Profitul Agricol nr. 6, din 17 februarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 6 din 17 februarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 6/2021

Ce au americanii cu Pactul Verde European?

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Un om cåruia îi este foame are o singurå problemå. Un om såtul are o mie de probleme. Nu mai ¿tiu unde am auzit-o, dar mi-o aduc aminte cam de fiecare datå când citesc despre Pactul Verde European. Ca tot omul, apreciez ¿i eu ecologia, fårå så må închin la ea. Ca ziarist, må întreb dacå nu cumva Europa, cu cele 450 de milioane de locuitori, î¿i permite så experimenteze în domeniul agricol la o scarå mult prea largå? Cåci ce altceva decât un experiment este Pactul Verde, cu ¡intele lui trasate de la centru? Comisia Europeanå nu a realizat niciun studiu de impact când a stabilit obiectivele (cu 50% mai pu¡ine pesticide ¿i tot cu 50% mai pu¡ine antibiotice pentru animale, cu 20% mai pu¡ine îngrå¿åminte ¿i 25% din terenul agricol cultivat obligatoriu în sistem ecologic). Abia acum promite cå le va face. Au fåcut în schimb o analizå a Pactului Verde americanii de la USDA. Cåci ¿i peste Ocean oamenii se apleacå asupra problemei agricole. Chiar ceva mai pragmatic decât noi, în Europa. ªi americanii cautå produc¡ii mari cu inputuri pu¡ine (cine nu vrea?), dar o fac prin tehnologie. Nu î¿i pedepsesc fermierii ¿i nici nu le îngreuneazå activitatea. Din contrå, le dau toatå libertatea så se bucure de ultimele descoperiri ¿tiin¡ifice, de la semin¡e modificate genetic la substan¡e active sofisticate. Revenind, în scenariile imaginate de americani, Pactul Verde va duce la scåderi de produc¡ie de 10% în medie în Europa, o cre¿tere a pre¡ului alimentelor cu 50-60% ¿i pierderi de 70 de miliarde de dolari în economia statelor membre. ªi restul lumii va fi afectatå, sensibil mai pu¡in, dar va fi. Concluzia studiului e simplå. To¡i trebuie så fim preocupa¡i de soarta mediului ¿i în general a planetei, dar nu cu riscul de a mânca mai pu¡in. Cât despre Pactul Verde European, promite frumos oportunitå¡i, înså deocamdatå la orizont se våd doar dificultå¡i.

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 6/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Bugetul nu con¡ine despågubiri de secetå

Iriga¡iile trebuie så fie de utilitate publicå

Alian¡a cere ministerului banii pentru secetå

Optimism pentru viitorul agriculturii

Fertilizare exactå cu aplica¡ia Cine nu vrea reglementarea cre¿terii Amazone mySpreader porcului? 10 Protec¡ia culturilor cu sprayerele 23 februarie: se ¡ine David ¿i Tempo licita¡ia ACCPT Ialomi¡a 10 Seceta, cea mai mare amenin¡are

28 30

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Agricultura bio în Insula Mare

Produc¡ia mondialå de grâu

AZOGrow ¿i AZOGrow+. Avantaje ¿i tehnologii de aplicare

Noutå¡ile Belchim pentru 2021

Porumbul: 1,1 miliarde de tone

Noile fungicide BASF pentru culturile cerealiere Cerealele - Alegerile corecte determinå indici buni de calitate

Informa]ii externe

Presiuni asupra conducerii Danone

Cre[terea animalelor

Europa are un surplus de motorinå. De ce nu scade pre¡ul?

Ordinul 24 pentru dimensionarea fermelor de suine

Pagina de istorie

Institutul Palas a omologat o raså nouå de oi

IPSO a contracarat un atac cibernetic

Dumitru Manole: “Noi, cei calamita¡i, finan¡åm statul!” 26 Pandemia ¿i vânzårile de utilaje

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Ma[ini & utilaje 24

Benzina din porumb ia avânt în China

Producåtorii britanici î¿i deschid filiale în UE

Asocia]ii profesionale

Culturi vegetale

Congresul SUA aprobå un pachet de ajutor pentru ferme

:n culisele Bruxellesului Controlul patogenilor din sol La zi, despre PAC, Pactul verde ¿i Planul Na¡ional Strategic 16 Amalgerol Essence, ac¡iune pe toate fronturile la cereale Pro Agro cere modificarea schemelor de ajutor de stat

Viitorul ;ncepe azi

Pre]uri [i pie]e

Tractorul New Holland T5.120, anume pentru fermele mixte

44 44

Hanuri, caravanseraiuri, crâ¿me ¿i bodegi de altådatå

Hobby Lovituri måiestre, ratåri lamentabile

Sfântul Valentin i-a ajutat pe cultivatorii de flori din Columbia

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Bugetul nu con]ine desp\gubiri de secet\ Såptåmâna trecutå Ministerul Finan¡elor a publicat proiectul de buget pentru anul 2021. De¿i promisese cå-l va supune imediat dezbaterii în Parlament, premierul Florin Cî¡u (foto) ¿i-a sucit agenda ¿i a plecat la Bruxelles.

ntors în ¡arå, nu a ascuns cå, printre alte întâlniri, i-a prezentat bugetul lui Valdis Dombrovskis, vicepre¿edintele Comisiei Europene responsabil pentru aspecte economice, comerciale ¿i mai ales financiare. “Noi am preluat o situa¡ie fiscalbugetarå dezastruoaså în 2019, cu facturi neplåtite, cu cheltuieli care se întindeau pe mai mul¡i ani, care cre¿teau în fiecare an. Trebuie så aråtåm investitorilor, Comisiei Europene, agen¡iilor de rating cå suntem un guvern responsabil, a¿a cum am promis în campania electoralå”, a explicat premierul. La Bruxelles a cerut ¿i a primit sprijinul vicepre¿edintelui Dombrovskis pentru buget. “Sprijin pentru aceastå formå a bugetului, pentru reformele pe care le-am inclus în Strategia fiscal-bugetarå ¿i avem sprijin pentru parcursul såu, pentru estimårile pe care le avem pentru deficit în urmatorii 4 ani de zile. Deja avem un mesaj public din partea domnului vicepre¿edinte executiv ¿i sunt sigur cå în momentul în care vom aproba bugetul în forma pe care am prezentat-o, ¿i cu aceastå Strategie fiscal-bugetarå, vom avea mai mult sprijin public.” Profitul Agricol 6/2021

Chiar dacå la agriculturå bugetul a fost mårit cu aproape 10%, nu au mai fost prin¿i bani pentru acordarea de despågubiri la culturile de primåvarå afectate de secetå. “Au mai fost måsuri de 3 miliarde de lei anul trecut în buget, pe care nu le vom regåsi anul acesta, a¿a-numite one-off, organizarea alegerilor locale, generale ¿i despågubiri de secetå”, a confirmat premierul Florin Cî¡u. “Nu le avem în buget anul acesta.” Ministrul Oros s-a declarat îngrijorat de buget, dar probabil termenul pe care îl cåuta era resemnat. “Sunt îngrijorat de buget. Orice ministrul responsabil este îngrijorat de bugetul ministerului lui”, spunea Oros într-o interven¡ie telefonicå la RFI România. “Dar acesta nu este un buget definitivat. ªi anul trecut am primit un buget cu mult mai mic, dupå care, la fiecare rectificare, am reu¿it så îl suplimentåm astfel încât så acoperim toate nevoile pe care le-am avut”, ¿i-a testat optimismul ministrul. “Anul acesta o så pornim cu bugetul pe care o så-l primim. Ideea este så-l dråmuim cât mai bine.”

Andrei OSTROVEANU

MADR are bani pentru plata cotiza¡iei Copa-Cogeca Afilierea Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare la Copa-Cogeca este de ajutor ¿i MADR, a recunoscut ministrul Adrian Oros. Declara¡ia s-a produs în cadrul Congresului anual al APPR, unde ministrul a fost între principalii vorbitori. Schimbul de informa¡ii pe care îl face Alian¡a cu organiza¡ii ale fermierilor din alte ¡åri UE este util ¿i ministerului, spunea Oros, care crede cå fermierii ¿i statul român trebuie så sus¡inå acela¿i punct de vedere în fa¡a organismelor europene. De aceea, Ministerul Agriculturii va achita ¿i anul acesta taxa de participare la Copa- Cogeca, de aproape jumåtate de milion de euro. Când va fi gata PNS-ul La finele lunii februarie Ministerul Agriculturii va trebui så finalizeze Programul de tranzi¡ie pânå la adoptarea noii PAC. Pentru cei doi ani fondurile sunt de 2,5 miliarde euro plus 670 milioane euro. “Måsurile vechi trebuie så încercåm så le adaptåm pe ceea ce gândim în PNS ¿i în paralel, pânå la finele lui martie, trebuie så definitivåm strategia pentru PNRR, unde vrem så reu¿im så atragem cât mai mul¡i bani care vor fi la dispozi¡ie pânå doar în 2026”, spune ministrul Adrian Oros. Termenul pentru transmiterea PNS, stabilit pentru septembrie, a fost extins pânå la finalul anului. Ministrul considerå cå amânarea e binevenitå. “Va fi un dialog mai intens privind acceptarea eco-schemelor pe care le gândim noi, împreunå cu fermierii”. Cât mai pu¡in pentru eco-scheme Legat de eco-scheme, ministrul sperå ca ponderea alocatå lor så scadå de la 30% la 25% din Pilonul I al noii PAC, în urma negocierilor dintre Comisie, Consiliu ¿i Parlamentul European. România a solicitat 20% de teamå ca ace¿ti bani så nu se piardå ca urmare a condi¡iilor ce se vor impune fermierilor pentru ob¡inerea acestor subven¡i. Deocamdatå situa¡ia e în suspensie. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Saaten-Union testeazå soiul de orz Amidala Amidala a devenit primul soi de orz de bere produs de Saaten-Union recomandat atât de industria producåtoare a berii francezå, cât ¿i de cea germanå. În prezent, Amidala este un soi omologat în Germania, Fran¡a, Austria, Polonia, Ucraina ¿i Republica Cehå. Saaten-Union a confirmat cå Amidala va fi testat, anul acesta, în re¡eaua din România ¿i pe platforma demonstrativå de la Drajna. Amidala este recunoscut ca având un mare randament, då uzual produc¡ii ridicate, cu calitå¡i foarte bune ale boabelor ¿i con¡inut foarte scåzut de beta-glucan. Fermierii câ¿tigå cu Naturevo Acesta este numele campaniei prin care cei ce cumpårå cel pu¡in un produs inclus în tombolå ¿i achitå pânå la 30 iulie pot câ¿tiga unul din cele 21 de premii apreciate de organizatori “super atractive”: o dronå pentru agriculturå, douå ceasuri elve¡iene, trei telefoane Apple Iphone 12, patru televizoare Sony, Ultra HD 123 cm, cinci frigidere vinotecå ¿i ¿ase ma¿ini de tuns iarba. Campania de depunere a cererilor unice de platå începe la 1 martie ¥ncepând cu 1 martie 2021, va demara campania APIA de primire a cererilor unice de platå aferente anului 2021. Cererile vor putea fi depuse online pânå pe 15 mai. România va beneficia, în urmåtorii doi ani, de un ajutor financiar european de peste 3,8 miliarde de euro pentru plata subven¡iilor, a declarat directorul APIA, Adrian Pintea. “Pe cei doi ani de tranzi¡ie, s-a aprobat de Comisia Europeanå Regulamentul 2220 care prevede cå, pentru anii 2021- 2022, România, pe plå¡ile directe, va avea peste 3,8 miliarde de euro. Mai pe în¡elesul tuturor, vor fi bani noi pe programe vechi. Programele care au fost în exerci¡iul 2015- 2020 vor fi ¿i în ace¿ti doi ani de tranzi¡ie”, a afirmat Pintea. 8

Iriga]iile trebuie s\ fie de utilitate public\ Propunerea de modificare a Art. 34 din Legea 138/2004 a îmbunåtå¡irilor funciare intrå pe ordinea de zi a Comisiei pentru agriculturå din Camera Deputa¡ilor, în forma adoptatå de Senat, confirmå pre¿edintele Comisiei, Adrian Chesnoiu.

ropunerea vizeazå acordarea aceluia¿i statut pentru iriga¡ii de care beneficiazå investi¡iile în energie electricå ¿i gaze naturale, conform legisla¡iei în vigoare. Ca atare, cei care investesc în infrastructura secundarå de iriga¡ii vor putea tranzita terenurile proprietate privatå fårå acordul scris al proprietarilor. Conform expunerii de motive, ini¡iativa, ce apar¡ine deputa¡ilor PSD Andrei Pop ¿i Sorinel-Marian Vråjitoru, urmåre¿te eliminarea elementului birocratic reprezentat de acest acord scris al proprietarilor, care blocheazå în prezent investi¡iile în iriga¡ii. Proiectul are aviz favorabil din partea Consiliului Economic ¿i Social, precum ¿i aviz favorabil al Consiliului Legislativ, cu observa¡ii ¿i propuneri care ¡in de formå, nu de fondul propunerii legislative. Senatul nu a ¡inut înså cont de observa¡iile Consiliului Legislativ, astfel cå, a¿a cum pute¡i constata în textul citat mai jos, s-au men¡inut erorile de redactare din proiect (vede¡i sublinierile). Conform formei aprobate de Senat, “AFIR, organiza¡iile ¿i federa¡iile beneficiazå, în condi¡iile legii, de un drept de servitute legalå de trecere subterana, de suprafa¡å sau aerianå ¿i de un drept

de uz asupra terenurilor proprietate publicå sau proprietate privatå a persoanelor fizice sau juridice situate în vecinåtatea amenajårilor de îmbunåtå¡iri funciare, a sistemelor de iriga¡ii sau desecare ¿i drenaj, precum ¿i a lucrårilor de apårare împotriva inunda¡iilor ori de combatere a eroziunii solului. (2) Dreptul de servitute ¿i dreptul de uz prevåzute la alin.(1) au ca obiect utilitatea publicå a bunurilor din fondul dominant, se realizeazå cu titlu obligatoriu pe toatå existen¡ei acestora, se exercitå fårå înscriere în cartea funciarå ¿i cuprind dreptul de folosin¡å, între¡inerii, repara¡iilor ¿i pazei integritå¡ii respectivelor bunuri, precum ¿i a înlåturårii respectivelor unor dezastre ¿i aplicårii de måsurii de protec¡ie a mediului înconjuråtor, conform prevederilor legale în vigoare. (3) În scopul acordårii de indemniza¡ii ¿i despågubiri juste aferente exercitårii dreptului de servitute ¿i a dreptului de uz, agen¡ia, organiza¡iile si federa¡iile, dupå caz, încheie cu proprietarii terenurilor afectate de exercitarea dreptului de servitute ¿i a dreptului de uz o conven¡ie-cadru, al cårei con¡inut este stabilit prin hotårâre a Guvernului”. Alte articole se referå la procedurile ce trebuie urmate în cazul în care lucrårile de iriga¡ii conduc la pagube pentru proprietarii terenurilor. Adrian Chesnoiu spune cå ¡ine så modifice prevederile legate de conven¡ia cadru ce trebuie încheiatå între AFIR/fermieri ¿i proprietarii de teren. “Trebuie så u¿uråm procesul de implementare a lucrårilor de infrastructurå în iriga¡ii, nu så le îngreunåm”.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Alian]a cere ministerului banii pentru secet\ La solicitarea pre¿edintelui APPR, Nicolae Sitaru, liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare au fost primi¡i în audien¡å mar¡i, 16 februarie (dupå închiderea acestei edi¡ii), de ministrul Adrian Oros ¿i de pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Senatului, George Scarlat. Subiectul este absen¡a finan¡årii pentru despågubirile promise fermierilor ale cåror culturi de primåvarå au fost calamitate de seceta pedologicå de anul trecut. “Personal, în numele APPR, voi solicita o audien¡å la prim-ministrul”, spune ¿i Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. “Pe de o parte, vrem

så aråtåm cå despågubirile ar fi o måsurå activå, adicå o investi¡ie, nu o cheltuialå socialå, fiindcå banii nu ar merge în consum, ci în produc¡ie, ar reintra rapid în economie. Pe de altå parte, dacå nu vom reu¿i sub nicio formå så ob¡inem ace¿ti bani, voi propune måsuri alternative, cum ar fi scutiri de taxe pe salarii. Fermierii nu au avut acces la måsurile protec¡ioniste de care au beneficiat alte afaceri pe fondul pandemiei, dar au fåcut eforturi ¿i, cu pu¡ine excep¡ii, nu au concediat salaria¡i. ªi totu¿i, nu beneficiazå de facilitå¡i precum sectorul construc¡iilor".

Robert VERESS

Optimism pentru viitorul agriculturii “ Pactul verde trebuie våzut ca o oportunitate pentru fermieri, nicidecum o împovårare a fermierilor cu noi condi¡ionalitå¡i”, considerå Daniel Buda, vicepre¿edintele Comagri din Parlamentul European (foto). El då ca exemplu faptul cå perdelele forestiere vor putea så fie finan¡ate prin noua PAC. Asigurarea culturilor din resurse financiare ale UE este o altå måsurå amintitå de europarlamentar. Reducerea cantitå¡ilor de pesticide ¿i fertilizan¡i cu pânå la 50% nu reprezintå un pericol, spune Buda. Pentru a asigura echitatea între fermierii europeni ¿i ceilal¡i, a amintit preocuparea ca importurile UE så nu se facå decât din acele state care respectå acelea¿i standarde de calitate pe care le au fermierii din UE. Greu de crezut cå va fi posibil. Ca o måsurå compensatorie în pri-

Profitul Agricol 6/2021

vin¡a importurilor de soia modificatå geneticå, Parlamentul European a prevåzut un sprijin cuplat consistent care este posibil så creascå în urma discu¡iilor din trialog pentru a sprijini culturile proteice, anun¡å europarlamentarul român. La final, pe lista ve¿tilor bune transmise de Daniel Buda se aflå faptul cå defini¡ia fermierului activ nu va mai permite încasarea subven¡iilor decât de cåtre cei care lucreazå terenul.

Adrian MIHAI

Un PAID al Agriculturii Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, considerå cå proiectul fondului mutual pentru asigurårile agricole este în impas. În opinia sa, alternativa viabilå ar fi instituirea unei asiguråri agricole obligatorii, de bazå, pentru to¡i fermierii, pe sistemul asigurårii obligatorii a locuin¡elor (PAID), dar cu finan¡are europeanå. Banii de la UE ar urma så finan¡eze 50-70% din costurile asigurårii, cel pu¡in în primii ani. APPR lucreazå la un proiect de lege în acest sens, precizeazå Telehuz, cu compania de asiguråri Marsh. Detaliile au fost dezvåluite în cadrul Congresului anual al APPR. Iriga¡iile, parte dintr-o strategie de gestionare a apei Anul trecut în iunie, ministrul Agriculturii anun¡a cå prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å România va investi 2,5 miliarde de euro pentru reabilitarea întregii infrastructuri de iriga¡ii, 1,1 miliarde euro în desecare ¿i drenaj ¿i 2,1 miliarde euro pentru combaterea eroziunii solului. Ministrul vorbe¿te acum despre un concept integrat - în care intrå tot ce înseamnå administra¡ie, dar ¿i actorii care utilizeazå apa. “Trebuie så avem o gândire pe termen lung despre cum reu¿im så colectåm fiecare resurså de apå pe care o avem, începând de la toren¡i ¿i zapada care se tope¿te”. Prin Mecanismul de Redresare ¿i Rezilien¡å (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 miliarde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formå de granturi ¿i 16,7 miliarde de euro sub formå de împrumuturi. Propunerea e ca 70% din granturi så fie angajate pânå la finalul anului 2022. “Nu ¿tim ce se va întâmpla pe termen mediu ¿i lung. Acum douå-trei såptåmâni apa a fost listat pe burså. Acum douå såptåmâni Istanbul a anun¡at cå mai are apa pentru 42 de zile”, a argumentat ministrul necesitatea unei Strategii de gestionare a apei. Tot sudul ¡årii tråie¿te pericolul de¿ertificårii. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Mai mul¡i bani pentru agricultura prietenoaså cu mediul Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL), vicepre¿edintele Comisiei pentru mediu, sånåtate publicå ¿i siguran¡å alimentarå (ENVI) din Parlamentul European, a solicitat Comisiei finan¡area tehnologiilor agricole durabile ¿i recompensarea fermierilor care folosesc deja aceste tehnologii. “Am solicitat Comisiei sprijinirea tehnologiilor durabile în agriculturå ¿i o evaluare clarå a impactului pe care Strategia îl va avea asupra aprovizionårii cu alimente ¿i a veniturilor fermierilor”, a precizat europarlamentarul. Motreanu solicitå sprijinirea fermierilor pentru un sector agroalimentar mai prietenos cu mediul, îmbunåtå¡irea func¡ionårii pie¡elor ¿i recunoa¿terea contribu¡iei agriculturii ¿i a zonelor rurale la produc¡ia de alimente ¿i furaje, precum ¿i la produc¡ia de biocombustibili, textile ¿i reîmpådurire. Vin la rând recompensarea fermierilor care au trecut deja la practici durabile ¿i oportunitå¡i suplimentare pentru ceilal¡i fermieri care doresc så facå tranzi¡ia, continuarea cercetårii ¿i dezvoltårii de solu¡ii agricole inovatoare ¿i sprijin pentru punerea lor în aplicare în ferme, respectarea standardelor europene pentru toate produsele, inclusiv pentru cele care vin din import, promovarea unei alimenta¡ii echilibrate, sånåtoase ¿i a unui stil de via¡å activ ¿i revizuirea normelor de distribu¡ie a produselor alimentare pentru a preveni risipa ¿i a stimula utilizarea eficientå a resurselor, permi¡ând actorilor mai mici så intre pe pia¡å. “Avem nevoie de eficien¡å agricolå ¿i de utilizarea durabilå a resurselor. Ne vom atinge scopul numai dacå vom investi suficient ¿i continuu în cercetare, ¿i dacå vom ¿ti så profitåm de revolu¡ia digitalå, care va sta la baza dezvoltårii UE în urmåtorii ani”, a argumentat Dan Motreanu. 10

Cine nu vrea reglementarea cre[terii porcului? Ordinul 24/2021 privind stabilirea tipurilor de exploata¡ii de suine vine så îi protejeze pe cei care cresc porci pentru consum familial în gospodåriile proprii, cât ¿i pe cei care au ferme comerciale, ¿i respectå normele legale, sus¡ine ministrul Adrian Oros. Precizarea vine ca urmare a reac¡iilor apårute în preså, conform cårora Ordinul 24/2021 limiteazå numårul porcilor care pot fi crescu¡i în gospodåriile ¡åråne¿ti. De la debutul pestei porcine afri-

cane în România, în 2017, au fost ucise peste 700.000 animale ¿i deficitul balan¡ei comerciale la carnea de porc a ajuns la peste 500 milioane de euro anual. În condi¡iile în care România importå aproximativ 75% din carnea de porc, pentru controlul ¿i eradicarea PPA sunt necesare måsuri stricte de restric¡ionare a circula¡iei porcinelor ¿i gestionarea numårului de mistre¡i. “Doar samsarii care plimbå animalele ¿i bolile prin ¡arå sunt deranja¡i de aceastå regulå”, spune ministrul.

