¡ia pestei porcine africane Pesta porcinå africanå evolueazå în prezent în 35 de jude¡e. ¥n 7 au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i, dar în 28 de jude¡e sunt focare atât în gospodårii (aprox. 700 de cazuri), cât ¿i 11 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 4 focare în exploata¡ii de tip A. De la 31 iulie 2017, când a fost semnalatå prezen¡a PPA, pânå în prezent au fost elimina¡i 540.591 de porci. Au fost despågubi¡i 13.701 de proprietari, cu 330.659.590 de lei. Unitå¡ile procesatoare au colectat cu 1,4% mai mult lapte de vacå Procesatorii au colectat, în primele 10 luni ale anului 2019, 13.527 tone de lapte de vacå, în cre¿tere cu 1,4% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut, spun datele INS. ¥n intervalul 1 ianuarie - 31 octombrie, au fost înregistrate cre¿teri ale produc¡iei pentru: laptele de consum - cu 17.820 tone (+7%), laptele acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare) - cu 11.773 tone (+6,5%), smântâna de consum cu 1.165 tone (+2,1%) ¿i brânzeturi cu 1.687 tone (+2,1%). Produc¡ia de unt a scåzut cu 111 tone (-1,3%). 9 comune vor primi platforme pentru gunoiul de grajd Ministerul Mediului a lansat licita¡ia de atribuire a contractelor de construire pentru 9 platforme comunale de depozitare a gunoiului de grajd, de care vor beneficia fermierii mici ¿i gospodåriile. Investi¡iile se fac în cadrul proiectului Controlul Integrat al Poluårii cu Nutrien¡i, finan¡at de Guvernul României dintr-un împrumut de la Banca Mondialå. Comunele beneficiare sunt: Vinderei (jud. Vaslui), Coarnele Caprei (jud. Ia¿i), Dumbråveni ¿i Horodnic de Sus (jud. Suceava), Tiha Bârgåului (jud. Bistri¡a-Nåsåud), Slåtioara ¿i Fârtå¡e¿ti (jud. Vâlcea), Turburea (jud. Gorj) ¿i Bistre¡ (jud. Dolj). Ministerul finan¡eazå ¿i utilajele necesare: tractor, remorcå, încårcåtor frontal, cisternå vidanjatå. 34

Cre¿terea animalelor O strategie de combatere [i control a pestei porcine africane Robert Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, anun¡å cå va elabora o nouå strategie de combatere ¿i control a pestei porcine africane, care va trebui så fie asumatå de toate institu¡iile implicate, inclusiv de fermieri ¿i industrie. “Proiectul meu este de combatere ¿i control a PPA. Nu am vrut så îi spun de eradicare, pentru cå este un termen mai preten¡ios. ¥n momentul de fa¡å nu mai putem vorbi de preven¡ie. E clar cå trebuie så avem o nouå strategie. Primul lucru pe care l-am fåcut a fost så înfiin¡ez un grup de lucru. Am adus speciali¿ti atât din privat, cât ¿i din cadrul autoritå¡ii centrale ¿i locale, medici veterinari, pentru a elabora aceastå strategie de combatere ¿i control a pestei porcine africane”, a precizat pre¿edintele ANSVSA. El promite cå în etapa urmåtoare va chema atât fermieri, cât ¿i reprezentan¡i ai industriei pentru a-¿i asuma împreunå acest plan, care va cuprinde måsuri pe termen scurt, mediu ¿i lung.

“Dupå ce ne vom asuma acest plan, voi chema Colegiul Medicilor Veterinari, al medicilor practicieni care merg din caså în caså ¿i, împreunå cu Ministerul Mediului ¿i cu Ministerul de Interne, ne vom asuma acest plan pe care îl vom prezenta la Bruxelles.” Robert Chioveanu î¿i dore¿te ca planul så fie finalizat pânå la începutul lunii ianuarie. El va fi prezentat ¿i ministrului Agriculturii. “Dupå ce voi avea acceptul ministrului Agriculturii pentru finan¡are, îl voi introduce în grupul na¡ional de exper¡i, ca så am girul lor, pentru cå pânå acum planul na¡ional a fost asumat doar de ANSVSA. Nu este posibil ca numai ANSVSA singurå så lupte cu acest virus”, a explicat Chioveanu. ¥n 2020 vor fi create douå zone pilot în jurul unor mari ferme comerciale, astfel încât, pânå la finele anului, så “albim câteva zone mari, iar în cinci ani så reu¿im, u¿or-u¿or, så avem zone libere de pestå porcinå africanå”.

Medicii veterinari de liber\ practic\ au fost spectatori la pesta porcin\ Medicii veterinari de liberå practicå trebuie implica¡i direct în supravegherea gospodåriilor popula¡iei, în condi¡iile în care pânå acum au fost “un fel de spectatori” la actualul episod de pestå porcinå africanå, spune Dana Tånase, directorul executiv al Asocia¡iei Române a Cårnii. Ei ar trebui implica¡i direct, pe teren, så meargå din curte în curte, så vadå dacå omul are porcul bolnav sau este sånåtos. Un alt aspect deloc de neglijat

îl constituie respectarea legii, cu sanc¡iuni drastice pentru cei care nu declarå animalele. Så se termine cu såmsåritul ¿i cu porcii tåia¡i prin cur¡i ¿i du¿i, în portbagaje, pe pia¡a neagrå. Unul care are acaså 50 de porci nui cre¿te pentru consumul familiei sale. El face concuren¡å neloialå fermierilor care plåtesc taxe ¿i impozite ¿i lucreazå conform legii. paginå de Arin DORNEANU Profitul agricol 48/2019

CREªTEREA ANIMALELOR

Cum va evolua pia]a c\rnii de porc pân\ în 2030 Într-un raport publicat såptåmâna trecutå de Comisia Europeanå se spune cå exporturile anuale de carne de porc din UE ar putea ajunge la peste 4 milioane de tone în jurul anului 2022, comparativ cu 2,7 milioane tone, cât au fost anul trecut. lterior, cam prin 2030, exporturile de carne de porc se vor mai reduce, pânå la 3,4 milioane tone, dar chiar ¿i a¿a va fi vorba de un volum mult superior celui înregistrat înainte de epidemia de pestå porcinå, estimeazå Executivul comunitar. Pre¡urile ar urma så råmânå la un nivel ridicat pânå când î¿i revine produc¡ia chinezå ¿i ar putea så scadå brusc, în

func¡ie de viteza cu care va avea loc revenirea ¿i cât de mult va cre¿te produc¡ia competitorilor (SUA, Brazilia ¿i Canada), a mai apreciat Comisia. Råmâne o incertitudine: posibilitatea ca principalii exportatori de carne de porc din UE (Germania, Spania, Danemarca ¿i Fran¡a) så fie afecta¡i ¿i ei de epidemia de PPA. Descoperirea oricårui focar major în cele patru ¡åri riscå så le afecteze exporturile. În prezent, un numår de zece state membre UE sunt afectate de epidemia de pestå porcinå africanå, în primul rând fiind Bulgaria ¿i România. Executivul comunitar sus¡ine cå orice scådere a pre¡ului cårnii de porc este pu¡in probabil så stimuleze cererea în Europa, care este dominatå de produsele ieftine din carne de pui. Consumul de carne de pui este în cre¿tere constantå, iar Comisia se a¿teaptå ca aceastå

tendin¡å så continue. CE are în vedere îngrijorårile consumatorilor cu privire la sånåtate, mediu ¿i bunåstarea animalelor. Astfel de îngrijoråri ale europenilor vor duce la diminuarea cererii pentru alte tipuri de produse din carne. Simultan, este previzibilå cre¿terea culturilor cu un con¡inut bogat în proteine. Suprafa¡a cultivatå cu leguminoase în UE ar urma så se extindå pânå la 2,5 milioane hectare în 2030, comparativ cu 1,5 milioane hectare în acest an. ªi suprafa¡a cultivatå cu soia va cre¿te pânå la 1,3 milioane hectare, de la un milion de hectare. Rapi¡a va råmâne cea mai importantå culturå de oleaginoase, având în vedere valoarea sa în rota¡ia culturilor ¿i posibilitatea de a fi utilizatå în hrana animalelor ca furaj ce nu con¡ine substan¡e modificate genetic, adaugå Executivul comunitar.

