revista Profitul Agricol nr. 5, din 10 februarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 5 din 10 februarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 5/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Vocea ra¡iunii

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Anul acesta, în noiembrie, se fac 9 ani de la înfiin¡area APPR, Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb. Ideea de atunci a lui Arnaud Perrein, aceea a unei organiza¡ii profesionale orientatå spre cercetare, care så nu facå politicå, a prins la o mânå de fermieri, mai ales prieteni. Aståzi, privind poate pu¡in subiectiv (Profitul Agricol este membru al Asocia¡iei), croiala de la început, de organiza¡ie dedicatå exclusiv studiului porumbului, i-a råmas un pic cam micå. ¥n primul rând pentru cå APPR studiazå ¿i grâu, ¿i floarea-soarelui, ¿i sorg, dar mai ales pentru cå ¿i-a gåsit voca¡ia de a face politici agricole. ¥n å¿tia 9 ani, ¿i baza a crescut frumos, de la 24 de membri la aproape 600. Sigur, 600 de fermieri nu e mult când al¡ii se bat cu cåråmida în piept cå au zeci de mii de agricultori. Doar cå membrii APPR chiar existå, sunt oameni reali, fermieri performan¡i, care lucreazå spre un milion de hectare. ªi, poate n-ar fi råu ca acum, când în spa¡iul public discu¡iile analitice despre agriculturå au fost înlocuite de caterincå ¿i atacuri revan¿arde, APPR så se reinventeze. Nu trebuie så renun¡e la aripa ¿tiin¡ificå. Din contrå, RITAC, Re¡eaua Independentå de Testare ¿i Analizå în Câmp, trebuie dezvoltatå. Dar, separat, trebuie så î¿i formeze o aripå militantå. Politicile pe care le a¿teaptå de la ministru trebuie scrise la Asocia¡ie ¿i doar date în mapå ministrului. Nu stricå nici douå-trei vorbe frumoase, nici oleacå de diploma¡ie, ba chiar ¿i ceva tupeu dacå e cazul. Alina Cre¡u ¿i Cristina Cionga, mintea ¿i sufletul APPR, sunt achizi¡ii remarcabile, dar ele trebuiesc multiplicate la xerox ca så poatå acoperi toate problemele, de la Politica Agricolå Comunå la Copa-Cogeca, trecând prin cele douå comisii agricole din Parlament, rela¡ia cu ministerul ¿i atâtea altele. Cele 3-4 fete såritoare care le secondeazå în Asocia¡ie sunt ¿i ele o achizi¡ie bunå. Au energia tinere¡ii. Dar este clar cå echipa trebuie måritå cu profesioni¿ti, cu oameni din domeniu, care så ¿tie pe ce clan¡e så apese când au nevoie ¿i care så în¡eleagå APPR ca pe o corpora¡ie: câte probleme am rezolvat såptåmâna aceasta din cele trasate de ac¡ionari? Pe scurt, când scena e plinå de tupeu ¿i flecari, APPR trebuie så fie vocea ra¡iunii.

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 5/2021

SUMAR Subven¡ia îi învråjbe¿te pe fermieri

Evenimentele s\pt\m=nii Bugetul este gata

Bani pentru depozitarea produselor agricole

ANSVSA a trimis DNA pe capul danezilor de la Premium Porc

România, cel mai mare exportator de porumb din UE

Revylu¡ia BASF

Lupta pentru neonicotinoide nu s-a terminat

Marketingul puiului de cuc

Neonixurile ¿i politica na¡ionalå

Culturi vegetale

Wuxal Sulphur: fertilizarea rapi¡ei la ie¿irea din iarnå

Kubota investe¿te în robo¡i care så culeagå fructe

Porumbul de Aur, cultura din 2020

Un puseu de speran¡å

Mihail Moraru lucreazå singur cele 230 ha

Aten¡ie la atacurile de melci! Solu¡iile de combatere sunt pu¡ine

Cre[terea animalelor În octombrie se ¡ine expozi¡ia de la Clermont-Ferrand

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Frumosul parcurs al unei companii promi¡åtoare

Britanicii de la JCB î¿i dezvåluie noile încårcåtoare

Claas Torion 738 T, nominalizat pentru SIMA Awards

Informa]ii externe

Câ¿tigåtorii concursului

Un nou studiu favorabil neonicotinoidelor

Mavrik 2F, unicul insecticid prietenos cu albinele

Împarte riscul de secetå cu Syngenta

FAO: În toatå lumea cresc pre¡urile Oscarul agriculturii române¿ti. alimentelor 14 Premiile Porumbul de Aur

Analiz\

Ma[ini & utilaje

1 miliard de lei pentru despågubirea De ce så ¡ii cont înainte de achizi¡ionarea culturilor de primåvarå 10 unui utilaj de erbicidat? 41 Syngenta ¿i-a crescut cota de pia¡å la floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

USR cere desfiin¡area unor sinecuri

Secretarul agriculturii din SUA, acuzat de rasism

Bayer, alte 2 miliarde de dolari

Englezii cumpårå vinul australian respins de China

Comer¡ul mondial, dat peste cap

Pagina de istorie Colombina în verde

Hobby Vreme rea, adicå bunå

Lupul iberic, specie protejatå

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Bugetul este gata Luni, pe 8 februarie, când revista Profitul Agricol era pregåtitå de tipar, a ie¿it public premierul Florin Cî¡u, cu declara¡ia cå ar avea bugetul gata. “Va fi în dezbatere publicå mâine sau poimâine (mar¡i, 9 februarie, miercuri, 10 februarie - n. red.) Am avut de clarificat câteva måsuri, care vor fi printr-o ordonan¡å de urgen¡å sau amendamente în Parlament, cu cei de la coali¡ie. Legea bugetului este finalizatå, va fi în transparen¡å publicå mâine sau miercuri diminea¡å, cel mai târziu", a afirmat Florin Cî¡u la Parlament, înainte de întâlnirea cu conducerea PNL. Premierul a precizat cå ¡inta de deficit asumatå prin proiectul Legii

bugetului este între 7% ¿i 7,1%. Pe surse au apårut relativ pu¡ine informa¡ii, ¿i niciuna nu privea agricultura. De ce scrie în legea bugetului depinde dacå ministerul a primit sau nu 1 miliard de lei pentru a plåti despågubiri la culturile de primåvarå afectate de secetå. ¥n ultimele douå såptåmâni, asocia¡iile profesionale au dus muncå de låmurire cu cabinetul premierului ¿i pre¿edin¡ii celor douå comisii de agriculturå pentru a-i convinge de ce sunt atât de necesare despågubirile în aceastå lunå. Så speråm cå vor fi ¿i bani!

Bani pentru depozitarea produselor agricole Înfiin¡area unei re¡ele na¡ionale de depozitare a produselor agricole ¿i alimentare cu ajutorul fondurilor din Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å (PNRR) a fost propunerea Ministerului Agriculturii în cadrul consultårilor privind actualizarea PNRR. Desfå¿urate la Ministerul Investi¡iilor ¿i Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR Plus), consultårile au vizat agricultura, dezvoltarea ruralå ¿i rezilien¡a în situa¡ii de crizå. Ne-a atras aten¡ia argumentul cu care reprezentan¡ii Ministerului Agriculturii au justificat finan¡area unei re¡ele na¡ionale de depozitare a produselor agricole ¿i alimentare. Profitul Agricol 5/2021

“Propunerea vine în contextul în care peste 70% din alimente provin din import, deoarece nu am dezvoltat capacitatea de depozitare.” O altå idee a ministerului a vizat înfiin¡area de centre pentru colectarea ¿i spålarea lânii. Vå reamintim, România va avea la dispozi¡ie 30,4 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare ¿i Rezilien¡å pentru implementarea Planului Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å. Iar acum se stabile¿te de fapt în ce vorbe plåcute urechilor Bruxelles-ului vor fi îmbråcate programele de tocat bani.

Arin DORNEANU

Pre¡ul porumbului, tot mai aproape de cel al grâului Grâul råmâne coborât la pre¡, respectiv 224,5 euro/t cota¡ie pe Matif Euronext, martie 2021. Porumbul, în schimb, cre¿te ¿i pare så egaleze pre¡ul grâului, în prezent fiind cotat cu 218,5 euro/t. Cota¡ia grâului din recolta nouå variazå u¿or în jurul cifrei de 187 de euro/t. Pe pia¡a internå se constatå o efervescen¡å a procesatorilor, care contracteazå cantitå¡i de grâu din recolta nouå, securizând astfel primele luni de dupå recoltare. Cezar Gheorghe, consultant pentru comer¡ul cu cereale, anticipeazå o u¿oarå cre¿tere a cota¡iei pentru porumb, pe fondul vânzårilor americane în exces cåtre China. Se mai întrevede o diminuare a stocurilor mondiale de porumb în urmåtorul raport USDA. ªi la grâu, Cezar Gheorghe estimeazå un minus de un milion de tone a stocurilor globale, fa¡å de ultimul raport lunar. Investi¡ie în cercetare bio Syngenta va construi un centru de cercetare ¿i dezvoltare de 230 de milioane de dolari în ora¿ul chinez Nanjing. Activitatea se va concentra pe produse biologice, digitalizare ¿i big data pentru agriculturå. China încearcå de mai mult timp så reducå utilizarea substan¡elor chimice pe solul såu puternic poluat. Syngenta ¿i-a intensificat aten¡ia asupra produselor biologice sau a solu¡iilor naturale de combatere a dåunåtorilor ¿i bolilor. Primul fungicid hibrid Compania STK a realizat un fungicid care combinå puterea agen¡ilor biologici ¿i ai chimiei sintetice. Produsul este utilizat în mai multe culturi, inclusiv la cereale ¿i tomate. Formularea brevetatå hibridå a Regev EC con¡ine difenoconazol (200 g/l) ¿i ulei esen¡ial de arborele de ceai - Melaleuca alternifolia (400 g/l). Produsul are o eficacitate îmbunåtå¡itå în controlul bolilor plantelor ¿i o încårcare chimicå sinteticå reduså comparativ cu alte amestecuri bazate pe douå substan¡e chimice clasice. La începutul lunii, Adama a ob¡inut distribu¡ia exclusivå a produsului în Ecuador. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

ANSVSA a trimis DNA pe capul danezilor de la Premium Porc ANSVSA a sesizat DNA dupå ce a depistat “suspiciuni întemeiate” cå Premium Porc Group “a zådårnicit combaterea pestei porcine africane ¿i cå a såvâr¿it infrac¡iuni de corup¡ie ¿i de serviciu, împotriva intereselor financiare ale UE.” ANSVSA a fåcut acest demers dupå controale epidemiologice desfå¿urate la Premium Porc SRL Gole¿ti, al doilea mare producåtor de carne de porc de pe pia¡a localå. Sesizarea se referea la încasarea ilegalå de despågubiri ¿i subven¡ii de la bugetul de stat. ANSVSA a sesizat DNA la sfâr¿itul lunii ianuarie pentru a se face investiga¡ii ¿i pentru a identifica persoanele - inclusiv func¡ionari publici angaja¡i ai ANSVSA ¿i ai DSVSA jude¡ene. Compania ar fi încasat ilegal despågubiri ¿i subven¡ii pentru eradicarea pestei porcine ¿i pentru bunåstarea animalelor. Reamintim cå, pe data de 4 ianuarie, Premium Porc anun¡a un focar de pestå porcinå africanå, depistat la ferma sa din Vrancea. Pe data de 22 ianuarie, anun¡a un focar de pestå porcinå africanå la o fermå din Avrig, jude¡ul Sibiu, tot cu circa 30.000 de capete. “Este o situa¡ie dificilå, foarte greu de crezut cå ni se întâmplå nouå. Neam luat atât de multe måsuri de biosecuritate pentru a nu ajunge aici”, a declarat Lars Drescher, CEO Premium Porc Group, într-un comunicat de preså. “Am fost permanent audita¡i de exper¡i interna¡ionali în PPA/biosecuritate, ¿i, cu toate acestea, acest eveniment trist s-a întâmplat. Ne dorim så 8

ie¿im cât mai repede din aceastå situa¡ie pentru a continua un business construit timp de 15 ani, cu efort ¿i mult suflet din partea tuturor. Vrem så subliniem cå suntem aici, råmânem aici ¿i vom continua. Suntem responsabili pentru cei 500 de colegi, pentru familiile lor ¿i ne dorim în continuare så asiguråm carne proaspåtå, de calitate pe mesele românilor. Îi îndemnåm pe to¡i så continue ¿i så intensifice eforturile de respectare a måsurilor de biosecuritate, atât în ferme, cât ¿i în afarå lor.” “Eu nu am våzut acuza¡ii întemeiate

¿i de unde vin ele”, spune Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, asocia¡ie din care face parte compania danezå. “Cei de la Premium Porc s-au trezit în mijlocul unui scandal mediatic. Eu nu cred fiindcå aceastå corpora¡ie interna¡ionalå este judecatå pentru tot ce face în orice ¡arå unde are afaceri. Nu am în¡eles de ce au ie¿it în preså cu asemenea anun¡uri pânå când nu au o concluzie clarå”.

Viorel PATRICHI

Consiliul Concuren¡ei analizeazå preluarea unor ferme de cåtre Premium Pork Commercial Un necaz nu vine niciodatå singur. Consiliul Concuren¡ei analizeazå tranzac¡ia prin care firma Premium Pork Commercial inten¡ioneazå så preia activitå¡ile Danbred Arge¿, Agroprod Ben¡a Nicu, Agro Consulting Chiriac ¿i Slobozia Food Production în domeniul reproduc¡iei, îngrå¿årii ¿i vânzårii porcinelor cåtre abatoare. Potrivit unui comunicat al autoritå¡ii de concuren¡å, activele ce urmeazå a fi preluate constau într-o fermå de reproduc¡ie ¿i patru ferme de îngrå¿are.

“În conformitate cu prevederile Legii concuren¡ei (nr. 21/1996), aceastå opera¡iune este o concentrare economicå ce trebuie autorizatå de Consiliului Concuren¡ei”, se men¡ioneazå în comunicat. Autoritatea de concuren¡å va evalua aceastå concentrare economicå în scopul stabilirii compatibilitå¡ii sale cu un mediu concuren¡ial normal ¿i va emite o decizie în termenele prevåzute de lege”.

Profitul Agricol 5/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

USR cere desfiin]area unor sinecuri Senatorul USR Plus Sebastian Cernic, secretarul Comisiei pentru Agriculturå, a propus desfiin¡area Agen¡iei pentru Calitatea ¿i Marketingul Produselor Alimentare, consideratå o fabricå de sinecuri înfiin¡atå de PSD ¿i ALDE pe finalul legislaturii trecute. Agerpres scrie cå ¿edin¡a Comisiei pentru agriculturå din Senat s-a låsat cu dezbateri aprinse referitor la bugetarea Agen¡iei pentru Calitatea ¿i Marketingul Produselor Alimentare. Guvernul a solicitat amânarea intrårii în vigoare a legii de înfiin¡are a Agen¡iei, în contextul pandemiei ¿i crizei economice care au determinat reprioritizarea cheltuirii bugetului. “Am propus la dezbaterile din Comisie nu doar sus¡inerea propunerii Guvernului, ci chiar desfiin¡area Agen¡iei încå înainte ca statul så înceapå så

direc¡ioneze bani cåtre aceasta. Voi depune o propunere legislativå pentru abrogarea legii de înfiin¡are a agen¡iei sus-men¡ionate, pentru care am început strângerea de semnåturi. Aceastå institu¡ie înfiin¡atå de PSD nu este altceva decât o sinecurå creatå cu dedica¡ie pentru abona¡ii la banii publici prin partid. România nu are nevoie de institu¡ii în plus, ineficiente, care så se suprapunå în atribu¡ii ¿i care sunt o båtaie de joc la adresa contribuabililor. Operatorii economici î¿i doresc mai multå debirocratizare ¿i digitalizare ¿i nu circuite noi pentru alte teancuri de hârtii”, declarå senatorul USR PLUS Sebastian Cernic, secretarul Comisiei pentru agriculturå.

Richard Matei, noul director Nufarm România Nufarm, specializatå în protec¡ia culturilor ¿i produc¡ia semin¡elor specializate, l-a numit pe Richard Matei în func¡ia de director general interimar începând cu 1 februarie 2021. Richard Matei activeazå pe pia¡a de protec¡ia culturilor de aproape 20 de ani ¿i a ocupat diverse func¡ii de conducere. La Nufarm o înlocuie¿te pe Elvira Petrescu, care a condus compania timp de 14 ani, dar a decis så se retragå la finalul anului trecut, din motive personale.

Revylu]ia BASF

Borealis vinde divizia azot Borealis, lider pe pia¡a europeanå în materie produse chimice de bazå, îngrå¿åminte ¿i reciclarea mecanicå a materialelor plastice, a decis så înceapå un proces de cesionare a diviziei sale pentru produse cu azot, inclusiv îngrå¿åminte, produse tehnice pe bazå de azot ¿i melaminå. Borealis opereazå fabrici ce produc îngrå¿åminte în Austria ¿i Fran¡a, având aproximativ 60 de depozite în toatå Europa ¿i aproximativ cinci milioane de tone de produse furnizate anual prin intermediul re¡elei de distribu¡ie Borealis L.A.T.

BASF Agricultural Solutions a organizat, la Ro¿iori de Vede, un eveniment Revylu¡ionar. Licen¡a verbalå este voitå, fiindcå a fost vorba despre lansarea fungicidului Revysol, primul izopropanolazol care aderå la patogenul¡intå, precum Septoria tritici, de pânå la 100 de ori mai puternic decât fungicidele conven¡ionale pe bazå de triazoli. ªi organizarea a fost una chiar revolu¡ionarå. În vreme de pandemie, când interac¡iunile între participan¡i trebuie reduse la minimum, BASF a conceput un fel de drive-in - cinematograf în aer liber, cu spectatorii-fermieri în ma¿ini. Acolo, la Ro¿iori, au montat un ecran cilindric gigantic, cu patru fe¡e. În dreptul celor patru fe¡e, în cruce, au fost

Moartea unui fost ministru, Marin Capisizu Joi, pe 4 februarie, s-a stins Marin Capisizu, fost ministru al agriculturii în vremurile celelalte. Avea 91 de ani. Capisizu a fost dintre cei care au produs schimbåri uria¿e în agriculturå. Erau anii când s-au construit marile complexe de cre¿tere a animalelor, s-au trasat sistemele de iriga¡ii, s-a fåcut industrializarea agriculturii dupå un model inspirat de la americani. ¥n anii ‘90, când avea 60 de ani, s-a pensionat. Dar nu a putut så stea acaså. A construit de la zero o companie, General Leasing, în care a lucrat pânå la 85 de ani. Dumnezeu så-l odihneascå!

Profitul Agricol 5/2021

Arin DORNEANU

pozi¡ionate ma¿inile. ªoferii au fost instrui¡i så comute radioul ma¿inii pe frecven¡a 94.4 FM, pe care puteau recep¡iona emisiunea “postului de radio” BASF. Participan¡ii la eveniment au beneficiat de o promo¡ie specialå, putând achizi¡iona produsele prezentate la un pre¡ cu reducere exclusivå, valabilå doar 24 de ore.