23 februarie> se ]ine licita]ia ACCPT Ialomi]a La licita¡ia de iarnå/primåvarå organizatå de ACCPT Ialomi¡a, mar¡i, 23 februarie, în amfiteatrul Direc¡iei Agricole jude¡ene, se vor achizi¡iona volume de produse de protec¡ie a plantelor cu 40% mai mici fa¡å de cele de anul trecut. Amintim cå la licita¡ia din 17 februarie 2020 s-au achizi¡ionat îngrå¿åminte ¿i pesticide în sumå totalå de 22,44 milioane de lei, respectiv 4,675 milioane de euro. “Cauza de bazå a scåderii volumului achizi¡iilor este faptul cå fermierii au în stocuri produse pe care nu le-au folosit anul trecut - în principal tratamente la påioase ¿i rapi¡å. Altå cauzå este reticen¡a de a investi în culturi, fiindcå pornim de la premise mai proaste. Distribuitorii nu sunt reticen¡i så finan¡eze, fiindcå scåderea volumelor le face mai råu decât finan¡area unor incertitudini. Situa¡ia se poate redresa pe parcursul anului. Dacå vremea va continua så fie bunå, fermierii se vor relaxa. Deocamdatå, lucrurile încå pot lua

o turnurå proastå”, spunea Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a, organizatorul licita¡iei. Se vor licita erbicide, insecticide, fungicide, regulatori de cre¿tere, adjuvan¡i ¿i, în premierå, vor fi achizi¡ionate ¿i pachete tehnologice. E vorba de tehnologia de erbicidare la prå¿itoare ¿i prima jumåtate a tehnologiei de la påioase (primul sau chiar primele douå tratamente cu fungicide ¿i primul erbicid) ¿i rapi¡å (primele douå insecticide ¿i primul fungicid). Vor participa circa 15 firme invitate, distribuitori na¡ionali ¿i regionali. Se estimeazå cå, la fel ca în anii preceden¡i, sesiunea va ¡ine toatå ziua, deoarece sunt aproape 70 de pozi¡ii (produse) de licitat. Licita¡ia se va face cu prezen¡a fizicå, dar sala va fi la 30% din capacitate, fiecare participant fiind notificat så trimitå un singur reprezentant, pentru a se putea respecta distan¡area socialå.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 279 dolari/tonå (1.116 lei), fa¡å de 289 dolari/tonå (1.156 lei) cât a închis licita¡iile în 29 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 210 euro/t (- 5) 1.029 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 93.070 tone, Mexic 85.070 tone, Indonezia 57.170 tone, Yemen 37.770 tone ¿i Irak 17.770 tone.

¥n såptåmâna 1 - 5 februarie 2021 pre¡ul grâului a scåzut pe toate bursele.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 261 dolari/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mart Apr Mai

01.02 239 235 235

02.02 240 237 237

03.02 04.02 05.02 239 237 235 235 234 233 233 232 231 £/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas Mart Apr Mai

01.02 231 231 229

02.02 230 229 227

03.02 229 227 225

04.02 227 225 224

05.02 225 224 223

România FOB Constan¡a 201 euro/t (- 2) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 5 februarie 2021, a

Mart Apr Mai

01.02 211 209 209

01.02 Bordeaux 213 Pallice 215 Rhin FOB 231 Bordeaux FOB 219 Pontivy 223

$/t

02.02 03.02 04.02 05.02 210 209 207 205 207 205 203 201 207 205 204 203

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

02.02 03.02 222 221 223 222 223 222 220 219 219 217 281 279

04.02 220 221 221 217 215 277

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mart Apr Mai

01.02 269 270 269

02.02 267 269 267

03.02 265 267 265

euro/t

02.02 03.02 04.02 05.02 212 211 210 209 214 213 211 210 230 229 227 225 217 215 214 213 222 221 220 219

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2021 este de 191 dolari/t (764lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2021, a fost de 185 dolari/t (740 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

04.02 263 265 263

05.02 219 220 220 215 214 275 $/t 05.02 261 263 261

fost de 239 dolari/tonå (956 lei), cu 6 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

01.02 223 224 225 221 Moselle FOB 220 Rouen FOB 279

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 214 euro/tonå (1.049 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 1 februarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2021, este de 191 dolari/tonå (764 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 225 euro/tonå (1.102 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 243 dolari/tonå (972 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 1 februarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 213 euro/tonå (1.044 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A scåzut cu 4 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 249 247 245 244 243 247 245 243 242 241

Profitul Agricol 6/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 1 - 5 februarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 540 dolari/tonå (2.140 lei), cu 3 dolari/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 februarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

01.02 502 500 503

02.02 503 501 504

$/t 03.02 504 503 505

04.02 505 504 507

05.02 507 505 509

România FOB Constan¡a 197 euro/t (=) 965 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 1 - 5.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

01.02 211 212 211 222

02.02 210 211 210 221

03.02 209 210 209 220

04.02 207 209 207 219

05.02 205 207 205 217

214 215

213 212 211 210 214 213 211 210

Sorg

PREºURI

1 - 5.02.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 1 - 5 februarie 2021, a fost de 201 dolari/tonå (804 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 551 dolari/tonå (2.204 lei), mai mare cu 7 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 477 dolari/tonå (1.908 lei), în cre¿tere cu 12 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

01.02 974 959 961

02.02 03.02 04.02 977 979 981 963 965 967 965 967 969

$/t 05.02 987 971 973

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 205 euro/tonå (1.004 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

na 1.177.770 tone, Olanda 97.770 tone, Egipt 57.770 tone, Thailanda 57.770 tone, Indonezia 37.170 tone.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 210 euro/tonå (1.029 lei), mai pu¡in cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 februarie. Argentina: pentru livrare în martie 2021, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (988 lei), acela¿i pre¡ de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 217.070 tone ¿i Japonia 37.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 205 204 203 202 201 209 207 205 204 203

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mart Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 465 469 471 473 477 463 467 469 471 475

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2021, este de 523 dolari/tonå (2.092 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 5 februarie, a fost de 533 dolari/tonå (2.132 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 547 dolari/t (2.188 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 Martie 527 529 530 531 533

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 Dieppe 531 533 534 535 537

Rapi¡å

de 451 euro/tonå (2.210 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 449 euro/tonå (2.200 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 1 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 447 euro/tonå (2.190 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

01.02 Rouen 445 Dunquerque 443 Moselle 441

05.02 451 447 449

Mart Apr Mai

02.02 447 445 444

03.02 449 447 445

04.02 450 449 447

01.02 517 510 513

02.02 519 511 515

03.02 520 513 517

04.02 521 514 519

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

279 dolari/t

Profitul Agricol 6/2021

-6

239 dolari/t

-6

$/t

01.02 02.02 03.02 04.02 05.02 Martie 544 545 547 549 551 Mai 515 419 521 523 527

540 dolari/t

201 dolari/t

$/t 05.02 523 515 521

-4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de grâu

va fi de 773 milioane tone Departamentul Agriculturii al SUA a publicat raportul pe luna februarie privind Cerealele - pie¡e mondiale ¿i comer¡. Redåm mai jos principalele date despre produc¡ia, consumul ¿i evolu¡ia pre¡urilor la grâu pentru anul de pia¡å 2020/21. Suprafa¡a mondialå cultivatå cu grâu este estimatå la 222 milioane hectare, mai mare cu 5 milioane hectare fa¡å de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt India (31,4 mil.ha, cu 2 milioane mai mult fa¡å de anul trecut), Rusia (28,6 mil. ha, din care 16,3 mil. ha cu grâu de toamnå ¿i 12,4 cu grâu de primåvarå), UE (25 mil. ha), China (23,4) ¿i SUA (15). Produc¡ia medie mondialå este evaluatå la 3,5 tone la hectar, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Egipt (6,4 tone/ha), China (5,7), UE (5,5 t/ha), Mexic (5,5), Uzbekistan (4,6), Ucraina (4), India (3,4), SUA (3,3), Belarus (3,3), Pakistan (3) ¿i Rusia (3). ºårile mari producåtoare de grâu vor fi UE (136 milioane tone, cu 19 mil. tone mai pu¡in decât în 2019/20), China (134 milioane tone), India (107 mil. t, mai mare cu 4 mil. tone), Rusia (85 mil. tone, cu 12 milioane de tone mai mult ca anul trecut), SUA (50 mil. t, mai pu¡in cu 3 mil. tone), Canada (35 milioane tone), Australia (30 mil. t, mai mult cu 15 mil. tone), Pakistan (26), Ucraina (25,5 milioane tone, cu 4 milioane mai pu¡in Americanii prognozeazå produc¡ii de grâu mai mici în Argentina, Pakistan ¿i Africa de Sud, ¿i o produc¡ie de grâu în cre¿tere pentru Kazahstan. Consumul mondial este stimulat de nevoia de furaje din China ¿i de cre¿terea consumului de alimente în India. Comer¡ul mondial cre¿te u¿or, cu exporturi mai mari pentru Kazahstan, 14

Produc¡ia mondialå de grâu va fi de 773 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2019/20. decât anul trecut), Argentina (17, mai pu¡in cu 2 mil. tone), Turcia (18,2), Iran (17) ¿i Kazahstan (14). Marii consumatori sunt China (140 mil. tone), UE (118,5 mil. tone), India (103 mil. tone), Rusia (41,5 mil. tone), SUA (31 mil. tone), Pakistan (26 mil. tone), Turcia (20 mil. tone). ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (39 mil. tone), SUA (27 mil. tone), UE (27 mil. tone), Canada (26,5 mil.), Australia (18 mil. tone), Ucraina (17,5 mil.

tone), Argentina (11 mil. tone), Turcia (7,5 mil. tone) ¿i Kazahstan (7 mil. tone). În topul importatorilor råmâne Egiptul (13 mil. tone), urmat de Indonezia (10,5 mil. tone), China (10 mil. tone), Turcia (8 mil. tone), Filipine (7 mil. tone), Brazilia (7 mil. tone), Bangladesh (7 mil. tone), Algeria (6,5 mil. tone), Maroc (6,5 mil. tone), UE (6 mil. tone), Japonia (5,6 mil. tone), Mexic (5 mil. tone), Coreea de Sud (4 mil. tone) ¿i Vietnam (3,6 mil. tone). Stocurile mondiale de grâu la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 iunie 2021, sunt prognozate la 304 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mari fa¡å de anul 2019/20. ºåri cu stocuri mari de grâu: China (155 mil. tone, cu 4 mil. tone mai pu¡in), India (27,5 mil. tone), SUA (23 mil. tone), Rusia (12,5 mil. tone), UE (11 mil. tone) ¿i Iran (7).

Evolu]ia pre]ului grâului la licita]iile de export FOB, în perioada 5 februarie 2020- 5 februarie 2021

Uniunea Europeanå ¿i India, dar mai scåzute pentru Argentina. Importurile au crescut în China ¿i Pakistan, dar au scåzut în Indonezia, Arabia Sauditå ¿i Sudan. ¥n luna ianuarie, pre¡ul grâului din UE a crescut de la 276 dolari/tonå la 280 dolari/tonå, iar cel din bazinul

Mårii Negre a crescut de la 275 dolari/tonå la 287 dolari/tonå. ¥n SUA, pre¡ul a crescut de la 281 dolari/tonå la 289 dolari/tonå. Pre¡ul grâului din Canada a ajuns la 290 dolari/tonå, iar grâul din Australia a crescut la 275 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul grâului în luna ianuarie a crescut la 273 dolari/tonå. Profitul Agricol 6/2021

Pre]uri [i pie]e

Porumbul> 1,1 miliarde de tone Suprafa¡a cultivatå cu porumb la nivel mondial este de 197 milioane hectare, mai mare cu 4 mil. ha fa¡å de cea de anul trecut. ºårile mari cultivatoare sunt China (41 milioane ha), SUA (33,4 milioane ha, cu 1,4 mil. ha mai mult decât anul trecut), Brazilia (20), India (9), UE (9), Mexic (7,3), Argentina (6), Ucraina (5,4), Indonezia (4) ¿i Rusia (2,7). Produc¡ia medie mondialå pentru 2020/21 este evaluatå la 6 tone/ha, egalå cu cea din 2019/20. ºårile cu produc¡ii medii mari la hectar sunt Turcia 11 tone/ha, SUA (11 tone/ha), Canada (10 tone/ha), Argentina (8), Egipt (8), UE (7), China (6,3), Brazilia (5,5), Ucraina (5,5), Africa de Sud (5,3) ¿i Fed. Ruså (5). ºårile cu produc¡ii mari de porumb vor fi SUA (360 milioane tone, mai pu¡in cu 14 mil. tone fa¡å de 2019/20), China (261 milioane tone), Brazilia (109 milioane tone), UE (64 milioane tone, cu 3 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut), Argentina (47,5), Ucraina (29,5 milioane tone, mai pu¡in cu 7 mil. tone ca anul trecut), India (28,5 mil. t), Mexic (28mil. t), Africa de Sud (16,5 mil. t), Fed. Ruså (14 mil. t) ¿i Canada (13,5 mil. t). Profitul Agricol 6/2021

Produc¡ia mondialå este prognozatå de anali¿tii USDA la 1,1 miliarde tone, cu 17 milioane tone mai mare fa¡å de anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari consumatoare de porumb sunt SUA (305 milioane tone), China (289 mil. tone, fa¡å de 287 milioane tone luna trecutå), UE (77 milioane), Brazilia (70), Mexic (44), India (28), Egipt (17), Japonia (16), Vietnam (15,5), Argentina (15), Canada (15), Indonezia (13), Africa de Sud (13), Nigeria (12), Coreea de Sud (11). ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 65 milioane tone de porumb (mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de luna trecutå), urmate de Brazilia, cu 40,5 mi-

lioane, Argentina (32 mil. tone), Ucraina (24 mil. tone), Serbia (3,5 mil. tone) ¿i Fed. Ruså (3 milioane tone). La importatori, pe primul loc este China (24 mil. tone), urmeazå Mexic (16,5 mil. tone), Japonia (15,6), UE (15,5 milioane tone), Coreea de Sud (11,5 mil. tone), Vietnam (11,5 mil. tone), Egipt (10,3 mil. tone) ¿i Iran (7 mil. tone). Stocurile mondiale de porumb sunt prognozate la 286,5 milioane tone, cu 16,5 milioane tone mai mici decât în anul de pia¡å 2019/20.

pagini structurate de Marilena RÅDUCU

Importurile mari ale Chinei fac så creascå comer¡ul mondial. Sunt prognozate înså importuri mai mici în Uniunea Europeanå, Japonia ¿i Coreea de Sud. Pentru Argentina, Brazilia, India ¿i Statele Unite sunt estimate exporturi mai mari.

La licita¡iile din luna ianuarie, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 11 dolari/tonå, la 251 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul porumbului a scåzut cu 5 dolari/tonå, la 249 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au ajuns la 277 dolari/tonå, fa¡å de 264 dolari cât a fost luna trecutå.

¥n SUA, pre¡ul porumbului la poarta fermei a crescut cu 0,1 dolari/bu¿el, la 4,3 dolari/bu¿el (1 bu¿el = 27 kg).

Pre¡ul porumbului din bazinul Mårii Negre a crescut cu 20 dolari/tonå, la 264 dolari/tonå, datoritå cererii tot mai mari din partea Chinei. 15

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI

La zi, despre PAC, Pactul verde [i Planul Na]ional Strategic ¥n iunie 2018 Comisia a adoptat noua propunere de Politicå Agricolå Comunå. La sfâr¿itul anului trecut s-a reu¿it ca cei doi co-legislatori, Consiliul ¿i Parlamentul, så-¿i stabileascå mandatele privind PAC. În anumite puncte nu sunt convergen¡e. Rolul trialogului (dintre Comisie, Consiliu ¿i Parlament) este så ajungå la un numitor comun. De la adoptarea propunerii s-au întâmplat o sumå de lucruri care meritå trecute în revistå.

oua Comisie, formatå dupå alegerile europarlamentare din 2019, a venit cu o agendå foarte ambi¡ioaså ¿i cu ini¡iative cheie, printre care Pactul Verde European, noua strategie de cre¿tere durabilå pe care UE ¿i-o propune pentru a atinge obiectivul unei cre¿teri neutre în carbon pânå în 2050. Aceastå strategie de cre¿tere se bazeazå pe o tranzi¡ie verde, pe sustenabilitate, inovare ¿i cercetare. Pactul Verde European a fost tradus pentru sectorul agricol în douå strategii adoptate: strategia De la Fermå la consumator ¿i strategia de biodiversitate. Acestea au fixat la nivel european ¡inte foarte importante pe domeniul agriculturii, în special legate de cre¿terea sustenabilitå¡ii. Esen¡iale sunt urmåtoarele ¡inte: reducerea consumului de îngrå¿åminte ¿i a pierderii de nutrien¡i, cre¿terea suprafe¡ei produc¡iei organice, reducerea substan¡elor antimicrobiene, reducerea cantitå¡ilor ¿i a riscului pesticidelor, rezervarea a 10% din suprafa¡a agricolå pentru biodiversitate ¿i acoperirea 100% cu internet în bandå largå în mediul rural. Acest Pact verde nu vine så înlocuiascå noua PAC. La cererea Parlamentului, Comisia a fåcut o analizå pentru a vedea în ce måsurå PAC propuså corespunde ¿i poate råspunde acestor prioritå¡i ale Pactului verde. Concluzia a fost cå Pactul verde ¿i PAC care se aflå în dis16

cu¡ie sunt compatibile, dar cu anumite condi¡ii. Elementele esen¡iale din Arhitectura verde propuså în Pactul verde trebuie så fie men¡inute în procesul de co-decizie. S-au propus anumite posibilitå¡i de a întåri anumite elemente din Arhitectura verde. Comisia ¿i-a propus så vinå în întâmpinarea statelor membre ca så le ajute så transpunå în Planurile Strategice Na¡ionale pentru PAC aceste obiective ale Pactului verde, motiv pentru care Comisia a elaborat ¿i transmis statelor membre, în decembrie anul trecut, un set de recomandåri, fåcând o analizå detaliatå din perspectiva Comisiei a situa¡iei acestor ¡inte esen¡iale la nivel european. Au fost luate în considerare obiectivele specifice ale PAC ¿i situa¡ia specificå din fiecare stat membru. În discu¡ie sunt acum trei elemente-cheie ale PAC post 2021:  Noua PAC propune un PNS care integreazå Pilonul I, II ¿i interven¡iile din domeniul organiza¡iei comune de pia¡å într-o strategie unicå.  Noua PAC se bazeazå pe un nou model de gestiune, bazatå pe programare strategicå, ce laså statelor membre mai multå libertate în a stabili cum så-¿i stabileascå strategia de inter ven¡ie ¿i ce instrumente så foloseascå. Probabil elementul cel mai relevant pentru Pactul verde este Noua Arhitecturå verde. În octombrie ¿i noiembrie

2020, Parlamentul ¿i Consiliul au adoptat mandatele. De atunci a început trialogul.  Un alt element important ce s-a întâmplat în aceastå perioadå a fost cå lungimea acestui proces de adoptare a pachetului a fåcut necesarå crearea unui Regulament de tranzi¡ie, care a fost aprobat de co-legislatori în decembrie 2020. Primii doi ani din perioada de 7 ani a noii PAC sunt acoperi¡i de acest Regulament de tranzi¡ie. În jargonul nostru de la Bruxelles înseamnå cå fondurile noi pentru 2021-2022 se vor cheltui dupå regulile vechi, dupå regulile actualei PAC. Acest lucru este foarte important de ¿tiut pentru cå presupune un efort de reprogramare pentru dezvoltare ruralå. La Dezvoltare ruralå s-au adåugat resurse suplimentare din noua facilitate de finan¡are pentru redresare ¿i rezilien¡å New Generation EU, în care România beneficiazå de aproape 700 mil. euro, care trebuie programa¡i în primii doi ani ¿i cheltui¡i în doi + trei. Între timp trebuie så avem PNS propus de statele membre ¿i adoptat de comisie. Pre¿edin¡ia portughezå a Consiliului European ¿i-a propus så se ajungå la un acord final la sfâr¿itul lunii aprilie-începutul lunii mai, astfel ca înaintea verii så avem noul pachet PAC adoptat, astfel încât în perioada care råmâne din acest an så poatå fi adoptatå ¿i legisla¡ia secundarå, actele delegate ¿i actele de implementare. Întreaga bazå legislativå så fie Profitul Agricol 6/2021

:N CULISELE BRUXELLES-ULUI disponibilå, iar statele membre så-¿i poatå finaliza Planurile Strategice, så le depunå la comisie formal la începutul anului viitor, så fie negociate ¿i adoptate ¿i så intre în vigoare la 1 ianurie 2023. În acest fel råmân cinci ani acoperi¡i de PNS.

