Profitul Agricol nr. 6 din 19 februarie 2020 by Profitul Agricol

nr. 6 din 19 februarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 6/2020

Cât de Verzi ne permitem så fim? De¿i nu se vorbe¿te deschis despre o båtålie între “verzi” ¿i agricultorii “clasici", în acest moment, dincolo de sintagmele aride ¿i politicoase, la Bruxelles se ascut cu¡itele între grupuri cu viziuni destul de diferite. Pactul Ecologic European, lansat, la finalul anului trecut, de noua echipå a Comisiei Europene, conduså de Ursula von der Leyen, a trecut pe sub radar pentru mul¡i, mai ales în România, dar au fost destui care au în¡eles mesajul: Europa se va schimba. Va deveni mai Verde. ªi doar naivii nu våd cå agricultura va fi prinså în toiul furtunii. De la Bruxelles, pe surse, se vorbe¿te despre un råzboi chiar în cadrul Comisiei Europene. Se poartå zilele acestea între Direc¡ia Generalå Agriculturå (DG Agri) ¿i Direc¡ia Generalå Mediu (DG Mediu).

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

Un document de lucru scurs cåtre preså aratå cum func¡ionarii de la Mediu plånuiesc schimbåri radicale: reducerea cu 30% a pesticidelor ¿i a fertilizan¡ilor pânå în 2030; påstrarea a 10% din terenul arabil nelucrat, pentru cre¿terea biodiversitå¡ii; ¿i 30% din agricultura europeanå så devinå bio. Sunt propuneri pentru strategia pentru biodiversitate din cadrul Pactului Ecologic European. Cei de la DG Agri nu sunt de acord. Pe scurt, le-ar fi råspuns colegilor de la Mediu cå nu este în regulå så reduci de-a valma, pe bazå de procent, substan¡ele diverse folosite în agriculturå, cå ¡intele pentru terenul nelucrat sunt nerealiste, la fel ¿i cele pentru agricultura organicå. Produc¡ia de cereale din UE ar putea så scadå cu 15% dacå se iau måsuri radicale. Toate aceste discu¡ii, oricât de teoretice ar pårea, privesc ¿i noua Politicå Agricolå Comunå. Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri, spunea recent cå noua PAC are ambi¡ii de mediu suficient de ridicate pentru a îndeplini obiectivele Pactului Ecologic European. Va fi înså ¿i pozi¡ia altor colegi din Comisie sau a Verzilor din Parlament? Sau vor dori mai mult? Cum se va ajunge la un acord privind PAC sau Pactul Ecologic sau amândouå, având în vedere cå existå disensiuni despre cât de verde trebuie så fie agricultura inclusiv în Comisie? ªi asta pe fondul unui buget european pentru 20212027 la fel de disputat. Cert este cå agricultura nu va mai putea fi disociatå de politicile de mediu. Probabil tot ce mai råmâne de stabilit e nuan¡a de Verde acceptatå ¿i acceptabilå.

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Veronica HUZA

Profitul agricol 6/2020

SUMAR Evenimentele såptåmânii

Primåvara tuturor promisiunilor Ce este o eco-schemå? “Nici Comisia nu ¿tie”

Moartea ministrului Reme¿

Noua propunere pentru banii PAC Record mondial la porumb: 38.700 de kg/ha

Pre¡uri ¿i pie¡e

Valeriu Tabårå: Este de a¿teptat un atac puternic Cu Adama ai baza perfectå pentru produc¡ii mari Recomandårile Corteva pentru agricultorii moldoveni Avantajul tehnologiei CICh AIPROM: Agricultorii au nevoie de solu¡ii viabile economic Crop Vitality, îngrå¿åminte lichide de precizie

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 Grådina, via ¿i livada pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de grâu 14 Forumul Syngenta pentru viticulturå Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor 14 Agricultura digitalå Produc¡ia mondialå de porumb 16 Beneficiile Isoclast activ în cre¿terea productivitå¡ii Actualitatea în jude¡e Vantage ¿i Isagri Fermierii care au min¡it la APIA trebuie så dea banii înapoi 17 pentru fiecare fermå Când imprimanta nu î¡i då rest Agrii s-a întâlnit cu fermierii din Timi¿ 17 la un kil de ro¿ii Pensionarii agricoli ¿i såråcia ve¿nicå 18 Digitalul este pentru lumea de mâine ce a fost petrolul pentru lumea de azi Conferin¡a Almos 18

Cre¿terea porcilor în libertate în UE 25

28 28

Bayer ¿i fermierii din Banat Sunt condi¡ii perfecte pentru Tanymecus

Eficien¡å ¿i economii cu sprayerele Kubota XTS3 Precizie ¿i productivitate cu Exacta TL Geospread Claas CEMOS asisten¡å electronicå pentru tractoare Agrifac a produs ultimul sprayer Condor IV

Informa¡ii externe 48

Programul pentru Bazna ¿i Mangali¡a Asocia¡iilor agricultorilor reac¡ioneazå la politicienii antineonicotinoide 20 a fost, de la început, sortit e¿ecului 40 Culturi vegetale

Ma¿ini agricole

Investiga¡ie antitrust în Canada

Cre¿terea animalelor

Organiza¡ii profesionale

Fermierii francezi cer eliberarea unui coleg Statele Unite: un nou acord comercial cu India Marea Britanie negociazå tratatul cu SUA

Magazin

Carasul, pâinea cea de toate zilele a pescarului mioritic Adrian Balaban a pierdut Râ¿ii, “nebuni de amor” 4,5 milioane de euro din cauza blocajului Anul acesta se poartå excesul de eco 41 provocat de PPA

52 53 54

Evenimentele såptåmânii Prim\vara tuturor promisiunilor Cu sabia anului electoral deasupra capului, ministrul Adrian Oros promite bani ¿i måsuri noi: • Instalarea tinerilor fermieri va primi 43 de milioane de euro în 2020. Mai mult, ministerul va da câte 50 de hectare pentru fiecare tânår, din suprafe¡ele libere de contract ale ADS. Este vorba de o suprafa¡å totalå de aproximativ 50.000 de hectare. Despre care ministerul nu spune unde sunt, ce probleme au, de ce nu au fost date în arendå pânå acum, nimic... • 12 milioane de euro se vor duce cåtre construc¡ia de abatoare mici, cu precådere în zona montanå. • programul Tomata continuå ¿i în 2020. Doar cå, de anul acesta, devine obligatoriu registrul tratamentelor cu produse de protec¡ie a plantelor. Cine vrea cei 3.000 de euro trebuie så dea registrul la control inspectorilor fitosanitari. • programul Usturoiul prime¿te 1,6 milioane de euro. ¥n acelea¿i condi¡ii ca programul Tomata. • Se dau banii pentru motorinå. Nu pe 2020, ci restan¡ele din 2019, anume trimestrele II, III ¿i IV. Sunt 17.703 beneficiari ai programului, care au folosit peste 200 de milioane litri de motorinå. Pentru 2020, banii vor fi aloca¡i abia la rectificarea bugetarå. • Programul pentru rasele Bazna ¿i Mangali¡a va fi schimbat. Sprijinul se va da pentru scroafele din rasa purå. • Programul de reproduc¡ie la suine prime¿te 60 de milioane de euro. Iar Programul pentru reproduc¡ie în aviculturå prime¿te 46 de milioane. • Programul de ameliorare geneticå la bovine prime¿te 25 de milioane de euro. • Programul apicol prime¿te 31 de milioane de euro. • Programul de comercializare a lânii va fi monitorizat mai atent pentru cå sau constatat nereguli. Profitul agricol 6/2020

O nouå obliga¡ie, Registrul electronic al zilierilor Din aceastå såptåmânå, eviden¡a muncitorilor zilieri se va ¡ine într-un registru electronic. Este a¿teptatå ¿i publicarea normelor metodologice de înfiin¡are ¿i utilizare a registrului. Pânå atunci, se poate utiliza aplica¡ia Inspec¡ia Muncii, disponibilå pentru Android ¿i iOS. Registrul electronic va func¡iona ca ¿i cel pe hârtie, doar cå înregistrarea ¿i tansmiterea datelor se va face zilnic. În caz contrar, amenda va fi de 6.000 de lei.

Mihai Solomei este directorul general Agricost Unii oieri au tuns ¿i câte 36 de kilograme de lânå în medie de pe o oaie. Ca så nu mai fie astfel de “recorduri”, Ministerul Agriculturii a limitat la 4 kg cantitatea de lânå la un animal. • “Este o secetå crâncenå în toatå ¡ara”, spunea recent Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. Dar la Ministerul Agriculturii seceta nu stârne¿te îngrijoråri deoarece nicio asocia¡ie nu a adus problema în discu¡ie. ¥n logica ministerului, dacå nu i-a spus nimeni, atunci seceta nu existå! • Se repune pe tapet chestiunea ata¿a¡ilor agricoli, acei diploma¡i care så deschidå u¿ile nego¡ului cu animale ¿i cereale. Prima destina¡ie: ºårile Golfului, unde avem deja un volum mare de export. Anul acesta vor fi trimi¿i la post primii 5 ata¿a¡i agricoli. • ¥n problema plafonårii subven¡iilor, România negociazå douå variante. Una vizeazå plafonarea voluntarå cu plata redistributivå, iar cealaltå plafonarea la 300.000 de euro fårå cheltuielile legate cu for¡a de muncå. “Pozi¡ia oficialå a Guvernului, a Ministerului Agriculturii privind plafonarea este urmåtoarea: avem douå variante de negociere. În primul rând, plafonarea voluntarå, dupå o analizå socio-economicå internå, cu plata redistributivå, iar a doua, plafonarea la 300.000 de euro, în afara cheltuielilor legate de for¡a de muncå”, a declarat ministrul Adrian Oros. Andrei OSTROVEANU

La începutul anului, Lucian Buzdugan a luat decizia, discretå, de a se retrage de la conducerea Agricost - Insula Mare a Bråilei. Acum, societatea este conduså de un alt mare agronom, Mihai Solomei. Solomei lucreazå în Insulå din 2002, pe vremea TCE 3 Brazi ¿i a regretatului Culi¡å Tårâ¡å, când era ¿ef de fermå.

APPR, în Comitetul de Coordonare al RNDR Florentina Tudor, directorul general al Direc¡iei de Dezvoltare Ruralå din minister, a invitat oficial Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb så fie membru al Comitetului de Coordonare al RNDR (Re¡eaua Na¡ionalå de Dezvoltare Ruralå). Aceasta ar asigura APPR prezen¡a la toate consultårile privind strategia RNDR. Bruxelles ne cere så unim APIA cu AFIR? De la Bruxelles se fac presiuni så fie o singurå agen¡ie, spune ministrul Adrian Oros. “Dacå vom fi nevoi¡i så facem aceastå unificare, vrem så nu sufere beneficiarii ¿i så nu afectåm plå¡ile. Va fi o perioadå de tranzi¡ie, cel pu¡in 2021.” ¥n UE mai sunt state care func¡ioneazå cu o singurå agen¡ie. Polonia a¿a face ¿i gestioneazå foarte bine fondurile europene. La noi, AFIR are în jur de 1.700 de angaja¡i care gestioneazå 9 miliarde de euro, iar APIA 5.000 de angaja¡i ¿i 1,9 miliarde de euro fonduri. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

21 februarie, Târgu Mure¿ Va avea loc Adunarea Generalå a FCBR - Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România. Ca în fiecare an, se ¡ine în Sala Mare a Prefecturii, de la ora 9:00. 25 februarie, Bucure¿ti Europarlamentarul Carman Avram va ¡ine o conferin¡å despre Pactul Ecologic European. Va avea loc la Palatul Parlamentului de la ora 18. 27 februarie, Constan¡a APPR organizeazå Conferin¡a Porumbul Românesc în 2020, expertizå tehnicå ¿i provocåri economice. 5 martie, Ia¿i Campionatul de Fotbal al Fermierilor continuå cu grupa Ia¿i. 6 martie, Bucure¿ti La Ia¿i are loc prezentarea Combaterea Dåunåtorilor din Cultura Porumbului, în cadrul conferin¡elor APPR. 12 martie, Bucure¿ti Corteva Agriscience organizeazå Forumul Culturilor Horticole. Vor fi lansate ¿i douå insecticide noi, Delegate ¿i Closer, ¿i vor fi relansate Zorvec Zelavin ¿i Zorvec Enicade. Evenimentul va avea loc la Hotel Intercontinental, de la ora 15:30.

Ce este o eco-schem\? “Nici Comisia nu [tie” În cursul dezbaterii despre viitorul PAC, moderatorul, Florian Ciolacu, a întrebat “câ¡i din salå ¿tiu ce sunt eco-schemele?”. “Vå spun eu, nici Comisia nu ¿tie”, i-a råspuns Dacian Ciolo¿ (foto), provocând râsete ¿i aplauze. Replica lui Mihail Dumitru, reprezentantul Comisiei Europene ¿i director general adjunct la DG Agri, nu s-a låsat a¿teptatå. O eco-schemå va fi o schemå voluntarå pentru fermieri, similiarå cu måsurile de agro mediu. Care este diferen¡a între cele douå? “Måsurile de agro-mediu sunt multi-anuale, deci intra¡i într-un contract de cel pu¡in 5 ani pe care, dacå îl întrerupe¡i, pute¡i fi obliga¡i så da¡i înapoi banii, pe când la eco-schemå intra¡i întrun angajament så face¡i ceva (pentru mediu - n.r.), dar este un angajament anual, deci nu pe 5 ani. A doua diferen¡å este bugetarå: pe Pilonul 2, måsurile de agro-mediu sunt cofinan¡ate, deci o parte vine din bugetul UE ¿i o parte din bugetul na¡ional, pe când eco-schema este finan¡atå 100% din bugetul comunitar”, a punctat Mihail Dumitru. Comisia nu a propus de la început un meniu de eco-scheme pentru a låsa mânå liberå statelor, dar noul comisar

pentru agriculturå a promis så vinå cu o listå orientativå. Dumitru a dat ca exemplu tehnologia no-tillage, care ar putea fi consideratå eco-schemå ¿i finan¡atå. ¥n multe state UE existå deja practici agricole productive ¿i prietenoase cu mediul care pot deveni eco-scheme recompensate ¿i care acum nu se încadreazå la måsuri de agro-mediu. “Ideea acestor eco-scheme este, din punctul nostru de vedere, al unora din Parlamentul European, så fie poarta de intrare a Pactului Ecologic European în PAC, în a¿a fel încât Pactul verde så devinå o oportunitate ¿i nu o constrângere. Eco-schemele pot fi contribu¡ia agriculturii la Pactul Ecologic”, a mai adåugat ¿i Dacian Ciolo¿. Veronica HUZA

12 martie, Timi¿oara ¥n cadrul Campionatului de Fotbal al Fermierilor, se vor disputa partidele din grupa Timi¿oara. 19 martie, Bråila Faza pe grupe se încheie la Bråila. 2 - 5 aprilie, Jucu, Cluj La Jucu se va ¡ine Agraria, târgul de suflet al Ardealului. 8

Profitul agricol 6/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

Moartea ministrului Reme[ Vineri s-a stins, la vârsta de 70 de ani ¿i, din påcate, dupå o lungå suferin¡å, Decebal Traian Reme¿. A reu¿it performan¡a de a se face popular în rândul agricultorilor, care l-au ¡inut minte ca cel mai bun ministru. De¿i mandatul såu nu a fost unul foarte lung, a reu¿it så asigure supravie¡uirea a zeci de mii de ferme, prin subven¡ia specialå acordatå în urma cumplitei secete din 2007, când 90% din culturi au fost calamitate. Atunci, a stat zile ¿i nop¡i în discu¡ii cu directorii din Ministerul de Finan¡e, pânå când a identificat resursele necesare majorårii bugetului Ministerului Agriculturii. Era, înså, genul de politician cåruia diploma¡ia îi era stråinå, având obiceiul de a ridica tonul ¿i chiar

de a bate cu pumnul în maså când partenerii de discu¡ii, adversari politici, îi subminau ini¡iativele. Aceastå atitudine, manifestatå implicit în rela¡ia cu fostul ¿ef al statului, care i se adresa cu apelativul “Tizule”, i-a atras råzbunarea lui Traian Båsescu. A rezultat dosarul Caltabo¿ul, în urma cåruia crescåtorul de porci Reme¿ a fost condamnat la închisoare, pentru cå ar fi luat mitå ni¿te cârna¡i. Am avut ¿ansa unui interviu cu Reme¿ în 2017. L-am publicat de-a lungul a 4 numere de revistå ¿i mi-a mul¡umit pentru faptul cå nu i-am cenzurat pårerile. Dumnezeu så-l odihneascå! Robert VERESS

Noua propunere pentru banii PAC Dupå ce s-a întâlnit cu ¿efii de state europene, inclusiv cu Klaus Iohannis, ca så le asculte dolean¡ele în ceea ce prive¿te viitorul buget european pentru 2021-2027, Charles Michel (foto), pre¿edintele Consiliului European, a înaintat o nouå propunere pe masa negocierilor. Pentru agriculturå, alocå Charles Michel, pre[edintele Consiliului European 329,3 miliarde de euro, mai precis 256,7 miliarde pentru Pilonul 1 ¿i cå ace¿ti bani ar fi tocmai cei tåia¡i de la 72,5 miliarde pentru Pilonul 2. Este în bugetul PAC, fa¡å de propunerea Fincontinuare un buget mai mic decât cel landei din decembrie. În propunere se vorbe¿te ¿i despre actual al PAC, dar ¿i u¿or redus fa¡å de propunerea Finlandei din perioada în plafonarea subven¡iilor la 100.000 de care de¡inea pre¿edin¡ia Consiliului euro, cu excluderea cheltuielilor pentru UE. Charles Michel vede bugetul pentru for¡a de muncå, dar ¿i despre converdezvoltare ruralå cu 7,5 miliarde mai gen¡a subven¡iilor, cu finan¡are de la mic decât Finlanda ¿i pe cel pentru plå¡i toate statele membre. Bugetul pentru 2021-2022 este disdirecte cu 2,5 miliarde mai mare. cutat chiar în februarie, la un Summit al Totu¿i, în propunerea lui apar ¿i 7,5 miliarde de euro pentru un Fond de ¿efilor de stat, dar este greu de crezut Tranzi¡ie menit så ajute statele så punå cå se va ajunge la un acord deoarece în practicå Pactul Ecologic European, disputele par mai mari ca niciodatå. Veronica HUZA adicå så devinå mai verzi. Iar unii spun Profitul agricol 6/2020