CREªTEREA ANIMALELOR

Radu Timi[, pre[edintele ARC> ;n 2020, pre]ul c\rnii de porc se va tripla Anul acesta pre¡urile s-au dublat la carnea de porc, anul viitor se vor tripla, crede Radu Timi¿, pre¿edintele Asocia¡iei Române a Cårnii. “Guvernul chinez cumpårå carnea de porc de la marii producåtori europeni. Dacå în China a ajuns la 6 euro kilogramul de carne de porc, în România aståzi este undeva la 4 euro în medie la raft. Ce se va întâmpla la anul, când chiar dacå vom dori så cumpåråm de undeva, nu ¿tiu. Sau ce se va întâmpla cu industria noastrå”, a declarat Radu Timi¿. “Sigur, noi aici am discutat câteva variante: (consumatorul român n. red.) se va duce spre pui, spre vitå, spre oaie, spre vegetarian. Dar cert este un lucru: cå jumåtate din proteina acestei planete a dispårut. Cu ce vom compensa ¿i la ce pre¡? Dacå pre¡ul de carne de porc este foarte sus, ¿i pre¡urile la carnea de vitå

¿i de pui vor cre¿te, pentru cå consumul se va duce spre celelalte surse de proteinå”, a explicat Timi¿. România, pânå în luna septembrie, trebuia så rezolve cinci måsuri urgente trasate de Comisia Europeanå. “Nu le-a fåcut ¿i aståzi se vede ce se întâmplå”. Radu Timi¿ anticipeazå cå primele probleme vor apårea în lunile februarie martie. “Din ce am vorbit cu lan¡urile de supermarketuri, au avut contracte dinainte, s-au asigurat cu cantitå¡ile necesare. Presupun cå problemele vor începe din februarie - martie”. Declara¡iile au fost fåcute cu prilejul aniversarii a 20 de ani de la înfiin¡area Asocia¡iei Române a Cårnii, când au ¡inut ¿i conferin¡a cu tema “Viitorul industriei de cre¿tere ¿i procesare a cårnii de porc”. pagini de Arin DORNEANU

ªedin¡a Consiliului Consultativ al ANSVSA Reprezentan¡i ai crescåtorilor de ovine ¿i bovine, ai transportatorilor de animale, exportatorilor ¿i ai procesatorilor de carne au participat la prima ¿edin¡å a Consiliului Consultativ convocatå de cåtre pre¿edintele ANSVSA, Robert Chioveanu. Principalele teme discutate au fost protec¡ia ¿i bunåstarea animalelor în timpul transportului, deschiderea exportului de molu¿te, intensificarea demersurilor pentru deschiderea ¿i diversificarea exporturilor pe diferite pie¡e, inclusiv pe cea chinezå ¿i pe cea a SUA. În privin¡a protec¡iei ¿i bunåstårii animalelor în timpul transportului, a fost discutat un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentarå ce prevede asigurarea unor condi¡ii superioare de bunåstare a animalelor pe timpul cålåtoriei. Cei prezen¡i au fost de acord cu necesitatea adoptårii unui astfel de act normativ, înså opiniile au fost divergente.”

CREªTEREA ANIMALELOR

Grajdul de 1 milion de euro Ferma lui Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele Asocia¡iei HolsteinRo, se aflå lângå Bucure¿ti, în Afuma¡i, Ilfov. Acolo a construit un grajd nou, care l-a costat un milion de euro. A lucrat peste un an la el ¿i a cumpårat utilaje de la douå companii: Rota Guido (plugurile racloare, saltelele, instala¡ia de procesare a gunoiului - pompele, separatorul, laguna) ¿i Inox Center (perdelele ¿i ventilatoarele).

“Am

modernizat pu¡in ferma pentru cå nu mai gåsesc for¡å de muncå. Este foc continuu într-o fermå de vaci cu lapte ¿i oamenii nu vor så lucreze. Nici nu am vrut så aud de vreun proiect european, må complicam inutil ¿i oricum a¿a m-a ajuns mai ieftin”, spune Claudiu Davi¡oiu. Grajdul are 150 de metri lungime ¿i 35 de metri lå¡ime. Înål¡imea la strea¿inå este de 4 metri, iar la coamå - 8 metri. L-a învelit cu tablå sandvici. A închis chepengurile de la coamå cu folie

de policarbonat pentru a nu permite påtrunderea Crivå¡ului. O parte din lucråri le-a fåcut singur ¿i au costat mai pu¡in: betoanele, structurile metalice. “L-am construit solid, am folosit pentru scheletul metalic ni¿te ¡evi de sonde, ca så reziste la vânt ¿i la zåpezi grele.” Acum grajdul poate adåposti 400 de vaci cu lapte. A pus saltele în fiecare cu¿etå, dimensionate în a¿a fel încât bålegarul så cadå alåturi, pe aleea plugului raclor. Dupå ce månâncå, vaca merge så rumege pe saltea, unde apoi se odihne¿te. A montat ¿i sprayere pentru a combate cåldurile de pe timpul verii. A montat deja separatorul pentru gunoi. Apa sub presiune spalå bålegarul care ajunge astfel în lagunå. A avut 100 de juninci proprii, iar pe restul le-a cumpårat de la Nicu¿or ªerban. Toate erau gestante în luna a ¿aptea. În medie, o junincå l-a costat 1500-1800 de euro. “Din import, le po¡i lua cu 2000 de euro. Mi-a¿ dori så ajung ¿i eu la 600 de vaci la muls. Vreau så introduc 400 de vaci în grajdul nou, iar în celelalte 4 grajduri mai vechi så pun câte 50 în fiecare.” Vacile lui rezistå la trei lacta¡ii în medie. Insemineazå vi¡elele când ajung la

greutatea de 370 de kilograme ¿i la 135 centimetri înål¡ime. Deocamdatå, în toatå ferma, are 1.200 de vaci, din care mulge 400. Transponderul de la gâtul vacii este un dispozitiv DeLaval, prin care se comunicå datele produc¡iei de lapte. Claudiu Davi¡oiu preferå så råmânå axat pe o bunå produc¡ie de lapte. Vinde la Danone ¿i prime¿te banii la timp. Un pre¡ pe care îl considerå bun - 1,54 lei litrul, plus bonusul pentru gråime ¿i proteinå, ajunge la 1,70 lei. “Nu ¿tiu så mai fie 20 de vaci cu lapte la ¡åranii din Afuma¡i. Altådatå, erau 300.” “To¡i hibrizii de siloz sunt buni, spune Claudiu Davi¡oiu. Nu-¿i mai permite nimeni så-¡i vândå såmân¡å proastå pentru cå î¿i pierde prestigiul. Dar pentru mine, cele mai bune rezultate a dat hibridul Pelota de la Maisadour. Este excelent atât pentru boabe, cât ¿i pentru siloz. Este un hibrid tardiv, care face parte din grupa FAO 550. Am fåcut 35 de tone la hectar”. Pentru siloz, a reglat combina Claas Jaguar så taie la 40 de centimetri înål¡ime. Viorel PATRICHI

Profitul agricol 48/2019

Ruediger Michael Claas

Serv Class a aniversat 20 Dealerul de utilaje Serv Class din Bråila a avut recent douå motive så sårbåtoreascå: a aniversat 20 de ani de la înfiin¡are ¿i a inaugurat filiala din Podu Iloaiei, Ia¿i. Momentul aniversar a fost un bun prilej de rememorare a pa¿ilor fåcu¡i în cele douå decenii de activitate, de la o cifrå de afaceri de câteva sute de mii de mårci germane în primul an la 50 de milioane de euro în prezent. ute de invita¡i au fost prezen¡i la evenimentul Serv Class. Iam remarcat pe Ruediger Michael Claas, din partea familiei Claas din Germania, pe Michael Beier, directorul general Claas Regional Center South East Europe, pe Liviu Zimcea ¿i Cornel Chiuaru de la Amazone România ¿i al¡ii.

