Profitul Agricol nr. 8, din 3 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 8 din 3 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 8/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Schimbarea ministrului, bucuria internetului

Redactori redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

O idee pe placul multora se rostogole¿te zilele acestea pe Facebook ¿i înfierbântå min¡ile. Cå asocia¡iile nu fac nimic, cå pre¿edin¡ii sunt pe mânå cu ministrul, cå blat politic, d-astea. Unii, mai mar¡iali, viseazå la ample demonstra¡ii ¿i proteste, ba chiar ¿i una-douå demiteri la Agriculturå. O singurå problemå au: cine ar fi cei care så iaså în stradå? Fermierii (mai ales cei medii ¿i mari) nu se simt bine la mitinguri. Dacå asocia¡iile ar declan¿a proteste, este de a¿teptat ca primii 1.000 - 2.000 de agricultori ai ¡årii så nu participe. Nu este rolul lor så facå gålågie suflând în vuvuzele ¿i nici så agite pancarte sub geamul ministrului. Poate î¿i vor trimite angaja¡ii (s-a mai våzut). Va fi, a¿adar, un protest prin dispenså, cu “mercenari”, adicå oameni tocmi¡i så strige în locul celor în chestiune. Sigur, sunt ¿i dintre cei care ar vrea så iaså în stradå din solidaritate profesionalå. Adicå, el, fermier cu 800-1.000 ha, se simte apropiat de cel cu 50 sau 100. Låudabil demers. Doar cå fårå finalitate, având în vedere cå pânå acum nicio organiza¡ie a micilor fermieri nu le-a cerut ajutorul. Ba din contrå, pe unde pot acestea îi înfiereazå de toate neajunsurile tocmai pe fermierii cåpåtui¡i. Ei bine, în peisajul înflåcårat al internetului, liderii de asocia¡ii, adicå Nicu Vasile, Nicolae Sitaru, Ionel Arion ¿i Mircea Bålu¡å, au decis så stea cumva neutri. Pentru cå, ¿i dacå ob¡in capul ministrului, va fi cel mult un premiu de consolare. Sigur cå sunt ¿i ei oameni, ¿i nu ¿tiu nici ei totul. Câteodatå mai ¿i gre¿esc, câteodatå sunt ¿i divergen¡e între ei. Doar cå de data asta opinia lui Sitaru a prevalat peste inten¡iile mai belicoase. “Nu-mi doresc instabilitate în fruntea ministerului. Vreau så avem un partener de dialog, ¿i nu-l avem dacå schimbåm mini¿trii ca pe ¿osete”.

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 8/2021

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Un buget fragil, pânå la varå

Vaca nu este apreciatå la minister

Alternativa la banii de despågubiri

1.500 de comune vor råmâne fårå servicii sanitar-veterinare

Alian¡a nu a gåsit consensul pentru a cere demisia lui Oros

New Holland î¿i dezvåluie colec¡ia de utilaje 2021-2022

Pro Agro mai då o ¿anså ministrului

Tractoarele de mâine vor fi pe metan, iar implementele vor fi electrice 52

Prioritå¡ile lui Adrian Chesnoiu PSD va încerca debarcarea ministrului

8 9

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale Gerul a distrus foliar grâul în Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin

Câte ferme sunt cu adevårat în pragul Tractorul falimentului? 34 T6.160 Dynamic Command Filan, puterea tehnologiei de vârf 38 Presa BigBaler 1290 HD Packer

Amalgerol Essence, sus¡inere esen¡ialå Încårcåtoare frontale cu func¡ii noi pentru floarea-soarelui 40

Viitorul fermierilor va depinde de învå¡åmintele trase în 2020

Cre[terea animalelor

Sorgul - cultura viitorului

Viitorul cre¿terii porcului

Soia, între profit ¿i beneficii

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Terenuri din Amazon, vândute pe Facebook

Scandalul untului ia amploare în Canada

Se prelunge¿te termenul de întocmire a Pagina de istorie amenajamentelor pastorale 48 Boierii ¿tiu ¿i aståzi Direc¡iile Agricole, så cheltuiascå averi surså de dezinformare 49

Fungicid cu putere ridicatå de ac¡iune la soia 30 Ma[ini & utilaje Grapele Veloce ¿i UFO Comisia Europeanå ar vrea pentru o prelucrare mai eficientå noi måsuri anti-pesticide 32

Informa]ii externe

Controlul bolilor ¿i al dåunåtorilor în culturile de cereale ¿i rapi¡å Scumpirea îngrå¿åmintelor încurcå toate planurile

Hobby

Metode de vânåtoare (II)

“Puiul” fabricat în Spania

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Un buget fragil, pân\ la var\ Bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021 este de 26.827.000.000 lei. Este o cre¿tere cu 9,4% fa¡å de execu¡ia bugetarå a anului trecut. Practic, înså, sunt mai pu¡ini bani pentru fermieri. Problemele au ie¿it la ivealå joi, 25 februarie, în cadrul dezbaterilor în comisiile parlamentare pentru agriculturå.

ugetul Ministerului Agriculturii are zone în care este construit prea optimist, iar la finalul anului vor fi surprize foarte mari, a¡â¡a spiritele Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, miercuri, la Profitul Agricol Live. A doua zi, în fa¡a ministrului ¿i a colegilor parlamentari, Chesnoiu intra în detalii tehnice: “Preambulul bugetului MADR se finalizeazå la 2020. Nu se vorbe¿te de perioada de tranzi¡ie, de plå¡ile anului 2021. În proiec¡ia de buget vedem credite bugetare pentru subven¡ia la motorinå. Creditele de angajament nu le-am våzut. La ANT våd cå alocarea este aproape de jumåtate. Se diminueazå plafoanele pentru ANT sau s-a prevåzut suma necesarå doar pânå la jumåtatea anului? La ANIF ¿i Antigrindinå am observat scåderi consistente. Submåsura 4.3 - componenta de iriga¡ii destinatå OUAI-urilor - nu a primit alocare în propunerea pe care a¡i fåcuto în Comitetul de Monitorizare. La fonduri europene, 2020 este an final pentru proiectele gestionate în Profitul Agricol 8/2021

cadrul PNDR ¿i nu prea våd cum în anul 2021 så fie mai mare execu¡ia bugetarå fa¡å de 2020. Måsurile nici nu sunt lansate, programul pe tranzi¡ie nu este aprobat de Comisie. Pânå ve¡i lansa ghidurile în consultare publicå, sesiunile de deschidere, pânå ve¡i ajunge la evaluare, eviden¡ierea rapoartelor de selec¡ie ¿i apoi la contractare, nu ¿tiu dacå vå mai încadra¡i în anul 2021. Am remarcat o scådere cu 48% la alocarea pentru programele de sprijin a producåtorilor agricoli. La bunuri ¿i servicii våd o cre¿tere cåreia nu-i gåsesc explica¡ii, de peste 500%, a bugetului pentru achizi¡ia de autoturisme”. Ministrul Oros a început cu ultima problemå ¿i a dat asiguråri cå nu sunt alocåri suplimentare pentru achizi¡ia de autoturisme. Dar a recunoscut cå programele de sprijin sunt subfinan¡ate. “Bugetul pe care l-am primit fiind mai mic, evident cå ¿i alocårile la ANT ¿i pentru toate aceste programe în derulare sunt mai mici, mai ales la începutul anului, pânå la rectificare. Pentru subven¡ia la motorinå am prins în buget trimestrele III ¿i trimestrul IV din 2020, iar la rectificare, a¿a cum am fåcut anul trecut, se plåtesc trimestrul I ¿i II al anului 2021. Programul Tomata nu se va opri. A fost un program fårå efect, pe care o sål transformåm în program de sus¡inere a legumelor în spa¡ii protejate, care va demara, cu siguran¡å, dupå aprobarea Legii bugetului. În paralel, pentru perioada de tranzi¡ie de doi ani, avem alocate doar pentru måsuri 3,2 miliarde de euro. Am alocat 760 de milioane de euro pentru Måsura 4.1 ¿i Måsura 4.2, depozitare ¿i

procesare în fermå. Spre compara¡ie, pe toatå perioada 2014-2020 au fost 845 de milioane de euro. Pentru PNRR am pregåtit zece proiecte ¿i a¿teptåm rezultatele de la Comisie. În afarå de strategia de gestionare a apei, unde avem 6,5 miliarde de euro pentru iriga¡ii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului ¿i prevenirea de¿ertificårii, pentru antigrindinå avem 110 milioane de lei, iar pentru refacerea infrastructurii principale de iriga¡ii 350 de milioane de lei, cu 17,8% peste alocarea din 2020.” Deputatul Emil Dumitru, fost secretar de stat în MADR, i-a trasat ministrului sarcina så reformeze ministerul. “În institu¡iile din subordinea MADR avem aproximativ 16.400 de angaja¡i. Existå institu¡ii care, în loc så ajute fermierii români, îi încurcå ¿i unele au acelea¿i atribu¡ii. Ave¡i ISTIS cu ITCMS-uri, ave¡i Fitosanitar, cåruia ar trebui så-i da¡i o importan¡å mult mai mare, pentru cå intråm în perioadå de pre-infringement pe respectarea Directivei pentru utilizarea durabilå a pesticidelor”. Doar George Scarlat, ¿i el fost adjunct al lui Oros, acum senator, l-a abordat mai amical: “La dezbaterea pe lege o så vå mai spun, domnule ministru, câteva lucruri care mai sunt în Minister. ªi poate, în decursul anului, vom reu¿i så amendåm anumite lucruri din anexå, astfel încât så nu impactåm bugetul ministerului”.