1.200 de euro net pentru un tehnician veterinar Gotlib Cattle Trade din Blaj, jud. Sibiu, angajeazå tehnician veterinar cu 1.200 de euro net pe lunå. Este o îngrå¿åtorie de taurine, care transportå animale vii cu vaporul. Programul tehnicianului va fi urmåtorul: 3 såptåmâni în fermå, o såptåmânå pe vapor. Angajatul trebuie så aibå cuno¿tin¡e ¿i experien¡å în zootehnie, mai ales în cre¿terea bovinelor. Trebuie så-l asiste pe medicul veterinar în tratarea animalelor, la recep¡ia lor, la managementul animalelor în fermå. 237,4 euro subven¡ie pentru vaca de carne APIA prime¿te cererile de subven¡ie pentru vacile de carne ¿i pentru meti¿ii acestora în perioada 2 martie 15 mai. Pentru anul 2019, se acordå sprijinul cuplat zootehnic în valoare de 37,4446 euro = 1.127,7668 lei/cap de animal. ANZ recunoa¿te urmåtoarele rase pentru carne: Aberdeen Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bål¡ata Româneascå - direc¡ia de exploatare carne, Hereford, Blonde d'Aquitaine, Salers, Sura de Stepå. IMB a ob¡inut cea mai mare produc¡ie de porumb în 2019 Agricost a ob¡inut, în Insula Mare a Bråilei, cea mai mare produc¡ie de porumb în 2019. Este vorba de 22 tone/ha, cu hibridul Pioneer P1535. Societatea a fost felicitatå pentru performan¡å de Maria Cîrjå, director de marketing Corteva Agriscience. Consilii pe Produs sau Grupuri de Dialog Civil? APPR propune înfiin¡area, pe lângå Ministerul Agriculturii, a unor Grupuri de Dialog Civil, dupå modelul european. La Bruxelles, aceste GDC-uri au întâlniri regulate, pe diverse probleme: plå¡i directe ¿i înverzire, culturi arabile, Politicå Agricolå Comunå etc. APPR considerå cå GDC-urile ar fi mai fire¿ti decât Consiliile pe Produs, pe care ¿i le dore¿te ministrul. 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Vânzårile Syngenta: 13,6 mld. dolari Vânzårile Syngenta s-au cifrat anul trecut la 13,6 miliarde dolari, nivel similar cu cel din anul precedent. La rate de schimb valutar constante, vânzårile au avut o cre¿tere de 4%. În acela¿i condi¡ii, se remarcå cre¿terea cu 8% a vânzårilor în China la produsele de protec¡ia plantelor. Cele mai spectaculoase evolu¡ii s-au înregistrat în sectorul semin¡elor. În America de Nord pia¡a s-a redus din cauza inunda¡iilor, iar vânzårile s-au diminuat cu 11%. În Asia-Pacific au crescut cu 18% datoritå produselor noi lansate. Pe de altå parte, finalizarea realizårii Syngenta Group este a¿teptatå pânå la finalul primului trimestru. Bayer promoveazå transparen¡a Compania Bayer a decis så facå publice noi documente din procesele de autorizare a produselor. Astfel, cei interesa¡i vor putea consulta online studiile de siguran¡å pe care le depune în procesul de autorizare a produselor de protec¡ia plantelor. ªi cei care vor så afle despre semin¡ele modificate genetic vor avea acces la noi informa¡ii pe care compania le depune în procesul de autorizare, împreunå cu materiale educa¡ionale percum video, infografice ¿i alte informåri. Afacerile Avicola, în cre¿tere Grupul Avicola a realizat anul trecut o cifrå de afaceri de 768,2 milioane lei (aprox. 162 milioane euro), în cre¿tere cu 8% fa¡å de 2018. “Pentru 2020 ne propunem o cre¿tere cu 5% la nivelul Grupului, contextul fiind în continuare dificil din punct de vedere al achizi¡iilor cu pre¡ în cre¿tere a cårnurilor de calitate necesare realizårii specialitå¡ilor crud-uscate ¿i în condi¡iile în care criza PPA nu a generat cre¿teri semnificative ale consumului de carne de pasåre”, a declarat pre¿edintele Agricola, Grigore Horoi. Agricola de¡ine 18% din pia¡a cårnii de pui, 19% din pia¡a de semipreparate, iar salamul de Sibiu Agricola este lider, cu 50% cotå medie de pia¡å. 10

Record mondial la porumb> 38.700 de kg/ha conf. dr. Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti fermier american a stabilit un record mondial la porumb, 38.700 kg, cu un hibrid Pioneer, P1197YHR. Acum, så vedem cå omul este un obi¿nuit al performan¡ei. Cu câ¡iva ani înainte stabilea un alt record, 34.000 de kg. Produc¡iile au fost confirmate în cadrul unui concurs de productivitate la porumb, Corn Yeld Contest. Este, dacå vre¡i, echivalentul american al Porumbului de Aur de la noi. Corn Yeld Contest este conceput pentru a eviden¡ia poten¡ialul genetic al noilor hibrizi. Fermierii candideazå la 6 categorii compuse din variante de irigat/neirigat, semånat strip till, în benzi fårå aråturå sau cu aråturå. Ca så fie ¿i mai evidente diferen¡ele, fermierii din câteva state americane (Ohio, Illinois, Iowa ¿i altele) nu pot candida decât la neirigat. Un obiectiv de 38,7 t/ha este nerealist la noi. Deocamdatå. Dar ce putem adapta din experien¡a lui David Hula, fermierul care a ob¡inut recordul? Atitudinea Este un tip modest. ªtie cå rezultatele se datoreazå optimizårii detaliilor ¿i muncii în echipå, care-l include ¿i pe Dumnezeu (unii îl numesc ¿anså, noroc, destin etc.). Cu o asemenea echipå a ob¡inut douå recorduri în concursul organizat de cåtre Asocia¡ia Na¡ionalå a Cultivatorilor de Porumb din SUA. Optimizarea tehnologiei (care se referå atât la aspectele teoretice, cât ¿i mecanice), dureazå câ¡iva ani. De aceea o face continuu, experimentând pe câteva hectare inova¡iile pe care le face lucrând cu echipa. a. Folose¿te în fermå 20 de hibrizi, pentru a realiza produc¡ii constante de la an la an. Pune câte 2 hibrizi în semå-

nåtoare, cu date diferite de înflorire, dar apropiate, pentru a asigura polenizarea. Din acest motiv, nu ob¡ine întotdeauna cele mai mari produc¡ii posibile, dar nu are nici produc¡ii mici. b. În loturile de concurs folose¿te densitå¡i între 93.000 ¿i 133.000 semin¡e/ha. c. La concursul din 2019 ¿tiule¡ii au avut câte 800 de boabe, dar plantele au format ¿i al doilea ¿tiulete, cu 400-500 boabe. d. Este de preferat ca plantele så nu formeze 20 de rânduri/¿tiulete, deoarece în acest cab MMB este micå. e. Acordå o mare importan¡å fertilizårii. Folose¿te echipamente de precizie care aplicå douå tipuri de îngrå¿åminte starter. Acestea sunt plasate la la 7,5 cm lateral fa¡å de rând ¿i la 3-4 cm sub rând, deoarece îngrå¿åmintele starter con¡in 67 kg N/ha ¿i vrea så evite un posibil efect toxic asupra germina¡iei. f. Fertilizarea o face în func¡ie de rezultatelor analizelor de sol. Probele se iau dupå recoltarea soiei. g. Îngrå¿åmintele le aplicå prin striptill în benzi de 18 cm lå¡ime ¿i con¡in MAP, sulf, microelemente, cu 6-8 såptåmâni înainte de semånat. h. Calitatea fertilizårii realizate prin strip-till a fost unul dintre motivele principale pentru care a renun¡at la no till (semånat direct) ¿i a ales strip-till. Rota¡ia Cultivå porumb, grâu, orz, ovåz, soia în culturå dublå. Profitul agricol 6/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 201 euro/t 965 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 3 - 7 februarie 2020 pre¡urile pe bursele mondiale au fost în cre¿tere atât la cereale, cât ¿i la oleaginoase. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Feb Mar Apr

03.02 137 143 145

04.02 139 145 147

05.02 140 147 149

06.02 139 145 147

07.02 140 147 149 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Feb Mar Mai

03.02 201 203 203

04.02 204 205 205

05.02 06.02 07.02 205 204 205 207 203 207 207 203 207

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 255 dolari/t (1.096 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 132.370 tone, Japonia 90.970 tone, Coreea de Sud 53.770 tone, Mexic 38.750 tone ¿i Taiwan 33.370 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port Cota¡ii - Burse din Fran¡a 03.02 185 191 189 190 Moselle FOB 200 Rouen FOB 199

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

04.02 05.02 187 190 193 195 190 191 191 193 201 200 200 201

Feb Mar Mai

04.02 239 247 251

05.02 240 250 253

06.02 189 195 191 193 199 200

România

06.02 239 249 251

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Ucraina se men¡ine în topul exportatorilor, cu un volum de 14,3 milioane de tone în acest an de pia¡å.

Feb Mar Mai

04.02 150 151 152

$/t

05.02 06.02 07.02 151 150 151 153 152 153 154 153 155

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI

3 - 7.02.2020

03.02 Bordeaux 169 Pallice 167 Rhin 175 Bordeaux FOB 177 Pontivy 183

euro/t

04.02 05.02 06.02 07.02 171 173 171 173 169 171 169 171 177 179 177 179 179 181 179 181 185 187 185 189

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

FOB Constan¡a 197 euro/t 946 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020.

03.02 149 150 151

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna februarie 2020, a fost de 183 dolari/tonå (787 lei).

07.02 240 251 253

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2020, este de 199 dolari/tonå (856 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 191 dolari/tonå (821 lei).

07.02 191 197 193 195 200 201

chiderii, 7 februarie 2020, a fost de 179 dolari/tonå (770 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Porumb

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 201 euro/tonå (965 lei), în cre¿tere cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¡ul a fost de 197 euro/t (946 lei). Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 193 euro/tonå (926 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 03.02 237 245 249

a fost de 240 dolari/tonå (1.032 lei), mai mare cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a råmas neschimbat, la 200 euro/tonå (960 lei).

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 189 euro/tonå (907 lei), mai mare cu 6 euro/tonå, ¿i este cel mai mare de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 171 euro/tonå (821 lei), cu 4 euro mai mic decât såptåmâna trecutå.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 179 euro/tonå (859 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 171 dolari/tonå (735 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de ziua deschiderii. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 181 euro/tonå (869 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de ziua deschiderii licita¡iilor din 3 februarie. $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Febr Mar

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 167 169 170 169 171 175 177 179 177 179

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

255 dolari/t

179 dolari/t

347 dolari/t

177 dolari/t

Profitul agricol 6/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic a fost de 347 dolari/tonå (1.492 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 537.770 tone, Olanda 205.770 tone, Taiwan 163.970 tone, Spania 118.570 tone ¿i Mexic 73.370 tone. Extinderea coronavirusului Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Febr Mar Mai

03.02 319 323 329

04.02 320 325 331

$/t 05.02 321 327 333

06.02 324 329 334

07.02 325 330 335

Orz România FOB Constan¡a 193 euro/t 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 3 - 7 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 151 euro/tonå (725 lei), mai mare cu 2 euro/tonå. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 03.02 Rouen 149 Dunquerque 147 Moselle 151 Pontivy 153 Orz bere: Creil** 159 Moselle** 167

04.02 150 149 153 155

05.02 151 151 155 157

06.02 150 150 153 155

07.02 151 151 155 157

161 163 161 163 169 170 169 170

Sorg

COTAºII

3 - 7.02.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 3 - 7 februarie 2020, a fost de 177 dolari/tonå (761 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 3 februarie. Principalele destina¡ii: Ja-

pune sub semnul întrebårii schimburile de materii prime dintre SUA ¿i China.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 343 dolari/tonå (1.475 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost mai mare cu 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere ¿i a ajuns la 370 dolari/tonå (1.591 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Feb Mar Mai

03.02 701 703 697

04.02 05.02 06.02 703 707 712 707 717 720 699 700 707

$/t 07.02 685 691 699

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 170 euro/tonå (816 lei), cu 3 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere. Fran¡a a exportat 1,9 milioane tone de orz, cu 400.000 tone mai mult fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. Producåtorii de furaje inten¡ioneazå så înlocuiascå grâul cu orz. Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 279 dolari/ tonå (1.200 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare. ponia 11.770 tone ¿i Mexic 1.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Febr Mar

$/t

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 173 175 177 175 177 175 177 179 177 179

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Febr Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 369 371 373 375 370 365 367 369 370 359

Feb Mar

Floarea-soarelui

lei), mai mare cu 4 dolari/tonå.

Fran¡a: în såptåmâna 3 - 7 februarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 339 euro/tonå (1.627 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3 februarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 333 dolari/tonå (1.432 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 7 februarie 2020, a fost de 345 dolari/tonå (1.483

Cererea de floarea-soarelui pe pia¡a europeanå este în cre¿tere.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Febr

$/t

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 341 343 345 347 345

Rapi¡å ¥n såptåmâna 3 - 7 februarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a crescut astfel: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 7 februarie 2020, la 357 euro/tonå (1.714 lei), mai mare cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 3 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), cu

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie, este de 379 dolari/t (1.630 lei).

6 euro/tonå mai mult fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 353 euro/tonå (1.694 lei), mai mare cu 6 euro/tonå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

03.02 Rouen 339 Dunquerque 347 Moselle 350

07.02 345 353 357

04.02 340 349 351

05.02 341 350 353

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 6/2020

150 dolari/t

325 dolari/t

euro/t

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 Dieppe 335 337 339 341 339

Porumb

$/t

03.02 04.02 05.02 06.02 07.02 339 341 343 345 343 347 349 350 351 350

Grâu

205 dolari/t

$/t

209 dolari/t

06.02 343 351 355

+2 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu Pe 11 februarie, Departamentul Agriculturii al SUA a publicat primul raport pe anul 2020 privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos datele despre produc¡ia, consumul, comer¡ul, stocurile, precum ¿i evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2019/20. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 217 milioane hectare, fa¡å de 215 milioane hectare în anul 2018/19. ºårile mari cultivatoare de grâu sunt India (30 milioane ha), Rusia (27,2 mil. ha din care 15,3 mil. cu grâu de toamnå ¿i 11,9 cu grâu de primåvarå), UE (26 milioane ha), China (24) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, cu 0,1 tone/ha mai mare decât în 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 t/ha), UE (5,9 t/ha), China (5,6), Mexic (5,4), Uzbekistan (5), Belarus (4), Ucraina (4), SUA (3,5), India (3,4), Pakistan (3) ¿i Rusia (2,7).

Produc¡ia mondialå de grâu ar putea atinge 764 mil. tone, mai mare cu 32,5 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare: UE (154 mil. tone, cu 17 mil. mai mult decât în 2018/19), China (133 mil. tone), India (102), Rusia (73,5 mil. tone, cu 1 milion de tone mai mult ca anul trecut), SUA (52), Canada (32 mil. tone), Ucraina (29 mil. tone, cu 4 mil. mai mult fa¡å de anul trecut), Pakistan (25,6), Argentina (19), Turcia (19), Iran (17), Australia (15,6) ¿i Kazahstan (11,5). Consumul mondial este prognozat så ajungå la 754 milioane tone. ºårile mari exportatoare: Rusia (34 mil. tone), UE (32 mil. tone, mai mult cu

Evolu¡ia pre¡ului grâului la licita¡iile de export FOB

Pre¡urile la grâul american Pre¡urile claselor de grâu din SUA au au înregistrat ceva fluctua¡ii. Unele au crescut, iar alte clase au suferit scåderi notabile. Astfel, pre¡urile pentru grâul tare ro¿u de iarnå (HRW) ¿i grâul tare ro¿u de primåvarå (HRS) au scåzut de la 237 dolari/tonå la 230 dolari/tonå, respectiv de la 278 dolari/tonå la 259 dolari. Grâul ro¿u moale de iarnå (SRW) a crescut cu 1 dolari/tonå, la 252 dolari/tonå. Grâul alb moale de iarnå (SWW) a crescut cu 8 dolari/tonå, pânå la 241 dolari/tonå. 1 mil. tone decât în decembrie), SUA (27,5 mil. tone), Canada (23,5 mil. tone), Ucraina (20,5 mil. tone), Argentina (13 mil. tone), Australia (8,4 mil. tone), Turcia (6,8) ¿i Kazahstan (5,2 mil. tone). În topul importatorilor este tot Egipt (12,5 mil. tone), urmat de Indonezia (11 mi. tone), Brazilia (7,5 mil. tone), Filipine (7,3 mil. tone), Algeria (7 mil. tone), Bangladesh (6 mil. tone), Japonia (5,9 mil. tone), UE (5,3 mil. tone), Mexic (5,2 mil. tone), Maroc (4,8 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,5 mil. tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2020, sunt prognozate la 288 milioane tone, cu 10 mil. tone mai mari fa¡å de anul 2018/19. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (148 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone fa¡å de luna trecutå), SUA (25 mil. tone), India (21 mil. tone), UE (10 mil. tone, cu 1 milion de tone mai pu¡in ca luna trecutå), Rusia (8), Iran (6).

Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor A¿a cum reiese din datele raportului USDA din februarie a.c., la nivel mondial produc¡ia de grâu nu are schimbåri majore fa¡å de previziunile din ianuarie. Este prevåzutå o scådere a produc¡iei doar în Maroc. Comer¡ul mondial este u¿or crescut, cu cereri mai mari din partea Chinei ¿i a 14

Turciei. Sunt prognozate exporturi mai mari din Uniunea Europeanå, Kazahstan ¿i SUA. Pre¡ul mediu al grâului la poarta fermei este neschimbat, de 4,55 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 25 kg). În luna ianuarie, pre¡urile grâului din UE ¿i bazinul Mårii Negre au ajuns la 217 dolari/t, respectiv 228 dolari/t, fiind sus¡inute de o cerere interna¡ionalå puternicå.

¥n SUA pre¡ul a scåzut de la 237 dolari/tonå la 230 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a scåzut de la 266 dolari/tonå la 253 dolari/tonå, iar grâul din Australia a ajuns la 282 dolari/tonå. ¥n Argentina pre¡ul a crescut de la 208 la 240 dolari/tonå. Profitul agricol 6/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2019 / 2020

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.663 milioane tone, cu 37 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.403 milioane tone, cu 7 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 496 de milioane de tone de orez, în scådere cu 3 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va atinge 58 milioane tone, cu aproape 2 mil. de tone mai pu¡in ca în 2018/19. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 156 milioane tone, mai mare cu 17,5 milioane tone fa¡å de cea din 2018/19. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 577 milioane tone, cu 20 milioane tone mai pu¡in fa¡å de anul precedent. La soia produc¡ia va ajunge probabil 339 milioane tone, cu 19 milioane tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 68 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in decât în 2018/19. Floarea-soarelui va ajunge la 54,4 milioane tone, mai mare cu 4 mil. tone fa¡å de cea din 2018/19. Produc¡ia de arahide este estimatå la 44,5 milioane tone, cu 1 milion de tone mai micå decât în 2018/19. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 121 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 11 februarie 2020. 16

Produc]ia mondial\ de porumb Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 192 milioane hectare. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33 milioane ha), Brazilia (18), India (9,5), UE (8,7), Mexic (7), Argentina (6), Ucraina (5), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,6).

Evolu¡ia pre¡ului porumbului la licita¡iile de export FOB

Produc¡ia medie mondialå pentru 2019/20 este evaluatå la 5,8 tone/ha, egalå cu cea din 2018/19. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11,5 tone/ha, SUA (10,5 tone/ha), Canada (9 tone/ha), Argentina (8,2), UE (7,5), Ucraina (7,2), China (6,3), Fed. Ruså (6), Brazilia (5,6) ¿i Africa de Sud (4,8). Produc¡ia mondialå este pognozatå så atingå 1,1 miliarde tone, cu aproape 11 milioane tone mai micå fa¡å de anul de pia¡å 2018/19. ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (348 milioane tone, cu 16 milioane sub anul trecut), China (261 milioane tone), Brazilia (101 milioane), UE (65 milioane), Argentina (50), Ucraina (36), India (29), Mexic (25), Africa de Sud (14,5), Fed. Ruså (14,5), Canada (13,4) ¿i Indonezia (13). Consumul mondial de porumb va atinge 1.135 milioane tone, cu 8 milioane mai mic fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt SUA (313 milioane tone), China (279 milioane tone), UE (82,5 milioane), Brazilia (66,5), Mexic (44,5), India (29), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15,4), Argentina (15), Canada (13,5), Indonezia (13,4), Africa de Sud (12,3), Nigeria (11,4). SUA se men¡in în topul exportatorilor, cu 47 milioane tone de porumb (mai pu¡in înså cu 1 mil. de tone fa¡å de luna

trecutå), urmate de Brazilia, cu 39,5 milioane, Argentina (33,5 mil. tone), Ucraina (31) ¿i Fed. Ruså (5,7 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (21 milioane tone), apoi Mexic (17,5 mil. tone), Japonia (16), Vietnam (11,5 mil. tone), Coreea de Sud (10,8 mil. tone), Iran (10 mil. tone) ¿i Egipt (10). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å - 30 sept. 2020 - sunt prognozate la 297 milioane tone, cu 23 milioane tone mai mici decât anul de pia¡å 2018/19. Evolu¡ia pie¡ei ¿i a pre¡urilor Produc¡ia mondialå de porumb este prognozatå în cre¿tere în aceastå lunå. Sunt prevåzute produc¡ii mai mari în Moldova, Africa de Sud ¿i Ucraina ¿i destul de reduse în Vietnam. ªi comer¡ul este în cre¿tere fa¡å de luna trecutå. S-au redus exporturile în SUA, dar au crescut în Uniunea Europeanå, Africa de Sud ¿i Ucraina. Cele mai mari importuri au fost în Brazilia ¿i Turcia. Pre¡ul porumbului din SUA la poarta fermei a råmas neschimbat, la 3,85 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg). La licita¡iile din luna ianuarie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 3 dolari/tonå, pânå la 178 dolari. Pre¡ul porumbului din Argentina a crescut cu 5 dolari, la 181 dolari/tonå, iar pre¡urile din bazinul Mårii Negre au crescut cu 7 dolari/tonå, la 183 dolari/tonå. pagini structurate de Marilena RÅDUCU Profitul agricol 6/2020

Actualitatea în jude¡e Fermierii care au min]it la APIA trebuie s\ dea banii înapoi Ia¿i

APIA are de încasat bani de la fermieri. Pare un nonsens, cåci APIA este o agen¡ie de plå¡i, nu de încasåri. Numai cå la controalele pe teren s-a dovedit cå unii fermieri au min¡it în cererile fåcute cåtre APIA pentru a primi bani mai mul¡i. A¿a cå a început executarea silitå a datornicilor. La filiala APIA din Ia¿i sunt 400 de datornici care trebuiau så returneze 15 milioane de lei. Pânå în prezent, 90 de fermieri se aflå în situa¡ia de executare silitå, înså numårul lor ar putea cre¿te

semnificativ. Existå procese-verbale de constatare a neregulilor ¿i de stabilire a crean¡elor. Neregulile au ie¿it la ivealå dupå ce inspectorii au fost în teren ¿i au constatat cå realitatea nu corespunde cu declara¡iile fermierilor. Cei care au încasat sume necuvenite trebuie så dea banii înapoi! Cele mai multe nereguli sunt la de¡inåtorii de animale, care au declarat efective mai mari decât aveau în realitate. Sunt ¿i fermieri care au declarat cå vor face anumite lucråri, înså nu le-au respectat. Au fost ¿i situa¡ii când s-au încasat subven¡ii de cåtre... persoane decedate!

