Profitul Agricol nr 4, din 5 februarie 2020 by Profitul Agricol

nr. 4 din 5 februarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 4/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Ziua în care China s-a oprit

Redactori

Ora¿ul Interzis s-a mutat (din isteria mass-mediei? sau virusologii ¿tiu mai multe decât spun?) de la Beijing la Wuhan, ¿i sigur a fåcut-o cu aprobarea Biroului Politic al Partidului. De acolo, de la Wuhan, va dospi ca o cocå låsatå lângå sobå, va cre¿te tåcut ¿i foarte probabil va acoperi China întreagå. Un Ora¿ Interzis cât o ¡arå, în care nimeni nu intrå, dar mai ales nu iese. Så speråm cå nu acoperå Lumea. La televizor sau pe internet (observa¡i ce prizå au isteriile la internet?) zborurile dinspre mårea¡a Chinå sunt titrate ca “ale mor¡ii”, “ale groazei”, iar cålåtorii lor sunt vâna¡i de telefoanele mobile prin aeroport, ca ni¿te fiin¡e ciudate, nemaivåzute, care stârnesc curiozitate ¿i spaimå. Så facem un scurt joc de imagina¡ie. Ce ar fi dacå China s-ar opri pentru o lunå, douå, ¿ase? Doamne fere¿te, nu vrem asta, dar asta e frumuse¡ea imagina¡iei... Cu China într-o vacan¡å for¡atå, lumea întreagå va trebui så î¿i scuipe în palme ¿i så se apuce de treabå. Pentru cå nu vom mai gåsi nimic, cam ca în anii ‘80. Mai ¡inem minte penuriile comunismului, dar, dupå 30 de ani de capitalism, nu mai avem exerci¡iul lor. Ne-am pierdut antrenamentul...

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing

Vor dispårea tricourile promo¡ionale, acelea simple, albe, cu o siglå a câte unei mari companii într-un col¡. Apoi ¿epcile. Toate sunt fåcute în China. Nici brichete de unicå folosin¡å nu se vor mai gåsi. Sper cå nu vå iluziona¡i cå mai face altcineva pixuri, creioane, carioci... Din fericire, piesele pentru utilajele agricole se produc prin Germania, prin Turcia, ¿i probabil nu vor lipsi a¿a tare. Cu poticneli, industria ma¿inilor agricole va merge mai departe. Poate cå industria protec¡iei plantelor î¿i va pierde o vreme suflul, dar î¿i va reveni ¿i ea repede. Tehnologiile digitale vor cunoa¿te un moment de pauzå, pânå când alte fabrici, din alte pår¡i, vor putea compensa hårnicia poporului chinez. Cel mai råu va fi pe burse. Grâul, porumbul, soia vor merge în scådere. Cât de mult, nu ¿tie nimeni, iar dacå ¿tie, îi e fricå så spunå. Nici valutele nu se vor sim¡i bine. ¥n fa¡a unui virus mititel, lumea întreagå nu e nici ea prea mare...

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 4/2020

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Comisia Europeanå interzice României så foloseascå neonicotinoidele? 6 Petre Daea, cercetat într-o afacere imobiliarå a Casei de Comer¡ Unirea 6 Combatem gripa aviarå cu speran¡e 7 Un europarlamentar român, raportor pentru cel mai ambi¡ios plan al UE 7

Ministrul Oros anun¡å cå cei fårå vaci nu mai primesc subven¡ii Subven¡iile ¿i ANT-urile, la fel în 2022 Comisia încearcå så defineascå eco-schemele Cine plåte¿te convergen¡a?

Cota¡iile principalelor produse agricole Tendin¡e 12 pe pia¡a fertilizan¡ilor foliari pe pie¡ele lumii Trofeul Porumbul de aur

Via¡a companiilor 14 14

Actualitatea în jude¡e

Ploile ocolesc ¿i Dobrogea Vânåtorii “omoarå” crescåtorii Câtå încredere så avem în justi¡ie? Program de desecare Specula cu terenuri

15 15 16 16 18

Opinii

Tehnologiile câ¿tigåtoare Produc¡ie-record Culturile, încå în repaus vegetativ Hibridarea la floarea-soarelui, afectatå fårå neonicotinoide Solu¡ia Alcedo pentru floarea-soarelui Vom mai avea floare, fårå derogare?

10 10

Tractorul electric autonom Kubota X tractor

Nou încårcåtor telescopic în gama Claas Scorpion

Utilaje inovatoare de la Bednar

26 26 28

29 30

Grådina, via ¿i livada

Acordul UE - Mercosur ar putea închide 39,5 milioane de euro pentru fabricile de zahår din România 20 tomate cultivate în spa¡ii protejate Via¡a de organiza¡ie

Cre¿terea animalelor

Cea mai mare cooperativå din sectorul vegetal a dat militåria jos din pod 21 APPR va asigura permanen¡a la Bruxelles 22 Conferin¡a Clubului Fermierilor Români 22

O fermå cu 5.000 de scroafe a fost blocatå FCBR nu prime¿te încå nicio carte de raså

Ma¿ini agricole

Culturi vegetale

Pre¡uri ¿i pie¡e

Agricola Interna¡ional va cre¿te în 2020 FirstFarms cumpårå påmânt

Florin ºubrea ¿i-a închis fabrica de brânzeturi

Echipamentele Teraseya monitorizeazå întreaga activitate din fermå 43 Claas: un nou depozit de piese de schimb

Informa¡ii externe

Trump a semnat noul tratat comercial cu Canada ¿i Mexic 44 Chinezii fac eforturi så men¡inå aprovizionarea în Wuhan 44 Corteva se extinde agresiv pe pia¡a semin¡elor de soia OMG 45 Înnoirea genera¡iilor de fermieri 45 Magazin

Încålcarea legii produselor tradi¡ionale genereazå evaziune fiscalå 37

Babu¿ca, partenerul pescarului de fine¡e Urme de vidre, pe ghea¡a pâraielor Români condamna¡i în Fran¡a pentru cå au cules prea multe ciuperci

48 49

Discretul congres al LAPAR Mar¡i, 4 februarie, la o zi dupå închiderea acestei edi¡ii, s-a desfå¿urat la Bucure¿ti Congresul LAPAR. Tema principalå a evenimentului a fost alegerea unei conduceri statutare. Pre¿edintele interimar Gheorghe Albu ¿i sus¡inåtorii såi din Consiliul Director încearcå astfel så punå punct unei lungi perioade de incertitudini în privin¡a viitorului organiza¡iei. Cu un an în urmå, LAPAR era liderul incontestabil al asocia¡iilor de fermieri, înså a intrat în vrie pe data de 9 aprilie, odatå cu re¡inerea fostului lider, Lauren¡iu Baciu, acuzat de deturnarea fondurilor LAPAR. Dupå ce ini¡ial s-a autosuspendat din func¡ie, Baciu a încercat så-¿i reia atribu¡iile în luna octombrie, invocând faptul cå nu i s-a mai prelungit controlul judiciar. Împiedicat de Albu ¿i de o parte însemnatå a celor din Consiliu, Baciu ¿i-a anun¡at demisia din LAPAR ¿i înfiin¡area unei alte organiza¡ii. Ulterior, înså, a renun¡at la acest demers ¿i a încercat så reprezinte LAPAR, fårå mandat, în fa¡a autoritå¡ilor. Nicu Vasile, unic candidat la ¿efia LAPAR Candidatul înscris cu acte în regulå pentru func¡ia de pre¿edinte al LAPAR, sus¡inut de aceia¿i membri ai Consiliului Director care l-au sus¡inut ¿i pe Gheorghe Albu, este Nicu Vasile (Profarma Holding Fundulea, 1.150 ha). De altfel, acesta a avut mandat de reprezentare a organiza¡iei la diverse întâlniri oficiale desfå¿urate în ultima parte a anului trecut ¿i în luna ianuarie. Un alt poten¡ial candidat ar fi fost Alexandru Baciu (Ferma Baciu, Cålåra¿i), înså acesta a refuzat din cauza coinciden¡ei de nume cu fostul lider. Pestå porcinå în 267 de localitå¡i Pesta porcinå africanå evolueazå în prezent în 267 de localitå¡i, din 26 de jude¡e, cu un numår de 619 focare (dintre care 7 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 2 focare în exploata¡ii de tip A), transmite ANSVSA. 6

Evenimentele såptåmânii Comisia European\ interzice României s\ foloseasc\ neonicotinoidele? Luni, 3 februarie, Comisia Europeanå a luat decizia de a interzice României (¿i Lituaniei) så mai acorde autoriza¡ii de urgen¡å nejustificate pentru 3 substan¡e active din clasa neonicotinoidelor: imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam, transmite Agerpres. Ministerul Agriculturii tocmai ce a autorizat tratamentul la såmân¡å cu Nuprid AL 600 FS (imidacloprid) ¿i Poncho 600 FS (clotianidin) pentru porumb ¿i Cruiser 350 FS (tiametoxam) pentru sfecla de zahår ¿i porumb. Comisia Europeanå subliniazå ca

atât România, cât ¿i Lituania au acordat de mai multe ori aceste autoriza¡ii de urgen¡å, iar Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA) le considerå complet nejustificate. “Pactul Verde European subliniazå cå sustenabilitatea lan¡ului alimentar este o prioritate pentru UE ¿i nu putem accepta ca statele membre så continue så utilizeze pesticide care afecteazå mediul ¿i biodiversitatea, atunci când sunt disponibile solu¡ii alternative”, a declarat comisarul pentru sånåtate, Stella Kyriakides.

Petre Daea, cercetat într-o afacere imobiliar\ a Casei de Comer] Unirea Corpul de control al ministrului a verificat o tranzac¡ie imobiliarå suspectå în urma cåreia Casa Românå de Comer¡ Unirea ar fi pierdut în jur de 800.000 de euro. Casa de Comer¡ ar fi intrat în negocieri cu Nicolae ºu¡oi, pentru cumpårarea unui depozit ¿i a unui teren situate în Foc¿ani. A plåtit un avans, dar în vânzoleala politicå ce a urmat a întrerupt discu¡iile. Proprietarul imobilului recunoa¿te cå a råmas cu bani. Dar Adrian Izvoranu, directorul general al Casei de Comer¡, a refuzat orice discu¡ie pe aceastå temå. Biroul de preså al Ministerului Agriculturii confirmå existen¡a unui impas în finalizarea tranzac¡iei, fårå så indice cauzele acestuia. Unele ziare au solicitat un punct de vedere din partea lui Adrian Izvoranu, înså acesta spune cå se ab¡ine de la comentarii. Fostul ministru Petre Daea sus¡ine, într-o declara¡ie, la Antena 3, cå tranzac¡iile Caselor de Comert Unirea nu

intrå în atribu¡iile ministerului, chiar dacå acesta este ac¡ionar unic al societå¡ii. Petre Daea sus¡ine cå actualul ministru cautå nod în papurå fermierilor ¿i lan¡ului de magazine române¿ti. Din spusele lui Daea, ministrul Oros ar urmåri så distrugå un program care ar prelua la vânzare produsele fermierilor într-un lan¡ de magazine române¿ti. Daea evitå så spunå cå modelul care a inspirat formarea acestei Case de comer¡ sunt fostele aprozare de tristå amintire. paginå de George OSTROVEANU Profitul agricol 4/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Combatem gripa aviar\ cu speran]e Ministrul Adrian Oros a låudat ANSVSA ¿i comitetul pentru Combaterea Bolilor pentru modul prompt în care au intervenit în focarul de gripå aviarå de la Sieni, înainte ca aceasta så se extindå. “Dupå ¿tiin¡a mea, este singurul focar. Speran¡a noastrå este ca så råmânå acolo izolatå...” a declarat ministrul. “Acum, fermierii pot så stea lini¿ti¡i. Cei care se ocupå de monitorizarea ¿i eradicarea gripei aviare î¿i

fac treaba.” A doua sau a treia zi dupå optimismul ministrului, ANSVSA anun¡a un nou focar de gripå aviarå la Sieni.

Oscarul agricol: trofeul Porumbul de Aur Decernarea trofeelor Porumbul de Aur 2019 este punctul culminant al congresului APPR De la fermieri pentru fermieri, care are loc pe 6 februarie. De 5 ani încoace, de fiecare datå congresul ¿i trofeul au fåcut såli pline ¿i au strâns la un loc furnizori de inputuri, fermieri, mediu academic ¿i guvernan¡i cu un interes comun: o agri-

culturå cât mai profitabilå. Anul acesta au câ¿tigat Liviu Bålånici, Panifcom, Ia¿i, cu o produc¡ie de 18.340 kg/ha la irigat, ¿i Bi¡å Råcman, din jud. Giurgiu, cu 17.460 kg/ha la neirigat. Detalii despre tehnologiile folosite de cei doi, în paginile 25 - 27.

Un europarlamentar român, raportor pentru cel mai ambi]ios plan al UE Europarlamentarul Siegfried Mure¿an, din grupul PPE pentru bugete, unde este vice lider, a fost ales raportor al Parlamentului European pentru finan¡area Pactului Ecologic European. Acest pact promite så genereze finan¡åri de 1.000 de miliarde de euro în urmåtorii 10 ani. “Succesul viitorului Pact Ecologic European va depinde de finan¡area lui. De aceea, ca raportor al Parlamentului European, må voi asigura cå planul de investi¡ii al pactului va duce la cre¿tere economicå în paralel cu obiectivul de a ajunge la o economie neutrå din punctul de vedere al emisiilor”, a declarat Siegfried Mure¿an. “Oamenii vor så locuiascå în ora¿e verzi, nepoluante, Profitul agricol 4/2020

dar în care så poatå gåsi ¿i locuri de muncå. Prin acest pact, trebuie så le oferim oamenilor ambele lucruri”. Mure¿an ¿i-a propus så gåseascå sprijin financiar pentru regiuni carbonifere precum Oltenia ¿i Valea Jiului, care nu vor putea face trecerea la o economie verde decât cu sprijin consistent de la bugetul Uniunii Europene. “Experien¡a ne-a aråtat cå ¡årile care vor avea cea mai mare nevoie de finan¡are au cea mai micå experien¡å în a atrage împrumuturi prin aceste tipuri de instrumente financiare. De aceea este nevoie de sprijin tehnic pentru a ne asigura cå banii ajung acolo unde întradevår este nevoie de ei.” Arin DORNEANU

Director nou la APIA Gorj Mihai Ver¿in a fost numit director al APIA Gorj (cu titlu interimar) dupå ce fostul director, Constantin Negrea, a pierdut definitiv procesul cu Agen¡ia Na¡ionalå de Integritate. Mihai Ver¿in are sus¡inerea lui Dan Vâlceanu, pre¿edintele PNL Gorj. Fostul director a fost gåsit incompatibil în anul 2016, pentru cå a de¡inut, simultan, func¡ia de director al APIA ¿i calitatea de expert tehnic judiciar în specializarea agriculturå. Întâlnirea ministrului Adrian Oros cu Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucure¿ti Zilele trecute, Adrian Oros l-a primit pe Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la Bucure¿ti. Din delega¡ia americanå au mai fåcut parte Jonn Slette, ata¿atul agricol regional, ¿i Monica Dobrescu, specialist pe probleme de agriculturå al ambasadei. S-a discutat despre dezvoltarea rela¡iilor bilaterale, biotehnologii agricole, diversificarea schimburilor comerciale ¿i chiar despre evolu¡ia pestei porcine africane ¿i a gripei aviare pe teritoriul României. Ambasadorul ¿i-a exprimat deschiderea de a sprijini România ¿i de a cunoa¿te direc¡iile prioritare ale ministerului. ¥n urma discu¡iilor, s-a propus formularea unei liste de prioritå¡i ¿i constituirea unor grupuri de lucru bilaterale care så discute solu¡ii concrete. Emil Dumitru ¿i-a exprimat dorin¡a ca Planul Na¡ional Strategic så fie realizat cu sprijinul celor de la Banca Mondialå. Iar ministrul a recunoscut interesul pentru parteneriate în procesarea produselor agricole. Cornel Cåtoi a råmas rector la USAMV Cluj Profesorul Cornel Cåtoi a câ¿tigat al doilea mandat în func¡ia de rector al USAMV Cluj-Napoca, în urma alegerilor de luni, 3 februarie. Contracandida¡ii såi au fost profesorii Felix Arion ¿i Gheorghe Bruda¿cå. Cåtoi a devenit rector în 2016, dupå ce a fost 5 ani decan al Facultå¡ii de Medicinå Veterinarå de la Cluj. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

5 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå Adunarea Generalå. Cu aceastå ocazie va fi votat un nou Consiliu Director ¿i un nou pre¿edinte. Evenimentul va începe la ora 16:00. 6 februarie, Bucure¿ti APPR organizeazå congresul anual De la Fermieri pentru Fermieri. Tot atunci vor fi anun¡a¡i câ¿tigåtorii trofeelor Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute (în irigat ¿i neirigat) în 2019. Evenimentul începe la 9:30. 6 februarie, Bucure¿ti Clubul Fermierilor Români organizeazå conferin¡a anualå. Se anun¡å un eveniment de propor¡ii, cu peste 1.200 de invita¡i (fermieri, oficiali români, reprezentan¡i de la Bruxelles, ai marilor asocia¡ii europene etc.). Deocamdatå ora de începere nu a fost anun¡atå. 8 - 18 februarie, Statele Unite Ambasada SUA organizeazå, pentru fermierii români, o deplasare în California, la expozi¡ia mondialå World Ag Expo 2020.

Ministrul Oros anun]\ c\ cei f\r\ vaci nu mai primesc subven]ii La reuniunea Asocia¡iei Profesionale a Ciobanilor din România, care a avut loc pe 30 ianuarie la Sibiu, Adrian Oros a promis cå va rezolva o nedreptate devenitå istoricå de-acum în zootehnia noastrå: crescåtorii care ¿i-au vândut vacile nu vor mai primi subven¡ia pe cap de animal, a¿a cum este încå în prezent, când încå se ia în considerare data de referin¡å de 31 ianuarie 2013. Aceastå repara¡ie moralå se va putea face abia în anul 2021! “Vom încerca în noul Plan Na¡ional Strategic (2021-2027) ca data de referin¡å så fie 1 ianuarie a fiecårui an”, a spus ministrul Agriculturii. Dacå un crescåtor a cumpårat sau a sporit numårul animalelor pe cale naturalå, el va primi subven¡ie pentru efec-

tivele reale din grajd. În prezent, el nu prime¿te niciun leu de la APIA pentru exemplarele nou apårute în fermå. ªi Petre Daea a încercat în 2018 så modifice Ordonan¡a 3/2015 ¿i a hotårât så se acorde subven¡ia pe cap numai pentru animalele existente în fermå pe 1 ianuarie a anului când se depune cererea pentru subven¡ie. Parlamentarii au votat în acest sens Legea 146/2018. Comisia Europeanå a ripostat ¿i a amenin¡at România cu procedura de infringement, iar Ministerul Agriculturii s-a conformat: båie¡ii de¿tep¡i din zootehnie au continuat så primeascå subven¡ii, chiar dacå nu mai aveau nicio vacå din ianuarie 2014. Viorel PATRICHI

Ce cåutau singalezii la Ditråu Sri Lanka este o insulå destul de mare, undeva în col¡ul sudic al Indiei, iar locuitorii ei se numesc singalezi. Ei bine, zilele trecute, doi singalezi din ace¿tia s-au gândit nu numai så ne înve¡e ¿i pe noi unde e Ditråul pe harta ¡årii, dar ¿i så sudeze comunitatea localå, români ¿i maghiari, ca så nu mai fie certuri etnice între oameni. ªi au reu¿it. Iar în cinstea lor, comunitatea localå, români ¿i maghiari, cu popa catolic în frunte, s-a unit în cuget ¿i în sim¡iri, ¿i de douå zile zbiarå unitatea na¡ionalå în bilingvå, cui vrea sau nu så o asculte. ªi zicea un maghiar din mul¡ime: “io n-am nimic cu singalezii, dar så înve¡e måcar române¿te.” (A.O.)

13 februarie - 6 martie APPR organizeazå o serie de conferin¡e cu tema Porumbul românesc în 2020, dupå urmåtorul calendar: 13 februarie la Slobozia; 27 februarie la Constan¡a ¿i 6 martie la Ia¿i. 2 - 5 aprilie, Jucu, Cluj La Jucu se va ¡ine Agraria, târgul de suflet al Ardealului ¿i o foarte bunå platformå de comunicare a noilor tehnologii agricole. Sunt a¿teptate peste 300 de firme expozante, din toatå paleta agricolå, ¿i zeci de mii de vizitatori, fermieri mai mari sau mai mici. 8

Profitul agricol 4/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Subven]iile [i ANT-urile pot r\mâne la fel în 2022 La Bruxelles se discutå deja serios ca noua Politicå Agricolå Comunå så fie amânatå doi ani. În loc så intre în vigoare de anul viitor, a¿a cum era programat, ar putea fi puså în practicå în ianuarie 2023. Ar urma doi ani de tranzi¡ie, cu reguli neschimbate pentru fermieri. Inclusiv cu acelea¿i subven¡ii ¿i cu ANT la 50%, în 2021 ¿i 2022. La prima întâlnire a mini¿trilor agriculturii din acest an, a devenit tot mai cert cå, în loc så existe un an de tranzi¡ie între cele douå reforme PAC, cel mai probabil vor fi doi. Mai multe state, printre care ¿i Germania ¿i România spun cå noua PAC nu poate fi gata decât în 2023 deoarece încå nu se ¿tie pe ce bani se bazeazå UE în urmåtorii ¿apte ani ¿i mai sunt mul¡i pa¿i pentru ca planurile strategice så poatå fi implementate. Banii pentru bugetul multianual 2021-2027, inclusiv pentru PAC deci, încå se negociazå, în umbra Brexit-ului care laså o gaurå financiarå ¿i a noilor prioritå¡i europene precum apårarea ¿i noul Pact Ecologic, care î¿i propune reducerea emisiilor poluante pânå în anul 2050. Pânå când nu se ¿tie de câ¡i bani dispune PAC în general ¿i pe fiecare ¡arå, nu se poate discuta concret nici reforma PAC. Bugetul Uniunii Europene se discutå la un Summit al ¿efilor de stat în februarie, apoi probabil în martie ¿i în aprilie. Poate atunci se ajunge la un draft de acord... Abia apoi vor finaliza mini¿trii agriculturii o pozi¡ie a lor privind PAC. A¿a, ajungem în iunie. În paralel, lucreazå ¿i europarlamentarii din Comisia de agriculturå så aducå propriile amendamente la reforma PAC. A¿adar, în cel mai bun caz ¿i Parlamentul European poate pune propria variantå de Politicå Agricolå Comunå Profitul agricol 4/2020

pe masa negocierilor în varå. Urmeazå apoi trialogurile, acele negocieri între Comisia Europeanå, Parlamentul European ¿i Consiliul de Mini¿tri. Ele ar putea dura pânå la finalul anului. Se mizeazå pe ideea cå pre¿edin¡ia germanå a Consiliului UE va reu¿i så finalizeze adoptarea reformei PAC în decembrie. Dar dupå ce PAC este adoptatå, cu cele trei regulamente ale sale, mai urmeazå ¿ase luni în care se elaboreazå normele de implementare. Deci abia în vara lui 2021 pot statele membre så se concentreze cu adevårat la planurile strategice pentru agriculturå. Le-ar pune pe masa Comisiei abia prin 2022. Iar Comisia mai are la dispozi¡ie încå 8 luni så le aprobe, så le modifice. În cel mai fericit caz vor fi adoptate pânå la finalul lui 2022 ¿i se aplicå reforma de la 1 ianuarie 2023. Se negociazå pentru råmânerea ANT-ului Echipa care reprezintå România în negocierile de la Bruxelles negociazå cu Comisia men¡inerea ANT-urilor (ajutoare na¡ionale tranzitorii) ¿i pentru perioada de tranzi¡ie, de¿i era prevåzut ca acestea så fie eliminate din 2020. Iar Comisia då semne cå este de acord, a¿adar, cel mai probabil, ajutoarele ANT vor råmâne ¿i în 2021-2022, ¿i tot la 50%. ...¿i subven¡iile råmân la fel Dacå reforma PAC se va amâna cu doi ani, regulile care se vor aplica în acei doi ani de tranzi¡ie ar urma så fie cele din prezent. Adicå subven¡iile råmân la nivelul din 2020 ¿i nu vor exista elemente noi nici legat de politicile de mediu ¿i climå. Iar urmåtoarea PAC se va aplica doar 5 ani. paginå realizatå de Veronica HUZA

Cine are interes så îl ¿icaneze pe Achim Irimescu?