Bugetul MADR a fost avizat favorabil, cu 25 de voturi pentru, 20 împotrivå.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Bugetul ANSVSA, aviz favorabil în comisiile de specialitate Bugetul ANSVSA pentru anul 2021 a primit aviz favorabil din partea Comisiilor reunite de specialitate din Parlament. Senatorii ¿i deputa¡ii au avizat bugetul ANSVSA cu 24 de voturi “pentru”, 20 “împotrivå” ¿i o ab¡inere. Bugetul ANSVSA va fi de 1,068 miliarde de lei, în cre¿tere cu 6,84% fa¡å de 2020. Arion: Fiscul nu recunoa¿te investi¡iile în culturi calamitate Inspectorii Fiscului tot nu considerå cå le sunt opozabile procesele-verbale emise de comisiile de constatare a calamitå¡ilor, spune Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. “Suprafe¡ele sunt inventariate, fiindcå fermierul trebuie så dovedeascå Fiscului investi¡ia ¿i lipsa produc¡iei. Fiscul nu recunoa¿te aceste cheltuieli, de¿i, dupå întâlnirile de la Finan¡e, am fost asigura¡i cå problema este rezolvatå. Såptåmâna trecutå am fost nevoi¡i så reluåm demersurile pentru rezolvarea acestei probleme”.

Alternativa la banii de desp\gubiri La dezbaterea bugetului MADR în comisiile parlamentare pentru agriculturå reunite, ministrul Adrian Oros a votat împotriva amendamentului care ar fi permis plata despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate, înså a dat asiguråri cå se negociazå cu Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare o måsurå compensatorie. “Am identificat urmåtoarele alternative la despågubiri: 1. scontåri în baza protocolului APIA-bånci; 2. compensarea sumelor reprezentând despågubirile neacordate cu sume reprezentând crean¡e bugetare ale fermierilor afecta¡i - impozit pe venit, impozit pe salarii, CAS, CASS; 3. accesarea unor credite capital de lucru cu garan¡ii de stat similar IMM Invest - practic, AgriInvest. Urmeazå ca såptåmâna viitoare, dupå ce se voteazå bugetul, împreunå cu Ministerul Finan¡elor så agreåm care modalitate de compen-

sare o alegem”. Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor ¿i ini¡iatorul amendamentului respins de Oros, a criticat primele douå alternative propuse. “Scontarea subven¡iilor primite de fermieri cåtre bånci, pentru plata ratelor neonorate din cauza pierderilor, reprezintå banii fermierilor cu care propune¡i ca ei så-¿i achite debitele. Subven¡iile au alt rost decât acoperirea costului calamitå¡ilor. Referitor la a doua solu¡ie, nu am våzut o pozi¡ie din partea premierului sau a ministrului de Finan¡e, prin care så spunå cå împårtå¿esc o asemenea solu¡ie. Va trebui så amenda¡i Legea bugetului, o asemenea solu¡ie bazându-se pe diminuarea veniturilor publice din taxe, impozite”.

Robert VERESS

Priorit\]ile lui Adrian Chesnoiu Invitat la interviul Profitul Agricol Live (se transmite pe Facebook), Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, ¿i-a expus prioritå¡ile legislative, avansând ¿i câteva termene pentru adoptarea acestora, sub rezerva cå respectarea acestora depinde de agenda întregului Parlament. Astfel, la solicitarea PSD, Comisia pentru Agriculturå a devenit raportor în cazul proiectului Legii mirosurilor, iar raportul final este a¿teptat înainte de finalul actualei sesiuni parlamentare. Modificarea Codului Civil pentru a se stabili durata contractului de arendå de minim ¿apte ani ¿i sub-arendarea în scopul comasårii terenurilor ar urma så fie votatå în plenul Camerei Depu8

ta¡ilor pânå la finalul sesiunii. A mai propus modificarea Legii 50, astfel ca, prin derogare, sediile de ferme ¿i alte construc¡iile anexe din extravilan så se poatå realiza fårå obliga-

tivitatea de a fi introduse terenurile respective în intravilan. Ini¡iativa este sus¡inutå de PSD, AUR, USR+ ¿i UDMR, spune Chesnoiu. Mai sunt pe ordinea de zi transpunerea Directivei 633 privind practicile comerciale neloiale ¿i modificarea art. 34 al Legii îmbunåtå¡irilor funciare 138/2004. Propunerea vizeazå acordarea aceluia¿i statut pentru iriga¡ii de care beneficiazå investi¡iile în energie electricå ¿i gaze naturale, conform legisla¡iei în vigoare. Ca atare, cei care investesc în infrastructura secundarå de iriga¡ii vor putea tranzita terenurile proprietate privatå fårå acordul scris al proprietarilor.

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

PSD va încerca debarcarea ministrului Adrian Oros, ministrul Agriculturii, ar putea fi al doilea membru al cabinetului Florin Cî¡u vizat de o mo¡iune simplå, la nici trei luni de la instalare, dupå Vlad Voiculescu, ministrul Sånåtå¡ii. Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Camera Deputa¡ilor, a confirmat cå PSD se aflå foarte aproape de depunerea mo¡iunii.

“

Domnul Oros, în precedentul mandat, le-a promis fermierilor cå în ianuarie-februarie va plåti despågubiri. A fåcut comisii de constatare ¿i a stabilit dimensiunea pagubelor ¿i bugetul pentru acoperirea acestora. Apoi, dupå alegeri, în ianuarie, a reiterat promisiunea plå¡ii despågubirilor în cursul lunii aprilie. Când bugetul a fost înaintat Parlamentului, am constatat cå despågubirile nu au fost bugetate. Fermierii s-au bazat pe afirma¡iile ministrului. Dacå li s-ar fi spus, tran¿ant, cå e crizå, iar bugetul e limitat ¿i nu permite plata acestor despågubiri, s-ar fi orientat cåtre alte modalitå¡i de gestionare a afacerii lor. Aceastå în¿elare a a¿teptårilor fermierilor este incalificabilå ¿i impardonabilå, nedemnå de statutul de ministru al Agriculturii”, acuzå Adrian Chesnoiu. El sus¡ine cå realocårile bugetare pe care le-a indicat erau fezabile: “300 de milioane din Fondul de Rezervå e o sumå rezonabilå, ¡inând cont cå, înainte cu câteva zile de alegeri, s-au dat din acest fond douå miliarde de lei cåtre primåriile conduse de primari PNL. 300 de milioane din dobânzile aferente datoriei publice - aici m-am bazat pe faptul cå BNR a redus rata dobânzii de Profitul Agricol 8/2021

politicå monetarå; am luat execu¡iile bugetare din ultimii ani ¿i am våzut cå, la acest capitol bugetar, dobânzile nu întotdeauna sunt achitate, iar banii destina¡i plå¡ilor nu sunt consuma¡i. 400 de milioane de la transferurile interne cåtre întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat; sunt bani care se alocå pentru sus¡inerea anumitor sectoare ¿i nu ar trebui så fie o problemå, dacå agricultura este, a¿a cum se sus¡ine politic, un pilon principal al economiei, mai ales pe durata perioadelor de crizå, când e nevoie så ai rezerve proprii ¿i så asiguri securitatea alimentarå”. În replicå, dupå ce votul såu s-a dovedit decisiv pentru avizarea negativå a amendamentului (scorul fiind egal, 21 pentru, 21 împotrivå, 4 ab¡ineri), Oros a insistat cå nu sunt bani în buget pentru despågubiri. “Nu puteam så votez pentru amendament, dacå ¿tiu sigur cå nu sunt ace¿ti bani. Nu pot så fiu populist doar ca så dau bine. Dacå ar fi fost banii, cu siguran¡å votam cu to¡ii pentru ¿i ne bucuram cu to¡ii. Din nefericire, ace¿ti bani nu sunt. ªi atunci îmi asum votul”. Chesnoiu s-a aråtat ¿ocat de afirma¡iile ministrului: “V-am indicat sursele de finan¡are în amendamentul nostru. În declara¡iile publice pe care le-a¡i avut pe toatå durata anului 2020 era¡i con¿tient cå nu sunt bani. ªi atunci nu în¡eleg de ce atunci putea¡i fi populist, iar acum nu pute¡i fi corect fa¡å de fermier”. Oros a adåugat cå va explica fermierilor încålcarea promisiunii: “ªi anul trecut, la începutul anului au fost bani foarte pu¡ini. La cele douå rectificåri am reu¿it så atrag bani. Am de gând, ¿i anul acesta, så fac acela¿i lucru”.

