Revista Profitul Agricol nr. 4, din 3 februarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 4 din 3 februarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 4/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Transparen¡a de jos în sus Judecând dupå comunicatele oficiale, de la începutul anului Ministerul Agriculturii nu mai pridide¿te cu “seria întâlnirilor consultative cu fermierii.” Ca dupå aia så nu ne mai zicå nimic interesant. Fårå informa¡ii la cald, comentatorii agricoli speculeazå. “Lipså de transparen¡å”, “secretomania ministerului”, “asocia¡iile profesionale nu fac nimic”. ªi, cam tind så le dau dreptate. Cåci orice organiza¡ie care trece prin biroul ministrului ar trebui så î¿i expunå public problema: “Nu vrea ministerul så comunice? Nu-i nimic, comunicåm noi.” ªi, din câteva telefoane ¿i e-mailuri, î¿i poate aranja o conferin¡å de preså. Mai mult, ar avea tot dreptul, cåci acolo, la minister, nu s-a dus niciunul în nume personal. Au fost invita¡i în numele membrilor. Cå e vorba de LAPAR, de APPR, de Pro Agro sau de Clubul Fermierilor, este la fel. Iar membrii, cum så afle ce s-a discutat? Så a¿tepte så fie suna¡i de pre¿edin¡i, unul câte unul? Tot mai la îndemânå le-ar fi mass-media. Iar ziari¿tii de agriculturå abia a¿teaptå så îi mai vadå... De fapt, problema nu trebuie luatå chiar atât de u¿or. Adevårul este cå acolo, la ¿edin¡ele oficiale, rar se ajunge la o concluzie. Ministrul este un animal politic, ¿tie bine ierarhia în partid (adicå, cât o fi de ministru, tot are ¿efi) ¿i evitå pânå ¿i så promitå, ce så mai vorbim de oferit certitudini. Iar frâne i se pun din toate pår¡ile, mai ales din partea propriului minister. ¥n concluzie, întâlnirile cu ministrul rareori produc rezultate imediate. Cel mai adesea timpii de a¿teptare sunt lungi, chiar ¿i de un an, doi. Iar problemele care par rezolvate de azi pe mâine erau de fapt de mult pe circuit, doar cå uitasem între timp de ele... Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 4/2021

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Ma[ini & utilaje

Evenimentele s\pt\m=nii PPA pe masa ministrului Ziua florii-soarelui Moldova, un nou eveniment APPR

În culisele Bruxelles-ului

Pre]uri [i pie]e

Pe glob, produc¡ia de oleaginoase este în cre¿tere

Principalele revendicåri ale asocia¡iilor de fermieri

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Câteva critici aduse strategiei “From farm to fork”

George C\]ean, secretar de stat în MADR>

Primåvara, un pas important pentru cultura cerealelor

Euralis ¿i Caussade

Mas Seeds: începe un sezon excep¡ional

Arnaud Charmetant, bursier

Vânzårile FMC au crescut cu 15%

Fårå credite garantate de stat nu putem iriga! Noi perspective pentru Cooperativa Dobrogea Sud Lidea, un brand nåscut din fuziunea

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Preven¡ia ¿i tratamentul deficien¡elor nutritive la cereale

Tractoarele New Holland T6 pentru ferme vegetale ¿i zootehnice

Fertilizare de precizie cu echipamentele Amazone

{tefan Moraru, fermier

Urgenta¡i programul IMM Agro Invest ! 47

Informa]ii externe Incidente violente în India

Fermierii nigerieni sunt în proces cu Shell

Pagina de istorie 36

Cre[terea animalelor 20

Opinii

“Nu este firesc ca magazinele så câ¿tige mai mult decât fermierii”

Organiza]ii profesionale Arvalin - Fårå ¿oareci în lucernå! 32 Un efort bugetar mic va duce la un efect economic major 16 Xilon - Protec¡ie antifungicå cu beneficii pentru sol ¿i plante 34

Culturi vegetale

Noutå¡ile Bednar pentru 2021

Ilie Van: Nu avem gripå aviarå, dar toate ¡årile din jurul nostru au

Am mai pierdut 100.000 de porci

Subven¡iile pentru anul 2021

Conacul familiei Mocioni va fi renovat cu banii norvegienilor

Hobby Tihna bordeiului de pândå

Abu Dhabi: o fermå de 177 de milioane de dolari

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII PPA pe masa ministrului Pe 29 ianuarie, ministrul Adrian Oros a avut o întâlnire de lucru cu reprezentan¡i ai Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, exper¡i din cadrul ANSVSA ¿i ai Direc¡iei de Zootehnie a MADR. Au mai participat George Scarlat, pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå, industrie alimentarå ¿i dezvoltare ruralå din cadrul Senatului. Tema principalå a întâlnirii a vizat evolu¡ia pestei porcine africane (PPA) ¿i måsurile care se impun pentru a sprijini crescåtorii de porcine, care se con-

fruntå cu probleme serioase, ¿i pentru a limita råspândirea PPA. În perioada urmåtoare, va fi afi¿at în dezbatere publicå ordinul MADR privind stabilirea dimensiunilor ¿i a tipurilor de exploata¡ii de suine, precum ¿i ordinul privind biosecuritatea. Scopul acestora este acela de a face o distinc¡ie clarå între fermele comerciale ¿i cele non-comerciale, dar ¿i de a reglementa cre¿terea porcilor.

Arin DORNEANU

Ziua florii-soarelui Moldova, un nou eveniment APPR Covid-19 a schimbat agenda APPR. Întâlnirile tehnice la loturile de cercetare sau în ferme au fost înlocuite printr-o serie de cinci evenimente. Ziua florii-soarelui Moldova este cel mai nou pe aceastå listå, pe care mai sunt Ziua porumbului, ce va avea douå edi¡ii: Orezu ¿i Moldova, ¿i Ziua grâului, organizatå în variantele Bårågan ¿i Moldova. La Ziua grâului Moldova accentul se va pune pe calitatea produc¡iei ¿i pe importan¡a panificårii grâului în România, iar în Bårågan în prim-plan sunt tehnologiile de cultivare. Aici au fost utilizate semånåtori ce provin de la ¿ase companii producåtoare. Evenimentele sunt realizate de APPR în colaborare cu ACCPT Ialomi¡a ¿i Ia¿i. Participå zece producåtori de geneticå, câte un partener principal din Profitul Agricol 4/2021

domeniul produselor ¿i un partener pentru fertilizan¡i. În afarå de evenimentele propriuzise, care se vor difuza live prin platforma Farm Forum, de la fiecare câmp se vor transmite informåri periodice despre evolu¡ia culturilor. Cristina Radu, inginer de cercetare, se ocupå în mod direct de monitorizarea culturilor. “Este important så vedem cum s-au ob¡inut anumite rezultate”, explicå Alina Cre¡u, director executiv APPR, necesitatea acestor informåri. La final se vor transmite ¿i informa¡iile despre produc¡iile ob¡inute. Pentru anul viitor, APPR vrea så organizeze ¿i Ziua floriisoarelui Bårågan.

Adrian MIHAI

Barabasi Antal Szabolcs, secretar de stat din partea UDMR Luni, pe 1 februarie, consiliul permanent al UDMR a decis numirea lui Barabasi Antal Szabolcs în func¡ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Este licen¡iat al USAMV, specializarea Zootehnie, ¿i conduce Milk Investment Transylvania SRL, specializatå în construc¡ii tehnologice pentru fermele de vaci de lapte. Un nou studiu favorabil neonicotinoidelor ASAS a trimis la Ministerul Agriculturii un raport ce vizeazå monitorizarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide. A fost trimiså atât sinteza pe trei ani, cât ¿i datele ob¡inute în 2020. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, estimeazå cå în prima decadå a lunii februarie va avea loc prezentarea publicå a informa¡iilor ¿i o dezbatere pe aceastå temå. Rezultatele sunt considerate excep¡ionale. Scutiri de impozite pentru fermierii din cooperative Ministerul Agriculturii a devoalat un proiect de Ordin care stabile¿te criteriile ¿i modalitå¡ile potrivit cårora fermierii membri într-o cooperativå ¿i cooperativele agricole beneficiazå de scutiri la plata impozitului pe terenuri agricole ¿i clådiri. Este vorba de cele care au înregistrat, pe 31 decembrie a anului precedent, o cifrå de afaceri anualå netå de pânå la 10 milioane euro pe o perioadå de 5 ani. Borealis L.A.T oferå trei premii Fermierii care se înregistreazå în NutriGuide pânå pe 28 martie pot câ¿tiga unul dintre cele trei premii Borealis: NPilot - dispozitiv digital portabil pentru måsurarea necesarului de azot, în valoare de 2.200 euro, 5 Big Baguri de îngrå¿åmânt NAC 27 N, 3.000 kg în total, ¿i 2 Big Baguri de îngrå¿åmânt NAC 27 N, 1.200 kg în total. NutriGuide este o aplica¡ie web gratuitå pentru planificarea fertilizårii, lansatå în România anul acesta. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Principalele revendic\ri ale asocia]iilor de fermieri Ultima såptåmânå din ianuarie a fost un maraton de întâlniri între Ministerul Agriculturii ¿i asocia¡iile profesionale. 4 ore au stat în cabinetul ministrului doar reprezentan¡ii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV).

întâlnire au mai participat secretarul de stat Aurel Simion, Tatiana Preda, director general politici agricole, ¿i Dana Rebega, director AM-PNDR. Spre final s-au alåturat chiar ¿i fo¿tii secretari de stat George Scarlat (în prezent pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå din Senat) ¿i Emil Dumitru (membru în Comisia pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor).

Sesiunea a fost deschiså de reprezentan¡ii APPR, care au cerut modificarea Legii vânzårii terenurilor agricole. “Sunt blocate toate tranzac¡iile, în pofida prelungirii termenului de aplicabilitate a vechii legisla¡ii tranzac¡iilor deja ini¡iate la adoptarea legii. Notarii refuzå legalizarea contractelor de vânzare-cumpårare. Din aceastå cauzå, fermierii care au probleme grave ¿i cautå så supravie¡uiascå vânzând anumite suprafe¡e, nu o pot face. La fel, fermierii care ar avea oportunitatea de a-¿i consolida afacerile, prin achizi¡ia unor suprafe¡e de teren, sunt ¡inu¡i pe loc”, explicå directorul executiv al APPR, Alina Cre¡u. Un alt subiect a fost cel al despågubirilor pentru pierderile cauzate de 8

secetå culturilor de primåvarå. Acordarea de despågubiri este aproape o certitudine, promite ministrul, înså råmâne de våzut câ¡i bani se vor aloca prin Bugetul de Stat. Dezbaterea bugetului în Parlament este a¿teptatå în prima parte a lui februarie. “Despågubirile vor genera venituri suplimentare la bugetul de stat. Banii care se vor da cåtre fermierii afecta¡i de secetå nu vor intra în buzunarele acestora, ci se vor întoarce în economie. Ei vor fi folosi¡i pentru plata salariilor, pentru investi¡ii, plata ratelor la credite”, spune Alina Cre¡u.

Ulterior, în salå s-au alåturat lideri celorlalte asocia¡ii care compun Alian¡a. S-a vorbit despre suplimentarea fondurilor pentru submåsura 4.3, pentru a se sus¡ine continuarea investi¡iilor în infrastructura secundarå de iriga¡ii, modificarea Legii arendei, managementul riscurilor din agriculturå, cotiza¡ia profesionalå obligatorie etc. Ministrul a dat asiguråri cå pentru proiectele de iriga¡ii începute, dar råmase fårå finan¡are, precum ¿i pentru cele declarate eligibile se vor asigura banii necesari, ultimele plå¡i fiind programate chiar ¿i în 2025.

Alian¡a a prezentat câteva variante de lucru pentru o lege a asigurårilor agricole, dar toate având ca ¡inte comune asigurarea unei baze largi de cotizan¡i, o gestiune transparentå ¿i un sistem de plå¡i eficient, care så asigure despågubirea fermierilor afecta¡i la timp.

Din delega¡ia fermierilor au lipsit douå nume: Ionel Arion, pre¿edintele

Pro Agro ¿i reprezentantul informal al Alian¡ei pentru Agriculturå, precum ¿i Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. APPR a fost reprezentatå de membrii consiliului director, Costin Telehuz ¿i Alexandra Li¡u, de directorul executiv Alina Cre¡u, directorul pentru rela¡ii externe Cristina Cionga, fermierii Mihai Afiliu ¿i Marius Matache. Delega¡ia LAPAR a fost conduså de pre¿edintele Nicu Vasile ¿i vicepre¿edintele Alexandru Baciu. Din partea Pro Agro au fost prezen¡i Mary Panå (ACEBOP), ªtefan Pådure (APAR), Viorel Marin (ANAMOB), iar din partea UNCSV Florentin Bercu.

Dupå întâlnirea cu AAC, Oros ¿i Scarlat s-au våzut ¿i cu reprezentan¡i ai crescåtorilor bovinelor de lapte, respectiv ai Ascocia¡iei Holstein Ro, pentru a discuta despre acordarea ajutoarelor na¡ionale tranzitorii la vaca de lapte în anul 2021, men¡inerea sprijinului cuplat în zootehnie pe perioada de tranzi¡ie, precum ¿i måsurile de investi¡ii acordate prin PNDR.

De såptåmâna aceasta, reprezentan¡ii Alian¡ei vor participa în cele 17 grupe de lucru constituite la MADR pentru dezbaterea PNS (care trebuie så fie gata pânå în toamnå) ¿i, în paralel, a Regulamentului de Tranzi¡ie. “Percep¡ia noastrå e cå existå premise pentru a se face treabå bunå, în interesul fermierilor. Nu mai e an electoral, avem trei ani de lini¿te înainte, se poate lucra mai a¿ezat”, conchide Alina Cre¡u.

Robert VERESS Profitul Agricol 4/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

:n culisele Bruxelles-ului Com Agri, cum i se spune pe scurt Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European, a ¡inut cu cei din Comisia pentru Mediu (pe scurt Com Envi) o reuniune comunå. Tema centralå: strategia “From farm to fork” sau “De la fermå la consumator”, o traducere folositå destul de des de Daniel Buda, europarlamentar, membru al grupului Popular European. “Ambi¡iile pe care le are Comisia Europeanå în materie climaticå trebuie så aibå în vedere faptul cå sectorul agricol este un partener solid în aceastå direc¡ie ¿i nicidecum nu este un factor care så determine schimbåri climatice”, declara Daniel Buda. “Fermierii trebuie înså så fie plåti¡i pentru dezvoltarea unor practici ecologice durabile astfel încât så poatå rezista pe pia¡å. Mai mult, trebuie så ne asiguråm cå ¿i consumatorii î¿i permit så cumpere aceste produse ecologice. Nu putem så dåm fermierilor sarcini suplimentare fårå ca ei så fie plåti¡i corespunzåtor! A face acest lucru, ar însemna så-i condamnåm la faliment. În acela¿i timp, consumatorii ar deveni

dependen¡i de produsele importate din afara UE, care sunt mult sub standardele europene!” Sigur cå Europa ne propune un nou model agricol, unul mai ecologic, mai durabil, care intrå cumva în coliziune cu modelul pe care îl tråim acum, al agriculturii intensive. Iar perfec¡ionarea acestui model ecologic costå. Doar pentru programul Horizon, de inovare în domeniul alimentelor ¿i bioeconomiei, Comisia Europeanå este pregåtitå så aloce 10 miliarde de euro. Foarte important, s-a pus în discu¡ie cå reformarea modului de produc¡ie în toate fermele din Uniunea Europeanå ar trebui så vinå la pachet cu interzicerea importului de produse care nu respectå standardele UE. Greu de crezut, dar o solu¡ie de compromis este de luat în considerare. Adicå, importurile agroalimentare care respectå acelea¿i criterii de ecologie så aibå acces liber pe pia¡a europeanå, iar cele care nu le respectå så fie incluse într-un contingent cu tarife vamale.

Câteva critici aduse strategiei “From farm to fork” Doi europarlamentari, A. Hazekamp din Olanda ¿i H. Dorfmann din Italia, au întocmit un draft de raport asupra strategiei Comisiei Europene, “From farm to fork”. Dincolo de cuvintele frumoase (strategia reprezintå un prim pas în crearea unui sistem durabil de alimente, strategia ia în considerare întreaga planetå, nu doar Europa), cei doi co-raportori observå câteva chestiuni esen¡iale. De exemplu, sus¡ine Dorfmann, trebuie implica¡i to¡i actorii de pe lan¡ul alimentar, de la producåtor la consumator, pentru o mai bunå distribu¡ie a Profitul Agricol 4/2021

poverii, a costurilor ¿i a responsabilitå¡ilor. Acum pare cå toatå presiunea va fi puså pe fermieri. Dorfmann mai sesizeazå cå strategia este prezentatå mai mult ca o confruntare cu fermierii în loc så se propunå cum så fie implica¡i practic în proces. Cât despre regândirea sistemului de cre¿tere a animalelor, doar cercetarea poate så ofere un råspuns competent. ªi nici ¡inta de cre¿tere a produc¡ie ecologice cu 25% nu este un obiectiv pozitiv dacå consumatorii nu sunt dispu¿i så plåteascå pre¡ul corect.