Stadiul negocierilor S-a avansat pe multe elemente de naturå tehnicå ¿i unele de naturå politicå. În privin¡a Arhitecturii verzi s-au fåcut pa¿i importan¡i. Cei doi co-legislatori, Parlamentul ¿i Consiliul, au confirmat cele trei elemente ale Arhitecturii verzi: condi¡ionalitå¡ile, eco-schemele ¿i plå¡ile compensatorii pentru mediu ¿i climat din Pilonul II. Unele amendamente au fost armonizate. Majoritatea condi¡ionalitå¡ilor au fost agreate de cåtre cele trei institu¡ii. Excep¡ie face GAEC 9, unde nu s-a ajuns la un acord. Cei doi co-legislatori au propus ¿i au adoptat modificåri în SMR, legisla¡ia care se aplicå domeniului agricol, dar care vine din alt domeniu. Arhitectura verde a fost låsatå deoparte pentru cå are elemente foarte importante care trebuie stabilite la nivel politic. De exemplu, la eco-scheme atât Consiliul, cât ¿i Parlamentul au propus o rezervare bugetarå diferitå. Consiliul a propus 20% din anvelopa financiarå a Pilonului I, Parlamentul a propus 30%. Va trebui gåsitå o cale de mijloc. Comisia a publicat o listå de exemple de eco-scheme care poate så fie de ajutor fermierilor în discu¡iile cu MADR în definirea eco-schemelor pe care România vrea så le propunå în PNS. Råmâne în discu¡ie dacå aceastå listå trebuie integratå în actul de bazå, dacå se va acorda Comisiei o putere delegatå så adopte aceastå listå, care, în viziunea Comisiei, trebuie så råmânå indicativå. Vrem så låsåm libertatea statelor membre så decidå cele mai potrivite eco-scheme. Sau råmâne doar o listå indicativå, comunicatå pe mijloacele de comunicare. S-a cåzut de acord ca eco-schemele Profitul Agricol 6/2021

så existe ¿i în domeniul cre¿terii animalelor, în special pentru a asigura bunåstarea animalelor ¿i reducerea anti-microbienilor. Deja existå un acord.

o propune în PNS. Noi contåm foarte mult pe dialogul care se stabile¿te între autoritå¡i, între Ministerul Agriculturii ¿i partenerii sociali, organiza¡iile reprezentative de fermieri ¿i alte organiza¡ii La Pilonul II nu existå elemente de- pentru a stabili elementele de detaliu osebite, cu excep¡ia alocårii bugetare din PNS. Speråm ca pachetul PAC så totale. Comisia a propus ca 30% din Pi- fie adoptat înaintea verii. Råmân anulonul II så fie alocat pentru ac¡iuni de mite elemente importante pentru care mediu ¿i climat, dar så nu fie incluse trebuie så se punå de acord cele trei institu¡ii. Acest fapt nu împiedicå pregåtirea Planurilor Na¡ionale Strategice. Este important cå s-au creat alte posiPrezentare sus¡inutå de bilitå¡i de a sprijini sectorul agricol, Mihail Dumitru, dacå statul membru considerå. De exemplu, Planul Na¡ional de Redresare ¿i director general adjunct Rezilien¡å. Din punctul nostru de vedere DG Agri, sectorul agricol ar trebui så beneficieze Comisia Europeanå în egalå måsurå. Sectorul agricol ¿i alimentar a dovedit rezilien¡a ¿i a asigurat securitatea alimentarå în perioada panaici plå¡ile pentru zonele defavorizate. demiei. Aceste resurse pot contribui la Cei doi co-legislatori doresc ca aceste tranzi¡ia verde ¿i digitalå ¿i în sectorul plå¡i så fie incluse. agricol, ¿i în economia agro-alimentarå. Celelalte politici ¿i fonduri, de coeziune, În ceea ce prive¿te noul model de regionale, sunt în proces de programare gestiune, s-au fåcut pa¿i importan¡i. ¿i avem obliga¡ia de a asigura sinergia Råmân în continuare de agreat aspecte ¿i complementaritatea. de detaliu precum lista de indicatori coDin punctul de vedere al PAC, Romuni care servesc acestui nou model mânia va primi în perioada urmåtoare de gestiune. Existå indicatori de rezul- mai mult de 21 de miliarde de euro, iar tat, de impact, de context. Ace¿ti indica- cu anvelopa suplimentarå care vine din tori folosesc diferitelor forme de asigu- Facilitatea de redresare ¿i rezilien¡å pe rare, de descårcare de gestiune ¿i veri- dezvoltare ruralå practic ne apropiem ficare a performan¡ei. de resursele din FEADR care au fost alocate României pe Pilonul II, în timp Comisia a transmis statelor membre ce pe Pilonul I resursele care sunt aloun set de recomandåri. România a cate sunt stabile sau poate foarte pu¡in primit un set de 16 recomandåri. Se crescute comparativ cu perioada actuporne¿te de la o analizå despre situa¡ia alå. în aceste direc¡ii cheie pe cele 9 obiecEste foarte important ca autoritå¡ile tive specifice din fiecare stat membru. na¡ionale împreunå cu partenerii sociali Recomandårile se referå la punctele så continue dialogul ¿i pregåtirea docuunde ar trebui så se punå accent în mentelor programatice. În PNS, ne PNS. Recomandårile vin în întâmp- a¿teptåm ca statele membre så coninarea statelor membre. Noi speråm ca tribuie esen¡ial la obiectivele, acestea så coincidå cu rezultatul anal- prioritå¡ile ¿i ¡intele stabilite prin Pactul izei SWOT ¿i så ajute astfel SM în a pro- verde. Acest lucru va fi discutat de noi în grama interven¡iile viitoare. dialogul structurat pe care l-am lansat cu fiecare administra¡ie din fiecare stat Intråm într-o fazå foarte importantå, membru. de trecere de la analiza SWOT la interven¡ia strategicå pe care fiecare SM ¿iAdrian MIHAI 17

ASOCIA}II PROFESIONALE

Pro Agro cere modificarea schemelor de ajutor de stat În contextul programelor de sus¡inere a vacii de carne ¿i a vacii de lapte, schemele de ajutor de stat ANT ¿i SCZ, Pro Agro considerå cå se impune ca situa¡ia referitoare la numårul de bovine så fie actualizatå cât mai urgent. În fapt, prin raportarea la cifrele istorice (2018) nu se reu¿e¿te altceva decât subven¡ionarea unui mare numår de fermieri fårå ca ace¿tia så se mai califice. Pentru a avea o dimensiune asupra ajutoarelor primite fårå temei, facem men¡iunea cå în anul 2020 în programul ANT 8 (carne) se aflå în platå un numår de 22.000 de ferme, respectiv un numår aproximativ de 176.000 de capete bovine care nu mai îndeplinesc condi¡iile. Este evident cå în contextul pandemiei Covid-19 aceste sume ar putea fi folosite de o manierå mult mai echitabilå, ¿i nu sus¡inând ferme care nu mai sunt eligibile. Pe lângå organiza¡iile membre ale Pro Agro (Asocia¡ia Aberdeen Angus, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci HolsteinRO ¿i Federa¡ia Na¡ionalå a Crescåtorilor de Bovine), s-au alåturat demersului ¿i alte organiza¡ii relevante: ACVBR - Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå tip Simmental, Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România ¿i LAPAR - Liga Asocia¡iilor Producåtorilor Agricoli. Prin aceste propuneri se dore¿te stimularea fermierilor care produc cu adevårat pentru pia¡å, cât ¿i performan¡å, având în vedere situa¡ia dificilå a bugetului na¡ional ¿i a balan¡ei comerciale. 18

Observa¡ii privind ANT 8 (carne) - anul 2020 Trebuie eliminate de la platå cele 22.060 ferme care însumeazå 176.184 de capete bovine. Aceste ferme nu mai au nici un animal în exploatare ¿i reprezintå 13,7% din totalul de bovine eligibile. Raportarea trebuie så se facå la efectivul din 15.06.2020.

lapte (schema vaca de lapte). Fermele trebuie så respecte urmåtoarele condi¡ii: trebuie så facå dovadå cu documente cå au comercializat laptele pentru care solicitå acest ajutor de stat.

Observa¡ii privind SCZ 2021 - 2022 - Bovine de carne Vor råmâne eligibile doar vacile raså purå ¿i vacile metise F2/F3 cu raså purå ¿i taurii raså purå. Efectivul minim eligiObserva¡ii privind bil va fi de 10 capete, respectiv eliANT 7 (lapte) - anul 2020 Trebuie eliminate de la platå fermele minarea plafonului maxim. Economiile care råmân de la alte care nu mai de¡in bovine ¿i care fizic nu må suri/scheme de ajutor vor fi direcau posibilitatea de a produce lapte ¡ionate cåtre bugetul SCZ bovine de (51.304 ferme). Raportarea trebuie så se facå la carne. efectivul din 15.06.2020. Observa¡ii privind SCZ 2021 - 2022 - Bovine de lapte Observa¡ii privind Se vor påstra condi¡iile de eligibiliANT 8 (carne) - anul 2021 Fermele care nu de¡in nici un animal tate, cu men¡iunea cå se va elimina liminu mai pot fi eligibile pentru aceastå ta maximå de capete eligibile. Astfel, nu va mai exista plafonarea la 250 capete schemå de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 8 se va distribui eligibile per fermå. astfel: - 5 Euro / cap ANT 8 (pentru efectivul eligibil råmas), restul sumelor tre- Observa¡ii privind Schemele buie så fie redirec¡ionate pentru des- de ajutor Covid pentru pågubiri Covid pe cap (schema vaca de vaca de carne ¿i vaca de lapte carne & vaca de lapte). Ca urmare a reducerii alocårii penFermele trebuie så respecte urmå- tru ANT 7 ¿i ANT 8 se va realiza o etoarele condi¡ii: så de¡inå minim 5 conomie estimatå la 350 milioane lei capete, vârsta minimå a bovinelor så fie (proveni¡i de la ANT 8) ¿i, respectiv, 82 de 6 luni, bovinele så fi stat 6 luni pe milioane lei (proveni¡i de la ANT 7). exploata¡ia beneficiarului. Propunem så existe un ajutor Covid specific sectorului vaca de carne ¿i o schemå de ajutor specificå sectorului Observa¡ii privind vaca de lapte. Astfel, schema sectorului ANT 7 (lapte) - anul 2021 Fermele care nu de¡in nici un animal vaca de lapte va cumula parte din nu mai pot fi eligibile pentru aceastå economiile rezultate de la ANT 8 ¿i integral economiile de la ANT 7. schemå de ajutor de stat. Bugetul total al ANT 8 se va distribui astfel: - 1,5 Euro / tonå de lapte ANT 7, restul sumelor trebuie så fie relocate Ionel ARION, pre[edintele Pro Agro pentru despågubiri Covid per tonå de Profitul Agricol 6/2021

CULTURI

VEGETALE

Noile fungicide BASF pentru culturile cerealiere BASF Agricultural Solutions România ¿i-a îmbogå¡it oferta de produse de protec¡ia plantelor cu douå noi fungicide bazate pe aceea¿i substan¡å inovativå omologatå de concernul german în 2019: mefentrifluconazol. Aceastå substan¡å, având denumirea comercialå Revysol, face parte din grupa chimicå a triazolilor, înså este primul izopropanol-azol. Revysol aderå la patogenul-¡intå, precum Septoria tritici, de pânå la 100 de ori mai puternic decât fungicidele conven¡ionale pe bazå de triazoli. Revysol este un inhibitor al biosintezei sterolului foarte eficient împotriva principalelor boli ce atacå culturile de cereale påioase. E caracterizat de o selectivitate foarte bunå ¿i un profil toxicologic favorabil. În cazul septoriozei, o boalå ce a ajuns deja så dezvolte rezisten¡å la alte fungicide, Revysol asigurå atât un control curativ, dar ¿i o protec¡ie de pânå la cinci såptåmâni. Unicitatea Revysol constå în faptul cå molecula poate adopta cu u¿urin¡å configura¡ii diferite, ceea ce înseamnå cå va juca un rol esen¡ial în managementul rezisten¡ei. Produsul are ¿i un profil toxicologic favorabil, fiind prietenos cu mediul înconjuråtor, motiv pentru care substan¡a a fost aprobatå în Europa mai devreme decât era preconizat. Revysol ajunge în plante de 24 ori mai repede decât alte substan¡e, fiind absorbit 20

de cåtre frunze aproape complet în doar o orå de la aplicare. Odatå ajunså în plante, substan¡a activå are o concentra¡ie atât de mare încât dominå agen¡ii patogeni, de unde efectul curativ.

Revystar Flex Revystar Flex este un pachet compus din 15 l de fungicid Revystar (Revysol - mefentrifluconazol 100 g/l) ¿i 5 l de fungicid Flexity (metrafenonå 300 g/l), recomandat pentru protec¡ia culturilor de grâu. Pachetul e suficient pentru tratarea a 20 ha. Pe lângå proprietå¡ile conferite de noua substan¡å Revysol, metrafenona din grupa chimicå a benzofenonelor e cea mai eficientå în combaterea fåinårii, deoarece controleazå agentul patogen în toate etapele de dezvoltare ale acestuia. Pachetul Revystar Flex asigurå protec¡ia împotriva unui spectru larg de boli: fåinarea, rugina galbenå, rugina brunå, septorioza, arsura frunzelor de orz, påtarea reticularå a frunzelor de orz, ramularia sau rugina ovåzului. Mefentrifluconazolul este preluat rapid de cåtre frunze ¿i apoi translocat apical. Aceasta conduce la formarea de rezervoare în epiderma frunzelor, fapt ce per-

mite o ac¡iune rapidå, prin combaterea eficientå a stadiilor bolilor care au fost deja instalate în ¡esutul plantelor (activitate curativå). Metrafenona interfereazå în procesul de diferen¡iere celularå a etapelor din ciclul agentului patogen, asigurând astfel o eficacitate ridicatå împotriva fåinårii. Blocheazå penetrarea agentului patogen în cuticulå, disturbând procesele normale de dezvoltare a miceliului ¿i sporularea. Ca ¿i în cazul Revysol, substan¡a activå este preluatå rapid ¿i translocatå în cuticula frunzei, se acumuleazå în ¡esutul frunzei ¿i påtrunde la nivel citoplasmatic, o parte fiind preluatå de frunzå ¿i transportatå acropetal. Revysol ac¡ioneazå împotriva agen¡ilor patogeni la temperaturi începând cu 5°C, prin urmare pachetul Revystar Flex poate fi utilizat pe o perioadå mai lungå de timp decât fungicidele conven¡ionale. Utilizarea Revystar Flex oferå cu pânå la 8 ore mai mult timp pentru tratament, fapt ce se poate dovedi vital pentru succesul combaterii bolilor. Revystar Flex este recomandat så fie aplicat ca prim trata- uuu

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE Cercetarea în domeniul neonicotinoidelor la florea-soarelui Fermierul Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, anun¡å cå Amzacea este una dintre localitå¡ile alese de ASAS ¿i INCDA Fundulea pentru extinderea cercetårilor referitoare la impactul neonicotinoidelor asupra albinelor. Floarea-soarelui este o culturå esen¡ialå pentru Dobrogea, gra¡ie toleran¡ei mai bune la secetå fa¡å de porumb. Nu doar Dumitru Manole criticå refuzul autoritå¡ilor de a autoriza folosirea neonicotinoidelor la tratarea semin¡elor de floareasoarelui. “Dacå va fi necesarå reînfiin¡area culturii, cine va suporta cheltuielile? Cine va studia impactul asupra mediului cauzat de tratamentele realizate în vegeta¡ie? Dacå råspunsul MADR este un proiect de combatere a Tanymecus cu feromoni, nu pot decât så râd”. Corteva a început construc¡ia celui mai mare centru de cercetare din Europa ¥n Fran¡a, la Aussonne, Corteva Agriscience construie¿te un Centru de Tehnologii Aplicate Semin¡elor (CSAT). Va fi cel mai mare din Europa ¿i al treilea la nivel mondial. Compania se a¿teaptå så îl termine la jumåtatea anului 2022. Centrul va ac¡iona ca un laborator, un centru de testare ¿i de tratare a semin¡elor, cu procese riguroase pentru descoperirea, formularea ¿i testarea realå a tehnologiilor aplicate. Acest proces permite tratamentul semin¡elor în scopul protejårii lor ¿i oferå, astfel, fermierilor solu¡ii inovatoare pentru provocårile din câmp, oferindu-le valoare. “Având în vedere cå tehnologiile aplicate semin¡elor implicå tratarea directå a semin¡ei ¿i nu aplicarea pe câmp, contribuim astfel la reducerea amprentei ecologice asupra mediului agricol”, declara un reprezentant al companiei. Acest centru îi va ajuta pe fermieri så ob¡in produc¡ii mai mari în moduri mai sustenabile. 22

uuu ment la grâu. Momentul recomandat de aplicare este de la alungirea tulpinii ¿i pânå la apari¡ia frunzei stindard (stadiile BBCH 30 - 37). Doza recomandatå de aplicare este de 0,75 l/ha Revystar + 0,25 l/ha Flexity. BASF oferå o reducere de 5% celor care cumpårå împreunå un pachet Revystar Flex ¿i 20 de litri de regulator de cre¿tere Medax Top.

