Profitul Agricol nr. 7, din 24 februarie 2021 by Profitul Agricol

nr. 7 din 24 februarie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 7/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Un frumos volum de coresponden¡å Citesc cu creionul în mânå fiecare dintre epistolele Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare. De când au început discu¡iile din jurul bugetului pe 2021, au scris, pe rând, tuturor celor care de¡in puterea: ministru, prim-ministru, pre¿edin¡i de comisii agricole, pre¿edinte de ¡arå, cu aerul concentrat al celui care ¿tie cå trage ultimul glon¡ de argint. ¥n secret, membrii Alian¡ei ¿tiu cum stå treaba. Pandemia a fåcut ravagii prin buget. Niciun minister nu a primit, la împår¡irea banilor, halca pe care ¿i-o dorea, ci una diminuatå (dupå posibilitå¡i, coane Fånicå). ¥n public înså, neînduplecatå, Alian¡a continuå så cearå miliardul de lei pentru despågubiri, promis de Oros înainte de alegeri. Ba au înaintat ¿i o solu¡ie, så se contracteze noi împrumuturi. Opozi¡ia, adicå PSD, s-ar putea så le sus¡inå propunerea, înså Puterea nu-¿i permite, din moment ce bugetul a fost båtut în cuie de premierul Florin Cî¡u pe u¿å la Bruxelles. Cu fiecare scrisoare, starea din agriculturå este pictatå catastrofal. “Nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de produc¡ie”, “existå riscul major de a nu se cultiva o suprafa¡å de aproximativ 1 milion ha”. Din estimårile asocia¡iilor profesionale, în jur de o cincime dintre fermierii mici ¿i medii din jude¡ele cele mai afectate de secetå sunt amenin¡a¡i de faliment. Când administrezi 200 de ha, e¿ti deja plin de datorii ¿i anul trecut nu ai scos deloc combina în câmp, cåci nu aveai ce recolta, s-ar putea ca banii de despågubirile pentru secetå så facå diferen¡a dintre continuarea afacerii sau nu. De partea cealaltå, premierul Cî¡u a spus deja, cu subiect ¿i predicat, cå promisiunile electorale sunt una, iar programul de guvernare alta. A refuzat så-i primeascå pe cei patru lideri ai Alian¡ei, de¿i se zice cå ¿i ministrul Oros ar fi intervenit pentru ei. ¥n fa¡a acestei opacitå¡i, e normal så aparå fierbere mare printre fermieri. Unii propun proteste violente, al¡ii ar vrea måcar unele pa¿nice. Pânå când mi¿cårile de stradå ale agricultorilor nu vor suci agendele politicienilor, epistolele Alian¡ei cåtre potenta¡ii zilei pot fi adunate într-un frumos volum de coresponden¡å ¿i cam atât.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Robert VERESS

Profitul Agricol 7/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii ACCPT Ia¿i vrea proteste pentru despågubiri

Semne bune din Moldova

438 focare de pestå porcinå africanå, în 36 de jude¡e

Interzicerea pesticidelor va afecta capitalul fermelor din România Importåm cartofi de 64 de milioane de euro pe an

Meandrele bugetului pe ultimii metri

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia mondialå de oleaginoase

Produc¡ia mondialå de soia cre¿te

69 milioane tone de rapi¡å

Produc¡ia mondialå de floarea-soarelui

Terenul pentru furaje nu se mai impoziteazå

Zootehnia în Arad: o scådere de 10.000 de bovine

Cålin Muscå: “Produc¡ia alimentarå vine din exploata¡iile mari”

Ma[ini & utilaje

Tractora¿ele pentru tuns gazonul

Kubota M7133FL Special Edition Syngenta va folosi inteligen¡a artificialå pentru ferme mixte în crearea de produse de protec¡ie 32 Hardi Ranger pentru tratarea Fermierii români folosesc doar o cincime eficientå a culturilor din PPP-urile existente 32 Protec¡ie automatå la transport Mai mult ¿i mai ieftin sau mai pu¡in, pentru Claas Orbis dar mai bun? 33 Anvelopele Alliance 585 Inamicul numårul 1 vor echipa încårcåtoarele Manitou al micotoxinelor 34

Informa]ii externe

Azomure¿ a înregistrat produc¡ii-record Primele cazuri de gripå aviarå de uree ¿i melaminå 36 la oameni Organiza]ii profesionale Solu¡ii pentru acordarea despågubirilor Flosul SC: Sulf pentru protec¡ia Bill Gates pledeazå ¿i nutri¡ia culturii de cereale 38 de secetå 18 pentru carnea sinteticå Fungicidul Imperis Ultra. Culturi vegetale Huawei se reorienteazå Un regal de eficien¡å 40 spre cre¿terea porcilor Modelul olandez de management al apei 20 Orondis Ultra Pack ¿i Taegro, Crédit Agricole din Fran¡a noile solu¡ii lansate de Syngenta 42 î¿i consolideazå pozi¡ia în Italia În Suceava, produc¡ii-record la porumb cu hibrizii Pioneer 22 Cre[terea animalelor Pagina de istorie Råzboiul pe subven¡ii 45 Informa¡ii gre¿ite ¿i recomandåri 24 Castelul din Cåciula¡i Unde este ferma de familie? 46 al familiei Ghica Scåderile bru¿te de temperaturå Hobby pun în pericol grâul 26 APIA nu poate så-i scoatå din sistem pe cei care nu mai au vaci, Metode de vânåtoare (I) Tehnologia rapi¡ei de primåvarå 28 46 de¿i a¿a ar fi corect Nici ciocolata Subven¡ii pe vaci Dan Her¡eg î¿i tripleazå nu va mai fi ce-a fost 47 sistemele de iriga¡ii 30 aduse din Ungaria

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII George Cå¡ean, numit oficial la MADR Pe 16 februarie, în Monitorul Oficial a fost publicatå decizia de numire a lui George-Aurelian Cå¡ean în func¡ia de secretar de stat (din partea USR-Plus) în cadrul Ministerului Agriculturii. “Voi lucra în cabinet alåturi de Niculina Tâlvar, expert senior agriculturå, fost coordonator regional Sud Muntenia ¿i membru al Comisiei Na¡ionale de Politici ¿i Programe a Plus, ¿i voi dezvolta proiecte dedicate împreunå cu Daniela Giurcå, coordonator CNPP Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå Plus”, anun¡a proaspåtul secretar de stat, care ¿i-a fåcut public ¿i e-mailul de serviciu, george.catean@madr.ro. Oros, despre eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari Pensiile speciale pentru parlamentari au fost anulate, iar acesta este doar începutul, a notat, pe Facebook, ministrul Agriculturii Adrian Oros. “Revenim la normalitate! Pensiile speciale pentru parlamentari au fost anulate! Angajamentul PNL a fost îndeplinit la votul din plenul Parlamentului. Astfel, pensiile trebuie så se bazeze pe principiul sånåtos al contributivitå¡ii! PNL a fost singura for¡å politicå care a votat împotriva introducerii pensiilor speciale. Încå de anul trecut, am depus un proiect de lege pentru desfiin¡area pensiilor speciale ale deputa¡ilor ¿i senatorilor, care a fost blocat de actuala conducere a PSD”. Securitatea alimentarå este în declin Existå un Indice global anual de securitate alimentarå, sponsorizat de Corteva. Acesta måsoarå factorii de bazå ai securitå¡ii alimentare în 113 ¡åri. ªi, conform datelor, securitatea alimentarå a scåzut pentru al doilea an consecutiv. Raportul complet se va lansa în cursul acestei såptåmâni. 6

ACCPT Ia[i vrea proteste pentru desp\gubiri Luni, 22 februarie, când revista Profitul Agricol se pregåtea de tipar, a avut loc o ¿edin¡å a consiliului director ACCPT Ia¿i în care s-a discutat despre organizarea de proteste împotriva deciziei Guvernului de a nu include în proiectul de Buget 2021 sumele pentru despågubirea fermierilor ale cåror recolte de primåvarå au fost calamitate de secetå. “Unii colegi sunt în pragul falimentului ¿i depind total de aceste despågubiri”, spunea Tiberiu Stan, fermier care administreazå lângå Ia¿i 1.600 ha, membru în consiliul director al asocia¡iei. “Ei sunt foarte necåji¡i ¿i ar vrea så ie¿im în stradå acum, spontan, så intråm în prefecturi ¿i a¿a mai departe. Noi le-am explicat cå trebuie så urmåm calea legalå, så organizåm totul ca la

carte. Ceea ce vom face, fiindcå nu acceptåm så nu se dea despågubirile promise. Vom începe cu pichetåri ¿i apoi, dacå nu suntem asculta¡i, vom scoate ¿i tractoarele în stradå.” Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, a confirmat cå s-a discutat despre proteste, dar cå se dore¿te ca acestea så se organizeze de cåtre APPR, federa¡ie din care ACCPT Ia¿i face parte. “Speråm ca într-una din zilele urmåtoare, cât mai curând, så avem o discu¡ie în consiliul director al APPR despre acest subiect”. Din sursele noastre, întâlnirea Consiliului Director al APPR ar urma så aibå loc mar¡i, 23 februarie.

Robert VERESS

438 focare de pest\ porcin\ african\, în 36 de jude]e România înregistreazå 438 de focare active de pestå porcinå africanå (PPA), în 36 de jude¡e. 7 focare sunt în exploata¡ii comerciale ¿i 6 în exploata¡ii comerciale de tip A, potrivit datelor anun¡ate de ANSVSA pe 19 februarie. Numårul focarelor active este în cre¿tere fa¡å de raportarea autoritå¡ii din 16 decembrie, când au fost consemnate 409 de focare. Cele mai multe sunt în jude¡ele Gorj

(66) Arad (43), Cluj (28), Sålaj (25). În intervalul 11 februarie 2021 - 17 februarie 2021, au fost înregistrate 35 de focare noi de pestå porcinå africanå. Potrivit sursei citate, de la prima semnalare a prezen¡ei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, ¿i pânå în prezent au fost diagnosticate 4.971 de cazuri la mistre¡i, în 41 de jude¡e.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 7/2021

Ca maratonul s\ fie complet, tot luni, pe la ora 19, Guvernul s-a reunit pentru a adopta bugetul cu observa]iile f\cute de CES.

Meandrele bugetului pe ultimii metri Luni, 22 februarie, premierul Florin Cî¡u a participat la ¿edin¡a Biroului Executiv al PNL, la care s-a stabilit cå senatorii ¿i deputa¡ii partidului nu vor depune amendamente în Parlament ¿i vor vota proiectul de buget în forma adoptatå de Guvern.

”

În Biroul Executiv am luat decizia, în unanimitate, de a sus¡ine legea bugetului în forma în care va fi adoptatå de Guvern. Noi am formulat propuneri împreunå cu colegii parlamentari ¿i primari. Unele au fost adoptate, altele nu”, a confirmat ¿i pre¿edintele partidului, Ludovic Orban. Se spune cå Orban ar fi vrut så introducå un amendament privind acordarea de cålåtorii gratuite cu trenul pentru studen¡i, iar Cî¡u i-a replicat cå nu poate încårca bugetul cu a¿a ceva deoarece existå riscul så depå¿eascå deficitul asumat, de 7,16% “Am încrederea cå fiecare amendament depus de colegii mei va veni ¿i cu sursele de finan¡are, ¿i atunci vom vedea. Eu tot ce pot så spun este cå nu putem depå¿i deficitul de 7,16%”, a

Profitul Agricol 7/2021

spus Cîtu înaintea ¿edin¡ei de partid. Subiectul amendamentelor s-a dezbåtut ¿i în ¿edin¡a Coali¡iei de guvernare. Tot acolo a fost decis ¿i programul privind dezbaterea bugetului în Parlament. Liderii PNL, USR-PLUS ¿i UDMR ar fi cåzut de acord ca parlamentarii lor så nu depunå niciun amendament la legea bugetului de stat. Asta pentru cå ar vrea ca dezbaterea bugetului så se termine cât mai repede. Greu de crezut, având în vedere cå PSD, care a pregåtit ¿i el un buget alternativ, mult mai generos decât cel al liberalilor, amenin¡å cu câteva mii de amendamente. Vizavi de amendamentele PSD, tot în Coali¡ia de guvernare s-ar fi hotårât ca acestea så fie respinse în bloc. Tot luni, când revista Profitul Agricol se pregåtea de tipar, premierul Cî¡u a participat la plenul Camerei Deputa¡ilor, unde a luat din nou apårarea bugetului trasat de Guvern. “Anul acesta avem un buget echilibrat, un buget credibil, primul buget dupå 30 de ani, recunoscut acest lucru ¿i de Consiliul fiscal ¿i de institu¡iile interna¡ionale; un buget construit în jurul investi¡iilor.”

Andrei OSTROVEANU

Consiliu de mini¿tri Secretarul de stat Gheorghe ªtefan a participat la videoconferin¡a informalå de luni, 22 februarie, gåzduitå de pre¿edin¡ia portughezå. Principala temå au fost consultårile cu Regatul Unit privind posibilitå¡ile de pescuit. Comisia va informa mini¿trii cu privire la stadiul consultårilor bilaterale dintre UE ¿i Regatul Unit cu privire la posibilitå¡ile de pescuit. Cotele de pescuit vizate sunt: stocurile gestionate în comun pentru anul 2021; stocurile comune de adâncime pentru anii 2021 ¿i 2022. ¥n cadrul reuniunii mini¿trilor agriculturii din ianuarie, mini¿trii au cerut så fie pe deplin informa¡i ¿i implica¡i în acest proces. Comisia vrea så creascå TVA la pesticide Copa-Cogeca a informat organiza¡iile membre despre inten¡ia Comisiei Europene de a propune statelor membre majorarea TVA pentru pesticide, anun¡å Cristina Cionga, director rela¡ii externe în APPR. Måsura, prezentatå oficialilor din statele membre, într-o primå lecturå, pe data de 11 februarie, ar urma så facå parte din pachetul de modificåri legislative propus în vederea implementårii strategiilor Pactul Verde ¿i De la fermå la consumator. Copa-Cogeca se opune acestei propuneri, întrucât ar diminua ¿i mai mult competitivitatea fermierilor europeni în raport cu cei din alte pår¡i ale lumii. Depozitele de pesticide sunt pline Criza containerelor din China nu a afectat, pentru moment, distribu¡ia de pesticide în România. Depozitele sunt pline, ne spune reprezentantul unui distribuitor na¡ional de inputuri. Cre¿terea exporturilor Chinei ¿i disfunc¡ionalitå¡ile cauzate economiei globale produse de pandemie au dus la o penurie de containere. La aceste cauze, se adaugå ¿i reducerea numårului de containere disponibile la nivelul anului 2018. Astfel, tarifele de transport au crescut în unele cazuri chiar ¿i de aproape zece ori, iar cei care de¡in containere nici nu mai a¿teaptå så le încarce cu marfå ¿i le trimit goale în China. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine vrea så îl schimbe pe Claudiu Frânc? Fermierii din cadrul FCBR au convocat adunarea generalå extraordinarå pentru vineri, 26 februarie, la Såulia de Câmpie, jude¡ul Mure¿. Ei vor så-l înlåture pe Claudiu Frânc din func¡ia de pre¿edinte al Federa¡iei, fiindcå a sus¡inut eliminarea plafonului maxim de 250 de vaci pentru acordarea sprijinului cuplat zootehnic. Claudiu Frânc este acuzat cå s-a solidarizat cu marii fermieri din Asocia¡ia Holstein.Ro, care ar putea ob¡ine astfel subven¡ii mai mari. “Noi ce facem? Putem fi de acord så ia DN Agrar subven¡ii pentru 10.000 de vaci? Claudiu Frânc nu a avut mandatul nostru pentru eliminarea plafonului maxim de 250 de vaci”, spune Iacob Boca, vicepre¿edintele Federa¡iei. Majoritatea crescåtorilor no¿tri au ferme de familie ¿i vor pierde sume importante de bani în folosul fermierilor mari. Nu putem admite tocmai din partea lui un asemenea comportament.” Existå înså ¿i fermieri care îl sus¡in în continuare pe Claudiu Frânc. Despre toate acestea pute¡i citi un amplu material în paginile 45 - 46.

Interzicerea pesticidelor va afecta capitalul fermelor din România

¥n 6 luni, KWS a avut vânzåri de 300 de milioane de euro Vânzårile nete totale ale grupului KWS au scåzut u¿or, cu 1,1%, la 326 de milioane de euro, în primele ¿ase luni ale anului fiscal 2020/2021, din cauza efectelor negative ale ratelor de schimb valutar (în special devalorizarea monedelor din America de Sud). Fårå aceastå influen¡å, cre¿terea opera¡ionalå ar fi fost de 9,0%. Venitul net ¿i profitul au fost la nivelul anului precedent, în ciuda pandemiei. Grupul KWS a înregistrat costuri mai mari pentru cercetare, dezvoltare ¿i administrare, în timp ce cheltuielile de vânzare au continuat så scadå. KWS se a¿teaptå la cre¿teri semnificative de vânzåri ¿i câ¿tiguri în al treilea trimestru fiscal (ianuarie-martie 2021).

Interzicerea utilizårii pesticidelor va afecta, cu siguran¡å, capitalul fermelor din România ¿i, în acest context, trebuie så fim incon¿tien¡i så credem cå Uniunea Europeanå poate hråni cu eco ¿i cu bio cei 500 de milioane de locuitori ai såi, a declarat pre¿edintele Pro Agro, Ionel Arion. “Nu cred cå vom putea face fa¡å noi, fermierii români, în contextul european, cu atât de multe interdic¡ii ¿i poate cå ar fi bine så filtråm o parte din acestea. Interzicerea pesticidelor va afecta, cu siguran¡å, capitalul fermelor din România”, a afirmat Arion. Reprezentantul Pro Agro a fåcut referire, totodatå, la prevederile Green Deal, dar ¿i la Tratatul UE cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay ¿i Paraguay). “O altå provocare pentru noi, ce im-

Semne bune din Moldova Gerul de såptåmâna trecutå, care a cuprins cu precådere Moldova, nu a afectat culturile, chiar dacå le-a prins neacoperite. Au fost -12-13°C pentru doar câteva ore. O problemå ar fi fost dacå temperatura maximå ar fi fost de -10°C timp de câteva zile, remarcå Aurel Placinschi, fermier din jude¡ul Ia¿i. Perspectivele sunt bune. Rezerva de apå din sol este incomparabilå fa¡å de anul trecut. Sunt zone cu sol mai argilos în care existå chiar excedent. Påmântul deocamdatå e ud, rece. Semånatul culturilor din prima urgen¡å nu se poate face în aceste con-

di¡ii, dar acest fapt nu reprezintå o problemå întrucât sunt suprafe¡e mici, iar lucrarea necesitå doar câteva zile. Pentru porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå semånatul începe în partea a doua a lunii martie-aprilie. “Preferåm så semånåm mai târziu, din cauza gerurilor târzii”, explicå Placinschi. Unele sole de grâu mai bine înfrå¡ite ar putea så necesite un tratament preventiv împotriva fåinårii. O evaluare ar putea fi fåcutå peste o såptåmânå, în func¡ie ¿i de umiditatea solului.

Adrian MIHAI

pacteazå tot domeniul agriculturii, este Tratatul Mercosur. Atâta timp cât Uniunea Europeanå impune tuturor membrilor såi bunåstarea animalå, interzicere de folosire de substan¡e ¿i, în acela¿i timp, semneazå un tratat de liber schimb, dupå 20 de ani de negociere cu ¡årile membre Mercosur, unde are ni¿te contingente la carne de aproape 180.000 de tone anual, pentru carnea de pasåre. La carne de vitå avem aproape 100.000 de tone, 25.000 de tone de porc, unde existå mari probleme ca pesta porcinå africanå. Probabil cå ar trebui så regândim strategia Mercosur ¿i så ne alåturåm Fran¡ei, Italiei, Spaniei, care nu au votat acest tratat”, a spus pre¿edintele Pro Agro.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 7/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Import\m cartofi de 64 de milioane de euro pe an Pia¡a cartofilor din România se ridicå la 1,4 miliarde de euro, iar produc¡ia în ponderea vegetalå este de 8,6%. Produc¡ia de cartofi ob¡inutå în 2020 a trecut u¿or de douå milioane de tone, înså a consemnat o scådere fa¡å de anul precedent cu aproape 21%. Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019 la 12,56 tone în 2020, iar suprafa¡a cultivatå a scåzut cu 4.394 hectare. România consemna în urmå cu 10 ani produc¡ii de 3,5 - 4 milioane de tone de cartofi, pe suprafe¡e între 200.000 - 250.000 de hectare, înså în ultimii cinci ani suprafe¡ele cultivate au scåzut constant sub 200.000 de hectare. România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pe cartofi din import, de¿i ar putea så-i producå în ¡arå, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere privind pia¡a cartofului.

“

Aståzi, dupå datele APIA, avem o suprafa¡a realå cultivatå cu cartofi de 28.000 de hectare. Produc¡ia internå de cartofi acoperå, dupå spusele celor de la Covasna, maximum 40% din consum, restul de pânå la 60% importåm.” În 2019, deficitul balan¡ei comerciale la cartofi era în jur de 64 de milioane de euro, iar consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an. Ministrul a povestit cum a participat såptåmâna trecutå la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna, unde a aflat care sunt problemele reale. Profitul Agricol 7/2021

“Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpårare ale cumpåråtorului. Dacå pânå de curând consumatorul final obi¿nuia så î¿i cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna ¿i så ¿i-o depoziteze - atunci producåtorii principali de cartofi puteau så î¿i desfacå toatå produc¡ia la un pre¡ avantajos - în ultima perioadå fiecare cumpårå 1-2 maximum 5 kilograme ¿i doar anumite sortimente de cartofi, iar toatå aceastå parte de depozitare s-a transferat pe umerii producåtorilor. Ei, neavând capacitate de depozitare, sunt nevoi¡i så vândå produc¡ia la pre¡uri deosebit de dezavantajoase. Dacå încearcå så depoziteze în condi¡ii improprii, produc¡ia se degradeazå, pre¡ul scade ¿i de aceea ¿i apeten¡a unora de a mai cultiva cartofi”, a subliniat ministrul. Producåtorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a produc¡iei de cartofi, care så se extindå pe mai mul¡i ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finan¡a într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare ¿i de a sprijini prin schemele avute la dispozi¡ie ¿i cartoful pentru såmân¡å, cel care are o valoare geneticå ridicatå ¿i permite produc¡ii medii de 30 de tone la hectar. “Astfel, în maximum 10 ani prin acest program, care ar trebui finan¡at consistent pe toatå partea aceasta de depozitare, vom putea produce cartofi în România pe o suprafa¡å de aproximativ 60.000 de hectare, ¿i care ar acoperi necesarul de consum”, a transmis ministrul Agriculturii.

