Profitul Agricol nr. 8, din 4 martie 2020 by Profitul Agricol

nr. 8 din 4 martie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 8/2020 Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori

Lobby-ul este un dialog politicos APPR ¿i-a propus så aibå, de anul acesta, måcar un om cu o prezen¡å constantå la Bruxelles. Pentru cå e primul an, ¿i re¡eta de lobby va fi una simplå. Så speråm cå ¿i eficientå. O datå pe lunå sau ni¡el mai des, reprezentantul APPR va lua micul dejun cu un europarlamentar, poate doi, cu care så discute informal despre cum våd o chestiune sau alta fermierii din România.

tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter

Aceastå minimå activitate de lobby presupune, pentru asocia¡ie, costuri în plus. Avion, hotel ¿i plata micului dejun, se subîn¡eleg.

Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Dar în spatele acelei ore de dialog stau zeci de ore de muncå. Cineva trebuie så întocmeascå lista europarlamentarilor interesan¡i pentru scopul asocia¡iei, så le trimitå invita¡ii ¿i så insiste pentru un råspuns. Apoi, cu fiecare invitat în parte, så convinå asupra zilei ¿i orei, så caute ¿i så rezerve o maså într-o loca¡ie cu ¿taif. Poate chiar så agreeze din timp ¿i câteva teme de discu¡ie. Iar la final, trebuie scris un raport al misiunii, un debrifing - cum se zice în filmele cu spioni. APPR are ¿i un om special pentru a¿a ceva, pe Cristina Cionga.

Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

De ce face asocia¡ia toate astea? Simplu. Pentru cå europarlamentarii (cu câteva excep¡ii de le numeri pe degete) nu ¿tiu cu ce se månâncå agricultura. ªi nici nu le paså. Nu citesc, nu îi preocupå problemele agricultorilor. ªi nu doar ei, dar nici consilierii lor nu par så aibå mai mult habar de cum merg lucrurile în teren. Faptul acesta se vede din presta¡ia europarlamentarilor no¿tri, când participå la întâlnirile de la Bucure¿ti pe teme agricole sau când sunt invita¡i så vorbeascå la televizor. Poate ar fi mai normal ca lucrurile så se petreacå ¿i invers. Nu îi ¡ine nimeni pe europarlamentari så ajungå prin ferme. ¥n loc så meargå fermierii så facå lobby pe lângå ei, så vinå europarlamentarii aici ¿i så spunå “ce amendamente vre¡i så propun când må întorc la Bruxelles?” Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 8/2020

Editori permanen¡i

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele såptåmânii

ªedin¡a comunå a APPR, LAPAR ¿i Pro Agro Discu¡iile despre PAC stagneazå, a¿teptând bugetul În culisele alegerii directorului general DG Agri România va propune: Plafonarea la 300.000 de euro Despre Green Deal, la Bucure¿ti

10 10

Pre¡uri ¿i pie¡e

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii Pia¡a laptelui ¿i a cårnii pânå în 2025 14

Tehnologiile pentru rapi¡a de primåvarå 22 Nutri Top 5.10.15-, creat de CICh Nåvodari ¿i distribuit de Naturevo 24 Caussade ¿i Belchim ¿i provocårile 26 agriculturii în Câmpia de Vest Floarea-soarelui high oleicå, 28 câ¿tigåtoare pe termen lung Provocårile anului 2020 în culturile de cereale påioase din Banat 32 Solu¡ii pentru controlul buruienilor în cultura de rapi¡å 34 Pozi¡ia industriei de protec¡ia plantelor fa¡å de Pactul Ecologic European 36 2.000 de fermieri s-au întâlnit cu speciali¿tii Agrii 36

Actualitatea în jude¡e

30.000 ha de luciu de apå neintabulate Func¡ionari care fraudeazå APIA Cânepå pe 5.000 ha la Banat Agro Vest

Grådina, via ¿i livada 16 16

Opinii

Cum am putea cre¿te interesul tinerilor pentru agriculturå

Culturi vegetale

Tehnologia bio adaptatå în cultura mare Rota¡ia culturilor, cea mai importantå verigå

O culturå foarte dulce se între¡ine cu Mitron 38 Agricover, catalizatorul evenimentelor Viticon ¿i Conferin¡a Cartofului 40 Suprafe¡ele cultivate cu cartofi s-au înjumåtå¡it 40 Fungicide pentru combaterea fåinårii ¿i manei vi¡ei-de-vie: Talendo ¿i Zorvec Zelavin Bria 41 Syngenta: Douå fungicide noi pentru vi¡a-de-vie 41 AIPROM reac¡ioneazå la scandalul merelor toxice 42

Cre¿terea animalelor

Adrian Oros: Investi¡iile în ferme de porci se fac mai ales în timpul pestei 44 Zootehnia î¿i amplificå vocea la Bruxelles 44 Claudiu Frânc: Fermierul trebuie så fie centrul universului agrar O alternativå la produc¡ia de lapte

44 46

Ma¿ini agricole

Amazone EDX, randament ridicat ¿i dozare optimå 48 Kubota PP 1000, tehnologia japonezå pentru prå¿itoare 49 Kverneland Optima, semånat precis, la vitezå mare ¿i cu fertilizare 50 Informa¡ii externe

Spania, dupå protestele fermierilor Coronavirusul va afecta Danone

52 52

Legisla¡ie ¿i gestiune

S-a renun¡at la obliga¡ia ca 51% dintre alimente så fie române¿ti 53 Schema de ajutor de stat “Servicii de silvomediu, servicii climatice ¿i conservarea pådurilor” 53 Magazin

Un partener de curså lungå, bibanul Lupii de lângå noi

56 57

Evenimentele såptåmânii {edin]a comun\ a APPR, LAPAR [i Pro Agro Miercuri, pe 26 februarie, la sediul ACCPT Ialomi¡a s-a desfå¿urat ¿edin¡a comunå a consiliilor directoare APPR, LAPAR ¿i Pro Agro. Întâlnirea fusese convenitå cu o såptåmânå în urmå, la o cinå de tainå a conducerilor celor trei organiza¡ii. Scopul final, încå nedeclarat oficial, este unificarea. Deocamdatå asocia¡iile sunt în faza de compatibilizare a punctelor de vedere pe principalele probleme care îi preocupå pe fermieri. A¿a cå în ¿edin¡a comunå s-a con-

venit redactarea unui comunicat vizând perspectiva aderårii la Copa Cogeca ¿i viitorul Plan Na¡ional Strategic, con¡inând idei care så fie sus¡inute de toate cele trei confedera¡ii. Termenul convenit pentru emiterea comunicatului a fost stabilit pentru miercuri, 4 martie. Teoretic, luni, 2 martie, ar fi trebuit så existe un acord pe con¡inutul documentului, înså pânå la închiderea edi¡iei, acesta nu a fost realizat. Robert VERESS

Discu]iile despre PAC stagneaz\, a[teptând bugetul Dezbaterile despre viitoarea PAC sunt blocate din cauzå cå liderii UE nu au reu¿it så cadå de acord asupra cadrului financiar european pentru urmåtorii ¿apte ani. În lipsa bugetului, exper¡ii statelor membre discutå la Bruxelles doar despre perioada de tranzi¡ie între actuala PAC ¿i urmåtoarea. Majoritatea ar cere o tranzi¡ie de doi ani, nu doar de unul. A¿adar, noua PAC va intra în vigoare, cel mai probabil, în 2023. Pentru România, sunt prioritå¡i ob¡inerea convergen¡ei subven¡iilor, adicå cre¿terea lor în viitoarea PAC ¿i men¡inerea fondurilor pentru dezvoltare ruralå. La cel mai recent Summit în care s-a discutat despre banii UE pentru 2021-2022 s-a propus så se aloce fonduri suplimentare pentru agriculturå, pe ambii piloni, dar propunerea a cåzut din cauza a patru state net contributoare, care propun un buget european Profitul agricol 8/2020

redus. Pozi¡ia Germaniei nu este cunoscutå, deoarece Berlinul nu a låsat så se în¡eleagå dacå vrea un buget frugal sau nu. Råmâne de våzut dacå liderii europeni vor gåsi o cheie comunå ca så stabileascå bugetul, inclusiv pentru agriculturå, la urmåtorul Summit al Consiliului European, pe 26-27 martie. Este de presupus cå Germania are interesul så se ajungå la un acord deoarece în a doua jumåtate a anului va prelua pre¿edin¡ia Consiliului UE ¿i va trebui så finalizeze ¿i PAC. Dacå i-ar råmâne ¿i bugetul de finalizat, având o pozi¡ie de arbitru al jocului, Germania nu va putea så-¿i urmåreascå interesele la fel ca acum. Urmåtoarea întâlnire a mini¿trilor europeni ai agriculturii are loc pe 23 martie, la Bruxelles, deci înainte de Summit ¿i înainte så ¿tie un buget. Veronica HUZA

Directorul ANIF a demisionat, invocând motive personale Directorul general al ANIF, Florin Barbu, a demisionat din motive personale. “Ultimii ¿ase ani, în care am condus Agen¡ia, au fost cei mai inten¿i din activitatea mea profesionalå de pânå acum. Am avut alåturi o echipå extraordinarå, cåreia îi mul¡umesc pentru eforturile depuse. Am speran¡a ¿i încrederea cå persoana care va fi nominalizatå în locul meu va continua proiectele începute cu aceea¿i determinare, acestea fiind vitale pentru sectorul agricol. Mult succes tuturor!”, a scris Barbu pe Facebook. Gerard Jitåreanu, ales rector al USAMV Ia¿i Prof. dr. Gerard Jitåreanu a fost ales, pentru un al treilea mandat, rector al USAMV Ion Ionescu de la Brad din Ia¿i. Din 215 persoane cu drept de vot, 88% au fost valide, iar 12% buletine au fost anulate. Dupå validarea alegerilor de cåtre Senatul Universitå¡ii, rezultatele vor fi transmise la Bucure¿ti, pentru a certifica numirea în func¡ie. Urmeazå ca Jitåreanu så demisioneze din func¡ia de pre¿edinte al Senatului Universitå¡ii. “Ziarul de Ia¿i” infor meazå cå pentru acel loc va candida actualul rector, prof. dr. Vasile Vîntu. Spital veterinar de urgen¡å Un Spital Universitar Veterinar de Urgen¡å a fost inaugurat pe 28 februarie la Bucure¿ti. Este primul de acest fel din ¡arå ¿i va purta numele profesorului Alin Bîr¡oiu. Depunerea cererilor unice de platå Luni, 2 martie, a început Campania de depunere a Cererilor Unice pentru anul 2020. Cererile se vor depune la Centrele jude¡ene/locale APIA, pânå la 15 mai. Agen¡ia spune cå va acorda tot sprijinul necesar pentru parcurgerea cu succes a etapelor de accesare a fondurilor europene. În Campania 2020, completarea declara¡iei de suprafa¡å se realizeazå electronic, folosind aplica¡ia IPA-Online, iar închiderea cererii se face în prezen¡a func¡ionarului responsabil. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Cronica evenimentelor anun¡ate în 2020

5 martie, Ia¿i Campionatul de Fotbal al Fermierilor continuå cu grupa Ia¿i. 5 martie, Bucure¿ti La USAMV se va ¡ine seminarul “Viitorul sectorului de cre¿tere a porcilor din România. Op¡iuni pentru politica guvernamentalå”. 6 martie, Bucure¿ti La Ia¿i are loc prezentarea Combaterea Dåunåtorilor din Cultura Porumbului, în cadrul conferin¡elor APPR. 9 martie, Bucure¿ti Se va ¡ine Forumul European Agricultura Digitalå. 12 martie, Bucure¿ti Corteva Agriscience organizeazå Forumul Culturilor Horticole. Vor fi lansate ¿i douå insecticide noi, Delegate ¿i Closer, vor fi relansate Zorvec Zelavin ¿i Zorvec Enicade. 12 martie, Timi¿oara ¥n cadrul Campionatului de Fotbal al Fermierilor, se vor disputa partidele din grupa Timi¿oara.

8 state, inclusiv România, cer convergen¡å Aflåm din presa francezå ¿i din declara¡iile ministrului din Ungaria cå, pe 24 februarie, la Var¿ovia, în Polonia, mini¿trii agriculturii din 8 state europene din Europa Centralå ¿i de Est, printre care ¿i România, au semnat o declara¡ie prin care cer convergen¡a subven¡iilor ¿i men¡inerea bugetului actual al PAC. Documentul a fost lansat la câteva zile dupå ce ¿efii de state din UE au e¿uat în negocierile privind bugetul european ¿i a fost semnat de mini¿trii din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania ¿i Polonia. Totu¿i, parcå ar fi fost bine så aflåm despre declara¡ie ¿i în România, de la autoritå¡ile care au participat.

¥ntâlnirile APPR la Bruxelles Fermierii Arnaud Perrein, Adrian Mocanu ¿i Cezar Mustea¡å din Asocia¡ia Producåtorilor de Porumb din România ¿i directorul pentru afaceri europene al Asocia¡iei, Cristina Cionga, au participat pe 3 martie la o conferin¡å despre Noile Tehnici de Ameliorare a Plantelor (NBT), organizatå la Bruxelles, sub patronajul europarlamentarului socialist Paolo de Castro, de 11 ani în Parlamentul European. Discu¡iile s-au axat pe rolul agriculturii durabile în atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European ¿i modul în care pot fi utilizate ¿i reglementate noile tehnici de ameliorare a plantelor.

Au participat cercetåtori, fermieri, un reprezentant al platformei Agriculturå ¿i Progres, dar ¿i un europarlamentar de la Renew Europe, grupul europarlamentar prezidat de Dacian Ciolo¿. Tot la Bruxelles, delega¡ia APPR a avut pe agendå ¿i întâlniri cu reprezentan¡i de la DG Agri, dar ¿i cu conducerea platformei Agriculturå ¿i Progres din care face parte Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb (CEPM) ¿i al¡i producåtori ¿i procesatori care vor så aducå un suflu nou în comunicarea pe teme agricole din partea celor implica¡i în agriculturå.

Convergen¡a, pe lista Comisarului Într-un interviu acordat la Paris, la Salonul Interna¡ional pentru Agriculturå, actualul comisar european pentru Agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, a låsat så se în¡eleagå cå îl preocupå convergen¡a subven¡iilor. “Este esen¡ial så se evite concuren¡a neloialå în cadrul UE. Diferen¡a dintre sumele de ajutor direct, care variazå de la mai pu¡in de 200 de euro pe hectar la mai mult de 400 de euro pe hectar între state, este un subiect foarte sensibil”, a spus Wojciechowski, care a anun¡at ¿i cå dore¿te så prezinte un proiect de Strategie pe termen lung pentru agricultura UE la începutul lui 2021. Veronica HUZA

19 martie, Bråila Faza pe grupe se încheie la Bråila. 20 martie, Timi¿oara Va avea loc Cafeneaua Fermierilor, pentru dezbaterea PAC ¿i a reformelor propuse de Bruxelles. 2 - 5 aprilie, Jucu, Cluj La Jucu se va ¡ine Agraria, târgul de suflet al Ardealului. 4 - 7 iunie, Fundulea, Cålåra¿i Va avea loc expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec. 8

Profitul agricol 8/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

În culisele alegerii directorului general DG Agri La Bruxelles urmeazå så se decidå în curând cine va fi noul director general al DG Agri dupå ce polonezul Jerzy Plewa, cel care a ocupat acest job începând din 2013, s-a pensionat, la finalul anului trecut, ¿i s-a întors în ¡ara sa de origine.

e¿i actualul comisar european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, ¿i el tot polonez, l-a rugat så mai råmânå câteva luni, conform surselor noastre, Plewa a refuzat. Pozi¡ia de director general al DG Agri este una importantå mai ales în ecua¡ia viitoarei Politici Agricole Comune deoarece DG Agri este institu¡ia care coordoneazå reforma, împreunå cu Comisarul pentru agriculturå. A¿adar, cine are ¿anse så ocupe pozi¡ia? ¥n primul rând, trebuie så spunem cå în cår¡i este ¿i un român. Dar nu este singurul candidat. Recent, la o dezbatere organizatå de Clubul Fermierilor Români, Dacian Ciolo¿ a låsat så se în¡eleagå cå î¿i va folosi influen¡a politicå pentru ca Mihail Dumitru, care este deja un tehnocrat apreciat la Bruxelles ¿i director general adjunct al DG Agri din 2014, så devinå numårul 1 în institu¡ie. În culise se duc înså ¿i alte negocieri ¿i existå ¿i al¡i candida¡i, sus¡inu¡i de state puternice. Conform surselor noastre are ¿anse mari ¿i Wolfgang Burtscher, în prezent director general adjunct la DG Cercetare ¿i Inovare, care are sprijinul ¡årii sale, Austria, stat contributor la bugetul UE. Mai sunt ¿i al¡i candida¡i, iar pânå la urmå conteazå ¿i pe cine vor sus¡ine Germania ¿i Fran¡a. Este un post important ¿i e nevoie så se ia o decizie în perioada imediat urmåtoare, având în vedere cå reforma PAC este în plinå desfå¿urare. Cine ajunge director general nu î¿i poate favoriza statul din care provine dar în mod cert conteazå dacå acolo va fi sau nu cineva care cunoa¿te problemele României a¿a cå multå lume sperå cå Mihail Dumitru va ocupa pozi¡ia. Råmâne de våzut. Cert e cå România nu are în prezent nici un director general la Comisia Europeanå deci este mare lucru cå existå cel pu¡in ¿anse pentru un candidat român.

Veronica HUZA Profitul agricol 8/2020

Adunarea Generalå a AGCTR În ziua de 28 februarie, IBNA Balote¿ti a gåzduit adunarea generalå a Asocia¡iei Generale a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR). Au participat peste 50 de crescåtori din toatå ¡ara. Vorbitorii au prezentat problemele cu care se confruntå crescåtorii în fermele lor ¿i în rela¡iile cu autoritå¡ile statului. AGCTR are 8.599 de exploata¡ii cu 106.715 vaci, din care 79.120 de vaci se aflå în Registrul Genealogic. La Paris, Summitul Femei în Agriculturå ¥ntre 9 ¿i 10 martie, la Paris se va ¡ine întâlnirea femeilor din agricultura europeanå. Este un eveniment care se organizeazå constant de 10 ani încoace, iar timp de douå zile au loc discu¡ii despre acelea¿i probleme agricole ca la întâlnirile bårba¡ilor. Anul acesta printre vorbitori va fi ¿i Cristina Cionga, APPR, cu un eseu despre implica¡iile geopolitice în agricultura Uniunii. ¥ntâlnire a pomicultorilor la Seini La liceul agricol din Seini, în Maramure¿, a avut loc întâlnirea anualå a pomicultorilor. Au råspuns invita¡iei în jur de o sutå de persoane. Organizatorii au ales deplasarea în livada lui Cseh Béla, cu mår, pår, prun ¿i piersic. Acolo, au avut loc demonstra¡ii practice ¿i explica¡ii ale regulilor de tåieri de formare ¿i produc¡ie. În sala festivå a liceului s-au dat råspunsuri la întrebåri de specialitate. MADR face eforturi de digitalizare Secretarul general al MADR, Ionu¡ Cåtålin Nica, secretarul general adjunct, Mircea Popa, ¿i reprezentan¡i din cadrul tuturor compartimentelor ministerului au asistat, såptåmâna trecutå, la prezentarea unui soft special creat pentru administra¡ia publicå. A fost convenitå derularea unui proiect pilot, în cadrul unei direc¡ii din minister, pentru familiarizarea cu programul ¿i adaptarea lui la nevoi. 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

România va propune>

Plafonarea la 300.000 de euro Pe 5 martie, la Consiliul European, reprezentan¡ii statelor membre vor avea o nouå rundå de negocieri referitoare la viitoarea Politicå Agricolå Comunå. Se a¿teaptå ca în cadrul acestei întrevederi så fie abordatå problema plafonårii plå¡ilor directe, care nu a fost dezbåtutå la precedenta întâlnire, din 20 februarie. România va încerca så evite plafonarea obligatorie, dar dacå majoritatea va decide altfel, va sus¡ine propunerea cu plafon la 300.000 de euro, exclusiv sprijinul cuplat, ajutoarele na¡ionale tranzitorii, ¿i cu deductibilitatea cheltuielilor cu salariile. La jumåtatea lunii, Ministerul Agriculturii le-a solicitat organiza¡iilor de fermieri punctele de vedere pe analiza SWOT pe care urmeazå så o transmitå Comisiei Europene. Analiza, care are peste 120 de pagini, se referå la punctele slabe ¿i punctele tari ale principalilor indicatori de performan¡å pe baza cårora se întocme¿te noul Plan Na¡ional Strategic (PNS). Este analizat fiecare sector în parte, precizându-se ce s-a fåcut bine pânå acum ¿i unde nu au mers lucrurile a¿a cum ar fi trebuit în exerci¡iul financiar care se încheie. Teoretic, din aceste beneficii ¿i neajunsuri, din oportunitå¡i ¿i amenin¡åri, trebuie så se deducå ¿i cåile de ac¡iune în continuare. Organiza¡iile de fermieri solicitå o prelungire a termenului de transmitere a råspunsurilor. “Noi ar fi trebuit så dåm un råspuns pânå la data de 27 februarie. Din câte ¿tim, nicio organiza¡ie nu a trimis vreun råspuns, pentru cå timpul a fost foarte scurt. E un material foarte stufos. Noi am lucrat pe el zilnic, chiar dacå am fost implica¡i ¿i în alte activitå¡i, dar tot mai avem nevoie de douå-trei såptåmâni pentru a emite un punct de vedere fundamentat, cu råspunsuri pertinente la toate întrebårile, cu propuneri concrete 10

referitoare la ce ar trebui så con¡inå viitorul PNS în ce prive¿te sectorul vegetal”, spune Alina Cre¡u, APPR. Ea î¿i exprimå speran¡a cå nu este vorba de o consultare finalå, ci doar de solicitarea unui prim feed-back, urmând ca propunerile punctuale så fie fåcute în grupele de lucru care vor întocmi PNS. Dacå ministerul va accepta prelungirea termenului de råspuns, APPR se va concentra pe plå¡ile directe ¿i ecoscheme. “E limpede cå trebuie încurajatå ferma medie, care încå nu este definitå clar, dar dimensiunea sa poate fi stabilitå în func¡ie de rentabilitate pe

termen lung, precum ¿i în func¡ie de zonå, de specificul activitå¡ii. Viitorul sistem al plå¡ilor directe nu trebuie så penalizeze fermele mari, trebuie så ¡inå cont de toate angajamentele financiare pe care le au, de numårul de angaja¡i care ar putea avea de suferit. Dacå propunerea României va fi în concordan¡å cu analiza SWOT, atunci nu are cum så dezavantajeze fermele mari, fiindcå reiese, clar, cå vulnerabilitatea na¡ionalå sunt fermele de subzisten¡å. Trebuie gåsite solu¡ii în primul rând pentru acestea, dar nu pe socoteala fermelor mari, ci, probabil, prin politici sociale, fiindcå nu po¡i face o politicå agricolå coerentå pentru 500-600 de mii de suprafe¡e de 0,75-3 ha. E de subliniat cå cu cât o fermå este mai micå, cu atât mai greu va putea aplica måsurile care ¡in de protec¡ia mediului”. Robert VERESS

Despre Green Deal, la Bucure[ti Într-un cadru relativ restrâns, a avut loc, pe 25 februarie, o conferin¡å despre Pactul Ecologic European (Green Deal). Remarc cå este prima ini¡iativå de acest gen ¿i i-a apar¡inut lui Carmen Avram, unul dintre europarlamentarii români din Comisia de agriculturå ¿i membrå a grupului Sociali¿tilor. Prezentårile au durat douå ore ¿i au reprezentat un mix de discu¡ii despre schimbårile climatice, infrastructura Administra¡iei de Meteorologie, inven¡iile în roboticå ale unui tânår informatician ¿i estimåri ale impactului Pactului asupra industriei energetice din România. Alexander Degianski, fermier ¿i reprezentant al organiza¡iei Forest and Biomass Romania SA, a spus cå

restric¡iile la folosirea tratamentelor prevåzute de Pact vor duce la reduceri de produc¡ie ¿i, cel mai probabil, la scumpiri ale alimentelor. Din salå nu au lipsit nici cei care fac lobby pentru agricultura bio. Deci s-au discutat multe, dar nu prea riguros. Cert este cå întâlnirea a fost una dintre rarele ocazii în care s-a pus pe tapet Green Deal, în România. Carmen Avram a povestit cå ¿i la Bruxelles entuziasmul fa¡å de Pactul Ecologic este temperat ¿i cå, rebelii de serviciu, polonezii, nu prea sunt de acord cu el. Dar a subliniat ¿i cå România ar fi bine så gåseascå o cale så se alinieze noilor politici. Altfel, ne va costa. Veronica HUZA Profitul agricol 8/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,4 lei

Daniel BOTÅNOIU

cago FOB-Golful Mexic a închis la 253 dolari/tonå (1.113 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 februarie.