Revycare Un alt produs bazat pe noua substan¡å activå Revysol este Revycare, fungicid ce se poate utiliza ca al doilea tratament la toate culturile de påioase: grâu de toamnå sau de primåvarå, grâu conven¡ional, dur sau speltå, orz de toamnå sau primåvarå, ovåz, secarå, triticale. Produsul asigurå protec¡ie maximå împotriva bolilor foliare ¿i ale spicului. În acela¿i timp, datoritå efectelor AgCelence, Revycare îmbunåtå¡e¿te fiziologia plantelor. Acestea vor fi mai viguroase ¿i mai rezistente la factorii de stres precum seceta sau canicula. Pe lângå mefentrifluconazol 100g/l, ale cårui efecte au fost precizate mai sus, Revycare con¡ine piraclostrobin, cea mai bunå substan¡å activå din grupa chimicå a strobilurinelor, cu ac¡iune translaminarå ¿i sistemie localå, ce inhibå germina¡ia sporilor ¿i controleazå cre¿terea micelului ¿i sporularea acestora. De asemenea, piraclostrobin oferå plantei de culturå o serie de efecte fiziologice dovedite: îmbunåtå¡irea fotosintezei, utilizarea mai eficientå a îngrå¿åmintelor pe bazå de azot, cre¿terea rezisten¡ei plantelor la diver¿i factori de stres ¿i la arsurile solare,

precum ¿i la secetå, mai pu¡ine frunze îmbåtrânite ¿i tulpini mai rezistente la frângere. Piraclostrobina inhibå hormonul coacerii, etilena, permite plantelor så råmânå verzi pentru perioade mai lungi de timp, face plantele så utilizeze mai eficient apa ¿i permite absorb¡ia îmbunåtå¡itå a azotului din sol. Revycare combate eficient septorioza, rugina brunå, rugina galbenå, arsura frunzelor de orz, påtarea reticularå a frunzelor de orz sau ramularia. Dacå recomandarea generalå pentru majoritatea fungicidelor este ca acestea så se aplice pânå la temperaturi de cel mult 25°C, Revycare oferå performan¡e stabile chiar ¿i peste acest prag termic, deoarece nu este degradat de ac¡iunea razelor solare, spre deosebire de alte produse conven¡ionale. Un alt beneficiu este aplicarea tratamentelor cu volume reduse de apå (100 de l/ha, în loc de 200 de l/ha), fapt ce permite cre¿terea productivitå¡ii ma¿inilor de stropit ¿i deci rapiditate în aplicare, care conduce la economii substan¡iale. Practic, timpul necesar tratårii unei suprafe¡e de 500 de hectare se va reduce cu 9 ore. Costul aplicårii se va reduce ¿i el cu 6 lei/hectar, rezultând o economie de 3.000 lei la o suprafa¡å de 500 ha. Fungicidul Revycare se utilizeazå pentru condi¡iile climatice din România în doza recomandatå de 1, maxim 1,2 l/ha. Produsul se poate aplica în maximum 2 tratamente, påstrând un interval de cel pu¡in 14 zile între aplicåri. Momentul recomandat de aplicare este de la apari¡ia frunzei stindard ¿i pânå la sfâr¿itul înfloritului (stadiile BBCH 37 - 69).

Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

Cerealele - Alegerile corecte determin\ indici buni de calitate Decizii bune la final de iarnå - limitarea stresului la cereale Selec¡ia fertilizantului foliar este Fertilizarea foliarå reprezintå deosebit de importantå, pentru cå acesun ajutor de încredere acordat ta, pe lângå azot, ar trebui så ofere ¿i un cerealelor în situa¡ii de stres. aport suplimentar de aminoacizi, sulf ¿i Ne referim, bineîn¡eles, ¿i la magneziu, cu rolul de a impulsiona buna oscila¡iile de temperaturå destul dezvoltare a plantelor la intrarea în de crescute, ¿i la posibilitatea ca primåvarå. regimul de precipita¡ii så fie ori prea ridicat, ori prea scåzut. Azo-Speed Amino+ Este unul dintre momentele Aprovizionare optimå cu azot esen¡iale în care culturile de grâu, Când este vorba despre aprovizionaorz, orzoaicå etc. au nevoie de rea optimå cu azot a culturii de cereale, sus¡inere prin completarea mul¡i fermieri se gândesc automat la îngrå¿åminte cu azot aplicate la sol. necesarului de azot, astfel încât Dar ploile din primåvarå au un efect reluarea vegetativå så vinå paradoxal, pe de o parte, intensificå procu promisiunea unor randamente cesele de dezvoltare ale plantelor, ¿i indici de calitate foarte buni crescând consumul de azot, dar, pe de pentru viitoarea recoltå.

altå parte, pot limita efectul îngrå¿å-

mintelor pe bazå de azot aplicate la sol, prin facilitarea fenomenului de levigare. În plus, efectul fertilizan¡ilor de sol este amenin¡at ¿i de secetå. De aceea, este bine så ave¡i în vedere fertilizarea foliarå cu azot, cu avantajul cå nu depinde de umiditatea din precipita¡ii în acela¿i grad cu îngrå¿åmântul pe bazå de azot aplicat la sol. Azo-Speed Amino+ con¡ine douå tipuri de uree: o formå cu absorb¡ie rapidå, pentru preluarea imediatå ¿i utilizarea pentru dezvoltarea sus¡inutå a plantelor, precum ¿i uree formaldehidå (33% din cantitatea totalå de uree), cu eliberare prelungitå. Ureea formaldehidå prezintå beneficiul unei nutri¡ii optime pentru o perioadå lungå de timp, în func¡ie de progresul des-

Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE compunerii în frunzå a moleculei. Concentra¡ia extrem de reduså de biuret nu cauzeazå arsurå frunzelor, determinând o aplicare sigurå ¿i eficientå. Combina¡ia dintre cele douå tipuri de uree oferå nutri¡ia corectå a culturilor de cereale påioase, chiar ¿i în condi¡ii meteo dificile. Azotul aplicat în aceastå formulå echlibratå reprezintå un element de siguran¡å pentru dezvoltarea culturilor de cereale. Semnele bunei aprovizionåri cu azot sunt cunoscute: dezvoltare puternicå, sånåtoaså ¿i o culoare intenså a frunzelor, plante bine dezvoltate, cu structurå puternicå, azotul ajutând la formarea organelor de produc¡ie. Eventualele caren¡e de azot apårute afecteazå cre¿terea, iar plantele råmân subdezvoltate, cu o constitu¡ie firavå ¿i suprafa¡a foliarå scåzutå, ceea ce limiteazå evolu¡ia ulterioarå ¿i produc¡ia finalå. Perioada de consum maxim se situeazå în intervalul de la începutul formårii paiului ¿i pânå la bob în lapte. Aplicarea Azo-Speed Amino+ se poate face de la apari¡ia primului internod bazal ¿i pânå la înflorire, aceastå etapå de cre¿tere fiind criticå, pentru cå acum se formeazå frunzele, rådåcinile adânci, inflorescen¡ele fertile ¿i rezervele tulpinii, respectiv elementele vitale ce vor asigura randamentul culturii. Aplicarea Azo-Speed Amino+ între etapa de frunzå-stindard ¿i înflorit determinå o acumulare mai mare de rezerve nutritive în tulpinå, maximizarea numårului de boabe care se formeazå ¿i care vor supravie¡ui, biostimulatorul asigurând atât aportul de azot, cât ¿i de sulf ¿i magneziu, aflate în cantitå¡ile optime aprovizionårii foliare a culturii de cereale. Accesul plantei la o rezervå optimå de azot este foarte important în etapa frunzå-stindard pentru a asigura succesul culturii. Azo-Speed Amino+ se mai poate aplica ¿i ulterior, în etapa post-înflorit, când va produce efectele a¿teptate de fermieri: cre¿terea semnificativå a calitå¡ii ¿i a poten¡ialului de produc¡ie. Aceasta este etapa criticå pentru ob¡inerea unei recolte cu indici de calitate superiori ¿i randament ridicat, deoarece acum se formeazå numårul boabelor/m2 ¿i Profitul Agricol 6/2021

greutatea acestora. Con¡inutul de azot din frunza-stindard, împreunå cu starea sa de sånåtate au nevoie de sus¡inerea necesarå, ca så poatå contribui cu pânå la 70% din glucidele care ajung în boabe, majorând astfel cantitatea de proteine.

Limitarea stresului prin aplicarea Azo-Speed Amino+: aminograma completå Azotul ¿i mezoelementele nu sunt singurele substan¡e benefice din Azo-Speed Amino+. Produsul sus¡ine cultura de cereale ¿i prin aprovizionarea cu aminoacizi, aplicarea compensând eventuala sintezå deficitarå. În cazul unor condi¡ii meteo nesolicitante, aminoacizii stimuleazå sinteza de proteine ¿i dezvoltarea plantei în fazele critice de cre¿tere. Prin plusul de aminoacizi, li se permite plantelor så-¿i direc¡ioneze energia spre cre¿terea vegetativå, cu beneficii asupra productivitå¡ii ¿i calitå¡ii. În perioadele de secetå sau ploaie excesivå, aplicarea aminoacizilor este deosebit de importantå deoarece modereazå efectele negative ale stresului. Azo-Speed Amino+ con¡ine practic întreaga aminogramå utilå, respectiv to¡i cei 19 aminoacizi esen¡iali pentru dezvoltarea optimå a plantelor. De exemplu, glicin-betaina, unul dintre ace¿tia, induce expresia unor gene de råspuns la stres, având drept efect cre¿terea ¿i supravie¡uirea plantelor în condi¡ii dificile. Pentru mai multe informa¡ii, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania

Aplicare Azo-Speed Amino+ se poate aplica pe toatå perioada de vegeta¡ie a culturii de cereale, cu excep¡ia perioadei de înflorit, cu beneficii deosebit de importante în perioada dintre frunza-stindard ¿i înflorit, dar ¿i post-înflorit. Dozå: 5 - 10 l/ ha La cereale, aplicat în dozå de 20l/ha, într-un volum de apå de minimum 200 de l, poate înlocui ultima frac¡ie de îngrå¿åmânt pe bazå de azot.

Geofolia, materie de studiu la USAMV Bucure¿ti 150 de studen¡i din anul III la USAMV Bucure¿ti vor utiliza programul software-ul de management agricol Geofolia dezvoltat ¿i vândut de Isagri. Fiecare student va avea un cont ce îi va permite så î¿i creeze ferma proprie, cu terenurile, opera¡iile ¿i cheltuielile specifice. Programul va fi integrat în cadrul disciplinelor de topografie ¿i cadastru, managementul produc¡iei ¿i contabilitate, studiate în anii trei ¿i patru. “A¿a studentul va putea så aibå o viziune de ansamblu asupra fermei”, spune Toma Dinu, decanul Facultå¡ii de Management ¿i Dezvoltare Ruralå. Argentina: cre¿te suprafa¡a cultivatå cu orz Suprafa¡a de orz cultivatå pentru 2020/21 este estimatå så creascå la 1,1 milioane hectare. Acest lucru este determinat de cererea tot mai mare de orz pentru furaje ¿i utilizarea în producerea mal¡ului. Condi¡iile de uscåciune dupå fenomenul La Niña, dar ¿i înghe¡ul din timpul iernii au limitat randamentele la cultura de orz. Produc¡ia de orz va ajunge la 4,1 milioane tone, mai mare cu 8% fa¡å de anul trecut. Randamentul este estimat la 3,73 tone/ha, în scådere cu 8%, cel mai mic din 2017/18. Kazahstan: 14,3 milioane tone de grâu Anali¿tii americani ai USDA estimeazå cå produc¡ia de grâu din Kazahstan va ajunge anul acesta la 14,3 milioane tone, cu 24% mai mare fa¡å de de anul trecut. Randamentul va atinge 1,18 tone/ha, în cre¿tere cu cu 17%. USDA estimeazå o suprafa¡å de 12,1 milioane de hectare cultivate, cu 7% mai mare fa¡å de anul trecut. ªi datele oficiale de la Biroul Na¡ional de Statisticå din Kazahstan anun¡å cre¿teri de la an la an, atât a suprafe¡ei, cât ¿i a randamentelor, dar americanii preferå så lucreze cu datele lor, din satelit. 25

CULTURI VEGETALE

Dumitru Manole>

“Noi, cei calamita]i, finan]\m statul!” Fermierul constån¡ean Dumitru Manole spune cå are de încasat de la stat restan¡e de 115.000 de lei.

umitru Manole administreazå 900 ha în ferma sa, Sport Agra din Amzacea. A realizat anul trecut oare¿ce produc¡ie doar la floarea-soarelui, fiind nevoit s-o valorifice la recoltå, pentru un pre¡ cu 30% mai mic decât cel din prezent, ca så aibå lichiditå¡i pentru plata datoriilor. “Fermierii calamita¡i ¿i decapitaliza¡i finan¡eazå statul. Încå a¿teptåm så se achite sumele cuvenite”, spune Manole. El considerå cå întârzierea unei decizii referitoare la despågubirile pentru culturile de primåvarå dovede¿te lipså de respect fa¡å de fermieri: “La ora aceasta ar fi trebuit så avem certitudini referitoare la cuantumul despågubirilor ¿i termenul achitårii acestora, pentru a ¿ti cum så ne întocmim planurile de afaceri”. Anul agricol 2020-2021 e departe de a fi debutat optim în Constan¡a, de¿i umiditatea e net superioarå celei din anul precedent. La Amzacea, de pildå, între 1 octombrie 2020 ¿i 9 februarie 2019 s-au cumulat 260 mm/mp de precipita¡ii. Prin compara¡ie, între 1 octombrie 2019 - 1 februarie 2020, au fost doar 120 mm/mp. ¥nså, sezonul a debutat ¿i cu un deficit hidric foarte mare, pentru cå între 1 ianuarie ¿i 30 septembrie 2020 au cåzut doar 160 mm. De¿i ultimul val de ninsori a fost puternic în Dobrogea, stratul de zåpadå fie s-a topit sub influen¡a curen¡ilor de aer marin, fie a fost spulberat de vânt. În aceste condi¡ii, e limpede cå plantele de

culturå vor suferi un puternic ¿oc termic. De la +19 grade C joi, 10 februarie, sunt a¿teptate -10 grade C în cursul nop¡ii de miercuri, 16 februarie, spre joi. Manole a semånat 480 de ha cu grâu (+80 de ha fa¡å de sezonul precedent). Pentru culturile de primåvarå a rezervat 420 de ha: floarea-soarelui 280 ha, porumb 80 ha, soia 60 ha. Din suprafa¡a cu grâu, 340 ha le-a semånat cu soiul românesc Glosa, såmân¡a achizi¡ionând-o de la Gheorghe Ni¡u din Teleorman. Alte 140 de ha sunt semånate cu soiuri franceze, Apilco ¿i Rubisko (RAGT). Spune cå sunt soiuri cu mare capacitate de înfrå¡ire, deci o bunå productivitate (poten¡ial 9-10 t/ha) ¿i calitå¡i de panifica¡ie. Le-a testat în ferma sa, ¿i såmân¡a o avea din infima produc¡ie a anului precedent. Din cauza secetei, a folosit o normå mai mare de semånat. La ora discu¡iei, cultura aratå bine, cu o densitate optimå, între 740-800 de plante/mp. Înså, în Dobrogea, cu precådere în zona costierå, grâul a råsårit târziu, în luna decembrie. Prin urmare, abia la sfâr¿itul lunii ianuarie a început înfrå¡irea. E un prim semn cå nu se poate spera la atingerea poten¡ialului de produc¡ie. Pe de altå parte, având în vedere deficitul hidric de peste 6.000 de mc/ha de la momentul semånatului, Manole a con-

siderat cå fertilizarea de bazå ar fi fost un risc prea mare ¿i cå plantele vor suporta vicisitudinile vremii ¿i fårå o nutri¡ie corespunzåtoare. “Nu ni se permite så aplicåm îngrå¿åminte pânå la 1 martie. Pierdem umiditatea care mai e în sol ¿i când vom putea aplica, în cele din urmå, efectul îngrå¿åmintelor nu va mai fi acela¿i”.

Robert VERESS

“Înc\ a[tept\m s\ se achite 8% din sumele cuvenite pentru culturile de toamn\ calamitate. Nu s-a achitat nici subven]ia pentru acciza la motorin\ pe ultimele dou\ trimestre din 2020. Sunt restan]e [i la plata TVA aferent\ lunilor septembrie - decembrie 2020. În total, eu am de încasat de la statul român 115.000 de lei!”. Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

:n Câmpia de Vest, seceta este cea mai mare amenin]are În Timi¿, în anul agricol 2020-2021, au fost semånate 130.000 de ha de grâu,18.000 ha de rapi¡å, 5.000 de ha de orz ¿i 6.000 de ha de orzoaicå. Se preconizeazå cå, în primåvarå, vor fi semånate 180.000 de ha de porumb ¿i 80.000 de ha cu floarea-soarelui. Prof. Doru Petanec, directorul Direc¡iei Agricole Timi¿, crede cå la începutul anului 2021 existå optimism în rândul fermierilor din jude¡, având în vedere situa¡ia bunå din agriculturå, în luna ianurie. Este umiditate mare în câmp, iar plantele aratå foarte bine. A plouat destul de mult încå din toamnå, iar ploile continuå. ¥n 10 ianuarie a venit ¿i zåpada. Pânå în 7 februarie, se anun¡å temperaturi cuprinse între 5-9 grade. Grâul ¿i orzul au început så înfrå¡eascå. Pentru 2021, cea mai mare amenin¡are råmâne tot seceta, iar înghe¡ul trece pe locul doi. “Speråm så nu vinå gerurile mari ¿i så nu avem o primåvarå secetoaså”, spune Petanec. “Rapi¡a aratå excelent. Sunt parcele cu plante mult prea dezvoltate pentru aceastå perioadå, dar nu e nicio tragedie, numai så nu vinå un înghe¡ fiindcå zåpada nu le-a putut acoperi. Degeaba grâul ¿i orzul intrå în primåvarå în condi¡ii bune de vegeta¡ie, dacå vine o secetå mare, cum a fost anul trecut, întrucât atunci vor fi mari probleme, dat fiind cå nu avem iriga¡ii. Probleme vor fi ¿i la pregåtitul terenului pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui. Petanec observå cå mul¡i fermieri au început så aplice o tehnologie interesantå. Ei utilizeazå o cantitate mai mare de såmân¡å, pentru a evita eventualele pierderi. Au sporit numårul de plante la ha ¿i vin ¿i cu o fertilizare suplimentarå. Întrebarea este cât o vom duce a¿a, de la o derogare la alta? De aceea trebuie gåsite solu¡ii pentru ca neonicoti28

Prof. Doru Petanec, director DAJ Timi[

noidele så fie înlocuite cu produse care så nu dåuneze mediului ¿i så salveze culturile de porumb ¿i floarea-soarelui. Din fericire, la cereale nu sunt probleme fitosanitare, în luna ianuarie, în culturi. De fapt, bolile ¿i dåunåtorii nu reprezintå de obicei probleme de neînvins în agricultura din Timi¿. “Agricultura noastrå este dependentå de utilizarea pesticidelor. Nu existå altå solu¡ie împotriva bolilor ¿i dåunåtorilor decât utilizarea tratamentelor chimice, altfel vom avea produc¡ii a¿a de mici încât oamenii nu î¿i vor putea recupera cheltuielile.”

În ceea ce prive¿te anul 2020, de¿i au fost probleme cu seceta, anul s-a încheiat bine. Fermierii au fost destul de mul¡umi¡i, mai ales cå grâul a compensat prin calitate ¿i prin pre¡. Fermierii au ¿tiut så aplice tehnologii eficiente ¿i au utilizat hibrizi ¿i soiuri adaptate la condi¡iile pedoclimatice din Timi¿. La grâu produc¡ia medie a fost de 4.950 de kg la ha, la porumb: 7.200 kg la ha, floareasoarelui: 3.050 kg la ha, iar la rapi¡å: 3.000 kg.

Gheorghe MIRON

Cara¿ul sperå så nu cunoascå seceta Iosif Marius Zarcula, ¿ef serviciu în cadrul Direc¡iei Agricole Cara¿- Severin, spune cå la începutul anului 2021 culturile aratå foarte bine ¿i au umiditate mare în sol. “Cel mai important este faptul cå stratul de zåpadå atingea 5-7 centimetri în ianuarie, iar dacå vin gerurile atunci plantele vor fi protejate. Totu¿i, speråm så nu vinå înghe¡urile.” Este clar cå anul agricol 2021 începe bine. ¥n Cara¿, grâul a fost semånat pe 129.000 de ha ¿i aratå frumos. Jude¡ul nu a cunoscut mari probleme cu seceta, iar anul trecut nu au avut deloc culturi calamitate.

Cu toate acestea, Zarcula spune cå principala provocare în agriculturå råmân întotdeauna condi¡iile meteo, determinate de schimbårile climatice. “Niciodatå nu ¿tii ce poate apårea. Schimbårile vin de la o zi la alta ¿i chiar de la o orå la alta. De fapt, fermierii au multå experien¡å acumulatå în cei 31 de ani de când cei mai mul¡i fac agriculturå ¿i ¿tiu cum så facå fa¡å problemelor. Ei ¿tiu ce tehnologii ¿i tratament så aplice. Vreau så spun cå nici probleme cu bolile ¿i dåunåtorii nu am avut nici în 2020, nici în acest moment. Aråturile pentru culturile de primåvarå au Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

Agricultura bio în Insula Mare Mihai Solomei, directorul general al Agricost, se aflå, probabil, în fa¡a celei mai dificile provocåri din carierå. În doi-trei ani ar trebui ca 25% din suprafa¡a de aproape 57.000 de hectare administratå de Agricost så ia calea agriculturii biologice.

aptul cå acestui sistem îi este alocatå o suprafa¡å mare spore¿te ¿i mai mult dificultå¡ile cu care orice fermå ecologicå se confruntå. În plus, fermierul nu ar vrea så se întoarcå la agricultura “tradi¡ionalå”. Solomei ar vrea så gåseascå o solu¡ie pentru a putea face agriculturå ecologicå fårå så apeleze la pra¿ila mecanicå. Primul obstacol pe care îl vede agronomul este lipsa erbicidelor în agricultura ecologicå. “Acum 30 de ani era plin de buruieni”, remarcå acesta. Cre¿terea numårului de treceri pentru combaterea buruienilor contravine mai multor principii adoptate de fermele Agricost, printre care ¿i cel de conservare a apei în sol. De aproape zece ani Agricost a adoptat sistemul de lucråri minime ale solului. Dupå ¿apte ani, stratul de humus deja se dublase. În acela¿i timp, ar afecta un alt proiect pe care compania îl studiazå, acela de sechestrare a carbonului în sol. Cre¿terea costurilor cu motorina, uzura suplimentarå ¿i nevoia unor investi¡ii într-un parc de utilaje specifice agriculturii ecologice clasice sunt alte argumente pentru gåsirea unor solu¡ii neconven¡ionale în agricultura biologicå. “Trebuie så gåsim substan¡e naturale care så opreascå buruienile”, spune Solomei. “La soia nu faci produc¡ie nici de o tonå/ha dacå nu comba¡i buruienile. Am testat soia neerbicidatå ¿i produc¡ia este zero”.