Arin DORNEANU

Csipz-uri de Harghita Fabrica de snacksuri Csiki Csipz, din Sânsimion, jud. Harghita, a început produc¡ia de chipsuri la începutul lunii februarie. Finan¡at de guvernul Ungariei, proiectul a demarat în 2016, iar construc¡ia fabricii cu o capacitate de 6.000 de tone a început în 2019. Anul trecut, în septembrie, a fost finalizat depozitul. Fabrica a avut 20 de fermieri parteneri în 2020, iar numårul va cre¿te cu 50-100% anul acesta. Vor fi patru linii de produc¡ie pentru chips, pele¡i, extrudat ¿i popcorn. Liniile de chips-uri ¿i pele¡i func¡ioneazå deja, iar speran¡ele managerilor sunt ca în urmåtoarele luni produc¡ia så fie extinså. Proiectul a fost prezentat la Live Connect Ziua Cartofului, desfå¿urat sub umbrela Federa¡iei Na¡ionale a Cartofului în România. 121 de milioane euro pentru un nou proiect de mediu Comisia Europeanå a anun¡at investi¡ii de 121 de milioane de euro în cadrul programului LIFE pentru mediu ¿i politici climatice. Aceastå finan¡are va promova redresarea verde ¿i ajuta statele membre så valorifice alte surse de finan¡are ale UE decât cele agricole. Covid a mai luat un fermier Adrian Popa, în vârstå de 38 de ani, primarul localitå¡ii Cuza Vodå din Cålåra¿i, a fost råpus såptåmâna trecutå de Covid 19. Suferea de diabet, obezitate ¿i avea dificultå¡i respiratorii. Fåcuse studii agronomice ¿i teologice, iar înainte de a intra în politicå a lucrat la Agrii. El va råmâne în memoria cunoscu¡ilor drept un fermier de succes ¿i un om gospodar ce avea multe planuri de dezvoltare pentru localitatea pe care o conducea. "Nu am pierdut doar un coleg liberal, ci ¿i un prieten, un om destoinic ¿i onest", scria Emil Dumitru, fost secretar de stat, acum deputat de Cålåra¿i. Dumnezeu så-l odihneascå! 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Adrian Rådulescu: Ministerul Agriculturii nu mai are profesioni¿ti ¥n Ministerul Agriculturii nu mai existå profesioni¿ti, a afirmat, Adrian Rådulescu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor. "Oamenii care vin la putere nu vor så-i asculte pe cei ca mine sau ca Dan Botånoiu decât dacå au un anumit interes. Ministerul Agriculturii nu mai are, aståzi, profesioni¿ti. Îl avea pe Botånoiu, må avea pe mine... Credem cå putem salva România, dar sunt din påcate multe frâne. Discutåm de reproduc¡ie, pentru cå e un dezastru. Suntem pu¿i în situa¡ia ca, dacå se opre¿te circula¡ia animalelor, så nu mai consumåm porc în România. Noi nu mai putem produce decât 1,8 milioane de capete. Nu mai putem vinde cereale. De asemenea, re¡ine¡i cå puii de o zi pe care îi cre¿tem în România, 90% dintre ei sunt din comer¡ul intracomunitar. Suntem, deci, într-o situa¡ie extraordinar de grea. Se dau bani pe investi¡ii, dar nu au dat un leu în agriculturå la investi¡ii". Promisiunea unei alternative la despågubirile de secetå Agra Asiguråri a anun¡at cå Index de Secetå ¿i Agrar Basis devin o poli¡å comunå, cu avantaje precum asigurarea culturilor de soia ¿i despågubirea de la deficit de precipita¡ii mai mic de 30%. Astfel, fermierii pot fi despågubi¡i pentru daunele produse de secetå, grindinå ¿i alte calamitå¡i naturale asupra culturilor de câmp, printr-un proces simplu ¿i nebirocratic de subscriere a riscurilor. Evaluarea daunelor se realizeazå transparent, iar pentru produsul de index cu ajutorul datelor istorice sau parametrilor prelua¡i de la cele 121 de sta¡ii meteorologice acreditate ANM. Agra Asiguråri pune la dispozi¡ia fermierilor ¿i varianta de despågubire 60/30 ¿i un termen prelungit pânå la data de 30 aprilie 2021 pentru subscrierea poli¡elor pentru culturile de floarea soarelui, porumb ¿i soia. 10

Terenul pentru furaje nu se mai impoziteaz\ Fermierii vor fi scuti¡i de la plata impozitelor pe terenurile pe care cultivå plante furajere pentru animale, se aratå într-un ordin publicat de Ministerul Agriculturii. “Art. 5.(1) De¡inåtorii de animale determinå suprafa¡a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc¡ia destinatå furajårii animalelor care nu genereazå venit impozabil prin înmul¡irea suprafe¡ei cu numårul de animale adulte de¡inute, în func¡ie de specie. (2) În cazul în care de¡inåtorii cresc mai multe specii de animale, suprafa¡a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc¡ia destinatå furajårii animalelor care nu genereazå venit impozabil se calculeazå prin însumarea suprafe¡elor determinate pentru fiecare specie, potrivit prevederilor alin.(1). (3) În afara perioadei de stabula¡ie animalele sunt între¡inute pe paji¿ti nat-

urale, suprafe¡e care conform Codului fiscal nu genereazå venit impozabil”. Ordinul prezintå ¿i modele de calcul în acest sens: a) pentru specia taurine, numårul de animale adulte de¡inute: 10 capete. Suprafa¡a de teren cultivat cu soiuri de plante pentru produc¡ia destinatå furajårii animalelor care nu genereazå venit impozabil 1,06 ha x 10= 10,6 ha b) pentru specia bubaline, numår de animale adulte de¡inute: 5 capete iar suprafa¡a de teren care nu genereazå venit impozabil 1,06 ha x 5=5,3 ha c) pentru ovine, numårul de animale adulte de¡inute: 100 capete suprafa¡a de teren care nu genereazå venit impozabil 0,14 ha x 100=14 ha. e) pentru porcii la îngrå¿at, numårul de capete de¡inute este 25 capete iar suprafa¡a de teren neimpozabilå 0,06 ha x 25=1,5 ha f) pentru påsåri de curte, 200 capete, iar suprafa¡a de teren neimpozabilå 0,005 ha x 200=1ha.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 7/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 281 dolari/tonå (1.124 lei), fa¡å de 274 dolari/tonå (1.096 lei) cât a deschis licita¡iile în 8 februarie.

Grâu România FOB Constan¡a 210 euro/t (=) 1.029 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Filipine 115.170 tone, Mexic 92.170 tone, Taiwan 80.750 tone, Thailanda 57.770 tone ¿i Columbia 34.170 tone.

¥n såptåmâna 8 - 12 februarie 2021 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a crescut.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 264 dolari/tonå (1.056 lei). A crescut cu 7 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mart Apr Mai

08.02 230 230 229

09.02 231 233 231

10.02 11.02 12.02 232 233 234 234 235 237 233 234 235 $/t

Pre¡uri - Bursa din Kansas Mart Apr Mai

08.02 283 281 279

09.02 285 283 281

10.02 287 285 283

11.02 289 287 285

12.02 291 289 287

România FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 12 februarie 2021, a

Mart Apr Mai

08.02 207 209 203

09.02 210 211 205

08.02 Bordeaux 203 Pallice 204 Rhin FOB 221 Bordeaux FOB 204 Pontivy 215

$/t

10.02 11.02 12.02 211 213 212 212 213 211 207 209 207

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

09.02 10.02 213 214 214 215 214 215 210 211 207 209 271 273

11.02 215 217 217 212 210 275

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mart Apr Mai

08.02 257 269 255

09.02 259 261 257

10.02 261 263 259

euro/t

09.02 10.02 11.02 12.02 204 205 207 209 205 207 209 210 223 224 225 227 205 207 209 211 217 219 220 222

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2021 este de 191 dolari/t (764 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2021, a fost de 185 dolari/t (740 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

11.02 263 264 261

12.02 217 219 219 213 211 277 $/t 12.02 264 265 263

fost de 247 dolari/tonå (988 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

08.02 211 213 213 207 Moselle FOB 205 Rouen FOB 269

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 8 februarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2021, este de 193 dolari/tonå (772 lei), mai mare cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 210 euro/tonå (1.029 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 227 euro/tonå (1.112 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 244 dolari/tonå (976 lei), mai mare cu 9 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 8 februarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 211 euro/tonå (1.034 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 222 euro/tonå (1.088 lei). A crescut cu 7 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 235 237 239 241 244 233 235 239 241 243

Profitul Agricol 7/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 8 - 12 februarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 534 dolari/tonå (2.136 lei), cu 7 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 februarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

08.02 497 495 490

09.02 499 497 491

$/t 10.02 501 499 493

11.02 503 501 495

12.02 504 503 497

Orz România FOB Constan¡a 199 euro/t (+ 2) 975 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 8 - 12.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

08.02 199 201 200 210

09.02 200 203 201 211

10.02 201 204 203 213

11.02 202 205 204 214

12.02 203 207 205 215

213 211

213 213 213 213 214 211 211 211

Sorg

PREºURI

8 - 12.02.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 8 - 12 februarie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (812 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

na 1.157.770 tone, Olanda 217.770 tone, Mexic 161.970 tone, Egipt 117.770 tone, Taiwan 117.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 555 dolari/tonå (2.220 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 471 dolari/tonå (1.884 lei), în cre¿tere cu 8 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

08.02 1.005 991 975

$/t

09.02 10.02 11.02 12.02 1.007 1.011 1.013 1.015 993 995 997 1.001 977 979 981 983

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (995 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 211 euro/tonå (1.034 lei), acela¿i pre¡ cu care a deschis licita¡iile din data de 8 februarie. Argentina: pentru livrare în martie 2021, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/t (972 lei), cu 4 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 47.070 tone ¿i Taiwan 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 197 199 201 202 203 195 197 203 204 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mart Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 463 465 467 469 471 461 463 465 467 470

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 537 euro/tonå (2.631 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2021, este de 537 dolari/tonå (2.148 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 12 februarie, a fost de 537 dolari/tonå (2.148 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 557 dolari/t (2.228 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 Martie 529 531 533 535 537

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 Dieppe 531 533 534 535 537

Rapi¡å

de 457 euro/tonå (2.239 lei), mai mare cu 12 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 451 euro/tonå (2.210 lei), cu 10 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 8 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 454 euro/tonå (2.225 lei). A crescut cu 11 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

08.02 Rouen 445 Dunquerque 443 Moselle 441

12.02 457 454 451

Mart Apr Mai

09.02 447 445 443

10.02 451 449 447

11.02 454 451 449

08.02 549 537 515

09.02 551 541 517

10.02 557 545 519

11.02 563 547 521

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

281 dolari/t

Profitul Agricol 7/2021

247 dolari/t

$/t

08.02 09.02 10.02 11.02 12.02 Martie 547 549 551 553 555 Mai 497 501 503 505 507

534 dolari/t

203 dolari/t

$/t 12.02 567 549 523

+6 13

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de oleaginoase Produc¡ia mondialå de oleaginoase va atinge 595 milioane tone, cu 19 milioane de tone mai mult fa¡å de anul trecut. Estimarea apar¡ine Departamentului Agriculturii din SUA, în raportul lunar privind pia¡a mondialå a semin¡elor oleaginoase. Structural, va fi formatå astfel: soia (361 mil. tone, mai mare cu 25 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (69 mil. tone); floarea-soarelui (50 mil. t., cu 4 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut); semin¡e de bumbac (47), arahide (42), nuci de palmier (20) ¿i copra (6).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi proteice ar putea atinge 353 milioane tone, cu 8 milioane tone mai mare decât anul precedent. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (253 mil. tone, mai mare cu 10 mil. tone fa¡å de anul trecut); rapi¡å (39 mil. tone); floarea-soarelui (21 mil. tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (7) ¿i copra (2).

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va ajunge la 209 milioane tone, fa¡å de 207 milioane tone în anul 2019/20. Structura sortimentalå: - ulei de palmier (75 mil. tone); - soia (60 mil. tone); - rapi¡å (28 mil. tone); - floarea-soarelui (19 mil. tone); - nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,5 mil. tone). 14

ºårile mari consumatoare sunt China (135 mil. tone), SUA (64 mil. tone), Argentina (50), UE (48), Brazilia (42), India (31), Rusia (19) ¿i Ucraina (15).

Semin¡e oleaginoase

ºårile mari exportatoare sunt Brazilia (85,3 milioane tone), SUA (62), Canada (15). ºårile mari importatoare sunt China (104 milioane tone), UE (23), Mexic (8), Japonia (6) ¿i Argentina (4).

2019/20 2020/21 Oct.

316 354

Nov. Dec. Ian. 21

Stocurile mondiale sunt prognozate la 96 milioane tone, cu 15 mil. tone mai mici decât anul trecut.

ªroturi proteice Soia An de pia¡å SUA Hamb (1) (2) 2019/20 330 338 2020/21 Oct. 404 430 Nov. 428 470 Dec. 437 469 Ian. 21 484 535

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å SUA Rott Hamb (3) (4) (5) 207 217 244 233 255 295 235 307 318 278 309 327 309 339 379

(1) Decatur, mediu, angro, 48%; (2) FOB, Ex Mill, 44-45%; (3) Minneapolis, FOB, 41%; (4) CIF, pele¡i Argentina 37-38%; (5) FOB, Ex Mill, 34% proteinå.

An de pia¡å

Soia

dolari/tonå Fl.-soarelui Rapi¡å

SUA Rott SUA Rott Hamb (1) (2) (1) (2) (2) 420

433

454 462

530

469

378

502 467

611

480

386

513 450

654

500

574

710

529

380 436

(1) la poarta fermei; (2) CIF; (ND) nedisponibil.

ºårile mari consumatoare de ¿roturi proteice sunt China (101 mil. tone), UE (54), SUA (40,5), Brazilia (20,6), India (16) ¿i Rusia (8,4 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (27 milioane tone), Brazilia (17), SUA (13) ¿i Ucraina (5,5). Cei mai mari importatori de ¿roturi proteice sunt UE (24 milioane tone), Vietnam (6), Ucraina (5) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile la finele anului de pia¡å sunt prognozate la 12 milioane tone.

ºårile mari consumatoare sunt dolari/t China (41 milioane tone), UE (27 mili- Uleiuri vegetale Soia Fl.-soarelui Rapi¡å oane tone), India (22,6 milioane tone), An de SUA (18,6 mil. t) ¿i Indonezia (16). pia¡å SUA Rott SUA Rott Rott ºårile mari exportatoare sunt Indonezia (31 milioane tone pe an), 2019/20 Malaezia (18), Ucraina (6), Argentina 2020/21 Oct. (6), Canada (4) ¿i Rusia (3,5). Nov.

ºårile mari importatoare sunt In- Dec. dia (15 milioane tone), China (12,5), UE Ian. 21 (11) ¿i SUA (5 milioane tone). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 22 mil. tone, mai mici cu 2 mil. tone.

(1)

(2)

(3)

654 748 833 965 977

785 895 968 1.020 1.081

1.434 1.257 1.257 1.257 ND

(4)

(5)

795 879 999 924 1.129 1.030 1.191 1.079 1.299 1.112

(1) Decatur, mediu, angro, brut, tank; (2) FOB, brut din Brazilia; (3) Minneapolis, FOB; (4) CIF (5) FOB.

Profitul Agricol 7/2021

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia mondial\ de soia va cre[te cu 25 milioane de tone Produc¡ia mondialå de soia pentru anul de pia¡å 2020/21 este prognozatå la 361 milioane tone, cu 25 milioane de tone mai mare decât în anul 2019/20.

ºårile mari consumatoare sunt China (77 mil. tone), SUA (35 mil. tone), UE (31 mil. tone), Brazilia (18,5 mil. tone), Mexic (7), Vietnam (6), India (6), Indonezia (6), Thailanda (5), Fed. Ruså (4).

ºårile mari producåtoare sunt China (18 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone ca anul trecut), SUA (11,5 milioane tone), Argentina (9), Brazilia (8), UE (3), India (1,7) ¿i Fed. Ruså (1 milion de tone).

ºårile mari exportatoare de ¿roturi ºårile mari producåtoare sunt din soia sunt Argentina (27 milioane ºårile mari consumatoare sunt Brazilia (133 milioane tone, cu 7 mil. tone), Brazilia (17) ¿i SUA (13 milioane China (19 milioane tone), SUA (10 mitone mai mult decât anul trecut), SUA de tone). lioane tone), Brazilia (8), India (5), Ar(112 milioane tone, mai mult cu 15 mil. ºårile mari importatoare de ¿roturi gentina (3) ¿i UE (2). tone), Argentina (48, în cre¿tere cu 1 sunt UE (18 milioane tone), urmatå de ºårile mari exportatoare sunt mil. tone), China (19,6), India (10,5), Vietnam (5), Indonezia (5), Thailanda Argen tina (6 milioane tone), Brazilia Paraguay (10) ¿i Canada (6). (3), Filipine (3), Iran (2), Mexic (2), (1,2 mil. tone), SUA (1 mil. de tone), UE Coreea de Sud (2). ºårile mari consumatoare sunt Stocurile mondiale sunt estimate (0,8) ¿i Paraguay (0,7 milioane tone). China (99 milioane tone), SUA (60), la 9 milioane tone, cu 2 mil. de tone mai ºåri importatoare sunt India (3,6 Brazilia (45,5), Argentina (39), UE (17), pu¡in fa¡å de anul trecut. mili oane tone), China (1 mil. de tone) ¿i India (9,5), Mexic (6). Bangladesh (0,75). Marii exportatori de soia sunt BraUleiuri Stocurile mondiale sunt prognozilia (85 milioane tone, cu 7 mil. de tone zate la 4,5 milioane tone. mai pu¡in decât anul trecut), urmatå de Produc¡ia mondialå de uleiuri SUA (61 mil. tone, cu 15 mil. tone mai din soia este estimatå la 60 milioane mult decât anul trecut), Argentina (7 mil. tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å tone) ¿i Paraguay (6,3 milioane tone). de 2019/20. Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone), urmatå de UE Brazilia: cresc suprafe¡ele cultivate cu soia (15 milioane tone), Mexic (6), Argentina (4), Japonia (4), Thailanda (4) ¿i Taiwan Produc¡ia de soia din Brazilia va (3 milioane tone). atinge un nivel record, 133 milioane de Stocurile mondiale sunt progno- tone, cu 7 milioane tone mai mare fa¡å zate la 83 milioane tone, fa¡å de 95 mide recordul sezonului trecut (126 milioane tone în anul de pia¡å trecut. lioane tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din soia este evaluatå la 253 milioane tone, cu 10 milioane tone mai mare decât în anul de pia¡å trecut. ºårile mari producåtoare de ¿roturi: China (78 mil. tone, mai mult cu 6 mil. de tone), SUA (47 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Argentina (35), Brazilia (30), UE (13) ¿i India (8 mil. t). Profitul Agricol 7/2021

¥n Brazilia, suprafa¡a cultivatå cu soia este de 38,6 milioane de hectare, în cre¿tere cu 1,7 mil. fa¡å de anul trecut. Iar randamentul ajunge la 3,45 tone. hectar. Cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu soia continuå pentru al paisprezecelea an consecutiv. Cele mai semnificative cre¿teri le gåsim în statele Minas Gerais ¿i Rio Grande do Sul. Din cauza precipita¡iilor care au debutat târziu în acest sezon, lucrårile de semånat au fost mai lente în zona

de centru-vest, unde se cultivå o mare parte din culturile de soia. Odatå ce ploile au refåcut nivelul de umiditate al solului, ritmul a fost mai rapid. ¥n aproximativ 30 de zile a fost însåmân¡atå 67% din suprafa¡å. Institutul de Economie Agricolå Mato Grosso (IMEA) a raportat un avans al însåmân¡årii cu peste 30% într-o såptåmânå. 15

Pre]uri [i pie]e

69 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2020/21, ar putea atinge 69 milioane tone, egalå cu cea din anul de pia¡å 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt: Canada (19 milioane tone), UE (17 mil. tone), China (13,2) ¿i India (7,6 mil. tone). Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 71 milioane tone, la fel ca în anul 2019/20. Marii consumatori sunt UE (23 milioane tone pe an), urmatå de China (16), Canada (10) ¿i India (8). Cel mai mare exportator este Canada, cu 11 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6 mil. de tone), China (3 milioane tone) ¿i Japonia (2,3). Stocurile mondiale la sfâr¿itul anului de pia¡å sunt prognozate la 5 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mici

decât în 2019/20. ºåri de¡inåtoare de stocuri: China (1,4), Canada (1,2 milioane tone), UE (0,9 mil. tone). ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å este evaluatå la 39 milioane tone. ºårile mari producåtoare (mil. t) sunt UE (13), China (9), Canada (6), India (4), Japonia (1,3). Consumul mondial de ¿roturi de rapi¡å ajunge la 39 milioane tone. ºåri consumatoare (mil. t): UE (13), China (11), India (3,3), Japonia (1,3), Canada (0,7).

China (6), Canada (4,3), India (3), Japonia (1). ºåri mari consumatoare (mil. t): UE (9,4), China (8), India (3), Canada (1), Japonia (1). ºarå exportatoare este Canada, cu 3,4 milioane tone. ºåri importatoare: China (1,9 milioane tone), UE (298.000 tone) ¿i India (40.000 tone).

Canada este cea mai mare ¡arå exportatoare, cu 5 milioane de tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 28 milioane tone. ºåri producåtoare de ulei de rapi¡å (mil. t): UE (9,3),

Produc]ia mondial\ de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå de semin¡e de floarea-soarelui este estimatå, pentru anul de pia¡å 2020/21, la 50 mil. tone, cu 5 mil. tone mai pu¡in decât anul 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (14 milioane tone, mai pu¡in cu 2,5 mil. tone), Rusia (13,5), UE (9,2) ¿i Argentina (3 mil. tone).