Rusia a oficializat taxele pe exporturile de cereale Pe 26 ianuarie, Guvernul de la Moscova a pus capåt zvonurilor care vorbeau de o renun¡are la taxele pe exporturile sale de cereale. Astfel, taxa la exporturile ruse¿ti de grâu va fi de 25 de euro/tona de la 15 februarie la 1 martie 2021, respectiv 50 euro pe tonå începând cu 1 martie pânå la 30 iunie. La porumb, taxa este de 25 de euro, pentru perioada 15 martie - 30 iunie 2021, iar la orz, 10 euro/tonå, în aceea¿i perioadå. Mai mult, ministrul rus adjunct al economiei, Vladimir Iliciov, a declarat ca sistemul de taxe se va permanentiza ¿i va fi ajustat în func¡ie de evolu¡ia pie¡ei. Pe Matif cota¡iile au urcat u¿or, cu circa 1 euro/tonå. China aprobå OMG de la Bayer ¿i Syngenta Ministerul Agriculturii din China a aprobat importul a douå varietå¡i de porumb modificate genetic de la Bayer ¿i Syngenta. Cele douå soiuri, tolerante la erbicide ¿i rezistente la insecte, MON87411 ¿i MZIR098, sunt aprobate pentru importuri timp de cinci ani, începând cu decembrie 2020. Aprobårile sunt legate de cererea în cre¿tere pentru furaje dupå revenirea rapidå a sectorului de cre¿tere a porcului ce a fost afectat de pesta porcinå africanå. Importurile de porumb au atins un record. Croa¡ia, îngenuncheatå de cutremure Croa¡ia a solicitat Comisiei Europene så poatå plåti înainte de 16 octombrie avansurile pentru plå¡ile directe, så acorde scutiri la plå¡ile ecologice limitate în timp, så i se permitå prelungirea termenelor pentru proiectele de investi¡ii în cadrul actualului program de dezvoltare ruralå, scutirea de la garan¡ii ¿i cre¿terea intensitå¡ii sprijinului pânå la 70% pentru investi¡iile în active fizice. Aceste måsuri sunt solicitate pe fondul unei serii de cutremure care au lovit ¡ara pe 26 decembrie, 6 ianuarie ¿i 26 ianuarie. Au fost afectate zootehnia, culturile arabile ¿i industria lemnului. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII George Cå¡ean, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

“Nu este firesc ca magazinele s\ câ[tige mai mult decât fermierii” Såptåmâna trecutå ministrul Adrian Oros a confirmat cå fermierul George Cå¡ean din Rotbav, Bra¿ov, este desemnat så ocupe func¡ia de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

“

Am avut o primå discu¡ie cu domnia sa. Fratele domniei sale mi-a fost student, acum este medic veterinar. Ei lucreazå într-o fermå de familie care, iatå, ¿i-a aråtat sustenabilitatea”, a spus ministrul. Deocamdatå, George Cå¡ean nu a fost ¿i nominalizat oficial. Ca ¿i acum douå såptåmâni, ca ¿i acum trei, sperå cå poate såptåmâna asta. Cu ce planuri vine la Bucure¿ti? “¥mi doresc så facem tranzi¡ia cåtre procesare. Nu trebuie så mai råmânem doar producåtori de materie primå. Urmåtoarea etapå este procesarea, så cre¿tem plusvaloarea materiei prime ¿i veniturile fermierilor. Va trebui så ne hotårâm ce fel de organizare adoptåm: mergem pe cooperative, pe grupuri de producåtori? Din påcate, au apårut în ultimul deceniu tot felul de asocia¡ii care nu au råspuns la nevoile pe care le au fermierii. În ce prive¿te procesarea, avem oportunitatea noului Plan Na¡ional Strategic ¿i a programului de tranzi¡ie din urmåtorii doi ani”. “Existå fermieri care gândesc ca antreprenorii ¿i fermieri care vor så råmânå fermieri. Nu mai putem så råmânem doar simpli aplican¡i pentru subven¡ii. Trebuie så gândim ca ni¿te antre10

Produsul local stå la baza economiei locale. El poate purta diverse etichete: de calitate, produs montan, produs ecologic, tradi¡ional sau etichete recunoscute la nivel european care nu se exclud reciproc. Cred cå ne putem inspira din fermele de familie din Elve¡ia, Austria, Fran¡a.”, spune George Cå¡ean. prenori care gåsesc surse de finan¡are. Lipsesc resursele de co-finan¡are pentru fermieri în general. Cred cå ar fi nevoie pe termen scurt de mijloace pentru co-finan¡are. Nu este firesc så se câ¿tige mai mult pe lan¡ul comercial decât pe lan¡ul produc¡iei. ªi atunci, trebuie realizat acest echilibru. Ferma de familie va func¡iona într-o zonå de ni¿å. Ele pot fi ajutate pentru promovare cu bani de la buget. Måsura care aducea bani pentru promovare este cel mai slab accesatå. ªi nu e bine. Fermele de familie trebuie så producå alimente de calitate. Produsul local stå la baza economiei locale. El poate purta diverse etichete: de calitate, produs montan, produs ecologic, tradi¡ional sau etichete recunoscute la nivel european care nu se exclud reciproc”, spune George Cå¡ean. Cred cå ne putem inspira din fermele de familie din Elve¡ia, Austria, Fran¡a.” A absolvit Facultatea de Studii Economice, specializarea Marketing, din cadrul Universitå¡ii Transilvania. A urmat apoi un curs pentru scheme de calitate în Elve¡ia.

Academia lui råmâne ferma de la Rotbav, de lângå Feldioara, unde a învå¡at så pre¡uiascå agricultura. Cei trei fra¡i (Silviu, Ionu¡ ¿i George Cå¡ean) au o cifrå de afaceri de douå milioane de lei anual. “Brânzeturile le distribuim în zona de retail (80%), la måcelårie procesåm ¿i valorificåm animale proprii. Ferma Cå¡ean este un brand. Suntem singurii care avem o stea de aur, echivalentul unei stele Michelin pentru brânza de burduf. În 2019, am primit de la International Testers World medalia pentru cea mai bunå brânzå de oaie din lapte crud. Avem ¿i un brand comun, creat cu fonduri europene, împreunå cu al¡i mici producåtori”. Fra¡ii Cå¡ean au ajuns cunoscu¡i în 2013, când au organizat o transhuman¡å “dacicå”, de la Rotbav pânå în sudul Poloniei. Au intrat atunci în contact cu oieri din România, Ucraina, Slovacia, Cehia ¿i Polonia. Au stråbåtut cu oile 1.350 de kilometri.

a consemnat Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e de 274 dolari/tonå (1.096 lei) cât a deschis licita¡iile în 18 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 211 euro/t (+ 4) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 85.370 tone, China 77.070 tone, Indonezia 37.370 tone, Yemen 11.170 tone ¿i Iran 7.770 tone.

¥n såptåmâna 18 - 22 ianuarie 2021 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 275 dolari/tonå (1.100 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 275 dolari/tonå (1.100 lei), fa¡å $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Febr Mar Apr

18.01 247 249 245

19.01 245 247 243

20.01 21.01 22.01 244 245 247 245 247 249 241 243 245 £/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Febr Mar Apr

18.01 239 241 240

19.01 237 239 239

20.01 235 237 237

21.01 237 239 239

22.01 239 241 243

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.01 235 235 237 231 Moselle FOB 227 Rouen FOB 299

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

19.01 20.01 233 231 233 232 233 232 229 227 225 223 297 295

18.01 271 275 277

19.01 273 277 279

20.01 274 279 281

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 299 euro/tonå (1.465 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

21.01 232 233 233 229 224 297

21.01 273 277 279

22.01 275 279 281

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2021, este de 191 dolari/tonå (764 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 ianuarie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 221 euro/tonå (1.083 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

Febr Mar Apr

18.01 201 203 205

19.01 203 205 207

20.01 21.01 22.01 205 207 209 207 209 211 209 210 213

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 18.01 Bordeaux 201 Pallice 209 Rhin FOB 213 Bordeaux FOB 207 Pontivy 215

$/t

euro/t

19.01 20.01 21.01 22.01 205 207 210 211 210 211 215 217 215 217 225 227 211 213 215 217 217 219 220 221

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Martie

$/t

FOB Constan¡a 199 euro/t (+ 2) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2021, a fost de 187 dolari/t (748 lei).

22.01 233 235 235 231 225 299

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 217 euro/tonå (1063 lei).

România

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna februarie 2021 este de 193 dolari/t (772 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

fost de 245 dolari/tonå (1.020 lei), cu 5 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 235 euro/tonå (1.151 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar Apr

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 18 ianuarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 253 dolari/tonå (1.012 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 18 ianuarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 247 249 250 251 253 245 247 249 250 257

Profitul Agricol 4/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 571 dolari/tonå (2.284 lei), cu 8 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 ianuarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

18.01 527 529 531

19.01 529 531 533

$/t 20.01 531 533 535

21.01 533 534 537

22.01 535 535 539

Orz România FOB Constan¡a 191 euro/t (+ 4) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.01.2021, pre¡ cu livrare în febr. 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

18.01 207 211 210 217

19.01 210 213 211 221

20.01 211 214 213 223

21.01 213 215 214 225

22.01 215 216 215 227

207 203

213 214 215 217 204 205 207 209

Sorg

PREºURI 18 - 22.01.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 ianuarie 2021, a fost de 205 dolari/tonå (820 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

na 1.003.770 tone, Olanda 77.770 tone, Egipt 37.770 tone, Thailanda 17.770 tone, Indonezia 17.170 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 555 dolari/tonå (2.220 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 481 dolari/tonå (1.924 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Febr Mar Apr

18.01 915 905 917

19.01 20.01 21.01 917 919 921 907 911 913 921 925 927

$/t 22.01 923 915 930

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei), mai mare cu 8 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 209 euro/t (1.024 lei), mai mare cu 6 euro/t fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 ianuarie. Argentina: pentru livrare în februarie 2021, pre¡ul orzului furajer este 241 dolari/t (964 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de ultimele licita¡ii. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 197.070 tone ¿i Japonia 13.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Martie

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 199 200 201 203 205 201 203 205 207 209

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Mart

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 477 479 481 479 481 453 457 459 457 459

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 7 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 523 euro/tonå (2.563 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2021, este de 507 dolari/tonå (2.028 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 22 ian., a fost de 527 dolari/tonå (2.108 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 517 dolari/t (2.068 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 Martie 520 521 523 525 527

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 Dieppe 517 519 520 521 523

Rapi¡å

de 437 euro/tonå (2.141 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 439 euro/tonå (2.151 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 ian. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 439 euro/tonå (2.151 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

18.01 Rouen 431 Dunquerque 433 Moselle 431

22.01 437 439 439

Febr Mar Apr

19.01 433 434 433

20.01 434 435 435

21.01 435 437 437

18.01 515 507 501

19.01 517 509 503

20.01 519 511 505

21.01 521 512 507

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

275 dolari/t

Profitul Agricol 4/2021

245 dolari/t

$/t

18.01 19.01 20.01 21.01 22.01 Febr 547 549 551 553 555 Martie 535 437 539 541 543

571 dolari/t

205 dolari/t

$/t 22.01 523 515 511

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Pe glob, produc]ia de oleaginoase este în cre[tere Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 594 milioane tone, cu 18 milioane mai mult fa¡å de anul trecut, anun¡å raportul lunar al USDA. Structural, va fi formatå astfel: soia (361 mil. tone, mai mare cu 25 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (69 mil. tone); floarea-soarelui (50 mil. t., cu 4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (47), arahide (41), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (50), UE (48), Brazilia (42), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (15).

Semin¡e oleaginoase

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (62), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4).

2019/20

316

2020/21

Stocurile mondiale sunt prognozate la 96,5 milioane tone, cu 14,5

ªroturi proteice dolari/tonå ªroturi proteice Soia Fl.-soarelui Rapi¡å Produc¡ia mondialå de ¿roturi An de SUA Hamb SUA Rott Hamb proteice ar putea atinge 352 milioane pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) tone, cu 7 milioane mai mare decât 2019/20 330 338 207 217 244 anul precedent. 2020/21 Structura sortimentalå (mil. tone): Oct. 404 430 233 255 295 soia (253 mil. tone, mai mare cu 10 Nov. 428 470 235 307 318 mil. tone fa¡å de anul trecut); Dec. 437 469 278 309 327 rapi¡å (39 mil. tone); (1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, floarea-soarelui (21 mil. tone); 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i semin¡e de bumbac (15); nuci de Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå. palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2). ºårile mari consumatoare de ¿roturi Consumul mondial de ¿roturi este proteice sunt China (101 milioane prognozat la 350 milioane tone.

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: ulei de palmier (75 mil. tone); soia (60 mil. tone); rapi¡å (28 mil. tone); floarea-soarelui (19 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone). Consumul mondial de uleiuri vege14

tale este estimat la 208 milioane tone, fa¡å de 202 milioane tone în 2019/20. ºårile mari consumatoare sunt China (41 milioane tone), UE (27 milioaUleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de SUA Rott SUA Rott Rott pia¡å (1) (2) (3) (4) (5) 2019/20 2020/21 Oct. Nov. Dec.

654 748 833 965

785 895 968 1.020

1.434 1.257 1.257 1.257

795 879 999 924 1.129 1.030 1.191 1.079

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 380 436

420

433

Oct.

354

454 462

530

469

Nov.

378

502 467

611

480

Dec.

513

654

500

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

mil. tone mai mici decât anul trecut. tone), UE (54), SUA (40), Brazilia (20,6), India (16) ¿i Rusia (8,4 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (5,5). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (24 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12 milioane tone. ne tone), India (22,5 milioane tone), SUA (18,6 mil. t) ¿i Indonezia (16). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), Malaezia (18), Ucraina (6), Argentina (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). ºårile mari importatoare sunt India (14,6 milioane tone), China (12), UE (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 21 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici decât în 2019/20. Profitul Agricol 4/2021

ORGANIZA}II

PROFESIONALE Un efort bugetar mic va duce la un efect economic major Preocupatå de situa¡ia fermierilor afecta¡i de seceta pedologicå la culturile de primåvarå, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (LAPAR, APPR, Pro Agro ¿i UNCSV) a transmis o scrisoare deschiså premierului Florin Cî¡u, în care î¿i exprimå temerile cu privire la posibilitatea ca plata ajutoarelor de stat så nu se realizeze în urma adoptårii Legii bugetului de stat pentru 2021, respectiv bugetului solicitat de Ministerul Agri-culturii. Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul MADR în data de 26 ianuarie cu domnul ministru Adrian Oros, în¡elegem cå a fost transmis cåtre Ministerul Finan¡elor proiectul de buget MADR, care include sumele necesare efectuårii plå¡ilor pentru aceste despågubiri. Tot din discu¡iile cu Domnia Sa, am fost informa¡i cå au fost afectate aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primåvarå, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ 1 miliard de lei. Din situa¡iile financiare aferente lunii decembrie 2020 ¿i transmise cåtre ANAF de cåtre contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultå o scådere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similarå a anului 2019, pentru exploata¡iile aflate în zonele afectate de seceta pedologicå. Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectatå de Covid-19 ¿i

au beneficiat de amânarea ratelor bancare, produc¡ia vegetalå nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabå indirect. Asta a fåcut aproape imposibilå apelarea, din partea fermierilor, la måsura amânårii ratelor, pe baza Covid-19, aflându-ne aståzi în situa¡ia unor exploata¡ii agricole care, de¿i sunt considerate viabile, nu mai sunt finan¡abile ¿i nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînfiin¡a culturile de primåvarå, pentru anul agricol 2021-2022. Consideråm cå fårå måsuri de sprijin rapide (despågubiri pentru culturile de primåvarå calamitate de seceta din 2020) nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de produc¡ie. În¡elegem cå Ministerul de Finan¡e, în calitate de ordonator principal de credite, are ca obiectiv recuperarea su-

Situa¡ia aproximativå, din datele centralizate Persoane fizice

248.800 ha

71.968 beneficiari

PJ - SRL, SA

675.000 ha

6.505 beneficiari

PJ altele decât SRL, SA

293.000 ha

10.167 beneficiari

melor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe ¿i impozite plåtite de contribuabili, motiv pentru care vå atragem respectuos aten¡ia cå riscul major, în eventualitatea neaprobårii sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plå¡ii acestor despågubiri, este de a nu cultiva o suprafa¡å de aproximativ 1 milion de hectare teren agricol ca urmare a incapacitå¡ii de reluare a ciclului de produc¡ie. Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din produc¡ia medie multianualå au ¿i acum de achitat penalitå¡i cuprinse între 200 ¿i 700 de lei/tonå nerealizatå/nelivratå pentru cå nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice. Nu este vina fermierilor cå în România nu existå un produs de asigurare complex ¿i func¡ional. În paralel, organiza¡iile noastre lucreazå cu o companie privatå specializatå la conceperea ¿i punerea în pia¡å a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situa¡iile similare de despågubiri, blocaje economice, riscul de a låsa terenurile necultivate ¿i de a trimite salaria¡ii în ¿omaj. Sumele acordate cu titlu de despågubiri în cazul culturilor de toamnå au fost introduse în circuitul economic na¡ional, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe ¿i impozite cåtre bugetul de stat ¿i cheltuieli cu salaria¡ii. Profitul Agricol 4/2021

ORGANIZA}II PROFESIONALE Solicitarea noastrå are ¿i o laturå socialå, justificatå de faptul cå în timp ce alte sectoare au disponibilizat angaja¡i, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agriculturå nu au renun¡at la angaja¡i. 4,5% dintre salaria¡ii din România sunt angrena¡i în sectorul agricol. 40% dintre ace¿tia sunt afecta¡i indirect de seceta pedologicå severå ¿i vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primåvarå calamitate. Pornind de la acest aspect social, vå reamintim importan¡a pe care Comisia Europeanå o acordå spa¡iului rural ¿i repopulårii acestuia, dacå vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul ob¡inut din exploata¡iile de subzisten¡å, de¿i nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, are un rol social în påstrarea specificului rural ¿i populårii satelor române¿ti. Reamintim faptul cå situa¡ia gravå la nivel sectorial a fost dezbåtutå inclusiv la nivel preziden¡ial în data de 19 august 2020, când domnul Pre¿edinte vorbe¿te de secetå ¿i de sumele alocate pentru plata despågubirilor pentru fermierii afecta¡i de secetå. Atunci situa¡ia totaliza 34.647 fermieri ¿i 1.168.064,79 ha aferente culturilor de toamnå ¿i cca 1,5 milioane de ha acoperite cu culturi de primåvarå! Cu scopul de a vå reaminti situa¡ia din teren, a¿a aråtau câmpurile României la data de 15.08.2020 în zonele afectate de secetå pentru culturile de primåvarå! A¿a aratå o culturå care la nivel european pune România în topul produc¡iei agricole! De¿i au cåzut precipita¡ii în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadå, acestea acoperå cca 25-40% din deficitul existent. Este nevoie în contin-

Profitul Agricol 4/2021

uare de precipita¡ii cu 55% peste media multianualå pentru a ne apropia de refacerea capacitå¡ii hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologicå severå din anul 2020. Estimåm o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de cåtre fermierii afecta¡i deja, cu efecte directe în nivelurile de produc¡ii ¿i venituri ob¡inute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încå circa 23 ani agricoli. De aici rezultå faptul cå depå¿irea acestor situa¡ii tehnologice ¿i economice poate fi realizatå prin acordarea despågubirilor la culturile de primåvarå calamitate de secetå, ceea ce va facilita accesul fermierilor la tehnologie ¿i va stimula redresarea economicå ¿i revenirea la normalitate în toate rela¡iile din agribusiness. Neavând produc¡ii în 2020, vor fi din ce în ce mai pu¡ini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înfiin¡area recoltelor din acest an. Pentru men¡inerea viabilitå¡ii fermelor ¿i cunoscând faptul cå majoritatea agricultorilor nu sunt capitaliza¡i, achizi¡ioneazå inputurile cu plata la recoltå, vin dupå un an greu 2020 ¿i nu au perspective de finan¡are, singura lor ¿anså de a reveni pe linia de plutire este så primeascå despågubirile aferente culturilor de primåvarå calamitate, în regim de urgen¡å.