Mihai Solomei, director general Agricost

El considerå cå planurile trebuie fåcute pe termen lung. Nici dupå zece ani nu ar trebui ca o suprafa¡å bio så revinå în sistemul conven¡ional de agriculturå. Deocamdatå agronomul are mai multe dileme decât solu¡ii. “Ce facem la grâu ¿i la orz, îl punem pe rânduri mari ¿i prå¿im? Stratul de rådåcini este în intervalul 0-15 cm. Dacå ai intrat cu o pra¿ilå la 7 cm ai distrus 50% din rådåcini. Crede¡i cå vom avea o produc¡ie foarte mare dupå aceea?” Fiecare situa¡ie trebuie så aibå o rezolvare proprie. Dupå recoltarea grâului ¿i orzului, pânå la intrarea în iarnå, terenul se îmburuieneazå. Combaterea mecanicå înseamnå consum de combustibil, emisii ¿i pierdere de apå. O solu¡ie ar fi så apeleze la culturi acoperitoare care ar aduce carbonul în sol ¿i s-ar degrada pe timpul iernii. Între teorie ¿i practicå sunt înså testårile. Cele mai mari ¿anse pentru a face agriculturå bio sunt pentru lucernå. Cultura are deja tradi¡ie la Agricost, ocupå suprafe¡e importante, iar ¡inta pentru 2022 era de 12.000 ha. Potrivit managerului, la lucernå 75% din tehnologie este bio. Nu se folosesc decât îngrå¿åminte, iar la acestea se pot gåsi solu¡ii de înlocuire. “Este simplu pentru noi ca cinci ani acel teren så producå bio”, spune Solomei.

Trebuie så gåseascå un înlocuitor pentru îngrå¿åmânt. În primå fazå vor aplica un îngrå¿åmânt foliar bio, ofertå existå. Ar putea chiar så producå îngrå¿åmânt bio pe care så-l administreze. Anul acesta va încerca så producå lucernå bio, chiar dacå nu va intra în conversie, pe 50-70 ha, pentru a acumula experien¡å. Astfel va putea så afle ce nivel de produc¡ie se ob¡ine. Admite faptul cå ar putea så fie pierderi, dar crede cå nu va exista un impact mare asupra produc¡iei. Este convins cå se gåse¿te pia¡å. Agricost de¡ine instala¡ii de deshidratare ¿i peletizare a lucernei, iar produc¡ia este exportatå. Una dintre probleme este la însåmân¡are. Este necesar ca terenul så fie irigat pentru a råsåri samulastra de grâu ¿i a o distruge apoi prin trei treceri. “Datoria noastrå este så gåsim solu¡ii så facem ¿i o altfel de agriculturå, cå a¿a este trendul”, spune agronomul. Pentru a putea concepe tehnologii bio, a început un program de teståri de produse. Este în discu¡ii cu câteva companii, a primit câteva oferte de produse bio, fungicide, chiar ¿i insecticide. Un tratament såmân¡å împotriva Tanymecus va fi testat anul acesta la soia, porumb ¿i floarea-soarelui.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

AZOGrow [i AZOGrow¡ Avantaje [i tehnologii de aplicare Aplicarea microelementelor încorporate în îngrå¿åminte minerale solide asigurå distribu¡ia uniformå pe sol ¿i disponibilitatea acestora pentru rådåcinile plantelor. Prin folosirea îngrå¿åmintelor minerale complexe se evitå problemele de neomogenitate ale îngrå¿åmintelor produse prin metoda “blending”, care prezintå risc de segregare ce poate conduce la neuniformitatea aplicårii. Tehnologia este mai eficientå ¿i din punctul de vedere al costurilor, în compara¡ie cu aplicårile multiple de îngrå¿åminte foliare. În cazul sortimentelor din categoria AZOGrow+, valoarea nutri¡ionalå pentru culturi este datå de preponderen¡a azotului (N) ¿i sulfului (S), dar ¿i de efectele de complementaritate dintre acestea ¿i celelalte elemente prezente (P, K, Mg, Ca, B, Zn). Datoritå raportului N/S sortimentele din aceastå categorie se preteazå ¿i se încadreazå în categoria fertilizan¡ilor cu aplicare fazialå, pe parcursul perioadei de vegeta¡ie a culturilor, cu aplicabilitate la plantele agricole ¿i horticole. Avantajele ¿i beneficiile AZOGrow ¿i AZOGrow+ sunt datorate fertilizårii echilibrate din punctul de vedere al raportului dintre nutrien¡ii administra¡i, ¿i

Profitul Agricol 6/2021

corespunzåtoare stårii de dezvoltare a culturii, ¿i se traduc prin rezultate directe asupra îmbunåtå¡irii calitå¡ii ¿i cre¿terii substan¡iale a volumului produc¡iei. Rezultatele ob¡inute în loturile demonstrative confirmå eficacitatea utilizårii îngrå¿åmintelor complexe în fertilizarea fazialå, comparativ cu îngrå¿åmintele simple cu azot. Consultan¡ii tehnici Azomure¿ vå stau la dispozi¡ie pentru recomandåri privind alegerea sortimentului optim în func¡ie de culturå. Pentru detalii despre livrarea ¿i disponibilitatea produselor, contacta¡i distribuitorul dumneavoastrå. “Am creat pentru campania de primåvarå o nouå categorie de îngrå¿åminte complexe cu o cantitate ridicatå de azot, destinate fertilizårii faziale - unele dintre ele deja existente în portofoliul Azomure¿, altele pe care le dezvoltåm ¿i le teståm de ceva timp”, declara Josh Zachariasm director comercial al Azomure¿. “Am denumit categoria AZOGrow, deoarece fertilizarea echilibratå pe care aceste sortimente o oferå sus¡ine cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor, contribuind în acela¿i timp ¿i la ob¡inerea unor produc¡ii superioare calitativ ¿i cantitativ.

Vorbim de sortimente NPK cu con¡inut ridicat de azot pentru fertilizare fazialå, a azotatului de calciu ¿i amoniu (CN), ¿i a unor noi sortimente de îngrå¿åminte cu sulf. Avem încredere cå în lunile urmåtoare sortimentele AZOGrow vor fi un sprijin important mai ales pentru fermierii care ¿i-au semånat culturile de toamnå fårå a fertiliza, din cauza secetei, ¿i vor avea, a¿adar, nevoie de aceste produse pentru a asigura o nutri¡ie echilibratå a culturi, ¿i plante mai sånåtoase.”

Tehnologii ¿i recomandåri de aplicare - La cerealele påioase se recomandå aplicarea la desprimåvårare ¿i faza de burduf, în doze de 200300 kg s.c./ha (frac¡ionat), având ca obiectiv cre¿terea calitå¡ii produc¡iei (con¡inut de proteine ¿i gluten). - Se recomandå aplicarea concomitent cu semånatul la culturile de primåvarå (“starter”), în doze de 100-150 kg s.c./ha, pentru o råsårire bunå ¿i uniformå. - La culturile tehnice se recomandå aplicarea fazialå ¿i suplimentarå, în benzi (localizat) sau între rândurile de prå¿itoare. Aplicarea se realizeazå primåvara, cu încorporare odatå cu lucråri mecanice, în doze de 300 kg s.c./ha. Aici obiectivul este maximizarea cantitå¡ii, dar ¿i a calitå¡ii produc¡iei. - În pomiculturå, viticulturå ¿i legumiculturå (în sere ¿i în câmp) se recomandå aplicarea localizatå ¿i fazialå în doze de 250-300 kg s.c./ha, avându-se în vedere realizarea indicatorilor calitativi ai produselor. 31

CULTURI VEGETALE

Nout\]ile Belchim pentru 2021 interviu cu

Florin Cre¡u, director regional Belchim România

“Produsele noastre beneficiazå de o calitate superioarå, fiind formulate în Japonia, Germania ¿i Belgia.” - Fiindcå suntem la începutul anului, så începem cu noutå¡ile pregåtite de Belchim pentru 2021... - ¥n primul rând, compania Belchim a reu¿it så introducå în portofoliu mai multe produse destinate atât culturii mari, cât ¿i celor horticole. Amintesc erbicidul postemergent Botiga (mezotriona 90g/l+piridat 300 g/l), ce prezintå poate cea mai mare selectivitate pentru cultura porumbului dintre erbicidele de pe acest segment. Botiga este destinat combaterii buruienilor dicotiledonate ¿i a unora monocotiledonatem cu aplicare pânå în stadiul de 8 frunze ale porumbului. Un alt erbicid nou este Proman (metobromuron 500 g/l), ce reprezintå solu¡ia în combaterea buruienilor anuale problemå, inclusiv Ambrosia artemisiifolia, cu aplicare în preemergen¡å la floarea-soarelui ¿i soia. La cultura rapi¡ei, fungicidul Kenja (isofetamid 400 g/l) reprezintå o nouå solu¡ie pentru combaterea sclerotiniei, iar insecticidul Trebon (etofenprox 287,5 g/l) este eficace în combaterea insectelor problemå. La culturile horticole, am introdus fungicidele Valis F, Twingo ¿i Kenja, pentru combaterea manei ¿i, respectiv, a putregaiurilor. - Care sunt atuurile Belchim prin care conving fermierii så utilizeze 32

aceste produse? - Produsele noastre beneficiazå de o calitate superioarå, fiind formulate în ¡åri ca Japonia, Germania ¿i Belgia. Activåm pe pia¡a producåtorilor de pesticide de peste 30 de ani, ceea ce înseamnå cå portofoliul de produse este foarte vast, atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru cele horticole. De fapt, tot ce vindem este ales cu mare grijå, pentru a oferi solu¡ii inovatoare fermierilor de pe tot globul. - Care crede¡i cå ar fi riscurile în agriculturå în 2021? - Schimbårile climatice sunt tot mai evidente în ultimii ani. Ploile scurte ¿i cantitative sau lipsa acestora pe termen lung, alternan¡ele de temperaturå, toamnele lungi ¿i iernile blânde au favorizat adaptarea specilor de insecte dåunåtoare. - Ce pårere ave¡i de faptul cå Uniunea Europeanå mizeazå tot mai mult pe o agriculturå în care tratamentele chimice så fie tot mai pu¡ine sau deloc? - Ar trebui explicat cå direc¡ia nu este aceea de a substitui ¿i elimina pesticidele din programele tehnologice, ci doar de a înlocui acele produse ce reprezintå un pericol asupra omului ¿i mediului înconjuråtor. Produsele retrase de pe pia¡å au

prezentat diverse probleme, fie de levigare în apå freaticå, fie de remanen¡å peste limitele admise în produsele finite pe care le consumåm. - Care au fost cele mai utilizate produse Belchim în 2020? - ¥n zona de Vest, de care råspund eu, cele mai utilizate au fost cele destinate culturii mari. Amintesc erbicidul preemergent Proman, solu¡ia combaterii buruienilor anuale problemå, printre care ¿i Ambrosia artemisiifolia (o buruianå de carantinå) din cultura de floarea-soarelui ¿i soia. Un alt produs consacrat este erbicidul postemergent Samson Extra, pe baza de nicosulfuron, ce este omologat în combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene din cultura de porumb. Dacå ne referim la cultura de cereale påioase, amintesc regulatorul de cre¿tere Moxa (trinexapac etil 250 g/l), fungicidele Tebucur (tebuconazol 250 g/l) ¿i Globaztar (azoxistrobin 250 g/l), erbicidele Flurostar (fluroxipir 200 g/l) ¿i Trimeo (tribenuron metil 750g/kg), ¿i insecticidul Sumi Alpha (esfenvalerat 50 g/l), apreciat pentru stabilitate ¿i repelenta în combaterea unui spectru foarte larg de insecte.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

Controlul patogenilor din sol Xilon este primul fungicid biologic pentru culturå mare, cu spectru larg de combatere ¿i beneficii însemnate privind sånåtatea ¿i vitalitatea pe termen lung a solului, cu omologare la floarea-soarelui, porumb ¿i soia.

estårile aratå cå eficacitatea Xilon este comparabilå cu cea a produselor conven¡ionale, mai ales cå o serie de 100 de teste (desfå¿urate în loturi de testare GEP ¿i în ferme) au indicat eficien¡å egalå cu cea a tratamentelor antifungice foliare ¿i superioarå tratamentelor såmân¡å. Mediul ¿tiin¡ific mondial a apreciat în mod deosebit acest produs, iar noul fungicid a primit Premiul anului 2020 la categoria Produs Biologic Nou Lansat.

Protec¡ia culturilor Ultimele noutå¡i din naturå Xilon protejeazå plantele de infec¡iile primare ale bolilor din sol, iar mecanismul poate fi prezentat pe scurt astfel: T34 este o tulpinå supereficientå de Trichoderma asperellum ¿i reprezintå ingredientul activ din Xilon. Aceastå ciupercå prolifereazå în sol, colonizeazå rådåcinile ¿i distruge sau ¡ine la distan¡å de plante agen¡ii patogeni, scåzând probabilitatea infestårii. Xilon prezintå 4 moduri prin care ac¡ioneazå împotriva patogenilor: 1. Sinteza de enzime care degradeazå pere¡ii celulari ai patogenilor. Aceste substan¡e interac¡ioneazå cu lipidele ¿i cu apa, afectând membranele celulare, fapt ce perturbå metabolismul celular ¿i determinå moartea celulelor. 2. Hiperparazitismul. Intratå în contact cu un patogen, ciuperca începe så se extindå ¿i så producå hife laterale, pe care le folose¿te ca pe ni¿te arme, înconjurând hifele inamice ¿i eliminând patogenul. 34

3. Barierå fizicå împotriva patogenilor. T34 ajutå plantele så ¡inå la distan¡å agen¡ii patogeni. Ciuperca realizeazå colonizarea rådåcinilor rapid dupå aplicare, de aceea patogenilor nu le råmâne o perioadå lungå pentru atac. 4. Rezisten¡å sistemicå. T34 ajutå planta så-¿i pregåteascå mai bine apårarea contra bolilor. Trichoderma asperellum are efect de vaccin: contactul cu acest microorganism determinå planta så secrete anumite substan¡e de protec¡ie, care o pregåtesc pentru atacurile agen¡ilor patogeni.

Efectele Xilon: dezvoltarea îmbunåtå¡itå ¿i productivitatea culturilor Xilon reduce stresul provocat de patogeni, ceea ce permite culturilor så-¿i utilizeze resursele pentru cre¿terea productivitå¡ii. De asemenea, simbioza dintre ciuperca Trichoderma asperellum ¿i plante sus¡ine absorb¡ia de apå ¿i de nutrien¡i. Ciuperca are capacitatea de a explora volume mari de sol. Aici, datoritå reac¡iilor chimice pe care le provoacå, solubilizeazå anumi¡i compu¿i din sol, ceea ce pune la dispozi¡ia plantelor cantitå¡i mai mari de nutrien¡i. Spre exemplu, mai ales la începutul dezvoltårii, plantele nu au capacitatea de a absorbi fosforul din sol, iar Trichoderma asperellum ac¡ioneazå spre mobilizarea acestuia prin transformarea sa în compu¿i u¿or de absorbit.

Prin ac¡iunea Xilon, se înregistreazå beneficii vizibile în dezvoltarea plantelor, chiar de la înfiin¡area culturii: råsårire amelioratå, înrådåcinare foarte bunå, fotosintezå mai puternicå. De asemenea, Xilon duce la scåderea pH-ului solului, ceea ce determinå o absorb¡ie superioarå a fosforului, precum ¿i a fierului.

Protec¡ia solului T34 determinå descompunerea materiei organice, ceea ce produce o cantitate mai ridicatå de nutrien¡i disponibili pentru plante. Totodatå, aplicarea Xilon determinå revitalizarea solului prin popularea cu faunå utilå. Trichoderma asperellum are ac¡iune selectivå ¿i nu afecteazå microorganismele benefice. În plus, ac¡iunea acestei ciuperci face posibilå economia de resurse: sunt necesare cantitå¡i mai reduse de fungicide ¿i fertilizan¡i. Spectrul de combatere este vast, cuprinzând patogeni dintre cei mai pågubitori: floarea-soarelui (Sclerotinia sclerotiorum), porumb (Fusarium spp.), cu rol important în reducerea micotoxinelor, soia (Sclerotinia sclerotiorum). Aplicarea Xilon determinå spor de produc¡ie - în mai mult de 50 de teste ¿i în func¡ie de condi¡iile climatice, cre¿terea produc¡iei de boabe a fost de 10% la floarea-soarelui fa¡å de loturile netratate.

Reducerea micotoxinelor la porumb (influen¡a asupra indicelui DON) Trichoderma asperellum poate ac¡iona împotriva ciupercii Fusarium în mai multe moduri: confruntare “corp la corp”: Trichoderma asperellum poate parazita Fusarium, înconjurând-o ¿i “sufocând-o” cu hifele atunci când nu realizeazå eliminarea fizicå a adversarei Fusarium, Trichoderma asperellum o afecteazå prin sinteza unor molecule bioactive (compu¿i fenolici). Ace¿tia limiteazå drastic dezvoltarea ciupercii antagoniste, în doze mare putând fi letali. chiar ¿i în cazul în care Trichoderma asperellum nu eliminå efectiv Fusarium din zona de sol pe care o împart, fenolii secreta¡i de T34 interfereazå cu metabolismul patogenului ¿i reduc sau chiar anuleazå sinteza de micotoxine. Astfel, se explicå de ce în anumite sole este sesizatå prezen¡a ciupercii Fusarium, dar cantitatea de micotoxine este, în acela¿i timp, foarte reduså.

1. 2. 3.

Profitul Agricol 6/2021

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence, ac]iune pe toate fronturile la cereale Biostimulatorul Amalgerol Essence prezintå numeroase beneficii pentru cultura de cereale pe termen scurt ¿i mediu, datoritå ac¡iunii complexe pe care o exercitå ¿i care influen¡eazå pozitiv atât cultura curentå, cât ¿i solul.