Robert VERESS

Claudiu Frânc a demisionat din FCBR Pe 26 februarie, la Adunarea Generalå a Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, pre¿edintele Claudiu Frânc ¿i-a prezentat demisia. Era un gest a¿teptat, Federa¡ia repro¿ându-i cå a sus¡inut, împotriva intereselor ¿i mandatului acordat, eliminarea plafonului maxim de 250 de vaci de lapte. FCBR nu a sus¡inut eliminarea plafonului maxim pentru sprijinul cuplat zootehnic, fiindcå, spun membrii, ar însemna ca majoritatea fondurilor så migreze spre fermierii mari, în detrimentul fermelor de familie. Pânå la viitoarele alegeri, care se vor organiza cât de curând, interimatul va fi asigurat de Iacob Boca, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡ul Mure¿. Bursa zvonurilor Un zvon se rostogole¿te zilele acestea, ¿i nu-i lipsit de interes. Zice cå George Scarlat, senator, pre¿edintele Comisiei de Agriculturå, ar fi o propunere de viitor ministru, dupå demisia (sau demiterea) ministrului Adrian Oros. Ideea l-a surprins pe senator, care a infirmat ferm cå ¿i-ar dori un astfel de pas în carierå, cel pu¡in nu acum. În schimb, se declarå alåturi de actualul ministru, pe care spune cå îl va sprijini ca pânå acum. UE are o nouå strategie privind schimbårile climatice Comisia Europeanå a adoptat såptåmâna trecutå o strategie privind adaptarea la schimbårile climatice. Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în cre¿tere în UE ¿i au atins 12 miliarde de euro pe an. Expunerea la o încålzire globalå de 3 grade peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anualå de cel pu¡in 170 de miliarde euro. Comisia promite cå va depune eforturi pentru a construi o societate rezilientå la schimbårile climatice. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ultimele pregåtiri pentru semånatul la floarea-soarelui Anul trecut, Dumitru Manole, din Constan¡a, a început semånatul floriisoarelui în ultimele zile ale lunii februarie, fiind cea mai timpurie campanie. “Monitorizåm atent temperatura solului, începem dupå ce se stabilizeazå la 7-8°C. Dupå cum se anun¡å de la ANM, probabil cå din 9 martie intråm la semånat”, spune Manole. Mai erau prognozate precipita¡ii, dar existå deja umiditate pânå la o adâncime de 156-160 cm. Pierdere rapidå a apei din sol Culturile de toamnå beneficiazå de condi¡ii mult mai bune decât sezonul trecut, cel pu¡in în Teleorman. Cantitatea de precipita¡ii este de trei ori mai mare. Marian Popa observå înså temperaturile ridicate. La final de februarie, timp de douå zile consecutiv, s-au înregistrat câte 22°C. În doar câteva zile pe solul îmbibat de apå se putea deja intra cu utilajele pentru pregåtirea terenului. “Nu se poate înså vorbi de secetå întrucât au cåzut 170 l/mp. Cultura aratå bine, nu avem motive så ne temem”, a mai precizat Popa. El realizeazå anual loturi de multiplicare de grâu pe aproape 700 ha, jumåtate din suprafa¡a lucratå, în jude¡ul Teleorman. Cåldura, înghe¡ul ¿i prea multe ploi au afectat vestul ¡årii Situa¡ia cerealelor påioase nu este deloc bunå în vestul ¡årii. Mihai Budai, consilier tehnic Agroind Cauaceu, explicå un fenomen mai rar întâlnit. Perioade cu temperaturi de 12-14°C au fåcut ca plantele så intre în plin proces de vegeta¡ie. Dupå o perioadå de trei zile de ploi, în care s-au acumulat 37 l/mp, pe fondul unui aer ce¡os, cu umiditate relativå foarte crescutå, celulele de grâu, orz ¿i orzoaicå s-au suprahidratat ¿i s-au spart la venirea înghe¡ului de -12-14°C, în trei-patru nop¡i consecutive, când s-au resimi¡it chiar -17-18°C. În momentul de fa¡å culturile aratå ca arse începând din Cara¿-Severin ¿i pânå în Baia Mare, spune Budai. 10

Vaca de lapte nu este apreciat\ la minister “În fermele de påsåri, po¡i så nu populezi dacå pre¡ul se pråbu¿e¿te. La porc, po¡i så sari un ciclu dacå pre¡ul nu e bun, dar la vacå este imposibil”, spunea Nicu¿or ªerban la Agro TV. Vaca este industria grea a zootehniei, a agriculturii, unde trebuie så lucrezi 365 de zile. Într-o fermå de vaci mijlocie spre mare activitatea este continuå. Nicu¿or ªerban, care are 2.600 de vaci, din care mulge 1.000 ¿i a ajuns la o produc¡ie medie de 40 de litri pe vacå, participa la o discu¡ie cu argumente în favoarea ridicårii plafonului maxim de 250 de vaci pentru sprijinul cuplat zootehnic. "Dacå se ridicå plafonul, ar intra în aceastå schemå sub 15.000 de vaci eligibile. O fermå cu 10 vaci eligibile pierde 150 de euro. O fermå cu 250 de

capete pierde 5.000 de euro. Nu cred cå prin aceste sume afectåm grav fermele mici ¿i mijlocii. De ce în Ungaria, care vine cu foarte mult lapte pe pia¡a româneascå, sprijinul cuplat zootehnic nu are numår limitat de efective? Este tot în UE”, spune Nicu¿or ªerban. “Dacå vrem så-i ajutåm pe cei mici, de ce nu coborâm plafonul la 5 vaci sau la 3? Ia toatå lumea bani, chiar dacå nu produce lapte. Unde este cuplat sprijinul? Nu avem nimic cu fermele mici, dar ne aflåm pe o pia¡å concuren¡ialå. Concuråm cu fermierul din Ungaria, care are 800 de euro subven¡ie pe vacå.”

Viorel PATRICHI

1.500 de comune vor r\mâne f\r\ servicii sanitar-veterinare Robert Viorel Chioveanu, pre¿edintele ANSVSA, spune cå, din cauza constrângerilor bugetare, 600 de comune vor råmâne anul acesta fårå servicii sanitar-veterinare, iar din 2022 numårul va urca la 1.500 - mai mult de jumåtate din totalul comunelor ¡årii. ªi asta pentru cå, spune pre¿edintele ANSVSA, a solicitat Ministerului de Finan¡e 1.233.798.000 lei, înså i s-au aprobat doar 988.417.000 lei. “Avem nevoie de încå 225.371.000 lei pentru punerea în aplicare a prevederilor legale”. ¥n discu¡ia pentru buget din Parlament, Robert Chioveanu i-a rugat pe parlamentarii din comisiile de agriculturå så facå o modificare ¿i så îi adauge ¿i aceastå sumå.

Adrian Chesnoiu a fost primul care a reac¡ionat. ¥ntâi i-a explicat cå tehnic nu se poate, adåugårile nu se fac din pix, ci prin amendamente, iar vremea depunerilor de amendamente expirase. Apoi ia atras aten¡ia cå nu a vorbit deloc de sumele alocate pentru combaterea PPA. La rândul såu, senatorul George Scarlat s-a declarat par¡ial de acord cu observa¡iile lui Chesnoiu. “Trebuia så avem încå din vara 2017 un plan coerent de combatere a PPA. Din påcate, nici azi nu-l avem, iar acest lucru nu ¡ine de buget, ci depinde de måsurile concrete din teritoriu”.

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2021

Nicolae Sitaru, pre[edintele APPR [i Adrian Oros, ministrul Agriculturii

Alian]a nu a g\sit consensul pentru a cere demisia lui Oros Vicepre¿edintele LAPAR, Alexandru Baciu, le-a cerut colegilor din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare så sus¡inå un punct de vedere comun în vederea solicitårii demisiei de onoare a ministrului Agriculturii, Adrian Oros, ¿i a întregii echipe de conducere a ministerului. Consensul nu a fost ob¡inut, a¿a cå LAPAR a emis singurå un comunicat în care anun¡å votul de blam la adresa lui Oros ¿i a echipei sale.

“

Dacå, dupå alegeri, domnul Oros ie¿ea ¿i spune cå nu sunt bani, oamenii în¡elegeau. Dar când continui så spui peste tot cå vei da, cå vei gåsi solu¡ii, ¿i nu le gåse¿ti, î¡i pierzi orice urmå de credibilitate... Dacå måcar avea bårbå¡ia så se ab¡inå în Comisie, avea o bilå albå. Probabil cå amendamentul era apoi respins de plen. Dar måcar nu înåbu¿ea din fa¿å posibilitatea de a fi adoptat”, î¿i explicå Alexandru Baciu decizia de a-i cere ministrului demisia. 12

Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, este în dezacord cu Baciu. “Ministrul nu putea så voteze altfel, fiindcå e om de partid. Dacå a¿a i-a cerut partidul, a fost obligat så se conformeze. Dacå ar fi votat altfel, probabil ar fi ie¿it circ în PNL. Nu am discutat în Alian¡å propunerea lui Alexandru Baciu. Dar eu vreau så gåsim solu¡ii, nu så cåutåm vinova¡i. Nu-mi doresc instabilitate în fruntea ministerului. Vreau så avem un partener de dialog ¿i nu-l avem dacå schimbåm mini¿trii ca pe ¿osete. Sunt mul¡i agricultori în situa¡ii teribil de încurcate ¿i pentru ei trebuie så ne stråduim så gåsim solu¡ii. Trebuie så gåsim o solu¡ie convenabilå tuturor, prin dialog. Este în interesul tuturor, ¿i al agricultorilor, ¿i al guvernan¡ilor”. Mai mult, Sitaru se opune ferm ¿i protestelor de stradå, solicitate chiar de ACCPT Ia¿i, organiza¡ie membrå APPR. “Locul nostru nu e în stradå, ci la masa negocierilor”. Sitaru spune cå liderii Alian¡ei ar urma så se întâlneascå, såptåmâna viitoare, dupå ce trece Legea Bugetului, cu premierul Florin Cî¡u, pre¿edintele

PNL Orban, cu ministrul Finan¡elor, Alexandru Nazare, ¿i ministrul Oros, “poate chiar la aceea¿i maså”. De¿i este con¿tient cå majoritatea colegilor såi î¿i doresc, în continuare, så exercite o formå de presiune asupra guvernan¡ilor, pentru plata despågubirilor, Sitaru inten¡ioneazå så propunå o solu¡ie care ar afecta bugetul într-o mai micå måsurå. “Solu¡ia ar putea fi creditele cu garan¡ii guvernamentale. Aceste credite ar putea fi în sumå mai mare decât despågubirile, rambursarea så se facå în doi-trei ani, fårå comisioane de acordare, cu dobânzi subven¡ionate”. ¥nså Alexandru Baciu e såtul de negocieri. “Cu ce oameni negociem noi, când de aproape un an ne tot mint pe subiectul åsta? Nu voi mai merge la nicio întâlnire, fiindcå må uit în oglindå ¿i-mi dau seama cât de caraghios pot fi dacå mai am încredere cå oamenii å¿tia rezolvå problemele. Poate nici altul care ar veni dupå Oros nu le-ar rezolva, dar måcar nu ne-ar mai min¡i în fa¡å. Poate ar avea mai multe abilitå¡i de negociere”.