Grâu România FOB Constan¡a 201 euro/t 965 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n perioada 17 - 21 februarie 2020 pre¡urile cerealelor a stagnat pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: SUA: pre¡ul grâului la Chi£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mar Apr Mai

17.02 139 143 145

18.02 140 145 147

19.02 141 147 149

20.02 139 145 147

21.02 137 143 145 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

17.02 203 205 203

18.02 205 207 205

19.02 20.02 21.02 207 205 203 209 207 205 207 205 203

România FOB Constan¡a 193 euro/t 926 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOBGolful Mexic în ziua închiderii, $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

18.02 150 151 151

19.02 20.02 21.02 151 149 147 153 151 150 153 152 151

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 17 - 21.02.2020

17.02 Bordeaux 173 Pallice 169 Rhin 179 Bordeaux FOB 177 Pontivy 183

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 235 dolari/tonå (1.034 lei). La fel, nu a fost nici o modiCota¡ii - Burse din Fran¡a 17.02 Rouen 183 Dunquerque 191 Pallice 189 Creil FOB 187 Moselle FOB 201 Rouen FOB 199

18.02 19.02 185 187 193 195 191 193 189 191 203 205 201 203

Mar Apr Mai

18.02 237 245 251

19.02 239 247 253

euro/t

18.02 19.02 20.02 21.02 175 177 175 173 171 173 171 170 181 183 181 179 179 181 179 177 185 187 185 183

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 199 euro/tonå (955 lei). La bursa Dunquerque pre-

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în februarie 2020 este de 193 dolari/t (849 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în februarie 2020, a fost de 185 dolari/t (814 lei).

20.02 237 245 251

$/t 21.02 235 243 249

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în februarie 2020, este de 187 dolari/tonå (823 lei). Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 177 euro/tonå (830 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 170 euro/tonå (816lei), cu 1 euro mai mare decât såptåmâna trecutå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 179 euro/tonå (859 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 170 dolari/t (748 lei).

Una dintre cauzele care au dus la scåderea pre¡urilor a fost faptul cå producåtorii de furaje ¿i-au acoperit necesarul de materii prime pentru furaje. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå (878 lei), neschimbat fa¡å de cel din 17 februarie, dar este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mar Mai

$/t

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 170 171 173 171 170 175 177 179 177 175

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Grâu

253 dolari/t

$/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

21.02 183 191 190 189 201 199

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 17.02 235 243 249

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 201 euro/tonå (965 lei). A fost cel mai mare pre¡ de pe bursele fran¡uze¿ti.

¡ul a fost de 191 euro/t (917 lei). Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 190 euro/tonå (912 lei).

euro/t 20.02 185 193 191 190 203 201

21 februarie 2020, a fost de 175 dolari/tonå (770 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

17.02 149 150 150

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 57.370 tone, Bangladesh 55.770 tone, Nigeria 55.750 tone, Filipine 47.770 tone ¿i Japonia 45.970 tone.

ficare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

175 dolari/t

352 dolari/t

171 dolari/t

Profitul agricol 8/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia

navirusului în China.

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic a fost de 352 dolari/tonå (1.549 lei), mai mare cu 1 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 71.790 tone, Mexic 53.770 tone, Taiwan 47.070 tone ¿i Olanda 43.970 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 345 dolari/tonå (1.518 lei), neschimbat fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cererea de ulei de soia este în scådere dupå apari¡ia coro-

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost mai mare cu 4 dolari/tonå ¿i a ajuns la 375 dolari/tonå (1.650 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago

Mar Apr Mai

17.02 321 329 333

18.02 325 331 335

$/t 19.02 327 333 337

20.02 325 331 335

21.02 323 329 333

Orz România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 17 - 21 feb. 2020, pre¡ cu livrare în februarie 2020. ¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 147 euro/tonå (706 lei), mai euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 17.02 Rouen 149 Dunquerque 145 Moselle 150 Pontivy 151 Orz bere: Creil** 153 Moselle** 157

18.02 149 147 151 153

19.02 150 149 153 155

20.02 149 147 151 153

21.02 147 145 149 151

155 157 155 153 161 163 161 159

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 17 - 21 februarie 2020, a fost de 171 dolari/tonå (752 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 februarie. Principalele destina¡ii: ChiCOTAºII 17 - 21.02.2020

Mar Apr Mai

17.02 665 673 677

18.02 19.02 20.02 667 669 665 675 677 673 679 681 679

$/t 21.02 663 669 677

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mar Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 371 373 375 377 375 373 375 377 379 377

mic cu 2 euro/tonå, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Floarea-soarelui

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 159 euro/tonå (763 lei), cu 2 euro/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Fran¡a: în såptåmâna 17 21 februarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 333 euro/tonå (1.598 lei), neschimbat fa¡å de pre¡ul de deschidere din 17 februarie.

Orzul pentru bere din Fran¡a a devenit competitiv pe pia¡a din Germania.

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 21 februarie 2020, a fost de 337 dolari/tonå (1.483 lei), în scådere cu 2 dolari/tonå.

Mar Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna februarie 2020, este de 357 dolari/tonå (1.571 lei), mai mare cu 20 de dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în februarie, este de 377 dolari/t (1.483 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 Martie 339 340 341 339 337

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 Dieppe 333 335 337 335 333

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a mondialå a fost mai mare, comparativ cu cel de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

pre¡ul de deschidere.

¥n såptåmâna 17 - 21 februarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a evoluat astfel:

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 347 euro/tonå (1.666 lei), mai mare cu 2 euro/tonå.

Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 21 februarie 2020, la 351 euro/tonå (1.685 lei), neschimbat fa¡å pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 17 februarie.

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare, fa¡å de såptåmâna trecutå. Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 345 euro/tonå (1.656 lei), cu 10 euro/tonå mai mult fa¡å de

17.02 Rouen 335 Dunquerque 349 Moselle 351

21.02 345 347 351

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mar Mai

$/t

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 171 173 175 173 171 173 175 177 175 173

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

18.02 337 351 353

19.02 339 353 355

Grâu

Porumb

Soia

Ovåz

Chicago

203 dolari/t

Profitul agricol 8/2020

$/t

17.02 18.02 19.02 20.02 21.02 345 347 350 349 345 355 357 359 357 353

Australia: pentru livrare în luna februarie 2020, pre¡ul orzului furajer este 269 dolari/t (1.184 lei).

na 33.770 tone ¿i Mexic 11.770 tone.

Sorg

$/t

147 dolari/t

-2

323 dolari/t

203 dolari/t

euro/t

20.02 347 351 353

= 13

Pre]uri [i pie]e Africa de Sud: Prognoza la porumb ¥n Africa de Sud, în octombrie anul trecut, când se semåna porumbul, era secetå. Dar în noiembrie, precipita¡iile au fost peste medie. Ploile au continuat pânå în ianuarie. Produc¡ia de porumb este prognozatå acum la 14,5 milioane tone, în cre¿tere cu 2,7 mil. tone fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este posibil så ajungå la 5 tone/hectar, în cre¿tere cu 10% fa¡å de anul trecut. Maroc: Produc¡ie reduså de grâu Chiar dacå în octombrie ¿i noiembrie s-au înregistrat precipita¡ii suficiente, de la sfâr¿itul lui noiembrie s-a instalat seceta. Produc¡ia de grâu din Maroc este estimatå la 4 milioane tone, mai micå cu 34% decât media pe 5 ani. Suprafa¡a cultivatå este de 2,75 milioane ha. Produc¡ia medie va ajunge la 1,45 tone/ha, în scådere cu 44% fa¡å de 2018/19. Estimarea este conformå cu statisticile publicate recent de guvernul din Maroc. Brazilia, marele cultivator de soia ¥n Brazilia, semånatul soiei se face între 16 septembrie ¿i 31 decembrie. Anul trecut, semånatul a fost înså întârziat din cauza secetei. ¥n unele zone s-a semånat în ianuarie. Ploile au refåcut culturile. Acum, produc¡ia prognozatå este de 125 milioane tone, în cre¿tere cu 8 mil. tone fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå ajunge la 36,9 milioane ha, mai mare cu un milion ha fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 3,4 tone, mai mare cu 4% fa¡å de anul trecut. Ucraina: Record la floarea-soarelui Produc¡ia de floarea-soarelui din Ucraina va ajunge la 16 milioane tone, cu 7% mai mult fa¡å de anul trecut. Produc¡ia medie este prognozatå la 2,6 tone/ha. Suprafa¡a cultivatå este de 6,2 milioane ha. Randamentele au crescut datoritå investi¡iilor atât în hibrizi performan¡i, cât ¿i în inputuri. Floarea-soarelui råmâne una dintre cele mai profitabile culturi din Ucraina.

Pia]a laptelui [i a c\rnii pân\ în 2025 Un raport al CE prezintå perspectivele pe termen mediu ale pie¡elor agricole pânå în 2025. Pia¡a laptelui Pre¡urile scåzute actuale sunt rezultatul unei cre¿teri a ofertei, într-un moment în care China ¿i-a redus importurile, iar Rusia a introdus o interdic¡ie de import. Chiar dacå cererea a crescut în alte regiuni, nu a fost acoperitå oferta existentå. Pânå în 2025 se estimeazå o cre¿tere anualå de 2% a importurilor ¿i o cre¿tere a cererii interne în UE de 1% pe an, la 164 milioane tone. Perspectiva lactatelor din UE va fi afectatå de politicile privind impactul asupra nitra¡ilor ¿i emisiilor de gaze cu efect de serå. Pre¡ul laptelui va recupera la niveluri moderate, pe termen scurt. În urmåtorii 10 ani, jumåtate din laptele suplimentar produs în UE ar putea fi utilizat pentru laptele praf ¿i mai mult de 30%, pentru brânzå. În prezent, pia¡a produselor lactate din UE este caracterizatå de un dezechilibru care afecteazå pre¡urile. Totu¿i, pe termen lung, sectorul va continua så se extindå. Se preconizeazå cå cererea internå ¿i cea externå vor cre¿te constant, iar pre¡urile se vor recupera la niveluri moderate în câ¡iva ani. Cota europeanå de exporturi ar trebui så creascå u¿or. Pornim de la premisa cå pia¡a chinezå se va echilibra. ¥n ce prive¿te pia¡a ruså, chiar dacå embargoul va fi eliminat, exporturile europene cåtre Rusia nu vor mai atinge nivelurile anterioare. O posibilå cre¿tere a importurilor poate veni dinspre Mexic, Japonia, Malaezia ¿i Filipine. În SUA, cre¿terea economicå determinå cererea internå de unt ¿i brânzå ¿i cre¿te pre¡urile peste cele din UE. Pia¡a cårnii Consumul de carne pe locuitor al UE este de a¿teptat så scadå u¿or, cu excep¡ia cårnii de pasåre. Cre¿terea produc¡iei de carne de porc va fi determinatå de cererea de export, în timp

ce produc¡ia de carne de vitå va fi în scådere. Consumul mondial de carne va cre¿te cu 15%, între 2020 ¿i 2025. Pânå la sfâr¿itul perioadei de prognozå, consumul pe locuitor este de a¿teptat så scadå în UE la 66,7 kg. Carnea de pasåre va lua cote mici de pia¡å din celelalte categorii de carne. Dupå ce a scåzut în câ¡iva ani, produc¡ia ¿i consumul de carne de ovine se vor stabiliza la nivelul actual. Produc¡ia de carne de porc se va extinde cu mai pu¡in de 2%, pânå în 2025. În contextul scåderii lente a consumului intern, se preconizeazå cå vor cre¿te exporturile de carne de porc. Produc¡ia de carne de pasåre din UE se va extinde cu aproape 4%, în timp ce consumul ar putea cre¿te doar marginal. CE mizeazå pe o cre¿tere promi¡åtoare a cererii mondiale. Exporturile UE vor atinge 1,6 milioane t pânå în 2025 (+15%), dar pre¡urile vor fi sub presiune ca urmare a cre¿terii concuren¡ei din Brazilia ¿i SUA. Cererea mondialå de carne de pasåre va cre¿te cu 4,6 milioane tone, ajungând la 17 milioane tone, pânå în anul 2025. Produc¡ia de vitå a Uniunea Europeanå se preconizeazå cå va scådea, de¿i într-un ritm lent, pânå la 7,6 milioane tone, în 2025. Pre¡urile cårnii s-ar putea confrunta cu o scådere în anii urmåtori, datoritå cre¿terii concuren¡ei ¿i a pre¡urilor relativ scåzute ale furajelor, în prima parte a perioadei de analizå, urmatå de o redresare în a doua parte, ca urmare a cererii în cre¿tere. Cre¿terea popula¡iei ¿i cre¿terea economicå în ¡årile în curs de dezvoltare, de¿i mai micå decât în deceniul precedent, vor sprijini cererea de carne. Consumul mondial de carne va cre¿te cu 1,4% pe an, pânå în anul 2025, la 358 milioane tone. Profitul agricol 8/2020

Bråila

S-au stins toate focarele de PPA DSVSA a raportat, la sfâr¿itul såptåmânii trecute, stingerea tuturor focarelor de pestå porcinå africanå din gospodåriile ¿i fermele de pe raza jude¡ului. Excep¡ie fac fondurile de vânåtoare, unde încå se mai pot afla porci mistre¡i purtåtori ai virusului. (Obiectiv. Vocea Bråilei) Vaslui

Cine face ecarisarea animalelor moarte? Consiliul Jude¡ean Vaslui face a ¿aptea încercare în ultimii doi ani de a gåsi o firmå care så facå ecarisarea animalelor moarte din gospodåriile popula¡iei. Din cauza pestei porcine africane, cantitatea ce ar urma så fie neutralizatå în acest an a fost estimatå la 149 de tone, fa¡å de 42 de tone anul trecut! Pânå va accesa fonduri pentru achizi¡ionarea a douå incineratoare mobile, CJ încearcå så încredin¡eze neutralizarea animalelor moarte unei firme specializate. Pânå acum, 6 încercåri nu au avut succes. (Monitorul de Vaslui) Olt

Actualitatea în jude¡e 30.000 ha de luciu de ap\ neintabulate Gala¡i

“ADS gestioneazå 311.000 ha ale statului. Dintre ele, doar o treime sunt intabulate. Acela¿i lucru se întâmplå ¿i cu suprafe¡ele cu luciu de apå. Primul pas pe care trebuie så-l facem este så alocåm bani så intabulåm terenurile. Apoi så aducem modificåri la legisla¡ie în a¿a fel încât beneficiarii så aibå contracte de concesiune ca så aibå acces la fonduri europene”, a constatat ministrul Adrian Oros la o conferin¡å privind Programul Opera¡ional pentru Pescuit în jude¡ul Gala¡i. “Sunt 30.000 de hectare neintabulate din 100.000 de hectare de suprafe¡e cu luciu de apå”, a mai spus Oros. Ministrul a precizat cå la capitolul neîmpliniri “sunt ni¿te restan¡e mari în ceea ce prive¿te porturile pescåre¿ti,

Func]ionari care fraudeaz\ APIA Dolj

SCDA Caracal mai are de vânzare o sutå tone de mazåre SCDA Caracal mai are pe stoc peste o sutå de tone de mazåre de primåvarå cu bob galben. Pre¡ul pe kilogram este de 1,5 lei, pentru cea neselectatå, iar pentru cea selectatå, doi lei pe kilogram. În multe zone din jude¡, mazårea poate fi semånatå ¿i pânå la finalul lunii martie. Sta¡iunea din Caracal a semånat 140 ha cu mazåre. (Gazeta nouå) Bråila

Ferma piscicolå "Movila Miresii" Ministrul Adrian Oros ¿i secretarul de stat Gheorghe ªtefan au vizitat o fermå de piscicolå la Movila Miresii. Ferma a fost construitå din fonduri europene, în 2016. A fost populatå cu sturioni de la Constan¡a. 16

bursa de pe¿te, care începe så func¡ioneze, pie¡ele locale, cotele pe care le avem la Marea Neagrå, din care an de an am pierdut, capacitatea de pescuit ¿i monitorizarea”. Prezent la conferin¡a de la Gala¡i, secretarul de stat Gheorghe ªtefan a declarat cå România împreunå cu ¡årile din Grupul de la Vi¿egrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), care au experien¡å în domeniul pisciculturii în apå dulce, vor face lobby la CE pentru acordarea de subven¡ii ¿i în acest sector, în condi¡iile în care CE acordå subven¡ii doar pescuitului marin sau oceanic. ¥n România sunt 750 de ferme piscicole, din care 150 nu au contracte de concesiune ¿i licen¡å de acvaculturå. De asemenea, mai sunt ¿i 250 de påstråvårii.

Judecåtorii Cur¡ii de Apel Craiova au pe maså un dosar privind fraudarea fondurilor europene cu patru inculpa¡i, printre care ¿i un func¡ionar APIA. La Tribunalul Dolj, acuza¡ii au primit câte doi ani de închisoare cu suspendare. Dar au contestat decizia judecåtorului. Procurorii DNA au dispus, în ianuarie 2018, trimiterea în judecatå a trei func¡ionari din cadrul APIA Dolj, acuza¡i cå au ajutat douå persoane så ob¡inå subven¡ii în baza unor documente false. În rechizitoriu, procurorii au re¡inut cå Elencu Dan Emanuel Nicu¿or, beneficiind de ajutorul lui Pådureanu Petre, a formulat la APIA o cerere de platå pentru 23 ha situatå în extravilanul comunei Seaca de Câmp, în baza unui contract de comodat fals, fårå så de¡inå acest teren.