Robert VERESS

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

1 miliard de lei pentru desp\gubirea culturilor de prim\var\ Dupå scrisoare deschiså de såptåmâna trecutå, trimiså premierului Florin Cî¡u, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare le-a scris ¿i pre¿edin¡ilor comisiilor agricole ale celor douå Camere, Adrian Chesnoiu ¿i George Scarlat. Preocuparea principalå, prinderea în bugetul de stat a sumei necesare pentru plata despågubirilor la culturile de primåvarå, 1 miliard de lei. Redåm mai jos textul demersului, cu sublinierile noastre. Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare dore¿te så se adreseze Comisiei pe care o conduce¡i, cu privire la situa¡ia fermierilor români afecta¡i de efectele pe care seceta pedologicå extremå din anul 2020 le-a avut asupra culturilor de primåvarå. În cadrul întâlnirii pe care am avut-o în data de 26 ianuarie la sediul MADR cu domnul ministru Adrian Oros, am primit asiguråri cå sumele necesare efectuårii plå¡ilor reprezentând despågubiri pentru culturile de primåvarå au fost cuprinse în propunerea de buget transmiså cåtre Guvern ¿i Ministerul Fina¡elor Publice pentru a fi incluse ¿i adoptate simultan cu adoptarea Bugetului de Stat pentru anul 2021. Ne adresåm dumneavoastrå ¿i colegilor din Comisia pentru Agriculturå pentru ca, alåturi de domniile lor, så sus¡ine¡i ¿i så promova¡i alocarea ¿i plata acestor despågubiri în regim de urgen¡å. Fermierii, indiferent de dimensiunea exploata¡iei, au fost afecta¡i de efectele secetei pedologice extreme ¿i, în lipsa unui produs de asigurare, nu au capacitatea financiarå de a relua ciclul de produc¡ie. Asiguratorii nu asigurå seceta decât excep¡ional ¿i nu pentru toate culturile ¿i nici pentru toatå suprafa¡a agricolå cultivatå. Deci, lipsa asigurårilor nu este imputabilå fermier10

ilor, a¿a cum se repro¿eazå în spa¡iul public de cåtre mediul non-agricol. Fermierii sunt primii interesa¡i så irige, iar lipsa infrastructurii primare de iriga¡ii nu este responsabilitatea lor, de¿i producåtorii agricoli se implicå alåturi de autoritå¡i în reabilitatea celor existente, contrar impedimentelor de ordin procedural.

Trebuie så luåm måsuri urgente pentru a limita riscul de a nu se cultiva terenul sau de a se folosi tehnologie agricolå minimalå, ceea ce va avea efect directe asupra produc¡iilor ¿i veniturilor ob¡inute începând cu anul 2021. Gradul de expunere la insolven¡å în cazul exploata¡iilor agricole care au fost afectate de secetå în anul 2020 este extrem de ridicat, majoritatea agricultorilor nefiind capitaliza¡i, achizi¡ioneazå inputurile cu plata la recoltå sau se autofinan¡eazå prin încheierea unor contracte de forward pentru 30-35% din media de produc¡ie estimatå ¿i pentru care azi sunt obliga¡i la plata unor penalitå¡i. Se genereazå astfel un efect de domino asupra comercia¡ilor de inputuri, traderilor de cereale, respectiv consumatorului care va suporta majorarea de pre¡. Din situa¡iile financiare aferente lunii decembrie 2020 ¿i transmise cåtre ANAF de cåtre contribuabilii având cod CAEN 0111, rezultå o scå-

dere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similarå anului 2019, pentru exploata¡iile aflate în zonele afectate de seceta pedologicå. Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectatå de COVID 19 ¿i au beneficiat de amânarea ratelor bancare, produc¡ia vegetalå nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabå indirect, ceea ce a fåcut aproape imposibilå apelarea din partea fermierilor la måsura amânårii ratelor. Ne aflåm azi în situa¡ia unor exploata¡ii agricole care, de¿i sunt considerate viabile, nu mai sunt finan¡abile ¿i nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînfiin¡a culturile de primåvarå, pentru anul agricol 2021-2022. Solicitarea noastrå are ¿i o laturå socialå, justificatå de faptul cå în timp ce alte sectoare au disponibilizat angaja¡i, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agriculturå nu au renun¡at la angaja¡i. 4,5% dintre salaria¡ii din România sunt angrena¡i în sectorul agricol. 40% dintre ace¿tia sunt afecta¡i indirect de seceta pedologicå severå ¿i vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primåvarå calamitate. Domnule Pre¿edinte, vå rugåm ca, alåturi de membrii Comisiei, så vå asigura¡i în Parlament cå bugetul MADR aferent anului 2021 va cuprinde suma de 1 miliard de lei necesarå pentru plata despågubirilor aferente culturilor de primåvarå calamitate ¿i cå sumele necesare vor fi alocate în acest sens, în regim de urgen¡å. Profitul Agricol 5/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e fa¡å de 281 dolari/tonå (1.124 lei) cât a deschis licita¡iile în 25 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 4) 1.053 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.01.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 93.370 tone, China 85.070 tone, Indonezia 47.370 tone, Irak 17.770 tone, Yemen 17.170 tone.

¥n såptåmâna 25 - 29 ianuarie 2021 pre¡ul grâului a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 272 dolari/tonå (1.088 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns la 289 dolari/tonå (1.156 lei), $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mart Apr Mai

25.01 239 235 235

26.01 240 237 237

27.01 28.01 29.01 241 243 244 239 241 243 239 241 243 £/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mart Apr Mai

25.01 229 231 230

26.01 230 233 231

27.01 231 234 233

28.01 233 235 234

29.01 234 237 235

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.01 219 217 217 213 Moselle FOB 211 Rouen FOB 279

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

26.01 27.01 221 223 220 223 219 221 215 217 213 215 281 283

25.01 265 263 261

26.01 267 265 263

27.01 269 267 265

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 287 euro/tonå (1.406 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

28.01 225 225 224 219 217 285

28.01 270 271 269

29.01 272 273 271

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2021, este de 195 dolari/tonå (780 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 29 ianuarie 2021, a

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.063 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei). A crescut cu 8 euro/tonå.

Mart Apr Mai

25.01 207 203 205

26.01 27.01 28.01 29.01 209 211 213 215 205 207 209 211 207 209 210 213

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 25.01 Bordeaux 205 Pallice 210 Rhin FOB 217 Bordeaux FOB 209 Pontivy 215

$/t

euro/t

26.01 27.01 28.01 29.01 207 209 210 212 211 213 214 216 221 223 225 227 211 213 215 217 217 219 221 223

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 4) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.01.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2021, a fost de 189 dolari/t (756 lei).

29.01 226 227 227 221 219 287

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 216 euro/tonå (1.058 lei).

România

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2021 este de 195 dolari/t (780 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

fost de 251 dolari/tonå (1.004 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mart Apr Mai

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 25 ianuarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 250 dolari/tonå (1.000 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 25 ianuarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 243 245 247 249 250 240 241 243 245 247

Profitul Agricol 5/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 25 - 29 ianuarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 539 dolari/tonå (2.156 lei), cu 8 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 ianuarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

25.01 501 499 501

26.01 499 495 495

$/t 27.01 500 497 497

28.01 501 500 499

29.01 503 502 501

Orz România FOB Constan¡a 197 euro/t (+ 6) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.01.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 25.01 Rouen 209 Dunquerque 209 Moselle 207 Pontivy 217 Orz bere: Creil** 211 Moselle** 210

26.01 210 210 209 219

27.01 211 211 210 220

28.01 212 213 212 221

29.01 211 212 213 223

213 214 215 215 211 213 215 215

Sorg

PREºURI 25 - 29.01.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 ianuarie 2021, a fost de 207 dolari/tonå (828 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

na 1.007.770 tone, Olanda 85.770 tone, Egipt 47.770 tone, Thailanda 37.770 tone, Indonezia 27.170 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 550 dolari/tonå (2.200 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 475 dolari/tonå (1.900 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

25.01 975 961 963

26.01 27.01 28.01 977 979 981 963 965 967 965 967 969

$/t 29.01 985 969 971

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 215 euro/tonå (1.053 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 ianuarie. Argentina: pentru livrare în martie 2021, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (988 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de ultimele licita¡ii. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå.

portului: China 207.070 tone ¿i Japonia 33.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 201 203 204 205 207 201 203 205 207 209

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mart Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 467 469 471 473 475 465 467 469 471 473

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 2 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 535 euro/tonå (2.621 lei), mai mare cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2021, este de 517 dolari/tonå (2.068 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 29 ian., a fost de 529 dolari/tonå (2.116 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 537 dolari/t (2.148 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 Martie 521 523 525 527 529

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 Dieppe 527 529 531 533 535

Rapi¡å

de 447 euro/tonå (2.190 lei), mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 447 euro/tonå (2.190 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 ian. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 445 euro/tonå (2.180 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

25.01 435 Dunquerque 434 Moselle 439

29.01 447 445 447

Mart Apr Mai

Rouen

26.01 437 435 440

27.01 439 437 441

28.01 442 440 442

25.01 515 497 525

26.01 517 499 527

27.01 519 500 529

28.01 520 501 531

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

289 dolari/t

Profitul Agricol 5/2021

251 dolari/t

$/t

25.01 26.01 27.01 28.01 29.01 Martie 543 545 547 549 550 Mai 517 419 521 523 525

539 dolari/t

207 dolari/t

$/t 29.01 521 502 532

+6 13

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.714 milioane tone, cu 42 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.439 milioane tone, cu 27 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 de milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai micå cu 0,6 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 594 milioane tone, cu 18 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 361 milioane tone, cu 24,5 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 47 milioane tone, cu 1,3 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 113 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 12 ianuarie 2020. 14

România, cel mai mare exportator de porumb din UE Exporturile de porumb ale Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, care a început la 1 iulie 2020, au ajuns, la data de 31 ianuarie 2021, la 1,274 milioane de tone, spun datele publicate de Comisia Europeanå. Aceasta înseamnå o scådere la mai pu¡in de jumåtate fa¡å de exporturile din aceea¿i perioadå a sezonului precedent (2,958 milioane tone de porumb). Cel mai mare exportator de porumb din UE este România, cu 854.143 de tone (67%). Tot în perioada 1 iulie 2020-31 ianuarie 2021, exporturile de grâu ale Uniunii Europene au fost de 14,99 milioane de tone, în scådere fa¡å de cele 18,02 milioane din perioada similarå a sezonului trecut.

Cei mai mari exportatori de grâu au fost: Fran¡a (4,013 milioane tone), Lituania (2,3 milioane tone), Letonia (1,95 milioane tone), Germania (1,859 milioane tone), Polonia (1,72 milioane tone) ¿i România (1,526 milioane tone). Exporturile de orz ale UE, în perioada 1 iulie 2020-31 ianuarie 2021, au fost de 3,92 milioane tone, în scådere fa¡å de 4,55 milioane de tone în perioada similarå a sezonului anterior.

FAO> :n toat\ lumea cresc pre]urile alimentelor Indicele global al pre¡urilor la produsele alimentare a crescut în ianuarie, pentru a opta lunå consecutiv, ajungând la cel mai ridicat nivel din iulie 2014, anun¡å Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO). Cea mai importantå contribu¡ie la cre¿terea indicelui au avut-o pre¡urile cerealelor ¿i uleiului, care au ajuns la cel mai ridicat nivel. Pre¡ul uleiului a înregistrat cea mai mare cre¿tere anualå dintre componentele indicelui agregat, de 27,7%, dupå o cre¿tere de 29,2% în luna precedentå, în condi¡iile unei cre¿teri lunare de 5,8%, dupå un avans de 7,6% în decembrie 2020. La cereale, s-a înregistrat o cre¿tere cu 7,1%, dupå ce pre¡ul porumbului pe pie¡ele interna¡ionale a urcat cu 11,2%,

datoritå achizi¡iilor semnificative din China ¿i a produc¡iei mai scåzute în SUA. Pre¡ul grâului a urcat cu 6,8% în ianuarie, datoritå cererii globale solide ¿i a majorårii taxei la exporturile de grâu rusesc. Pre¡ul zahårului a crescut cu 8,1%, iar pre¡ul uleiurilor vegetale a urcat cu 5,8%, la cel mai ridicat nivel din mai 2012, în urma produc¡iei mai scåzute de ulei de palmier în Indonezia ¿i Malaezia. Pre¡urile la lactate au urcat cu 1,6% în luna ianuarie, iar pre¡ul cårnii cu 1%, în urma majorårii importurilor de carne de pasåre din Brazilia, dupå ce gripa aviarå a afectat exporturile din unele state europene.

pagin\ realizat\ de Marilena RÅDUCU Profitul Agricol 5/2021

ANALIZ|

Lupta pentru neonicotinoide Dupå anun¡area derogårilor date de MADR, Federa¡ia asocia¡iilor apicole, Romapis, i-a trimis ministrului Agriculturii o scrisoare deschiså prin care î¿i exprimå mâhnirea fa¡å de acordarea derogårii utilizårii neonicotinoidelor. Faptul cå a fost men¡ionatå cultura de floarea-soarelui în loc de porumb a fost doar o eroare de redactare. Pozi¡ia organiza¡iei se men¡ine ¿i în privin¡a porumbului.

inofensive pentru albine. “Sunt sute, poate ¿i o mie de studii pe plan interna¡ional care demonstreazå exact contrariul, altfel nu se interzicea substan¡a”, spune vicepre¿edintele Romapis. Acesta considerå cå un alt program se apropie de ce trebuia fåcut încå de la început: gåsirea de alternative, elaborarea de norme de aplicare a managementului integrat al dåunåtorilor.

Temå de cercetare Reprezentantul apicultorilor a sugerat o temå de cercetare pe care o considerå mai potrivitå: så fie identificate motivele pentru care în zona noastrå existå o infestare mai ridicatå cu Suntem dezamågi¡i cå s-a dat Tanymecus. Sunt condi¡ii naturale, derogare pentru porumb. Spre practici agricole gre¿ite? sunt întredeosebire de anul trecut, când bårile apicultorului. El ¿tie cå în jurul am fost invita¡i ¿i noi så ne spunem un Marii Negre, acolo unde Tanymecus punct de vedere, de aceastå datå nu ne- creeazå cele mai mari probleme, sunt a întrebat nimeni nimic. La sfeclå de za- state mai pu¡in educate, în care se hår ne afecteazå ceva mai pu¡in, de¿i folosesc produse de contrabandå. nici acolo nu este de neglijat”, aratå Constantin Dobrescu, vicepre¿edintele Când se vor vedea organiza¡iei. El acuzå MADR cå nu a respectat re- efectele pozitive? Mul¡i fermieri s-au întrebat dacå inglementårile europene care impuneau terzicerea utilizårii tratamentului eforturi pentru a identificarea unei alternative nechimice de combatere a semin¡elor de rapi¡å ¿i floarea-soarelui a avut efecte pozitive în apiculturå. Tanymecus. “S-au mai våzut situa¡ii de intoxica¡ii “Trebuie så demonstrezi cå ai pus în ale albinelor, nu ¿tim precis care au fost practicå un program de cercetare în cauzele, ar putea fi explicate prin remacare ai cåutat o solu¡ie. MADR ar fi trebuit så investeascå într-o cercetare nen¡a substan¡elor. E posibil ca efectul ¿tiin¡ificå pentru gåsirea unor alterna- så se simtå chiar ¿i la culturile posttive, conform spiritului legisla¡iei euro- mergåtoare”, spune Dobrescu. El remarcå faptul cå au fost multe intoxicåri pene”, spune Dobrescu. Unul dintre programele contestate cu produse necunoscute. Pe de altå parte, anul apicol a fost î¿i propunea så demonstreze cå neonicotinoidele sunt eficiente, un lucru evi- unul dintre cei mai pro¿ti. În afarå de dent care nu merita investi¡ii pentru a rapi¡å, nici un alt cules nu a fost benefic ajunge la concluzia cå substan¡ele sunt pentru apicultori. “2020 a fost cel mai

“

prost an apicol din via¡a celor mai båtrâni apicultori”, spune Dobrescu. Un impact pozitiv se va vedea în timp îndelungat. O cre¿tere a numårului de familii de albine depinde ¿i de condi¡iile pie¡ei, de fenomenul falsificårilor.

Câ¿tiguri directe ¿i indirecte Calculatå chiar la pre¡ mediu de export, de 3 euro/kg, produc¡ia de 30.000 t de miere nu genereazå venituri foarte mari. “Sectorul nostru este nesemnificativ din punct de vedere economic”, spune Dobrescu. El atrage aten¡ia înså asupra contribu¡iei apiculturii la produc¡ia agricolå, påstrarea biodiversitå¡ii ¿i sånåtatea popula¡iei. Pe de altå parte, calculul fåcut aratå ¿i “cât de greu o duc” cei 40.000 de apicultori. “Gåse¿ti apicultori care o duc bine, sau decent, dar unul care så aibå averi din produc¡ia proprie, nu din industrializare, e greu de gåsit”.

Bunele practici, solu¡ie de reducere a mortalitå¡ii Studiile realizate la nivel mondial indicå faptul cå pentru a reduce mortalitatea albinelor, apicultorii ar trebui så implementeze bunele practici în managementul activitå¡ilor. În 2018, APPR a ini¡iat ¿i realizat împreunå cu Institutul de Cercetare ¿i Dezvoltare pentru Apiculturå ¿i Asocia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România un ghid de bune practici pentru fermieri ¿i apicultori ¿i un contract de colaborare agricultori-apicultori pentru deplasarea lor în pastoral. Costea a apreciat ¿i propunerea fåcutå de Arnaud Perrein, vicepre¿edinte al APPR, de a realiza benzi de plante melifere în beneficiul apicultorilor. Profitul Agricol 5/2021

ANALIZ|

nu s-a terminat “În general, a¿a cum s-a våzut peste tot în vestul Europei, ar trebui så vedem efectele pozitive. ¥n cinci-¿ase ani, dacå î¿i revine pre¡ul la miere, interzicerea neonicotinoidelor va avea o contribu¡ie la succesul apicultorilor”, considerå vicepre¿edintele Romapis.

Victime colaterale Fermierii ¿i apicultorii sunt victime colaterale în conflictul privind neonicotinoidele, considerå ªtefan Costea, apicultor din Ialomi¡a. “Båtålia nu este a noastrå, este a producåtorilor de pesticide”, spune el. Costea de¡ine 60 de familii de albine ¿i o experien¡å bogatå în comunicarea cu apicultorii, o lungå perioadå fiind organizator de târguri, cursuri ¿i întâlniri de specialitate. Cunoa¿te bine problematica domeniului. El nu considerå cå neonicotinoidele sunt du¿manul nr. 1 al albinelor. Toxicitatea neonicotinoidelor este mult mai micå decât cea a substan¡elor care le înlocuiesc. Fermierii trebuie så aplice trei-cinci produse pentru a controla insectele. “Noi am fugit de substan¡ele care erau înainte de '89, dar care ac¡ionau doar punctual, 10 minuteo jumåtate de orå. Nu am auzit plângeri de mortalitå¡i de albine pe vremea aceea. Acum folosim substan¡e selective care inihibå neuroni ¿i blocheazå enzime care au ac¡iune pe termen lung”, spune apicultorul. Floarea-soarelui ¿i rapi¡a nu au mai beneficiat anul trecut de tratamentul cu neonicotinoide, dar mul¡i stupi au råmas goi. Mortalitatea albinelor este cauzatå de un cumul de factori. Costea precizeazå câ¡iva: schimbårile climatice, hibrizii, monocultura. Renun¡area la pra¿ila manualå duce la dispari¡ia florei spontane. “Este ¿i o vorbå a apicultorilor, dacå te duci într-o culturå de floarea-soarelui ¿i vezi cå Profitul Agricol 5/2021

este curatå, så mergi mai departe, unde ai buruieni la margine”, exemplificå apicultorul o zicalå din domeniu. Doar apicultura din zona de munte ar putea så elimine pesticidele din lista de cauze a mortalitå¡ii albinelor. În acest caz înså sunt exclu¿i ¿i al¡i factori care afecteazå albinele, identifica¡i de cercetåtori precum: factori biologici, specii noi ¿i patogeni, urbanizarea, despåduririle, alterarea mla¿tinilor ¿i a râurilor, încålzirea globalå, care contribuie la moartea albinelor într-o måsurå mai mare decât agricultura intensivå în ansamblul ei. Albinele nu sunt înså singurele victime. Un studiu indicå faptul cå 40% din speciile de insecte ar putea så disparå în urmåtoarele decenii. Nu sunt înså

neonicotinoidele de vinå pentru acest fenomen.