Agrii s-a întâlnit cu fermierii din Timi[ Agrii s-a întâlnit cu fermierii din Timi¿, vineri 7 februarie, pentru a prezenta portofoliul de servicii ¿i produse pe 2020. Noul brand Agrii a fost format de companiile Comfert ¿i Redoxim, în decembrie, anul trecut. Monalisa Ungureanu, direcMonalisa Ungureanu, tor general al Agrii România, a director general Agrii România fåcut o prezentare a brandului. De asemenea, a explicat ce semnificå råsårit uniform. În plus, stimuleazå cuvântul Agrii. “Brandul Agri are un ele- cre¿terea rådåcinilor din primele faze. Zax zinc a fost lansat dupå trei ani ment simbolic în denumire. Este vorba de teståri. “Am observat din analizele de cei doi «i» care înseamnå inova¡ie, inteligen¡å ¿i ideea de parteneriat. Mai foliare la grâu ¿i la porumb faptul cå cea existå un alt simbol, «plus». Brandul mai frecventå caren¡å de microeleAgrii aduce plusvaloare afacerilor fer- mente din sol este zincul. Produsul nostru este aplicat la nimierilor. A¿adar, noi dorim ca agricultorii så ne fie parteneri. Noi putem så velul solului, iar tinerele plante îi preiau oferim solu¡ii la toate problemele din fer- imediat. Trebuie så amintim cå semin¡ele noastre au un poten¡ial foarte ridicat må”. de produc¡ie”, a explicat Valerian Istoc, Au fost prezentate douå noutå¡i: Take Off este un biostimulator de director Business Developement Agrii. tratat såmân¡a. Acesta asigurå o Cu acest prilej, fermierii au fost îndemråsårire mai bunå ¿i o pornire mai efi- na¡i så realizeze cartarea solului, iar pe cientå în vegeta¡ie a cerealelor. Planta suprafe¡e mici så facå analize foliare. G. MIRON va avea o germina¡ie mai bunå ¿i un Profitul agricol 6/2020

Vrancea

Spiru Constantinescu, cetå¡ean de onoare la Odobe¿ti Ale¿ii locali ai ora¿ului Odobe¿ti au acordat titlul de cetå¡ean de onoare cercetåtorului Spiru Constantinescu, omul care de jumåtate de secol documenteazå cel mai cunoscut soi al podgoriei: Galbena de Odobe¿ti. ¥n 2019 el a publicat un studiu monumental despre acest “soi sacru al Podgoriei Odobe¿ti”. (Vrancea24.ro) Sibiu

Centru de cercetåri pentru calitatea lânii Se då subven¡ie la lânå, dar ¿i lâna ar trebui så fie de o calitate ceva mai bunå. Ionicå Nechifor, pre¿edintele Moldoovis, crede cå ar trebui så se înfiin¡eze un centru de cercetare pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii lânii furnizatå de oile din România. Sediul acestui centru de cercetåri ar urma så fie la Sibiu, în “patria oieritului”. Gala¡i

Minorii care furå oi Un localnic din Moscu a constatat, duminea¡a, cå din båtåturå îi dispåruserå trei oi. S-a dus så reclame la poli¡ie. El a socotit paguba la vreo 600 de lei. Bånuia cå în cursul nop¡ii cineva îi intrase în curte ¿i îi luase animalele. Câteva ore mai târziu, un alt consåtean a ajuns la poli¡ie cu aceea¿i problemå. Omul s-a plâns cå din turma de oi, pe care o avea la påscut în afara localitå¡ii, îi dispåruserå douå oi, în valoare totalå de 1.000 de lei. Verificårile poli¡i¿tilor au scos la ivealå autorii: trei minori, între 13 ¿i 16 ani. Ace¿tia, dupå ce au furat oile, le-au dus la un complice, care le promisese så le vândå. Oile au fost recuperate ¿i restituite pågubi¡ilor, minorii fiind cerceta¡i acum pentru infrac¡iunea de furt. 17

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Arad

Pensionarii agricoli [i s\r\cia ve[nic\

O oaie a fåtat ¿ase miei Pânå ¿i crescåtorii s-au mirat. O oaie din rasa Romanov a fåtat ¿ase miei! Au venit såtenii så vadå minunea. Pentru cå oaia mamå nu putea så hråneascå atâtea guri flåmânde, ciobanii le-au dat mieilor lapte cu biberonul. Rasa Romanov, aduså din Rusia, este mai pu¡in cunoscutå la noi. Sunt, se pare, mai pu¡in de 4.000 de capete în România. Sunt rezistente pe timp de iarnå, dar trebuie protejate de ploaie. Carnea lor este mai scumpå decât cea a mieilor autohtoni. (Arad.online.ro)

Cei care au lucrat la CAP pe ploaie, vânt sau ar¿i¡å beneficiazå la båtrâne¡e de venituri lunare de 724 de lei (pentru o vechime de 35 de ani de muncå!). ¥n jude¡ul Boto¿ani douå treimi din cei peste 15.000 de pensionari agricultori au venituri mai mici decât pensia minimå, înghe¡atå la pragul de 704 lei. Potrivit datelor Casei Jude¡ene de Pensii, în aceastå situa¡ie sunt 10.083 de båtrâni, Boto¿aniul ar fi al treilea jude¡ ca numår de fo¿ti agricultori beneficiari de indemniza¡ie socialå. Mai mul¡i sunt Ia¿i (10.805) ¿i Dolj (10.574). Indemniza¡ia socialå medie suportatå de la bugetul de stat pentru pensionarii agricultori boto¿åneni a fost de 127 de lei, cu 15 lei mai pu¡in decât media na¡ionalå, ceea ce demonstreazå cå majoritatea acestor båtrâni au muncit ani buni în agriculturå ¿i ¿i-au

Vrancea

Director nou la APIA Conducerea APIA a desemnat un ¿ef nou la Centrul Jude¡ean Vrancea. Noul director executiv, interimar, este Dorina ªtefan, consilier în cadrul institu¡iei. Fostul director executiv, numit cu delega¡ie anul trecut, Alina Alecu Butå, revine, cel mai probabil, pe postul de director adjunct, de¡inut anterior. (Vrancea24.ro) Vrancea

Merlot de la Crama Gîrboiu, cel mai bun vin ro¿u Bag-in-Box Muzeul ºåranului Român a gåzduit un Concurs de Vin Bag-in-Box. Juriul a degustat mai mult de 100 de probe ¿i a acordat cel mai mare punctaj vinului Merlot, din gama Varancha Bagin-Box 3. Acest “cel mai bun vin ro¿u la Bag-inBox din România” este un produs al Cramei Gîrboiu, iar reprezentan¡ii acesteia spun cå este disponibil în toatå re¡eaua de hipermarketuri. La concurs au participat 136 de vinuri, 61 albe, 29 roze ¿i 46 ro¿ii, de la crame cunoscute: Jidvei, Hamangia, Odobe¿ti, Avere¿ti, Ceptura sau Cotnari. Existå chiar un interna¡ional de vinuri Bag-in-Box, adicå la cutie în loc de sticlå, care se ¡ine anual în Fran¡a. 18

fåcut normele. Cea mai mare valoare a indemniza¡iei sociale medie se plåte¿te în Ilfov (227 lei), Gorj (209 lei) ¿i la casele sectoriale de pensii din Bucure¿ti, unde valoarea acesteia oscileazå între 194 de lei ¿i 220 de lei. “Un pensionar care a muncit doar în agriculturå, care are vechimea ¿i numårul de norme maxim, beneficiazå de un punctaj de pensie de 0,57255. Mul¡i dintre ei mai primesc ¿i alte indemniza¡ii, precum cele de veterani sau de våduve de veteran. Boto¿aniul este printre jude¡ele cu cei mai mul¡i pensionari agricultori, pentru cå a¿a a fost profilul jude¡ului”, a declarat Cristina Anton, directorul CJP Boto¿ani. La finele anului trecut, în jude¡ erau în platå 15.656 de pensionari agricultori, care încasau, lunar, în medie 567 de lei. (Monitorul de Boto¿ani)

Conferin]a Almos Neam¡

Miercuri, 12 februarie, zeci de fermieri mari ¿i mici, din Neam¡, dar ¿i din jude¡e învecinate, au umplut pânå la refuz sala de conferin¡e a motelului Condor, din Dulce¿ti, unde grupul de firme ALMOS a organizat conferin¡a anualå de început de an. Evenimentul este un prilej de prezentare a celor mai noi produse ¿i tehnologii agricole, grupul ALMOS integrând, pe lângå produc¡ia de cereale ¿i sfeclå de zahår, toate serviciile de care au nevoie fermierii moldoveni: vânzare de inputuri, lucråri agricole, valorificarea produc¡iei. Firmele partenere ale evenimentului, respectiv Corteva, CICh, NuFarm, KNE Certis, UPL, Innvigo, Amazone ¿i Credit Agricole, ¿i-au delegat reprezentan¡ii regionali sau na¡ionali, care au recomandat tehnologii ¿i produse având caracteristici potrivite zonei. A

fost prezent ¿i George Lazår, prefectul jude¡ului Neam¡, care a încercat så-i asigure pe fermieri cå ministrul Oros vegheazå la bunåstarea lor. Minnegard Mosel, administratorul grupului Almos, a anun¡at demararea discu¡iilor pentru achizi¡iile de cereale, produc¡ia 2020, iar Alexu Molodoi, directorul tehnic, a vorbit despre oferta semincerå: “Comercializåm aproximativ 100 de tone de såmân¡å de grâu de primåvarå austriac Granny. Azi am primit buletinele de calitate ¿i la mazåre - avem 40 de tone de såmân¡å C2. Avem ¿i lupin, soia”. Robert VERESS Profitul agricol 6/2020

Organiza¡ii profesionale Asocia]iilor agricultorilor reac]ioneaz\ la politicienii antineonicotinoide edera¡iile ¿i asocia¡iile cu reprezentativitate din industria agro-alimentarå semnatare î¿i exprimå îngrijorarea fa¡å de o recentå luare de pozi¡ie a forma¡iunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform cåreia este “absurdå decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de cåtre agricultori a pesticidelor care afecteazå grav albinele, în spe¡å cele care con¡in trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam).”

Aceastå afirma¡ie este în egalå måsurå surprinzåtoare ¿i dezamågitoare pentru membrii no¿tri, care au solicitat insistent în fiecare din ultimii ¿apte ani autoritå¡ilor de la Bucure¿ti ¿i de la Bruxelles autorizarea temporarå în regim de urgen¡å a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotinoidelor. ¥n absen¡a acestuia, produc¡ia de porumb ¿i floarea-soarelui a ¡årii ar fi grav afectatå, iar în regiunea de sud, endemicå pentru dåunåtori extrem de destructivi, chiar compromiså. Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adul¡i/m2, cu cca. 220% - 320% superioarå pragului economic de dåunare. De¿i dåunåtorul este prezent ¿i în Serbia, Croa¡ia, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În acela¿i context, men¡ionåm cå în ¡ara noastrå cantitatea medie de produse fitosanitare pe ha este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeanå este 2,2-2,4 kg/ha. În cadrul preocupårilor noastre s-a aflat constant identificarea altor solu¡ii 20

pentru combaterea dåunåtorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat în condi¡ii de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publicå din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din påcate, nu am reu¿it så gåsim o alternativå eficace ¿i eficientå, iar companiile din industria de protec¡ia plantelor nu au pus încå pe pia¡å un substitut. Fermierii ¿i apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apiculturå) au conlucrat în toatå aceastå perioadå pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care så permitå utilizarea sigurå a produselor neonicotinoide. Derogårile de urgen¡å însele au ata¿ate condi¡ii specifice de utilizare, care så reducå efectele acestora asupra polenizatorilor. De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor coordonat de Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice conduce de doi ani un studiu despre “Realizarea unui sistem de monitorizare ¿i cuantificare a efectelor tratamentului semin¡elor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra produc¡iei agricole ¿i a popula¡iilor de Apis mellifera, în condi¡iile agro-pedoclimatice specifice ¡årii noastre”, ale cårui concluzii preliminare nu indicå prezen¡a reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru popula¡iile de polenizatori. Conform Eurostat, Apicultura româneascå este pe locul 2 în UE la familii de stupi ¿i pe locul 1 la produc¡ia de miere. În aceste condi¡ii, consideråm cå

aplicarea mecanicistå a principiului precau¡iei de cåtre managerii de risc europeni va pune în scurt timp sub semnul întrebårii viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu existå tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holisticå a problematicii complexe a protec¡iei culturilor împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor. Solu¡ia simplistå a eliminårii de pe pia¡å a unor solu¡ii tehnologice esen¡iale pentru agricultori ar trebui înlocuitå de efortul comun al pår¡ilor implicate în elaborarea ¿i impunerea unor seturi de bune practici care så minimizeze riscurile asociate acestor tehnologii. Dupå cum am mai afirmat, o politicå bazatå exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilå cu inova¡ia tehnologicå pe care UE o proclamå drept prioritate absolutå. Cu atât mai dezamågitoare este ralierea unor politicieni din ¡ara noastrå la abordåri populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru cå a în¡eles caracterul de urgen¡å al acestui demers ¿i, în urma unui amplu proces de consultåri publice cu toate pår¡ile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizårii temporare ce va permite fermierilor din România så-¿i asigure premisele unor recolte stabile ¿i în acest an agricol. Nicolae SITARU pre¿edinte APPR Ionel ARION pre¿edinte PRO AGRO Nicolae VASILE pre¿edinte LAPAR Mircea BÅLUºÅ pre¿edinte UNCSV Profitul agricol 6/2020

Culturi vegetale

Bayer [i fermierii din Banat Joi, pe 6 februarie, când la Bucure¿ti se întâlneau marile asocia¡ii ale agricultorilor, la Timi¿oara, gigantul Bayer organiza o mare întâlnire cu fermierii din Câmpia de Vest.

430 de agricultori din Timi¿, Arad ¿i Cara¿ Severin au participat la întâlnirea de iarnå organizatå de Bayer, la Timi¿oara. Temele aflate în dezbatere au fost Utilizarea sustenabilå a fungicidelor în cultura de cereale påioase ¿i Fusarium o provocare realå an de an. Centrul aten¡iei a fost Patrice Duvert, head of Agronomic Solution EMEA. Patrice Duvert a fost invitat special din Fran¡a pentru a face prezentarea Fusarium - o preocupare permanentå pentru producåtorii de grâu, o temå la zi ¿i interesantå. Duvert a atras aten¡ia cå dintre bolile fungice din cultura de cereale på22

ioase septorioza este cel mai greu de combåtut, fiind mai råspânditå ¿i cea mai pågubitoare boalå. Este întâlnitå în toate regiunile din România, în toatå Europa ¿i are cel mai mare impact asupra produc¡iei. De fapt, este vorba de o diversitate fungicå de cele mai multe ori dificil de identificat de cåtre fermier. Fusarium afecteazå atât produc¡ia, cât ¿i calitatea cerealelor. Perioada criticå de infectare cu fusarium este în timpul înfloririi. Atunci grâul are cea mai mare sensibilitate. Tratamentul este foarte necesar pentru a se men¡ine randamentul calitå¡ii produc¡iei. Fuzarioza trebuie ¡inutå sub control de-a lungul întregii perioade de vegeta¡ie, începând cu tratamentul semin¡elor, a explicat Patrice Duvert. Solu¡ia propuså de Bayer este Bariton. Aplicarea fungicidelor cu efect pasiv are rolul de a anihila fuzarioza. Produsele pe bazå de protioconazol sunt cele mai eficiente. Au mai fost propuse ¿i Aviator, Zantara ¿i Nativo Pro, tot produse Bayer. De asemenea, în perioada înfloritu-

lui se recomandå produsul Prosaro, care se aplicå înainte de înflorit, preventiv, cu 5-6 zile, când umiditatea este ridicatå timp de 1-2 zile, înainte de a apårea infec¡ia, niciodatå mai pu¡in de 150 de grame la ha protioconazol. La finalul forumului Bayer Agro Arena 2020, Daniel Grosz, director regional vest, a conchis: “Am analizat foarte bine ce înseamnå managementul eficient al bolilor în rândul culturilor de cereale påioase, cum putem controla agen¡ii patogeni, printre care fusarium, pe care l-am întâlnit foarte mult în culturå anul trecut. Concluzia este cå trebuie så tratåm cauza, nu efectul. A¿adar, trebuie så mergem pe acest lan¡ al patogenului ¿i så protejåm cultura încå din primele faze de vegeta¡ie. De asemenea, trebuie så amintim cå atât la culturile de cereale påioase, cât ¿i la rapi¡å existå o stare fiziologicå foarte bunå în aceastå perioadå pe câmp, dar trebuie så råmânem aten¡i permanent, fiindcå din luna decembrie am avut primele infec¡ii cu ruginå, din cauza temperaturilor care au fost de peste 15 grade ¿i a umiditå¡ii de 70 - 90%.” Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE

Sunt condi]ii perfecte pentru Tanymecus Prognoza Administra¡iei Na¡ionale de Meteorologie aratå cå vremea se va men¡ine caldå ¿i uscatå cel pu¡in pânå la jumåtatea lunii martie. Zilele acestea, temperaturile sunt cu 10-12 grade peste cele normale în aceastå perioadå. Iar tendin¡a este de încålzire. Ploile vor fi sub a¿teptåri. Culturile de primåvarå riscå så se ofileascå, iar pregåtirea campaniei de primåvarå va da ¿i ea båtåi de cap. Pe scurt, în toatå ¡ara sunt condi¡ii sunt ideale pentru atacuri devastatoare de Tanymecus.

de adult hibernant. Pânå acum, se considera cå nu coboarå mai jos de 40 cm, dar, în urma celor mai recente sondaje de sol efectuate de echipa lui Georgescu, s-a constatat cå insectele sunt prezente chiar ¿i la 100 cm, ceea ce înseamnå cå pot supravie¡ui ¿i celor mai aspre ierni. Când temperatura solului la adâncimea de iernare depå¿e¿te 4°C (adicå, de regulå, în ultima decadå a lunii februarie sau prima decadå a lunii martie), adul¡ii de Tanymecus încep migra¡ia pe verticalå, spre suprafa¡å. Iar când tem-

vatå dupå porumb e un alt factor al cre¿terii explozive a rezervei biologice de Tanymecus în ultimii 20 de ani, subliniazå Georgescu. În absen¡a tratamentului semin¡elor cu neonicotinoide, pentru anul acesta solu¡iile råmase la îndemâna fermierilor sunt decalarea perioadei de semånat, tratamentul în vegeta¡ie ¿i erbicidarea. Prima va avea impact negativ asupra produc¡iei, iar a doua are eficacitate limitatå ¿i presupune costuri ridicate, atât în buzunarul fermierului, cât ¿i asupra popula¡iilor de insecte utile. Erbi-