Cåtålin Gruia, director general Serv Class

Aståzi Serv Class este conduså de fra¡ii Gruia. Cåtålin Gruia este director general, iar Eugen Gruia este director de vânzåri. Ei sunt cel mai bun exemplu, ¿i o recunosc amândoi, cå o afacere de familie se poate dezvolta ¿i prospera dacå are colaboratori ¿i parteneriate cu alte afaceri de familie. “Må întreba cineva cum ¿i de ce am

ales så distribuim ma¿ini ¿i utilaje agricole Amazone, Claas, Lemken Siptec. Råspunsul este simplu: pentru cå au la bazå afaceri de familie, iar acestea rezistå în timp, dacå pun coeziunea familiei ¿i profesionalismul pe primul plan”, a spus Cåtålin Gruia. A rememorat primii pa¿i ai Serv Class, o afacere de familie care se întinde, iatå, pe douå genera¡ii. “Este momentul så-l amintim ¿i pe tatål nostru, Marian Gruia, care a pus bazele acestei companii în urmå cu 20 de ani. El nu se mai aflå printre noi, dar îi ducem mai departe încrederea în acest domeniu al agriculturii ¿i credem cå ace¿ti 20 de ani sunt doar primii dintr-un lung ¿ir de ani cu parteneriate ¿i colaboråri bazate pe profesionalism. Cum au fost primii Profitul agricol 48/2019

NHR Agropartners: Combine ¿i hedere la ofertå Fermierii care achizi¡ioneazå combine de cereale ¿i hedere Deutz-Fahr (seriile C5000, C6000, C7000 ¿i C9000) beneficiazå la achizi¡ia pachetului de recoltat de urmåtoarea ofertå: 0% avans pânå la 7 ani, 0% dobândå în primul an, 4 ani garan¡ie sau 3 ani revizii gratuite. Massey Ferguson: Tractoare “Next Edition” în serie limitatå Massey Ferguson a anun¡at cå va fabrica patru modele de tractoare în serie limitatå “Next Edition”, în culori diferite fa¡å de ro¿ul emblematic al companiei, respectiv fie ro¿u cu negru sau integral negru. Vor fi douå cu motoare în 4 cilindri, identice cu modelele 5711 S (110 CP) ¿i 5713 S (130 CP), iar alte douå, cu motoare în 6 cilindri, vor copia modelele 7720 S (200 CP) ¿i 7726 S (255 CP).

de ani de activitate no¿tri pa¿i cu Serv Class? Eram 3 oameni, ne cuno¿team ¿i ne numåram repede. Acum suntem 75, ne cunoa¿tem, dar ne numåråm mai încet ¿i, oricum, vrem så mai angajåm, pentru cå vrem så ne dezvoltåm în continuare. Cifra de afaceri? În primul an vorbeam de 300.000 de mårci germane, acum discutåm despre 50 de milioane de euro. La acestea am mai putea adåuga ¿i cele peste 1.000 de combine, aproximativ 800 de tractoare ¿i multe alte utilaje ¿i echipamente vândute în cei 20 de ani. Dar pe lângå aceste vânzåri, am rezistat în timp ¿i ne-am dezvoltat deoarece am pus ¿i punem pe primul plan serviciile post-vânzare. A¿adar, ne gândim cu mândrie la trecut ¿i cu speran¡å la viitor.”

Filialå nouå la Podu Iloaiei Filiala din Podul Iloaiei, Ia¿i,este cea de a treia, dupå cele de la Bråila ¿i Vaslui. Suprafa¡a totalå este de 9.800 mp, are o modernå clådire de birouri ¿i o halå cu 10 posturi de lucru. Profitul agricol 48/2019

Investi¡ia, pânå la momentul actual, se ridicå la 1,5 milioane de euro. Deocamdatå la Podu Iloaiei lucreazå 12 angaja¡i, în frunte cu Sorin Ioja. “Ne-a luat câ¡iva ani pânå am decis alegerea acestei loca¡ii, la Podu Iloaiei, pentru cå ne doream så fim cât mai aproape de clien¡i. Vrem ca noua filialå, care deserve¿te în prezent clien¡i din jude¡ele Ia¿i ¿i Bacåu, så devinå un centru regional al Serv Class ¿i så fim ¿i la dispozi¡ia fermierilor din Neam¡, Suceava ¿i Boto¿ani”, poveste¿te Eugen Gruia. O altå provocare pentru Serv Class este lipsa for¡ei de muncå. “Cum am spus, vrem så ne dezvoltåm, iar pentru aceasta avem nevoie de tehnicieni bine pregåti¡i. La filialele noastre fac practicå studen¡i de la USAMV Ia¿i ¿i de la Universitatea Dunårea de Jos. Între timp, 8 dintre ace¿tia s-au ¿i angajat la noi dupå încheierea studiilor. E un început, dar lipsa for¡ei de muncå bine calificate råmâne o provocare constantå pentru noi.” pagini realizate de Arpad DOBRE

Kuhn: Cifrå de afaceri în cre¿tere Kuhn a comunicat o cifrå de afaceri de 806,9 milioane de euro la data de 30 septembrie, în cre¿tere cu 3,9% fa¡å de perioada similarå a anului trecut, când a înregistrat 776,5 milioane de euro. Seceta ¿i reticen¡a fermierilor din Europa de Nord ¿i de Est de a investi în echipamente agricole a avut un impact negativ asupra vânzårilor Kuhn, care, în schimb, a consemnat o cre¿tere a cererii în Europa Occidentalå, din partea fermelor zootehnice axate pe produc¡ia de lapte.

Vânzårile de tractoare, pe plus în Europa În perioada ianuarie-octombrie, în Fran¡a s-au înmatriculat 19.586 de tractoare, în cre¿tere cu aproape 5.000 de unitå¡i fa¡å de intervalul similar din 2018. În aceea¿i perioadå, în Germania sau înmatriculat 24.780 de tractoare (+14,7%), în Marea Britanie, 10.312 (+6%), iar în Polonia, 7.115 tractoare ((+2,8%). În România, gra¡ie statisticii “la zi”, vom afla la sfâr¿itul lui decembrie câte tractoare s-au vândut în 2018. Sigur, nici post de director cu mecanizarea nu mai este în Minister. 41

MAªINI AGRICOLE

Eficien]\ [i productivitate cu tractoarele Deutz-Fahr de pân\ la 120 CP Deutz-Fahr a prezentat la Hanovra o serie de modele de tractoare în segmentul de pânå la 120 CP din seriile Agrokid, 5D, 5G ¿i 5, cu puteri între 65 ¿i 126 CP, eficiente la utilizarea în ferme de cereale sau mixte, între¡inerea spa¡iilor verzi sau în domeniul municipal.

Agrokid Optime pentru spa¡ii mici Tractoarele din seria Agrokid sunt multifunc¡ionale ¿i utile inclusiv la lucrul în spa¡ii mici din ferme sau în alte domenii de activitate. Sunt 3 modele cu puteri între 35 ¿i 51 CP, op¡ional fårå cabinå sau cu cabinå cu aer condi¡ionat. Pot fi echipate cu încårcåtor frontal ¿i dispun de trei puncte de cuplare: o conexiune posterioarå solidå cu PTO (prizå de putere) posterioarå ¿i pânå la 3 supape de comandå hidraulice, PTO centralå ¿i o conexiune frontalå cu PTO.

