Profitul Agricol nr. 7 din 26 februarie 2020 by Profitul Agricol

nr. 7 din 26 februarie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 7/2020 Redactor - ¿ef

Salva¡i ecologismul de ecologi¿ti Bruxelles, anul 2030 ¿i ceva. Un grup de eurocra¡i, în costume elegante, dar nici prea elegante ca så nu zicå lumea cå sunt scumpe, î¿i rostesc solemn mesajul ad urbi et orbi (cåtre cetate ¿i lume). “La ora¿e ¿i sate, Ecologismul a învins definitiv. Clasele sociale prietene, muncitorii ¿i ¡åranii, alåturi de intelectuali, merg umår la umår spre desåvâr¿irea planului unui continent european neutru climatic.” Imediat, toate televiziunile preiau mesajul ¿i îl disemineazå cu celeritate. ¥n marile ora¿e europene au loc, ad hoc ¿i bine pregåtite din timp, largi manifeståri populare de sus¡inere. A fost o luptå lungå, grea, dar ce ar fi victoriile dacå s-ar dobândi u¿or? ¥n sfâr¿it, membrii Partidului Bruxellez se pot bucura de roadele strådaniei lor. Pentru Comisia de la Bruxelles nu a fost deloc u¿or så convingå atâtea milioane de fermieri. Cei mai mul¡i priveau cu scepticism teoriile ecologiste. Mai tråiserå ei doctrine, iar asta pårea chiar naiv inofensivå, ca un pui de mâ¡å. Sigur, au fost ¿i câte unii care, din credin¡å adevåratå sau din calcul ceva mai bine fåcut, au sårit imediat în barca ecologiei. Dar erau pu¡ini, în special prin Fran¡a, Belgia ¿i ¡årile scandinave. ¥n Europa de Est înså, doctrina s-a lovit de un zid. Acolo, lumea pricepea mai greu cå de la Bruxelles li se vrea binele, chiar ¿i cu for¡a. Dar ¿i ecologi¿tii s-au organizat repede. Cete de activi¿ti au cutreierat satele, înfierând cu mânie elementele dujmånoase care încå mai îndråzneau så foloseascå produsele de protec¡ia plantelor, tratamentul la såmân¡å, îngrå¿åmintele chimice. Iar cine nu în¡elegea de vorbå bunå, primea dojana pumnului în gurå, a parului în cap, må rog, dupå gustul ¿i cheful activi¿tilor. ¥ndruma¡i îndeaproape, fermierii au început så în¡eleagå altfel binefacerile politicii Partidului Bruxelles ¿i, în deplin consens, au virat-o spre ecologie.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Doar la ora¿e oamenii a¿teaptå cu speran¡å momentul când în alimentare se va båga ceva. Orice.

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Profitul agricol 7/2020

SUMAR Adunarea Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine

Culturi vegetale

Evenimentele såptåmânii

Unirea marilor asocia¡ii LAPAR, APPR ¿i Pro Agro 7 Protest la Bruxelles pentru PAC 7 Bugetul UE råmâne nestabilit 8 ACCPT Ialomi¡a a cumpårat inputuri de cinci milioane euro 10 Consultåri privind Pactul Ecologic European 10

Ma¿ini agricole

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Produc¡ia mondialå de oleaginoase 14 Produc¡ia mondialå de soia: 339 de milioane de tone 15 Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui 16 68 milioane de tone de rapi¡å la nivel mondial 16

Corteva Agriscience: solu¡ii de combatere a dåunåtorilor din cultura de rapi¡å 24 Iriga¡iile sunt esen¡iale pentru stabilitatea produc¡iilor 26 Solu¡ii inovative pentru nutri¡ia plantelor propuse de cåtre KNE CERTIS 28 Biostimulatori pe bazå de alge echilibru pe timp de secetå 30 Riscurile temperaturilor ridicate 32 Conferin¡a AIDER 34 Saaten-Union: avantajele covorului vegetal 34 Schimbåri în conducerea Limagrain 36 Expur pregåte¿te prime pentru reducerea amprentei de carbon 36

Actualitatea în jude¡e

Cre¿terea animalelor

Pre¡uri ¿i pie¡e

Apicultorii din Banat nu vor conflict cu fermierii pe tema neonicotinoidelor Directorul general Dan Tånåsescu, condamnat pentru luare de mitå Un bancher elve¡ian nu plåte¿te TVA Neonicotinoide sau nu?

43 44

Informa¡ii externe

Macron promite cå-i va apåra pe fermierii francezi Arla anun¡å investi¡ii majore în acest an DFA cumpårå activele Dean Foods

46 46 47

Magazin

20 20

Case IH Quadtrac: Pentru americani, mare nu este de ajuns Claas Xerion Trac TS: Construit în Germania, cu gândul la fermele din Est John Deere 9RX: Un Hercule vopsit în verde

Prima etapå a Campionatului Fermierilor

Opinii

Cum poate deveni performantå o fermå de familie

Cara¿ii prin¿i în copilårie Dragobetele vulpilor Degustarea cârna¡ilor bånå¡eni, la Biled

52 53 54

Evenimentele såptåmânii Unirea marilor asocia]ii LAPAR, APPR [i Pro Agro Mar¡i, 18 februarie, sub pretextul meciurilor din campionatul de fotbal al fermierilor, la Slobozia avea loc o întâlnire importantå, în restaurantul Hotelului Select. Au participat pre¿edin¡ii LAPAR, APPR ¿i Pro Agro, alåturi de al¡i oameni din structurile de conducere ale celor trei organiza¡ii, iar subiectul discutat a fost unificarea. Ionel Arion, Marius Nicu (Pro Agro) Nicu Vasile, Alexandru Baciu (LAPAR), Nicolae Sitaru, Alina Cre¡u, Costin Telehuz ¿i Gheorghe Alexandru (APPR) au stat la aceea¿i maså 4 ore. Dupå întrevedere, Sitaru a afirmat cå “a fost doar o discu¡ie exploratorie, fiindcå noi, liderii de organiza¡ii, nu putem hotårî nimic fårå votul consiliilor directoare.” Totu¿i, s-a luat o decizie: miercuri, 26 februarie, la sediul ACCPT Ialomi¡a din Slobozia, se va organiza o ¿edin¡å comunå a consiliilor directoare comune ale celor trei organiza¡ii. “Lucråm la o consolidare a reprezentårii fermierilor din zona produc¡iei

vegetale ¿i nu numai. Primul pas trebuie så fie compatibilizarea punctelor de vedere diferite, pentru a vedea dacå putem ini¡ia ac¡iuni comune. Apoi, în måsura în care aceste ac¡iuni vor avea succes, vom putea avansa. Cert este cå avem interese comune. Ne une¿te necesitatea reprezentårii în Copa-Cogeca. Se apropie luarea unor decizii finale în privin¡a PAC ¿i trebuie så ne facem auzitå vocea. Trebuie så fim prezen¡i la mesele la care se discutå despre legisla¡ia care ne prive¿te. Principiul de la care am pornit este cå noi, fermierii, trebuie så fim organiza¡i mai bine. Fiind diviza¡i, existå tenta¡ia de a te pozi¡iona politic ¿i de a fi critic doar cu unele guverne. Prin unificare, putem fi parteneri de dialog one¿ti, neimplica¡i politic, cu orice ministru, cu orice partid. Putem avea o voce puternicå, în interesul fermierilor, care så conteze în pia¡a agricolå”. S-a mai stabilit ca, în func¡ie de felul în care va decurge ¿edin¡a comunå a consiliilor directoare, formatul så fie påstrat ¿i så aibå loc asemenea ¿edin¡e cât de des posibil. Urmåtoarea întâlnire ar putea fi la sediul unei organiza¡ii din LAPAR. Robert VERESS

Protest la Bruxelles pentru PAC În timp ce ¿efii de stat europeni negociau la Bruxelles bugetul UE pentru 2021-2027, în fa¡a clådirii Consiliului European sute de fermieri din mai multe ¡åri au protestat. Erau acolo oameni veni¡i din Irlanda, Belgia, statele baltice, Italia sau Spania. Au adus zeci de tractoare ¿i au aprins focuri de artificii în fa¡a clådirilor de sticlå din capitala UE. Profitul agricol 7/2020

Mesajul lor: bugetul european pentru agriculturå trebuie så råmânå unul consistent, fårå tåieri. Fermierii spun ¿i cå se simt presa¡i de noile responsabilitå¡i privind ambi¡iile de mediu, mai ales în contextul în care sunt mai pu¡ini bani. Dincolo de asta, cei cu subven¡ii mai mici decât media UE au fåcut lobby pentru convergen¡å. Veronica HUZA

Marcel Sîrghiac, director na¡ional de vânzåri Agrii România Agrii România anun¡å cå, începând cu luna februarie, Marcel Sîrghiac se alåturå echipei, ocupând func¡ia de director na¡ional de vânzåri. Are 39 de ani, ¿i o experien¡å de 16 ani în agribusiness. În calitate de director na¡ional de vânzåri al Agrii România, Sîrghiac coordoneazå activitatea directorilor regionali, având un rol atât în pozi¡ionarea competitivå a companiei pe pia¡a distribu¡iei de inputuri, cât ¿i de a dezvolta strategii de business la nivel na¡ional. Despre venirea lui Marcel Sîrghiac în cadrul echipei, Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, a declarat: “Sunt convinså cå abilitå¡ile sale, dezvoltate în pia¡a de agribusiness din România, în pozi¡ii de vânzåri ¿i de Top Management sunt un mare avantaj pentru noi, ca echipå, ¿i vom crea împreunå un mediu de lucru care så ne ajute så devenim ¿i mai puternici. Îi uråm mult succes”.

Tomel Petrache, director de marketing la KWS Semin¡e De luna aceasta, Tomel Petrache preia ¿i func¡ia de director de marketing la KWS Semin¡e. El s-a alåturat echipei KWS în octombrie, ca director clien¡i-cheie ¿i expert agronom coordonator, pozi¡ii pe care le va ocupa în continuare. Pe lângå activitatea de marketing, Petrache va vizita fermele mari, pentru consultan¡å tehnicå, ¿i va coordona activitatea de instruire tehnicå a echipei de vânzåri. Doctor în agronomie, Petrache are o bogatå experien¡å în cercetare, ob¡inutå la Sta¡iunea Lovrin, dar ¿i în pozi¡ii tehnic-comerciale de conducere a unor companii din agribusiness. Este cåsåtorit ¿i are doi copii. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

27 februarie, Constan¡a APPR organizeazå Conferin¡a Porumbul Românesc în 2020. Se vor face prezentåri cu privire la combaterea dåunåtorilor, cu accent pe Ostrinia, ¿i se va vorbi despre comer¡ul cu cereale. 5 martie, Ia¿i Campionatul de Fotbal al Fer mierilor continuå cu grupa Ia¿i. 6 martie, Bucure¿ti La Ia¿i are loc prezentarea Combaterea Dåunåtorilor din Cultura Porumbului, în cadrul conferin¡elor APPR. 9 martie, Bucure¿ti Se va ¡ine Forumul European Agricultura Digitalå. 12 martie, Bucure¿ti Corteva Agriscience organizeazå Forumul Culturilor Horticole. Vor fi lansate ¿i douå insecticide noi, Delegate ¿i Closer, vor fi relansate Zorvec Zelavin ¿i Zorvec Enicade. Evenimentul va avea loc la Hotel Intercontinental, de la ora 15:30. 12 martie, Timi¿oara ¥n cadrul Campionatului de Fotbal al Fermierilor, se vor disputa partidele din grupa Timi¿oara. 19 martie, Bråila Faza pe grupe se încheie la Bråila. 2 - 5 aprilie, Jucu, Cluj La Jucu se va ¡ine Agraria, târgul de suflet al Ardealului. 4 - 7 iunie, Fundulea, Cålåra¿i Va avea loc expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec, cea mai mare expozi¡ie de profil de la noi. 8

Bugetul UE r\mâne nestabilit Runda de negocieri a ¿efilor de stat europeni pe tema bugetului UE pentru 2021-2027 nu a dus la o în¡elegere. Dimpotrivå. Dupå douå zile de discu¡ii, joi ¿i vineri, la Bruxelles, Summit-ul s-a încheiat fårå un acord despre cum ar trebui så fie cheltui¡i banii europeni.

s-a stabilit nici dacå contribu¡iile statelor ar trebui sau nu crescute ca så acopere måcar par¡ial gaura låsatå de Marea Britanie în bugetul UE, estimatå la 75 de miliarde euro în urmåtorii ¿apte ani. Statele considerate “frugale”, Olanda, Austria, Suedia ¿i Danemarca, care vor un buget european redus, construit pe o contribu¡ie de 1% din PIB-ul UE, ¿i-au apårat viziunea. Vor un buget mai mic, ceea ce implicit ar duce la tåierea banilor ¿i pentru Politica Agricolå Comunå. Pe de altå parte, un grup de state net beneficiare (din Estul ¿i Centrul Europei), printre care se aflå ¿i România, au militat pentru un buget mai mare ¿i pentru men¡inerea fondurilor pentru co-

eziune ¿i agriculturå. Aceste state propun un buget mårit la 1,03-1,07% sau chiar la 1,3% din PIB-ul european. Pre¿edintele francez Emmanuel Macron a fåcut ¿i el lobby puternic pentru un buget PAC fårå tåieri ¿i pentru un buget european mai mare, dar nu a spus ¿i cu cât ar fi dispuså Fran¡a så creascå contribu¡ia la bugetul european. Cancelarul Germaniei Angela Merkel a påstrat o pozi¡ie mai neutrå ¿i nu a pårut så se streseze la fel ca al¡ii. A ¿i påråsit negocierile în jurul orei 10 seara, joi, ca så se retragå la hotel ¿i så se odihneascå. Pe finalul Summit-ului, pre¿edintele Consiliului European, Charles Michel, ¿i echipa sa au pus pe maså un scurt document cu o nouå propunere de negociere, care cre¿te banii pentru agriculturå. Dar e doar un document de lucru. Încå nimic nu este stabilit. Va mai fi nevoie de cel pu¡in un Summit ¿i nici atunci nu e sigur cå diversele grupuri cu interese diferite vor gåsi o cale de compromis. Negocierile pentru noua PAC se aflå înså în a¿teptare pânå când nu se vor stabili banii pentru agriculturå pentru urmåtorii ¿apte ani. Veronica HUZA Profitul agricol 7/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Acad. Påun Ion Otiman despre drama satului într-un secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e Academicianul Påun Ion Otiman a sus¡inut, pe 21 februarie, o conferin¡å cu tema Via¡a ruralå româneascå pe lungul drum între Flåmânzi ¿i Uniunea Europeanå sau Drama satului ¿i a ¡åranului român într-un secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e. De altfel, titlul conferin¡ei este ¿i numele unui volum, care a fost lansat de curând. Cartea a fost prezentatå de cåtre conf. univ. Cosmin Sålå¿an. Conferin¡a a fost organizatå de Biblioteca Jude¡eanå Arad în colaborare cu filiala Timi¿oara a Academiei Române. Conferin¡a na¡ionalå a cartofului Centrul pentru Management Agricol, în parteneriat cu Federa¡ia Na¡ionalå a Cartofului ¿i Institutul Na¡ional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof ¿i Sfeclå de Zahår Bra¿ov au organizat în aceastå såptåmânå, la Poiana Bra¿ov, cea de-a VI-a edi¡ie a Conferin¡ei na¡ionale a cartofului. Evenimentul a reunit cultivatori performan¡i, reprezentan¡i ai Ministerului Agriculturii, exper¡i ¿i speciali¿ti din domeniu. S-au analizat noile tendin¡e din pia¡a cartofului la nivel na¡ional ¿i european, precum ¿i tehnologii inovatoare ¿i cele mai recente rezultate ale cercetårilor ¿tiin¡ifice din domeniu. Detalii, în edi¡ia urmåtoarea. VITICON 2020, tendin¡e ¿i solu¡ii în viticulturå Luni, când revista noastrå intra la tipar, Agricover a organizat a doua edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale a Viticulturii Române¿ti - VITICON 2020. Speciali¿tii, autoritå¡iile statului ¿i reprezentan¡ii companiilor producåtoare de tehnologii ¿i solu¡ii integrate pentru protec¡ia plantelor au discutat despre schimbårile aduse de reforma PAC în sectorul viticol. S-au analizat ¿i tendin¡ele ¿i dinamica pie¡ei na¡ionale ¿i interna¡ionale, tehnologii inovatoare, bune practici pentru sporirea productivitå¡ii ¿i solu¡ii specializate de finan¡are pentru viticulturå. 10

ACCPT Ialomi]a a cump\rat inputuri de cinci milioane euro La licita¡ia de iarnå/primåvarå organizatå de ACCPT Ialomi¡a, luni, 17 februarie, s-au achizi¡ionat îngrå¿åminte ¿i pesticide în sumå totalå de 22,444 milioane de lei, respectiv 4,675 milioane de euro. La licita¡ie s-au înscris 146 de fermieri membri ai Asocia¡iei, care au achizi¡ionat îngrå¿åminte de 8.656.935 lei, erbicide de 7.954.312 lei, fungicide - 4.375.155 lei, insecticide - 1.352.425 lei, îngrå¿åminte foliare - 295.250 lei, regulatori de cre¿tere - 97.294 lei, adjuvan¡i - 7.821 lei. Majoritatea produselor vor fi achitate la recoltare, termenele de platå fiind 15 august la produsele pentru påioase ¿i rapi¡å, respectiv 15 octombrie la produsele pentru culturile prå¿itoare ¿i pentru îngrå¿åminte. Doar 1.051 de tone de îngrå¿åminte urmeazå a fi achitate la livrare.