În anii 2013 ¿i 2014, Pådureanu Petre a fost de acord ca Elencu Dan Emanuel Nicu¿or så formuleze cereri de platå unice pe suprafa¡å în numele såu, de¿i niciunul dintre ei nu aveau vreun act. Cei doi inculpa¡i ar fi fost ajuta¡i de trei func¡ionari APIA. Cea mai mare pedeapså, de doi ani ¿i trei luni de închisoare, a primit-o Elencu Dan. Pådureanu Petre a fost condamnat la doi ani de închisoare, tot cu suspendare. Doi func¡ionari ai APIA au fost achita¡i de instan¡å. Ceilal¡i doi inculpa¡i au primit câte doi ani de închisoare, tot cu suspendare. Dosarul a ajuns pe rolul Cur¡ii de Apel Craiova la jumåtatea lunii ianuarie. Ieri, la primul termen de judecatå, instan¡a a amânat judecarea apelurilor pentru 20 martie. Gazeta de Sud Profitul agricol 8/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Maramure¿

Pia¡å agricolå cu… vechituri E miercuri. ¥n centrul comunei Copalnic Månå¿tur e “zi de pia¡å”, cum zic localnicii. Jumåtate din spa¡iu e ocupat de autoturisme. Pe cealaltå jumåtate sunt întinse tarabe: haine noi ¿i second-hand, încål¡åminte, produse gospodåre¿ti de metal ¿i plastic. Câteva mese au ¿i produse agroalimentare. Gheorghe Pop din Buciumi oferea mere Golden cu 4 lei/kg ¿i Ionagold cu 3 lei. Lunea se vând mere la ªomcuta Mare. Mar¡ea - în Låpu¿, miercurea în Copalnic-Månå¿tur. Joia în Târgu Låpu¿, vinerea în Ileanda ¿i sîmbåta în Baia Sprie. Un apicultor din Copalnic Sat vinde miere de rapi¡å cu 20 lei/kg, poliflorå cu 22 lei/kg, miere de salcâm cu 35 lei/kg. Ni¿te femei au pe maså lapte crud de vacå (2,50 lei/litru): brânzå proaspåtå 10-12 lei/kg, urdå 18 lei/kg, ca¿ 20 lei/kg. Ouå de gåinå 0,80 lei/bucatå. Familia Roman din Fâna¡e vine cu lapte ¿i brânzå de la cele 2 vaci. Satul n-are på¿une. Erau câteva sute de vaci. Au råmas 70, iar la toamnå vor fi 30-40… (Graiul Maramure¿ului) Alba

Semin¡e de pe Arca lui Noe ¥n cadrul proiectului Semin¡e Libere, se råspândesc semin¡e locale, tradi¡ionale ¿i rare între grådinarii din întreaga ¡arå. Anul acesta, schimburile s-au fåcut în cafenea La Flori de Mac Books&Coffee din Alba Iulia. A fost o oportunitate pentru cei interesa¡i så dåruiascå ¿i så primeascå gratuit semin¡e, bulbi, buta¿i din surplusul din grådina personalå. Aflåm ¿i vestea cå a fost creatå ¿i o Bancå de semin¡e a Asocia¡iei România În Tranzi¡ie. Mentorul ac¡iunii este Arche Noah (Arca lui Noe) - asocia¡ia interna¡ionalå a salvatorilor de semin¡e. Scopul principal al båncii este de a pune în siguran¡å ¿i apoi de a înmul¡i împreunå cu membrii båncii soiurile tradi¡ionale române¿ti. (Redactia Alba24.ro) 18

Cânep\ pe 5.000 ha la Banat Agro Vest Cooperativa Banat Agro Vest este alcåtuitå din 29 de ferme cu 15.000 ha ¿i func¡ioneazå din 2016. Membri fondatori au fost 11 producåtori agricoli ¿i 3 angaja¡i. În 2018, au mai aderat 12 fermieri, apoi încå 6. Cooperativa a ini¡iat un proiect pilot pe 5.000 de ha, unde vrea så cultive cânepå ¿i så construiascå o fabricå de extragere a CBDului, utilizat în medicinå. Marian Horgo¿, directorul tehnic al Banat Agro Vest (foto), a explicat: “Ini¡ial înfiin¡area cooperativei a avut douå obiective: achizi¡ionarea de importuri ¿i vânzarea produc¡iei la pre¡uri mai avantajoase. Pentru diversificarea activitå¡ii, am achizi¡ionat un teren ¿i avem un proiect pilot care se va desfå¿ura pe 5.000 de ha unde vom cultiva o plantå la modå în agricultura din România, înainte de 1989. Este vorba de cânepå, pe care vrem så o readucem în actualitate. Avem par teneri speciali¿ti din SUA, China ¿i, bineîn¡eles, de la SCDA Lovrin”. Jude¡ul a fost cel mai important centru de producere a cânepei înainte de ‘89. Acum Lovrinul a trezit interesul americanilor, ei au venit ¿i s-au convins cå, într-adevår, în Timi¿ existå un areal foarte bun de producere a cânepii în scop medicinal, dar ¿i industrial. “Obiectivul principal este construc¡ia unei fabrici cu activitå¡i pe 5.000 de ha. Banat Agro Vest, având 15.000 hectare în produc¡ie, evident cå am acceptat imediat så fim parteneri în acest proiect. Important este cå noi vom veni cu tehnologia de producere a cânepii. Vom vedea cum va fi cu valorificarea ¿i cu profitul. Stim sigur cå aceasta este o culturå foarte rentabilå ¿i se poate folosi în medicinå ¿i în industrie. Din câte am în¡eles de la partenerii americani, nu va fi o problemå valorificarea, dat fiind cå America ¿i China reprezintå douå pie¡e foarte mari”, a spus Horgo¿. Conf. univ. dr. Marinel Horablaga, director al SCDA Lovrin, a adåugat: “Eu tocmai m-am întors din SUA, pe 19 februarie. Am fost la cel mai mare târg agri-

Marian Horgo[, director tehnic Banat Agro Vest

col din California, întins pe 24 de ha. Aveau acolo ¿i o zonå destinatå cânepii. Am discutat cu partenerii americani despre proiectul nostru. În a doua decadå din martie, ei vor veni la Lovrin så încheiem proiectul de colaborare. Partenerii sunt speciali¿tii din cadrul Universitå¡ii Oregon. Protocolul va fi încheiat între USAMVB, SCDA Lovrin ¿i Universitatea din Oregon. Vom stabili activitå¡ile concrete pe care le vom dezvolta în ceea ce prive¿te cultivarea cânepii, nu numai din punct de vedere medicinal, ci ¿i industrial”. Americanii au o asocia¡ie a cultivatorilor de cânepå. Pre¿edintele este prof. universitar ¿i ¿eful centrului de cercetare din domeniul cânepii ¿i vor så vinå în Timi¿ cu oamenii de afaceri så ini¡ieze o structurå asemånåtoare în România, dacå vor exista fermieri care så cultive cânepå. SCDA Lovrin va furniza såmân¡a. “În parteneriatul dintre fermierii din Timi¿ ¿i cei din SUA, se urmåre¿te ¿i construc¡ia unei fabrici de extragere a CBD-ului. Acesta va fi distribuit firmelor producåtoare de medicamente din America ¿i din întreaga lume. Deocamdatå este protocolul de colaborare la nivel de cercetare cu SCDA Lovrin, iar când americanii vor veni, dupå 20 martie, în Timi¿oara vom discuta mai multe amånunte. Atunci vor fi ¿i reprezentan¡ii Misiunii Economice a SUA în România”, a mai spus conf. Horablaga. Gheorghe MIRON Profitul agricol 8/2020

OPINII

Cum am putea cre[te interesul tinerilor pentru agricultur\ Lipsa for¡ei de muncå din agriculturå este rezultatul faptului cå tinerii absolven¡i ai liceelor sau facultå¡ilor de profil cred cå ferma nu oferå posibilitå¡i de dezvoltare personalå ¿i chiar profesionalå, spune Anastase Iorgu (foto), fondatorul companiei de consultan¡å în domeniul fitosanitar Novagris. Genera¡iile “Millennials” considerå prioritare perspectivele pe care le oferå locul de muncå în dezvoltarea personalå. Chiar ¿i la început de carierå, nevoile tinerilor nu se rezumå doar la un câ¿tig de subzisten¡å, ci la integrare socialå ¿i stimå de sine. Un proaspåt absolvent care trebuie så lucreze ca angajat la fermå ¿i så interac¡ioneze în principal cu oameni neconecta¡i la “trendurile” genera¡iei sale nu î¿i va fixa ca primå op¡iune un astfel de loc de muncå. Ferma nu oferå tânårului posibilitatea de a¿i utiliza ¿i a câ¿tiga din cuno¿tin¡ele de limbå englezå, calculator

Anastase Iorgu, fondatorul companiei Novagris

¿i nici o avansare clarå în carierå, întrucât nu existå o organizare ierarhicå multistratificatå. De aceea Anastase Iorgu crede cå solu¡ia ar fi schimbarea viziunii ¿i a statutului, din cea de angajat în cea de antreprenor. Astfel, ofertarea propriei for¡e de muncå se va face sub formå de servicii. În loc de a-¿i primi salariul pe statul angajatorului, tânårul va fi mai interesant så-¿i dezvolte propria afacere ¿i så-¿i vândå for¡a de muncå pe facturå cåtre fermier. Din încasåri î¿i va lua salariu, iar la urmå va avea ¿i dividende pe care le poate investi. Mul¡i tineri sunt capabili så înceapå o afacere încå din ¿coalå. În afarå de ce studiazå în ¿coalå, existå bibliografie din abunden¡å privind gestionarea unei entitå¡i juridice proprii (PFA, II, SRL etc.). Sunt chiar consultan¡i care oferå cursuri de antreprenoriat. Serviciile pe care le-ar putea oferi ca persoanå calificatå în domeniu ar fi: - efectuarea unor lucråri cu utilajul fermierului (arat, semånat, recoltat etc.) cu facturare pe ore prestate sau suprafa¡å lucratå; - efectuarea sau coordonarea tratamentelor fitosanitare ¿i a fertilizårilor; - dirijarea echipei de zilieri pe perioada efectuårii unor lucråri. Dacå clientului nu-i plac serviciile prestatorului, nu-l va mai solicita, cum de altfel ¿i prestatorul î¿i va putea alege clien¡ii. Astfel se creeazå o rela¡ie de parteneriat ¿i respect între douå firme ¿i nu una de subordonare dintre angajat ¿i angajator. Preten¡iile ¿i responsabilitå¡ile pot fi mari de ambele pår¡i ¿i stabilite printr-un contract. Dispare atitudinea “eu må fac cå muncesc ¿i el se face cå må plåte¿te”.

Ce avantaje îi aduce unui tânår în cåutarea unui loc de muncå så devinå prestator de servicii pentru un fermier mai degrabå decât så fie doar angajat? Iorgu considerå cå pentru a reu¿i în acest sistem este necesar doar ca tinerii så aibå voin¡a de a munci ca antreprenori. Restul fie se înva¡å, fie se procurå (dacå este vorba de capital). Î¿i pot face cunoscute ofertele pe internet (email, facebook, linkedin), iar massmedia de profil poate publica oferte. ¥n primul rând, câ¿tigul nu va fi limitat la o sumå lunarå fixå, ci va fluctua în func¡ie de cât presteazå ¿i cum negociazå fiecare contract. Timpul personal ¿i-l va gestiona a¿a cum dore¿te sau cum are nevoie (concediu, weekend prelungit, evenimente de familie). Tânårul va putea alege mai mul¡i clien¡i cu care så colaboreze ¿i va negocia tarifele pe ora de lucru sau pe lucrare; va interac¡iona cu mul¡i fermieri ¿i se va întâlni cu multe situa¡ii ¿i joburi de la care va învå¡a. ¥n timp, dacå reu¿e¿te så creascå afacerea, va putea avea propriii angaja¡i sau se va putea asocia cu alte persoane cu acela¿i statut, pentru a forma un grup. Dacå s-ar dezvolta o astfel de pia¡å, fermierii ¿i-ar rezolva multe probleme, cum ar fi economii de salarii în perioadele moarte, precum ¿i multe alte situa¡ii pe care le întâmpinå uneori cu angaja¡ii. Profitul agricol 8/2020

Culturi vegetale Tehnologia bio adaptat\ în cultura mare Julien Gillard administreazå o fermå de 1.400 ha în jude¡ul Constan¡a (Sofrag Agri, Topraisar). În anul 2013, dupå trei ani de conversie, a cultivat 50 de ha cu grâu în regim bio. “A fost o catastrofå! Terenul a fost îmburuienat complet”. Totu¿i, a scos o produc¡ie de 3 t/ha. Urmåtorul sezon a încercat rapi¡å ¿i a scos o tonå, fa¡å de 3,5 t/ha în conven¡ional. Apoi a încercat nåut, care are un poten¡ial de valorificare de 550 de euro/t. Se a¿tepta så ob¡inå 2 t/ha, înså a scos doar 1 t/ha, fiindcå buruienile au fost mai înalte de un stat de om. În plus, boabele s-au påtat tot din cauza buruienilor, a¿a cå a putut valorifica doar jumåtate din produc¡ie. În 2018 a arat terenul (tehnologie pe care nu a mai folosit-o de un deceniu), apoi l-a pregåtit cu combinator “labå de gâscå” ¿i a semånat porumb. L-a prå¿it de trei ori, a beneficiat de precipita¡ii abundente (650 de litri, fa¡å de 350 de litri în sezonul urmåtor, în 2019) ¿i a scos 8 t/ha, fa¡å de 12 t în conven¡ional.

Pre¡ul tonei de porumb organic este de 220 euro/t, fa¡å de 130 euro/t cât se plåte¿te pentru cel conven¡ional, înså Gillard e nemul¡umit, fiindcå în Fran¡a fermierii valorificå cu 320 de euro/t. În plus, procesul de valorificare e complicat, presupune multe båtåi de cap atât cu autoritå¡ile, cât ¿i cu traderii. Din aceastå cauzå, tranzac¡ia e finalizatå abia în lunile ianuarie-februarie ale anului urmåtor. Ca atare, dacå nu ai capacitå¡i de stocare, nu e recomandabil så faci porumb în culturå organicå. În 2019, francezul a cultivat floareasoarelui ¿i, în pofida regimului pluviometric scåzut ¿i al îmburuienårii cu pålåmidå, a scos 2 t/ha, valorificatå cu 480 euro/t. Precizeazå cå a folosit un hibrid de la Euralis, suficient de rezistent la tulpinile de Orobanche H ¿i G. Anul acesta, Gillard va cultiva din nou nåut ¿i sperå så nu repete rateul din trecut. Robert VERESS

Rota]ia culturilor, cea mai important\ verig\ Petru¿ Auger cultivå în regim organic de peste un deceniu, 1.300 ha în comuna ªtefan cel Mare, Cålåra¿i, unde mai are ¿i o fermå de gåini. E foarte mul¡umit de rezultatele ob¡inute, de¿i admite cå pierderea asumatå în bio, fa¡å de conven¡ional, este de 10 procente daunå totalå. Considerå cå pericolul major pentru porumb nu este Tanymecus, ci sunt ciorile, care atacå în ultima decadå a lunii aprilie. Confra¡ilor din conven¡ioProfitul agricol 8/2020

nal, speria¡i de Tanymecus, le recomandå så roteascå mai mult culturile ¿i så schimbe epoca de semånat. “Eu a¿ semåna ¿i mâine, dar a¿ avea terenul pregåtit.” Auger folose¿te maceratul de urzicå pe post de îngrå¿åmânt, insecticid ¿i erbicid natural, precum ¿i gunoi peletizat de pasåre, îmbogå¡it cu dolomitå, care le aduce culturilor un benefic aport de magneziu.

Cursul valutar, clauzå de anulare a arendei Pia¡a arendei din România este în degringoladå totalå, iar de aceastå situa¡ie profitå fondurile de investi¡ii, avertizeazå Arnaud Perrein. Pânå la revânzarea suprafe¡elor, fondurile le arendeazå pe perioade mici, impunând clauze aberante. “Un exemplu, Agri Terenuri, care de¡ine 60.000 de hectare. Fac contracte pe un an ¿i cu clauze care amintesc de cåmåtårie. Arenda este în lei dupå transformarea din euro ¿i se stipuleazå cå, în cazul în care moneda na¡ionalå se devalorizeazå cu mai mult de douå procente, contractul se anuleazå. De asemenea, nu existå drept de preemp¡iune. Dacå cresc subven¡iile sau pre¡urile produselor agricole, cre¿te ¿i arenda. Într-un stat civilizat nu ar fi posibil a¿a ceva”. Un standard pentru agricultura eco din Delta Dunårii La Nurenberg, Germania, s-a deschis Biofach, cea mai mare expozi¡ie europeanå dedicatå produselor ecologice. Acolo a avut loc ¿i o discu¡ie asupra evolu¡iei politicilor dedicate sectorului organic în ¡årile Europei Centrale ¿i de Est. ªi tot acolo, cei din clusterul Bio Danubius ¿i-au fåcut publicå decizia de a avea un standard propriu privind agricultura bio, unul doar al fermierilor din zona Deltei. Standardul va avea cerin¡e de sustenabilitate suplimentare, mai înalte decât certificårile ecologice, contribuind la protec¡ia zonei ¿i la o prezen¡å cu produse de calitate. Austria: producåtorii bio cautå cumpåråtori Austria, al doilea producåtor mondial de alimente bio (pe primul loc este Australia) are probleme în a gåsi pie¡e de desfacere pentru agricultorii såi. Filierele de produc¡ie vegetalå ¿i animalå sunt performante, doar cå, dincolo de vorbe, consumatorii nu prea se înghesuie så cumpere eco. Principalul motiv sunt pre¡urile, sensibil mai mari. De aceea, Viena a anun¡at cå a început så caute noi pie¡e de desfacere, doar doar... 21

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile pentru rapi]a de prim\var\ Alina PETREA product manager Rapool Ring România

2019 hibrizii de rapi¡å de primåvarå Rapool Ring au ob¡inut produc¡ii de peste 3 t/ha în zona de Sud a ¡årii ¿i peste 3,5 t/ha în zona de Centru. Rapi¡a de primåvarå germineazå ¿i la temperaturi scåzute ale solului, de 23°C, înså prezintå sensibilitate la temperaturi mai mici de -4°C în timpul dezvoltårii timpurii a plantelor. Cultivarea rapi¡ei de primåvarå este posibilå aproape pe toate tipurile de sol, excep¡ie fiind cele slabe ¿i nisipoase. Culturile premergåtoare recomandate sunt cerealele. Rota¡ia culturii este de 3-4 ani, a¿adar nu se cultivå dupå rapi¡å de toamnå sau floarea-soarelui. Rapool Ring recomandå semånatul timpuriu în condi¡ii de umezealå, atunci când în sol, la adâncimea de 5 cm, sunt 5-8°C. Adâncimea de semånat: 2 - 3 cm. Densitatea la semånat este diferitå fa¡å de rapi¡a de toamnå, astfel cå pentru semånatul timpuriu sau în epoca optimå recomandåm 70 bg/mp, iar pentru semånatul tardiv 80 bg/mp. Suntem nevoi¡i så suplimentåm numårul de boabe germinabile pe mp din cauza perioadei scurte de vegeta¡ie, dar ¿i din cauza faptului cå poten¡ialul de ramificare nu este la fel de ridicat ca în cazul rapi¡ei de toamnå. Pentru profesioni¿tii rapi¡ei, recoltatul începe la umiditatea de 11-12% a semin¡elor. Recoltatul la o umiditate mai mare poate duce la deprecierea calitativå a acestora.

În

Fertilizarea Semin¡ele oleaginoase de primåvarå au o cerere ridicatå în special pentru: azot, fosfor, potasiu, sulf ¿i bor. 22

l Azotul: este necesar de la începutul dezvoltårii pânå la înflorit, sus¡ine dezvoltarea biomasei, formarea silicvelor. Recomandåm aplicarea lui în douå faze: 1. la semånat: 60 - 80 kg s.a N/ha 2. la alungirea tijei florale: 40 kg s.a N/ha l Fosforul: sus¡ine dezvoltarea rådåcinilor, rezisten¡a la cådere ¿i maturarea semin¡elor. Recomandåm: 60 - 60 kg P2O5/ha l Potasiul: ajutå formarea silicvelor ¿i re¡inerea apei în plantå. Recomandåm: 180 - 270 kg K/ha. l Magneziul: este important pentru energie, vigoare ¿i metabolism. Recomandåm: 30 - 40 kg Mg/ha. l Sulful: sus¡ine dezvoltarea proteinei. Lipsa sulfului duce la absorb¡ia insuficientå a azotului. Recomandåm: 20 - 30 kg S/ha. l Borul: este necesar pentru formarea semin¡elor. Recomandåm: 0,5 - 1,0 kg B/ha. Sulful ¿i borul se pot aplica împreunå cu un fungicid/regulator de cre¿tere pentru a måri vigoarea în primele faze de vegeta¡ie. Pentru aplicarea unui program de

fertilizare optimå se va ¡ine cont atât de analizele de sol, cât ¿i de planta premergåtoare.

Boli ¿i dåunåtori Ca ¿i în cazul rapi¡ei de toamnå, condi¡iile umede ¿i precipita¡iile în perioada înfloritului pot duce la infestarea cu Screlotinia. În timpul maturårii, precipita¡iile pot duce la infeståri cu Alternaria ¿i Botrytis. Controlul cu succes al bolilor cu s.a tebuconazol, metconazole ¿i boscalid are loc când ciuperca este tratatå într-o fazå activå a ciclului de via¡å. Cel mai frecvent dåunåtor dupå semånat sunt puricii, ace¿tia låsând u¿ile deschise pentru bolile fungice. Recomandåm tratamente cu piretroizi, dacå pragul economic de dåunare este depå¿it. Un alt dåunåtor este Meligethes aeneus, care este periculos în toate stadiile de dezvoltare a culturii, dar în special la apari¡ia butonului floral. Recomandåm, ca måsuri preventive, respectarea asolamentului ¿i tratamente chimice. Tratamentul, atât cu insecticide, cât ¿i cu fungicide, trebuie aplicat imediat atunci când apar condi¡ii de infestare.

Rapool Ring România are în ofertå doi hibrizi de rapi¡å de primåvarå: Mirakel ¿i Achat Mirakel are o maturitate timpurie, un con¡inut foarte ridicat de ulei, dezvoltå o maså vegetativå bogatå, viguroaså ¿i sånåtoaså, ¿i o înål¡ime medie (120 - 150 cm). Rezisten¡å la cådere ridicatå ¿i o toleran¡å la secetå foarte ridicatå. Adaptabilitate bunå în diferite condi¡ii pedo-climatice ¿i o stabilitate foarte bunå datoritå tipului compact pe care îl dezvoltå. Are un nivel foarte scåzut de glucozinola¡i ¿i acid erucic.