A¿teptat la cele douå evenimente agricole mari de såptåmâna aceasta (conferin¡a Clubului Fermierilor Români ¿i congresul APPR), Achim Irimescu nu va participa la niciunul. Discret, organizatorii celor douå evenimente l-au scos deja din lista de speakeri. Un zvon zice cå Irimescu nu poate veni pentru ca ar fi primit interdic¡ie tocmai de la Ministerul Agriculturii. Sigur, nimic nu este oficial. Nici Irimescu, nici Clubul Fermierilor, nici Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb nu au dorit så comenteze zvonul. Doar Ministerul Agriculturii, în loc så nege, a încercat så formuleze un råspuns cât mai evaziv. “Ministerul Agriculturii va participa la evenimentele din 6 februarie la nivel de demnitar. Viziunea politicå a României referitor la PAC este datå de MADR, iar aceasta trebuie promovatå la Bruxelles ¿i prin reprezentan¡a permanentå a României.” Vå reamintim, anul trecut, în februarie, când avea loc lansarea Clubului Fermierilor Români, au venit 1.200 de agricultori într-o halå din aceea mare de la Romexpo, dar au participat la dezbateri ¿i câteva nume grele de la Comisia Europeanå. Erau acolo Tassos Haniotis, supranumit strategul de la DG Agri, sau Yves Madre de la Farm Europe, un om discret, care evitå så fie în lumina reflectoarelor. ªi comisarul Phil Hogan a transmis un mesaj. Ei bine, to¡i ace¿tia au venit ¿i pentru cå Achim Irimescu le-a confirmat cå este un eveniment care meritå bifat. ¥n general, oamenii din zona Agri de la Bruxelles au rela¡ii foarte bune cu Irimescu, reprezentantul României la Bruxelles ¿i poate cel mai tehnocrat dintre tehnocra¡i. 9

BASF organizeazå Bursa profitabilitå¡ii în Timi¿ ¿i Arad Pe 4 februarie, la Timi¿oara, BASF organizeazå simpozionul Bursa profitabilitå¡ii, la care vor participa fermieri din Timi¿ ¿i Arad. Cu acest prilej vor fi prezentate cele mai noi solu¡ii ¿i produse pentru agriculturå, precum ¿i modalitå¡ile prin care acestea îi pot ajuta pe fermieri så devinå mai eficien¡i ¿i mai profitabili. Evenimentul va fi gåzduit de Mario Tomsic, director pentru România al Diviziei de Solu¡ii pentru Agriculturå BASF. Traian Båsescu nu gustå Pactul Ecologic European “Uniunea Europeanå vrea så fie campioana reducerii poluårii la nivel global, drept pentru care Ursula von der Leyen s-a instalat în fruntea Comisiei Europene cu frumoasa ¿i ambi¡ioasa poveste de mare succes la public pe numele ei Green Deal. Un program prin care ne propune ca pânå în anul 2050 UE så devinå neutrå din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Pentru moment, se spune cå în primii 10 ani programul va beneficia de 1.000 miliarde euro. Nimeni nu spune cum se vor aduna cei 1.000 de miliarde ¿i care vor fi prioritå¡ile programului. Cel mai probabil statele membre vor fi «invitate» så împrumute bani de la bånci pentru a realiza programul. Marele risc ar fi o finan¡are insuficientå care ar genera începerea unor ac¡iuni de reducere a poluårii, dar nu ar avea finan¡area necesarå creårii de noi locuri de muncå. De exemplu, închiderea unor exploatåri miniere, încetarea func¡ionårii unor termocentrale, combinate petrochimice sau rafinårii, dar nu ar exista ¿i finan¡area necesarå pentru reconversie profesionalå sau pentru crearea de noi locuri de muncå în activitå¡i economice nepoluante. România a trecut prin astfel de programe sus¡inute de Banca Mondialå ¿i Uniunea Europeanå, iar rezultatele au fost adevårate catastrofe sociale”, a scris fostul pre¿edinte, acum europarlamentar în grupul PPE. 10

Comisia încearc\ s\ defineasc\ eco-schemele Comisarul pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, le-a spus mini¿trilor europeni reuni¡i la Bruxelles cå echipa Comisiei lucreazå la elaborarea unei liste de eco-scheme, dupå ce mai multå lume s-a plâns cå termenul de eco-scheme este prea vag. Eco-schemele sunt programele pentru mediu ¿i climå pe care fiecare stat membru va trebui så le propunå ¿i så le includå în planurile strategice pentru agriculturå în noua PAC ¿i care trebuie finan¡ate din Pilonul 1. Deocamdatå termenul råmâne vag. Ce så se finan¡eze prin eco-scheme? Fâ¿iile verzi de pe marginea tar-

lalei, perdelele forestiere de protec¡ie, cultivarea sorgului sau altceva? Wojciechowski promite, a¿adar, cå va da un fel de ghid/portofoliu pentru posibile eco-scheme. Altå chestiune care råmâne oarecum în aer este obligativitatea ecoschemelor. Pânå acum s-a propus ca acestea så fie obligatorii pentru statele membre ¿i la alegere pentru fermieri. Dar pentru ca un fermier så se angajeze într-o eco-schemå ea va trebui så fie foarte atractivå financiar. Existå suficien¡i bani? În plus, unii vor ca ecoschemele så nu fie obligatorii nici pentru statele membre. Deci mai sunt multe de låmurit.

Cine pl\te[te convergen]a? De¿i se discutå despre convergen¡a subven¡iilor în noua PAC, adicå continuarea egalizårii plå¡ilor pe hectar din statele membre, nu este încå clar de unde vor veni banii pentru ca subven¡iile din statele cu plå¡i mai mici decât media så creascå. În perioada pre¿edin¡iei finlandeze a Consiliului UE s-a propus ca toate statele så contribuie cu bani pentru convergen¡å, nu doar cele cu subven¡ii peste media europeanå. Dar statele care ar beneficia de convergen¡å nu prea sunt de acord. La PACul actual, în 2014, când s-a convenit så se facå convergen¡å din 2019-2020 ¿i

så creascå subven¡iile în unele state, inclusiv în România, banii s-au luat din felia statelor cu subven¡ii peste media europeanå. Atunci au fost de acord Fran¡a, Germania ¿i al¡ii så se ia de la ei. Acum se pare cå e dificil så le explice fermierilor lor cå le mai taie din subven¡ii, a¿a cå negocierile se anun¡å dificile. În plus, existå state care se opun de tot convergen¡ei, printre care Italia, Grecia, Cipru, Malta, Slovenia ¿i Olanda. Negocierile continuå înså ¿i totul depinde ¿i de bugetul alocat agriculturii. paginå realizatå de Veronica HUZA Profitul agricol 4/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 211 euro/t 1.013lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 20 - 24 ianuarie 2020 bursele mondiale ¿i-au revenit, pre¡urile fiind în cre¿tere atât la cereale, cât ¿i la oleaginoase. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Feb Mar Apr

20.01 143 147 151

21.01 144 149 153

22.01 143 147 150

23.01 144 149 150

24.01 143 149 150 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

20.01 207 209 211

21.01 210 210 213

22.01 23.01 24.01 211 212 211 211 213 212 214 215 213

Porumb România FOB Constan¡a 200 euro/t 960 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

20.01 151 153 153

21.01 153 154 155

22.01 23.01 24.01 154 155 153 155 157 155 157 159 157

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 20 - 24.01.2020

20.01 Bordeaux 171 Pallice 170 Rhin 179 Bordeaux FOB 181 Pontivy 185

euro/t

21.01 22.01 23.01 24.01 173 175 177 175 171 173 175 173 180 181 183 181 183 185 187 185 189 191 193 191

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 261 dolari/t (1.122 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 85.070 tone, Filipine 77.390 tone, Taiwan 71.370 tone, Malaezia 37.390 tone ¿i Panama 27.170 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 247 dolari/tonå (1.062 Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.01 190 193 193 194 Moselle FOB 199 Rouen FOB 199

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

21.01 22.01 191 193 195 197 194 195 195 197 200 201 201 203

Feb Mar Mai

21.01 245 253 255

22.01 247 255 257

23.01 195 199 197 199 203 205

ªi pre¡ul grâului FOB Rouen a fost mai mare cu 4 euro/tonå ¿i a închis la 203 euro/tonå (974 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 197 dolari/t (847 lei).

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 197 euro/t (946 lei), mai mare cu 4 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2020, a fost de 191 dolari/t (821 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

24.01 193 197 195 197 201 203

23.01 249 257 259

$/t 24.01 247 255 257

chiderii, 24 ianuarie 2020, a fost de 179 dolari/tonå (770 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2020, este de 197 dolari/tonå (847 lei), mai mare cu 20 dolari/tonå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 185 euro/tonå (888 lei), în cre¿tere cu 4 euro/tonå fa¡å de ziua deschiderii licita¡iilor din 20 ianuarie. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 191 euro/tonå

(917 lei), mai mult cu 6 euro/tonå, ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 173 euro/tonå (830 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 181 euro/tonå (869 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de såp-

tåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOB-port a fost 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de ziua deschiderii. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såp-

tåmâna trecutå. $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 195 euro/tonå (936 lei), cu o cre¿tere de 2 euro/tonå.

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 20.01 243 251 253

lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a crescut cu 2 euro/tonå, la 201 euro/tonå (965 lei).

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 173 175 177 179 177 183 185 187 189 187

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

261 dolari/t

179 dolari/t

355 dolari/t

181 dolari/t

Profitul agricol 4/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n SUA, FOB-Golful Mexic, pre¡ul soiei în ziua închiderii, pe 24.01.2020, a fost de 355 dolari/tonå (1.526 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Exporturile de soia ale SUA din ultima såptåmâna au depå¿it 790.000 tone. Principalele destina¡ii: China 357.770 tone, Egipt 137.570 Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

20.01 329 334 337

21.01 330 335 339

$/t 22.01 331 337 341

23.01 333 339 343

24.01 331 337 342

tone, Mexic 117.370 tone, Indonezia 97.770 tone ¿i Germania 97.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost mai mare cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere ¿i a ajuns la 385 dolari/tonå (1.655 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Mai

20.01 703 707 711

21.01 22.01 23.01 705 707 709 709 711 715 713 717 723

$/t 24.01 707 713 722

de competitiv pe pie¡ele din nordul Europei.

România

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 153 euro/tonå (734 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului a crescut în aceastå perioadå, depå¿ind media ultimilor 5 ani de pia¡å. Orzul din Fran¡a a fost extrem euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 20.01 Rouen 151 Dunquerque 153 Moselle 157 Pontivy 159 Orz bere: Creil** 167 Moselle** 171

21.01 153 155 159 161

22.01 154 157 161 163

23.01 155 159 163 165

24.01 153 157 161 163

169 170 171 169 173 175 177 173

Sorg

COTAºII 20 - 24.01.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 ianuarie 2020, a fost de 181 dolari/tonå (778 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 ianuarie. Principalele destina¡ii: Chi-

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 173 euro/tonå (830 lei), cu 2 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere. Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 279 dolari/t (1.200 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. na 53.970 tone ¿i Mexic 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 373 377 379 381 385 371 373 377 379 383

Floarea-soarelui

lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Fran¡a: în såptåmâna 20 24 ianuarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 ianuarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 335 dolari/tonå (1.440 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 24 ianuarie 2020, a fost de 351 dolari/tonå (1.509 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina Febr

$/t

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 349 351 353 355 351

Rapi¡å ¥n såptåmâna 20 - 24 ianuarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a avut urmåtoarele tendin¡e: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 24 ianuarie 2020, la 373 euro/tonå (1.790 lei), în cre¿tere cu 3 euro/tonå.

$/t

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 177 179 181 183 181 181 183 185 187 185

Feb Mar

La bursa Rouen pre¡ul la închidere a fost de 369 euro/tonå (1.7712 lei), cu 2 euro/tonå mai

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 379 dolari/t (1.630 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

mare fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 371 euro/tonå (1.781 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. UE a importat pânå în prezent 3,9 milioane tone de rapi¡å, fa¡å de 2,5 milioane anul trecut. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

20.01 Rouen 367 Dunquerque 369 Moselle 370

24.01 369 371 373

21.01 369 370 371

22.01 370 371 373

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 4/2020

153 dolari/t

331 dolari/t

euro/t

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 Dieppe 340 343 345 347 345

Porumb

$/t

20.01 21.01 22.01 23.01 24.01 347 349 350 353 351 351 355 359 361 359

Grâu

211 dolari/t

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 351 dolari/tonå (1.509 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Orz FOB Constan¡a 193 euro/t 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24 ian. 2020, pre¡ cu livrare în februarie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

209 dolari/t

23.01 371 373 375

+2 13

Via¡a companiilor

Fonduri pentru motorina utilizatå în agriculturå Executivul a aprobat, pe 28 ianuarie, alocarea sumei de 411 milioane de lei pentru plå¡ile restante la ajutorul de stat acordat pentru reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå. Suma asigurå plå¡ile restante pe 2019.

Agricola Interna]ional va cre[te în 2020

Bayer sus¡ine imidaclopridul dacå se respectå instruc¡iunile Bayer a decis så nu mai depunå dosarul pentru reautorizarea imidaclopridului în UE. Compania Bayer continuå så fie convinså cå produsele sale care con¡in imidacloprid nu au niciun efect nociv asupra oamenilor, animalelor sau asupra mediului dacå sunt utilizate conform instruc¡iunilor. Dar utilizarea imidaclopridului ca insecticid a fost limitatå la “utilizarea în spa¡ii protejate”. Utilizarea imidaclopridului în igiena publicå - inclusiv în momeli pentru gândaci ¿i furnici, precum ¿i pentru utilizåri de sånåtate animalå, precum protejarea câinilor ¿i pisicilor de purici - råmâne neafectatå.

În ultimii ani, pia¡a cårnii de pasåre a înregistrat o cre¿tere constantå de aproximativ 4%, apreciazå Grigore Horoi. “Estimåm cå ¿i anul 2020 va înregistra o cre¿tere similarå. Apreciez cå ¿i scumpirea cårnii de porc a influen¡at consumul de carne de pasåre. Cred cå principala dificultate va fi påstrarea unui echilibru între costurile în cre¿tere ¿i pre¡ul de vânzare la raft al produsului (lucru care este în strânså legåturå cu importurile ieftine din ¡åri precum Brazilia sau Polonia. De asemenea, instabilitatea externå va fi un factor ce va afecta ¿i pia¡a din România”, spune pre¿edintele Agricola Interna¡ional. În ultimii doi ani, Grupul Agricola a navigat tot mai prudent pe o pia¡å suprasaturatå. Dupå ce a închis toate

Corteva testeazå utilizarea capsulelor fårå plastic Companiile Corteva Agriscience ¿i Eden Research testeazå tehnologia de incapsulare Sustain, dezvoltatå de Eden, ¿i câteva formulåri pentru tratamentul biologic al semin¡elor la câteva culturi importante. Corteva va evalua exclusiv produsele care utilizeazå Sustaine în tratarea semin¡elor pânå la sfâr¿itul anului 2020, moment în care compania poate încheia un contract exclusiv de distribu¡ie pentru aceste produse în Uniunea Europeanå. Aceasta este prima utilizare a produselor ¿i a tehnologiei Eden pentru tratarea semin¡elor ¿i este un pas în acest domeniu, care are o gamå largå de utilizåri ¿i tipuri de semin¡e. Microcapsulele sunt de origine naturalå (din derivate de drojdie), nu con¡in plastic ¿i sunt biodegradabile. Ele îmbunåtå¡esc bioactivitatea ¿i ¡in sub control volatilitatea produsului. 14

cele 36 de magazine proprii, Grigore Horoi a preferat concentrarea pe ce ¿tie compania så facå mai bine: produc¡ie. “Grupul de firme Agricola î¿i propune o cre¿tere de 5% a cifrei de afaceri în anul 2020, în condi¡iile în care, în 2019, am crescut cu 8% comparativ cu 2018. Planificåm o investi¡ie de 16 milioane de euro în modernizarea abatorului de påsåri, investi¡ie care va genera automat ¿i noi locuri de muncå. De asemenea, angajåm o investi¡ie de 3 milioane de euro pentru înlocuirea unor echipamente. Totodatå, vom investi ¿i în acest an în imaginea brandului Agricola, a¿a cum am fåcut-o ¿i în ultimii 5 ani”, spune Grigore Horoi. Viorel PATRICHI

FirstFarms cump\r\ p\mânt Danezii de la FirstFarms au anun¡at inten¡ia de a prelua AIC, o companie din Danemarca. Aceasta de¡ine în România, printr-o subsdiarå din Satu Mare, 2.430 ha, un siloz de 6.000 de tone, o fabricå, un depozit de furaje ¿i birouri. FirstFarms duce de mai mul¡i ani o politicå de investi¡ii în terenuri agricole în Europa de Est. Compania are proprietå¡i în Slovacia, Ungaria, Cehia ¿i România. Danezii vor apela la o majorare de capital. Proprietarii AIC vor primi 1,2 milioane ac¡iuni nou emise la FirstFarms. În acest sens, proprietarii AIC ar urma så de¡inå, dupå finalizarea tranzac¡iei, o participa¡ie de 16,5% la FirstFarms. Încheierea tranzac¡ie este a¿teptatå cel târziu în trimestrul al doilea. “Este, în primul rând, o investi¡ie în teren. Pre¡urile în Europa de Est sunt în

cre¿tere. Investim în terenuri de bunå calitate. Achizi¡ia oferå oportunitå¡i de optimizare a opera¡iunilor noastre. În plus, prin intrarea vânzåtorului în cercul ac¡ionarilor, câ¿tigåm acces la cuno¿tin¡e importante ¿i experien¡å, pe care le vom pune în valoare”, afirmå Anders H. Nørgaard, CEO FirstFarms. FirstFarm este listatå pe NASDAQ Copenhaga din 2006. Potrivit raportului trimestrial, FirstFarms a avut, în primele 9 luni din 2019, investi¡ii în terenuri, clådiri ¿i echipamente de 23,87 milioane de coaroane daneze (3,2 milioane euro) pe pia¡a româneascå. Conform raportului financiar aferent anului 2018, compania exploata, la acel moment, 8.200 ha (în vestul României 4.400 ha ¿i în estul ¡årii 3.800 de hectare), dintre care circa 5.600 hectare erau în proprietate, iar 2.700 hectare, teren închiriat. Profitul agricol 4/2020

Actualitatea în jude¡e Ploile ocolesc [i Dobrogea Constan¡a

Dupå o såptåmânå cu zile senine ¿i însorite, cu temperaturi peste media multianualå, într-o zi de la sfâr¿it de ianuarie, cerul Dobrogei s-a acoperit de nori grei. S-a låsat o cea¡å groaså, låptoaså. Fermierii au stat cu un ochi pe cer. Oare va ploua? “Culturile agricole sunt frumoase, dar suntem foarte îngrijora¡i, spune Gheorghe Låmureanu - vicepre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Utilizatorilor de Apå pentru Iriga¡ii. Ne confruntåm cu o secetå prelungitå ¿i cu temperaturi neobi¿nuit de mari. Dacå plantele intrå în vegeta¡ie, în câteva zile terminå pu¡ina rezervå de apå ce a mai råmas în påmânt. Din octombrie 2019 n-a mai plouat deloc pe la noi. Am irigat 500 ha. Pe acele suprafe¡e, rezerva de apå din påmânt este de 500 - 600 metri cubi la

hectar, iar unde n-am irigat, sunt maxim 20 de metri cubi la hectar.” (...) Discu¡ia revine la prognozele meteo. “Nu mai am încredere în ele. Toatå toamna au anun¡at ploi ¿i ploaia n-a mai venit”, spune Låmureanu. Irigarea culturilor este o afacere costisitoare. Chiar dacå apa utilizatå este gratuitå, 95% din valoarea facturii de furnizare a apei pentru iriga¡ii este reprezentatå de costul curentului electric. Evident, aceastå cheltuialå se va reflecta în pre¡ul produselor agricole. Pe inginerul pensionar Gheorghe Perifan, fost director tehnic al IAS Cogealac, l-am gåsit pe câmp. În ciuda vârstei de 70 de ani, conduce o fermå cu 150 ha cultivate cu cereale. E ngrijorat. “E secetå mare! Culturile au început så sufere. Ploile ocolesc Dobrogea.” (Telegraf)

Vân\torii “omoar\” cresc\torii de animale Cluj

Pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din Transilvania, Dan Nechifor, acuzå Legea vânåtorii cå include terenurile agricole ¿i på¿unile oamenilor în fondurile cinegetice. Mai mult, legea instituie în sarcina fermierilor obliga¡ia de a permite desfå¿urarea ac¡iunilor de vâ-

Profitul agricol 4/2020

nåtoare. ¥n fapt, Legea Nr. 407/2006, a vânåtorii ¿i a protec¡iei fondului cinegetic, încalcå dreptul de proprietate. Fermierii care de¡in terenuri au obliga¡ia de a permite desfå¿urarea partidelor de vânåtoare, suferind importante prejudicii. De multe ori, cu rea inten¡ie, vânåtorii intrå în på¿uni cu autovehiculele de tip SUV cu greutate mare ¿i anvelope cu stria¡ii adânci, care distrug iarba destinatå furajårii animalelor de fermå. De multe ori partidele de vânåtoare au loc în timp ce animalele pasc pe på¿une, iar când aud focuri de armå se sperie ¿i nu mai pasc câteva ore. “¥ntr-un an mi-am gåsit un câine împu¿cat de unul dintre vânåtori. Am fåcut plângere la poli¡ie, înså nimeni nu a fost tras la råspundere. Ce e ¿i mai grav este cå nu ne anun¡å când organizeazå partidele de vânåtoare ¿i se poate întâmpla så-i împu¿te chiar pe îngrijitori”, a spus Nechifor.