Cre[tere sus]inut\ a culturii de grâu cu Amalgerol Essence

fectele multiple ale Amalgerol Essence se datoreazå compozi¡iei inovatoare, produsul con¡inând carbon organic, aminoacizi, antioxidan¡i, alginat, fitohormoni, azot ¿i potasiu de naturå organicå, extract din alge marine ¿i extract din ierburi alpine. Nu con¡ine organisme modificate genetic ¿i toate ingredientele sale sunt naturale, fiind omologat Ecocert pentru agricultura organicå. Principalele beneficii ale aplicårii Amalgerol Essence: Intensificå activitatea microbianå din sol ¿i a micorizelor (simbioza dintre rådåcinile plantelor - hifele unor fungi) Drept urmare, cantitatea de nutrien¡i asimila¡i de cåtre plante cre¿te semnificativ (de 10-15 ori). Micorizele ac¡ioneazå ca o veritabilå pompå de apå în favoarea plantei-gazdå. Substan¡ele eliminate de micorizå conduc la solubili-

zarea anumitor elemente minerale, cum ar fi azot, potasiu, fosfor, zinc, cupru, care devin disponibile pentru plante. Accelereazå dezvoltarea rådåcinilor În consecin¡å, plantele au acces la un volum mai mare de apå ¿i nutrien¡i. Randamentul aplicårilor de fertilizan¡i ¿i al iriga¡iei cre¿te. Iar rådåcini puternice = plante bine dezvoltate ¿i productive. Ac¡ioneazå benefic asupra solului (decompactare, reten¡ie mare de apå) Utilizarea pe termen mediu a produsului conduce la modificåri benefice în sol, care devine mai afânat, mai u¿or de lucrat ¿i propice pentru culturi. În plus, sus¡ine procesul de descompunere al resturilor vegetale, îmbunåtå¡ind con¡inutul humusului. Costurile

Studiu de caz grâu Institutul din Sadovo, Bulgaria, a realizat în 2019 un test privind efectele aplicårii biostimulatorului Amalgerol Essence la cereale. Datå fiind asemånarea dintre condi¡iile climatice din Bulgaria ¿i cele din sudul ¡årii noastre, consideråm cå aceste rezultate sunt relevante. Înfiin¡area culturii ¿i cronologia aplicårilor Amalgerol Essence: - Data semånatului 18.10.2018;

- Råsårire ¿i înfrå¡ire: înainte de perioada de iarnå - Primul tratament: jumåtatea lunii martie, împreunå cu un erbicid - Al doilea tratament: sfâr¿itul lunii aprilie, împreunå cu un fungicid - Data recoltårii 20.07.2019. Fertilizarea lotului martor pentru compara¡ie a fost realizatå cu azotat de amoniu 300 kg/ha, respectiv 600 kg/ha, substan¡å comercialå, cu tehnologie standard.

cu combustibilul necesar pentru lucråri pot scådea cu 20-30%. Determinå recuperarea acceleratå dupå perioade de stres Seceta, perioadele lungi de vreme rece, grindina ¿i înghe¡ul târziu pot afecta culturile de cereale, dar aplicarea Amalgerol Essence face ca plantele så recupereze acest dezavantaj, datoritå antioxidan¡ilor con¡inu¡i. Aceste molecule neutralizeazå stresul (biotic sau abiotic) ¿i opresc deteriorarea celulelor. Surså organicå de N ¿i K Datoritå acestor nutrien¡i, culturile sunt sånåtoase ¿i se dezvoltå foarte bine chiar ¿i în condi¡ii mai dificile (secetå). Cele douå elemente sunt foarte importante pentru metabolismul proteinelor ¿i întårirea tinerelor plante ¿i sunt foarte u¿or de absorbit de cåtre frunze. Cre¿te eficacitatea solu¡iilor de tratare Ac¡ioneazå ca adjuvant în combina¡ie cu erbicidele, sporind eficien¡a acestora, astfel încât solu¡ia de tratare are o aderen¡å crescutå pe suprafa¡a foliarå. În acela¿i timp, diminueazå stresul indus de aplicarea acestora asupra plantelor de culturå. Induce o dezvoltare mai bunå a produc¡iei cantitative ¿i calitative prin diminuarea stresului ¿i eficientizarea aprovizionårii cu nutrien¡i. Profitul Agricol 6/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ordinul 24 pentru dimensionarea fermelor de suine Pe 29 ianuarie, Ministerul Agriculturii a emis Ordinul nr. 24 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata¡ii de suine. Un act normativ a¿teptat de fermieri ¿i de asocia¡iile profesionale, dar care porne¿te din start cu o lacunå: a omis fermele comerciale semi-deschise pentru Bazna ¿i Mangali¡a, a¿a cum existå ele în toatå Uniunea Europeanå. Rasele autohtone nu pot fi crescute totu¿i în tuneluri de beton, ca porcii din fermele comerciale.

malelor, indiferent de numårul de suine, care îndepline¿te prevederile normelor sanitare veterinare privind måsurile de biosecuritate ¿i este autorizatå sanitarveterinar, de¡inutå de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane juridice organizate în condi¡iile legii, înregistrate ¿i autorizate de oficiul registrului comer¡ului). Crescåtorii pot trece de la un tip de exploata¡ie în altul.

Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România, considerå cå acest ordin era necesar pentru clarificarea situa¡iei din industria porcului. “Ordinul MADR privind dimensionarea fermelor de porci este important pentru ANSVSA, care condi¡ioneazå normele de biosecuritate de existen¡a acestui ordin. ºåranii pot avea 5 porci, pot cre¿te scroafe de pråsilå, vieri, dar animalele trebuie înregistrate, crotaliate ¿i introduse în baza na¡ionalå de date. ªi ca persoanå fizicå, nu doar ca PFA. Dacå acest ordin nu este urmat de un ordin de biosecuritate de la ANSVSA, nu va însemna nimic.” La baza acestui ordin emis de Ministerul Agriculturii, spune Lado¿i, stå

stfel, conform documentului, vor putea func¡iona urmåtoarele douå tipuri de crescåtorii: exploata¡ie noncomercialå de suine (exploata¡ie de subzisten¡å de cre¿tere a suinelor pentru consum familial, cu un efectiv de maximum 5 capete porci la îngrå¿at, înregistrate în Sistemul na¡ional de identificare ¿i înregistrare a animalelor (S.N.I.I.A.) ¿i care îndepline¿te prevederile normelor sanitare veterinare privind måsurile de biosecuritate, de¡inutå de persoane fizice neînregistrate la oficiul registrului comer¡ului) ¿i exploata¡ie comercialå de suine (exploata¡ie de cre¿tere a suinelor înregistratå în Sistemul na¡ional de identificare ¿i înregistrare a aniProfitul Agricol 6/2021

Acest act normativ abrogå Ordinul ministrului Agriculturii nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor ¿i a tipurilor de exploata¡ii de suine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 902 din 8 noiembrie 2019.

chiar situa¡ia dezastruoaså privind råspândirea pestei porcine africane. Asocia¡ia pe care o conduce este în rezonan¡å cu con¡inutul ordinului, care are dimensiuni partinice, nefiind diferit concep¡ia liberalå de aståzi fa¡å de cea social democratå din 2019. Fa¡å de acela, acesta a fost extrem de bine simplificat, spune Lado¿i. Mai mult, solicitårile de a reglementa numårul animalelor, deplasarea lor pe teritoriul ¡årii, sunt cerin¡e venite de la Bruxelles de aproape 4 ani. Doar cå nu au fost puse în aplicare. Acest ordin nu interzice, dar nici nu permite reproduc¡ia porcilor din cote¡ele ¡åranilor. Înså ceea ce nu este expres interzis este permis. Mai degrabå problema ordinului vor fi controalele ¿i respectarea regulilor, chestiune care nu se întâmplå.

Mary Panå, pre¿edinta Asocia¡iei Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP), a semnalat prima hibå. Ordinul neglijeazå existen¡a raselor autohtone. “Noi am luptat foarte mult în plinå pandemie de pestå porcinå africanå så putem påstra ¿i sistemul semi-deschis pentru Mangali¡a ¿i Bazna. Am rugat så fie introduså ¿i exploata¡ia comercialå pentru aceste rase alåturi de cele douå tipuri de exploata¡ii permise. MADR a acceptat så treacå de la gospodåria popula¡iei aceste uuu

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu ferme la exploata¡ia comercialå, deci fiscalizatå. Nu au avut obiec¡ii. Patru asocia¡ii au trimis puncte de vedere comune så fie introduse ¿i aceste exploata¡ii comerciale pentru Mangali¡a ¿i Bazna. O asemenea fermå are un cote¡ cu un spa¡iu îngrådit pentru aceste rase. Aceste ferme trebuie så aibå un gard înalt ¿i un gard dublu electric, cu douå fire. Ca så nu se apropie mistre¡ii. Cei de la ANSVSA vor trebui så-¿i modifice ¿i ei draftul pentru ordinul de biosecuritate fiindcå nu bate cu Ordinul MADR. Deocamdatå, nu ¿tim care este opinia ANSVSA fa¡å de Ordinul 24 al MADR. ANSVSA a convocat o videoconferin¡å pe tema pestei porcine

Iosif Pazuric, patronul companiei Nutrientul Palota din jude¡ul Bihor, are patru ferme blocate din cauza focarelor de pestå porcinå africanå din gospodåriile ¡åråne¿ti. Nu poate livra porcii la abator, chiar dacå animalele lui sunt sånåtoase. “Dacå mi-ar intra pesta în fermå, a¿ sacrifica tot ¿i a¿ fi despågubit. Directiva europeanå trebuie respectatå, dar avem pierderi majore. To¡i care au trecut prin blocaj au avut pierderi mai mari sau mai mici, în func¡ie de perioada în care i-a prins. ANSVSA trebuie så facå aceste despågubiri dupå ce ne blocheazå. ANSVSA trebuie så modifice Ordinul 1214 pentru biosecuritate. Din punct de vedere sanitar-veterinar, este o carantinå ca la Covid, nu se pot livra porcii. Este o regulå europeanå în Directiva 60. Ordinul 24 pentru dimensionarea fermelor speråm så fie un pas înainte pentru reglementarea cre¿terii porcului. Acum, toatå lumea cre¿te, vinde, fårå controlul statului. Eu nu pot så livrez un porc din fermå dacå nu am aviz sanitar-veterinar, înså porcii livra¡i din 40

africane.” ANSVSA spune cå a discutat cu asocia¡iile timp de câteva luni pe marginea ordinului de biosecuritate. “Au fost 6 versiuni pentru cå ANSVSA a vrut så scoatå în afara legii Bazna ¿i Mangali¡a. Am venit cu o recomandare a Comisiei Europene, care aratå cå în UE existå doar douå sisteme de cre¿tere: comerial ¿i necomercial. Era doar o recomandare. ªi a¿a am adåugat exploata¡ia semi-deschiså pentru protejarea raselor autohtone, dar cu norme de biosecuritate în interior. Am solicitat ca exploata¡ia de tip A de suine så nu mai fie înregistratå sanitarveterinar, ci autorizatå, fiindcå face comer¡, spune Mary Panå. gospodåriile ¡åråne¿ti nu respectå niciun fel de regulå. Acolo apar vectorii de transmitere a virusului. Firmele fantomå duc cu dubi¡a porcii dintr-o parte în alta. Dacå poate cre¿te 5 porci pentru consum propriu, este arhi-suficient. Dacå vrea så comercializeze porci, trebuie så respecte regulile de biosecuritate, a¿a cum le respectå fermierii. Gospodåria ¡åråneascå va cumpåra purcei de la firme specializate. Va exista înså reproduc¡ie în sate, dar trebuie så fie persoanå fizicå autorizatå sau întreprindere individualå, nu-i opre¿te nimeni. Trebuie så fie înså sub supravegherea medicului veterinar. A¿a vom reu¿i så stopåm diseminarea acestei boli. Mistre¡ul este sursa principalå de difuzare. Merge ¡åranul în pådure ¿i apoi intrå în cote¡ul porcului, fårå så-¿i schimbe încål¡årile ¿i hainele. Modul de transmitere este la fel de straniu ca la Covid. Virusul poate så stea pe un fir de pår din nas. Lucråtorul intrå în fermå, strånutå pe lângå porci, î¿i suflå nasul ¿i apare boala.” În acest context creat de pesta porcinå africanå, pre¡ul porcului la poarta fermei a scåzut la 3,5 lei pe kilogram, în timp ce pre¡ul furajelor a explodat din cauza secetei, spune Iosif Pazuric.

Råmâne în discu¡ie mistre¡ul care este un factor decisiv pentru disiparea bolii. “Aici am cerut pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022 o regândire a submåsurii 5 din PNDR, care alocå ni¿te bani pentru biosecuritate consiliilor locale ¿i fermierilor ca så-¿i cumpere incineratoare. Banii acorda¡i consiliilor locale au råmas intac¡i. Numai douå consilii locale au accesat banii. Se primesc înså ni¿te bani prin aceastå måsurå pentru neutralizarea cadavrelor în localitate ¿i nimeni nu face nimic. Dacå moare calul, îl îngroapå în fundul cur¡ii sau îl aruncå la gârlå. Au mai fost cumpårate ni¿te incineratoare, dar fårå testare, ¿i majoritatea erau defecte.”

Ministrul Oros a promis din nou cå va insista la Comisia Europeanå pentru modificarea Directivei 60, care reglementeazå modul de combatere ¿i eradicare a pestei porcine africane. “Colegii mei de la ANSVSA iau ni¿te måsuri, care par ilogice, dar pe care Comisia, prin directivå, le impune. Dumneavoastrå nu ave¡i focar de pestå porcinå în fermå, dar pe o razå de X kilometri existå, iar dumneavoastrå vå blocheazå activitatea. ªi ANSVSA nu face altceva decât så vå ¡inå acolo så a¿tepta¡i pânå vine virusul la dumneavoastrå. De fapt, asta se întâmplå respectând Directiva 60”, a spus ministrul. Pazuric a precizat cå nu sa confruntat cu o situa¡ie atât de dramaticå de când se ocupå de cre¿terea porcilor. “Nu este posibil ca România, care are 10 milioane de hectare, så aibå 4 milioane de porci produ¿i într-un an ¿i Belgia, care nu ¿tiu dacå are 3 milioane de hectare, produce 10 milioane de porci”. Ministrul ne asigurå cå a alocat în acest an prin buget 300 de milioane de euro pentru zootehnie.

Profitul Agricol 6/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Institutul Palas a omologat o ras\ nou\ de oi Dupå teståri de peste 40 de ani, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas (ICDCOC) a omologat cu succes o nouå raså de oi: Merom, cu prolificitate ridicatå.

“

În 2020, am omologat Rasa Prolificå Palas. Prin încruci¿åri multirasiale. Rasele istorice nu au rezultate excep¡ionale. De aceea, noi facem cercetare prin inovare. Pe lângå rasa de lapte ¿i rasa de carne, am creat aceastå raså prolificå pentru cå acum, la 100 de oi, se pot ob¡ine 180 de miei. Asemenea oi, cu prolificitate bunå, au ¿i o cantitate mai mare de lapte. Peste aceastå raså prolificå, dacå vii cu berbeci de carne, ob¡ii o prolificitate bunå (150 de miei la 100 de oi) ¿i o cantitate mai mare de carne. Noi facem în¡årcarea la 70 de zile, când mielul ajunge la 20-22 de kilograme, fa¡å de rasele noastre, care au 16-17 kilograme. Cu acela¿i consum de furaje ¿i cu aceea¿i for¡å de muncå”, spune Radu Råducu, director general la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor Palas. Speciali¿tii au pornit tot de la oi din rasa Merinos, pe care le-au montat cu berbeci Romanov, o raså originarå din Rusia, recunoscutå pentru prolificitatea ei. Recordul la aceastå raså este de 9 miei la o fåtare. Institutul a folosit ¿i oi Ostfrizå, Border, Leicester ¿i Landrace Finlandez pentru încruci¿åri complexe. “Pe noi ne-a interesat mai mult prolificitatea rasei Romanov, spune direcProfitul Agricol 6/2021

torul. Meti¿ii F1 au tråsåturi 50% de la mamå ¿i 50% de la tatå. Încruci¿åm produ¿ii ca så ob¡inem F2, care au acelea¿i tråsåturi. Mielu¡a cu 50-50% o montåm tot cu un berbec care avea 50% Merinos ¿i 50% Romanov. Vine apoi genera¡ia R1: peste oaia cu 50-50%, intervii tot cu un berbec din rasa amelioratoare ¿i ob¡ii 75% din aceastå raså ¿i 25% din cealaltå raså la miei. Abia la a treia genera¡ie se întâmplå acest lucru. Ca så creezi rasa, R1 trebuie încruci¿at cu F1 sau cu F2, ca så perfec¡ionezi rasa cu o calitate extraordinarå de la berbec, dar îi scazi din rezisten¡å. ªi ca så-i cre¿ti din nou rezisten¡a, încruci¿ezi deci R1 cu F2. ªi ajungi cam la 65-75% raså amelioratoare ¿i restul, pânå la 100%, din rasa localå. Deci îi dai rezisten¡å, îi dai adaptabilitate, dar primeazå capacitatea de produc¡ie, adicå prolificitatea”.

nstitutul Palas a început toate aceste încruci¿åri de prin anul 1980. “Totul este strict måsurat, controlat, eviden¡iat pe fiecare genera¡ie. Facem cântåriri la fåtare, apoi la 28 de

Radu R\ducu, director general Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cre[terea Ovinelor [i Caprinelor Palas

zile, la 52 de zile, la în¡årcare, la 3 luni, la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni. Facem controlul produc¡iei de lapte la oile mame: de douå ori pe lunå, le mulgem diminea¡a ¿i seara, cântårim fiecare mulsoare la fiecare oaie. În conceperea unei rase, tipul dorit înseamnå procentul de participare a raselor la ob¡inerea animalului respectiv, faci o fotografie cam cum ar trebui så arate ¿i, în momentul în care e¿ti mul¡umit tu cå aratå cum ai vrea, o izolezi reproductiv. Asta înseamnå cå, în acel efectiv de 400 de oi ¿i 50 de berbeci, nu mai intrå niciun animal din afarå. ªi trebuie så faci calcule så nu ajungi la consangvinizare. Pentru asta, se urmåre¿te fiecare miel, înseamnå apoi plan de montå, respectarea ¿i verificarea planului de montå, controlul produc¡iilor. uuu

Viorel PATRICHI 41

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu Abia dupå alte 7 genera¡ii de izolare reproductivå, adicå o perioadå de 23-24 de ani, întocme¿ti documenta¡ia finalå ca så declari cå ai o nouå raså”, spune Radu Råducu.

Cooperarea cu fermierii Primii cârlani au fost deja vându¡i cåtre fermieri. De fapt, Institutul Palas ¿i-a conceput activitatea de cercetare ¿i de ameliorare numai în directå legåturå cu fermierii. Existå mul¡i fermieri interesa¡i så coopereze cu institutul pentru dezvoltarea cercetårii, dar legisla¡ia este încå lacunarå. Gheorghe Albu este printre primii beneficiari ai geneticii de la Palas. El a cumpårat rasele Merinos, rasa Prolificå. “Statul român ar trebui så spunå cåtre institut: ce vå trebuie ca în 10 ani så îndeplinim urmåtoarele obiective? Eu asigur toatå sus¡inerea. Nu trebuie så facå mai mult. Unii spun cå oierii au bani mul¡i. Adevårul e mai nuan¡at. ºinta noastrå nu sunt înså crescåtorii mari, ci crescåtorii mici ¿i mijlocii, care de¡in 80% din efective. Una e så te canalizezi pe 20%, adicå pe 2 milioane de oi, ¿i alta e så te adresezi altor 5 milioane. Aici se vede progresul genetic mai bine. Dacå îi dai bani crescåtorului, s-ar putea duce la bufet. Dar dacå îi dai bani Institutului Palas ¿i eu îi dau berbecul, crescåtorul nu-l taie sigur”. Asocia¡iile ar trebui så facå lucrårile de selec¡ie cu ceea ce au ele ¿i så devinå treptat furnizori de progres genetic, crede directorul. “Noi ¡inem foarte aproape de asocia¡ii ¿i de crescåtori. În jude¡ul Constan¡a, existå deja furnizori de progres genetic: berbeci din rasele Merinos de lapte ¿i carne. Crescåtorii au luat geneticå de la noi ¿i, pe baza unor protocoale, pot så vândå ¿i ei berbeci cu certificate de origine. Nu ne temem de concuren¡å. Trebuie så lucråm pentru ¡ara asta. Dacå a¿ fi ministru al Agriculturii, a¿ da bani Institutului Palas ca så ofere gratuit berbeci crescåtorilor, cu anumite condi¡ii, ca så-i determin så facå progres genetic ¿i pentru a constitui deja ferme de elitå”. 42

Fermele de elitå Mul¡i oieri sunt pregåti¡i så facå pasul spre ferma de elitå, înså autoritå¡ile din România nu par så manifeste interes în acest sens. Autoritatea zootehnicå ar trebui så stabileascå ni¿te criterii pentru ferma de elitå, care trebuie så producå animale de pråsilå. Fiindcå ameliorarea este o lucrare laborioaså, ea trebuie stimulatå printr-o subven¡ie mai mare decât pentru ferma comercialå. Existå ferme care pot fi declarate deja ferme de elitå. “Am gåsit crescåtori tineri cårora le-am dat masculi ¿i femele, pentru ca ei så påstreze genetica noastrå, ¿i suntem foarte mul¡umi¡i de rezultatele lor. Diferen¡ierea dintre ferma comercialå ¿i ferma de elitå se face prin urmårirea tehnologiei specifice fiecårei rase. De exemplu, atât ferma comercialå, cât ¿i ferma de elitå ob¡in ni¿te produ¿i. Ferma de elitå trebuie så respecte înså un program de planificare a potrivirii de perechi. Cum facem noi. Så spunem cå are 100 de oi. Îi trebuie 5 berbeci. Împarte cele 100 de oi în grupe de câte 20 de oi. Berbecul X monteazå oile Y1...Y20. Berbecul Z monteazå oile A1...A20. Mielu¡ele ob¡inute de la aceste oi se re¡in pentru pråsilå. Ele se vor monta cu berbecul din altå grupå ca så nu se consangvinizeze. Aici este dificultatea pentru fermier, eviden¡ele trebuie respectate cu stricte¡e, ceea ce facem noi de o via¡å întreagå”, explicå Radu Råducu. Aceste cheltuieli suplimentare nu se reflectå încå în subven¡ia pentru ferma de elitå. “Eu am discutat aceste lucruri cu to¡i mini¿trii. Le-am aråtat pe viu în campania de montå. Erau în cålduri 100 de oi, de la diverse rase. Au fost încânta¡i, ¿i peste o såptåmânå au uitat. Am ajuns la cei mai înal¡i parametri profesionali din domeniu. Rezultate bune avem. În 2020, a apårut Legea 120 privind utilizarea logotipului de raså autohtonå purå. Pentru denumirea unor produse. Într-o anexå se prezintå rasele autohtone de oi. Din cele 12 rase na¡ionale, 4 au fost create de Institutul Palas. ªi prin ce greutå¡i trecem...”