Consumul mondial de floareasoarelui va fi de 50,5 mil. tone. ºårile mari consumatoare (mil. t): Ucraina (14), Rusia (13) ¿i UE (10). Stocurile mondiale sunt estimate la 2 milioane tone, cu 0,5 mil. tone mai mici decât cele din anul 2019/20. ªroturi Produc¡ia mondialå este evaluatå la 21 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (5 mil. tone). ºårile consumatoare sunt: UE (7,3 mil. tone), Rusia (4 mil. tone), Turcia (2,3) ¿i Ucraina (1,3 mil. tone). ºårile exportatoare de ¿roturi sunt: Ucraina (5 milioane tone), Ru-

sia (2) ¿i Argentina (0,6 mil. t). Marii importatori sunt UE (3 mil. tone) ¿i Turcia (1 mil. de tone). Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 19,5 milioane tone, cu 2 mil. tone mai pu¡in fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt Ucraina (6 milioane tone), Federa¡ia Ruså (5 mil. tone) ¿i UE (3,7 mil. t). ºårile consumatoare sunt UE (5 milioane tone), Rusia (2), Turcia (1,2) ¿i Argentina (0,6 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Ucraina (5,5 milioane de tone), Rusia (3), Argentina (0,6) ¿i UE (0,6 mil. tone). ºårile importatoare sunt UE (2 milioane tone) ¿i Turcia (0,5 mil. tone).

Profitul Agricol 7/2021

ORGANIZA}II

PROFESIONALE Solu]ii pentru acordarea desp\gubirilor de secet\ Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a înaintat premierului Cî¡u 4 solu¡ii pentru acordarea de despågubiri celor care au avut culturi de primåvarå calamitate de seceta din 2020. Så le luåm pe rând.

I. Plata din credite bugetare Completarea proiectului Legii bugetului de stat aferent Ministerului Agriculturii pe anul 2021, astfel încât så fie cuprinse sumele necesare pentru acordarea despågubirilor pentru culturile de primåvarå afectate de seceta din 2020, precum ¿i sumele råmase restante pentru despågubirile aferente culturilor de toamnå. În acest sens Alian¡a propune ca: Anexa 2 - Sinteza cheltuielilor pe surse de finan¡are, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole, alineate dupå caz, pe anii 20192024, så se modifice astfel: MADR, Cap 8301, gr. 59 - Despågubiri acordate producåtorilor agricoli în caz de calamitå¡i naturale în agricultura: (mii lei ) Specifica¡ie Credite bugetare

2020

2021

930.000 1.093.000 117,53

II. Scontare în baza protocolului APIA/Bånci Implementarea prin APIA ¿i båncile comerciale a unui sistem de scontare de adeverin¡e eliberate celor calamita¡i, pornind de la valoarea sprijinului pe ha 18

acordat ca sprijin forfetar, care nu depå¿e¿te 40% din cheltuielile efectuate, conform schemei de ajutor de stat. Aceasta ar putea fi cea mai rapidå solu¡ie prin care fermierii pot merge la bånci cu aceste adeverin¡e pe care le pot sconta ¿i pot ob¡ine un credit pentru 85-90% din suma înscriså în adeverin¡å drept crean¡å, pentru a-¿i acoperi o parte din datorii ¿i/sau achizi¡iona inputuri pentru însåmân¡area ¿i între¡inerea culturilor agricole din acest an. Sumele înscrise pe adeverin¡e vor cuprinde inclusiv despågubirile restante aferente culturilor de toamnå. Suma scontatå va fi acordatå pe o duratå de maximum 12 luni, iar rambursarea integralå va fi prevåzutå dupå data încasårii de cåtre fermieri a ajutoarelor reprezentând despågubiri pentru culturile calamitate.

III. Compensarea sumelor reprezentând despågubiri cu sumele reprezentând crean¡e bugetare (impozit pe venit/salarii, CAS, CASS). Fermierii care de¡in procese-verbale de constatare ¿i evaluare sunt de fapt în posesia unor înscrisuri prin care li se atestå cå sunt de¡inåtorii unor crean¡e (suprafa¡a x cuantumul ajutorului de stat pe ha = crean¡a), iar autoritå¡ile statului pot recunoa¿te acest lucru printr-o OUG, urmând ca aceste sume så fie utilizate pentru plata/compensarea obliga¡iilor de platå cåtre bugetul de stat (crean¡e bugetare, impozit, CAS, CASS). Apreciem cå printr-un astfel de me-

canism de compensare la nivelul bugetelor s-ar u¿ura sarcina fiscalå ¿i birocraticå a fermierilor în rela¡ia cu autoritå¡ile statului, putând fi implementatå începând cu crean¡ele bugetare aferente lunii martie 2021.

IV. Accesarea unor credite capital de lucru cu garan¡ii de stat similar IMM INVEST Fermierii care de¡in procese-verbale de constatare ¿i evaluare a pagubelor la culturile agricole pot fi considera¡i titularii unei crean¡e asupra bugetului de stat prin MADR în cuantumul stabilit prin cererea de despågubire (crean¡a = suprafa¡å x cuantumul ajutorului de stat pe ha). Printr-un mecanism de creditare ¿i garantare similar programului IMM INVEST, dar printr-o procedurå mult simplificatå, ei vor putea accesa de la bånci credite pentru capital de lucru, în limita sumelor cuvenite drept ajutor de stat pentru despågubiri. Un astfel de mecanism poate fi implementat pe o perioadå de 8-12 luni. “Aceste solu¡ii sunt instrumente prin care suma de cca. 1 miliard de lei cheltuitå/investitå într-un termen scurt are perspectiva economicå de a se întoarce, pânå la sfâr¿itul anului, în bugetul de stat, prin efect de multiplicare, sub formå de impozite ¿i taxe, precum ¿i datoritå impactului economico-social care ar contribui la salvarea activitå¡ii a 85.000 de fermieri afecta¡i”, se aratå în comunicatul Alian¡ei. Profitul Agricol 7/2021

CULTURI

VEGETALE Modelul olandez de management al apei România va aloca peste un miliard de euro, bani europeni din Fondul de Redresare ¿i Rezilien¡å, pentru reabilitarea infrastructurii de desecare ¿i drenaj, opera¡iune solicitatå în special de fermierii din vestul ¡årii, unde umiditatea excesivå încå e o problemå. De¿i Legea 138/2004 stabile¿te înfiin¡area Organiza¡iilor de Desecare ¿i Drenaj (ODD) pentru gestionarea re¡elei de desecare, MADR prevede în Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å “consolidarea structurilor teritoriale ANIF”, ceea ce reprezintå un fel de re-na¡ionalizare a desecårii. Georg Bardeau, administratorul Banat Agri Group, lucreazå 9.000 ha în Timi¿ ¿i Cara¿-Severin. Spune cå este neîncrezåtor în posibilitatea ca statul så poatå gestiona în condi¡ii bune re¡eaua de desecare ¿i drenaj. ¥n schimb, Bardeau propune ca aceastå sarcinå så revinå chiar beneficiarilor. Mai mult, considerå obligatorie înscrierea fermierilor beneficiari în ODD-uri ¿i tot obligatorie plata unei cotiza¡ii anuale, pe care o estimeazå la 1015 euro/ha. Banii ar urma så fie încasa¡i de primårii, care vor achita cåtre furnizorii de servicii contravaloarea lucrårilor de operare ¿i între¡inere. În aceastå ecua¡ie, rolul ANIF ar råmâne strict unul de supervizare ¿i control. Bardeau crede cå statul român nu 20

trebuie “så reinventeze roata”, ¿i poate så se inspire din exemplele altora. “Pe plan european, cel mai de succes e sistemul olandez de desecare ¿i drenaj. Acolo, existå autoritå¡i regionale pentru apå care au consilii de administra¡ie, formate dintr-un consiliu de conducere, un comitet executiv ¿i un pre¿edinte”, explicå Georg Bardeau. Aceste organe de conducere sunt comparabile cu cele ale municipalitå¡ilor din Olanda (Consiliul municipal, executivul municipal ¿i primarul). Consiliul de conducere este format din reprezentan¡i ai categoriilor de pår¡i interesate cu privire la sarcinile executate de autoritå¡ile regionale de apå. Pår¡ile interesate suportå propor¡ional costurile ¿i pot participa la adunårile autoritå¡ii regionale de apå, pe principiul: interesplatå-drepturi. Categoriile de pår¡i interesate care trebuie så fie reprezentate în consiliul de administra¡ie al autoritå¡ii regionale pentru apå sunt: reziden¡i, fermieri ¿i al¡i proprietari de terenuri extravilane, proprietari de zone naturale, companii.

Conducerea unei autoritå¡i regionale de apå are cel pu¡in 18 ¿i maximum 30 de membri. Majoritatea locurilor sunt întotdeauna rezervate pentru reziden¡i, întrucât aceastå categorie plåte¿te majoritatea costurilor suportate de autoritatea regionalå de apå. Numårul de locuri al reprezentan¡ilor din fiecare categorie în consiliul de conducere diferå zonal. Dacå o autoritate regionalå pentru apå este situatå într-o arie urbanå dens populatå, cu industrie masivå, categoriile de reziden¡i ¿i întreprinderi au o pondere mai mare în consiliul de conducere. În zonele rurale ponderea mai însemnatå revine fermierilor. În medie, cotiza¡iile sunt distribuite în func¡ie de categoriile supuse impozitårii, în felul urmåtor: gospodårii 41%, proprietari imobile 47%, proprietari de zone naturale 0,3%, proprietari de terenuri extravilane 12%. Impozitele nu au legåturå cu recolta, pentru cå acest lucru ar face nesigure veniturile fiscale necesare între¡inerii infrastructurii de administrare a apei. În alocarea costurilor, interesul general al reziden¡ilor (gospodåriilor) fa¡å de infrastructura de administrare a apei este determinat de densitatea popula¡iei. În func¡ie de acest interes sunt stabilite ¿i cotele de contribu¡ii, între 20% ¿i 50%-60% din costurile totale. Celelalte costuri sunt distribuite în principal cåtre proprietari de clådiri ¿i terenuri, pe baza suprafe¡ei/valorii economice ale acestora.

Robert VERESS Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

În Suceava, produc]ii-record la porumb cu hibrizii Pioneer Anul trecut jude¡ul Suceava a avut parte de precipita¡ii suficiente ¿i în momentele cheie din an. Poten¡ialul hibrizilor Pioneer a confirmat în aceastå zonå, iar la proba cântarului produc¡iile au fost cu mult peste a¿teptårile fermierilor, ace¿tia declarând 2020 ca fiind anul record pentru porumb.

Cea mai bunå produc¡ie din tot jude¡ul a ob¡inut-o Petricå Suruba, care a semånat pe 30 ha hibridul P9903, iar pe o parcelå de 7 ha a ob¡inut o produc¡ie medie de 18.722 kg/ha. “Pentru zona noastrå a fost un a foarte bun la cultura porumbului. Am semånat porumbul dupå rapi¡å, astfel cå terenul a fost discuit, dezmiri¿tit ¿i scarificat la 35-40 cm. În primåvarå, la pregåtirea patului germinativ, am fertilizat cu îngrå¿åmânt triplu 15, 250-270 kg/ha. Am semånat 64.000 b.g./ha în prima parte a lunii aprilie ¿i am recoltat în jur de 60.000 plante. Cultura a primit douå erbicide, iar în vegeta¡ie, atunci când porumbul avea în jur de 80 cm, am mai fertilizat cu 140-160 kg/ha de azot. Eu fertilizez atunci când plouå, chiar 22

¿i noaptea, ca så nu ard plantele. Am fost noroco¿i pentru cå am avut parte de precipita¡ii, de la semånat pânå la recoltat chiar mai mult de 500 l/mp. Nu am mai aplicat nici foliar, nimic altceva. A fost primul an când am semånat P9903 ¿i am fost foarte mul¡umit. Am ales ¿i pentru acest an hibrizi Pioneer, printre care P9889, dar ¿i P8834. Voi avea exclusiv hibrizii Pioneer ¿i erbicide din portofoliul Corteva ¿i chiar vreau så må ocup mult mai bine de tehnologie så vedem unde pot ajunge cu ace¿ti hibrizi”, a precizat Suruba.

Un alt fermier, Robert Havrisciuc, lucreazå 210 ha, iar porumb a semånat anul trecut pe 88 ha. A ales hibridul P9610 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 14.150 kg/ha. “Aceastå produc¡ie a fost media ob¡inutå pe 25,4 ha, iar planta premergåtoare a fost grâul. Terenul a fost arat în toamnå, apoi am discuit primåvarå ¿i am împrå¿tiat complex 16.16.16 - 200 kg/ha. Am semånat în jurul datei de 20 aprilie ¿i în aceea¿i såptåmânå am mai administrat 100 kg/ha de triplu 16. Am mers pe densitatea de 74.000 b.g./ha, am erbicidat cu Principal Plus ¿i am mai fertilizat, pânå în stadiul de 8 frunze. Am mai aplicat 150 kg/ha de nitrocalcar. Am mai avut ¿i foliar achi-

zi¡ionat, înså efectiv nu am mai putut så îl administrez din cauza vremii, dar porumbul a crescut foarte bine. Acest hibrid a fost recoltat la finalul lunii noiembrie, cu umiditate de 1718%. În aceastå primåvarå voi semåna în jur de 60 ha cu acest hibrid, dar am ales ¿i al¡i hibrizi Pioneer, în total voi avea în jur de 120 ha cu porumb”, a punctat Robert Havrisciuc.

Cåtålin Pentilescu din localitatea Frumoasa, jud. Suceava, a ob¡inut 13.090 kg/ha cu hibridul P8834. Pentilescu lucreazå 120 ha, pe 58 ha a semånat porumb, iar hibridul P8834 a fost semånat dupå cereale. “Am avut ¿i monoculturå, înså acest hibrid a fost semånat dupå cereale. Astfel, terenul a fost arat, apoi pregåtit cu combinatorul într-o trecere ¿i am semånat în cea de a doua jumåtate a lunii aprilie. La semånat am administrat îngrå¿åmânt complex 20.20.0, 280 kg/ha, dar ¿i 18-20 kg/ha de îngrå¿åmânt starter, iar în vegeta¡ie, atunci când plantele aveau 10-12 frunze, pot spune cå la limitå am intrat, am aplicat uree - 180 kg/ha. Am erbicidat o singurå datå în stadiul de 4-6 frunze, am recoltat la mijlocul lunii octombrie ¿i pot spune cå a fost un an foarte bun! Am fost ¿i ajuta¡i de vreme ¿i am avut o produc¡ii foarte bune”, a punctat fermierul campion. Corteva Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Informa]ii gre[ite [i recomand\ri dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Din punctul de vedere al fermierilor, toate tehnologiile propuse de consultan¡i ar trebui så fie “ca la carte”, adicå ac¡ioneazå în limitele unor aspecte teoretice acceptate de fermierul pentru care a fost realizatå câte o tehnologie pentru fiecare parcelå. Cu cât este mai "citit" fermierul, cu atât mai mult i se propun tehnologii mai complexe, mai profitabile.

ei care nu vor så apeleze la consultan¡a plåtitå, pot gåsi, cu pu¡in noroc, sfaturi corecte în grupurile de pe Facebook. Dar la fel de probabil este så foloseascå informa¡ii gre¿ite într-unul din domeniile în care le lipse¿te competen¡a ca så poatå alege corect. 24

În urmå cu 25 de ani, când produc¡iile scontate erau de 2 t/ha la grâu ¿i floarea-soarelui, 1,8 t/ha la mazåre, 3 t/ha orz ¿i 4 t/ha la porumb, recomandårile de fertilitate la un IN în jur de 3 (50-55 kg N/ha disponibil din sol) ¿i con¡inutul în fosfor mobil de cca. 30 ppm, dozele de N ¿i P2O5 erau de 73 kg N/ha ¿i 30 kg P2O5/ha pentru porumb în culturå repetatå. Curioase dozele recomandate, dar neexplicate, la o produc¡ie a¿teptatå de mazåre dupå porumb de 1,8 t/ha: 58 kg

Pânå nu de mult, credeam ¿i eu cå extensioni¿tii ¿i consultan¡ii trebuie så fie independen¡i. Dar nu este destul. Så luåm cazul unor planuri de fertilizare realizate de firmele care au fåcut ¿i analizele agrochimice, pe care mi le-au aråtat câ¡iva fermieri. Fermierul alege produc¡ia scontatå, care are sau nu legåturå cu condi¡iile pedoclimatice din fiecare parcelå. Apoi urmeazå opiniile consultan¡ilor independen¡i, înglodate în recomandåri neexplicate:

Doza (kg P2O5/ha) Toate tipurile de sol Exemplu de calcul

Gradul de asigurare al solului Foarte scåzut < 8 ppm Scåzut 8-18 ppm Mijlociu 18-36 ppm Ridicat 36-72 ppm Foarte ridicat > 72 ppm

E + 0,9 * E

50+0,9*50=95 kg P2O5/ha

E + 0,4 * E

50+0,4*50 = 70 kg P2O5/ha

50 kg P2O5/ha

0,5E

25 kg P2O5/ha

0 0 E = exportul, îndepårtarea fosforului prin boabe de pe teren Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE N/ha ¿i 30 kg P2O5/ha, în timp ce grâul dupå grâu primea doar 50 kg N/ha ¿i 24 kg P2O5/ha. Acum, în aceea¿i fermå, pentru 10 t/ha de porumb se recomandå între 186 ¿i 264 kg N/ha ¿i 120-164 kg P2O5/ha. Con¡inutul de fosfor mobil din sol variazå de la 8 ppm (scåzut) la 33 ppm (mediu). De ce atât de mult fosfor, când pentru 10 t/ha de porumb se poate estima un “export” de 50 kg P2O5/ha, con¡inut în semin¡ele recoltate? Când solul este slab aprovizionat în fosfor mobil, ICPA (Codul de bune practici în agriculturå) propune urmåtoarea strategie de fertilizare: în solurile sårace trebuie refåcutå rezerva de fosfor mobil, de aceea dozele sunt mai mari decât exportul prin recoltå. Fosforul ¿i potasiu se påstreazå bine în sol, deci se pot face “depozite” pentru mai târziu. Când solul con¡ine cantitå¡i mari de fosfor mobil, cum este firesc, dozele se mic¿oreazå pânå la suprimare. În tabelul alåturat se poate vedea ¿i un exemplu. Câteva “scåpåri” de la cei care ar fi trebuit så recomande fermierilor planuri de fertilizare: - este obligatorie amendarea calcaroaså a solelor moderat acide; - nu se aplicå nitrocalcar pe solurile alcaline; - nu se folosesc ureea ¿i azotatul de amoniu pe solurile cu reac¡ie acidå; - ureea are un efect rezidual acidifiant pe kilogramul de azot; - nitrocalcarul determinå o u¿oarå cre¿tere a pH-ului, iar ureea men¡ine pHul neschimbat ? - “pH-ul a crescut în n ani, deoarece a¡i folosit prea multå uree?” - recomandare pentru o produc¡ie estimatå de 13 t/ha: 380 kg N/ha ¿i 220 kg P2O5/ha, pe soluri cu fertilitate micå (în jur de 40 kg N/ha sunt ob¡inute anual din mineralizarea materiei organice din sol). Iatå, a¿adar, cum aratå un amestec de informa¡ii corecte ¿i neexplicate (nu neapårat gre¿ite), de la consultan¡ii independen¡i. Pe un site Pioneer din Statele Unite am gåsit explicate douå strategii de ferProfitul Agricol 7/2021

tilizare cu fosfor ¿i potasiu. Interpretarea rezultatelor de la analizele de sol este un proces complex care ¡ine de pia¡å, de personalitatea managerului, de riscul ce trebuie asumat la investi¡ia în îngrå¿åminte. Pioneer propune fermierilor douå tipuri de strategii de fertilizare: “Doar cu strictul necesar”, pentru a ob¡ine maximul de profit posibil din utilizarea îngrå¿åmintelor. Prin aceastå strategie se fertilizeazå cu doza minimå de îngrå¿åminte cu care se poate ob¡ine 90-95% din poten¡ialul de produc¡ie al parcelei. Deoarece nu se risipesc îngrå¿åmintele, profitul ob¡inut pe kg de îngrå¿åmânt este mare. Aceastå strategie are succes, în condi¡iile în care îngrå¿åmintele cu fosfor sunt scumpe, iar pre¡ul porumbului este mic, fermierul nu are suficiente fonduri pentru îngrå¿åminte, arenda este pe perioade scurte ¿i pH-ul solului favorizeazå blocarea fosforului. “Acumuleazå ¿i men¡ine” este a doua strategie sau “fosfor ¿i potasiu pentru zile negre”. Dacå raportul venituri recoltå/cost îngrå¿åminte cu fosfor ¿i potasiu este favorabil, se pot depozita aceste macroelemente în sol fårå probleme. Experien¡a Pioneer le permite så facå urmåtoarele diferen¡ieri: Pe solurile cu con¡inut foarte scåzut de fosfor mobil, doza de P2O5 variazå de la 67 kg P2O5/ha la 112 kg P2O5/ha, în func¡ie de nivelul produc¡iei pentru strictul necesar ¿i este 0 la aprovizionare bunå ¿i foarte bunå cu fosfor. În strategia “Acumuleazå ¿i men¡ine” se fertilizeazå cu 165-185 kg P2O5/ha.

Concluzii Mårirea dozelor de fosfor ¿i potasiu trebuie fåcutå împreunå cu fermierii. În planul de fertilizare, prima propunere a celor care fac planul trebuie så fie doza pentru strictul necesar. O dozå prea mare i-ar putea descuraja pe cei cu resurse limitate.

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2020/2021

Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.716 milioane tone, cu 43 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.439 milioane tone, cu 27 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 503 milioane de tone de orez, în cre¿tere cu 7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Sorgul va ajunge la 62 milioane tone, cu 4 milioane mai mult ca în 2019/20. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 157 milioane tone, mai micå cu 0,8 milioane tone fa¡å de cea din 2019/20. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 595 milioane tone, cu 19 milioane mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 361 milioane tone, cu 24,6 milioane mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 69 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai pu¡in decât în 2019/20. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 5 mil. de tone fa¡å de cea din 2019/20. Produc¡ia de arahide este estimatå la 47 milioane tone, cu 1,3 milioane tone mai mare decât în 2019/20. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 114 milioane tone.

Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 9 februarie 2020. 25

CULTURI VEGETALE

Sc\derile bru[te de temperatur\ pun în pericol grâul ¥n tot jude¡ul Timi¿ grâul aratå bine în luna februarie, este înfrå¡it, dar au apårut unele probleme provocate de gerul de la jumåtatea lunii ianuarie ¿i din februarie.

tor, a¿a cum au avut, de pildå, culturile din Bihor, ar ajuta grâul så reziste mai bine la nivelul nodului de înfrå¡ire, dar

la temperaturi pozitive de pânå la 14 grade, s-a ajuns la minus 8-10 grade noaptea. Astfel, au fost scåderi bru¿te de la o zi la alta de pânå la 25 de grade ¿i existå riscul ca grâul så aibå de suferit, chiar så înregistreze pierderi. Inginerul Gheorghe Bunta, ¿eful laboratorului de ameliorare a grâului de la Sta¡iunea de Cercetare Lovrin, crede cå gerul din luna ianuarie a cauzat mici pagube foliare. Dupå aceea au venit temperaturi ridicate, iar grâu a început så vegeteze. Dupå10 februarie, a venit iarå¿i gerul, tot brusc. Temperaturile au scåzut de la plus 14 -15 grade ziua la minus 810 grade noaptea, în 24 de ore. Este o situa¡ie destul de criticå pentru evolu¡ia grâului, o schimbare violentå care a prins planta decålitå. Plantele erau în stare de vegeta¡ie, au ie¿it din repausul de iarnå ¿i au început så consume sucurile celulare, så se dilueze. Atunci scade capacitatea de a rezista la temperaturi negative. Dacå observa¡i pierderi de frunze degerate ¿i moarte, nu este a¿a de grav, important e så nu existe plante moarte, atunci se reduce densitatea culturii. Dacå pierderile vor fi de pânå la 5% se compenseazå printr-o înfrå¡ire bunå, dar dacå pierderile sunt peste 10%, atunci situa¡ia este ceva mai serioaså. Compensårile prin înfrå¡ire nu se vor mai realiza. Un strat de zåpadå protec-

gerul sec fårå zåpadå din Timi¿, care va dura mai mult de o såptåmânå, cu temperaturi de pânå la minus 8-9 grade noaptea, s-ar putea så afecteze în mod serios. Mai grav va fi dacå va înghe¡a påmântul pânå la 5 cm adâncime, cåci va afecta sistemul radicular. Vestea bunå, spune Bunta, este cå soiurile române¿ti rezistå foarte bine la iernare. Totu¿i, ¿ocurile termice bru¿te în 24 de ore, cum au fost cele din ianuarie ¿i februarie, nu le fac bine.

Probele monolit pentru a în¡elege ie¿irea din iarnå Gheorghe Bunta are ¿i o solu¡ie la situa¡ia grea prin care trece cultura de grâu din cauza gerului, prin recoltarea probelor de monolit. Ce înseamnå probele de monolit? Se taie o suprafa¡å de jumåtate pe jumåtate de metru cu grâu de pe câmp ¿i este mutatå în laborator, unde sunt temperaturi pozitive. În decursul unei såptåmâni sau 10 zile, sunt verificate câte plante au murit. Astfel, cercetåtorii nu vor trebui så a¿tepte pânå în primåvarå, când vor veni temperaturile pozitive, pentru a constata pierderile din culturå. Preconizând evolu¡ia grâului, vor putea lua måsuri preventive pentru a reduce pierderile ¿i a salva cultura. “Dacå luåm acum aceste probe de monolit, dupå o såptåmânå putem constata care va fi evolu¡ia plantelor lovite de ger, vom vedea câte au murit sau câte vor muri. Atunci putem aplica måsuri de a preveni pierderile în culturå. E o metodå care se practicå cu succes, inclusiv noi o vom aplica în loturile experimentale de la SCDA Lovrin”, a conchis ing. Bunta. Gheorghe MIRON

Dintre soiurile de grâu create la SCDA Lovrin, Gheorghe Bunta (foto) aminte¿te Dacic, Alex ¿i Ciprian, precum ¿i linia nouå Lovrin 5X, care va fi omologatå în martie de ISTIS. Lovrin 5X a fost testat timp de trei ani în re¡eaua ISTIS, unde a dat un spor de produc¡ie de 10% în fiecare an în toate centrele de testare, ¿i nu existå niciun impediment de a fi omologat, întrucât corespunde ¿i calitativ. Este un soi foarte bun, uniform ¿i stabil. Acestea soiuri sunt folosite atât pentru producerea de såmân¡å, cât ¿i pentru consum, în panifica¡ie. Creat la sta¡iune, a fost mai întâi testat în loturile experimentale de la Lovrin, Oradea ¿i Fundulea, împreunå cu liniile noi de perspectivå care nu sunt omologate, pentru a se verifica cum se comportå. Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Tehnologia rapi]ei de prim\var\ Alina PETREA director marketing& de produs Rapool Ring România

Cu un “know how” de peste 120 ani la cultura de rapi¡å, Rapool Ring pune întotdeauna la dispozi¡ia fermierilor hibrizi performan¡i ce combinå pachete agronomice de excep¡ie ¿i care sunt adapta¡i la condi¡iile climatice actuale. Rapool este recunoscut pentru portofoliul vast de hibrizi de rapi¡å de toamnå, înså avem ¿i 2 hibrizi de rapi¡å de primåvarå: Mirakel ¿i Achat. Mirakel: are o maturitate timpurie, cu un con¡inut foarte ridicat de ulei. Dezvoltå o maså vegetativå bogatå, viguroaså ¿i sånåtoaså, având o înål¡ime a plantelor medie. Are o toleran¡å deosebitå la cådere ¿i toleran¡å la secetå foarte ridicatå. Un alt aspect important este stabilitatea foarte bunå a produc¡iei, datoritå tipului compact de cre¿tere, având astfel o adaptabilitate bunå la diferite condi¡ii pedoclimatice. Achat: are o maturitate semitardivå, cu un poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat atât în boabe, cât ¿i în ulei. Are o dezvoltare robustå ¿i o cre¿tere viguroaså, iar talia plantei este înaltå. Are o rezisten¡å foarte bunå la aplecare ¿i frângere ¿i o toleran¡å foarte ridicatå la secetå. Este stabil ¿i adaptabil diferitelor condi¡ii climatice, înså plasticitatea ecologicå îl recomandå în special în zonele unde sunt posibile perioade mai lungi de vegeta¡ie. ¥n aceste condi¡ii Achat î¿i poate exprima întregul poten¡ial de produc¡ie.

Rapi¡a de primåvarå germineazå la temperaturi scåzute ale solului de 23°C, înså prezintå sensibilitate la temperaturi mai mici de -4°C în timpul dezvoltårii timpurii a plantelor, astfel cå este foarte important ca înainte de 28

semånat så urmårim prognoza meteo pentru perioada urmåtoare. În ceea ce prive¿te tipul de sol, cultivarea rapi¡ei de primåvarå este posibilå aproape pe toate tipurile de sol, excep¡ie fiind solurile slabe ¿i nisipoase. Speciali¿tii Rapool Ring recomandå semånatul timpuriu în condi¡ii de umezealå, atunci când în sol avem temperaturi de 5-8°C, la adâncimea de 5 cm. Adâncimea optimå de semånat: 2-3 cm. Rapi¡a are nevoie de un pat vegetativ bine pregåtit ¿i fårå resturi vegetale pentru a se crea un contact intim între sol ¿i såmân¡å, obiectivul final fiind o råsårire omogenå. Sigur, în cazul în care discutåm de semånat direct sau minimum tillage

Fertilizarea Semin¡ele oleaginoase de primåvarå au o cerere ridicatå în special pentru: azot, fosfor, potasiu, sulf ¿i bor. Azotul este necesar de la începutul dezvoltårii pânå la înflorit. Sus¡ine dezvoltarea biomasei, formarea silicvelor ¿i numårul de semin¡e pe m². Aplicarea în douå faze: 1. La semånat: 60 - 80 kg N/ha 2. La alungirea tijei florale: 40 kg N/ha Fosforul sus¡ine dezvoltarea rådåcinilor, rezisten¡a la cådere ¿i maturarea semin¡elor. Se recomandå: 60 - 80 kg P2O5/ha Potasiul ajutå formarea silicvelor ¿i înmagazinarea apei în plantå. 180 - 270 kg K2O/ha. Magneziul este important pentru energia, vigoarea ¿i metabolismul plantei. Se recomandå: 30 - 40 kg Mg/ha. Sulful sus¡ine dezvoltarea proteinei. Lipsa lui duce la absorb¡ia insuficientå a azotului. Se recomandå: 20 - 30 kg S/ha. Borul este necesar pentru formarea semin¡elor. Se recomandå: 0,5 - 1,0 kg B/ha.

pentru cultura de rapi¡å se impune utilizarea unor semånåtori special echipate. Densitatea la semånat este diferitå de cea a rapi¡ei de toamnå. Pentru semånatul timpuriu sau în epoca optimå recomandåm 70 bg/m2, iar pentru semånatul tardiv 80 bg/m2. Suntem nevoi¡i så suplimentåm numårul de boabe germinabile pe m2 din cauza perioadei scurte de vegeta¡ie, dar ¿i a faptului cå poten¡ialul de ramificare nu este la fel de ridicat ca al rapi¡ei de toamnå. Sulful ¿i borul se pot aplica împreunå cu un fungicid/regulator de cre¿tere pentru a måri vigoarea în primele faze de vegeta¡ie. Înainte de aplicarea planului de fertilizare, vå recomandåm så efectua¡i cartarea agrochimicå, astfel încât dozele de fertilizare så fie mereu în parametri optimi, pentru cheltuieli reduse ¿i profit maxim. Ca ¿i în cazul rapi¡ei de toamnå, condi¡iile umede ¿i precipita¡iile în perioada înfloritului pot duce la infestarea cu Screlotinia. În timpul maturårii, precipita¡iile pot duce la infeståri cu Alternaria ¿i Botrytis. Controlul cu succes al bolilor cu s.a tebuconazol, metconazole ¿i boscalid sunt eficiente când ciuperca este tratatå într-o fazå activå a ciclului. Tratamentul, atât cu insecticide, cât ¿i cu fungicide, trebuie efectuat imediat în condi¡ii de infestare, aplicând substan¡ele recomandate de firmele specializate ¿i autorizate.

Recoltatul Ramificarea puternicå ¿i înflorirea neuniformå a rapi¡ei sunt par¡ial consecin¡a unei maturizåri neuniforme a semin¡elor. Nu se impun pierderi atunci când primele silicve din etajul superior încep så se scuture, deoarece poten¡ialul de produc¡ie este în partea inferioarå a plantei. Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Dan Her]eg î[i tripleaz\ sistemele de iriga]ii Dan Her¡eg, fermier din Arad, ¿i-a triplat dotarea pentru iriga¡ii. Anul trecut a folosit trei tamburi, acum are zece. Va putea iriga 780 ha din cele 3.000 ha lucrate. Tamburii sunt de 350 m lungime, cu diametru de 90 mm. Hidran¡ii sunt pozi¡iona¡i pe mijlocul unor parcele de 6-700 m, astfel încât tamburul se mutå de o parte ¿i de cealaltå a hidrantului.

an Her¡eg a ales så cumpere echipamentele de irigat tocmai de la celålalt capåt al ¡årii, de la Dicor Land, furnizor de utilaje din Gala¡i. Spune cå a fost cel mai bun raport calitate-pre¡ din ofertele studiate. “M-au impresionat”, remarcå fermierul, încântat de promptitudinea furnizorului, dar ¿i de faptul cå a putut så cumpere de la o firmå cu capital integral românesc. Her¡eg a mai irigat în 2019 ¿i anul trecut, 343 de hectare. A ob¡inut o eficien¡å spectaculoaså. Cu 14-16 litri apå/mp în plus a ob¡inut 14-16 t/ha fa¡å de 11-12 t/h la neirigat. Au venit ¿i ploile la finalul lunii mai. Altfel mai trebuia så facå douå-trei treceri. Din precipita¡ii s-au strâns 382 de l/mp de ploi. Chiar dacå va iriga, nu va schimba foarte mult tehnologiile. Porumb va cultiva pe 260 de hectare din cele irigate. Nu va schimba grupele de maturitate. A ales hibrizi cu FAO 370-390 pe care-i va semåna pentru a ob¡ine 7380.000 pl/ha. Considerå cå dacå fiecare ¿tiulete face 160-170 g de boabe, produc¡ia e mai rentabilå decât cea a unui hibrid FAO 430. În cazul unui hibrid mai

tardiv recoltarea s-ar face mai târziu ¿i ar afecta campania de semånat la grâu. În plus, produc¡ia ar trebui trecutå prin uscåtor, fapt ce ar genera alte costuri. Fertilizarea o face cu 400 kg de azotat de amoniu ¿i 200 kg DAP. Administrarea DAP se face în mod uniform ¿i pe rânduri în cazul azotatulului. Anul acesta vrea så testeze pe o sutå-douå de hectare, inversarea modului de aplicare, în urma unui schimb de experien¡å. Pleacå de la premisa cå starter-ul cu fosfor ¿i potasiu ar fi mai bun. A aprovizionat pânå acum solul cu potasiu ¿i existå suficient pentru dezvoltarea plantei de la patru frunzuli¡e în sus. Rezultatele se våd ¿i în produc¡ie. Rådåcina nu se dezvoltå doar pe rând. Dacå azotul este administrat peste tot, rådåcina se dezvoltå echilibrat. Când este plasat doar pe rând, se limiteazå accesul plantelor la resurse. Chiar dacå a investit în sistemul de iriga¡ii, Her¡eg nu este sigur cå va putea ¿i iriga. El acuzå faptul cå ANIF nu-¿i face lucrårile în albie. Albia Mure¿ului a scåzut cu 5 metri, iar conductele au råmas în aer. “De prin mai-iunie, când se opresc ploile, seacå Mure¿ul ¿i nu mai am

apå”, remarcå fermierul. Dacå se va putea baza pe iriga¡ii, acestea i-ar deschide noi oportunitå¡i. Poartå discu¡ii cu cei mai mari producåtori de såmân¡å hibridå din România pentru a face loturi de hibridare. Este o nouå strategie a companiilor producåtoare de såmân¡å de a-¿i dispersa riscurile, dupå experien¡a avutå anul trecut când produc¡ia a fost serios reduså din cauza secetei. Vestul ¡årii nu are tradi¡ie în loturi de hibridare întrucât sistemele de iriga¡ii sunt mai rare. Her¡eg remarcå faptul cå în Vest se fac u¿or produc¡ii de 6-9 t/ha, iar în anii buni 12-14 t/ha. Excep¡ie a fåcut 2012, cu o produc¡ie de 780 kg/ha. În iarna aceasta au venit 250 l/mp. Solul este bine aprovizionat cu apå, aråturile s-au a¿ezat bine. “Pare un an destul de bun”, spune fermierul. El sperå cå valul anun¡at de ger så vinå ¿i cu un strat de zåpadå. Celålalt ger a venit cu 5 cm de zåpadå ¿i doar pu¡in au fost afectate vârfurile la grâu. Sperå så poatå fertiliza în martie. Culturile nu au pornit în vegeta¡ie ¿i nu existå caren¡å de azot.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Fermierii români folosesc doar o cincime din PPP-urile existente Consumul mediu anual de produse de protec¡ia plantelor (PPP) este, în România, de 700 g substan¡å activå/ha, fa¡å de media europeanå de 2 kg/ha. Comentând aceastå situa¡ie, Vasile Iosif, director FMC România ¿i pre¿edinte AIPROM, sus¡ine cå obiectivele europene referitoare la reducerea consumului de pesticide trebuie adaptate la nivelul fiecårui stat membru în func¡ie de specificul såu. Iosif citeazå o statisticå realizatå de publica¡ia “The Pesticide Manual”, conform cåreia la nivel global existå 920 de substan¡e active. În UE sunt aprobate pentru utilizare doar 277 dintre acestea, adicå 30%. În România sunt omologate ¿i disponibile pe pia¡å 198 de substan¡e

active, doar o cincime din cele existente la nivel global ¿i 71% din produsele omologate pentru utilizare în UE. Cu toate acestea, numårul substan¡elor active se reduce de la un an la altul. UE interzice PPP pe bandå rulantå, în condi¡iile în care, pentru a ob¡ine un nou produs de protec¡ia plantelor, o companie de R&D trebuie så cheltuiascå, în medie, 50 dolari/minut, timp de 11 ani - 280 milioane de dolari în total. Din aceastå sumå, 40% este cheltuitå pentru evaluarea toxicologicå a produsului pe organisme non ¡intå, inclusiv a mamiferelor, pe degradarea produsului în mediul înconjuråtor ¿i impactul asupra mediului.

Costin Telehuz, pre¿edinte ACCPT Ialomi¡a ¿i membru în consiliul director al APPR, admite cå în fermele performante din România consumul de PPP este comparabil cu cel din fermele performante din alte state europene. Prin urmare, dacå în decizia finalå referitoare la reducerea consumului de PPP ¿i de fertilizan¡i se va ¡ine cont de acest aspect, fermierii români vor trebui så se adapteze. "Putem så folosim formulåri mai accesibile pentru plante ale îngrå¿åmintelor complexe, aplicåri faziale ¿i localizate, cu ratå variabilå, reducerea lucrårilor solului, stimularea fertilitå¡ii naturale a solului, rota¡ii ra¡ionale ¿i alte måsuri agrotehnice".

Syngenta va folosi inteligen]a artificial\ în crearea de produse de protec]ie Syngenta Crop Protection anun¡å o colaborare cu Insilico Medicine pentru a valorifica Inteligen¡a Artificialå (IA) în accelerarea inova¡iei de produse ¿i tehnologii noi, mai durabile, pentru fermieri.

Insilico Medicine este un lider mondial în folosirea IA, ceea ce va permite o inova¡ie mai rapidå ¿i mai eficientå a noilor substan¡e active. Syngenta va utiliza IA în dezvoltarea unei noi genera¡ii

de solu¡ii durabile pentru protec¡ia culturilor împotriva bolilor, buruienilor ¿i dåunåtorilor, protejând în acela¿i timp ecosistemele, ca parte a angajamentului såu de a investi 2 miliarde dolari pentru inova¡ie ¿i sustenabilitate. Insilico Medicine a contribuit la o dezvoltare semnificativå în domeniul cercetårii farmaceutice, folosind IA pentru a proiecta, sintetiza ¿i valida noile ingrediente. Lucrând îndeaproape cu Syngenta, Insilico Medicine va folosi cuno¿tin¡ele tehnologiei chimice a moleculelor mici generative ce are la bazå IA, nu numai pentru a ob¡ine mai rapid molecule ce stau la baza substan¡elor active, ci ¿i pentru a proiecta moleculele care sunt mai prietenoase cu mediul.

Robert VERESS 32

Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Mai mult [i mai ieftin sau mai pu]in, dar mai bun? dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

La o simplificare poate pu¡in exageratå a celor douå direc¡ii de evolu¡ie a strategiilor de dezvoltare a agriculturii în perspectiva cre¿terii popula¡iei, ajungem la dilema din titlu. Mai mult ¿i mai ieftin a fost op¡iunea exprimatå de marile companii de inputuri pentru agriculturå cu implica¡ii adânci ¿i rezultate extraordinare în cercetare (biotehnologii, de exemplu). Ele invitå întreaga lume agricolå så producå hranå din ce în ce mai multå ¿i mai ieftinå (în compara¡ie cu tehnologiile clasice ¿i/sau ecologice), pentru a ne pregåti pentru momentul în care vor fi 9 sau 10 miliarde de guri de hrånit. Logica lor este corectå. Pentru a-¿i vinde produsele, trebuie så existe consumatori. Cu cât mai mul¡i, cu atât mai bine. Câ¡i dintre ei vor avea resurse financiare så-¿i cumpere hranå? Aceasta înså este problema altora. Este mai u¿or de anticipat cum va fi produså hrana, decât modul în care va fi distribuitå.

Mai pu¡in, dar mai bun? Uniunea Europeanå are o altå strategie, care se nume¿te “Pactul Verde European.” Acesta propune, prin programul “De la fermå la consumator”, ca în interiorul Uniunii, folosindu-se tehnologii durabile, så se ob¡inå hranå mai sånåtoaså, dar accesibilå popula¡iei. Pentru aceasta, Comisia va lua urmåtoarele måsuri, pentru ca pânå în 2030: - Så se reducå semnificativ dependen¡a de pesticidele chimice, riscurile asociate acestora ¿i amploarea utilizårii lor cu pânå la 50%. - Så se reducå pierderea de îngrå¿åminte chimice cu 50% ¿i mic¿orarea Profitul Agricol 7/2021

dozelor folosite cu 20%. A¿adar, pare se cå Uniunea Europeanå nu vrea så încurajeze cre¿terea popula¡iei cu orice pre¡. În func¡ie de intensitatea Pactului verde, USDA (Ministerul Agriculturii din Statele Unite) a calculat cå aceastå strategie ar putea conduce la pierderi de produc¡ie în jur de 12%, pre¡urile vor cre¿te cu 17%, exporturile vor scådea cu 20%, venitul fermei se va reduce cu 16%. De¿i reducerea cu 50% pare prea mare, în tot råul este ¿i un bine. Printre obiectivele importante ale Pactului verde este ¿i asigurarea unor venituri corecte actorilor implica¡i în filierele alimentare. Acest lucru se face ¿i prin crearea unui sistem de consultan¡å care så furnizeze informa¡ii ¿tiin¡ifice ¿i practice legate de economie ¿i mediu. În acest caz reducerea inputurilor pare o ¿anså/condi¡ie pentru realizarea unor tehnologii optimizate.

Cum am putea reduce cantitatea de pesticide? Aplicarea fungicidelor ¿i insecticidelor în func¡ie de PED (pragul economic de dåunare). De regulå insecticidele se aplicå la PED, o excep¡ie fiind T1, când, datoritå pre¡ului mic al insecticidelor, se aplicå uneori un produs preventiv. De foarte multe ori, se aplicå tratamente inutile, în necuno¿tin¡å de cauzå. Aceastå situa¡ie este favorizatå de descrierea ambiguå în etichetele produselor a modului de utilizare a acestora, ¿i/sau de ignoran¡a "fermierilor". Iatå douå exemple pe care le-am descris în urmå cu câ¡iva ani în Profitul Agricol: - “Nu ¿tiu ce dåunåtori sunt ¿i nici nu må intereseazå. Trateazå vecinul, tratez ¿i eu” (discu¡ie purtatå cu un “investitor” în agriculturå în fa¡a unui lan de rapi¡å,

“liber de dåunåtori”). - Existå în unele etichete informa¡ii de genul: “fungicidul X combate Sclerotinia, Alternaria ¿i Phoma. Se aplicå primåvara pânå la înflorit”. Problema este cå Sclerotinia ¿i Alternaria se controleazå prin tratamente dupå cåderea primelor petale, iar Phoma nu se combate primåvara. Un fungicid bun, aplicat degeaba! ªi culmea: în eticheta unui produs similar, vândut de aceea¿i companie, informa¡iile sunt prezentate corect. Dar se poate ¿i altfel. În urmå cu 5 ani dr. Ioana Caragea, pre¿edinta Agri Sud Cooperativa Agricolå, a propus membrilor cooperativei un program de protec¡ie a plantelor bazat pe observa¡ia atentå ¿i permanentå a biologiei specifice acelui an a agen¡ilor patogeni ¿i a dåunåtorilor. La grâu s-au folosit douå fungicide ¿i a fost aplicat un singur insecticid, dupå erbicidare, împotriva afidelor. Nu s-au efectuat tratamente împotriva adul¡ilor hibernan¡i de plo¿ni¡å, fapt ce a determinat înmul¡irea prådåtorilor naturali ai acestui dåunåtor. Deoarece parazitarea pontei de plo¿ni¡å fåcutå de viespea Telenomus spp. a depå¿it 50%, pe cele 14.000 ha cultivate cu cereale påioase, larvele de plo¿ni¡å nu au depå¿it PED.