Sumele propuse a fi acordate sub forma despågubirilor, de¿i sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intrå în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflåm în mijlocul unei crize globale, sånåtatea noastrå trebuie så re-

prezinte o prioritate, dar la fel de importantå este ¿i hrana. În prima linie se aflå întreg sistemul medical, ce se mobilizeazå zi de zi pentru a duce aceastå båtålie. Pe de altå parte, a doua categorie de eroi sunt cei din sectorul agro-alimentar - care continuå så lucreze asigurânduse de stabilitatea întregului lan¡ specific ¿i garantând popula¡iei hrana - care trebuie sprijinitå prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza Covid 19 ¿i seceta au readus agricultura în prim-plan, eviden¡iindu-i rolul esen¡ial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentarå ¿i economico-socialå. Contextul actual de redresare ¿i rezilien¡å economicå impune luarea unor måsuri de politici agricole ¿i måsuri de sus¡inere financiarå compensatorie pentru a permite continuarea activitå¡ii în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici ¿i mijlocii ce pot genera în continuare ¿i împreunå hrana necesarå popula¡iei ¿i valoare adåugatå la produsul intern brut. Stimate Domnule Premier, Stimate Domnule Ministru, vå rugåm så trata¡i cu maximå responsabilitate men¡inerea viabilitå¡ii fermierilor din România, care trec prin momente de crizå profundå, ¿tiut fiind faptul cå un efort mic bugetar la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioada urmåtoare. Momentul potrivit ¿i necesar este acum ¿i constå în acordarea despågubirilor la culturile de primåvarå afectate de seceta pedologicå severå. Råmânem disponibili ca parteneri de dialog pentru detalii suplimentare. În numele tuturor membrilor ¿i organiza¡iilor membre ale celor patru organiza¡ii.

CULTURI

VEGETALE Prim\vara, un pas important pentru cultura cerealelor Trecerea culturii cerealelor prin perioada de vernalizare reprezintå o necesitate pentru asigurarea condi¡iilor optime de dezvoltare ¿i protec¡ie în primåvarå. Din cauza primåverilor ploioase, presiunea agen¡ilor patogeni ¿i dezvoltarea excesivå a buruienilor reprezintå o problemå majorå pentru plantele de culturå ¿i fermieri.

Pentru îmbunåtå¡irea produc¡iilor ¿i protec¡ia culturilor în T2 (apari¡ia frunzei stindard), este sunt recomandate produse cu efect de înverzire precum Zakeo Xtra. Efectul de înverzire prelunge¿te starea vegetativå a frunzelor pentru a cre¿te acumularea de substan¡å uscatå la nivelul boabelor, îmbunåtå¡ind produc¡ia. Zakeo Xtra este un produs complex cu douå substan¡e active, un triazol ¿i o strobilurinå, cu proprietå¡i preventive, dar ¿i curative în protec¡ia culturii de boli foliare ¿i ale spicului.

Controlul insectelor din primåvarå pânå la recoltat este deosebit de important pentru men¡inerea cantitå¡ii, dar ¿i a calitå¡ii produc¡iilor. Principalii dåunåtori din cultura cerealelor sunt reprezenta¡i de Haplotrips tritici, Haplodiplosis marginata, Lema melanopa, Oscinela frit ¿i speciile de plo¿ni¡e. Pentru controlul lor, Adama recomandå utilizarea produselor Lamdex Extra ¿i Mavrik 2F, douå insecticide pe bazå de piretroizi de sintezå cu o puternicå ac¡iune asupra insectelor dåunåtoare. Mavrik 2F are ca substan¡å activå tau-fluvalinat, un piretroid unic ce prezintå o stabilitate termicå ridicatå ¿i rezisten¡å la spålarea de cåtre ploi. Aplicarea se poate face la temperaturi mai ridicate fårå a pierde din eficien¡å. Pe lângå toate acestea, el nu afectezå insectele polenizatoare, ceea ce-l face util ¿i la înflorit în livezi.

sol, resturile vegetale, temperaturile ridicate ¿i umiditatea favorizeazå apari¡ia complexului de boli foliare Septoria sp., Puccinia sp., Erysiphe graminis, precum ¿i a unor boli specifice de primåvarå: Rhizoctonia, Pseudocercosporella herpotrichoides sau Gaumannomyces graminis. De¿i ini¡ial simptomele nu sunt observate la începutul primåverii, tratamentul din T1 nu trebuie ignorat, fiind un pas cheie în managementul integrat de preven¡ie ¿i combatere al bolilor. Ca ¿i în cadrul erbicidelor, portofoliul fungicidelor este unul variat, Adama oferind produse efiortofoliul Adama este unul diver- ciente ¿i u¿or de integrat în tehnologia sificat, oferind solu¡ii optime, în de culturå prezentå. Tratamentele din T1 func¡ie de nevoile fermierilor. sunt asigurate cu ajutorul fungicidelor cu Controlul buruienilor dicotiledonate pe- o singurå substan¡å activå precum Mirene sau anuale prezente la desprimå- rage 45 EC, Leander 750 EC sau readyvårare poate fi asigurat printr-o singurå mixului cu trei substante active prezente în Kantik 450 EC - produs eficient ¿i în trecere cu ajutorul produselor Adama. combaterea bolilor specifice de primåPrimul tratament aplicat primåvara varå enumerate mai sus. se poate face pânå la apari¡ia primului internod folosind unul dintre produsele Din complexul de boli foliare o atenAmino 600 SL, Tomigan sau Gentis ¡ie deosebitå trebuie acordatå lui Sep450 EC. În cazul amânårii tratamentelor toria tritici, din cauza dezvoltårii rezistendin cauza precipita¡iilor, Adama vine în ¡elor ¿i cre¿terii ineficien¡ei produselor sprijinul fermierilor cu produse flexibile clasice (strobilurine, triazoli ¿i SDHI) în în aplicare precum Concordia 306 SE decursul ultimilor ani. Ca råspuns pentru (BBCH 12-32, aplicare pânå la apari¡ia aceastå provocare ¿i nevoie de inovare, celui de-al doilea internod), Tomigan XL Adama lanseazå, prin intermediul pro102,6 SE sau Trimmer 50 WG, ambele dusului Phoenix, tehnologia MSI Proproduse cu un timp de aplicare prelungit tech - singura solu¡ie cu ac¡iune antifunpânå la apari¡ia frunzei stindard. gicå multi-site pentru cereale. Produsul Pe lângå buruieni, o altå problemå Phoenix inhibå dezvoltarea rezisten¡elor, majorå, cu impact asupra produc¡iei, es- prelungind durata de via¡å a produselor te reprezentatå de apari¡ia ¿i dezvoltarea existente pe pia¡å ¿i optimizeazå eficaagen¡ilor patogeni. Rezerva de spori din citatea produselor partenere. 18

Adama Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

F\r\ credite garantate de stat nu putem iriga ! Adrian Mocanu administreazå 1.250 ha la Drågåne¿ti ¿i Dumbrava, jude¡ul Prahova. Anul trecut l-a încheiat pe zero ¿i, ca så nu se mai întâmple a¿a, s-a apucat så investeascå în iriga¡ii. Deocamdatå va acoperi doar 50 ha, cu un singur pivot. ªi-a fåcut calcul cå, dacå e så irige întreaga suprafa¡å, ar avea nevoie de 2,5 milioane de euro. Bani pe care nu-i are, iar dacå ar fi så-i ia de la bancå, ar vrea så fie måcar acoperit de garan¡ia statului.

ând îl întrebi de probleme, le recitå pe neråsuflate: termenele prea scurte ale contractelor de arendå; întârzierea procesului de cadastrare; insuficien¡a spa¡iilor de depozitare; piedicile în calea investi¡iilor în iriga¡ii. Adrian Mocanu considerå cå cel pu¡in o parte ar fi solu¡ionate cu un dram de bunåvoin¡å din partea autoritå¡ilor. “În¡eleg, ca stat, când ai de dat bani, så fi foarte atent, så analizezi... Dar când nu e vorba de bani, cum e cadastrul sau legea arendei, de ce te pui de-a curmezi¿ul?”. Mocanu considerå cå normele care îi privesc pe fermieri ar trebui scrise de asocia¡iile profesionale, iar MADR doar så le avizeze din punct de vedere juridic. “Nu så se facå legi din birouri, de cåtre oameni care nu fac agriculturå. Sentimentul pe care îl am uneori este cå unii directori din MADR ¿i din AFIR ar fi

du¿manii no¿tri. Cei de la APIA ¿i-au revenit, au în¡eles cå depind de noi, te ajutå, nu te încurcå. În schimb, AFIR bagå be¡e în roate”.

Suprafe¡ele diferå în actele autoritå¡ilor Arenda ar trebui så fie de minim zece ani, considerå Mocanu. “Am arendatori care semneazå doar pe un an de zile, iar în fiecare an cer mai mult. Dacå irig, se vor trezi så-mi cearå dublu, 2.000 de kg”. O treime din suprafa¡a fermei e proprietate ¿i Mocanu ar mai investi în achizi¡ii de teren, dar pia¡a e blocatå din cauza problemelor de cadastru. Când se face cadastrarea unei tarlale mai mari, pe cheltuiala fermierului interesat, se constatå cå suma titlurilor de proprietate e, de pildå, 100 de ha, dar tarlaua are 95 ha. ªi situa¡ia nu se poate închide. Mocanu spune cå are o mul¡ime de acte de proprietate råmase “în suspensie”. A cumpårat, dar nu a reu¿it intabularea. Mecanizatorii trebuie vaccina¡i cu prioritate “Am ¿ase tractori¿ti. Dacå se îmbolnåve¿te unul la debutul campaniei de semånat ce fac? S-a gândit cineva la asta când s-au stabilit prioritå¡ile la vaccinare? Hai cå de produc¡ia mea se lipse¿te ¡ara. Dar dacå se iscå un focar în IMB sau în altå fermå mare? Cum e så nu se semene 30.000 ha? Eu încerc så fiu foarte riguros cu oamenii. I-am aten¡ionat cå dacå se blocheazå activitatea în fermå råmân fårå loc de muncå. ªi au în¡eles, stau în casele lor, nu umblå de nebuni”.

ªi asta nu e tot. “Så zicem cå în titlul de proprietate am un hectar - 10.000 mp. Vine cadastristul, måsoarå, zice cå terenul are doar 9.500 mp. Asta e, renun¡ la 500 mp. Dar må duc la APIA, acolo î¡i spun cå parcela are 9.000 mp. Te duci la ONVPV, dacå ai vie pe el, acolo ai 8.500 mp. Nu se potrive¿te nicio måsuråtoare, niciun act cu altul!”

Proiecte europene cu contribu¡ie nerambursabilå mai micå Deocamdatå, starea câmpului este bunå. Anul trecut ¿i-a luat o sta¡ie meteo care îi monitorizeazå precipita¡iile. Din noiembrie 2020 pânå pe 26 ianuarie anul acesta, au cåzut cam 190 de litri. Practic, s-au recuperat în acest interval cam 100 de litri din ce s-a pierdut în cursul secetei. Sonda de la 40 de cm indicå 90% umiditate. Sunt, a¿adar, premise favorabile pentru produc¡ii bune ale culturilor de toamnå. Anul trecut, raportat la media multianualå, produc¡iile au fost înjumåtå¡ite la grâu, rapi¡å, porumb. La floare a fost ceva mai bine, a fåcut 80%. Mocanu a ie¿it în pagubå la porumb, deoarece a investit mult în tehnologie ¿i a fost nevoit så livreze apoi produc¡ia contractatå forward la 58-60 de bani, fårå a råmâne cu stocuri pentru a beneficia de pre¡urile de dupå recoltå. La grâu a ie¿it mai bine, deoarece, fiind secetå, a aplicat o tehnologie minimalistå, nu a investit în fungicide. Având capacitå¡i de stocare de doar 3.500 de tone, este silit så valorifice, în continuare, o mare parte din produc¡ie prin contracte forward ¿i spot, la recoltå. Deocamdatå, nu a vândut nimic din recolta viitoare. Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Adrian MOCANU, fermier, 1.250 ha la Dr\g\ne[ti [i Dumbrava, jude]ul Prahova

Problema rachetelor antigrindinå “În toatå zona aceasta avem probleme mari cu seceta din cauza rachetelor antigrindinå. Sunt aici de 18 ani. Înainte de måsurile antigrindinå aveam 650 l/mp precipita¡ii anuale, dar de opt ani nu se mai atinge deloc acest nivel. Plouå doar când norii vin dinspre sud. Am ¿i filmåri ¿i simulåri radar. Norii de ploaie se despicå ¿i se duc spre nord. Bateriile antigrindinå nu se folosesc în alte ¡åri, fiindcå tragerile sunt imprecise. Din cauza asta, trebuie folosite prea multe rachete, care practic împrå¿tie cu totul norii. Deci, adio, ploaie! Eu am ¿i 50 ha de vie ¿i a¿ fi interesat de måsurile antigrindinå. Dar, la cât sunt de eficiente, mai bine fårå ele ¿i cu asigurare la grindinå. În 2019 nu mi-am fåcut asigurare, cå, deh, aveam antigrindinå. ªi a cåzut o grindinå în mai de mi-a tocat toatå via, am fåcut 1.000 de kg/ha”. A avut doar o ofertå de la un morar: 75 de bani/kg la grâu. Nici pre¡ul nu e atrågåtor, nici momentul nu i se pare prielnic. “Mi se pare prea riscant, deocamdatå. Så plece grâul în vegeta¡ie, apoi mai vedem”. Ar investi în noi capacitå¡i de stocare, înså pretinde cå nu poate accesa fonduri europene, din cauza politicilor Profitul Agricol 4/2021

care favorizeazå achizi¡iile de utilaje de cåtre micii fermieri.

Impedimentele în calea investi¡iilor în iriga¡ii În preajma fermei lui Mocanu existå mai multe surse de apå, respectiv râurile Prahova, Teleajen, Dâmbu; ar putea iriga toatå suprafa¡a. Înså, deocamdatå, se va opri la cele 50 de hectare, în a¿teptarea unei legi a iriga¡iilor care så solu¡ioneze trei probleme: finan¡area, tarifele exagerate practicate în special de furnizorii de electricitate ¿i birocra¡ia. La un cost al infrastructurii de iriga¡ii de 2.500 de euro/ha, investi¡ia s-ar recupera în patru ani, socote¿te fermierul. Dar cum faci rost de 2,5 milioane de euro? “A¿ lua un credit bancar, dar cu ce a¿ putea garanta eu 2,5 milioane de euro? Unui fermier vecin, cu o fermå comparabilå cu a mea, banca i-a evaluat toate bunurile (construc¡iile noi întinse pe 2.000 mp ¿i utilajele) la 500.000 de euro ¿i a spus cå-i då credit 300.000 de euro, dacå le pune pe toate gaj”. Având o treime din teren în proprietate, Mocanu l-ar gaja, înså costul gajårii i se pare prohibitiv, mai mare ca dobânda bancarå.

“La o valoare de 100.000 de euro, costul gajårii ¿i scosului de sub gaj se ridicå la 4-5.000 de euro. Am fåcut o simulare cu un notar. 100.000 de euro se gireazå cu 50 de hectare. Asta înseamnå 40 de numere cadastrale. Fiecare trebuie înscris contra cost ¿i pentru fiecare e nevoie de act notarial. Iar la aceste costuri se adaugå asigurårile, adicå 2-3% din valoarea creditului, pe lângå dobânzile bancare”. Prin urmare, solu¡ia ar fi, ca ¿i în cazul facilitå¡ilor de depozitare, garan¡iile de stat. Accesând un credit care så-i acopere 80% din costul investi¡iei, beneficiind de 20% fonduri europene nerambursabile care så-i acopere cheltuielile de proiectare, bancare, administrative, proiectul ar deveni financiar fezabil. “Un fermier vecin a plåtit 200.000 de lei pentru montarea unui transformator la o distan¡å de 600 de metri de re¡eaua principalå, necesitând plantarea a ¿ase stâlpi. Toatå instala¡ia råmâne proprietatea furnizorului de electricitate, nu a fermierului care o plåte¿te. A¿adar, la re¡eaua respectivå, plåtitå de un fermier, se pot lega ulterior al¡i fermieri sau al¡i utilizatori, ¿i furnizorul încaseazå alte taxe de conectare”.

Robert VERESS 21

CULTURI VEGETALE

Noi perspective pentru

Cooperativa Dobrogea Sud La ultima adunare generalå, ce a avut loc la finalul anului trecut, a fost votat un nou consiliu de administra¡ie format din Råzvan Gaidargi (pre¿edinte), Elena Vlad (vicepre¿edinte) ¿i Curtali Sezai (vicepre¿edinte).

legerea lui Råzvan Gaidargi în func¡ia de pre¿edinte al Cooperativei Dobrogea Sud a fost o surprizå. Gaidargi are 32 de ani ¿i a preluat ferma de la tatål såu acum patru ani, împins de starea de sånåtate a acestuia. Fondatorul fermei a mai avut rågaz doi ani pentru predarea ¿tafetei. Ferma lui Råzvan Gaidargi are 380 de hectare, de care se ocupå împreunå cu 4 angaja¡i. ¥n cooperativå, sunt din 2011. În total, împreunå cu terenurile familiei, suprafa¡a administratå de Råzvan Gaidargi ajunge la 580 ha. Noul pre¿edinte a terminat Facultatea de inginerie mecanicå în domeniul auto, la Constan¡a, un Master la Politehnica Bucure¿ti ¿i apoi USAMV Bucure¿ti. De când s-a implicat în condu-

Ionu] Lungoci, director executiv Cooperativa Dobrogea Sud

R\zvan Gaidargi pre[edinte Cooperativa Dobrogea Sud

cerea fermei a fost interesat ¿i de activitatea cooperativei. La ultimele alegeri nu era în cursa pentru consiliul de administratie. A fost propus de colegi în timpul adunårii generale, fåcându-se remarcat datoritå vârstei ¿i dorin¡ei de implicare în activitatea organiza¡iei.