Achat este un hibrid cu o maturitate semitardivå, cu poten¡ial de produc¡ie foarte ridicat atât în boabe, cât ¿i în ulei. Are o dezvoltare robustå ¿i o cre¿tere viguroaså, iar talia plantei este înaltå. Are o rezisten¡å foarte bunå la aplecare ¿i frângere, o toleran¡å foarte ridicatå la secetå, este stabil ¿i adaptabil, înså plasticitatea ecologicå îl recomandå în special în zonele unde sunt posibile perioade mai lungi de vegeta¡ie. ¥n aceste condi¡ii î¿i poate exprima întregul poten¡ial de produc¡ie. Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE Pentru prima oarå, Dumitru Manole a început semånatul la final de februarie Pe 28 februarie, fermierul Dumitru Manole, din Amzacea, jud. Constan¡a, a început campania de semånat floarea-soarelui. Cultivå hibrizi timpurii ¿i semi-timpurii. A început campania cu cei semi-timpurii, întrucât au nevoie de o perioadå mai lungå de vegeta¡ie fa¡å de cei timpurii. A planificat 160 ha cu floareasoarelui, iar pe 2 martie avea deja semånate 50 ha. De aproximativ 15 ani fermierul practicå semånatul timpuriu, dar niciodatå atât de devreme. Pânå acum, semåna în perioada 1015 martie. “Dat fiind schimbårile climatice mult mai agresive, temperatura fiind de 7 grade, am început semånatul, pentru cå pierd umiditate”, explicå Manole. Vânzårile BASF aduse de produsele noi BASF a anun¡at un poten¡ial crescut de vânzåri din produse noi estimat la peste 7,5 miliarde euro. Pânå în 2029, compania va lansa peste 30 de proiecte cheie: semin¡e ¿i tråsåturi noi, produse pentru protec¡ia culturilor de sintezå ¿i biologice ¿i produse digitale. În conformitate cu strategia sa în agriculturå, compania î¿i concentreazå accentul pe solu¡ii conectate pentru fermieri. În 2019, compania a cheltuit 879 milioane euro în cercetare ¿i dezvoltare în divizia de solu¡ii agricole, reprezentând aproximativ 11% din vânzåri. Investi¡ii similare sunt programate ¿i pentru anul acesta. Bayer nu a¿teaptå o în¡elegere în procesele legate de glifosat Gigantul Bayer a dezmin¡it zvonurile cå ar putea ajunge în curând la o în¡elegere în procesele în care este acuzat cå pesticidele bazate pe glifosat cauzeazå cancer. Directorul financiar Wolfgang Nickl a declarat cå nu au fost alocate fonduri în acest sens, iar compania este momentan pregåtitå doar så achite cheltuielile legale. 24

Nutri Top 5.10.15-, creat de CICh N\vodari [i distribuit de Naturevo Plantele au nevoie de luminå, aer, apå, cåldurå, dar ¿i de un sol care så con¡inå cantitå¡ile adecvate de macro ¿i microelemente nutritive. În majoritatea cazurilor, este necesarå completarea rezervelor solului prin fertilizåri suplimentare, înså adevårata problemå o reprezintå faptul cå asimilarea de cåtre plante a elementelor nutritive din îngrå¿åmintele conven¡ionale aplicate este reduså din cauza blocajelor rapide ale acestora în sol. În urma cercetårilor efectuate, CICh Nåvodari a formulat o solu¡ie de îngrå¿åminte cu tehnologie înglobatå, cu un efect complex asupra plantelor ¿i solului, care permite maximizarea disponibilitå¡ii elementelor nutritive, stimularea dezvoltårii sistemului radicular, eficientizarea nutri¡iei cu macro ¿i microelemente ¿i maximizarea produc¡iilor. Solu¡ia creatå de CICh Nåvodari s-a concretizat în gama NPK Nutri Top, care utilizeazå tehnologiile NGOOO, Amesal ¿i con¡ine extracte humice, macroelemente secundare ¿i microelemente. Datoritå rela¡iei de parteneriat durabil construit cu Naturevo, CICH a creat un produs special, NUTRI TOP 5.10.15, care asigurå o nutri¡ie continuå ¿i echilibratå cu azot, în concordan¡å cu nevoile plantei. Prezen¡a în compozi¡ia produsului a inhibitorului de nitrificare DMPP cre¿te eficien¡a utilizårii azotului ¿i poate îmbunåtå¡i randamentul culturilor agricole ¿i horticole în special în solurile alcaline. Nutri Top 5.10.15 este un produs inovator ce înglobeazå 3 tehnologii: • DMPP, inhibitor de genera¡ie mai nouå, a cårui utilizare în fertilizan¡i induce o disponibilitate prelungitå a

formei amoniu a azotului în sol. Datoritå absorb¡iei mai ridicate la suprafa¡a argilei ¿i a materiei organice, este mai pu¡in mobil decât al¡i inhibitori în soluri. DMPP inhibå nitrificarea în orizontul de suprafa¡å chiar ¿i dupå ploi abundente. Ca urmare, levigarea azotului nitric este restric¡ionatå în mod eficient. Literatura de specialitate indicå pierderi reduse de azot datoritå volatilizårii N2O dupå aplicarea DMPP ¿i reducerea pânå la total a volatilizårii NH3 din îngrå¿åmintele care con¡in forma de amoniu stabilizatå cu DMPP. • Amesal - Fosfor mobil, disponibil pe toatå perioada de vegeta¡ie a culturii. Este un polimer de sintezå de ultimå genera¡ie, cu o capacitate de schimb cationic mare. Se leagå cu ionii de Fier ¿i Aluminiu prezen¡i în terenurile acide ¿i cu cei de Calciu din terenurile alcaline, protejând astfel fosforul prin evitatea creårii de fosfa¡i insolubili. Extractul humic, acizii fulvici ¿i aminoacizii sunt parte componentå din fiecare granulå în parte, contribuind la re¡inerea apei în sol ¿i chelatarea elementelor nutritive. Este un aditiv natural folosit în îngrå¿åminte, pentru a îmbunåtå¡i structura solului ¿i pentru a cre¿te fertilitatea. • Potasiul din produs este sub formå de sulfat, fiind ideal pentru toate culturile, în special pentru cele sensibile la clor. Nutri Top 5.10.15 este recomandat la fertilizarea terenurilor agricole, prin încorporare în sol, administrat la pregåtirea patului germinativ sau localizat odatå cu semånatul.

Naturevo Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

Caussade [i Belchim [i provoc\rile agriculturii în Câmpia de Vest Caussade Semences ¿i Belchim au organizat împreunå o amplå întâlnire cu fermierii din Timi¿ ¿i Arad. Lucrurile au fost aranjate a¿a ¿i pentru cå în regiune cele douå companii au un distribuitor comun, societatea Cristdar, furnizor de inputuri cu o vechime de 13-14 ani.

venimentul a fost o ocazie pentru Caussade ¿i Belchim så î¿i prezinte portofoliul de produse ¿i servicii pentru anul 2020. Dintre noutå¡ile Caussade, amintesc aici biostimulatorul Insemo, creat pe bazå de plante ¿i alge marine, iar Caussade îl poate aplica la cerere pe såmân¡a de porumb. “Produsul reduce stresul abiotic må refer la frig, ar¿i¡å sau secetå, dar ¿i stresul biotic - boli ¿i dåunåtori - ¿i va ajuta la un start mult mai eficient în vegeta¡ie a plantelor, în primele faze”, explica Nicu Vâtcå, reprezentant vânzåri Caussade Semences. O altå noutate, la porumb, pe segmentul semitardiv de maturitate din grupa FAO 450, este Hi Corn, care s-a adaptat foarte bine în Banat. Cu acest concept a fost întregitå gama începutå în 2019.

platforme din ¡arå, atât în testele Caussade, cât ¿i în testele APPR. “S-a perindat de pe locul unu pe locul trei, în func¡ie de zonå”, explica râzând Mihailo Raicici, director regional vest Caussade. Au mai fost prezenta¡i ¿i doi hibrizi noi semitimpurii, în tehnologie Express, CSF 17902 ¿i CSF18903. Speciali¿tii de la Belchim au atras aten¡ia asupra aplicårii tratamentelor, pentru a nu produce fitotoxicitate. “Atunci când aplicåm pesticidele riscåm så producem fitotoxicitate. Indiferent de produse, dacå le vom aplica necorespunzåtor, vom avea probleme, de aceea trebuie respectatå doza cu stricte¡e”, a aten¡ionat Florin Cre¡u, director regional vest Belchim. O noutate prezentatå de Belchim a fost fungicidul Kenja pentru tratamentul culturii de rapi¡å. Este considerat drept o alternativå foarte bunå pentru combaterea sclerotiniei, care devine o problemå tot mai mare în culturi din cauza rota¡iilor deficitare cu specii care au acest dåunåtor comun. De asemenea, Difcor reprezintå o altå alternativå în ceea ce prive¿te managementul rezisten¡ei dåunåtorilor în

cultura de rapi¡å. “Este foarte important så ¡inem cont de problema rezisten¡ei, fiindcå existå tot mai multe biotipuri care nu pot fi distruse. S-a creat o rezisten¡å fa¡å de principalii patogeni, micoze, bacterioze ¿i viroze ¿i atunci trebuie så alternåm atât substan¡a activå, cât ¿i clasa chimicå pentru a avea succes”, a aten¡ionat Florin Cre¡u. Pentru floarea-soarelui ¿i soia, Belchim a prezentat Proman. Acesta se aplicå preemergent ¿i are un mod de ac¡iune unic. “Substan¡a activå, metobromuron, este nouå pe pia¡å. Ea se fixeazå în substratul coloidal al solului, unde stå pentru o perioadå de protec¡ie activå a plantelor de 4-8 såptåmâni, în func¡ie de con¡inutul de humå ¿i texturå, fårå så aibå probleme de levigare”. Pentru porumb, Belchim vine în 2020 cu pachetul Onix, prezentat drept o solu¡ie foarte bunå în combaterea buruienilor în preemergen¡å cu o flexibilitate mare în aplicare în amestec de Temsa. Se poate aplica de când planta are douå frunze, fårå så se creeze fitotoxicitate. Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest

La floarea-soarelui, Caussade propune patru hibrizi noi. Kaledonia este un hibrid Clearfield, higoleic, care prinde tot mai mult în zona de vest. Are un poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie ¿i un procent de acid oleic de peste 85%. CSF18108 este un alt hibrid nou, cu un poten¡ial foarte ridicat de produc¡ie. În testele pe care le-au fåcut în 2019, s-a situat în top 3 hibrizi în cel pu¡in 7 26

Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

Floarea-soarelui high oleic\, câ[tig\toare Floarea-soarelui cu un con¡inut ridicat de acid oleic reprezintå un mijloc de a cre¿te veniturile pe termen lung în fermå.

“

Nu cultiva¡i floarea-soarelui HO doar pentru bonus. Face¡i-o pentru a avea pe termen lung o pia¡å mai stabilå ¿i un pre¡ mai ridicat”, spunea Luis Carlos Alonso, responsabilul de marketing la nivel global pentru culturile oleaginoase al Syngenta. Floarea-soarelui HO cunoa¿te o dezvoltare puternicå. ¥n Fran¡a, de exemplu, 75% din floare este HO. Înså, dacå måsuråm produc¡iile, Ucraina depå¿e¿te Fran¡a. În România, mai pu¡in de 20% din floarea-soarelui este de tip HO. Alonso considerå cå în 5-10 ani ponderea poate ajunge la 50%. De la lansarea proiectului, prioritatea Syngenta a fost ca produc¡ia la floareasoarelui HO så fie cel pu¡in egalå cu cea a hibrizilor clasici. Spre exemplu, hibridul Talento, de tip HO, este echivalentul lui Neoma, cel mai cunoscut la nivel na¡ional al companiei. Fiind mai nou, amelioratorii au inclus în Talento o toleran¡å geneticå la manå astfel încât hibridul este acum rezistent la toate rasele de manå cunoscute în România, fapt ce-l face ¿i mai productiv.

Conservarea procentului de acid oleic Tehnologia de cultivare este aceea¿i cu cea aplicatå la floarea-soarelui clasicå. Pentru a încasa bonusul este înså necesar ca fermierul så respecte mai multe reguli, pe care Syngenta le-a grupat într-un protocol de bune practici. Principiul de bazå este separarea culturii clasice de cea HO în toate etapele. Obiectivul este de a avea peste 82% acid oleic. 28

În Codex Alimentarius, uleiul HO este definit ca cel care are peste 75% acid oleic. Industria alimentarå solicitå înså cel pu¡in 80%. Traderii cer 82% pentru a se asigura cå în procesul de extrac¡ie, prin amestecul dificil de evitat de pe liniile de procesare, så nu scadå sub standard. Când este deficit, industria acceptå ¿i un con¡inut mai scåzut, dar în standard. Dacå pe pia¡å existå multå marfå, atunci exigen¡ele sunt ¿i mai mari. Distan¡a de izolare a fost stabilitå la 300 metri. Un simplu drum sau o perdea de protec¡ie pot avea aceea¿i eficien¡å. Esen¡ial este så avem sole omogene, fårå a amesteca floare clasicå în parcela de HO. Se recomandå gestionarea samulastrei în solele unde a fost cultivatå recent floarea-soarelui linoleicå. De preferat este alegerea parcelelor pe care s-a semånat porumb cel pu¡in o datå între culturile de floarea-soarelui, pentru controlul Lupoaiei. Necurå¡area semånåtorii sau completarea cu alt tip de såmân¡å la final de tarla sunt gre¿eli frecvent identificate în teren. Din acest motiv fermierii sunt sfåtui¡i så påstreze o har tå a ordinii de semånare. Este necesarå inspec¡ia periodicå a câmpului pentru a verifica izolarea ¿i eventualele impurificåri. Curå¡area echipamentelor este cuvântul cheie,

Legile pie¡ei de ulei Pe glob, produc¡ia anualå de ulei vegetal este de 240 milioane tone. Floareasoarelui reprezenta doar 9%. Dar în ultimii 20 de ani ponderea uleiului de floare a scåzut la 7%. Uleiul de palmier împreunå cu soia depå¿esc 60% din pia¡å. Cele douå dau tonul. Pe de altå parte, produc¡ia nu este puternic sau rapid influen¡atå de pre¡ în cazul acestor douå tipuri de ulei. Planta¡iile de palmier sunt utilizate timp de 30 de ani. Intrå pe rod dupå 5-7 ani de la plantare. În planta¡iile mari recoltarea se face zilnic. Fructele merg

fie cå este vorba de ma¿inile de transport, spa¡ii de depozitare, combine sau instala¡ii de uscare. Pentru combine ¿i instala¡ii de uscare recomandarea este ca primele încårcåri så fie depozitate separat. De altfel, cantitatea recoltatå de la marginea parcelei nu trebuie amestecatå cu cea din restul culturii. În punctul de recep¡ie trebuie luate probe din fiecare transport pentru testarea cu refractometrul. Pe fondul unui deficit de semin¡e de HO pentru primåvara aceasta, pe pia¡å pot så aparå hibrizi care nu sunt adapta¡i, specifici altor zone climatice. De¿i a terminat stocul, Syngenta nu a adus hibrizi vându¡i în alte pie¡e, succesul fermierilor cu produsele companiei fiind mai important.

Cum este influen¡at nivelul de acid oleic O culturå cu un con¡inut mai ridicat de ulei are ¿i un con¡inut mai ridicat de acid oleic. O såmân¡å ¿i¿tavå are un con¡inut mai redus de proteinå ¿i ulei ¿i în final de acid oleic. Aprovizionarea cu apå are un rol important pentru con¡inutul în ulei. Plantele reac¡ioneazå prin a compensa lipsa de densitate, î¿i måre¿te capitulul ¿i semin¡ele. Anul acesta, în condi¡iile în care seceta amenin¡å culturile, managedirect la procesare. Nu se pot depozita pentru cå putrezesc. Reînnoirea planta¡iilor se face atunci când pre¡urile sunt ridicate, iar efectele se våd peste 7 ani. În cazul culturilor de soia ¿i floareasoarelui, pre¡ul de vânzare este compus din cel pentru con¡inutul de proteinå (din ¿rot) ¿i cel al uleiului. La soia, valoarea uleiului este o treime din valoarea semin¡ei. La floarea-soarelui este 80%. Astfel, produc¡ia de soia nu reac¡ioneazå la varia¡iile de pre¡ ale uleiului, ci la cele ale proteinei. Prin urmare, mai mult de 60% din produc¡ia de ulei vegetal nu råspunde la varia¡iile de pre¡. Singurele culturi care pot reac¡iona sunt cele Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

pe termen lung rul ar alege så mic¿oreze cu 5-10% densitatea fa¡å de cea utilizatå în mod normal în fermå. Cu 45.000 pl/ha sau cu 55.000 pl/ha produc¡ia poate så fie aceea¿i. În condi¡ii de secetå, la o densitate reduså, capitulul va fi mai mare, va face o såmân¡å mai mare, cu un con¡inut mai bun de ulei ¿i de acid oleic.

Fertilizare Fertilizarea poate så influen¡eze con¡inutul de ulei. Fertilizarea cu azot aduce un aspect frumos culturii, dar recomandatå este o fertilizare echilibratå. Foarte important pentru con¡inutul în ulei este fosforul. Pentru o produc¡ie de peste trei tone la hectar, s-ar putea ca borul så fie deficitar. El trebuie aplicat la începutul formårii butonului floral. Deficien¡a de bor nu se remarcå decât dacå este gravå. Chiar ¿i un deficit mai redus poate så aibå efecte importante: face ca planta så aibå multe semin¡e goale. Consumul specific pentru o tonå de floarea-soarelui este de NPK 50.20.100 kg/ha. Alonso atrage aten¡ia cå mul¡i fermieri nu fertilizeazå cu potasiu. Chiar dacå solul con¡ine potasiu în cantitate suficientå, adesea doar o de floarea-soarelui ¿i de rapi¡å. Din acest motiv rezultå ¿i o volatilitate mult mai mare a pre¡urilor. Pia¡a de ulei de måsline are propria dinamicå, fårå legåturå cu restul pie¡ei de ulei, pentru cå uleiul de måsline are propriii consumatori “captivi”, care nu-l înlocuiesc atunci când pre¡ul cre¿te. La fel, uleiul de cocos are propria dinamicå, fiind folosit în industria cosmeticå ¿i în produc¡ia de înghe¡atå. Uleiul de floarea-soarelui HO începe ¿i el så-¿i creeze propria pia¡å. Anul trecut, când pre¡ul uleiului de floarea-soarelui clasicå a scåzut, cel pentru floarea HO a crescut. Diferen¡a a fost de 25-100 Profitul agricol 8/2020

foarte micå parte, sub 1%, este solubil. 97% din tot potasiul pe care îl absoarbe planta se întoarce în sol prin resturile organice, ca formå solubilå, un aport foarte important pentru cultura postmergåtoare. Toate îngrå¿åmintele trebuie aplicate înainte de semånat ¿i încorporate. În condi¡ii normale nu are importan¡å dacå sunt împrå¿tiate sau distribuite pe rând. În solurile cu pH scåzut fosforul va fi blocat. În acest caz, dacå se administreazå pe rând atunci va fi totu¿i disponibil plantei.

Momentul recoltårii Acidul oleic începe så se sintetizeze imediat dupå polenizare. Cre¿te pânå la 45 de zile, poate ajunge ¿i pânå la 90%. Con¡inutul maxim de acid oleic ¿i de ulei se înregistreazå când planta ajunge la maturitate fiziologicå. Såmân¡a are înså atunci o umiditate de 35%. Dacå planta råmâne prea mult så se matureze va scådea con¡inutul de acid oleic. Recoltatå la umiditate foarte mare ¿i neuscatå, ea continuå så-¿i piardå din con¡inutul de acid oleic. În anii cu precipita¡ii, când planta nu se usucå, se recomandå så fie recoltatå ¿i apoi såmân¡a så fie uscatå în uscåtor. La uscå-

dolari/tonå în ultimii ani, între cele douå tipuri. În scenariul cel mai råu floareasoarelui HO poate ajunge la acela¿i pre¡ cu cel al celei clasice. Cererea de floarea-soarelui HO a crescut an de an cu 4%. În anii în care este echilibru între cerere ¿i ofertå valoarea bonusului a fost constantå tot anul. Când a fost o supraproduc¡ie, bonusul a fost mare la început de an, iar spre recoltare a scåzut. Când este deficit de produc¡ie bonusul cre¿te spre recoltat. A¿a s-a întâmplat în 2014, 2017 ¿i 2019. Un moment important pe pia¡a uleiului de floarea-soarelui a fost 2014, când a intrat în vigoare reglementarea UE care

Luis Carlos Alonso este implicat în dezvoltarea culturii de floarea-soarelui HO din 1980. A fåcut parte din echipa care a introdus cultura în Europa, în Fran¡a ¿i Spania, dar ¿i în Argentina. Era ameliorator când a introdus primul hibrid în Fran¡a, în 1992. Conceptul umbrelå sub care s-a lansat este ¿i acum numårul 1 în Fran¡a. Este unul dintre motivele pentru care Fran¡a este unul din cei mai mari producåtori de floarea-soarelui HO din lume. Compania la care lucra era producåtor de ulei care avea ¿i divizie de semin¡e. A fost ulterior cumpåratå de Novartis, din care a luat fiin¡å apoi Syngenta. Din 2011 se ocupå de dezvoltare la nivel global a afacerii cu floareasoarelui. tor, enzima care consuma acidul oleic se distruge. Când era permiså, aplicarea desicantului specific îmbunåtå¡ea con¡inutul de acid oleic cu 2-3%, prin faptul cå oprea pierderea acestuia. Cu produsele organice care fac acela¿i lucru, managerul nu are experien¡å, înså principiile sunt acelea¿i. Adrian MIHAI obligå men¡iunea exactå a tipului de ulei vegetal con¡inut de produsele alimentare. Pre¡ul uleiului de floarea-soarelui a atins 2000 dolari/tonå. Uleiul de palmier “se ascundea” pânå atunci sub eticheta de “ulei vegetal”, considerat mai sånåtos decât gråsimea animalå. Uleiul de palmier este mult mai ieftin ¿i mai stabil la râncezire, dar mult mai dåunåtor sånåtå¡ii din cauza gråsimilor saturate. Uleiul de floarea-soarelui HO aduce industriei ce-l folose¿te la pråjit un termen de valabilitate mai mare. Cartofii pråji¡i în ulei clasic au termen de douåtrei luni, iar cei în ulei HO poate så creascå ¿i la 15-20 luni. 29

CULTURI VEGETALE

Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

Provoc\rile anului 2020 în culturile de cereale p\ioase din Banat R api¡a ¿i culturile de cereale aratå foarte bine, chiar ¿i solele semånate mai târziu, dar toate acestea vin la pachet cu alte provocåri. Daniel Grosz, director regional vest al Bayer, enumerå câteva dintre acestea.

“¥n 2019 a fost prima campanie agricolå în care nu am mai avut solu¡iile de tratament såmân¡å cu neonicotinoide. Acestea controlau dåunåtorii de sol ¿i atacurile de afide ¿i cicade, vectori ai numeroaselor virusuri. Prin urmare, temperaturile ridicate din toamnå au favorizat atacul afidelor ¿i cicadelor în culturile de påioase. Culturile nu au fost compromise, dar au fost supuse unei presiuni foarte mari din partea dåunåtorilor, cu un risc ridicat al infec¡iilor ¿i transmisiei virozelor. Vorbim aici de mozaicul dungat al grâului, precum ¿i de virusul piticirii ¿i îngålbenirii grâului. Viroze ale cåror simptome nu le vedem neapårat în toamna, ci cu preponderen¡å în primåvarå”. Grosz spune cå pentru aceste viroze nu existå tratamente fungicide care så le controleze. În acest caz, abordarea este diferitå ¿i necesitå localizarea ¿i tratarea vectorilor din culturi ¿i împrejurimi. Evolu¡ia culturii afectate este diferitå ¿i simptomele manifestårii bolii se vor observa imediat ce påioasele intrå în vegeta¡ie, dacå nu chiar din toamnå. Virozele dåuneazå foarte mult culturilor ¿i, în acest moment, nu existå tratament pentru ele. De aceea este foarte important så se facå un test ELISA ca så se ¿tie exact dacå este vorba de o virozå sau un alt patogen sau o posibilå fiziopatie. O altå provocare majorå, în toamna anului trecut, în culturile de cereale 32

påioase din Banat a fost atacul mu¿telor cerealelor (stadiul de larvå). Acesta este foarte grav întotdeauna, dat fiind cå existå ¿ase specii de mu¿te ¿i provoacå mari probleme de fiecare datå. Atacul este u¿or vizibil, fiindcå are loc la colet. Frunza principalå se usucå, iar dacå acele plante nu mor, cu siguran¡å cå vor avea o evolu¡ie deficitarå, fiindcå vor råmâne mult mai mici ¿i vor avea o înfrå¡ire anormal de mare.” Când este masiv poate duce la o reducere a produc¡iei cu 20-40%. Acest lucru se întâmplå tot din cauza ie¿irii de pe pia¡å a unei verigi de apårare a insectofungicidelor.