Gala¡i

Se furå încå conducte de iriga¡ii Re¡eaua de iriga¡ii apar¡inând Agen¡iei Na¡ionale de Îmbunåtå¡iri Funciare, situatå pe terenurile agricole, a cåzut pradå ho¡ilor. Cinci bårba¡i din Måståcani, comuna Scânteie¿ti, s-au apucat, în plinå zi, så sape pe un teren agricol din extravilan, pentru a scoate conducte de iriga¡ii. Poli¡i¿tii i-au prins în flagrant. Reu¿iserå så scoatå 12 metri de conductå din azbociment folositå pentru iriga¡ii. Cei cinci sunt acum cerceta¡i pentru furt calificat, urmând ca prejudiciul creat så fie stabilit împreunå cu reprezentan¡ii agen¡iei pågubite. (Via¡a liberå) Boto¿ani

Un ¿ofer a intrat cu ma¿ina într-o turmå de oi Un autoturism se deplasa pe DJ 207 dinspre Criste¿ti spre Orå¿eni Deal. ªoferul nu a våzut o turmå de oi care traversa drumul. Oile erau înso¡ite de doi ciobani, iar unul dintre ace¿tia avea vestå galbenå. Din accident a rezultat moartea a 13 oi ¿i avarierea autoturismului. Olt

Vânzarea terenurilor agricole Direc¡ia Agricolå a înregistrat, anul trecut, 6.300 de oferte de vânzare de terenuri agricole. Au fost vândute 5.100 ha. Cele mai scumpe - la Slåtioara, datoritå distan¡ei mici fa¡å de Slatina. Un hectar a fost achizi¡ionat cu 1.750.000 lei. Mul¡i cumpårå terenuri în aceastå zonå pentru construc¡ii, localitatea fiind asfaltatå ¿i legatå la re¡eaua de gaze ¿i apå curentå. Terenurile agricole pot fi trecute în intravilan. Pre¡ul mediu de vânzare în jude¡ este de 1,5443 lei pe metrul påtrat, adicå peste 15.000 de lei hectarul. De la apari¡ia Legii nr. 17/2014, în jude¡ au fost 27.612 oferte, cu o suprafa¡å totalå de vânzare de 25.000 ha. (Gazeta Nouå) 15

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Arad

21 de porci pentru o familie? La Sântana, poli¡i¿tii au gåsit un bårbat din jude¡ul Arge¿, care transporta 21 de porci. Fårå crotalii, fårå documentele sanitar-veterinare privind provenien¡a. Omul a declarat cå sunt pentru consumul familiei. Polli¡i¿tii l-au sanc¡ionat cu o amendå de 720 lei. Medicul veterinar de la DSVSA a dispus confiscarea porcilor. Bråila

Vânåtori de ra¡e sålbatice Doi vânåtori sunt cerceta¡i penal pentru braconaj cinegetic. Ei au fost prin¿i în flagrant la vânåtoare, pe raza comunei Albina, cu arme de¡inute legal. Påsårile vânate (douå ra¡e!!!) au fost confiscate . Poli¡i¿tii au întocmit în cauzå dosar penal. (Obiectiv. Vocea Bråilei)

Cât\ încredere s\ avem în justi]ie? Arad

Flori¡å Bolo¿, fostå judecåtoare în ora¿ul Ineu, a retrocedat ilegal satul Nadå¿ unor fal¿i proprietari. A fost condamnatå la ¿apte ani de închisoare, dar a fost eliberatå condi¡ionat, printr-o sentin¡å a Tribunalului Arad. Flori¡å Bolo¿ a mai avut o condamnare dupå ce a luat o mitå de 5.000 euro de la un anchetator sub acoperire. A recidivat în 2013, când a fost prinså în flagrant de procurorii DNA, în timp ce primea o mitå de 12.000 de lei. A fost condamnatå la patru ani de închisoare în iunie 2016, dar a cerut liberarea condi¡ionatå. În acela¿i an,

Program de desecare pl\tit de 16 fermieri Timi¿

Ialomi¡a

Incompeten¡a directorului Tånase Mihalcea Oficiul de Cadastru ¿i Publicitate Imobiliarå a ratat 1,2 milioane de euro din fonduri europene. Proaspåt reconfirmat în func¡ia de director ¿i sus¡inut de PNL, Tånase Mihalcea nu a fåcut demersurile necesare cåtre administra¡iile locale pentru a semna documenta¡ia de accesare a banilor. Cele 1,2 milioane de euro ar fi asigurat cadastrarea integralå a suprafe¡elor extravilane din 40 de localitå¡i. (Independent) Ialomi¡a

Cu turma pe autostrada A2 Autostrada A2, pe podul de la Cernavodå, a fost blocatå par¡ial de o turmå de oi înso¡itå de câ¡iva mågari. Poli¡i¿tii l-au identificat pe cel care conducea turma. Este un cioban din Seimenii Mici, jud. Constan¡a. L-au amendat cu 4.350 de lei. Oierul nu s-a speriat de amendå ¿i i-a întrebat pe ¿oferii care au chemat poli¡ia: “Da, brânza vå place?” 16

Flori¡å Bolo¿ a fost trimiså în judecatå într-un nou dosar, pentru atribuirea a 470 ha unor fal¿i proprietari ¿i a fost condamnatå definitv la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Pedepsele din cele douå dosare au fost contopite, s-a adåugat un spor de trei ani, iar pedeapsa s-a transformat în ¿apte ani de închisoare. La douå såptåmâni dupå pronun¡area hotårârii judecåtore¿ti, ea a cerut eliberarea condi¡ionatå. Instan¡a de fond i-a respins cererea, dar sentin¡a a fost contestatå la Tribunalul Arad, care a admis contesta¡ia ¿i a dispus punerea ei în libertate condi¡ionatå. (Activenews.ro)

Clubul Fermierilor din Timi¿ a început un program de reamenajare a sistemului de desecare ¿i iriga¡ii din Banat. Programul, de 50.000 de euro, este finan¡at de 16 fermieri. “De exemplu, în zona Peciu Nou sunt probleme foarte mari cu båltirile. Eu, în 2019, am avut 750 ha inundate. Concernul belgian pe care îl administrez a pierdut 1,5 milioane euro, pe 5.000 ha. Cineva trebuia så facå acest studiu extrem de necesar agriculturii din Banat. Fiindcå institu¡iile statului nu de¡in fonduri pentru asemenea studiu, am decis så îl facem noi. La noi, când plouå prea mult, când nu plouå deloc”, a explicat Alexander Degianski, unul dintre ini¡iatorii studiului. Cei 16 fermieri au pus fiecare sume cuprinse între 3.000 -5.000 euro pentru a finan¡at acest program. Managerul de proiect este prof.univ.dr. Paul Pâr¿an, fost rector al USAMV ¿i fost director al DAJ Timi¿. Din echipå fac parte consultan¡i de la ANIF ¿i de la AFIR. “Am fost invitat la o întâlnire a Clubului Fermierilor, unde s-a discutat ¿i situa¡ia terenurilor aflate în zonele mai joase

din Câmpia de Vest, unde nu mai existå sistem de desecare. Eu am mai lucrat în sistemul de irigare-desecare, înainte de 89. Mi s-a propus så coordonez un studiu care så demonstreze necesitatea reabilitårii ¿i modernizårii sistemului de desecare. Eu ¿tiu problemele cu care se confruntå fermierii ¿i gre¿elile fåcute la abandonarea sistemului de desecare. Am format o echipå de profesioni¿ti ¿i am demarat proiectul”, spune prof. Paul Pâr¿an. Pânå acum echipa a reu¿it så facå o inventariere a sistemelor existente de desecare ¿i stadiul în care se aflå, în Timi¿, Cara¿- Severin ¿i Arad. Obiectivul proiectului este eliminarea riscului de inunda¡ii prin refacerea sistemului de desecare. Urmeazå ¿i refacerea sistemului de iriga¡ii. Apa în exces va fi conservatå ¿i refolositå atunci când va fi secetå. “Så nu uitåm cå aici a fost o zonå de mla¿tini. Nu este normal ca într-o ¡arå så vinå ploile så inunde satele, iar peste o lunå-douå så ie¿im pe câmp cu preo¡ii så ne rugåm lui Dumnezeu så plouå. Vrem så avem o abordare integratå ¿i pe desecare, ¿i pe irigare”, a spus prof. Pâr¿an. (Gh. MIRON) Profitul agricol 4/2020

Specula cu terenuri înceteaz\ Sub stindardul încetårii speculei cu terenuri agricole ¿i al înstråinårii gliei stråmo¿e¿ti, modificårile la Legea 17/2014 au devenit subiect de aprinse dezbateri politice. PSD încearcå så for¡eze adoptarea unei forme a legii care så limiteze specula prin impozitarea drasticå a profitului ob¡inut din re-vânzare. Înså, noua coali¡ie de guvernare, beneficiind ¿i de sprijinul UDMR, vrea cu tot dinadinsul plafonarea suprafe¡elor ce vor putea fi vândute. Dintre asocia¡iile profesionale agricole, LAPAR se opune plafonårii, iar Pro Agro o sus¡ine. Alexandru Stånescu, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, nu crede cå plafonarea suprafe¡elor de teren agricol ce vor putea fi vândute ar fi o solu¡ie de stopare a speculei. “Ideea a fost a unui coleg din PSD. Eu ¿i al¡ii nu am fost de acord, dar cei din alte partide au început så o sus¡inå cu îndârjire, de¿i nu are nicio logicå. Nu va elimina specula, dar agitå foarte bine spiritele...”. Aceastå propunere de plafonare ar limita dreptul de a cumpåra ¿i de a vinde teren la 500 de ha pentru persoanele fizice, respectiv 1.000 de ha pentru societå¡ile comerciale. Senatorul UDMR Tánczos Barna merge mai departe ¿i propune ca legea så interzicå cu desåvâr¿ire vânzarea de teren agricol cåtre persoane juridice, iar în cazul persoanelor fizice plafonul så fie diferen¡iat la 500 de ha în zona de câmpie ¿i suprafe¡e mai mici în zonele de deal ¿i munte. Stånescu respinge propunerile lui Barna, ca fiind “fanteziste”. Pentru ie¿irea din impas, el ar vrea så se adopte legea în forma actualå, iar dupå alegeri, dacå liberalii ¿i useri¿tii vor avea majoritatea, så introducå ei plafonarea. “Så fim serio¿i! Se vor gåsi solu¡ii oricum pentru ca acelea¿i persoane så controleze suprafe¡e mai mari. Iar problema de fond råmâne, nu se va pune astfel capåt speculei cu terenuri de cåtre fondurile de investi¡ii. Noi am venit 18

înså cu o solu¡ie mai pragmaticå: dacå revinzi terenul înainte de opt ani de zile de la achizi¡ie, impozitul va fi de 80% pe diferen¡a de pre¡. A¿adar, dacå cineva cumpårå teren, så zicem, cu 1.000 de euro, ¿i îl revinde cu 2.000 de euro, råmâne doar cu 200 de euro peste cei 1.000 pe care i-a investit. Nu cred cå va mai conveni cuiva så facå speculå, în aceste condi¡ii. Solu¡ia asta va func¡iona mult mai bine ca orice plafonare, este ¿i constitu¡ionalå ¿i europeanå, adicå nu vom risca infringement-ul, ca Ungaria”. Stånescu va presa pentru un raport comun rapid al Comisiilor pentru Agriculturå ¿i al Comisiei Juridice, dupå care ar urma dezbaterea în plen. “Trebuie så avem cât mai repede un cadru legislativ mai clar, så fie båtute în cuie ¿i cunoscute de to¡i notarii ¿i de toate pår¡ile interesate criteriile de preemp¡iune”.

Tánczos Barna: doar cetå¡enii români, persoane fizice, så poatå cumpåra teren agricol Senatorul Tánczos Barna are un punct de vedere aparte. “Sunt categoric în ideea de a plafona suprafa¡a ce poate fi de¡inutå de o singurå persoanå. A¿ oferi facilitå¡i familiilor tinere care vor så facå agriculturå ¿i a¿ exclude din categoria celor care pot de¡ine în proprietate teren agricol în România persoanele juridice. Doar cetå¡enii români, persoane fizice, så poatå cumpåra teren agricol! Påmântul

românesc så fie al cetå¡enilor români!”. În viziunea lui Barna, dupå intrarea legii în vigoare, firmele care de¡in teren l-ar putea påstra fårå a fi obligate så se divizeze. Înså, dacå vor decide så vândå terenul, nu o vor putea face cåtre alte societå¡i, ci doar persoanelor fizice. Societå¡ile comerciale ar putea administra, în continuare, suprafe¡e mari, înså ar fi vorba strict de terenuri arendate, nu în proprietate. “Vedem cum evolueazå fondul funciar în România. Direc¡ia e complet gre¿itå. Ne îndreptåm cu pa¿i repezi cåtre sistemul de la începutul secolului al XIX-lea, când foarte pu¡ine persoane au de¡inut o pondere foarte mare a terenului agricol, fapt care a ¿i generat Råscoala de la 1907. Dacå nu sunt instituite filtre, reguli privitoare la concentrarea suprafe¡elor agricole în mâinile unor persoane, fizice sau juridice, vom vedea cum satele vor continua så se depopuleze, fårå familii care se ocupå de agriculturå. Dacå nu stopåm aceastå tendin¡å, ajungem la o situa¡ie ireversibilå. La nivel european avem cele mai mari suprafe¡e concentrate la o singurå societate comercialå, avem companii care primesc 15-17 milioane de euro anual, dar ¿i numeroase ferme de familie care nu reu¿esc så iaså din subzisten¡å”.

Pro Agro vrea plafonare la 300 sau 700 ha Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, spune cå federa¡ia agreeazå plafonarea la vânzarea-cumpårarea terenurilor agricole în formula 300 ha în cazul persoanelor fizice, respectiv 700 ha persoane juridice. “Cine vrea mai mult... se poate face agriculturå ¿i pe teren luat în arendå, nu neapårat proprietate”. Arion spune chiar cå aceastå propunere a întrunit chiar un consens în Profitul agricol 4/2020

doar pe cale natural\...

Comisia pentru Agriculturå în lunile septrembrie-octombrie 2019. “Dupå aceea, înså, nu ¿tim ce s-a întâmplat, au fost interven¡ii din alte direc¡ii ¿i nu am avut câ¿tig de cauzå. S-a tras de timp så se lini¿teascå apele ¿i så se ia decizia în lipså”. În accep¡iunea lui Arion, pia¡a funciarå din România e cea mai dinamicå din UE tocmai fiindcå nu existå restric¡ii în calea speculei. “Notarii nici nu pot face fa¡å, au programåri pe o lunå de zile. Se vinde teren în România mai mult decât se vinde în toatå Uniunea la un loc. Sunt fonduri de investi¡ii care cumpårå oriunde, oricât, oricum. Avem localitå¡i în care peste 50% din suprafa¡å este în proprietatea unor stråini, de multe ori chiar din afara UE. Sunt firme din Orientul Mijlociu care au cumpårat localitå¡i întregi. Sunt localitå¡i în Ardeal cumpårate de fondurile de investi¡ii cu tot cu paji¿ti, nu doar terenurile arabile. Se încheie contracte care intrå în vigoare ¿i dupå ani de zile, dupå ce apar documentele de carte funciarå. Am våzut cu ochii mei promisiune de vânzare dupå 10 ani de la data cumpårårii ¿i achitårii”. Arion ¿tie cå în regiunile din ¡arå unde se gåsesc cele mai mari ferme fenomenul scåderii demografice este mult mai accentuat decât în restul ¡årii. “În Profitul agricol 4/2020

fermele mari se aduce tehnologie de ultimå orå, utilaje foarte mari, care pot lucra foarte mult, în timp mai scurt. Astfel, e nevoie de un singur mecanizator în loc de trei. Locurile de muncå se împu¡ineazå, iar presiunea pe sarcina socialå a statului cre¿te. Iar dacå polarizarea se accentueazå, accesul popula¡iei la hranå de calitate va fi din ce în ce mai dificil”. Liderul Pro Agro considerå cå implicit plafonarea plå¡ilor directe pe suprafa¡å ar avea un efect benefic pentru România, întrucât ar descuraja achizi¡ia de terenuri în scopul accesårii plå¡ilor de la APIA, limitând fenomenul speculei cu terenuri agricole.

LAPAR: lucrurile se regleazå prin comasare ¿i preemp¡iune Pre¿edintele LAPAR, Gheorghe Albu, considerå cå, în mare parte, råul a fost fåcut. “Plafonarea e tardivå ¿i s-ar face degeaba. Acum, ¿i så vrei så mai cumperi teren nu mai ai de unde. În Vii¿oara existå 17.000 de ha de teren agricol ¿i niciun ha de vânzare. Cei care au avut de vânzare l-au vândut. Iar interdic¡ia ca societå¡ile comerciale så achizi¡ioneze teren ar fi discriminatorie. Mai degrabå m-a¿ axa pe comasarea terenurilor (prin co-proprietari,

arenda¿i, vecini ¿.a.m.d.) ¿i pe dreptul de preemp¡iune”. Albu deplânge abrogarea, în 2005, a Legii 54/1998, care limita la 200 de ha suprafe¡ele de teren agricol ce puteau fi de¡inute de o singurå familie, interzicând totodatå cetå¡enilor stråini ¿i apatrizilor så de¡inå terenuri în extravilan. Alexandru Stånescu atrage aten¡ia înså cå Legea 54 se referå doar la persoanele fizice, persoanele juridice neavând restric¡ii de acest fel. Iar abrogarea Legii 54 a fost solicitatå de Uniunea Europeanå, ca o condi¡ie de aderare. Albu considerå cå viitorul apar¡ine fermelor mari, iar pentru salvarea satului românesc nu agricultura e solu¡ia. “Ar trebui så ne gândim pentru dezvoltarea ruralå la alte activitå¡i. Avem cel mai mare procent de popula¡ie ocupatå în agriculturå. E nefezabil så crezi cå vor ajunge så tråiascå din agriculturå cei care lucreazå douå hectare. În Fran¡a, unde func¡ioneazå foarte bine cooperativele, am întâlnit un fermier care lucra 70 de hectare, dar avea ¿i un al doilea loc de muncå, pentru a-¿i putea între¡ine familia. Pentru cå veniturile de pe urma celor 70 de hectare nu-i ajungeau!”. Robert VERESS 19

OPINII

Acordul UE - Mercosur ar putea închide fabricile de zah\r din România Comisia Europeanå a råspuns la interpelarea eurodeputatei PSD Carmen Avram, referitoare la amenin¡årile ¿i provocårile din industria europeanå a zahårului, în contextul acordului comercial cu Mercosur. Mercosur este blocul economic sud-american, format din Argentina, Brazilia, Paraguay ¿i Uruguay. Venezuela a fåcut parte din Mercosur, dar a fost suspendatå în 2016. opinia eurodeputatei Carmen Avram, “industria zahårului din UE se confruntå cu noi provocåri începând din 2017, dupå liberalizarea pie¡ei ¿i eliminarea cotelor de zahår. Acordul comercial UE-Mercosur ¿i concesia de 190.000 de tone de zahår pe care o prevede acesta, cea mai mare acordatå vreodatå de UE, contribuie la cre¿terea presiunii asupra acestui sector. În timp ce cultivatorii de sfeclå din UE sunt obliga¡i så respecte în continuare standardele riguroase ale Politicii Agricole Comune (PAC) ¿i obiectivele ambi¡ioase ale noului Pact Ecologic European, în urma acordului cu Mercosur, pia¡a europeanå va fi invadatå de cantitå¡i considerabile de zahår din trestie care face obiectul unor subven¡ii foarte mari ¿i este produs adeseori la standarde de calitate scåzute ¿i cu ajutorul unei for¡e de lucru ieftine ¿i al unor tehnologii agricole nesustenabile. Aceastå situa¡ie pune o presiune periculoaså pe industria zahårului, care a contribuit cu aproape 16 miliarde de euro la PIB-ul UE în 2017 ¿i care reprezintå în fiecare an un mijloc de subzisten¡å pentru 140.000 de fermieri ¿i co20

munitå¡ile lor rurale din întreaga UE. Acordul cu Mercosur ar putea duce la închiderea a 7-10 fabrici de zahår din UE, conform afirma¡iilor din scrisoarea trimiså în iulie comisarului pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå, Phil Hogan, de cåtre reprezentan¡i ai asocia¡iilor producåtorilor de zahår CEFS, EFFAT ¿i CIBE. Fabricile din România s-ar putea numåra printre cele care riscå så fie închise.”

În

Astfel, Comisia Europeanå a fost chematå så råspundå la trei întrebåri: 1. Când va elabora Comisia un set adecvat de instrumente pentru a reac¡iona la crizele ciclice care ar putea afecta în viitor sectorul zahårului? 2. Cum va transpune Comisia în practicå recomandårile Grupului la nivel înalt privind zahårul? 3. Dacå mai multe pie¡e (inclusiv cea a zahårului) s-ar confrunta cu o crizå în acela¿i timp, cum ar utiliza Comisia plasa de siguran¡å pentru Mercosur în valoare de 1 miliard euro, destinatå industriei zahårului, pe care a anun¡at-o comisarul Hogan? Råspunsul comisarului Janusz Wojciechowski, în numele Comisiei Euro-

pene, a fost: “Setul de instrumente de gestionare a pie¡elor definit de Regulamentul privind organizarea comunå a pie¡elor agricole (OCP) îi permite Comisiei så abordeze diferite tipuri de perturbåri ale pie¡ei pentru produsele agricole, inclusiv pentru zahår. Din acest motiv, respectivele instrumente vor råmâne în mare parte neschimbate în propunerea Comisiei pentru o reformå a Politicii Agricole Comune post-2020. În raportul din 5 iulie 2019, Grupul la nivel înalt privind zahårul a recunoscut situa¡ia dificilå din acest sector generatå de tranzi¡ia cåtre un sistem fårå cote, dar a considerat cå måsurile de pia¡å obi¿nuite nu au fost capabile så rezolve aceastå situa¡ie specificå de pe pia¡å. Totu¿i, Grupul a recomandat posibile måsuri destinate tuturor actorilor din sectorul european al zahårului. În acest sens, Comisia a modificat, de exemplu, cadrul juridic relevant, pentru a îmbunåtå¡i sistemul de notificare cu privire la utilizårile zahårului ¿i pre¡urile la zahår începând cu anul 2021, astfel încât pia¡a så devinå mai transparentå. De asemenea, Comisia a fåcut primii pa¿i în direc¡ia lansårii unei analize globale a posibilelor strategii de îmbunåtå¡ire a rezilien¡ei sectorului zahårului din UE pe termen lung. Comisia este în continuare convinså cå Acordul cu Mercosur este bine dimensionat. În cazul în care apar perturbåri ale pie¡ei care pot fi atribuite direct punerii în aplicare a Acordului cu Mercosur, Comisia va evalua pentru fiecare caz în parte cum ar putea sprijini mai bine sectorul agricol al UE utilizând måsurile prevåzute de legisla¡ia Uniunii Europene.” Iulian DONICI Profitul agricol 4/2020

Via¡a de organiza¡ie Cea mai mare cooperativ\ din sectorul vegetal a dat milit\ria jos din pod Lucrurile se mi¿cå extrem de lent, dar în direc¡ia bunå în sectorul cooperatist, este concluzia conferin¡ei anuale a Uniunii Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV). Multe depind de managementul cooperativei, iar dovada e în performan¡ele celei mai mari ¿i profitabile, Dobrogea Sud. Acolo, lucrurile func¡ioneazå mult mai bine, dupå aplicarea unui sistem de sanc¡ionare a membrilor care nu respectå decizia asumatå a majoritå¡ii. UNCSV este o organiza¡ie care reune¿te 22 dintre primele 25 de cooperative de culturå mare la nivel na¡ional. Cu totul, în Uniune sunt membre 24 de cooperative - un numår triplu fa¡å de câte erau la fondarea ei, în anul 2017. În cele 24 de cooperative sunt 404 societå¡i comerciale ¿i 62 de fermieri persoane fizice din 18 jude¡e, care, în total, administreazå u¿or peste 200.000 ha de teren. Cifra de afaceri a membrilor UNCSV a fåcut un salt spectaculos, de la 87 de milioane de lei în 2017, la 292,7 milioane în 2018, respectiv 412,68 milioane în 2019 (pânå la 30 noiembrie). Profitul a urcat de la 1,5 milioane la 2 milioane în 2018 ¿i s-a men¡inut acela¿i în 2019, în condi¡iile unui an agricol mult mai complicat. Lider deta¿at este Cooperativa Dobrogea Sud, care realizeazå o cifrå de afaceri (93,148 milioane în 2018) aproape dublå fa¡å de a urmåtoarei clasate - Banat Agrovest (52,3 milioane). La Ziua Cooperativelor de Culturå Mare au fost prezentate 4 modele de succes din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii ¿i mari, cu înfiin¡are în perioade diferite. Profitul agricol 4/2020