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Pro Agro mai d\ o [ans\ ministrului Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, a refuzat så se pronun¡e explicit în privin¡a solicitårii liderului LAPAR. Pe de o parte, ar fi tentat så accepte ideea debarcårii ministrului Adrian Oros.

“

Probabil cå to¡i fermierii din România se simt abandona¡i, au acela¿i sentiment, de deznådejde. Nu mai existå cale de mijloc dupå ce vedem cå nu se onoreazå promisiuni pe care ministrul le-a fåcut având sus¡inerea partidului. Aceste promisiuni le-a fåcut ¿i în dialogul cu noi, reprezentan¡ii fermierilor. Probabil, ¿i domnia sa a fost min¡it. Dar vedem ¿i cum azi se då un ordin, mâine se retrage. Aceastå inconsecven¡å duce la frustråri în rândul fermierilor, pierderi, decapitalizare, lipså de predictibilitate”. Pe de altå parte, Arion vorbe¿te de ¿ansa din ceasul al treisprezecelea - întâlnirea cu premierul Florin Cî¡u. “S-ar putea så ajungem în stradå. Am numeroase mesaje de la colegi din federa¡ie care îmi solicitå så facem formalitå¡ile pentru ca såptåmâna viitoare så pichetåm Guvernul, MADR ¿i Ministerul de Finan¡e. Deocamdatå, le mai dåm o ¿anså guvernan¡ilor, poate se trezesc la realitate în ceasul al treisprezecelea. Speråm så avem o întâlnire cu premierul, de¿i nu este o certitudine. Noi consideråm cå premierul nu a în¡eles ce propunem noi încå din toamna anului trecut, când am gândit alternative la plata despågubirilor. Sunt patru alternative, înså una singurå este acoperitoare pentru toate fermele care au suferit din cauza calamitå¡ii, indiferent de forma de organi14

zare. Este vorba de scontarea adeverin¡elor de calamitate. Statul recunoa¿te, a¿adar, procesele verbale de calamitate, fixeazå o sumå, emite adeverin¡e. Noi le scontåm la bancå dupå modelul de la subven¡ii, iar statul î¿i asumå cå va achita suma la o datå ulterioarå. Practic e un credit de angajament. Pårerea mea este ministrul Oros nu a în¡eles acest mecanism, nefiind finan¡ist. Speråm så în¡eleagå prim-ministrul, care e finan¡ist”. Liderul Pro Agro mai dezvåluie cå Alian¡a nu ar fi cerut despågubirile cu atâta insisten¡å, dacå guvernan¡ii ar fi onorat alte angajamente, precum ordonan¡a pentru declararea stårii de calamitate. În absen¡a acestei ordonan¡e certificatele de for¡å majorå nu au valoare ¿i “fermierii sunt ¿antaja¡i cu inpu-

turile. Nu se mai dau pe datorie, decât dacå sunt gajate cu suprafe¡e de teren”. ¥n schimb, spune Ionel Arion, bugetul pentru plata despågubirilor cåtre fermierii ale cåror culturi de primåvarå au fost calamitate este supradimensionat. “În primul rând, sunt cei care au procese-verbale de calamitate, sunt prin¿i în statisticå, dar nu vor beneficia de despågubiri, pentru cå suprafa¡a calamitatå este mai micå de 30% din cea a fermei. Apoi sunt cei care au întors culturi de toamnå, au beneficiat de despågubiri pentru acestea, dar au semånat culturi de primåvarå, care, la rândul lor, au fost calamitate de secetå. Normele europene spun cå nu se pot acorda despågubiri de douå ori, în acela¿i an, pe aceea¿i suprafa¡å”.

Robert VERESS

LAPAR taie pun¡ile de dialog cu Oros “Rezultatul votului politic din Parlament a transmis în rândul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferen¡å fa¡å de nevoile unui sector economic strategic, de interes na¡ional (...) Acolo unde promisiunile se transformå în minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor”, scrie LAPAR, în comunicatul prin care anun¡å “cå actuala conducere a ministerului nu mai prezintå încredere”. LAPAR îi salutå pe politicienii Opozi¡iei (PSD - AUR) care au promovat ¿i votat favorabil amendamentul, dar ¿i pe parlamentarii liberali care s-au ab¡inut de la vot. LAPAR puncteazå “bâlbele” Ministerului Agriculturii în mandatul Oros, respectiv proiecte de legi ¿i adrese oficiale anun¡ate ¿i apoi retrase: - Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire ¿i stingere a incendiilor specifice activitå¡ilor sectoarelor din domeniul agricol; - SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fårå plafonare; - Proiectul de act normativ privind limitarea cre¿terii porcilor în gospodåriile ¡åråne¿ti pentru autoconsum; - Proiectul de OUG privind declararea stårii de calamitate de cåtre Comitetele jude¡ene pentru situa¡ii de urgen¡å pentru fenomenul de secetå pedologicå; - Proiectul de OUG privind suspendarea plå¡ii ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afecta¡i de fenomenul meteorologic de secetå pedologicå, în anul 2020; - Anun¡ul de notificare a Comisiei Europene privind ajutorul de stat reprezentat de despågubirile pentru culturile de primåvarå calamitate de secetå 11.11.2020. Profitul Agricol 8/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 285 dolari/tonå (1.140 lei), fa¡å de 281 dolari/tonå (1.124 lei) cât a închis licita¡iile în 12 februarie.

Grâu România FOB Constan¡a 211 euro/t (+1) 1.034 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: Japonia 127.170 t, Mexic 105.170 t, China 66.990 t, Coreea de Sud 30.770 t ¿i Venezuela 16.970 t.

¥n såptåmâna 15 - 19 februarie 2021 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a crescut.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 267 dolari/tonå (1.068 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mart Apr Mai

15.02 241 243 240

16.02 243 244 241

17.02 18.02 19.02 241 240 239 243 242 241 240 239 237 $/t

Pre¡uri - Bursa din Kansas Mart Apr Mai

15.02 290 289 285

16.02 291 290 287

17.02 293 291 289

18.02 294 293 290

19.02 293 291 289

România FOB Constan¡a 207 euro/t (+ 4) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 19 februarie 2021, a

Mart Apr Mai

15.02 211 210 207

15.02 Bordeaux 209 Pallice 207 Rhin FOB 221 Bordeaux FOB 213 Pontivy 217

$/t

16.02 17.02 18.02 19.02 213 214 215 214 211 213 214 213 209 210 211 210

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

16.02 17.02 220 221 224 225 223 225 215 217 213 215 287 289

18.02 223 227 227 219 217 290

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mart Apr Mai

15.02 259 269 255

16.02 261 261 257

17.02 263 263 259

euro/t

16.02 17.02 18.02 19.02 210 211 213 214 211 213 214 215 223 225 227 229 215 217 219 219 219 221 223 223

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 291 euro/tonå (1.426 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 230 euro/tonå (1.127 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2021 este de 195 dolari/t (780 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2021, a fost de 189 dolari/t (756 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

18.02 265 264 261

19.02 227 230 231 223 221 291 $/t 19.02 267 265 263

fost de 250 dolari/tonå (1.000 lei), cu 3 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

15.02 219 223 221 213 Moselle FOB 211 Rouen FOB 285

Rouen Dunquerque Pallice Creil FOB

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 221 euro/tonå (1.083 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 15 februarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2021, este de 197 dolari/tonå (788 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 229 euro/tonå (1.122 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 247 dolari/tonå (988 lei), mai mare cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 15 februarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 219 euro/tonå (1.073 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei). A crescut cu 6 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 241 243 244 245 247 237 239 240 241 243

Profitul Agricol 8/2021

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 15 - 19 februarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.148 lei), cu 6 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 februarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

15.02 501 500 497

16.02 503 501 499

$/t 17.02 504 503 500

18.02 505 504 501

19.02 507 505 503

Orz România FOB Constan¡a 201 euro/t (+ 2) 850 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 15 - 19.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

15.02 207 210 203 217

16.02 209 211 204 219

17.02 210 213 205 220

18.02 211 214 207 221

19.02 212 215 209 223

210 209

212 213 214 215 210 211 213 214

Sorg

PREºURI 15 - 19.02.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 15 - 19 februarie 2021, a fost de 203 dolari/tonå (812 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

na 407.770 tone, Mexic 124.770 tone, Indonezia 87.570 tone, Olanda 85.770 tone ¿i Italia 73.770 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 559 dolari/tonå (2.236 lei), mai mare cu 6 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 467 dolari/tonå (1.868 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

15.02 1.027 1.013 1.003

16.02 1.037 1.017 1.007

17.02 1.041 1.023 1.011

18.02 1.045 1.027 1.013

$/t 19.02 1.047 1.034 1.017

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 212 euro/tonå (1.039 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 214 euro/tonå (1.049 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de licita¡iile din data de 15 februarie. Argentina: pentru livrare în martie 2021, pre¡ul orzului furajer este 247 dolari/t (988 lei), cu 4 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 57.070 tone ¿i Taiwan 11.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 197 199 201 202 203 195 197 203 204 205

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mart Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 463 465 467 469 467 461 463 465 467 465

Floarea-soarelui

înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 543 euro/tonå (2.661 lei), mai mare cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2021, este de 557 dolari/tonå (2.228 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 19 februarie, a fost de 541 dolari/tonå (2.164 lei). A

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 577 dolari/t (2.308 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 Martie 535 537 539 540 541

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 Dieppe 537 539 540 541 543

Rapi¡å

de 470 euro/tonå (2.303 lei), mai mare cu 13 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 465 euro/tonå (2.278 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 15 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 467 euro/tonå (2.288 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada

15.02 Rouen 461 Dunquerque 459 Moselle 457

19.02 470 467 465

Mart Apr Mai

16.02 463 461 459

17.02 465 463 461

18.02 467 465 463

15.02 593 577 573

16.02 595 579 577

17.02 597 581 579

18.02 599 583 581

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 8/2021

250 dolari/t

$/t

15.02 16.02 17.02 18.02 19.02 Martie 553 554 555 557 559 Mai 505 507 509 511 513

537 dolari/t

203 dolari/t

$/t 19.02 607 585 583

+6 17

CULTURI

VEGETALE Gerul a distrus foliar grâul în Timi[, Arad [i Cara[-Severin Gerul de peste -10 grade venit brusc pe timpul mai multor nop¡i, la jumåtatea lunii februarie, a afectat foarte grav culturile de grâu ¿i orz din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin.