Institutul Palas este nava amiral în domeniul cercetårii pentru ameliorarea raselor de oi, dar nu este scutit de efectele devastatoare ale birocra¡iei. Patrimoniul funciar a fost distrus în mare parte în timp, la presiunea samsarilor din domeniul imobiliar. ªi nu numai. “Suntem lega¡i de mâini ¿i de picioare. Bugetul nostru e împår¡it: surse proprii ¿i câte ceva de la bugetul de stat. În propor¡ie de 50-50%. Deocamdatå, nu ¿tim ce buget vom avea. Subven¡ia de la APIA nu am primit-o fiindcå am fost prin¿i în controlul prin teledetec¡ie ¿i nu s-au încheiat analizele. Nu pot vinde nimic fiindcå au început fåtårile ¿i nu am ce så vând. Miorii ¿i mioarele trebuie så stea în fermå pânå la bonitare, iar bonitarea are loc în iulie. Ce fac eu fårå bani pânå atunci? Deocamdatå, suntem într-o mare încurcåturå financiarå. Avem secetå pedologicå de doi ani. Am cumpårat de pe Sistemul Electronic de Achizi¡ii Publice (SEAP) furaje de un milion de lei. Eu nu pot så cumpår furaje direct, cum ar fi mai u¿or ¿i mai convenabil. Eu trebuie så achizi¡ionez numai prin SEAP. Este cea mai mare ho¡ie! Toate institu¡iile de stat trebuie så cumpere numai prin SEAP. Acum se depun ofertele pentru licita¡ia la motorinå. Nu ¿tiu cine câ¿tigå. Dacå va câ¿tiga un PECO ¿i vine cu un pre¡ bun ¿i cu un termen de platå foarte scurt, eu n-am cum så-i plåtesc motorina. De¿i a¿ putea så gåsesc un furnizor la acela¿i pre¡, dar cu termen de platå mai lung. Înså el nu se înscrie în SEAP ¿i atunci sunt obligat så cumpår de la cel care câ¿tigå licita¡ia. Alt exemplu. Am de reparat un adåpost. Tot prin SEAP, vine o nenorocitå de firmå din nordul ¡årii cu pre¡ul cel mai mic. ªi eu pe aceea trebuie s-o angajez fiindcå a¿a cere legea. ªi acela nu face treabå de calitate, amânå lucrarea, când eu a¿ putea så gåsesc la un pre¡ convenabil o firmå serioaså, pe care o cunosc ¿i e ¿i mai aproape de noi”. Pentru a ajunge la performan¡a clamatå politic atât de mult, autoritå¡ile trebuie så-i asculte pe speciali¿ti. Doar atât... Profitul Agricol 6/2021

MA{INI & UTILAJE John Deere ¿i CNH nu participå la Agritechnica 2021 DLG a anun¡at cå expozi¡ia Agritechnica va avea loc în perioada 1420 noiembrie, la Hanovra, Germania. Så speråm cå evolu¡ia pandemiei va fi una care så îndemne la deschidere ¿i revenirea la întâlnirile fa¡å în fa¡å. La Agritechnica ¿i-au anun¡at participarea peste 2.000 de expozan¡i, nume mari, ca Amazone, Claas, SDF, Kubota, Kuhn, Kverneland, Pöttinger. Potrivit DLG, peste 90% din spa¡iile expozi¡ionale au fost deja rezervate. Doar liderii, John Deere ¿i CNH, au anun¡at cå vor absenta la edi¡ia de anul acesta. Probabil din cauza pandemiei, cåci Agritechnica are un bun renume. NHR Agropartners: Discount la verificarea utilajelor Fermierii care încå nu au fåcut inspec¡ia utilajelor înainte de campania de primåvarå o pot face cu ajutorul cu speciali¿tilor NHR Agropartners pânå în 28 februarie, în condi¡ii avantajoase, cu discount de 25% pentru orice comandå de piese de schimb originale ¿i pentru montajul pieselor achizi¡ionate. La acestea se adaugå inspec¡ia de specialitate gratuitå a echipamentelor ¿i utilajelor agricole ¿i livrarea gratuitå a pieselor de schimb. BKT: Noi anvelope pentru agriculturå BKT a extins gama de anvelope V-FLEXA cu 3 dimensiuni noi pentru remorci agricole: VF 600/65 R 26,5, VF 650/55 R 26,5 ¿i VF 560/60 R 22,5. Pentru reducerea compactårii solului, BKT a adoptat de câ¡iva ani tehnologia de flexiune crescutå (IF) ¿i flexiune foarte mare (VF). Anvelopele IF pot transporta o greutate mai mare cu 20% cu aceea¿i presiune a aerului ca la anvelopa standard, iar tehnologia VF permite transportarea unei greutå¡i cu 40% mai mare la aceea¿i presiune a aerului ca la o anvelopå standard. 44

IPSO a contracarat un atac cibernetic IPSO Agriculturå a anun¡at cå a fost ¡inta unui atac cibernetic tip ransomware (cu cerere de råscumpårare) la sfâr¿itul anului trecut. Este probabil ca atacul så fi vizat inclusiv datele personale ale ter¡ilor (date de identificare, de contact ¿i date comerciale ale clien¡ilor ¿i altor persoane) de¡inute de companie. În urma atacului, IPSO Agriculturå a pierdut temporar accesul la serverele sale, dar a reu¿it så îl redobândeascå rapid ¿i a restabilit întreaga bazå de date fårå a da curs cererii de råscumpårare a atacatorului cibernetic.

Au fost ¿terse toate softurile instalate de acesta, iar în urma investiga¡iilor companiei a rezultat cå hackerul nu a reu¿it så descarce niciun fel de date de pe serverele IPSO. În prezent, toate datele recuperate sunt sigure, la fel ¿i serviciile IT, care sunt func¡ionale pentru companie ¿i colaboratorii såi.

Pandemia [i vânz\rile de utilaje Asocia¡ia pentru Ma¿ini Agricole din Germania, VDMA, care reune¿te cei mai importan¡i producåtori de utilaje, a anun¡at cå, în ciuda pandemiei, pia¡a nu a scåzut, dimpotrivå, s-au înregistrat vânzåri în cre¿tere în 2020 fa¡å de anul precedent. În Germania, sporul a fost în medie de 5%, la o valoare record a pie¡ei de 9 miliarde de euro. VDMA explicå aceste rezultate prin pre¡urile bune la grâu, orez ¿i alte cereale (furajere sau pentru industria berii), care au urcat abrupt începând din iulie 2020, favorizând achizi¡ia de ma¿ini agricole.

Cel mai mare avans, de 11% fa¡å de 2019, a fost înregistrat la tractoare, concomitent cu dezvoltarea de noi capacitå¡i de produc¡ie în Germania. Un spor de douå cifre s-a înregistrat ¿i la vânzårile de echipamente pentru protec¡ia culturilor, respectiv un plus de 6% la utilajele de fertilizat. VDMA estimeazå la aceste segmente de pia¡å o tendin¡å pozitivå ¿i în acest an, precum ¿i o cre¿tere generalå cu 5% a vânzårilor de ma¿ini agricole ¿i tractoare la nivel european.

pagin\ de Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2021

Tractorul New Holland T5.120, anume pentru fermele mixte

Tractoarele New Holland din gama T5 Electro Command pot fi utilizate la o gamå largå de lucråri, pentru cå se adapteazå fårå dificultate pe câmp, pe carosabil, în anexele agricole ¿i în timpul deplasårilor în fermå, la aplica¡iile cu prizå de putere ¿i sistem de ridicare cu prindere în trei puncte ¿i chiar la cele de între¡inere a spa¡iilor verzi ¿i a zonelor urbane.

ama completå a tura¡iilor prizei de putere, plafonul în echiparea standard cu vizibilitate amplå ¿i sistemul de ridicare pe fa¡å ¿i spate cu prindere în trei puncte transformå modelul T5.120 Electro Command într-un utilaj performant ¿i eficient. Este un tractor multifunc¡ional potrivit pentru fermele mixte, care oferå o 46

putere nominalå de 117 CP, disponibilå între 1.900 ¿i 2.300 rpm, precum ¿i un cuplu motor mare, de 491 Nm la doar 1.500 rpm. T5.120 este echipat cu transmisie Electro Command SemiPowershift ¿i pompå hidraulicå MegaFlow cu debit total de 100 l/min.

Consum redus, suspensie eficientå Transmisia permite selectarea a opt trepte de vitezå, fårå a utiliza ambreiajul, prin intermediul butoanelor de mårire sau reducere a vitezei de pe maneta principalå, iar un al treilea buton selecteazå schimbarea gamei. Treptele de vitezå se pot schimba ¿i cu ajutorul butoanelor pozi¡ionate ergonomic pe consola Command Arc sau pe joystickul hidraulic, dacå acestea figureazå în dotare. Viteza maximå de transport de 40 km/h este atinså la doar 1.970 rot./min, astfel cå T5.120 Electro Command permite reducerea costurilor ¿i are un nivel

redus de zgomot în cabinå. Suspensia pun¡ii fa¡å New Holland Terraglide, ca dotare op¡ionalå, protejeazå tractorul, echipamentele montate ¿i operatorul de ¿ocurile provocate în timpul transportului ¿i pe câmp, unde sistemul de suspensie men¡ine permanent contactul dintre anvelopå ¿i teren, pentru a îmbunåtå¡i trac¡iunea. De asemenea, suspensia automatå Comfort Ride a cabinei, ca dotare op¡ionalå, reduce pânå la 25% din ¿ocuri. Gama T5 Electro Command a fost proiectatå luând în calcul încårcåtorul frontal, care are o înål¡ime maximå de ridicare de 4,07 metri ¿i o capacitate maximå de pânå la 2.304 kg. În ceea ce prive¿te sistemul de ridicare pe spate, acesta are o capacitatea maximå la punctul de cuplare de 5.420 kg. Gama de tractoare T5, precum ¿i alte echipamente New Holland pot fi achizi¡ionate prin intermediul AgroConcept.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2021

MA{INI & UTILAJE

Fertilizare exact\ cu aplica]ia

Amazone mySpreader Amazone mySpreader este un pachet complet pentru configurarea echipamentelor de fertilizare ¿i include atât baza de date pentru îngrå¿åminte ¿i “bancul de testare” digital mobil EasyCheck, cât ¿i aplica¡ia EasyMix pentru îngrå¿åminte mixte.

rin func¡ia Service îngrå¿åminte, recomandårile de configurare precise pentru distribuitoarele de îngrå¿åminte Amazone pot fi accesate cu u¿urin¡å ¿i direct pe teren, în func¡ie de lå¡imea de lucru, tipul de îngrå¿åmânt ¿i rata de aplicare. Datoritå numeroaselor e¿antioane trimise anual de fermieri, producåtori ¿i furnizori de îngrå¿åminte, aplica¡ia este actualizatå permanent, astfel ca utilizatorul så fie “la zi” din punct de vedere tehnologic ¿i så aplice tipul de îngrå¿åmânt adecvat la începutul fiecårui sezon. O caracteristicå specialå a aplica¡iei mySpreader permite ca utilizatorul så

poatå cåuta îngrå¿åminte, de exemplu, specificând denumirea ¿i compozi¡ia fertilizantului, dimensiunea granulelor sau greutatea în vrac. A doua componentå a aplica¡iei mySpreader este “bancul de testare” digital mobil de verificare EasyCheck. Practic, se a¿azå covora¿ele din plastic pe câmp la intervale definite, apoi se aplicå îngrå¿åmântul. Ulterior, aceste covora¿e sunt fotografiate, iar EasyCheck calculeazå gradul de acoperire cu fertilizan¡i. Pe baza acestor valori, aplica¡ia sugereazå utilizatorului configura¡ia cea mai eficientå pentru distribu¡ia uniformå a îngrå¿åmintelor cu echipamente Amazone, fiind posibilå optimizarea rapidå a gestionårii cantitå¡ilor. Aplica¡ia mySpreader este completatå de aplica¡ia EasyMix, care afi¿eazå configurårile recomandate pentru îngrå¿åmintele mixte. Diferitele tipuri de îngrå¿åminte sunt adesea amestecate

între ele pentru a reduce numårul trecerilor ¿i costurile de exploatare. Aceasta este o fertilizare orientatå cåtre necesarul de nutrien¡i, dar dacå componentele de amestecare au caracteristici diferite, distribuirea preciså devine din ce în ce mai dificilå, în special atunci când lå¡imile de lucru cresc, pe måsura parcurgerii traseului. Cu EasyMix se stabilesc valorile optime pentru diferitele tipuri de amestecuri, fiind recomandate valorile corecte de configurare pentru distribuitoarele Amazone ZA-TS ¿i ZG-TS. Aplica¡ia mySpreader este disponibilå gratuit în App Store ¿i poate fi descårcatå pe smartphone-uri cu sisteme de operare Android 7 ¿i iOS 11. Datele selectate prin mySpreader se pot descårca de la distan¡å în calculatorul echipamentelor Amazone prevåzute cu Bluetooth.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 6/2021

MA{INI & UTILAJE

Protec]ia culturilor cu

sprayerele David [i Tempo Fiabile ¿i eficiente, purtate sau tractate, sprayerele sunt solu¡ia optimå pentru culturi sånåtoase. Dicor Land recomandå fermierilor echipamentul tractat David 3200/18 ¿i modelul purtat Tempo Ultra Isotronic, ambele produse Maschio Gaspardo.

avid 3200/18, un model distribuit exclusiv de Dicor Land, are un panou de comandå care înglobeazå toate func¡iile ma¿inii. Manetele ¿i comenzile principale sunt grupate în partea stângå cu indica¡ii clare ¿i precise pentru supapele de admisie ¿i evacuare. Premixerul ¿i rezervorul pentru spålarea mâinilor sunt amplasate în apropierea comenzilor supapelor. Premixerul limiteazå semnificativ contactul cu produsele chimice pe parcursul fazelor de pregåtire a solu¡iei de tratare ¿i începe diluarea produsului cu debitul de intrare în rezervorul principal. Duza de pulverizare permite utilizarea produsului în propor¡ie de 100%. David 3200 /18 este în ofertå specialå la Dicor Land, la un pre¡ de 24.980 euro, plus TVA.

Maschio Gaspardo DAVID

Datoritå rezervoarelor de 1.600 ¿i 2.000 de litri ¿i dimensiunilor reduse, Tempo Ultra Isotronic este multifunc¡ional ¿i asigurå tratamente eficiente. Prin sistemul de recirculare semiautomat “Re.D”, uniformitatea produsului distribuit este asiguratå atât în etapele ini¡iale, cât ¿i în cele finale de lucru, precum ¿i la întoarcerile la capåt de rând. Panoul de control faciliteazå operarea sprayerului ¿i reduce timpul de lucru. Sunt disponibile douå tipuri de panouri: primul, standard, cu control manual (M-Panel), iar al doilea, electronic (E-Panel), disponibil cu setul op¡ional “Professional Pack”. Prin E-Panel, parametrii ¿i ciclurile func¡ional-opera¡ionale sunt gestionate direct pe monitorul cu care este prevåzut utilajul ¿i/sau pe monitorul din

cabinå în mod automat, permi¡ând folosirea confortabilå a utilajului. Se reduce timpul necesar pentru setåri ¿i curå¡are, precum ¿i riscul de contact accidental cu produsul chimic ¿i opera¡iunile incorecte. Sistemele speciale de amortizare a vibra¡iilor reduc solicitårile asupra componentelor structurale ¿i asigurå o rezisten¡å mecanicå ridicatå la solicitåri ¿i uzurå. Designul rotunjit al rezervorului din polietilenå, fårå zone în care produsul are putea stagna, garanteazå rezisten¡a ¿i faciliteazå curå¡area interiorului, evitând acumularea resturilor de produs de uz fito-sanitar dupå faza de spålare.

Arpad DOBRE

Maschio Gaspardo TEMPO

Profitul Agricol 6/2021

VIITORUL :NCEPE AZI

Benzina din porumb ia avânt în China Compania Clariant a anun¡at un parteneriat important în China. Acolo vor dezvolta, împreunå cu un partener local, o fabricå de 25.000 de tone de etanol celulozic pe an. Acesta va fi produs din resturi de porumb, aproximativ 125.000 de tone pe an. Etanolul celulozic produs va fi utilizat ca aditiv pentru benzinå sau drept combustibil E85, în loc de benzinå. Etanolul celulozic are la bazå o tehnologie dezvoltatå de compania Clariant, care are în construc¡ie ¿i o fabricå în România, la Podari, Olt. ¥n China proiectul include licen¡a ce permite utilizarea tehnologiei sunliquid, denumirea comercialå a etanolului extras din celulozå, furnizarea de servicii tehnice, precum ¿i furnizarea culturilor de pornire ¿i platforma de procesare a

Profitul Agricol 6/2021

drojdiei necesarå pentru ca partenerul chinez så poatå procesa materia primå, în scopul produc¡iei de etanol celulozic. Evaluårile detaliate ale proiectelor ¿i pregåtirile pentru faza de proiectare sunt în plinå desfå¿urare. Tehnologia etanolului celulozic este o tehnologie de biocombustibil de nouå genera¡ie, fiind puternic încurajatå ¿i sus¡inutå de cåtre guvernul chinez. Mai mult de atât, este unul

dintre mijloacele tehnice importante, prin care China cautå så îndeplineascå obiectivele stabilite de cåtre pre¿edintele Xi Jinping, respectarea pragului maxim al emisiilor de carbon pânå în 2030 ¿i asigurarea neutralitå¡ii climatice pânå în 2060.

Arin DORNEANU

Brazilienii se extind în Orientul Mijlociu Producåtorul brazilian de carne Minerva a semnat un contract cu concernul saudit Salic prin care va livra 25.000 de tone de produse anual pentru distribu¡ie în zona Golfului Persic. Pie¡ele asiatice sunt deja principala pia¡å de export a Minerva, cu o cotå de 55% din livrårile totale de carne de vitå. În plus, cele douå companii au semnat un acord de principiu pentru înfiin¡area unui joint-venture care så cumpere ferme ¿i facilitå¡i de procesare a cårnii de vitå ¿i miel în Australia. Un nou record pentru cel mai scump câine ciobånesc La o licita¡ie din ºara Galilor s-a stabilit un nou record pentru cel mai scump câine ciobånesc din lume, dupå ce un animal a fost vândut pentru suma de 28.455 lire sterline. Kim, o femelå border collie, în vârstå de 12 luni, a depå¿it astfel vechiul record, care fusese stabilit la 20.000 de lire sterline în luna octombrie. Pre¡urile câinilor ciobåne¿ti de raså a crescut constant în ultimii ani ¿i licita¡iile de acest tip se bucurå de un interes tot mai mare. Tadjikistanul construie¿te cea mai mare fermå de pui din Asia Centralå Cea mai mare fermå de pui din Asia Centralå va fi construitå în ora¿ul Danghara din Tandjikistan, locul de na¿tere al pre¿edintelui Emomali Rahmon (cum se construia pe vremuri la Scornice¿ti). Ferma este construitå de grupul Avesto ¿i va putea cre¿te 26.000 de pui, cu o capacitate de produc¡ie de 5.500 de tone de carne pe an, care va cre¿te ulterior la 10.000 de tone. Proiectul face parte din strategia statului asiatic de cre¿tere a produc¡iei interne de alimente, pentru a reduce dependen¡a de exporturi ¿i a crea mai multe locuri de muncå. 52

INFORMA}II

EXTERNE Congresul SUA aprob\ un pachet de ajutor pentru ferme Comitetul pentru agriculturå al Camerei Reprezentan¡ilor a aprobat un program în valoare de 4 miliarde de dolari pentru fermierii dezavantaja¡i social din Statele Unite. Conform propunerii, Departamentul de Stat pentru Agriculturå (USDA) va acoperi împrumuturile fermierilor ¿i le va plåti în plus 20% din valoarea lor, pentru a compensa valoarea taxelor asociate cu aceste datorii. Liderul comitetului, democratul David Scott, a sus¡inut cå fermierii såraci au nevoie de ajutor pentru cå au fost ignora¡i de programele de sprijin de pânå acum, de¿i au suferit din cauza epidemiei de coronavirus ¿i a råzboaielor comerciale pornite de administra¡ia Trump.