Ionu¡ Lungoci, director executiv stabilit tot de ei ¿i aplicat la achizi¡ia Cooperativa Dobrogea Sud, spune cå de inputuri ¿i vânzarea produc¡iei; cu a început un proces sever de sanc- alte cuvinte, o cotå parte a profitului ¡ionare sau excludere a membrilor realizat din aceste activitå¡i comercare nu-¿i respectå angajamentele, ciale genereazå sumele necesare încurcându-i pe ceilal¡i. “Noi nu ne func¡ionårii cooperativei. Între altele, în¡elegem nici în asocia¡ia de propri- anul trecut cooperativa a investit 2,5 etari din scara unui bloc! Darmite milioane de lei într-un sediu (aflat în când trebuie så ne punem to¡i banii în comuna Topraisar, jude¡ul Constan¡a) comun! E foarte greu så te descurci în ¿i un spa¡iu de depozitare situa¡ia în care fermierul român este semin¡e/pesticide. oportunist. În 2012 am vândut peste În aceste condi¡ii, Lungoci a calcu1.000 de tone cu o diferen¡å de 90 lat cå profitul/ha ob¡inut de o fermå de dolari/t între pre¡ul contractat ¿i cel din 300 ha aflatå în cooperativå este momentul livrårii, fiindcå doi fermieri acela¿i (25 lei) cu al unei ferme de nu ¿i-au mai respectat contractele. 1.350 ha, din afara cooperativei, adDar ne-a fost învå¡åturå de minte ¿i ministratå de o întreprindere individuam început så aplicåm regulile. Încet, alå. Asta, fårå a considera scutirile de încet, to¡i s-au aliniat... Am fost în la plata impozitelor aplicate exclusiv situa¡ia de a ne penaliza membrii cu fermei din cooperativå. 10 euro/t de produs nevândut prin Robert VERESS cooperativå. Toatå lumea a plåtit. Cea mai Alexandru Stånescu, mare penalizare este pre¿edintele Comisiei 25.000 de lei, aplicatå pentru Agriculturå chiar unui membru din Camera Deputa¡ilor: fondator”. Cine nu “Trebuie så creåm plåte¿te sanc¡iunea facilitå¡i speciale, este exclus ¿i astfel se pentru ca ¿i persoanele fizice cu 5-10 hectare cern lucrurile. Membrii Dobrogea så poatå fi membre Sud nu plåtesc cotiza¡ii, ale cooperativelor”. ci un adaos comercial, 21

VIAºA DE ORGANIZAºIE

Conferin]a Clubului Fermierilor Români Såptåmâna aceasta, pe 6 februarie, are loc, la Bucure¿ti, conferin¡a anualå a Clubului Fermierilor Români. Este un eveniment de anvergurå, cu 1.200 de invita¡i, cei mai mul¡i agricultori, dar sunt a¿tepta¡i ¿i o garniturå solidå de diploma¡i din zonele de interes ale fermierilor, vor fi responsabili în dezvoltarea politicilor agricole de aici sau de la Bruxelles, oficiali din administra¡ia localå ¿i liderii marilor asocia¡ii europene ale fermierilor. Tema principalå a discu¡iilor este Inova¡ia pentru agriculturå performantå. Asta înseamnå abordarea, pe rând, a noutå¡ilor privind reforma Politicii Agricole Comune, a agriculturii digitale, a promovårii tinerilor în toate sectoarele de agribusiness ¿i altele. De pildå, la agriculturå digitalå se atacå problema performan¡ei în ob¡inerea unor randamente ridicate prin digi-

talizare ¿i conectivitatea utilajelor. Sunå SF, dar poate fi realitatea de peste câ¡iva ani. Sigur, unii au fåcut deja pasul decisiv în managementul computerizat al fermei, dar cei mai mul¡i testeazå lumea digitalå pu¡in câte pu¡in. Re¡inerea nu este întotdeauna un semn de slåbiciune, ci din contrå. La agricultura de mâine este abordatå nevoia de tineri în agriculturå, ¿i nu doar în ferme, ci în toate domeniile administra¡iei publice. Formarea ¿i Leadershipul sunt douå no¡iuni pe care Clubul le ia în serios. Deja se mândre¿te cu un intens program de ¿colarizare a copiilor de fermieri în diverse departamente de politici de la Bruxelles. Ceea ce, så recunoa¿tem, nu este pu¡in lucru. ¥n timpul discu¡iilor despre managementul modern al fermei se va intra în detalii despre pie¡ele agricole ¿i volatilitatea pre¡urilor, despre riscurile de cli-

må, de mediu ¿i în general despre riscurile ¿i oportunitå¡ile la nivel european ¿i global. Clubul Fermierilor Români are 4340 de membri, agricultori care lucreazå de la 300 la peste 4.000 de hectare. Cumulat, membrii clubului lucreazå 3,1 milioane de hectare, iar fiecare produce o valoare adåugatå brutå pe hectar în jur de 1.000 de euro. O particularitate a Clubului, membrii nu plåtesc niciun fel de cotiza¡ii. Clubul a gåsit în Agricover sprijin pentru transferarea actualului Broker de Asigurare Agricover cåtre Club, managementul opera¡ional råmânând în responsabilitatea Agricover. Profitul generat de noul Broker va fi 100% transferat cåtre bugetul Clubului, contribuind astfel la finan¡area proiectelor ¿i activitå¡ilor Clubului.

APPR va asigura permanen]a la Bruxelles Pentru a fi mai aproape de forurile europene, acelea unde se iau deciziile majore pentru agricultura statelor membre, APPR a hotårât ca, începând cu 1 februarie, så aibå o prezen¡å permanentå la Bruxelles, atât printr-un reprezentant din echipa executivå, cât ¿i prin apropierea de platforma europeanå Agricultura ¿i Progres. Permanen¡a la Bruxelles o va asigura Cristina Cionga, directorul pentru afaceri europene al APPR. Ea va asigura rela¡ia cu Comisia, Parlamentul ¿i asocia¡iile interprofesionale din capitala Europei. Agriculturå ¿i Progres este o platformå colaborativå între câteva mari asocia¡ii agricole, iar acceptarea ca membru al Asocia¡iei Producåtorilor de Porumb este semn al unei recunoa¿teri, la nivel european, a calitå¡ii de partener de dialog pe care o are APPR. ¥n fiecare lunå, platforma organizeazå câte unul, douå mic dejunuri cu 22

europarlamentari. Se orienteazå în special spre cei din Comisia de agriculturå, dar atrag ¿i din alte domenii. Scopul acestor întâlniri restrânse este lobby-ul pentru aplicarea ¿tiin¡ei în reglementårile adoptate ¿i deschiderea cåtre noile tehnologii de ameliorare ¿i de protec¡ie a plantelor. Pe lângå acestea, Cristina Cionga se va ocupa ¿i de reprezentarea Asocia¡iei în Grupul de Dialog Civil pentru înverzire de la Bruxelles. “Am dori ca anul 2020 så însemne un nou început pentru mediul asociativ din România. Sunt premise bune så colaboråm în proiecte comune cu organiza¡ii partenere, cel mai important dintre acestea fiind Planul Na¡ional Strategic. În ceea ce må prive¿te, doresc så må

implic în continuare în dialogul cu autoritå¡ile. Am mai spus-o ¿i altådatå, solu¡iile robuste nu pot fi decât rezultatul unui proces iterativ care implicå toate pår¡ile interesate”, declara Arnaud Perrein, pre¿edintele asocia¡iei. APPR este formatå din producåtori agricoli,l care lucreazå suprafe¡e între 25 ¿i 50.000 de hectare, ¿i reprezentan¡i ai lan¡ului profesional al porumbului în România. paginå de Andrei OSTROVEANU Profitul agricol 4/2020

Culturi vegetale Tendin]e pe pia]a fertilizan]ilor foliari

Marius Cioboatå, director regional Lebosol rodusele Lebosol con¡in adjuvan¡i de aderen¡å, de dispersie, de adeziune, de absorb¡ie, de condi¡ionare a apei, de stopare a spumei. “Am fost printre primii producåtori de îngrå¿åminte foliare care am reu¿it så facem suspensii concentrate complet formulate. Pânå la realizarea acestor produse suspensii concentrate, marea asimila¡ie a nutri¡iei se spunea cå se realizeazå prin somate. Mai nou, se realizeazå prin cuticulå, adicå sub 20 de micorni trebuie så fie dimensiunea particulei astfel încât så asiguråm o asimila¡ie prin cuticulå”, explicå Marius Cioboatå (foto), director regional Lebosol. Concentra¡ia produselor Lebosol este foarte mare, astfel încât pre¡urile reale sunt cu 10-20% mai mici fa¡å de cele ale concuren¡ei, spune Cioboatå. “Sunt ¡åri unde se finan¡eazå fertilizarea cu zinc, iod, cupru sau bor”.

Foarte important este så nu ne a¿teptåm cå fertilizarea foliarå face minuni. Este mai degrabå vorba despre minusul de produc¡ie pe care îl produce o caren¡å. Sporul de produc¡ie este de 510%. Nu are cum så dea 35%”. La desprimåvårare este foarte important ca în perioada în care grâul formeazå spicule¡e så aibå tot ce are nevoie, atât condi¡ii climatice, cât ¿i nutrien¡i. Pentru a influen¡a numårul de spicule¡e, Lebosol propune o serie de produse ca så suplineascå fertilizarea solului, pe baza de fosfor: Nutriplant 525, Nutrifosfor ¿i Zinc, PK Max, Nutriplant Gold. Aplicate individual sau în combina¡ie cu Aminosol au rezultate garantate. Dacå permite clima, se aplicå în perioada 15 martie - 15 aprilie. Foarte important este ca temperatura så fie de peste 8 grade. Diferen¡ele de produc¡ie sunt de 2-300 kg/ha ¿i pânå la 2 t/ha, în func¡ie de tehnologie. Sunt situa¡ii în care primåvara, înainte de apari¡ia bolilor, apar probleme de decolararea frunzelor, care de cele mai multe ori sunt nutri¡ionale. Directorul spune cå manifestarea caren¡elor se aseamånå ¿i este dificil så fie precis identificate. În aceste situa¡ii solu¡ia este så se utilizeze un produs complex precum mix de cereale cu Magneziu, Mangan, Zinc ¿i Cupru, care supline¿te fertilizarea solului. Totalcare are aminoacizi, macro ¿i micro-elemente. La cultura de grâu foarte important este zincul, sub formå de tratament al semin¡ei. Are rol în asimila¡ia azotului. “Ultimele studii aratå cå este foarte important raportul dintre azot ¿i zinc. Rezultatele sunt mai bune când se combinå azotul cu zincul decât cu sulful. La 10-15 kg de azot este necesarå o cantitate 100-200 g de zinc, în compara¡ie cu 1 kg, în cazul sulfului. Dacå se aplicå zincul la formarea spicului, analiza¡i ca-

litatea grâului pentru a observa indicii”, spune directorul Lebosol. Dacå este un an cu precipita¡ii, se poate aplica azot foliar. Dacå este un an secetos, nu trebuie administrat azot, ci potasiu. La rapi¡å, caren¡a de bor este problemå frecvent întâlnitå. Aminosol este recomandat imediat ce apar frunzele adevårate. Foarte important este ca tratamentul cu bor så se aplice la maximum 30% din flori iar o plantå dezvoltatå normal are 300 - 500 de flori. Pentru cultura de porumb, blocajul de fosfor, care face ca frunzele så fie de culoare violacee, poate så aducå o pierdere între 300 kg ¿i 1,5 tone/ha. Blocajul poate så aparå din cauza semånatului devreme urmat de temperaturi scåzute. Deblocajul se produce în 7-15 zile sau în 2-3 zile, dacå se administreazå Nutrifos (fosfor cu zinc). Un studiu al Asocia¡iei americane a cultivatorilor de porumb, aratå cå foarte important este startul culturii. Atunci când startul a fost deficitar, prin utilizarea nutrien¡ilor cultura a recuperat. Nutrifos 5l/ha aplicat la porumb a dus la diferen¡e de la 300 kg la 1,7 t/ha. În unele situa¡ii, ¿tiule¡ii sunt forma¡i necorespunzåtor din cauza nefecundårii ¿tiuletelui. Aplicând bor se poate prelungi durata de viabilitate a polenului. La floarea-soarelui rezultatele cele mai vizibile sunt în tehnologia Clearfield. Totalcare ¿i Aminosol atenueazå stresul provocat în primele faze de erbicid. Aminosol face ca planta så nu-¿i mai consume energia producând aminoacizi. Se sare astfel o etapå în nutri¡ie. Dacå se administreazå la grâu pânå la sfâr¿itul înfrå¡itului, planta poate så mai facå un frate sau rând de spicule¡e în spic. Adrian MIHAI Profitul agricol 4/2020

Trofeul Porumbul de aur o dovadå a maturizårii concursului, organizatorii au pregåtit pentru urmåtoarea edi¡ie o nouå formulå de premiere. “Începând cu edi¡ia a ¿asea vom avea cel pu¡in o nouå categorie de premii, având în vedere cå mai mul¡i fermieri au ob¡inut produc¡ii foarte bune, cu tehnologii ¿i în condi¡ii pedoclimatice diverse. De exemplu, în Insula Mare a Bråilei s-au ob¡inut medii ale produc¡iilor de peste 20 t/ha. Din acest motiv, vom avea criterii noi. Spre exemplu, vom lua în considerare factori precum tipul de lucråri ale solului ori grupele de maturitate”, dezvåluie Alina Cre¡u, director executiv APPR. Obiectivul principal al concursului a fost acela de a crea o platformå de dialog ¿i formare tehnicå pentru membri. Aceastå segmentare ar putea cre¿te ¿i schimbul de experien¡å între fermieri. Premiul nu aduce câ¿tiguri materiale. Recunoa¿terea publicå a rezultatelor excep¡ionale reprezintå o motivare suficientå pentru a participa la concurs.

Decernarea trofeelor Porumbul de aur 2019 este punctul culminant al congresului APPR De la fermieri pentru fermieri, eveniment ce a crescut la fiecare edi¡ie. A fåcut såli pline ¿i a reu¿it så strângå la un loc furnizori, fermieri, mediul academic ¿i guvernan¡i cu un interes comun: o agriculturå cât mai profitabilå. Fa¡å de edi¡iile anterioare, evenimentul a fost mutat într-o salå nouå, întrucât sunt a¿tepta¡i 400 de participan¡i. Dacå Câ¿tigåtori la sec¡iunea irigat

2015 - Ilie Jean Cezar Ialomi¡a - 13.938 kg/ha 2016 - Lucian Buzdugan Bråila - 19.014 kg/ha 2017 - Pedro Sa Ialomi¡a - 15.564 kg/ha 2018 - Lucian Buzdugan Bråila - 22.609 kg/ha 2019 - Liviu Bålånici Ia¿i - 18.340 kg/ha Profitul agricol 4/2020

Suprafa¡a de concurs: s-a luat în considerare o suprafa¡å de cel pu¡in 10 hectare, declaratå de participant, care a fost validatå de o comisie formatå din doi membri ai asocia¡iei. Recoltarea: cu cel pu¡in douå zile înainte de recoltare a fost anun¡at reprezentantul asocia¡iei, iar acesta a fost prezent la recoltare.

pânå acum Adunarea generalå a membrilor Asocia¡iei se desfå¿ura înaintea Congresului, în aceea¿i zi, de aceastå datå ac¡iunile au fost separate. Adunarea internå, foarte importantå în via¡a organiza¡iei întrucât marcheazå prima schimbare de pre¿edinte, se desfå¿oarå cu o zi înaintea Congresului. De remarcat este ¿i organizarea. Congresul a fost anun¡at cu aproape douå luni ¿i jumåtate înainte pentru ca participan¡ii så-¿i poatå face agenda. Ne vedem la Congres, la APPR, a devenit formula de încheiere folositå frecvent în ultima perioadå în lumea agricolå. “Evenimentul va reuni teme de interes major în aceastå perioadå de transformåri ale PAC, de aceea am invitat så ni se alåture, pentru a ne împårtå¿i opiniile ¿i viziunea, alåturi de cei care fac politica agricolå a României, ¿i reprezentan¡i ai Comisiei Europene, Båncii Mondiale, Confedera¡iei Europene a Porumbului, fermieri ¿i cercetåtori de pe alte meridiane.” pagini realizate de Adrian MIHAI Câ¿tigåtori la sec¡iunea neirigat

2015 - Gheorghe Alexandru Ialomi¡a - 13.845 kg/ha 2016 - Carol Constandache Ialomi¡a - 11.403 kg/ha 2017 - Aedin Celzin Constan¡a - 13.856 kg/ha 2018 - Daniel Nica Cålåra¿i - 13.927 kg/ha 2019 - Bi¡å Råcman Giurgiu - 17.460 kg/ha 25

Tehnologiile 17.460 kg/ha - neirigat Bi¡å Råcman, din Hodivoaia, jude¡ul Giurgiu (foto), ob¡ine mereu produc¡ii profitabile la cultura de porumb. Anul acesta, în sistem neirigat, vârful a fost de 17.460 kg/ha, STAS, pe o solå de 11 ha. Umiditatea la recoltare a fost 14-14,2%. “Mi l-a irigat Dumnezeu”, explicå fermierul produc¡ia ob¡inutå. “La noi în zonå, dacå plouå în luna mai se face porumb. În mai am avut 137 l/mp ¿i în iunie 200 l/mp”, detaliazå el. Zona este prielnicå porumbului. “Dupå mine, este cultura care råspunde la cheltuialå. De când lucrez, un singur an a fost cu probleme. În rest, porumbul a fost o culturå profitabilå”, remarcå Råcman. Costul tehnologiei a fost de 3.960 lei/ha. A vândut în medie 550-570 lei/tonå. “La noi e mai ieftin fa¡å de cei care sunt aproape de portul Constan¡a”, remarcå el.

Tehnologia aplicatå nu a fost una specialå, de concurs. Aceea¿i schemå a fost aplicatå pe aproape 600 ha. Rezultatele au fost apropiate, frecvent peste 15 t/ha, dar au fost ¿i alte sole cu peste 17 t/ha. Media pe fermå a fost semnificativ mai micå, de aproximativ 10 t/ha, la STAS, o produc¡ie consideratå totu¿i foarte bunå de fermier. Diferen¡a este explicatå prin existen¡a unor suprafe¡e însemnate de padini, în teraså. “Pe Izvoarele am 150 ha pe care le-am avut cu porumb numai în padinå. Au fost suprafe¡e de pe care nu am putut så iau nimic, din cauzå cå au fost båltiri”.

Sol prelucrat la adâncime Chiar dacå precipita¡iile abundente au avut un rol esen¡ial în ob¡inerea recordului, tehnologia a jucat ¿i ea un rol important. Imediat dupå ce a recoltat rapi¡a, a executat o aråturå adâncå.

Produc]ie-record cu fertilizare 18.340 kg/ha - irigat

Fermierul Bi¡å Råcman din Hodivoaia, jude¡ul Giurgiu 26

Ioan Groza, inginer agronom, (foto) lucreazå în produc¡ie din 2010. Principala atribu¡ie la ferma Panifcom, jud. Ia¿i, a lui Liviu Bålånici, este cultura irigatå. Din cele 4.000 de hectare cultivate, aproximativ 1.500 ha sunt cultivate cu porumb, jumåtate în sistem irigat. Anul trecut, produc¡ia cea mai mare a fost de 18.340 kg/ha STAS, realizatå pe o suprafa¡å de 60 ha. A fost folosit hibridul DKC 5031 (maturitate relativå 100, interval FAO 400-440). Densitatea utilizatå a fost de 74.500 pl/ha, obi¿nuitå pentru suprafe¡ele irigate. Recoltarea a fost fåcutå pe 9 noiembrie, la o umiditate de 16,7%. În general, produc¡ia în sistem

irigat s-a încadrat în fermå în intervalul 12-14 t/ha. Douå elemente au avut un rol important în ob¡inerea recordului: planta premergåtoare a fost soia, iar în toamnå a fost administrat gunoi de grajd, 20 t/ha, de la ferma de vaci. A mai contat ¿i amplasarea într-o zonå mai planå, considerå Groza. Terenul a fost arat ¿i nivelat din toamnå, iar semånatul a fost realizat pe 11 aprilie. La semånat s-au aplicat sub såmân¡å 150 kg/ha de îngrå¿åmânt lichid complex 6:22:2,5+2,5 sulf. În vegeta¡ie, la sfâr¿itul lunii mai, s-au mai administrat 300 kg/ha de UAN. Erbicidarea a fost fåcutå în premergen¡å cu Dominator 3l/ha ¿i Elumis 2l/ha. Såmân¡a a fost tratatå cu Nuprid. Pânå în august au fost 511 litri din precipita¡ii, cantitatea cea mai mare a

Profitul agricol 4/2020

câ[tig\toare Terenul se aflå în luncå, iar pânza freaticå este la 10-12 m. În toamnå l-a pregåtit cu discul. În primåvarå l-a fertilizat ¿i a încorporat fosforul cu combinatorul. “Executåm aråtura în fiecare an pentru cultura de porumb, la peste 35 cm. Toamna pregåtim terenul pentru a face cât mai pu¡ine treceri în primåvarå. Scarificåm odatå la patru ani, dupå care aråm la o perioadå de câteva luni. Unde nu scarificåm, pentru porumb întoarcem aråtura în decembrie”, spune Råcman. A ajuns la concluzia cå este cea mai bunå pregåtire a solului. A folosit hibridul P0937 (FAO 540), 80.000 bg/ha, såmân¡å tratatå cu neonicotinoide. A semånat pe 20 martie. “Caut så-l însåmân¡ez cât pot mai devreme, pentru a prinde umiditate în sol ¿i så nu prindå cåldurile din varå când înflore¿te”, atrage el aten¡ia. Adâncimea de semånat este de peste 7 cm. Seamånå cât poate de adânc, så nu

organic\ fost pânå în luna iunie, când au fost ploi de 100 l/mp. În iulie ¿i august precipita¡iile au fost înså de doar 50 l/mp iar necesarul a fost completat prin iriga¡ii. În total, udårile au adus 1.300 l/mp. Ca particularitate, în fermå existå o solå de 200 ha în no-tillage, ¡inutå sub observa¡ie. Este al doilea an de produc¡ie, cu rezultate foarte bune.

DKC 5031 (maturitate 100, interval FAO 400-440) Recomandat så fie cultivat în mediul de culturå mijlociu ¿i scåzut. Se poate semåna timpuriu. Se poate recolta întârziat, cu riscuri reduse de pierdere. Calitate fitosanitarå a boabelor ¿i pachet agronomic foarte bun. Rådåcinile ¿i tulpinile puternice oferå stabilitate

Profitul agricol 4/2020

sufere de lipsa umiditå¡ii. A¿a explicå ¿i adâncimea la care arå ¿i scarificå.