Diferen¡ele de pre¡ între varianta cu plata la livrare ¿i cea cu plata la termenul de recoltare sunt mici, spune Costin Telehuz, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Economia minimå realizatå de fermierii participan¡i la licita¡ie, în compara¡ie cu fermierii care achizi¡ioneazå individual, este de 10% în cazul pesticidelor. La îngrå¿åminte economia este greu de estimat, întrucât nu existå un pre¡ de listå, dar existå, în schimb, fluctua¡ii generate de cerere vs ofertå, pre¡ul gazelor, disponibilitatea logisticii. ACCPT va mai organiza, în decursul verii, o licita¡ie separatå pentru îngrå¿åminte ¿i una pentru pesticidele aplicate toamna. În func¡ie de conjuncturå, se mai organizeazå ¿i o licita¡ie de iarnå, în noiembrie. Robert VERESS

Consult\ri privind Pactul Ecologic European Fostul premier Ludovic Orban a anun¡at cå va organiza o serie de consultåri publice pe marginea Pactului Ecologic European. Consultårile vor privi consecin¡ele Pactului asupra României, iar la discu¡ii ar urma så participe mediul de afaceri, sindicatele ¿i asocia¡iile profesionale. Orban a mai spus cå România trebuie så prevadå cu claritate toate domeniile care vor fi afectate, inclusiv transporturile, energia ¿i agricultura. “Trebuie så vedem exact efectele, så ¿tim ce activitå¡i economice vor fi afectate ¿i mai ales cum putem så îndepårtåm sau, în mare parte, så prevenim efectele pe care le pot genera diferitele

reglementåri aferente Green Deal (Pactul ecologic)”, a spus Ludovic Orban, care a mai adåugat cå, la ora actualå, la Bruxelles, cel pu¡in la nivelul Comisiei Europene este o adevåratå religie acest Green Deal. România ar urma så primeascå, din fondul de tranzi¡ie al UE, 747 de milioane de euro, în urmåtorii ¿apte ani, pentru a-¿i face economia mai verde prin îndeplinirea obiectivelor Pactului. Este a treia cea mai mare sumå din fondurile pentru tranzi¡ie alocate statelor membre, dar nu înseamnå cå banii vor ajunge. Veronica HUZA Profitul agricol 7/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

Grâu România FOB Constan¡a 199 euro/t 955 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 10 - 4 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 10 - 14 februarie 2020 pre¡urile cerealelor a scåzut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: £/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mar Apr Mai

10.02 137 143 145

11.02 135 141 143

12.02 137 143 145

13.02 135 141 144

14.02 134 140 143 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

10.02 200 201 203

11.02 199 200 201

12.02 13.02 14.02 201 200 199 204 201 200 205 200 199

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a închis la 249 dolari/tonå (1.096 lei), fa¡å de 255 dolari/tonå (1.224 lei), cât a fost såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii ale exportului: Nigeria 98.750 tone, Bangladesh 87.050 tone, Mexic 69.370 tone, Filipine 67.970 tone ¿i Japonia 59.970 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port Cota¡ii - Burse din Fran¡a 10.02 185 190 189 187 Moselle FOB 200 Rouen FOB 199

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

11.02 12.02 183 185 189 190 187 189 185 187 199 200 197 200

Mar Apr Mai

11.02 233 241 247

12.02 235 243 249

13.02 183 189 187 185 199 197

România

13.02 233 241 247

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în-

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 173 euro/tonå (830 lei), în scådere cu 4 euro/tonå fa¡å de ziua deschiderii licita¡iilor din 10 februarie. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 177 euro/tonå (850 lei), cu 4 euro/tonå mai

Mar Apr Mai

11.02 149 151 152

$/t

12.02 13.02 14.02 151 149 147 152 151 150 153 152 151

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 10 - 14.02.2020

10.02 Bordeaux 170 Pallice 169 Rhin 177 Bordeaux FOB 177 Pontivy 181

euro/t

11.02 12.02 13.02 14.02 169 171 170 169 167 169 167 165 175 177 175 173 175 177 175 173 179 181 179 177

mic decât pre¡ul de deschidere, dar este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 165 euro/tonå (792 lei), cu 4 euro mai mic decât såptåmâna trecutå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 173 euro/tonå (830 lei), în

scådere cu 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (726 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de ziua deschiderii. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mare, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mar Mai

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2020, este de 191 dolari/tonå (840 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå.

10.02 150 152 153

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2020, a fost de 181 dolari/t (796 lei).

14.02 231 240 245

FOB Constan¡a 195 euro/t 936 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020.

Cota¡ii - Bursa din Chicago

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 195 euro/tonå (936 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 189 dolari/t (832 lei).

14.02 181 185 185 183 197 195

chiderii, 14 februarie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (770 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå.

Porumb

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 197 euro/tonå (946 lei), în scådere cu 3 euro/tonå.

La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 185 euro/t (888 lei). Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 185 euro/tonå (888 lei).

euro/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 10.02 235 243 249

a fost de 231 dolari/tonå (1.016 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 167 165 169 167 165 175 173 175 173 171

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

249 dolari/t

175 dolari/t

-4

352 dolari/t

170 dolari/t

-3

Profitul agricol 7/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

cepând cu 15 februarie.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic a fost de 352 dolari/tonå (1.549lei), mai mare cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Mexic 73.770 tone, China 69.790 tone, Olanda 56.970 tone ¿i Taiwan 50.850 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.518 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost mai mare cu 2 dolari/tonå ¿i a ajuns la 375 dolari/tonå (1.650 lei).

China a anun¡at cå va dubla importurile de soia din SUA, în-

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Mar Apr Mai

10.02 323 329 333

11.02 325 330 335

$/t 12.02 327 333 337

13.02 329 334 339

14.02 327 333 337

Orz România FOB Constan¡a 187 euro/t 898 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 10 - 14 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 145 euro/tonå (696 lei), mai euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 10.02 Rouen 149 Dunquerque 147 Moselle 151 Pontivy 153 Orz bere: Creil** 159 Moselle** 167

11.02 147 145 150 151

12.02 149 147 151 153

13.02 147 145 150 151

14.02 145 144 149 150

157 159 157 155 163 165 163 161

Sorg

COTAºII 10 - 14.02.2020

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 10 - 14 februarie 2020, a fost de 170 dolari/tonå (748 lei), în scådere cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 10 februarie.

Mar Apr Mai

10.02 677 679 691

11.02 12.02 13.02 679 685 679 685 692 685 695 700 695

$/t 14.02 677 683 693

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mar Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 373 377 375 377 375 375 379 377 379 377

Mar Mai

mic cu 4 euro/tonå, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui

lei), în scådere cu 4 dolari/tonå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 161 euro/tonå (773 lei), cu 6 euro/tonå mai mic fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: în såptåmâna 10 14 februarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 329 euro/tonå (1.579 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 10 februarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 337 dolari/tonå (1.483 lei).

Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 273 dolari/ tonå (1.201 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 14 februarie 2020, a fost de 335 dolari/tonå (1.474

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 Martie 339 341 339 337 335

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 Dieppe 331 335 333 331 329

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a mondialå a fost mai mic, comparativ cu cel de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

2 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 343 euro/tonå (1.646 lei), mai mic cu 2 euro/tonå.

Orzul pentru bere din Fran¡a a devenit competitiv pe pie¡ele din Mexic ¿i Germania.

Principalele destina¡ii: Mexic 11.770 tone ¿i China 72.770 tone. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mar Mai

$/t

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 173 171 173 171 170 175 173 175 173 171

$/t

¥n såptåmâna 10 - 14 februarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a scåzut astfel: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 14 februarie 2020, la 345 euro/tonå (1.656 lei), mai mic cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 10 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 335 euro/tonå (1.608 lei), cu

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie, este de 377 dolari/t (1.659 lei).

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

10.02 Rouen 337 Dunquerque 345 Moselle 347

14.02 335 343 345

11.02 340 349 351

12.02 339 347 349

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 7/2020

147 dolari/t

-3

327 dolari/t

euro/t

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

-1

$/t

10.02 11.02 12.02 13.02 14.02 341 343 345 347 345 350 351 353 355 354

Grâu

205 dolari/t

$/t

203 dolari/t

13.02 337 345 347

-4 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase USDA a publicat raportul Semin¡e oleaginoase: pie¡e mondiale ¿i Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegecomer¡, pentru luna ianuarie. Sunt date noi despre produc¡ia, contale va atinge 206 milioane tone, fa¡å de sumul, comer¡ul ¿i stocurile mondiale pentru anul de pia¡å 2019/20. Oleaginoase

ªroturi proteice

Produc¡ia mondialå este prognozatå så atingå 577 milioane tone, cu 20 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. Structural, ea va fi formatå astfel: soia (339 mil. tone, mai mare cu 1 mil. tone fa¡å de luna trecutå); rapi¡å (68 mil. t.); floarea-soarelui (54, 5 mil. t., cu 0,5 mil. tone mai mult fa¡å de luna trecutå); semin¡e de bumbac (45); arahide (44); nuci de palmier (20); copra (6).

Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice este estimatå så ajungå la 340 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (239 mil. tone); rapi¡å (38 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); semin¡e de bumbac (16); nuci de palmier (10); arahide (7); copra (2).

Consumul mondial ajunge la 498 milioane tone, mai mult cu 9 mil. de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare de semin¡e oleaginoase sunt China (122 milioane tone pe an), SUA (61 milioane tone), Argentina (48), UE (48), Brazilia (47), India (29), Rusia (20) ¿i Ucraina (17). ºårile mari exportatoare de semin¡e oleaginoase sunt Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone fa¡å de ianuarie), SUA (51), Canada (14). ºårile mari importatoare sunt China (92 milioane tone, cu 3 mil. tone mai mult ca luna trecutå), UE (22), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4 mil. tone). Semin¡e oleaginoase An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2)

2018/19 2019/20 Oct.

309

316

385 384

366

427

Nov.

316

377 395

389

430

Dec.

320

381 388

418

449

Ian. 2020

390

443

459

370 389

380

420

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

Consumul mondial este prognozat la 339 milioane tone, mai pu¡in cu 8 mil. t. ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (90 milioane tone), UE (55), SUA (39), Brazilia (21), India (15) ¿i Rusia (8 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (32 milioane tone), Brazilia (15), SUA (12) ¿i Ucraina (6). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (26 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5), Indonezia (5) ¿i SUA (4 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 15 milioane tone.

ªroturi proteice Soia An de SUA Hamb pia¡å (1) (2) 2018/19 340 329 2019/20 Oct. 341 319 Nov. 334 318 Dec. 330 324 Ian. 2020 331 332

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 181 219 247 186 197 214 184 201 217 198 201 239 204 209 239

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

203 milioane tone în anul 2018/19. Structura sortimentalå: ulei de palmier (74 mil. tone); soia (57 mil. tone); rapi¡å (27 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3 mil. tone).

Consumul mondial este prognozat la 206 milioane tone, mai mare cu 5 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºårile mari consumatoare de uleiuri vegetale sunt China (39 milioane tone), UE (27 milioane tone), India (24 milioane tone), SUA (18 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone fa¡å de luna trecutå) ¿i Indonezia (16 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (32 milioane tone pe an), Malaezia (19), Ucraina (7), Argentina (7), Canada (4) ¿i Rusia (3,6). ºårile mari importatoare sunt India (16 milioane tone), China (12,4), UE (12), ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 18 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mici decât în 2018/19. pagini de Marilena RÅDUCU

Uleiuri vegetale dolari/tonå Soia Fl.-soarelui Rapi¡å An de pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott (1) (2) (3) (4) (5) 2018/19 2019/20 Oct. Nov. Dec. Ian. 2020

606 664 675 711 728

745 762 769 825 871

1.174 1.235 1.235 1.676 1.543

77619 738 763 802 830

840 883 904 923 946

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB. Profitul agricol 7/2020

Pre]uri [i pie]e Produc¡ia de ulei de palmier Produc¡ia mondialå în anul 2019/20 este evaluatå la 74 milioane tone, egalå cu cea din anul 2018/19. ºåri mari producåtoare (mil. t): Indonezia (42,5), Malaezia (20), Thailanda (3). Consumul mondial în 2019/20 este prevåzut la 76 milioane tone, comparativ cu 74 milioane tone în anul 2018/19. ºåri mari consumatoare (mil. t): Indonezia (14), India (10), UE (7), China (7), Malaezia (4), Pakistan (3,4), Thailanda (3), Bangladesh (1,7), Nigeria (1,5), Egipt (1,4), SUA (1,3). ºåri mari importatoare (mil. t): India (10), China (7), Pakistan (7), Bangladesh (3,4), Egipt (1,7), SUA (1,5), Filipine (1,3). ºåri exportatoare (mil. t): Indonezia (29), Malaezia (18). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 8 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºåri de¡inåtoare de stocuri (mil. t): Indonezia (1,7, în scådere cu 1,3 mil. tone), Malaezia (1,3). Indonezia: mai pu¡in ulei de palmier Raportul USDA din februarie anun¡å cå produc¡ia de ulei de palmier din Indonezia pentru 2019/20 va ajunge la 42,5 milioane tone, în scådere cu 1% fa¡å de luna trecutå. Suprafa¡a cultivatå este estimatå la 11,8 milioane hectare, nemodificatå fa¡å de luna trecutå, dar cu 4% peste anul trecut. Randamentul este estimat la 3,62 tone/hectar, în scådere cu 1% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 2% fa¡å de anul trecut. Precipita¡iile sub medie au afectat produc¡ia de ulei de palmier în principalele regiuni producåtoare din Indonezia. Cu toate acestea, acest impact a fost atenuat datoritå zonelor care au avut parte de limite normale de umiditate. Anul de pia¡å pentru uleiul de palmier din Indonezia ¡ine din octombrie pânå în septembrie anul urmåtor. Profitul agricol 7/2020

Produc]ia mondial\ de soia> 339 de milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia este estimatå la 339 milioane tone, cu 19 milioane tone mai micå decât anul trecut. Datele au fost publicate de Departamentului Agriculturii al SUA în raportul de analize ¿i prognoze din 11 februarie. ºårile mari producåtoare de soia sunt Brazilia (125 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult decât luna trecutå), SUA (97), Argentina (53), China (18), Paraguay (10), India (9) ¿i Canada (6). Consumul mondial de soia va fi de 304 milioane tone, mai mult cu 6 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt China (86 milioane tone), SUA (57), Argentina (45), Brazilia (44), UE (16), India (8), Mexic (6) ¿i Fed. Ruså (5 mil. tone). Printre marii exportatori de soia se aflå Brazilia (77 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), urmatå de SUA (50 milioane tone, cu 2 mil. tone mai mult decât în ianuarie), Argentina (8), Canada (6) ¿i Paraguay (5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (88 milioane tone, cu o cre¿tere de 3 mil. tone), urmatå de UE (15), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (3,4) ¿i Taiwan (3 milioane tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 99 milioane tone, fa¡å de 111 milioane tone în anul trecut.

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 239 milioane tone, cu 5 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare sunt China (68 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), SUA (45), Argentina (34), Brazilia (34), UE (12,5) ¿i India (6 milioane tone). Consumul mondial este evaluat la 237 milioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China

(67 milioane tone), SUA (33 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (5), Indonezia (5), Thailanda (4), Fed. Ruså (4), Japonia (3,6) ¿i Iran (3,5). ºårile mari exportatoare de ¿roturi din soia sunt Argentina (31 milioane tone), Brazilia (15) ¿i SUA (12 milioane tone). ºårile mari importatoare de ¿roturi sunt UE (19 milioane tone), urmatå de Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda (3), Filipine (3), Mexic (2), Coreea de Sud (2) ¿i Japonia (1,7 milioane tone).

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 57 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone peste anul de pia¡å 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt China (15 milioane tone), SUA (11 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8,4), UE (3), India (1,4) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone în 2019). Consumul mondial este evaluat la 57 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari consumatoare sunt China (16 milioane tone), SUA (10,4 milioane tone), Brazilia (7,3), India (5), Argentina (3), UE (2,4) ¿i Mexic (1 milion de tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (6 milioane tone), Brazilia (1 mil. tone), SUA (0,9 mil. tone), UE (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). ºåri importatoare sunt India (3,5 milioane tone), China (1,1) ¿i Bangladesh (1).

Pre]uri [i pie]e

68 milioane de tone de rapi]\ la nivel mondial Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2019/20, ar putea atinge 68 milioane tone, cu 6 milioane tone mai pu¡in decât în anul 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13) ¿i India (8 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 69 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ¥n clasamentul marilor consumatori se aflå UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16,2), Canada (10) ¿i India (8). ºåri mari exportatoare: Canada (9,5 milioane tone) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºåri importatoare: UE (5), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,4). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å (30 sept. 2020) sunt prognozate la 6 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. tone fa¡å de 2018/19. ºåri de¡inåtoare de stocuri: Canada (4 milioane tone), UE (0,9), China (0,7) ¿i India (0,5 mil. tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 38 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de 2018/19. ºåri mari producåtoare (mil. t): UE (12,5), China (9,3), Canada (5,3), India (4), Japonia (1). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 38 milione tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,1), Japonia (1,3), Canada (0,6). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 6,7 mil. tone. Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 3 milioane de tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 1 milion de tone, egale cu cele de anul trecut. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 27 milioane tone, egalå cu cea din 2018/19.

ºåri producåtoare (mil. t): UE (10), China (6), Canada (4), India (2,6), Japonia (1). Consumul mondial este apreciat la 28 milioane tone, egal cu cel din 2018/19. ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (2,7). Comer¡ul mondial (import-export) atinge 5 mil. tone. ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,6 milioane tone), UE (275.000 tone) ¿i India (120.000 tone). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt evaluate la 1,8 mil. tone, comparativ cu 2,6 mil. tone anul trecut.