“

80 - 90% din câmpuri sunt ruginii, arse, zici cå sunt date cu glifosat, spune Daniel Grosz, directorul regional Vest al Bayer. “Este rezultatul unui aspect climatic extrem, dupå o iarnå blândå, o såptåmânå cu plus 14 grade ¿i cu precipita¡ii abundente, urmate brusc de trei nop¡i cu minus 10, minus 14 grade pe fond de plante turgescen¡e. Speråm ca situa¡ia så nu fie dramaticå, iar plantele så se recupereze. Primordia viitoarei plante nu este afectatå. A råmas verde, gerul nu a påtruns pânå acolo ¿i planta a rezistat. În schimb, foliar grâul este compromis în totalitate.” Plantele au intrat într-o stare vegetativå înainte de a veni gerul ¿i nu au fost pregåtite deloc pentru iernare, explicå Grosz. În decembrie, ianuarie ¿i la începutul lunii februarie, au fost ploi abundente chiar ¿i de 130 de litri pe metru påtrat, plantele erau pline de apå, iar dintr-odatå, fårå så aibå strat de zåpadå, a venit gerul puternic mai multe nop¡i. Diferen¡a de la o zi la alta a fost de 24 de grade, chiar mai mult. Alexandru Degianski, care administrazå 5.000 de ha, spune cå, de¿i temperaturile de -10°C nu sunt de speriat, dacå vin dupå douå såptåmâni de plus 18

12-14°C ¿i ploi zilnice, ¿ocul pentru plante este uria¿. “¥n fermå, soiurile semånate în prima decadå a lui octombrie aratå incomparabil mai afectate decât cele semånate în prima decadå a lui noiembrie. Am sec¡ionat o plåntu¡å ¿i am gåsit primordiul floral, spicule¡ul, aparent neafectat. Rapi¡a se ¡ine bine, frunze pålite, dar nimic tragic momentan”, este de pårere Degianski.

Ce este de fåcut în aceastå situa¡ie Daniel Grosz spune cå trebuie a¿teptat ca plantele så î¿i reînceapå vegeta¡ia ¿i vor trebui aplica¡i fertilizan¡i ¿i azotoase care så le ajute så depå¿eascå acest stres. Primul tratament trebuie så fie cu un fungicid, fiindcå existå un covor vegetal mort care reprezintå o probabilitate de infestare majorå. Când deja partea de foliaj este refåcutå, se pot aplica fertilizan¡i foliari care så con¡inå ¿i aminoacizi. Pentru controlul patogenilor, Bayer recomandå tratamentul cu Falcon Pro la 0,6l/ha pentru a ¡ine sub control fåina-

rea, ruginile (vizibile din decembrie 2020 ) ¿i septoriozele. ¥n opinia lui Grosz, tot acest foliaj mort în contact cu solul devine o adevåratå porti¡å de instalare a acestor boli pe ni¿te plantu¡e deja debilitate de efecte meteo extreme. De aceea tratamentul este foarte necesar. Spre deosebire de grâu, rapi¡a a trecut cu succes peste acest ger brutal, a rezistat peste a¿teptåri, doar foliajul este atacat. “Când am analizat eu, pe frunze erau numai granule de ghea¡å. Butonul floral era format în baza plantei. Sincer så spun, de rapi¡å mi-a fost mai mare fricå decât de grâu, fiindcå deja era prea dezvoltatå ¿i nu exista strat de zåpadå peste ea. Rapi¡a, în mod surprinzåtor, a trecut cu succes. E peste a¿teptåri. De ce a rezistat la gerul brutal? E posibil så fi avut o concentra¡ie mai mare de zaharuri, iar acestea sunt ca un antigel ¿i de aceea a rezistat la temperaturile scåzute”, a mai spus specialistul Bayer.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Controlul bolilor [i al d\un\torilor în culturile de cereale [i rapi]\ Venirea primåverii debuteazå în agriculturå cu începerea fertilizårii ¿i a tratamentelor la culturile de rapi¡å ¿i cereale. Cre¿terea temperaturii, umiditatea, rezerva de spori din sol, resturile vegetale infectate sunt printre factorii ce determinå apari¡ia bolilor ¿i a dåunåtorilor.

cultura de cereale cele mai întâlnite boli sunt cele foliare precum: fåinarea (Erysiphe graminis), septorioza grâului (Septoria tritici), ruginile (Puccinia sp.), dar ¿i boli specifice de primåvarå: rizoctonioaza rådåcinilor (Rhizoctonia cerealis), påtarea în ochi a tulpinei (Pseudocercosporella herpotrichoides) sau înnegrirea bazei tulpinei (Gaumannomyces graminis). Pentru controlul în primåvarå al bolilor, în portofoliul Adama se regåsesc solu¡ii de tipul fungicidelor cu substan¡å activå unicå precum Mirage 45 EC, Leander 750 EC sau ready-mixurilor precum Bontima (pentru orz) ¿i Kantik 450 EC, produs eficient ¿i în combaterea bolilor specifice de primåvarå enumerate mai sus.

Pentru stoparea fenomenelor de rezisten¡å specifice ¿i a ineficien¡ei produselor clasice (strobilurine, triazoli ¿i SDHI) specifice septoriozei, Adama lanseazå prin intermediul produsului Phoenix tehnologia MSI Protech - singura solu¡ie cu ac¡iune antifungicå multi-site pentru cereale. Produsul Phoenix inhibå dezvoltarea rezisten¡elor, prelungind durata de via¡å a produselor deja existente pe pia¡å ¿i optimizeazå eficacitatea produselor fungicide partenere.

ªi cultura de rapi¡å este afectatå la desprimåvårare de boli precum: putregaiul uscat (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia Sclerotiorum), putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), påtarea neagrå a frunzelor (Alternaria brassicae), fåinare (Erysiphe communis). Pentru combaterea ¿i controlul acestora se recomandå utilizarea de fungicide complexe precum Zakeo Xtra ¿i Custodia 320 SC, ambele având în compozi¡ia lor substan¡a activå azoxistrobin, care, pe lângå actiunea asupra agen¡ilor patogeni, poten¡eazå efectul “stay-green”, ce men¡ine cultura verde o perioadå mai îndelungatå de timp. Odatå cu bolile, ambele culturi sunt afectate ¿i de dåunåtori precum tripsul

grâului (Haplotrips tritici), viermele ro¿u al paiului (Haplodiplosis marginata), gândacul bålos (Lema melanopa), musca suedezå (Oscinela frit), plo¿ni¡a cerealelor (Eurygaster sp.), în cultura cerealelor, iar în cea de rapi¡å: påduchele cenu¿iu al verzei (Brevicoryne brassicae), gândacul lucios (Meligethes aeneus), viespea rapi¡ei (Athalia rosae), gårgåri¡a tulpinilor (Ceutorhynchus napi).

Controlul acestora este deosebit de important pentru men¡inerea calitå¡ii ¿i cantitå¡ii produc¡iei la recoltare. Combaterea dåunåtorilor men¡iona¡i se realizeazå într-un mod eficient cu ajutorul produselor Lamdex Extra ¿i Mavrik 2F, douå insecticide pe bazå de piretroizi de sintezå, cu o puternicå ac¡iune asupra insectelor dåunåtoare. Mavrik 2F este un insecticid pe baza de tau-fluvalinat, substan¡å activå ce oferå o selectivitate ridicatå fa¡å de insectele polenizatoare ¿i eficien¡å în combaterea celor dåunåtoare. Având aceastå proprietate, Mavrik 2F poate fi folosit chiar ¿i la înflorit, moment în care, la rapi¡å, Meligethes aeneus (gândacul lucios) poate face pagube uria¿e.