Semånat la peste 7 cm Råcman a observat o diferen¡å semnificativå între semånatul la 3-5 cm ¿i cel la peste 7 cm. “Când este în ¿ase-¿apte frunze ¿i vine cåldura, cel însåmân¡at la suprafa¡å imediat î¿i råsuce¿te frunzele, luptå cu seceta. Celålalt zici cå este irigat”, spune femierul. El admite ¿i faptul cå în unele situa¡ii existå riscul så råsarå mai greu. La semånat a aplicat ¿i aproximativ 200 kg/ha de azotat de amoniu, iar în vegeta¡ie a mai fertilizat de douå ori cu câte 100 de kg de uree NG, de la CICH Nåvodari, pe care a administrat-o în vegeta¡ie. Nu arde frunzele datoritå uleiurilor vegetale care permit plantelor så absoarbå gradual ¿i pe o perioadå mai lungå azotul.

Erbicidarea a fåcut-o imediat dupå însåmân¡atul porumbului cu Adengo, 400 ml/ha. În vegeta¡ie a aplicat Laudis, erbicide testate ani de zile în fermå, “foarte bune dacå le aplici la timpul potrivit”, dupå cum remarcå fermierul. Atacul dåunåtorilor nu a ridicat probleme deosebite, datoritå ¿i vigilen¡ei. “Când a început så aparå Tanymecus am aplicat un insecticid în vegeta¡ie ¿i am stopat atacul. Nu am avut pierderi de densitate din cauza dåunåtorilor. Când am erbicidat, tot timpul am avut ¿i insecticid în rezervor”, spune Råcman. Anul acesta va cultiva 1.200 ha cu porumb, deoarece îi permite rota¡ia culturilor. Ca noutate, vrea så mai facå douå tratamente în vegeta¡ie cu insecticid ¿i fungicid. Va experimenta ¿i erbicidele pe care le recomandå Corteva.

plantei atât pe parcursul vegeta¡iei, cât ¿i la finalul ciclului de via¡å. Stabilitate în mediile de produc¡ie. Ob¡inerea unei produc¡ii ridicate este posibilå, chiar ¿i în condi¡ii climatice dificile. Recomandat så fie cultivat în mediul de culturå mijlociu ¿i scåzut. Bob dentat, înflorire medie, vigoare la råsårire foarte bunå, toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å bunå, adaptabilitate foarte bunå la condi¡iile de mediu, vitezå bunå de pierdere a apei din bob, toleran¡å foarte bunå la frângere, calitate fitosanitarå foarte bunå a boabelor. Densitatea recomandatå în func¡ie de mediul de produc¡ie: mediu 74.000 77.000 bg/ha, scåzut 67.000 - 70.000 bg/ha. Media na¡ionalå 2018 în loturi comerciale: 11.334 kg/ha.

CULTURI VEGETALE

Culturile, înc\ în repaus vegetativ ¥n aceastå såptåmânå, culturile agricole ¿i pomi-viticole î¿i vor continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul agricol. Din cauza alternan¡ei înghe¡-dezghe¡ la sol, izolat, orzul ¿i grâul de toamnå pot avea probleme. Estimarea apar¡ine Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie (ANM) ¿i este valabilå pentru perioada 29 ianuarie - 4 februarie. ezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnå, se va încadra în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei ¿i a Banatului, local în nord-vestul, centrul, estul ¿i sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul ¿i sud-estul Moldovei, sudul Olteniei ¿i al Cri¿anei. Totu¿i, aprovizionarea cu apå a solului va prezenta valori satisfåcåtoare, izolat apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, pe suprafe¡e extinse din Oltenia ¿i Cri¿ana, local în nordul, nordestul ¿i centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul ¿i sudul Moldovei, nordul, nord-vestul ¿i vestul Munteniei.

Starea de vegeta¡ie În privin¡a stårii de vegeta¡ie a culturilor agricole, prognoza relevå faptul cå speciile de câmp ¿i pomi-viticole î¿i vor

continua starea de repaus vegetativ pe aproape întreg teritoriul. De asemenea, pe fondul temperaturilor maxime mai ridicate din aer, în zonele de câmpie din jumåtatea de sud a ¡årii vor fi posibile reluåri lente ¿i temporare ale proceselor de cre¿tere ¿i dezvoltare, în special la culturile înfiin¡ate în perioada optimå. “În

acela¿i timp, din cauza alternan¡ei înghe¡-dezghe¡ la sol, izolat se va putea produce fenomenul de «descål¡are» a plantelor de orz ¿i grâu de toamnå. La cerealierele de toamnå (orz ¿i grâu) se vor înregistra fazele de råsårire, apari¡ia frunzei a treia ¿i înfrå¡ire (15-100%), iar la culturi, starea de vegeta¡ie se va prezenta medie ¿i slabå în culturile semånate în afara perioadei optime (dupå data de 1 noiembrie 2019) ¿i insuficient pregåtite pentru rezisten¡a la condi¡iile de iernare. Totodatå, cultura de rapi¡å se va afla predominant la dezvoltarea aparatului foliar (4-13 frunze), cu o uniformitate ¿i vigurozitate a plantelor pe ansamblu bunå ¿i medie, îndeosebi pe terenurile unde plantele au intrat în iarnå cu o rozetå de 5-8 frunze. Local, în vestul, sudul ¿i estul ¡årii, starea de vegeta¡ie se va men¡ine medie ¿i slabå, în special pe arealele agricole unde culturile au fost înfiin¡ate tardiv. La nivelul întregii ¡åri, speciile pomiviticole vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ. Pe ansamblu, condi¡iile agrometeorologice vor fi favorabile desfå¿urårii lucrårilor agricole în câmp, ce cuprind: continuarea efectuårii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilitå¡ii culturilor de toamnå,

Cea mai cruntå secetå din toate timpurile în Dobrogea Dumitru Manole monitorizeazå atent regimul precipita¡iilor din regiunea fermei sale (Amzacea, Sta¡ia ANM Mangalia, SCD Valu lui Traian). În decursul anului trecut s-au acumulat din precipita¡ii 260 mm, în condi¡iiile în care media multianualå a precipita¡iilor zonale, pe ultimii 69 de ani, este de 430 mm. Din septembrie 2019 pânå la finalul lunii ianuarie 2020 au plouat doar 45 de l/mp. “Solul este secåtuit de rezerve de apå. Pe profilul de sol efectuat la Amzacea ¿i Valu lui Traian, în por¡iunea 0 28

30 cm avem un deficit de umiditate de aproape 400 mc/ha. Pe orizontul 30 - 60 cm, deficitul sare la 900 mc/ha ¿i cu cât coborâm în profil deficitul se acutizeazå. Ne gândim dacå vom mai putea semåna. Dacå seceta se va prelungi în februarie ¿i martie ce facem?” Cultura de grâu încå aratå bine, e råsåritå ¿i densitå¡ile sunt de 750-800 plante/mp. Înså pragul de sol umed este la 20-25 cm, iar dacå temperaturile cresc, va cre¿te consumul ¿i situa¡ia poate deveni rapid problematicå în absen¡a precipita¡iilor. Mai ales cå sunt bu-

ruieni peste tot. “Chiar dacå am erbicidat toamna, speciile de buruieni au perioade diferite de germina¡ie ¿i vegeta¡ie”. Iar dupå atacul de mu¿te ale cerealelor din toamnå, au råmas por¡i deschise pentru atacurile bolilor, în special în cultura de orz. “Am observat plante atacate de Puccinia, Septoria, Fusarium, Rhynchosporium, Pyrenophora. Varia¡iile de temperaturå au întârziat tratamentele împotriva bolilor, fiindcå temperaturile negative anuleazå efectul fungicidelor disponibile”. Profitul agricol 4/2020

CULTURI VEGETALE precum ¿i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole, precum ¿i aplicarea îngrå¿åmintelor organice la pomii fructiferi ¿i vi¡a-de-vie. Din punct de vedere termic, intervalul se va caracteriza printr-o vreme mai caldå decât în mod obi¿nuit, la nivelul întregii ¡åri. Temperatura medie diurnå a aerului se va încadra între -3 ¿i 11 grade Celsius, mai ridicatå cu pânå la nouå grade Celsius, comparativ cu mediile multianuale, în aproape toate regiunile. Temperatura maximå a aerului se va situa între 1 grad ¿i 15 grade, în cea mai mare parte a teritoriului agricol, în timp ce minimele vor oscila între -6 ¿i 6 grade Celsius, în majoritatea zonelor de culturå. Pe parcursul intervalului de prognozå, vor fi precipita¡ii, predominant sub formå de ploi locale, dar ¿i mixte (ploaie, lapovi¡å ¿i ninsoare), înso¡ite de intensificåri temporare ale vântului. Evolu¡ia stårii de vegeta¡ie pentru perioada estimatå utilizeazå prognoza meteorologicå pe scurtå/medie duratå asociatå cu informa¡iile fenologice colectate såptåmânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea sta¡iilor meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua ANM.

În Ialomi¡a, rezerva de apå din sol mai ajunge pentru maxim douå såptåmâni, spun fermierii. “Suntem complet dependen¡i de precipita¡iile din aceastå primåvarå. Dacå nu vom avea precipita¡ii de måcar 100 l/mp în februarie-martie, partida e pierdutå, poate så plouå mult ¿i bine în varå. Våd cå unii au intrat acum cu discul, cu plugul... Asta înseamnå pierderea imediatå a råmå¿i¡ei de apå din sol. ªi unii laså påmântul a¿a, când sunt necesare ¿i alte lucråri, terenul trebuie nivelat, pentru a se putea semåna. Eu am pregåtit terenul din toamnå ¿i acum a¿ putea semåna direct, fårå alte pregåtiri”, spune Costin Telehuz, pre¿edintele Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Ialomi¡a. Profitul agricol 4/2020

Hibridarea la floarea-soarelui, afectat\ f\r\ neonicotinoide În lipsa derogårii pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui, suprafe¡ele cu loturi de hibridare se vor diminua. Jean Ionescu, director Corteva Agriscience pentru România ¿i Moldova, spune cå producåtorii de såmân¡å î¿i vor reduce suprafe¡ele. Cristinel Brînzå, fermier din Bråila cu experien¡å în loturi de hibridare de floarea-soarelui, spune cå subiectul este larg dezbåtut de cei implica¡i. “Au fost probleme majore ¿i când erau acceptate tratamentele la såmân¡å. Semånåm în mai multe etape. La zece rânduri de mamå se seamånå douå de tatå. Chiar ¿i cu tratamentul semin¡ei cu neonicotinoide mai veneam de cinci-¿ase ori cu tratamente în vegeta¡ie pentru a proteja rândurile de tatå pentru cå erau foarte mul¡i dåunåtori”, explicå el particularitatea producerii de

såmân¡å. El crede cå dacå în cel mult doi ani nu apare un produs nou similar neonicotinoidelor, fermierii vor fi foarte råu afecta¡i. El remarcå faptul cå ar¿i¡a dezvoltå foarte multe genera¡ii de dåunåtori, mai multe decât în Fran¡a ¿i Germania, care au un cuvânt greu de spus în politicile agricole. Considerå cå deciziile ar trebui så fie pe baze ¿tiin¡ifice. “Tratamentele în vegeta¡ie pentru Tanymecus în primele faze reprezintå o variantå, dar frecven¡a trebuie så fie foarte mare”, remarcå Jean Ionescu. El observå cå ¿i mul¡i fermieri vor reduce suprafa¡a de floarea-soarelui. Au început så fie chiar discu¡ii despre returnarea semin¡elor, dar e prea devreme pentru a evalua impactul pentru cå în momentul acesta mul¡i nici nu ¿tiu cå derogarea este doar pentru porumb, crede managerul.

Solu]ia Alcedo pentru floarea-soarelui În campania de promovare din de contact, care face fa¡å atacului”, aceastå primåvarå Alcedo aduce în spune Gabriela Rizescu, director de prim-plan o solu¡ie de combatere a marketing al Alcedo. Este necesarå dåunåtorilor la floarea-soarelui, în lipsa înså interven¡ia rapidå, ori de câte ori derogårii pentru tratamentul semin¡elor este necesar. Vicen¡iu Cremeneanu recomandå cu neonicotinoide. În portofoliu existå de mai mul¡i ani, iar unii fermierii au testat- solu¡ia ¿i pentru porumb, chiar dacå existå derogare la neonio. Pentru protec¡ia semin¡ei în sol se cotinoide. În acest fel, ferfolose¿te Langis, cu mierii s-ar putea pregåti pentru situa¡ia, cu un Cipermetrin, a doua degrad mare de probabilinumire comercialå a tate, ca din sezonul 2021 produsului Signal. så nu mai aibå acces la Combate foarte bine viermii sârmå din sol. tratamentul semin¡ei cu neonicotinoide nici penImediat ce råsare plantru porumb. La porumb se ta, se pot aplica tratapoate face un amestec de mentele în vegeta¡ie. Mospilan SP cu Faster “În portofoliu avem Delta. Se ob¡ine astfel o Faster Delta, omologat G a b r i e l a R i z e s c u , pentru rå¡i¿oara porumcombatere atât de conbului. Este un insecticid director de marketing Alcedo tact, cât ¿i sistemicå. 29

CULTURI VEGETALE

Vom mai avea floare, f\r\ derogare? Fermierii vor continua så cultive masiv floarea-soarelui, în 2020, în pofida interdic¡iei de a folosi tratamentul cu neonicotinoide al semin¡elor.

bunå parte, decizia este impuså de faptul cå majoritatea ¿i-au contractat necesarul de semin¡e încå din toamna anului trecut. Înså mul¡i spun cå impactul lipsei derogårii se va vedea din 2021, când suprafa¡a cu floare se va înjumåtå¡i, în condi¡iile în care Ministerul Agriculturii nu are în vedere nicio måsurå de sprijin pentru cei ale cåror culturi vor fi calamitate de Tanymecus ¿i viermi sârmå. ¥n 2019, au fost cultivate cu floarea-soarelui 1,1 milioane hectare. Dacå pesimismul agricultorilor se adevere¿te, în 2021 vor fi doar 500600.000 de ha.

În

Dumitru Manole: O eventualå reînsåmân¡are m-ar scoate din marja de profit” Fermierul constån¡ean Dumitru Manole este ¿i pre¿edinte al Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui (ACFS). În aceastå calitate, i-a solicitat ministrului Adrian Oros så reconsidere decizia de a nu se mai acorda derogare pentru folosirea neonicotinoidelor la tratarea 30

semin¡elor de floarea-soarelui. Nu a primit råspuns. “Solicitarea am trimis-o pe e-mailul personal al domnului ministru ¿i tot dânsului, pe WhatsApp. Pe WhatsApp a våzut mesajul. Probabil a fost ocupat...”. Anul trecut, Manole a cultivat 800 de ha floarea-soarelui. Pe o suprafa¡å de 138 de hectare a realizat o produc¡ie de 3.550 kg/ha. O produc¡ie grozavå fa¡å de media jude¡ului Constan¡a, de 2.504 kg/ha (la 115.000 ha cultivate). Dar chiar ¿i 2,5 t/ha a fost rezonabil, considerând seceta crâncenå. În anii buni, în jude¡ul Constan¡a sau cultivat ¿i peste 200.000 de ha cu floare. Înså, evolu¡ia pre¡ului i-a fåcut pe mul¡i så renun¡e. “Din ultimii ¿ase ani, doar în 2016 pre¡ul la floarea-soarelui a fost de 1.700 de lei/tonå, în rest a fost relativ liniar, fårå så depå¿eascå 1.300 de lei tona. În aceste condi¡ii, o produc¡ie de sub 3 t/ha nu e profitabilå”, aratå Manole. Cu toate acestea, pânå så afle de decizia ministerului cu derogarea în structura culturilor pe 2020, a rezervat florii-soarelui o suprafa¡å mai mare, de 230 ha. Acum e în cumpånå. “La momentul acesta nu pot spune ce voi face. Må gândesc så semån dupå porumb, dar ¿i a¿a va fi foarte riscant, fiindcå din cauza iernii prea blânde, rezerva de Tanymecus dilaticollis din sol este mult mai mare. Insecta ¿i-a schimbat ¿i biologia, adaptându-se schimbårilor climatice. Eu îndeob¿te semån floarea-soarelui în perioada 10-15 martie, mult mai devreme de cum se semåna cu ani în urmå. Dar ¿i insecta s-a adaptat ¿i iese din sol så se hråneascå cu o lunå mai devreme”. În cazul în care nu va putea evita atacul, iar prima culturå va fi calamitatå, reînsåmân¡area îl va scoate din marja de profit: “A¿tept ultimele prognoze meteo ¿i voi lua o decizie în func¡ie de regimul precipita¡iilor în perioada urmåtoare. Deocamdatå sunt sceptic”.

Drago¿ Costin Telehuz: Atacul de Tanymecus e mai periculos la floare decât la porumb Fermierul ialomi¡ean Drago¿ Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT din jude¡, a scos din structura culturilor floareasoarelui, fiindcå nu îi aduce un profit satisfåcåtor. Anul trecut a cultivat-o pe mici suprafe¡e, unde a întors rapi¡a, iar porumbul ¿tia cå nu se face. A scos un mic profit, fiindcå s-a nimerit ¿i så fie un bonus mai mare la high-oleic. “Înså acest bonus e o loterie, fiindcå sunt ani în care e considerabil, urmat de al¡i ani în care aproape cå nu existå”. Telehuz estimeazå cå anul acesta mul¡i fermieri vor cultiva floare high-oleicå, iar de la anul vor renun¡a la floare, cu totul. “Cum o dai, cu o suce¿ti, pragul de profitabilitate este la trei tone. Fårå så ¿tii cå te po¡i baza pe o produc¡ie de trei tone ¿i jumåtate nu meritå. Iar dacå schimbi hibrizii ¿i epoca de semånat, scazi productivitatea. Nici nu po¡i så nu faci ajuståri în tehnologie, fiindcå atacul de Tanymecus e mai periculos la floare. La porumb, plantele supravie¡uiesc chiar dacå insectele månâncå din ele, fiindcå vârful de cre¿tere e sub påmânt, pânå în stadiul de 5 frunze; în schimb, la floare este suficientå o mu¿cåturå. De cel mai multe ori, insecta nu mu¿cå din frunzele cotiledonale, ci din tulpinå”. O altå îngrijorare este

uuu Robert VERESS

Profitul agricol 4/2020

CULTURI VEGETALE uuu reprezentatå de recrudescen¡a unui dåunåtor ce ar putea surclasa Tanymecus: “Noi am cam uitat de viermii sârmå, dar de acum, fårå neonicotinoide, vor redeveni o mare problemå. Se pot evita doar cu rota¡ii mai lungi ¿i covoare de vegeta¡ie. Or, unii fac chiar monoculturå”.” O solu¡ie de viitor ar putea fi tehnicile agricole simplificate, cu investi¡ii reduse. Înså, deocamdatå, acestea sunt un nonsens: “Suntem dupå zece ani de investi¡ii în ma¿ini ¿i utilaje de agrotehnicå clasicå, ele având amortismentele la valoarea de intrare, indiferent dacå sunt sau nu luate cu fonduri europene, a¿a cå nu po¡i så scazi costurile de produc¡ie”.

În schimb, va schimba tehnologia. Respectiv, va întârzia semånatul 10-15 zile ¿i va aplica tratamente în vegeta¡ie, cu piretroizi. “Anul trecut am semånat pe 20-25 martie, anul acesta vom începe campania cam pe 5 aprilie, ca så fie temperatura mai mare la sol ¿i så avem o råsårire mai rapidå. Apoi, vom aplica în vegeta¡ie cel pu¡in unul, dacå nu douå tratamente cu insecticide de contact. Din påcate, acestea distrug insectele din entomofauna utilå, alåturi de cele dåunåtoare. Niciodatå de când cultiv floarea-soarelui nu am mai fåcut acest lucru, dar acum, în lipsa tratamentului la såmân¡å, nu am încotro”.

Arnaud Charmetant:

Victor Burciu:

Sunt for¡at så fac tratamente în vegeta¡ie, ca niciodatå Arnaud Charmetant, administrator la Alisa Farm Management, Cålåra¿i, este pre¿edintele Asocia¡iei pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå (AIDER), care militeazå pentru alternative la chimizare în agriculturå. Ca atare, în ferma sa, Charmetant nu aplicå tratamente decât acolo unde nu are alte solu¡ii viabile. Anul trecut, la Alisa Farm s-au cultivat 2.500 ha cu floarea-soarelui, iar pentru 2020 sunt programate 2.300 ha. “Vom cultiva floarea-soarelui, pentru cå decizia finalå referitoare la derogare a fost luatå târziu, iar politica comercialå a producåtorilor de såmân¡å este så ne for¡eze mâna så facem comenzile în octombrie-noiembrie. Noi am dat deja comanda, a¿a cå nu vom schimba structura culturilor”, spune Charmetant.

Românul e inventiv, gåsim solu¡ii Victor Burciu, administratorul fermei Excelsior din ºåndårei (750 ha), considerå stupidå interdic¡ia folosirii neonicotinoidelor (“nu are nicio treabå coada vacii cu ¿tampila primåriei”), dar, aflând despre decizie, a gåsit pe loc solu¡ia:

“Având derogarea la porumb, semån întâi porumbul ¿i abia apoi floarea, cu densitate ceva mai mare, ca så råsarå exploziv ¿i uniform, în 7-10 zile. Probabil voi folosi ¿i un tratament de corec¡ie cu insecticid. În mare parte, floareasoarelui o voi iriga ¿i cred cå voi reu¿i så ob¡in produc¡ii bune”. Prin urmare, interdic¡ia nu-l va abate de la planul de a dubla suprafa¡a cultivatå cu floare, fa¡å de cea de anul trecut, când a alocat acestei culturi 75 de ha. “La un pre¡ de 1,60 lei/kg, cât se oferå acum, înseamnå 6.400 de lei/ha, la o produc¡ie de 4.000 kg/ha, perfect realizabilå la irigat. E profitabil, dacå ai råbdare ¿i posibilitatea de a stoca, så nu vinzi la recoltare”. Burciu e decis så continue monocultura la porumb, chiar dacå din 2021 nu se va mai extinde derogarea la neonicotinoide nici pentru aceastå culturå. “Voi schimba structura de hibrizi. Voi merge cu hibrizi mai timpurii, pe care îi voi semåna mai târziu, dupå ce atacul de Tanymecus se reduce sub pragul economic de dåunare. Sau semån chiar hibrizi semitardivi ¿i recoltez mai târziu, prin noiembrie, când avantajul este cå se mai stabilizeazå ¿i pre¡urile, ¿i, dacå e cerere, se vinde inclusiv porumbul care nu e la STAS”. E mul¡umit de cum aratå câmpul acum: “Grâul aratå la mine mult mai bine ca anul trecut. În 2019, pe vremea asta, aveam sole unde grâul nu era råsårit nici 1%. Acum e... «Wimbledon»: am densitate, aparat foliar...”.