Acum, Råzvan Gaidargi vrea så dezvolte activitatea cooperativei. Are douå obiective majore. Primul este ca organiza¡ia så se auto-sus¡inå, så nu mai aibå fermierii nici o contribu¡ie financiarå, nici måcar indirectå, la asigurarea fondurilor necesare func¡ionårii. Crede cå aceasta s-ar putea realiza prin producerea de såmân¡å ¿i printr-o activitate de distribu¡ie a inputurilor nu numai cåtre membrii cooperatori, ci ¿i cåtre al¡i fermieri. Al doilea obiectiv, pe termen mai lung, este ca organiza¡ia så genereze profit care så fie distribuit membrilor. Douå sunt scenariile luate în calcul în acest moment: o fabricå de ulei sau de procesare mazåre. Seceta de anul trecut a afectat înså activitatea membrilor ¿i a cooperativei. El crede cå acum doi ani un asemenea plan de investi¡ii ar fi primit mult mai u¿or votul membrilor. Urmeazå ca adunarea generalå, ce va avea loc probabil în martie, så ia decizia privind direc¡ia de investi¡ie. Prima op¡iune o reprezintå fondurile europene. Ar vrea så facå investi¡ia cu fonduri europene. Altfel, va trebui så apeleze la creditare.

Adrian MIHAI

500.000 euro de la Europa doar pentru salarii Cooperativa Dobrogea Sud a ob¡inut o finan¡are europeanå de 500.000 euro, pe cinci ani, pentru înfiin¡area grupurilor de producåtori, pentru plata salariilor ¿i onorariilor. Ionu¡ Lungoci, director executiv al cooperativei, spune cå este singurul astfel de proiect. “Dacå nu-¡i ba¡i capul så le scrii a¿a cum trebuie, ele nu vor avea succes”, explicå directorul. Remarcå faptul cå adesea incapacitatea de a scrie corect proiectele este acoperitå cu scuza “nu se vrea”. Ideea proiectul i-a apar¡inut directorului, dar succesul este datorat perseveren¡ei colegei sale Caroline Mirea, asistent comercial. Datoritå cifrei de afaceri, cooperativa a reu¿it så ob¡inå valoarea maximå a finan¡årii. Aparatul executiv numårå cinci angaja¡i ¿i trei colaboratori. La finalul lunii decembrie au intrat banii în cont, astfel încât cooperativa a reu¿it så nu iaså în pierdere în cel mai dificil an al existen¡ei sale. Proiectul obligå membrii cooperatori så vândå produc¡ia prin organiza¡ie într-un procent ce cre¿te de la 50% în primul an ¿i pânå la 75% în ultimul an. Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Evolus, fungicid sistemic pentru combaterea bolilor foliare la grâu Ana Maria PASCARIU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

¥n momentul în care sunt condi¡ii de infestare cu fåinare ¿i agentul patogen se instaleazå, pagubele înregistrate pot atinge 25-30% ¿i uneori pot ajunge så acopere întreg aparatul foliar. Atacul instalat în toamnå afecteazå plantele de grâu prin scåderea rezisten¡ei lor la ger. La atacul timpuriu, boala conduce la pierderea frunzelor, iar înfrå¡irea ¿i dezvoltarea rådåcinilor sunt afectate. Atacul întârziat împiedicå procesul de asimila¡ie al plantelor, astfel încât numårul boabelor pe spic ¿i MMBul se reduc. Pentru siguran¡a produc¡iei ¿i o protec¡ie îndelungatå a culturilor de cereale, Corteva vå recomandå produsul Evolus, un fungicid inovator ce con¡ine trei substan¡e active (proquinazid, tebuconazol ¿i procloraz). Proquinazid - o moleculå chimicå din grupa quinazolinelor, cu efect preventiv ¿i curativ. Ac¡iune de lungå duratå ¿i rezidualå specificå împotriva fåinårii prin inhibarea germinårii sporilor ¿i formårii

apresorilor, stimulând mecanismele proprii de apårare ale plantei. Ac¡iunea în stare de vapori creeazå o zonå de protec¡ie în jurul plantei (halou), ajungând ¿i în zonele limitrofe netratate. Nu induce rezisten¡a încruci¿atå cu fungicidele pe bazå de triazoli, morfoline sau strobilurine. Tebuconazol - substan¡å activå din grupa triazolilor, are efect preventiv, curativ ¿i eradicant asupra unui spectru larg de patogeni. Ac¡ioneazå sistemic, fiind absorbit rapid de plantå, se translocå acropetal ¿i blocheazå råspândirea patogenilor în plantå. Prin ac¡iunea specificå inhibå dezvoltarea unui spectru larg de patogeni ¿i în mod deosebit Fusarium spp.

Evolus garanteazå o eficacitate foarte bunå împotriva bolilor din culturile de grâu (în special asupra fåinårii, chiar ¿i în faza latentå a acesteia), fapt ce asigurå o protec¡ie deosebitå încå de la început.

Procloraz - ac¡ioneazå sistemic, fiind absorbit rapid ¿i translocat acropetal prin xilem în toate pår¡ile verzi ale plantei, are ac¡iune preventivå ¿i eradicantå. Substan¡a activå inhibå biosinteza.

Avantajele produsului Evolus l Cel mai performant fungicid sistemic pentru primul tratament - T1. l Proquinazid - molecula nr. 1 în combaterea fåinårii la grâu. l Ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicantå. l Protec¡ie de lungå duratå, 6-8 såptåmâni. l

Protejeazå frunzele netratate ¿i nou formate datoritå ac¡iunii sistemice ¿i în stare de vapori. l Combatere excelentå a fåinårii. l Sinergismul substan¡ei active asigurå combaterea eficientå ¿i a fuzariozei. l Flexibil în aplicare, poate fi folosit pe toatå perioada de vegeta¡ie. 24

Produsul Evolus se poate aplica într-un singur tratament pe sezon, în func¡ie de presiunea de infec¡ie, preferabil preventiv sau la apari¡ia primelor simptome. La grâu se va aplica de la începutul atacului bolilor ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului. Produsul se poate aplica ¿i ca al treilea tratament în tehnologia de combatere a patogenului Fusarium. Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Lidea

un brand n\scut din fuziunea Euralis [i Caussade

în Rusia, ambi¡ia Lidea este de a deveni Începând cu 1 septembrie cele douå companii franceze s-au unit alegerea preferatå a fermierilor. sub umbrela noului brand Lidea, Valorile Lidea consolidându-¿i astfel prezen¡a Colaborare - contribuie la dezpe pia¡å, din Fran¡a pânå în Rusia.

voltarea “inteligen¡ei colective”. Munca în echipå, ajutorul reciproc, nevoia de a gåsi solu¡ii împreunå sunt doar câteva elemente care duc la îndeplinirea sarfel ca ¿i în geneticå, fuziunea dintre cele douå com- cinilor zilnice ¿i a provocårilor din medipanii a adus împreunå gân- ului social ¿i economic. Excelen¡å opera¡ionalå - este un direa, cuno¿tin¡ele ¿i tehnologiile, pentru pilon extrem de important al culturii a putea ob¡ine performan¡e mai mari, mai rapide, fa¡å de situa¡ia în care fiecare Lidea, îl practicåm zilnic în fiecare dintre filialele noastre, în unitå¡ile de produc¡ie companie ar fi ac¡ionat independent. Ca urmare a complementaritå¡ii ce- ¿i în centrele de cercetare. Aceastå valor douå companii - portofoliu multi-spe- loare are ca scop satisfacerea nevoilor cie, re¡eaua de producåtori de semin¡e clien¡ilor no¿tri prin îndeplinirea cerinsi facilitå¡ile industriale - Lidea are ¡elor privind calitatea produselor ¿i a oportunitatea de a ajunge rapid pe o serviciilor oferite. Creativitate - Lidea oferå solu¡ii inopozi¡ie de lider. Misiunea Lidea este de a crea ¿i vatoare pentru a råspunde provocårilor oferi, pentru întreg ecosistemul de agri- cu care se confruntå fermierii. Prin fuzibusiness, semin¡e multi-specie (po- unea companiilor Euralis Semences ¿i rumb, floarea-soarelui, sorg, soia, rapi- Caussade Semences Group, Lidea va¡å, cereale påioase, leguminoase, fura- lorificå expertiza ¿i experien¡a dobânje, covoare vegetale) ¿i solu¡ii persona- dite în cei peste 80 ani de cåtre cele lizate ¿i durabile, cu valoare adåugatå douå companii. Proximitate - Lidea este aproape de pe tot parcursul anului. Cu o echipå numeroaså, de peste angaja¡ii, clien¡ii ¿i partenerii såi. Rå2.000 de angaja¡i, o acoperire geo- dåcinile istorice ale celor douå entitå¡i graficå extinså ¿i o capacitate mare de care formeazå acum Lidea garanteazå produc¡ie în cele 8 unitå¡i din Fran¡a, cå avem cuno¿tintele, empatia ¿i dispoSpania, Ucraina, România ¿i în curând nibilitatea de a ac¡iona pentru a înde-

Cu o cifrå de afaceri de 350 milioane euro, Lidea se aflå în top 10 companii producåtoare de material semincer la nivel mondial ¿i ocupå locul ¿ase în Europa. Lidea investe¿te anual 30 milioane euro în cercetare ¿i dezvoltare, iar programele de cercetare sunt sus¡inute de parteneriate puternice, cu jucåtori importan¡i din sectorul agricol. Pentru a satisface nevoile ¿i a¿teptårile clien¡ilor no¿tri, în cele 17 sta¡ii de cercetare din Europa sunt testa¡i riguros, pe parcursul mai multor ani, mii de hibrizi ¿i soiuri, înså doar câteva zeci ajung în portofoliul comercial.

plini a¿teptårile ¿i nevoile ecosistemul în care activåm. Lidea în¡elege nevoile fermierilor, atât la nivelul fiecårei culturi, cât ¿i din punct de vedere geografic ¿i al schimbårilor climatice. Sectorul agricol are o dinamicå aparte ¿i au loc schimbåri frecvente, sunt lansa¡i hibrizi noi, tehnologii inovatoare, apar noi jucåtori pe pia¡å. Suntem pregåti¡i så aducem în fa¡a clien¡ilor no¿tri întreaga expertizå ¿i experien¡å dobândite, pentru a råspunde cerin¡elor acestora.

Lidea Romania

Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Mas Seeds> începe un sezon Compania Mas Seeds î¿i va dubla vânzårile de semin¡e de porumb, în acest sezon, fa¡å de nivelul de acum doi ani. Estimarea este fåcutå de Patrick Lafon, director general pentru România, Bulgaria ¿i Moldova. Performan¡a este explicatå, pe de o parte, prin construirea în timp a brandului, dar ¿i printr-o conjuncturå a pie¡ei, pe care echipa localå a ¿tiut så o foloseascå.

afon considerå cå, pe pia¡a semin¡elor de porumb, anul acesta este unul al lan¡ului de aprovizionare. “Vor avea succes producåtorii care au reu¿it så-¿i organizeze cel mai bine disponibilitå¡ile”, spune managerul. El î¿i aduce aminte cå în 2011 primul contract cu distribuitorii a fost semnat pe 2 februarie. În ultimii ani contractele s-au semnat din septembrie-octombrie, iar 50% din cantitate se vinde pânå la finalul anului. Niciodatå nu s-a mai întâlnit cu asemenea situa¡ie pozitivå ca în acest sezon, care se prelunge¿te ¿i în ianuarie, chiar ¿i fårå tradi¡ionalele simpozioane de salå. Mas Seeds produce 250 de hibrizi Extinderea activitå¡ii comerciale ¿i de cercetare

Organiza¡ia localå este în plinå expansiune. Departamentul comercial a ajuns la 15 persoane, dupå ce trei s-au alåturat anul trecut echipei. Încå trei-patru colegi vor mai veni pânå la mijlocul anului viitor. Repatriem o parte din activitatea de cercetare din afara U.E în România din cauza birocra¡iei vamale. Echipa de cercetare are 16 persoane. Sunt realizate peste 50.000 de microparcele în zece loca¡ii pentru porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i lucernå. 28

de porumb ¿i de¡ine o cotå de 10% din produc¡ia europeanå de semin¡e de hibrizi. Anul acesta va fi unul record pentru produc¡ia de såmân¡å. “Din augustseptembrie lucråm foarte mult så avem oferta corespunzåtoare din hibrizi consacra¡i”, spune Lafon. Catalogul de produse nu a fost editat foarte devreme tocmai pentru a con¡ine varietå¡ile optime disponibile. “Reu¿im så avem o solu¡ie pentru fiecare segment: timpuriu, semitimpuriu, semitardiv, tardiv, irigat, sticlos/semisticlos/dentat/boabe/siloz”, spune Lafon. Nu doar existen¡a semin¡elor la producåtor este importantå, ci ¿i livrarea lor la fermieri, în timp util. Nici cu discount-uri nu se mai poate vinde såmân¡a dacå sose¿te la început de aprilie. De la sfâr¿itul lui decembrie, compania livreazå în jur de 10-15% din volumul total vândut, såptåmânal. Se aflå deja în ¡arå 70-75% din tot ce a comandat, ceea ce înseamnå 90% din cantitatea estimatå spre vânzare. Managerul estimeazå cå un val de comenzi va veni în cazul în care marfa va întârzia så soseascå în ferme. Sunt ¿i distribuitori care nu au loc în depozit. A¿teaptå så vândå îngrå¿åmintele pentru a aduce semin¡ele, pentru a optimiza costurile. Este posibil så aparå cazuri în care fermierii så fie nemultumi¡i pentru cå nu pot lua marfa, îngrijora¡i fiind de informa¡iile privind disponibilitatea scåzutå. Deocamdatå nu s-a luat o decizie privind livrarea directå cåtre fermier.

Situa¡ia încasårilor În ciuda secetei, situa¡ia încasårilor este mai bunå decât anul trecut în aceea¿i perioadå. Una dintre explica¡ii constå în faptul cå firma nu a avut vânzåri mari în zona afectatå, dar ¿i cå a crescut echipa comercialå. În fiecare an, Mas Seeds este obligat så deschidå treipatru ac¡iuni în justi¡ie împotriva debitorilor. O decizie dificilå este ¿i cea de a nu continua livrårile cåtre datornici.

Promovare Managerul considerå cå întâlnirile în câmp vor deveni mai interesante. “Vom munci mai mult la calitatea evenimentelor decât la numårul lor”, spune managerul. O parte din loturile pentru Agroforum au fost semånate. A fost semånatå lucernå în miri¿te, la o dozå scåzutå. În primåvarå se va semåna acolo porumb ¿i floarea-soarelui, fårå så lucreze terenul. “Nu este un miracol, dar ar putea så fie o unealtå suplimentarå în contextul schimbårilor climatice”, explicå managerul. La evenimentul de anul acesta ar trebui så participe ¿i un fermier francez, cercetåtor, cu experien¡å bogatå în sistemul no tillage.

Dezvoltarea serviciilor Aplica¡ia Agrotempo a fost îmbunåtå¡itå. În pachetul Agroplus se men¡in elementele de bazå: analiza solului, germina¡ia garantatå de peste 96%, managementul parcelelor în care se introduce data de semånat, plan de ciclu vegetal. Vor fi introduse vizite agronomice în care se vor face observa¡ii, fotografii ¿i rapoarte. “Creåm multe informa¡ii despre parcela respectivå cu scopul de a Produc¡ia europeanå de såmân¡å În Europa, s-a produs såmân¡å de porumb în procent de 84% fa¡å de cea ¡intitå, potrivit Uniunii Franceze a Producåtorilor de Såmân¡å. România a fost cea mai afectatå, cu 64%, din cauza secetei. Semin¡e existå, dar potrivirea cu cererile fermierilor este dificilå. În general, companiile î¿i propun så producå aproape dublu fa¡å de cât sperå så vândå. Dacå Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

excep]ional în¡elege unde se câ¿tigå sau unde se pierde produc¡ie. În acest fel se pot face ¿i recomandåri mai bune, fapt ce va duce la satisfac¡ia fermierul”, explicå Lafon. Compania dezvoltå programul AGROPLUS, de care beneficiazå în prezent 150 de fermieri.

Diversificarea speciilor Mas Seeds va introduce o gamå de sorg, probabil cinci hibrizi (boabe, siloz ¿i mixt ¿i probabil un concept nou). O altå noutate este o gamå de cereale imature pentru furaje, cu douå-patru produse adaptate condi¡iilor noastre. Au fost identificate ¿i anul acesta se vor testa pentru a vedea randamentele ¿i satisfac¡ia. “Trebuie gåsitå alternativå la porumb siloz”, explicå Lafon. Compania a adus ¿i rapi¡å furajerå, care se recolteazå înainte de înflorit, pentru a fi însilozatå. Apoi se poate semåna porumb siloz.