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2019/20, la 54 milioane tone, cu 4 mil. tone mai mare decât anul precedent. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (15 milioane tone), Rusia (13), UE (9,5) ¿i Argentina (4 mil. tone). Consumul mondial de floareasoarelui va fi de aproximativ 54 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (16), Rusia (14) ¿i UE (10). Comer¡ul mondial (import-export) va ajunge la 2,8 milioane tone. Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt estimate la 2,6 milioane tone, egale cu cele din anul 2018/19.

mare fa¡å de 2018/19. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6,5 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). Consumul mondial va fi de 22 mil. tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7,9 milioane tone), Rusia (3,7 mil. tone), Turcia (2) ¿i Ucraina (1,5 mil. tone). Comer¡ul mondial atinge cifra de 7,8 milioane tone. ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Rusia (1,8) ¿i Argentina (0,72 mil. t). Marii importatori sunt UE (3,6 milioane tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 22 milioane tone, cu 1 mil. de tone mai

Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå este de a¿teptat så ajungå la 21 milioane tone, com-

Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å sunt estimate la 1,6 mil. tone.

parativ cu 19,5 milioane tone anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (7 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5,6 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5,3 milioane tone), Rusia (2,4), Turcia (1) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). Comer¡ul mondial este evaluat la 10,5 milioane tone. ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (6,2 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,7) ¿i UE (0,5 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane de tone) ¿i Turcia (0,5). Stocurile mondiale la finele anului de pia¡å, 30 sept. 2020, sunt prognozate la 1,7 milioane tone.

Profitul agricol 7/2020

Teleorman

Terminal de îngrå¿åminte la Zimnicea Interagro, firmå controlatå de Ioan Niculae, construie¿te la Zimnicea, în parteneriat cu grupul american Nitron, un terminal de îngrå¿åminte. Investi¡ia este de 22 milioane euro, Nitron va aduce îngrå¿åminte DAP ¿i TSP, din SUA ¿i Mexic. Produsele vor fi aduse pe Dunåre, cu barje, de la Constan¡a. Ioan Niculae spune cå a ales Zimnicea deoarece este cel mai modern port la Dunåre, are cheu vertical ¿i poate opera 12 luni pe an, indiferent de nivelul fluviului. Pia¡a principalå pentru import va fi România, dar mårfurile pot fi duse ¿i în Bulgaria, Serbia, Ungaria ¿i Ucraina. Ia¿i

DSV cumpårå vaccinuri pentru animale de 60.000 euro! Pe 3 martie, DSVSA organizeazå o procedurå pentru furnizarea de vaccinuri de uz veterinar. Sunt solicitate patru loturi: vaccin anticårbunos, tuberculina bovinå, tuberculina aviarå, vaccin antirabic. Prevederea bugetarå a achizi¡iei este de 268.700 lei, fårå TVA (60.000 euro). Livrarea se va face numai înso¡itå de buletin de analizå ¿i certificat de conformitate pentru seria înscriså pe etichetå. Gala¡i

12 incendii de vegeta¡ie într-o lunå ¿i jumåtate Pompierii de la ISU au fost solicita¡i, în ianuarie ¿i februarie, så stingå 12 incendii de vegeta¡ie uscatå.. În total, au ars 20 ha de stuf, måråcini¿ ¿i låståri¿. Principala cauzå a cre¿terii numårului de incendii de vegeta¡ie o reprezintå arderea inten¡ionatå a resturilor vegetale, neglijen¡a fumåtorilor, jocul copiilor cu focul ori folosirea sobelor improvizate în bucåtåriile de varå. Ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate sanc¡iuni contraven¡ionale la de¡inåtorii de terenuri. (Via¡a liberå) 18

Actualitatea în jude¡e Apicultorii din Banat nu vor conflict cu fermierii pe tema neonicotinoidelor Timi¿

Crescåtorii de albine din Banat -jude¡ele Timi¿, Arad ¿i Cara¿ Severin - sau reunit la Târgul apicol (15 -16 februarie) de la Dumbråvi¡a. Ei se tem cå propunerea de modificare a legii apiculturii promovatå de Ministerul Agriculturii ar putea sacrifica familiile de albine române¿ti, Apis Mellifera Carpatica. Forma noii legi admite importul de alte rase ¿i hibridizarea. Apicultorii resping aceastå practicå. La târg a fost prezent ¿i Ioan Fetea, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Albine.

Salvarea albinei române¿ti Apis Mellifera Carpatica “Au apårut unii «båie¡i de¿tep¡i» care au început så aducå rase stråine de albine. Vom på¡i ca francezii cu hibridizarea totalå ¿i nu vom mai putea produce måtci. Vom depinde de producåtorii de måtci din alte ¡åri. Dacå asta ne dorim, asta vom avea. Din påcate, actualul ministru promoveazå ideea de hibridizare. Noi suntem împotriva acestei hibridizåri”, a spus Fetea. Apicultorii din Banat sus¡in ¿i ei cå vor så creascå Apis Mellifera Car patica. Este o rasa formatå de-a lungul a mii de ani. Este albina autohtonå, adaptatå la condi¡iile specifice climatului continental-temperat. S-a constituit ca o raså aparte, Albina româneascå. Problema neonicotinoidelor A doua problemå ridicatå de crescåtorii de albine din Banat a fost mult discutata chestiune a interzicerii neonicotinoidelor. Petre Doda, pre¿edintele ACA Timi¿, a explicat: “Pentru a nu exista probleme ¿i pen-

tru ca nici albinele så nu moarå din cauza neonicotinoidelor trebuie så existe o comunicare strânså între fermieri ¿i apicultori. Noi depindem de ei, dar ¿i ei depind de noi. A¿adar, trebuie så convie¡uim ¿i så nu existe o rela¡ie de conflict ¿i du¿månie”. Producåtorii de miere din Banat sus¡in cå fermierii trebuie så respecte normele de tratament a culturilor ¿i cantitatea de substan¡å pe care o folosesc. Atunci nimeni nu va mai suferi, iar albinele nu vor mai muri. Existå un ghid de bune practici în agriculturå ¿i în apiculturå. Acela trebuie respectat de fermieri ¿i de crescåtorii de albine. Så nu aruncåm vina unii pe al¡ii. Trebuie så cåutåm solu¡ii pentru ambele pår¡i. Fiecare are nevoie de celålalt”, a declarat Doda.

Cine produce miere falsificatå? A treia problemå ridicatå de crescåtorii de albine bånå¡eni a fost mierea falsificatå existentå pe rafturile magazinelor. Acuza¡iile se îndreaptå mai ales asupre mierii de import. Dar se pare cå ar fi ¿i miere româneascå falsificatå. “Så fim cinsti¡i, în ultima vreme, unii dintre noi au învå¡at så fie ¿mecheri. Trebuie så recunoa¿tem cå sunt apicultori care adaugå zahår sau alte siropuri. E un mare påcat ¿i ne pierdem noi credibilitatea. Noi facem 60-70 de analize pentru mierea care merge la export ¿i vreau så spun cå este de foarte bunå calitate”, a spus Fetea. În România se consumå 800 de grame de miere/locuitor/an. În Europa sunt 600.000 de apicultori ¿i produc 250.000 de tone, dar consumå 500.000 de tone. A¿adar, jumåtate o importå. Gh. MIRON Profitul agricol 7/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Constan¡a

O barjå cu îngrå¿åminte s-a scufundat în portul Agigea O barjå încårcatå cu 1.500 de tone de îngrå¿åminte pe bazå de fosfat s-a scufundat în portul Agigea. Barja s-a rupt de la mijloc în timpul unor manevre. Cåpitånia Agigea a deschis o anchetå. (Amprenta) Vrancea

O femeie a cåzut din tractor O întâmplare nefericitå, mar¡i 18 februarie. Dna Gåman se întorcea de la pådure cu tractorul cu lemne. La un moment dat, femeia s-a dezechilibrat, a cåzut ¿i a ajuns sub ro¡i. A fost internatå la spital, cu un picior fracturat ¿i alte råni. Cu o jumåtate de an înainte, so¡ul femeii, Emil Gåman, pe atunci viceprimar al comunei Vizantea Livezi, a decedat dupå ce s-a råsturnat cu tractorul. Cei doi au împreunå 3 copii. (Ziarul de Vrancea) Boto¿ani

Director nou la ITCSMS Pavel Lozneanu a fost numit director (interimar) la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor (ITCSMS). Institu¡ia are în organigramå doar opt posturi. Anul trecut, func¡ia de director al ITCSMS Boto¿ani a fost asiguratå, tot cu titlu de interimar, de Florin Mar¡olea, care în acest an a ajuns la vârsta de 65 de ani. (Monitorul de Boto¿ani) Bråila

Cinci tineri au furat oi din sat Poli¡i¿tii din Viziru au fåcut perchezi¡ii la domiciliile unor tineri din comuna vecinå, Victoria. Aveau reclama¡ii de la trei cetå¡eni cå li se furaserå, noaptea, oi ¿i capre din curte. Poli¡i¿tii aveau bånuieli întemeiate. Au gåsit oile ¿i caprele furate cu câteva zile mai înainte. Prejudiciul, în valoare totalå de 2.350 lei, a fost recuperat par¡ial. A fost întocmit dosar penal. (Obiectiv. Vocea Bråilei) 20

Un bancher elve]ian nu pl\te[te TVA Ia¿i

Familia Esther ¿i Andreas Amschwand din Elve¡ia de¡ine ¿i un SRL -Agro Ver - cu sediul comuna Butea, jude¡ul Ia¿i. În 2011, când Agro Verd a cumpårat Agricola Târgu Frumos de la familia Apostol (proprietara grupului Avitop Kosarom), Andreas era director la banca Julius Baer din Elve¡ia. Agro Verd exploateazå 1.400 ha. La sfâr¿itul lui 2018, societatea a fost verificatå de inspectorii ANAF, care au stabilit cå Agro Verd trebuie så mai plåteascå încå 1.130.313 lei (250.000 euro) TVA deoarece a înregistrat în contabilitate unele tranzac¡ii fictive. SC Agro Verd încearcå acum så anuleze în justi¡ie decizia emiså de ANAF. Inspectorii ANAF au considerat cå firma elve¡ienilor a înregistrat unele tranzac¡ii nereale cu cereale. Este vorba de mai multe societå¡i comerciale care au facturat cereale pe care nu le de¡ineau, iar clientul, Agro Verd, acceptå facturile de cereale, înregistreazå stocuri de cereale fårå så existe faptic, se aratå în raportul Fiscului.

Facturile considerate suspecte au fost emise toate în aceea¿i zi, pe 26 martie 2014. Agricola Târgu Frumos a facturat cereale în sumå de 2.615.672 lei din care TVA de 497.636 lei; Mivalgro SRL Bråila a emis o facturå de 354.776 lei din care TVA - 85.146 lei, Viscani Farm a facturat 741.497 lei din care TVA - 152.511 lei, iar Farmbål¡a¡i a emis o facturå de 549.054 lei cu TVA de 152.511 lei. Un alt indiciu care i-a determinat pe inspectorii Fiscului så constate cå în realitate cerealele nu au existat se referå la faptul cå Agro Verd a încheiat un contract de livrare ¿i depozitare cu firma Sacom Agro SRL din Bucure¿ti. “SC Agro Verd livreazå toatå marfa descriså mai sus cu factura nr. 1 din 27.03.2014 în sumå de 6.007.583 lei. La data livrårii mårfurilor (27.03.2014, data când a fost întocmitå factura), societatea tocmai constatase cå marfa lipsea din custodie din motive necunoscute. Prin urmare, SC Agro Verd nu putea så livreze cåtre Sacom Agro SRL marfa care deja era lipså, au mai aråtat inspectorii ANAF.

Directorul general Dan T\n\sescu, condamnat pentru luare de mit\ Gorj

Fostul director al Direc¡iei Agricole Gorj, Dan Tånåsescu, a ajuns în fa¡a judecåtorilor de la Curtea de Apel Craiova, acuzat de luare de mitå în programul “Tomata”. Procurorii DNA l-au trimis în judecatå pentru cå, în octombrie ¿i decembrie 2018, a pretins ¿i a primit de la patru persoane suma totalå de 7.800 lei. Banii au fost pretin¿i de inculpat pentru a le facilita primirea subven¡iei în programul “Tomata”. Pe 13 decembrie 2018 poli¡i¿tii l-au surprins în flagrant pe Dan Tånåsescu primind suma de

2.000 lei. Valoarea ajutorului de minims era atunci de 3.000 euro. ¥n noiembrie, Tribunalului Gorj l-a condamnat pe fostul director general la trei ani ¿i o lunå de închisoare. De asemenea, judecåtorii au dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 126.562 lei ¿i 30.130 euro. Sentin¡a a fost atacatå la Curtea de Apel Craiova. Primut termen de judecatå a fost stabilit pentru începutul lunii februarie. Dar judecåtorii au dispus amânarea judecårii cauzei pentru 13 martie. Motivul este cå magistra¡ii craioveni judecå numai cauzele urgente. Ei protesteazå fa¡å de tåierea pensiilor speciale. Profitul agricol 7/2020

OPINIII

Neonicotinoide sau nu? Boli, dåunåtori, sol, dar ¿i clima sunt factorii care influen¡eazå nivelul produc¡iilor de floarea-soarelui, rapi¡å, porumb sau sfeclå pentru zahår în absen¡a tratamentelor la såmân¡å, cele pe care fermierii le cunosc sub numele de neonicotinoide.

omânia are un regim aparte, dat de prezen¡a dåunåtorului Tanymecus dilaticollis, care influen¡eazå în principal nivelul produc¡iilor de floarea-soarelui ¿i porumb. Insecta este prezentå în sol ¿i poate distruge floarea sau porumbul în totalitate, în absen¡a tratamentelor la såmân¡å. În Europa, arealul general de dåunare al insectei Tanymecus dillaticollis este limitat la zonele Mårii Negre cu men¡iunea cå nivelul popula¡iilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important, se semnaleazå în România. Så fim bine în¡ele¿i, tratamentul semin¡elor presupune utilizarea acestor insecticide denumite generic neonicotinoide, substan¡e pentru care nu existå, aståzi, nici un înlocuitor eficient.

dupå interzicerea insecticidelor din grupa neonicotinoidelor, pentru tratamentul semin¡elor de floarea-soarelui, porumb sau sfeclå. Mai råu este cå, de la data aplicårii restric¡iilor la nivelul Uniunii Europene ¿i pânå aståzi, nu a fost raportatå o îmbunåtå¡ire a sånåtå¡ii coloniilor de albine în statele care nu au dat derogåri. Este de men¡ionat faptul cå scåde-

pot înregistra ¿i la nivelul furnizorilor de inputuri agricole, dar ¿i la nivelul bugetului de stat. Consider cå perdan¡i sunt to¡i fermierii din România, dar cei mai afecta¡i vor fi tocmai micii fermieri, deoarece ace¿tia nu î¿i vor permite så reînsåmân¡eze! Are bani România sau va primi de la UE suficien¡i bani ca så compenseze pierderile de produc¡ie prin însåmân¡area unor suprafe¡e suplimentare ¿i reînsåmân¡area suprafe¡elor compromise? Eu cred cå nu!

ºinând cont de regionalizarea atacului acestui dåunåtor, cred cå nici în viitor nu vor apårea alte substan¡e care så fie eficiente, dar ¿i så aibå un pre¡ pe care fermierii så ¿i-l poatå permite. Må gândesc la acest lucru deoarece pia¡a este relativ micå, iar costurile cu cercetarea ¿i producerea unor substan¡e noi este foarte mare. Ce interes ar avea marile companii producåtoare de insecticide så investeascå în aceastå direc¡ie, pentru limitarea atacului unui dåunåtor care nu se gåse¿te decât în câteva state europene? Orice agent economic, mic sau mare, se gânde¿te la profit! Cert este cå nu existå alte produse eficiente, omologate pentru utilizare, 22

rea numårului de colonii de albine poate fi atribuitå ¿i altor factori, printre care se numårå dåunåtorii, parazi¡ii, condi¡iile climatice sau practicile apicole necorespunzåtoare, evident ¿i utilizårii produselor de protec¡ia plantelor. Mai nou, am auzit în public voci ale apicultorilor care spun cå au fost eliminate de la utilizare neonicotinoidele ¿i au apårut alte insecticide, mult mai toxice pentru polenizatori!