Seria 5D Noi echipåri ¿i func¡ii Seria 5D cuprinde opt modele cu o gamå de putere de la 65 CP la 102 CP. Este seria optimå pentru numeroase ferme unde agricultura este activitatea principalå sau secundarå, datoritå gamei largi de echipamente ¿i numeroaselor op¡iuni de combinare. Are o serie de caracteristici tehnice practice, printre care un sistem Power Shuttle reglabil, func¡ie Stop&Go, vitezå de 40 km/h la tura¡ia reduså a motorului, sistem de frânare pe cele 4 ro¡i ¿i un sistem hidraulic cu un debit de pânå la 54 l, precum ¿i PTO cu trei cåi (540/540E/100).

Seria 5 Tractoare din clasa de mijloc Modelul 5105 face parte din seria 5, care reprezintå clasa de mijloc de la Deutz-Fahr, cu trei modele de la 110 la 126 CP. Este eficient ¿i productiv atât în ferme, cât ¿i în domeniul municipal. Este echipat cu func¡ia Stop&Go, schimbåtor de viteze ComfortClutch, un sistem hidraulic de 90 l cu 4 unitå¡i auxiliare de comandå (una electricå), punte fa¡å cu arc, direc¡ie hidrostaticå ¿i o cabinå spa¡ioaså cu scaun confortabil pentru pasager.

Seria 5G Puteri de pânå la 116 CP Seria Deutz-Fahr 5G include 8 modele de tractoare cu o gamå de putere cuprinså între 75 ¿i 116 CP. Printre acestea, la Agritechnica s-a remarcat modelul 5100 G, care nu necesitå AdBlue, are sistem hidraulic frontal cu PTO frontalå integratå, un sistem hidraulic de 90 l ¿i un sistem de frânare cu aer comprimat. 42

Profitul agricol 48/2019

OPINII

Ce este Ini]iativa “4 pentru 1000” Dr. ing. Daniel BOTÅNOIU

ni¡iativa interna¡ionalå “4 pentru 1000” a fost lansatå de Fran¡a în 2015 ¿i constå în regruparea, de o manierå voluntarå, a tuturor actorilor din sectorul public såu privat în cadrul Planului de Ac¡iune Lima-Paris. Ac¡iunea constå în demonstrarea faptului cå agricultura, în particular terenul agricol, poate juca un rol crucial pentru securitatea alimentarå, dar ¿i în cazul atenuårii efectului produs de schimbårile climatice. Ini¡iativa “4 pentru 1000” demonstreazå cå agricultura poate veni cu solu¡ii concrete la efectele nefaste produse de schimbårile climatice, cu asigurarea securitå¡ii alimentare, prin punerea în practicå a instrumentelor adaptate la condi¡iile locale de agriculturå: agroecologia, agrosilvicultura, agricultura conservativå etc. Ini¡iativa are în vedere contribu¡iile pe care statele lumii le pot aduce pentru a evita degradarea continuå a terenurilor agricole. Ea trimite un semnal puternic cåtre toate sectoarele economice pentru a participa la diminuarea cantitå¡ii de carbon ¿i atingerea obiectivelor pe termen lung, obiective indispensabile pentru omenire. În ultimul raport al Grupului de Exper¡i Interguvernamentali asupra evolu¡iei climatului se estimeazå cå în materia organicå din sol existå cca 1500 gigatone de carbon, înså alte studii indicå faptul cå poate fi chiar ¿i de 3.400 gigatone pe adâncimea de 1 metru. Se estimeazå cå procentul de carbon este de douå ori mai mare la adâncimea de 3 metri. Dacå se va putea cre¿te cu 0,4% carbonul din sol, în primii 40 de centimetri, asta ar duce la o reducere sem-

nificativå a concentra¡iei de CO2 din atmosferå. Taxa de fixare a cantitå¡ii de CO2 nu este un act normativ care trebuie respectat de fiecare stat în parte, înså vine så demonstreze cå, prin adoptarea acestor instrumente, cu bazå ¿tiin¡ificå, se amelioreazå produc¡ia agricolå, se amelioreazå fertilitatea solului ¿i, astfel contribuim, pe termen lung, la limitarea cre¿terii temperaturi globale, care aduce cu sine schimbåri climatice semnificative greu de cuantificat pentru omenire. Ini¡iativa vine ca o måsurå complementarå aduså eforturilor indispensabile depuse de state, în sensul reducerii la nivel global a cantitå¡ii de gaze cu efect de serå. Ini¡iativa are caracter general, fiecare ¡arå având dreptul de a decide ce måsuri trebuie så adopte, astfel încât så contribuie la aceste obiective generale ale omenirii. În fiecare an, 30% din gazul carbonic este captat de plante datoritå procesului de fotosintezå; astfel, plantele se hrånesc, având loc ¿i procesul de descompunere a acestora la sfâr¿itului ciclului de via¡å, ceea ce duce la men¡inerea organismelor vii în sol, a¿a cum sunt bacteriile, ciupercile, râmele, care le transformå în materie organicå. Aceastå materie organicå, bogatå în carbon, este esen¡ialå în alimenta¡ia plantelor, cåci astfel se re¡ine apå, azotul ¿i fosforul, indispensabile pentru cre¿terea ¿i dezvoltarea acestora. Solul con¡ine de 2-3 ori mai mult carbon decât existå în atmosferå. Cre¿terea cantitå¡ii de carbon din sol contribuie la stabilizarea climatului ¿i asigurarea securitå¡ii alimentare prin asigurarea cantitå¡ilor suficiente de hranå necesare omenirii. Måsurile de politici publice ce pot fi adoptate pentru a pune în practicå ini¡iativa sunt: - limitarea tåierii pådurilor;

- încurajarea practicilor agro-ecologice care duc la cre¿terea cantitå¡ii de materie organicå din sol; - evitarea låsårii terenului agricol neacoperit, precum ¿i lucråri de mobilizare reduse ale acestuia; - fertilizarea solului cu cât mai multe gunoaie de grajd; - refacerea på¿unilor, pådurilor degradate din zonele aride sau semiaride, astfel încât påmântul så fie în permanen¡å acoperit; - plantarea arborilor ¿i leguminoaselor care fixeazå azotul atmosferic; - utilizarea cât mai corectå a apei. În lume existå aståzi 570 milioane de ferme ¿i peste 3 miliarde de oameni care tråiesc în zonele rurale. Acumularea carbonului în sol se poate observa cu u¿urin¡å dupå cca 20 de ani de aplicare a bunelor practici. Degradarea terenului agricol atinge aståzi cca 40% din totalul påmântului, iar odatå cu schimbårile climatice acest procent poate cre¿te accelerat, cu efect direct asupra securitå¡ii alimentare, dar ¿i asupra agriculturii familiale. Pentru a putea hråni popula¡ia lumii, în contextul schimbårilor climatice, trebuie så påstråm terenul agricol viu! Produc¡ia agricolå este corelatå cu sånåtatea solului, principalul indicator fiind cantitatea de materie organicå existentå. Materia organicå din sol cu un procent ridicat de carbon contribuie la: - o fertilitate mai mare a solului, asigurând hrana necesarå plantelor; - o bunå capacitate de re¡inere a apei; - cre¿terea rezisten¡ei la eroziune; - o mai mare biodiversitate. Chiar ¿i re¡inerea unei cantitå¡i mici de CO2 în sol poate avea efecte majore asupra productivitå¡ii agricole. Pentru o bunå preven¡ie trebuie evitatå, în permanen¡å, degradarea solului. Profitul agricol 48/2019