Adrian Mihai ¡inta de vânzåri este de 100 unitå¡i, se livreazå 120-125 cåtre distribu¡ie, ajung în ¡arå 140, iar firma mamå produce 180-200. Anul trecut producåtorii de såmân¡å au sus¡inut nevoile fermierilor în demersul lor de a înlocui culturile de toamnå. Planul de produc¡ie pe anul trecut nu a prevåzut epuizarea stocurilor. Un plan de produc¡ie subestimat cumulat cu un rezultat sub a¿teptåri a dus la un disponibil la porumb foarte redus. Profitul Agricol 4/2021

Arnaud Charmetant, bursier

Arnaud Charmetant, administratorul Alisa Farming, care de¡ine în Cålåra¿i ferma Agricom Borcea (13.700 de ha, ¿i 14 milioane de euro cifrå de afaceri anualå), a câ¿tigat bursa SIMA Nuffield 2021-2022. De ce ar cåuta så devinå bursier un fermier bine ancorat financiar? Din orgoliu profesional. Funda¡ia Nuffield din Marea Britanie selecteazå fermierii care cautå ¿i dezvoltå cele mai bune idei ¿i tehnici agricole din întreaga lume. De fapt, pe lângå suma de bani, bursa reprezintå o confirmare profesionalå de top. “Voi avea prilejul de a aprofunda tematica cu care am candidat, aceasta fiind semånatul direct în miri¿te, cu covor vegetal, folosind animale pentru valorificarea acestuia”, spune Charmetant. ªi tot el recunoa¿te cå nu cei 10.000 de euro, valoarea bursei, l-au determinat så candideze, cât oportunitå¡ile pe care i le deschide în fa¡å. “Nuffield este prezentå preponderent în ¡åri anglosaxone. Intrând în aceastå re¡ea, am prilejul de a veni în contact cu mul¡i fermieri ¿i firme din agribusiness. M-a atras ideea cå pot alege ca destina¡ii ¡åri în care aceste practici sunt avansate, cå pot întâlni persoane avizate, care må pot îndruma, sfåtui. Voi putea înmagazina, astfel, mai multe cuno¿tin¡e. Må voi orienta cåtre ¡årile ¿i zonele cu clima oarecum asemånåtoare cu cea din România, precum America Centralå, centrul SUA, Canada, Australia... Australia må atrage pentru cå fermierii de acolo sunt campioni la conservarea apei în sol”. Nu fårå umor, aminte¿te cå va economisi banii de cazare, locuind în fermele pe care le va vizita. Dar ¿tie limpede cå, atunci când bugetul de explorat ferme se va epuiza, î¿i va finan¡a singur diferen¡a.

Francezul este familiarizat cu bursele Nuffield de mai mult timp. “Un prieten al tatålui meu a avut aceastå burså, am un prieten de vârsta mea care a aplicat ¿i el pentru bursa Nuffield. Cunosc membri Nuffield din Marea Britanie. Am aplicat la sugestia unui fost ¿ef de-al meu. M-am gândit de mai mult timp så fac acest pas, dar, cum må apropiam de împlinirea a 40 de ani ¿i aceasta este limita de vârstå a candida¡ilor, am decis acum doi ani så fac pasul. Ini¡ial, am aplicat pentru bursele interna¡ionale Nuffield, care sunt mai generoase ¿i presupun opt såptåmâni de cålåtorii în destina¡ii predefinite, fårå pauzå. Am fost selectat, dar nu s-au gåsit sponsorizåri suficiente pentru a sus¡ine aceste burse. Anul acesta am fost selectat de Nuffield Fran¡a. Sponsorii, Asocia¡ia producåtorilor de utilaje agricole din Fran¡a (Comexposium), nu au gåsit în Fran¡a un candidat cu un profil mai tehnic, care så corespundå a¿teptårilor, ¿i atunci m-au selectat pe mine”. Acum, Charmetant î¿i anun¡å inten¡ia mea este de a face o filialå a Nuffield în România, cu scopul de a le oferi aceea¿i oportunitate de care beneficiazå mai multor tineri activi în agricultura româneascå.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE Vasile Iosif, director general FMC România:

Vânz\rile FMC au crescut cu 15% Anul 2020 a fost unul cu o cre¿tere de cca 15% a vânzårilor FMC pe pia¡a româneascå. De asemenea, a fost un an în care compania ¿i-a consolidat pozi¡ia prin lansarea de noi produse fitosanitare, precum ¿i de noi fertilizan¡i foliari.

nul 2020 ne-a aråtat cå produc¡ia agricolå autohtonå poate fi volatilå de la an la an ¿i este foarte dependentå de un sistem de iriga¡ii limitat, care nu este încå pe deplin func¡ional. Dar, spune Vasile Iosif, directorul general FMC România, ¿i în condi¡ii dificile de climå, fermierii care investesc în produse eficiente de protec¡ia plantelor, în semin¡e de calitate, ob¡in rezultate ¿i reu¿esc så închidå anul pe profit. “Aplicarea de tehnologii performante în domeniul protec]iei plantelor face ca succesul s\ fie vizibil nu numai prin ob]inerea de produc]ii mai mari, dar mai ales mai calitative, produse care se pot comercializa la pre]uri mari”, crede Vasile Iosif. Totodatå, a¿a cum orice medicament folosit necorespunzåtor este nociv organismului, la fel ¿i pesticidele folosite într-un mod eronat nu î¿i ating scopul scontat. “Pentru noi, cel mai mul¡umitor lucru este acela cå fermierii români î¿i permit în fiecare an så investeascå mai mult pentru a fi mai eficien¡i ¿i, în final, så ob¡inå produc¡ii mai competitive, pentru cå, în prezent ei sunt în concuren¡å nu numai în interiorul ¡årii, dar ¿i cu fermierii din marea familie a Uniunii Europene”, spune directorul FMC. Acum, la începutul campaniei agricole, culturile de cereale påioase ¿i

rapi¡å sunt într-un stadiu de vegeta¡ie foarte bun, mult mai bun decât în anul precedent. Departajarea o va face gradul de protec¡ie a culturilor, care anul acesta va fi extrem de importantå. Iosif considerå cå fiecare ar fi bine så fie atent la statusul vegeta¡iei culturilor ¿i så aplice produsele de protec¡ie a plantelor în momentul optim, “pentru cå dacå vorbim de fungicide, se ¿tie cå este mult mai bine så previi, decât så comba¡i”. Referitor la dåunåtori, ca de fiecare datå depind foarte mult de condi¡iile climatice. Dacå va fi umiditate în exces, ne putem a¿tepta la un atac mai puternic de boli. Aici FMC este prezent cu multe fungicide pentru toate culturile de cereale påioase ¿i rapi¡å (Impact, Riza, Azaka). ¥n condi¡iile în care vor fi temperaturi foarte ridicate, insectele vor fi cele care vor produce mari pagube, dar ¿i aici compania are în portofoliu insecticide de ultima genera¡ie. “Având în vedere cå vegeta¡ia grâului va fi destul de explozivå la începutul acestei primåveri, îi rog pe fermieri så se gândeascå cu foarte multå aten¡ie la erbicidele aplicate, spune Vasile Iosif. Ideal este så aplice produse care nu au restric¡ii vizavi de perioada de vegeta¡ie a culturii de grâu. Cele mai folosite, erbicidele sulfonilureice, pentru care vârful de lance din portofoliul FMC

În anul 2021 FMC va lansa douå noi produse de uz fitosanitar, care vor ajuta fermierii så ob¡inå produc¡ii mai mari ¿i de calitate. Primul va fi erbicidul complex Safari DuoActive, pentru buruienile din cultura sfeclei de zahår, care va fi anun¡at în aceastå primåvarå. Al doilea este un insecticid, Exirel, care se adreseazå pomicultorilor ¿i va u¿ura combaterea insectelor periculoase. Despre fiecare vom scrie la momentul potrivit.

îl reprezintå Omnera, Granstar Super, Foxtrot, Tripali, Laren Pro. “De asemenea, FMC de¡ine cel mai performant portofoliu de insecticide, produse care asigurå un control excelent al dåunåtorilor, atât în culturile de câmp, dar ¿i în horticulturå. Produsele FMC Coragen, Benevia ¿i Verimark fac parte dintr-o nouå genera¡ie de insecticide, produse selective ¿i protective pentru entomofauna utilå ¿i sigure pentru utilizatori ¿i consumatori”, încheie Vasile Iosif.

Robert VERESS

Vasile Iosif, director general FMC România Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Arvalin - F\r\ [oareci în lucern\! Microtus arvalis, mic ¿i pågubos

ªoarecele de câmp (Microtus arvalis) este una dintre speciile cele mai dåunåtoare din ¡ara noastrå, fiind întâlnit în zonele cu terenuri înierbate, dar ¿i în culturi.

hråne¿te în principal cu semin¡e (20g/zi) ¿i plante verzi; s-a calculat cå un ¿oarece adult consumå în cele 18-19 luni de via¡å aproximativ 7 kg de boabe ¿i 11 kg de plante verzi, pe lângå ce risipe¿te ¿i murdåre¿te. Printre acestea se numårå ¿i plantele de lucernå, ¿oarecele de câmp producând pagube însemnate fermierilor.

Zonele predilecte ale ¿oarecelui de câmp Preferå regiunile cu climå uscatå ¿i cu ierni blânde, aceste condi¡ii fiind oferite de habitatul destinat culturilor agricole. În anii cu toamne secetoase, ei pot så-¿i facå provizii însemnate ¿i så-¿i asigure, astfel, o cantitate îndestulåtoare de hranå. O iarnå blândå, urmatå de o primåvarå uscatå, este tot ce trebuie pentru ca ¿oarecii så devinå un real pericol pentru agricultori. ªoarecii de câmp tråiesc în familii numeroase, creeazå o re¡ea foarte încurcatå de galerii, situate la aproximativ 30 de cm adâncime, galerii care comunicå cu exteriorul prin numeroase deschideri. Între acestea se pot observa cu u¿urin¡å cåråri înguste ¿i båtåtorite, fiindcå ¿oarecii merg întotdeauna, ¿i to¡i, pe aceea¿i urmå. Numai în perioada recoltårii cerealelor ¿i a altor produse, când nu au timp så-¿i care boabele în galerie, adunå la un loc boabele ¿i spice întregi, le fac gråmadå ¿i le acoperå cu påmânt, formând a¿a-numitele “misuni”. 32

Avantajele produsului:

Lucerna - ce e bun l Arvalin are eficacitate doveditå în place ¿i ¿oarecelui de câmp controlul ¿oarecilor de câmp. Microtus arvalis preferå terenurile tari (diguri, pârloage etc.), iar lucerniel Produsul se folose¿te ca atare, rele devin ¡inta preferatå a acestora. nu trebuie preparat. Aici, pasc tulpinile plantelor de lucernå, l Arvalin nu laså reziduuri în plantå månâncå semin¡ele de buruieni care ¿i nu produce rezisten¡å. ajung la maturitate, dar ¿i rådåcinile lul Nu este periculos pentru plante ¿i cernei, producând goluri mari în culturå. nu prezintå risc de otråvire secundarå. În general, când se ajunge la un numår de 10 colonii/ ha, se recurge la combaterea chimicå. Mod de aplicare Se vor introduce 5-6 boabe de grâu Arvalin: Nu admitem ¿oareci tratat în galeriile principale, acestea fiîn culturi! ind u¿or de remarcat deoarece sunt Momelile pe bazå de fosfurå de zinc cele mai båtåtorite ¿i au resturi de fruns-au dovedit a fi, de-a lungul timpului, ze, spice, boabe cårate de ace¿tia în cea mai eficientå metodå chimicå de cåmarå, dupå care intrarea în galerie se combatere a acestor dåunåtori. Acestea acoperå. se introduc în galerii cu multå grijå, iar Pentru ca måsurile de distrugere a cei care lucreazå în domeniu au obliga- ¿oarecilor så aibå rezultatele dorite, tretivitatea legalå så poarte echipamente buie ca lupta så fie duså de cåtre to¡i ferde protec¡ie (månu¿i, costume, aplica- mierii dintr-o zonå, în acela¿i timp. toare etc.). Datoritå formulårii de ultimå geneRobert MIHAI ra¡ie, integrând coformulan¡i ce asigurå o bunå aderen¡å pe produs, substan¡a activå nu este spulberatå în timpul maPentru mai multe informa¡ii, nevrårii ¿i aplicårii ¿i nu ajunge în locuri vå invitåm så contacta¡i nedorite. De aceea, Arvalin este un proReprezentan¡ii de Vânzåri dus eficient, dar, în acela¿i timp, sigur. Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 4/2021

Xilon - Protec]ie antifungic\ cu beneficii pentru sol [i plante Xilon este un fungicid biologic pe bazå de spori ai ciupercii Trichoderma asperellum, tulpina T34, destinat controlului eficient al bolilor cu transmitere prin sol. Se aplicå la floarea-soarelui, porumb ¿i soia, iar aståzi vom face referire la beneficiile pe care produsul îl are pentru cultura de floarea-soarelui. Acest fungicid nou este produs ¿i distribuit de Kwizda Agro. Sclerotinia sclerotiorum - daune majore provocate de ciuperci Tulpina T34, incluså în Xilon, s-a dovedit deosebit de eficientå în controlul ciupercilor dåunåtoare din sol. Una dintre speciile cel mai bine combåtute, cu deosebitå importan¡å pentru fermierii români, este Sclerotinia sclerotiorum, care provoacå putregaiul alb.

care au loc cele mai frecvente atacuri, care se manifestå la baza plantei. Hifele ciupercilor atacå vasele plantei, ceea ce duce la ofilirea ¿i frângerea tulpinei plantei.

Reamintim simptomele infestårii cu Sclerotinia: Sclerotinia atacå în special tulpina ¿i calatidiul plantelor la floarea-soarelui: tulpinile se brunificå ¿i se acoperå cu un strat pâslos. În timp, plantele se pot chiar pråbu¿i. Pe partea inferioarå a calatidiului apar pete maronii, iar pe partea superioarå, purtåtoare de semin¡e, apare un miceliu alb, în care se vor dezvolta sclero¡i.

Manifestarea bolii Ciuperca se transmite prin sclero¡ii acumula¡i în sol sau amesteca¡i cu semin¡e ¿i care rezistå în sol 6-8 ani. În primul moment de atac, sunt afectate plantele tinere, unde apar pete galbenbrune ce pot înconjura tulpina ¿i în acest caz tânåra plåntu¡å putreze¿te, cade ¿i piere. Al doilea moment important de atac: atunci când plantele au ajuns la 90-100 cm înål¡ime ¿i încep så emitå inflorescen¡e. Acesta este momentul în 34

Profitul Agricol 4/2021

Modul de ac¡iune al fungicidului biologic Xilon Rådåcinile plantelor sunt complet colonizate de Trichoderma asperellum într-o perioadå de timp foarte scurtå de la aplicarea produsului. Coloniile se numesc micorize, iar de acum ciuperca ¿i planta tråiesc în simbiozå. Prin prezen¡a micorizelor, rådåcinile plantelor sunt protejate de atacurile agen¡ilor patogeni din sol. De asemenea, micorizele måresc capacitatea de absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, ceea ce duce la o dezvoltare mai rapidå a plantulelor. În cele din urmå, aceastå sus¡inere timpurie se va concretiza printr-o produc¡ie mai mare ¿i de o calitate mai bunå. Protec¡ia plantelor exercitatå de Xilon se realizeazå prin 4 mecanisme:

 Sinteza de enzime care degra-

Trichoderma asperellum are efect de vacdeazå pere¡ii celulari ai patogenilor. cin: contactul cu acest microorganism deAceste substan¡e au capacitatea de a terminå planta så secrete anumite subinterac¡iona cu lipidele ¿i cu apa, stan¡e de protec¡ie, care o pregåtesc creând bre¿e în membranele celulare, pentru atacurile agen¡ilor patogeni. ceea ce perturbå metabolismul celular ¿i determinå moartea celulelor.  Hiperparazitismul. Atunci când Beneficiile Xilon pentru cultura Trichoderma asperellum intrå în contact de floarea-soarelui cu Sclerotinia, începe så producå hife Beneficiile aplicårii Xilon se manilaterale. Cu ajutorul acestora, înconjoarå festå încå de la înfiin¡area culturii. hifele inamice ¿i eliminå patogenul. Startul în condi¡ii de stres redus va  Barierå fizicå împotriva pato- ajuta cultura så fie mai sånåtoaså ¿i mai genilor. Dincolo de protec¡ia prin mi- productivå. Utilizarea fungicidului biojloace chimice (sinteza de enzime), logic Xilon asigurå o råsårire mai puT34 ajutå plantele så ¡inå la distan¡å ternicå ¿i mai uniformå, iar plantulele agen¡ii patogeni. sunt mai bine înrådåcinate, cu o  Rezisten¡å sistemicå. Tricho- maså a rådåcinilor mai ridicatå. derma asperellum ajutå planta så-¿i preActivitatea fotosintenticå este mai gåteascå mai bine apårarea contra bolilor. intenså, iar absorb¡ia de apå ¿i de nutrien¡i este mai puternicå. T34 este capabilå så exploreze volume mari de sol. Ciuperca produce acizi care intrå în reac¡ie cu nutrien¡ii: astfel, legåturile chimice ini¡iale se rup, iar substan¡ele rezultate sunt nutrien¡i u¿or de absorbit ¿i utilizat de cåtre plante. De asemenea, ¿tim cå la începutul dezvoltårii, plantele nu au capacitatea de a absorbi fosforul din sol. Trichoderma asperellum ac¡ioneazå benefic, spre mobilizarea acestuia ¿i prin transformarea sa în compu¿i u¿or de absorbit. De asemenea, Xilon duce la scåderea pH-ului solului, ceea ce determinå o absorb¡ie superioarå a fosforului, precum ¿i a fierului.

Robert MIHAI Profitul Agricol 4/2021

CULTURI VEGETALE

Preven]ia [i tratamentul deficien]elor nutritive la cereale Culturile de cereale sunt expuse atât caren¡elor fårå simptome (latente), care influen¡eazå productivitatea, cât ¿i celor cu manifeståri evidente. De aceea, atât pentru corectarea deficien¡elor, cât ¿i pentru prevenirea lor este necesar så interveni¡i, iar recomandarea noastrå este fertilizantul foliar Wuxal Microplant.

cest produs ajutå dezvoltarea culturilor prin concentra¡ia ridicatå de micronutrien¡i (bor, mangan, cupru, fier, zinc, molibde) micronutrien¡ii cationici sunt suprachelata¡i, ceea ce oferå siguran¡å aplicårii pentru cå aceste elemente nu reac¡ioneazå cu al¡i compu¿i din substan¡a de tratare. De asemenea, Wuxal Microplant reprezintå o surså de azot, potasiu ¿i magneziu, aceste elemente fiind necesare pentru nutri¡ia echilibratå a culturii de cereale. Rezultatul: o produc¡ie ridicatå ¿i de foarte bunå calitate.