Ce poate face fermierul român fårå neonicotinoide? Nimic! Renun¡å la culturile cu risc, nu poate så realizeze un asolament ¿i o rota¡ie corectå, nu poate respecta obligativitatea de a avea 3 culturi în fermå, pierde în competitivitate, pierde bani. Pe ansamblul agriculturii, pierderile de produc¡ie pot varia între 20% ¿i 40%. În contextul acestor pierderi, fermierii sunt afecta¡i în propor¡ie de 70% ¿i 80%. Pierderi importante, indirecte, se

Apoi, så vedem cå România este pe podiumul european în ceea ce prive¿te produc¡ia de såmân¡å de floarea-soarelui ¿i porumb, cu exporturi însemnate de såmân¡å de calitate. Dispari¡ia utilizårii neonicotinoidelor nu face decât så distrugå industria de producere a semin¡elor, care, foarte probabil, se va muta în alte state, mai prietenoase. Crede¡i cå cei de la Comisie au nevoie de studii? Sau a fost luatå o decizie politicå ¿i acum to¡i trebuie så o respecte? Fårå studii, am dat mai bine de opt ani derogåri pentru utilizarea neonicotinoidelor în interesul fermierilor! România a câ¿tigat prin decizia mea, fermierii au câ¿tigat, la fel ¿i apicultorii! Ce studii ne trebuie pentru a proteja agricultura României? Cine vrea o Românie agricolå puternicå? Nimeni, cu excep¡ia fermierilor! dr. ing. Daniel Botånoiu Profitul agricol 7/2020

Culturi vegetale Corteva Agriscience> solu]ii de combatere a d\un\torilor din cultura de rapi]\ Rapi¡a este una dintre cele mai tehnice culturi, cu multe “slåbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie. De la pregåtirea patului germinativ ¿i semånat, pânå la recoltat necesitå îngrijire ¿i aten¡ie specialå în privin¡a bolilor, dåunåtorilor, fertilizårii etc. ea mai mare provocare o reprezintå combaterea dåunåtorilor. Rapi¡a este un magnet pentru o sumedenie de insecte, care apar încå de la råsårit ¿i pânå la recoltare. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare ¿i avertizare, fermierii sunt nevoi¡i så decidå chiar ei momentul efectuårii tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales. Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru såmân¡å, Fran¡a riscå så ajungå la jumåtatea suprafe¡ei cultivate în trecut, din cauza unui dåunåtor care face ravagii toamna. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala), ce nu pot fi controla¡i complet cu ajutorul aplicårilor de insecticide în vegeta¡ie. În România, fermierii pot alege så achizi¡ioneze semin¡e tratate cu Lumiposa, scåpând astfel de un stres suplimentar ¿i controlând tot spectrul de insecte apårut dupå semånat pânå în stadiul de 4 frunze adevårate. Trebuie så acordåm aten¡ie celui mai complicat dåunåtor din câmpurile de rapi¡å, ¿i anume gårgåri¡a tulpinilor de rapi¡å - Ceutorhynchus napi, care provoacå daune între 30% ¿i 80%. O scurtå descriere a insectei este disponibilå pe site-ul Corteva. Cea mai mare problemå este mo-

mentul în care se efectueazå tratamentul, lucru care este mai complicat de apreciat, pentru cå adul¡ii nu produc pagube u¿or de identificat. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajutå mult acest dåunåtor, care apare ¿i se împerecheazå când temperaturile depå¿esc, ziua, 7 C, iar aceasta se întâmplå frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos ¿i M.E.Tul în magazie”, în ianuarie ¿i februarie. 0

Dacå ratåm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dåunåtor, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce nu pot fi combåtute cu niciun insecticid aplicat ulterior. Cum ar trebui så procedåm? - så montåm capcane ¿i så le monitorizåm zilnic în perioada în care temperaturile depå¿esc 7 C; - în momentul în care vedem în capcanå, douå zile consecutiv, cå numårul indivizilor este în cre¿tere, este necasar så aplicåm primul insecticid. Literatura de specialitate considerå corectå aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apari¡ia primelor insecte în capcanå, dacå vremea are tendin¡a de încålzire. În practicå, apar mici probleme, iar 0

aceastå practicå pare un pic deficitarå, pentru cå se întâmplå adesea så nu putem aplica la timp tratamentul din cauza precipita¡iilor sau a altor factori, ratând astfel combaterea celui mai important dåunåtor. Recomandarea noastrå este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de ac¡iune: sistemic ¿i de contact, precum Inazuma, la douå zile în care, în urma monitorizårii capcanelor, numårul capturilor este în cre¿tere, dupå care se aplicå ¿i un piretroid de contact la 8 zile. Cum ne ajutå acest lucru? Aplicând singura solu¡ie råmaså în pia¡å, cu dublu mod de ac¡iune - Inazuma, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuårii tratamentului cu substan¡a de contact, cât ¿i cele ce se vor hråni ulterior cu acetamiprid, substan¡å sistemicå. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în câmp la 8 zile va fi unul minor. Inazuma este un insecticid cu activitate complexå, sistemicå ¿i de contact, cu efect de lungå duratå. Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg, pentru combaterea celor mai importan¡i dåunåtori ai culturii de rapi¡å. Volumul de solu¡ie recomandat este de 250-400 litri apå. Doza recomandatå este de 0.15-0.2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) ¿i de 0.1250.2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i Puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala). În concluzie, trebuie så avem montate capcane, så fim prezen¡i mai des în câmp, så monitorizåm apari¡ia insectelor ¿i apoi så aplicåm 2 tratamente pentru a fi siguri cå vom avea recolta mult doritå. Corteva Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE

Iriga]iile sunt esen]iale pentru stabilitatea Seceta din ultimii ani face ca sistemele de iriga¡ii så nu mai reprezinte doar o modalitate de cre¿tere a rentabilitå¡ii fermelor. Devin esen¡iale pentru asigurarea stabilitå¡ii lor. “Schimbårile climatice aratå clar cå ne vom compromite munca, investi¡iile ¿i produc¡iile. Se simte tot mai råu lipsa unui sistem de iriga¡ii”, considerå Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan. Deficitul de precipita¡ii în ferma sa era de 160 litri/mp. Mai mul¡i lideri ai fermierilor considerå cå este necesarå o analizå profundå a temei iriga¡iilor. Kelo Milan atrage aten¡ia asupra condi¡iilor privilegiate de care beneficiazå fermierii care lucreazå terenuri din fostele amenajamente pentru iriga¡ii. Crede cå ar trebui gåsitå o modalitate pentru ca inclusiv UAT-urile care nu au vechi amenajamente de iriga¡ii så poatå accesa fonduri europene pentru a putea investi în sisteme de iriga¡ii. “Dacå ai vechi amenajamente în zonå po¡i så accesezi fonduri. Nu putem så facem un OUAI din cauzå cå nu au existat amenajåri pentru iriga¡ii”, atrage aten¡ia Milan. Pentru a putea face organiza¡ie de udåtori, ar trebui mai întâi realizatå infrastructura primarå, o ac¡iune costisitoare ¿i complicatå. În zona sa, apa din foraje ar putea så fie o solu¡ie. Are norocul de a avea apå la un nivel ridicat ¿i din punctul de vedere al speciali¿tilor nu ar fi o problemå så foreze pentru cå existå mai multe pânze din care s-ar putea alimenta pu¡urile. “Când faci calculele e mult mai scump ¿i ar trebui så plåtim apa. Este o diferen¡å foarte mare între cei care fac parte din OUAI, care primesc apa gratuit ¿i cei care ar vrea så facå foraje, care trebuie så plåtescå apa extraså. Se face o discriminare”, spune pre¿edintele. 26

Nevoia de iriga¡ii este sus¡inutå cu cifre de Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR. “Noi avem o secetå destul de severå acum, de¿i nu se vede în culturi, ¿tim cå existå. De la 1 august pânå acum la mine a plouat 100 l/mp. La noi în zonå plouå cam 450 mm/an. Teoretic, ne-ar mai trebui ca pânå la 1 august så plouå 350 l/mp. Dacå s-ar întâmpla a¿a, nu cred cå am avea probleme cu anul agricol, dacå ar veni în momentele potrivite, dar nu ¿tie nimeni cum va fi”, remarcå Sitaru. Crede cå ar trebui så fie încurajate ¿i alte forme de iriga¡ii, nu doar cele care sunt pe vechile sisteme. Nu cred cå existå mai mult de 4-500.000 ha amenajate pentru iriga¡ii. “Sunt multe râuri interioare care trec pe lângå terenurile noastre, dar nu e¿ti încurajat så iei apå de acolo pentru a putea iriga. Trebuie modificatå legea iriga¡iilor. Sunt foarte mul¡i fermieri care fac sisteme mici de iriga¡ii din surse proprii sau din credite ¿i sunt foarte expu¿i pentru cå nu au voie så treacå prin påmântul altuia. Ar trebui gåsite formule prin care så po¡i så faci un ¿an¡ prin care så po¡i construi un sistem de iriga¡ii. Conform legii de azi, nu po¡i så faci un sistem de iriga¡ii pe påmântul altuia”, spune Sitaru. El mai considerå cå

sunt necesare pedepse mai aspre pentru cei care distrug sistemele de iriga¡ii. Sitaru ¿i-ar dori så irige. A fåcut o organiza¡ie de udåtori, dar ANIF nu a început lucrårile. Crede cå va mai dura câ¡iva ani pânå så aibå apå pe canale. El remarcå necesitatea adoptårii unor solu¡ii pe termen lung. Considerå cå este necesarå o dezbatere serioaså pe tema modului în care sunt realizate amenajårile. “Dacå aduc¡iunea va fi fåcutå cu dale ¿i cu bani mai pu¡ini sau cu o folie care oricând se poate distruge sau poate så devinå interesantå pentru alte întrebuin¡åri, sigur nu vom avea iriga¡ii pe termen lung. Am våzut sisteme de iriga¡ii în Spania de pe vremea lui Franco. Canalele au fost turnate din beton continuu ¿i nu existå no¡iunea de pierdere a apei. Solu¡ie tehnicå existå. Nu ar trebui så fie mult mai costisitoare. Canalele acum sunt fåcute ciur de toate rozåtoarele. Cele mai bune terenuri unde canalele sunt supraterane se vor transforma în lucii de apå. Decât så facå ceva prost, mai bine så nu facå”, spune Sitaru.

Ionel Arion, pre¿edinte al Pro Agro, remarcå faptul cå mul¡i fermieri î¿i pun problema condi¡iilor privilegiate de care beneficiazå cei afla¡i pe fostele amplasamente de iriga¡ii. “Putem discuta ¿i despre o astfel de problemå. Este un fel de concuren¡å neloialå între cineva care este bine amplasat ¿i are posibilitatea så irige, fa¡å de cineva care este mai pu¡in norocos”. Råmânem înså cu discu¡iile, cel pu¡in pentru o perioadå. Nu crede cå exsitå o rezolvare. Considerå cå în avalan¿a de probleme ¿i provocåri, Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE

produc]iilor

tema nu este una prioritarå. “Fermierii au de trecut atât de multe provocåri azi! Nu ne vine så credem cå în fiecare zi suntem bombarda¡i cu o nouå interdic¡ie, provocare legatå de climå sau mediu, PAC, PNS, iriga¡ii. Este un volum de muncå uria¿ pe care trebuie så-l facem ¿i ca fermieri, ¿i ca organiza¡ii de fermieri sau ¡arå”, spune Arion. Potrivit acestuia, acordarea unor compensa¡ii båne¿ti celor care nu pot iriga ar însemna un efort bugetar imens, fapt ce face subiectul så fie delicat. Ar trebui verificat dacå existå deja un astfel de mecanism în alte ¡åri, pe care l-ar putea aplica ¿i România. Nu întrevede o rezolvare. “Så luåm în seamå mai întâi subiecte pentru care întrevedem o rezolvare imediatå ¿i apoi så trecem la cele de duratå mai mare”, remarcå el. Nevoia de iriga¡ii este certå. “Pentru fermierii care cultivå rapi¡å, este aproape indispensabil sistemul de iriga¡ii. În ultimii trei ani sunt fermieri care au pierdut cultura de rapi¡å din cauza secetei. Este ¿i cazul meu. Trebuie så ne gândim cå dacå vrem så capitalizåm fermierii, cultura de porumb este cea care aduce cel mai mare salt de produc¡ie de la neirigat Profitul agricol 7/2020

la irigat. Dacå într-un an cu probleme produc¡ia poate så fie de 2-3 t/ha, la irigat poate cre¿te de patru ori, fårå cheltuieli extraordinare”, remarcå Arion. Pre¿edintele Pro Agro considerå cå politica de iriga¡ii ar trebui inversatå. Statul nu ar trebui så a¿tepte ini¡iativa privatå a fermierilor de asociere în organiza¡ii de udåtori, ci ar trebui pur ¿i simplu så se axeze pe infrastructura principalå. “Dacå fermierul are în zonå apå, va face investi¡ia pe terenul lui indiferent cât ar costa, chiar dacå se împrumutå. Face pe o suprafa¡å mai micå la început ¿i apoi va cre¿te suprafa¡a. Ar trebui så reducå birocra¡ia cât se poate de mult ¿i så se facå în regim urgent”.

Dumitru Manole, pre¿edintele Asocia¡iei pentru Cultura Florii-Soarelui, considerå cå, în condi¡iile schimbårilor climatice, este necesar så se gândeascå pentru Româ-

nia un program pentru genera¡iile care vor veni. “Trebuie så a¿ezåm aceste scuturi care så ne apere de schimbårile climatice. Må refer în primul rând la împåduriri, perdele forestiere ¿i iriga¡ii. România nu este pregåtitå deloc. Probabil ne vom da seama anul acesta. Nu cred cå Divinitatea ne va da posibilitatea, mai ales în sud-estul României, în Dobrogea, så refacem rezerva de apå pe seama cåreia am tråit ani de zile. Programul pe care fostul ministru al agriculturii l-a deschis pentru realizarea organiza¡iilor de udåtori nu a fost centrat în regiunile cele mai aride ale României. Am fåcut douå organiza¡ii de udåtori. Au fost aprobate în primåvara anului trecut. Nici acum nu am fost declara¡i eligibili, nu mai discutåm de execu¡ie”, spune Manole. În zona sa, deficitul de apå, måsurat pe 16 ianuarie, în profilul 0-30 cm era de 350 mc la hectar, iar la 30 cm-60 cm deficitul era de 500-700 mc/ha. În cultura de grâu stratul umed de la suprafa¡a solului dupå cåderea zåpezii nu måsoarå decât 25-27 cm, iar în ogorul de toamnå ajunge pânå la 45 cm. Adrian MIHAI 27

Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE

Biostimulatori pe baz\ de alge echilibru pe timp de secet\ Iarna în curs continuå (¿i încheie, speråm noi) o serie de 4 anotimpuri consecutive cu un grad deosebit de ridicat de stres hidric al culturilor. De aceea, fermierii au nevoie mai mult decât oricând de solu¡ii noi ¿i foarte eficiente, care så sus¡inå plantele în contextul climatic actual.

asemenea, se constatå faptul cå solul devine tot mai încårcat cu substan¡e chimice, de aceea se impune utilizarea unor produse blânde, care så protejeze aceastå resurså indispensabilå ¿i care så fie deopotrivå eficiente pentru dezvoltarea plantelor în condi¡iile pedoclimatice actuale. Ca råspuns la aceste provocåri ¿i la solicitårile fermierilor ce doresc så ducå la bun sfâr¿it culturile într-un mod rentabil, Kwizda Agro Romania propune o serie de produse foarte adecvate tehnologiilor actuale: biostimulatorii pe bazå de alge marine Alga300, Alga600 ¿i Leili2000.

stresul biotic ¿i abiotic, sporind utilizarea fertilizan¡ilor aplica¡i la sol. Alga600 a dovedit spor de productivitate însemnat la culturi variate (grâu, rapi¡å, floarea-soarelui), randamentul culturilor crescând la aplicarea acestui produs. Eficien¡a produsului Alga600 se datoreazå con¡inutului foarte ridicat de materie organicå, potasiu, hormoni naturali din alge, macro ¿i microelemente. Alga300 ¿i Alga600 sunt omologate ECOCERT pentru utilizarea în agriculturå ecologicå, toate componentele acestor douå produse fiind de naturå organicå.

Alga300 - calitate ¿i randament ridicat Alga300 con¡ine tehnologia ALGENE, un ingredient patentat ce stimuleazå activitatea fiziologicå a plantelor. Acest component ac¡ioneazå ca un semnal pentru plante, declan¿ând apårarea acestora ¿i stimulând rezisten¡a la stresul abiotic (secetå, înghe¡, båltire), aspect foarte important în aceastå perioadå. De asemenea, induce translocarea nutrien¡ilor acolo unde este nevoie, pentru o dezvoltare echilibratå a plantei, ¿i

men¡ine fotosinteza plantelor o perioadå mai îndelungatå. Alga300 sus¡ine dezvoltarea mugurilor florali, îmbunåtå¡ind gradul de înflorire ¿i de legare.

Leili2000 - 2 tipuri de beneficii pentru culturi reu¿ite Leili2000 reprezintå un produs complet, ce ac¡ioneazå în 2 direc¡ii: 1. furnizeazå macro ¿i microelemente plantelor, prevenind eventualele caren¡e ¿i 2. are ac¡iune de biostimulare a plantei. Datoritå nutri¡iei corecte ¿i efectului de stimulare, dezvoltarea plantei ¿i cre¿terea vegetativå se intensificå, iar recuperarea dupå perioadele de stres termic, hidric sau chimic este mai rapidå. De asemenea, starea de sånåtate a culturii este îmbunåtå¡itå, ceea ce duce la o cre¿tere a productivitå¡ii prin scåderea influen¡ei pe care o au condi¡iile climatice potrivnice. Pentru mai multe informa¡ii despre beneficiile biostimulatorilor pe bazå de alge marine în perioade de stres, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii de vânzåri Kwizda Agro Romania. Alina POPESCU

Biostimulatorii pe bazå de alge marine oferi¡i de Kwizda Agro Romania reprezintå o gamå completå de solu¡ii ce acoperå nevoile plantelor în toate etapele de dezvoltare, sprijinind fermierii în atingerea obiectivelor anuale.

Alga600 - con¡inut foarte ridicat de materie organicå Alga600 este un biostimulator foarte eficient; aplicarea sa duce la optimizarea cre¿terii ¿i dezvoltårii plantelor de culturå, la o toleran¡å ridicatå fa¡å de 30

Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE

Riscurile temperaturilor ridicate Într-o zi cu atmosferå de primåvarå, spre sfâr¿itul celei de-a doua decade a lui februarie, Mihai Miri¡escu, director Saaten-Union ¿i Rapool Ring, nu se laså påcålit de aparen¡e. Crede cå ar putea så mai urmeze episoade de viscol, zåpadå sau temperaturi negative. Din påcate, temperaturile ridicate modificå semnificativ ciclul de via¡å al plantelor ¿i dåunåtorilor.

zilei, gårgåri¡a este activå. În condi¡iile în care sunt 12-13°C ¿i noaptea nu sunt temperaturi negative existå posibilitatea unui atac masiv. “Un aspect pe care mul¡i fermieri nul iau în considerare este faptul cå iarna foarte blândå va face ca atacul så fie mult mai dur decât în al¡i ani din cauza faptului cå aceste insecte au supravie¡uit foarte bine. Nu este vorba doar de Ceutorhynchus napi, ci de toate insectele, nu mai la cultura de rapi¡å, ci ¿i la celelate culturi semånate toamna”.