Agricultura de altådatå Mo¿ia lui Mateiu Caragiale de la Fundulea Cine mai ¿tie azi cå la Fundulea, în Cålåra¿i, a avut un conac Mateiu Caragiale, fiul lui Ion Luca Caragiale, cel nåscut în mahalaua Haimanale?

ntr-o zi, un istoric de profesie Mihai Sorin Rådulescu - a venit la Fundulea så caute casa unde Mateiu ar fi scris Craii de Curtea Veche. Dar n-a gåsit pe nimeni care så-i dea oarecare informa¡ii, så-l punå pe drumul cel bun. Oameni locului au uitat cå ar fi existat vreodatå un asemenea conac! Istoricul a intrat în prima clådire cu iz boieresc care i-a ie¿it în cale. Ghinion! Era sediul fostului Institut de Cercetåri pentru Plante Medicinale ¿i Aromatice. ¥nainte de a fi confiscat de comuni¿ti, conacul apar¡inuse familiei Ghika. Toate acareturile par neglijate ¿i låsate så se ruineze. Doar în curte mai dåinuie¿te o bisericå cu hramul Sfântul Alexandru, ctitoritå la 1854 de Alexandru Ghika, zis Cåciulå Mare. Nici despre acest boier oameni locului nu ¿tiu prea multe. Dupå revolu¡ie, Institutul a vegetat sub conducerea Mariei Verzea, so¡ia directorului sub care vegeta marele Institut al cerealelor, tot din Fundulea. Apoi, a venit director Stelian Fuia, care a fåcut pråpåd... Fåcându-se cå nu ¿tie nimic despre ce s-a petrecut la Institutul de Plante Aromatice, pre¿edintele Båsescu l-a uns pe Stelian Fuia ministru al Agriculturii. Mai departe, clådirile au fost vândute de la unul la altul, de nu prea se mai ¿tie cui. Despre vreun conac al lui Mateiu Caragiale istoricul Mihai Sorin Rådulescu n-a aflat mai nimic. Am încercat ¿i noi, dar n-am gåsit pe cineva care så ¿tie cât de cât ceva. Fiul marelui dramaturg s-a cåsåtorit târziu, la 38 de ani, cu Marica Sion, fiica scriitorului George Sion. Femeia era cu

25 de ani mai în vârstå decât so¡ul. E u¿or de bånuit cå Mateiu s-a cåsåtorit cu båtrâna doamnå doar din interes. Mateiu visa så aibå o mo¿ie. Nu o cârciumå care så-i aducå bani, cum avusese taicå-såu. Marele lui vis era så devinå ståpân pe un domeniu, pe un teren întins, care så-i ostoiascå ambi¡iile nobiliare. Cåci Mateiu Caragiale era

Mateiu Caragiale a fost un nobil închipuit. El a devenit un fel de “conte de Bårågan”, dupå ce a luat de so¡ie o femeie mai båtrânå cu 25 de ani decât el.

un nobil închipuit. El se visa ståpân pe un castel cu blazon ¿i steag nobiliar pe catarg. ¥¿i închipuia despre sine cå ar fi descendent al unor cavaleri care ar fi luptat pentru eliberarea de sub otomani a Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Degeaba îi spunea cinic taicå-såu cå “uite, ne-a råmas aici, pe cap, urma tåvii cu plåcinte pe care au purtat-o stråmo¿ii no¿tri prin Fanar”. Virusul nobiliar îl contractase în 1902, la Colegiul “Sf. Gheorghe”, unde directorul, Anghel Demetrescu, îi treze¿te pasiunea pentru heraldicå. A fost mai întâi un interes pentru aristocra¡ie, ca elitå socialå, care a alunecat mai târziu spre obsesie. Ajuns ståpân pe o mo¿ioarå în marginea Båråganului, Caragiale-junior s-a implicat total în punerea pe picioare

a afacerii lui agricole. E preocupat de recolte ¿i de vânzarea grâului. ¥ntr-un jurnal noteazå: „Aståzi a fost frumos, senin ¿i cald; în curte, sub ochii mei, se desface porumbul; mari gråmezi de aur se în¿irå ¿i cresc; eu le dijmuiesc. Må simt bine la mine, la ¡arå...” Primåvara, då în dijmå ¡åranilor cele 202 pogoane pentru porumb ¿i 13 pogoane pentru furaj. Supravegheazå însåmân¡årile, plantårile din grådina de legume, opera¡iunile de curå¡ire a livezii, de sporire a numårului de oråtåniii în curtea de påsåri etc. ªi, între timp, scrie cu râvnå la Craii de Curtea Veche. În 1930 ridicå steagul såu nobil, cu deviza “Cave, age, tace!” (Fere¿te-te, ac¡ioneazå, taci!), sub flamura galbenverde fluturând la opt metri deasupra cerdacului. Dar mo¿ia, a¿a cum a luat-o George Sion, era una “fårå sat”. ¥mprejurul ei nu mai locuia nimeni. Nici terenul nu fusese cultivat vreodatå. O clådire råtåcitå singurå în plin câmp. Când s-a a¿ezat acolo moldoveanul George Sion, în toatå curtea erau doar doi peri sålbatici, ¡epo¿i ¿i aspri, fårå rod. Unii presupun cå locul conacului boieresc ar fi fost pe undeva în curtea actualului Institut de Cercetåri pentru Cereale ¿i Plante Tehnice. Mateiu Caragiale nu a avut urma¿i. Cine ¿tie cine l-a mo¿tenit? Casa o fi råmas de izbeli¿te ¿i ¡åranii au furat fiecare ce i-a trebuit. Ori au pus pe foc. Dupå råzboi, au venit comuni¿tii, cårora nu le trebuia acte så confi¿te casele ori påmânturile. Au “comasat” totul ¿i au construit frumuse¡e de Institut pentru cultura porumbului. O vreme nici de capodopera Craii de Curtea Veche nu sa vorbit. Era interziså! A¿a cå, despre conacul lui Mateiu Caragiale de la Fundulea, aståzi nu mai vorbe¿te nimeni. Nu mai existå nici o urmå. Pânå ¿i ¿coala generalå poartå numele unui scriitora¿ localnic: Mircea Nedelciu. A¿a e via¡a, scurtå ¿i murdarå de caca, precum o cåma¿å de copil mic. Mateiu Caragiale ¿i so¡ia sa, Marica, au fost înmormânta¡i la cimitirul Bellu. G. OSTROVEANU Profitul agricol 48/2019

Informa¡ii externe Bruxelles

Pre[edintele Lituaniei a manifestat al\turi de agricultori Peste 50 de fermieri din mai multe state din Europa Centralå ¿i de Est au protestat în timpul unei reuniuni a liderilor Uniunii Europene pentru a cere egalizarea subven¡iilor agricole acordate în statele blocului comunitar. Surprinzåtor este înså faptul cå la protest au participat ¿i mai mul¡i lideri politici importan¡i, printre care pre¿edintele Lituaniei Gitanas Nauseda sau europarlamentarii Juozas Olekas ¿i Bronis Rope, care au anun¡at cå sus¡in revendicårile fermierilor.

Sco¡ia

Un fermier a descoperit un ora[ vechi de 5.000 de ani Dupå ce a examinat o piatrå de dimensiuni mari care nu pårea så facå parte din topologia normalå a regiunii, un fermier din nordul Sco¡iei ¿i-a dat seama cå pe terenul lui se aflå ruinele unui întreg ora¿ din epoca neoliticå. A¿ezarea Skara Brae, care are o vechime de 5000 de ani, constå într-un labirint complex de camere ¿i coridoare care au fost acoperite de dunele de nisip din zonå.