Beneficiile nutri¡iei foliare Existå situa¡ii în care fertilizarea foliarå reprezintå modalitatea cea mai bunå de asigurare a rezervelor nutritive. În anumite situa¡ii, absorb¡ia radicularå este împiedicatå de factori de mediu ce limiteazå asimilarea nutrien¡ilor din sol. Unul dintre cazuri este reprezentat de lipsa nutrien¡ilor necesari dintr-o condi¡ionare naturalå sau prin secåtuirea solului. De asemenea, o cantitate reduså de precipita¡ii face ca nutrien¡ii så fie într-o formå greu de asimilat de cåtre plante. Temperaturile prea scåzute sau prea ridicate pot împiedica absorb¡ia nutrien¡ilor din sol. Un alt caz de “malabsorb¡ie” este cel al rådåcinilor tinere, slab dezvoltate; caren¡ele apar la culturile tinere, mai 36

ales în condi¡ii meteo nefavorabile. Fertilizan¡ii foliari Wuxal sunt absorbi¡i u¿or prin stomate, nutrien¡ii aflându-se într-o formå foarte accesibilå plantelor. În plus, aplicarea produselor Wuxal este maximizatå prin prezen¡a adjuvan¡ilor, care fac ca substan¡ele utile så nu fie spålate de precipita¡ii (stickerii) ¿i så fie reactiva¡i eficient cu ajutorul umiditå¡ii din rouå ¿i precipita¡ii (agen¡ii de umectare). Începând cu acest sezon, Wuxal Microplant este îmbunåtå¡it cu tehnologia XtraUptake, ce favorizeazå o påtrundere mai u¿oarå în plantå. Dar despre adjuvan¡ii din produsele Wuxal vom vorbi pe larg într-un articol viitor.

Wuxal Microplant, surså a celor mai importan¡i nutrien¡i pentru culturile de cereale Reluåm un aspect foarte important: caren¡ele de nutrien¡i ale plantelor pot fi vizibile sau latente; caren¡ele asimptomatice sunt foarte periculoase pentru cå determinå productivitate scåzutå. De aceea, trebuie prevenite prin aplicarea de fertilizan¡i foliari ce con¡in elementele specifice culturii de cereale. Wuxal Microplant ac¡ioneazå sigur pentru a oferi plantelor rezervele necesare. Datoritå calitå¡ilor sale, Wuxal Microplant este recomandat ¿i pentru nutri¡ia culturilor intensive.

La cereale, doza recomandatå este de 2l/ha, cu aplicare între sfâr¿itul înfrå¡irii ¿i apari¡ia frunzei stindard.

Pentru a recunoa¿te cât mai simplu semnele deficien¡elor nutri¡ionale, vå invitåm så utiliza¡i aplica¡ia de la adresa mywuxal.com/ro, unde ve¡i gåsi informa¡iile necesare. De asemenea, reprezentan¡ii Kwizda vå vor råspunde prompt la întrebårile privind fertilizarea foliarå ¿i tehnologia necesarå pentru culturile dumneavoastrå. Este recomandatå asocierea dintre Wuxal Microplant ¿i Wuxal Sulphur, mai ales dupå aplicarea la sol a unor fertilizan¡i pe bazå de azot: aprovizionarea bunå cu sulf determinå dezvoltarea corespunzåtoare ¿i cre¿terea productivitå¡ii. Sulful creeazå sinergie cu azotul ¿i influen¡eazå puternic evolu¡ia ¿i productivitatea culturilor de cereale: sinergia azot - sulf conduce la cre¿terea cantitå¡ii de proteinå în bob ¿i pre¡ de vânzare mai bun pentru fermieri. O altå sinergie favorizatå de aplicarea Wuxal Microplant este sinergia azot - magneziu, care duce la intensificarea fotosintezei, fapt ce are beneficii asupra dezvoltårii întregii plante.

Robert MIHAI Pentru mai multe informa¡ii, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 4/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ilie Van> Nu avem grip\ aviar\, dar toate ]\rile din jurul nostru au Organiza¡ia Interna¡ionalå pentru Sånåtate Animalå (OIE) avertizeazå cå existå un risc foarte mare de gripå aviarå în Europa. Pe site-ul OIE, se pot vedea focarele. În România nu avem încå focare de gripå aviarå. În schimb, în ¡arå intrå zilnic tiruri cu pui sau cu ouå din ¡åri cu gripå aviarå ¿i nimeni nu verificå aceste produse. În decembrie 2020, ANSVSA a dat un camion de amenzi, dar controalele s-au efectuat numai pentru produsele care nu au legåturå cu animalele: legume, fructe, pâine, pråjituri. Nu s-au verificat produsele de origine animalå. “Pericolul este permanent, spune Ilie Van, pre¿edintele Uniunii Crescåtorilor de Påsåri din România. În ¡ara noastrå, s-au gåsit douå lebede bolnave în jude¡ul Tulcea. Dacå låsåm garda jos, se întâmplå ¿i la noi. Cur¡ile ¡åråne¿ti pot provoca o contaminare încruci¿atå. Oamenii din ferme circulå ¿i ei. Trebuie aten¡ie mare la intrarea în ferme, så nu aducå nimic de-afarå. Anul trecut, am avut gripå aviarå într-o singurå fermå din Satu Mare. A fost iziolatå rapid ¿i a

trecut. În ¡årile vecine, sute de ferme au fost contaminate. Fermierii fac eforturi foarte mari pentru protec¡ie.” Unii epidemiologi sus¡in cå avem efective prea mari, grupate în ferme. “Nu asta este problema. Fiecare adåpost este o unitate epidemiologicå aparte. Boala nu are o transmisibilitate foarte rapidå. Dacå a intrat într-un singur adåpost, depopulezi toatå ferma. Noi nu avem ferme mari, comparativ cu vecinii no¿tri. Cea mai mare fermå de la noi are câteva sute de mii de exemplare. În Polonia, cea mai mare fermå are 5 milioane de gåini. Noi avem ferme medii. Mai ales fermele noi au

Dacå programul de guvernare se va respecta, se vor aloca în 2021 banii prevåzu¡i de aceastå lege. “Au trecut deja trei ani de când legea este aprobatå ¿i ar fi cazul ¿i timpul så-i acordåm aten¡ie fiindcå nu avem reproduc¡ie. La påsåri, asiguråm reproduc¡ia pentru 70% din efective la puii de carne. La gåini ouåtoare, nu avem reproduc¡ie. ªi asta înseamnå costuri foarte mari. De aceea, am insistat foarte mult så se aloce bani pentru acest domeniu”, explicå Ilie Van. 38

douå - patru adåposturi. Måsurile de biosecuritate råmân esen¡iale. Avem un act normativ din 2018 pentru biosecuritate, este foarte costisitor, dar noi nu am avut focare de gripå aviarå, în timp ce toate ¡årile europene au boala în ferme. La noi numai cur¡ile individuale reprezintå un risc major. Gripa aviarå este o boalå de biosecuritate. Fermierii no¿tri fac eforturi financiare foarte mari în condi¡iile în care au crescut costurile la furaje, la energie, au crescut salariile, se adaugå costurile de biosecuritate. Riscurile existå la tot pasul”, spune Ilie Van. “Autoritå¡ile trebuie så controleze intrårile în ¡arå. Anul trecut, Polonia a avut peste o sutå de focare de gripå aviarå iar din Polonia vin cantitå¡i mari de ouå ¿i carne. Gripa aviarå a fost strict monitorizatå la noi. Gåinile ¡åranilor mureau uneori pe capete de holerå sau de pseudo-pestå”, spune Ilie Van. Când mor mai multe påsåri, prima analizå care se face este pentru gripa aviarå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Am mai pierdut 100.000 de porci Imediat dupå sårbåtori, pesta porcinå africanå a lovit una din cele mai performante ferme din România. Au fost nimici¡i peste 30.000 de porci. Ferma apar¡ine companiei Premium Porc Group din Danemarca, membrå în Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

spune Mary-Eugenia Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). Fermierii avertizeazå cå intrå tiruri cu porci vii în România ¿i nu ¿tim dacå vin sau nu din focare de pestå. Ungaria ¿i Germania raporteazå cazuri de pestå numai la mistre¡i. ANSVSA face controale numai la fermele comerciale ¿i la gospodårile ¡åråne¿ti ¿i le raporteazå ca atare.

Comisia Europeanå, så vedem ce recomandåri mai primim. Am participat la discu¡iile prealabile, dar la dezbaterile finale nu am mai fost invita¡i. A fost bine ¿i a¿a. Se putea så nu fim invita¡i deloc. Am reu¿it totu¿i så ne spunem punctul de vedere. Este al treilea audit ¿i autoritå¡ile nu au aplicat recomandårile Comisiei Europene. I-am întrebat de ce recomandårile nu devin obligatorii pentru autoritå¡ile române. Am spus ce era de spus. Boala nu s-a redus la nivel european. Viteza de propagare este mai mare. Germania va face un gard permaLegea reproduc¡iei nent la grani¡a cu Polonia pentru misEra geneticå de vârf acolo, stagneazå deja de 3 ani “Nu se mi¿cå nimic pentru in- tre¡i. Cu cinci ani în urmå, am propus ¿i spune profesorul Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR. Din på- vesti¡iile din domeniul porcului. Se pare eu acest lucru în România ¿i mi s-a cate, au fost ucise 4.000 de scroafe x 25 cå nu am fost prin¿i nici în acest spus cå a¿ fi nebun”, poveste¿te Ioan de purcei - asta înseamnå cå am pierdut exerci¡iu bugetar. Premierul vorbe¿te de Lado¿i. El crede cå mistre¡ii nu mor to¡i din al¡i 100.000 de porci pe an.” Ulterior, o 692 de milioane de euro în domeniul inaltå fermå a companiei Premium Porc vesti¡iilor. Så vedem ce vor face cu mag- cauza maladiei fiindcå nu au efective Group de la Sibiu a fost blocatå, alta a azinul Unirea, ideea lui Petre Daea. compacte. “Etologia familiei de mistre¡i este Domnul Cî¡u a dezghe¡at Unirea”, devenit suspectå de pestå. matriarhalå. Punctele de contact între spune ironic Mary Panå. "Trebuie så fii nebun så investe¿ti familii sunt destul de rare. Au teritorii To¡i crescåtorii sunt preocupa¡i de într-o fermå de scroafe acum, când fer- marcate, ca lupii. Circulå numai în cazul evolu¡ia pestei porcine africane. “Vrem så se rezolve odatå Ordinul mierii nu ¿tiu nimic sigur, când nu se iau penuriei de hranå sau pentru reprodude biosecuritate, promis de ANSVSA. måsuri clare pentru a evita råspândirea cere, din cauza vânåtorilor organizate.” Acest ordin depinde de alt ordin care se pestei. A¿teptåm cu neråbdare raportul Viorel PATRICHI referå la dimensiunea exploata¡iilor. auditului din noiembrie 2020 de la Documentul a devenit o minge de pingpong de la MADR la ANSVSA fiindcå nimeni nu-¿i asumå råspunderea. ªi nimeni nu vrea så råspundå. Pentru noi asta este urgen¡a maximå”, spune Ioan Lado¿i.

“

Comisia Europeanå a efectuat un audit virtual la sfâr¿itul anului pentru domeniul cre¿terii porcilor din România. Concluziile auditului vor veni la sfâr¿itul lunii februarie. “ANSVSA nu posteazå de regulå concluziile. Vine o formå în draft la ANSVSA, pe care ai no¿tri î¿i pun punctul de vedere, apoi se întoarce la Comisie, iar ulterior, vin concluziile finale, care se publicå dupå alte patru såptåmâni”, Profitul Agricol 4/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Subven]iile pentru anul 2021 Crescåtorii de vaci vor primi în continuare Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu (ANT) de la buget, a anun¡at ministrul Adrian Oros. O schimbare importantå, mutarea datei de referin¡å din 2013 în 2018.

Ajutorul na¡ional tranzitoriu în sectorul zootehnic - ANTZ se acordå fermierilor crescåtori de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscri¿i în eviden¡a APIA, cu cod unic de identificare. România a decis cå va acorda aceste ajutoare crescåtorilor de ani-

“

Din bugetul na¡ional, vom continua Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu. Am reu¿it så schimbåm acea datå de referin¡å la bovine, din ianuarie 2013 în iunie 2018. Nu a¿a cum am dorit ca data de referin¡å så fie în fiecare an (n. red. - data de referin¡å nu poate fi în fiecare an deoarece este prin regulament o datå istoricå). De aceea, o så vedem care e solu¡ia când vom acorda Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu la bovine, astfel încât banii, marea majoritate a banilor så ajungå la cei care de¡in animale reale”, a precizat ministrul Oros. Ministrul spune cå România a insistat la Comisia Europeanå, la Parlamentul European så modifice data de referin¡å pentru Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu la bovine la începutul fiecårui an. Aceasta cerere nu a fost acceptatå, în schimb, Parlamentul European a fost de acord ca data de referin¡å ANT bovine så fie mutatå în 2018. Pentru anul 2020, cuantumul SCZ pentru fiecare specie în parte este urmåtorul: - pentru bivoli¡e de lapte 160,3359 euro/cap de animal = 781,2366 lei/cap de animal - pentru taurine din rase de carne ¿i meti¿ii acestora - 185,0103 euro/cap de animal = 901,4626 lei/cap de animal - pentru vaci de lapte - 379,5340 euro/cap de animal = 1.849,2794 lei/cap de animal - pentru oi ¿i capre - 17,9060 euro/ha = 87,2469 lei/cap de animal. 40

male ¿i în anii de tranzi¡ie 2021 ¿i 2022. Cuantumul pentru anul de cerere 2020 nu a fost încå stabilit de APIA. Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) este o platå directå, reglementatå de art. 52 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 care se acordå fermierilor activi, crescåtori de animale din speciile bovine, ovine/caprine ¿i crescåtorilor de viermi de måtase. Prin excep¡ie de la prevederile art. 25 alin. (3) din Ordonan¡a de urgen¡å a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plå¡i care se aplicå în agriculturå în perioada 2015-2020 ¿i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societå¡ile agricole ¿i alte forme de asociere în agriculturå, pentru anul 2021 decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuitå pânå la data de 19 februarie 2021, men¡ioneazå proiectul de ordonan¡å de urgen¡å.

La fel ca-n cazul sprijinului cuplat vegetal, Comisia Europeanå este împuternicitå så adopte acte delegate în conformitate cu articolul 70 pentru a completa prezentul regulament în ceea ce prive¿te måsurile de evitare a situa¡iei în care beneficiarii sprijinului cuplat facultativ sunt afecta¡i de dezechilibrele structurale ale pie¡ei dintrun sector. Respectivele acte pot permite statelor membre så decidå plata în continuare a sprijinului pânå în 2022 pe baza unitå¡ilor de produc¡ie pentru care s-a acordat sprijin cuplat facultativ întro perioadå de referin¡å din trecut, precizeazå Regulamentul UE 2020/2220 al Parlamentului European ¿i al Consiliului din 23 decembrie 2020, care stabile¿te condi¡iile de acordare a plå¡ilor din agriculturå pentru anii de tranzi¡ie 2021-2022. Ajutoarele pentru fermele din zootehnie vor fi alocate distinct de sumele cu care vor fi finan¡ate fermele din sectorul vegetal în cadrul måsurilor de dezvoltare ruralå, ce se vor lansa în acest an. Vor fi separat investi¡ii în ferme zootehnice, în procesare în fermå, care så integreze produc¡ia, achizi¡ii de utilaje agricole, tineri fermieri. ¥n zootehnie vom aloca sume consistente, nu vi le pot spune acum, pentru cå le vom negocia cu asocia¡iile. Sigur, le vom negocia în sensul în care vom prezenta limitele sumelor ¿i împreunå vom stabili, a anun¡at ministrul. Pentru crescåtorii de porci ¿i de påsåri, se vor acorda în continuare plå¡ile pentru bunåstarea animalelor, a mai precizat Adrian Oros. Plafoanele alocate pentru anii de tranzi¡ie, 2021-2022, sunt de 3,8 miliarde de euro pentru Pilonul 1 plå¡i directe ¿i 2,8 miliarde de euro pentru Pilonul 2 dezvoltare ruralå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 4/2021

MA{INI & UTILAJE Nout\]ile Bednar pentru 2021

Bednar, producåtor ceh specializat în utilaje pentru prelucrarea solului, semånat, fertilizat ¿i tocat resturi vegetale, a prezentat zilele trecute noutå¡ile ¿i inova¡iile pentru anul în curs. Enumeråm rapid Efecta CE - o semånåtoare cu lå¡imea de 12 m, Caddy CD - un ¿asiu universal pentru echipamente de pregåtire a terenului pentru semånat, Terraland TN - un scarificator pentru prelucrarea în profunzime a solului ¿i Strip-Master EN - un utilaj pentru cultivarea în benzi (strip-till). ¥n România utilajele Bednar pot fi comandate prin IPSO Agriculturå, unic importator.

Efecta CE Semånåtoarea Efecta CE, cu o lå¡ime de lucru de 12 metri, oferå o linie tehnologicå integratå care cuprinde gestionarea resturilor vegetale, prelucrarea ¿i pregåtirea solului, precum ¿i semånatul.

Efecta CE 12000 are o productivitate de pânå la 200 ha/zi, consum redus de combustibil, vitezå mare de lucru ¿i necesar de trac¡iune de 300 CP. Dispune de un buncår sub presiune cu douå compartimente cu o capacitate de 6.000 litri.

Versiunea sub presiune a buncårului permite o distribuire a îngrå¿åmintelor în doze de pânå la 250 kg/ha ¿i o capacitate de semånare de pânå la 300 kg/ha, cu o distan¡å dintre rânduri de 12,5 sau 16,7 centimetri.

Printre avantaje: cele patru capete de distribu¡ie pentru distribuirea uniformå a semin¡elor/îngrå¿åmântului la bråzdarele individuale ¿i capacitate de aplicare de doze mari de îngrå¿åmânt ¿i semin¡e; ro¡i de sus¡inere duble care copiazå exact solul ¿i men¡in adâncimea de lucru setatå; bråzdarele de semånat cu muchie dublå (pentru semånatul eficient chiar ¿i pe terenuri în pantå.