Legisla¡ia îi opre¿te înså pe fermieri så fertilizeze pânå la 1 martie, de¿i în momentul în care plantulele încep så-¿i schimbe colora¡ia, så iaså din repausul de iarnå, înseamnå cå au nevoie deja de fertilizare. ¥n unele sole de rapi¡å se vede deja, pe lângå verdele intens, ¿i colora¡ia ro¿iaticå a frunzelor, caracteristicå lipsei de azot sau poate de fosfor. Cele douå caren¡e se pot confunda u¿or, dacå nu se analizeazå lanul cum trebuie, remarcå Miri¡escu.

Unii fermieri deja seamånå orzoaica, mazårea ¿i pregåtesc terenul Avem17-18°C ziua, seara 1-2°C. pentru mu¿tar. Probabil va apårea cât de Temperaturile din aer ¿i din sol percurând gårgåri¡a tulpinilor (Ceumit înfiin¡area acestor culturi. În ani antorhynchus napi)", considerå Miri¡escu. teriori, varia¡iile de temperaturå de la Faptul cå iarna a fost atât de blândå îl (ziua ) de 5-7°C ziua la -3-4°C noaptea face så creadå cå se va continua atacul ¡ineau practic aceste culturi pe loc. În mu¿tei galbene ¿i al celei de Hessa în momentul de fa¡å aceste temperaturi tulpinile plantulelor de grâu, acolo unde pozitive chiar ¿i noaptea declan¿eazå nu s-au fåcut tratamente. Dacå sunt procesul de germina¡ie ¿i råsårire. La 1scåpate de sub control este posibil så 2°C în sol mazårea porne¿te în germireducå produc¡ia semnificativ. na¡ie. ¥n anii trecu¡i, la -3-4°C era stopat Din acest motiv, în aceastå perifenomenul de cre¿tere. “Må a¿tept ca oadå, programul fermierilor este mai dacå semånåm aståzi, în 6 - 8 zile încårcat decât în al¡i ani. “Trebuie så mazårea så fie råsåritå, ceea ce nu s-ar facå observa¡ii, så instaleze capcane fi întâmplat în al¡i ani. Nu ¿tim cum vor galbene în câmp pentru Ceutorhynchus evolua temperaturile la începutul lunii napi. Când a gåsit douå-trei exemplare, martie, dar cu siguran¡å la - 8 - 10°C trebuie så-i aplice tratamentul. Pe probabilitatea de a fi distruse aceste aceastå temå sunt opinii diferite, dar culturi este destul de mare. pårerea mea este cå la douå exemplare ªocurile termice sunt periculoase trebuie administrat tratamentul”, aratå nu numai pentru culturile semånate agronomul. Capcanele se instaleazå la acum, ci ¿i pentru cele semånate în aproximativ 30 m de marginea lanului, toamnå. Prognoza nu aratå cå s-ar înîn special în zonele unde existå tâmpla acest fenomen, dar riscul este vegeta¡ie lemnoaså, tufi¿uri, canale, încå destul de mare. Orzoaica de primåteren nelucrat. Ceutorhynchus napi vine varå ¿i mazårea ar putea så reziste o de obicei de acolo ¿i atacå cultura. Atperioadå scurtå de timp la temperaturi acul se produce întâi în acele zone, iar negative de -5-6°C. La zece ore existå apoi se råspânde¿te în tot lanul. Påtrunînså, deja, probabilitate de apari¡ie a derea ¿i depunerea ouålor în tulpinå “Am våzut fermieri care deja se pre- distrugerilor în culturå”, estimeazå compromite planta. La 8-9°C în timpul gåtesc de fertilizare”, spune Miri¡escu. agronomul.

“

Identificarea insectelor este esen¡ialå. Se merge pe diagonalå, se fac douå diagonale la suprafe¡e mai mari de 10 ha. Dacå discutåm de grâu, atunci când tragi de plantulå aceasta se smulge u¿or, iar în interior se gåse¿te larva de muscå, la baza tulpinii, în apropiere de rådåcinå. Se poate observa ¿i canalul pe care s-a deplasat. În primele faze planta nu are un aspect modificat. La un atac mai intens vârful plantulei se ofile¿te, de parcå i-ar lipsi apa. Este obligatorie aplicarea unui insecticid sistemic pentru cå trebuie så ajungå la larva respectivå. În toamnå au fost atacuri de boli la grâu ¿i orz, în condi¡iile în care de obicei acestea se produceau în primåvarå. Au fost identificate fuzarioza, mucegaiul, fåinarea ¿i altele. “¥n culturi avem focare de infec¡ie deja instalate. Putem så ne a¿teptåm la atacuri agresive în primåvarå. Fermierii profesioni¿ti verificå la douå-trei zile culturile, dar nu din marginea lanului, ci stråbat terenul efectiv, verificând mai atent zonele cu poten¡ial mai mare de risc. Altfel nu-¡i po¡i da seama de eminen¡a atacului”, remarcå managerul.

Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE

Conferin]a AIDER ¥ntr-o Uniune Europeanå tot mai ecologistå, perspectiva de a se interzice cu totul chimizarea în agriculturå nu mai este o utopie. Prin urmare, e chiar pragmatic îndemnul consultantului AIDER, Patrick Valmary, adresat fermierilor din conven¡ional, de a fi deschi¿i la adoptarea tehnologiilor specifice agriculturii organice.

În cadrul conferin¡ei au fost prezentate douå exemple de succes (dupå suite de e¿ecuri), ale unor fermieri care practicå agricultura organicå fie pe întreaga suprafa¡å (cazul Eco Fruct, 1.300 ha, Cålåra¿i), fie par¡ial (Sofrag Agri, Topraisar, Constan¡a). Vom reveni asupra acestora. AIDER are 75 de membri, care lu-

creazå 70.000 de ha. Pre¿edintele asocia¡iei este Arnaud Charmetant (Alisa Farm Management din Borcea, Cålåra¿i). Acesta face agriculturå conven¡ionalå, dar cu consum redus de inputuri ¿i cu tehnici specifice agriculturii organice. “Trebuie så ne adaptåm la toate provocårile pe care le avem în fa¡å: schimbåri climatice, interdic¡ii de folosire a unor pesticide, scåderi de subven¡ii. ªi doar colaborând vom reu¿i”, afirmå Charmetant.

“

Agricultura durabilå e ¿ansa agriculturii conven¡ionale så nu treacå cu totul la bio”, a spus Patrick Valmary, la conferin¡a anualå AIDER (Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå).

Saaten-Union> avantajele covorului vegetal Practica a demonstrat cå valoarea unui teren agricol poate fi men¡inutå prin utilizarea culturilor verzi, afirmå Cornelia Pistol, director de dezvoltare la Saaten-Union. Covorul vegetal amelioreazå starea de fertilitate a solului, cre¿te con¡inutul de humus din sol, îmbunåtå¡e¿te activitatea microbianå, protejeazå solul împotriva eroziunii ¿i levigårii, conservå umiditatea în sol, reduce presiunea de insecte ¿i buruieni, oferå umbrire ¿i izola¡ie termicå a solului, reduce costurile de fertilizare ¿i nevoia pentru pesticide. Plantele recomandate pentru înfiin¡area culturilor verzi sunt mazårea, måzårichea, rapi¡a, mu¿tarul, facelia, ridichile de toamnå etc. Pe solurile nisipoase se recomandå trifoiul, ma34

zåre, bobul, soia, lupinul, pe cele calcaroase mazårea, iar pe cele argiloase mu¿tarul ¿i rapi¡a. Saaten-Union are în ofertå mai multe amestecuri pentru covoare vegetale. Viterra Avic con¡ine 21 kg ovåz ¿i 9 kg mazariche, se folose¿te un sac de 30 kg/ha ¿i då rezultate foarte bune în rota¡ie cu toate culturile principale (porumb, floarea-soarelui, cereale de toamnå ¿i rapi¡å). Alt produs de top, recomandat pentru toate culturile, este Vittera Trioplus, un amestec de 47% facelia + 36% trifolium alexandrinum + 17% hri¿cå. Saaten recomandå alegerea covorului vegetal în func¡ie de destina¡ia doritå, fiindcå una este så ai nevoie de aport de azot (¿i atunci solu¡ia clarå sunt leguminoasele), alta e så cau¡i så ob¡ii o cantitate mare de biomaså sau

un control mai bun al buruienilor, ori så previi compactarea solului. De asemenea, momentul desfiin¡årii culturii verzi trebuie ales în func¡ie de fertilizårile anterioare, tipul de culturå verde, cultura principalå, rota¡ie. Încorporarea în sol a covorului vegetal prezintå beneficii pe termen scurt, înså pe termen lung provoacå pierderea apei din sol, destructurarea solului, oxidarea materiei organice, formarea hardpanului. Dimpotrivå, dacå nu se încorporeazå ¿i nu se lucreazå solul (no-till), evaporarea este împiedicatå de stratul vegetal, cre¿te activitatea biologicå sub stratul de mulci, ca atare cre¿te con¡inutul de materie organicå ¿i humus, iar buruienile germineazå mai greu. paginå de Robert VERESS Profitul agricol 7/2020

CULTURI VEGETALE Soia, în portofoliul KWS KWS a lansat soiul de soia Annika, primul pentru aceastå culturå. Talia plantei este mediu-înaltå, grad de ramificare ridicat, con¡inut în proteinå mediu spre mare (>40%), MMB mediu (180-200 g). Foarte rezistent la cådere ¿i dehiscen¡a påståilor. Comportare la stresul hidric foarte bunå, înål¡imea de inser¡ie a primei påståi este de 13-15 cm, iar densitatea la semånat de 40-45 pl/m2. Semin¡ele Annika sunt pre-inoculate cu HiCoat Super Soy, un inoculant de ultimå genera¡ie al BASF, pe bazå de Bradyrhizobium japonicum, una dintre cele mai eficiente specii de bacterii fixatoare de azot. Teståri pentru floarea-soarelui ¿i Tanymecus Asocia¡ia pentru Cultura FloriiSoarelui va realiza culturi comparative în jude¡ele Constan¡a, Tulcea, Ilfov ¿i Dolj. “Vom avea în jur de 17 hibrizi la care se va aplica aceea¿i tehnologie în toate cele patru loca¡ii”, anun¡å Dumitru Manole, pre¿edintele asocia¡iei. De altfel, în ferma lui, realizeazå de mul¡i ani teståri în special pentru modificarea datei de semånat prin adaptarea tehnologiilor la schimbårilor climatice. Se vor utiliza hibrizi de la Corteva, Euralis, INCDA Fundulea, Limagrain RAGT ¿i Syngenta. Fiecare hibrid se va cultiva pe 560 mp. Se vor face observa¡ii în fiecare fenofazå, inclusiv privind agen¡ii patogeni ¿i dåunåtorii, în special pentru atacul Tanymecus dilaticollis Gyll. Asigurare la secetå Agra Asiguråri are în ofertå produsul “Index de secetå”, prin care se asigurå culturile de grâu, porumb ¿i floarea-soarelui în faza de råsårire. Despågubire în cazul secetei pedologice se face dupå avizarea daunei (se evalueazå gradul de afectare al culturii, dupå care se emite un protocol de daunå). Se achitå 10% din sumå, dar nu mai mult de 500 lei pe hectar ¿i doar dupå ce reînsåmân¡area a fost efectuatå. 36

Expur preg\te[te prime pentru reducerea amprentei de carbon Una dintre temele conferin¡ei AIDER a fost reducerea amprentei de carbon, iar Andrei Solomon, director comercial Expur, le-a oferit fermierilor prezen¡i un bun argument pentru a-¿i reconfigura tehnologiile. “Lucråm la un proiect prin care så evaluåm emisiile de carbon din agriculturå, vrem så convingem autoritå¡ile cå e vorba de un calcul riguros ¿i corect ¿i atunci vom putea så plåti o primå pentru emisii mai mici. Lucrul acesta se întâmplå în Germania ¿i ar trebui så putem face acela¿i lucru. În Germania, pentru cultura de rapi¡å, nu se mai discutå de amestec de biocombustibil P6 sau P7 (amestec de 6 sau 7 la sutå biodiesel în motorinå), ci se discutå de câtå economie de emisii de carbon aduc aceste amestecuri ce se ob¡in la tona de motorinå. Nu se mul¡umesc cu 60-70% economie, ci vor så meargå pânå la 100% sau chiar mai mult. De pildå, în cazul uleiului uzat ce se poate transforma în biodiesel, economia de emisii este de 140%. Dacå rapi¡a o produce¡i cu aten-

¡ie la emisii, acestea fiind bine calculate, documentate”.

Prima pentru floarea-soarelui high oleicå scade în 2020 Suprafa¡a cultivatå cu floarea-soarelui HO în România, conform datelor MADR, prezentate de Solomon, a fost de 44.000 ha în 2013, 110.000 ha în 2019, 150.000 ha estimate în 2020. Expur a achizi¡ionat 37.406 de tone HO în 2015, 17.360 t în 2017, peste 66.000 t în 2019. Prima pentru HO a evoluat de la 20 dolari/mt în 2013, la 59 dolari în 2014, a scåzut la 11 dolari în 2016, dar a urcat la 75 de dolari în 2019. În 2020, de¿i se anticipeazå o continuare a cre¿terii cererii din zona Asia în defavoarea uleiului de palmier, prima va scådea la aproximativ 25-30 de dolari/mt, cât este ¿i în prezent prima pentru floarea cu con¡inut de HO minim 80%, respectiv 45/50 usd/mt pentru con¡inut de HO mai mare de 85%. Robert VERESS

Schimb\ri în conducerea Limagrain Începând de la jumåtatea lunii, echipa de conducere a Limagrain are o componen¡å nouå. Cristian Ursåchescu este director na¡ional de vânzåri, Florian Butoi este director regional vânzåri zona sud-vest, iar Iustina Olariu este manager regional junior pentru zona Moldovei. Cristian Ursåchescu are 38 de ani ¿i o experien¡å de peste 12 ani în domeniu. În urmå cu trei ani de zile s-a alåturat echipei Limagrain în pozi¡ia de director regional vânzåri zona sud-est & est a României. El va avea ca rol principal så contribuie la realizarea obiectivelor comerciale, prin dezvoltarea unor strategii de business la nivel local ¿i implementarea unui plan de ac¡iune care så valorifice

oportunitå¡ile din pia¡a de semin¡e. Florian Butoi a devenit, la 35 de ani, director regional vânzåri pentru zona de Sud Vest, dupå o experien¡å de vânzåri în domeniul de agribusiness de mai bine de 12 ani, din care trei ca reprezentant vânzåri în cadrul Limagrain. Iustina Olariu, în vârstå de 34 de ani, s-a alåturat în urmå cu doi ani ¿i jumåtate echipei. Are o experien¡å în vânzåri de peste zece ani, din care cinci în agribusiness. Postul de director general nu a fost ocupat, dupå plecarea lui Marcel Sîrghiac de la finalul lunii trecute. Adrian MIHAI Profitul agricol 7/2020