Efecte peste grani¡å Valeriu Tabårå remarcå faptul cå rezultatele unui studiu mai vechi al ASAS fac obiectul unui proces din Marea Britanie dintre stat ¿i fermieri, ca argument cå neonicotinoidele nu sunt cauza dispari¡iei albinelor. “Materialul a fost trimis ¿i la Bruxelles, tradus în englezå, ¿i se pare cå a avut ecou”, conchide Tabårå. Derogårile din România au generat reac¡ii ¿i în alte ¡åri. “A fost scandal în Fran¡a pentru cå s-a dat derogare pentru sfecla de zahår. România a fost men¡ionatå cå abuzeazå de asemenea derogåri ¿i î¿i creeazå un avantaj comercial incorect”, spune Dobrescu. Adrian MIHAI

Un nou studiu favorabil neonicotinoidelor Academia de ¿tiin¡e Agricole ¿i Silvice “Gheorghe Ionescu-ªi¿e¿ti” a trimis un raport la MADR ce vizeazå monitorizarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide. A fost trimiså atât sinteza pe trei ani, cât ¿i datele ob¡inute în 2020. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a anun¡at cå în februarie va avea loc prezentarea publicå a informa¡iilor ¿i o dezbatere pe aceastå temå. Rezultatele sunt considerate excep¡ionale. “Nu am gåsit urme de substan¡å activå care compun neonicotinoidele care s-au folosit la tratamentul semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å în inflorescen¡e, calatidii, nectarul de floareasoarelui sau polen. La porumb nu am gåsit în apa de guta¡ie, nu am gåsit în polen. La rapi¡å nu au fost gåsite substan¡ele active în inflorescen¡e, nectar, miere sau albine moarte”, spune Va-

leriu Tabårå, pre¿edintele ASAS. În sol au fost depistate înså rezidii. Au fost gåsite alte rezidii de alte substan¡e, inclusiv din erbicide, dar ¿i substan¡e utilizate pentru protec¡ia albinelor. “Analizele sunt cu patru zecimale dupå zero”, subliniazå Tabårå. Studiul a fost fåcut pe trei ani, dupå toate tehnicile experimentale ¿i va mai continua încå doi ani. Probele au fost trimise mai multor laboratoare din Bulgaria, Fran¡a ¿i Germania. Potrivit pre¿edintelui ASAS, în România nu existå laboratoare care så poatå face analizele la nivelul parametrilor UE. Proiectul este coordonat de Carmen Mincea, cercetåtor la Institutul de Protec¡ia Plantelor. Au fost cooptate ¿i INCDA Fundulea, SCDA Pite¿ti, SCDA Secuieni, fiind selectate zonele în care sunt prezen¡i dåunåtorii Tanymecus ¿i viermele sârmå. 17

ANALIZ|

Neonixurile [i politica na]ional\ dr. ing. Daniel Bot\noiu

Produsele de protec¡ia plantelor pe bazå de neonicotinoide, care con¡in imidacloprid, thiamethoxam ¿i clothianidin, au fost folosite la scarå largå de cåtre fermierii din întreaga lume timp de peste douå decenii. Utilizate conform instruc¡iunilor scrise pe ambalaj, aceste produse sunt sigure atât pentru oameni, cât ¿i pentru mediul înconjuråtor, fapt atestat atât de analizele autoritå¡ilor de reglementare, cât ¿i de studiile ¿tiin¡ifice independente.

factor important care apare în numeroase discu¡ii legate de utilizarea neonicotinoidelor este ideea cå aceste substan¡e ar avea un risc crescut asupra polenizatorilor, ¿i în special, al albinelor. Luând în considerare criteriile de evaluare extrem de severe ale Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), cele mai recente rapoarte de analizå a riscului la albine nu au identificat pericole cu privire la utilizarea neonicotinoidelor. În aceste cazuri, a fost identificat doar un nivel scåzut de risc pentru albinele melifere, iar riscul presupus a fost, de asemenea, scåzut în majoritatea cazurilor ¿i pentru albinele sålbatice. În plus, la nivel na¡ional, conform raportului INS aferent anului 2018, care include statistici cu privire la numårul familiilor de albine, aflåm cå în anul 2017 erau 1,42 milioane de familii de albine, cu 5% mai multe decât în anul 2014, an în care România a emis prima autoriza¡ie de urgen¡å pentru utilizarea produselor pe bazå de neonicotinoide. Dincolo de costurile crescute pentru

fermierii europeni, restric¡iile existente cu privire la produsele de protec¡ia plantelor pe bazå de neonicotinoide au adus deja consecin¡e neinten¡ionate considerabile: lipsa solu¡iilor alternative, mai multe tratamente care au condus la mai multe emisii de CO2, un risc crescut de insecte dåunåtoare rezistente ¿i o revenire la substan¡ele chimice mai vechi ¿i mai pu¡in eficiente. Fermierii trebuie så ¡inå dåunåtorii sub control, pentru a putea oferi resurse de hranå sigure, de înaltå calitate ¿i accesibile, a¿a cum cer consumatorii europeni. Pentru a-¿i men¡ine pozi¡ia de principal producåtor de zahår din Europa, guvernul francez ¿i-a lansat planul de a sprijini industria sfeclei de zahår, în care ministerul agriculturii francez a anun¡at cå Parlamentul a acceptat acordarea “în condi¡ii strict controlate” în termen de “120 de zile”" de derogare, în perioada de însåmân¡are, “pentru semin¡ele tratate cu neonicotinoide”. Legea francezå permite folosirea acestor insecticide timp de trei pânå la cinci ani, derogårile fiind acordate pânå la 1 iulie 2023 ¿i, prin urmare, vor fi doar temporare. Aceastå modificare de “comportament” privind utilizarea neonixurilor poate fi adoptatå ¿i în Austria, Germania, Polonia, Belgia sau Olanda, fiind o chestiune de timp. Timp de mai mul¡i ani, pe tot mandatul meu de secretar de stat, am fost în “fruntea listei” privind criticile legate de

acordarea derogårilor privind utilizarea neonicotinoidelor, de la comisarul european pentru mediu pânå la organiza¡iile crescåtorilor de albine. Nu am cedat niciodatå, decât în fa¡a argumentelor, ¿i cred cå a¿a era normal så facå ¿i cei care m-au înlocuit, înså lucrurile nu au stat a¿a. Iatå cå aståzi State membre cu agriculturå performantå au aprobat, unele chiar prin lege în Parlament, utilizarea în continuare a neonicotinoidelor, în timp ce ministrul agriculturii din România s-a gråbit så anun¡e “victoria” împotriva acestor insecticide. Spuneam atunci, cum spun ¿i acum, cå nu trebuie så ne jucåm cu soarta fermierilor, dar nici cu “bogå¡ia” pe care o pot aduce 5 milioane de hectare cultivate cu porumb, floarea-soarelui, rapi¡å sau sfeclå pentru zahår! Sunt curios så våd datele referitoare la numårul familiilor de albine dupå ce a fost luatå decizia de a interzice tratamentele cu neonixuri la floarea-soarelui ¿i porumb, acestea au crescut sau nu, albinele sunt mai sånåtoase sau care este situa¡ia actualå? Am luat un instrument din mâna fermierilor pentru a le diminua competitivitatea pe pia¡a interna¡ionalå sau am ajutat sectorul apicol? Sunt întrebåri la care a¿teptåm råspunsuri! Fermierii au nevoie de solu¡ii, a¿a cum ¿i apicultorii au nevoie de plante melifere care så le asigure un cules de calitate ¿i în cantitå¡ile dorite. Profitul Agricol 5/2021

CULTURI

VEGETALE Mavrik 2F, unicul insecticid prietenos cu albinele Albinele au un rol esen¡ial pentru mediu ¿i economie, prin sus¡inerea biodiversitå¡ii ¿i a securitå¡ii alimentare. Majoritatea plantelor sålbatice sau de culturå depind de polenizare, iar utilizarea neconformå a pesticidelor poate duce la o scådere a popula¡iei de albine.

entru eliminarea acestei probleme, Adama vine în sprijinul fermierilor cu Mavrik 2F, unicul insecticid care oferå toleran¡å fa¡å de insectele benefice, calitate ce face posibilå aplicarea lui chiar ¿i la înflorit. Aceastå proprietate este datå de substan¡a activå tau-fluvalinat (240 g/l), un piretroid de sintezå unic, folosit ¿i în tratamentul acarianului Varroa Jacob-

soni, responsabil de producerea varrozei albinelor. De¿i selectiv fa¡å de albine, tau-fluvalinat este foarte eficient asupra dåunåtorilor cheie din culturile agricole ¿i horticole prin modul de ac¡iune asupra sistemului nervos. Substan¡a activå men¡ine deschise canalele de sodiu de la nivelul termina¡iilor nervoase pentru a facilita depolarizarea membranei celulare, astfel provocând perturbåri metabolice grave ¿i o hiperactivitate dezordonatå. Efectul dupå aplicare este unul rapid, de knockdown, datoritå penetrårii mai rapide prin cuticula insectelor. Omologårile produsului sunt diverse, Mavrik 2F gåsindu-¿i utilitatea atât în culturile agricole (rapi¡å, floarea-soarelui, grâu ¿i orz), dar ¿i în cele horticole (plante ornamentale, livezi, planta¡ii de mår ¿i pepiniere, sere, solarii, cåp¿un etc.). În planta¡iile pomicole ¿i în livezi (de mår, prun ¿i piersic) caracteristica

produsului de a proteja insectele benefice îl face ideal de aplicat împotriva afidelor înainte ¿i în timpul înfloritului, pentru a acomoda situa¡ii neprevåzute. În cultura de rapi¡å un dåunåtor problemå este Meligethes aeneus (gândacul lucios), acesta fiind prezent în lan de la începutul înfloritului, hrånindu-se cu organele florale. Cu Mavrik 2F fermierul are op¡iunea de a a¿tepta ¿i urmårii pragul economic de dåunare, fårå a pune probleme polenizatorilor. Mavrik 2F prezintå ¿i o flexibilitate ridicatå fa¡å de temperaturå (fiind eficace pânå la 26°C, situa¡ie în care este posibil ca dåunåtorii så fie mult mai activi în culturå) ¿i umiditate (rezistent la spålarea de cåtre ploi), astfel oferind fermierilor precizie în aplicare. Popular printe fermieri ¿i apreciat de albine, Mavrik 2F este insecticidul care face diferen¡a.

ADAMA

Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

Wuxal Sulphur> fertilizarea rapi]ei la ie[irea din iarn\ A fost o iarnå favorabilå pentru rapi¡å. ¥n toatå ¡ara cultura aratå bine ¿i avem toate premisele ca restartul în vegeta¡ie så fie unul foarte bun, iar plantele så aibå o evolu¡ie ca la carte. Dar, pentru produc¡ii frumoase la varå, este necesar så intervenim în culturå cu un plus de nutrien¡i, care så ajute plantele så-¿i revinå dupå perioada rece ¿i så î¿i reia dezvoltarea optimå.

entru început, vå recomandåm så aplica¡i fertilizantul foliar Wuxal Sulphur, dupå care Wuxal Boron Plus va avea un rol major, deoarece cultura de rapi¡å are o cerin¡å ridicatå de elemente nutritive în perioada urmåtoare, caren¡a acestora traducându-se în reducerea poten¡ialului de produc¡ie. În primåvarå, rapi¡a cunoa¿te o perioadå intenså de asimilare a azotului, utilizat pentru regenerarea rådåcinilor ¿i a frunzelor ¿i pentru dezvoltarea plantei. Dar, pentru a asigura o absorb¡ie bunå a diferitelor tipuri de azot, este necesarå suplimentarea cantitå¡ii de sulf, element ce sus¡ine metabolizarea azotului. Este cunoscutå sinergia azot-sulf, ce are drept rezultat sinteza de proteine în plante. Wuxal Sulphur este ¿i surså de azot, de aceea aplicarea acestui produs sus¡ine nutri¡ia completå a culturii, ceea ce determinå o foarte bunå aprovizionare dupå perioada de iarnå.

ridicat pânå la formarea silicvelor. Sulful måre¿te calitatea semin¡elor prin sporirea con¡inutului de ulei, stimuleazå sinteza clorofilei ¿i stimuleazå cre¿terea organelor plantelor, fiind deosebit de important pentru dezvoltarea organelor de reproducere. De aceea, fertilizarea cu sulf trebuie så se facå din timp pentru a nu fi afectatå productivitatea. O cantitate insuficientå cauzeazå probleme prin faptul cå fotosinteza pe tinerele frunze este inhibatå deoarece multe enzime nu sunt func¡ionale. Astfel, frunzele tinere au o culoare mai deschiså decât normalul ¿i se deformeazå, acestea fiind primele simptome ale caren¡ei. La nivelul florilor, deficien¡a de sulf se manifestå printr-o dezvoltare diminuatå ¿i culoare mai palå. Aportul scåzut de sulf încetine¿te cre¿terea sau chiar o opre¿te. Caren¡ele de sulf apar din cauza slabei aprovizionåri din sol, în condi¡ii de pH scåzut. De aceea, suplimentarea pe cale foliarå este alegerea cea mai bunå pentru nutri¡ia sigurå a culturii de rapi¡å.

Trebuie så acordåm aten¡ie sulfului ¿i la culturile de cereale deoarece acest element cre¿te cantitatea de proteine ¿i este, deci, esen¡ial pentru ob¡inerea unor produc¡ii de calitate. Anumite condi¡ii, cum ar fi ploile abundente din primåvarå, pot împiedica aprovizionarea corectå cu elemente nutritive, adicå ¿i cu sulf. Subliniem încå o datå faptul cå Wuxal Sulphur prezintå con¡inut ridicat de sulf u¿or absorbabil, fa¡å de produsele concurente, care con¡in sulf elementar, dificil de preluat de cåtre plante. evapore, umectan¡ii determinå reactivarea depozitului rezidual uscat, utilizând umiditatea oferitå de rouå ¿i precipita¡ii, regulatorii de pH (agen¡ii de tamponare) aduc valoarea pH-ului la un nivel optim pentru absorb¡ia nutrien¡ilor ¿i ac¡iunea pesticidelor. Compatibilitatea ridicatå cu celelalte produse din amestecul de tratare este datå de materia primå de înaltå calitate utilizatå în formulare. Produsul con¡ine trioxid de sulf (SO3), provenit din sulfat, caracterizat prin solubilitate totalå în apå ¿i disponibilitate maximå pentru plante. În compara¡ie cu sulful elementar, coeficientul de utilizare este mai mare deoarece disponibilitatea SO3 pentru plante nu depinde de temperaturå, umiditate, perioadå de descompunere. De asemenea, SO3 nu are dezavantajul acidifierii solului.

Formulare excelentå pentru absorb¡ie ca la carte Wuxal Sulphur prezintå un con¡inut optim de sulf solubil în apå, azot ¿i microelemente în propor¡ii echilibrate. Nutrien¡ii din acest produs sunt disponibili în propor¡ie de 100%, completând rapid necesarul de sulf ce nu poate fi preluat prin rådåcinå, ¿i, în plus, îmbunåtå¡e¿te eficien¡a absorb¡iei din sol a îngrå¿åmintelor cu azot. Wuxal Sulphur prezintå adjuvan¡ii Doza recomandatå la rapi¡å este specifici gamei Wuxal, care conduc la de 3 - 5 l/ha. un randament crescut al aplicårii. ProSulful cre¿te productivitatea dusele din gama Wuxal con¡in agen¡i de Pentru mai multe informa¡ii ¿i calitatea produc¡iei chelatare: prin chelatare spore¿te caliprivind fertilizarea foliarå, Sulful este mezoelementul cel mai tatea solu¡iei de tratare, nutrien¡ii fiind vå invitåm så contacta¡i important pentru rapi¡å. Necesarul de disponibili plantelor. Agen¡ii anti-evapoReprezentan¡ii de vânzåri sulf cre¿te din luna martie ¿i se men¡ine rare împiedicå picåturile fine så se Kwizda Agro Romania. 22

Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

Syngenta [i-a crescut cota de pia]\ la floarea-soarelui ¥n 2020, când pandemia oprea totul în loc, o companie mare ca Syngenta s-a repliat elastic. Au folosit la maxim digitalizarea, trecând evenimentele ¿i comunicårile în on-line. Echipa din România a fåcut fa¡å cu brio provocårilor ¿i a reu¿it så asigure fermierilor produsele, tehnologiile ¿i suportul tehnic necesare în activitate. Iar eforturi s-au materializat în realizåri: în 2020, Syngenta a crescut cota de pia¡å la cultura de floareasoarelui. “Syngenta, lider la nivel european, este în anul 2020 lider de pia¡å la semin¡e de floarea-soarelui ¿i în România”, spune Andrei Måru¡escu, director de marketing. Tot în 2020, au lansat platforma de e-comer¡ To¡i pentru vin, care sprijinå podgoriile mici, ale cåror afaceri au fost afectate de Covid. “În fa¡a acestor provocåri, a pandemiei ¿i a schimbårilor climatice, ¿tiin¡ei i se acordå o importan¡å tot mai mare”, spune Måru¡escu. “Syngenta este o companie de cercetare-dezvoltare orientatå cåtre inova¡ie în domeniul inputurilor în agriculturå, dedicatå accelerårii inova¡iei ¿i a tehnologiilor, având în spate råspunsurile oferite de ¿tiin¡å.” ¥n 2021 compania va continua så inoveze ¿i så î¿i adapteze strategiile situa¡iei reale. “Este greu de crezut cå 2021 va fi un an mai pu¡in complicat, fiind cu to¡i nevoi¡i så ne adaptåm ¿i så gåsim solu¡ii. Comunicarea va råmâne esen¡ialå în continuare ¿i va trebui så ne adaptåm ¿i så fim gata så råspundem nevoilor de informa¡ii din partea fermierilor.”

Pe partea de culturi speciale, în 2021 Syngenta va lansa trei produse noi: Minecto Alpha, noul fungicid biologic Taegro ¿i pachetul Orondis Ultra.

Minecto Alpha Este o combina¡ie inovatoare cu ac¡iune sistemicå, îmbinând ciantraniliprol, insecticide specific pentru combaterea trip¿ilor, a musculi¡ei albe ¿i a lepidopterelor în culturile horticole, cu acibenzolar-S-metil, activator al mecanismului de autoapårare a plantei. Combina¡ia celor douå substan¡e active permite combaterea eficientå a vectorilor de virusuri persistente ¿i activeazå mecanismul de autoapårare al plantelor pentru controlul virusurilor. Produsul poate fi utilizat atât foliar, cât ¿i radicular, utilizând metoda aplicårii prin instala¡ia de irigare prin picurare. Culturile omologate sunt ardei, 1 l/ha prin picurare, tomate, 1 l/ha prin picurare ¿i 1,25 l/ha foliar, ¿i salatå, 1l/ha prin picurare ¿i 1,25 l/ha foliar împotriva Tripsilor ¿i 0,75 l/ha prin picurare ¿i 1l/ha foliar împotriva omizilor.

Taegro Este noul fungicid biologic de origine naturalå, având la bazå tulpina Bacillus amyloliquefaciens FZB24. Cu un spectru larg de ac¡iune, Taegro este indicat pentru protejarea vi¡ei-de-vie ¿i a culturilor de legume de Botrytis, fåinare, manå ¿i Sclerotinia atât în cadrul programelor de management integrat al bolilor, cât ¿i în agricultura ecologicå. Taegro se aplicå foliar, preventiv ¿i, datoritå formulårii sale ¿i dozelor sale mici de utilizare, este u¿or de utilizat. Originea sa biologicå ¿i intervalul de siguran¡å redus fac din Taegro un in-

strument deosebit de valoros pentru optimizarea programelor de protec¡ie integrate destinate produc¡iilor de calitate, în conformitate cu solicitårile lan¡ului agroalimentar. Taegro este eficient, sustenabil ¿i sigur pentru utilizator deoarece poate fi introdus în programele de management integrat, are doze reduse de utilizare ¿i este u¿or de utilizat. Mai mult, are un interval scurt de pauzå pânå la recoltare ¿i un profil ecotoxicologic favorabil.