Caddy CD Caddy CD este un ¿asiu pentru accesorii, cu capacitate maximå de ridicare de 5.000 kg, pentru agregare (conectare) cu tractoare fårå prindere în trei puncte sau fårå capacitate de ridicare suficientå. ªasiul poate fi agregat ¿i cu tractoare cu ¿enile. Se cupleazå la bol¡ul de tractare, permi¡ând tractorului fårå bra¡e posterioare så opereze cu majoritatea tipurilor de utilaje purtate fabricate de diver¿i producåtori. Caddy CD poate fi agregat în mod optim cu scarificatoarele Terraland TN (prelucrare de adâncime pânå la maximum 65 cm) sau Terrastrip ZN (pregåtirea solului în benzi, înainte de a semåna porumb, soia sau floarea-soarelui). 42

Profitul Agricol 4/2021

MA{INI & UTILAJE Terraland TN Noile scarificatoare Terraland TN dispun de op¡iunea de echipare cu dål¡i pasive ¿i sunt construite din o¡el Alform de înaltå rezisten¡å. Garda la sol înaltå a cadrului ¿i dispunerea optimå a ancorelor oferå un randament superior ¿i permite prelucrarea în adâncime a solului (65 cm), chiar ¿i în condi¡ii de teren dificil. Inova¡ia pentru seria TN include op¡iunea de echipare a scarificatorului atât cu ancorele standard Active-Mix, cât ¿i cu ancorele Zero-Mix, cu dimensiuni de 60 mm, cu aripioare drepte ¿i vârfuri.

Strip-Master EN Sistemul de cultivare strip-till (pe rânduri) are un efect favorabil asupra reducerii eroziunii solului. De aceea echipamentele Strip-Master EN au fost construite pentru prelucrare înaintea semånårii culturilor care ocupå mult spa¡iu, cum ar fi porumbul, rapi¡a sau soia. Bednar a modificat noile utilaje pentru adâncimi de cultivare de aproximativ 25 cm. ¥n plus, pot fi dotate cu echipamente pentru aplicarea de îngrå¿åminte solide (granule) ¿i lichide în profilul solului pe douå niveluri. Principala inova¡ie aduså Strip-Master EN este protec¡ia hidraulicå a cu¡i-

Profitul Agricol 4/2021

Scarificatorul se poate transforma într-un cultivator profesional adecvat pentru îndepårtarea straturilor întårite de sol ¿i afânarea profilului de sol fårå amestecare activå. Versiunea cu ancore Zero-Mix necesitå echipare cu tåvålugul Cutpack pentru consolidarea suprafe¡ei solului. Iatå câteva avantaje oferite de Terraland TN cu ancore Zero-Mix: nu aduce particule moarte, pietre ¿i resturi vegetale la suprafa¡a solului, profilul solului este afânat, fårå amestecare activå, sfårâmå straturile de påmânt întårit, efectueazå o decompactare minimå a suprafe¡ei solului, ajutå la crearea unui mediu ideal în sol pentru påtrunderea apei ¿i a nutrien¡ilor, iar unghiul negativ al ancorelor Zero-Mix nu amestecå solul, doar îl afâneazå ¿i decompacteazå straturile de sol întårit.

telor de decompactare amplasate pe unitå¡ile individuale de cultivare. O altå îmbunåtå¡ire importantå este op¡iunea de modificare a distan¡ei dintre rânduri între 45 ¿i 75 cm. Un Strip-Master EN aduce urmåtoarele avantaje: fâ¿iile de sol cultivat se încålzesc mai repede, solul este decompactat ¿i afânat, se va îmbunåtå¡i absorb¡ia apei, un consum redus de carburant ¿i op¡iunea de aplicare de îngrå¿åminte minerale sau lichide dintr-o singurå trecere.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå: Discount la semånåtorile Kuhn IPSO Agriculturå oferå în aceastå perioadå un discount pânå la 21% la achizi¡ia semånåtorilor Kuhn Maxima. Acestea prezintå o serie de avantaje: minimizeazå competi¡ia între plante ¿i asigurå acela¿i spa¡iu pentru fiecare plantå, semånåtorile sunt bine echilibrate ¿i asigurå o precizie la semånat chiar ¿i la viteze mari de lucru, oferå op¡iunea de semånat variabil cu o hartå de distribu¡ie ¿i control individual al fiecårei sec¡ii în parte. Oferta este valabilå în limita stocului disponibil, pânå la 30.04.2021. NHR Agropartners: Pre¡ special la sprayerele Hardi NHR Agropartners deruleazå în prezent o promo¡ie la sprayerele Hardi purtate, tractate ¿i autopropulsate pentru cultura mare, vii ¿i livezi. Printre atuurile acestora se numårå: stabilitatea rampelor, control electronic al dozei de lichid/ha, controlul automat al sec¡iunilor/duzelor pentru evitarea suprapunerilor, sistem Twin, cortinå de aer de protec¡ie a jetului de solu¡ie (op¡ional). Pre¡urile încep de la la 25.900 euro (fårå TVA, pentru modelul Hardi Ranger cu rezervor de 2.500 l ¿i rampå de 18m).

BKT: Negrul chiar conteazå pentru anvelope Compania BKT, specializatå în fabricarea anvelopelor pentru toate industriile “pe ro¡i”, a lansat www.bkt-carbon.com. BKT Carbon produce ¿i vinde în întreaga lume negru de fum, un ingredient esen¡ial utilizat la fabricarea de anvelope, garnituri de etan¿are auto, profiluri, furtunuri ¿i curele, benzi transportoare, materiale de re¿apare ¿i preamestecuri pentru materii plastice. Site-ul include sec¡iunile de cercetare-dezvoltare, protec¡ia mediului ¿i a angaja¡ilor, solu¡ii ecologice ¿i personalizarea produselor conform cerin¡elor clien¡ilor. 43

MA{INI & UTILAJE

Tractoarele New Holland T6 pentru ferme vegetale [i zootehnice New Holland T6 sunt tractoare cu un design optimizat ¿i confort ridicat, cu dimensiuni compacte ¿i capabile så lucreze cu sarcini mari, adecvate pentru drumuri înguste, având viteze sporite în câmp.

ute¡i alege între cinci modele T6 cu motoare în patru cilindri, cu puteri maxime de la 125 la 175 CP ¿i douå modele cu motoare în ¿ase cilindri, cu puteri maxime de la 164 la 175 CP. Pentru întreaga gamå este disponibilå transmisia Electro Command cu Semi-Powershift cu patru viteze, iar transmisia Dynamic Command cu opt trepte poate echipa versiunile în 4 cilindri de la T6.145 la T6.175, precum ¿i modelul T6.180. Proiectatå pe baza recomandårilor primite de la fermieri, gama T6 oferå o serie de avantaje: Economii. Motoarele ECOBlue HIeSCR respectå standardul Tier 4B ¿i au un consum redus de combustibil. Precizie maximå. Pentru a råspunde tuturor cerin¡elor de lucru, este disponibilå o gamå de solu¡ii de ghidare ce include sistemul de ghidare automatå IntelliSteer, complet integrat. Sistemul oferå o acurate¡e de 1,5 cm între treceri consecutive, an de an.

Transmisie performantå. Transmisia cu varia¡ie continuå oferå un control precis al vitezei ¿i douå tipuri de eficien¡å mecanicå, unul pentru câmp ¿i unul pentru transport. Productivitate sporitå. Tractoarele T6 pot fi echipate cu pânå la 16 lumini de lucru cu LED, ce permit lucrul ¿i pe timpul no¡ii, în condi¡ii de vizibilitate optimå. Confort. Oferta de scaune include gama Dynamic Comfort, cu spåtar rotativ ergonomic, ¿i scaunul Auto Comfort, cu încålzire ¿i cu sistem de ventila¡ie pe întreaga duratå a zilei.

Speciali¿tii AgroConcept spun cå modelul T6.125 S este alegerea potrivitå pentru fermierii care au nevoie de putere sporitå ¿i de posibilitatea de a lucra cu sarcini mai mari. Are a o capacitate de ridicare de 5.627 kg. Modelul T6.160 are o putere nominalå de 135 CP ¿i poate ajunge la 145 CP la tura¡ii mai mici, de 1.800 rpm, iar cu sistemul de management al puterii (EPM) poate dezvolta o putere maximå de 164 CP. Acest tractor are o capacitate mare de ridicare, de 7.115 kg.

Arpad DOBRE

New Holland T6 Model T6.125 T6.145 T6.155 T6.160 T6.165 T6.175 T6.180

Numår Putere NomiPutere Ampatament Greutate cilindri nalå (CP) maximå (CP) (mm) (kg) 4 115 125 2.642 5.430 4 115 145 2.642 5.430 4 125 155 2.642 5.430 6 135 164 2.642 5.490 4 135 169 2.642 5.490 4 145 175 2.642 5.490 6 145 175 2.642 5.610 Profitul Agricol 4/2021

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare de precizie cu echipamentele Amazone Distribuitorul purtat ZA-TS ¿i cel tractat ZG-TS dispun de sistemul de împrå¿tiere TS care garanteazå modele de distribuire precise, pentru lå¡imi de lucru de la 15 la 54 metri.

Cornel Chiuaru, reprezentant Amazone România, spune cå unitatea TS ce regleazå sistemul de distribuire asigurå o distan¡å mare de împrå¿tiere ¿i o ratå mare de aplicare (pânå la 10,8 kg /sec sau 650 kg /min). La acestea se adaugå ¿i echiparea cu agitator electric, cu vitezå reduså (60 rpm), care protejeazå granulele de îngrå¿åminte. Agitatorul direc¡ioneazå activ fluxul de îngrå¿åmânt cåtre orificiul de ie¿ire, astfel încât så poatå fi aplicatå o cantitate constantå de îngrå¿åmânt. Orice aglomeråri de îngrå¿åminte sunt controlate în mod activ de stelele de agitator ghidate aproape de partea inferioarå a buncårului, chiar ¿i la doze mici de

aplicare. Dacå apar blocaje ¿i agitatorul este supraîncårcat, motorul electric inverseazå automat rota¡ia ¿i eliminå problema.

Sisteme electronice performante Pentru evitarea cazurilor în care apar zone de subfertilizare sau suprafertilizare pe parcelå, echipamentele Amazone ZA-TS ¿i ZG-TS utilizeazå sistemul HeadlandControl, prin care lå¡imea ¿i viteza de împrå¿tiere sunt mårite pe partea interioarå a câmpului, astfel încât punctul de oprire al graulelor så fie deplasat cåtre interiorul câmpului. Tehnicile de distribuire a îngrå¿åmintelor - împrå¿tierea lateralå, pe margini ¿i la limita dintre parcelå ¿i canalele de iriga¡ii sau malurile unor cursuri de apå - pot fi activate cu u¿urin¡å din cabinå. Acestea se pot aplica în mod independent prin sistemul AutoTS integrat pe disc, de distribuire a îngrå¿åmintelor la limita parcelei. Un alt sistem performant este ArgusTwin, care asigurå o distribu¡ie lateralå optimå a îngrå¿åmântului prin monito-

rizare permanentå ¿i corectarea sistemului de distribuire prin tehnologia radar. La precizia maximå de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor cu distribuitoarele ZA-TS ¿i ZG-TS contribuie ¿i senzorul de vânt WindControl. Acesta monitorizeazå constant influen¡a vântului asupra modelului de împrå¿tiere ¿i asigurå compensarea automatå a fluxului de îngrå¿åminte. Împreunå cu datele de la ArgusTwin, computerul echipamentului folose¿te aceste informa¡ii pentru a calcula noi setåri pentru sistemul de împrå¿tiere ¿i viteza de împrå¿tiere a discului. La vânt lateral, viteza pår¡ii orientate spre vânt cre¿te ¿i sistemul de distribuire este rotit spre exterior. Toate aceste sisteme electronice ¿i tehnicile de împrå¿tiere pot fi exact monitorizate prin terminalele Amatron ¿i Amapad de la Amazone, precum ¿i prin alte terminale compatibile Isobus (Claas CropSensor, GreenSeeker).

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 4/2021

OPINII> {tefan MORARU, fermier

Urgenta]i programul IMM Agro Invest ! Scurtå cronologie Octombrie 2020 - În contextul måsurilor menite a contracara efectele negative ale secetei ¿i pandemiei, Guvernul Ludovic Orban anun¡å lansarea iminentå a unui program de finan¡are dedicat fermierilor, intitulat IMM Agro Invest. Prin acest program, fermierii ar urma så aibå acces la finan¡are pentru achizi¡ia de utilaje, precum ¿i pentru plå¡i legate de activitatea curentå. 29.11.2020 - Deputatul PNL, fost ministru al Agriculturii, Daniel Constantin a confirmat cå noua Putere va include IMM AGRO INVEST în programul såu de guvernare. 18.12.2020 - Comisia Europeanå aprobå prelungirea IMM Invest ¿i includerea IMM Agro Invest în acela¿i plan de finan¡are, informa¡ie confirmatå de FNGD IMM. 28.12.2020 - În cadrul primei sale declara¡ii de preså, în calitate de primministru, dl Florin Cî¡u anun¡å cå to¡i pa¿ii sunt fåcu¡i pentru ca IMM Agro Invest så fie aprobat în proxima ¿edin¡å de Guvern. De la aceastå declara¡ie au fost mai multe ¿edin¡e de Guvern, dar programul încå nu a fost adoptat. În continuare, voi aduce argumente în sprijinul ideii cå orice zi de întârziere în aprobarea IMM Agro Invest, cât ¿i în plata celorlalte ajutoare restante î¿i vor aratå efectele la recolta urmåtoare, care va fi direct propor¡ionalå cu posibilitatea fermierului de a investi. Dupå un an în care toate sectoarele agricole au fost afectate de secetå ¿i pandemie, fermierii au avut o sumå de Profitul Agricol 4/2021

solicitåri care nu ar fi afectat bugetul de stat în 2020. Între aceste måsuri amintesc:  o måsurå globalå de amânare a achitårii ratelor bancare, a¿a cum au beneficiat afacerile din alte sectoare;  declararea stårii de calamitate în agriculturå, pentru a avea o bazå legalå prin care obliga¡iile asumate fa¡å de furnizorii de inputuri ¿i comercian¡ii de cereale så fie amânate;  programe de finan¡are pentru investi¡ii în infrastructura secundarå de iriga¡ii, cu accesare rapidå, pentru a putea beneficia de utilajele necesare în anul agricol 2020-2021;  sprijin pentru men¡inerea for¡ei de muncå. Reprezentan¡ii guvernului s-au limitat doar la declara¡ii în mare parte populiste, al cåror efect a fost så creeze o falså impresie de siguran¡å. A fost bulver-

sat întregul sector, iar dupå alegeri, când promisiunile electorale au început så fie uitate, fermierii care ¿i-au fåcut speran¡e iluzorii au în¡eles, în sfâr¿it, cå “scapå cine poate”. Mai sunt 30 - 45 de zile pânå la debutul lucrårilor de primåvarå. Fermierii au nevoie de semin¡e, îngrå¿åminte, pesticide, motorinå, materiale, hranå pentru animale, bani pentru salarii ¿i alte cheltuieli curente. În acest context, Guvernul Cî¡u întârzie atât aprobarea IMM Agro Invest, dar ¿i plata celorlalte ajutoare cuvenite: subven¡ia la motorinå pentru trimestrul al III-lea, diferen¡ele aferente PAC ¿i componenta ANT. Fermierii sunt, din nou, la mâna furnizorilor de inputuri, care, în lipsa lichiditå¡ilor, oferå produse cu costuri suplimentare de cel pu¡in 1% pe lunå pentru plata la recoltå. 47

China continuå så cumpere porumb american China a cumpårat såptåmâna trecutå 6 milioane de tone de porumb din Statele Unite. Surse neoficiale sus¡in cå statul asiatic va cumpåra alte douå milioane de tone în aceste zile, depå¿ind astfel pentru al doilea an consecutiv limita stabilitå de Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului. Beijingul a accelerat achizi¡iile de porumb pentru a reface efectivele de suine decimate de PPA. Ru¿ii investesc în Vietnam Compania ruså AVG Capital Partners va investi 1,4 miliarde de dolari în construc¡ia unei ferme de porci în Vietnam. Complexul va ocupa o mie de hectare ¿i va avea 43 de ferme de porci conven¡ionale ¿i trei ferme hibride, o fabricå de furaje mixte ¿i un abator care poate produce 600.000 de tone de carne pe an. Statul vietnamez va sus¡ine investi¡ia prin acordarea de facilitå¡i fiscale. O fermå face profit din întâlniri cu capre pe Zoom O fermå din Marea Britanie a ob¡inut peste 50.000 de lire sterline din organizarea unor apeluri online cu capre pe platforma Zoom. Ferma Cronkshaw Fold Farm din provincia Lancashire asigurå întâlniri cu animalele la pre¡ul de ¿ase lire sterline pentru o perioadå de cinci minute. Proprietarul spune cå totul a început ca o glumå ¿i a fost ¿ocat de numårul foarte mare de cereri înregistrat încå din prima zi. Suedia sacrificå 1,3 milioane de pui Autoritå¡ile suedeze au anun¡at sacrificarea a 1,3 milioane de pui dupå descoperirea unui focar de gripå aviarå la o fermå din sudul ¡årii. Ferma apar¡ine celui mai mare producåtor de ouå din Suedia, iar testele au confirmat prezen¡a a douå tulpini foarte periculoase ale virusului. Mai multe state din Europa de Vest, printre care Fran¡a ¿i Marea Britanie, au fost nevoite så ia måsuri similare în ultimele luni. 48

INFORMA}II

EXTERNE

Incidente violente în India Såptåmâna trecutå, fermierii indieni au organizat un protest de amploare cu tractoare în capitalå, în ziua în care se aniversa adoptarea oficialå a primei constitu¡ii a republicii. Protestatarii au reu¿it så treacå de baricadele ridicate de for¡ele de ordine ¿i så påtrundå în Fortul Ro¿u din Delhi, un obiectiv turistic important ¿i fosta re¿edin¡å a împåra¡ilor din dinastia Marilor Moguli.