Cre¿terea animalelor Cum poate deveni performant\ o ferm\ de familie O fermå de familie este realizabilå ¿i profitabilå, o spun Alin ¿i Marius Cåprilå, care cresc 171 de vaci Angus la CAP Coconi, jude¡ul Cålåra¿i. Au început de jos, cu bani pu¡ini, aduna¡i la muncå grea, în construc¡ii, în Marea Britanie. “Fårå banii din Marea Britanie, nu ne puteam dezvolta. Nici acum nu am luat un sfan¡ de-aici, am reinvestit tot. Tråim o mare dilemå fiindcå nu ¿tim cum så ne pozi¡ionåm încå”, spune Marius Cåprilå. De câ¡iva ani au început så renoveze grajdurile vechi ¿i så construiascå altul nou. Cu fonduri europene (2.800.000 de euro, din care ei sus¡in 30%) vor mai cumpåra câteva utilaje, vor ridica un siloz de 2.100 de tone, un depozit de fân, un abator, cu salå de tran¿are ¿i magazin. Au adunat doar utilajele conform proiectului accesat. 5 tractoare Massey Ferguson ¿i un John Deere, douå încårcåtoare telescopice de 110 ¿i de 120 CP, o remorcå, douå combine, una Claas ¿i una John Deere, pluguri, semånåtori, prese de balotat, o remorcå furajerå Triolet. “Trebuie så supravie¡uiascå ¿i fermierii mici, dar noi trebuie så avem ferme medii ¿i mari ca så reziståm. Nu vom exporta carne de la unul cu 3 vaci. Supraimpozitarea for¡ei de muncå este o mare problemå. Cum pot så fiu competitiv cu o fermå din Spania? Anglia are un prag minim de 12.500 de lire sterline, Germania - 11.000 de euro. Este un prag na¡ional, scutit de taxe.” Au strâns cu greu 360 de hectare. Când l-au cumpårat, în 2013, CAP Co38

coni nu mai avea electricitate, nici apå. Doar zidurile mai erau. Alin Cåprilå a stat 8 ani în Anglia. A lucrat 3 luni într-o fermå de cåp¿uni, apoi în construc¡ii. Marius avea deja o echipå de me¿teri. “Chiar dacå veneam fårå nimic din Anglia, tot a meritat så merg acolo. Au ¿coalå, au educa¡ie, au mentalitate apar te, au un anume spirit”, spune Marius dupå 18 ani de lucru în Marea Britanie. Cu mare greutate, au cumpårat 360 de hectare ¿i au mai arendat alte 200. Au mai primit 40 de hectare de på¿une de la primårie, dupå ¿ase ani de cereri scrise. “În 2015, am adus 40 de vaci Angus ¿i doi tauri. Afacerea noastrå este acum la limita superioarå a fermei de familie”, considerå Marius. Acum, au 171 de vaci Angus. ¥ntr-un an au sperat så dea lovitura cu fasole în loc de culturå mare, mai ales cå România importå din China ¿i din Etiopia. “La început, am cultivat 6 hectare de fasole, în al doilea an, am semånat 40 de hectare. Am plåtit 6 in¿i la lucru ¿i al¡i 12 furau. Fasolea trebuie recoltatå în douå etape. Am renun¡at”, î¿i aminte¿te Alin. Vaca Angus nu cre¿te doar cu iarbå. “Noi nu le dåm premixuri”, spune Alin. Cumpårå doar ¿rot de soia. Produc¡ia maximå de siloz se poate face în partea de sud a României. “Aici trebuie så cre¿tem vaci”, crede Marius Cåprilå. Acum, vor så creascå efectivele pânå la 500 de exemplare. Vara ar trebui så stea pe på¿unea de 40 de hectare, pe care au supraînsåmân¡at-o cu lolium, fes-

tucå, dactilis glomerata ¿i fac fân. Semin¡ele vin din Suedia ¿i plantele ajung la un metru ¿i jumåtate. Animalelor le suplimenteazå hrana cu furaje. På¿unea nu este o surså de hranå fiindcå în iulie este pârjolitå de secetå. La prima coaså, adunå 1200 de balo¡i. Dupå prima coaså, împart på¿unea în parcele ¿i vacile pasc cu gard electric. ªi cu påstor. Ra¡ia de iarnå este formatå din siloz de porumb (60%), paie, fân de lucernå, porumb, grâu, mazåre, ¿rot de soia, sare ¿i calciu. ªrotul de soia reprezintå 6-8% din ra¡ie ¿i îl cumpårå de la un fermier din zonå cu 2,10 lei pe kilogram. “Progresåm de la an la an”, spune Alin. Nu au avut distocii. Vi¡eii au la fåtare 30-33 de kilograme. S-a întâmplat un singur avort. Au vândut numai tauri de reproduc¡ie, dar nu ¿i vi¡ele. “Exceptând dragostea mea fa¡å de animale, eu am investit aici ¿i din cauza unei frustråri proprii. Eu lucram la Romexpo în studen¡ie. Ce viitor aveam eu în România? A¿a am plecat. Am cetå¡enie britanicå, dar nu renun¡ la cetå¡enia românå”, spune Marius. Au un excelent efectiv de reproduc¡ie. Sporul de greutate cel mai bun ajunge la 1.800 de grame pe zi. La femele este Profitul agricol 7/2020

Fermierii Alin C\pril\ (stânga) [i Marius C\pril\

1.000-1.200 grame, iar media pe fermå a ajuns la 1.400 grame. Din 20 de tauri, au vândut 6-7. Au linii de Sco¡ia, de Australia, Canada, linii de Texas, de Anglia. Au ¿i tauri ob¡inu¡i din embrioni transplanta¡i. Odatå au cumpårat cu 4.000 de lire sterline un taur din Sco¡ia, dar originar din SUA. Taurul Fordell provine dintrun embrion din SUA, are 7 ani ¿i este probabil cel mai valoros taur din România, spune Alin. Fratele lui Fordell se aflå în ferma lui McLaren din Sco¡ia. O paietå de Angus costå 33 de euro pânå la 130 de euro. Junincile råmân gestante cu o singurå paietå. “Vrem så corelåm fåtårile pentru 22 de vi¡ele”. “Cei 50.000 de euro pentru tinerii fermieri sunt bani arunca¡i pe râu. Ca så-i prime¿ti, trebuie så demonstrezi cå mai ai 50.000 de euro. De unde så aibå absolventul ace¿ti bani? Dacå vrei så cre¿ti 100 de porci, ai nevoie de un filtru sanitar de 3.000 de euro, un gard de 2000 de euro, teren de 800 de metri la prima locuin¡å, surså de curent electric ¿i nu-¡i mai ajung banii pentru porci. Marius crede cå, pe lângå fiecare agen¡ie APIA, trebuie înfiin¡atå o camerå antreprenorialå. “Fermierul va bate la o singurå u¿å, dar lucrurile nu se vor schimba în RoProfitul agricol 7/2020

mânia curând. Existå aici ¡årani care nici nu au fost pu¿i în posesie încå, iar noi am fåcut cadastru: 700 de lei pe parcelå, indiferent de suprafa¡å. O camerå agricolå a fermierilor ar fi foarte utilå”. ªi toatå discu¡ia se rote¿te în jurul ideii de asociere. “Condi¡ia principalå pentru a func¡iona este så ne organizåm într-un grup de producåtori din jude¡, sus¡ine Alin. Mi-e groazå dacå moare un animal în fermå: trebuie så plåtesc la Protan 4.000 de lei, trebuie så plåtesc pre¡ de taxi pe kilometru, cu pre¡ pe kilogram mai mult decât primesc pe animalul viu. Avem 23 de hectare de intravilan în fermå. Am alergat 3 luni pentru autoriza¡ia de construc¡ie. Iar ca så fac un grajd îmi ia douå såptåmâni. Un proiect pentru un grajd costå 10-15.000 de lei”. Cel cu 10 vaci nu trebuie så aibå acelea¿i dotåri cu cel care are 1.000 de vaci. Ferma de familie trebuie încadratå întro legisla¡ie specialå. Controalele trebuie simplificate. Multiplicarea controalelor este moartea timpului pentru fermieri, spun crescåtorii. “În Anglia, controlul se anun¡å cu 30 de zile înainte. Puteam såi amân de trei ori. Au luat documente ¿i au plecat, iar peste 30 de zile mi-au trimis

råspunsul cu mul¡umiri”. Birocra¡ia ajunge la dimensiuni grote¿ti. “Este o lege în vigoare din 1930, care pretinde cå trebuie så ai termometru în dulapul cu medicamente pentru animale ¿i så verifici temperatura de trei ori pe zi ¿i så treci totul în caiet. Între timp, s-a inventat frigiderul, iar eu am treabå...” Marius crede cå nu ar trebui så se acorde subven¡ii pentru fermele mai mari de 500 de hectare. “Nici prin plafonare, nici prin pactul verde nu se încurajeazå dezvoltarea agriculturii.” Fra¡ii Cåprilå dau arendå 1.500 de kilograme la pre¡ul încasat la vânzare. La 100 de hectare, ar trebui så creascå fiecare fermier 10 vaci, crede Alin. Cel care are ¿i zootehnie trebuie så primeascå ¿i subven¡ie mai mare. În timp ce vorbim, må uit la Lenu¡a Aanei, o tânårå din Moldova, care manevreazå tractorul prin fermå parcå mai dihai ca un bårbat. ªi-a cumpårat o cåsu¡å lângå ferma fra¡ilor. Ea este sufletul acestei exploata¡ii: la orice orå din zi ¿i din noapte, Lenu¡a este în fermå, sare pe tractor oricând este nevoie ¿i face orice lucrare. Viorel PATRICHI 39

Adunarea Federa]iei Cresc\torilor de Bovine Pe data de 21 februarie, a avut loc în Târgu-Mure¿ adunarea generalå de dare de seamå ¿i alegeri a Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România. Din cele 37 de jude¡e, unde existå filiale locale, au venit peste 100 de fermieri ¿i pre¿edin¡i de asocia¡ii din 27 de jude¡e. rescåtorii l-au ales în unanimitate, pentru a treia oarå, tot pe Claudiu Frânc în func¡ia de pre¿edinte. Ulterior, Frânc ¿i-a ales vicepre¿edin¡ii (Radu Ioan Moldovan jude¡ul Alba, Mårioara Mierlu¿cå Bacåu, Victor Chivu - Teleorman) ¿i membrii Consiliului director: Iacob Boca (Mure¿), Nicolae Stângå (Sibiu), Nicolae Båcanu (Arad), Petru Bordeianu (Bra¿ov), Iaco Tibor (Covasna), Dumitru Anica (Vâlcea), Traian Gâr¡an (Olt), Gheorghe Cova¿å (Suceava), Vicen¡iu Sorin Vasiliu (Ia¿i), Viorel Marucico (Boto¿ani), Maria Dandu (Neam¡). Dupå o muncå de 47 de ani printre vaci, Claudiu Frânc a decis så se pensioneze. I-a predat ferma cu tot cu vaci lui Cåtålin, fiul mai mic. “Au fost eforturi

ca la galerå ¿i voi lua o pensie de aproximativ 2.000 de lei. Voi avea mai mult timp pentru activitå¡ile Federa¡iei”, promite pre¿edintele. Pentru cå a avut un ecou deosebit anul trecut, Congresul Bål¡atei din luna mai va fi înso¡it ¿i în acest an de un târg cu deguståtori de brânzeturi. O manifestare similarå va fi organizatå în octombrie ¿i la Bucure¿ti. “Cu colegii de la Semtest BVN, am fost în octombrie 2019 la un eveniment din Slovacia pentru bonitarea vacilor din rasa Bål¡atå. În perioada 21-22 mai 2020, se va organiza în jude¡ul Mure¿ bonitarea vacilor din România pentru a ajunge la o evaluare corectå”, spune Claudiu Frânc. În perioada 9-11 martie, va avea loc la Bucure¿ti Congresul mondial al inovårii în agriculturå, unde vor veni 450 de speciali¿ti. FCBR participå ¿i la acest eveniment. Patru organiza¡ii au fost excluse din Federa¡ie pentru lipså de activitate ¿i a fost primitå o nouå asocia¡ie din jude¡ul Neam¡. FCBR a semnat un protocol de cooperare cu Federa¡ia Na¡ionalå a Grupurilor de Ac¡iune Localå din România (FNGAL) pentru sprijin în accesarea fondurilor pentru dezvoltare. “Am lucrat foarte bine cu domnul Po-

tor în multe situa¡ii. Federa¡ia a început så coopereze cu GAL-urile fiindcå ele au legåturi pânå în cele mai mici localitå¡i. Trebuie så ducem fondurile pânå la fermele mici, pentru proiectele de dezvoltare a satelor. Am semnat un protocol de parteneriat pentru finan¡area GALurilor, iar ei vor sus¡ine prioritå¡ile FCBR”, a spus Claudiu Frânc. Prezent la adunarea fermierilor de la Mure¿, ministrul Nechita Adrian Oros ¿i-a fåcut timp så råspundå coerent la toate întrebårile crescåtorilor despre subven¡ii, plafonare, despre depozitare ¿i procesare, învå¡åmântul dual, despre fuziunea APIA cu AFIR ¿i continuarea programelor lansate de Petre Daea. Dan ºandea, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿, a precizat cå autoritå¡ile locale nu iau în considerare legisla¡ia privind drepturile cooperativelor, cum ar fi scutirea de impozite pentru terenuri ¿i spa¡ii agricole. Medicii veterinari nu ¡in seama de necazurile fermierilor, nu vin nici pentru urgen¡e. “Federa¡ia nu a ob¡inut acreditarea pentru cartea de raså ¿i fermierul nu poate opta. Nu e posibil ca o formå asociativå så de¡inå monopolul în Cartea de raså ¿i så se manifeste ca pe vremea Inchizi¡iei”, a spus Dan ºandea. Viorel PATRICHI Profitul agricol 7/2020

MAªINI AGRICOLE Case IH Quadtrac>

Pentru americani, mare nu este de ajuns Titan Machinery România are în portofoliul de vânzåri 5 modele de tractoare Case IH cu ¿enile, cu puteri nominale de la 476 CP (525 CP maxim) la 628 CP (692 CP maxim). Motorul dispune de tehnologia HieSCR ce corespunde nivelului de emisii Stage IV. La alegere, tractorul poate fi echipat cu o transmisie PowerDrive (FullPowershift) 16x2 sau o transmisie variabilå continuå CVXDrive ¿i cu sistem de direc¡ie automatizatå Accuguide ¿i conectivitate Isobus în echiparea standard. Pompa hidraulicå are un debit maxim de pânå la 428 l/min. Modelele au o greutate standard de 25.401 kg ¿i o capacitate de ridicare pe spate de 8.949 kg. Bogdan Constantin, specialist comunicare Titan Machinery România, a subliniat principalele avantaje ale tractoarelor cu ¿enile. “În primul rând, vorbim de reducerea compactårii terenului. Cele patru ¿enile acoperå o suprafa¡å totalå de aproximativ 6 mp, iar la o greutate standard de 25.400 kg a tractoarelor din gama Case IH Quadtrac, rezultå o presiune asupra solului de 0,42 kg pe centimetru påtrat, mai micå decât presiunea exercitatå de un om care merge pe câmp ¿i î¿i mutå greutatea de pe un picior pe altul.” Un alt avantaj îl reprezintå faptul cå sunt tractoare articulate ¿i se muleazå efectiv pe teren, iar peste

90% din puterea motorului se transmite la ¿enile. Fiecare ¿enilå este independentå ¿i folose¿te exact câtå putere de trac¡iune are nevoie, iar tractorul poate lucra optim cu implemente grele ¿i pe lå¡imi de lucru mari, fårå så patineze, inclusiv pe terenuri mlå¿tinoase ori inundate. “În condi¡ii de teren similar, tractorul pe ro¡i ar lucra foarte greu sau chiar deloc. În plus, la deplasarea în pantå, pe terenuri denivelate, în vreme ce Quadtrac se muleazå pe suprafa¡å, tractoarele pe ro¡i se pot låsa pe o parte sau pe alta, pot patina ¿i taseazå suplimentar terenul. A¿adar, fermierii pot lucra

suprafe¡e mai mari, în timp mai scurt ¿i cu cerin¡e reduse de personal, dacå utilizeazå, ractoare ¿enilate. Toate acestea duc la reducerea costurilor în fermå, generând profituri mai mari ¿i o productivitate sporitå.” Case IH produce ¿i tractoare pe ro¡i, inclusiv din cele cu puteri mari, de peste 300 CP, ca så poatå acoperi u¿or orice cerere. “Viitorul este, evident, al tractoarelor pe ¿enile, în condi¡iile comasårii tot mai mult a terenurilor agricole din România. Dar este nevoie în continuare ¿i de tractoare pe ro¡i. Acestea sunt mai accesibile ca pre¡ ¿i se pot utiliza la mai multe activitå¡i în cadrul fermei, pe suprafe¡e mai mici. De asemenea, între¡inerea unei anvelope este mai facilå, costurile sunt mai mici decât la o ¿enilå (e drept cå se uzeazå mai greu, dar, când îi vine vremea så fie schimbatå, costurile sunt ceva mai mari).” pagini realizate de Arpad DOBRE

Profitul agricol 7/2020

Claas Xerion Trac TS> Construit în Germania, cu gândul la fermele din Est Constructorul german Claas abia a intrat în cercul select al producåtorilor de tractoare cu ¿enile. Deocamdatå au douå modele, Xerion Trac TS 4500 ¿i 5000, ambele cu motoare Mercedes, de 490 CP ¿i, respectiv, 530 CP. Sistemul de ¿enile furnizat de producåtorul olandez Zuidberg este prevåzut cu ¿enile Camso cu o lå¡ime de 762 mm. Acestea måresc cu 25% suprafa¡a de contact cu solul a utilajului comparativ cu cea mai mare anvelopå simplå. ªenilele sunt concepute pentru a asigura o for¡å ridicatå de trac¡iune ¿i a minimiza presiunea asupra solului. Sunt echipate cu un sistem de suspensie pendular, se adapteazå în mod optim la teren ¿i asigurå un nivel înalt de confort al operatorului în combina¡ie cu suspensia cabinei. Xerion Trac TS are o greutate brutå de 23,5 tone, în vreme ce greutatea totalå admiså pe ¿osea este de maximum 30 tone, iar toate versiunile utilajului au o lå¡ime exterioarå sub 3 m. George Måndi¡å, product manager tractoare la Claas România, ne-a oferit câteva detalii tehnice referitoare la Xerion Trac TS. “¥n primul rând, nu este un tractor articulat. Are un ¿asiu fix, iar sistemul de direc¡ie este unul inovativ, care permite virajul fie doar cu puntea fa¡å, fie împreunå cu puntea spate. În echiparea standard, dupå ce unghiul de virare pe puntea spate depå¿e¿te 50 de grade se activeazå automat ¿i sistemul de direc¡ie pe puntea spate, astfel cå tractorul vireazå cu ambele pun¡i.”

Profitul agricol 7/2020

Un atu îl reprezintå suprafa¡a mare de contact, de câte 1,18 mp pentru fiecare ¿enilå în parte, fapt ce duce la sporirea trac¡iunii indiferent de tipul de teren, concomitent cu reducerea în foarte mare måsurå a tasårii.

torinå de 740 litri, cel suplimentar, de 190 litri, precum ¿i rezervorul de AdBlue, de 80 litri.” Tractorul este echipat cu terminalul cu ecran tactil Cebis, care afi¿eazå în timp real to¡i parametrii utilajului. Sis-

La Xerion Trac TS Claas ¿i-a dorit, ¿i a ob¡inut, împår¡irea optimå a greutå¡ii, respectiv 50% pe partea din fa¡å ¿i 50% pe partea din spate, fapt ce maximizeazå trac¡iunea ¿i optimizeazå consumul de carburant. “Tot pentru o distribuire optimå a greutå¡ii a fost gânditå amplasarea transmisiei CMatic sub cabinå, pe partea de mijloc spre spate, iar în aceea¿i zonå se aflå rezervorul de mo-

temul de post-tratare a gazelor de e¿apament - ce include catalizator de oxidare diesel (DOC), filtru de particule diesel (DPF) ¿i sistemul de reducere cataliticå selectivå (SCR) - este încadrat optim în conturul tractorului, deci nu obstruc¡ioneazå în niciun fel câmpul vizual al operatorului. George Måndi¡å spune cå ¿i tractoarele pe ro¡i de puteri similare au atuurile lor. “Sunt mai rapide ¿i mai accesibile ca pre¡, iar costurile de între¡inere sunt mai mici la tractoarele pe ro¡i, dar acestea au o productivitate mai scåzutå fa¡å de cele pe ¿enile.”