Adama Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Sorgul - cultura viitorului dante, sorgul este folosit ¿i pentru hrana umanå, de exemplu pentru a produce sorg expandat, fulgi, lapte ¿i paste. În Africa, semin¡ele de sorg sunt consumate în mod obi¿nuit în fåinå sau gri¿; sunt folosite ¿i în berile tradi¡ionale fårå gluten. Aproape 60% din produc¡ia de sorg de pe continent este utilizatå pentru consumul uman. În China, semin¡ele de sorg sunt asemenea, un mijloc de a asigura aprofolosite pentru a produce un cocktail, vizionarea cu furaje. În plus, utilizårile finale ale sorgului Baijiu, în acest caz fiind apreciat pentru sunt multe ¿i variate. Procesatorii încep con¡inutul ridicat de amidon. Whisky ¿i så aprecieze sorgul boabe pentru nume- vodca încep, de asemenea, så fie proroasele sale beneficii ca ¿i cerealå. Bo- duse din sorg. Lidea se aflå în spatele gat în proteine ¿i cu o bunå valoare ener- acestui tip de ini¡iativå în Ungaria, cu un geticå, sorgul boabe este folosit pentru producåtor local de whisky. De doi ani hrana animalelor, având o pia¡å ¡intå în Moldova a început så producå vodcå din Europa: este utilizat pe scarå largå în sorg. Sorgul furajer este utilizat sub diferite cre¿terea påsårilor ¿i a pe¿tilor ¿i este, de asemenea, o componentå a hranei forme: sorg de siloz, biomaså sau pentru pentru animale. De exemplu, în ceea ce på¿unat. Cu o tulpinå bogatå în zaharuri, prive¿te utilizarea sa ca hranå pentru este utilizat pentru animale ¿i permite o animale, Catalonia este cel mai mare im- conservare îmbunåtå¡itå a silozului. Este, de asemenea, utilizat în proportator de sorg boabe pentru hrana duc¡ia de bioenergie, cum ar fi bioeporcinelor. În Ungaria, 90% din sorgul boabe tanolul (1 tonå de sorg boabe poate fi utieste utilizat pentru hrana animalelor. lizat, pentru a produce 400 de litri de Calitå¡ile semin¡elor limiteazå riscul gus- etanol) sau metan. Un hectar de sorg tului rânced care uneori poate fi gåsit la poate produce aproximativ 7.000m3 de biogaz. ¿unca pe care o mâncåm. De asemenea, sorgul din biomaså, Bogat în fier, zinc, calciu, vitamina B9 ¿i cunoscut pentru calitå¡ile sale antioxi- bogat în fibre, poate fi utilizat în fabrica-

În 2020, suprafa¡a semånatå cu sorg a crescut cu 18% în Uniunea Europeanå. Aceastå cre¿tere se aplicå atât sorgului boabe (+ 20%), cât ¿i sorgului furajer (+ 12%). Lidea a sus¡inut aceastå dinamicå încå de la început, participând la primul program european de cercetare. 20% din suprafe¡ele însåmân¡ate cu sorg în Europa sunt cu hibrizi Lidea. Cum poate fi explicatå aceastå dinamicå excep¡ionalå? ¥n continuare vå prezentåm un material amplu despre cultura sorgului.

origini în Africa, sorgul este a cincea cerealå principalå din lume (cu 49 de milioane de hectare de produc¡ie), dupå porumb, grâu, orez ¿i orz. La nivel global, 50% din suprafa¡a cultivatå cu sorg se aflå în Africa, dar este cultivat ¿i în Statele Unite, unde suprafa¡a semånatå a crescut considerabil, ori în Argentina, India, China ¿i Australia. Pe scurt, pe toate cele cinci continente. În Europa, produc¡ia a depå¿it jumåtate de milion de hectare. Dinamica este, prin urmare, semnificativå ¿i este confirmatå. Rusia se pozi¡ioneazå ca cel mai mare producåtor de pe continentul european, urmatå de Fran¡a, unde în 2020 existau 122.000 de hectare de sorg. Fran¡a este, de asemenea, ¡ara cu cea mai puternicå dinamicå (o tendin¡å ascendentå deosebit de puternicå în ultimii trei ani). Sorgul este în plinå expansiune: cu un consum redus de apå, are multe utilizåri, de la hrana animalelor pânå la hrana umanå. Sorgul câ¿tigå teren în Europa, în primul rând pentru cå este o culturå care se adapteazå foarte bine la schimbårile climatice, necesitå un consum redus de apå, având o toleran¡å ridicatå la secetå. În al doilea rând, permite fermierilor så ob¡inå o produc¡ie sigurå, asigurând diversificarea rota¡iei culturilor. Sorgul poate fi o culturå alternativå avantajoaså atunci când produc¡ia obi¿nuitå este afectatå de condi¡iile meteorologice nefavorabile sau de dåunåtori. Pentru crescåtorii de animale, sorgul este, de

Compania Lidea, în inima acestei dinamici Lidea, un pionier al acestei culturi, a început cultivarea sorgului în anii 1980, cu marca Euralis Semences. Apoi, a creat Eurosorgho, o societate mixtå, în colaborare cu Semences de Provence ¿i a ini¡iat primul program european de cercetare. “În ¡årile în care suntem prezen¡i, Euralis Semences este acum recunoscut ca expert în ceea ce prive¿te cultura de sorg: desigur, din punct de vedere genetic, dar ¿i pentru cunoa¿terea culturii, ca-

pacitatea sa de a sprijini fermierii ¿i expertiza sa în lucrul cu procesatorii”, explicå Frédéric Guedj, Manager Dezvoltare Cultura de Sorg. Dinamica se reflectå în cifre. De exemplu, vânzårile de semin¡e de sorg Lidea în Europa au crescut cu 60% în ultimul exerci¡iu financiar ¿i se preconizeazå cå aceastå cre¿tere va continua în 2021. Un exemplu cheie este în Ungaria, unde suprafa¡a totalå semånatå cu sorg Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE Mårturii ale fermierilor ce cultivå sorg

rea de biomateriale, coloran¡i sau materiale plastice. Sorgul este în mod constant îmbunåtå¡it genetic. Lidea, ca parte a Eurosorgho (principalul program european pentru crearea de hibrizi de sorg), beneficiazå de cercetare europeanå de top, cu o gamå foarte diversificatå ¿i performantå, atât pentru cereale, cât ¿i pentru furaje. ES Foehn este hibridul de sorg cel mai însåmân¡at în Europa. În jumåtatea sudicå a Fran¡ei, de mai bine de 3 ani ES Monsoon ¿i ES Shamal sunt cei mai performan¡i hibrizi în ceea ce prive¿te randamentul/precocitatea în studiile Arvalis post-înregistrare. Mai mult, în Europa, sorgul beneficiazå de o bunå imagine socialå: se poate adapta la constrângerile schimbårilor climatice ¿i råspunde dorin¡ei consumatorilor de a încerca noi produse. boabe a crescut cu 40% fa¡å de 2019, iar suprafa¡a semånatå cu sorg furajer a crescut cu 35%. Lidea, ca jucåtor major pe pia¡a maghiarå, are o cotå de pia¡å de 70% la sorgul boabe. “Vremea imprevizibilå din perioada de însåmân¡are a culturilor de toamnå, i-a convins cu siguran¡å pe unii fermieri: seceta, urmatå de perioade foarte ploioase, i-a împiedicat så semene cereale påioase ¿i rapi¡å. Sorgul a apårut ca o solu¡ie de backup excelent, în special în situa¡ii de constrângere”, comenteazå Nicolas Arangoïs, Inginer Dezvoltare din regiunea sudvest Lidea. “Cred în viitorul sorgului, pia¡a a crescut în ultimii trei ani, existå o cre¿tere a cererii din partea producåtorilor, iar pie¡ele de desfacere se înmul¡esc”. Profitul Agricol 8/2021

Unii fermieri cultivå sorg de aproape 30 de ani! Bernard Ader, membru al Consiliului de Administra¡ie al grupului Euralis, fermier la sud de Toulouse, este unul dintre ei. “Eu ¿i sorgul - o poveste lungå! Tatål meu a început så cultive sorg acum 32 de ani”, explicå Bernard. “Acest lucru a ajutat la rezolvarea par¡ialå a problemelor de secetå cu care se confrunta ferma. Când un tehnician, care la acea vreme avea o abordare inovatoare, i-a oferit sorg tatålui meu, s-a lansat rapid în afaceri ¿i pe suprafe¡e considerabile.” Încå de la început, spune Ader, a existat o pia¡å a hranei pentru animale. În timp, diferi¡i hibrizi au fost testa¡i pentru a îmbunåtå¡i echilibrul, cu un efect de randament imediat. În anii 2000, a trecut la sorgul boabe ¿i a profitat de îmbunåtå¡irile genetice succesive aduse semin¡elor. Aståzi, cultivå hibrizii ES Alize, ES Foehn, ES Shamal ¿i ES Monsoon, care se potrivesc foarte bine terenului såu. Cultivå anual 20 hectare ¿i a oprit complet cultivarea porumbului. Pentru cå, spune Ader, cele douå culturi au aceea¿i marjå de profit. ªi sorgul permite rota¡ia culturilor. Este considerat o culturå cu trac¡iune integralå: este potrivitå pentru parcele eterogene, råmâne relativ u¿or de recoltat ¿i nu necesitå echipamente specifice. Trebuie doar så vå asigura¡i ca sola så fie pregåtitå corespunzåtor, så respecta¡i o anumitå densitate, så acorda¡i aten¡ie fertilizårii ¿i recoltårii în stadiul potrivit. Dar, dupå o perioadå de adaptare, devine u¿or de cultivat, ¿i este, cu siguran¡å, diferit de porumb. Rezultatele de produc¡ie sunt satisfåcåtoare. “Toatå produc¡ia noastrå de sorg este vândutå în vederea procesårii pentru hrana animalelor”, explicå Ader. “Am o mare încredere în dezvoltarea de noi puncte de desfacere, în special pentru hrana umanå. Aceasta este ceea ce va adåuga valoare acestei culturi în viitor ¿i va convinge un numår din ce în ce mai mare de fermieri så înceapå så o cultive”.