“...temperaturile ridicate din toamnå au favorizat atacul afidelor ¿i cicadelor în culturile de påioase. Culturile nu au fost compromise, dar au fost supuse unei presiuni foarte mari din partea dåunåtorilor, cu un risc ridicat al infec¡iilor ¿i transmisiei virozelor”, Daniel Grosz, director regional, Bayer ¥n luna ianuarie 2020, grâul era foarte bine înfrå¡it în Timi¿. Erau soiuri chiar ¿i cu patru-cinci fra¡i. Problema care a atras aten¡ia specialistului Bayer este legatå de patogenii instala¡i. Vorbim de apari¡ia ruginii brune, care a avut toate condi¡iile de instalare. Au fost umiditå¡i de peste 70% ¿i temperaturi de peste 15 grade Celsius. Asta înseamnå cå presiunea pe ruginå poate fi foarte mare în 2020. În ceea ce prive¿te cultura de rapi¡å, aceasta a evoluat foarte bine. Acum, la intrarea în primåvarå, evolu¡ia la rapi¡å este foarte bunå, chiar ¿i la culturile semånate mai târziu. O provocare majorå cu care speciali¿tii Bayer ¿i fermierii s-au confrun-

tat anul trecut, ¿i probabil în anii urmåtori, o reprezintå atacul mu¿telor rådåcinilor rapi¡ei, care a fost foarte mare în zona de Vest - Bihor, Arad ¿i Timi¿. Mu¿tele erau controlate tot prin tratamentul semin¡elor cu neonicotinoide. “Sunt lucruri pe care trebuie så le analizåm cu mare aten¡ie ¿i så vedem ce putem face pe viitor. Cu douå probleme ne confruntåm în acest moment. Una ¡ine de deciziile luate la nivelul Uniunii Europene cu privire la tratamentul semin¡elor, care ne obligå så scoatem anumite produse ¿i laså verigi lipså în protec¡ia plantelor. A doua problemå majorå este încålzirea globalå pe care o sim¡im cu to¡ii. 2020 este primul an când în Timi¿ nu am avut zåpadå. Mai grav, abaterile în ceea ce prive¿te precipita¡iile au fost negative pânå în februarie, nu numai în Timi¿, ci în întreaga ¡arå, fa¡å de 2019. Dacå ne uitåm la temperaturi situa¡ia este la fel de gravå. Acestea sunt mult mai mari ca în 2019”, a declarat Daniel Grosz. În cadrul Centrului de cercetare Bayer de la Checea Timi¿, existå o sta¡ie de måsurare foarte performantå care colecteazå toate datele din punct de vedere climateric ¿i meteorologic. Suma medie a temperaturilor din septembrie 2019, pânå în ianuarie 2020, este de 12,4 grade cre¿tere, aråtând o tendin¡å clarå de încålzire a vremii, raportatå la media multianualå a aceleia¿i perioade. În ceea ce prive¿te precipita¡iile exista un deficit de 119 litri. Cu toate aceste provocåri pornim cu optimism în campania agricolå 2020, culturile de toamnå promit, parteneriatul cu fermierii este unul solid, gåsind împreunå solu¡ii de a merge înainte, råmâne doar ca natura så “compenseze” deficitele înregistrate. Gheorghe MIRON corespondent Câmpia de Vest Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

Solu]ii pentru controlul buruienilor în cultura de rapi]\ Ion MUTAFA manager marketing erbicide Corteva Agriscience

multe zone, cultura de rapi¡å are o stare de vegeta¡ie destul de bunå ¿i se a¿teaptå produc¡ii ce vor satisface a¿teptårile fermierilor. Pe lângå condi¡iile climatice din toamnå, defavorabile culturii de rapi¡å, buruienile, bolile ¿i dåunåtorii constituie un alt grup de factori de risc care amenin¡å cultura. Ca urmare, fermierii trebuie så acorde o aten¡ie deosebitå. Condi¡iile foarte blânde din aceastå iarnå, fårå zåpadå ¿i înghe¡ pe perioade mai lungi de timp, au fåcut ca buruienile så se dezvolte ¿i så concureze pentru apå ¿i hranå cu plantele de culturå. Compania Corteva Agriscience pune la dispozi¡ie erbicidul Galera Super, cea mai bunå solu¡ie pentru controlul buruienilor dicotiledonate. Este un erbicid cunoscut, care are în compozi¡ie trei substan¡e active (240 g/l clopiralid + 80 g/l picloram + 40 g/l aminopyralid) ¿i este utilizat de to¡i fermierii profesioni¿ti cultivatori de rapi¡å. Este cea mai sigurå metodå de a scåpa de buruienile dicotiledonate, atât 34

În

anuale, cât ¿i perene, care se poate aplica toamna sau primåvara. Pentru cei care nu au aplicat erbicidul Galera Super în toamnå, recomandåm aplicarea în primåvarå, când buruienile sunt råsårite, în dozå de 0,25 litri/ha, înainte de apari¡ia butonilor florali. Se aplicå în condi¡ii de mediu ¿i agronomice favorabile cre¿terii plantelor, când temperatura aerului este peste 8 grade C, fårå înghe¡ înainte ¿i dupå tratament ¿i fårå fluctua¡ii mari de temperaturå între zi ¿i noapte. Este cea mai eficientå solu¡ie în combaterea turi¡ei (Galium aparine), buruiana care då cele mai multe båtåi de cap fermierilor, atât în perioada de vegeta¡ie a culturii, concurând planta, cât ¿i la recoltarea ¿i valorificarea produc¡iei. Alte buruieni foarte bine controlate sunt: pålåmida (Cirsium arvense), mu¿e¡elul (Matricaria spp.), samulastra de floarea-soarelui, loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas), susaiul (Sonchus arvensis), cornu¡ii (Xanthium strumarium) ¿i alte buruieni prezente în parcele. Galera Super este prima alegere a fermierilor pentru controlul buruienilor dicotiledonate la rapi¡å ¿i datoritå unor avantaje ale produsului, precum: nu depinde de umiditatea din sol la aplicare,

se poate aplica toamna sau primåvara, este selectiv pentru planta de culturå, are cel mai mare spectru de combatere a buruienilor dicotiledonate, controleazå cele mai întâlnite buruieni. ºinând cont de faptul cå o culturå de rapi¡å chiar ¿i la un grad mic de îmburuienare are o pierdere semnificativå de produc¡ie, recomandåm erbicidarea cu Galera Super pentru produc¡ii bune ¿i o recoltare u¿oarå.

De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condi¡iilor climatice din toamnå, în special a secetei. Dacå în condi¡ii normale s-au cultivat ¿i 750.000 ha, anul acesta este al doilea an când suprafa¡a estimatå a se recolta este cu mult sub acest poten¡ial. Mai exact, se a¿teaptå ca în aceastå primåvarå suprafa¡a care va trece peste iarnå så nu depå¿eascå 400.000 ha. Speråm ca, pe viitor, suprafa¡a cultivatå cu rapi¡å så creascå datoritå beneficiilor materiale ¿i agronomice aduse de aceastå culturå. Profitul agricol 8/2020

CULTURI VEGETALE

2.000 de fermieri s-au întâlnit cu speciali[tii Agrii Såptåmâna trecutå s-a încheiat seria întâlnirilor Agrii cu fermierii, ce au debutat pe 20 ianuarie, primul eveniment, sub noua siglå Agrii, fiind organizat la Buzåu.

aravana Agrii a ajuns în aproape fiecare regiune agricolå a ¡årii, iar cca 2.000 de fermieri au luat parte la evenimentele noastre. Echipa Agrii a fost formatå din: Monalisa Ungureanu - CEO; Gheorghe Zåhoi - Head of Category Management Seeds&CPP; Valerian I¿toc - Business Development Director, Cristian Grecu Category Manager Pesticide; Roxana Jercan - Category Manager Seeds, Mådålin Turcu - Head of Category Management, Florin Barbu - Manager Departament Cereale, Alin Abåla¿ei Product Manager, reprezentan¡ii tehni-

ci: Mihai Vicol, Iulian Negoi¡å, Mihnea Pojoga, Bogdan Braica ¿i Andreea Pal - Rhiza Digital Specialist. Întâlnirile au fost realizate cu sprijinul ¿i implicarea directorilor de vânzåri din fiecare regiune în parte. Evenimentele au reprezentat un bun prilej pentru fermieri de a afla politica comercialå a companiei, referitor la toate produsele comercializate, serviciile din portofoliu, dar ¿i ce scheme tehnologice pot utiliza pentru ferma lor. Începând de la såmân¡å, utilizarea eficientå a produselor de protec¡ia plantelor, momentul optim de aplicare a fertilizan¡ilor ¿i a îngrå¿åmintelor, serviciul digital Rhiza, serviciul livrare combustibili ¿i colectare cereale au fost toate subiecte de interes. “Noi, Agrii, investim foarte mult în partea de dezvoltare, n-a¿ putea spune cercetare, pentru cå de acest lucru se ocupå producåtorii no¿tri. Avem multe ferme în care teståm produsele pe care le avem în portofoliu de la diver¿i pro-

ducåtori, pentru a gåsi solu¡iile tehnologice optime la toate problemele. Suntem o companie care respectåm ¿i încurajåm fidelitatea”, spune Monalisa Ungureanu. În ceea ce prive¿te noutå¡ile, ea a punctat: “Unul dintre elementele de noutate este pe partea de digitalizare. De asemenea, avem importante direc¡ii legate de inova¡ie, sprijinim comunitå¡ile, prin diverse programe de interac¡iune, punem foarte mult accent pe parteneriatul stabil ¿i solid fermierii no¿tri, venim cu valoare adåugatå pentru dvs. Echipa noastrå promoveazå inteligen¡a ¿i inova¡ia, douå dintre valorile care stau la baza brandului nostru. Ca pozi¡ie pe pia¡å, Agrii ocupå locul 1, atât la distribu¡ia de îngrå¿åminte, semin¡e, dar ¿i pesticide. De asemenea, ca for¡å de vânzåri, ne bucuråm cå suntem numårul 1 în România ¿i ne propunem så råmânem aici”. Agrii

Pozi]ia industriei de protec]ia plantelor fa]\ de Pactul Ecologic European ndustria de protec¡ie a plantelor a sus¡inut întotdeauna o agriculturå durabilå, dar productivå. Suntem receptivi la apelurile pentru reducerea pesticidelor ¿i suntem pregåti¡i pentru o dezbatere deschiså ¿i constructivå asupra a ceea ce înseamnå aceasta cu adevårat. Totu¿i, fermierii au nevoie de solu¡ii pentru a-¿i proteja culturile ¿i pentru a hråni o popula¡ie în cre¿tere. Trebuie så ne amintim cå, la nivel global, 26-40% din randamentul culturilor se pierd anual din cauza bolilor ¿i dåunåtorilor. Industria de protec¡ia plantelor din Romania va continua så promoveze bune practici agricole, asigurându-se cå pesticidele, de origine chimicå sau naturalå, sunt utilizate într-un mod sigur ¿i responsabil, în conformitate cu Direc-

tiva de Utilizarea Durabilå. De asemenea, vom continua så organizåm instruiri prin care så încurajåm purtarea echipamentelor de protec¡ie adecvate, utilizarea celui mai recent standard de duze cu derivå scåzutå ¿i colectarea ambalajelor goale de pesticide. ¥n colaborare cu parteneri locali, AIPROM promoveazå cele mai bune practici de gestionare pentru a reduce la minimum pierderile de pesticide în sursele de apå ¿i pentru a reduce impactul asupra biodiversitå¡ii. Membrii asocia¡iei continuå så investeascå în cele mai recente solu¡ii de protec¡ia culturilor, cum ar fi alternativele non-chimice de origine naturalå, ajutând fermierii mici ¿i mari så råmânå competitivi.

În parteneriat cu autoritå¡ile competente, prin intermediul Planului Na¡ional de Ac¡iune, ne concentråm toate eforturile pe reducerea riscurilor referitoare la utilizarea pesticidelor pentru sånåtatea umanå ¿i a mediului, prin stabilirea unor indicatori de risc complementari la nivel na¡ional la indicatorii de risc armoniza¡i deja de Uniunea Europeanå. AIPROM salutå abordarea de cåtre Comisie a Pactului Ecologic European. Membrii no¿tri în¡eleg pe deplin responsabilitå¡ile ce le revin. Industria de protec¡ia plantelor va continua cercetårile în domeniu pentru a se asigura cå fermierii vor produce suficientå hranå, de calitate ¿i sustenabilå. AIPROM Profitul agricol 8/2020

Pia¡a europeanå a tomatelor Uniunea Europeanå a importat, în anul 2018, 628.226 tone de tomate. Cel mai important furnizor a fost Marocul, care a vândut pe pia¡a europeanå 450.000 de tone. Cu importuri în valoare de 107 milioane dolari (85.997 tone), România a ocupat locul 15 din 24 în clasamentul importatorilor de tomate. Europa a vândut în afara spa¡iului comunitar numai 117.394 de tone de ro¿ii. În UE, cel mai mare producåtor este Spania, a cårei produc¡ie a ajuns la 2.500.000 de tone. În ultimele trei luni ale anului 2019 ¿i în luna ianuarie a acestui an, a fost exportatå din spa¡iul comunitar o cantitate de 35.305 tone, principala destina¡ie fiind Norvegia. Alte ¡åri care importå ro¿ii europene sunt: Elve¡ia, Belarus, Rusia, Ucraina, Serbia, Qatar, Arabia Sauditå. “Tomata” la Olt - 65 de dosare cu suspiciuni de falsificare Dosarele mai multor fermieri din Grådinari, Ple¿oiu, Streje¿ti, Rusåne¿ti, Tia Mare ¿i Cilieni, pentru Programul Tomata, par så aibå probleme, dupå ce semnåtura unui angajat al Direc¡iei Agricole ar fi fost falsificatå. Se pare cå totul a fost descoperit de inginerul Stancu Drigå, cel care era desemnat så verifice dosarele fermierilor din zona Tia Mare. Surse din cadrul DAJ Olt spun cå prejudiciul s-ar ridica la 195.000 de euro, adicå 65 de dosare înmul¡it cu 3.000 de euro cât este subven¡ia. Directorul DAJ Olt spune cå încå nu a sesizat poli¡ia ¿i cå se fac verificåri la nivelul institu¡iei. “Inginerul Stancu Drigå a semnalat aceste aspecte. M-a informat cå sunt 65 de dosare cu probleme. Nu se ¿tie exact, încå ordonåm aceste dosare. Nu ¿tiu dacå au fost cerute subven¡ii pentru fermieri care nu existå. Încå nu am sesizat poli¡ia, încå nu am terminat de ordonat dosarele. Erau puse în cutii haotic”, a spus directorul DAJ Olt, Gabriela Andronie. 38

Grådina, via ¿i livada O cultur\ foarte dulce se între]ine cu Mitron Controlul buruienilor dicotiledonate la sfecla de zahår Sfecla de zahår reprezintå o culturå cu tradi¡ie în România, recunoscutå pentru consumul mare de inputuri. Combaterea buruienilor din cultura de sfeclå de zahår este o måsurå extrem de importantå pentru ob¡inerea unei produc¡ii ridicate ¿i cu o calitate bunå. Sfecla este sensibilå la concuren¡a buruienilor atât în faza de formare a frunzelor, cât ¿i în cea de formare a rådåcinilor. Din acest motiv, sfecla de zahår necesitå protec¡ie împotriva buruienilor din stadiul incipient de formare a plantulelor ¿i pânå la formarea rådåcinilor ¿i asimilarea zahårului. Erbicidul Mitron 700 SC, pe bazå de metamitron, este recomandat pentru utilizarea la cultura de sfeclå de zahår, spectrul de combatere al acestui produs cuprinzând principalele buruieni dicotiledonate anuale din aceastå culturå, cum ar fi Chenopodium, Polygonum, Matricaria, Amaranthus etc.

Ac¡iunea metamitronului ¿i formularea optimå Mitron 700 SC se prezintå sub formå de suspensie cu o concentra¡ie de 700 g/l de metamitron. Substan¡a activå face parte din grupa chimicå a triazinonelor ¿i are efect inhibitor al complexului fotosistemului II. Ac¡iunea sa

este sistemicå, iar absorb¡ia este în principal radicularå, dar ¿i prin låstari, substan¡a activå fiind translocatå acropetal în frunze. Sub ac¡iunea sa, buruienile sensibile devin clorotice ¿i necrozeazå complet în câteva zile. Metamitronul este o substan¡å activå cu caracter selectiv fa¡å de culturile de sfeclå de zahår.

Aplicarea erbicidului Mitron 700 SC Mitron 700 SC este un erbicid versatil, care poate fi aplicat atât în preemergen¡å, cât ¿i în postemergen¡å. Doza totalå recomandatå este de 5 l/ha, cu o aplicare de 1 l/ha înainte de råsårirea plantulelor de sfeclå de zahår (T1) ¿i 2 aplicåri de 2 l/ha, de la apari¡ia cotiledoanelor pânå la închiderea rândurilor (T2 ¿i T3). Aplicarea frac¡ionatå contribuie la controlul buruienilor råsårite în “valuri”. Pentru un control foarte bun se recomandå aplicarea în faza de cotiledoane a buruienilor.

Afla¡i mai multe informa¡ii despre beneficiile Mitron 700 SC contactând Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania. Profitul agricol 8/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

Agricover, catalizatorul evenimentelor Viticon [i Conferin]a Cartofului Agricover, unul dintre principalii jucåtori din agribusiness-ul românesc, a organizat recent, într-un adevårat tur de for¡å, douå conferin¡e na¡ionale în douå zile consecutive, la Poiana Bra¿ov. Este vorba de Conferin¡a Viticulturii Române¿ti - Viticon 2020 ¿i Conferin¡a Na¡ionalå a Cartofului, iar la acestea au participat 500 de fermieri din întreaga ¡arå. Viticon 2020 a reunit peste 180 dintre cei mai performan¡i viti-vinicultori, alåturi de speciali¿ti ¿i reprezentan¡i ai celor mai mari companii producåtoare de tehnologii ¿i solu¡ii integrate pentru protec¡ia plantelor. Cele mai importante companii de tehnologii din domeniu - Adama, Bayer, Corteva, Intermag, SummitAgo - au fost prezente la Viticon 2020, iar speciali¿tii lor au prezentat numeroase solu¡ii eficiente de scådere a costurilor de produc¡ie la hectar, precum ¿i cele mai noi ¿i performante tratamente pentru cultura de vi¡å-de-vie. Pe parcursul celor douå sesiuni de discu¡ii moderate de cåtre Cåtålin Påduraru, expert pe pia¡a de vin ¿i pre¿edinte Vinarium International Wine Contest, au fost discutate schimbårile

aduse de reforma Politicå Agricolå Comunå (PAC) în sectorul viticol. De asemenea, s-a discutat despre tendin¡ele pie¡ei la nivel na¡ional ¿i european, dinamica pie¡ei de vin în România, cele mai inovatoare tehno-

logii pentru cre¿terea productivitå¡ii ¿i au fost prezentate solu¡iile specializate de finan¡are ¿i de cre¿tere a produc¡iei pentru un sector viticol competitiv. Viticon 2020 ¿i-a desemnat ¿i un câ¿tigåtor în urma unei deguståri de vinuri ad-hoc, cei doi reprezentan¡i ai Cramei Ur din Bihor, Ur Sigismund ¿i Ur Zsigmond, tatå ¿i fiu, urmând så aibå parte de o experien¡å deosebitå oferitå de cåtre Agricover, o excursie pe drumul vinului, în Fran¡a.

Suprafe]ele cultivate cu cartofi s-au înjum\t\]it Cea de-a VI-a edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale a Cartofului, organizatå de cåtre Centrul pentru Management Agricol, Federa¡ia Na¡ionalå Cartoful (FNCR) ¿i Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din Bra¿ov (INCDCSZ), a reunit peste 300 dintre cei mai performan¡i cultivatori de cartof din România. Reuniunea a fost un bun prilej pentru o analizå obiectivå a celor mai noi tendin¡ele din pia¡a cartofului la nivel na¡ional ¿i european, a tehnologiilor inovatoare, cât ¿i a celor mai recente cercetåri ¿tiin¡ifice. Au mai fost prezen¡i ¿i au avut inter40

ven¡ii remarcabile în cadrul conferin¡ei: Viorel Morårescu, director general, Direc¡ia Generalå Industrie Alimentarå din cadrul MADR, Monica Hermeziu, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof Bra¿ov, prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, ¿i al¡ii pe care nu îi mai enumår. De asemenea, speciali¿tii celor mai importante companii de tehnologii din agribusiness, respectiv Bayer, Corteva, Intermag ¿i Agricover, au vorbit despre solu¡iile eficiente de scådere a costurilor de produc¡ie la hectar ¿i despre cele mai noi ¿i performante tratamente pentru culturile de cartof.