În fiecare an, gårgåri¡a frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) atacå, cu diferite grade de intensitate, aproximativ 1 milion de hectare semånate cu porumb în România, unde se gåse¿te principalul areal mondial de dåunare al acestei specii. Cele mai afectate sunt zonele de sud ¿i sud, est, dar în ultimii ani ¿i fermierii din zonele de nord-est (Boto¿ani), precum ¿i cei din zona de vest (Timi¿) au semnalat atacuri care au depå¿it pragul economic de dåunare, fiind necesarå reînsåmân¡area. Literatura de specialitate nu men¡ioneazå posibilitatea de deplasare a adul¡ilor prin zbor. Cu toate acestea, la INCDA Fundulea au fost observate, în condi¡ii speciale de izolare, exemplare care au zburat, mai ales în perioada caldå a zilei, cu insola¡ie puternicå ¿i fårå vânt, spune cercetåtorul Emil Georgescu, într-un expozeu pe tema Tanymecus & neonicotinoide. Teoretic, pragul de dåunare este la patru-cinci adul¡i de Tanymecus/mp. Înså, în condi¡ii favorabile (vreme caldå ¿i uscatå, exact ca în aceastå perioadå), sunt suficiente douå insecte/mp pentru a face ravagii. Dimpotrivå, în anii cu primåveri reci ¿i umede, ca cea de anul trecut, chiar ¿i popula¡ii de 20 de insecte/mp nu produc daune majore. Tanymecus ierneazå în sol, sub formå

peratura la nivelul solului depå¿e¿te 9°C, insectele sunt deja la suprafa¡å, în cåutare de hranå. Gårgåri¡a e cea mai activå când temperatura la nivelul solului este de 18°C sau mai mare, iar medie diurnå este peste 20°C. Atacul este foarte periculos când plantele de porumb se aflå în faza de råsårire (BBCH 10) pânå în faza de patru frunze (BBCH 14). De¿i perioada de via¡å activå a adultului este, în medie, cuprinså între 80 ¿i 100 de zile, perioada în care aceste insecte pot produce pagube mari culturii de porumb este limitatå la 10-14 zile. Cercetårile efectuate la INCDA au demonstrat cå monocultura de porumb ¿i rota¡iile scurte cresc foarte mult riscul unor atacuri puternice, cu daune grave. De asemenea, floarea-soarelui culti-

cidarea, în schimb, oricum este necesarå pentru a asigura o nutri¡ie corespunzåtoare a plantei. În plus, eliminând buruieni problematice, se eliminå ¿i o surså de hranå a insectelor. Dintre speciile din flora spontanå, cele mai bune condi¡ii pentru dezvoltarea larvelor de Tanymecus le asigurå pålåmida (Cirsium arvense). Spre deosebire de larvele viermelui vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera), larvele de Tanymecus atacå cu impact nesemnificativ rådåcinile de porumb. În perspectivå, pentru o combatere integratå a Tanymecus, Georgescu recomandå introducerea în rota¡ia culturilor a orzului ¿i mazårii, acestea fiind culturi ce diminueazå rezerva biologicå a insectei. Ar fi necesar, înså, ca tehnologia så fie aplicatå în toate fermele.

Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE

Valeriu Tab\r\> Este de a[teptat un atac puternic Fermierii trebuie så se a¿tepte la un atac puternic de Tanymecus ¿i så fie pregåti¡i pentru interven¡ii cu insecticide în vegeta¡ie, avertizeazå Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS (foto). “Am în vedere iarna aceasta foarte caldå, care vine dupå un an 2019 de asemenea prielnic dezvoltårii popula¡ilor acestui dåunåtor. E posibil ca ¿i în martie så avem exces de cåldurå. Dacå temperaturile cresc peste 7-8 grade, atacul va fi iminent pentru fazele timpurile ale culturilor de floarea-soarelui ¿i porumb. Evident, situa¡ia cea mai problematicå va fi la floarea-soarelui, unde, în absen¡a tratamentului la såmân¡å, protejarea culturilor va fi foarte dificilå, iar riscul de intoxicare va fi mult mai mare”. Tabårå criticå Autoritatea Fitosanitarå pentru modul în care a gestionat problema autoriza¡iilor de urgen¡å. “Din

Profitul agricol 6/2020

påcate, unii nu vor så gåseascå solu¡ii. Preferå specula¡iile, ignorând datele ¿tiin¡ifice. La Autoritatea Fitosanitarå sunt oameni fårå responsabilitate profesionalå. Nu ¿tiu cum reprezintå interesele României la Bruxelles. Ignorå datele noastre, de¿i tot timpul le-am pregåtit o documenta¡ie adecvatå. Ne acuzå cå am fi dat informa¡ii dintr-o singurå surså. Or, noi avem 3-4 sta¡iuni de cer-

cetare care lucreazå la acest proiect al determinårii toxicitå¡ii neonicotinoidelor. Experimentele nu se fac într-un singur loc, analizele se fac în trei laboratoare din trei ¡åri. Nu ne permitem så ne jucåm. Am trimis anul trecut la analize în stråinåtate peste un kilogram de albine moarte. ªi nu s-au gåsit nicio urmå de insecticide în ele. Anul acesta vom repeta experimentul. Avem legåturå cu ¿ase mari apicultori, vom lua albine moarte primåvara, când se curå¡å stupii; vom mai lua ¿i dupå perioadele de polenizare. Vrem så încheiem ciclul celor trei ani lega¡i de cercetare pe subiect”. Tabårå anun¡å cå rezultatele cercetårilor din 2019 vor fi date publicitå¡ii nu mai târziu de 10 martie. pagini de Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Cu Adama ai baza perfect\ pentru produc]ii mari Agricultura are multe aspecte care nu se aflå în controlul fermierilor. Fermierul nu poate controla când plouå sau cât, nu poate controla temperatura, dar poate controla ¿i adapta tehnologia în a¿a fel încât så ofere poten¡ialul maxim culturii sale. in acest motiv, Adama încurajeazå executarea lucrårilor la timp ¿i adaptarea tehnologiei pentru a face fa¡å noilor provocåri. ¥n ultimele sezoane fermierii s-au confruntat cu toamne atipice, mai cålduroase, ¿i primåveri ploioase în care ferestrele în care se putea interveni au fost foarte scurte. Astfel, principalele probleme din culturile de cereale sunt buruienile, care din cauza temperaturilor pozitive din toamnå se dezvoltå excesiv, ¿i primåverile ploioase, în care se suprapun lucrårile agricole.

La Adama se gåse¿te solu¡ia pentru acest scenariu ¿i cuvintele-cheie sunt Trinity ¿i Pachetul Avansat Cereale. Trinity este erbicidul special creat pentru toamnå, care are în componen¡a sa tot ce este nevoie pentru o combatere performantå a buruienilor. Erbicidarea în toamnå a cerealelor este o practicå adoptatå din ce în ce mai mult de fermieri, Trinity fiind în al treilea an de comercializare ¿i suprafe¡ele tratate cu acest produs au crescut semnificativ de la an la an. Acesta combate atât buruienile monocotiledonate problemå precum iarba vântului, coada vulpii, cât ¿i un spectru foarte mare de buruieni dicotiledonate, printre care ¿i 26

specii care pun probleme fermierilor precum Veronica, samulastra de rapi¡å ¿i multe altele. Trinity se aplicå în faza de 1-3 frunze ale grâului ¿i încå din acest stadiu cultura este protejatå de concuren¡a buruienilor. Efectul rezidual face ca ¿i buruienile care råsar ulterior så fie combåtute; astfel, în primåvarå de cele mai multe ori nu este necesar un alt tratament erbicid. Odatå venitå primåvara, din cultura de grâu se disting cu ochiul liber rândurile curate de buruieni. Atunci aten¡ia este îndreptatå cåtre prevenirea ¿i combaterea bolilor. De cele mai multe ori o culturå bine ie¿itå din iarnå, cu densitate corespunzåtoare alåturi de umiditate ¿i temperaturi pozitive, creeazå mediul propice pentru infestarea cu boli. Devreme în primåvarå atacå boli precum septorioza ¿i fåinarea, al cåror efect este vizibil pe foliaj, dar sunt întâlnite ¿i bolile de colet, mai pu¡in recunoscute de cåtre fermieri, dar care limiteazå semnificativ poten¡ialul culturii prin incapacitatea plantelor de a asimila apa ¿i nutrien¡i datoritå sistemului radicular afectat. Bolile ¿i simptomele men¡ionate mai sus sunt prezente de regulå în intervalul

primului tratament, adicå pornind din fenofaza de alungire a paiului pânå la apari¡ia frunzei stindard. Råspunsul la aceste provocåri este Kantik, fungicidul cu trei substan¡e active, care oferå fermierilor certitudinea unui tratament de calitate în momentele dificile. Kantik a fost gândit astfel încât fiecare boalå principalå så intre în raza de ac¡iune a minim douå substan¡e active. Astfel, activitatea agentului patogen este întreruptå prin mai multe mecanisme, fiind ob¡inutå o combatere totalå. Odatå cu înaintarea în vegeta¡ie a culturii ¿i depå¿irea provocårilor specifice primului tratament vine momentul aplicårii tratamentului cu fungicidul Zakeo Xtra. Zakeo este un amestec de triazol ¿i strobilurinå, ambele lider pe categoria din care fac parte. Fungicidele clasice au rolul de a proteja cultura de boli, dar Zakeo Xtra, pe lângå aceastå caracteristicå, a fost unul din primele fungicide care ofereau ¿i beneficiul îmbunåtå¡irii stårii fiziologice a plantelor prin efectul de înverzire. Astfel, câmpurile tratate cu Zakeo Xtra aveau frunzele verzi pentru o perioadå de mai multe zile, ob¡inând produc¡ii mai mari. text Adama

Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE KNE Certis propune erbicidul Benflunova Principala noutate a companiei este Benflunova, erbicid pentru cultura de floarea-soarelui, cu aplicare în preemergen¡å. Combate întreg spectrul de buruieni, inclusiv problematica volburå, având ca substan¡å activå benfluralinul (600 g/kg), cu ac¡iune similarå cu a trifluralinului din Treflan (erbicid retras în 2017). Se încorporeazå la 8-15 cm, în patru ore de la aplicare, prezentând astfel avantajul ca eficacitatea substan¡ei så nu depindå de instalarea umiditå¡ii. Are ac¡iune rezidualå 2-4 luni ¿i ac¡ioneazå prin vapori, astfel încât buruienile nici nu apucå så råsarå. NuFarm, paletå generoaså de produse noi Reprezentan¡ii companiei au anun¡at o serie de produse nou intrate în portofoliul companiei, prin preluare de la alte firme, precum Sword 240EC, erbicid care combate buruienile monocotile din culturile de grâu, secarå ¿i triticale, graminicidul Fusilade Forte pentru culturile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui, insecticidul sistemic Gazelle, care combate inclusiv Tanymecus în cultura de porumb, sau fungicidul Zamir, pentru controlul sclerotinia, phomopsis, alternaria la floarea-soarelui ¿i rapi¡å.

Noutå¡i Innvigo Innvigo are câteva oferte speciale. Astfel, la fiecare 10 pachete de erbicide Rincon 25 SG, Nixon 50 SG sau Asystent achizi¡ionate se oferå un pachet gratuit. Iar la 100 de litri de erbicid Major 300 SL, fungicid Kier 450 SC sau insecticid Apis 200 SE se oferå 5 litri gratuit. Kier este un produs nou, o combina¡ie de trei substan¡e active (azoxistribin, difenoconazol ¿i tebuconazol) ce combate prin ac¡iune sistemicå bolile la culturile de grâu de toamnå, triticale de toamnå, rapi¡å de toamnå ¿i orz de primåvarå. Aplicarea se face preventiv sau curativ, dupå observarea primelor simptome. 28

Recomand\rile Corteva pentru agricultorii moldoveni Pentru Neam¡ ¿i jude¡ele învecinate, recomandarea Corteva este cultivarea hibrizilor semitimpurii, grupele FAO 300 - 390. Performerii în loturile demonstrative din Moldova au fost P9415 ¿i P8834. P9415 (FAO 340) a dat anul trecut produc¡ii între 11.956 kg/ha la Dorohoi, Boto¿ani, ¿i 15.580 kg/ha la Ghigoe¿ti, Neam¡ (ferma Tehnoind a folosit un plan de fertilizare CICh). Este un hibrid din gama AquaMax, care va înlocui P9903, cel mai bine vândut hibrid Pioneer în România. Poate fi semånat devreme, chiar dacå temperatura din sol nu este 8 grade. P8834 (FAO 310) AquaMax a dat 10.880 kg/ha la Dorohoi ¿i 15.300 kg/ha la Ghigoe¿ti. Pierde foarte bine apa, se comportå ca un porumb de maturitate tardivå.

Noutatea Corteva din acest an este un hibrid foarte stabil, P9610 (FAO 330) AquaMax. A dat produc¡ii între 12.198 kg/ha la Adrie¿e¿ti, Bacåu, ¿i 14.650 kg/ha, la Ghigoe¿ti. P9610 va înlocui hibridul P9241. În portofoliul de floarea-soarelui ¿i-a fåcut loc P64LE137, ce urmeazå så înlocuiascå P64LE25, fiindcå se adapteazå chiar mai bine condi¡iilor de culturå ¿i då produc¡ii mai mari în acelea¿i situa¡ii. În portofoliul de protec¡ia plantelor, noutatea este insecticidul Transform, cu substan¡a activå sulfoxaflor. Acesta acoperå un gol apårut în urma dispari¡iei tratamentului la såmân¡å. Având ac¡iune translaminarå, distruge afidele care se adåpostesc pe por¡iunea inferioarå a frunzelor, unde nu sunt atacate de insecticidele de contact.

Avantajul tehnologiei CICh Combinatul din Nåvodari a pregåtit pachete comerciale pe diverse culturi, cu diverse costuri exprimate în kilograme de produse, în func¡ie de disponibilitatea fiecårui fermier de a cre¿te costurile fa¡å de tehnologiile clasice. De exemplu, la porumb, costurile suplimentare pot fi de 100, 400 sau 700 kg de porumb/ha, în func¡ie de re¡eta aleaså. La floarea-soarelui, investi¡ia suplimentarå este mai micå, respectiv 90, 114 sau 200 kg/ha. Beneficiile tehnologiei CICh rezultå dintr-un studiu comparativ realizat întro culturå comercialå de 45 ha de sfeclå. În tehnologia clasicå s-a fertilizat cu complexe 8-19-29 ¿i nitrocalcar. În tehnologia CICh s-au folosit Nu-

triTop Amesal NPK 4-12-24 ¿i Uree NG. Costul suplimentar al tehnologiei CICh a fost de 501 lei/ha, dar, la recoltare, produc¡ia a fost de 68 t/ha, fa¡å de doar 55 t/ha în cazul tehnologiei clasice, iar con¡inutul de zaharozå a fost de 20,8% versus 17,5%. La un pre¡ de valorificare identic (a¿adar, fårå a socoti indicele superior de zaharozå), respectiv 26 euro/tona, rezultå un venit suplimentar de 1.103 lei/ha în cazul tehnologiei CICh. Dar sfecla cu con¡inut de zaharozå peste 20% se valorificå cu 31-32 euro/t, a¿a cå profitabilitatea pe hectar se dubleazå. paginå de Robert VERESS Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE

AIPROM> Agricultorii au nevoie de solu]ii viabile economic Tanymecus dilaticollis dåunåtorul specific României Gårgåri¡a frunzelor de porumb sau Rå¡i¿oara porumbului - (Tanymecus dilaticollis) - semnalatå în România în 1904, este, acum, råspânditå în toate zonele agricole din ¡arå. Adultul iese la suprafa¡a solului începând din primåvarå, având o duratå medie de via¡å de 80-100 zile. Atacul la porumb apare în momentul în care cultura este cea mai sensibilå, de la råsårire ¿i pânå la faza de 4 frunze. La floarea-soarelui, insecta reteazå plantele la colet, provocând distrugerea în maså a culturii. Potrivit studiului privind Compor tarea popula¡iilor de Tanymecus sp. în unele loca¡ii din România în perioada 2010-2018 realizat de Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice, nivelurile popula¡ionale de Tanymecus sp. în culturile de porumb sunt situate între 6,710,6 adul¡i/mp, cu cca. 220% - 320% superioare pragului economic de dåunare. De asemenea, în culturile de porumb varia¡ia popula¡iilor de Tanymecus sp. este extrem de mare (40-90%). În prezent, fårå tratamentul la såmân¡a de porumb cu substan¡e din familia neonicotinoidelor, fermierul nu are solu¡ii viabile din punct de vedere economic pentru a lupta împotriva atacului acestui dåunåtor. Industria de protec¡ia plantelor lucreazå pentru identificarea de solu¡ii care så råspundå solicitårii fermierilor ¿i condi¡iilor impuse de autoritå¡ile europene, dar acesta este un proces de duratå. Un studiu realizat de cåtre Comisia Europeanå a aråtat faptul cå, în absen¡a tratamentelor la såmân¡å, planurile de protec¡ie împotriva dåunåtorilor sunt mai scumpe ¿i afecteazå direct competitivitatea fermelor. 30

În Marea Britanie, dupå interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoi¡i så aplice de 3 pânå la 4 ori mai multe tratamente (foliare) cu insecticide, ceea ce a condus la o cre¿tere a costurilor. În absen¡a unei strategii eficiente, pe termen lung, precum ¿i a diversitå¡ii tratamentelor aplicate (ex., existen¡a unui numår mai mare de produse disponibile) împotriva dåunåtorilor, poate cre¿te rezisten¡a acestora la tratamentul cu pesticide.

286 milioane de dolari cheltui¡i în 11 ani pentru un produs nou de protec¡ia plantelor Fermierii duc o luptå inegalå cu bolile ¿i dåunåtorii Procedurile ¿i cerin¡ele actuale de autorizare ¿i reautorizare a substan¡elor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc så aducå sau så men¡inå pe pia¡å un produs pentru protec¡ia culturilor. În egalå måsurå, sunt substan¡e active interzise de cåtre Comisia Europeanå ¿i asta duce la limitarea numårului de produse ¿i solu¡ii pe care fermierii le au la dispozi¡ie pentru a lupta cu bolile ¿i dåunåtorii din culturå. De asemenea, având un numår limitat de solu¡ii, acest aspect duce ¿i la o cre¿tere a rezisten¡ei dåunåtorilor la tratamentele aplicate. Tratamentele au o eficien¡å mai scåzutå, iar produc¡iile ob¡inute sunt mai slabe cantitativ ¿i calitativ. Costurile pentru înfiin¡area ¿i între¡inerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitul fermierilor este afectat.

Agricultura interdic¡iilor În ultimii 10 ani, peste 50% din produsele de uz fito-sanitar au fost restric¡ionate. Industria de protec¡ie a plantelor lucreazå la descoperirea unor noi solu¡ii alternative tratamentului cu neonicotinoide, tocmai pentru a oferi fermierilor posibilitatea de a-¿i continua activitatea la un nivel de profitabilitate similar celui din prezent. Cercetarea ar trebui så ¡inå pasul cu fenomenul de restric¡ionare a produselor fito-sanitare, dar lucrurile nu aratå la fel de bine atunci când încerci så autorizezi o substan¡å respectând Regulamentul (CE) NR. 1107/2009. Companiile care fac cercetare în zona PPP nu reu¿esc så aducå suficient de multe molecule în pia¡å, în ritmul în care Uniunea Europeanå le scoate din pia¡å. Aståzi, pentru a aduce o moleculå nouå de produs pe pia¡å, o companie cheltuie 50 dolari/minut timp de 11 ani ¿i dacå este norocoaså, dupå ce a cheltuit 286 milioane de dolari în 11 ani, are o moleculå. Consideråm cå este important så avem o atitudine deschiså fa¡å de toate tehnologiile disponibile. Este necesarå adoptarea unei strategii privind asigurarea biodiversitå¡ii ¿i a protejårii mediului, dar care så valorifice în egalå måsurå toate tehnologiile disponibile aståzi. AIPROM a fost înfiin¡atå în 2002 ¿i reprezintå aproximativ 90% din pia¡a de produse de protec¡ia plantelor din România.

Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE

Crop Vitality, îngr\[\minte lichide de Tessenderlo Kerley este un producåtor belgiano-american specializat în îngrå¿åminte lichide ¿i solide pe bazå de sulf. ¥n România sunt comercializate sub brandul Crop Vitality. ortofoliul Crop Vitality a dovedit sporirea produc¡iilor, îmbunåtå¡irea sånåtå¡ii solului ¿i cre¿terea infiltrårii apei, maximizând în acela¿i timp absorb¡ia de nutrien¡i pentru a face fa¡å eficient provocårilor agriculturii moderne. Îngrå¿åmintele Crop Vitality au un con¡inut ridicat de sulf, oferit atât sub formå solidå: sulfatul de potasiu granulat, solubil (SoluPotasse fiind best-inclass în fertirigare) ¿i foliar (Crop Vitality a dezvoltat K-Leaf special pentru fertilizarea foliarå, un produs unic prin puritate, viteza de dizolvare ¿i de absorb¡ie foliarå); cât ¿i sub formå lichidå. Tiosulfa¡ii (S2O3) sunt îngrå¿åminte lichide cu ac¡iune dublå: furnizeazå un nutrient cheie, sulful, ¿i ac¡ioneazå ca un catalizator, îmbunåtå¡ind absorb¡ia altor nutrien¡i.

Tiosulfatul de amoniu aplicat împreunå cu UAN Thio-Sul [160 gr/lt N ¿i 863 gr/lt SO3] este un stabilizator al azotului ¿i o surså de sulf extrem de eficientå. Atât în SUA, cât ¿i în Europa, Thio-Sul a fost recunoscut ca stabilizator al azotului, inhibitor al hidrolizei ¿i nitrificårii, fårå a afecta via¡a bacterianå din sol. Molecula de tiosulfat, odatå ajunså în sol, este supuså proceselor de oxidare, furnizeazå culturilor sulf u¿or asimilabil pe toatå perioada de vegeta¡ie, iar efectul sinergic al sulfului cu azotul determinå utilizarea la maxim de cåtre culturi a cantitå¡ilor de azot administrate sau aflate în sol la dispozi¡ia plantelor. Pentru o eficien¡å sporitå a fertilizårii cu azot, aplica¡i Thio-Sul în amestec cu îngrå¿åmântul lichid UAN în propor¡ii care depind de consumul specific al culturii. ex. raport Thio-Sul:UAN între 1:9 ¿i 3:7

Tiosulfatul de potasiu KTS [368 gr/lt K2O ¿i 624 gr/lt SO3] este o surså de potasiu ¿i sulf u¿or accesibilå plantelor, care îmbunåtå¡e¿te absorb¡ia macro ¿i micronutrien¡ilor. Îngrå¿åmânt lichid, limpede, fårå clor, u¿or de absorbit de cåtre plante în orice variantå de fertilizare, KTS poate fi folosit atât în cultura mare, cât ¿i în horticulturå, perfect compatibil pentru amestecarea cu alte îngrå¿åminte lichide. Administrarea îngrå¿åmântului lichid KTS poate fi fåcutå în urmåtoarele moduri: l Starter: aplicat localizat odatå cu semånatul, singur sau în amestec cu un NP lichid; l Foliar: împreunå cu tratamentele fitosanitare, fiind o poli¡å de asigurare în ceea ce prive¿te indicii de panifica¡ie ai grâului, cât ¿i indicii de calitate ai altor culturi; Profitul agricol 6/2020

CULTURI VEGETALE ¥ngrå¿åmintele Crop Vitality sunt fabricate în 14 loca¡ii strategice din Europa ¿i SUA. Prin intermediul testårilor pe teren ¿i în serå, exper¡ii no¿tri în agronomie efectueazå constant studii pentru a se asigura cå toate produsele Crop Vitality corespund a¿teptårilor fermierilor. Pentru mai multe informa¡ii pute¡i contacta reprezentan¡ii companiei Tessenderlo Kerley în România, Roxana Maria Foarce (comercial) 0749.035.569 ¿i Cåtålin Tatu (tehnic) 0737.004.594.

precizie l Prin fertirigare: neavând clor ¿i nici forme insolubile, KTS nu înfundå sistemele de iriga¡ii.

Tiosulfatul de calciu CaTs [312 gr/lt SO3 ¿i 105 gr/lt CaO] este un îngrå¿åmânt lichid limpede, fårå clor, cu pH neutru, care poate fi aplicat foliar sau odatå cu apa pentru irigat. Aplicat la sol, are efect de amendament, permi¡ând o mai bunå infiltrare a apei în sol ¿i spålarea sårurilor din zona rådåcinilor, în special pe solurile cu pH alcalin. CaTs poate fi folosit atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru culturi speciale, pulverizat pe sol, prin fertirigare sau amestecat cu UAN ori cu dejec¡ii animale, condi¡ii în care acesta stabilizeazå azotul ¿i reduce pierderile Profitul agricol 6/2020

de amoniac, fiind recunoscut în acest sens de cåtre American Association of Plant Food Control Officials.

Polifosfatul de amoniu starter lichid NP P-Sure 11-37 [160 gr/lt N si 535 gr/lt P2O5] este un îngrå¿åmânt lichid de tip NP, ideal pentru tehnologia starter. 50% din fosfor este sub formå de ortofosfat, disponibil imediat pentru asimilare, iar 50% este sub formå de polifosfat (lan¡uri de ortofosfa¡i), disponibil plantelor dupå o perioadå de la câteva zile pânå la câteva såptåmâni.

FIECARE PICÅTURÅ CONTEAZÅ! www.cropvitality.com

Hibrizii Pioneer dominå competi¡iile americane Fermierii care au cultivat hibrizi Pioneer au câ¿tigat 10 premii na¡ionale ¿i 245 de premii la nivel de stat în cadrul concursului anual Corn Yeld Contest, organizat de Asocia¡ia Na¡ionalå a Cultivatorilor de Porumb din America. Este deja al treilea an consecutiv când un fermier din Virginia, SUA, stabile¿te un nou record mondial: 38.700 de kg de porumb, cu hibridul P1197YHR. Vechiul record era de 34.000 de kg. ¥n total, sunt 70 de hibrizi Pioneer care s-au clasat între câ¿tigåtorii concursului de porumb din SUA. Corn Yeld contest, un fel de Porumbul de Aur la noi, este conceput pentru a eviden¡ia poten¡ialul genetic al noilor hibrizi. Se candideazå la 6 categorii compuse din variante de irigat/neirigat, semånat strip till, în benzi fårå aråturå sau cu aråturå. Ca så fie ¿i mai evidente diferen¡ele, fermierii din câteva state americane (Ohio, Illinois, Iowa ¿i altele) nu pot candida decât la neirigat. Vânzårile Corteva în 2019, aproape 14 miliarde de dolari Pe plan global, vânzårile nete ale Corteva au fost de 13,8 miliarde $, în 2019, au anun¡at reprezentan¡ii companiei. ¥n România, Corteva a avut o cre¿tere semnificativå pe semin¡e, plus 3% cotå de pia¡å la porumb (de la 33 la 36%) ¿i tot 3% la floarea-soarelui (de la 44 la 47%). Cota de pia¡å la erbicidele pentru cereale påioase a crescut cu 5% (de la 28 la 33%), iar pe segmentul erbicidelor pentru rapi¡å, Galera Super a asigurat pentru Corteva pozi¡ia de lider, cu o cotå de 59% din pia¡å. Ucraina: Produc¡ie de porumb, aproape de record Datele USDA din 11 februarie aratå cå produc¡ia de porumb a Ucrainei va fi de 35,8 milioane tone. Randamentul este estimat la 7,16 tone/hectar, aproape de recordul anului trecut. Suprafa¡a cultivatå este de 5 milioane de hectare. 33

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

Forumul Syngenta pentru viticultur\ anul acesta, Syngenta are în portofoliu un fungicid nou: Coprantol Duo, omologat pentru vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i cartof. Are o concentra¡ie medie-scåzutå de cupru, dar o eficacitate foarte bunå. De anul viitor va fi disponibil ¿i Orondis Ultra. Pentru aceasta a fost creatå o categorie nouå deoarece con¡ine Oxathiapiprolin, singura substan¡å activå care blocheazå transferul sterolilor de la o membranå la alta. Apari¡ia noilor fungicide este binevenitå. Mana a fost foarte agresivå în ultimii doi ani la vi¡a-de-vie, motiv pentru care apari¡ia unor noi produse constituie un ajutor important pe care fermierii îl primesc în programele de combatere. Pe de altå parte, este importantå cunoa¿terea evolu¡iei bolii. Dacå nu este corect gestionatå poate crea pagube imense, atrage aten¡ia Simon Arnsek, expert tehnic Syngenta în protec¡ia culturilor pomicole ¿i viticole. Infec¡ia primarå vine de la frunzele care ierneazå pe sol. Se instaleazå pe frunzele de la baza plantei, låstarii tineri ¿i chiorchini. Aceasta este sursa pentru noi infec¡ii care pot så aparå pânå în toamnå. Cercetåtorii au definit regula celor trei de 10 pentru a stabili momentul în care apare prima infec¡ie:

- temperatura peste 10°C; - peste 10 l/mp de ploaie în 24 h; - låstari mai mari de 10 cm. Atunci când se întrunesc aceste condi¡ii, infec¡ia se poate produce. Dacå frunzele sunt îndepårtate sau îngropate se poate diminua cantitatea de spori. Infec¡ia se produce de obicei cu douå-trei såptåmâni înainte de înflorire. Infec¡iile secundare nu mai au nevoie de ploaie, ci doar de umiditate pe frunze ¿i cer înnorat. Schimbårile climatice pot adåuga un grad mai mare de nesiguran¡å în strategiile de combatere a bolilor. Ploile puternice reduc remanen¡a fungicidelor pe plante. Plantele care cresc în condi¡ii de CO2 ridicat ar putea fi modificate morfologic sau fiziologic afectându-le astfel poten¡ialul de a transloca ¿i metaboliza fungicidele sistemice. Pe de altå parte, temperaturile ridicate cresc metabolismul plantei, fapt ce poate duce la cazuri în care asimileazå doza foarte rapid, producând fitotoxicitate.

Cei mai periculo¿i dåunåtori în viticulturå Livia Ro¿u, expert tehnic Syngenta pentru culturi speciale, considerå moliile ¿i acarienii drept cei mai periculo¿i dåunåtori la vi¡a-de-vie. Dintre

molii, cea mai råspânditå este Lobesia botrana. Pagube importante produc ¿i Eupoecilia ambiguella ¿i Sparganothis pilleriana. Dintre acarieni, cei mai “populari” sunt cel al ruginii vi¡ei-de-vie (Calepitrimerus vitis) ¿i Påianjenul galicol al vi¡ei-de-vie (Colomerus vitis). Cu bio-insecticide pe bazå de Bacillus thuringiensis se pot controla larvele de genera¡ie tânårå, ciuperca albå a insectelor controleazå larvele sau pupele, iar viespea parazitå distruge ouåle. Se folosesc ¿i granuloviru¿i. Pentru combaterea acarienilor, Syngenta recomandå produsul Vertimec, iar pentru controlul moliilor este recomandat produsul Affirm. Adrian MIHAI La cererea publicului A ¿aptea edi¡ie a forumului pe teme de viticulturå a avut un public de peste 100 de viticultori ¿i speciali¿ti din domeniu, din toatå ¡ara. Temele au fost alese cu ajutorul participan¡ilor la edi¡ia precedentå. S-a discutat despre mana vi¡ei-de-vie, controlul dåunåtorilor, proiecte specifice ICDPP Bucure¿ti ¿i bune practici în aplicarea produselor. ªi de aceastå datå participan¡ii au completat formulare prin care ¿i-au exprimat subiectele de interes pentru urmåtoarele edi¡ii. Profitul agricol 6/2020

Studiul Corteva privind combaterea inovativå a dåunåtorilor

Beneficiile Isoclast activ în cre[terea productivit\]ii studiu recent a eviden¡iat faptul cå fermierii europeni pot evita pierderi de miliarde de euro protejându-¿i culturile cu produse inovatoare precum cele care con¡in Isoclast activ. Prezentat în cadrul târgului Fruit Logistica din Berlin, studiul, desfå¿urat de grupul independent de consultan¡å Nomisma, a aråtat cå pot beneficia de utilizarea acestui produs culturi în valoare de 129 miliarde de euro, dispuse pe 54,1 milioane hectare sau 31% din totalul zonei cultivate la nivel european. Studiul a fost comandat de Corteva Agriscience pentru a explora beneficiile economice ale utilizårii insecticidului inovator împotriva insectelor dåunåtoare care se hrånesc cu seva plantelor de mår, piersic, ro¿ie ¿i cartof. Acest insecticid este disponibil pe pia¡å cu denumirea Closer. Se estimeazå cå neutilizarea acestor produse poate duce la pierderi de milioane de euro din valoarea produc¡iei în anul 2020, inclusiv: - O scådere cu 18% pentru merele de maså (interval -12%/-24%), reprezentând o pierdere de peste 1 miliard

de euro - O scådere cu 34% pentru piersici (interval -28%/-41%), reprezentând o pierdere de 1,2 miliarde de euro - O scådere cu 33% pentru ro¿iile în culturå protejatå (interval -27%/40%), reprezentând o pierdere de 1,6 miliarde de euro - O scådere de 10% pentru cartofi (interval -7%/-14%), reprezentând o pierdere de 1,3 miliarde de euro. “Suntem mândri så putem prezenta solu¡iile noastre vizitatorilor târgului Fruit Logistica”, a declarat Sonia Cavanna, expert tehnic Global Food Chain ¿i European Food Chain Leader în cadrul Corteva Agriscience. “Prin împårtå¿irea expertizei noastre ¿i prin colaborarea cu jucåtorii lan¡ului valoric, vom ajuta fermierii så î¿i îmbunåtå¡eascå rentabilitatea, comercian¡ii ¿i industriile alimentare så asigure o surså sigurå ¿i fiabilå de aprovizionare de culturi ¿i vom sprijini interesele clien¡ilor prin promovarea op¡iunilor.” Acest studiu a fost comandat pentru a în¡elege poten¡ialul acestui produs in-

ovator, ca parte a eforturilor noastre de a asigura sustenabilitatea ecologicå ¿i economicå a culturilor-cheie din agricultura europeanå. În calitate de lider mondial în acest domeniu, Corteva s-a angajat så sprijine fermierii în abordarea urgen¡elor provocate de noii dåunåtori ¿i de schimbårile climatice, asigurând în acela¿i timp o recoltå profitabilå, ¿i så råspundem cererii consumatorilor cu privire la alimente sustenabile.

Ersilia Di Tullio, Project Leader în cadrul Nomisma, a adåugat: “Am selectat ¡årile-cheie producåtoare pentru fiecare culturå, în care apar principalii dåunåtori care se hrånesc cu seva plantelor, combåtu¡i cu Isoclast (afidele, påduchii ¡esto¿i ¿i musculi¡a albå) estimatå la nivel na¡ional pe termen mediu (2022). De asemenea, am luat în considerare prezen¡a virusurilor transmise de ace¿ti dåunåtori, în måsura în care acestea provoacå pagube relevante. Apoi, am simulat scenariul de impact pentru produc¡ia comercialå a fiecårei culturi pânå în anul 2022, prezentând efectele reducerii eficien¡ei portofoliului de protec¡ie, fårå introducerea pe pia¡å a noilor insecticide precum Isoclast. Datele au demonstrat cå moleculele noii genera¡ii de insecticide, care asigurå o eficien¡å maximå ¿i un impact scåzut, sunt esen¡iale pentru protec¡ia culturilor-cheie analizate”. Corteva Profitul agricol 6/2020

AGRICULTURA DIGITALÅ

Vantage [i Isagri pentru fiecare ferm\ D

ouå companii de prestigiu din agricultura de precizie ¿i digitalå î¿i unesc for¡ele pentru ca fermierii din România så poatå beneficia de cea mai nouå tehnologie menitå så le u¿ureze munca în ferme. Isagri ¿i Vantage anun¡å un parteneriat al cårui scop este så ajute fermierii prin produse destinate unei agriculturi eficiente. Asocierea a fost motivatå de evolu¡ia tot mai rapidå a fermelor din România ¿i cererea tot mai mare de instrumente tehnologice. Parteneriatul Vantage cu Isagri oferå solu¡ii care så råspundå tuturor nevoilor din agriculturå prin produse actuale, formåri la domiciliu, suport tehnic ¿i consultan¡å. Agricultura de precizie este asiguratå de cåtre echipa Vantage, care ajutå fermierii så î¿i måreascå eficien¡a ¿i så reducå costurile oferindu-le solu¡ii pentru toate opera¡iile din câmp: analiza solului, monitorizarea stårii culturii, ghida-

trasabilitatea opera¡iilor efectuate în câmp, rapoarte la un click distan¡å, statistici economice ¿i gestionarea contractelor de arendå. “Ambi¡ia noastrå este så oferim clien¡ilor no¿tri servicii cu o valoare adåugatå. Pentru aceasta, ne-am angajat într-un proces deschis de inovare în

tate. Acesta este ¿i motivul pentru care, noi preferåm så colaboråm cu cei mai buni. Isagri au o experien¡å doveditå ¿i o imagine bunå pe pia¡å, ¿i consideråm cå împreunå putem rezolva problemele importante ale fermelor din România”, declara ¿i Kaloyan Kumanov, manager Vantage Balkans.

care împårtå¿im, schimbåm experien¡e ¿i colaboråm cu colegii din domeniu. Ne bucuråm de parteneriatul cu Vantage, o companie puternicå cu care împårtå¿im acelea¿i valori ¿i misiuni. Împreunå vom face o echipå care så ajute comunitatea de fermieri din România”, spune Alexandru Coclisan, country manager Isagri România. “Ceea ce am con¿tientizat, datoritå celor 18 ani de experien¡å în domeniul agriculturii de precizie, este cå nu existå nici o companie care så poatå oferi toate elementele necesare pentru digitalizarea ¿i automatizarea fermelor. Fiecare dintre companiile producåtoare de tractoare, de echipament GPS sau software poate excela în sectorul pe care se concentreazå cel mai mult ¿i nu poate oferi toate solu¡iile posibile ¿i necesare la cel mai înalt nivel de cali-

Vantage a adus treptat conceptul de agriculturå de precizie în fermele din România, fiind singura companie de pe pia¡å care oferå o gamå completå de servicii ¿i produse destinate practicårii agriculturii de precizie, ¿i nu în ultimul rând suport tehnic ¿i consultan¡å de specialitate prin echipa sa de 40 de oameni dedica¡i agriculturii de precizie. Vedeta portofoliului Vantage este liderul mondial pentru sisteme GPS Trimble, Vantage fiind distribuitorul autorizat în România. Isagri este liderul european pe pia¡a de software în agriculturå, are 1.600 de angaja¡i ¿i 135.000 de clien¡i în 11 filiale. În România, Isagri oferå solu¡ii informatice de gestiune pentru fermele din produc¡ia vegetalå: Geofolia, Arenda¿ ¿i eLMID Mobil. Vantage & Isagri

rea utilajelor, gestionarea administrårii de nutrien¡i, armonizarea sistemelor de iriga¡ii, analiza informa¡iilor meteo, monitorizarea utilajelor ¿i consumului de combustibil. Agricultura digitalå este dezvoltatå de Isagri, care oferå solu¡ii informatice de management agricol prin care fermierii câ¿tigå timp, trasabilitate, control asupra fermei ¿i o cre¿tere a profitului. Aceste lucruri sunt posibile prin: Profitul agricol 6/2020

AGRICULTURA DIGITALÅ

Când imprimanta nu î]i d\ rest la un kil de ro[ii Când vine vorba de bani europeni, imagina¡ia celor care scriu proiecte pare nesfâr¿itå. Zilele trecute s-a desfå¿urat, la Bucure¿ti, Food and Agri Tech Challenge, un concurs de idei de afaceri. Au fost 8 finali¿ti cu solu¡ii tråsnite de la un cap la altul, de parcå erau la un concurs RedBull. Unul a propus o aplica¡ie pe telefon pentru alimenta¡ie corectå, durabilå ¿i sånåtoaså. Adicå î¡i sugereazå ni¿te meniuri de care te ¡ii sau nu. Altul vrea så ofere asisten¡å veterinarå prin internet, conectând crescåtorii direct la laptopul medicului veterinar aflat la kilometri distan¡å. Tot finalist a fost ¿i cel ce a propus o imprimantå alimentarå 3D. ªti¡i filmele acelea SF, în care actorul apaså pe un buton ¿i în fa¡a lui

se materializeazå cina? Ei bine, probabil acesta a plâns când a aflat cå sunt doar SF-uri... Un altul, cu sentimente bio exagerate, ar vrea så facå ni¿te stickere antimicrobiene, care så fie aplicate pe

Andrei OSTROVEANU

Digitalul este pentru lumea de mâine ce a fost petrolul pentru lumea de azi “Comisia Europeanå ¿i-a stabilit programul de lucru ¿i viziunea pentru urmåtorii 7 ani ¿i cred cå va marca urmåtorii cel pu¡in 10 ani pe doi mari piloni: Pactul Verde ¿i cel al transformårii digitale”, spune Dacian Ciolo¿, pre¿edintele grupului europarlamentar Renew Europe. Sunt doi piloni care vor influen¡a masiv via¡a socialå, organizarea socialå, economia, politica din Europa ¿i chiar din lume în multe zone în urmåtorii ani ¿i în urmåtoarele decenii. Modul în care ne raportåm la resursele naturale ¿i modul în care ne putem reduce influen¡a activitå¡ii umane asupra schimbårilor climatice, iar de partea cealaltå transformarea digitalå. 38

toate legumele ¿i fructele. Ca så scapi de el mai u¿or, stickerul ar trebui så fie dizolvabil. O nuan¡å ceva mai serioaså a dat-o BeeLog, un sistem dedicat apicultorilor, care comunicå informa¡iile din stup, despre starea albinelor. Dar AgriHub, o pia¡å virtualå care une¿te restaurantele cu legumicultorii din zonå, sau pia¡a Agritech, unde cumpåråtorii se întâlnesc direct cu vânzåtorii de produse agricole sunt tot idei desprinse din naivitate. Sigur, poate cå într-o bunå zi ne vom tipåri alimentele la imprimantå ¿i vom mânca flåmânzi hârtia, dar pânå atunci mai este. Din fericire!