MAªINI AGRICOLE

John Deere 9RX>

Un Hercule vopsit în verde Motorul de 13.5 litri, PowerTech PSX, ce dezvoltå o putere maximå de 670 CP este dotat cu douå turbine, iar motorul de 15 litri, Cummins OSX, este dotat cu o turbinå cu geometrie variabilå (VGT). Pe aceste douå propulsoare se bazeazå John Deere în seria 9RX de tractoare pe ¿enile. Tractoarele sunt echipate cu transmisie e18 PowerShift, cu 18 viteze înainte ¿i 6 viteze înapoi. Transmisia poate schimba vitezele în mod automat pentru a men¡ine o vitezå a motorului constantå. Operatorul seteazå viteza maximå, iar transmisia va schimba vitezele în func¡ie de sarcinå, pentru a atinge viteza doritå la un numår minim de rota¡ii ale motorului. Cu ¿enilele de 762 mm, 9RX are o lå¡ime totalå de doar 3 metri ¿i o amprentå la sol ce transferå mai multå putere decât un tractor cu douå ¿enile sau cu ro¡i duale (jumelate).

Paul Popescu, specialist pentru gama de tractoare de la IPSO Agriculturå, spune cå, de¿i tractoarele John Deere pe ¿enile sunt mult mai grele decât cele pe ro¡i, taseazå mult mai pu¡in terenul, datoritå caracteristicilor ¿enilelor. “Un tractor 9RX cu ¿enile are o greutate de 27-30 de tone, în vreme ce un model RX pe ro¡i cântåre¿te 18 tone. Dar cel pe ¿enile are o suprafa¡å de contact de pânå la 5 metri påtra¡i, iar greutatea

se distribuie mai bine ¿i tasarea e mult mai reduså. Tot ca urmare a suprafe¡ei mari de contact apare ¿i o trac¡iune foarte bunå, indiferent de stare terenului. În plus, de¿i sunt masive, tractoarele 9RX au o bunå manevrabilitate, deoarece sunt articulate ¿i au o razå de întoarcere similiarå cu cea a unui tractor pe ro¡i.” Fiind un tractor articulat ¿i cu tasare foarte micå, protejeazå solul mai ales la capåt de rând. Modelul 9RX are un sistem de copiere a solului. Rola principalå este cu 10 cm mai ridicatå ca rola din spate ca så copieze cât mai bine solul. “Este important ¿i câte crampoane existå în angrenare, deoarece banda de rulare func¡ioneazå cu un sistem de crampoane ¿i rola principalå transmite mi¿carea la ¿enilå prin acestea. ªenila are o înål¡ime de pânå la 1900

mm, pentru ca banda de rulare - care este cu 20% mai lungå decât la tractoarele existente pe pia¡å - så aibå o circula¡ie cât mai linå ¿i så elibereze mai bine cåldura acumulatå prin frecare ¿i, astfel, så prelungeascå durabilitatea ¿enilei.” Paul Popescu spune cå în utlimii ani existå o cerere tot mai mare de tractoare cu ¿enile, în principal ca urmare a comasårii terenurilor, dar tractoarele conven¡ionale vor domina în continuare pia¡a. “Cele pe ro¡i sunt mai manevrabile, pot fi utilizate la mai multe opera¡iuni, inclusiv la lucråri mai grele în câmp. Dacå un fermier are 2.000 ha comasate, probabil cå i se protive¿te un 9RX ¿enilat, dar dacå are aceea¿i suprafa¡å, dar în parcele dispersate, varianta de tractor pe ro¡i ar fi cea optimå. Oferta noastrå este construitå pe structura fermei ¿i cerin¡ele fermierului.”

Profitul agricol 7/2020

Recolta de grâu din Australia Autoritå¡ile australiene au anun¡at cå recolta de grâu din acest sezon va fi cea mai slabå din ultimii 12 ani, pe fondul secetei severe de pe coasta de est a continentului. Produc¡ia totalå de grâu este estimatå la 15,17 milioane de tone, cea mai micå din 2008 pânå în prezent. Australia este unul dintre cei mai importan¡i exportatori de cereale la nivel global. Vânzårile de grâu reprezintå 2% la produsul intern brut. Focar de gripå aviarå în Bulgaria Un focar de gripå aviarå din tulpina agresivå H5N8 a fost descoperit la o fermå de ra¡e din Rakovski, în sudul ¡årii. Cele 5.830 de påsåri ale fermei au fost sacrificate ¿i a fost impuså o zonå de carantinå pe o razå de 3 kilometri în jurul loca¡iei. Bulgaria s-a confruntat cu mai multe focare de gripå aviarå în ultimii ani, înså ultimul caz a fost depistat acum 10 luni. Fermierii englezi se opun noii politici de imigrare Principala asocia¡ie a fermierilor britanici (NFU) contestå noua politicå de imigrare a guvernului de la Londra. Fermierii solicitå o schemå de recrutare pentru sezonieri în 2021 care så permitå angajarea a cel pu¡in 70.000 de muncitori. Autoritå¡ile spun cå încurajeazå consumul de legume ¿i fructe locale, înså promoveazå politici care îngreuneazå produc¡ia lor. Un nou acord comercial între Israel ¿i Palestina Israelul ¿i Autoritatea Palestinianå au ajuns la un acord pentru a pune capåt disputei comerciale din ultimele cinci luni. Conflictul a pornit dupå ce palestinienii au interzis importul de vi¡ei din Israel, iar statul evreu a råspuns prin oprirea tuturor importurilor de produse agricole palestiniene. Ulterior, ¿i palestinienii au blocat complet importurile din Israel. Prin noul acord, palestinienii va putea cumpåra animale de la orice furnizor extern, pentru a reduce dependen¡a de importurile din Israel. 46

Informa¡ii externe Macron promite c\-i va ap\ra pe fermierii francezi Pre¿edintele Emmanuel Macron a promis cå va apåra interesele fermierilor ¿i pescarilor francezi într-un an plin de incertitudini pentru ace¿tia. El s-a angajat så men¡inå nivelul subven¡iilor agricole europene, så asigure compensa¡ii pentru producåtorii de vin afecta¡i de tarifele impuse de SUA ¿i så protejeze drepturile de pescuit în Marea Britanie dupå Brexit. La fel ca predecesorii lui, Macron a promis cå se va opune reducerii subven¡iilor agricole ¿i va promova un buget cât mai mare pentru Politica Agricolå Comunå. “Vom apåra un buget ambi¡ios pentru PAC care nu poate fi o variabilå ajustatå dupå Brexit. Trebuie så-i protejåm pe fermierii no¿tri ¿i nu vom ceda în fa¡a celor care vor så reducå subven¡iile”, a declarat Macron. El a promis så cearå Comisiei Europene compensa¡ii pentru podgoriile franceze, care ar putea pierde între 300

¿i 400 de milioane de euro în acest an din cauza tarifelor de 25% aplicate de americani în urma unei dispute legate de subven¡iile pentru Airbus. Macron ¿i-a exprimat ¿i sprijinul pentru pescari, care ar putea pierde accesul în apele britanice, prin negocierea unui nou tratat comercial cu Marea Britanie. Pre¿edintele francez a explicat cå aceste drepturi vor fi folosite ca un atu în negocierile cu prim-ministrul englez Boris Johnson.

Arla anun]\ investi]ii majore în acest an Cooperativa danezå Arla a anun¡at cå va investi suma record de 619 milioane euro în acest an pentru a cre¿te capacitatea de produc¡ie. Compania a depå¿it problemele financiare din ultimii ani dupå ce a redus costurile anuale cu 400 milioane de euro prin programul de economii Calcium. Conform ultimelor date disponibile, încasårile Arla au crescut pânå la 10,5 miliarde euro în 2019, în special datoritå vânzårilor cu 5,1% mai mari ale produselor comercializate sub brandurile proprii. Programul de reduceri de costuri Calcium s-a dovedit extrem de eficient ¿i a permis economii de 110 milioane de euro în 2019, semnificativ mai mult decât ¡inta anualå de 75-100 milioane de euro.

“În anul 2019, am reu¿it så dezvoltåm ¿i så cre¿tem eficacitatea opera¡iunilor noastre într-un ritm mai rapid decât estimårile ini¡iale. Asta aratå cå angaja¡ii no¿tri au reu¿it så transforme modul în care lucreazå ¿i se implicå în activitå¡ile cooperativei”, explicå directorul executiv Peder Tuborgh. Principala investi¡ie bugetatå în acest an este finalizarea fabricii din Pronsfeld, Germania, care va produce lapte praf. În plus, compania va extinde capacitatea de produc¡ie la fabrica de mozzarella din Branderup, Danemarca, ¿i va optimiza o fabricå achizi¡ionatå recent în Bahrein. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 7/2020

INFORMAºII EXTERNE

DFA cump\r\ activele Dean Foods Cooperativa Dairy Farmers of America (DFA) va achizi¡iona un pachet substan¡ial de active al companiei Dean Foods în schimbul sumei de 425 milioane de dolari. Active sunt echivalentul a 44% din facilitå¡ile de produc¡ie pentru alimente fluide ¿i congelate ale companiei, inclusiv echipamente ¿i stocuri de materiale. Dean Foods este cel mai mare procesator de lapte din Statele Unite ¿i dispune de 57 de fabrici de produc¡ie, înså a intrat în insolven¡å în luna noiembrie 2019 ¿i are datorii importante cåtre furnizori. De¿i cele douå pår¡i au agreat termenii contractuali, tranzac¡ia trebuie aprobatå de Departamentul American al Justi¡iei ¿i de Tribunalul de insolven¡å. La urmåtorul termen de judecatå programat pentru 12 martie, instan¡a va înregistra oferta DFA ¿i va a¿tepta så vadå dacå al¡i poten¡iali cumpåråtori

Profitul agricol 7/2020

oferå un pre¡ mai mare. Judecåtorii sus¡in cå existå ¿i alte companii interesate de preluarea activelor Dean Foods. Mai multe organiza¡ii ale fermierilor au sesizat autoritå¡ile anti-monopol, care vor investiga impactul fuziunii asupra competi¡iei ¿i pre¡urilor. DFA este o cooperativå cu 14.000 de membri care a fost fondatå în anul 1998. La fel ca Dean Foods, DFA s-a confruntat cu probleme majore în ultimii ani. Vânzårile au scåzut cu peste 1 miliard de dolari în anul 2018, pe fondul reorientårii consumatorilor spre produse alternative.

Porumbul, principalul produs exportat de Ucraina în 2019 Ucraina a exportat anul trecut 32 milioane tone de porumb, cu o valoare de 5,2 miliarde de dolari, adicå 10,4% din totalul exporturilor Ucrainei, scrie pe Facebook vice-ministrul Dezvoltårii Economice, Comer¡ului ¿i Agriculturii din Ucraina. Pe locul secund în structura exporturilor Ucrainei s-a situat uleiul de floarea-soarelui, cu livråri în valoare de 3,78 miliarde de dolari, adicå 7,6% din exporturi. Urmeazå grâul, cu 19,96 milioane de tone, cu livråri în valoare de 3,65 miliarde de dolari. China se teme ¿i de gripa aviarå China interzice importurile de carne de pasåre din Slovenia, Ungaria, Germania ¿i Ucraina, din cauza epidemiei de gripå aviarå, transmite Reuters. ¥n ultimele såptåmâni, China a raportat cazuri de gripå aviarå în provinciile Sichuan, Hunan ¿i Xinjiang.

Prima etap\ a Campionatului

Soare, cer senin, vreme de primåvarå, organizare aproape impecabilå, pu¡ini spectatori, dar måcar înveseli¡i de soare, comentarii blajin-ironice, doar prezentatorul este om de televiziune, Dorin Chio¡ea. A¿a a debutat, la Slobozia, Campionatul Na¡ional de Fotbal al Fermierilor.

Daniel ¿i Bogdan Sitaru, fiii pre¿edintelui APPR, Nicolae Sitaru, au fost în echipe diferite. Nu au ajuns så fie ¿i adversari, pentru cå, în primul meci, Elsit, cu Daniel Sitaru în echipå, a trecut de Spartanii (scor 2-1), chiar dacå ace¿tia din urmå conduceau la pauzå (dupå 15 minute), în urma golului spectaculos înscris de tânårul fermier ¿i angajat APPR Cristian Zob. ¥n schimb, Orezu, echipa lui Bogdan Sitaru, a fost eliminatå de Sopema, echipa fermei lui Arnaud Perrein, fostul pre¿edinte al APPR, în urma unui categoric 6-1.

Foarte echilibrat a fost un singur meci, cel dintre Ialomi¡a ¿i Agrochirnogi (echipa a doua a Maria Trading), ultima fiind declaratå învingåtoare abia în urma loviturilor de departajare. În schimb, Maria Grup a fåcut instruc¡ie cu AgroRacman (scor 11-1). Câ¿tigåtoarele ¿i-au disputat cele douå locuri din finala Campionatului, ce se va desfå¿ura la Constan¡a. Pe scurt, echipele lui Jihad El Khalil au fåcut legea ¿i s-au impus la scor. AgroChirnogi 7-1 cu Elsit, Maria Grup 8-0 cu Sopema. La pauzå, când Maria Grup con-

rima etapå a fost un succes de care s-au bucurat to¡i participan¡ii, chiar dacå “în final(å) poate fi doar un singur câ¿tigåtor”. ¥n plin februarie, s-a jucat fotbal bårbåte¿te, în aer liber, dar pe arena micå, cu iarbå sinteticå, a stadionului din Slobozia. Opt echipe de fermieri sau angaja¡i ai fermierilor membri APPR ¿i-au disputat întâietatea. Echipele au fost organizate, în general, pe ferme, dar nici asta nu a fost o regulå strictå.

Profitul agricol 7/2020

fermierilor

ducea deja cu 5-0, Arnaud Perrein a anun¡at, în glumå, måsuri radicale: nu mai vinde la Maria Trading! Cu umor, Karine Khalil, care suna, cu aplomb, dintr-o vuvuzea, le-a cerut, râzând, jucåtorilor såi så îi lase pe oponen¡i så înscrie, dar ace¿tia s-au prefåcut cå nu au auzit mesajul... Dincolo de amuzament, organizatorii s-au prins cå le-a scåpat o regulå esen¡ialå: ar fi trebuit ca aceste meciuri så fie exclusiv pentru agricultorii dornici de mi¿care, nu ¿i pentru jucåtori profesioni¿ti care mai practicå agricultura... Robert VERESS

Profitul agricol 7/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro Institutul Na¡ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå - IBNA Balote¿ti Producåtor de nutre¡uri combinate, concentrate proteino vitamino minerale ¿i premixuri pentru animale

VINDE: - Tineret bovin mascul ¿i femel Rela¡ii la Holstein Frizå ¿i Montbeliarde; tel.: 021.351.20.83 - Juninci din rasa Holstein Frizå; sau 0729.480.520 - Tineret porcin; marketing@ibna.ro - Furaje.

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând ovåz din produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.083.124 Vând capre Saanen ¿i Alpinå Francezå gestante ¿i ¡api cu vârsta 1-2 ani. Tel.: 0735.519.119 Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona, Carrera ¿i Red Fantezy, calibru 35-50, sorta¡i ¿i ambala¡i la plase de 25 kg. Covasna. Tel.: 0742.752.291 Fermå, vinde tåura¿i, vârsta de 10-13 luni, pentru reproduc¡ie, geneticå americanå. Tel.: 0747.507.155 Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.422.470 Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%. Tel.: 0765.904.925 Societate agricolå vinde, din recolta 2019, grâu, calitate foarte bunå. Filipe¿tii de Pådure, Prahova. Tel.: 0762.684.685 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Predare personalå în Bucure¿ti, Craiova ¿i Slatina sau prin po¿tå. Tel.: 0760.122.725 Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona ¿i Marfona, recent sortat ¿i ambalat în plase de 25 de kg. Tel.: 0741.500.842 Vând semin¡e de castravete amar (Momordica charantia), planta e aclimatizatå. Tel.: 0768.730.525 Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå). Tel.: 0760.020.010 Vând en gros 600 tone mere stocate în depozit

modern, pentru consum: Florina, Ionatan, Golden, Starkinson, Ionagold, Gala, Idared. Fålticeni, Suceava. Tel.: 0743.614.497 MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând linii automatizate profesionale pentru produs ¿i îmbuteliat sucuri naturale: mere, pere ¿i gutui. Op¡ional, extensie pentru prelucrare vi¿ine, cire¿e, cåp¿uni, caise, prune. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0742.215.820 Vând piese din dezmembrare tractor Massey Ferguson 399ES. Tel.: 0735.883.191 Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 Vând culegåtoare de porumb Zmaj 222, recondi¡ionatå cu piese originale. Tel.: 0758.466.285 Vând tractor FIAT 880 DT second-hand, stare bunå. Craiova, jud. Dolj. Tel.: 0737.572.763 Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372 Vând saci big-bags cu diverse dimensiuni ¿i capacitå¡i ¿i saci de rafie ¿i de polietilenå. Tel.: 0760.535.848 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå. Tel.: 0751.092.918

Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând tractor Fiat din 1980, stare bunå de func¡ionare, pre¡ 4.800 euro, disc 1.500 euro ¿i remorcå 500 euro. Tel.: 0741.040.087 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând separator unt, din inox, capacitate 20 L, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita. Tel.: 0724.070.475 FERME, TERENURI

Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638 S.C. ia în arendå teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu Jud. Bråila. Contract pe min. 7 ani. Exclus intermediari. Tel.: 0732.103.736 Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine, 300 capete porcine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834 Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689 Vând 8 ha teren agricol lot compact lângå Bârlad, jud. Vaslui, situat în extravilan Zorleni. Deschidere 191 m. Tel.: 0724.577.703 Profitul agricol 7/2020

LOCURI DE MUNCÅ

Recruteazå 4 pozi¡ii de Reprezentant Tehnic (promotori în ferme) pentru zona de Sud, câte unul pentru jude¡ele: Cålåra¿i, Ialomi¡a, Olt ¿i Dolj

Reprezentåm o companie multina¡ionalå producåtoare de produse de protec¡ia plantelor, parte a unuia dintre cele mai mare grupuri multina¡ionale din agricultura globalå. Candidatul ideal are urmåtorul profil: - Studii superioare ¿i experien¡å prealabilå în vânzåri în zona agro; - Permis categoria B pentru deplasåri frecvente în teritoriul alocat; - Motivat, persuasiv ¿i cu « lipici » la fermieri. Salariul fix competitiv are ¿i o componentå variabilå ambi¡ioaså, în func¡ie de performan¡ele comerciale.