Emil Dumitru: Ministerul nu îi va despågubi pe fermieri Secretarul de stat Emil Dumitru spune cå nu sunt preconizate niciun fel de måsuri de suport pentru fermierii care vor cultiva floareasoarelui ¿i vor fi afecta¡i de atacurile de Tanymecus ¿i viermi sârmå, în absen¡a tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide. “Nu avem niciun fel de måsurå în afara celor din PNDR cu asigurarea recoltelor. Nu avem ce så facem altceva decât este deja prevåzut în legisla¡ia europeanå ¿i na¡ionalå”. Profitul agricol 4/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

39,5 milioane de euro pentru tomate cultivate în spa]ii protejate Produc¡ia de tomate cultivate în spa¡ii protejate va fi sus¡inutå ¿i în acest an din bugetul MADR, resursele financiare alocate pentru 2020 fiind de aproape 39,5 milioane de euro. Suma maximå pe care o va primi un beneficiar nu va depå¿i 3.000 de euro pe an, scrie în Proiectul de Hotårâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. mate/mp, dar ¿i så valorifice o cantitate Resursele financiare necesare de tomate de minimum douå tone, aplicårii schemei de ajutor de min- doveditå cu documente justificative. De imis prevåzute de prezenta hotå- asemenea, producåtorii trebuie så fie înrâre sunt în sumå de maximum registra¡i în eviden¡ele Registrului agricol 39.477.000 euro, reprezentând echiva- deschis la primårie. lentul în lei al sumei de 187.500.000 lei, Fa¡å de programul derulat în anii tre¿i se asigurå din bugetul MADR. În situa¡ia în care, dupå centralizarea cu¡i, vor fi câteva modificåri, prin introtuturor situa¡iilor privind sumele nece- ducerea în registrul de tratament fitosansare, se constatå depå¿irea sumei ma- itar a verificårii care se va face la rodire xime prevåzute, valoarea ajutorului de ¿i la comercializare, nu la plantare ¿i la minimis per beneficiar poate fi reduså în rodire, cum se fåcea înainte. Suprafa¡a solariilor va fi ¿i ea verificatå ¿i måsuratå. vederea încadrårii în buget.” Producåtorii trebuie så de¡inå ReSchema de ajutor de minimis este destinatå tuturor producåtorilor agricoli, gistrul de eviden¡å a tratamentelor cu fie persoane fizice care de¡in atestat de produse de protec¡ie a plantelor, comproducåtor, producåtorilor agricoli per- pletat începând cu data înfiin¡årii culturii. soane fizice autorizate, întreprinderilor Valorificarea produc¡iei se face pânå la individuale ¿i familiale, fie persoane juri- data de 31 mai inclusiv. dice. Valoarea totalå a ajutoarelor de miMADR, prin direc¡iile agricole, efecnimis care se acordå unei întreprinderi/ întreprinderi unice nu poate depå¿i suma tueazå inspec¡ii în teren, pe parcursul de 20.000 euro pe durata a trei exerci¡ii perioadei de vegeta¡ie a culturilor ¿i vefinanciare, respectiv anul depunerii rificå modul de respectare a prevederilor, cererii ¿i cele douå exerci¡ii financiare inclusiv existen¡a Registrului de eviden¡å precedente. Sumele se plåtesc benefi- a tratamentelor cu produse de protec¡ie ciarilor într-o singurå tran¿å anul acesta. a plantelor. Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie Controlul respectårii normelor privind så de¡inå o suprafa¡å cultivatå cu tomate utilizarea durabilå a produselor de proîn spa¡ii protejate de cel pu¡in 1.000 de tec¡ie a plantelor se face de cåtre inspecmetri påtra¡i, marcatå la loc vizibil, så torii fitosanitari oficiali care au în atribu¡ii ob¡inå o produc¡ie de minimum 2 kg to- efectuarea controalelor oficiale.

“

Profitul agricol 4/2020

Pentru ob¡inerea sprijinului, poten¡ialii beneficiari înregistra¡i în Registrul unic pentru accesarea Programului de sus¡inere a produsului tomate în spa¡ii protejate ¿i verifica¡i potrivit prevederilor au obliga¡ia så depunå la Direc¡iile agricole documente justificative care så ateste valorificarea produc¡iei de tomate pânå la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum ¿i copia Registrului de eviden¡å a tratamentelor cu produse de protec¡ie a plantelor, completat la zi ¿i avizat de Oficiul Fitosanitar Jude¡ean. Direc¡iile agricole întocmesc situa¡ia centralizatoare a sumelor necesare reprezentând sprijin financiar, pe care o transmit Direc¡iei buget-finan¡e ¿i fonduri europene din cadrul MADR, pânå la data de 10 iulie 2020. Ajutorul de minimis nu se acordå solicitan¡ilor a cåror suprafa¡å de culturi de tomate în spa¡ii protejate este ob¡inutå prin divizarea unei suprafe¡e cu tomate în spa¡ii protejate existentå în anul de cerere, indiferent de modalitatea de transfer al suprafe¡ei, cu excep¡ia succesiunilor ¿i a contractelor de vânzare înregistrate în registrul agricol. ¥n cazul în care se constatå încålcarea prevederilor prezentei hotårâri de cåtre solicitan¡i, ace¿tia nu beneficiazå de schema de ajutor de minimis. Arin DORNEANU 33

Cre¿terea animalelor O ferm\ cu 5.000 de scroafe a fost blocat\ Iosif Pazuric, proprietarul companiei Nutrientul, are o fermå cu 5.000 de scroafe în satul bihorean Sålacea, aflat între Satu-Mare ¿i Oradea. Medicii veterinari au depistat ni¿te porci bolnavi la doi såteni ¿i au decis så blocheze ferma comercialå a lui Pazuric, chiar dacå este indemnå de boalå. “A¿teptåm så treacå minim 30 de zile, poate ne deblocheazå dacå nu apare alt focar. Avem pe aceea¿i linie ferma de tineret ¿i ferma de îngrå¿are. Efectele vor fi mai mari asupra scroafelor ¿i a tineretului. Ferma de îngrå¿are abia am repopulat-o, acolo nu vor fi efecte”, s-a resemnat Pazuric.

Laboratoarele na¡ionale acreditate pentru diagnosticul PPA au confirmat prezen¡a bolii în localitå¡ile Che¡, Marghita, Såcuieni, Ciocaia, Le¿, Crestur ¿i Abråmu¡. Sålacea este mai aproape de

Satu-Mare, unde situa¡ia este tot mai gravå, mai ales la mistre¡i. Pe data de 10 ianuarie, DSVSA din Satu-Mare anun¡a cå nu mai existå focare de boalå pe raza jude¡ului. “În cursul anului 2019 au fost stinse 55 focare în jude¡ul Satu-Mare, în 21 de localitå¡i unde au murit un numår de 71 capete suine ¿i au fost ucise 370 capete suine domestice. Din cei 156 de mistre¡i gåsi¡i mor¡i în 17 fonduri de vânåtoare un numår de 117 capete au fost pozitivi, iar din cei 1.909 mistre¡i împu¿ca¡i în 45 fonduri de vânåtoare, 54 de mistre¡i au fost declara¡i pozitivi, în urma examenelor de laborator. La aceastå orå, în jude¡ul Satu-Mare, nu mai existå nici un focar de pestå porcinå africanå.” Pe 30 ianuarie, Altfatter Tamas, subprefectul jude¡ului Satu-Mare, anun¡a apari¡ia unor noi cazuri de pestå porcinå africanå la mistre¡i în jude¡ul Satu Mare, mai exact în fondurile de

Deschidere pentru dialog Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), spune cå împreunå cu ANSVSA elaboreazå un nou ordin privind normele de biosecuritate din fermele de porci, unul adaptat la contextul actual. “Trebuie reguli clare privind mi¿carea animalelor. Existå deschidere pentru aceste discu¡ii. În ce prive¿te livrarea canalizatå a porcilor din fermele indemne de boalå, Comisia Europeanå a fost informatå de cåtre Ministerul Agriculturii, dar nu 34

s-a primit niciun råspuns. Avem multe ferme comerciale blocate. Partea pozitivå este cå existå deschidere ¿i am realizat un grup de lucru care så elaboreze noi norme de biosecuritate”, spune Ioan Lado¿i. Conform ANSVSA, pesta porcinå africanå era confirmatå, pe 28 ianuarie, în 267 de localitå¡i din 26 de jude¡e, cu un numår de 619 focare (dintre care 7 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 2 focare în exploata¡ii de tip A). În alte 10 jude¡e au fost diagnosticate doar cazuri la mistre¡i. Prin urmare, 36 de jude¡e se aflå sub observa¡ie permanentå. Începând cu data de 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent, au fost uci¿i 577.071 de porci afecta¡i de boalå ¿i au fost diagnosticate 2.765 de cazuri la mistre¡i.

vânåtoare 21 Viile Satu-Mare, 26 Runc ¿i 32 Giungi. Se reconfirmå practic rolul mistre¡ilor în diseminarea bolii. Dacå privim harta contaminårilor, vom putea deduce în timp cå pesta porcinå africanå s-a råspândit în ¡ara noastrå pornind din regiunile umede din sud-estul ¿i nord-estul teritoriului spre interior, adicå de-acolo unde numårul de mistre¡i era mai mare.

Dupå ce ferma companiei Premium Porc de la Gulianca, din jude¡ul Bråila, a fost blocatå, situa¡ia din Satu-Mare este cea mai gravå. În preså a apårut informa¡ia dupå care virusul din ferma de la Gulianca a fost introdus de o mânå criminalå. Premium Porc Group este format din 11 companii, care produc împreunå peste 600.000 de porci pe an. Grupul are afaceri de 70 milioane de euro în România, nouå fabrici pe plan local, în ¿ase jude¡e ¿i aproximativ 500 de angaja¡i. Fermele de porcine au fost amplasate în jude¡ele Bråila, Bra¿ov, Constan¡a, Olt, Sibiu ¿i Vrancea. Viorel PATRICHI Profitul agricol 4/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Federa]ia Cresc\torilor de Bovine din România nu prime[te înc\ nicio carte de ras\ Aceastå mare asocia¡ie profesionalå, reprezentativå la nivel na¡ional, nu de¡ine cartea de raså pentru efectivele proprii de vaci fiindcå nu a depus cu ani în urmå documenta¡ia necesarå ¿i situa¡ia se perpetueazå de la an la an. Claudiu Frânc, pre¿edintele Federa¡iei, a repus pe tapet chestiunea, spre iritarea majoritå¡ii asocia¡iilor care de¡in cår¡i de raså, inclusiv a celor care au doar vaci pentru carne. Aceastå situa¡ie este una din cauzele pentru care prima întâlnire a ministrului Nechita-Adrian Oros cu reprezentan¡ii crescåtorilor a fost un e¿ec total: cinci pre¿edin¡i de asocia¡ii s-au indignat ¿i au påråsit sala. “Am asistat cu stupoare la Ministerul Agriculturii cå 5 asocia¡ii care de¡in cår¡i de raså s-au erijat în reprezentan¡ii tuturor fermierilor din România, spune Claudiu Frânc. Domnii Nagy Peter Tamas ¿i Zoltan Haller sus¡in cå ei nu stau la maså cu fermierii, cå trebuie så stabileascå ei regulile jocului cu ministrul, dar fårå fermieri. Ministrul Oros a precizat cå a fost o întâlnire de cunoa¿tere reciprocå pentru a vedea care sunt problemele sectorului. Ei s-au ridicat ¿i au plecat din salå pentru cå noi, reprezentan¡ii fermierilor, îi deranjam. Conform activitå¡ii de control oficial al performan¡elor, asocia¡iile din Federa¡ie, care fac COP, împreunå cu Cooperativa Some¿-Arie¿ de¡in 80% din efectivele de vaci din România. Ministrul Oros a în¡eles, dar ei au ie¿it ¿i au spus cå nu se mai då sprijinul cuplat. În realitate, pozi¡ia a fost cu totul alta. Condi¡ionarea sprijinului cuplat de o adeverin¡å eliberatå de ace¿ti domni de la registrele genealogice nu mai poate continua. Crescåtorul trebuie så beneficieze de sprijinul cuplat necondi¡ionat de o adeverin¡å. Statul român plåte¿te 74 de milioane de lei pe an pentru acest sprijin. În mo36

mentul în care noi am venit cu propunerea så facem diferen¡ierea clarå între ferma de produc¡ie ¿i ferma de reproduc¡ie, s-au supårat ¿i au plecat.

Claudiu FRÂNC, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România Am discutat deja cu ANSVSA cu privire la un screening de sånåtate a efectivelor de bovine din România, pe care så-l introducem în programul strategic na¡ional, cu un efort bugetar minim. Este vorba de animalele cu origine atestatå, din sec¡iunea principalå a registrelor genealogice, care trebuie så fie libere de bolile cu transmitere sexualå. Ferma de reproduc¡ie trebuie så fie indemnå de bolile cu transmitere sexualå. Iar noi nu ¿tim realitatea din ferme. Deci facem acest screening pentru vaci, pentru berbecii de reproduc¡ie pe scrapie, pe bolile autoimune la ¡api ¿i punem astfel în func¡iune un mecanism sånåtos, prin care sprijinul cuplat va fi diferen¡iat: pentru cel care are raså curatå o sumå de bani mai mare. Ferma de reproduc¡ie va avea ca

produc¡ie secundarå produc¡ia de lapte sau de carne pentru cå produc¡ia principalå va fi vânzarea de juninci, tåura¿i, material seminal. Se schimbå de fapt afacerea. Nu trebuie plåtite toate vacile din registru. De exemplu, Asocia¡ia Holstein Ro vrea så facå ¿i lapte, ¿i reproduc¡ie. Testarea genomicå va fi obligatorie.” Claudiu Frânc admite cå mai multe cår¡i de raså înseamnå risipå de bani. “Regulamentul 1012 al UE aratå cå societå¡ile de ameliorare se constituie la ini¡iativa fermierilor care î¿i înscriu animalele în registrul genealogic. Fermierii trebuie så participe obligatoriu la decizie ¿i så aibå drept de vot în func¡ie de numårul de animale - fie personal, fie prin reprezentan¡i. Fiecare vacå din registru trebuie så aibå un vot ¿i decizia så se ia cu majoritatea de voturi. Este o chestiune de viitor. De fapt, ace¿ti oameni s-au supårat fiindcå vor pierde controlul asupra banilor. Pe ei îi intereseazå doar buzunarul propriu. Banii pentru controlul oficial al performan¡elor trebuie så ajungå înså la fermier, fie ¿i indirect”. Conform Regulamentului 1012, animalele înscrise într-un registru pot fi transferate în alt registru numai pe cale amiabilå. Iar aici, nu încape nicio discu¡ie. “Ne aflåm într-o situa¡ie paradoxalå. Nu fermierii participå la decizii, ci 7-8 oameni, contrar prevederilor Regulamentului 1012”, precizeazå Claudiu Frânc. Deocamdatå, Federa¡ia se implicå intens în dezbaterile pentru legisla¡ia din zootehnie ¿i a adus deja noi crotalii din Germania, care pot oferi probe de biopsie de la fiecare animal identificat prin probele ADN pentru a stabili astfel trasabilitatea certå conform Regulamentului 1012 pentru fermele zootehnice. Viorel PATRICHI Profitul agricol 4/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

:nc\lcarea legii produselor tradi]ionale genereaz\ evaziune fiscal\ Sorin Minea, pre¿edintele companiei ANGST ¿i pre¿edintele federa¡iei Romalimenta, considerå cå s-au legiferat prost normele privind a¿a-zisele produsele tradi¡ionale, ceea ce a dus la o concuren¡å neloialå în raport cu procesatorii ¿i cu marii fermieri ¿i la cre¿terea evaziunii fiscale. “Legisla¡ia din domeniu este un dezastru. Niciun produs tradi¡ional, înregistrat în Uniunea Europeanå, nu a intrat în reducere de TVA. Niciunul! S-au dat pe bandå rulantå denumiri de produse tradi¡ionale, online, ca så fie mai simplu: zacuscå de la Rådu¡a, salatå de vinete de la Costicå, cârna¡i måcelåre¿ti la carmangerii din Bucure¿ti. ¥n ordinul ministrului, este stabilitå o limitare: 450 de kilograme pe zi pentru produse tradi¡ionale. Dar ei pot så facå 25 de tone pe zi. ªi fac inclusiv fabricile din România. ªi asta este evaziune, a¿a se nume¿te. Importurile au crescut, dar am dat fonduri pentru toate minunile. Ne ajutå Ministerul Agriculturii pe noi? Dacå vrea så ne ajute, så ne lase în pace. Este cel mai prost an pentru industria cårnii din ¡ara noastrå. Produse române¿ti, så fim patrio¡i! Patriotismul nu are legåturå cu burta. Så vorbim de produse na¡ionale, nu de produse tradi¡ionale. Eu cer så se respecte re¡etele na¡ionale. România are mai multe produse tradi¡ionale decât toatå Europa la un loc”. Sorin Minea spune cå lucreazå numai cu materie primå din ¡arå ¿i cere solidaritate din partea fermierilor. “Industria alimentarå a fost complet neglijatå, noi nu am beneficiat niciodatå de subven¡ii, dar beneficiem de controale, de impozite, de evaziune de diminea¡å pânå seara. Eu nu pot exista fårå fermierii români. Dar ¿i fermierul trebuie så priceapå cå nici el nu poate Profitul agricol 4/2020

tråi fårå mine fiindcå nu mai are cine-i lua materia primå. Decât så ne înjuråm pentru subven¡ii, mai bine ne-am strânge mâna din când în când ¿i så ne ocupåm de afaceri. Dacå mi se scumpe¿te materia primå, eu nu pot så-i explic consumatorului cå a¿a este carnea din România. Consumatorul nu cumpårå. ¥n toate re¡elele de magazine, produsele române¿ti sunt trecute ca mediocre. Produsele ieftine sunt numai cele de-afarå, produsele bune sunt numai de-afarå, produsele mediocre provin din România”. Sorin Minea a lucrat ca medic veterinar la IAS ¿i la CAP. “¥n anul 1989, primeam ordin så cresc produc¡ia, cumpåram lapte de la ¿ofer. Iar så ajung la acea båtaie de joc? Nu mai vreau ajutoare de la stat. Vreau ca statul så facå o politicå normalå cu speciali¿ti. Este revolta întregii industrii alimentare aici în ce spun eu. To¡i suntem în aceea¿i gåleatå: România a investit miliarde de euro în industria alimentarå ¿i produc¡ia ei industrialå va dispårea, chiar dacå are poten¡ial.” Evaziunea fiscalå este o circumstan¡å agravantå din cauza impactului produselor tradi¡ionale, care nu au legåturå cu tradi¡ia. Chiar ¿i Angst face cârna¡i de Ple¿coi. “Cu mul¡i ani în urmå, se inventaserå re¡etele tradi¡ionale, recunoscute la nivel european, cum ar fi la noi salamul de Sibiu, scrumbia afumatå, brânza de Ibåne¿ti. Existå apoi re¡ete regio nale, cu un anu-

mit istoric. Am fåcut ¿i eu crenvur¿ti tradi¡ionali, care nu existå, dar am vrut så aråt cå habar nu au pe ce lume tråiesc. ¥n România, declarå oricine o re¡etå din mo¿i stråmo¿i ¿i sus¡ine cå e tradi¡ionalå. Vinde sarmale tradi¡ionale! ªi el nare un porc acaså! Cumpårå carne de unde iau ¿i eu. O carmangerie din Bucure¿ti nu poate face re¡etå tradi¡ionalå pentru cå Bucure¿tiul nu are re¡ete tradi¡ionale. Materia primå trebuie så fie localå. Avem o evaziune fiscalå sinistrå”. Sorin Minea acuzå cå MADR i-a obligat pe cei de la supermaketuri så accepte a¿a-zisele produse tradi¡ionale în rafturi, fårå så plåteascå nimic. ªi a promovat o ticålo¿ie pentru cå a¿a-zisele produse tradi¡ionale sunt mai slabe decât ale procesatorilor. Industria pierde ¿i câ¿tigå unii care au fabrici care produc zeci de tone pe zi. Este o temå grea pentru noul ministru al Agriculturii. Viorel PATRICHI

Sorin Minea, pre¿edintele federa¡iei Romalimenta

CREªTEREA ANIMALELOR

Florin }ubrea [i-a închis fabrica de brânzeturi, din cauza lipsei for]ei de munc\ Florin ºubrea este un tânår medic veterinar din Boldur, jud. Timi¿. A început så creascå animale în urmå cu 10 ani. Pe lunå ob¡ine 10.000 de litri de lapte ¿i întreaga produc¡ie ajunge la Friesland sau la Napolact. ând a început, a construit un grajd mare ¿i modern de peste 400 de metri påtra¡i, cu toate facilitå¡ile pentru vaci. Când treaba a început så meargå bine, a achizi¡ionat utilaje ¿i ¿i-a fåcut o microfabricå pentru procesarea laptelui. Timp de cinci ani a produs brânzå dulce, ca¿caval, iaurt, smântânå. Acolo, în fabrica lui, Florin ºubrea procesa 5000 de litri de lapte pe lunå. A¿a a func¡ionat în primii cinci ani. În 2015, tânårul a renun¡at la fabricå, din cauza lipsei for¡ei de muncå. Chiar ¿i acum, în 2020, problema a råmas nerezolvatå. De doi ani nu reu¿e¿te så gåseascå pe nimeni så angajeze. “Lucrez singur la fermå, dar må descurc. La mine totul e mecanizat. În zona Lugojului unde locuiesc nu ai nicio ¿anså så gåse¿ti pe cineva. A¿a cå am renun¡at så mai caut, fiindcå oricum nu gåsesc”, spune medicul veterinar. Pre¡ul la lapte peste mic, 1,30 lei, ¿i cu vânzarea nu sunt probleme. Vine cisterna la douå zile ¿i ia tot. Problema este cå achizitorii plåtesc în func¡ie de mårimea fermei. Au un pre¡ standard pentru o anumitå cantitate de lapte, peste aceastå cantitate au alt pre¡ ¿i tot a¿a. Valoarea depinde de cantitatea de lapte pe care le-o livreazå crescåtorul de vaci. Pânå la 15.000 de litri pe lunå e un pre¡, adicå 1,30 lei, între 15.000 30.000 de litri se mai adaugå 10 bani la litru, ¿i tot a¿a. Avantaje au fermierii

care oferå lunar peste 50.000 de litri. Ei pot så ¿i negocieze anumite aspecte.