Digitalul vine din urmå, aceste tehnologii ne influen¡eazå deja via¡a vrem nu vrem ¿i întrebarea e cum folosim aceste tehnologii digitale ca så råspundem ¿i la provocarea aceasta legatå de Pactul Verde, de schimbårile climatice, dar ¿i de felul în care societatea va evolua. A¿ îndråzni så spun cå dacå pe la începutul secolului XX, pentru economia lumii, petrolul era elementul de bazå care definea orientarea dezvoltårii economice, pentru urmåtoarele zeci de ani, digitalul, inteligen¡a artificialå ¿i datele colectate de toate sistemele astea digitale vor fi principala resurså care va determina orientarea economiei ¿i care va reîmpår¡i lumea sau zonele de influen¡å

economicå din lume. De asta sunt importan¡i cei doi piloni. Veniturile agricultorilor nu vor mai putea fi sus¡inute durabil doar prin subven¡ii ¿i trebuie så conectåm agricultorul la toate mijloacele acestea de vânzare, de comercializare, care s-au diversificat foarte mult, apropo de platformele de internet ¿i de tehnologiile digitale. Trebuie så introducem tehnologiile digitale în agriculturå, nu doar în partea de produc¡ie, cu agriculturå de precizie, ¿i cu tot ce înseamnå accesul la date... Este un subiect care ar merita o conferin¡å întreagå: agricultura ¿i digitalul, agricultura ¿i accesul la date. Cei care vor adapta tehnologiile moderne în agriculturå vor fi cei care vor avea acces la datele care se colecteazå - date de sol, de mediu, date de pia¡å ¿i a¿a mai departe”, a sus¡inut liderul Renew Europe. Profitul agricol 6/2020

Mistre¡i sacrifica¡i preventiv Dupå gåsirea unui mistre¡ mort de pestå porcinå africanå pe un fond de vânåtoare din Ocoli¿, Maramure¿, prefectul a procedat la convocarea comitetului jude¡ean ¿i a aprobat planul de eradicare a pestei porcine africane la mistre¡i. Zona infectatå a fost delimitatå pe o razå de opt kilometri. Gestionarii fondurilor cinegetice vor recolta integral mistre¡ii din aceste zone, prin metode care nu dislocå efectivul, respectiv prin pândå ¿i dibuire, în 60 de zile. . Ferma Ipote¿ti a fost repopulatå DSVSA Olt anun¡å cå ferma de porci de la Ipote¿ti a fost repopulatå. Aici au fost uci¿i preventiv 3.700 de porci în noiembrie. La aceastå datå, råmân sub restric¡ii de mi¿care douå exploata¡ii comerciale de porci, cea din Curti¿oara ¿i cea din Vi¿ina. Este în curs de desfå¿urare recensåmântul, examinarea clinicå ¿i prelevarea de probe de sânge de la porci, pentru ridicarea restric¡iilor pentru ferma din localitatea Curti¿oara. Virusul gripei aviare, în Germania Virusul gripei aviare H5N8 a fost identificat la o fermå de påsåri din sud-vestul Germaniei, a anun¡at Organiza¡ia mondialå pentru sånåtate animalå (OIE). Toate påsårile din fermå au fost sacrificate. ¥n ultimele såptåmâni, tot mai multe cazuri de gripå aviarå au fost descoperite în Slovacia, Polonia, Ungaria, Cehia ¿i România.

4 kilograme de lânå, la atât are dreptul o oaie Dupå ce a aflat cå sunt oieri care au tuns ¿i câte 36 de kilograme de lânå de pe o singurå oaie, Ministerul Agriculturii a dat o hotårâre care limiteazå cantitatea la 4 kg pe cap de animal. Este vorba de lâna din programul de minimis la ovine. Ministrul Oros recunoa¿te cå au gåsit prea multe cazuri de fraudare, când colectarea lânii s-a fåcut doar scriptic sau declara¡iile oierilor erau umflate aberant de mult. 40

Cre¿terea animalelor Programul pentru Bazna [i Mangali]a a fost, de la început, sortit e[ecului socia¡ia crescåtorilor de suine autohtone Bazna ¿i Mangali¡a cu sediul în Arad considerå cå acest sector se confruntå cu trei mari probleme, iar fermierii riscå så ajungå la faliment. Reprezentan¡ii asocia¡iei au depus la Ministerul Agriculturii un document în care, dupå o expunere de motive, au venit cu solu¡ii. Conservarea raselor autohtone, men¡inerea ¿i cre¿terea efectivelor de suine Mangali¡a ¿i Bazna pot fi compromisa ca urmare a fragmentårii popula¡iei de reproduc¡ie, ceea ce ar duce la cre¿terea numårului de cazuri de consangvinizare ¿i de anomalii genetice. Este necesarå armonizarea legisla¡iei cu cerin¡ele fermelor de suine Mangali¡a ¿i Bazna. Lipsa programelor de sprijin pe termen scurt, mediu ¿i lung privind reproduc¡ia, produc¡ia ¿i procesarea produselor alimentare din materie primå provenitå de la suine autohtone Mangali¡a ¿i Bazna.

A 1.

2. 3.

La începutul anului 2018, MADR a anun¡at o HG privind aprobarea schemei “Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de sus¡inere a crescåtorilor de porci din rasele Bazna ¿i/sau Mangali¡a în vederea producerii cårnii de porc”. Programul este sortit e¿ecului deoarece fosta conducere a MADR nu a luat în considerare solicitårile asocia¡iei, înfiin¡ând un program care nu ¡inea cont de nevoile reale ale crescåtorilor de rase autohtone ¿i nici de restric¡iile impuse de legisla¡ia sanitar-veterinarå. “Fermele de reproduc¡ie ¿i îngrå¿are a raselor autohtone nu pot accesa nici un fel de finan¡are, nici din proiecte

europene, deoarece condi¡iile de eligilitate sunt stabilite pentru fermele de cre¿tere a suinelor în mod industrial”, se aratå în documentul asocia¡iei. Crescåtorii de suine Bazna ¿i Mangali¡a mai atrag aten¡ia cå în prezent coeficien¡ii pentru calculul unitå¡ii de dimensiune economicå ¿i a tipologiei exploata¡iei agricole aferente codurilor Eurostat porcine - tineret porcin sub 20 kg, porcine - scroafe pentru reproduc¡ie, porci la îngrå¿at, vieri, scroafe destinate sacrificårii etc. sunt calculate pentru unitå¡i industriale, fårå a se ¡ine cont de tipologia exploata¡iei de suine autohtone, unde atât condi¡iile fizice de cre¿tere, cât ¿i valoarea economicå sunt mult diferite fa¡å de exploata¡iile industriale. De altfel, prin înfiin¡area UMV-urilor s-a înjumåtå¡it ¿i suma acordatå de APIA pentru måsura 10 - Agro-mediu ¿i climå din PNDR 2020, pachetul 8 Cre¿terea animalelor de fermå din rase locale în pericol de abandon. ¥n Ungaria, pentru aceea¿i categorie de animale se acordå 198 euro /cap de animal /an. Gh. MIRON Profitul agricol 6/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Adrian Balaban a pierdut 4,5 milioane de euro din cauza blocajului provocat de PPA Chiar dacå ferma lui nu a avut niciodatå virusul pestei porcine africane, afacerea lui Adrian Balaban din Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, a fost blocatå o lungå perioadå în 2019, ceea ce i-a provocat pierderi importante.

“

În 2018, ferma a fost închiså 65 de zile, în 2019, a fost închiså 110 zile. ¥n loc så am 5.000 de scroafe, am 3.600 de scroafe, în loc så produc 150.000 de purcei pe an, produc 100.000 de purcei. Prin urmare, pierderea mea este de 50.000 de purcei pe an x 90 de euro, cât costå aståzi un purcel, rezultå cå am pierdut 4,5 milioane de euro. Dacå prezin¡i acest calcul în mediul func¡ionarilor publici, nu pare mare lucru, dar pentru noi înseamnå enorm. Dacå a¿ face ca statul, ar trebui så închid ferma”, spune Adrian Balaban, vicepre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). Situa¡ia e lini¿titå acum în Ialomi¡a. Focarele au scåzut în intensitate la porcul domestic, s-au redus efectivele, dar a crescut numårul de îmbolnåviri la mistre¡i. “Eu cred cå noi nu declaråm nici 10% din cazurile de mistre¡i bolnavi. Polonia are zeci de mistre¡i pe areale mici ¿i distrug tot. Polonezii numårå mor¡ii, nu pot face altceva. Un mistre¡ mort este rezervor de viru¿i pentru cel pu¡in 6 luni. Frigul nu omoarå virusul”, explicå medicul veterinar.

gospodåriile ¡åranilor. Nu a fost despågubit niciun fermier din România pentru blocarea exploata¡iilor. Au primit bani numai cei care chiar au avut virusul în fermå.

Normele de biosecuritate Adrian Balaban considerå cå arma cea mai eficientå este educa¡ia personalului ca så în¡eleagå, så con¿tientizeze ¿i så aplice normele de biosecuritate. “Poate nu avem cele mai bune du¿uri din lume, nu avem sigur cele mai fantastice echipamente de lucru, dar cred cå oamenii no¿tri sunt cel mai bine instrui¡i. Acolo e secretul nostru. To¡i vin diminea¡a ¿i pleacå seara.”

Derogarea pentru fermele blocate Fermele comerciale blocate înregistreazå pierderi mari ¿i nimeni nu vrea så aplice directiva europeanå. “Derogarea înseamnå asumare, precizeazå medicul veterinar. Cineva trebuie så-¿i asume acea derogare, iar autoritå¡ile române nu vor så råspundå pentru cå nu controleazå zonele din jurul fermelor comerciale. Dupå primul focar de pestå porcinå africanå, Grecia a lichidat to¡i porcii pe o razå de 3 kilometri în jurul fermei afectate ¿i a råmas o ¡arå credibilå."

Legea reproduc¡iei trebuie aplicatå pentru to¡i crescåtorii Cre¿terea porcului este puternic afectatå în ¡arå. “Avem nevoie de un imNu se dau despågubiri puls în domeniu. Nu ne mai permitem så alegem fiindcå avem un deficit genepentru blocaje Chiar dacå ferma comercialå nu se ral în fermele comerciale. Toatå lumea confruntå direct cu boala, ea poate fi în- ar trebui så aibå acces la aceastå lege, chiså din cauza unor focare minore din indiferent cå e crescåtor mare sau mic.

Profitul agricol 6/2020

Så nu ne limitåm numai la cei care au doar îngrå¿åtorii. Avem nevoie de fermieri! Så fie ajuta¡i ¿i crescåtorii mici. Statul român nu încurajeazå dezvoltarea fermelor mici. Riscul cel mai ridicat este pentru fermele mari. Mai bine så ai 100 de ferme mici decât o singurå fermå mare. Se împart mai bine ¿i bogå¡ia, ¿i riscul. Dacå ai o fermå cu 10.000 de scroafe, intrå virusul ¿i trebuie så le omori pe toate. Dacå ai 10 ferme cu câte 1.000 de scroafe, mai po¡i salva câte ceva. Avem sute de mii de gospodårii ¡åråne¿ti. Statisticile aratå cå au cele mai mari efective de porci. De ce så nu-i încurajåm så creascå 100 de porci, în loc de 10 porci? Primåriile, direc¡iile agricole trebuie så-i ajute pe oameni så facå adåposturi, cu respectarea unor reguli minime. Porcul produce carne, dar ¿i îngrå¿åmânt natural. Americanii cresc porci în Iowa, în Kentucky pentru a reduce costurile cu îngrå¿åmintele chimice. Vrem så mâncåm natural, dar nimeni nu se uitå cå bågåm în påmânt numai chimicale”.

Pia¡a cårnii de porc este subminatå de speculan¡i Pre¡ul mic al cårnii de porc de la poarta fermei nu are nimic în comun cu cererea, crede Balaban. "În toatå Europa, pre¡ul cårnii de porc cre¿te vertiginos. În Germania, pre¡ul mediu la porc este de 7,5 lei pe kilogramul în viu. Mai mare decât era la Cråciun. Din cauza cererii din China ¿i din sud-estul Asiei. În China s-au pierdut anul trecut 24 milioane de tone de carne, iar exportul mondial este de 8 milioane de tone. Eu nu vând sub 7,5 lei pe kilogramul în viu. Am unde så-i ¡in, nu må preseazå nimic...”, spune Adrian Balaban. Viorel PATRICHI 41

CREªTEREA ANIMALELOR Gânduri pentru refacerea efectivelor de bubaline Vaida Bela, proaspåt director al Agen¡iei Na¡ionale pentru Zootehnie (ANZ), este îngrijorat de evolu¡ia efectivelor de bubaline din ¡arå. El considerå cå primul pas ce ar trebui pentru remedierea situa¡iei este activitatea de montå naturalå, care necesitå bonitarea taurilor de bivoli, dupå care ace¿tia så fie autoriza¡i zootehnic ¿i veterinar. Un al doilea pas pe care ANZ vrea så-l facå este dezvoltarea unui centru de recoltare ¿i congelare a materialul seminal, la sta¡iunea de la ªercaia. Directorul ANZ a precizat cå, în paralel, este nevoie de måsuri de sprijin atât din fonduri europene, cât ¿i din fonduri na¡ionale, pentru crescåtorii de bivoli. În acela¿i context, Vaida Bela a precizat cå are în vedere un amplu proces de reorganizare a agen¡iei, prin dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ilor de ameliorare ¿i reproduc¡ie în zootehnie, dar ¿i încheierea unor protocoale de colaborare cu sta¡iunile de cercetare din domeniul zootehnic, cu facultå¡ile de zootehnie ¿i cu liceele agricole. Statistica laptelui de vacå Unitå¡ile de procesare au colectat anul trecut 1,122 milioane de tone de lapte de vacå, o cantitate mai mare cu 1,1%, comparativ cu aceea¿i perioadå din anul anterior, potrivit datelor publicate INS. În intervalul de referin¡å, au fost înregistrate cre¿teri ale produc¡iei la laptele de consum (+8,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse lactate similare) (+4,8%), brânzeturi (+2,6%), smântânå (+1,8%). Produc¡ia de unt a scåzut anul trecut cu 228 tone (-2,1%). Potrivit datelor INS, în 2019, cantitatea de lapte brut importat de unitå¡ile de procesare a scåzut cu 15.818 tone (-12,7%) fa¡å de 2018. Totodatå, statistica oficialå relevå cå, în decembrie 2019, comparativ cu luna precedentå, cantitatea de lapte colectatå a crescut cu 3.295 tone (+4,1%), la 84.644 tone.

Cre[terea porcilor în libertate în UE

“

La noi, nimeni nu a atacat încå o cercetare pe cre¿terea porcului în semi-libertate, a¿a cum se întâmplå în alte ¡åri europene, remarcå Mary Panå. În multe ¡åri europene, produc¡ia de porci în aer liber este consideratå predominant organicå. Legisla¡ia variazå în func¡ie de ¡arå. Scroafele sunt de obicei ¡inute în aer liber, în timp ce porcii în¡årca¡i sunt påstra¡i în interior, cu acces la o curte în aer liber pânå la vârsta adultå.

¡inute tot timpul anului pe på¿une, pe parcele, prin rota¡ie. Peste 40% din efectivele de scroafe se cresc în aer liber. În Suedia, 2% din numårul fermelor sunt ecologice, iar porcii de la aceste ferme trebuie så råmânå în aer liber în timpul sezonului cald. Scroafele ¿i vierii au acces la aer liber cel pu¡in pe durata sezonului cald. Majoritatea porcilor sunt adåposti¡i în timpul iernii, cu acces la o structurå betonatå în aer

În Germania, fermele în aer liber sunt obligate prin lege så ob¡inå avizul de la autoritatea veterinarå localå ¿i trebuie så îndeplineascå anumite måsuri de biosecuritate, menite så evite interac¡iunea dintre porcii mistre¡i ¿i porcii domestici. ¥n Danemarca, toate scroafele ¿i purceii tråiesc în aer liber pe på¿une tot anul, în padocuri individuale cu “colibe”. Scroafele gestante trebuie så stea pe på¿une cel pu¡in 150 de zile/an. În ceea ce prive¿te porcii la în¡årcare ¿i, apoi, la îngrå¿are, cei mai mul¡i sunt ¡inu¡i în adåpost, cu terase exterioare din beton, care le asigurå contactul cu aerul exterior. În Austria, porcii sunt adåposti¡i în principal în interior, cu posibilitate de mi¿care în afarå. În Fran¡a, scroafele gestante sunt ¡inute 80% în aer liber, pe la cabane ¿i 20% în adåpost. Porcii se ¡in la îngrå¿at în aer liber sau în cote¡e cu ie¿ire liberå. În Marea Britanie, majoritatea fermelor organice cresc porcii pe på¿une. Existå o autoritate na¡ionalå de certificare, care cere ca animalele så fie

liber. În timpul verii, scroafele sunt ¡inute în aer liber, în adåposturi pe på¿une sau în cote¡e cu acces la på¿une. Unele ferme conven¡ionale de porci la îngrå¿at au construit “zone pentru bålegare”, cu podele din lemn în afara cote¡ului. (De fapt, porcul este cel mai curat animal pentru cå nu-¿i face nevoile în a¿ternut.) Pere¡ii trebuie så fie solizi astfel încât mistre¡ii så nu poatå intra în fermå. ¥n Spania ¿i Portugalia, “porcul iberic” valorificå på¿unile naturale, ghinda ¿i jirul timp de minim 60 de zile din via¡å. De aceea, se dau derogåri pentru crescåtorii de-acolo, cu tot riscul de pestå. Aceastå raså “ibericå” e råspânditå în sud-vestul Peninsulei. În Spania sistemele extinse reprezintå doar 5% din efectivele de porci de la nivel na¡ional, dar sunt reprezentative pentru produc¡ia comercialå în aer liber. Viorel PATRICHI Profitul agricol 6/2020

MAªINI AGRICOLE Eficien]\ [i economii cu sprayerele Kubota XTS3 Kubota a proiectat gama de sprayere tractate XTS3 cu accent pe o formå scurtå, joaså ¿i compactå, în combina¡ie cu echipamente electronice u¿or de utilizat. Agri-Alian¡a este importator autorizat al mårcii Kubota în România.

ama XTS3 este echipatå cu rezervoare de 2.600 ¿i 3.200 litri, cu rampe din o¡el sau din aluminiu ¿i are o serie de caracteristici de înaltå tehnologie. Sprayerele sunt disponibile cu axå viratoare reglabilå cu un ecartament cuprins între 1,5 ¿i 2,25 metri.