Olanda

Cel mai complicat ora[ din lume De¿i se aflå în interiorul Olandei, localitatea BaarleHertog face parte din provincia belgianå Antwerp ¿i teritoriul ei este împår¡it în 24 de enclave separate între ele de teritoriul olandez. Pentru a complica ¿i mai mult situa¡ia, în unele dintre enclavele belgiene se aflå enclave olandeze mai mici. Chiar ¿i unele magazine sau cafenele din ora¿ sunt împår¡ite în douå, cu aplicarea unor legi diferite în fiecare parte. Pentru a ajunge la terenurile lor, mul¡i fermieri din zonå sunt obliga¡i så treacå de mai multe ori frontierele statale. 48

Rusia

Agricultur\ cu tancul în Siberia Doi fermieri siberieni au modificat tancuri militare sovietice de tip T-62 pe care le folosesc în loc de tractoare pe terenurile lor. Ei au cumpårat ini¡ial vehiculele în anii 90 ¿i le-au folosit ca så se deplaseze pe drumurile din zonå, care o lungå perioadå a anului sunt impracticabile pentru orice tip de autovehicul de teren. Ulterior, acestea au fost transformate în tractoare agricole prin montarea unei cabine în locul turelei, iar fermierii sus¡in cå sunt mai rapide decât orice tractor normal ¿i au un consum mai redus de combustibil. Profitul agricol 48/2019

INFORMAºII EXTERNE Statele Unite

Turi[tii iau cu asalt una dintre cele mai mari ferme

Ferma Fair Oaks din statul Indiana a reu¿it så devinå o atrac¡ie turisticå majorå, la tururile ghidate care sunt organizate zilnic participând peste 500.000 de vizitatori anual. Ferma este cel mai mare producåtor de lactate din statul Indiana, înså este

cunoscutå mai mult datoritå turismului, prin care ¿i-a câ¿tigat renumele de “Disneyland-ul turismului agricol”. Tururile oferå numeroase activitå¡i pentru copii sau adul¡i, care au ocazia så vadå peste 8000 de porci, 3000 de vaci ¿i multe alte animale.

NASA continu\ s\ dezvolte agricultura în spa]iu Agen¡ia spa¡ialå americanå face eforturi sus¡inute de cultivare a plantelor în spa¡iu, atât din motive estetice, cât ¿i practice. Sistemul ini¡ial, numit Veggie, folose¿te straturi de argilå ¿i substan¡e nutritive, cu iluminare de tip LED. Un model mai avansat, Advanced Plant Habitat (APH), plaseazå plantele într-un container închis, care este controlat în mod automat de computer cu datele primite de la mai multe camere ¿i peste 180 de senzori.

Cea mai mare ferm\ de canabis se afl\ în California Cu o suprafa¡å totalå de 60 de hectare, o fermå legalå de canabis din valea Santa Rita din California este cea mai mare de acest tip din lume. Autoritå¡ile din comitatul Santa Barbara au decis în anul 2016 så legalizeze cultivarea marijuanei ¿i så atragå cât mai multe investi¡ii de acest tip pentru a revigora agricultura din zonå. Modelul de impozitare ales, care se bazeazå doar pe veniturile fermelor ¿i nu pe suprafa¡a lor, a încurajat dezvoltarea unor culturi de dimensiuni foarte mari.

Vacile unei ferme se relaxeaz\ în realitatea virtual\ O fermå din Rusia folose¿te dispozitive de realitate virtualå pentru a reduce anxietatea vacilor. Dispozitivele sunt adaptate special pentru capetele animalelor ¿i simuleazå o på¿une însoritå de varå. Experimentul face parte dintr-un program ¿tiin¡ific pe termen lung, care studiazå legåtura dintre starea emo¡ionalå a vacilor ¿i cantitatea de lapte produs de acestea. Profitul agricol 48/2019

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

aproape doi ani ¿i 10 taura¿i de 270 kg. Fågåra¿, jud. Bra¿ov. Tel.: 0751.552.880

DN AGRAR VINDE

HIPERFORAJ

EXECUTÅ FERME, TERENURI

Vând 28.000 mp teren intravilan în Drago¿-Vodå, jud. Cålåra¿i: împrejmuire, caså (2 camere, hol, baie, bucåtårie, încålzire centralå, apå, foså septicå), pu¡ de mare adâncime, conductå de gaz în fa¡a terenului. Ideal pentru sere, silozuri etc. Suntem deschi¿i ¿i pentru alte forme de colaborare în afarå de vânzare. Tel.: 0740.275.109 Vând în Române¿ti, Prahova, la 10 min. de Ploie¿ti, 5 hectare teren agricol, intravilan, cat. 1, compact. Tel.: 0724.180.041 Caut 100 ha teren plan pt arendat, eventual cu posibilitatea de cumpårare, comasat 100%, ¿i cumpår på¿une, 100-250 ha, comasatå, CF, cu drum de acces. Tel.: 0773.978.834 Vând fermå pentru îngrå¿area porcilor, cu capacitatea de 1.950 capete/serie. Zabala, jud. Covasna. Tel.: 0720.131.398

PRUTUL S.A.

comercializeazå: - Ulei brut ¿i ¿rot de floarea-soarelui ¿i soia Lauren¡iu Popa: 0742.108.581 laurentiu.popa@prutul.ro - Coajå ¿i pele¡i de floarea-soarelui Sergiu Igescu: 0747.120.262 sergiu.igescu@prutul.ro

www.prutul.ro ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agri-

cultura ecologicå. Livrare personalå. Tel.: 0760.122.725 SC vinde 1.000 tone fân de lucernå în balo¡i mari, de 200 kg/buc. Rela¡ii: Tudor Nelu¡a, director comercial. Tel.: 0729.889.693 Vând 7 vaci reformå: un taur de trei ani castrat, de cca. 550 kg; 4 juninci între 3 ¿i 5 ani, douå juninci de

pu¡uri de adâncime: apå potabilå sau industrialå pentru diverse întrebuin¡åri, PVC, superdebit

Contact: 0785.242.845

- GARANºIE -



0788.015.575 0745.015.575

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc, 11 mc, amestecare orizontalå, 3 melci, golire pe dreapta. Tel.: 0742.568.025 Vând plug reversibil Landsberg-Pöttinger, 3 trupi¡e (2+1), bråzdare schimbate, pentru tractor de 70-90 CP. Tel.: 0744.700.372 Vând tractor Valtra C100, din 2008, 100 CP, 6.500 ore. Tel.: 0758.249.344

Vând în Negre¿ti, Neam¡, fermå de cre¿tere a caprelor cu suprafa¡a utilå de 1.000 mp: adåpost, adåpåtori, încålzire, salå de muls, încåperi pentru producerea ¿i depozitarea brânzeturilor, sta¡ie epurare, platforme gunoi. Tel.: 0756.337.095 Vând, în jud. Gala¡i, pensiune 520 mp, teren intravilan 2.400 mp ¿i 3 terenuri agricole: 14 ha, compact, irigabil, 350 m deschidere la DN, teren 8 ha, compactare 85%, acces la DJ, deschidere 120 m, utilitå¡i, ¿i 3 ha livadå prun, cu gard împrejmuire, curent. Tel.: 0762.299.901