Pachetul Orondis Ultra Este un pachet dimensionat pentru 5 hectare de vi¡å-de-vie, alcåtuit din douå fungicide excep¡ionale, fiecare cu mod de ac¡iune diferit împotriva manei: Orondis (1 litru) ¿i Pergado (3 litri). Cele douå fungicide au un efect sinergic ¿i constituie un standard în combaterea eficientå a manei vi¡ei-de-vie (Plasmopara Viticola). Înainte cå boala så se dezvolte, cele douå moduri puternice de ac¡iune lucreazå în paralel. ¥n primul rând, oxatiapiproplin prezintå un nou mod de ac¡iune, întrerupând mi¿carea lipidelor între pere¡ii plasmei, în timp ce mandipropamid inhibå regenerarea peretelui celular al sporilor. ¥mpreunå cele douå fungicide oferå un control puternic ¿i de lungå duratå al manei vi¡ei-de-vie. Se recomandå la etapele de la låstar, 20-25 cm, pânå dupå înflorit. Intervalul dintre tratamente se va adapta în func¡ie de condi¡iile climatice, presiunea de infec¡ie ¿i evolu¡ia culturii.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

Marketingul puiului de cuc dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Pornesc de la observa¡ia cå sunt unele firme ce vând îngrå¿åminte cu fosfor care adoptå strategia de marketing a puiului de cuc: singur în cuib/pia¡å. ªi prezintå tragica soartå a fosforului din sol, adevåratå poate doar în condi¡ii excep¡ionale: din 100 kg/ha de fosfor aplicat toamna, primåvara doar 5 kg/ha mai erau accesibile plantelor.

ste înså adevårat cå o parte din fosfatul primar din superfosfat råmas nefolosit pe solurile acide este retrogradat în fosfa¡i de Fe ¿i Al, din care fosforul este greu accesibil plantelor. Pe solurile neutre ¿i alcaline se formeazå fosfa¡i secundari de calciu, de unde P este mai greu accesibil sau fosfa¡i ter¡iari, din care P nu poate fi folosit. (Budoi 2001). A¿adar, absorb¡ia maximå de cåtre plante este la pH slab acid, 5,86,8. Sigur, în afara acestui interval, cea mai la îndemânå solu¡ie este utilizarea îngrå¿åmintelor care pot depå¿i aceste condi¡ii. Uneori este singura solu¡ie, iar alteori este cea mai profitabilå. Dar, destul de durabil ar putea fi ¿i revenirea la vechile obiceiuri comuniste ce urmåreau, printre altele, ¿i “reproduc¡ia lårgitå a fertilitå¡ii solului”. Aceasta presupunea “Aplicarea cu regularitate de îngrå¿åminte minerale ¿i organice cu fosfor, în doze mai mari decît consumul de fosfor din sol cu recoltele” (Borlan ¿i colab.), adicå, doza aplicatå de fosfor så fie mai mare decât cantitatea exportatå prin semin¡ele 26

recoltate. Cu o tonå de semin¡e de porumb se exportå (se îndepårteazå din sol) 6-7 kg P2O5. Dupå calculele fåcute de Borlan ¿i colab. (1994), în 1985, în solurile din România (media ponderatå), plantele de porumb aveau la dispozi¡ie 107 kg P2O5/ha, cantitate care ar fi permis realizarea în propor¡ie de 89% a unei produc¡ii a¿teptate de 5,5 t/ha de porumb, pentru care s-a fertilizat corespunzåtor cu azot ¿i potasiu ¿i s-a amendat unde era cazul. Pentru ob¡inerea unei recolte de porumb de 5,5 t/ha plantele trebuiau så aibå la dispozi¡ie 170 kg P2O5/ha, din care 107 kg P2O5/ha erau din sol, iar restul din îngrå¿åminte.

În tehnologiile optimizate, utilizarea îngrå¿åmintelor cu fosfor “de ultimå genera¡ie” poate aduce un profit mai mare, dar nu trebuie så neglijåm nici tehnologiile durabile, care se referå în primul rând la men¡inerea pH-ului între 5,8-6,8, prin amendarea calcicå a solurilor cu pH mai mic de 5,8, ¿i amendarea gipsicå a solurilor alcaline, prin folosirea de îngrå¿åminte fiziologic acide pe soluri saturate ¿i fiziologic alcaline pe cele nesaturate cu baze, desecare, fertilizare mineralå ¿i organicå, combaterea eficientå a eroziunii de suprafa¡å, cre¿terea volumului edafic prin afinare etc. (Borlan ¿i colab. Agrochimia fosforului), aplicarea localizatå a fosforului, utilizarea îngrå¿åmintelor starter, strip-till etc.

:mparte riscul de secet\ cu Syngenta AgriClime este un program prin care fermierul împarte riscul de secetå cu Syngenta, având posibilitatea så beneficieze de o compensa¡ie financiarå de pânå la 30% din valoarea produselor înscrise în program. Programul se adreseazå tuturor fermierilor cutivatori de cereale din România care achizi¡ioneazå produse pentru protec¡ia plantelor Syngenta destinate controlului bolilor, Amistar Prime Pack ¿i Elatus Era. Înscrierea în program este gratuitå ¿i se poate face accesând platforma on-line AgriClime. Procesul de înscriere este foarte simplu ¿i nu dureazå mult, iar platforma online este u¿or accesibilå utilizatorului. Programul se poate accesa foarte u¿or de pe situl www.syngenta.ro, la sec¡iunea AgriClime.

În cazul în care nu plouå, Syngenta îi compenseazå pe fermieri cu o parte din investi¡ia fåcutå, iar în cazul în care plouå, fermierul beneficiazå de produse de calitate ¿i produc¡ii ridicate, printr-un control foarte bun al bolilor. Syngenta råmâne un partener mereu #aproapedefermieri, un partener de încredere care î¿i propune så vinå în întâmpinarea cerin¡elor ¿i nevoilor fermierilor din România cu un portofoliu performant de semin¡e, produse pentru protec¡ia plantelor, consiliere personalizatå, dar ¿i cu solu¡ii inovatoare care så ofere sprijin industriei agro-alimentare.

Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

Oscarul agriculturii române[ti

Premiile Porumbul de Aur Pandemia obligå la regândirea tuturor evenimentelor. De aceea, anul acesta Congresul APPR a fost gândit ca un eveniment online, fårå interac¡iune fizicå între participan¡i. Transmisia lui pe internet se va face în primul rând pe platforma Farm Forum, a APPR, ¿i apoi pe toate canalele Facebook ale partenerilor media. Anul trecut congresul anual al APPR aduna la un loc 500-600 de fermieri. Atmosferå cordialå, între¡inutå de calitatea invita¡ilor, fermieri performan¡i, mini¿tri, europarlamentari, pre¿edin¡i de asocia¡ii profesionale europene etc. Anul acesta acest tip de întâlnire nu mai este posibil. De aceea APPR ¿i-a regândit Congresul ca pe un eveniment online. Ceea ce aduce ¿i avantaje, ¿i dezavantaje. Vorbitorii nu vor interac¡iona la fel de bine cu publicul, întrebårile “din salå” nu vor fi nici ele, dar esen¡ialå råmâne comunicarea. Totul este så rezista¡i 3 ore în fa¡a computerului. Pentru asta, Asocia¡ia a antrenat pe scena congresului speakeri de top. ¥n deschidere va vorbi Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Discursul såu îl pute¡i regåsi în cadrul acestui dosar, la pagina 30. Mihai Dumitru (DG Agri) va prezenta noutå¡ile din cadrul negocierilor pentru PAC. Jonn Slette, ata¿atul agricol al ambasadei SUA, va vorbi despre cum se vede Pactul Verde de peste Ocean, iar Christiane Lambert, o doamnå fermier din Fran¡a, va prezenta succesele Copa, cea mai mare organiza¡ie agricolå din Europa. În acest context, aderarea la Copa-Cogeca, partener de dialog civil al Comisiei Europene, prin intermediul Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, atârnå greu în bilan¡ul anual de activitate al organiza¡iei. Vor fi ¿i al¡i vorbitori care meritå asculta¡i cu aten¡ie, ministrul Adrian Oros, eurodeputatul Daniel Buda, fiecare aducând noutå¡i. La finalul Congresului va avea loc decernarea premiilor Porumbul de Aur, acest Oscar al agriculturii române¿ti. Câ¿tigåtorii, ¿i mai ales tehnologiile lor de culturå le gåsi¡i în paginile 28-29. Parteneri evenimentului sunt: AIPROM, Borealis, CEPM Maiz'Europ, Commodicarbon, Marsh ¿i revista Profitul Agricol. Profitul Agricol 5/2021

Daniel BUDA europarlamentar, vicepre[edinte al Comisiei de Agricultur\

Prioritå¡ile mele din aceastå perioadå vizeazå în special domeniul agricol. Trebuie så acordåm o aten¡ie sporitå tuturor måsurilor Politicii Agricole Comune, mai ales în contextul în care circa 70% din bugetul PAC sprijinå veniturile a ¿ase-¿apte milioane de ferme din Uniunea Europeanå. Doar printr-o colaborare strânså vom putea traversa aceastå crizå ¿i vom putea consolida pozi¡ia fermierilor pe pia¡a europeanå ¿i interna¡ionalå.” Vasile IOSIF pre[edinte AIPROM - Asocia]ia Industriei de Protec]ia Plantelor din România

AIPROM considerå inova¡ia ca o parte esen¡ialå a solu¡iei pentru viitor. Så nu uitåm înså cå tehnologiile agricole noi trebuie stimulate prin måsurile luate prin Politica Agricolå Comunå, respectiv prin Planul Na¡ional Strategic. Ofelia NALBANT director general Borealis L.A.T.

Sårbåtoresc anul acesta 30 de ani de muncå în agribussiness. Am “tråit” împreunå na¿terea ¿i dezvoltarea pie¡ei de agribusiness din România. Fiecare an agricol a fost unic, special ¿i a sus¡inut dezvoltarea ¿i maturizarea pie¡ei. Vå urez ca încercårile acestor zile så vå facå mai puternici ¿i mai performan¡i, deoarece producåtorii agricoli sunt sursa principalå de bunåstare. 27

CULTURI VEGETALE

Câ[tig\torii concursului Porumbul Categoria neirigat

11.145 kg/ha Ioan Iaroslav Balint lucreazå 150 ha în Nådlac, jude¡ul Arad. Porumbul ocupå cea mai mare suprafa¡å, 70-80 ha. Mai cultivå grâu pe 20-30 ha, soia ¿i floarea-soarelui pe câte 10-15 ha. Mai nou, cultivå ¿i rapi¡å. Chiar dacå are o suprafa¡å micå, fermierul are cu ce se låuda. La porumb, produc¡ia a fost de 12.500-12.800 kg/ha, umiditate de 17-20%. “Suntem în «¡ara porumbului», Câmpia de Vest. În special Câmpia Nådlacului este o zonå foarte propice pentru cultura de porumb”, remarcå Ioan Balint. Considerå cå în ultimii ani porumbul este cel mai profitabil, poate la egalitate cu rapi¡a, o culturå “destul de påcåtoaså, nu atât de sigurå ca porumbul”. El då ca exemplu chiar toamna trecutå, în care rapi¡a semånatå la timp a crescut cam mult ¿i a trebuit så intervinå cu regulatori pentru a o opri din cre¿tere”. Ca nivel de investi¡ie, porumbul ¿i rapi¡a sunt similare. Anul trecut, în Arad media precipita¡iilor a fost de 430 l/mp, aproape de normal. Repartizarea lor nu a fost înså

Câ¿tigåtori sec¡iunea neirigat 2015 - Gheorghe Alexandru Ialomi¡a - 13.845 kg/ha 2016 - Carol Constandache Ialomi¡a - 11.403 kg/ha 2017 - Aedin Celzin Constan¡a - 13.856 kg/ha 2018 - Daniel Nica Cålåra¿i - 13.927 kg/ha 2019 - Bi¡å Råcman Giurgiu - 17.460 kg/ha 2020 - Ioan-Iaroslav Balint Arad - 11.145 kg/ha 28

Ioan Iaroslav Balint,

fermier, N\dlac, jude]ul Arad

optimå. Primåvara, în fenofaza de cre¿tere intensivå, au fost douå luni în care trei factori au fost deficitari: lumina, cåldura ¿i apa. La 6-8 frunze, porumbul era pu¡in îmbåtrânit. Salvarea a venit la sfâr¿itul lunii mai, odatå cu ploile ¿i cre¿terea temperaturii. Porumbul ¿i-a continuat ciclul vegetativ normal. Produc¡ia medie pe exploata¡ie a fost de 11 t/ha. Nu au fost diferen¡e foarte mari, chiar dacå între douå parcele existå chiar o distan¡å de 12 km.

folose¿te ¿i rezultatele testårilor APPR. Lotul cu care s-a înscris la Porumbul de Aur a avut 12 ha ¿i a fost semånat cu hibridul Querci CS (FAO 420) de la Caussade Semences, acum Lidea, dupå fuziunea cu Euralis. A semånat pe 18 aprilie, a utilizat såmân¡a netratatå. La recoltare a avut 70.000 pl/ha. Prelucrarea solului a fost fåcutå prin aråturå, iar pregåtirea, cu un combinator. Planta premergåtoare a fost grâul. Fertilizarea a fåcut-o în trei faze: 27 kg/ha s.a azot, 69 kg/ha potasiu (N.P.K 18:46) sub brazdå, 92 kg/ha s.a. azot sub formå de uree la pregåtirea patului germinativ ¿i 30 kg/ha de azot, 15 kg/ha potasiu, 7,5 kg/ha fosfor (150 kg/ha Timac Start) la semånat. “În fiecare an, la fertilizare aplic douå-trei tehnologii, în func¡ie de rota¡ia culturilor, produc¡iile ob¡inute pe parcelele respective. Merg pe principiul restituirii. Unde s-a scos mai mult trebuie investit mai mult”, spune fermierul.

Cost tehnologie: 2.300-2.800 lei/ha Erbicidarea s-a fåcut postemergent, cu Adengo, la trei frunze. Au mai fost aplicate, pentru corec¡ie, Samson Extra (0,6 l/ha) ¿i Temsa (1,2 l/ha). “Avem probleme cu rezisten¡a la erbicide graminee, la cultura de porumb. Sunt forme de rezisten¡å în special la Sorghum halepense, buruiana predominantå la noi. Ne face cele mai mari pagube. Mai trebuie så intervenim cu a doua-a treia erbicidare. Costurile totale cresc. Interven¡iile în ceasul al 12-lea sunt destul Alegerea hibridului Fertilizarea, efectuarea tuturor lu- de scumpe ¿i riscante”, remarcå fercrårilor la timp, în perioada optimå, den- mierul. În tehnologia de produc¡ie a porumsitatea au contat în ob¡inerea produc¡iei bului ar vrea så schimbe cultura prerecord, considerå Balint. El acordå înså o aten¡ie deosebitå mergåtoare. Inten¡ioneazå så extindå geneticii. A observat, în ultimii ani, cå suprafa¡a de soia pentru cå timp de doigenetica face diferen¡a. Folose¿te de trei ani aportul de azot al acesteia se obicei cinci-¿ase hibrizi. De doi-trei ani transformå în produc¡ii superioare. Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

de Aur, cultura din 2020 Categoria irigat

15.648 kg/ha Este pentru a doua oarå când ferma Nutre Group, jud. Ialomi¡a, câ¿tigå concursul Porumbul de Aur. Primul titlu a fost ob¡inut în 2017 cu un hibrid tardiv, cu o umiditate ceva mai mare, de 19%, iar produc¡ia la 15% a fost cu 84 kg/ha mai micå decât cea din 2020. Pedro Sa, directorul firmei, a remarcat cå rezultatul se datoreazå muncii unei echipe de 120 de persoane. ¥n fermå s-au ob¡inut ¿i 20 t/ha de porumb, cu FAO mare, dar cu o rentabilitate inferioarå din cauza umiditå¡ii mari la recoltare. În concurs a fost înscris un lot cu un hibrid semitimpuriu, cu pierdere rapidå a apei din bob, astfel încât costurile de uscare så nu afecteze rentabilitatea produc¡iei. Cea mai importantå schimbare, în privin¡a loturilor irigate, o reprezintå utilizarea de senzori de umiditate îngropa¡i la o adâncime de la 10 la 60 cm. Irigå pânå la o adâncime de 40-45 cm. Se administreazå aproximativ 40 l/mp pe såptåmânå, atunci când senzorii de umiditate indicå nevoia de apå a plantelor. Când este mai cald, se måre¿te cantitatea, iar când este mai rece, se reduce. Precipita¡iile au cumulat 257 l/mp în ianuarie-august 2020, iar norma de irigare a fost de 560 l/mp. Monitorizarea din satelit a culturilor este un alt factor care duce la un mai bun management al fermei. Nutre lucreazå 16.980 ha în jude¡ul Ialomi¡a, din care 10.000 ha în Balta Ialomi¡ei. 1.800 ha sunt irigate cu pivo¡i. Planta premergåtoare a fost soia. Semånatul s-a fåcut pe 29 aprilie, cu hibridul MAS43P (FAO 390), de la Mas Profitul Agricol 5/2021

Pedro Sa,

director Nutre Group

Seeds, såmân¡å tratatå cu Nuprid AL 600 FS. Densitatea la recoltare (5 octombrie) a fost de 82.000 pl/ha. Produc¡ia medie a fermei la loturile irigate pe 800 ha este de 14 t/ha. Sunt folosite grupe FAO diferite pentru a putea prinde perioadele optime de semånat ¿i de recoltat. Se evitå astfel neplåcerile cauzate de ploi în timpul lucrårilor ¿i se poate recolta la umiditate optimå. Porumbul reprezintå 24% din suprafa¡a fermei. Anul trecut, produc¡ia medie a loturilor irigate a fost de 14 t/ha. În 2017, produc¡ia medie a fost în jur de 11 t/ha, diminuatå de mistre¡i. Pedro Sa, managerul companiei, î¿i aminte¿te cå pivotul înscris la concurs a fost påzit pentru a fi protejat de mistre¡i. Reducerea efectivelor de porci mistre¡i, ca urmare a PPA, a diminuat distrugerile. Media produc¡iilor ultimilor trei ani, pentru porumbul irigat, este de 13,5 t/ha. Este cea mai rentabilå culturå, în compara¡ie cu soia, grâu ¿i orz. Anul trecut, pe loturile neirigate s-au ob¡inut doar 3 t/ha, fa¡å de 7-7,5 t/ha, o produc¡ie dintr-un an normal. Fertilizarea a fost fåcutå cu 100

kg/ha substan¡å activå potasiu, 35 kg/ha s.a sulf (sulfat de potasiu); 140 kg/ha s.a. azot (Premium NS 33 - CICh); 27 kg/ha s.a azot, 127 kg/ha s.a. potasiu (MAP 11:52:0), 1 l/ha zinc. Erbicidarea a fost fåcutå în preemergen¡å cu Adengo ¿i postemergent cu Arigo. Pedro Sa nu inten¡ioneazå så facå schimbåri în tehnologia porumbului în viitorul apropiat.

pagini de Adrian MIHAI Câ¿tigåtori sec¡iunea irigat 2015 - Ilie Jean Cezar Ialomi¡a - 13.938 kg/ha 2016 - Lucian Buzdugan Bråila - 19.014 kg/ha 2017 - Pedro Sa Ialomi¡a - 15.564 kg/ha 2018 - Lucian Buzdugan Bråila - 22.609 kg/ha 2019 - Liviu Bålånici Ia¿i - 18.340 kg/ha 2020 - Pedro Sa Ialomi¡a - 15.648 kg/ha 29