Tehnologia ENFO Tehnologia ENFO pentru pregåtirea substan¡elor chimice ¿i clåtire este o ehipare standard pentru toate sprayerele Kubota dotate cu computer. Înainte de începerea pulverizårii, conductele de pe rampe sunt umplute cu substan¡e chimice exact pânå la duze, prin oprirea automatå a fiecårei sec¡iuni. La final sau în timpul pauzelor, pesticidele sunt evacuate automat din sistemul de pulverizare ¿i reintrå în rezervor, astfel cå amestecul de substan¡e se utilizeazå pânå la ultimul litru, iar circuitul se clåte¿te cu un consum minim de apå curatå.

sare, clåtire ¿i curå¡are a rezervorului este facilå. Solu¡ii ¿i mai avansate aduce iXclean Pro, care gestioneazå automat vanele electrice de pe sprayerele compatibile Isobus. În plus, pe lângå umplerea automatå, iXclean Pro oferå ¿i un program complet automat de clåtire ¿i curå¡are în mai multe etape pentru întregul sistem de conducte ¿i rezervor.

din aluminiu au o greutate micå ¿i o rezisten¡å mare. Profilul lor este proiectat fårå col¡uri ascu¡ite, astfel încât lichidele ¿i reziduurile nu se fixeazå, putând fi curå¡ate u¿or. Aceste rampe sunt tratate prin anodizare, ceea ce le oferå protec¡ie împotriva coroziunii ¿i zgârieturilor. Înål¡imea de pulverizare este men¡inutå constantå fie prin sistemul automat, fie prin intermediul a douå sisteme de senzori ultrasonici. Primul sistem este dotat cu doi senzori pentru pante line ¿i viteze mici de deplasare, iar al doilea dispune de 3 senzori pentru controlul independent al sec¡iunilor dreapta ¿i stânga, generând mi¿care lateralå de compensare pentru copierea reliefului.

Umplere ¿i amestecare În echiparea standard, umplerea este efectuatå prin pompa sprayerului, iar op¡ional se oferå o conexiune cu supapå anti-retur pentru umplerea printro pompå externå. Sistemul turbo men¡ine amestecul omogen în timpul func¡ionårii ¿i poate fi oprit cu u¿urin¡å în caz de risc de apari¡ie a spumei sau dacå rezervorul este aproape gol. Acest sistem de înaltå pre- iXflow-E - control rapid siune, cu duze injectoare, garanteazå o ¿i direct al duzelor amestecare completå. Ambele tipuri de rampe de pulverizare pot fi echipate cu iXflow-E, un sistem op¡ional de recirculare a liniei de Rampe de pânå la 30 m pulverizare, potrivit pentru pulverizare Sprayerele pot fi echipate cu douå la viteze mari de deplasare ¿i în combitipuri de rampe: HSS (din o¡el heavy na¡ie cu func¡iile automate cu GPS. duty, pânå la 30 m) sau HSA (din alu- iXflow-E asigurå un flux continuu de miniu high tech, pânå la 24 m). lichid în linia de pulverizare ¿i este eliProfilul special al rampelor HSS minat riscul de sedimentare ¿i înfuncombinå un minim de greutate cu o darea duzelor. Liniile de pulverizare rezisten¡å ¿i o stabilitate maxime. sunt alimentate din ambele pår¡i, Lå¡imile de lucru sunt de la 18 pânå la rezultând reglarea automatå a presiunii 30 metri, cu diferite distan¡e între ¿i niveluri foarte scåzute de reziduuri. sec¡iunile de pulverizat. Arpad DOBRE Realizate fårå sudurå, rampele HSA

Sistemul iXclean Umplerea automatå se opre¿te la atingerea nivelului programat prin sistemul de control semiautomat iXclean Comfort, iar activarea tuturor func¡iilor de clåtire ¿i amorsare ENFO se efectueazå din cabinå. Comutarea între umplere, agitare, pulverizare, diluare, amor44

Profitul agricol 6/2020

MAªINI AGRICOLE

Precizie [i productivitate cu Exacta TL Geospread a¿inile de împrå¿tiat îngrå¿åminte din seria Exacta TL Geospread produså de Kverneland ¿i aflatå în portofoliul AgroConcept oferå o precizie maximå ¿i asigurå pierderi minime, datoritå controlului sec¡iunilor, ¿i distribuie fertilizantul pânå la 54 m distan¡å, fårå spårturi ¿i fårå degajare de praf. Capacitatea buncårelor poate ajunge la 3.900 litri, distribuitoarele de îngrå¿åminte sunt dotate cu echipamente de cântårire automatå, iar în interior dispune de un sistem de curgere central CentreFlow care pune în mi¿care granulele înainte ca acestea så ajungå pe paletele de distribuire, fapt ce le protejeazå de fragmentare. Gama Exacta TL Geospread poate operatå prin intermediul terminalelor IsoMatch Tellus sau IsoMatch Tellus GO, cu interfa¡å Isobus pentru controlul implementelor. Gama are douå versiuni cu câte 4 modele fiecare. Versiunea îngustå include modelele TL 1500, TL 2150, TL 2800 ¿i TL 3450, cifrele indicând capacitatea de stocare în litri. Versiunea latå include modelele TL 1875, TL 2550, TL 3225 ¿i TL 3900, cu buncåre de capacitå¡i în litri egale cu cifrele din indicativul fiecårui model. În ambele versiuni, lå¡imea de împrå¿tiere este de la 12 m la 54 m, iar debitul este de la 10 kg la 320 kg pe minut. 46

Atuurile principale ale sistemului Geospread sunt controlul automat al sec¡iunilor pe lå¡imi de pânå la 2 m ¿i o ratå variabilå de împrå¿tiere, în func¡ie de vitezå ¿i lå¡imea de lucru. Gama Exacta TL poate fi echipatå cu pânå la 24 de sec¡iuni, iar prin Geospread existå posibilitatea de a închide sec¡iunile centrale, ceea ce face ca suprapunerile så fie limitate aproape la zero. Pe lângå aceasta, sistemul Geospread combinat cu împrå¿tierea în func¡ie de vitezå ¿i cu gestionarea la capåtul rândului prin Geopoint poate spori productivitatea echipamentului cu pânå la 15%. Lå¡imea de lucru va fi reglatå automat prin intermediul sistemului de pozi¡ionare GPS pentru a se evita suprapunerea ¿i a se realiza acoperirea necesarå. Spre exemplu, atunci când se lucreazå pe un teren de formå triunghiularå sau trapezoidalå ori pe unul de formå neregulatå, sistemul Geospread va începe så reducå treptat lå¡imea de lucru. Este reglatå automat atât lå¡imea de împrå¿tiere, cât ¿i doza de aplicare (kg/minut), pentru a corespunde lå¡imii de lucru. Aceastå combina¡ie între lå¡imea de lucru ¿i reglarea dozei de aplicare face ca sistemul Geospread så fie extrem de precis, cu influen¡å minimå asupra coeficientului de varia¡ie al diagramei de împrå¿tiere. Este posibilå ¿i pornirea sau oprirea automatå cu GPS la capåtul rândurilor.

Prin CentreFlow, sistemul central de descårcare, accelerarea treptatå ¿i for¡a centrifugå antreneazå îngrå¿åmântul la viteza discului înainte ca granulele så ajungå pe palete, evitânduse astfel ¿ocurile ¿i fragmentarea. Modelul de distribuire prin suprapunere dublå oferå o precizie maximå. Cele 8 palete pe disc asigurå un debit permanent de fertilizant cåtre sol. Acest lucru este necesar pentru împrå¿tierea unor cantitå¡i mari de îngrå¿åmânt la viteze ridicate de înaintare. Discurile plate ¿i distribuirea orizontalå a îngrå¿åmintelor conferå un model simetric de împrå¿tiere, ceea ce face ca vântul så aibå o influen¡å minimå în timpul împrå¿tierii. Pe lângå acestea, sunt echipate cu sistem de cântårire continuå cu calibrare automatå, la care se adaugå corec¡ia pe plan înclinat ¿i sistemul de dozare în func¡ie de vitezå.

Panoul de comandå compact EasySet oferå posibilitatea setårii ¿i reglårii cu u¿urin¡a a dozelor de aplicare. Cele 2 plåci de dozare sunt ac¡ionate hidraulic, fiecare placå fiind dotatå cu trei deschideri pentru descårcare, ceea ce asigurå un flux uniform al îngrå¿åmântului din buncår pânå pe discurile de distribuire. pagini realizate de Arpad DOBRE Profitul agricol 6/2020

MAªINI AGRICOLE

Claas CEMOS - asisten]\ electronic\ pentru tractoare Sistemul Claas CEMOS este acum disponibil pentru tractoarele Arion ¿i Axion echipate cu cu transmisie continuu variabilå CMatic ¿i ruleazå prin terminalul CEBIS cu ecran tactil.

aceastå alegere, sistemul determinå situa¡ia curentå, apoi îl ghideazå în procesul de optimizare prin adresarea de întrebåri simple. Dupå fiecare modificare a setårilor, operatorul poate verifica rezultatele pe ecran ¿i decide dacå så aplice noua setare sau så revinå la setarea anterioarå.

începutul unei lucråri, sistemul ghideazå operatorul în introducerea tuturor condi¡iilor generale de utilizare (umiditatea ¿i tipul solului, adâncimea de lucru, datele implementului, tipul anvelopelor). Pe baza acestor informa¡ii CEMOS recomandå balastul suplimentar necesar ¿i asistå activ operatorul oferindu-i sugestii de îmbunåtå¡ire a performan¡ei ansamblului tractor-implement. Apoi, operatorul introduce în sistem valorile reale aplicate. Prin aceasta, orice abatere de la recomandåri, de exemplu, dacå o anumitå greutate fa¡å nu este disponibilå, este luatå în considerare în dialogul de optimizare ¿i reco-

Ajustarea setårii implementelor O altå func¡ie a sistemului CEMOS pentru tractoare este asistarea operatorului în ajustarea setårilor de bazå ale implementului, cu efect inclusiv asupra reducerii consumului de carburant ¿i a uzurii, precum ¿i a sporirii randamentului ¿i calitå¡ii lucrårii desfå¿urate. În acest caz CEMOS pentru tractoare ghideazå operatorul pas cu pas, oferindu-i recomandåri clare. În cazul unui plug, de exemplu, sistemul ajutå la ajustarea adâncimii de lucru, brazdei frontale, punctului ¿i liniei de trac¡iune sau men¡inerea antebråzdarului la înål¡imea corectå.

mandårile de presiune în anvelope furnizate ulterior.

Setarea randamentului ¿i a consumului de carburant Operatorul poate accesa dialogul de optimizare în orice moment al utilizårii. Operatorul poate alege un randament maxim sau economia maximå de carburant, iar CEMOS configureazå setårile necesare. Dupå ce operatorul face

Agrifac a produs ultimul sprayer Condor IV Ultimul sprayer autopropulsat Condor IV a ie¿it recent pe por¡ile fabricii Agrifac din Olanda. Aceasta nu înseamnå înså sfâr¿itul produc¡iei, deoarece noul Condor V este pregåtit så intre în fabrica¡ie. Produc¡ia Condor IV a început în 2015, iar de atunci s-au asamblat ¿i vândut peste 500 de unitå¡i în 20 de ¡åri din întreaga lume, din Europa pânå în Australia ¿i America de Nord. Din vechea genera¡ie au fåcut parte versiuni precum Condor ClearancePlus, cu o gardå la sol reglabilå între 130 - 200 cm, Condor WideTrackPlus, cu un ecartament reglabil între 225 ¿i 300 cm, ¿i Mountain Master Plus, care poate compensa Profitul agricol 6/2020

eficient pantele abrupte datoritå cilindrilor monta¡i pe fiecare roatå. Agrifac produce în prezent ¿i modelul Condor

Endurance cu rezervor de 8.000 litri, precum ¿i ma¿ini LightTraxx. de recoltat sfeclå.

Låcustele ar putea provoca foamete în Africa Mai multe organiza¡ii interna¡ionale au avertizat cå statele din nord-estul Africii s-ar putea confrunta cu o gravå crizå alimentarå dupå ce roiuri uria¿e de låcuste au distrus vegeta¡ia pe suprafe¡e întinse. Conform Organiza¡iei pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a Na¡iunilor Unite (FAO), insectele s-ar putea înmul¡i de 500 de ori pânå în luna iunie a acestui an, dacå nu sunt luate måsuri radicale pentru a le opri. Cele mai grav afectate state sunt Etiopia, unde au fost distruse 235.000 de hectare, Kenya ¿i Somalia. Impact limitat al tratatului comercial dintre China ¿i SUA Anali¿tii USDA, Departamentul de Stat American pentru Agriculturå, se a¿teaptå ca prima fazå a tratatului comercial dintre cele mai mari economii ale lumii så nu aibå efecte importante pe termen scurt. USDA a crescut cu 3% estimårile exporturilor americane de soia în acest an ¿i cu 4% pe cele de carne de porc, înså cele pentru alte produse, cum ar fi sorgul sau bumbacul, au råmas neschimbate. Un actor de Oscar ¿i-a pus to¡i agricultorii în cap Dupå ce a câ¿tigat Oscarul pentru rolul din filmul Joker, actorul american Joaquin Phoenix a declarat cå producåtorii de lapte sunt un exemplu al felului în care oamenii abuzeazå natura. Fermierii au apelat la re¡elele sociale pentru a-l insulta pe actor, pe care îl acuzå cå este un snob care nu cunoa¿te realitå¡ile. Focar de gripå aviarå în Sco¡ia Un focar de gripå aviarå a fost confirmat la o fermå de pui din Sco¡ia, originea virusului fiind cel mai probabil påsårile sålbatice. Autoritå¡ile au cerut så se respecte cele mai stricte måsuri de biosecuritate pentru a preveni råspândirea epidemiei. Printre måsurile recomandate se numårå verificarea periodicå a sånåtå¡ii påsårilor, spålarea ¿i dezinfectarea vehiculelor etc. 48

Informa¡ii externe Investiga]ie antitrust în Canada Un tribunal din Canada a solicitat o serie de documente ¿i înregistråri unui grup de companii importante din domeniul agricol, ca parte a unei investiga¡ii majore antitrust. Grupul include nume ca Bayer, BASF ¿i Corteva, care sunt acuzate cå au încercat så blocheze activitatea startup-ului online Farmers Business Network Inc (FBN). ªi câ¡iva traderi de cereale, Cargill,

Univar Solutions ¿i Federated Co-Operatives Ltd., sunt viza¡i. Investiga¡ia a pornit în urma unei reclama¡ii a companiei californiene FBN, care sus¡ine cå ace¿ti gigan¡i au încercat så-i blocheze intrarea pe pia¡a din Canada. FBN a fost fondatå în anul 2014 ¿i este o platformå de comer¡ online prin care fermierii pot comanda produse necesare, cum ar fi semin¡e, pesticide îngrå¿åminte etc. Din anul 2016, platforma online func¡ioneazå cu foarte mare succes în Statele Unite. FBN a intrat pe pia¡a din Canada în noiembrie 2017, înså marile companii agricole au refuzat så-i mai vândå produse din anul 2018, blocându-i activitatea.

Fermierii francezi cer eliberarea unui coleg Sute de agricultori francezi au protestat în ora¿ul francez Reims cerând eliberarea unui fermier acuzat de tentativå de omor. Fermierul, Jean-Louis Leroux, a recunoscut cå a tras cu o pu¿cå de vânåtoare într-un grup de persoane pe care le bånuia cå vor så fure combustibil. Spune cå a fost jefuit de zeci de ori ¿i a considerat cå are dreptul så ac¡ioneze dupå ce poli¡ia nu a fåcut nimic pentru a-i opri pe ho¡i. Victima este un tânår în vârstå de 19 ani care a fost internat în comå la spital. Fermierii care au protestat în fa¡a tribunalului din localitate spun cå ¿i ei au fost tâlhåri¡i de multe ori ¿i cå nu se simt proteja¡i de autoritå¡i.

“ªtim cå folosirea armelor nu este o solu¡ie ¿i nu vrem så ne apåråm în acest mod, înså uneori se întâmplå ¿i incidente dramatice. Vom continua så colaboråm cu statul pentru a evita astfel de incidente pe viitor, nu este nevoie ca fermierii så-¿i facå singuri dreptate.” Pânå la urmå fermierul a fost eliberat pe cau¡iune. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 6/2020

INFORMAºII EXTERNE

Statele Unite> un nou acord comercial cu India Dupå discu¡ii foarte complicate, India va permite importurile de lactate ¿i carne de pui din Statele Unite. Indienii doresc semnarea unui tratat comercial cu ocazia vizitei pre¿edintelui Donald Trump din aceastå lunå. Liderul de la Casa Albå a suspendat anul trecut statutul economic special al Indiei, care data din anii 70, dupå ce autoritå¡ile de la New Delhi au impus limite maximale de pre¡ pentru unele dispozitive medicale americane. India este cel mai mare producåtor de lapte din lume ¿i a restric¡ionat mereu importurile de lactate pentru a-i proteja pe cei peste 80 de milioane de mici fermieri locali.

Statul asiatic s-a oferit så reducå taxele de import la carne de pui de la 100% la 25%, înså negociatorii americani au solicitat tarife de maxim 10%. În plus, indienii sunt dispu¿i så deschidå pia¡a de lactate în limita unor cote anuale ¿i cu taxe vamale de 5% pentru anumite produse. Producåtorii americani vor fi nevoi¡i så prezinte un certificat care så ateste cå vitele lor nu au consumat furaje de origine animalå. Statele Unite sunt al doilea cel mai mare partener comercial al Indiei, dupå China, iar valoarea totalå a tranzac¡iilor bilaterale a crescut pânå la 142.6 miliarde de dolari în anul 2018.

Marea Britanie negociaz\ tratatul cu SUA Prim-ministrul britanic Boris Johnson (foto) a declarat cå Marea Britanie ar putea permite importurile de alimente modificate genetic prin tratatul comercial pe care inten¡ioneazå så îl semneze cu Statele Unite, dupå ie¿irea din Uniunea Europeanå. El a explicat cå vrea ca regulile de siguran¡å alimentarå så se bazeze pe date ¿tiin¡ifice ¿i i-a acuzat pe activi¿tii care se opun alimentelor americane cå repetå argumente care nu au sens. “Eu må uit la americani ¿i mi se pare cå sunt bine hråni¡i. To¡i ace¿ti critici ai alimentelor americane nu au nici o problemå så le consume atunci când merg acolo”, spune Johnson. Ambasadorul american la Londra, Woody Johnson, un apropiat al pre¿edintelui Donald Trump, sus¡ine cå un Profitul agricol 6/2020

Råzboiul dintre Airbus ¿i Boeing love¿te în viticultorii francezi Viticultorii francezi, ale cåror vânzåri în SUA au scåzut dupå introducerea de tarife vamale suplimentare (de 25% pentru anumite vinuri), au cerut statului francez ¿i producåtorului aeronautic Airbus un fond de compensare. Acesta ar trebui så aibå o valoare de 300 de milioane de euro, ¿i din ace¿ti bani så fie despågubi¡i cei care au avut de suferit în urma tarifelor de 25% introduse de administra¡ia Trump la importul de vinuri din Fran¡a. Iar pentru cå la originea acestei taxe stå scandalul dintre Airbus ¿i Boeing, viticultorii vor ca ¿i producåtorul de avioane så plåteascå o parte substan¡ialå din notå. Wiskey-ul sco¡ian, o pia¡å de 6 miliarde de euro Producåtorii de wiskey din Sco¡ia au vândut în 2019 alcool de 6,3 miliarde de euro. Cel mai mare cumpåråtor råmâne SUA, cu 2,08 miliarde de euro pe an. Dar SUA a impus, la începutul anului, un tarif vamal suplimentar de 25% pentru wiskey, pe care sco¡ienii sperå cå or så îl elimine acum, când Marea Britanie a ie¿it din UE. Bulgaria ¿i dublul standard Teama aceasta, a dublului standard, între noi ¿i ¡årile din Vest, nu o au doar românii. ªi bulgarii cred la fel. Doar cå nu o pot dovedi. De curând, organiza¡ia lor pentru protec¡ia consumatorului a terminat de analizat o serie de produse care se gåsesc în mai multe ¡åri (unt, conserve, bomboane, ulei de måsline, spaghete, alcool). ªi nu au reu¿it så gåseascå nicio diferen¡å sesizabilå.

tratat comercial ar putea fi semnat înainte de alegerile preziden¡iale programate în Statele Unite în luna noiembrie. Activi¿tii de mediu l-au criticat pe Johnson pentru inten¡ia de a importa alimente modificate genetic ¿i spun cå promisiunile premierului cå standardele de siguran¡å alimentarå vor fi men¡inute nu înseamnå nimic fårå adoptarea unei legi în acest sens.