Cei prezen¡i au pus în discu¡ie ¿i o serie de probleme, principalele fiind cele legate de înjumåtå¡irea suprafe¡elor cultivate cu cartofi, de la 54.000 de hectare în 2013 la 27.000 de hectare în 2019 ¿i motivele care au dus aici, precum ¿i importurile masive de cartofi, preponderent din Polonia, la care se adaugå ¿i concuren¡a neloialå venitå din partea unor presupu¿i producåtori din România, care ar vinde cartofi de import în ambalaje cu tricolor românesc pe ele. Despre toate acestea vom oferi detalii în numårul urmåtor al revistei. Arpad DOBRE Profitul agricol 8/2020

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

Fungicide pentru combaterea f\in\rii [i manei vi]ei-de-vie> Talendo [i Zorvec Zelavin Bria Fåinarea este denumirea popularå a bolii produse de agentul patogen Uncinula necator. ¥n ultimii ani acesta ¿i-a fåcut sim¡itå prezen¡a în din ce în ce mai multe planta¡ii viticole. Acest agent patogen poate ataca tot timpul anului, iar în cazul în care nu se iau måsuri de combatere eficiente, pagubele sunt substan¡iale atât asupra aparatului foliar, cât ¿i a ciorchinilor ¿i a boabelor. Fåinarea atacå cu precådere în verile secetoase, deoarece conidiile nu au nevoie de apå pentru a germina, iar dupå infec¡ie, evolu¡ia bolii este favorizatå de temperatura ¿i umiditatea moderatå a aerului. Pentru combaterea fåinårii, Corteva Agriscience recomandå Talendo, un fungicid pe bazå de proquinazid 20% care se aplicå în doza de 225 ml/ ha. Proquinazid este o substan¡å activå cu eficien¡å deosebitå datoritå ac¡iunii sale trivalente, de contact, sistemicå localå ¿i prin vaporizare. Talendo protejeazå ¡esuturile adiacente zonelor tratate, cât ¿i cre¿terile

noi, datoritå ac¡iunii în stare de vapori, oferind un control sigur ¿i de lungå duratå împotriva fåinårii. Cultura de vi¡å-de-vie poate fi atacatå ¿i de al¡i agen¡i patogeni precum Plasmopara viticola, mana vi¡ei-de-vie. Pentru o combatere eficientå a manei, Corteva propune pachetul Zorvec Zelavin Bria. Zorvec Zelavin Bria este o combina¡ie în co-pack de Oxathiapiprolin ¿i Folpet, cu o activitate biologicå remarcabilå împotriva patogenilor, cu o excelentå activitate translaminarå ¿i sistemicå acropetalå. Pachetul tehnologic are efecte multiple asupra ciclului de via¡å al agentului patogen (ac¡iune preventivå, curativå, eradicantå ¿i antisporulantå) pentru o eficacitate sporitå ¿i de lungå duratå. Zorvec Zelavin Bria protejeazå frunzele tratate pe måsurå ce cresc ¿i se dezvoltå, inclusiv frunzele nou formate. Experien¡ele efectuate în diverse ¡åri au demonstrat un control excep¡ional la manå.

Pentru evitarea apari¡iei fenomenului de rezisten¡å, Corteva Agriscience a ales Flovine (Folpet) ca partener de amestec cu Zorvec Zelavin. Se administreazå preventiv, în bloc de 2 aplicåri consecutive, efectuate la interval de 10 zile, primul tratament la începutul înfloritului (BBCH 61), urmat de al doilea tratament la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 69). Zorvec Zelavin Bria este absorbit rapid în interiorul stratului ceros epicuticular al plantei, în mai pu¡in de o orå de la aplicare, oferind o rezisten¡å mai mare la spålare. Pentru acest motiv, chiar ¿i în situa¡ia în care apar precipita¡ii imediat dupå aplicarea produsului, nu este necesarå repetarea tratamentului. Doza recomandatå este 0,2 l/ha Zorvec Zelavin + 1,25 kg/ha Flovine. Pachetul se aplicå pe o suprafa¡å de 4 ha.

Syngenta> Dou\ fungicide noi pentru vi]a-de-vie De anul acesta, Syngenta are în portofoliu un fungicid nou: Coprantol Duo, omologat pentru vi¡å-de-vie, pomi fructiferi ¿i cartof. Are o concentra¡ie medie-scåzutå de cupru, dar o eficacitate foarte bunå. Reglementårile europene limiteazå utilizarea cuprului la cel mult 28 kg/ha într-un interval de ¿apte ani. Din acest motiv produsul reprezintå o oportunitate întrucât concentra¡ia este de 28%, ceea ce permite alternarea cu alte produse care con¡in cupru ¿i încadrarea în plafon, remarcå Andreea Caimac, manager de produs Profitul agricol 8/2020

pentru culturi horticole la Syngenta. Formularea sa este WG, foarte u¿or solubilå în apå. Produs preventiv, de contact, con¡ine oxiclorurå de cupru care asigurå persisten¡a produsului ¿i hidroxid cupru, ce aduce o eficacitate rapidå ¿i ridicatå. Tehnologia “patului fluid” constå în existen¡a unor granule uniforme, compacte ¿i rezistente, fårå praf. Suprafa¡a poroaså faciliteazå dizolvarea ¿i dispersia. Produsul de¡ine certificat ecologic Ecocert.

O altå solu¡ie nouå, care va fi disponibilå fermierilor începând de anul vi-

itor, este Orondis Ultra. Pentru aceasta a fost creatå o categorie nouå deoarece con¡ine Oxathiapiprolin, singura substan¡å activå care blocheazå transferul sterolilor de la o membranå la alta, ¿i Mandipropamid. Orondis Ultra activeazå asupra bolii în diferite faze de dezvoltare ale acesteia. Eficien¡a maximå o are în primele etape ale dezvoltårii patogenului. 40% din substan¡a activå intrå în ¡esutul frunzei în primele ¿ase ore de la aplicare. Pentru absorb¡ia integralå sunt necesare trei zile. Orondis este un pivot în programul de gestionare a bolilor. Adrian MIHAI 41

GRÅDINA, VIA ªI LIVADA

AIPROM reac]ioneaz\ la scandalul merelor toxice care a inflamat internetul Recent, în România, mai multe publica¡ii online ¿i televiziuni au transmis o ¿tire unde, fårå o bazå ¿tiin¡ificå, merele ¿i cartofii au fost ¿tampilate ca fiind nocive sau toxice pentru sånåtatea consumatorilor.

Aceste produse nu prezintå nici un pericol pentru sånåtatea umanå. Produsele de protec¡ia plantelor folosite în cultura de cartof sau în livezile de mere sunt foarte atent monitorizate de cåtre autoritå¡i. Consumatorii nu ar trebui så se îngrijoreze atunci când sunt anun¡ate a¿a numitele “liste” de legume ¿i fructe ce prezintå reziduuri de pesticide. O persoanå ar trebui så månânce aprox. 28.000 de cåp¿uni într-o zi pentru a se apropia de limita de siguran¡å admiså pentru aceste fructe. Dar, atunci când se fac astfel de afirma¡ii cu privire la depå¿irea limitelor privind reziduurile de pesticide, este necesar så se men¡ioneze care este limita maxim admiså pentru produsele respective, conform legisla¡iei ¿i dacå analizele au identificat o depå¿ire a acestei limite. Fermierii care produc pentru pia¡å de retail folosesc numai produse omologate ¿i monitorizeazå atent cultura pentru a se asigura cå nu sunt depå¿ite limitele maxime de reziduuri admise. De multe ori, supermarketurile impun propriile standarde privind reziduurile de pesticide ¿i fac propriile analize. De cele mai multe ori aceste standarde sunt chiar mai mici decât cele reglementate. Acele “zeci de pesticide diferite” ce pot fi gåsite în mere ¿i cartofi, sunt administrate, conform programului tehno42

logic de culturå, în timpul perioadei de vegeta¡ie, multe dintre aceste substan¡e fiind asimilate de cåtre plantå, fårå a se regåsi, la recoltare, în fructele ¿i legumele ce ajung pe mesele consumatorilor. Industria de protec¡ia plantelor este de pårere cå, astfel de afirma¡ii ce apar în spa¡iul public trebuie tratate cu maximå responsabilitate. Consumatorii trebuie så fie informa¡i, înså, în egalå måsurå consideråm cå aceste informa¡ii trebuie verificate cu toate pår¡ile implicate. Cea mai recentå edi¡ie a raportului anual al Uniunii Europene privind reziduurile de pesticide din produsele alimentare aratå cå, aproximativ 96% din e¿antioanele alimentare analizate nu prezintå reziduuri de pesticide sau con¡in urme de pesticide ce se încadreazå în limitele maxime permise. EFSA - Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentarå a analizat aproximativ 88.000 de e¿antioane de produse din cele 28 de state membre ale UE, plus Islanda ¿i Norvegia. Potrivit raportului EFSA, din 35.208 de probe de legume analizate, numai 4,8% au prezentat depå¿iri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Au fost analizate 2.553 probe de cartofi ¿i s-a constatat cå, la 1,8% din probe a fost depå¿itå limita maxim admiså pentru reziduurile de pesticide. În ceea ce prive¿te fructele, din cele peste 30.000 de probe analizate, numai 4,2% dintre acestea au prezentat depå¿iri ale limitelor maxim admise. Au fost analizate 2.937 probe de mere ¿i s-a constatat faptul cå 4,2% din probele analizate au înregistrat depå¿iri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Pentru cereale, au fost analizate

6.082 de probe ¿i a rezultat faptul cå numai 2,8% din probe au înregistrat depå¿iri ale limitelor maxim admise. Au fost prelevate 2.341 de probe de grâu ¿i s-a constatat faptul cå, numai 0,40% din acestea au avut depå¿iri ale limitelor maxim admise pentru reziduurile de pesticide. Pentru protejarea consumatorilor, reziduurile de pesticide sunt strict reglementate de legisla¡ia interna¡ionalå. Potrivit Regulamentului (CE) nr.1107/2009 reziduurile produselor fitosanitare, folosite în conformitate cu bunele practici fitosanitare, îndeplinesc urmåtoarele cerin¡e: - nu produc efecte nocive asupra sånåtå¡ii umane ori asupra sånåtå¡ii animalelor; - nu produc efecte inacceptabile asupra mediului. Limitele Maxime de Reziduuri sunt stabilite de cåtre autoritå¡ile na¡ionale ¿i organismele interna¡ionale ¿i au la bazå evaluåri ¿tiin¡ifice ¿i de risc. Aceste limite nu måsoarå toxicitatea ¿i nici nu joacå rolul unui standard de siguran¡å alimentarå. Nivelurile maxime de reziduuri reprezintå standarde stabilite pentru schimburile comerciale, oferind siguran¡a cå, produsele agricole tratate cu produse de protec¡ia plantelor pot fi comercializate la nivel interna¡ional. Limitele Maxime Admise de reziduuri de pesticide reprezintå un standard de comercializare ¿i stabile¿te cantitatea maximå de reziduuri de produse de protec¡ia plantelor care este acceptatå legal în sau pe suprafa¡a produselor alimentare sau a hranei pentru animale. Cantitatea de reziduuri este atât de micå încât nu pune probleme asupra stårii de sånåtate.

AIPROM Profitul agricol 8/2020

Cre¿terea animalelor

Claudiu Frânc>

Adrian Oros> Investi]iile în ferme de porci se fac mai ales în timpul pestei Dupå ce au fost rediscutate în Parlament, suspendate de câteva ori, amânate fiindcå nu aveau norme de aplicare, legile reproduc¡iei au ¿ansa acum så intre în linie dreaptå. Ministrul Agriculturii se aratå chiar optimist în privin¡a aceasta. “Am reu¿it så alocåm sumele necesare, dar a fost o problemå cu sistemul de înscriere electronicå. Am cerut Comisiei Europene prelungirea programului de înscriere, care ar trebui så se încheie la sfâr¿itul anului 2020. Deci ar

trebui så se facå înscrieri ¿i în 2021. Ar fi fost imposibil så ne putem încadra în 2020. În prima fazå, am dat 62 de milioane de euro, respectiv 46 de milioane de euro pentru anul 2020. Urmeazå så le suplimentåm banii la rectificarea bugetarå, mai ales pentru fermele de porci. Faptul cå ne aflåm în plinå crizå a pestei porcine africane nu este un impediment. Dimpotrivå, sper cå va fi un impuls pentru investi¡ii în ferme noi de porci”, a spus Adrian Oros. Viorel PATRICHI

Zootehnia î[i amplific\ vocea la Bruxelles ACEBOP, Asocia¡ia Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine, a participat, alåturi de alte organiza¡ii europene, la un eveniment dedicat PAC post-2020, Pactului Ecologic European ¿i strategiei de trasabilitate Farmto-Fork. 22 de milioane de bovine, oi, porci sunt tranzac¡ionate pe pie¡ele de animale în fiecare an în Europa. Animalele sunt actori economici majori într-o economie bazatå pe pia¡å, reprezentând aproximativ 230.000 de locuri de muncå directe ¿i aproape o jumåtate de milion de lucråtori familiali, în principal în zonele rurale ale Europei. Cu toate acestea, imaginea sectorului zootehnic ¿i mai ales a cårnii este puternic afectatå, deficitul de for¡å de muncå este ascendent ¿i constituie o amenin¡are inclusiv pentru companiile 44

conexe sectorului cårnii. Automatizarea ¿i robotizarea nu sunt întotdeauna o solu¡ie: dacå automatizarea este posibilå pentru anumite sarcini (ambalare, încårcare), prelucrarea cårnii este un sector intensiv în for¡å de muncå, iar automatizarea nu rezolvå problema dezosårii carcasei într-o multitudine de tåieri diferite. Procesatorii europeni nu sunt suficient de mari pentru a realiza investi¡ii tehnologice la scarå largå, iar materiile prime primite nu sunt uniforme - ci variazå în func¡ie de starea de îngrå¿are a animalelor, tehnologie. Datå fiind lipsa disponibilitå¡ii for¡ei de muncå la nivel european, toatå industria zootehnicå vrea så aducå oameni din afara Europei, care så vrea så lucreze în astfel de sectoare, unde ar trebui, de fapt, så pregåtim tineri europeni.

Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine ¿i-a construit parteneriate importante în ultima vreme. Ce vå propune¡i prin aceste forme de cooperare? - Este foarte important cå Ionel Arion, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale Pro Agro, så fie alåturi de noi. Este o formå de recunoa¿tere a implicårii noastre în tot ceea ce înseamnå reglementare. Un acord de colaborare foarte important pentru noi este cel semnat cu Alexandru Potor, pre¿edintele Federa¡iei Na¡ionale a Grupurilor de Ac¡iune Localå (FNGAL). Prin structurile pe care deja le au, ei asigurå påtrunderea fondurilor acolo unde institu¡iile statului nu au încå acces. Ne intereseazå finan¡area punctualå a crescåtorilor de vaci pe lan¡ul alimentar scurt. Aceastå finan¡are europeanå trebuie så ajungå în satul românesc. - Ce alte prioritå¡i î¿i propune Federa¡ia în acest an? - Vom participa în perioada 9-11 martie la Congresul mondial pentru Inovare, Tehnologizare, Robotizare (Smart Agri Hub), pe care l-am organizat la Bucure¿ti. Vor veni peste 400 de cercetåtori din toatå lumea. Am dovedit cå ne aflåm printre pu¡inii care s-au implicat în acest proiect prin intermediul clusterului mAgro. Acest cluster a fost finan¡at cu 30.000 de euro ¿i poate så-i ajute pe fermieri så Profitul agricol 8/2020

CREªTEREA ANIMALELOR

Fermierul trebuie s\ fie centrul universului agrar ob¡inå subven¡iile de la APIA ¿i la vânzarea produselor din ferme. Clusterul realizeazå încadrarea ¿i integrarea în structurile similare europene de tip Smart Agri Hub, asigurå asimilarea ¿i indigenizarea solu¡iilor ¿i tehnologiilor externe de interes pentru membri ¿i îi asistå pe cei interesa¡i în negocierea, transferul ¿i implementarea proiectelor. Îi ajutå pe fermieri så ob¡inå asisten¡å în dezvoltarea rela¡iilor cu medicii veterinari, îi sprijinå så-¿i poatå vinde produsele, intermediazå rela¡iile cu APIA, ANSVSA, ANARZ, AFIR, bånci, furnizori de input-uri etc. Federa¡ia are unicul proiect finan¡at prin Programul Orizont 2020. Am primit peste 200.000 de euro de la ei. Este al doilea an de implementare. Suntem cinci parteneri în proiect: o firmå din Germania, alta din Malta ¿i trei din România, printre care FCBR ¿i clusterul mAgro. Este vorba de modernizarea sistemului de identificare pentru a îmbunåtå¡i trasabilitatea animalelor, de la fermå la fermå, de la fermå la abator ¿i de la fermå oriunde. Este un început. Dupå scandalul cu oile înecate în Marea Neagrå, acest sistem se poate dezvolta. Sistemul electronic se poate moderniza pentru a urmåri confortul animalelor pe durata transportului. Inten¡ionåm så-i instruim pe fermieri pentru a putea folosi acest sistem, dar ¿i sta¡iile meteo inteligente, pentru a ¿ti care este stadiul de vegeta¡ie de pe fiecare parcelå, instala¡iile inteligente de distribuire a îngrå¿åmintelor ¿i a pesticidelor. În proiect figureazå instruirea ¿i formarea pilo¡ilor de drone ca så putem supraveghea culturile noastre. Al¡ii aplicå aceste practici ¿i au ajuns departe. Vom intra ¿i în acest proiect. În perioada 20-22 mai, Organiza¡ia europeanå pentru bonitare va fi prezentå la Târgu-Mure¿, de Ziua Bål¡atei. Vom aråta colegilor fermieri ce anume trebuie så urmåreascå prin bonitarea propriilor animale. De asemenea, vom acorda o Profitul agricol 8/2020

aten¡ie specialå Programului Na¡ional Strategic, fiindcå Federa¡ia este membrå în toate grupurile de lucru. - Cu privire la regulamentul european referitor la sånåtatea animalelor, cum vå pregåti¡i? - Regulamentul acesta este unul de care am aflat ¿i noi întâmplåtor. Este un document în vigoare din 2016 ¿i avem obliga¡ia så-l aplicåm, din aprilie 2020. Avem acolo noutå¡i obligatorii privind integrarea statusului de sånåtate al animalelor pe lângå baza na¡ionalå de date. Se schimbå total paradigma prin care fermierul trebuie så devinå centrul universului agrar. Se poate crea o bazå de date publice, în care trebuie încårcate informa¡iile privind identificarea, trasabilitatea, supravegherea sånåtå¡ii ¿i tratamentele aplicate. Astfel, oricine este interesat poate avea acces la aceste informa¡ii despre animalul cu crotalia X. Aceastå bazå de date se va racorda la baza europeanå de date pentru a evita astfel birocra¡ia. Fermierul devine astfel operator. - În ce måsurå este pregåtit crescåtorul så aplice un asemenea program complex? - Fermele mari sunt pregåtite, dar nu conteazå dimensiunea aici. Nu mai trebuie aprobåri de la medicii veterinari. Pentru fermier este mult mai simplu. În loc så scrie în registru medicul veterinar cå a tratat o mamitå, så-l punå pe fermier så semneze cå nu are voie så vândå laptele 24 de ore, så nu vândå animalul la abator etc. Nu se mai scrie cu creionul chimic aståzi. E mult mai simplu pentru fermier ¿i este mai relevant. - Toate aceste programe înlesnesc activitatea sistemului SNIIA supervizat de Federa¡ie. În ce stadiu vå mai afla¡i acum? - În prezent, nu avem nimic pregåtit la ANSVSA, care så ne dea certitudinea cå vom putea opera pe 20 aprilie 2020 con-

form regulamentului. Tot ce ¡ine de sånåtatea animalå înseamnå ecocondi¡ionalitate ¿i condi¡ioneazå plå¡ile în zootehnie de existen¡a acestor documente. ªi dacå nu le avem, fermierii riscå så piardå timp. Toate aceste lucruri trebuiau så se întâmple din 2016 pânå acum, iar noi abia ne gândim cum så facem. Se discutå acum de o singurå entitate care asigurå controlul ¿i identificarea animalelor: ANSVSA, supranumitå în regulament “autoritatea competentå”. - Nu cumva ANSVSA se va prevala de acest regulament ca så devinå ¿i mai scrupuloaså în raport cu fermierul? - Nu prea mai poate. Regulamentul explicå foarte clar ce ¿i cum trebuie fåcut. Se schimbå paradigma. - Mai mul¡i din Federa¡ie cer cartea de raså pentru Bål¡atå ¿i separarea fermelor de reproduc¡ie (de elitå) de fermele de produc¡ie (de lapte sau carne). Cum ve¡i proceda aici? - Pot så vå spun cå asocia¡ia lui Iacob Boca este cea mai mare din ¡arå în domeniul controlului oficial al performan¡elor. Cooperativa Some¿-Arie¿ este a doua ca mårime ¿i importan¡å. ªi ambele fac parte din Federa¡ie. Iar noi la Federa¡ie trebuie så ¡inem seama de opiniile lor. - A¡i zis cå vå pensiona¡i. Cum se pensioneazå un fermier? - Am o vechime totalå în muncå de 47 de ani. Sistemul actual de pensii este descurajant. Am lucrat de la începutul activitå¡ii în condi¡ii deosebite pe când erau grupele în zootehnie ¿i beneficiez de un plus de patru luni pe an. Voi primi o pensie de aproximativ 2.000 de lei. Am cedat toate drepturile din fermå lui Cåtålin, fiul mai mic. Are 28 de ani ¿i chiar îi place. Avem 200 de vaci ¿i destulå båtaie de cap. a consemnat Viorel PATRICHI 45

CREªTEREA ANIMALELOR

O alternativ\ la produc]ia de lapte Nicolae Stånescu, proprietarul societå¡ii Stazoo din Teiu¿, jud. Alba, lucreazå 300 de hectare ¿i îngrije¿te 400 de vaci, din care 178 la muls. Recent, a cumpårat 60 de vaci Angus, ca alternativå la produc¡ia de lapte. “Dacå va mai merge laptele, le vom påstra ¿i pe unele, ¿i pe altele”, spune el.

“Te duci la poarta fabricii [i consta]i c\ au intrat 300 de tone de lapte, dar au ie[it 70 de tone de produse. De unde este aceast\ diferen]\? Chiar nu se întreab\ nimeni pe la Bucure[ti?”