CULTURI VEGETALE

Un puseu de speran]\ la finalul unui an prea dificil Nicolae SITARU pre[edinte APPR

În

februarie 2020 am fost ales în func¡ia de pre¿edinte al APPR, o asocia¡ie care s-a înfiin¡at din dorin¡a de a crea un mediu de comunicare între fermieri despre modul cum se face agricultura în România. APPR a considerat cå anul 2020 este momentul în care eforturile noastre comune trebuie så conducå la realizåri importante în interesul fermierilor, iar acest lucru s-a materializat în aderarea Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice (ACCPT) Ialomi¡a la APPR, mutare care încurajeazå to¡i agricultorii så se orienteze cåtre o organiza¡ie care simt cå îi reprezintå. Anul 2020 ne-a adus ¿i în fa¡a unor lucruri neobi¿nuite, dar o componentå a evenimentelor cu care APPR era familiarizatå a råmas, chiar dacå organizarea acestor întâlniri a fost posibilå doar în mediul online. Împreunå cu Consiliul Director ¿i echipa executivå am reu¿it så atingem obiectivele impuse de Adunarea Generalå. Am sperat întotdeauna ca to¡i fermierii din produc¡ia vegetalå så descopere calea spre unificare a organiza¡iilor profesionale din sector care s-a ¿i concretizat în gruparea celor patru organiza¡ii prin formarea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Ne-am dorit ca fermierii români så aibå asiguratå o reprezentare la nivel european. Acest lucru s-a finalizat prin aderarea Alian¡ei la cea mai importantå confedera¡ie europeanå ¿i partener de dialog al Comisiei Europene,

COPA-COGECA. Am traversat împreunå un an extrem de dificil, în care, pentru fermierii din România, la criza economicå ¿i sanitarå, s-a adåugat o secetå fårå precedent. Ne dorim så discutåm în cadrul Congresul anual al APPR, un eveniment devenit deja tradi¡ie, despre marile provocåri cu care se confruntå agricultorii ¿i, mai ales, despre solu¡iile pragmatice de care au nevoie pentru a produce durabil, economisind resursele Planetei. Asta ne propune Pactul Verde European. Este important ca ¿i concetå¡enii no¿tri så în¡eleagå cå fermele române¿ti ¿i, în general, fermele europene trebuie så råmânå viabile pentru a con-

tinua så producå hranå. Altfel existå riscul ca aceastå hranå så fie înlocuitå de importuri produse în condi¡ii care nu sunt permise în UE. Seceta pedologicå ¿i atmosfericå care a afectat culturile anului agricol 2019-2020 ne-a impulsionat så gåsim mai multe solu¡ii viabile pentru prevenirea secetei ¿i reducerea condi¡iilor meteo dezastruoase. În acest sens, primul lucru care se poate face destul de repede este umplerea Båråganului cu perdele de protec¡ie ¿i investi¡ii majore în sisteme de iriga¡ii moderne. Perdelele forestiere sunt esen¡iale ¿i pot aduce schimbåri majore în mediul în care tråim, iar nivelul precipita¡iilor se poate modifica. Anul 2020 ne-a oferit o lec¡ie extrem de durå, pe care ar trebui så o învå¡åm, dar acest lucru ne-a determinat ca, în viitor, så fim mai precau¡i ¿i så vedem cum putem så aducem apa la plante. Pe lângå cele douå zile dedicate culturii de porumb, APPR - Mândru cå sunt fermier, anul 2021 a început cu planificarea a altor douå evenimente dedicate culturii de grâu, în douå zone agricole importante din ¡arå, Moldova ¿i Bårågan. Este preconizat ¿i un eveniment dedicat culturii florii-soarelui. APPR î¿i continuå activitatea de cercetare aplicatå, oferind fermierilor consultan¡å tehnicå, cu scopul de a îmbunåtå¡i profitabilitatea culturilor agricole. Suntem implica¡i ¿i în diverse proiecte de cercetare la nivel european. Ne propunem ca APPR så investeascå mai mult în comunicarea cu fermierii, dar ¿i cu publicul larg, de aceea s-a nåscut platforma Farm Forum, locul celor mai buni fermieri. Profitul Agricol 5/2021

CULTURI VEGETALE

Mihail Moraru lucreaz\ singur cele 230 ha Din lupta cu seceta ¿i cu solul argilos, Mihail Corneliu Moraru (48 de ani) a scos anul trecut, în medie pe hectar, 4 tone de grâu, 3 de rapi¡å, 5,5 de porumb ¿i, surprizå, 4 tone de floareasoarelui. Fermier la a treia genera¡ie ¿i veterinar la a doua, lucreazå de unul singur 230 de ha, dintre care 130 ale familiei.

ediul fermei se aflå în Butimanu, Dâmbovi¡a, chiar pe malul Lacului nr. 6 din salba de nouå hele¿teie artificiale, realizate prin îndiguirea pârâului Coadele Snagovului ¿i administrate de fiica fostului ministru Petre Daea. Sediul serve¿te, totodatå, ¿i drept locuin¡å pentru douå dintre cele trei genera¡ii de fermieri Moraru. Este o caså boiereascå, construitå între anii 19281930, de Eufrosina Bådescu, din familia Lahovari, ¿i cumpåratå în 1947 de Ion Moraru, bunicul lui Mihail. În 1953, chiaburul Ion Moraru a fost arestat, iar familia sa evacuatå din caså. Dar a urmat ceva cel pu¡in straniu: “Casa a fost ¿coalå, maternitate, grådini¡å ¿i locuin¡å personalå a secretarului de partid din zonå. Înså în 1956 ne-au dat-o înapoi. Foarte ciudat, bunicul ¿i familia sa, deci inclusiv tata, au fost adu¿i cu Mili¡ia în caså, fiind acuza¡i de påråsirea domiciliului!”. Ion Moraru se ocupase cu agricultura, avusese o moarå la Såbåreni (Giurgiu) ¿i 20 de hectare la Butimanu. Lucra ¿i terenuri arendate de la boieri adevåra¡i, cu tractoare Lanz Bulldog de 32

35 ¿i 45 CP, cumpårate de noi, din Germania, batoza de treierat Fletter ¿i pluguri Eberhardt. Între timp, Lanz a fost achizi¡ionatå de John Deere. Azi, deloc întâmplåtor, Mihail C. Moraru face lucrårile câmpului cu tehnicå John Deere: douå tractoare, unul de 165 CP ¿i altul de 130 CP, precum ¿i o combinå W540, achizi¡ionate de noi, de la IPSO Agriculturå. Predecesoarea combinei a fost tot John Deere, dar una mai micå, la mâna a doua, aduså din curtea unui fermier din Germania care lucra 120 ha. Mihail Moraru (78 de ani), tatål lui, ¿i-a investit în 1991 economiile într-un tractor cu plug ¿i grapå, a angajat un tractorist ¿i a prestat servicii. “Oamenii st\teau la coad\ s\ le ar, s\ le pr\[esc... Dup\ vreo doi ani, când s-a ascu]it concuren]a, am realizat c\ trebuie s\ m\ adaptez. A[a c\ am început s\ iau teren în arend\ [i s\-mi prestez mie serviciile”. Baza fermei a constituit-o cu 10 ha de teren recuperate ini¡ial, la care s-au adåugat ulterior opt. Dintre cele zece ini¡iale, douå, dimprejurul casei-sediu, reprezintå curtea fermei, unde se aflå ¿i garajul pentru ma¿inile ¿i utilajele agricole, precum ¿i spa¡iile de depozitare. Mihail Moraru a practicat medicina veterinarå pânå în 1998, când a ie¿it la pensie. Fiul såu a renun¡at în 2005, dedicându-se apoi total activitå¡ii pe care o începuse încå din 1994, când s-a urcat pe tractoare ¿i pe prima combinå a familiei, o Sema 12 M de la Semånåtoarea. Faptul cå în prezent efectueazå singur toate lucrårile câmpului, îl ajutå så limiteze la aproximativ 1.800 de lei/ha costurile directe la toate culturile. Acest buget include, de pildå, la grâu, douå

sau chiar trei tratamente cu fungicide, folosind produse de top, nu generice. Include ¿i o re¡etå de fertilizare fazialå. La grâu ¿i rapi¡å aplicå 150-170 kg complexe 5-20-9 + microelemente la semånat, iar în vegeta¡ie, de regulå, de douå ori uree, prima datå 100 de kg, a doua 80-100 kg. Dacå este cazul, face chiar a treia trecere, cu 40-50 kg de uree sau foliare 8-10 kg/ha. La porumb 130 kg uree la semånat ¿i 100 kg uree la prå¿it. Iar la floare 130 de kg de complex 16.16.16 la semånat ¿i 100 kg de uree la prå¿it. Cu aceste costuri reduse, produc¡iile în anii buni sunt 5 t/ha la grâu (cu 1 t/ha peste produc¡ia anului trecut), 3 t/ha la rapi¡å (egalå cu produc¡ia 2020), 3,5 t/ha la floare (cu 500 de kg/ha sub 2020), 8 t/ha la porumb (3 t/ha peste 2020). Foarte bune în condi¡iile unui påmânt greu, argilos, care se dreneazå greu ¿i necesitå scarificåri o datå la doi ani, fiind predispus la båltiri. În ianuarie båltirile au reapårut, dupå patru ani, în condi¡iile în care umiditatea din straturile profunde e departe de se fi refåcut. Moraru este adeptul lucrårilor minime ale solului. Pregåte¿te de regulå terenul cu cultivatorul. Arå toamna doar solele destinate culturilor de primåvarå. “Am constatat c\ p\mântul e mai s\n\tos, are mai multe râme, dac\ nu e arat o perioad\. Scarificare o fac la adâncime mic\, de 35-40 cm. Înc\ nu a venit momentul, dar când voi putea achizi]iona o sem\n\toare cu discuri pentru pr\[itoare, care s\-mi permit\ s\ sem\n în teren scarificat, voi renun]a de tot la arat”. Structura culturilor pentru sezonul curent este: 100 ha de grâu, 65 ha de rapi¡å, 40 ha floare (fa¡å de 21 ha în 2020), 10 ha porumb ¿i 15 ha lucernå såmân¡å. Profitul Agricol 5/2021

Mihail Moraru (78 de ani) [i Mihail Corneliu Moraru

De obicei î¿i produce såmân¡å ¿i la alte culturi, înså anul acesta nu are izolare nici pentru porumb ¿i nici pentru floare. Zona nu a fost ocolitå de secetå anul trecut, înså fermierul spune cå precipita¡iile, atâtea câte au fost, au cåzut în momente cheie. De pildå, floarea a avut umiditate pentru råsårire ¿i înflorire - de aici produc¡ia record. Pe lângå asta, subliniazå Moraru, a contat productivitatea hibridului, un L99 de la Corteva, foarte bine adaptat condi¡iilor pedoclimatice locale. În schimb, porumbul a suferit din cauza secetei ¿i ar¿i¡ei din lunile iunieiulie. În mai, când aråta foarte bine, a

riscat. A contractat 100 de tone forward, pe care sconta så le ob¡inå de pe 15 ha, în condi¡iile în care în 2019 a scos 120 de tone, de pe 16 ha. Dar, cu media de 5t/ha a fåcut doar 80 de tone, fiind nevoit så achizi¡ioneze 20 de tone de la un fermier vecin, pentru a-¿i onora contractul. Nici nu ¿i-a pus problema så nu livreze ce a contractat. “Mi se pare normal så procedåm a¿a, fiindcå ¿i traderii au de onorat ni¿te contracte, la rândul lor”. Din fericire, diferen¡a de pre¡ nu a fost foarte mare. Vânduse anticipat cu 57 de bani/kg, iar la achizi¡ia a dat 64 de bani/kg, deci pierderea a fost de “numai” 1.400 de lei.

¥n mod obi¿nuit, contracteazå cam o treime din produc¡ie anticipat, iar diferen¡a o valorificå la recoltå, pentru a putea onora ratele de leasing, chit cå ar putea stoca 700 de tone. Î¿i face socoteala cå nu în fiecare an sunt cre¿teri mari de pre¡ dupå recoltå ca anul acesta, ¿i apoi mai e costul transportului ¿i al stocårii. Din produc¡ia acestui an a contractat deja anticipat 50 de tone de rapi¡å, cu 1870 lei/tonå, ¿i 50 de tone de floareasoarelui, cu 1750 de lei/tonå. Se declarå mul¡umit: “Sunt pre¡uri foarte bune”.

Am descoperit în Mihail C. Moraru un om bine informat, un cititor atent al revistei noastre. Când l-am întrebat de planurile de viitor, mi-a spus cå inten¡ioneazå så înfiin¡eze, la un moment dat, o planta¡ie de aluni. De zootehnie nici nu vrea så audå. “Nu ai cu cine lucra ¿i e¿ti slugå zi de zi. A¿a, ne mai permitem un concediu, în august, între pregåtirea terenului ¿i semånat. Mai e ¿i condi¡ia de izolare a fermelor zootehnice, de amplasare a lor la distan¡å de 1,5-2 km de localitå¡i. Sunt condi¡ii impuse de colegii no¿tri medici veterinari, care în alte ¡åri din Europa nu existå. În Austria ¿i Germania sunt grajduri sub case, casele sunt chiar pensiuni turistice; aco-

lo mirosul nu deranjeazå. Chiar în Profitul Agricol am citit un articol foarte interesant, despre cum în Fran¡a s-a adoptat o lege prin care mirosul de grajd ¿i cântatul coco¿ului sunt din patrimoniul rural”. - Dificultatea asocierii. În anul 2006 a constituit, alåturi de al¡i 10 fermieri din localitate, Asocia¡ia fermierilor din Butimanu. Împreunå lucrau 2.000 ha ¿i ar fi avut posibilitatea så ob¡inå discounturi semnificative la inputuri ¿i så valorifice produc¡ia mai profitabil. La prima ¿edin¡å, unul dintre fermieri s-a opus, considerând cå va fi påcålit. ªi tot atunci a fost sfâr¿itul asocia¡iei. - Furturile. Nu cultivå mai mult po-

rumb de teama ho¡ilor. De regulå, se axeazå pe loturi semincere, în cazul cårora se justificå angajarea sezonierå de paznici. - Risipa cu subven¡iile. “Fermele” de 1-2 hectare nu ar trebui så primeascå subven¡ii, considerå Moraru. Acestea doar îi stimuleazå pe proprietarii respectivi så cearå ¿i subven¡ie, ¿i arendå de la cei care lucreazå terenul. - Noua lege a vânzårii terenurilor agricole a blocat pia¡a. “Avem un teren pentru care trebuia så se aplice vechea lege, înså, de¿i e prelungit termenul de aplicare al vechii legi prin OUG, primåriile nu elibereazå niciun act, fiindcå a¿teaptå normele de aplicare ale noii legi, care n-au apårut”.

Profitul Agricol 5/2021

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Aten]ie la atacurile de melci!

Solu]iile de combatere sunt pu]ine În unele zone din sudul ¡årii, clima caldå ¿i umedå a favorizat apari¡ia melcilor, al cåror atac a fost semnalat inclusiv la cultura de grâu, nu doar la rapi¡å. Fermierii au pu¡ine solu¡ii la îndemânå pentru combaterea melcilor.

ntre plantele atacate de melci ¿i limac¿i se numårå porumbul, rapi¡a, grâul, salata, vårzoasele, fasolea, mazårea, sfecla, gulia, cåp¿unul, ardeiul, vânåta. Din fericire, condi¡iile pedoclimatice din România nu sunt favorabile melcilor, ale cåror atacuri sunt, mai degrabå, excep¡ionale. În alte ¡åri europene, în special în Marea Britanie, melcii sunt o adevåratå pacoste pentru fermieri. Controlul lor este complicat ¿i implicå monitorizarea permanentå a culturilor, cu ac¡iune imediatå. Cele mai populare produse de combatere sunt peletele cu metaldehidå, înså, având în vedere impactul negativ al acestora asupra mediului, speciali¿tii recomandå alte solu¡ii, precum capcanele de melci ¿i limac¿i cu fosfat feric. Melcii ¿i limac¿ii sunt hermafrodi¡i, astfel cå se pot reproduce asexuat. Depun între 100 ¿i 500 de ouå în timpul vie¡ii, care se întinde între 6 ¿i 18 luni. Ouåle sunt depuse aproape de suprafa¡a solului primåvara sau toamna, în zone întunecate ¿i umede, precum cråpåturile generate de prelucrarea mecanicå a solului. Ouåle depuse primåvara eclozeazå vara, cele depuse toamna eclozeazå primåvara. Cea mai periculoaså pentru culturi este genera¡ia care eclozeazå primåvara. Melcii ajung la maturitatea sexualå în decurs de 8 såptåmâni, reluându-se astfel ciclul. În condi¡ii favorabile, atacurile melcilor pot fi foarte distructive. Un singur 34

melc în cre¿tere poate distruge 50 de semin¡e de grâu în decurs de o såptåmânå. Pagubele pot fi ¿i mai însemnate în cazul culturii de rapi¡å. Limaxul se întâlne¿te de obicei în regiunile cu soluri lutoase ¿i umede. Are corpul alungit, de culoare alb-gålbuie pânå la brun-ro¿cat, pe spate prezintå un desen reticular ¿i are douå perechi de tentacule, mai închise la culoare. Corpul este acoperit cu un mucus låptos. Un singur limax poate distruge într-o noapte cultura pe aproape un metru påtrat. Toamnele blânde ¿i umede favorizeazå popula¡iile de melci, care nici nu mai hiberneazå. Astfel, atacurile pot deveni devastatoare.