În concluzie, pentru a reduce cantitatea de produse pentru protec¡ia plantelor, evitând aplicarea lor inutilå ¿i impactul asupra mediului, trebuie luat un complex de måsuri, care începe cu consultan¡a, fåcutå în primul rând prin unitå¡ile fitosanitare jude¡ene . Camerele agricole, universitå¡ile ¿i sta¡iunile de cercetare ar trebui ¿i ele incluse. 33

CULTURI VEGETALE

Inamicul num\rul 1 al micotoxinelor Am scris în edi¡iile trecute despre avantajele oferite fermierilor de Xilon, noul fungicid biologic omologat pentru bolile cu impact puternic din cultura mare. Spectrul de combatere este vast, cuprinzând patogeni dintre cei mai pågubitori: Fusarium spp. la porumb ¿i Sclerotinia sclerotiorum la floarea-soarelui ¿i soia.

În

aceastå edi¡ie, ne îndreptåm aten¡ia asupra beneficiilor pe care produsul le oferå fermierilor cultivatori de porumb. Iar acestea nu se limiteazå la dezvoltarea optimå a culturii curente, ci le influen¡eazå într-un sens pozitiv ¿i pe cele viitoare. Pentru realizarea biofungicidului Xilon, speciali¿tii Kwizda Agro au selectat o tulpinå foarte puternicå de Trichoderma asperellum (tulpina T34), testele demonstrând capacitatea acesteia de a controla extinderea ciupercilor patogene. Aceastå ciupercå prolifereazå în sol, colonizeazå rådåcinile ¿i formeazå micorize (rela¡ii simbiotice cu plantele). Având sus¡inerea plantelor-gazdå, T34 ¡ine la distan¡å sau chiar distruge agen¡ii patogenii, scåzând probabilitatea de infestare. Xilon prezintå 4 moduri prin care ac¡ioneazå împotriva patogenilor:

Sinteza de enzime care degradeazå pere¡ii celulari ai patogenilor. Aceste substan¡e reac¡ioneazå cu lipidele ¿i cu apa ¿i afecteazå membranele celulare. Drept urmare, metabolismul celular este perturbat, iar celulele mor. În cazul ciupercii Fusarium, T34 o afecteazå prin sinteza unor compu¿i fenolici, molecule bioactive care îi limiteazå drastic dezvoltarea ¿i care, în doze mari, îi pot fi letale. Hiperparazitismul. Intratå în contact cu un patogen, ciuperca începe så se extindå ¿i så pro-

ducå hife laterale, pe care le folose¿te ca pe ni¿te arme, înconjurând hifele inamice ¿i eliminând patogenul. Practic, se produce o “sufocare” a ciupercii patogene de cåtre Trichoderma asperellum. Barierå fizicå împotriva patogenilor. T34 ajutå plantele så ¡inå la distan¡å agen¡ii patogeni. Ciuperca realizeazå colonizarea rådåcinilor rapid dupå aplicare, de aceea patogenilor nu le råmâne o perioadå lungå pentru atac. Subliniem faptul cå prezen¡a micorizelor cre¿te ¿i capacitatea plantelor de absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, iar plantele bine aprovizionate cu resurse sunt sånåtoase ¿i mai rezistente la atacuri. În plus, micorizele vor determina ¿i o productivitate crescutå a culturii.

Rezisten¡å sistemicå. T34 ajutå planta så-¿i pregåteascå mai bine apårarea contra bolilor. Contactul cu Trichoderma asperellum determinå planta så secrete anumite substan¡e de protec¡ie, iar atunci când se produc atacurile agen¡ilor patogeni, planta este deja pregåtitå prin inducerea rezisten¡ei. Pericolele fuzariozei la cultura de porumb Putregaiul tulpinilor sau fuzarioza se poate manifesta imediat dupå germinare, prin putrezirea semin¡elor, dar ¿i mai târziu, la nivelul tulpinilor ¿i ¿tiule¡ilor. Tulpinile afectate se îngålbenesc, dupå care putrezesc, iar plantele cad la påmânt. Când atacå måtasea, aceasta se acoperå cu forma¡iuni roz, iar boabele prezintå micelii ale ciupercilor. Dincolo de distrugerea culturii pe care o poate produce putregaiul, o recoltå atacatå de Fusarium nu poate fi consumatå nici de oameni, nici de animale, atât boabele, cât ¿i tulpinile fiind toxice. Chiar ¿i în cazul în care Trichoderma asperellum nu eliminå efectiv Fusarium din zona de sol pe care o împart, fenolii secreta¡i de T34 interfereazå cu meta-

bolismul patogenului ¿i reduc sau chiar anuleazå sinteza de micotoxine (DON). Astfel se explicå de ce în anumite sole este sesizatå prezen¡a ciupercii Fusarium, dar cantitatea de micotoxine este, în acela¿i timp, foarte reduså. Ac¡iunea beneficå asupra solului Xilon are capacitatea de a îmbunåtå¡i calitatea solului prin descompunerea eficientå a materiei organice, ceea ce produce o cantitate mai ridicatå de nutrien¡i disponibili pentru plante. Aceastå calitate este deosebit de importantå pentru porumb, deoarece resturile vegetale pot fi un adåpost bun pentru ciuperci ¿i alte organisme dåunåtoare de la un sezon la altul. De asemenea, Trichoderma asperellum determinå revitalizarea solului prin echilibrarea faunei utile; aceastå ciupercå nu afecteazå microorganismele benefice. Dezvoltarea culturilor ¿i sporuri de produc¡ie Xilon reduce stresul biotic, ceea ce permite culturilor så-¿i utilizeze resursele pentru cre¿terea productivitå¡ii. Totodatå, crearea micorizelor sus¡ine absorb¡ia de apå ¿i de nutrien¡i. Ciuperca exploreazå volume mari de sol ¿i produce acizi care intrå în reac¡ie cu nutrien¡ii. Ca urmare, se produc compu¿i utili, solubili, u¿or de absorbit ¿i utilizat de cåtre plante. La începutul dezvoltårii, plantele nu au capacitatea de a absorbi fosforul din sol, iar Trichoderma asperellum ac¡ioneazå spre mobilizarea acestuia ¿i prin transformarea sa în compu¿i u¿or de absorbit. Xilon ajutå la scåderea pH-ului solului, ceea ce determinå o absorb¡ie superioarå a nutrien¡ilor. Beneficiile Xilon sunt vizibile în dezvoltarea plantelor, chiar din primele stadii de vegeta¡ie, culturile de porumb la care se aplicå acest produs prezintå råsårire amelioratå, înrådåcinare foarte bunå, fotosintezå mai puternicå. Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Azomure[ a înregistrat produc]ii-record de uree [i melamin\ Pe lângå pandemie ¿i secetå, pe care le ¿tie toatå lumea, 2020 a adus ¿i pre¡uri mari la gaz. Iar dupå tragedia din august de la Beirut, când în port a explodat un depozit cu îngrå¿åminte, în toatå Europa s-au intensificat controalele la fermieri ¿i distribuitori, iar asta a determinat reticen¡a lor în a depozita îngrå¿åminte chimice. În ultimele luni ale anului trecut lucrurile s-au îmbunåtå¡it, spune Josh Zacharias, directorul comercial al Azomure¿. “Pre¡ul gazului s-a normalizat ¿i am început så recuperåm din pierderile pe care costurile ridicate ale materiei prime le-au cauzat din 2019 încoace. În octombrie, precipita¡iile au crescut pu¡in ¿i situa¡ia fermierilor aratå mult mai bine pentru sezonul de primåvarå. Azomure¿ ¿i-a îndeplinit cu mândrie obiectivul de a contribui ¿i în aceastå perioadå grea la produc¡ia de hranå în România. În ceea ce prive¿te produc¡ia de pe platformå, Azomure¿ a înregistrat niveluri foarte bune. Am încheiat anul cu o produc¡ie totalå de 1,45 milioane de tone, al doilea an cu cele mai bune rezultate în acest segment din 2012 încoace, odatå cu integrarea Azomure¿ în grupul elve¡ian Ameropa. Un record a fost înregistrat la produc¡ia de Uree, unde am încheiat anul cu 380.000 de tone, în timp ce sec¡ia Melaminå a contribuit la cifrele totale cu 16.000 de tone, un record ¿i aici. Am traversat ¿i o revizie tehnicå, de aproximativ o lunå de zile în martie, ceea ce a diminuat cantitatea totalå de produse.” Acum, Azomure¿ se concentreazå pe douå lucruri considerate foarte importante pentru sezonul urmåtor de aplicare a îngrå¿åmintelor: dezvoltarea ¿i livrarea produselor potrivite, la momentul potrivit, cåtre distribuitori ¿i fermieri. 36

Josh Zacharias,

director comercial Azomure[

“Pentru a explica acest lucru mai în detaliu, e important de men¡ionat cå 2020 a fost încå o confirmare a faptului cå volatilitatea climaticå este tot mai intenså, ¿i e tot mai greu pentru fermieri så execute lucrårile dupå o planificare

fåcutå cu mult timp înainte”, spune Zacharias. ¥n opinia lui, fermierii trebuie så fie pregåti¡i så se adapteze la capriciile naturii, iar Azomure¿ trebuie så fie pregåtit cu sortimentele de îngrå¿åminte de care au nevoie. “Vrem så continuåm så excelåm în serviciile noastre de produc¡ie, logisticå ¿i livrare, fabricând produse de bunå calitate, apoi încårcând camioane ¿i trenuri, care duc produsul de multe ori direct la fermier în momentul în care trebuie så îl aplice”, explicå directorul comercial al Azomure¿. Pentru cå, în sezonul de primåvarå, calitatea ¿i disponibilitatea produsului sunt cele mai importante elemente ale activitå¡ii de distribu¡ie.

Robert VERESS

Noutå¡ile anului 2021 la Azomure¿ Pentru campania de primåvarå a fost creatå o nouå categorie de îngrå¿åminte complexe cu o cantitate ridicatå de azot, spune Josh Zacharias. Ele sunt destinate fertilizårii faziale - unele dintre ele deja existente în por tofoliul Azomure¿, pe altele le dezvoltå ¿i le testeazå de ceva timp. “Am denumit categoria AZOGrow, deoarece fertilizarea echilibratå pe care aceste sortimente o oferå sus¡ine cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor, contribuind în acela¿i timp ¿i la ob¡inerea unor produc¡ii superioare calitativ ¿i cantitativ.” Este vorba de sortimente NPK cu con¡inut ridicat de azot pentru fertilizare fazialå, a azotatului de calciu ¿i amoniu (CN) ¿i a unor noi sortimente de îngrå¿åminte cu sulf. “Avem încredere cå în lunile urmåtoare sortimentele AZOGrow vor fi un sprijin important mai ales pentru fermierii care ¿i-au semånat culturile de toamnå fårå a fertiliza, din cauza se-

cetei, ¿i vor avea, a¿adar, nevoie de aceste produse pentru a asigura o nutri¡ie echilibratå a culturi, ¿i plante mai sånåtoase.” Azomure¿ cautå så îmbunåtå¡eascå distribu¡ia de îngrå¿åminte prin continuarea investi¡iilor în infrastructura logisticå din cadrul fabricii (platforme de încårcare NPK ¿i azotoase); continuarea discu¡iilor cu autoritå¡ile pe tema depozitårii în siguran¡å a îngrå¿åmintelor ¿i a modificårilor legislative la nivel european privind precursorii de explozivi; editarea ¿i distribuirea unui ghid de bune practici pentru depozitare pentru fermieri. “De asemenea, speråm ca în 2021 så putem relua întâlnirile în persoanå cu clien¡ii no¿tri ¿i fermierii, în cadrul simpozioanelor ¿i al evenimentelor în câmp”, spune Zacharias. “Am încercat så suplinim lipsa evenimentelor prin întâlniri online, dar sim¡im lipsa discu¡iilor fa¡å în fa¡å ¿i acest lucru este valabil pentru toatå lumea. Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Flosul SC> Sulf pentru protec]ia [i nutri]ia culturii de cereale Atacurile fungice la cereale sunt destul de frecvente ¿i depind de caracteristicile solei, de modul de realizare a lucrårilor, precum ¿i de sensibilitatea soiului folosit. Kwizda Agro Romania vå prezintå o solu¡ie eficientå de control al bolilor fungice, în special fåinarea, fungicidul Flosul SC, ce are sulful lichid drept substan¡å activå. Dincolo de capacitatea sa de a preveni instalarea ciupercilor dåunåtoare, acesta reprezintå ¿i o surså nutri¡ionalå ce va putea fi valorificatå de culturi pentru ob¡inerea unei recolte de foarte bunå calitate.

Sulful lichid la cereale are efect fungicid Fåinarea (Erysiphe graminis) este o boalå pågubitoare la cereale, care atacå planta încå de timpuriu. Fungicidul Flosul SC prezintå ac¡iune de contact, sulful con¡inut prezentând un puternic efect toxic împotriva patogenilor. Mecanismul fungicid al acestui element mineral nu a fost încå explicat, dar prevaleazå ipoteza cå sulful afecteazå respira¡ia celularå a fungilor ¿i astfel le blocheazå råspândirea ¿i daunele. Chiar dacå încå mai a¿teptåm explica¡ia teoreticå, testele din câmp ¿i-au spus cuvântul: la culturile de cereale s-au demonstrat diferen¡e semnificative în intensitatea atacului bolii între loturile tratate ¿i cele netratate cu sulf lichid. În plus, nu s-au semnalat semne de fitotoxicitate.

Produc¡ie mai mare ¿i de mai bunå calitate la cereale påioase Aplicarea sulfului în culturå prezintå un efect secundar benefic. Pentru cå sulful, în afarå de caracterul såu puter38

nic inhibitor asupra fungilor, func¡ioneazå ¿i ca un binevenit supliment nutri¡ional. Sulful ac¡ioneazå în sinergie cu azotul, crescând absorb¡ia acestui macroelement. Absorb¡ia crescutå de azot înseamnå culturi bine dezvoltate. În plus, sulful este un microelement foarte important pentru cereale deoarece contribuie la sinteza de proteine inclusiv la nivelul bobului ¿i la ob¡inerea unor produc¡ii de foarte bunå calitate, cu indici de panifica¡ie ridica¡i. Deficien¡a de sulf conduce la încetinirea dezvoltårii sau chiar la stoparea acesteia dacå situa¡ia persistå. În multe proteine, raportul azot:sulf este de 12:1, de aceea, pentru rezultate maxime, recomandåm ca aplicarea de sulf så se facå simultan cu cea de azot. Testele efectuate ne determinå så afirmåm cu siguran¡å faptul cå tratamentele cu Flosul SC în culturile de cereale au avut drept efect cre¿terea produc¡iei ¿i a indicilor de calitate.

Un produs contra mai multor boli În România, Flosul SC este omologat momentan contra fåinårii la cereale (Erysiphe graminis). Dar sulful elementar nu stopeazå doar aceastå boalå. Studiile* au demonstrat cå aplicarea de sulf elementar este beneficå ¿i în combaterea fuzariozei spicelor. Unele teste au eviden¡iat cå aplicarea foliarå a sulfului elementar a condus la o reducere a infestårii cu Fusarium cu peste

32%. De asemenea, produc¡ia a fost cu 13% mai mare în loturile tratate fa¡å de cele netratate. Formulare foarte eficientå Particulele de sulf din Flosul SC au dimensiunea optimå pentru absorb¡ie, de aproximativ 0,8 microni. Drept urmare, se constatå o stabilitate foarte bunå a produsului de-a lungul perioadei de depozitare, cu un risc scåzut de sedimentare în partea de jos a rezervorului, plus o eficien¡å crescutå a produsului. În plus, Flosul SC prezintå rezisten¡å la spålare, are vâscozitate scåzutå ¿i nu formeazå spumå. Aplicare Doza este 8 litri/ha, iar tratamentele se efectueazå de la al doilea internod pânå la formarea burdufului. Flosul SC are eficien¡å doveditå ¿i în controlul fåinårii la vi¡a-de-vie ¿i la pomi (mår), precum ¿i al anumitor boli fungice la culturile de legume: Sphaerotheca fuliginea la castrave¡i, Leveilula taurica la tomate ¿i ardei, Erysiphe betae la sfeclå, Erysiphe pisi la mazåre.

*S. Haneklaus, E. Bloem, U. Funder and E. Schnug - Effect of foliar-applied elemental sulphur on Fusarium infections in barley, Landbauforschung Völkenrode 3/2007 (57):213-217.

Måsuri de prevenire a infestårii micotice la cereale: - evitarea semånatului timpuriu; - încorporarea resturilor vegetale prin aråturå adâncå; - rota¡ia culturilor; - cultivarea de soiuri tolerante; - fertilizarea atentå (excesul de fosfor cre¿te sensibilitatea cerealelor la atacurile fungice).

F\inarea la cereale

Profitul Agricol 7/2021

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Imperis Ultra. Un regal de eficien]\ În agriculturå sunt ¿i lucruri pe care le po¡i controla. De exemplu, a¿teptårile privind evolu¡ia unei culturi cât mai pu¡in expuse în fa¡a patogenilor cunoscu¡i. Pentru cå bolile produse de ciuperci reprezintå unul dintre pericolele cele mai semnificative pe care le întâmpinå culturile de cereale, iar împotriva acestora sunt necesare atât måsuri de preven¡ie, cât ¿i de control în cazul în care s-au instalat deja. Investi¡ia în tratamente este ¿i mai bunå atunci când produsele aplicate nu intervin doar pentru controlul bolilor, ci ¿i pentru sporirea vitalitå¡ii culturii ¿i a capacitå¡ii de asimilare.

entru a ob¡ine un pre¡ de vânzare cât mai bun, vå recomandåm utilizarea fungicidului Imperis Ultra, care previne ¿i combate boli importante, cum sunt septorioza, fåinarea ¿i påtarea reticularå, dar care poartå ¿i un pachet suplimentar de avantaje.

Imperis Ultra. Douå substan¡e active sinergice pentru eficien¡å peste a¿teptåri Imperis Ultra î¿i datoreazå extraordinara eficien¡å sinergiei dintre cele douå substan¡e active, fluxapiroxad 75 g/l - din clasa carboxamidelor - ¿i piraclostrobin 150 g/l - din grupa strobilurinelor. Remarcåm doar faptul cå cele douå prezintå efecte complementare: fluxapiroxad are efect curativ, deci ac¡ioneazå în for¡å atunci când infestarea s-a manifestat deja, iar piraclostrobin are efect preventiv, de împiedicare a apari¡iei ulterioare a bolilor. Descrise separat, ac¡iunea fiecåreia dintre cele douå substan¡e este deosebit de puternicå: Fluxapiroxad: are efect curativ, de lungå duratå. Aceastå substan¡å activå are o solubilitate foarte ridicatå, ceea ce înseamnå cå este capabilå så intre rapid în celulele patogenului ¿i så le blocheze func¡ionarea, ceea ce conferå produsului eficien¡å în combatere, prin stoparea cre¿terii patogenului. 40

De asemenea, are calitatea de a fi absorbit rapid ¿i translocat în întreaga plantå, ceea ce duce la protec¡ia tuturor organelor, inclusiv a frunzelor tinere. De asemenea, aceastå substan¡å cre¿te gradul de vitalitate al plantelor prin limitarea influen¡ei patogenilor. Piraclostrobin: are ac¡iune preventivå foarte bunå împotriva unor boli importante la cereale (septoriozå, ruginå, fåinare). Ac¡ioneazå blocând produc¡ia de energie a patogenului, iar efectul såu este de lungå duratå. Datoritå efectului combinat al acestor douå substan¡e, Imperis Ultra oferå un control excelent al bolilor la grâu ¿i orz pe toatå perioada de vegeta¡ie ¿i împotriva unui spectru larg de boli.

Mai mult decât protec¡ie eficientå, Imperis Ultra înseamnå productivitate ¿i calitate Imperis Ultra prezintå beneficii privind dezvoltarea plantelor, cum ar fi stimularea vitalitå¡ii plantelor, absorb¡ia îmbunåtå¡itå de nutrien¡i ¿i func¡ii fiziologice îmbunåtå¡ite. Aceste caracteristici se traduc prin produc¡ii mai mari ¿i printr-o calitate mai ridicatå a produc¡iei, cu pre¡ de vânzare crescut. Culturile sånåtoase sunt mai productive. Fungicidul Imperis Ultra contribuie la o stare optimå de sånåtate a culturii, fapt ce permite utilizarea maximå a resurselor pentru cre¿terea producti-

vitå¡ii ¿i a calitå¡ii produc¡iei. În plus, aplicarea acestui produs cre¿te rata de asimilare prin suprafa¡a foliarå datoritå reducerii påtårii fiziologice, a arsurilor solare. Acestea afecteazå suprafa¡a foliarå, ceea ce reduce fotosinteza ¿i capacitatea plantelor de a asimila normal substan¡ele utile. De asemenea, diminueazå stresul prin reducerea hormonului etilenå. Acest hormon mediazå cre¿terea frunzelor tinere în condi¡ii de stres, reducând cre¿terea celulelor prin blocarea diviziunii celulare. Practic, Imperis Ultra împiedicå reac¡ia de oprire din dezvoltare a plantelor aflate sub stres. Utilizarea acestui produs determinå cre¿terea nivelului de azot absorbit, fapt ce determinå produc¡ii ridicate. Aceastå calitate se recunoa¿te prin efectul de înverzire a culturii dupå aplicare. Alte efecte fiziologice înregistrate dupå aplicarea Imperis Ultra sunt cre¿terea rezisten¡ei tulpinilor ¿i o utilizare mai eficientå a apei. Studiile au demonstrat faptul cå, la aplicarea Imperis Ultra, plantele necesitå mai pu¡inå apå pentru producerea unui kilogram de semin¡e, ceea ce înseamnå produc¡ii mai bune chiar ¿i în condi¡ii de precipita¡ii scåzute. În plus, produsul asigurå fermierilor beneficiul flexibilitå¡ii în aplicare: Imperis Ultra este printre pu¡inele fungicide omologate la cereale påioase ce se pot aplica pe întreaga perioadå a înfloritului.