Nicolae St\nescu,

Stazoo Teiu[, jud. Alba

icolae Stånescu î¿i descrie scurt ferma ca fiind una de familie, fiindcå, spune el, “la mine în grajd lucreazå 24 de ore din 24 numai familia mea: eu, so¡ia, ginerele ¿i fiica.” ¥n ultimii ani s-a confruntat de prea multe ori cu oscila¡iile pre¡urilor de pe pia¡a laptelui, a¿a cå a adus, pe lângå vacile Holstein, ¿i 60 de juninci Angus pentru a valorifica integral toate furajele respinse de primele. Laptele îl vinde la Lactalis ¿i la Albalact, cu 1,64 lei pe litru, cu toate bonusurile de calitate. Laptele se vinde deocamdatå la un pre¡ acceptabil, fårå så fie prea stimulativ, spune Stånescu. Cumpårå materialul seminal de la Semtest Craiova, cu 16 lei paieta. Preferå så ¡inå vacile trei lacta¡ii în medie, dar ar vrea så prelungeascå durata de via¡å productivå a animalelor. “M-am obi¿nuit cu disciplina încå de când am salvat aceastå fermå de la Teiu¿. Din întâmplare, am reu¿it. Vin dintr-o familie de ¡årani, ¿tiu de când eram mic ce înseamnå vaca de lapte. Am fåcut liceul agricol la Turda, apoi Facultatea de Zootehnie de la Cluj. Am lucrat 2.500 de hectare, îngrijeam 2.500 de oi, ca inginer zootehnist din 1982, în jude¡ul Tulcea. Lucram numai cu de¡i-

nu¡i ¿i cu doi civili. Apoi, în ‘87 am venit la Teiu¿”, î¿i aminte¿te Stånescu. Ar fi vrut så î¿i facå ¿i un punct de sacrificare, înså condi¡iile impuse de ANSVSA i s-au pårut draconice. De aceea, este nevoit så taie vacile Angus într-un abator specializat, unde prime¿te ¿tampilå ovalå. “Nu vreau så am de-a face cu inspectorii de mediu, cu Apele Române... Unde så duc de¿eurile, pieile? De aceea, prefer så duc animalele la un abator specializat.” “Vin câte ¿apte indivizi odatå în control ¿i îmi omoarå timpul.” Despre grija ministerului fa¡å de ferma de familie, spune cå este doar o lozincå pentru al¡i oameni, care nu au ferme, nu au animale. “Nimeni nu sprijinå ferma de familie. Am fåcut un proiect ¿i mi l-au respins. Mi-au explicat cå trebuie så se dezvolte al¡ii care pleacå de jos. Noi avem nevoie ¿i de ferma mare, ¿i de ferma micå." Oricât se vorbe¿te despre ferma de familie, în realitate, nu primesc niciun ajutor mai ales fermierii de jos. Dacå s-ar face diferen¡a între produsele de fermå ¿i produsele contrafåcute, ar mai cre¿te pre¡ul la poarta fermei.” A auzit el undeva cå Viktor Orban ar fi interzis importul de lapte din România. “Noi ne-am bucurat când am auzit,

dar vin în continuare cisterne cu lapte condensat din Ungaria. Laptele condensat este produs în fabricå, iar nu în fermå. Se poate verifica foarte u¿or dacå autoritå¡ile României doresc adevårul despre procesare. Te duci la poarta fabricii ¿i consta¡i cå au intrat 300 de tone de lapte, dar au ie¿it pe poartå 70 de tone de produse. De unde este aceastå diferen¡å? Chiar nu se întreabå nimeni pe la Bucure¿ti?” Face controlul oficial al performan¡elor la Asocia¡ia din Mure¿, controlatå de Iacob Boca. Crede cå trebuie stimulatå performan¡a, ameliorarea animalelor de fermå trebuie så fie prioritate absolutå pentru asocia¡ii. “Ar trebui så consideråm cå un crescåtor este fermier doar dacå are minim 10 vaci. Fiindcå numai a¿a are inten¡ia så facå progres genetic. Eu am sus¡inut ini¡ial cå trebuie så pornim de la 3 vaci ¿i recunosc acum cå am gre¿it...” Alåturi de fermå, Nicolae Stånescu a construit ¿i o agro-pensiune. I-a dat-o pe mânå fiicei, så înve¡e så fie pe cont propriu. Ar fi vrut så fie ceva mai bine promovat agroturismul, dar nu se plânge. “Turistul vine la mine pentru produsele mele din ogradå, înså nu mai calcå pe-aici dacå îi dau ouå din supermarket.” Viorel PATRICHI Profitul agricol 8/2020

MAªINI AGRICOLE

Amazone EDX, sem\n\toarea german\ pentru randament ridicat [i dozare optim\ Gama de semånåtori de precizie pentru plante prå¿itoare EDX de la Amazone include modele cu lå¡imi de lucru de 6 m ¿i 9 m ¿i dimensiuni ale buncårelor de semin¡e de 600 litri ¿i 800 litri, respectiv buncåre de îngrå¿åminte de la 3.000 litri la 4.600 litri, cu viteze de lucru de pânå la 15 km/h.

Caracteristici tehnice EDX 6000 TC are o lå¡ime de lucru de 6 metri (la o distan¡å de 75 cm între rânduri), cu 8 sec¡ii de semånat, cu distan¡e între rânduri reglabile la 37,5, 45, 50, 55, 70, 75 ¿i 80 cm. Poate fi echipatå cu maxim 16 sec¡ii de semånat cu fertilizare ¿i are un necesar de putere de la 170 CP în sus, respectiv un necesar minim de putere electricå de 12-13 V/30 A. EDX 9000 TC are o lå¡ime de lucru de 9 metri (la o distan¡å de 75 cm între rânduri), cu 12 sec¡ii de semånat, cu distan¡e între rânduri reglabile la 45, 50, 55, 70, 75 ¿i 80 cm. Poate fi echipatå cu maxim 20 sec¡ii de semånat cu fertilizare ¿i are un necesar de putere de la 250 CP în sus, respectiv un necesar minim de putere electricå de 12-13 V/30 A. Capacitatea mare a buncårelor, atât a celui de semin¡e, cât ¿i al celui de îngrå¿åminte, conferå semånåtorilor Amazone EDX o autonomie optimå.

Beneficii Dintre beneficii, amintim sistemul Xpress pentru separarea ¿i dozarea optimå a semin¡elor. 48

Alte avantaje sunt umplerea rapidå, datoritå buncårului central de semin¡e, la care se adaugå ¿i calibrarea simplificatå a dozelor de îngrå¿åmânt. Terminalele de operare Amadrill sau Amatron pot accesa toate func¡iile semånåtorii, inclusiv reglarea presiunii bråzdarelor ¿i monitorizarea sistemului hidraulic central pentru bråzdarele de îngrå¿åminte ¿i cele de semånat. Plierea cadrului se efectueazå rapid, în formå compactå, pânå la 3 metri lå¡ime de transport. Totodatå, semånåtoarea poate fi dotatå cu pânå la douå microgranulatoare, pentru asigurarea unei fertilizåri complete, în faza incipientå a culturilor. Cu viteze medii de deplasare de 13 km/h se pot realiza suprafe¡e însåmân¡ate între 8 sau 10 ha/h, ceea ce pe un ciclu de 2 schimburi de lucru înseamnå între 180 ¿i 200 hectare, aceste date fiind confirmate de fermierii posesori de semånåtori Amazone EDX.

Dozare optimå Sistem Xpress de dozare utilizeazå supra-presiunea separat, pe o parte pentru plasarea semin¡elor, pe de altå parte pentru zona de dozare, prin ghidare activå pe tubul de semin¡e cåtre formatorul de brazdå. Amazone oferå echipamente pentru principalele culturi de prå¿itoare, la di-

verse dimensiuni ¿i calibre ale materialului semincer. Plasarea pneumaticå exactå a boabelor are loc în func¡ie de modelul de semånåtoare ¿i de distan¡a între rânduri, pentru 6 pânå la 16 rânduri. Presiunea din camera centralå de dozare serve¿te în mod activ la tranzitul semin¡elor cåtre formatorul de brazdå. Totodatå, circuitul de plasare a semin¡elor este monitorizat printr-o serie de opto-senzori care transmit informa¡ii în timp real cåtre operator pe terminalul de operare Amatron. A¿a, precizia de semånat este monitorizatå permanent ¿i parametrii pot fi schimba¡i chiar în timpul opera¡iunii.

Kubota PP 1000, tehnologia japonez\ pentru plante pr\[itoare Semånåtorile de precizie din seria Kubota PP 1000 sunt disponibile cu lå¡imi de lucru de la 3 pânå la 6 metri, cu reglare a lå¡imii rândurilor ¿i o gamå largå de echipamente suplimentare. Sunt destinate înfiin¡årii culturilor de porumb, fasole, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å, pepene galben, dovleac, sparanghel ¿i multe altele. Fermieri pot alege, de asemenea, între sec¡ii clasice de semånat HD, ac¡ionate mecanic sau electric, precum ¿i sec¡ii HD SX, cu însåmân¡are prin “împu¿care”. Semånåtorile din seria Kubota PP 1000 sunt disponibile în urmåtoarele variante: - la semånat pe 4 ¿i 8 rânduri pentru modelele cu ¿asiu rigid; - la semånat pe 6, 7 ¿i 8 rânduri pentru cele cu ¿asiu variabil/telescopic; - la semånat pe 8, 12 ¿i 16 rânduri pentru ¿asiul repliabil; - la semånat pe 8 rânduri pentru modelele tractate, cu ¿asiu repliabil. Lå¡imea rândurilor poate fi reglatå de la 30 cm în sus.

sunt infinit reglabile ¿i pot fi ajustate în timpul semånatului. Sec¡iile de pot fi oprite în mod individual, aceasta fiind o solu¡ie care faciliteazå economia de bani ¿i de timp. Împreunå cu semånatul în rânduri înguste, la mai pu¡in de 50 cm distan¡å, un alt beneficiu al lui e-drive II este sistemul Tramlines, care poate fi setat în

vesti¡iei. Cu cât semin¡ele sunt mai precis ¿i uniform semånate, cu atât mai u¿or se poate între¡ine ¿i recolta cultura, iar randamentul este mai mare.

func¡ie de orice lå¡ime a sprayerului ce urmeazå a fi utilizat în culturå.

Control prin e-drive II Prin sistemul e-drive II, operatorul are control ¿i monitorizare completå a semånåtorii din cabina tractorului, prin conexiunea Isobus. Cu e-drive II, fiecare sec¡ie de semånat este ac¡ionatå individual, prin intermediul unui motor electric. Datoritå sistemului cu camerå de semånat fårå fric¡iune pe fiecare sec¡ie, sunt necesari numai 2 amperi pentru antrenarea unei sec¡ii. Astfel, toate func¡iile semånåtorii pot fi utilizate fårå un generator suplimentar sau un acumulator, permi¡ând economii de bani ¿i piese. Toate datele sunt introduse ¿i citite cu un monitor IsoMatch Tellus sau Tellus Go. Distan¡ele de semånat pe rând

Echipare cu GeoSeed ¿i GeoControl Op¡ional, semånåtorile PP 1000 pot fi dotate cu sistemele GeoSeed ¿i GeoControl. În cazul GeoSeed, semin¡ele pot fi plasate în pozi¡ia optimå atât pe rând, cât ¿i în func¡ie de celelalte rânduri, pentru a optimiza resursele ¿i a spori semnificativ randamentul culturilor. Un alt avantaj al GeoSeed îl reprezintå semånatul în paralel sau în triunghi. În plus, se diminueazå efectele eroziunii solului, se poate efectua prå¿itul mecanic al buruienilor, perpendicular cu direc¡ia de semånat. GeoControl favorizeazå reducerea costurilor ¿i recuperarea rapidå a in-

Kubota are acum în ofertå ¿i sec¡iile HD SX, care permit viteze de lucru de pânå la 18 km/h. Semin¡ele sunt, practic, “împu¿cate” în sol cu o vitezå de pânå la 70 km/h, datoritå unui distribuitor de semin¡e cu aer sub presiune. Orice impact negativ - cum ar fi vibra¡iile pe calea dintre punctul de eliberare ¿i contactul cu solul - este eliminat datoritå fluxului puternic de aer, iar semin¡ele sunt a¿ezate optim în sol. Fiecare sec¡ie este alimentatå electric prin conexiune Isobus ¿i nu are nevoie de un generator suplimentar sau alte surse de alimentare.

Profitul agricol 8/2020

Vitezå de lucru de 18 km/h Pe lângå sec¡iile clasice de semånat HD, ac¡ionate mecanic sau electric,

pagini îngrijite de Arpad DOBRE 49

Kverneland Optima, sem\nat precis, la vitez\ mare [i cu fertilizare AgroConcept are în portofoliul de vânzåri semånåtorile de mare precizie Optima, produse de Kverneland, cu 6 pânå la 16 rânduri, cu o gamå variatå de cadre ¿i sec¡ii de semånat ¿i cu viteze de lucru de pânå la 18km/h. Sec¡iile de semånat Optima au o camerå de semånat prin care discul se rote¿te în acela¿i timp cu camera de vacuum, fårå nici o garniturå de etan¿are, asigurând o fiabilitate ridicatå, u¿urin¡å la reglare ¿i lipsa uzurii pe discuri.

Optima cu sec¡ii HD II Modelele pe 6 rânduri, cu sec¡ii HD II antrenate mecanic, asigurå o precizie maximå de semånat la o vitezå de 8km/h. Sec¡ia de semånat are o greutate de 129 kg ¿i, datoritå sistemului de tensionare suplimentarå cu arc, se poate asigura o presiune suplimentarå de pânå la 100 kg. Aceste semånåtori purtate sunt disponibile cu douå tipuri de buncåre de fertilizare, de 2x220 litri sau de 770 litri, ¿i beneficiazå în echiparea standard de ro¡i intermediare de presare, pentru o calitate sporitå a semånåturii. 50

Diferen¡e între modelele Optima TF Profi ¿i V e-drive II Modelul Optima TF Profi este o semånåtoare tractatå, pe 8 rânduri, cu sec¡ii de semånat HD II. Comparativ cu semånåtoarea de 6 rânduri, Optima TF Profi are cadrul tractat ¿i pliabil pentru transport, dar ¿i un buncår de îngrå¿åminte de mare capacitate de 2.000 litri. Pentru cine dore¿te så semene o va-

rietate mai mare de plante cu diferite lå¡imi de lucru, Kverneland oferå semånåtoarea Optima V e-drive II, pe 6 rânduri ¿i cu un cadru telescopic, iar lå¡imea dintre rânduri poate fi reglatå facil între 50 ¿i 70 cm. Semånåtoarea dispune de un buncår de îngrå¿åminte de 1.000 litri ¿i este disponibilå în varianta Isobus cu sec¡ie e-drive II ac¡ionatå electric, cu o vitezå de lucru de pânå la 12 km/h.

Avantajul sec¡iei de semånat SX Cea mai nouå semånåtoare tractatå Kverneland este Optima TF Profi, echipatå cu sec¡ii de semånat SX, pe 8 rânduri ¿i cu o vitezå de lucru de pânå la 18km/h. Presiunea pe sec¡iile de semånat SX este asiguratå de cilindri individuali pe fiecare sec¡ie. Debitul necesar de aer este creat de un ventilator ac¡ionat de la priza de putere, iar semånåtoarea poate fi utilizatå ¿i cu tractoare care nu dispun de un debit mare de ulei. Optima TF Profi SX are un buncår de îngrå¿åminte de 2.000 litri ¿i sistem cu dublu disc de plasare a fertilizantului. Precizia semånatului este asiguratå ¿i datoritå compatibilitå¡ii Isobus, cantitatea de semin¡e putând fi setatå direct din terminal. În plus, semånåtoarea poate dispune ¿i de sistemul GeoControl, care permite controlul automat al sec¡iunii, eliminând supraînsåmân¡area. Profitul agricol 8/2020

Magazinul lui Jeremy Clarkson Fostul prezentator al emisiunii Top Gear Jeremy Clarkson a deschis primul såu magazin cu produse de fermå în Birmingham. Magazinul comercializeazå alimente cum ar fi ouå, cartofi sau hrean ¿i sus¡ine cå are pre¡uri mai mici decât lan¡ul de discount Aldi. Sute de persoane au fost prezente la deschidere, care a fost filmatå ¿i de o echipå de la Amazon Prime. Clarkson spune cå se pregåte¿te så lanseze pe platforma online un show care va urmåri aventurile lui la ferma de o mie de hectare pe care a cumpårat-o în localitatea Chadlington. Fran¡a ar putea reevalua folosirea pesticidelor Agen¡ia francezå de sånåtate ¿i mediu a anun¡at cå se bazeazå pe pesticide pentru a combate o serie de noi boli ale plantelor provocate de încålzirea globalå. Guvernul încearcå så limiteze utilizarea unor chimicale ca glifosatul ¿i un plan în acest sens va fi implementat începând de anul viitor. Fermierii s-au alarmat înså dupå ce a fost descoperit un prim caz de infec¡ie cu un nou virus al tomatelor, care poate distruge complet culturile într-un timp foarte scurt. Agen¡ia sus¡ine înså cå existå mai multe boli de acest tip, cu un poten¡ial devastator. Mengniu se extinde în regiunea Asia-Pacific Compania chinezå Mengniu Diary continuå planul de extindere în zona Asia-Pacific prin achizi¡ia Lion Dairy & Drinks Pty Ltd, un producåtor australian de lactate. Chinezii de¡in deja în Australia furnizorul de alimente pentru copii Bellamy's, pe care l-au preluat dupå o tranzac¡ie cu valoarea de 1,5 miliarde de dolari. Australienii încearcå de câ¡iva ani så vândå divizia de lactate, înså au reu¿it pânå acum doar så cedeze linia de brânzeturi de specialitate companiei Saputo. Lion vrea så se concentreze pe produc¡ia de båuturi alcoolice. 52

Informa¡ii externe Spania, dup\ protestele fermierilor Dupå mai multe såptåmâni de proteste ale fermierilor la nivel na¡ional, guvernul spaniol a introdus mai multe reglementåri ale pre¡ului alimentelor în supermarketuri. Conform noilor reguli, contractele dintre distribuitori ¿i producåtorii de alimente trebuie så se bazeze pe costul real de produc¡ie, iar pre¡ul final la raft nu poate fi mai redus decât acesta. Noul guvern de stânga din Spania s-a confruntat zilnic în ultima lunå cu proteste ale fermierilor care sus¡in cå sunt plåti¡i sub costul de produc¡ie. Mii de agricultori au blocat såptåmâna trecutå autostråzi din sudul ¡årii ¿i au incendiat låzi cu produse agricole. Luis Planas, ministrul spaniol al agriculturii, spune cå reglementårile sunt un råspuns la îngrijorårile legitime ale fermierilor ¿i crescåtorilor de animale. “Multe dintre cererile lor sunt

rezonabile ¿i este de datoria noastrå så le adresåm”, a declarat ministrul dupå o ¿edin¡å a cabinetului. El a explicat cå pre¡urile reduse ale alimentelor se datoreazå mai multor factori, printre care instabilitatea de pe pie¡e, disputele comerciale globale, dezastrele provocate de climå, dar ¿i un mecanism incorect de stabilire a pre¡urilor finale la raft. Guvernul a permis totu¿i o excep¡ie de la regulå, în cazul produselor care se apropie de termenul de expirare, pentru a combate risipa alimentarå.

Coronavirusul va afecta Danone Gigantul Danone a anun¡at cå epidemia de coronavirus va afecta profitul companiei ¿i ar putea reduce vânzårile cu peste 100 de milioane de euro în primul trimestru al anului. Pia¡a chinezå asigurå 10% din încasårile companiei, în special prin brandul de apå Mizone ¿i alimentele pentru sugari Early Life Nutrition. Grupul francez a redus estimarea de cre¿tere a vânzårilor la 2-4% în acest an, de la obiectivul ini¡ial de 4-5%, iar marja de profit nu va depå¿i 15%. “Din påcate, începem anul sub spectrul nesiguran¡ei provocate de coronavirus”, a declarat Emmanuel Faber, directorul executiv al Danone. Relansarea brandului Mizone a fost amânatå pentru a doua jumåtate a anu-

lui, în timp ce noile produse pentru bebelu¿i nu vor mai fi lansate în 2020. Compania a anun¡at cå nu renun¡å la planul de investi¡ii în protec¡ia mediului, pentru care a alocat 2 miliarde de euro pânå în anul 2022. “Trebuie så råmânem lideri în acest domeniu. Suntem hotårâ¡i så ne men¡inem avantajul competitiv prin måsuri de protec¡ie a climei”, explicå Faber. Majoritatea investi¡iilor vor fi folosite pentru a reduce poluarea generatå de ambalaje, iar Danone va cheltui peste 900 de milioane de euro pentru reciclarea plasticului folosit în pachetele de lapte ¿i iaurt. paginå de Drago¿ BÅLDESCU Profitul agricol 8/2020

Legisla¡ie ¿i gestiune S-a renun]at la obliga]ia ca 51% dintre alimente s\ fie române[ti Camera Deputa¡ilor a votat modificårile la Legea comercializårii produselor alimentare, care prevedea cå marii comercian¡i sunt obliga¡i ca, pentru carne, ouå, legume, fructe, miere de albine, produse lactate ¿i de panifica¡ie, så achizi¡ioneze cel pu¡in 51% din marfa de pe raft din lan¡ul alimentar scurt, adicå de la producåtori locali. Obliga¡ia era în vigoare, din 2016, doar în cazul comercian¡ilor care au o cifrå de afaceri anualå de peste 2 miliarde euro, echivalent în lei. Comisia Europeanå a deschis, în 2017, împotriva României o procedurå de infringement, considerând cå legea încalcå drepturile consumatorului ¿i libera de circula¡ie a mårfurilor în UE. De atunci, autoritå¡ile au promis amendarea legii, dar abia acum au fåcut modificårile. Potrivit noilor amendamente, lan¡ul alimentar scurt este înlocuit cu parteneriatul direct, definit drept rela¡ia comercialå directå dintre comerciant ¿i cooperativele agricole, asocia¡iile de producåtori, societå¡ile comerciale între care se încheie un contract pentru minimum 12 luni. Ca urmare a eliminårii cotei de 51%, este abrogatå ¿i distinc¡ia între comer-

cian¡i în raport cu cifra de afaceri. Este eliminatå ¿i obliga¡ia ca vânzåtorii så acorde spa¡ii distincte de expunere ¿i vânzare produselor române¿ti. Conform modificårilor, produsele din carne comercializate pe pia¡a internå nu vor mai cuprinde obligatoriu pe etichetå procentul de carne provenit din România. Din lege dispar ¿i defini¡iile de carne româneascå (carnea provenitå de la animale crescute în fermele din ¡arå) ¿i produs românesc (produs ob¡inut pe teritoriul na¡ional din materii prime de bazå provenite în propor¡ie de 100% din fermele din ¡arå). Legea modificå ¿i termenul de platå al comerciantului cåtre furnizor. Termenul limitå se stabile¿te prin negociere. Termenul de platå pentru produsele alimentare proaspete (7 zile) este majorat la 14 zile lucråtoare. Potrivit noilor prevederi, “este interzis oricårui comerciant så solicite facturarea/refacturarea ¿i så încaseze de la furnizor taxe ¿i servicii, altele decât cele legate de actul comercial”. Dupå intrarea în vigoare a legii, în termen de 6 luni contractele în desfå¿urare trebuie modificate corespunzåtor, conform noilor prevederi.