Optimol de la Summit Agro Produsele omologate în România pentru combaterea melcilor ¿i limac¿ilor, inclusiv în culturile de grâu ¿i rapi¡å, sunt pu¡ine ¿i costisitoare, fiindcå implicå tehnologii avansate. Optimol de la Summit Agro este un produs unic pe pia¡å datoritå formulårii umede ¿i a modului selectiv ¿i specific de ac¡iune. Moluscocidul Optimol are în compozi¡ia sa 4% metaldehidå. Se aplicå atunci când apar semne cå dåunåtorii existå în culturå, prin împrå¿tiere la suprafa¡a solului, manual sau mecanic. Dimensiunea omogenå a granulelor îl

face potrivit pentru aplicare ¿i împreunå cu såmân¡a, la semånat. Rezultate maxime se ob¡in la tratamente în condi¡ii de umiditate. Cålin Cosma, expert tehnic ¿i director de vânzåri al Summit Agro România, recomandå pentru evitarea atacurilor masive montarea de capcane din diverse materiale (textil, lemn), umezite în prealabil, care trebuie så fie instalate seara. Diminea¡a devreme se verificå prezen¡a dåunåtorilor, care se adåpostesc sub capcane, atra¿i de umiditate. Prezen¡a dåunåtorilor îi semnaleazå fermierului necesitatea aplicårii moluscocidului. Optimol ac¡ioneazå prin ingestie, având efect de anesteziere, imobilizare ¿i deshidratare a melcilor ¿i limac¿ilor prin secre¡ie excesivå de mucus, dåunåtorul putând pierde în scurt timp jumåtate din greutatea corporalå ¿i reducându-¿i dimensiunea la o treime, dupå ce a ajuns în contact cu produsul. Optimol nu afecteazå fauna utilå ¿i con¡ine repelent pentru påsåri. Se descompune la final în dioxid de carbon ¿i apå, nefiind poluant pentru mediu. Pentru detalii cu privire la comercializarea acestui produs, contacta¡i reprezentan¡ii Summit Agro România sau scrie¡i pe adresa office@sumi-agro.ro.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR :n octombrie se ]ine expozi]ia de la Clermont-Ferrand Acum, în februarie, a avut loc o conferin¡å online de preså la Clermont-Ferrand, unde fermierul Jacques Chazalet, care este ¿i pre¿edintele Sommet de l'Élevage, a anun¡at cå marea expozi¡ie de zootehnie din Fran¡a se va organiza cu siguran¡å în acest an, în perioada 58 octombrie. Este edi¡ia cu numårul 30 ¿i va dura patru zile, suficient timp pentru a organiza mai multe întâlniri între oameni de afaceri ¿i fermieri. ªi anul trecut expozi¡ia de zootehnie de la Clermont a încercat så se ¡in fizic, ¿i chiar påreau så aibå succes. Dar explozia de cazuri de Covid din Fran¡a le-a anulat planurile în ultimul moment. Când mai aveau câteva zile pânå la deschidere, statul francez le-a impus un maxim de 5.000 de vizitatori în expozi¡ie pe zi. Cifra prea micå a fost de neacceptat din partea companiilor care închiriau standurile. ªi au renun¡at så

mai deschidå târgul. Meritå ¿tiut cå, la prima edi¡ie din 1992, aceastå expozi¡ie, care este de fapt o afacere a fermierilor francezi, a atras 200 de expozan¡i ¿i 11.000 de vizitatori. Afacerea a crescut treptat ¿i Sommet de l’Élevage a depå¿it frontierele Fran¡ei ¿i ale Europei. În 2004, au participat 893 de expozan¡i ¿i au venit 63.841 de vizitatori. La edi¡ia din 2021, Sommet de l'Élevage î¿i propune så atragå 1,500 de expozan¡i ¿i 100.000 de vizitatori. “Toate condi¡iile au fost create pentru a deschide expozi¡ia timp de 4 zile. Accesul la târg va fi mai simplu ¿i traficul este fluidizat. Vizitatorii vor avea astfel mai mult timp pentru a vedea toate standurile. Vor fi mai multe rase în concurs ¿i, evident, mai multe concursuri”, a spus Jacques Chazalet. Organizatorii pun un accent deo-

sebit în acest an pe digitalizarea expozi¡iei pentru a construi o rela¡ie mai bunå ¿i mai rapidå între fermieri ¿i vizitatori, cu un sistem de mesagerie bine pus la punct. “Vizitatorii vor gåsi mai u¿or fermele, iar cooperarea cu presa va fi mai simplå. Târgul a realizat un marketing digital fårå precedent”, spune Jean-François Blanc. Regina acestei edi¡ii va fi rasa Aubrac. Nu vor lipsi nici companiile de utilaje pentru zootehnie. Singura certitudine pare så fie înså inaugurarea unei noi såli permanente de expozi¡ie. Cu o suprafa¡å de un hectar. Anul acesta fermierii nu mai vor så renun¡e la expozi¡ia lor, unde î¿i pot etala performan¡ele din ferme. Sigur, la fel de bine poate fi ¿i o gåselni¡å de marketing, ca så råmânå în prim-plan.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 5/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Subven]ia îi învr\jbe[te pe fermieri Parlamentul European a votat pe 23 octombrie 2020 plafonarea obligatorie a subven¡iilor pentru fermele mari, dacå statele membre nu vor aloca minim 12% din totalul sumelor pentru fermele mici ¿i mijlocii.

care o lucreazå. “Eu cred cå problema pleacå de la realitatea cå existå fermieri mari, nu mul¡i, care de¡in în proprietate o pondere mare din påmântul societå¡ii pe care o conduc. ªi atunci, apare impresia cå subven¡ia o iau numai ei, spune Aurel Placinschi, din ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i.

toatå suprafa¡a, nu mai putem asigura arenda ca în prezent. Arenda pe care o plåtim noi depå¿e¿te suma subven¡iilor pe hectar. Mul¡i agricultori se confruntå cu aceastå realitate. Proprietarii încep så compare subven¡ia primitå cu subven¡ia din satele vecine ¿i migreazå.” Existå ¿i destule cazuri în care fer-

Un singur om pare så ia toatå subven¡ia ¿i atunci apare ideea cå trebuie så le plafonåm tuturor subven¡ia. Înså existå ¿i foarte multe societå¡i care au în spate sute sau mii de contracte de arendå, cum e ¿i cazul lui Placinschi. “Dacå plafonezi subven¡ia în aceste cazuri, foarte mul¡i proprietari de terenuri vor primi mult mai pu¡in la plata arendei. Plafonarea subven¡iilor va face cå multe societå¡i vor avea mari probleme, chiar se vor închide”, crede Aurel Placinschi. Pentru cå, spune el, subven¡ia face parte dintr-un buget foarte bine chibzuit. Dacå ea nu mai vine, se poate ca fermierul mare så nu mai poatå face plå¡ile. “Este ¿i cazul nostru. Din 5.000 de hectare lucrate de noi, 200 de hectare sunt proprietatea ADS, 200 sunt în proprietate, peste 4.000 de ha apar¡in altor 4.000 de proprietari. De¿i nu s-au fåcut dezbaterile succesorale prin notariat, noi luåm în calcul fiecare mo¿tenitor ¿i plåtim pentru peste 4.000 de nume. Dacå nu mai primim subven¡ia pe

mierul a luat credite pentru o anumitå investi¡ie pornind tocmai de la faptul cå prime¿te anual subven¡ia. Dacå se taie subven¡ia, vine banca ¿i închide afacerea. “Dacå s-ar deduce salariile, cum se promite, înainte så se deducå subven¡iile, salariile noastre sunt mult mai mari decât toate subven¡iile ¿i nu ar trebui så fim afecta¡i”, spune Aurel Placinschi. El crede cå micii fermieri nu au motive så se lamenteze, mai ales cå, în acest moment, fermele mici sunt destul de favorizate. “Eu cunosc mul¡i fermieri cu sute de hectare. Ferma de familie cu 20-30 de hectare nu poate rezista în zona noastrå, unde producem såmân¡å. Nu pot så facå legume to¡i fermierii mici. Dacå toatå lumea ar face legume, ne întoarcem la Victor Surdu, care spunea så punem to¡i gogo¿ari ca så câ¿tigåm bani mai mul¡i.” Ferma de familie ajunge înså mai greu så-¿i valorifice produsele. uuu

ceastå decizie îi obligå pe oficialii români så aloce resursele aferente în cadrul Programului Na¡ional Strategic pentru perioada 2021-2027, altfel subven¡iile fermierilor mari se vor plafona la maxim 100.000 de euro pe exploata¡ie. Sigur, este probabil så li se deducå fermierilor 50% din salariile aferente agriculturii din suma totalå, înainte de reducere. Dacå se alocå peste 12% din sumå pentru fermele mici ¿i mijlocii, plafonarea va deveni voluntarå, au precizat europarlamentarii. Cum încå lucrurile nu s-au clarificat, spectrul plafonårii provoacå vrajbå între fermierii mari ¿i cei mici. “Eu sunt bolnav de performan¡å”, spune Marian Popa. Påmântul s-a cam dat. Fermele se ¿tiu de-acum ¿i nu prea mai este loc pentru altele. Acum fermele se vând pe burså. Tractoarele mele merg aproape singure ¿i operatorii se cam plictisesc. Pot så lucrez cu patrucinci oameni”. Fermierul Marian Popa de la Scurtu Mare, jude¡ul Teleorman, a fost director la Întreprinderea Agricolå de Stat din zonå. S-a privatizat ¿i lucreazå peste 5.000 de hectare. Cre¿te taurine, dar face ¿i horticulturå. Nu este de acord cu plafonarea subven¡iilor fiindcå ar avea pierderi enorme. Acum, se considerå fermå de familie fiindcå ginerele s-a asociat cu el. Nici fermierii mari nu seamånå to¡i între ei prin forma de proprietate pe Profitul Agricol 5/2021

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu A¿a se face cå, în 2020, a venit ceapå din Fran¡a sau din Coreea de Sud în magazinele noastre, iar fermierii mici au aruncat sute de mii de tone de ceapå. “Este o problemå comercialå, crede Aurel Placinschi. Fermieri cu 30 de hectare aruncå anual sute de tone de ceapå. Nu pot så-¿i facå sta¡ie de sortare pentru supermarket. În pie¡e lucrurile se aranjeazå ilicit, toate sunt controlate. Am trecut ¿i eu prin aceastå situa¡ie. Am vrut så vând ceapå cu 1 leu kilogramul în pia¡å ¿i ¿oferul mi-a zis cå vine fårå ma¿inå de-acolo. Sunt reguli subterane, pe care nu vrea nimeni så le spargå”.

Un rol nociv în agriculturå pot avea unii primari iresponsabili, care nu pot fi condamna¡i pentru abuz în serviciu. “Fermieri cu peste 1.000 de hectare suntem cam 1%, ca numår, dar ca suprafa¡å reprezentåm mult mai mult”, spune Aurel Placinschi, din Ia¿i. “Dupå 1990, venea câte un samsar la crâ¿må ¿i întreba cine are påmânt de vânzare. Le plåtea datoria pe caiet pentru båuturå, le mai dådea ceva bani, mergeau la primar cu notarul ¿i fåceau actul de vânzarecumpårare. Nu conta unde avea omul terenul ¿i cu ce vecini. Samsarul dådea 200-500 de euro pe hectar. Acum, acela¿i samsar cere 3.000-4.000 de euro pe hectar pentru acela¿i teren. Dacå vinde un hectardouå în mijlocul parcelei mele, må afecteazå. Cel care a cumpårat la noi era olandez ¿i a angajat români så batå ¡åru¿i în mijlocul tarlalei. Må întreb, dacå eu må duc så cumpår teren în Olanda, s-ar gåsi olandezi care så batå ¡åru¿i pentru mine pe påmântul din Olanda? Primåriile noastre au facilitat aceste vânzåri neconforme, ilegale, fårå identificarea în teren, fårå så se anun¡e vânzarea în prealabil. Primåriile pot face orice abuz fiindcå legisla¡ia le permite”, avertizeazå Placinschi. 38

Fermierii cei mai afecta¡i de plafonarea subven¡iilor vor fi marii crescåtori de vaci, crede ¿i Claudiu Davi¡oiu, pre¿edintele interimar al Asocia¡iei Holstein Ro. Ei pierd foarte mul¡i bani oricum prin limitarea sprijinului cuplat zootehnic la maxim 250 de caapete. “Este ca o sanc¡iune contra fermierilor mari, în condi¡iile în care efectivele noastre au scåzut dramatic. Având ¿i teren mai mult, ei pierd ¿i prin plafonarea subven¡iilor”, spune Davi¡oiu. El are acum 1.200 de vaci din rasa Holstein. “Am avut o ¿edin¡å la asocia¡ie ca så vedem ce facem cu subven¡iile pentru vaci. Ei vor så dea subven¡ii pentru data de referin¡å din 2018. Cei de la Ministerul Agriculturii sus¡in cå nu vrea Uniunea Europeanå så ne dea subven¡iile pe cap pentru efectivele reale din fiecare an. La mine nu-i a¿a de grav, så zicem. Dar e grav la fermieri ca Nicu¿or ªerban, care ¿i-a dublat efectivele, dar nu va lua subven¡ia pe cap pentru vacile cumpårate dupå 2018 ¿i nu este în regulå acest lucru. Arabii au adunat tåura¿i pe care i-au vândut dupå stabilirea datei de referin¡å ¿i ei iau în continuare subven¡ii. Numai interese stranii peste tot! Nu am discutat despre plafonare deocamdatå. Fermele mici de zootehnie dispar pe capete. Fermierii mici nu plåtesc taxe, laptele lor nu e fiscalizat, vând pe unde vor, fac brânzå. Noi dåm laptele la procesatorii mari, plåtim salarii, impozite pe salarii, TVA. Statul e cel mai prost investitor: investe¿te în fermele mici, de unde nu ia nimic. U¿or-u¿or, fermele mari vor fi fårâmi¡ate dacå lucrurile merg a¿a. Avem o întâlnire în luna februarie la MADR ¿i vom ridica problemele grave din zootehnie.” Cu 600 de hectare, ªtefan Muscå de la Pietri¿u, jude¡ul Giurgiu, crede ¿i el cå este o fermå de familie, în care lucreazå singur din noapte în noapte. Pe unde apare, se declarå este foarte nemul¡umit cå nu se alocå suficient sprijin pentru fermele mici. Pe

lângå teren, ªtefan Muscå mai cre¿te ¿i 75 de vaci, dupå ce a vândut 50 din cauza secetei. “Din cauza fermierilor mari, noi nu mai putem så cumpåråm un metru de påmânt”, spune ªtefan Muscå. “Ei au fost de acord cu pre¡urile imense la inputuri ¿i la utilaje, pentru cå ei sunt capitaliza¡i, nu ca noi. Ei au putere de negociere ¿i cumpårå totul mai ieftin ca noi. ªi tot ei, când au auzit cå se plafoneazå subven¡ia, au sårit de un stânjen în sus. Noi când ne mai ridicåm? Prin satele lor (ale marilor fermieri n. red.) lumea este foarte såracå. Eu iam respectat pe fermierii mari, dar acum våd ce fac împotriva noastrå. De ce så-i dai fermierului mare ajutor de Covid 100.000 de euro, iar mie îmi dai 100 de euro pe vacå pentru cå nu am peste 90 de capete? La mine, pre¡ul laptelui a scåzut de la 1,55 lei la 0,91 lei. Nu am luat banii pe lapte de 7 luni de la fabrica Natura din Târgovi¿te. Iar fermierul mare, cu fabricå ¿i contracte, suferå, cu 1,7 lei litrul de lapte. Nouå ne-au dat 7.000 de euro pe toatå exploata¡ia, iar lor - 100.000 de euro. Pentru cå suferå de Covid! În loc så ajute fermele de familie, îi ajutå tot pe ei. Statul bagå seu în carne graså...” De¿i se plânge de toate cele, ªtefan Muscå î¿i construie¿te o fåbricu¡å de lactate. A semnat contractul cu AFIR. Va costa 100.000 de euro. “Voi procesa 2.000 de litri pe zi. Voi lua lapte ¿i de la membrii cooperativei. Suntem 6 membri fondatori în Cooperativa Fermierilor Patrio¡i. ªi mai vin crescåtori cu adeziuni, dar nu-mi aprobå så iau laptele de la al¡i 30 de membri.” România are nevoie ¿i de fermele mari, ¿i de fermele de familie fiindcå fiecare categorie are rostul ei în economia ruralå. Mai ales în zootehnie, o ramurå tot mai precarå la noi. De aceea, învråjbirea fermierilor pe tema subven¡iilor este contraproductivå ¿i chiar periculoaså pentru agricultura noastrå. Guvernan¡ii nu trebuie så admitå aceastå canibalizare absurdå. Profitul Agricol 5/2021

MA{INI & UTILAJE Kubota investe[te în robo]i care s\ culeag\ fructe În pofida incertitudinilor generate de pandemie, Kubota a evaluat perspectivele ¿i a decis så investeascå 20 de milioane de dolari în compania israelianå Tevel, producåtor de robo¡i zburåtori autonomi de recoltare a fructelor.

onform estimårilor japonezilor de la Kubota, în lume sunt produse anual peste 800 de milioane de tone de fructe pe 70 de milioane ha, la o valoare anualå de pia¡å de 1 trilion de dolari. Fermierii cheltuiesc 100 de miliarde de dolari/an doar pentru culegerea fructelor ¿i recruteazå peste 10 milioane de lucråtori sezonieri, care sunt tot mai greu de gåsit ¿i instruit. Angajarea lor în timpul sezonului de cules reprezintå o provocare majorå, cu riscuri în investi¡ia ¿i profitabilitatea producåtorilor, precum ¿i în capacitatea de a culege toate fructele într-un interval scurt ¿i competitiv.

Criza Covid-19 a agravat ¿i mai mult lipsa for¡ei de muncå ¿i a crescut riscul în produc¡ia de fructe, prin limitarea disponibilitå¡ii lucråtorilor migran¡i. Prin urmare, solu¡ia Tevel spore¿te securitatea alimentarå globalå, oferind un lan¡ de aprovizionare disponibil ¿i fiabil. Practic, solu¡ia oferitå de Tevel include o platformå ce se deplaseazå autonom ¿i la care este racordatå o dronå cu bra¡ de culegere a fructelor, echipamentul fiind dotat cu numero¿i senzori pentru evaluarea ¿i culegerea doar a fructelor coapte corespunzåtor. Compania Tevel, fondatå în 2017 în

Israel, dezvoltå robo¡i zburåtori autonomi echipa¡i cu inteligen¡å artificialå pentru culegerea fructelor, combinând inteligen¡a artificialå cu imaginile computerizate, roboticå avansatå, inginerie aeronauticå, control de zbor de ultimå genera¡ie ¿i interpretare a datelor. Compania are în vedere lansarea comercialå a acestor robo¡i încå din acest an ¿i oferå performan¡å înaltå la costuri accesibile, împreunå cu niveluri ridicate de flexibilitate, care permit recoltarea mai multor tipuri de fructe. Parteneriatul dintre Kubota ¿i Tevel va permite economisirea for¡ei de muncå ¿i îmbunåtå¡irea eficien¡ei. Compania israelianå a precizat cå robo¡ii pe care i-a dezvoltat ¿i-au demonstrat deja eficien¡a în domeniul culegerii merelor, piersicilor, nectarinelor ¿i prunelor, având planuri de extindere ¿i la citrice ¿i avocado. Tevel inten¡ioneazå så abordeze ¿i lucråri cum ar fi rårirea, tåierea selectivå ¿i pulverizarea selectivå a pomilor fructiferi.

Arpad DOBRE 40

Profitul Agricol 5/2021

MA{INI & UTILAJE

De ce s\ ]ii cont înainte de achizi]ionarea unui utilaj de erbicidat? MET-urile sunt utilajele cele mai importante pentru recolte productive ¿i conforme. Tratamentele fito-sanitare, dar ¿i aplicarea de îngrå¿åminte foliare sau lichide sunt lucråri importante în schema de culturå. De aceea, înainte de achizi¡ia lor, trebuie tratatå cu aceea¿i importan¡å cu care tratåm achizi¡ia tractorului, semånåtorii sau combinei. Care sunt cele mai importante lucruri la achizi¡ia unui utilaj de stropit? ¥n primul rând, trebuie så avem în vedere substan¡ele pe care le vom apli-

Profitul Agricol 5/2021

ca ¿i så alegem utilajul care ne oferå cea mai bunå aplicare pentru nevoile noastre (unele substan¡e trebuie aplicate în picåturi foarte fine, iar alte în picåturi mai mari). Astfel, putem opta pentru un utilaj care ne poate oferi debitul necesar la viteza doritå. Timpul de råspuns al utilajului este un alt factor important. ¥n câmp, va conta foarte mult timpul scurs între comanda de pornire sau oprire a stropirii ¿i momentul când are loc efectiv. De exemplu,

sistemul de circulare a lichidului AGP de la Berthoud oferå cel mai scurt timp între comandå ¿i efect. Al treilea lucru este controlul dozei ¿i al sec¡iunilor. Este foarte important controlul a cât mai multor sec¡iuni, efectuat în mod automat de cåtre GPS pentru rentabilitatea fermei. Sistemul Spraytronic dezvoltat de cåtre Berthoud ajunge mai departe - î¡i permite så variezi doza duzå cu duzå, sau chiar så închizi ¿i så deschizi automat fiecare duzå în mod independent.