Mårturia unui producåtor din industria cre¿terii de animale Ferenc Kurucz cre¿te 130.000 de porci ¿i lucreazå 3.200 de hectare de teren, atât în România, cât ¿i în Ungaria. El a introdus sorgul în rota¡ia sa din motive agronomice, deoarece îi permite så exploateze mai bine terenurile cu poten¡ial redus. Foarte repede, a început så aprecieze calitå¡ile nutri¡ionale pe care le oferå sorgul în ceea ce prive¿te produc¡ia cårnii de porc. “În ra¡ia de hrånire a celor 130.000 de porci ai no¿tri, am înlocuit o parte din porumb cu sorg, deoarece sorgul are aproape aceea¿i compozi¡ie nutri¡ionalå ca porumbul: este mai bogat în aminoacizi, dar pu¡in mai scåzut în energie. În plus, sorgul este o culturå interesantå din punct de vedere economic, cu calitå¡i agronomice importante”.

Lidea 23

CULTURI VEGETALE

Scumpirea îngr\[\mintelor încurc\ toate planurile Îngrå¿åmintele s-au scumpit cu aproximativ 30% în decurs de o lunå ¿i ceva. Unii vorbesc de procente chiar mai mari. Cei care s-au aprovizionat din toamnå au scåpat de o grijå. Mul¡i sunt chiar deconecta¡i de fenomen. Ceilal¡i trebuie så-¿i regândeascå planurile pentru a reu¿i så aibå o culturå profitabilå.

Bi¡å Råcman, din jude¡ul Giurgiu, a decis så-¿i modifice radical schema de fertilizare din cauza cre¿terii costurilor. “Pre¡ul îngrå¿åmintelor a explodat. Azotatul de amoniu s-a dus la 1.770 lei/tona, nitrocalcarul la 1.400 lei/tona. Azotatul s-a scumpit cu 500 lei/tona”, spune Råcman. “Caut så må încadrez în doza optimå economicå. Trebuie så mic¿orez cantitå¡ile, nu am altå solu¡ie. Mi¿orez cu 30%”, adaugå el. Pânå acum administra cantitatea necesarå rezultatå în urma cartårilor. Dar ¿i-a calculat cå pre¡ul ar trebui så fie de cel pu¡in un leu/kg ca så justifice cheltuiala, iar grâul se contracteazå acum cu 80 de bani/kg. Marin Nedu, din Ialomi¡a, s-a aprovizionat par¡ial. A luat azotul pentru culturile de toamnå, grâu ¿i orz, în totalitate, ¿i a comandat deja ¿i îngrå¿åmintele complexe pentru culturile de porumb ¿i floarea-soarelui. A cumpårat dupå ce pre¡urile au început så creascå, la jumåtatea intervalului. Ia în considerare ¿i el o reducere a cantitå¡ilor administrate. “Trebuie analizat bine momentul 24

aplicårii, doza”, spune Nedu. Crede cå cel mai important ar fi ca cercetarea så le ofere fermierilor cât mai multe date vizavi de gradul de folosire a îngrå¿åmintelor. Simte nevoia de a avea mai multe informa¡ii despre transformarea prin care trece un îngrå¿åmânt aplicat în sol ¿i disponibilizarea lui pentru plante. “La noi, sursa de informa¡ii tehnice este mai mult reclamå ¿i nu e în regulå”, remarcå Nedu.

Oameni care au intuit criza “Anul acesta am scåpat, vedem la toamnå ce-o fi”, råsuflå u¿urat Alexandru Haitå. A contractat din toamnå ¿i i-au fost livrate acum. ªi Constantin Bazon, din Buzåu, ¿i-a cumpårat de anul trecut îngrå¿åmintele, încå din octombrie, “la pre¡uri acceptabile”. A scåpat de o grijå ¿i nici nu s-a mai interesat de evolu¡ia pre¡urilor. El se gânde¿te cå ¿i pre¡urile vor cre¿te cu 40%. “Dupå pierderea de anul trecut nu mai suportå agricultura o pierdere ¿i anul acesta”, spune fermierul. Cel mai bunå situa¡ie o are Dan Jigåu, care a luat aproape doze duble, inclusiv pentru anul viitor.

El bånuie¿te cå furnizorii suprevalueazå calitå¡ile produselor ¿i cå astfel de informa¡ii ar trebui så provinå din cercetarea independentå, ce nu ar avea interese comerciale. Oare? Dacå testarea hibrizilor este o practicå frecventå în ferme, nu acela¿i lucru se poate spune în cazul fertilizan¡ilor. ºine cont de rezultatele anterioare, dar recunoa¿te faptul cå nu face observa¡ii amånun¡ite despre efectele îngrå¿åmintelor.

Adrian Mocanu, din Prahova, s-a aprovizionat din toamnå cu mare parte din necesar. Înså dacå va trebui så mai completeze s-ar putea så nu o mai facå, din cauza pre¡urilor mari.

Cre¿tere în trepte

Cristian Cremeneanu, fermier ¿i director regional al Alcedo, remarcå faptul cå scumpirea a început la finalul lunii ianuarie. S-a fåcut în trepte, câte una la douå-trei zile. Nu gåse¿te o explica¡ie. Pe måsurå ce Azomure¿ a mårit pre¡ul, toate celelalte companii uuu

a consemnat Adrian MIHAI Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE Februarie, fårå precipita¡ii Bi¡å Råcman, din Giurgiu, a terminat rapid semånatul în prima urgen¡å: 50 ha de ovåz ¿i 45 ha de mazåre. “S-a semånat în condi¡ii foarte bune”, spune fermierul. Anul trecut a ob¡inut la ovåz 5 t/ha, cu costuri pentru inputuri de 2.000 lei/ha. A fost a treia culturå ca profitabilitate, dupå orz ¿i grâu. A avut ¿i 100 ha de ovåz, dar pentru a respecta rota¡ia culturilor anul acesta fost nevoit så reducå suprafa¡a. Grâul, orzul ¿i rapi¡a sunt promi¡åtoare. În ianuarie au cåzut precipita¡ii de 120 l/mp, fa¡å de doar 2 l/mp în urmå cu un an. În schimb, luna februarie 2021 a fost fårå precipita¡ii. Anul trecut se acumulaserå 51 l/mp în aceea¿i lunå. Dacå tot nu au cåzut precipita¡ii, a avut posibilitatea så facå o primå trecere cu discul pentru porumb ¿i soia. Anul trecut a semånat porumb începând din 14 martie, anul acestam dacå nu mai plouåm se gânde¿te så înceapå devreme, dacå vor exista ¿i temperaturile necesare. Licita¡ia pentru pesticide a fost fåcutå såptåmâna trecutå. Anul trecut la vremea aceasta era fåcut deja primul tratament la grâu, anul acesta, pentru cå au fost temperaturi scåzute, a mai întârziat efectuarea lui. Oricum, toate culturile însåmân¡ate din toamnå au beneficiat de tratamente cu insecticid ¿i fungicid efectuate anul trecut. Aten¡ie la perioada de valabilitate a pesticidelor! Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå solicitå achizi¡ionarea produselor de la distribuitorii de inputuri “doar în cantitå¡ile necesare ¿i suficiente” ¿i atrage aten¡ia cå legisla¡ia din domeniul fitosanitar nu prevede prelungirea termenului de valabilitate al unui produs de protec¡ia plantelor expirat, pe baza unui buletin de analizå eliberat de producåtor sau laborator acreditat. “Produsele expirate sunt considerate de¿euri ¿i sunt eliminate conform prevederilor legislative specifice privind protec¡ia mediului prin neutralizarea lor de o firmå specializatå, pe cheltuiala agentului economic”, se mai precizeazå în informarea ANF. 26

uuu au urmat tendin¡a. Inclusiv marfa aduså din Bulgaria ¿i Rusia s-a scumpit. Într-un final, ¿i fabricile grupului Interagro au mårit pre¡urile. Cremeneanu spune cå foarte pu¡ini fermieri au fost aproviziona¡i din toamnå. Estimeazå propor¡ia acestora la 3040% ¿i considerå cå o cauzå a gradului redus de aprovizionare este noua legisla¡ie despre precursorii de explozivi. “Oamenii nu au mai putut så achizi¡ioneze 20-20-0 sau azotat de amoniu sau nitrocalcar, fiind precursori de explozibil”, spune Cremeneanu. Marfa luatå din depozit nu putea fi aplicatå în câmp din cauza interzicerii aplicårii fertilizan¡ilor pe timpul iernii. Totul s-a mutat la final de februarie-început de martie, când oamenii au voie så aplice îngrå¿åmintele în câmp. Ca o consolare, Cremeneanu spune cå nici pentru ferma familiei nu a ob¡inut pre¡urile bune. Capacitatea de depozitare nu era autorizatå pentru îngrå¿åminte, întrucât nu a reu¿it så ob¡inå o autoriza¡ie de la pompieri, motiv pentru care a amânat achizi¡ia fertilizan¡ilor ¿i a cumpårat mai scump cu 300 lei/tonå. Nu va schima înså planul de fertilizare. “Nu putem så facem rabat de la cantitatea de substan¡å activå necesarå plantelor. Mergem pe aceea¿i cantitate de azot substan¡å activå, indiferent de pre¡”, spune fermierul. Nu vrea så facå economie, fapt ce ar

atrage o scådere a produc¡iilor. “Este un cu¡it cu douå tåi¿uri. Aplic doza prevåzutå conform analizei solului ¿i produc¡iei la care tind”. Singurul factor restrictiv care ar putea duce la reducerea substan¡ei active este cel de precipita¡ii. El atrage aten¡ia asupra faptului cå, dacå nu este apå suficientå, o concentra¡ie prea mare din elemente nutritive scoate apa din plantå. Prin fenomenul de osmozå inverså azotul trage apa din plantå. Dacå nu va reu¿i så autorizeze depozitul, va lucra cu livrare în momentul aplicårii, dar viitorul este trecerea la îngrå¿åminte lichide. Ca så evite råspunderea, declara¡iile, vrea ca în viitor så schimbe schema de fertilizare, så utilizeze îngrå¿åmintele lichide. “Fårå restric¡ii råmâne doar ureea. Cele cu peste 16% azot nitric sunt considerate precursori ¿i vor fi verificate”, mai spune fermierul.