Profitul agricol 48/2019

Pescuitul ¿i vânåtoarea Pe lac, ;n prag de ;nghe] C âteva zile vremea s-a mai îndreptat a¿a cå am ie¿it la o partidå pe un lac mare din apropierea ora¿ului. Am plecat destul de târziu, dând rågaz soarelui så dezmor¡eascå malurile ¿i apa lacului. Venind pe drumul de lângå lac, în vreo douå cotloane, am våzut sticlind cristalele brumei. Nu ne-am gråbit så ie¿im pe apå; am poposit la cabanå , pre¡ de o cea¿cå de ceai fierbinte. A fost exact timpul necesar ca soarele så prindå puteri. Am cåutat un cotlon lini¿tit, scåldat de raze ¿i ferit de vânt. Aveam bordura de stuf aproape, a¿a cå puteam så încerc în locuri diverse. Am întins o DAIWA de 5 m, cu linie 0,12 mm ¿i forfac din florocarbon 0,09 mm, cârlig nr. 14, plumbaj etalat ¿i plutå de 1,5 g. Am potrivit adâncimea încât momeala så ajungå pe fundul apei, apoi am aruncat câteva nuci din nada specialå pentru albiturå, så atrag babu¿ca, ro¿ioara, plåtica ¿i, de ce nu, carasul ori bibanul… De¿i am dat nadå sub formå de nuci, primii atra¿i de dâra de fåinå låsatå pe fundul apei au fost oble¡ii! Ace¿tia n-au ezitat så apuce libelulele, apoi vier-

mu¿ii din cârligul fin, din sârmå sub¡ire. Am înlocuit cârligul cu o mormâ¿cå micå, argintie, pe aceea¿i mårime de cârlig cu larve de chironomide, cu speran¡a cå voi incita plåtici, babu¿ti, bibani… Obraznicii de oble¡i s-au repezit ¿i la mormâ¿cå, doar cå, aceasta cåzând mai repede, n-au prins bine momeala ¿i n-am reu¿it så-i în¡ep. S-au rårit oble¡ii, dar au apårut babu¿tile, cu mu¿cåtura lor finå ce le face apreciate de undi¡arii din vestul Europei. Am continuat så arunc nadå, o nucå dupå fiecare capturå, så ¡in pe¿tii pe loc. A¿a am reu¿it så påcålesc câteva babu¿ti frumoase, numai bune de ¡inut, cåci acum, în prag de iarnå, erau gråsu¡e! În câteva rînduri pluta s-a culcat “pe lat” ¿i am agå¡at o plåticu¡å. Aveam tot felul de momeli, iar secretul cå râma finå este pe placul plåticilor îl ¿tiam încå din varå, când la râmå finå trågea uneori mai bine decât la carcalete (râmå cu viermu¿i) ori la libelulå. Am înlocuit mormâ¿ca legând pe forfacul fin un cârlig, tot nr. 14, special pentru plåticå ¿i albiturå. Avea altå deschidere ¿i ståtea râma mai bine pe el. Am dat ¿i vreo douå bile de nadå. Dar n-am mai prins nici

“Am în¡epat mai mult din instinct ¿i m-am trezit în cârlig cu o ro¿ioarå!” 52

Am reu¿it så påcålesc câteva babu¿ti frumoase, numai bune de ¡inut babu¿cå, nici plåticå, ci… caras! Probabil, cara¿ii s-au instalat în zona nåditå, a¿a cå mu¿cåturile s-au fåcut sim¡ite una dupå alta. Am scos pe rând trei cara¿i dolofani, aurii ¿i viguro¿i. Am legat rapid un alt cârlig, am agå¡at în el douå râme sub¡irele ¿i gata - în câteva momente a venit mu¿cåtura. Pe¿tele plecase u¿urel cu montura într-o parte, spre stuf. L-am sim¡it de la început în vargå ¿i am realizat cå nu-i chiar un caras pålma¿. Trågea ca un mic buldozer. Era clar cå-i vorba de un ciortan. L-am ¡inut din vargå atâta cât am putut, am reu¿it så-l deturnez de la prima tentativå de a intra în stuf, dar atunci când ¿i-a luat vitezå, degeaba am coborât varga, m-am dus u¿or cu mâna dupå el, ca så amortizez. ¥n clipa urmåtoare am auzit… pâc ¿i am råmas fårå forfac… Soarele era de mult sus, ¿i avea putere. Privind în jur am sesizat un joc intens al albiturii la suprafa¡a apei. Am pus momeala ¿i am aruncat din nou. Ce så vezi?! Chiar dacå plumbajul era destul de greu, pluta a råmas pe o parte. Am în¡epat mai mult din instinct ¿i m-am trezit în cârlig cu o ro¿ioarå! Am mic¿orat adâncimea apei la circa un metru ¿i am schimbat momeala. Am pus doi viermu¿i, unul alb ¿i unul ro¿u! De cum am lansat, ro¿ioarele erau acolo! Prea frumoase ca så le ¡ii, så nu le redai bål¡ii. A¿a cå le-am dat drumul ¿i celor trei cara¿i, de¿i le pusesem gând råu! Sau bun!? Victor ºÅRUª Profitul agricol 48/2019

Din jerba aceea de artificii însufle¡ite, la o înål¡ime socotitå de ele convenabilå, s-au desprins în toate punctele cardinale pâlcuri de ra¡e azvârlite ca din catapultå.

La ra]e mari, pe ape mici În

Profitul agricol 48/2019

De departe, am våzut cu binoclul cå mijlocul întinsurii înghe¡ate era negru de ra¡e, toate concentrate pe apa care le permitea så lopåteze în voie. Înså¿i mi¿carea necontenitå a påsårilor ¡inea undele treze. Cu toate precau¡iile posibile, aproape cå ne-am târât pentru a ne dispune de-a lungul malului, la câte treizeci-patruzeci de metri unul de celålalt. A trebuit så treacå vreo orå ca så ne dåm seama cå ne uitåm la ele ca vulpea la struguri. Nefiind deranjate de nimic, nu aveau niciun motiv så se ridice în

Foto: F. B. Dragomir

mod obi¿nuit, decembrie ferecå apele în armurå de ghea¡å. Undele vii fo¿nesc moale pe dedesubt, deschizând câte un ochi limpede numai acolo unde sålå¿luiesc izvoare calde. Lumini¿urile acestea, între¡inute prin necontenitå mi¿care, sunt preferatele påsårilor acvatice. Aici, scufundåtoarele î¿i gåsesc hrana, iar cele care î¿i petrec ziua ciugulind pe maluri ¿i prin împrejurimi vin så înnopteze, cum este ¿i cazul ra¡elor mari. Un asemenea loc se aflå nu departe de Adâncata. Dupå gerurile aspre ¿i uscate de la mijlocul lunii, instalate în urma altora, cu nop¡i senine, de cremene, ¿i zile însorite în¿elåtor, tot ce fusese pânå atunci lichid se preschimbase în ghea¡å. Vestea cå, în zona pe care o ¿tiam, poposesc noi contingente de cålåtoare dinspre miazånoapte ne-a pus în mi¿care. Nestatornice fiind, puteau så disparå la fel cum au apårut. Niciodatå nu po¡i så ¿tii ce le ¡ine pe loc ori ce le mânå în stoluri, pe nea¿teptate, la drum. Întotdeauna, în afarå de lini¿te, de adåpost ¿i de hranå, mai existå ceva, subtil ¿i ira¡ional. Toate pregåtirile s-au derulat pe repede-înainte, astfel cå amurgul ultimei zile cu lunå plinå din acest an ne-a gåsit pe marginea firului de apå ce se lå¡e¿te, din loc în loc, în câteva ligheane largi, cu pânzå lene¿å ¿i brâu sub¡ire de papurå ¿i stuf. Pentru cå nu aveam câine aportor, date fiind temperatura aproape de zero a apei, am convenit så tragem numai la ce suntem siguri cå va cådea pe uscat. Desigur cå aceastå condi¡ie avea så ne afecteze considerabil palmaresul. Pentru recuperåri în caz de for¡å majorå ¿i numai pentru distan¡e mici, Marius, me¿ter ¿i în ale pescuitului cu nåluci, la råpitori, ¿i-a adus o lansetå echipatå cu plumb greu ¿i ancorå mare.