MA{INI & UTILAJE

Frumosul parcurs al unei companii promi]\toare ¥n 2020, în ciuda pandemiei ¿i a secetei excesive, Dicor Land s-a concentrat pe dezvoltarea afacerii ¿i s-a extins teritorial. La începutul anului au deschis un punct de lucru important, la Ia¿i, pentru a fi mai aproape de agricultorii din nordul Moldovei. “Grija pe care o acord\m cre[terii produc]iei din ferme ne-a f\cut s\ ne intensific\m vizitele din teren, spune Daniel Auric\, directorul comercial, [i s\ acord\m consultan]\ [i expertiz\ prin managerii zonali Dicor Land, astfel încât fermierii s\ poat\ avea în permanen]\ informa]ii despre produse, chiar dac\ nu a mai fost posibil\ organizarea de expozi]ii de utilaje.” Per ansamblu, pentru Dicor Land 2020 a fost un an mai bun fa¡å de 2019, ceea ce a favorizat dezvoltarea ¿i consolidarea pozi¡iei în pia¡å. “S-a muncit mai mult, iar rezultatele sau v\zut la nivelul cre[terii încrederii fermierilor în compania noastr\. Am avut bucuria de a primi în echipa noastr\ oameni extraordinari, care au în]eles politica companiei [i, cu atitudinea corect\, au crescut puterea de reprezentare în teren”, spune Auric\. ¥n primul rând, au mårit capacitatea de service ¿i au crescut numårul de mecanici care pot asigura servicii de puneri în func¡iune ¿i de mentenan¡å a utilajelor vândute atât în perioada de garan¡ie, cât ¿i de post garan¡ie. ¥n paralel au dezvoltat ¿i echipa de exper¡i care asigurå consultan¡å gratuitå fermierilor, atât în ceea ce prive¿te utilajele agricole, cât ¿i piesele. “Am crescut divizia Dicor Parts, cea care duce direct în ferme piese, accesorii ¿i consumabile pentru utilaje agricole. Am investit ¿i în marketingul educa¡ional ¿i am crescut prezen¡a companiei pe canalele de comunicare cu 42

fermierii. Dicor Land are o cre¿tere de aproximativ 25% fa¡å de anul anterior, în condi¡iile în care a investit în cre¿terea echipei ¿i în cre¿terea stocului de utilaje agricole - atât pentru prelucrarea solului, cât ¿i pentru iriga¡ii. Constant, Dicor Land are un stoc de peste 600 de utilaje noi în depozitul de 25.000 mp de la Gala¡i, precum ¿i în parcul de 4.000 mp de la Ia¿i.”

Covid ¿i de distan¡are. Pentru cei care au nevoie ¿i de un impuls financiar, Dicor Land împreunå cu BNP Paribas, Unicredit Leasing ¿i Trust Leasing au deja servicii financiare ce garanteazå clien¡ilor termene ¿i condi¡ii extrem de atractive.

Robert VERESS

2021 este an aniversar pentru Dicor Land, al X-lea de activitate a companiei. ªi în acest an, spune Daniel Auricå, vor continua investi¡iile în oameni. “Dorim s\ avem al\turi de noi cei mai buni speciali[ti care s\ aduc\ beneficii fermierilor prin expertiza lor - atât ca vânz\tori, dar [i ca mecanici. De asemenea, ne vom consolida pozi]ia în pia]\ [i vom pune la dispozi]ia fermierilor utilaje [i piese pentru utilajele agricole la cel mai bun raport calitate - pre].” 2021 va însemna ¿i o redimensionare a stocurilor, pentru a råspunde imediat solicitårilor fermierilor. De asemenea, toate serviciile conexe - transport, punere în func¡iune ¿i service pe perioada de garan¡ie, se vor men¡ine gratuite. “Continuåm ¿i investi¡iile în marketing educa¡ional din aceea¿i dorin¡å de a oferi fermierilor solu¡ii cât mai argumentate ¿i dezvoltåm rela¡iile cu mediul academic pentru cå viitorul agriculturii române¿ti apar¡ine tinerilor.” Pentru a fi mai aproape de fermieri vor organiza evenimente ¿i demonstra¡ii în fiecare din cele 17 jude¡e în care sunt prezen¡i. Sigur, respectând toate normele de siguran¡å împotriva

Daniel Auric\,

director comercial Dicor Land Profitul Agricol 5/2021

MA{INI & UTILAJE

Britanicii de la JCB î[i dezv\luie noile înc\rc\toare Producåtorul britanic JCB a prezentat såptåmâna trecutå noile modele de încårcåtoare telescopice care completeazå actualele game de echipamente ¿i vin cu o serie de inova¡ii ¿i performan¡e mult îmbunåtå¡ite. Noile încårcåtoare, care vor putea fi comandate în curând în România prin NHR Agropartners, importator JCB, includ modelele: Agri, Agri Super ¿i Agri Xtra, TM320, TM320S, TM420 ¿i TM420S, JCB 411 Agri, 413S Agri ¿i 417 Agri, respectiv JCB 403 Plus.

Agri, Agri Super ¿i Agri Xtra Noua serie de încårcåtoare teles-copice Loadall are motoare JCB 448 Diesel Max de 4,8 litri, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, datoritå filtrului de particule diesel (DPF) ¿i a sistemului de reducere cataliticå selectivå (SCR). La acestea se adaugå transmisia variabilå DualTech VT, disponibilå anterior doar la modelele de top. Modelele Agri (109 CP), Agri Super (130 CP) ¿i Agri Xtra (150 CP) ating o

vitezå maximå de 40 km/h ¿i pot ridica între 2.000 kg ¿i 4.000 kg la înål¡imi de 6,7 ¿i 9,5 m. Func¡ia Autostop reduce consumul de carburant ¿i opre¿te motorul pentru ca acesta så nu meargå în gol. Modelele gamei au cabinå Command Plus, cu joystick ata¿at la scaunul operatorului, vizibilitate sporitå ¿i confort îmbunåtå¡it, cu aer condi¡ionat op¡ional ¿i chiar cu sistem Clima Control.

TM320, TM320S, TM420 ¿i TM420S

JCB 403 Plus

Noile modele de încårcåtoare frontale TM sunt echipate cu motoare JCB 448 Diesel Max de 4,8 litri, Stage V, iar transmisia este tip Powershift cu opt trepte de vitezå (maximum 50 km/h). Ambele caracteristici se regåsesc ¿i la JCB TM420S de 173 CP, cel mai nou model din gama TM (în vechea gamå TM erau doar 3 modele). La actualele patru modele, capacitatea ¿i înål¡imea de ridicare pornesc de la 3,2 t ¿i 5,20 m pentru TM320 ¿i TM320S, ajungând la 4,1 t ¿i 5,45 m pentru TM420 ¿i noul TM420S. Printre noutå¡ile gamei TM se mai numårå: cabina cu parbriz dintr-o singurå bucatå, suprafa¡å vitratå måritå ¿i camera video pentru mersul cu spatele, puteri sporite la noile modele TM320 (130 CP) TM320S ¿i TM420 (150CP), pompa hidraulicå de 100 cmc la TM420S, noua coloanå de direc¡ie “Memory” pentru acces mai u¿or la/de la scaun, func¡ia Autostop, îmbunåtå¡irea cuplårii ¿i basculårii cupei.

JCB 403 Plus este un model nou, cu dimensiuni ¿i aspect similare modelului 403 Smart Power de 25 CP, dar a fost echipat cu un motor de 50 CP ¿i cu un sistem hidraulic de 60 litri/min, pentru a face fa¡å unor lucråri mai solicitante ¿i pentru o productivitate mai mare în ferme cu spa¡ii înguste, în clådiri mici ¿i alte loca¡ii cu dimensiuni reduse. Dispune de func¡ia Autostop, conexiune la JCB LiveLink pentru a monitoriza starea ma¿inii în timp real, douå tipuri de transmisie hidrostaticå, pentru viteze de 20 km/h ¿i 30 km/h, douå tipuri de bra¡ (pentru ridicare a maximum 616 kg la 2,6 m, respectiv 2,8 m), capacitate de tractare de 750 kg, sistem patentat JCB “parallel-action” pentru cuplu mare de ridicare sau sistemul “high lift” pentru înål¡imi mai mari de ridicare.

Profitul Agricol 5/2021

MA{INI & UTILAJE JCB 411 Agri, 413S Agri ¿i 417 Agri Aceste încårcåtoare articulale au putere suplimentarå, cuplu sporit ¿i confort îmbunåtå¡it pentru operator. Motoarele JCB DieselMAX care le echipeazå sunt mai mari decât cele de 4,4 litri, care dotau seria anterioarå Agri. Au o capacitate de 4,8 litri, dotate cu SCR ¿i DPF într-un singur recipient, ce re¡in mai bine noxele ¿i particulele, pentru a respecta cerin¡ele Stage V. JCB 411 Agri dezvoltå 109 CP (ca la vechiul model), dar 417 Agri are o putere maximå cu 4% mai mare ¿i ajunge la 130 CP, iar JCB 413S are un spor de 5% de putere ¿i dezvoltå 150 CP. Toate dispun de func¡ia de oprire automatå Autostop, cu reglarea intervalului de activare din cabinå. JCB 411 Agri poate încårca peste 5 tone pânå la înål¡imea de 3,36 metri ¿i poate fi echipat cu o cupå de 1,2 1,6 metri cubi.

Profitul Agricol 5/2021

JCB 417 Agri ridicå pânå la 4,2 metri încårcåturi pentru stivuirea u¿oarå a balo¡ilor sau încårcarea/manipularea produselor agricole, de maximum 3,9 tone, ¿i pânå la 5,8 tone cu bra¡ standard, la 3,3 metri.

JCB 413S poate ridica cu bra¡ul op¡ional High Lift greutå¡i de peste 3 t pânå la 3,61 m, pentru încårcarea remorcilor pentru împrå¿tierea gunoiului sau a celor tehnologice, iar cu bra¡ul standard poate ridica pânå la 5,6 tone la 3 metri.

MA{INI & UTILAJE

Claas Torion 738 T, nominalizat pentru SIMA Awards Organizatorii expozi¡iei interna¡ionale de ma¿ini ¿i utilaje agricole SIMA Paris au anun¡at cå în aprilie vor fi desemna¡i câ¿tigåtorii SIMA Awards pentru inova¡ie ¿i digitalizare. Printre nominalizåri se numårå ¿i încårcåtorul cu bra¡ telescopic Claas Torion 738 T Sinus.

rincipalul punct de atrac¡ie la exterior este bra¡ul telescopic central cu un punct de pivotare la o înål¡ime de 4,96 metri, cu o sarcinå maximå de basculare de 3.800 kg la 4,8 metri înål¡ime cu bra¡ul articulat. Sistemul op¡ional Smart Loading spore¿te confortul ¿i reduce seminificativ sarcinile operatorului în cazul opera¡iunilor repetitive, prin urmåtoarele func¡ii: limitarea programabilå a înål¡imii de ridicare ¿i de coborâre, revenirea automatå a cupei, limitarea dinamicå a sarcinii. Torion 738 T Sinus are motor Yanmar în patru cilindri, de 73 CP, ce respectå cerin¡ele standardului de emisii Stage V, iar echiparea cu filtru de particule diesel (DPF) ¿i catalizator de oxidare diesel (DOC) eliminå necesitatea utilizårii de AdBlue. Transmisia Smart Shifting are douå game de vitezå: în prima, utilajul se deplaseazå cu pânå la 20 km/h, iar în a doua atinge viteza maximå de 40 km/h. Schimbarea treptelor se face automat în ambele game. Direc¡ia Sinus permite o manevrare facilå a încårcåtorului. Datoritå combina¡iei dintre direc¡ia articulatå ¿i puntea spate ghidatå, flexibilitatea maximå este atinså la un unghi de articulare de maxim 30 de grade pe fiecare laturå. Ro¡ile din spate sunt conectate la 46

cadrul din fa¡å prin douå bare de direc¡ie, care vireazå sincronizat cu articula¡ia pivotantå, cu bracarea ro¡ilor la un unghi maxim de 25 grade. Raza exterioarå de bracaj la marginea cupei este de 4,22 m, iar raza interioarå de bracaj este de doar 1,49 m. Torion 738 T Sinus dispune de o cabinå cu vizibilitate de 360 de grade ¿i vedere optimå asupra echipamentelor ata¿ate, datoritå celor patru montan¡i îngu¿ti, capotei puternic înclinate, a parbrizului mare ¿i bra¡ului telescopic sub¡ire.

Toate func¡iile importante ale încårcåtorului sunt u¿or accesibile pe consola din dreapta operatorului ¿i de pe joystick. Pe montantul din dreapta este amplasat monitorul reglabil pe înål¡ime, iar pe ecranul cu diagonala de 9 inci (22,8 cm) sunt afi¿a¡i to¡i parametrii importan¡i ai utilajului.

Arpad DOBRE

AgroConcept: Echipamente pentru agricultura de precizie AgroConcept are în ofertå echipamente pentru agricultura de precizie, disponibile acum ¿i cu finan¡are specialå (30% avans ¿i diferen¡a de plåtit pânå la 31.07.2021). Oferta include: sistemul de ghidare manualå FM 750 Lite, la pre¡ul de 1.950 de euro, sistemul Intelliview IV + EZ-Pilot PRO + RTK - 8.995 de euro, sistemul XCN-1050 cu Ez-Pilot PRO + RTK - 9.750 de euro ¿i pachetul integrat IntelliSteer + RTK - 8.800 de euro.

Pre¡urile sunt fårå TVA, iar mai multe detalii gåsi¡i pe http://www.agroconcept.ro Profitul Agricol 5/2021

Stare de urgen¡å în Somalia Guvernul din Somalia a decretat starea de urgen¡å, dupå ce o nouå invazie de låcuste a distrus culturile agricole ¿i vegeta¡ia. ªi Kenya a avertizat cå mai multe regiuni sunt afectate de roiuri de insecte venite din Etiopia ¿i Sudan. Låcustele sunt capabile så se deplaseze pânå la 150 de kilometri pe zi în regiunile aride din estul Africii, distrugând totul în calea lor. ONU se teme de o catastrofå umanitarå de propor¡ii în ¡årile sårace din zonå, care se confruntå deja cu lipsa alimentelor de bazå. Coreea de Sud sacrificå peste 25 de milioane de pui Ministrul agriculturii din Coreea de Sud a confirmat cå 25,4 milioane de påsåri au fost sacrificate pânå acum, pentru a controla gripa aviarå. Numårul focarelor identificate a ajuns la 85. Måsurile luate de guvern au dus la o cre¿tere semnificativå a pre¡urilor în magazine, unde ouåle s-au scumpit cu 43%, carnea de pui cu 16%, iar carnea de ra¡å cu 36%. Crizå de marijuana în Jamaica Condi¡iile meteo nefavorabile ¿i restric¡iile impuse din cauza pandemiei au provocat o crizå de marijuana în Jamaica, situa¡ia fiind descriså de presa localå ca un “dezastru cultural”. Jamaica s-a confruntat cu ploi toren¡iale în sezonul uraganelor, urmate de o secetå accentuatå. Consumul de canabis este foarte popular în insula din Caraibe, fiind tolerat tacit de autoritå¡i. Protestele din India continuå Mii de fermieri indieni au blocat ¿oselele din ¡arå cu ma¿ini ¿i utilaje agricole în weekend, pentru a protesta contra unui pachet controversat de reforme agricole la care guvernul nu vrea så renun¡e. De¿i ac¡iunile din ultimele såptåmâni s-au concentrat în jurul capitalei New Delhi, ultimul protest a durat în jur de trei ore, la nivel na¡ional. Fermierii vor så arate cå nu se sperie de ultimele måsuri energice luate de autoritå¡i. 48

INFORMA}II

EXTERNE Secretarul agriculturii din SUA,

acuzat de rasism Comitetul pentru agriculturå al senatului Statelor Unite a aprobat cu o largå majoritate nominalizarea lui Tom Vilsack pentru postul de secretar al Departamentului pentru Agriculturå. Decizia deschide drumul spre confirmarea rapidå a noului secretar de cåtre plenul senatului, care ar putea avea loc în urmåtoarele zile. Alegerea pre¿edintelui Joe Biden s-a dovedit ini¡ial foarte popularå, pentru cå Vilsack a mai condus cale de opt ani departamentul agriculturii, in timpul celor douå mandate ale lui Barack Obama. ¥n ultimele zile mai multe grupuri progresiste au început înså o campanie împotriva lui Vilsack, acesta fiind acuzat

cå nu a protejat drepturile civile ¿i a ignorat nevoile fermierilor de culoare. “Vilsack nu este bun pentru agriculturå, punct. Când este vorba despre drepturile civile, drepturile oamenilor, lui nu-i paså. Este foarte trist cå revenirea lui a fost chiar ¿i luatå în considerare, având în vedere cât de pu¡ine a fåcut pentru fermierii cu resurse limitate”, declara liderul organiza¡iei Fermierilor Independen¡i de Culoare. Zeci de organiza¡ii non-guvernamentale au sus¡inut, în schimb, nominalizarea lui Marcia Fudge, o politicianå de culoare care a condus Comitetul pentru agriculturå al Camerei Reprezentan¡ilor, la cârma USDA.

Bayer pl\te[te înc\ 2 miliarde de dolari Grupul Bayer a anun¡at cå a ajuns la o în¡elegere prin care va plåti 2 miliarde de dolari pentru a compensa orice procese viitoare legate de efectele cancerigene ale erbicidului Roundup. Cei care decid înså så a¿tepte patru ani, pot deschide ulterior un proces pentru a ob¡ine despågubiri mai mari. Acordul trebuie aprobat de judecåtorul Vince Chhabria, care ¿i-a exprimat deja rezerve fa¡å de legalitatea lui ¿i a cerut înfiin¡area unui panou de exper¡i. Bayer a mo¿tenit procesele legate

de Roundup dupå preluarea companiei Monsanto pentru suma record de 63 de miliarde de dolari în anul 2018. Grupul german se luptå fårå succes de atunci så închidå litigiile. În iunie 2020, Bayer a fost de acord så plåteascå aproape 10 miliarde de dolari pentru a scåpa de cea mai mare parte a celor peste 100.000 de procese care existau în acel moment.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 5/2021

INFORMA}II EXTERNE

Comer]ul mondial este dat peste cap de criza containerelor maritime Din cauza lipsei de containere maritime, care lipsesc din toate porturile mari, Thailanda nu î¿i poate transporta orezul, Canada - mazårea sau India zahårul. Trimiterea containerelor maritime goale spre China a devenit o afacere atât de profitabilå încât chiar ¿i unii furnizori americani de soia boabe au fost nevoi¡i så se lupte pentru a ob¡ine containere cu care så poatå så î¿i aprovizioneze cumpåråtorii din Asia. “Oamenii nu î¿i pot trimite bunurile acolo unde au nevoie. Unul dintre clien¡ii mei trimitea såptåmânal între 8 ¿i 10 containere cu orez din Thailanda în Los Angeles. Înså acum poate så trimitå doar maximum trei containere pe såptåmânå”, spunea un director de logisticå la o firmå de transport globalå. Motivul principal este China, care ¿i-a revenit rapid dupå pandemia de Covid-19, iar acum economia sa, bazatå pe exporturi, plåte¿te prime consistente pentru containere maritime, astfel încât a devenit mai profitabil pentru transportatori så le trimitå goale în China în loc så a¿tepte så fie umplute. Existå indicii cå majorarea costurilor cu transportul duce deja la scumpirea unor alimente. Pre¡urile la zahår alb au atins luna trecutå cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, iar întârzierile înregistrate la livrare de soia boabe din SUA ar putea însemna pre¡uri mai mari la preparate ca tofu ¿i lapte de soia pentru consumatorii din Asia. De obicei, containerele navale nu se transportå goale, în mod normal transportatorii a¿teptând så le umple, în ideea de a face profit din ambele curse. Aståzi înså, costul pentru transportul bunurilor din China în SUA este de aproape zece ori mai mare decât în direc¡ia opuså, astfel încât transportaProfitul Agricol 5/2021

torii maritimi preferå så trimitå containerele goale în loc så le umple. În portul Los Angeles, trei din patru containere care se întorc în Asia sunt goale, fa¡å de 50% în mod normal, spune directorul executiv al portului. În portul Vancouver containerele råmân în interiorul ¿antierului, astfel cå terminalele portuare au scurtat perioada de timp necesarå pentru îmbarcarea containerelor pline la bordul navelor de la trei zile pânå la ¿apte ore. “A fost a¿a încå din decembrie. Nu doar cå vom avea probleme în aprovizionarea cu alimente, ci o crizå de orice. Nu a¿ fi surprins så aud cå tarifele de transport maritim pentru sezonul 2021-2022 s-au dublat comparativ cu anii preceden¡i”, spune Steve Kranig. Criza de containere vine într-un moment în care furnizorii americani încearcå så creascå exporturile de pro-

duse precum soia boabe ¿i cereale spre Asia. China cumpårå o mare parte din recoltele americane pentru a-¿i hråni efectivele de porci care î¿i revin dupå pesta porcinå africanå. Situa¡ia este atât de gravå încât unii cumpåråtori au decis så anuleze contractele ¿i så opteze pentru expedierea în vrac sau så amâne achizi¡iile pentru a evita costurile ridicate cu transportul. Cu toate acestea, o cre¿tere la nivel global a costurilor cu alimentele este pu¡in probabilå. Doar un mic procent din tranzac¡iile cu cereale ¿i oleaginoase se face prin intermediul containerelor maritime, spune Arnaud Petit, director la International Grains Council. În plus, este neclar cât de mult din cre¿terea costurilor cu shippingul va putea fi trecutå de companii pe seama consumatorilor, având în vedere recesiunea economicå provocatå de coronavirus.