Aplicå la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 ¿i po¡i så fii alåturi de unul dintre cei mai mari jucåtori din agribusiness începând cu Campania de Primåvarå 2020!

AliRa Recruitment

JOBURI în AGRIBUSINESS MANAGER ZONAL ACHIZIºII CEREALE - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Grup din industria agrofood

REPREZENTANT VÂNZÅRI - I a l o m i ¡ a & C å l å r a ¿ i Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

AREA SALES MANAGER - D o l j Companie multina¡ionalå de distribu¡ie inputuri

EXPERT AGRONOM LEGUMICULTURÅ - S u d Companie autohtonå din segmentul agriculturii de precizie

AREA SALES MANAGER - C e n t r u - N o r d / S u d - E s t Companie multina¡ionalå din segmentul iriga¡ii

Dacå sunte¡i interesa¡i de aceste oportunitå¡i, vå invitåm så ne transmite¡i CV-ul

ramona.lapadatescu@alirajobs.ro sau alina.dobra@alirajobs.ro Profitul agricol 7/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea

Cara[ii prin[i în copil\rie

aras se prinde ¿i la copcå, nu la fel de bine ca pe apå liberå, dar se prinde, mai ales acum, când începe så miroaså a primåvarå. Pe vremea când eram la liceu, nu aveam ustensile de firmå... Pe trestia de 4 m , încropitå de mine din 4 tronsoane, pusesem nu vârf din smicea de bambus - så pot pescui cu linii dintre cele mai fine. Pentru pescuit la distan¡å foloseam un pripon fåcut de mine, cåci nu aveam lansetå. Un fir lung de 15 m, mono 0,20 mm, legat de un vârf de bambus de 1,5 m. La capåt aveam o monturå simplå cu nåditor - arc de 20 g, care culisa pe forfac între vârtejul de care era legatå struna de 20 cm cu cârlig nr. 10 din capåt ¿i bucla såltåtorii de sus, de care se leagå forfacul de 10 cm cu al doilea cârlig, tot nr 10. În iazul de câmpie în care pescuiam era apå micå la mal ¿i intram în apå cu cizme scurte ori descul¡. Încårcam nåditorul cu o pastå din måmåligå, resturi de pâine ¿i ¿rot ¿i lansam din mânå, având firul înfå¿urat pe o sticlå micå, de o litrå, ¡inutå în cealaltå mânå. “Coinacul” permitea så trimit u¿or montura pânå dupå primul prag, unde apa avea cam 1,2 m. Trebuia så lansez pe direc¡ia bunå, cåci zborul monturii se oprea brusc la 15 m, vârful de bambus fiind înfipt în nisipul de pe fund. Reînfigeam apoi vâr-

ful, a¿ezându-l spre lateral, înclinat la 45 grade. Vârful era sub¡ire ¿i sensibil, semnalizând prompt eventualele mu¿cåturi. Vârful din bambus ajuta la în¡eparea pe¿telui ¿i pentru a-l ¡ine la începutul drilului. Abia dupå ce pe¿tele obosea pu¡in, recuperam firul încet, încet, înfå¿urându-l atent pe sticlå pentru o nouå lansare. Ca momealå foloseam o râmå ro¿ie de bålegar, câte una vioaie în fiecare cârlig, în¡epatå în douå locuri, nu traså pe cârlig, ori cocolo¿ - måmåligå cu miez de pâine albå ¿i zahår vanilat. Nu de pu¡ine ori se întâmpla ca pe¿tele din pripon så lupte voinice¿te, så nu cedeze. Ba, uneori se opintea atât de tare cå dådeam drumul vârfului pe apå, ca så nu-mi rupå firul. Urmåream apoi vârful pe apå ¿i când se oprea intram dupå undi¡a cu pe¿te. Repriza a doua a drilului parcå nu mai era la fel de furioaså. În apa mai adâncå, acolo unde nu mai sim¡eau malul, pe¿tii nu mai erau a¿a de speria¡i. Îi aduceam în apa mai micå de metru, unde începeam fårå grabå recuperarea pânå îi aduceam la minciog, unul mic, pråpådit, dar minciog. De cele mai multe ori viteazul era ciortan, ¿i å¿tia sunt båtåio¿i, nu glumå. Cu priponul ¿i metoda mea de a-i obosi ¿i scoate, am pescuit vreo douå-trei se-

zoane, pânå am luat ¿i folosit prima lansetå. Recunosc, am scåpat mai mul¡i ciortani decât am scos. Vreo doi-trei chiar au rupt. Så råmânem înså la cara¿i, pe¿ti pe care-i gåsi¡i în majoritatea apelor de ¿es ¿i colinare, ¿i pentru prinderea cårora metoda la feeder este dintre cele mai eficiente, deoarece pescarul îi cautå în apropierea fundului apei, acolo unde se hrånesc în mod obi¿nuit. Permite pescuit ¿i control la mare distan¡å, sesizarea ¿i a celor mai discrete tråsåturi ¿i drilul cu pe¿ti båtåio¿i cu material din cel mai fin. Pescuind la feeder avem ¿ansa så ne bucuråm de o partidå interesantå, dar ¿i de o maså gustoaså, din câ¡iva cara¿i dolofani... dupå. V-am fåcut poftå? Victor ºÅRUª

Dic¡ionar pescåresc

Gripul Instrument special, ca un cle¿te, pentru apucat ¿i scos pe¿tii råpitori din apå. Când pe¿tele obosit este destul de aproape, pescarul îl prinde cu gripul (ghearele cle¿telui) de falca inferioarå ¿i îl scoate din apå. Unele gripuri au încorporate un cântar dinamometric. De¿i pare comod ¿i oferå uneori o prindere sigurå, provoacå råni ¿i uneori chiar ruperea gurii pe¿telui. De aceea unii pescari îl evitå. ¥nclin så le dau dreptate. Profitul agricol 7/2020

Fiecare sålbåticiune ¿i-a adaptat, în timp, bioritmul la ceasornicul suveran al naturii, în aceastå perioadå rezervându-li-se multora declan¿area comportamentului specific perioadei nup¡iale

Dragobetele vulpilor

dinioarå, în popor exista credin¡a cå "Dragobetele måritå fetele", pentru cå la acea datå, dupå cum scrie poetul Ion Gheorghe, umblå "fetele ca betele ¿i båie¡ii ca be¡ii", tulbura¡i de energiile telurice descåtu¿ate asupra a tot ce e viu la venirea primåverii. Sårbåtorit la 24 februarie, Dragobetele cunoa¿te aståzi un reviriment salutar gra¡ie tradi¡ionali¿tilor, în replicå fa¡å de cosmopoli¡ii adoratori ai Sf. Valentin, un alogen pentru spiritualitatea autohtonå. Fiecare sålbåticiune ¿i-a adaptat, în timp, bioritmul la ceasornicul suveran al naturii, în aceastå perioadå rezervânduli-se multora declan¿area comportamentului specific perioadei nup¡iale ce se înscrie în contextul calendaristic al despår¡irii de anotimpul rece. Pe vremuri, când blana vulpilor era la mare pre¡, cunoscåtorii ¿tiau så profite de vigilen¡a scåzutå ¿i de apetitul pentru hoinårealå ale masculilor înfierbânta¡i de efluviile ademenitoare ori de chemårile explicite ale femelelor în cåutare de pe¡itori. Adesea, pândele în locurile ¿tiute ca fiind frecventate de vulpi sau chiar dibuitul pe urmele proaspete låsate pe zåpadå, ziua mare, de vreun alai de nuntå puteau produce surprize dintre cele mai plåcute. Fiindcå se întâmplå ca simpla trecere a unei ro¿cate gata de împerechere så stârneascå pe aceea¿i potecå fågåduitoare mai mul¡i cavaleri råtåcitori de prin zonå, ceea ce pentru vânåtor poate deveni un bun prilej de lovituri memorabile (uneori, ¿i dubleuri), îndeosebi cu ¡eavå ghintuitå, de la distan¡å. În aceastå lunå a lui Fåurar, în ultima zi îngåduitå selec¡iei la cåprioare, a¿adar nu cu mult înainte de Dragobete, camaradul meu Ioji alesese versantul însorit al Runcului din stânga pârâului Ascunsu, cu fâne¡e întinse, ideale pentru observa¡ii, chiar ¿i de departe. Subarboretul ¿i pâlcurile de tufåri¿uri oferå acolo nenumårate posibilitå¡i de masProfitul agricol 7/2020

care, la nevoie. Multele urme de pe zåpada scrobitå de ger, întipårite mai cu seamå în preajma curpenilor de mur cu frunze mereu verzi, dovedeau cå locul se numårå printre preferatele nucleului de cåpriori existent aici. Toatå vara, îndeosebi în zori,

se aude bråhnitul ¡apilor ¿i caprelor afla¡i la påscut, alerta¡i de apropierea vreunei vulpi mai îndråzne¡e ori a vreunui câine fugit de acaså. Acum înså preten¡ioasele cervide lipseau la apel, profitând de vremea însoritå pentru a prospecta, probabil, împrejurimile în cåutarea peticelor de påmânt dezgolit de lin¡oliul omåtului, cu hranå nouå sau mai bogatå. Cåtre prânz, sub umårul unei denivelåri aproape circulare, privirea i-a fost atraså de ¿irul urmelor proaspete ale unei vulpi. Din timp în timp, acestea coteau când în stânga, când în dreapta, semn al unei asidue cåutåri. Comportamentul vietå¡ii î¿i avea pesemne rostul lui. Cum datoria vânåtorului este så încerce, înainte de toate pentru a-¿i satisface curiozitatea specificå tagmei, iar apoi în ideea fructificårii vreunei posibile ocazii, omul ¿i-a gåsit un loc potrivit de unde så vadå fårå a fi înså våzut, sub pavåza câtorva fagi tineri, cu crengile încå îmbråcate în ve¿mânt ro¿u, ve¿ted. Dupå ce a verificat, cu degetul aråtå-

tor umezit, direc¡ia vântului, a imitat din buzele strânse chi¡åitul ¿oarecelui. Trebuie spus cå acest sunet, irezistibil chiar ¿i pentru o vulpe în cålduri, se poate produce fie cu o chemåtoare fabricatå ori prin frecarea unui dop de plutå de peretele sticlei pentru a scâr¡âi sacadat, fie, în cazul celor experimenta¡i, prin propria virtuozitate interpretativå. Dupå mai multe exerci¡ii, se poate ajunge la un rezultat mul¡umitor. Primul succes în

amågirea unui mic prådåtor amator de rozåtoare va råmâne întotdeauna de neuitat. Cu carabina de calibrul .243 Winchester pregåtitå, vânåtorul a¿tepta încordat, atent mai cu seamå cåtre direc¡ia în care se pierdeau urmele proaspete. Nu a trecut nici un minut pânå când a început så deslu¿eascå limpede fo¿netul pe zåpadå al unor pa¿i ce se apropiau gråbit. De îndatå s-a aråtat în zare, printre arbori, ¿i vulpea, venind a¡å cåtre el: ¡intå destul de micå, vizatå frontal prin crucea lunetei. Nu-i råmânea decât så ocheascå precis capul. Focul a oprit-o în loc, ca un tråsnet. Legatå cu nelipsita sfoarå din rucsac, ro¿cata a fost traså cu u¿urin¡å pe omåt pânå la ma¿ina låsatå la capåtul drumului, trofeu nea¿teptat al unei zile frumoase de iarnå pregåtitå pentru Dragobete, fie el ¿i al vulpilor, cu una mai pu¡in în bazinul Ascunsului, spre bucuria oråtåniilor din gospodåriile råzle¡e ale hu¡ulilor, împrå¿tiate jur-împrejur pe culmi. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN

Degustarea cârna]ilor b\n\]eni, la Biled Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 26.02 - 12.03.2020

Davide Trivellin 26.02.1966, director comercial Maschio Gaspardo Nelu ºarålungå Orlaie 27.02.1963, pre¿edinte SRH filiala Sålaj Adrian Teban 27.02.1966, cercetåtor ¿tiin¡ific Corteva Agriscience Sevastian Proca 1.03.1974, director vânzåri România Nord Corteva Ion Caplan 3.03.1977, director SCDP Constan¡a Marin Hîr¿u 4.03.1975, asistent produc¡ie KWS Floarea Burnichi 5.03.1962, director ¿tiin¡ific SCDL Buzåu Aron Petrea 6.03.1956, pre¿edinte SRH filiala Cålåra¿i Ioan Opri¡a 7.03.1979, fermier, Gådålin, jud. Cluj Elena Brîndu¿e 9.03.1956, director ¿tiin¡ific ICDVV Valea Cålugåreascå Odeta Popescu 10.03.1970, director regional, KWS Cosmin Andrei 12.03.1976, realizator Via¡a Satului

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

Ricå

Craii to¡i, de bucurie, se fåceau cå îl îmbie: - “Spune bå, tot te mai doare?” El tåcea cu ochii-n zare. - “Vrei Ricå, så joci barbutu?” Dar el tot fåcea pe mutu. Una, cum dådea så-l frece, a ¡ipat cå era rece! ªi când a sosit Salvarea, din el, mai ardea... ¡igarea.

Miron Radu Paraschivescu

Zeitung. Câ¿tigåtorul a fost Timotei ºintoi din Satchinez. Prima edi¡ie a Degustårii cârna¡ilor bånå¡eni a fost ini¡iatå în 1970, de cåtre redactorii ziarului. Pe atunci, manifestarea se desfå¿ura chiar în redac¡ie. Cititorii aduceau, pentru degustare ¿i concurs, cârna¡i fåcu¡i în caså. Pe atunci participau doar cititorii. Redactorii erau bucuro¿i cå expozan¡ii nu mai luau acaså exponatele råmase. Iar såtenii erau mul¡umi¡i cå î¿i vedeau numele în ziar. În 1995, Banater Zeitung a decis så organizeze concursul cârna¡ilor ca manifestare publicå. Dupå ce evenimentul a avut loc câ¡iva ani la Casa “Adam Müller Guttenbrunn” din Timi¿oara, a fost luatå decizia ca Worschtkoschtprob så aibå loc ¿i în alte localitå¡i. Astfel, concursul cârna¡ilor a ajuns în Sânnicolau Mare (2012), Lugoj (2013), Sântana (2014), Radna-Lipova (2016), Boc¿a (2017), ªag (2018), Buzia¿ (2019). Banater Zeitung apare din anul 1993 ca supliment såptåmânal al singurului cotidian de limbå germanå tipårit la est de Viena, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien. Gh. MIRON

ORIZONTAL: 1) Dau noroc la maså – Vot cu bilå albå; 2) Punere în paralel; 3) Croit pes9 10 te fund – Umfla¡i în pene; 4) Apreciat la serviciu – Mâncat de boalå; 5) Surså naturalå de cernealå – O au între ele! 6) Era luatå peste picior – Cu ghiocei prin pår; 7) Ofertå la piane! – Absente la ac¡iune; 8) Tras pe roatå; 9) Încununa¡i de succes – Afla¡i sub diverse pavilioane; 10) Combat elementele nocive.

CAREUL AGRICOL

O lingurit, a~ de poezie (...)

Redactorii såptåmânalului de limbå germanå Banater Zeitung au organizat joi, 13 februarie, la Biled, tradi¡ionala Worschkoschtprob - Degustare a cârna¡ilor bånå¡eni. Au participat 40 de mici producåtori, abona¡i ai ziarului Banater

3 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 6/2020 ORIZONTAL: CERB - TONTI; IMPACARE - N; UA - CAPATAT; RIT - SOSIRE; LAMAIE - BM; TANIN - ARIE; E - DETINUTI; APAREA - PRE; NARI - HOTAR; CLAUSTRARE.

VERTICAL: 1) Ne scapå de grija båtåturilor – Clar în esen¡å! 2) Mic deliciu canin – Vindea de toate; 3) A se pune la curent – Båtut din palme; 4) Mese råsturnate! – Remedii pentru babe; 5) Slåbiciunea pescarului – Negativ la reac¡ii; 6) Afla¡i în grija påstorului; 7) Deta¿atå de la slujbå – Frunta¿ la instruc¡ie; 8) Strâns cu u¿a – Îl iau bårba¡ii la purtare; 9) Închis pe dinåuntru – Formå de erup¡ie; 10) Råmân dupå cålåtorie. Profitul agricol 7/2020