Ciocolata fårå zahår nu a avut succes Nestle a anun¡at acum doi ani cå va produce ¿i o ciocolatå specialå, sånåtoaså, fårå zahår. Acum, dupå doi ani, au anun¡at cå vor scoate produsul din fabrica¡ie, din cauza cererii reduse. Chiar dacå pe Facebook lumea considerå zahårul un drog ucigåtor, tot mai bunå e ciocolata dulce. 49

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând tractor Valtra T160 din anul 2005, motor Sisu diesel 160 CP, 9.600 ore, stare impecabilå. Tarcea, jud. Bihor. Tel.: 0758.249.344 Cumpår încårcåtor frontal cu cupå cereale pentru tractor Massey Ferguson 8140. Cålåra¿i. Tel.: 0735.519.119 Vând culegåtoare de porumb Zmaj 222, recondi¡ionatå cu piese originale. Tel.: 0758.466.285 Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri. Tel.: 0742.195.758 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå. Tel.: 0751.092.918 Vând tractor FIAT 880 DT second-hand, stare bunå. Craiova, jud. Dolj. Tel.: 0737.572.763 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815 Vând folie profesionalå pentru sere ¿i solarii (triplu stratificatå), Vatan (Turcia) ¿i Sotrafa (Spania). Tel.: 0787.603.417 Vând piese din dezmembrare tractor Massey Ferguson 399ES. Tel.: 0735.883.191 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372 Vând tractor Fiat din 1980, stare bunå de func¡ionare, pre¡ 4.800 euro, disc 1.500 euro ¿i remorcå 500 euro. Tel.: 0741.040.087

împrejmuit, 8.000 mp. Ferma lucreazå 92 ha de teren. Tel.: 0756.337.095 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872

Vând remorcå tehnologicå Sorti Buldoc de 11 mc: amestecare orizontalå, 3 melci, cu¡ite în stare bunå, golire pe dreapta. Tel.: 0742.568.025

Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine ¿i 300 capete porcine. Ferma de¡ine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363

Vând saci big-bags cu diverse dimensiuni ¿i capacitå¡i ¿i saci de rafie ¿i de polietilenå. Tel.: 0760.535.848

Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018

Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689

Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând ma¿inå pentru cântårit ¿i ambalat în pungi de plastic sau hârtie, fabricatå în Italia. Ma¿ina este nouå, din inox, semiautomatå. Se poate folosi pentru: zahår, sare, orez, cafea, condimente, nuci, alune sau fructe uscate. Tel.: 0758.313.333 FERME, TERENURI

Vând fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008, în Negre¿ti, jud. Neam¡: boxe, adåpåtori, salå de muls, încåperi pentru producerea ¿i depozitarea brânzeturilor. Teren

Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%. Tel.: 0765.904.925

Vând semin¡e de castravete amar (Momordica charantia), planta e aclimatizatå. Tel.: 0768.730.525

Societate agricolå vinde, din recolta 2019, grâu, calitate foarte bunå. Filipe¿tii de Pådure, Prahova. Tel.: 0762.684.685

Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Predare personalå sau prin po¿tå. Tel.: 0760.122.725

Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå - IBNA Balote¿ti Producåtor de nutre¡uri combinate, concentrate proteino vitamino minerale ¿i premixuri pentru animale

VINDE: - Tineret bovin mascul ¿i femel Rela¡ii la Holstein Frizå ¿i Montbeliarde; tel.: 021.351.20.83 - Juninci din rasa Holstein Frizå; sau 0729.480.520 - Tineret porcin; marketing@ibna.ro - Furaje.

Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939 S.C. ia în arendå teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu Jud. Bråila. Contract pe min. 7 ani. Exclus intermediari. Tel.: 0732.103.736 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând capre Saanen ¿i Alpinå Francezå gestante ¿i ¡api cu vârsta 1-2 ani. Tel.: 0735.519.119 Vând en gros 600 tone mere stocate în depozit modern, pentru consum: Florina, Ionatan, Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared. Fålticeni, Suceava. Tel.: 0743.614.497 Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona, Carrera ¿i Red Fantezy, calibru 35-50, sorta¡i ¿i ambala¡i la plase de 25 kg. Covasna. Tel.: 0742.752.291 Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.422.470 Profitul agricol 6/2020

LOCURI DE MUNCÅ

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER ZONAL ACHIZIºII CEREALE - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Grup din industria agrofood

REPREZENTANT VÂNZÅRI - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER - D o l j Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

EXPERT AGRONOM LEGUMICULTURÅ - S u d Companie autohtonå din segmentul agriculturii de precizie

AREA SALES MANAGER - C e n t r u - N o r d / S u d - E s t Companie multina¡ionalå din segmentul iriga¡ii

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro

Recruteazå 4 pozi¡ii de Reprezentant Tehnic (promotori în ferme) pentru zona de Sud, câte unul pentru jude¡ele: Cålåra¿i, Ialomi¡a, Olt ¿i Dolj

Reprezentåm o companie multina¡ionalå producåtoare de produse de protec¡ia plantelor, parte a unuia dintre cele mai mare grupuri multina¡ionale din agricultura globalå. Candidatul ideal are urmåtorul profil: - Studii superioare ¿i experien¡å prealabilå în vânzåri în zona agro; - Permis categoria B pentru deplasåri frecvente în teritoriul alocat; - Motivat, persuasiv ¿i cu « lipici » la fermieri. Salariul fix competitiv are ¿i o componentå variabilå ambi¡ioaså, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Aplicå la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 ¿i po¡i så fii alåturi de unul dintre cei mai mari jucåtori din agribusiness începând cu Campania de Primåvarå 2020! Profitul agricol 6/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea Carasul, p=inea cea de toate zilele a pescarului mioritic Pe

la începutul liceului am trecut de la pescuit de boar¡å ¿i sorete, la ro¿ioarå, babu¿cå ¿i caras. La caras dådeam ¿i cu momealå vie - râme, libelule, viermu¿i, dar ¿i cu cocolo¿ din miez de pâine albå cu måmåligå moale. Tocmai reu¿isem så fac peste iarnå o trestie din patru tronsoane, cu vârf diin bambus. Lungå de 4 m, varga era u¿oarå ¿i agerå - o plåcere så te lup¡i cu un caras, chiar dacå nu prea mare. Vârful de cca 30 cm din bambus îmi permitea så folosesc fir sub¡ire. Foloseam fir mono 0,12 mm cu forfac 0,10 mm ¿i cârlig nr. 14, plumbaj u¿or - cca 1 g, cu un plumb mic de contact la cca 7 cm de cârlig. Puneam plutå lungå ¿i sub¡ire, din panå de påun, echilibratå astfel încât så råmânå doar 2 cm afarå din apå. Liniile pe care le folosesc azi sunt cam la fel - doar pluta diferå, fiind una cu chilå ¿i antenå. Linia era cu “un forfac” mai lungå decât varga, iar adâncimea o reglam ca plumbul de contact så atingå fundul apei. Acolo unde pescuiam, în lacul Båneasa, apa måsura cam 3 m. Nådeam cu bile cât nuca, trei-patru la început, apoi câte una la fiecare nouå capturå. Ce era interesant era fine¡ea cu care mofturo¿ii cara¿i mi¿cau pluta. O coborau, mai întâi, câ¡iva milimetri, apoi o ¡ineau a¿a de må plictiseam, dupå care, tot la relanti, puneau pluta “pe lat”. Era momentul så în¡ep ¿i så înceapå balul. Adevåratå plåcere, mai ales cå nu aveam minciog ¿i, cum firul era sub¡ire, aveam toate ¿ansele ca pe¿tele så plece cu tot cu cârlig. Cara¿ii mai mari îi oboseam pânå la epuizare, apoi încercam så-i scot cu mâna. Nefericitå alegere. Dar mai bine dai fin ¿i îi scapi ori î¡i rup pe¿tii firul, decât så nu-¡i tragå! ªi în ziua de azi

cara¿ii trag la fel, luptå la fel, doar cå acum am la mine un minciog. De ce v-am spus toatå povestea asta? Påi, pescåre¿te vorbind, nu-i mare deosebire între undi¡a de atunci ¿i acelea pe care le folosesc azi. Doar vergile din carbon sunt lungi ¿i u¿oare. Folosesc acelea¿i linii fine - 0,12 mm cu 0,10 mm, ¿i chiar mai sub¡iri. Despre momeli, ce så vå spun? Când este cald, dau tot la cocolo¿, dar în restul anului pun în cârlig mai ales râme mici, cu sau fårå viermu¿i ori libelule. La fel, la copcå, întrucât carasul se prinde ¿i la copcå. O mormå¿cå - bob de grâu, pe cârlig nr. 14 poate spori atractivitatea momelii. Aceasta poate fi folositå la copcå, dar ¿i atunci când pescuim în ape reci, dar încå neacoperite de ghea¡å. Eu spun despre caras cå este specia cea mai pescuitå de la noi. Carassius auratus face parte din familia crapului, tråie¿te în aproape toate apele de ¿es ¿i

deal (eu am dus cara¿i în câteva acumulåri de munte ¿i nu le-a fost chiar råu). Se reproduce din aprilie în iunie, chiar ¿i în august uneori, ¿i atinge de obicei 300 - 500 g. Mai rar cre¿te peste kilogram, iar recordul publicat în Pescar modern a fost la peste 3 kg, prins în lacul Sårule¿ti. Este rezistent la poluare, temperaturi ridicate, poate supravie¡ui chiar ¿i în noroi! Este foarte prolific ¿i se reproduce uneori ¿i de douå ori pe an. Destule atuuri pentru o specie ca så ajungå foarte råspânditå. Nu må mirå atunci când umblu prin câmpie ¿i våd localnici stând pe malul apei cu douå - trei trestii puse pe apå. Dau la caras ¿i, în ciuda sculelor rudimentare, cu nailon gros ¿i plute din vârf de porumb, chiar prind! Nu prea mult, cât så aibå de-o saramurå ori doar de ceva cara¿i pråji¡i, lângå o måmåligu¡å fåcutå în pripå. V-am fåcut poftå? Fir întins ¿i… Victor ºÅRUª Profitul agricol 6/2020

... am avut astfel confirmarea cå, în acest an, maiestuoasele fiare ¿i-au gråbit logodna, înso¡indu-se mai devreme decât hotåråsc pravilele spi¡ei.

R=[ii, “nebuni de amor”

rin aceastå din urmå sintagmå î¿i caracteriza plastic Costache Negruzzi un mai june amic, în neîncheiatul op “Vânåtorul bun sau me¿te¿ugul de a nu-¡i fi urât”. Convertit la ale cinegeticii, suferindul din dragoste nåprasnicå avea så se tåmåduiascå miraculos de “spleen” dupå numai câteva ie¿iri în teren, la aretul câinelui ¿i cu pu¿ca în mânå. Cui pe cui se scoate, ar spune båtrânii. Adicå, în cazul nostru, o patimå o înlocuie¿te pe alta. La vremea aceasta în råspår, când iarna se joacå de-a primåvara, e timpul nun¡ii felinelor de pe la noi, râsul ¿i mâ¡a sålbaticå. Singurul loc unde arealul lor se întrepåtrunde într-o oarecare måsurå sunt zonele colinare ¿i de munte. Dar nici aici concertele nocturne ale celor douå specii nu pot fi audiate simultan, din pricina incompatibilitå¡ii teritoriale. La fel ca ¿i în cazul ¿acalului ¿i lupului, rubedenii concurente la hranå, cele douå pisici autohtone î¿i disputå pråzile de calibru redus, înver¿unarea linxului ajungând pânå acolo încât nu se sfie¿te så considere întâlnirea cu neamurile de talie mai

micå drept o invita¡ie la maså. A¿adar, unde este lup, ¿acalul nu îndråzne¿te så se aventureze, iar unde este râs, mâ¡a se ab¡ine så calce. Am avut norocul så fiu martor, în douå rânduri, la spectacolul sonor al acestor feline atât de scumpe la vedere ¿i pot så vå încredin¡ez cå senza¡ia nu a fost una confortabilå. Gândul te duce instinctiv pe un tårâm al fantasmelor nop¡ii, unde închipuirea poate lua propor¡ii dintre cele mai nea¿teptate. La fel, urletul modulat al haitei de lupi, toamna târziu sau iarna, are darul så-l înfioreze chiar ¿i pe vânåtorul cu pu¿ca în spate. Sunt sonuri de care primitivul din noi, ghemuit într-o fibrå obscurå, se înfrico¿eazå ¿i ¡ese himere. Anotimpul pe care îl traversåm este oarecum atipic. Soarele a stârnit deja alunii ¿i ghioceii, iar mugurii pomilor din livadå stârnesc în oameni teama cå, amågite, florile se vor de¿tepta prematur, devenind prada gerurilor ce pot så se abatå oricând. Râ¿ii au cåzut ¿i ei, se pare, în capcana meteorologicå. Într-atât, încât aproape un minut de film înregistrat în

ziua mare, dintr-o ma¿inå ce rula pe drumul dintre Gura Râului ¿i Påltini¿, prezintå un cuplu de linc¿i, probabil “nebuni de amor”, de vreme ce, abdicând de la proverbiala lor pruden¡å, ¿i-au urmat calea în tandem, în dispre¡ fa¡å de mesagerii civiliza¡iei, intru¿i în lumea sålbåticiunilor muntelui. Toiul nun¡ii felinelor din arcul Carpa¡ilor este în luna martie. Iatå înså cå fotoperioada, prin cre¿terea zilei în raport circadian cu noaptea, a fost dublatå în acest început de an de o temperaturå peste media ultimelor decenii. Cumulul de factori favorizan¡i a precipitat dezvoltarea gonadelor tuturor vietå¡ilor ¿i a declan¿at în avans întreg procesul de împerechere, atât fiziologic, cât ¿i comportamental. Poate cå nu întâmplåtor, zilele trecute, înaintea unei noi reprize de ninsori viscolite cåzute pe col¡ul ierbii, råsuna pådurea de cântecul såltåre¡ al pi¡igu¿ilor ¿i de cel plângåre¡ al ciocånitorilor. Sturzii zburåtåceau ¿i ei, gure¿i, prin arbori, fårå så presimtå pråpådul de mai târziu. Am våzut urme duble de râ¿i. Când pe drumul forestier, când pe laturile lui, ¿i am avut astfel confirmarea cå, în acest an, maiestuoasele fiare ¿i-au gråbit logodna, înso¡indu-se mai devreme decât hotåråsc pravilele spi¡ei. Nu ¿tiu dacå, la Stretenie, ursul ¿i-a våzut sau nu umbra, påråsindu¿i bârlogul ori retrågându-se în afundul lui, pentru zile de restri¿te. Oricum, ursoaicele-mame au încå de vegheat în vizuinå asupra pråsilei nevolnice, oricât ar fi vremea de amågitoare. Am mers o bunå bucatå de drum pe urmele râ¿ilor mei, pânå s-au pierdut întrun huci cu zåpadå înaltå pânå peste genunchi. La un moment dat, le-am abandonat ¿irul, pe sub cetinile împovårate de plåpumile omåtului. M-am întors la cabanå ¿i, în timp ce încercam så-mi alung frigul din oase lângå soba fierbinte, am închinat un gând bun sålbåticiunilor “nebune de amor” asupra cårora capriciile acestui februarie nu au nicio putere. Gabriel CHEROIU

Profitul agricol 6/2020

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 19.02 - 4.03.2020

Cristian Grecu 19.02.1969, manager produse de protec¡ia plantelor Agrii Doru Pamfil 21.02.1953, prof. dr., USAMV Cluj Aurel Låzureanu 22.02.1945, prof. dr., USAMV Timi¿oara Florian Bonchi¿ 22.02.1971, director comercial Corteva România ¿i Moldova Viorel Mitre 24.02.1958, prof. dr., pre¿edinte SRH filiala Cluj Silviu Dumitru 25.02.1983, director tehnic Kwizda Agro Davide Trivellin 26.02.1966, director comercial Maschio Gaspardo Nelu ºarålungå Orlaie 27.02.1963, pre¿edinte SRH filiala Sålaj Adrian Teban 27.02.1966, director vânzåri DuPont Romania Sevastian Proca 1.03.1974, director vânzåri România Nord Corteva Ion Caplan 3.03.1977, director SCDP Constan¡a Marin Hîr¿u 4.03.1975, asistent produc¡ie KWS

O lingurit, a~ de poezie Duminica de ieri Aprind ¡igara ¿i te-a¿tept så vii Pe-o bancå de pe stradå, la amiazå: Secundele acestea argintii Se scuturå ca verbele-ntr-o frazå. Fo¿nesc ¿optit - vecini cu vântul plopii ªi degetele-mi vîntul le resfirå...

Romulus Vulpescu 54

Anul acesta se poart\ excesul de eco Moët Hennessy a anun¡at cå investe¿te 20 de milioane de euro într-un centru de cercetare pentru viticulturå durabilå, în regiunea Champagne. Acolo va fi creatå o “Universitate a solurilor vii” care ar încuraja schimbul de cuno¿tin¡e ¿i bune practici. Scopul Moët va fi så îmbogå¡eascå dezbaterile cu

privire la progresul cåtre un viitor mai durabil pentru vin ¿i båuturi spirtoase. Moët Hennessy este divizia de vinuri ¿i båuturi spirtoase a celui mai mare grup de bunuri de lux din lume, LVMH, pornit din afacerea Louis Vuitton. LVMH are aproape 150.000 de angaja¡i ¿i vânzåri de 53 de miliarde de euro pe an. ¥ntre altele, grupul de¡ine câteva chateauri în Fran¡a (adicå un castel, cu podgorie ¿i propriul brand de vinuri), câteva mårci celebre (¿i scumpe) de ceasuri, bijuterii, parfumuri, câteva re¡ele de magazine ¿i, ca tabloul så fie prezentat frumos, de¡in ¿i câteva reviste cu distribu¡ie mondialå. Anul acesta, toate podgoriile Moet din Champagne nu vor utiliza niciun fel de erbicide. Iar compania va oferi sprijin viticultorilor parteneri pentru a-i ajuta så devinå sustenabili. Declara¡iile au fost fåcute cu ocazia Vinexpo Paris, o expozi¡ie vinicolå pornitå la Bordeaux, în 1981, dar care acum se ¡ine pe rând la Paris, New York, Shanghai ¿i Hong Kong. Andrei Ostroveanu

ORIZONTAL: 1) Poartå trofeul deasupra capului – Absen¡i la judecatå; 2) Anun¡å fina9 10 lul disputei; 3) Luat la mijloc! – Spus la un chilipir; 4) Tipic pentru o ceremonie – Finalå în deplasare; 5) Rodul debutului în ¿ofat – Bairam la periferii! 6) Pune pielea la tåbåcit – Diviziune la cântare; 7) Oameni care se påzesc bine; 8) A se înfiin¡a – Debut în preså! 9) Mijloace de inspira¡ie – Comun unor popoare; 10) Autoizola¡ie..

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 5/2020 ORIZONTAL: ALICE - ARAP; RAMOLIT - RA; AC - CINEAST; CRI - CANTAR; INCERTA - U; AMAR - MARON; RAMURA - NUD; I - INITIALE; PICTA - STER; IREALITATE

VERTICAL: 1) Se duce la lucru cu mâinile tremurânde – Ridicat cu mul¡i bani; 2) A acoperi vasul – Chip de cearå; 3) Esen¡å de carpen! – Asta-i cam din topor; 4) Se face luntre ¿i punte – Aduce cu fagurele; 5) Cad primele victime ale spargerilor; 6) Ridicå snopii – Vas pentru cremå; 7) Nelipsit din peisajul citadin – Cord deschis! 8) Afla¡i în eviden¡å – For¡atå la despår¡ire; 9) Îl dominå întâmplarea; 10) Clådire… istoricå. Profitul agricol 6/2020