Dozå recomandatå: 0,75 - 1 l/ ha Tratamentul cu fungicidul Imperis Ultra asigurå atât culturi sånåtoase ¿i cu un grad crescut de vitalitate, cât ¿i flexibilitate în aplicare ¿i productivitate ridicatå.

Profitul Agricol 7/2021

GR|DINA

VIA [i LIVADA

Orondis Ultra Pack [i Taegro, noile solu]ii lansate de Syngenta Forumul pentru Viticulturå organizat de Syngenta a fost transmis, ca toate forumurile din vremea pandemiei, în mediul online, pe canalele de social media ale companiei ¿i partenerilor.

ub sloganul inspirat gåsit, Arta de a fi viticultor, gazde au fost Andreea Caimac, director de marketing culturi horticole, ¿i Iulian Zafiu, director vânzåri culturi horticole. Li s-au alåturat, dar de la distan¡a unui click, Iulia Nicola, director marketing zona Mårii Negre, ªtefan Drago¿, manager portofoliu fungicide, ¿i Simon Arnsek, director marketing culturi horticole, Europa de Sud-Est. ¥n deschidere, Iulia Nicola a reiterat nevoia de informare a viticultorilor cu privire la substan¡ele disponibile. “Cunoa¿tem cât de important este så råmânå informa¡i cu privire la produsele de protec¡ie a culturilor pe care le utilizeazå, având în vedere produsele disponibile în pia¡å, care sunt într-o permanentå schimbare.” Iulian Zafiu a prezentat situa¡ia referitoare la refacerea deficitului de apå în sol, iar Andreea Caimac a vorbit despre disponibilitatea substan¡elor active la îndemânå pentru viticultori. “Obiectivele Pactului Verde European ¿i direc¡ia cåtre gåsirea de solu¡ii alternative care så reducå dependen¡a fa¡å de tehnologiile clasice nu se vor putea realiza fårå inova¡ie. Syngenta s-a angajat så investeascå, în urmåtorii ani, douå miliarde de dolari pentru a accelera inova¡ia, cu ori42

entare cåtre tehnologii care sus¡in o agriculturå sustenabilå”. Anul acesta Syngenta va lansa pe pia¡å douå produse noi pentru combaterea principalelor boli ale vi¡ei-de-vie: mana vi¡ei, fåinarea sau putregaiul cenu¿iu. Este vorba de pachetul Orondis Ultra ¿i de fungicidul Taegro. Pentru explicarea Orondis Ultra Pack, a fost invitat Simon Arnsek. “Orondis Ultra Pack este un pachet complet nou pentru protec¡ia vi¡ei de vie împotriva manei, care schimbå regulile jocului în controlul acestei boli. Cu tehnologia sa unicå, permite o protec¡ie de succes împotriva acestui agent patogen, chiar ¿i în condi¡ii meteorologice extreme, ¿i devine un element fundamental al strategiei de protec¡ie împotriva manei în întreaga lume. Orondis Ultra Pack completeazå strategia Syngenta de protec¡ie. A fost gândit pentru 5 hectare de vi¡å-de-vie ¿i con¡ine douå fungicide cu mod de ac¡iune diferit, împotriva manei: 1L Orondis, Frac 49 (oxatiapiprolin 100 g/l) ¿i 3L Pergado SC, Frac 40 (mandipropamid 250g/l). Ac¡iunea puternicå ¿i persistentå a pachetului asigurå un nivel înalt de

eficien¡å în combaterea manei, a explicat Simon Arnsek. Întrucât multe podgorii î¿i îndreaptå aten¡ia ¿i cåtre produc¡ia ecologicå, Syngenta a lansat în cadrul Forumului din acest an ¿i noul fugicid Taegro. “Taegro este biologic, de origine naturalå, având la bazå o tulpinå de Bacillus amyloliquefaciens. Cu un spectru larg de ac¡iune, Taegro este indicat pentru protejarea vi¡ei-de-vie ¿i a culturilor de legume de Botrytis, fåinare, manå ¿i Sclerotinia, util ¿i recomandat atât în cadrul programelor management integrat al bolilor, cât ¿i în agricultura ecologicå. Aplicarea acestuia se realizeazå foliar, ca tratament exclusiv preventiv, intervenind la fiecare aproximativ 7 zile la vi¡a-de-vie, salatå verde ¿i la fiecare 3-5 zile la culturile în spa¡ii protejate. Recomandåm Taegro atât în programele de management integrat al bolilor, cât ¿i în agricultura ecologicå ¿i poate fi utilizat în amestec cu insecticide ¿i fungicide, inclusiv cupru ¿i sulf”, a men¡ionat ªtefan Drago¿.

Syngenta Profitul Agricol 7/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR

R\zboiul pe subven]ii Reunirea crescåtorilor de vaci în 10 februarie la Ministerul Agriculturii, pentru a discuta criteriile de acordare a subven¡iilor a fost un e¿ec total. Majoritatea fermierilor i-au prezentat ministrului Adrian Oros aceea¿i opinie unitarå. Adunarea s-a terminat fårå convenirea unei variante de compromis.

ai întâi ne-am adunat la mine la conac, ne-am pus de comun acord ¿i ne-am dus cu temele fåcute, poveste¿te Claudiu Davi¡oiu, crescåtor din Afuma¡i, Ilfov, pre¿edintele interimar al Asocia¡iei Holstein Ro. “Noi nu acceptåm varianta propuså de Ministerul Agriculturii, ca så pierdem banii de subven¡ie”, declarå Davi¡oiu. Am pus de-o uniune na¡ionalå a crescåtorilor de vaci, dar nu pe hârtie, spune ¿i Marcel Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen Angus. “Ne-am tot întâlnit, am discutat, am cåzut de acord ¿i ieri ne-am adunat la minister ¿i am vorbit pe o singurå voce. În afarå de Claudiu Frânc”, se plânge Olteanu. “Înså toatå lumea, Nicu¿or ªerban, Dumitru Grigorean, Toader Nea¡å Împåratu, Zoltan Haller, to¡i am fost o singurå voce. Putem spune cå 90% din vacile României au vorbit aceea¿i limbå pe 10 februarie. Am prezentat documentul nostru, scris pentru alocarea subven¡iilor pe anii 2021-2022. Cel mai interesant este cå, prin aceastå interven¡ie, vom reu¿i så eliminåm definitiv toate fermele care Profitul Agricol 7/2021

primeau subven¡ia pe cap de animal (ANT) ¿i care nu mai aveau nicio vacå. Este vorba de 22.060 de ferme, care totalizau aproape 180.000 de capete ce vor fi eliminate de la ANT. Ministrul Oros a fost de acord. S-a bucurat chiar cå am venit cu o abordare unitarå. Acum trebuie så gåseascå o

“

“Vom reu¿i så eliminåm definitiv toate fermele care primeau subven¡ia pe cap de animal (ANT) ¿i care nu mai aveau nicio vacå. Este vorba de 22.060 de ferme, care totalizau aproape 180.000 de capete ce vor fi eliminate de la ANT.” Marcel Olteanu

“ formå legalå ca så le elimine. Este aberant ce se repetå de ani lungi: crescåtorul care nu are un singur animal în exploata¡ie este considerat “fermier activ” ¿i poate så ia subven¡ia pe cele 100 de vaci pe care nu le mai are de ¿apte ani. Legea a fost fåcutå strâmb. Ministerul va trimite o notificare pe 19 februarie la Bruxelles.” Mai contondentå mi s-a pårut reac¡ia lui Zoltan Haller, fondatorul Asocia¡iei Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental. “Am avut o confruntare la Ministerul Agriculturii, unde s-a demonstrat cå

ministrul se nume¿te Secarå Dorel. Secarå s-a opus propunerii crescåtorilor care de¡in 90% din efectivele de vaci din ¡arå. Argumenta¡ia lui Secarå contrazice flagrant opinia ministrului. Adrian Oros însu¿i a afirmat: “Vrem så-i eliminåm pe vânåtorii de subven¡ii!”. ªi vine Secarå Dorel ¿i spune cå nu vrem så eliminåm ANT ¿i så påstråm data de referin¡å din 2013. Este o socotealå pårtinitoare. Dacå ai avut 250 de vaci în 2013 ¿i mai ai 100, po¡i så iei bani tot pentru 250, zice Secarå. Ca el zice ¿i Claudiu Frânc. Ei vor så punå ghearele pe zootehnie. Eu rezist la certuri, dar decibelii lui Secarå au depå¿it måsura. Ei confundå institu¡ia cu ferma lor. Cu ministrul nu s-a vorbit nimic. Asocia¡iile au cerut ca numai fermierii care au vaci vii så beneficieze de subven¡ii.” Frânc, Secarå ¿i Oros fac echipå, crede Haller. Când unul strigå, altul face pe omul cel bun ¿i tace. “Pânå pe 19 februarie trebuie comunicatå pozi¡ia la Comisia Europeanå. Frânc discutå în numele tuturor, fårå så aibå mandat de la noi. Aproape 180.000 de vaci iau subven¡ii mai departe ¿i ele au murit demult”, explicå Zoltan Haller.

Toader Nea¡å Împåratu, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR), este mai în¡elegåtor fa¡å de fermierii mici, care nu au fost reprezenta¡i, de¿i toate asocia¡iile, cu excep¡ia Asocia¡iei Holstein Ro, au în componen¡a lor majoritatea fermelor de familie din ¡arå. “Fermierii vor så ia sprijinul cuplat zootehnic (SCZ) numai ei, dacå uuu

Viorel PATRICHI 45

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu se poate, fårå numår, så nu mai fie limita maximå de 250 de vaci. Cei care au vaci multe au ¿i fabrici, ¿i utilaje. În realitate, trebuie så-i ajutåm pe cei mici ¿i mijlocii. Dar ei vor så-i ajute numai pe cei mari. Despågubirile de secetå nu s-au dat. Måcar 10 kilograme de tårâ¡å pentru fiecare vacå så ne fi dat. Lucerna a pierit din cauza secetei ¿i nu a fost prinså la pagube din cauza secetei. La fel se întâmplå ¿i cu borceagul. La ANT, trebuie så verifice anual fiecare grajd, fårå an de referin¡å. Aici e corect ce vor så facå, dar nu cred cå vor face nici asta måcar”, spune Toader Nea¡å Împåratu. Am vrut så cunosc ¿i opinia lui Claudiu Frânc, cåzut la mijloc în relatårile liderilor de asocia¡ii, înså nu a putut fi contactat pânå la închiderea edi¡iei. Pentru anul 2021, Pro Agrocere så fie eliminate de la plata ANT toate fermele de vaci de lapte ¿i de carne, iar banii så se redistribuie astfel: 5 euro pe vacå pentru animalele eligibile råmase, iar restul sumelor så fie redirec¡ionate pentru despågubiri Covid pe cap. Fermele eligibile trebuie så de¡inå minim 5 capete, vârsta minimå a bovinelor så fie de 6 luni, bovinele så fi stat 6 luni în exploata¡ia beneficiarului. Cei 1,5 euro pe tona de lapte trebuie redistribui¡i pentru despågubiri Covid pe tona de lapte (schema vaca de lapte). Ferma trebuie så facå dovada cu documente cå a comercializat laptele pentru care solicitå acest ajutor de stat. Pentru orice eventualitate, APIA i-a exclus de la plata ajutorului Covid-19, atât a ajutorului acordat din fonduri europene pentru exploata¡iile cu maxim 90 capete bovine, cât ¿i de la plata ajutorului de stat acordat de la bugetul na¡ional, pentru fermele care de¡in peste 90 de capete bovine femele adulte, pe crescåtorii de animale care au depus cererea unicå pe PFA, întreprindere individualå etc., iar animalele le au trecute pe CNP, codul numeric personal. Asocia¡iile prezente la reuniunea de la MADR nu au scos un cuvânt despre aceste ferme de familie. 46

Unde este ferma de familie? Aurel Nie¿ din ªicula, jude¡ul Arad, a construit o fermå cu aproape 100 de vaci. “Am animalele pe numele meu, pe CNP (cod numeric personal - n.r.), a¿a figureazå ¿i la Direc¡ia Sanitarå Veterinarå. Cei de la APIA Arad mi-au zis cå dacå trec vacile pe PFA, asta må exclude de la plata Ajutorului Na¡ional Tranzitoriu ¿i a Sprijinului Cuplat Zootehnic.

¥n jurul meu iau banii unii care nu mai cresc vaci de 10 ani. Am prieteni care le-au vândut prin 2014 ¿i iau în continuare banii de la APIA pe ele ¿i nu numai ANT pe cap de vacå, iau ¿i cota de lapte. ªi vacile sunt vândute! ªi unul din ei zice cåtre mine “måi, nui corect så-mi dea banii, dar dacå APIA mi-i då, eu ce så zic, så nu mi-i dea?”, poveste¿te Nie¿.

Dorel Secarå, consilier al ministrului

APIA nu poate s\-i scoat\ din sistem pe cei care nu mai au vaci, de[i a[a ar fi foarte corect Fermierul Dorel Secarå este acum consilierul ministrului NechitaAdrian Oros. Pentru cå a prezentat o variantå mai nuan¡atå privind alocarea subven¡iilor, a fost pus la col¡ de reprezentan¡ii crescåtorilor. Dar era firesc så îi solicitåm ¿i lui opinia. “M-or jignit, m-or atacat, m-or denigrat, m-or!... Eu am fost ¿i am råmas totdeauna cu fermierii. Nu m-am schimbat de când mi-s consilier. Ei mituiesc în stânga ¿i-n dreapta ca så¿i apere pozi¡ia, dar cu mine nu merge. A råmas ca ministrul ¿i stafful tehnic al ministerului så delibereze. Dar, din påcate, APIA nu poate så-i scoatå din sistem pe cei care nu mai au vaci, de¿i ar fi foarte corect så fie elimina¡i. Subven¡ia pe cap (ANT) va fi diminuatå. Iar cum vor ei så elimine plafonul de 250 de vaci pentru sprijinul cuplat zootehnic, este imposibil. Vor så ia subven¡ii pe 1.000-1.300 de vaci. Asta încalcå principiile Uniunii Europene. Dacå ai peste 250 de vaci, cei de la Bruxelles considerå cå e¿ti unitate economicå, po¡i supravie¡ui economic, nu ai nevoie de sprijin. Mai ales cå asemenea modele nu existå în Europa cam pe niciunde.

Chiar ¿i primele 250 de vaci intrå la SCZ printr-un artificiu fåcut de Ministerul Agriculturii cu ani în urmå, ca så-i ajute ¿i pe ei. Dar uite cå lor nu leajunge, ei vor så ia tot. Iar plafonul fiind acela¿i, ei vor så ia de la fermierii mici ¿i mijlocii. Mai direct spus, 165.000 de fermieri trebuie så cedeze banii pentru 122 de granzi. Printre ei se aflå ¿i fonduri de investi¡ii, iar ace¿ti bani doar trec prin România ¿i nu se opresc aici. Eu nu am fost de acord cu aceastå mentalitate ¿i am cåzut în dizgra¡ia lor. Înså pe mine nu må afecteazå dizgra¡ia lor. Pânå ¿i Claudiu Frânz a fåcut blat cu ei ¿i e påcat. S-a luat ini¡iativa ca fermierii mici ¿i mijlocii så se organizeze. Fiindcå ceea ce s-a întâmplat acum este numai începutul. Urmeazå marea luptå cu plafonarea. Din anul 2023 se va da subven¡ia pe produc¡ie. Ei vor sus¡ine cå produc¡ia de lapte trebuie så fie de minim 8.000 de litri la o lacta¡ie pe vacå, cum este în Germania. Deci numai ei så ia subven¡ii, iar ceilal¡i så nu mai ia nimic. Eu nu pot accepta omene¿te acest lucru”, spune Dorel Secarå. Profitul Agricol 7/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR APCPR sus¡ine dimensionarea exploata¡iilor de suine Proiectul de Ordin al Ministerului Agriculturii pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata¡ii de suine, în forma sa actualå, este o ini¡iativå îndelung a¿teptatå ¿i binevenitå, care vine så clarifice viitorul cre¿terii porcilor în România ¿i så sprijine preponderent sectorul tradi¡ional, considerå reprezentan¡ii Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR). “Salutåm demersul Ministerului Agriculturii privind stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploata¡ii de suine ¿i adaptarea normelor sanitare veterinare de biosecuritate în contextul råspândirii catastrofale a virusului pestei porcine africane. Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc considerå cå Proiectul de Ordin nr. 24 din 29.01.2021 în forma sa actualå este o ini¡iativå îndelung a¿teptatå ¿i binevenitå, care vine så clarifice viitorul cre¿terii porcilor ¿i så sprijine preponderent sectorul tradi¡ional, care se aflå sub amenin¡area dispari¡iei, prin ignoran¡å ¿i indiferen¡a generalå fa¡å de primejdia contaminårii cu pesta porcinå africanå. Acest proiect de ordin nu stabile¿te norme de biosecuritate, dar constituie baza de pornire pentru definirea acestora de cåtre autoritå¡ile sanitare veterinare, norme care pot face diferen¡a între o dezvoltare durabilå a sectorului de cre¿terea porcinelor din România sau pråbu¿irea iminentå a acestuia, cu toate consecin¡ele sale - sociale ¿i economice-, indiferent de tipul de fermå”, sus¡in reprezentan¡ii APCPR. Ace¿tia subliniazå cå se impune de urgen¡å adaptarea legisla¡iei de cåtre ANSVSA cu privire la condi¡iile de biosecuritate în cele douå tipuri de exploata¡ii de porcine, pentru reglementarea corectå ¿i transparentå a tuturor categoriilor de crescåtori de porci ¿i salvarea produc¡iei de carne de porc autohtonå. Profitul Agricol 7/2021

Subven]ii pe vaci aduse din Ungaria Cristian Chi¿morie, fermier din ªicula, jude¡ul Arad, a fost re¡inut de procurorii DNA pe 10 februarie pentru cå a fraudat aproape un milion de euro din fonduri europene. Au mai fost re¡inu¡i în acela¿i dosar administratorul ¿i contabila firmei. El a ob¡inut ilegal subven¡ii pentru vaci Aberdeen Angus, aduse din Ungaria.

“

Inculpatul, om de afaceri, sprijinit de celelalte douå inculpate, ar fi conceput ¿i coordonat, în perioada 2016 - 2019, un plan având ca scop ob¡inerea nelegalå a unor subven¡ii pentru animale în valoare de 4.271.646 lei, prin fraudarea masivå a ajutorului de minimis (2016), precum ¿i a fondurilor europene ¿i na¡ionale acordate de Agen¡ia de Plå¡i ¿i Interven¡ie pentru Agriculturå (APIA) în campaniile din anii 2017 ¿i 2018. Cei trei inculpa¡i ar fi creat o schemå de fraudare în care ar fi implicat 30 de fermieri ¿i exploata¡iile zootehnice de cre¿tere a bovinelor de raså înregistrate pe numele acelor fermieri. Prin aceastå schemå, ar fi fost aduse din Ungaria aproape 300 de bovine de raså (Aberdeen Angus), în condi¡ii simulate, care ar fi dat drept de ob¡inere de subven¡ii. În realitate, animalele nu îndeplineau cerin¡ele obligatorii de subven¡ionare, înså cei trei inculpa¡i ar fi creat aparen¡a respectårii cerin¡elor legale ale finan¡årii prin falsificarea certificatelor de origine ¿i a pa¿apoartelor

animalelor, prin falsificarea datelor de na¿tere/rasa animalelor în aceste documente, prin denaturarea adevårului în ceea ce prive¿te existen¡a taurinelor ¿i categoria din care fåceau parte animalele. Aceste documente false ar fi fost prezentate institu¡iilor cu atribu¡ii de avizare, aprobare ¿i finan¡are, respectiv Direc¡ia agricolå Arad ¿i APIA, ceea ce ar determinat în final atribuirea subven¡iilor”, se aratå în ordonan¡a procurorilor DNA. Cristian Chi¿morie ¿i angajatele lui au fost prezenta¡i Tribunalului Timi¿ cu propunere de arestare preventivå pentru 30 de zile. Anchetatorii au fåcut perchezi¡ii la ferma lui Chi¿morie din ªicula, au ridicat mai multe documente ¿i au inventariat animalele pe care le de¡inea ferma lui Chi¿morie. În 2015, Chi¿morie a împu¿cat câinii unui cioban pe care l-a amenin¡at cu arma. El a fugit de poli¡i¿ti, apoi a fost prins ¿i arestat la domiciliu mai multe luni. Chi¿morie, despre care se spune cå de¡ine mari suprafe¡e de teren ¿i fonduri de vânåtoare în mai multe sate din jude¡ul Arad, este membru în Asocia¡ia Aberdeen Angus ¿i a stârnit suspiciunea conducerii cu trei ani în urmå. “Prin 2018, am avut necazuri cu Cristian Chi¿morie. Fåcuse vreo 30 de ferme cu tot felul de in¿i. Noi nu i-am dat adeverin¡å justificativå ca så aplice pentru subven¡ie. El este membru în Asocia¡ia Aberdeen Angus, dar ne-am dezis de metodele lui ¿i am sesizat neregulile fåcute de el”, spune Marcel Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei.

Viorel PATRICHI 47

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zootehnia în Arad>

o sc\dere de 10.000 de bovine La începutul anului 2021, agricultura din jude¡ul Arad se confruntå cu una dintre cele mai mare pierderi din ultimii 31 de ani. Sectorul zootehnic a înregistrat o scådere de 10.000 de bovine. Mai avea înregistrate 46.000 de capete. De ce s-a ajuns la aceastå situa¡ie dramaticå?

Pre¡ul prea mic la lapte Ioan Martin, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Arad, sus¡ine cå mul¡i producåtori au renun¡at la cre¿terea acestor animale deoarece în ferme condi¡iile de activitate sunt foarte grele ¿i nu gåsesc for¡å de muncå, dar principala cauzå este faptul cå pre¡ul la lapte este mult prea mic. Neavând un pre¡ bun, nu po¡i så ai ¿i un venit ca så î¡i po¡i recupera cheltuielile, så ob¡ii plusvaloare, un profit. Martin spune cå micul producåtor care predå pânå la 500 litri de lapte prime¿te sub un leu pe litru, ceea ce este foarte pu¡in. Un pre¡ normal ca så î¡i recuperez cheltuielile ¿i så î¡i ¿i råmânå ceva ar fi de 1,50 -1,80 lei. Bål¡ata Româneascå då pânå la 20 de litri pe zi de lapte. Dacå ai alte rase superioare po¡i ob¡ine pânå la 30 de litri ¿i te po¡i salva. “Så dåm un exemplu: eu primesc 20 de lei pe zi pe produc¡ia de lapte de la o vacå, dar ea consumå de 25 de lei. Vå da¡i seama cå în aceste condi¡ii nu mai po¡i continua produc¡ia, nu mai po¡i så cre¿ti bovine. Eu ca fermier trebuie så fac un venit în plus de 5% - 7% pânå la 10%, altfel må duc în cap, må desfiin¡ez. Eu vorbesc în dublå calitate: de repre48

Ioan Martin,

director DAJ Arad

zentant de institu¡ie, dar ¿i de agricultor, crescåtor de bovine. Cunosc foarte bine situa¡ia ¿i spun în cuno¿tin¡å de cauzå”, a declarat Martin.