Englezii cump\r\ vinul australian respins de China Vânzårile de vinuri australiene în Marea Britanie au crescut cu aproape 30% anul trecut, dupå ce China a impus tarife vamale mari, în urma unei dispute diplomatice. Conform datelor oficiale, exporturile de vin australian în Europa au crescut cu 22%, cea mai mare cre¿tere de 29% fiind înregistratå în Regatul Unit, în special în magazinele alimentare. În luna noiembrie, China a impus taxe vamale de 212% vinurilor australiene, ca parte a unui conflict care a afectat ¿i alte exporturi. Disputa a fost ini¡ial una diploma-

ticå, dupå ce guvernul australian a cerut înfiin¡area unei comisii interna¡ionale care så ancheteze originea virusului COVID-19. Beijingul sus¡ine cå taxele nu au nici o legåturå cu conflictul politic, fiind impuse doar temporar, din cauza unor practici de dumping ale Australiei, care vinde vinuri în China mai ieftin decât pe pia¡a localå, cu ajutorul subven¡iilor de stat. În primele nouå luni ale anului trecut, China a fost cea mai mare pia¡å de export pentru podgoriile australiene, cu 39% din totalul vânzårilor.

MICA PUBLICITATE

VINDE SÅMÂNºÅ DE NÅUT (soiuri autohtone) pentru campania de semånat din primåvara 2021. Pre¡ul este negociabil.

Tålpeanu Cosmin: 0728.102.997 sau cosmin.talpeanu@f-r-t.ro

SCDA Secuieni - Neam¡ organizeazå, începând cu 3 martie 2021, ora 1000,

CONCURS PENTRU OCUPAREA a 2 posturi Cercetåtor ªtiin¡ific gr. CS Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografie ¿i modalitatea de desfå¿urare a concursului se pot ob¡ine de la Biroul de Resurse Umane ¿i de pe www.scda.ro Tel.: 0233.745.136 sau 0743.212.964

SCDP Bistriţa str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, Bistriţa

VINDE PRIN LICITAŢIE PUBLICĂ, DESCHISĂ, CU STRIGARE

în data de 12.02.2021, ora 11:11, bunuri aprobate spre casare.

Bunurile pot fi văzute la sediul SCDP Bistrița, cu programare prealabilă la tel: 0757.072.478 Data limită pentru înscrierea la licitație: 10.02.2021 Informații suplimentare, condiții de participare și lista bunurilor poate fi consultată pe www.scdp-bistrita.ro/anunturi

Ești pregătit pentru o nouă provocare? SAATEN-UNION ROMÂNIA ANGAJEAZĂ

- Area Sales Manager BH, SM, SJ, MM - Area Sales Manager OT, DJ, GJ, VL, MH Profil candidat:

Descrierea jobului:

 Experien]\ profesional\ ;n agricultur\ (experien]a ;n v=nz\ri constituie un avantaj)<  Absolvent studii universitare, de preferat studii agronomice<  Cuno[tin]e de limb\ englez\, nivel mediu<  Cuno[tin]e operare PC<  Permis de conducere categoria B.

m Evaluarea clien]ilor din zona alocat\< m V=nzarea [i promovarea produselor din portofoliul companiei< m Men]inerea [i dezvoltarea rela]iilor cu fermierii [i distribuitorii din zona alocat\< m Aplicarea strategiilor de v=nz\ri< m Dezvoltarea reputa]iei [i a gradului de notorietate a companiei< m Verificarea [i evaluarea satisfac]iei clien]ilor cu acordurile f\cute, servicii, siguran]a de livrare [i calitatea produselor< m Participarea [i organizarea la diferite evenimente la nivel local, ;n zona alocat\< m Planificarea vizitelor la fermieri.

Aptitudini și abilități: þ Abilit\]i de negociere, comunicare [i rela]ionare< þ Ordine, corectitudine [i seriozitate< þ Capacitatea de a lucra ;n echip\< þ Flexibilitate, rezisten]\ la stres [i adaptabilitate ;n situa]ii noi.

Ce îți oferim:  Tip job> full time<  Posibilitatea de a-]i planifica programul s\pt\m=nal<  Posibilitatea de a-]i testa cuno[tin]ele [i abilit\]ile de v=nz\ri [i manageriale<  Traininguri de formare [i dezvoltare<  Pachet salarial atractiv. 50

Trimiteți CV-ul pe adresa:

office@saaten-union.ro Profitul Agricol 5/2021

Pagina de istorie Povestea tabloului Colombina în verde

olombina în verde, o pânzå a pictorului Nicolae Grigorescu a dispårut în anii ‘50. Tabloul a fåcut parte din colec¡ia mo¿ierului Gogu Iliescu. Recent, tabloul a fost descoperit la o familie de francezi din Carcassonne, cetate medievalå situatå în Sudul Fran¡ei, lângå Montpellier. A fost vedeta unei licita¡ii Artmark, cu un pre¡ de pornire de 150.000 de euro. Gogu Iliescu era pasionat de artå. “Nababul” din Cânde¿ti a achizi¡ionat zeci de lucråri semnate de Nicolae Grigorescu. Pictorul a fost curios så îl cunoascå pe cel care îi cumpåra pânzele ¿i a¿a legåtura dintre cei doi s-a transformat într-o adevåratå prietenie. Vreme de mai mul¡i ani, conacul mo¿ierului din Cânde¿ti a fost locul în care Grigorescu a pictat multe dintre operele sale. Nu de pu¡ine ori, Grigorescu mergea la mo¿ia din Cânde¿ti înso¡it de I.L. Caragiale, Alexandru Vlahu¡å ori Delavrancea. Despre recent descoperita “Colombinå în verde” se ¿tie cå a fåcut parte din colec¡ia lui Eugen Iliescu-Cânde¿ti, fiul mo¿ierului Gogu. Trimis la studii la Paris, Eugen Iliescu-Cânde¿ti s-a îndrågostit de o fran¡uzoiacå, Madeleine, cu care s-a ¿i cåsåtorit. Revenit în ¡arå, dupå modelul tatålui ¿i bunicului, s-a implicat în via¡a politicå. Dar a venit ocupa¡ia sovieticå, guvernul stalinist, lupta de claså... Eugen Iliescu-Cânde¿ti este arestat ¿i sfâr¿e¿te în 1953 în închisoare. Made-

leine, so¡ia, care avea ¿i cetå¡enie francezå, reu¿e¿te så påråseascå România. ¥n bagaje pune ¿i vreo douå tablouri semnate de Grigorescu. Din ce mai råmåsese în familie...

“Colombina în verde” a fost, se pare, vândutå unor francezi ai cåror mo¿tenitori au adus pânza la licita¡ie. Conacul de la Cânde¿ti are, ¿i el, o isrorie complicatå. Construit la sfâr¿itul sec. XVIII-lea de pårin¡ii lui Mihalcea Cândescu, fost mare stolnic, a ajuns - ca zestre al Radei - în proprietatea lui Mihåi¡å Filipescu. De la el îl cumpårå un colonel rus, Laptev, care îl vinde prin¡ului ªtirbey.

Pe la o vreme, ajunge în Cânde¿ti un cioban din Ardeal, Ioan M. Stoia, cu cinci mii de oi ¿i cu mul¡i bani de aur în chimir. Acesta cumpårå tot ce gåse¿te în jur: påmânturi, conacul, biserica ¿i chiar câteva mori de pe râul Buzåu... Fiica sa, Maria, s-a cåsåtorit cu tânårul ofi¡er de cavalerie Gogu Iliescu, dintr-o mare familie de proprietari. ¥n 1923, ajuns locotenent-colonel, acesta demisioneazå din armatå. S-a înscris în Partidul Poporului al mare¿alului Averescu ¿i a ajuns senator. Så amintim cå el a adus la mo¿ia din Cânde¿ti douå tunuri antigrindinå. Unul dintre ele a fost preluat de Muzeul Tehnic “Ing. Dimitrie Leonida”. Fiica lui Gogu, Elisa, a fost, la un moment dat, curtatå de Henri Coandå. Dar s-a cåsåtorit cu contele polonez Tatu¿evski, avocat al casei regale. Elisa a murit în 1917, iar fiul såu, Radu Alexandru Tatu¿escu, a urmat Facultatea de agronomie. El a creat la Cânde¿ti prima orezårie din România. Dupå na¡ionalizare, nepo¡ilor lui Gogu Iliescu li s-a interzis så se apropie de fosta mo¿ie. Conacul Gogu Iliescu a devenit sediu de IAS, pentru ca mai apoi så adåposteascå sediul unei sta¡iuni de cercetare pomicolå. Dupå 1990, descenden¡ii familiei Iliescu-Cânde¿ti - Elena ¿i Dumitru Tatu¿escu - au revendicat mo¿ia ¿i conacul, iar în 2004 au vândut-o actualilor proprietari. Au urmat mai mul¡i ani de procese legate de punerea în posesie, iar din 2012, actualii proprietari ar încerca så reabiliteze conacul, din moment ce ¿i-au exprimat inten¡ia de a-l transforma într-un “spa¡iu cultural”.

PAGINA DE HOBBY

Vreme rea, adic\ bun\

Mul¡i dintre noi cred cå, dacå se organizeazå o vânåtoare de mare anvergurå, cu numero¿i participan¡i – pu¿ti hotårâte, håita¿i tari de vârtute ¿i câini bårba¡i –, rezultatul trebuie så fie unul care “så sparie gândul”, vorba cronicarului. Dar în popor se spune cå, dacå vrei ca Dumnezeu så-¿i râdå de tine, få-¡i planuri. Nu ¿tiu cum se întâmplå cu alte prilejuri, dar la vânåtoare vechiul principiu func¡ioneazå fårå gre¿: când pleci cu sacul la pomul låudat, ai întotdeauna decep¡ii. Dacå porne¿ti cu îndoialå, î¡i merge totul din plin. ªi invers. Mi s-a repetat în prea multe rânduri, ca så nu-mi asum aceastå constatare ca pe o axiomå.

La fel se petrec lucrurile ¿i în cazul condi¡iilor meteorologice. Vânåtorii comozi, a¿a-zi¿i “de duminicå”, se feresc de situa¡ii extreme, de altfel inerente la vânåtoare: nu s-ar uda, n-ar fråmânta noroaie, ar defila mai mult pe marginile desi¿urilor ¿i måråcini¿urilor, a¿teptând ca al¡ii så ducå greul, pentru ca ei så se bucure doar de plåcerea de a trage cu pu¿ca. De obicei, sunt abona¡ii partidelor organizate la goanå. Dibuitul le repugnå. ºin minte cå, într-o toamnå ploioaså, numai camaradul meu Andu ¿i cu mine ne-am încumetat så ie¿im în teren, duminicå, la Vadulat, dupå ce restul grupului, våzând vremea mizerabilå, a capitulat în favoarea confortului domestic. De¿i cu inima îndoitå, noi nu am cedat tenta¡iei de a amâna ie¿irea, cunoscând poten¡ialul fondului. Ca så ob¡inem autoriza¡ie acolo, fåcusem oarece eforturi. Cert este cå, la sfâr¿itul zilei, în doi, cu esen¡iala contribu¡ie a Bellei, bracul cu pår scurt al companionului meu, am însumat paisprezece trofee din tot ce aveam îngåduit: iepure, fazan, potârniche ¿i sitar. Uzi pânå la piele, epuiza¡i de umblet, dar plini de farmecul ¿i Profitul Agricol 5/2021

emo¡iile zilei, ne-am remontat în tren, la cåldura iluzorie a curselor feroviare de altådatå, ferici¡i de-a dreptul. În aceea¿i formulå, la o ie¿ire de douå zile la ra¡e, lângå Giurgeni, am fost nevoi¡i så ne petrecem noaptea într-o dependin¡å a cantonului de dig, dor-

mind pe un a¿ternut de paie, cu Bella între noi, udå de mul¡imea aporturilor din apå de peste zi. Lui nea Ilie, cuno¿tin¡å veche, îi veniserå nevasta ¿i copiii din sat, iar omul nu avea unde så ne culce. Tavanul de chirpici era spuzit de mul¡imea ¡ân¡arilor, iar noi ne apåram de ei ¿i de frig cu o biatå foaie de cort cazonå. Ciochinarele pline, agå¡ate în dreptul locului unde ar fi trebuit så fie un geam, erau singura noastrå consolare. Am mai på¡it ceva asemånåtor în tovårå¿ia lui Ion Dinicå, a doua zi de Cråciun, când, la fel, din patru programa¡i, am råmas pe baricade doar doi, din motive lesne de în¡eles. Probabil cå ceilal¡i nu s-au bucurat de în¡elegerea familiei fa¡å de rigorile unei pasiuni mistuitoare, mai ales când este vorba de gâ¿te. Singuri în vagon, poate chiar în tot trenul din ziua aceea, am remarcat imediat condescenden¡a ironicå a conductorului la vederea biletelor pe care, con¿tiincio¿i, ni le cumpåraseråm de la ghi¿eul gårii Obor, prezentându-i-le. Tot a¿a, plecaseråm cu inima în-

doitå. Oricum, odatå porni¡i de acaså, nu mai puteam da înapoi. Ne-am respectat parcursul nostru tradi¡ional – troleibuz, tren, autobuz, bac, kilometri per pedes – pânå la Ferma 3 “Rå¡oiul”, unde ne-am cazat. Nea Stelicå, pesemne trecut prin multe, nu s-a mirat så ne vadå, ba chiar s-a bucurat, fiind sin-

gur în toatå pustietatea bål¡ii. Ne-a spus cå, nederanjate în ultima vreme, gârli¡ele bat solele din preajmå, câteva stoluri låsându-se regulat chiar pe orzul verde de lângå fermå. Nu pot uita cum, în douå dimine¡i ¿i într-o searå, câte ne-au revenit în rågazul celor douå zile de ¿edere, am împu¿cat gâ¿te la capetele apropiatului canal de aduc¡iune a apei pentru iriga¡ii, pitula¡i în stuf, pe fondul melodiilor populare împrå¿tiate pânå departe de aparatul de radio al lui nea Stelicå, amplasat afarå, în tindå, spre a-i ¡ine de urât pe timpul lucrului prin ograda imenså, cu multe atenanse. A¿adar, dupå cum se vede din aceste câteva episoade cinegetice de sezon, aparentul oximoron din titlu consfin¡e¿te un adevår des verificat la vânåtoare: cu cât ¡i se par ¿ansele mai reduse la plecare, cu atât ai parte de surprize dintre cele mai plåcute.

Gabriel CHEROIU 53

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 10 - 24.02.2021

Nicolae Sitaru 10.02.1959, fermier, pre¿edintele APPR Claudiu Sorin Ro¿u Mare¿ 10.02.1977, secretar de stat Ministerul Agriculturii Claudiu Crângu¿ 11.02.1956, director general Alchimex Octavian Liviu Bumbu 12.02.1955, fost secretar de stat Ministerul Agriculturii Andrei ªtefan Botoagå 12.02.1978, administrator Cartagris Agricultura Ioan Antoci 13.02.1953, Suinprod Roman Marius Cre¡u 17.02.1971, director comercial Saaten-Union Adrian Petcu 17.02.1978, director vânzåri AgroConcept Liviu Dejeu 18.02.1945, prof. dr. UASMV Bucure¿ti Gheorghe ªtefan 18.02.1961, secretar de stat MADR Costel ªopticå 18.02.1967, deputat PSD, secretar Comisia de agriculturå Cristian Grecu 19.02.1969, manager produse de protec¡ia plantelor Agrii Doru Pamfil 21.02.1953, prof. dr., rector USAMV Cluj Florian Bonchi¿ 22.02.1971, director comercial Corteva România ¿i Moldova Viorel Mitre 24.02.1958, prof. dr., pre¿edinte SRH filiala Cluj Vlad Atanasescu 24.02.1987, Branch Manager NHR - filiala Cålåra¿i 54

Lupul iberic, specie protejat\ Såptåmâna trecutå autoritå¡ile de la Madrid au decis så includå lupul iberic pe lista speciilor protejate de lege. Aceasta i-a nemul¡umit pe fermieri, care spun cå interzicerea vânåtorii acestor animale va cauza mai multe atacuri asupra ¿eptelurilor. Într-o na¡iune deja obi¿nuitå cu dezbaterile aprinse despre luptele cu tauri, Ministerul Mediului de la Madrid a decis joi cå protejarea lupilor afla¡i la sud de râul Douro va fi extinså ¿i pentru cei care tråiesc la nord de acesta, unde vânåtoarea controlatå era încå permiså. Ministerul spaniol a insistat pe importan¡a culturalå ¿i ¿tiin¡ificå a acestei

specii ¿i pe valoarea sa în prezervarea ecosistemelor. Spania de¡ine în prezent o popula¡ie de lup iberic estimatå între 1.500 ¿i 2.000 de exemplare, iar 90% dintre aceste animale tråiesc în regiuni din nordul ¡årii - Castilia ¿i Leon, Asturia ¿i Gali¡ia. Înså sindicatul agricultorilor UPA afirmå cå o cre¿tere recentå a popula¡iilor de lup iberic a determinat mai multe atacuri comise asupra turmelor de bovine ¿i a acuzat-o pe Teresa Ribera, ministrul spaniol al Mediului, cå ignorå nevoile fermierilor. “Noi, crescåtorii de animale, suntem aceia care se aflå în pericol de extinc¡ie”, au declarat reprezentan¡ii sindicatului.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Semn råu de vårsat – Limite de timp! 2) O ¿tim dementå! – Dau diversitate popula¡iei; 9 10 3) Zvârlit în fa¡å! – Subiect de tratat; 4) Nimicul balcanic – Nivelul lor a fost ridicat; 5) Lichideazå treptat datoria – E greu de definit…; 6) Cre¿te nepo¡ii la ¡arå; 7) Se zice cå face puterea – Pu¿i în func¡ie; 8) Luatå în considera¡ie; 9) Element al culturii orientale – Trecut prin pasaj; 10) Înregistratå la figurile de cearå.

VERTICAL: 1) Capra i-a asigurat existen¡a – Volum... de opere! 2) Surså de curent – Fiicå... 9 adoptivå; 3) Aflate în Lima! – Încet la ¡arå; 10 4) Då ¿i el o bere – Sunt cu noaptea-n cap; 5) Exagerat de modest; 6) A trece la refaSolu¡ia careului din Nr. 4/2021 cere – Locul sacilor! 7) Etaj sub mansardå – ORIZONTAL: MIERE - SLIP; INVERSA - NA; STA - OACHES; TR - CARIOCA; REPARA - TAP; În imediata apropiere a inimii; 8) Asta n-are E - URECHI - O; TARI - ALICA; STARNI - RR; ce så caute; 9) Urmåritå la standuri – Tåiat ATATA - ZLOT; FATARNICIE. la croitor; 10) Sub¡iate ca ton. 8

Profitul Agricol 5/2021