În 2010, Florin ºubrea a absolvit Facultatea de medicinå veterinarå la Cluj Napoca, unde l-a avut profesor chiar pe actualul ministru al Agriculturii, Adrian Oros. Dupå facultate, s-a mutat în casa bunicilor, în comuna Boldur, iar primele vaci le-a cumpårat de la oamenii din sat. ¥n fiecare an a încercat så investeascå în fermå. Când nu a avut bani, s-a împrumutat, i-a achitat din subven¡ia primitå, iar s-a împrumutat ¿i tot a¿a. ¥ncet, a reu¿it så creascå. Acum, are 30 de vaci de lapte rasa Bål¡atå româneascå ¿i unele juninci terminå lacta¡ia cu 10.000 de litri de lapte pe an. De la Târgu Mure¿ achizi¡ioneazå paietele. Fiind medic veterinar, inseminarea artificialå o face chiar el. Are 17 ha de påmânt pe care cultivå lucernå ¿i fân, ¿i alte 23 ha de på¿une, concesionate de la primårie. În plus, cumpårå siloz pentru hrana animalelor, precum ¿i un furaj concentrat pregåtit

de un FNC special pentru ferma lui. “Meniul este fåcut pe calculator, doar pe ferma mea, în func¡ie de greutatea vacii ¿i cantitatea de lapte produså de animal. Sunt programe anume realizate de nutri¡ioni¿ti speciali¿ti. Încercåm astfel så ne apropiem de Occident”, spune tânårul fermier. Sistemul de stabula¡ie este liber. Grajdul este mare ¿i are o continuare pe un front mare de furajare în exterior cu un ¡arc unde animalele pot circula, iar u¿a la grajd este deschiså ¿i se pot întoarce oricând vor så stea la adåpost. Dacå vaca vrea så stea afarå, stå, dacå nu vrea, intrå înåuntru. Are cu¿ete la fel ca marile ferme. Pe 75% din frontul de furajare se aflå întotdeauna siloz, iar pe 30% este lucernå ¿i fân de pe på¿une. Furajul concentrat este dat în timpul mulsului. În func¡ie de performan¡å, fiecare vacå prime¿te între 4 ¿i10 kg de furaj granulat. Anual 20 de vaci fatå ¿i el påstreazå 5 - 6 vi¡ele, care le înlocuiesc pe cele båtrâne. Pe tåura¿i îi vinde. Gheorghe MIRON

“Ar trebui så fie schimbat modul de subven¡ionare a fermelor: så se dea banii în func¡ie de performan¡å, ca så disparå ¿mecherii care cumpårå sute de vaci, le bagå în control, apoi dispar. Nu e normal ca o vacå de 10.000 de litri pe an så primeascå aceea¿i subven¡ie ca o vacå pe care nu o mulge nimeni. Dacå subven¡iile s-ar da dupå performan¡å, ar fi mult mai simplu ¿i ar ie¿i totul pe alb. Stabile¿ti o sumå pe litru de lapte vândut, totul legal. Dai factura, atâ¡ia litri vându¡i, atâ¡ia bani primi¡i. Pentru vaca de carne, la fel. Ai vândut vi¡elul la o anumitå greutate prime¿ti subven¡ia. A¿a toate opera¡iunile ar fi fåcute legal ¿i la vedere. Nimeni nu are interesul så se ascundå”. Profitul agricol 4/2020

MAªINI AGRICOLE

Tractorul electric autonom Kubota X tractor Cu ocazia aniversårii a 130 de ani de la înfiin¡area companiei, Kubota a prezentat, la o expozi¡ie din Japonia, noul såu concept de tractor autonom electric, X tractor - cross tractor. De asemenea, au fost prezentate ¿i utilaje cu propulsie electricå pentru construc¡ii. rototipul Kubota de tractor ¿i electric, ¿i autonom, adicå fårå tractorist, este doar un concept. Deocamdatå, constructorul nipon nu renun¡å la tractoarele diesel, dar s-a angajat în cercetarea ¿i dezvoltarea echipamentelor electrice: motoare, invertoare ¿i pachete de baterii. Constructorul a argumentat necesitatea realizårii X tractor prin evolu¡iile din agricultura ¿i pia¡a muncii din Japonia. Acolo, în timp ce un numår tot mai mare de fermieri se retrag din afaceri din cauza vârstei, amploarea agriculturii continuå så creascå, ca urmare a activitå¡ii contractorilor ¿i a acumulårii de terenuri. Drept urmare, Kubota considerå cå este necesar så se introducå urgent la scarå largå echipamentele agricole inteligente. Så nu vå imagina¡i înså cå acumularea de teren în Japonia seamånå cumva cu Europa de Est. Nici måcar cu fermele din Vest. ¥n Japonia o fermå medie are 2 ha, iar unii, pu¡ini, marii latifundiari, au ¿i câte 7 hectare. Prototipul Kubota func¡ioneazå complet autonom, fårå operator uman, gestionat de inteligen¡a artificialå (AI), care, pe baza diferitelor date, cum ar fi informa¡ii meteorologice ¿i ratele de cre¿tere, alege opera¡iunea adecvatå ¿i ac¡ioneazå la momentul oportun. 40

Datele de mediu ob¡inute de tractoarele în func¡iune pot fi partajate automat cu alte ma¿ini din zonå, pentru o func¡ionare eficientå, gestionatå central. Tractorul cu trac¡iune 4x4 pe ¿enile utilizeazå 100% energie electricå, fiind alimentat de baterii litiu-ion ¿i panouri solare, ceea ce reduce la zero emisiile ¿i impactul asupra mediului. Este stabil chiar ¿i în câmpurile de orez ¿i pe terenuri accidentate ¿i î¿i schimbå garda la sol pentru a-¿i men¡ine înål¡imea la un nivel optim. Astfel, X tractor î¿i coboarå garda, când e nevoie de o putere de trac¡iune mai mare, sau o ridicå, atunci când opereazå deasupra culturilor. Fiecare ¿enilå are un motor integrat, care face posibilå schimbarea indepen-

dentå a vitezei de rota¡ie a celor patru ¿enile (fa¡å, spate, dreapta ¿i stânga) pentru a ob¡ine o razå de viraj micå, pentru func¡ionarea autonomå pe diferite tipuri de teren. Kubota spune cå puterea dezvoltatå de aceste tractoare este similarå cu a celor compacte cu motoare diesel. Constructorul nipon va începe încå din acest an testele de monitorizare a tractorului în Fran¡a.

Alte utilaje electrificate În cadrul evenimentelor ce au marcat aniversarea a 130 de ani de la înfiin¡are, Kubota a prezentat ¿i prototipurile pentru utilaje compacte electrice pentru construc¡ii. Acestea împart acelea¿i componente electrice-cheie cu tractoarele, în pregåtirea dezvoltårii utilajelor de construc¡ii nepoluante ¿i cu nivel minim de zgomot. Kubota vrea så lanseze în curând ¿i aceste utilaje, dupå efectuarea seriei necesare de teste ¿i evaluarea acestora.

Profitul agricol 4/2020

Nou înc\rc\tor telescopic în gama Claas Scorpion Claas a extins gama de încårcåtoare telescopice Scorpion cu modelul 960, cu o capacitate de ridicare mai mare ¿i o serie de îmbunåtå¡iri interesante. corpion 960 se caracterizeazå printr-o productivitate mare ¿i o manevrare optimå a încårcåturii, datoritå ciclurilor rapide de operare. Cu o capacitate de ridicare de 6,5 tone (fa¡å de 3,2 - 6 tone la celelalte modele) ¿i o înål¡ime de ridicare de aproape 9 metri, acesta poate face fa¡å unor sarcini de încårcare solicitante. O altå îmbunåtå¡ire majorå este transmisia performantå Varipower Plus, care asigurå o manevrare eficientå, simplå ¿i preciså, sus¡inutå de tehnologia cu unghi larg ¿i trei viteze u¿or de controlat prin intermediul joystick-ului. Pentru un plus de siguran¡å ¿i confort, frâna de parcare electrohidraulicå se cupleazå automat atunci când operatorul se ridicå de pe scaun, opre¿te utilajul sau motorul. Frâna este eliberatå automat când operatorul apaså pedala de accelera¡ie

pentru deplasarea într-o direc¡ie setatå. Noul Scorpion 960 este dotat cu un motor diesel Deutz de 156 CP (115 kW), iar sistemul Dynamic Power din dotare regleazå tura¡ia motorului în func¡ie de unghiul joystick-ului. Func¡ia Smart Roading adapteazå automat viteza la sarcina motorului, în timpul accelerårii sau la atingerea vitezei maxime. Combina¡ia dintre cele douå sisteme de asisten¡å asigurå o rulare confortabilå pentru toate tipurile de utilizare ¿i reduce consumul de carburant ¿i nivelul de zgomot.

Echipåri ¿i func¡ii noi Toatå gama de încårcåtoare telescopice Scorpion respectå standardul de emisii Stage V, iar modelele echipate cu Varipower Plus dispun de o supapå nouå de men¡inere a încårcåturii, ce asigurå un control îmbunåtå¡it ¿i o coborâre mai rapidå a bra¡ului fårå a cre¿te tura¡ia motorului. Modelul Scorpion 960 este echipat din fabricå cu sistemul hidraulic de control al înål¡imii pentru ridicarea sigurå a încårcåturilor grele. Acesta asigurå o stabilitate maximå chiar ¿i pe teren cu denivelåri ¿i o manevrare preciså la înål¡imi mari de ridicare. De asemenea, noul model dispune acum ¿i de noua func¡ie de scuturare a cupei, facilitând descårcarea acesteia. paginii realizate de Arpad DOBRE

Profitul agricol 4/2020

IPSO Agriculturå: Conectivitate ¿i management în timp real Fermierii au la dispozi¡ie pachetul de conectivitate de la IPSO Agriculturå, care poate oferi JDLink Connect gratuit pe 5 ani. Acesta include acces de la distan¡å la afi¿aj ¿i transfer de date wireless, schimb de hår¡i de produc¡ie ¿i de umiditate, configurarea de date (client, fermå, câmp, linii de ghidare, limite teren, setåri Autotrac) între combinå ¿i Centrul de opera¡iuni John Deere, pe myjohndeere.com. NHR Agropartners: Pregåtirea semånatului cu grape Poettinger NHR Agropartners are în portofoliu o serie de utilaje pentru prelucrarea solului, printre care ¿i grapele cu discuri scurte Poettinger 8001T ¿i 10001T, cu lå¡imi de lucru de 8 ¿i 10 metri. Acestea pregåtesc eficient terenul pentru semånat, încorporeazå fårå blocaje resturile vegetale ¿i prelucreazå optim solul, cu viteze de lucru de pânå la 18 km/orå, chiar ¿i pe suprafe¡e cu multe paie sau buruieni. General Leasing: Productivitate cu tractoare de puteri medii General Leasing, importator al mårcii Massey Ferguson, are în portofoliu o serie de tractoare cu diverse puteri, printre care ¿i modelele MF 6712 ¿i MF 6713. Acestea sunt echipate cu motoare AGCO Power, care dispun de sistemul de reducere cataliticå selectivå ¿i dezvoltå 120 CP, respectiv 130 CP. Sunt fiabile, robuste ¿i au transmisie mecanicå 12x12, cu douå game de vitezå, joaså (4-12 km/h) ¿i înaltå (viteza maximå - 40 km/h). Titan Machinery: Inspec¡ie tehnicå gratuitå Titan Machinery România oferå pe întreaga duratå a iernii calendaristice (cu termen limitå 29.02.2020) o inspec¡ie sumarå gratuitå a utilajelor comercializate cåtre clien¡ii såi. De asemenea, fermierii beneficiazå de un discount de 25% la piese de origine Case IH ¿i de la al¡i producåtori. În plus, clien¡ii care comandå acum o repara¡ie o vor putea plåti la varå. 41

MAªINI AGRICOLE

Productivitate sporit\ cu utilajele inovatoare de la Bednar Constructorul ceh Bednar FMT (din portofoliul IPSO Agriculturå) a anun¡at o serie de echipamente noi pentru prelucrarea solului, fertilizare ¿i semånat. Acum ne-am oprit asupra scarificatorului în benzi, buncårului presurizat ¿i semånåtorii de precizie cu sistem de fertilizare. Dar vor urma ¿i celelalte Terrastrip ZN 8R / 75 Scarificator pentru prelucrarea în benzi a solului Terrastrip ZN 8R / 75 este un scarificator purtat pliabil cu lå¡imea de lucru de 6 m, proiectat pentru prelucrarea solului în benzi în adâncime pentru culturi de floarea-soarelui ¿i porumb, cu o distan¡å între rânduri de 70 ¿i 75 cm. Terrastrip are un cadru din o¡el Alform de înaltå rezisten¡å ¿i douå rânduri de dål¡i cu aripioare, fie tip Zero-mix, pentru decompactare în adâncime fårå amestecarea solului ¿i a resturilor vegetale, fie Active-mix, pentru amestecarea solului cu resturile vegetale. Un alt model, ZN 8R/45, are o distan¡å între rânduri de 45 ¿i 50 cm ¿i se folose¿te la pregåtirea terenului pentru sfeclå de zahår, de exemplu.

Combo System CS Buncår presurizat cu douå compartimente Compartimentele Combo System CS au o capacitate totalå de 5.000 litri. Semin¡ele, respectiv îngrå¿åmântul sunt distribuite cu douå unitå¡i de distribu¡ie din inox cu ac¡ionare electricå, ce permite modificarea fluxului dozårii în func¡ie de necesari, iar întregul sistem este controlat prin IIsobus. Este indicat în special pentru lucrul în agregat cu scarificatoarele Terraland TN ¿i Terrastrip ZN sau cu bara de semånat Corsa CN pentru semånarea rapidå a culturilor. Utilajul este prevåzut cu o barå de trac¡iune cu prindere în 3 puncte, categoria IV, fiind echipat cu anvelope mari cu presiune scåzutå, care reduc tasarea solului.

Omega OO_FL Semånåtoare de precizie Omega OO_FL efectueazå un semånat de precizie concomitent cu fertilizarea. Semånåtoarea este robustå ¿i poate fi utilizatå chiar ¿i în soluri grele pentru semånatul culturilor de primåvarå, cu distan¡e între rânduri de 12, 5 cm sau de 16,7 cm. Fertilizarea de precizie este asiguratå prin intermediul unui buncår presurizat. Datoritå sistemului de semånat PSP (Precise Seed Placement), discurile de semånat plaseazå semin¡ele la aceea¿i adâncime pe întreaga lå¡ime de lucru ¿i copiazå conturul terenului atât longitudinal, cât ¿i lateral. Fertilizantul se poate aplica între rânduri, între semin¡e sau împreunå cu acestea. 42

Profitul agricol 4/2020

MAªINI AGRICOLE

Echipamentele Teraseya monitorizeaz\ întreaga activitate din ferm\ Frontier Connect propune echipamentele Teraseya, care pot fi instalate ¿i activate foarte u¿or. Odatå instalate, ele încep så colecteze datele de la senzori, iar acestea, corelate cu imaginile din satelit, stau la baza pregåtirii algoritmilor predictivi. diferite, cum ar fi 20 cm, 60 cm, 80 cm) corelatå cu datele de imagini din satelit. Stresul apei ¿i controlul iriga¡iilor - bazat pe temperaturå ¿i umiditatea solului (måsurate la 2 niveluri) ¿i precipita¡ii.

Teraseya Base - cre¿terea eficien¡ei utilizårii fertilizan¡ilor ¿i a pesticidelor Mai mult de 14 senzori interconecta¡i oferå o imagine completå asupra dezvoltårii culturilor. Senzorii achizi¡ioneazå date despre precipita¡ii, umiditatea solului, radia¡ii solare ¿i multe altele. Folosind aceste date, algoritmii de predic¡ie determinå problemele relevante de stres a apei care pot afecta culturå. Tehnologia folose¿te în timp real achizi¡ia de date pe câmp (la adâncimi

Teraseya Prime - dispozitiv mobil pentru protejarea culturilor Acesta permite detectarea insectelor pe baza tipului de culturå, a factorilor de mediu, a timpului de eclozare. De asemenea, pe baza datelor despre precipita¡ii, umiditatea aerului, luminå, radia¡ii solare ¿i umezeala frunzelor, pot fi realizate predic¡ii ale bolilor fungice. Acest echipament dispune de conectivitate îmbunåtå¡itå, deoarece comunicarea se face prin toate re¡elele mobile disponibile (LteM Cat1, Nblot, SigFox,

LoraLoraWan, WiFi, BLE, 3G / 4G sauGPS). Teraseya In Motion - localizarea vehiculelor în timp real prin semnal R TK GPS Tracking Oferå avertismente geo-fencing (perimetru virtual într-o zonå geograficå realå) când vehiculul este în afara parcårii sau a zonei culturilor. De asemenea, include istoric, rapoarte, instruc¡iuni încårcate în dispozitivul vehiculului ¿i afi¿ate pe smartphone-ul operatorului. Totodatå, oferå informa¡ii despre operator în timp real bazate pe activitå¡ile care urmeazå så fie efectuate, echipamente ata¿ate, senzori climatici. ¥n plus, genereazå alerte în timp real pentru radarul meteorologic (timp estimat pânå la ploaie, temperaturå, radia¡ii solare, vitezå vântului) ¿i faciliteazå interac¡iunea operatorului cu ferma, utilizând mesaje (lista lucrårilor efectuate, text etc.) Teraseya Air - monitorizarea animalelor în habitat Acesta este un dispozitiv care poate fi montat în interiorul habitatului, pentru a monitoriza parametrii calitå¡ii aerului. Arpad DOBRE

Claas> un nou depozit de piese de schimb Claas a inaugurat o nouå clådire în cadrul centrului såu logistic central pentru piese, din Germania. Investi¡ia a depå¿it 20 de milioane de euro. Noua clådire acoperå o arie de aproximativ 11.700 mp, are o înål¡ime de aproximativ 30 metri ¿i include un sistem complet automat de depozitare în rafturi supraetajate, cu spa¡iii pentru aproximativ 58.000 de pale¡i. În interior se utilizeazå o tehnologie nouå de transport, care constå într-o ¿inå electricå suspendatå. Pale¡ii ¿i cutiile cu grilaj sunt plasate în depozit cu ajutorul a 9 utilaje de recuperare, iar ¿ina suspendatå transportå pale¡ii cåtre 4 sta¡ii de lucru. A¿a, se pot preda pânå la 320 de piese pe orå, ceea ce reprezintå dublul capacitå¡ii anterioare. Arpad DOBRE Profitul agricol 4/2020

Regatul Unit: Boicot contra unei ferme de påsåri Marile lan¡uri de magazine din Marea Britanie au anun¡at cå vor boicota o fermå de ouå care a fost acuzatå cå ¡ine påsårile în condi¡ii de igienå improprii. Un activist de mediu a postat un clip online care aratå gåini bolnave ¿i cadavre la o fermå de lângå ora¿ul Hastings. Supermarketurile Tesco, Asda ¿i Sainsbury's nu vor mai vinde produsele fermei pânå la finalizarea unei investiga¡ii oficiale. Aproximativ 150 de activi¿ti au ocupat ferma, solicitând eliberarea påsårilor. Fran¡a va interzice uciderea puilor de gåinå masculi Guvernul francez a anun¡at un pachet legislativ de protec¡ie a animalelor, care include ¿i interzicerea castrårii porcilor fårå anestezie. Oficialii francezi sus¡in cå o tehnologie care va deveni disponibilå în curând va permite scanarea ouålor pentru a identifica sexul embrionilor. În jur de 7 milioane de pui masculi sunt uci¿i în lume în fiecare an. Rusia: Boala vacii nebune Un focar de boala vacii nebune a fost descoperit la o fermå din regiunea Zabaikalsk din Extremul Orient rus. Conform unui comunicat de preså al autoritå¡ilor locale, toate cele 58 de animale de la fermå au fost sacrificate, pentru a preveni råspândirea epidemiei. Un focar similar a fost raportat în aceea¿i regiune în 2019. Brazilia: JBS ¿i BRF în centrul unei noi investiga¡ii Companiile braziliene JBS ¿i BRF, care sunt cei mai mari procesatori ¿i exportatori de carne din lume, vor fi investigate de autoritå¡ile anti-trust. Ancheta a fost declan¿atå dupå apari¡ia unui articol în ziarul Valor Economico, care sus¡ine cå directorii celor douå companii au discutat så måreascå pre¡urile produselor pentru a compensa scumpirea porumbului. JBS a fost afectat în ultimii ani de mai multe scandaluri majore de corup¡ie.

Informa¡ii externe Trump a semnat noul tratat comercial cu Canada [i Mexic Pre¿edintele Donald Trump a semnat în cadrul unei ceremonii la Casa Albå noul tratat comercial cu Mexic ¿i Canada (USMCA), care înlocuie¿te vechiul NAFTA. Liderul american a declarat cå este o “zi istoricå” pentru economia americanå, fiind “momentul în care co¿marul NAFTA se terminå în sfâr¿it”. Tratatul include prevederi specifice pentru agriculturå, care extind accesul producåtorilor americani de cereale, lactate, carne ¿i ouå pe pie¡ele din ¡årile vecine. Trump sus¡ine cå exporturile de lactate vor cre¿te cu 315 milioane de dolari, în timp ce vânzårile de ouå americane în Canada s-ar putea måri de cinci ori.

Canada ¿i Mexicul sunt cele mai importante pie¡e de export pentru produsele agricole americane, care au avut o valoare de aproape 40 de miliarde de dolari în anul 2018. Aproximativ 325.000 de locuri de muncå depind în mod direct de aceste exporturi. Toate produsele care erau scutite de taxe vamale prin regulile NAFTA vor avea acela¿i statut în noul tratat. Premierul Canadei, Justin Trudeau, a cerut partidelor de opozi¡ie så coopereze pentru ratificarea cât mai rapidå a USMCA în parlament. Mexicul a ratificat deja tratatul, care va intra în vigoare la 90 de zile dupå ce este aprobat de toate cele trei state semnatare.

Chinezii fac eforturi s\ men]in\ aprovizionarea în Wuhan Guvernul chinez a anun¡at o serie de måsuri pentru a asigura aprovizionarea cu alimente a ora¿ului Wuhan, care este în carantinå dupå izbucnirea unui focar de coronavirus gripal. Autoritå¡ile le-au cerut fermierilor din zonå så creascå produc¡ia de legume, au eliberat ¿oselele pentru a permite accesul vehiculelor de transport ¿i au ordonat poli¡iei locale så împiedice specula cu alimente. Ora¿ul de 11 milioane de locuitori este complet izolat de o såptåmânå, pentru a opri extinderea virusului care a infectat deja mii de persoane în China, fiind raportate cazuri ¿i în Statele Unite, Fran¡a sau Marea Britanie. Blocada i-a fåcut pe locuitori så ia cu asalt magazinele pentru a cumpåra produse ca legume congelate, tåi¡ei instant

¿i orice alte alimente disponibile. Supermarketurile se golesc rapid de fiecare datå dupå ce sunt aprovizionate, înså pânå în acest moment nu a apårut o crizå realå de hranå. Principala regiune producåtoare de legume din provincia Shandong a primit instruc¡iuni så livreze câte 600 de tone zilnic în Wuhan, în urmåtoarele 15 zile. Cele mai mari companii agricole din ¡arå, COFCO ¿i Sinograin, au trimis cantitå¡i importante de orez, carne ¿i ulei de gåtit în provincia Hubei. Camioanele care transportå alimente vor fi scutite de restric¡iile normale de circula¡ie, dacå de¡in permise speciale eliberate de guvern. pagini realizate de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 4/2020

INFORMAºII EXTERNE

Corteva se extinde agresiv pe pia]a semin]elor de soia OMG Producåtorul american de semin¡e ¿i chimicale Corteva a anun¡at cå va intensifica livrårile din noua genera¡ie de semin¡e de soia modificate genetic împreunå cu erbicidele asociate pe pie¡ele din Canada ¿i Statele Unite. Decizia plaseazå Corteva în competi¡ie directå cu gigan¡ii Bayer AG ¿i BASF, care dominå autoritar vânzårile în acest sector. Aproximativ 20% din culturile de soia din Statele Unite vor fi în acest an cu varietatea Enlist E3, dezvoltatå de Corteva, modificatå genetic så reziste la trei tipuri diferite de erbicide. Compania Corteva a fost creatå anul trecut prin fuziunea dintre gigan¡ii Dow Chemical ¿i Du Pont, fiind obligatå

så comercializeze în urmåtorii cinci ani semin¡ele de soia Xtend, dezvoltate de Bayer. Corteva a anun¡at înså cå va reduce semnificativ vânzårile Xtend începând cu anul 2021. Semin¡ele Xtend sunt populare pentru productivitatea mare, înså au existat numeroase procese ¿i plângeri dupå ce erbicidul Dicamba, care este utilizat pe culturile de soia de acest tip, a fost transportat de vânt pe terenurile adiacente. Din acest motiv, autoritå¡ile americane au impus restric¡ii de folosire a Dicamba. Bayer se confruntå ¿i cu o serie de procese ini¡iate de fermieri care sus¡in cå erbicidul Roundup, bazat pe glifosat, cauzeazå apari¡ia cancerului.