ca lucrurile så se a¿eze oarecum, de o manierå favorabilå nouå. Camufla¡i pânå a ne confunda cu vegeta¡ia din marginea apei, urmåream iure¿ul aerian numai din priviri, fårå så ne mi¿cåm capul. Pe când ne socoteam manevra neinspiratå ¿i partida pierdutå, o providen¡ialå palå a stolului, ruptå dintr-un flanc îndepårtat, nevåzut de noi, ne-a survolat cu ¿uierat crescând, la o distan¡å mai micå decât am fi putut vreodatå så speråm. Sincroniza¡i parcå telepatic, cele opt focuri au råbufnit ca unul singur, mai ales cå påsårile aveau ca direc¡ie de înaintare uscatul din spatele nostru. Când ne-am convins cå nu mai avea så

våzduh, pentru a intra în båtaia pu¿tilor noastre, iar altele, care så li se alåture, nu se vedeau în cele patru zåri. Înlemni¡i de frig, la cåderea serii am ales, telefonic, de comun acord, o variantå “de avarie” (de fapt, singura la îndemânå în condi¡iile date, dar ¿i cea mai supuså hazardului): am slobozit, la unison, câte un foc pe deasupra imensului conglomerat viu, inaccesibil ¿i parcå sfidåtor. Efectul a fost spectaculos, similar cu amploarea vizualå ¿i auditivå a decolårii unui supersonic pe verticalå. Din jerba aceea de artificii însufle¡ite, la o înål¡ime socotitå de ele convenabilå, s-au desprins în toate punctele cardinale pâlcuri de ra¡e azvârlite ca din catapultå. Ului¡i de måre¡ia sålbaticå a scenei, a¿teptam

mai urmeze nimic senza¡ional ¿i ne-am ridicat din cotloanele noastre, am constatat cå, împreunå, doborâsem nu mai pu¡in de nouå ra¡e mari. Nici acum nu ¿tim exact care a fost performan¡a fiecåruia, dar vorba lui Eugen: “Ei, mai ståm så numåråm foile din plåcintå...” Am mai zåbovit un ceas, pânå ce luna s-a instalat deplin pe bolta înstelatå, coborând gradele sub limita suportabilului. Zburåtoarele Adâncatei se redistribuiserå deja pe salba ochiurilor de apå din aval, în vreme ce noi råmânea så ne umplem timpul pânå acaså cu cele mai nåstru¿nice re¡ete culinare la capitolul “vânat”, pentru masa de Cråciun ¿i de Anul Nou. La mul¡i ani! Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 18.12.2019 - 13.01.2020

dr. doc. Nicolae ªtefan 18.12.1923, fost ministru acad. Cristian Hera 18.12.1933 Dan Popescu 18.12.1968, pre¿edinte Aectra Agrochemicals Elena Mateescu 19.12.1963, director executiv ANM Daniel Velicu 23.12.1957, director Direc¡ia îmbunåtå¡iri funciare, MADR Cristian Florin Petcu 23.12.1977, manager regional Claas Lise Grimoux 24.12.1985, director marketing Maisadour Semences România Ioan Platon 30.12.1951, SCP Pomicola Bistri¡a Elvira Petrescu 30.12.1969, director general Nufarm Camelia Lungu 31.12.1968, director Direc¡ia resurse umane APIA Stelian Fuia 1.01.1968, fost ministru Sergiu Basamac 3.01.1954, fermier Attila Miklos 4.01.1978, reprezentant vânzåri, Divizia porumb, KWS Jihad El Khalil 5.01.1964, Maria Group Mirco Maschio 7.01.1977, Maschio-Gaspardo Iulia Cristea (Grådinaru) 9.01.1983, director marketing Caussade Semences Daniel-Eugeniu Crun¡eanu 11.01.1979, director-adjunct Plå¡i Directe, APIA Mihai Ba¿turea 12.01.1976, director de vânzåri Bejo România Vasile Pachi¡anu 13.01.1947

Caricaturi de Revelion Ca de obicei, în decembrie, la Urziceni se petrece un eveniment important: Vine Revelionul!! Revelionul Caricaturi¿tilor. Pe 7 decembrie. ªi sunt mul¡i, cåci Festivalul de Umor este interna¡ional! Anul acesta, 450 de caricaturi¿ti din 65 de ¡åri au trimis 2.123 de lucråri pentru a ob¡ine mult râvnitele premii de la Urziceni. Un juriul interna¡ional, condus de Iulian PenaPAI, a avut misiunea dificilå de a decide câ¿tigåtorii. Dupå îndelungi dezbateri, premiul întâi, în valoare de 500 de dolari, a plecat în China, la Liu Qiang. Premiul doi, în valoare de 250 de dolari, s-a dus în Italia, la Mario Magnati, iar premiul trei, în valoare de 150 de dolari, a mers la Oleg Kustovsky, în Ucraina. Pe lîngå acestea, juriul a acordat ¿i 10 premii speciale. 32 de epigrami¿ti s-au întrecut pentru a-¿i desemna câ¿tigåtorii, care au fost: Premiul I Gheorghe Balici (Chi¿inåu), Premiul 2 - Florin Rotaru (Buzåu), Premiul 3 - Ionu¡ Daniel Tuca (Constan¡a). Lucrårile premiate ¿i cele selectate (în jur de 400) au putut fi admirate de public

în holul Casei Municipale de Culturå din Urziceni, unde directorul ¿i organizatorul festivalului, Nicu Petrache, a mai adus publicului o surprizå: o expozi¡ie de caricaturi ale artistului israelian Andy Ceau¿u (cu origini române¿ti, din Dorohoi). ªi pentru cå a fost Revelion, a fost muzicå cu forma¡ia Antheus, cu Octavian Mândru¡å, Ilinca Påun, Marian Petre ¿i excelentul chitarist ¿i cantautor Sandu Petre (Ticå). S-au spus epigrame, uråturi, plugu¿oare, s-au schimbat replici memorabile, iar grupul de caricaturi¿ti prezen¡i (Leonte Nåstase, Marian Avramescu, Aurelian ªu¡å-ªAI ¿i Cristian Mihåilescu) au desenat tot ce le-a ie¿it în cale. Nu puteau lipsi glumele ¿i momentele hazoase. Acestea au fost asigurate cu vervå ¿i umor de Jean Paler ¿i grupul Vouå. Så speråm cå ¿i la anul (¿i la mul¡i ani!) se vor organiza alte ¿i alte edi¡ii ale acestui eveniment din via¡a Urziceniului. Cristian MIHÅILESCU

ORIZONTAL: 1) Mersul cu plugu¿orul – A-l fura somnul; 2) Boboci pe platou – Acorduri la nivel 9 10 de stat; 3) Aflate în tramvaie! – Se terminå zilnic la prima orå; 4) Certificat de vechime – Stâlpii apårårii; 5) Strânså în chingi – Face pe sfântul; 6) Sunt greu de întors; 7) Forme de expunere – Eu voievodal; 8) Ne stå pe limbå; 9) Trecut la zi – Încadrat cu acte în regulå; 10) Dotate artistic.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 47/2019 ORIZONTAL: PARTII - INS; ASA - RASNIT; RASPICAT - U; ALIAT - TRAP; GT - RADIATI; IATA - OR - EZ; N - OFICIALE; ISCALI - FIN; REA - ALELEI; EXTERIOARE.

VERTICAL: 1) Titular pregåtit pentru un derby – Mi s-a dat înapoi! 2) Stimulente auto – Locul briceagului! 3) La un capåt de a¡å – Limbi ascu¡ite; 4) Atesta¡i prin copii – A face o prezentare graficå; 5) Nu oferå vreo variantå; 6) Vorbe¿te pe fa¡å – Doctor în domeniul såu; 7) Produce cåderea de la putere; 8) Obi¿nui¡i cu dictarea – A apårea... în tranzi¡ie! 9) Minele lor sunt dårâmate – Datå cu unt! 10) Prezente în casa omului. Profitul agricol 48/2019