Ei au ocupat câteva ore monumentul ¿i au ridicat steaguri pe ziduri, fiind cu greu dispersa¡i dupå o interven¡ie violentå a poli¡iei. Dupå o zi haoticå de proteste, zeci de mii de fermieri din taberele ridicate în jurul capitalei au intrat în greva foamei. Guvernul refuzå în continuare abrogarea unui pachet controversat de legi care reformeazå radical agricultura indianå ¿i negocierile de pânå acum s-au încheiat fårå nici un rezultat.

Fermierii nigerieni sunt în proces cu Shell O curte de apel din Olanda le-a dat dreptate fermierilor nigerieni într-un proces foarte lung ¿i complex împotriva companiei petroliere Shell. Fermierii au cerut compensa¡ii încå din anul 2008, dupå ce terenurile lor au fost poluate cu petrolul scurs din conductele de transport ale Shell. “Shell Nigeria este obligatå så plåteascå despågubiri fermierilor”, a decis tribunalul olandez, care a obligat compania mamå, Royal Dutch Shell, så instaleze echipamente de detec¡ie pe toatå lungimea conductei Oruma, pen-

tru a preveni alte incidente de acest tip. Channa Samkalden, avocatul fermierilor, sperå cå acum ¿i alte victime ale poluårii provocate de gigantul petrolier în Nigeria vor avea curaj så vorbeascå. Compania Shell a sus¡inut cå scurgerile din deltå au fost provocate de sabotaj ¿i cå oricum o companie multina¡ionalå nu este responsabilå de ac¡iunile unei filiale din stråinåtate.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 4/2021

MICA PUBLICITATE ICDP PITEªTI-MÅRÅCINENI, Måråcineni, str. Mårului nr. 402

VINDE SÅMÂNºÅ DE NÅUT (soiuri autohtone) pentru campania de semånat din primåvara 2021. Pre¡ul este negociabil.

ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea a dou\ posturi

Tålpeanu Cosmin: 0728.102.997 sau cosmin.talpeanu@f-r-t.ro

ASISTENT CERCETARE {TIIN}IFIC|  studii universitare de specialitate cu diplomå de licen¡å în horticulturå, biologie sau ingineria ¿i protec¡ia mediului;  cuno¿tin¡e de limba englezå (tradus/conversa¡ie);  abilitå¡i de comunicare (echipe de lucru na¡ionale ¿i interna¡ionale);  cuno¿tin¡e ¿i experien¡å operare PC ¿i MS Office (editare text ¿i graficå computerizatå). Termenul limitå pentru depunerea dosarului pentru concurs: 10.02.2021, ora 16:00. Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia de concurs sunt disponibile la secretariatul ICDP Pite¿ti-Måråcineni 0800-1600, tel.: 0248.278.066

SCDP Bistriţa str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, Bistriţa

VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ, DESCHISĂ, CU STRIGARE

în data de 12.02.2021, ora 11:11, bunuri aprobate spre casare.

Bunurile pot fi văzute la sediul SCDP Bistrița, cu programare prealabilă la tel: 0757.072.478 Data limită pentru înscrierea la licitație: 10.02.2021 Informații suplimentare, condiții de participare și lista bunurilor poate fi consultată pe www.scdp-bistrita.ro/anunturi

Ești pregătit pentru o nouă provocare? SAATEN-UNION ROMÂNIA ANGAJEAZĂ

- Area Sales Manager BH, SM, SJ, MM - Area Sales Manager OT, DJ, GJ, VL, MH Profil candidat:

Descrierea jobului:

 Experien]\ profesional\ ;n agricultur\ (experien]a ;n v=nz\ri constituie un avantaj)<  Absolvent studii universitare, de preferat studii agronomice<  Cuno[tin]e de limb\ englez\, nivel mediu<  Cuno[tin]e operare PC<  Permis de conducere categoria B.

m Evaluarea clien]ilor din zona alocat\< m V=nzarea [i promovarea produselor din portofoliul companiei< m Men]inerea [i dezvoltarea rela]iilor cu fermierii [i distribuitorii din zona alocat\< m Aplicarea strategiilor de v=nz\ri< m Dezvoltarea reputa]iei [i a gradului de notorietate a companiei< m Verificarea [i evaluarea satisfac]iei clien]ilor cu acordurile f\cute, servicii, siguran]a de livrare [i calitatea produselor< m Participarea [i organizarea la diferite evenimente la nivel local, ;n zona alocat\< m Planificarea vizitelor la fermieri.

Aptitudini și abilități: þ Abilit\]i de negociere, comunicare [i rela]ionare< þ Ordine, corectitudine [i seriozitate< þ Capacitatea de a lucra ;n echip\< þ Flexibilitate, rezisten]\ la stres [i adaptabilitate ;n situa]ii noi.

Ce îți oferim:  Tip job> full time<  Posibilitatea de a-]i planifica programul s\pt\m=nal<  Posibilitatea de a-]i testa cuno[tin]ele [i abilit\]ile de v=nz\ri [i manageriale<  Traininguri de formare [i dezvoltare<  Pachet salarial atractiv. 50

Trimiteți CV-ul pe adresa:

office@saaten-union.ro Profitul Agricol 4/2021

Pagina de istorie

Conacul familiei Mocioni va fi renovat cu banii norvegienilor La Foeni, în Timi¿, comuni¿tii nu au ¿tiut ce så facå în conacul familiei Mocioni ¿i atunci l-au låsat cåmin cultural. E adevårat, a ajutat ¿i faptul cå somptuoasa re¿edin¡å era chiar în mijlocul comunei. Clådirea a fost realizatå în stil neoclasic în anul 1750, fiind opera arhitectului Mór Kallina. Aflat, ca mai toate conacele, într-o stare avansatå de degradare, a primit måcar promisiunea Consiliului Jude¡ean Timi¿ cå va investi 12 milioane de lei pentru renovarea lui ¿i introducerea în circuitul turistic. De fapt, banii vin dintr-un grant norvegian, dar mai conteazå? Råsfoind internetul, am dat peste povestea, poate u¿or cam roman¡atå, a familiei Mocioni, aromâni din Tessalia, crescåtori de oi deda¡i la negu¡åtorie. “Negustorind pe urmele învingåtorilor”, scria despre ei Maria Berenyi. Familia are douå ramuri, ambele în Ungaria de aståzi: una stabilitå la Pesta, iar cealaltå în Miskolc ¿i Tokaj. Abia în 1780 primesc de la împåratul de la Viena mo¿ia Foeni din Banat. 52

“La Foeni sunt douå probleme importante cu care Consiliul Jude¡ean poate ajuta administra¡ia localå. Una este eficientizarea sistemului de alimentare cu apå ¿i canalizare, iar cea de-a doua vizeazå reabilitarea conacului Mocioni”, a declarat Alin Nica, pre¿edintele CJ. Banii pentru conac vor fi aloca¡i din luna aprilie, iar lucrårile de reabilitare, refunc¡ionalizare ¿i revitalizare a conacului vor fi finalizate în trei ani. “Prin aceastå investi¡ie, abordåm mediul rural, care nu a beneficiat mereu de aten¡ia cuvenitå. Practic, completåm oferta turisticå ¿i culturalå a jude¡ului, dincolo de ceea ce are Timi¿oara de oferit. Proiectul se afla în a¿teptare încå de anul trecut, iar acum am primit o veste excelentå. Fondurile pe programul RO-CULTURA au fost suplimentate, astfel cå în primåvarå vor putea intra în implementare. “Poten¡ialul turistic al jude¡ului este imens, reprezentând o axå importantå

de dezvoltare, alåturi de cea de business. Practic, cele douå se pot completa extrem de bine”, spune Nica. Prin latura educativå, proiectul va contribui la activitå¡ile culturale care amintesc vizitatorilor de via¡a familiei Mocioni. Cel mai important membru al familiei care a locuit aici a fost Andrei Mocioni de Foen, strånepot al preotului aromân Constantin. Proiectul va fi patronat de Michael de Styrcea, urma¿ul familiei Mocioni, care va ac¡iona ca ambasador, maximizându-i astfel impactul. Consiliul Jude¡ean Timi¿ a realizat deja documenta¡ia de avizare a lucrårilor de interven¡ie, urmând ca dupå accesarea finan¡årii så lanseze în licita¡ie proiectul tehnic ¿i execu¡ia lucrårii. Din cei 12 milioane lei, contribu¡ia CJT se ridicå la 20%, restul reprezentând finan¡are nerambursabilå. Investi¡ia propuså se realizeazå într-un parteneriat cu islandezii de la North Consulting.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 4/2021

PAGINA DE HOBBY Tihna bordeiului de pând\ Am regåsit, în dupå-amiaza ultimei zile de Gerar, vechiul bordei de pândå din coasta pârâului Loben, fåcând potecå prin pospaiul de zåpadå proaspåtå pânå pe dâmbul din stânga drumului forestier. Peste apå, la treizeci de metri în linie dreaptå, se ghiceau prin colbul omåtului ¿tiule¡ii de porumb împrå¿tia¡i pe loc neted pentru necåji¡ii pådurii. La drept vorbind ¿i în parantezå fie spus, generozitatea unei asemenea oferte de hranå din partea omului con¡ine ¿i un gând ascuns, interes pe care invita¡ii la maså nu-l bånuiesc, în pofida tuturor precau¡iilor luate, instinctiv, înainte de a ie¿i la lårgime de sub pavåza huciului. Ei nu ¿tiu cå, îndåråtul ferestrei cât palma, decupatå în alcåtuirea de bu¿teni încheia¡i ¿i clådi¡i acolo de când lumea, ochiul omului le urmåre¿te mi¿cårile, îi pre¡åluie¿te, îi plimbå pe cåtare, cu drept de via¡å ¿i de moarte. Chiar ¿i fårå ca mica sobå de cåråmidå så fi fost încinså în prealabil ¿i låsatå apoi pânå ce mirosul nesuferit al fumului se va fi pierdut în våzduh, pânda la bordei, oricât ar fi gerul de crâncen, poate fi suportabilå, dacå nu chiar agreabilå. Bine protejat împotriva frigului, cu îmbråcåminte ¿i încål¡åri cålduroase, vânåtorul a¿ezat comod pe scaun poate veghea o noapte întreagå, chiar ¿i mo¡åind pe apucate, fårå nici un disconfort. Emo¡ia desprinderii câte unei umbre din întunecimea desi¿urilor în¿elåtoare dimprejur pune sângele în mi¿care mai abitir decât focul din vatrå sau decât ceaiul fierbinte din termos. Pe vremuri, în lipsa unui bordei bine amplasat, pasiona¡ii vânåtorii la pândå se descurcau cum puteau: ori gåseau un stog sau o claie de fân în care så se cuibåreascå, ori, dacå râvneau la pielea scumpå a unei vidre mânate de dorul înso¡irii în miez de iarnå, se înfofoleau în ¿ubå, î¿i trågeau în picioare cizmele de pâslå ¿i îndurau temperaturi sibeProfitul Agricol 4/2021

riene pe malul pâraielor, în nop¡i cu lunå plinå. Pe atunci, pieile de sålbåticiuni aveau pre¡, oamenii erau oameni ¿i lucrurile nu ie¿iserå din fåga¿ul lor. Acum, când, vorba lui Mihail Sadoveanu, se pot face oaie ¿i albinå de fier, vânåtoarea la pândå capåtå alte conota¡ii, oarecum romantice.

care nu ¿i-ar fi dorit så-¿i dispute cina. Stanå de piatrå în penumbra cetinilor, a cutezat så iaså târziu la lårgime. Imediat dupå miezul nop¡ii, ¿erpe¿te, s-a fofilat pe cårare o vulpe. Må întrebam ce ar fi putut s-o abatå prin zonå, în afara curiozitå¡ii ei proverbiale. Îndatå, m-am dumirit: atra¿i de gråun¡e, neadormi¡ii

Chiar ¿i fårå încålzitoare chimice sau electrice, de aplicat în bocanci, am rezistat cu bine pânå diminea¡a, în prima zi de Fåurar, martor la un spectacol nocturn dintre cele mai insolite. Întâi, au ie¿it în mica arenå doi ur¿i de aceea¿i staturå, probabil fra¡i intra¡i în al treilea an, imediat dupå despår¡irea de mamå. Aceasta se retråsese, cu siguran¡å, în bârlog, pentru a aduce pe lume o nouå serie de pui. Au zåbovit o vreme asupra ¿tiule¡ilor aurii, dupå care, mu¿inând boarea dinspre culme, au påråsit cu pas hotårât platoul, fårå a mai privi îndåråt. Nu a durat mult ¿i s-a ivit pe promontoriu, cu aplomb de senior, un al treilea urs, mascul a cårui cocoa¿å era semn indubitabil de bunåstare. A sfårâmat în fålci câ¡iva ciocålåi må¿ca¡i, apoi s-a urnit pe urma semenilor såi, cåtre culme. Dupå vreun ceas, pe prundul pârâului s-a profilat o altå siluetå masivå, cu opriri dese ¿i momente lungi de zåbavå: un vier solitar, desigur istovit dupå îndelungile confruntåri nup¡iale, a adulmecat izul încå proaspåt al unor rivali cu

chi¡cani din împrejurimi î¿i tot fac veacul pe aici, bucurându-se de nea¿teptatul festin. La lumina pu¡inå a zåpezii, am våzut-o ¿oricårind în stilul inimitabil al spi¡ei, cu salturi înalte ¿i aterizåri întotdeauna eficiente. Nu cred cå a ratat vreo pradå. Oricum, în câteva minute, ¿i-a încheiat activitatea de deratizare. Timp de vreo douå ceasuri, nu s-a mai întâmplat nimic. Am avut vreme så fur câteva momente de somn, pe scaun, sigilat în sacul de dormit ca-ntr-o crisalidå. Înainte så se crape de ziuå ¿i så må urnesc cåtre caså, ultima imagine însufle¡itå a ferestruicii a fost aceea a unui iepure zåbovind asupra firimiturilor råmase în urma atâtor oaspe¡i cu mult mai de vazå decât dânsul. M-a încercat un sentiment de compasiune: cine ¿tie cât se va fi fråmântat prin preajmå bietul urechiat, pânå så gåseascå, fie ¿i pentru câteva clipe, un loc modest la maså…

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 5 - 17.02.2021

Gheorghe Cåunei 5.02.1956, director general Autoritatea Na¡ionalå Antigrindinå Carmen Dorina Popescu 6.02.1957, ¿ef serviciu MADR Marian Badea 6.02.1973, responsabil experimentare Mas Seeds Gabi Melinte 7.02.1976, ¿ef service Titan Machinery România Viorel Mirea 9.02.1975, reprezentant produs ¿i agroservice KWS Nicolae Sitaru 10.02.1959, fermier, Elsit Com, Ciochina, Ialomi¡a Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ 10.02.1977, secretar de stat Ministerul Agriculturii Claudiu Crângu¿ 11.02.1956, director general Alchimex Octavian Liviu Bumbu 12.02.1955, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii Andrei ªtefan Botoagå 12.02.1978, administrator Cartagris Agricultura Ioan Antoci 13.02.1953, Suinprod Roman Marius Cre¡u 17.02.1971, director comercial Saaten-Union Adrian Petcu 17.02.1978, director vânzåri AgroConcept

Abu Dhabi> o ferm\ de 177 de milioane de dolari GreenFactory Emirates, un joint-venture între compania olandezå specializatå în ferme interioare GrowGroup IFS ¿i fondul de investi¡ii RainMakers Capital Investment, va investi 177 milioane de dolari în dezvoltarea unei ferme interioare, cu o suprafa¡å cultivabilå de 160.000 de metri påtra¡i, în emiratul Abu Dhabi. Va fi cea mai mare fermå interioarå din lume. Ferma va combina tehnici de cultivare verticalå ¿i orizontalå ¿i va ocupa în total 17,5 hectare, cu o produc¡ie anualå de pânå la 10.000 de tone de alimente proaspete. Prima fazå a construc¡iei trebuie finalizatå pânå în luna octombrie, atunci când pavilionul olandez de la expozi¡ia Expo 2020 Dubai va prezenta inova¡ii din domeniul agriculturii, energiei ¿i a managementului apei. Ferma va folosi doar 5% din apa

O lingurit, a de poezie Sonet E-o noapte udå, grea, te-neci afarå, Prin cea¡å - obosite, ro¿ii, fårå zare Ard, afumate, triste felinare, Ca într-o crâ¿må umedå, murdarå.. George Bacovia 54

Drago[ B|LDESCU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Ob¡inutå cu multå bâzâialå – Port la mare; 2) A schimba ordinea – Ofertå directå; 3) A fi 9 10 sedentar – Bronzat natural; 4) Scrise în catren! – Dans... de pus pe hârtie; 5) A umbla cu dresul – Då ¿i el o bere; 6) Aprobare cu dubii; 7) Oprite la hotare – Bila care ucide; 8) A trece la provocåri – Perechea din Sierra! 9) A conduce la ie¿ire – Båtut de polonezi; 10) Ne în¿alå, chipurile...

7 ~

necesarå unei ferme normale, iar emisiile de gaze cu efect de serå vor fi reduse cu 40%. Vor fi cultivate ini¡ial 56 de varietå¡i de legume verzi, salatå ¿i kale, înså un centru de cercetare va testa ¿i introducerea altor plante. Emiratele Arabe Unite au construit în ultimii ani mai multe ferme acoperite bazate pe cele mai noi tehnologii din domeniu, cea mai mare fiind cea a companiei aeriene Emirates de lângå aeroportul interna¡ional din Dubai.

8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 3/2021 ORIZONTAL: TAMAIE - STA; ORASENE - AM; PAC - DEMITE; OTET - RANIT; N - SILVIC - I; IM - REALIST; MACAIT - NEO; ISON - INECA; COTIT - ARAR; NAIVITATE.

VERTICAL: 1) Crai de ghindå – A¿ezate în raft! 2) Apanajul Fortunei – Întâlnite la canastå! 3) Vedetå de coastå – Folosit în vestiar; 4) Notå de casare! – Bunå pentru dentist; 5) Se cere corectatå – Nu creeazå plictis; 6) Un om… de nimic; 7) Ocupa¡i cu recolta – A râde fårå rost; 8) Atacuri prin deposedare – Luate în calcul! 9) A sfâr¿i în valuri – A tåia dupå tipar; 10) Cerute la grani¡e. Profitul Agricol 4/2021

Revista Profitul Agricol nr. 4, din 3 februarie 2021

Articles inside

George C\]ean, secretar de stat în MADR