Democra¡ii au explicat cå subven¡iile din epoca Trump i-au ajutat doar pe marii cultivatori de cereale, soia sau bumbac. Agricultorii de culoare sau din alte grupuri minoritare de¡in înså în general ferme mici ¿i cultivå în special legume, fructe ¿i alte produse de ni¿å. Membrii republicani s-au opus înså ¿i spun cå subven¡iile nu sunt constitu¡ionale pentru cå reprezintå o formå de discriminare inverså. Ei au propus ca USDA så compenseze doar datoriile contractate în timpul pandemiei, fårå bonusul de 20%. Republicanii au acuzat ¿i faptul cå nu au fost consulta¡i în prealabil, iar membrii democra¡i ai comitetului i-au pus în fa¡a unui ultimatum.

Produc\torii britanici î[i deschid filiale în UE Asocia¡ia Producåtorilor de Carne din Marea Britanie (BMPA) a anun¡at cå membrii såi au început så-¿i înregistreze filiale în Uniunea Europeanå, pentru a depå¿i blocajele la export provocate de Brexit. Exportatorii se confruntau cu costuri ¿i întârzieri din ce în ce mai mari, care au redus livrårile la jumåtate din volumul normal. BMPA spune cå în acest fel se pierd multe locuri de muncå din Regatul Unit, iar exporturile în vehicule de transport de dimensiuni mici au înc-

etat aproape complet. “Nu mai este viabil acum så trimi¡i, de exemplu, un singur camion cu produse mixte unor clien¡i din Europa sau Irlanda de Nord, care au nevoie de stocuri pentru câteva zile. Noul sistem vamal måre¿te timpul de transport cu aproximativ 30 de ore, iar costurile au crescut cu 60% fa¡å de anul trecut”, explicå Neil Allen, directorul asocia¡iei.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 6/2021

INFORMA}II EXTERNE Porcii pot învå¡a jocuri video Un grup de oameni de ¿tiin¡å americani care studiazå inteligen¡a porcilor a reu¿it så demonstreze cå animalele în¡eleg principiile jocurilor video. Porcii au fost încuraja¡i så manevreze un joystick cu râtul, pentru a muta pe ecran un cursor ¿i a ob¡ine o recompenså. Studiul a demonstrat înså ¿i limitele inteligen¡ei animalelor. De exemplu, spre deosebire de oi sau vaci, porcii nu sunt capabili så recunoascå al¡i porci în fotografii, probabil din cauza acuitå¡ii vizuale relativ slabe. Raizen î¿i consolideazå pozi¡ia de cel mai mare producåtor de zahår din lume Raizen, societatea mixtå din Brazilia înfiin¡atå de Royal Dutch Shell Plc ¿i Cosan SA, a acceptat så cumpere Biosev SA, divizia de zahår ¿i etanol controlatå de Louis Dreyfus, printr-o tranzac¡ie mixtå, numerar ¿i ac¡iuni, au anun¡at cele douå companii. Raizen va plåti 3,6 miliarde de reali (670,3 milioane de dolari) ac¡ionarilor Biosev, care vor primi de asemenea 3,5% din ac¡iunile preferen¡iale Raizen, plus 1,49% din ac¡iunile råscumpårabile. Tranzac¡ia va consolida pozi¡ia Raizen de cel mai mare producåtor de zahår din lume ¿i unul dintre cei mai mari producåtori de etanol. Iar Dreyfus cåuta de ani de zile op¡iuni pentru Biosev, inclusiv gåsirea unui partener sau vânzarea companiei. Exporturile franceze de vin ¿i coniac au scåzut Decizia SUA de a impune tarife vamale suplimentare ¿i restric¡iile care au dus la închiderea restaurantelor, barurilor ¿i magazinelor duty free din aeroporturi în multe ¡åri au provocat anul trecut o scådere cu 13,9% a veniturilor exportatorilor francezi de vin ¿i coniac, aratå datele publicate joi de Federa¡ia Exportatorilor Francezi de Vinuri ¿i Båuturi Spirtoase (FEVS). Vânzårile de vin ¿i coniac sunt a doua mare categorie de export pentru Fran¡a, dupå industria aerospa¡ialå. 54

Presiuni asupra conducerii Danone Managerii Danone sunt supu¿i unor presiuni tot mai mari, dupå ce un al doilea ac¡ionar important a criticat rezultatele financiare ale companiei ¿i a cerut schimbåri în echipa de conducere. Fondul american de investi¡ii Artisan Partners, al treilea cel mai mare ac¡ionar al Danone, care controleazå 3% din ac¡iuni, a criticat într-o scrisoare publicå strategia grupului francez. Artisan Partners sus¡ine în acest fel campania pornitå de investitorul activist Bluebell, care a cerut demisia lui Emmanuel Faber, care ocupå atât func¡ia

de pre¿edinte, cât ¿i pe cea de director executiv al Danone. “Rolurile de pre¿edinte ¿i director executiv trebuie separate”, afirmå Artisan Partners. Faber a fost numit director executiv al Danone în anul 2014, iar din 2017 ocupå ¿i func¡ia de pre¿edinte al grupului. El a încercat så diversifice gama de produse, pentru a compensa cre¿terea lentå a pie¡ei de lactate, înså pre¡ul ac¡iunilor Danone a scåzut cu 30% pe fondul epidemiei de coronavirus.

Europa are un surplus de motorin\

De ce nu scade pre]ul? Un tanc petrolier a început så încarce motorinå în portul olandez Rotterdam. Este u¿or nefiresc, deoarece, în perioade normale, nord-vestul Europei are un deficit structural de motorinå, adicå în portul Rotterdam vasele descarcå, nu încarcå motorinå. În ultimele luni înså direc¡ia livrårilor s-a inversat ¿i aproape 17 milioane de barili de motorinå au fost trimi¿i din Europa spre coasta de est a SUA. Deocamdatå nu este clar unde se va îndrepta tancul petrolier Silverstone,

înså o posibilitate ar fi vestul Africii, o regiune care se confruntå ¿i ea cu un deficit de aprovizionare. Carantinele ¿i restric¡iile introduse în mai multe ¡åri din Europa pentru a combate råspândirea Covid-19 au afectat cererea de motorinå pe båtrânul continent, în timp ce cre¿terea traficului de marfå ¿i vremea rece au avut un efect opus asupra consumului de motorinå în SUA, ceea ce a determinat o înmul¡ire a livrårilor peste Atlantic. Profitul Agricol 6/2021

Pagina de istorie

Hanuri, caravanseraiuri, crâ[me [i bodegi de alt\dat\ ¥n Timi¿oara, hanurilor ¿i crâ¿melor Evului Mediu le-au succedat cafenelele, ceainåriile ¿i caravanseraiurile epocii otomane, din perioada 1552-1716, pentru cå, ¿i în cetate, ¿i în jurul ei, în mahalale, cre¿tinii ¿i musulmanii cåutau så-¿i îndulceascå via¡a cu vin sau rachiu alåturi de bragå, cumâs sau siropuri - povestesc Florin Medele¡ ¿i Dan Buruleanu în lucrarea “Timi¿oara. Povestea ora¿elor sale”

ncå din 1717 se plånuia ridicarea fabricii de bere care func¡ioneazå neîntrerupt pânå aståzi. În 1718, proaspåt alesul magistrat german încerca så ob¡inå (fårå succes) de la contele Mercy monopolul comer¡ului cu alcool în cetate. Prima reglementare oficialå a func¡ionårii localurilor timi¿orene a fost emiså în anul urmåtor (11 septembrie 1719) ¿i purta semnåtura medicului ¿i primarului Balthasar Thobias Hold, care era, din 1718, ¿i proprietarul Coroanei de aur (han ¿i cârciumå laolaltå), cât ¿i a viitorului primar, Peter Solderer, care avea ¿i el o cârciumå, Cheia de aur. De fapt, aurul era regåsit obsesiv în numele localurilor Timi¿oarei: La douå chei de aur, Crapul de aur, Strugurele de aur (în Cetate), La butoiul de aur, Leul de aur, Ancora de aur, Clopotul de aur ¿i longevivul Mânzul de aur (între 17491950), dar ¿i Cerbul de aur (în Pia¡a Sf. Gheorghe). Mai era o serie de nume obsedate de alb: Mielul alb, Inorogul alb (în Cetate), Lupul alb, Vulturul alb, ¿i unele chiar nostime: Leul verde, La Maimu¡a albastrå (în Cetate), sau Vulturul negru. 56

Unii proprietari n-au sim¡it nevoia “colorårii” animalelor: “La Elefant” (1746 - Pia¡a Unirii), “La Stru¡” sau “La Pelican” sunt astfel de exemple. Vaporul Alb din Josefin gåzduia, la 1900, Congresul petrecåre¡ilor ¿i nebunilor din Timi¿oara, Bila Albastrå de lângå gara din Josefin amintea o veche popicårie, dar ¿i poligonul de tir, iar “Trompetistul” (“Trompeter”) din Cetate, unde de-a lungul timpului poposiserå împåratul Francisc I de Habsburg, domnitorul Al.I. Cuza, plecat în exil, sau poetul Mihai Eminescu, fusese construit în 1747 de Anton Seltmann ¿i vândut cu 8.000 de guldeni trompetului Fr. Kramm, de la care ¿i-a luat numele. Grådina Pre¿edintelui (numitå ¿i Fântâna Pa¿ei) devenea local public prin 1792, iar marea berårie de lângå fabrica de bere (“Fabrikshoff” - 1869) este ¿i aståzi loc de petrecere. “La Coco¿ul turcesc” din Fabric era al armatei pânå la preluarea sa de primårie în 1783. “La Trei Trandafiri” s-a mai numit ¿i Ciarda Ro¿ie în 1905, “La Trei Husari” ¿i la “Trei Regi” (Cetate), “La Trei Alergåtori” (Josefin - 1850, “La Trei Mauri”, “La Trei Broa¿te” ¿.a., “Pomul”

sau “Cununa Verde”, “Marocanul” (Fabric), “Omul Sålbatic” - care avea pictat pe firmå un om pe jumåtate despuiat, cu pårul vâlvoi. “Regina Angliei” ¿i “Prin¡ul Turcesc” sunt alte localuri care, dupå 1850, au început så facå loc unora moderne: restaurantul Casei de Påstrare (1857); “Royal”, “Hubertus”, cel al noului teatru ¿i al noului hotel, “Lloyd” (1912), “Palace” (1913), “Elite” (pe la 1900, refåcut la 1924), restaurantul gårii (vestit dupå 1898), cel cu circuit închis al clubului Regatta ¿i, mai târziu, în perioada interbelicå, restaurantul “Dacia”, “Chatelez”, “Clubul ziari¿tilor”, “Bucure¿ti” sau renumitul “¿ari Neni”, proprietatea Charlottei Mohacsi (1885-1962), numit apoi “Intim”, vestit pentru gula¿ul såu. Unele dintre acestea aveau nume bun ¿i dincolo de grani¡e ¿i erau frecventate de belgrådeni, budapestani sau vienezi. Închise ¿i redeschise, mutate, ele sunt expresia uneia dintre fa¡etele spiritului timi¿orenilor, atât de diferit de idealul disciplinat al împåratului Francisc I care, pe la 1810, definea supusul ideal prin loialitate, disciplinå, supunere, sobrietate. Gheorghe MIRON Profitul Agricol 6/2021

PAGINA DE HOBBY Lovituri m\iestre, rat\ri lamentabile Cred cå nu poate exista un vânåtor atât de consecvent, încât så se remarce întreaga via¡å fie ca as în ale tirului, fie ca maestru al ratårilor. Cu to¡ii ¿tim cå existå zile bune ¿i zile nefaste. Uneori e¿ti „în mânå”, alteori ba. Poate pårea ceva metafizic, dar eu a¿ pune acest fapt pe seama bioritmului.

remarcat ¿i în ultimul interviu al såu, pe care i l-am luat ¿i publicat în revista „Carpa¡ii” –, a dat peste cap un mistre¡, trågând de la ¿old, fårå så ocheascå. La o partidå de protocol organizatå pe vestitul fond Podul Pitarului din proximitatea Capitalei, i-am fost vecin de stand lui S. Celac când a executat douå lovituri „regale” la fazani, ceea ce repre-

upå aproape patru decenii în bran¿å, am ajuns så simt cu o frac¡iune de secundå înainte de a apåsa pe trågaci dacå voi rata sau nu. O cât de micå ¿ovåialå poate înclina talerul balan¡ei cåtre mohoreala deziluziei. Pânå ¿i focul aruncat neglijent, fårå concentrare ¿i corec¡ii meticuloase, duce la o izbândå, dacå intrå în ecua¡ia unui complex de împrejuråri favorabil. Vânåtoarea este un joc al hazardului, unde via¡a ¿i moartea î¿i disputå o grani¡å nespus de sub¡ire, greu de trasat. În privin¡a preciziei constante a tirului, un etalon pentru mine este confratele Ioji, care obi¿nuie¿te så împu¿te gai¡e cu glon¡. Nu e o bagatelå, dacå socotim cå suprafa¡a corporalå oferitå de aceastå pasåre este cât un pachet de ¡igåri. La o distan¡å de patruzeci-cincizeci de metri, ea se reduce la un punct, ¿i acela abia vizibil cu ochiul liber. Un alt prieten, Aurel Gângå, celebru pentru performan¡ele sale cinegetice, a doborât doi vieri capitali, medaliabili cu aur ¿i argint, printr-un dubleu devenit faimos. Pe cel mai mare l-a nimerit exact în frunte, de la câ¡iva pa¿i. Scriitorul Radu Anton Roman, în urma unui accident suferit în ultimii ani ai vie¡ii, nu mai putea ridica arma la ochi. L-am våzut, la gâ¿te, cum, culcat pe spate, a încropit într-o searå un ciochinar de invidiat. Dar, mai mult – fapt

Profitul Agricol 6/2021

zintå o performan¡å, dar ¿i când a ratat copilåre¿te un iepure venit plocon în nici douåzeci de metri. La o ie¿ire „la sårite” pe meleaguri prahovene, mi-am adjudecat cinci iepuri consecutiv, îndeajuns pentru tot grupul. Pe acela¿i teren de la Negoie¿ti, sâmbåta urmåtoare, am ratat magistral doi urechia¡i, urmând ca, la plecare, så beneficiez de „mila publicå”, pentru a må putea bucura de tradi¡ionala fripturå vânåtoreascå la cuptor pe masa de Cråciun. Când Andu, la Pietroiu, a agå¡at din slava cerului, în curtea cabanei, ziua mare, un gâscan solitar aflat în trecere, am socotit-o dibåcie. Aståzi, må gândesc cå a fost doar un simplu noroc: o singurå alicå s-a dovedit fatalå pentru pasårea ce ne survola fårå teamå la o distan¡å pe care o socotise, din nefericire, lipsitå de orice risc. Såptåmâna trecutå, în jude¡ul Alba,

vânåtorul care fusese, nu demult, eroul zilei prin råpunerea unui vier de mare calibru, din primul foc, a ratat acum, trågând patru cartu¿e la rând, un alt mistre¡, la fel de impunåtor, socotit o ¡intå facilå. Pe o linie somierå din pådurea Cernica, se nimerise så fiu în standul din dreapta celui al lui Nino Ninov, pre¿edintele ob¿tii vânåtorilor bulgari. Împins de gonaci, un mistre¡ a venit fårå grabå ¿i a råmas câteva secunde în fa¡a noastrå, oferindu-ne blatul, nehotårât încotro s-o apuce. Puteam så trag, dar am cedat în favoarea oaspetelui. Dupå douå focuri îndelung pritocite, porcul a trecut nevåtåmat printre noi îndåråtul liniei. La vreo cinci minute, am auzit în spate fo¿net de pa¿i prin frunzi¿. Acela¿i vier, în aceea¿i pozi¡ie sinuciga¿å, încå nu se dumirise în ce direc¡ie så-¿i afle scåparea. Din nou, am aplecat pu¿ca, iar musafirul a mai zvârlit doi plumbi aiurea. De data aceasta, sålbåticiunea, în¡elegând cå indecizia îi poate fi fatalå, s-a destins în goanå nåprasnicå peste lan¡ul håita¿ilor. Oarecum asemånåtor s-a petrecut ¿i povestea cu ¡apul ro¿u al lui Ionu¡ Cristea, fost coleg de redac¡ie, acum cercetåtor în salmoniculturå. Aflat în delega¡ie pe valea Demåcu¿ei, sub Feredeu, ¿i-a luat autoriza¡ie de vânåtoare la cåprior, împrumutând arma de la institu¡ia gestionarå a fondului. În pådure, scena s-a derulat ca în episodul anterior. Primul foc, tras în van, a pus ¡apul pe fugå. Inten¡iei noastre de a pleca i s-a opus paznicul Alexa, a¿a cå am mai zåbovit o vreme. Cåpriorul s-a întors în acela¿i loc, cåci nu ne sim¡ise, asociind, probabil, bubuitul pu¿tii cu un tunet, pe furtunå. Abia dupå a doua ratare, înso¡itorul nostru ne-a fåcut semn cå putem coborî.

Gabriel CHEROIU 57

HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 17.02 - 3.03.2021

Marius Cre¡u 17.02.1971, director comercial Saaten-Union Adrian Petcu 17.02.1978, director vânzåri AgroConcept Liviu Dejeu 18.02.1945, prof. dr. UASMV Bucure¿ti Gheorghe ªtefan 18.02.1961, secretar de stat MADR Costel ªopticå 18.02.1967, deputat PSD, secretar Comisia de agriculturå Cristian Grecu 19.02.1969, manager produse de protec¡ia plantelor Agrii Doru Pamfil 21.02.1953, prof. dr., rector USAMV Cluj Florian Bonchi¿ 22.02.1971, director comercial Corteva România ¿i Moldova Viorel Mitre 24.02.1958, prof. dr., pre¿edinte SRH filiala Cluj Vlad Atanasescu 24.02.1987, Branch Manager NHR Agropartners, filiala Cålåra¿i Silviu Dumitru 25.02.1983, director tehnic Kwizda Agro România Davide Trivellin 26.02.1966, director comercial Maschio Gaspardo România Adrian Teban 27.02.1966, director ¿tiin¡ific Corteva România Sevastian Proca 1.03.1974, director vânzåri România Nord Corteva Ion Caplan 3.03.1977, director SCDP Constan¡a 58

Sfântul Valentin i-a ajutat pe cultivatorii de flori din Columbia Cererea puternicå de flori din partea americanilor înainte de Sfântul Valentin a permis industriei horticole din Columbia så revinå de pe pragul pråpastiei, transmite Bloomberg. Exporturile au început så creascå în ultimele luni, ceea ce este un semn de bun augur pentru sårbåtoarea din 14 februarie, cea mai aglomeratå zi a anului pentru florari. Vânzårile puternice din acest weekend ar putea confirma relansarea industriei florilor. În primåvara anului trecut, cultivatorii de flori din Columbia se pregåteau pentru Ziua Mamei, care de regulå este sårbåtoritå în a doua duminicå a lunii mai,

când pandemia a devastat SUA. În condi¡iile în care marile pie¡e precum cele din New York ¿i California au intrat în carantinå, florarii columbieni au fost nevoi¡i så distrugå mii de tone de trandafiri, garoafe ¿i crizanteme. Vara, cuplurile din SUA au început så anuleze nun¡ile. Nici måcar vânzårile de flori pentru înmormântåri nu au fost grozave din cauza restric¡iilor impuse adunårilor de persoane. Majoritatea florilor vândute în SUA vin din Columbia ¿i sectorul se pregåtea pentru falimente în maså ¿i pierderi de locuri de muncå.

Arin DORNEANU

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Unitate de maså pentru lichide – Franjuri la prosop! 2) Nota¡i cu plus în circuit – Då atacul pe culoare; 3) A vrea 9 10 binele cuiva – Demne de toatå admira¡ia; 4) Soare pe Nil – E ceva de vis; 5) Firul covorului – Oferå libertate alegerilor; 6) Tulpini subterane – Final de colind! 7) Ro¿esc primele – Coadå de scrumbie! 8) Drojdia societå¡ii; 9) Petrece în grup – Apåråtor în fa¡a por¡ii; 10) A intra în opozi¡ie.

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 5/2021 ORIZONTAL: VIITURA - TP; IZMA - ETNII; ZV - PACIENT; IOC - URCATI; TRANSE - VAG; I - TATAIE - A; UNIRE - UNSI; ONORABILA; OREZ - CITIT; PALIDITATE.

VERTICAL: 1) Afla¡i în frunte la premiere – Ia cuvântul de la actori; 2) A exercita influen¡å – Lopatå fårå murdårie! 3) Aduc ineditul – Se odihne¿te în lini¿te; 4) Dispuse în zigzag! – Scos de la domnie; 5) A låsa mascå – Închinate celor mari; 6) Venirea discretå a lui Mo¿ Ene; 7) Procese acide – Responsabil cu imaginea; 8) Plåtite la slujbå – ¿eful strungarilor; 9) A se împiedica în cuvinte – Se înfige la treabå; 10) Cele de dinainte. Profitul Agricol 6/2021