Schema de ajutor de stat “Servicii de silvomediu, servicii climatice [i conservarea p\durilor” APIA informeazå cå sesiunea de depunere a cererilor de platå aferentå Måsurii 15 “Servicii de silvomediu, servicii climatice ¿i conservarea pådurilor”, submåsura 15.1 “Plå¡i pentru angajamente de silvomediu”, din cadrul PNDR2020 se va desfå¿ura în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 53/19.02.2020. Formularul-tip al cererii de platå este prevåzut în Anexa nr. 1 la OMADR nr. Profitul agricol 8/2020

53/19.02.2020. Cererea de platå se completeazå conform Instruc¡iunilor din Anexa 2 la OMADR nr. 53/19.02.2020. Între 25.04. - 15.06.2017 a avut loc prima sesiune de depunere a cererilor de sprijin aferente acestei scheme. Beneficiarii selecta¡i pentru finan¡are în sesiunea 1/2017 completeazå în anul 2020 cereri de platå pentru sprijinul aferent anului 4 de angajament, conform angaja-

Schema de ajutor de stat “Sprijin pentru prima împådurire” Sesiunea de depunere a cererilor de platå aferentå Submåsurii 8.1 “Împåduriri ¿i crearea de suprafe¡e împådurite”, din cadrul PNDR 2020, se va desfå¿ura în conformitate cu Ordinului MADR nr. 51/19.02.2020. Formularul- tip de cerere de platå se adreseazå beneficiarilor care au semnat angajamentul privind acordarea sprijinului financiar ¿i au înfiin¡at planta¡ia forestierå, în cadrul sesiunilor în desfå¿urare. Ace¿tia pot înfiin¡a planta¡ia forestierå în termen de doi ani calendaristici de la semnarea angajamentului. Formularul-tip prevåzut în Anexa nr. 1 la OMADR nr. 51/ 19.02.2020 va fi completat de cåtre beneficiarii din: - Sesiunea 1 - Anul I, Anul II ¿i Anul III de angajament; - Sesiunea 2 - Anul I ¿i Anul II de angajament; - Sesiunea 3 - Anul I de angajament. Cererea de platå se completeazå conform instruc¡iunilor din Anexa nr. 2 la OMADR nr. 51/19.02.2020. Controlul la fa¡a locului se efectueazå de cåtre Gårzile Forestiere, în perioadele optime pentru constatarea corectitudinii lucrårilor. ¥n Fi¿a tehnicå a Måsurii 8, a fost introduså obligativitatea beneficiarilor de a anun¡a Gårzile Forestiere în termen de 10 zile lucråtoare de la finalizarea lucrårilor, în vederea efectuårii verificårilor în teren. OMDAR nr. 51/19.02.2020 pot fi consultate pe site-ul APIA. mentelor asumate prin depunerea cererii de sprijin. Cea de-a doua sesiune aferentå acestei scheme de ajutor de stat - sesiunea 2/2019, a avut loc între 01.03. 14.06.2019. Beneficiarii selecta¡i pentru finan¡are depun în anul 2020 cereri de platå pentru a solicita sprijinul aferent anului 2 de angajament. Ordinul nr. 53/19.02.2020 poate fi consultat pe site-ul APIA, la adresa: http: www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-desprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr. 53

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

SC vinde plug reversibil HUARD 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Se poate proba la lucru. Tel.: 0765.685.073 Vând cisternå tractatå, cu capacitatea de 2 tone, pentru transport de combustibil, apå etc. Se poate goli fårå pompå ¿i încårcåtor frontal Volvo, 80 CP, motor Volvo, 4x4, perfect func¡ional: cupå mare, cupå micå, furcå pentru pale¡i, plug de zåpadå. Tel.: 0726.694.580

Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 SC vinde, la comandå, prelatå diferite dimensiuni, pentru acoperit balo¡i, cereale etc. Tel.: 0737.572.763 Vând tractor FIAT 880 DT second-hand, stare bunå. Craiova, jud. Dolj. Tel.: 0737.572.763

Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372

Vând saci big-bags cu diverse dimensiuni ¿i capacitå¡i ¿i saci de rafie ¿i de polietilenå. Tel.: 0760.535.848

Vând tractor Same Leopard, 85 de cp, 4 pistoane, cauciucuri noi spate, råcire pe aer. Tel.: 0773.332.628

Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771

Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå. Tel.: 0751.092.918

Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852

Vând separator unt, din inox, capacitate 20 litri, furtun de scurgere pentru zer, plåcu¡e din inox. Harghita. Tel.: 0724.070.475 ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Atel, jud. Sibiu. Tel.: 0725.510.788 Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona ¿i Marfona, recent sortat ¿i ambalat în plase de 25 de kg. Tel.: 0741.500.842 Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877 Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå). Tel.: 0760.020.010 Vând grâu din produc¡ia 2019, cantitate mare. Turia, jud. Covasna. Tel.: 0745.298.259 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând ovåz din produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.083.124

Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona, Carrera ¿i Red Fantezy, calibru 35-50, sorta¡i ¿i ambala¡i la plase de 25 kg. Covasna. Tel.: 0742.752.291 Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.422.470 Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%. Tel.: 0765.904.925 Vând lavandå verde, uscatå ¿i buta¿i, certificare în agricultura ecologicå. Predare personalå în Bucure¿ti, Craiova ¿i Slatina sau prin po¿tå. Tel.: 0760.122.725 Vând semin¡e de castravete amar (Momordica charantia), planta e aclimatizatå. Tel.: 0768.730.525 Vând 2 tone varzå ro¿ie. Târgu Secuiesc, Covasna Tel.: 0746.350.913 FERME, TERENURI

Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199

Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039 Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872 Vând fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008, în Negre¿ti, jud. Neam¡: boxe, adåpåtori, salå de muls, încåperi pentru brânzeturi. Teren împrejmuit, 8.000 mp. Tel.: 0756.337.095 S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu - Jud. Bråila. Tel.: 0732.103.736 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine, 300 capete porcine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363 Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând generator de curent 40 KWA, ie¿iri de 220 V ¿i 380 V, cu motor de tractor U650. Poate fi tractat, consum mediu de 4 litri pe orå. Tel.: 0726.694.580 Vând linii automatizate profesionale pentru produs ¿i îmbuteliat sucuri naturale: mere, pere ¿i gutui. Op¡ional, extensie pentru prelucrare vi¿ine, cire¿e, cåp¿uni, caise, prune. Informa¡ii suplimentare la Tel.: 0742.215.820 Vând piese din dezmembrare tractor Massey Ferguson 399ES. Tel.: 0735.883.191

Profitul agricol 8/2020

Pescuitul ¿i vânåtoarea Un partener de curs\ lung\, bibanul A

cum, în prag de primåvarå, majoritatea speciilor se pregåtesc de depunerea icrelor. Nu deodatå, ci pe rând, pentru ca puii så beneficieze de hranå, adåpost ¿i cre¿terea temperaturii apei. Primele care intrå în båtaie sunt ¿tiucile, ele depunând în serii încå din martie. Dintre pe¿tii råpitori urmeazå somnul, ¿alåul, ¿i abia apoi intrå în båtaie bibanul, pe la jumåtatea lui mai. Perca fluviatilis tråie¿te în apele de ¿es ¿i colinare, ¿i chiar în lacurile de acumulare din zona submontanå ¿i montanå. Spre exemplu, în acumularea Izvorul Muntelui (Bicaz) bibanii vâneazå în cârduri ¿i sunt pescui¡i cu nåluci. Cântaresc 100 - 250 g, dar pot ajunge la 2 kg (record la Cârligul de Aur, în Pescar modern 2,25 kg!) Recordurile mele - 1,33 kg, prins în Crevedia ¿i douå exemplare de 38 cm - unul în Bicaz, altul în Deltå! De ce este atât de important bibanul pentru pescarii de råpitor? Ar fi câteva argumente. Gåsim biban în mai toate apele, inclusiv în cele din plin ora¿ - cum ar fi cursul Dâmbovi¡ei, lacurile ora¿ului, de la Lacul Morii, la Båneasa, Heråstråu, Floreasca, Pantelimon ¿i Cernica, locuri unde este u¿or de ajuns ¿i în care po¡i testa toatå gama de nåluci. Biban se prinde aproape la orice - oscilantå (micå), rotativå, vobler, cicadå, twister, bri¿cå, dandinetå... inclusiv muscå artificialå! Nu mai vorbesc de lacurile din apropierea Bucure¿tiului Crevedia, Buftea, Buciumeni, Snagov, Tâncåbe¿ti, Gostilele, Sårule¿ti, Fråsinet... ªi lista ar putea continua. În condi¡iile astea de pseudo-iarnå, pe unele lacuri care nu înghea¡å, ori înghea¡å mai pu¡in, se poate pescui de pe mal, ori din barcå, mai comod ¿i mai eficient. La capåtul liniei, una cu plutå, pentru vargå telescopicå de 4-5 m, se leagå o dandinetå lunguia¡å, de 1,5 g / 2 cm ¿i cîrlig nr. 8-10, pe care pescarul o joacå în apropierea fundului apei, potri-

vind pluta - adâncimea apei - încât mica nålucå så ajungå aproape de fundul apei. Pe cârligul dandinetei, la fel ca ¿i pe acela nr. 12 al mormâ¿tii, se pun 2-3 libelule, ori 1-2 viermu¿i. Jucate pe loc, cu amplitudine micå, micile nåluci (putem folosi ¿i un mic twister pe jig de 1,5 g) vor stârni interesul bibanilor, deci nu vå gråbi¡i så schimba¡i locul acolo unde a¡i prins. Aten¡ie la scoaterea pe¿telui din apå, firul sub¡ire (mono de 0,10-0,12 mm) poate oricând så cedeze, mai ales cå este frig. Tot un pescuit aproape pe verticalå se practicå în lacurile de acumulare cu adâncimi mari - uneori ¿i de peste 20-30 m, a¿a cum am gåsit în lacul Bicaz, unde majoritatea bibanilor mari s-au prins pe lângå maluri abrupte cu ape adânci. Cu ani în urmå, pescuiam la biban în sezon cu rotativå micå, vobler mic ¿i asta pânå så aparå twisterele. De aproape 40

de ani twisterele, plasticele moi, sunt cele mai eficiente nåluci pentru coco¿ati. Importante sunt - twisterul ca atare - mårime, culoare, greutate a jigului, implicit ac¡iune, precum ¿i modul cum este jucat de pescar. Dovada eficien¡ei acestor nåluci am avut-o (a câta oarå?) în toamnå, în Deltå, pe un canal bun de biban. Când am dat de bibani am avut o serie de 23 de capturi fårå rateu. Erau exemplare de 2-300 g care ie¿iserå la vânåtoare de baboi, atra¿i de sliderul meu sidefiu, de 2,5 cm pe jig de 2 g! Despre ace¿tia pot så vå spun cå cei mai dolofani nu au avut noroc ¿i au ajuns fileuri, pe care le consider cel mai gustos mod de a pregåti ¿i mânca biban. ¿i asta poate fi numit noroc - så-¡i placå pescuitul unei specii care vâneazå mereu ¿i este ¿i foarte gustoaså! Victor ºÅRUª

Profitul agricol 8/2020

... oare, în afarå de prådåtorii naturali, sålbåticiunile noastre nevolnice mai aveau nevoie ¿i de “lupii de lângå noi”?

canide pe care, oricât ai umbla prin pustietå¡i, arareori ai ¿ansa de a le întâlni. Cel mai adesea, le vezi urmele trecerii sau doar resturile ospe¡elor, îndeosebi pe seama cervidelor. La munte, topirea zåpezii descoperå multe vestigii ale festinurilor de peste iarnå ale lupilor.

Pu¡ini sunt cei care supravie¡uiesc, dar ei devin prådåtori. Via¡a în preajma omului îi face så câ¿tige în aplomb, îi ajutå så se organizeze dupå modelul haitelor ¿i så prade sistematic, în for¡å. Primåvara trecutå, pe un drum låturalnic, un iepure în goanå era cât pe ce så må dea jos, fiind urmårit de un grup de câini a¿a-zis comunitari, porni¡i în iure¿ pe urmele lui. Noroc cu dealul pe

Din nefericire, adevåra¡ilor lupi li se adaugå aståzi, întru totul din vina noastrå, ¿i cei de lângå noi, înmul¡i¡i ¿i crescu¡i pe lângå casa omului, abandona¡i apoi, cu inexplicabilå incon¿tien¡å, la mâna hazardului. Se în¡elege cå este vorba despre câini. Mul¡i dintre ace¿ti nenoroci¡i hoinåresc prin preajma a¿ezårilor, lipindu-se de câte vreo pråvålie, la mila publicå. Faptul cå se ¿i pråsesc dovede¿te cå ra¡ionamentul lor nu e råu: cineva tot le azvârle o ciozvârtå. Al¡ii e¿ueazå în adåposturi institu¡ionalizate, în realitate anticamere ale mor¡ii. Pe seama multora dintre necåji¡i s-au clådit averi. De multe ori, fondurile alocate ¿i dona¡iile nu se revåd nicicum în blidul ori în asisten¡a medicalå a de¡inu¡ilor patrupezi. În schimb, mul¡i sunt deversa¡i, sub pavåza nop¡ii, din ma¿ini cu numere de înmatriculare mânjite cu noroi, pe câmpuri sau în påduri, chipurile så se descurce singuri: o formå de libertate oferitå par¿iv, nociv.

care a apucat-o, cåci ¿i-a låsat de îndatå gonacii la mare distan¡å, pânå ce ace¿tia au abandonat, vlågui¡i ¿i cu limbile atârnând, cursa. Am våzut câine ciobånesc biruind cåpriorul, secondat de ståpân. A¿teptând o vulpe dupå ce am imitat vaierul iepurelui rånit, m-am pomenit cu doi dulåi surescita¡i de chemare. Am asistat la atacul în evantai al câinilor sålbåtici¡i ¿i aciua¡i într-un fond cinegetic asupra unei cåprioare înso¡ite de cei doi iezi ai såi. Unul dintre pui a plåtit cu via¡a, fiind devorat înainte så putem reac¡iona. Se pune întrebarea: oare, în afarå de prådåtorii naturali, sålbåticiunile noastre nevolnice mai aveau nevoie ¿i de “lupii de lângå noi”? Legile impun o sumedenie de restric¡ii în împu¡inarea lor prin împu¿care, dintr-o absurdå formå de compasiune. Poate deloc întâmplåtor se zice cå bunele inten¡ii paveazå drumul cåtre iad. Gabriel CHEROIU

Lupii de l=ng\ noi

la început de noiembrie, a¿teptam så se întoarcå bursucii la vizuinå dupå ce hålåduiserå o noapte întreagå, bucurându-se de vremea tihnitå, parcå anume tocmitå pentru cåutarea hranei. Må aflam sub un dâmb pietros, lângå citadela subpåmânteanå a viezurilor de pe Ra¿covei, prevåzåtor, cu un ceas înainte så se crape de ziuå. Încå nu se i¡ea geana de luminå a zorilor, când am deslu¿it din fa¡å fo¿netul unor pa¿i pereche, elastici, cutreierând prin frunzi¿. Nu erau de cåprior, care are cålcåturå, sincopatå, în mers alert, în¡epat. Nu vedeam nimic. Mi-au dat târcoale prin stânga, în cåutare de vânt bun, cu opriri din loc în loc, pentru cå nu se dumiriserå dacå le pot fi de folos, ca pradå, ori dacå le sunt potrivnic. Când au ajuns în spatele meu, în larg arc de cerc, i-am auzit destinzându-se în trap, pentru a se pierde în adâncul pådurii. Pe luminå, aveam så constat dupå urme cå fuseserå lupi. În afarå de lupii bå¿tina¿i, la vremea aceasta, de primåvarå timpurie, apar haite dinspre nord, mânate de foame. Aceastå infuzie de sânge proaspåt nu are cum så bucure pe nimeni, de vreme ce împu¡inarea cu pu¿ca a contingentelor în plinå expansiune este interziså prin lege, la noi. Presiunea asupra speciilor-pradå, fie ele sålbatice, fie domestice, cre¿te continuu. Numai reducerea surselor de hranå mânå briganzii mai departe, de-a lungul Carpa¡ilor. Treptat, e posibil så-¿i recâ¿tige terenul pierdut în favoarea ¿acalului, vietate oportunistå, deja împåmântenitå aici. Recent, am våzut o fotografie fåcutå unui lup pe meleaguri ialomi¡ene, lângå Slobozia, în ziua de 10 februarie, de cåtre un ornitolog. Nu se a¿tepta nici el la o a¿a apari¡ie insolitå pentru acea zonå a ¡årii, demult abandonatå de neamul marilor noastre Profitul agricol 8/2020

MAGAZIN

Cu ochii ‘n 14 Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 5 - 18.03.2020

Floarea Burnichi 5.03.1962, director ¿tiin¡ific SCDL Buzåu Aron Petrea 6.03.1956, pre¿edinte SRH filiala Cålåra¿i Ioan Opri¡a 7.03.1979, fermier, Gådålin, jud. Cluj Elena Brîndu¿e 9.03.1956, director ¿tiin¡ific ICDVV Valea Cålugåreascå Odeta Popescu 10.03.1970, director regional KWS Cosmin Andrei 12.03.1976, realizator Via¡a Satului Gheorghe Bo¡oman 14.03.1957, pre¿edinte AgroProspect Nastasia Belc 14.03.1960, director Institutul de Bioresurse Alimentare Heinrich “Ricky” Stein 14.03.1966, pre¿edinte Consiliu Administra¡ie AgroConcept Andreea Butaru 14.03.1972, director marketing BASF

• Pakistanul se confruntå cu o mare invazie de låcuste. Ca så-i ajute, China va trimite 100.000 de ra¡e. Cåci o singurå ra¡å poate mânca peste 200 de låcuste pe zi. De¿i ra¡ele månâncå cu plåcere låcuste, un profesor de la Universitatea de Agriculturå din China a contrazis linia Partidului, cu argumentul cå ra¡ele nu se vor putea adapta. “Ra¡ele au nevoie de apå, iar în zonele de¿ertice din Pakistan temperaturile sunt foarte ridicate.” Poate ar fi mai bine ca Pakistanul så apeleze la pesticide. • Autoritå¡ile italiene bånuiesc cå un fermier ar fi a¿a numitului pacient zero, prima persoanå din ¡arå purtåtoare de coronavirus. Fermierul cu pricina este din Albettone, provincia Vicenza. El ar fi dus virusul în Codogno, din Lombardia. Bårbatul a participat la prezentarea cår¡ii sale despre agricultura ecologicå. Acum, 11 ora¿e din Italia sunt în carantinå. Au fost închise ¿coli, restaurante, birouri publice. Trenurile nu mai opresc în localitå¡ile restric¡ionate. Domul din Milano a fost închis ¿i Carnavalul de la Vene¡ia s-a încheiat mai devreme.

Gabriela Marchita¿ 16.03.1966, direc¡ia Comer¡ exterior ¿i promovare produse agricole, APIA

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

Marian Topalå 16.03.1980, fermier, membru în Comitetul Director din fostul LAPAR

Ion Costache 19.03.1956, director adjunct ANIF

Dånu¡ Radi¿ 19.03.1962, director revista Ferma Aurelia Måturaru 19.03.1964, redactor-¿ef revista Agricultura 365 58

• Cercetåtorii belgieni (de când cu Brexit, nu mai avem cercetåtori britanici) studiazå cum så înlocuiascå laptele din unt. Parcå l-ar înlocui cu gråsime de insecte (au identificat ¿i o Hermetia Illucens, o specie de muscå, numai bunå pentru a¿a ceva). Singura problemå e cå nici ei nu ¿i-ar cumpåra inven¡ia. De gustat, nici atât. • Spartanii, Viitorul Mailat, ªemlåcana ªemlac, Poli Agro, Agronils, Elppy, Agralpin, Miracolul Naturii, United Cultures, Vulturii, Zimbrii, Dacii, ªoimii. Sunt câteva dintre numele mai inspirate ale echipelor din campionatul de fotbal al fermierilor. Joi, pe 5 martie, se disputå etapa a doua, cea de la Ia¿i.

ORIZONTAL: 1) E terminatå cand picå – A evolua la înål¡ime; 2) A schimba trotuarul; 9 10 3) O zi din trecut – Ståpanul inelelor; 4) Card golit! – Croitå cu varga; 5) O clipå de strålucire – Nu-i om de crezut; 6) Ceva bun de servit la maså – Produs de electrotehnicå; 7) Plini de seu – ºine de limba noastrå; 8) E cu gura panå la urechi – Aplecat spre dreapta! 9) Au ceva dråcesc; 10) Om cu chef.

CAREUL AGRICOL

Alessio Castelli 14.03.1972, director AgroConcept Traian Demenescu 15.03.1948, director comercial Agrocomer¡ Holding

• Un festival de plåcinte ¿i merinde s-a ¡inut în Foc¿ani. Dar câte feluri de plåcinte sunt? Pristanda, poli¡istul simbol al românilor, ar numåra astfel: plåcinte cre¡e de Maramure¿ servite cu horincå, poale-n brâu moldovene¿ti, plåcinte dobrogene cu brânzå såratå plåcinte oltene¿ti cu brânzå de burduf ¿i praz, plåcinte basarabene învârtite, plåcintå sârbeascå cu dovleac, plåcinte macedonene cu telemea ¿i mårar, turte ¡åråne¿ti coapte pe plitå, plåcinte turce¿ti cu carne de vitå, ¿i a¿a mai departe, pânå la o sutå.

7 8 10 Solu¡ia careului din Nr. 7/2020 ORIZONTAL: MOASTE - PRO; ASEMANARE; TUR - ROTATII; UTIL - REGIM; R - SEPIE - NP; OBIALA - SUR; IA - CASCATE; CAUCIUC - S; LAURI - LOBI; ANTIDOTURI.

VERTICAL: 1) Plecatå în expedi¡ie cu racheta – Cana prin care curge båutura; 2) Transmis în direct; 3) Lacåt la gurå! – ºinut cu onoare; 4) A anula întalnirea – Cadru de concep¡ie; 5) Tuse seacå! – Situate la Polul Nord; 6) Adesea în opozi¡ie – Pierdut în amintiri; 7) Scandal în cort – A tåia ¡elina; 8) Merge la o bere – La mare... în larg! 9) Lovituri date la vârf; 10) Contrar ameliorårii. Profitul agricol 8/2020