Lipsa abatoarelor ¿i a unitå¡ilor de procesare Ioan Martin crede cå mai existå un motiv pentru care fermierii au renun¡at la cre¿terea vacilor: lipsa abatoarelor ¿i a unitå¡ilor de procesare în Arad. “De exemplu, atunci când un animal a ajuns la o limitå de eficien¡å, când nu mai e capabil så producå lapte trebuie så îl sco¡i din efectiv, dar nu ai unde så îl duci så îl sacrifici la abator, fiindcå oricum nu ¡i-l cumpårå nimeni. Prin urmare, ce faci, arunci vaca la gunoi? Asta este o altå cauzå pentru care unii fermier au renun¡at så mai creascå vaci”, este de pårere Ioan Martin Care ar fi solu¡iile în opinia directorului executiv al DAJ? În primul rând, trebuie înfiin¡ate abatoare în jude¡ul Arad. La începutul anului 2021, erau numai trei, dar ¿i acelea mici. Martin crede cå ar trebui så fie måcar 10 abatoare în jude¡ pentru a satisface nevoile crescåtorilor de animale. Ferma de familie este în pericol, fiindcå nu produce în mod intensiv. Ferma de familie nu produce lapte de zeci sau sute de tone pe zi, ca så primeascå ¿i pre¡uri mai bune.

De aici apar problemele, ¿i aceasta are nevoie de aten¡ie deosebitå din partea statului. “De exemplu, ai cinci porci în gospodårie, fiindcå atât ai voie så cre¿ti, doi îi ¡ii pentru consumul familiei, iar 3 vrei så îi sacrifici, så îi vinzi, dar nu po¡i, fiindcå trebuie så îi tai într-un spa¡iu autorizat, dar a¿a ceva nu ai ¿i nu existå. Acela¿i lucru este ¿i în cazul bovinelor, trebuie sacrificate în abatoare autorizate, care aproape cå nu existå. Dacå e¿ti prins cå ai tåiat animalul în condi¡ii neprevåzute de lege, e¿ti amendat. Cui îi convine acest lucru?”, ridicå întrebarea Martin. O altå mare problemå în Arad este lipsa unitå¡ilor de procesare, de aceea micul producåtor are mult de suferit ¿i întâmpinå blocaje mari în activitate. Numai patru unitå¡i de procesare existå în zona Aradului, de aceea mai este nevoie de încå trei-patru, crede Martin. În acela¿i timp, crescåtorii de porci se confruntå cu pesta porcinå africanå transmiså de la mistre¡i. Martin aten¡ioneazå cå solu¡ia este reducerea numårului acestor suine sålbatice, fiindcå reprezintå principala cauzå de transmitere a PPA fermelor de porci, cu efectele economice dezastruoase.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 7/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

C\lin Musc\> “Produc]ia alimentar\ vine din exploata]iile mari” Cålin Muscå, proprietarul Porkprod ¿i fiul fermierului Dimitrie Muscå, trage ¿i el un semnal de alarmå cu privire la ignoran¡a cu care a fost tratat sectorul zootehnic atât de Ministerul Agriculturii, cât ¿i de autoritå¡ile locale.

“

Iatå cå au trecut 31 de ani ¿i încå nu avem un plan de interven¡ie ¿i sprijin sånåtos în domeniul zootehniei. De ce este nevoie de acest plan? Zootehnia este veriga lipså dintre produc¡ia agricolå pe cultura mare, unde ståm bine, ¿i partea de procesare care din fericire, cât de cât ¿i aceasta existå în România. Dar lipse¿te partea de zootehnie care trebuie stimulatå ¿i dezvoltatå în mod real, fiindcå pânå acum nu a fost gåsitå o strategie clarå de dezvoltare a sectorului. Ba, dimpotrivå, s-au gåsit nenumårate situa¡ii ¿i variante pentru a se reduce efectivele de animale”. Cålin Muscå a vorbit despre aceste probleme cu prilejul unei videoconferin¡e regionale, Buget 2021- Cum pregåtim viitorul? focusatå pe zona de vest, Timi¿, Arad, Cara¿-Severin ¿i Hunedoara. Tânårul fermier a adus în discu¡ie ¿i chestiunea pestei porcine africane, care devine tot mai gravå de la lunå la lunå. De¿i în cadrul grupului de ferme de la Curtici Arad nu au fost probleme mari, au cunoscut experien¡a unei ferme blocate din cauza PPA. Acum nu mai au blocatå niciuna. “Dar bineîn¡eles cå ¿i la noi sim¡im o scåderea a volumelor”, spune Muscå.

Profitul Agricol 7/2021

Pandemia nu a blocat înså investi¡iile în ferma lui Cålin Muscå. El continuå un program mai amplu început în 2019 pe procesare, care a ajuns la 20 de milioane de euro investi¡i în abator ¿i o fabricå de salamuri. Accesarea fondurilor europene În ceea ce prive¿te accesarea fondurilor de la Uniunea Europeanå, Cålin Muscå a ¡inut så tragå alt semnal de alarmå! “Tot ceea ce putem lua noi fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere care dirijeazå aceste fonduri cåtre anumite activitå¡i fårå a putea tu, ca beneficiar, ca antreprenor, så ai un cuvânt de spus. Aceasta este una dintre problemele noastre, cei din domeniul privat de investi¡ii. Nu suntem båga¡i în seamå de autoritå¡i în aceastå privin¡å, unde noi suntem beneficiarul ¿i de fapt elementul principal. Trebuie så atragem aten¡ia cå banii de la Uniunea Europeanå au venit pentru agriculturå, dar decizia de a se îndrepta cåtre cultura mare a fost luatå la nivelul Ministerului Agriculturii prin Autoritatea de Management a PNDR- ului, iar acest lucru se întâmplå în continuare spre detrimentul zootehniei”, mai spune

Cålin Muscå. Se pare cå tensiunile dintre fermierii mari ¿i fermierii mici persistå în continuare în agricultura din România. 28% din suprafa¡å agricolå este concentratå în exploata¡ii de sub 5 hectare care nu au cum så fie performante. “Prin urmare, o sumå semnificativå din fondurile europene sunt îndreptate cåtre aceste exploata¡ii ¿i nu cred cå astfel va avea loc o cre¿tere importantå a produc¡iei pentru ¡arå. Så nu creadå cineva cå am ceva cu micul producåtor, dar trebuie så fim reali¿ti ¿i så creåm condi¡ii clare pe pia¡å. De aceasta statul trebuie så îl ajute ¿i pe micul producåtor. Pe de altå parte, så nu uitåm cå produc¡ia alimentarå, ceea ce consumå marea maså a popula¡iei din România, vine din exploata¡iile mari, fiindcå acestea sunt capabile så producå la nivel superior. Acel 28% din suprafa¡a agricolå nu realizeazå nici måcar 3 - 4% din consumul ¡årii. Asta nu trebuie så treacå u¿or cu vederea Ministerul Agriculturii ¿i Guvernul României ¿i så î¿i îndrepte privirea cåtre sectorul zootehnic, pentru a fi sprijinit cu adevårat, fiindcå de aici provine grosul hranei pentru român”.

Gheorghe MIRON

C\lin Musc\ 49

MA{INI & UTILAJE Agri-Alian¡a: Precizie cu semånåtori Kubota Agri-Alian¡a, importator Kubota în România, recomandå în aceastå perioadå semånåtoarea de precizie Kubota PP1450V SX, care se adapteazå rapid ¿i eficient la semånatul diferitelor culturi de plante prå¿itoare, atât în teren pregåtit, cât ¿i în mulci. Distan¡a între rânduri poate fi schimbatå în câteva secunde, iar Kubota PP1450V SX are sec¡ii HD SX, prin care semin¡ele sunt “împu¿cate” în sol cu o vitezå de pânå la 70 km/h, ¿i lucrårile de semånat se pot efectua la viteze de pânå la 18 km/h. BKT: Certificare ISO pentru anvelope Grupul BKT, specializat în anvelope Off-Highway, a ob¡inut certificarea ISO/IEC 17025:2017. Aceasta face posibilå certificarea calitå¡ii cu ajutorul unor teste de precizie la care sunt supuse materiile prime ¿i semifabricatele, precum ¿i controlul proceselor de fabrica¡ie ¿i de testare a produsului final. Anvelopele sunt mai fiabile ¿i mai sigure, iar certificarea atestatå de reguli valabile la nivel global eliminå necesitatea de noi teste la export, reducând costurile ¿i timpii de execu¡ie. Lemken: Vânzåri în cre¿tere cu 30% Compania Steketee, membrå a grupului Lemken din 2018, a raportat vânzåri în cre¿tere cu 30% în 2020 fa¡å de anul precedent, chiar ¿i în condi¡ii de pandemie. Comenzile pentru echipamente ¿i utilaje de prå¿it ¿i erbicidat acoperå 100% capacitatea de produc¡ie pentru aceastå primåvarå. Steketee a inaugurat recent o nouå linie de asamablare care va reduce termenele de livrare. Cele mai cåutate sunt utilajele de prå¿it mecanic ¿i erbicidat în bandå pentru reducerea utilizårii pesticidelor. 50

Tractora[ele pentru tuns gazonul IPSO Agriculturå anun¡å noi caracteristici pentru gama John Deere X100, seria de tractoare de gazon pentru anul 2021, la care se adaugå actualizåri pentru seriile X300 ¿i X500. Pentru cå între¡inerea gazonului poate fi atât o activitate utilå, cât ¿i un hobby. Seria X100 include 6 modele ¿i toate au primit anul acesta un nou design al capotei. Transmisia hidrostaticå ¿i pedalele alåturate permit operatorului så schimbe direc¡ia fårå a fi nevoie ridicarea piciorului, cea ce asigurå o operare foarte confortabilå a tractorului. Sacul colector de iarbå care echipeazå seria a fost reproiectat, pentru golire ¿i curå¡are mai u¿oarå. Pentru tractoarele X117R, X147R ¿i X167R sacul este în dotarea standard, iar pentru modelele X107, X127 ¿i X167 cu descårcare lateralå este op¡ional.

Tabloul de bord a fost restilizat ¿i seamånå foarte mult cu cele care echipeazå autoturismele, cu o vizibilitate îmbunåtå¡itå pentru indicatorul de combustibil la X127 ¿i X167. Seria X100 este acum dotatå cu un nou model de scaun, care oferå un confort sporit pentru operator chiar ¿i în zilele cålduroase. De la începutul anului, toate tractoarele de gazon din seriile X300 ¿i X500 beneficiazå de motoare mai puternice, care le permit så se deplaseze cu u¿urin¡å pe por¡iuni de teren cu pante mai abrupte ¿i accelereazå cosirea suprafe¡elor mai mari. Pe de altå parte, aceste tractoare au performan¡e îmbunåtå¡ite de înlåturare a zåpezii în sezonul rece. Modelele X354, X370 ¿i X380 vin cu design îmbunåtå¡it în ceea ce prive¿te scaunul operatorului, cu un nivel mai ridicat de confort ¿i sprijin, deoarece este mai înalt.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 7/2021

MA{INI & UTILAJE

Kubota M7133FL Special Edition pentru ferme mixte Kubota a lansat la sfâr¿itul anului trecut un nou tractor, M7133FL Special Edition, echipat cu încårcåtor frontal dedicat. Acesta este eficient în fermele mixte ¿i zootehnice, are caracteristici tehnice noi ¿i oferå manevrabilitate foarte bunå ¿i vizibilitate, confort ¿i performan¡e mult îmbunåtå¡ite.

oul model de încårcåtor frontal montat pe M7, botezat LK2100H, are sistemul hidraulic ca parte integrantå a tractorului. Tractorul are un adaptor ata¿at din fabricå pentru încårcåtor ¿i un circuit hidraulic load sensing, cu un debit de 110 l/min. Odatå cu modelul M7133FL cu încårcåtor, Agri-Alian¡a oferå numeroase accesorii diferite, inclusiv cupe, furci ¿i cle¿ti pentru balo¡i. M7133FL Special Edition este echipat cu motor Kubota, în 4 cilindri, de 6,1 litri, care respectå cerin¡ele normei de poluare Stage V, fiind echipat cu EGR (recircularea gazelor de e¿apament), DPF (filtru de particule diesel) ¿i SCR (reducere cataliticå selectivå). Dezvoltå pânå la 130 CP la 1.900 rpm, dispune de 20 CP suplimentari ¿i are un rezervor de combustibil de 330 litri. Este echipat cu transmisie powershift cu 6 game de vitezå ¿i op¡ional, cu creeper (deplasare la viteze foarte mici). La aceste echipåri se adaugå ¿i func¡ii care sporesc eficien¡a ¿i randamentul: func¡ia de repornire Xpress restart pentru lucrul cu încårcåtorul (în echiparea standard) ¿i func¡ia Multi52

speed Control (op¡ionalå). Cu ajutorul Xpress restart, operatorul poate controla direct ambreiajul principal, prin apåsarea pedalei de frânå. Aceasta permite oprirea tractorului fårå a mai ac¡iona ambreiajul, asigurând un maxim de confort ¿i productivitate. Func¡ia Multispeed Control permite operatorului så seteze numårul de rotiri de volan pentru a atinge unghiul maxim de viraj. Cu butonul plasat pe consolå pot fi programate cu u¿urin¡å pânå la 3 setåri. Multispeed Control face ca manevrele de întoarcere, precum cele la capåt de rând sau în lucrul cu încårcåtor frontal, så fie mult mai simplu de efectuat, reglând raportul de direc¡ie.

La toate acestea se adaugå ¿i garan¡ia extinså de 5 ani, în limita a 3.000 sau 5.000 de ore, la alegere, acordatå de producåtor în cadrul programului Kubota Care pentru tractoarele din seriile L ¿i M. În caz de revânzare a tractorului, garan¡ia este transferatå noului proprietar.

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 7/2021

MA{INI & UTILAJE

Hardi Ranger pentru tratarea eficient\ a culturilor Culturile semånate în toamnå au nevoie acum de tratamente pentru combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor. NHR Agropartners propune sprayerul tractat Hardi Ranger, la un pre¡ special în aceastå perioadå.

chipamentul are un rezervor de 2.500 litri, cu un design care-i oferå stabilitate pe orice teren. Are o rampå Eagle de 18 metri, cu 5 sec¡iuni, structurå rigidå cu ac¡ionare hidraulicå ¿i amortizoare telescopice, suporturi cu 3 duze codificate prin culori, cu supape antipicurare. Are conducte din plastic pentru transportul amestecului de apå/pesticid ¿i filtre de curå¡are pentru fiecare sec¡iune. Dispune de ecartament reglabil mecanic între 1,5 ¿i 2 metri, pompå cu

Profitul Agricol 7/2021

diafragmå Hardi364, cu o presiune maximå de 15 bari ¿i un debit de 194 l/min. Sistemul de control cu computer Hardi Controller HC5500 are o serie de func¡ii, printre care controlul automat al valvelor electrice ¿i al dozårii, precum ¿i egalizarea presiunii. La acestea se adaugå kitul de calibrare ¿i cuva gradatå de 25 litri TurboFiller pentru alimentare rapidå cu substan¡e chimice, montatå pe un mecanism rabatabil. Pe distribuitorul de substan¡å sunt amplasate toate func¡iile principale necesare pentru operarea sprayerului, în pozi¡ii u¿or de accesat, amplasate simplu ¿i logic. Distribuitorul poate fi dotat op¡ional cu rezervorul de clåtire Rinse Tank ¿i duzå de curå¡are. Sistemul TurboDeflector efectueazå o amestecare rapidå ¿i sigurå a substan¡elor în rezervorul de alimentare. Apa de amestecare este adåugatå printr-un echipament de distribuire aflat în partea inferioarå a TurboFiller, ceea

ce asigurå o omogenizare optimå ¿i rapidå, inclusiv la utilizarea pulberilor. De asemenea, sprayerul este echipat ¿i cu un rezervor de 250 litri cu apå pentru spålarea instala¡iei. Hardi Ranger dispune de Self Steer, un sistem simplu de direc¡ie mecanicå, cu necesar redus de între¡inere ¿i care nu are nevoie så fie operat sau setat de operator în timpul lucrårilor de stropire. Este ata¿at pe cuplajul în 3 puncte al tractorului ¿i oferå o centrare optimå. SelfSteer poate fi echipat ¿i cu sistemul de corec¡ie al declivitå¡ii (înclinarea terenului fa¡å de un plan orizontal), acesta fiind operat direct prin sistemul hidraulic al tractorului ¿i astfel se men¡ine deplasarea paralelå cu rândurile chiar ¿i pe terenurile în pantå. NHR Agropartners oferå în aceastå perioadå modelul Hardi Ranger la pre¡ul special de 25.900 euro (fårå TVA).

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Protec]ie automat\ la transport pentru Claas Orbis Protec¡ia automatå la transport pentru hederul de porumb Claas Orbis include douå clapete laterale ¿i o clapetå frontalå care integreazå låmpile de semnalizare, precum ¿i benzi reflectorizante. Întregul sistem asigurå o securitate sporitå pentru ceilal¡i participan¡i la trafic, precum ¿i pentru operator, oferindu-i ¿i confort la utilizare.

În plus, acest sistem a intrat ¿i în aten¡ia juriului de la SIMA Awards ¿i figureazå pe lista nominalizårilor la premiile pentru inova¡ie care se vor decerna în luna aprilie a acestui an. Activarea protec¡iei este foarte confortabilå. Este suficientå atingerea unui singur buton din cabinå pentru ca, în doar 30 de secunde, protec¡ia så treacå

din pozi¡ia pentru transport în pozi¡ia pentru lucru. Sistemul de protec¡ie este integrat complet în hederul Orbis, iar în timpul recoltårii nu împiedicå în niciun fel vizibilitatea asupra hederului. Aceastå protec¡ie automatå la transport asigurå o economie de timp între trecerile de la un câmp la altul, pentru a spori timpul de lucru zilnic. Sistemul, care va fi disponibil pentru modelul Orbis 900 TS încå din acest an, va fi integrat ¿i la modelele Orbis 750 (10 serii) ¿i 600/600SD (8 serii) pentru campania de însilozare din 2022. Astfel, întreaga gamå Orbis va putea asigura pentru clien¡i respectarea totalå a reglementårilor rutiere, combinând confortul la utilizare cu rapiditatea activårii pentru operatori.

Anvelopele Alliance 585 vor echipa înc\rc\toarele Manitou Gama de anvelope Alliance 585 a fost omologatå oficial de compania Manitou ca op¡iune de echipare pentru încårcåtoarele telescopice MLT NewAg. Alliance Tire Group, care din acest an se nume¿te Yokohama Off-Highway Tires, a fost deja recunoscut de Manitou ca Furnizorul Anului în 2019. Special dezvoltate ¿i proiectate pentru încårcåtoare telescopice, precum ¿i pentru buldo-excavatoare ¿i încårcåtoare compacte, blocurile mari ¿i multi-direc¡ionale ale benzii de rulare Alliance 585 cresc zona de contact cu solul. Aceastå caracteristicå permite deplasåri pe suprafe¡e dure ¿i stabilitate superioarå, chiar ¿i cu încårcå54

turi mari pe terenurile accidentate. Adâncimea mare a benzii de rulare împreunå cu raportul optim gol-plin al cauciucului asigurå trac¡iune ¿i aderen¡å fiabile, abilitå¡i eficiente de autocurå¡are pe suprafe¡e moi. Pe lângå lan¡urile de o¡el, pere¡ii laterali întåri¡i ¿i compozi¡ia specialå protejeazå în mod activ anvelopa împotriva perforårilor, tåieturilor ¿i deteriorårii benzii de rulare, oferind în acela¿i timp o capacitate optimå de deplasare a încårcåturii.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 7/2021

INFORMA}II Taiwan face referendum privind importurile de carne americanå Dupå dispute violente în parlament ¿i proteste de stradå, Taiwanul va organiza un referendum în urmåtoarele ¿ase luni cu privire la autorizarea importurilor de carne din Statele Unite. Importurile au fost permise printr-un ordin executiv al pre¿edintelui în luna august, înså decizia a fost contestatå puternic pentru cå produsele con¡in ractopaminå, un aditiv interzis în multe ¡åri ale lumii. Guvernul din Taiwan încearcå prin aceastå concesie så elimine un obstacol important în negocierea unui tratat comercial de liber schimb cu Statele Unite. Argentina acuzå marile companii cå au scåzut produc¡ia de alimente Autoritå¡ile argentiniene au anun¡at cå investigheazå marii furnizori de alimente, printre care grupurile Danone, Unilever sau Bunge, care sunt acuza¡i cå au redus inten¡ionat produc¡ia. Guvernul spune cå din magazine lipsesc alimente ¿i alte produse de strictå necesitate, cum ar fi scutecele pentru bebelu¿i, ¿i a cerut producåtorilor så refacå stocurile. Argentina a impus pre¡uri maximale în încercarea de a stabiliza infla¡ia, înså multe produse au devenit în acest fel neprofitabile ¿i måsura a fost puternic criticatå de economi¿ti. Recoltå record de grâu în Australia Conform datelor oficiale, Australia va avea cea mai mare recoltå de grâu din istoria ¡årii, cu un total de 33.337.000 de tone. Recolta din acest an este cu 120% mai mare decât cea de anul trecut ¿i cu 5% mai mare decât precedentul record de 31.819.000 tone, care data din sezonul 2016-2017. Produc¡ia ridicatå se datoreazå condi¡iilor meteorologice favorabile, dupå seceta profundå înregistratå anul trecut. Reversul este cå acum exper¡ii se a¿teaptå ca exporturile mai mari din Australia så scadå pre¡ul grâului pe pie¡ele interna¡ionale. 56

EXTERNE Primele cazuri de grip\ aviar\ la oameni Rusia a anun¡at descoperirea primelor cazuri de transmitere la oameni al virusului gripei aviare H5N8, dupå ce ¿apte muncitori de la un abator de påsåri din sudul ¡årii au fost infecta¡i. Abatorul a fost afectat de un focar de gripå aviarå în luna decembrie, înså ru¿ii nu au fåcut imediat publicå situa¡ia. “To¡i cei ¿apte muncitori se simt bine acum”, a declarat Anna Popova, directoarea Agen¡iei pentru Protec¡ia Consumatorilor din Rusia.