Înnoirea genera]iilor de fermieri ¥n medie, doar 5% din fermieri au mai pu¡in de 35 de ani, în Europa. Reorientarea tinerilor spre sectorul agricol este frânatå de o mul¡ime de factori, începând de la veniturile insuficiente, trecând prin lipsa accesului la terenuri agricole ¿i pânå la posibilitå¡ile de finan¡are. Comisia Europeanå propune ca în urmåtoarea Politicå Agricolå Comunå 2% din valoarea plå¡ilor directe så fie alocatå pentru instalarea tinerilor fermieri. Sindicatul francez al tinerilor agricultori (JA) ar dori så ob¡inå 4%. Organiza¡ia tinerilor agricultori francezi considerå cå sistemul actual de atribuire a subven¡iilor europene la

Profitul agricol 4/2020

hectar ar fi unul “otråvitor” deoarece “favorizeazå extinderea exploata¡iilor ¿i defavorizeazå tinerii care au mijloace mai modeste”. La Bruxelles a apårut o ofensivå în favoarea fermierilor mici. Numero¿i eurodeputa¡i se pronun¡å în favoarea unei “adevårate politici progresive” de sprijinire care så ajute la instalarea “la scarå europeanå” a tinerilor fermieri pentru a evita o “catastrofå demograficå”. Pentru a “elibera” terenurile agricole de fermierii care au depå¿it vârsta de pensionare, Guvernul francez mizeazå în special pe o reformå care ar trebui så garanteze o pensie de cel pu¡in 1.000 de euro fiecårui ¿ef de exploata¡ie agricolå care are o carierå completå. În prezent numero¿i fermieri în vârstå continuå så primeascå subven¡ii PAC ¿i amânå ie¿irea la pensie, apreciind cå pensiile sunt prea mici, spre disperarea Guvernului de la Paris.

UE: Exporturile cåtre Japonia Comisia Europeanå anun¡å cå în primele zece luni de la aplicarea Acordului de parteneriat economic UEJaponia exporturile blocului comunitar cåtre statul nipon au crescut cu 6,6%. Exporturile japoneze cåtre Europa au crescut cu 6,3%. Acordul de parteneriat economic UE-Japonia a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2019. Germania: Primul producåtor de brânzå din Europa Germania a fost în 2018 cel mai mare producåtor de brânzå din UE, cu 2,2 milioane tone (22% din totalul UE), urmatå de Fran¡a (1,9 milioane tone) ¿i Italia (1,3 milioane tone), aratå datele publicate vineri de Eurostat. România se aflå la jumåtatea clasamentului, cu o produc¡ie de 96.000 tone, fiind devansatå de Lituania (101.000 tone), Cehia (130.000 tone), Austria (202.000) sau Grecia (219.000). Produc¡ia de lapte brut a fermelor din Uniunea Europeanå a crescut cu 1,6 milioane tone în 2018, comparativ cu 2017. Tunisia evitå grâul francez Autoritatea pentru achizi¡ionarea cerealelor din Tunisia (ODC) a cerut unuia dintre furnizorii såi så evite grâul francez din cauza grevelor din porturile din Fran¡a, care au afectat recentele livråri. Germania: Fermierii primesc un miliard ¿i pentru mediu Guvernul german a convenit så acorde ajutoare în valoare de un miliard de euro pe parcursul a patru ani, pentru a-i ajuta pe fermieri så se adapteze la noile norme de mediu. Decizia vine dupå o serie de proteste ale fermierilor care sus¡in cå noile norme de mediu, destinate reducerii utilizårii îngrå¿åmintelor chimice, pesticidelor ¿i insecticidelor în exploata¡iile agricole, sunt mult prea restrictive. Guvernul de la Berlin face tot ce este posibil pentru ca agricultura localå så concureze cu importurile. 45

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro Angajez pentru fermå de 500 ha în Cålåra¿i mecanizator pentru combinå ¿i tractor. Asigur cazare. Tel.: 0735.519.119 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%, påstrat în condi¡ii foarte bune. Tel.: 0765.904.925 Societate agricolå vinde, din recolta 2019, grâu, calitate foarte bunå. Filipe¿tii de Pådure, Prahova. Tel.: 0762.684.685 Vând semin¡e de castravete amar (Momordica charantia), planta e aclimatizatå. Tel.: 0768.730.525 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Livrare personalå. Tel.: 0760.122.725 Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå). Måce¿u De Sus, Dolj. Tel.: 0760.020.010 Vând en gros 600 tone mere stocate în depozit modern, pentru consum: Florina, Ionatan, Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared. Fålticeni, Suceava. Tel.: 0743.614.497 Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Asiguråm transport, minim 26 tone. Oradea. Tel.: 0788.866.642

Vând grâu din produc¡ia anului 2019. Tel.: 0766.393.001 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând remorcå agricolå de 8 tone, rabatabilå pe 3 laturi, sistem de frânare pneumatic cu circuit simplu ¿i combinå de recoltat morcov, nouå, cu încårcare în remorcå, pentru tractor de min. 70 CP. Tel.: 0747.820.220 SC vinde ma¿ini de stropit în vie ¿i livadå cu lance de mânå ¿i furtun înfå¿urat pe tambur, diverse capacitå¡i: purtate 300-1.000 litri sau tractate 600 - 2.000 litri. Tel.: 0744.332.778 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Cadru din o¡el. Tel.: 0737.572.771 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå. Tel.: 0751.092.918 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita. Tel.: 0724.070.475 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815

Vând 1.700 tone grâu pentru panifica¡ie. Tel.: 0744.542.630

Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852

Vând såmân¡å de borceag cu 75% måzåriche ¿i 25% ovåz. Tel.: 0744.334.252

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå,

golire pe dreapta. Tel.: 0742.568.025 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare: înål¡ime bilon 30 cm, lå¡ime superioarå 20 cm. Tel.: 0744.700.372 Vând saltele pentru spa¡ii de odihnå, såli de muls, culoare vaci, 10 ani garan¡ie. Tel.: 0751.092.918

alå pe DN 1, Bucure¿tiPloie¿ti, lângå autostradå. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0722.686.563 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872

DN AGRAR VINDE

FERME, TERENURI

Vând culegåtoare de porumb Zmaj 222, recondi¡ionatå în Serbia cu piese originale. Tel.: 0758.466.285

Contact: 0785.242.845

Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine ¿i 300 capete porcine. Ferma de¡ine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363 Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689 S.C. ia în arendå teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu Jud. Bråila. Contract pe min. 7 ani. Exclus intermediari. Tel.: 0732.103.736 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939 Vând în Negre¿ti, jud. Neam¡, fermå de cre¿tere a caprelor. Tel.: 0756.337.095 Vând, în loc. Brazi, Prahova, fermå ¿i 22.000 mp teren intravilan, inclusiv 700 mp hale ¿i clådiri pentru produc¡ie agro-industriProfitul agricol 4/2020

LOCURI DE MUNCÅ

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ SECUIENI-NEAMº organizeazå în ziua de 27 FEBRUARIE 2020, ora 10.00

CONCURS pentru ocuparea urmåtoarelor posturi: - 1 post CERCETATOR ªTIINºIFIC gradul II - Specializarea Tehnologii domeniul Ingineria Resurselor Vegetale; - 1 post CERCETÅTOR ªTIINºIFIC gradul III - Specializarea Tehnologii; - 1 post ASISTENT ÎN CERCETARE (cu studii superioare) - Specializarea Ameliorare.

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografie ¿i modalitatea de desfå¿urare se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane, de pe site-ul unitå¡ii www.scda.ro sau la Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

S.C.D.A. LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Protec¡ia Plantelor; Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Agrochimie (amendarea ¿i fertilizarea solurilor); Ø 1 post ASISTENT CERCETARE ªTIINºIFICÅ (studii superioare) - specialitatea Ameliorarea Plantelor ¿i Producerea Semin¡elor. Condi¡ii specifice de participare: - studii superioare de specialitate finalizate cu diplomå de licen¡å; - media de absolvire minim 8.00; - aptitudini pentru munca de cercetare ¿tiin¡ificå; - cunoa¿terea unei limbi de circula¡ie interna¡ionalå. Rela¡ii suplimentare la Compartimentul Resurse Umane sau Tel.: 0721.325.665 - Secretar ¿tiin¡ific Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2019

ÎN DATA DE 25.02.2020 PENTRU OCUPAREA Ø 1 post MUNCITOR AGRICOL CALIFICAT. Termenul limitå pentru înscriere: 20.02.2020

ÎN DATA DE 26.02.2020 PENTRU OCUPAREA: Ø 1 post INGINER ZOOTEHNIST. Termen limitå pentru înscriere 20.02.2020

Informa¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursurilor se pot ob¡ine la sediul institu¡iei, Livada, jud. SATU MARE, str. BAIA MARE nr.7, www.scdalivada.ro sau la Tel.: 0261.840.001 ; 0261.840.361 - Compartimentul Resurse Umane Profitul agricol 4/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea Babu[ca, partenerul pescarului de fine]e

otivele pentru care ie¿im pe ape sunt diverse, dar cel mai important mi se pare dorin¡a de a fi în naturå. Partenerii no¿tri de întrecere, pe¿tii, ne oferå ¿ansa de a nu fii singuri, ¡inându-ne companie. Fårå så fie o specie la fel de importantå ¿i cåutatå precum crapul, de popularå ca ¿i carasul, ori de râvnitå precum pe¿tii råpitori, babu¿ca este cåutatå ¿i apreciatå de mul¡i pescari, în special de undi¡ari. Cum sunå så spui: “Må duc la pescuit så dau la babu¿cå?” Pu¡in ciudat, nu-i a¿a? Am avut ¿ansele så må conving, cu mul¡i ani în urmå, cå nu-i tocmai a¿a. Eram la Neptun ¿i, pe malul lacului de lângå plajå era un belgian care dådea la babu¿cå. La undi¡å - o vargå de 5 m, cu fir sub¡ire - 0,10 mm ¿i cârlig nr. 14, cu miez de franzelå fåcut cocolo¿, ca momealå. Prindea rar, dar prindea numai babu¿ti frumoase, “pålma¿e”, pe care le scotea cu un minciog u¿or. L-am urmårit cu aten¡ie, renun¡ând så pescuiesc la biban cu rotativå, cåci a¿a må distram. Diminea¡a a trecut u¿or - aveam în fa¡å un meseria¿ care ¿tia så potriveascå montura, adâncimea, så nådeascå, så în¡epe ¿i så scoatå babu¿ti frumoase, despre care nici nu bånuisem cå s-ar afla în lac. La prânz a eliberat vreo 5 kg de pe¿te! A doua ocazie s-a ivit în Germania. Pe un canal de câmpie, cum sunt atâtea pe acolo, un pescar bine echipat dådea la… babu¿cå. Tot la vargå telescopicå, dar cu linie din fir ceva mai gros - 0,14 probabil, cârlig nr. 12, plumbaj de 1,5 g poate 2 g, ¿i plutå pentru curent. Pescuia la vreo 3 m adâncime ¿i, în ciuda mu¿cåturii foarte fine, din când în când scotea câte o babu¿cå undeva la jumåtate de kilogram, ¿i peste! ªi ce frumos dril era de fiecare datå. Pescuia cu buchet de larve de chironomide ¿i nådea cu bile de mårimea unei mingii 48

de golf, una dupå fiecare capturå, lansatå vreo 5 m amonte în zona pescuitå. S-a låsat searå, a ridicat cu greu juvelnicul cu babu¿ti, avea ceva exemplare la påstrare, a ¡inut doi pe¿ti mai råsåri¡i, apoi a strâns tot echipamentul ¿i l-a pus în portbagaj. Am pescuit ¿i eu la babu¿cå, la cocolo¿ ¿i nu numai, cu alte ocazii, ¿i recunosc, este un pescuit de fine¡e, atât ca ustensile, cât ¿i ca tehnicå în sine. Babu¿ca este un pe¿te delicat. Face parte din familia Cyprinidae, a crapului, carasului ¿i a cleanului. Popular i se mai spune ¿i bålos, seamånå destul de bine cu ro¿ioara, populeazå apele colinare ¿i de ¿es pânå în Deltå ¿i lacurile lagunare. Nu cre¿te mai mult de 1 kg , iar la competi¡ia Cârligul de Aur organizatå câ¡iva ani în urmå de revista Pescar modern, cel mai mare exemplar a cântårit cam 800 g. Se hråne¿te cu vietå¡i acvatice dar ¿i cu vegetale - de aceea se prinde atât cu viermi (libelule, râme, viermu¿i), cât ¿i cu semin¡e (cânepå pråjitå, grâu fiert…) ¿i paste vegetale måmåligå, cocå… Babu¿ca se prinde bine ¿i la mach, ¿i la feeder, cu monturi de fine¡e, iar combina¡ia vargå-mulinetå permite asta, dar am ales pescuitul la undi¡å pentru cå îl consider mai simplu, mai direct!

Preferå zonele cu apå curatå ¿i adâncå, eventual curent u¿or, unde se hråne¿te în apropierea fundului apei. Depune icrele la sfâr¿it de aprilie… pânå în mai. La pescuit folosesc o vargå u¿oarå, sensibilå, lungå de 4,5 - 5 m, cu fir 0,12 ¿i forfac 0,10 mm ¿i cârlig nr. 14 -16. Pentru fine¡ea monturii la vargå se pune plumbaj etalat, sub 1,5 g, ¿i plutå sensibilå, echilibratå pânå la antenå, încât så dea semn la cea mai discretå mu¿cåturå. Da, da, a¿a mu¿cå babu¿ca, discret. Uneori pur ¿i simplu stå cu momeala în gurå, fårå så dea semn. Dar când pluta se scufundå pu¡in nu trebuie så mai a¿tep¡i! Dacå în¡epi, bineîn¡eles! Babu¿ca nu se laså scoaså cu una cu douå, de aceea este bine så ai un minciog u¿or la îndemânå. Fårå minciog sco¡i babu¿ca din apå doar iarna, la copcå. ªi pe ape foarte reci oferå partide plåcute, tot cu monturi fine, babu¿ca fiind sensibilå ¿i la atrac¡ia mormâ¿tii. Pescarul trebuie så ¿tie cå în sezonul rece babu¿ca se prinde la momeli vii, iar când apele se încålzesc se prinde ¿i la momeli vegetale. Babu¿ca este un partener de patru anotimpuri, iar prinderea acesteia este un bun exerci¡iu pentru a deveni pescar de fine¡e! Victor ºÅRUª Profitul agricol 4/2020

De vreme ce legile se fac în birou, cel mai adesea la comandå, ce mai conteazå realitatea din teren?!

Urme de vidre, pe ghea]a p=raielor Ori de câte ori am urcat, la vremea aceasta, pe drumurile forestiere ce înso¡esc îndeaproape firul pâraielor din bazinul Moldovi¡ei, am remarcat mul¡imea urmelor de vidrå în¿irate, dupå tipicul acestei mustelide, pe zåpada a¿ternutå deasupra podului de ghea¡å în care s-au preschimbat undele fugare.

suri de-a rândul, pe ghea¡a din preajma cotloanelor. De aceea, obolul dat pu¿tii de cåtre vidre era nesemnificativ. Mai mult le prigoneau piscicultorii, a¿ezândule în cale capcane de fier, la buza apei, drept pedeapså pentru pagubele însemnate produse de acest prådåtor redutabil în crescåtoriile de pe¿ti. Mihail Sadoveanu, vânåtor pasionat, se mândrea cu vestita lui cåciulå din piele

pentru biodiversitatea acestui spa¡iu geografic, pot constitui un etalon. Dupå cât se vede, urmele de vidre de pe ghea¡a pâraielor dovedesc cå specia, chiar ¿i în condi¡iile unei oferte trofice precare, prosperå, ceea ce e cât se poate de îmbucuråtor, infirmând temerile naturali¿tilor de ocazie privind un ipotetic declin popula¡ional. Påcat înså cå situa¡ia realmente precarå a salmonidelor din apele noastre

de vidrå, cu capac. Se prea poate ca episodul vânårii respectivului animal såi fi inspirat delicatul giuvaer literar omonim (“Vidra”, în volumul “Umbre”). Cea dintâi în ierarhia blånurilor ¿i pieilor de vânat de pe meleagurile noastre, vidra reprezintå un trofeu rarisim, rezervat cunoscåtorilor ¿i ini¡ia¡ilor. Dobândirea lui cåpåta valen¡ele unei probe de måiestrie ¿i de anduran¡å, date fiind condi¡iile vitrege impuse de acest insolit tip de vânåtoare, iarna, noaptea, la pândå prelungitå în aer liber. Aståzi, vietatea este ocrotitå prin lege, ca multe alte specii devenite amintire în decursul unei vie¡i de vânåtor, fapt mai mult sau mai pu¡in justificat. De vreme ce legile se fac în birou, cel mai adesea la comandå, ce mai conteazå realitatea din teren?! Pârâul Argelului ¿i al Demåcu¿ei, ca microuniversuri cu caracter de exponent

naturale nu îngrijoreazå pe nimeni... Am ochit deja un cot al pârâului, cu topli¡e relativ adânci în amonte ¿i în aval, intens circulat între douå cotloane în afundul cårora bånuiesc såla¿uri de vidre. În preajma urmåtoarelor nop¡i cu lunå plinå, adicå la sfâr¿itul primei såptåmâni a lui Fåurar, må voi înfiin¡a la pândå, pentru a imortaliza câteva imagini cu vidre, ca surogat pentru o vânåtoare adevåratå, a¿a cum am desprins din paginile cår¡ilor de altådatå. Våzând urmele întipårite pe fila imaculatå a pospaiului de omåt cernut de-a lungul pârâului, îmi închipui cå tråiesc realmente emo¡ii cinegetice, asemenea nepotului meu, care apaså cu fervoare pe clape, privind fascinat ecranul computerului, convins cå are o mie de prieteni. Îmi mai lipse¿te o pu¿cå virtualå. Gabriel CHEROIU

ici acum nu pot în¡elege câtå hranå î¿i pot agonisi aceste sålbåticiuni acvatice în pu¡inul de apå vie strecurat pe dedesubt, mai cu seamå în anii seceto¿i, ca acum. Toamna, n-a plouat aproape deloc, iar în decembrie ¿i ianuarie ninsorile abia dacå au albit, cu zgârcenie, påmântul. În apa de-o ¿chioapå, chiar nu ¿tiu ce pot vâna vidrele, pentru a supravie¡ui: påstråv, rar mai sågeatå vreunul cât palma; boi¿tean ¿i grindel nici nu ¿tiu cum mai aratå, dupå roiurile de odinioarå; zglåvocul s-a pustiit; doar beldi¡ele, mreana vânåtå ¿i cleanul sålå¿luiesc prin bulboane. De câ¡iva ani, un oaspete ciudat în zonå, scobarul, pare så suplineascå, în mod trist, împu¡inarea salmonidelor. Lipanul e amintire. La ¿es, vidrele se hrånesc ¿i cu mamifere acvatice sau cu unele crustacee. Când am împu¿cat una, la cålugårul dintre douå iazuri piscicole prahovene, în ghea¡a de marginile copcii naturale erau conservate, ca-ntr-un chihlimbar, cle¿ti ¿i cozi de raci, valve de scoici ¿i cochilii de melci. La lista ei de bucate, elocvent puså în luminå, se adåuga ¿i bizamul pe care tocmai îl devora când am surprinso. Acum, în februarie, se desfå¿oarå spectacolul nup¡ial nocturn al vidrelor. Pânå nu demult, specia fåcea obiectul vânåtorii, dar pu¡ini erau aceia care se încumetau s-o pândeascå, pe lunå plinå ¿i la multe grade sub zero, în Fåurar, ceaProfitul agricol 4/2020

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 5 - 19.02.2020

Gheorghe Cåunei 5.02.1956, director general Autoritatea Na¡ionalå Antigrindinå Carmen Dorina Popescu 6.02.1957, ¿ef serviciu MADR Marian Badea 6.02.1973, responsabil experimentare Maisadour România Nicolae Sitaru 10.02.1959, fermier, Elsit Com, Ciochina, Ialomi¡a Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ 10.02.1977, secretar de stat MADR Claudiu Crângu¿ 11.02.1956, director general Alchimex Octavian Bumbu 12.02.1955, fost senator Neam¡ Andrei ªtefan Botoagå 12.02.1978, administrator Cartagris Agricultura Ioan Antoci 13.02.1953, Suinprod Roman

Români condamna]i în Fran]a pentru c\ au cules prea multe ciuperci Douå persoane originare din România au fost condamnate în Fran¡a la 500 de euro amendå cu suspendare pentru cå au cules ciuperci de pådure. În departamentul Haute-Saône, codul forestier autorizeazå culesul a maxim 5 kilograme de ciuperci de persoanå, iar românii au cules 266 kg. Acuza¡ii ¿i-au recunoscut vinovå¡ia de a fi condus culesul de hribi în octombrie anul trecut în pådurea Corbenay, cu participarea a circa 40 de culegåtori români, plåti¡i cu circa 3 euro pe kilogram. “Au fost scoase cantitå¡i astronomice”, a considerat Ministerul Public. Acesta a cerut trei luni de închisoare pentru fiecare dintre cei

Un român, b\nuit c\ fura obiecte din Ungaria Poli¡i¿tii din Arad au gåsit la Peregu Mic, la o perchezi¡ie, un adevårat muzeu de coarne de cerb lopåtar ¿i cranii de cåprior. Au mai fost gåsite 11 proiectoare cu led ¿i diferite scule despre care existå suspiciunea cå ar fi fost furate de pe teritoriul Ungariei. Bunurile au fost predate autoritå¡ilor maghiare pentru cercetåri.

Marius Cre¡u 17.02.1971, director comercial Saaten-Union Adrian Petcu 17.02.1978, director vânzåri AgroConcept Liviu Dejeu 18.02.1945, prof. dr. UASMV Bucure¿ti Gheorghe ªtefan 18.02.1961, secretar de stat pentru pisciculturå Costel ªopticå 18.02.1967, deputat PSD, secretar Comisia de agriculturå Cristian Grecu 19.02.1969, director general Agris Seeds-Plants 50

doi cetå¡eni români. Cei doi fuseserå aresta¡i în octombrie de jandarmerie, la fel ca alte zece persoane. Tot atunci, au fost confiscate ¿i 400 de kilograme de ciuperci culese ilegal. Ciupercile confiscate au fost distribuite unor asocia¡ii de caritate. Dintre ceilal¡i culegåtori aresta¡i, ¿ase vor trebui så plåteascå amenzi de 300 de euro, în cadrul unei ordonan¡e penale.

ORIZONTAL: 1) Cei ce-¿i disputå ghemul cu ardoare; 2) Se prezintå la înål¡ime – Alb 9 10 la tipar; 3) Oameni de sacrificiu – Loc de strâns fiarele; 4) Abia se zåre¿te! – Puså la patinå – Cuplu din Sierra! 5) A avea apucåturi – Cânta odinioarå; 6) Aflat într-o a¿ezare orientalå – Primele la fugå; 7) Mergea unde-l duceau pa¿ii; 8) Un fel... de porc – Aici ¡i se dau papucii; 9) Vânåtor de fazani; 10) Determinå o purtare ru¿inoaså.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 3/2020 ORIZONTAL: IARNA - ARTA; LUMINOS - RC; IR - TIPICAR; COC - MAMAIE; RASARIT - D; SALT - ILARI; P - CANTARET; AZURIE - ATA; GALES - AMOR; ARATATOARE.

VERTICAL: 1) A¿ezate cu picioarele pe maså – Ziua minerilor; 2) Fiert în aburi; 3) Lansat la apå – Fuga de pårin¡i; 4) Listå de obiecte – A deveni o brutå; 5) Nu trec de Ignat – Repede... în Ardeal! 6) Bunå de strecurat – A ajunge la putere; 7) Escale… în Islanda! – Are o anumitå înclina¡ie; 8) Ne då apå la moarå – Ca ie¿itå din ocnå; 9) Cer acoperit – Primarul comunei; 10) Sentimentale la îmbrå¡i¿åri. Profitul agricol 4/2020