Laboratorul rus Vektor a reu¿it så izoleze materialul genetic al virusului de la persoanele infectate ¿i lucreazå la producerea unor teste pentru identificarea bolii. Focare de gripå aviarå au fost raportate în ultimele luni în ferme din mai multe state europene, vectorul de transmitere fiind påsårile migratoare. Acesta este primul caz documentat de infec¡ie cu varianta H5N8.

Bill Gates pledeaz\ pentru carnea sintetic\ Miliardarul Bill Gates a stârnit din nou controverse dupå ce a declarat întrun interviu cå statele bogate ar trebui så consume doar carne sinteticå, pentru a lupta contra încålzirii globale. El a explicat cå ¡årile sårace nu î¿i pot permite acest lucru, înså cele bogate sunt datoare så fie un exemplu. “Te obi¿nuie¿ti în timp cu diferen¡a de gust ¿i oricum producåtorii vor reu¿i så îmbunåtå¡eascå gustul în timp. Pânå la urmå, diferen¡a de pre¡ este relativ micå, a¿a cå mentalitatea oamenilor se poate schimba ¿i se poate trece complet la consumul de carne artificialå”, spune fondatorul Microsoft. Gates î¿i promoveazå în aceste zile o nouå carte intitulatå “Cum så evitåm

un dezastru climatic”, în care propune mai multe solu¡ii radicale pentru a opri o posibilå catastrofå ecologicå. ¥n carte, scrie Gates, vacile ¿i alte rumegåtoare emit mari cantitå¡i de metan produs în procesul lor de digestie. Emisiile au crescut cu 9% din anul 2000, iar metanul re¡ine de 28 de ori mai multå cåldurå în atmosferå decât monoxidul de carbon. Într-un alt interviu, Gates a recunoscut totu¿i cå ¿i el mai consumå din când în când burgeri din carne adevåratå.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 7/2021

INFORMA}II EXTERNE

Huawei se reorienteaz\ spre cre[terea porcilor Gigantul chinez Huawei, cunoscut pentru telefoanele sale inteligente accesibile publicului, a anun¡at cå se va reorienta spre surse alternative de profit, în special tehnologii folosite de crescåtorii de porci. Huawei este unul dintre cei mai mari producåtori de telefoane mobile din lume, înså compania a fost puternic afectatå de sanc¡iunile impuse de fostul pre¿edinte american Donald Trump. Trump a acuzat grupul chinez cå transmite date confiden¡iale despre clien¡i guvernului de la Beijing ¿i a interzis firmelor americane så-i mai livreze componente. Din lipså de cipuri, Huawei nu mai poate produce decât modele bazate pe tehnologia 4G, a¿a cå vânzårile au scåzut cu 42% în ultimul

trimestru din 2020. “Problema nu este calitatea produselor noastre sau experien¡a pe care o au clien¡ii atunci când le folosesc. Huawei nu se confruntå cu o concuren¡å cinstitå, ci este prinså în tensiuni geopolitice de nivel înalt”, a declarat un purtåtor de cuvânt al companiei. Huawei încercå acum så se orienteze spre alte domenii ¿i vrea så adapteze pentru uz agricol o tehnologie de recunoa¿tere facialå. Ea ar putea fi folositå în fermele de porci, pentru a detecta animalele bolnave ¿i a monitoriza greutatea ¿i nutri¡ia lor. China de¡ine cea mai mare industrie de cre¿tere a porcilor din lume ¿i jumåtate din numårul total de animale.

Crédit Agricole din Fran]a î[i consolideaz\ pozi]ia în Italia Autoritå¡ile de la Roma au dat undå verde ofertei båncii franceze Crédit Agricole de preluare a Credito Valtellinese (pe scurt Creval). Crédit Agricole este al doilea mare grup bancar francez, dupå BNP Paribas. ¥n noiembrie 2020 a lansat o ofertå de 737 milioane de euro pentru achizi¡ionarea Creval. De¡inând Creval, Crédit Agricole î¿i va consolida prezen¡a în Lombardia, cea mai bogatå regiune a Italiei. Pentru asta, Crédit Agricole oferå 10,50 euro per titlu Creval. Oferta avea nevoie de aprobarea Guvernului de la Roma, care î¿i rezervå dreptul de a bloca ofertele nesolicitate în industriile strategice, cum ar fi sectorul bancar, telecomunica¡iile ¿i sånåtatea. Autoritå¡ile de la Roma au decis så nu-¿i exercite dreptul de veto în privin¡a Profitul Agricol 7/2021

planificatei preluåri a Creval. Ac¡iunile Creval se tranzac¡ioneazå peste pre¡ul oferit de Credit Agricole, iar anali¿tii de la Kepler Cheuvreux se a¿teaptå la majorarea ofertei pânå la 11,50 euro per titlu. Totodatå, Crédit Agricole negociazå fuziunea cu Banco BPM, a treia mare bancå din Italia, dar discu¡iile stagneazå, au declarat pentru Reuters surse care au dorit så-¿i påstreze anonimatul.

Arin DORNEANU

BNS Paribas nu mai finan¡eazå proiecte în Amazon Cea mai mare bancå francezå, BNP Paribas, a anun¡at cå nu va mai finan¡a companii care cultivå sau cumpårå alimente provenite din zonele defri¿ate din jungla amazonianå. În plus, toate serviciile financiare ale BNP vor fi disponibile doar clien¡ilor care î¿i asumå cå pânå cel târziu în anul 2025 vor elimina complet orice legåturi cu defri¿årile din lan¡ul lor de aprovizionare. Banca francezå spune cå ¿i-a propus så ofere un exemplu ¿i a cerut ¿i altor institu¡ii financiare interna¡ionale så adopte o politicå similarå. Bagheta fran¡uzeascå va fi incluså în patrimoniul UNESCO Bagheta fran¡uzeascå ar putea så fie incluså în patrimoniul imaterial al UNESCO. Confedera¡ia brutarilor francezi a trimis o cerere în acest sens, cu argumentul cå baghetele tradi¡ionale sunt scoase treptat de pe rafturile magazinelor, chiar ¿i în Fran¡a, de pâinea preambalatå, fabricatå pe linii uria¿e de produc¡ie. “Nu existå un secret unic al fabricårii unei baghete tradi¡ionale bune”, spune Mickael Reydellet, proprietarul a opt brutårii. “Este nevoie de timp, savoir-faire, modalitatea adecvatå de coacere ¿i fåinå bunå fårå aditivi”. UE vrea så reformeze Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului Uniunea Europeanå vrea så punå lupta împotriva încålzirii globale în centrul schimburilor sale comerciale externe ¿i va face eforturi pentru o reformå a Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului. “Politica comercialå trebuie så sprijine transformårile verzi ¿i digitale ale economiei noastre ¿i så conducå eforturile globale de reformare a OMC. În plus, ar trebui så ne ofere instrumentele necesare pentru a ne apåra atunci când ne confruntåm cu practici comerciale neloiale”, a declarat vicepre¿edintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. 57

MICA PUBLICITATE INSTITUTUL NAºIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU BIOLOGIE ªI NUTRIºIE ANIMALÅ

Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare

IBNA Balote¿ti

cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

VINDE 2 DOZATOARE DE LAPTE CRUD

Valu lui Traian, ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea unui post de ªEF DE FERMÅ producere de såmân¡å la cereale ¿i plante tehnice Condi]ii> - studii universitare curs de zi, cu diplomå de licen¡å în specialitatea Agriculturå; - vechime minimå 5 ani ca ¿ef de fermå vegetalå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Ofertele pot fi trimise pe e-mail la: marketing@ibna.ro Pentru detalii suplimentare: ªef Serv. M.C.T.E: Dr. ing. Alexandru KELEMEN tel.: 0764.909.219

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800-1500, telefon 0241.231.383, 0767.619.712 sau 0723.407.173 (Biroul de Resurse Umane).

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. Profitul Agricol 7/2021

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022 59

Pagina de istorie Castelul din C\ciula]i al familiei Ghica

astelul familiei Ghica din Cåciula¡i, comuna Moara Vlåsiei, Ilfov, este o clådire în stil neoclasic, de o elegan¡å sobrå, låsatå de izbeli¿te. Dupå multe procese între Academia Românå ¿i Primåria Moara Vlåsiei a råmas în coadå de pe¿te: Primåria a câ¿tigat dreptul de proprietate asupra clådirii, dar administrarea revine Academiei! Primarul spune cå are idei de administrare pentru acest castel care ar putea aduce bani, dar, deocamdatå, nu poate face nimic. Nicolae Pantazi, om cu nume vechi, descendent dintr-o familie de greci refugia¡i prin Valahia, este cel care are în grijå aceastå clådire. El spune cå, o datå pe an, mai vine câte cineva de la Academie... ªtie ¿i el cå se dau fonduri europene pentru reabilitarea monumentelor, dar, când vine campania electoralå, încep discu¡iile... S-au fåcut ¿i filme pe-aici, cu nume mari ¿i cu facturi mici. Elizabeth Hurely, Andi Garcia, Steven Segal ¿i al¡ii au admirat castelul cu stucaturå de marmurå. A fost ¿i Jean-Claude Van Damme. “Såreau ma¿inile în aer, bubuiau focuri de armå... a speriat tot satul! Prin 2003, s-a fåcut un film cu Andy Garcia, cu americani. De-atunci nu a mai zugråvit nimeni clådirea.”

De la ål cu cåciulå mare Denumirea Cåciula¡i vine de la primul proprietar al

mo¿iei, Alecu Ghica (1790-1857), poreclit Cåciulå Mare. Mo¿ia este mo¿tenitå de Alexandru Ghica, domnul ºårii Române¿ti între 1834 ¿i 1842 ¿i apoi caimacam (1856-1858). Banul Dimitrie Ghica începe construc¡ia castelului în 1832, ca re¿edin¡å de varå. Tot atunci pune piatra de temelie a bisericii Adormirea Maicii Domnului, din apropiere. Pânå în 1948, mo¿ia e cunoscutå sub denumirea de Pa¿cani, toponim ce desemna locul unde s-au stabilit prima datå Ghicule¿tii. Primul proprietar al Pa¿caniului a fost marele ban Dimitrie Ghica (1718-1803), care a avut 14 copii din trei cåsåtorii. În urma celei de-a doua cåsåtorii, intrå în posesia mo¿iei Colentina (cunoscutå ¿i cu numele Fundeni), pe care o laså mo¿tenire fiului Grigore Dimitrie Ghica (1755-1834), primul domn påmântean al ºårii Române¿ti.

ne¿ti (1834-1842), modificå palatul din Cåciula¡i ¿i-l transformå în curte domneascå, ajutat de arhitectul Xavier Villacrosse ¿i de inginerul Rudolf Arthur Borroczyn din Olanda. Face palat în acela¿i stil ca fratele lui de la Colentina, cu bisericå, serå, acareturi, grajduri.

Fondatorul ziarului “Sportul” Vladimir Moret de Blaremberg se cåsåtore¿te cu Pulcheria Ghica, sora lui Alexandru Ghica, ¿i mo¿tene¿te domeniul. Constantin Moret de Blaremberg, fiul Pulcheriei Ghica, a fost aghiotant al domnitorilor Al.I. Cuza ¿i Carol I, prefect al Poli¡iei Capitalei ¿i deputat. El înfiin¡eazå la Cåciula¡i o herghelie pentru cai de curse ¿i câ¿tigå numeroase premii în ¡arå ¿i în stråinåtate. A înfiin¡at primul ziar sportiv din România: “Sportul”.

Linia Teilor

Palatul Securitå¡ii de Ilfov

Pe locul re¿edin¡ei distruse de trupele austriece în timpul råzboiului din 17871792, Grigore Ghica construie¿te un palat ¿i amenajeazå un parc înconjurat de ziduri puternice. Azi îi zice Palatul GhicaTei. Elena Razu, mama lui Alexandru Ghica, porunce¿te så se facå Linia Teilor, un drum care lega Palatul Ghica-Tei de cel din Cåciula¡i. Alexandru Dimitrie Ghica, primul domnitor regulamentar al ºårii Româ-

Au mai trecut pe-aici I.Gh. Duca, Nicolae Iorga, Derek Patmore, Elena Lupescu, Alexandru Lapedatu. Regele Carol al II-lea avea rela¡ii cu familia Mavrocordat ¿i Elena Lupescu a fost gåzduitå o vreme aici. Cert este cå nu mai existå nici un picior de scaun din mobila ei stil Ludovic al XVI. A råmas doar zvonul despre 300 de schelete descoperite aici dupå 1990. ¥n 1949, la conac s-a mutat sediul Securitå¡ii din Ilfov. Ni¿te oameni nu au mai ajuns så fie deporta¡i în Bårågan. Pe când era copil, Nicolae Pantazi a våzut cå aleile erau pline cu flori de piatrå. Treceau caii peste ele ¿i nu se auzeau potcoavele.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 7/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (I) La goanå Cea mai uzitatå modalitate de a realiza un tablou final bogat în privin¡a unora dintre speciile de interes cinegetic este vânåtoarea „la goanå”. Dupå cum se poate lesne în¡elege din denumire, aceasta presupune angrenarea unui numår mare de participan¡i, de la vânåtori pânå la gonaci, de regulå seconda¡i de câini cu experien¡å în acest gen de activitate, fie gonitori ¿i hår¡uitori, fie scotocitori, în func¡ie de sålbåticiunile vizate. Obiectul predilect al vânåtorilor la goanå îl constituie mistre¡ul. Prolific ¿i plastic, acesta suscitå interesul tuturor purtåtorilor de pu¿cå, din luncile Dunårii pânå pe culmile Carpa¡ilor. Începând cu veteranii tagmei ¿i terminând cu discipolii în a¿teptarea consacrårii prin mult doritul „botez”, majoritatea bresla¿ilor viseazå la vieri capitali ¿i la lovituri måiestre, demne de intrat în legendå. În rândul preferin¡elor pentru partidele la goanå, un loc apropiat de cel al vânatului negru, cum mai este cunoscut porcul sålbatic în jargonul confreriei noastre, îi revine vulpii. Odinioarå, gra¡ie (sau din cauza!) blånii lor aflate la mare pre¡, ro¿catele î¿i disputau întâietatea cu mistre¡ul la vânåtorile colective. Aståzi, schimbåtoarea modå le pune la adåpost de tåbåcari, de vreme ce, adesea, mul¡i pu¿ca¿i le ignorå de-a dreptul, pentru a nu deranja printr-un foc inutil apropierea unor vietå¡i cu adevårat râvnite. Din categoria vânatului mic, greul vânåtorilor la goanå îl duc iepurii ¿i fazanii, îndeosebi în zonele de ¿es ¿i de deal. De obicei, se organizeazå partide mixte de tipul mistre¡-vulpe-iepure-fazan, la care, mai nou, se adaugå ¿i indezirabilul ¿acal, prådåtor alogen în continuå expansiune teritorialå. Pe vremuri, se practica ¿i metoda împu¿cårii lupilor la goanå „cu stegule¡e”, în locurile unde ace¿tia erau grupa¡i pe timp de iarnå, provocând daune atât printre cervide, cât ¿i în gospodåriile såte¿ti. Nu mai e cazul, pentru cå, acum, aceste carnasiere sunt Profitul Agricol 7/2021

sever protejate, alåturi de ur¿i ¿i de râ¿i, putându-se manifesta în voie, fårå nicio opreli¿te. Revenind la tipicul vânåtorilor la goanå, trebuie spus cå ele au ¡inut pasul cu timpurile, astfel cå, aståzi, necesara legåturå dintre lan¡ul båtåia¿ilor ¿i organizator se realizeazå prin aparate de emisie-recep¡ie, nu prin sunat din corn ori prin suflat pe ¡eava pu¿tii, ca în vechime, iar håita¿ii ¿i câinii hår¡uitori trebuie så poarte veste în culori fluorescente, vizibile de departe. Referitor la acest ultim aspect, invitat fiind la o vânåtoare colectivå la Gemenc, în Ungaria, am remarcat modul impecabil de punere în scenå a unui spectacol cinegetic de anvergurå, de altfel obi¿nuit la ei. Înainte de toate, am avut de ales între armele pe care urma så le utilizåm, prilej secondat de o ¿edin¡å obligatorie de tir într-un poligon urban subteran. Dupå instructajul prealabil, în teren, am primit fiecare câte o micå hartå cu linia standurilor numerotate ¿i cu direc¡ia de înaintare a håita¿ilor. Cu un autovehicul u¿or, am fost transporta¡i fiecare la postul nostru de observa¡ie ¿i de tragere, cu interdic¡ia de a-l påråsi pânå la venirea

ma¿inii. La încheierea celei de-a doua goane, s-a fåcut o pauzå de gustare, cafea ¿i ceai fierbinte, dupå care s-a desfå¿urat urmåtoarea reprizå de vânåtoare. La sfâr¿it, am fost condu¿i la cabanå, unde sa desfå¿urat tot ritualul specific, pe fond de muzicå de corn, în ton cu momentul, în fa¡a tabloului zilei, cu vânatul dispus dupå toate canoanele, pe specii, flancat de focuri aprinse în cele patru col¡uri ale careului. S-au adus mul¡umiri gazdelor ¿i elogii trågåtorilor merituo¿i. Abia apoi neam reunit la masa comunå, în ambian¡a familiarå tagmei, dupå obicei. În România, pentru prima oarå am våzut la Ocolul Silvic Moldovi¡a, cu ocazia unei partide de vânåtoare mixte, la mistre¡ ¿i vulpe, cå nu numai gonacii, ci ¿i câinii mânåtori purtau veste de culoare portocalie, pentru a fi mai u¿or repera¡i pe fondul întunecat al pådurii. O asemenea måsurå de prevedere reduce la minimum riscul unor evenimente regretabile. Fiindcå, orice s-ar spune, vânåtorile la goanå, concentrând un numår mare de participan¡i, laså loc pentru situa¡ii imprevizibile, datå fiind confruntarea, mereu alta, dintre oameni, câini ¿i sålbåticiuni, în condi¡ii de mediu surprinzåtoare, îndeob¿te dificile.

Gabriel CHEROIU

MAGAZIN

Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 24.02 - 10.03.2021

Viorel Mitre 24.02.1958, prof. dr., pre¿edinte SRH, filiala Cluj Vlad Atanasescu 24.02.1987, Branch Manager NHR Agropartners, filiala Cålåra¿i Silviu Dumitru 25.02.1983, director tehnic Kwizda Agro Romania Davide Trivellin 26.02.1966, director comercial Maschio Gaspardo România Adrian Teban 27.02.1966, director ¿tiin¡ific Corteva România Sevastian Proca 1.03.1974, director vânzåri România Nord Corteva Ion Caplan 3.03.1977, director SCDP Constan¡a Marin Hîr¿u 4.03.1975, asistent produc¡ie KWS Ioan Cioc 4.03.1981, director regional zona 2, KWS Floarea Burnichi 5.03.1962, director ¿tiin¡ific SCDL Buzåu Aron Petrea 6.03.1956, pre¿edinte SRH filiala Cålåra¿i Ioan Opri¡a 7.03.1979, fermier, Gådålin, jud. Cluj Gheorghe Iva¿cu 8.03.1944, ¿ef de laborator INCDA Fundulea Cåtålin Sava 8.03.1971, branch manager NHR Ia¿i Elena Brîndu¿e 9.03.1956, director ¿tiin¡ific ICDVV Valea Cålugåreascå Odeta Popescu 10.03.1970, director regional KWS 62

Nici ciocolata nu va mai fi ce-a fost

Grupul alimentar Nestle a decis så adauge ¿i o ciocolatå cu lapte vegan în gama sa de produse. Laptele vegan face parte din strategia Nestle de a se extinde dincolo de alternativele la carne. ªi, pentru cå trebuiau så înceapå de undeva, vor începe cu napolitanele KitKat pe bazå de plante, denumite KitKat V. ¥n loc de lapte vor folosi un substitut ob¡inut din orez, care a avut nevoie de doi ani de cercetåri. Princi-

pala provocare a fost de a se asigura cå substitutul se amestecå bine cu cacao ¿i zahårul ¿i dau amestec cremos. Al¡i înlocuitori, precum laptele de soia sau migdale, nu func¡ioneazå la fel de bine. Anul trecut Nestle Purina, divizia de mâncare pentru animale de companie a grupului elve¡ian, a introdus o linie specialå care combinå proteinele din carne cu insecte ¿i proteine din plante. Tot anul trecut, Nestle a introdus cârna¡ii pe bazå de plante ¿i în prezent produce ¿i carne tocatå ¿i înghe¡atå pe bazå de plante. ªi grupul Mars a introdus o versiune veganå a batoanelor sale de ciocolatå Galaxy, deocamdatå doar în Marea Britanie.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) ªtiin¡å aflatå în plinå înflorire; 2) Un stânjen de grådinå – Forma¡ie studen¡eascå; 3) Sunt în plinå vogå! – Mårul 9 10 de peste Ocean; 4) Are o groazå de råspunderi – Distrus cu încetinitorul – Pentru... pu¡in! 5) Mod de a se înfiin¡a; 6) Lipsitå de pene – Via¡å de artist; 7) Ajunse cu noaptea-n cap – O mare greutate; 8) Conduc la explozie; 9) Semnal de oprire – Plase de prins scrumbii; 10) Låsatul pe mâine.

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 6/2021 ORIZONTAL: LINGURA - PP; ANOZI - CLOR; URI - MARETE; RA - MIRIFIC; IUTA - ORICE; RIZOMI - ND; TIMIDE - BIE; R - PLEAVA - N; ALAI - LACAT; CONTRAZICE.

VERTICAL: 1) Om cu ¿coala vie¡ii – Produs de concep¡ie; 2) Ascultatå în catedralå – Loviturå la ureche; 3) Îmbracå un trenci! – Îi este sånåtå¡ii de folos; 4) Bombe pe zgurå – Marcatå de experien¡e; 5) O grijå mai micå pentru edil; 6) A nu lua în seamå – A cårat-o Påcalå; 7) Afla¡i sub orice nivel – Se cunoa¿te dupå... mers; 8) Båtut din palme – Cruce la råscruce; 9) Fluture care ne stå în gât – ºinute în secret! 10) Lucrare ornamentalå... în port. Profitul Agricol 7/2021