Nici Cåtålin Nicolae, fermier din Ialomi¡a, nu va renun¡a la schema de fertilizare obi¿nuitå. Pe 90% din suprafa¡a lucratå are loturi de hibridare ¿i multiplicare såmân¡å ¿i nu poate face rabat. Nu va fi foarte tare afectat anul acesta. “Schema de fertilizare am început-o din toamnå ¿i am reu¿it så administråm mai multe îngrå¿åminte”, spune Cåtålin Nicolae.

Bune practici pentru depozitarea îngrå¿åmintelor Azomure¿ ¿i Inspectoratul General pentru Situa¡ii de Urgen¡å au realizat Ghidul de bune practice pentru depozitarea ¿i utilizarea în siguran¡å a îngrå¿åmintelor, un set de sfaturi ¿i recomandåri dezvoltate de Azomure¿ în colaborare cu IGSU, în concordan¡å cu legisla¡ia în vigoare la nivel european ¿i na¡ional, precum ¿i cu indica¡iile Fertilizers Europe (Asocia¡ia Europeanå a producåtorilor de îngrå¿åminte). Ghidul a fost distribuit cåtre toate Inspectoratele jude¡ene pentru situa¡ii de urgen¡å care vor desfå¿ura activitå¡i preventive în toate loca¡iile unde existå depozitate substan¡e pe bazå de azotat de amoniu. De asemenea, el va ajunge la fermieri, începând din aceastå lunå, ¿i prin prin re¡eaua comercialå a Azomure¿ formatå din 37 de distribuitori. Sunt disponibile 15.000 de exemplare. Potrivit ini¡iatorilor, scopul Ghidului de bune practici pentru depozitarea ¿i utilizarea în siguran¡å a îngrå¿åmintelor în fermå este de a oferi suport fermierilor ¿i de a eviden¡ia problemele de siguran¡å care apar atunci când se folosesc îngrå¿åminte pe bazå de azotat de amoniu. Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Soia, între profit [i beneficii Cornelia PISTOL director Cercetare-Dezvoltare Cereale P\ioase [i Leguminoase, Saaten-Union România

Soia este cultura unde suprafe¡ele cultivate în ultimii ani au råmas constante, în plus, subven¡iile APIA, prin plata pe înverzire, dar ¿i sprijinul cuplat, sunt måsuri care încurajeazå fermierii så introducå aceastå specie în cadrul asolamentului. Pentru fermierii care sunt dependen¡i de conditile climatice (precipita¡ii) este recomandat se alega soiuri cu o perioadå mai scurtå de vegeta¡ie, så fie semånate devreme pentru a beneficia de umiditatea din sol din primåvara, evitând astfel perioadele cu temperaturi ridicate din lunile iunie.

rioritå¡ile companiei SaatenUnion România sunt orientate cåtre nevoile clien¡ilor no¿tri, astfel cå tot timpul ne adaptåm portofoliul comercial cåtre cerin¡ele acestora. În campania 2021, compania noastrå va propune 2 soiuri de soia ¿i anume, Korana, care deja este consacrat pe pia¡a din România ¿i Dakota, care este noutatea pentru acest an.

Dakota - soi timpuriu din grupa 00, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - Soiul este caracterizat de un start puternic în vegeta¡ie în primåvarå; - Con¡inut ridicat de proteinå, în jur de 40-41%; - Coninut de gråsimi 21-22%; - Inser¡ia primei påståi este la 12 cm, care ajutå la un recoltat mecanizat fårå pierderi; 28

Cornelia PISTOL, DAKOTA

director Cercetare-Dezvoltare Cereale P\ioase [i Leguminoase, Saaten-Union România

- Talia plantelor este medie, ceea ce îi conferå o toleran¡å bunå la cådere.

- tulpina robustå, cu toleranta ridicatå la cådere.

Korana - soi timpuriu (00) cu poten¡ial ridicat de produc¡ie; - soi recunoscut pentru stabilitatea produc¡iilor; - toleran¡å ridicatå la pricipalele boli din cultura de soia, în special Sclerotinia;

Leguminoasele pentru boabe câ¿tigå teren datoritå multiplele lor beneficii aduse în asolament, dar ¿i prin programele de sprijin acordate, astfel încât an de an tot mai mul¡i fermieri mizeazå pe acestå culturå. Saaten Union este alåturi de fermieri ¿i pune la dispozi¡ie soiuri performante ¿i care acoperå toate grupele de maturitate.

¥n lipsa neonicotinoidelor la floare Pentru tratamentul semin¡ei de floarea-soarelui, Alcedo vå recomandå Langis, un piretroid pe bazå de cipermetrin, omologat pentru combaterea viermilor sârm (Agriotes spp.), în dozå de 2 litri/tona såmân¡å. Langis creeazå o zona de protec¡ie în jurul semin¡elor tratate, distrugând sau îndepårtând dåunåtorul, fårå a afecta germina¡ia semin¡elor. Ac¡ioneazå prin ingestie ¿i contact, dar are ¿i o ac¡iune repelentå fa¡å de viermii sârmå ¿i al¡i dåunåtori. Imediat dupå råsårire, Alcedo recomandå så interveni¡i cu Faster Delta, un alt piretroid, pe bazå de deltametrin, omologat ca tratament

pentru combaterea rå¡i¿oarei porumbului (Tanymecus dilaticollis) în dozå de 0,3 litri/ha. Faster Delta ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, având ¿i efect repelent ¿i de ¿oc, ac¡ionând ca inhibitor de nutri¡ie asupra insectelor. Ac¡iunea de protec¡ie este de 7-10 zile. Acoperirea completå ¿i uniformå a tinerelor plåntu¡e este esen¡ialå pentru o bunå protec¡ie împotriva atacului dåunåtorilor. Pentru mai multe informa¡ii despre aceste produse, vå rugåm så apela¡i la reprezentan¡ii Alcedo.

Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Fungicid cu putere ridicat\ de ac]iune la soia Microflora dåunåtoare din sol reprezintå o surså importantå de distrugere a culturilor. Unele ciuperci fac recolta de neconsumat (este cazul Fusarium la porumb) sau doar o reduc cantitativ ¿i calitativ, cum e cazul Sclerotinia la soia ¿i floarea-soarelui. Efectul produs este de putrezire la ger minare, ur matå de moartea plåntu¡elor ¿i o înfiin¡are defectuoaså a culturilor. De asemenea, patogenii pot så se manifeste ¿i mai târziu, afectând frunzele ¿i fotosinteza, determinând cåderea plantelor, ceea ce înseamnå produc¡ii slabe, ¿i cantitativ, ¿i calitativ. Xilon este primul fungicid biologic cu aplicare la sol care are un spectru larg de control pentru infec¡iile primare ale bolilor din sol, cu beneficii în ceea ce prive¿te protec¡ia plantelor, productivitatea acestora ¿i sånåtatea solului. Aståzi vå prezentåm beneficiile aplicårii lui la cultura de soia. Xilon este un fungicid pe bazå de spori ¿i conidii ale ciupercii Trichoderma asperellum. Eficacitatea sa este comparabilå cu cea a produselor conven¡ionale, testele indicând eficien¡å similarå cu cea a tratamentelor antifungice foliare ¿i a produselor sub formå de tratament såmân¡å. Controlul eficient al patogenilor se datoreazå modului unic de ac¡iune Xilon ac¡ioneazå eficient împotriva ciupercilor dåunåtoare, fårå a stimula înså sistemele de dezvoltare a rezisten¡ei. Ingredientul activ este tulpina T34 a ciupercii Trichoderma asperellum, care prolifereazå ¿i formeazå micorize (uni-

Colonizarea r\d\cinilor de c\tre ciuperca Trichoderma asperellum

tå¡i simbiotice cu planta), exercitând mecanisme de control: Sinteza de enzime: Trichoderma sintetizeazå substan¡e capabile så degradeze pere¡ii celulari ai patogenilor, formând “spårturi” în membranele celulare, ceea ce perturbå metabolismul celular ¿i cauzeazå moartea celulelor. Hiperparazitismul. Atunci când T34 intrå în contact cu un patogen, începe så producå hife laterale. Cu ajutorul acestora, ¿tranguleazå hifele inamice ¿i eliminå patogenul. Barierå fizicå împotriva patogenilor. T34 ajutå plantele så ¡inå la distan¡å agen¡ii patogeni prin crearea unei bariere fizice. Colonizarea rådåcinilor are loc într-o perioadå scurtå de timp, iar efectul antagonist se manifestå rapid. De asemenea, este de subliniat faptul cå prezen¡a micorizelor cre¿te ¿i capacitatea plantelor de absorb¡ie a apei ¿i a nutrien¡ilor, ceea ce va determina o productivitate crescutå. Rezisten¡å sistemicå. Trichoderma asperellum ac¡ioneazå ca un vaccin: la contactul cu acest organism, planta secretå anumite substan¡e de protec¡ie, ce

Raportul dintre simbiozele bacterie-plantå ¿i ciupercå-plantå Studiile privind interac¡iunea dintre bacteriile utile la soia ¿i diverse specii de Trichoderma sunt încå la început, dar primele rezultate sunt încurajatoare. Atunci când ace¿ti inoculan¡i au fost utiliza¡i împreunå cu ciuperci ce formeazå micorize, s-au constatat beneficii cum ar fi:  ciupercile sus¡in formarea de nodozitå¡i func¡ionale, în cazul unor concentra¡ii inhibitoare de nitrat. Aceasta este corelatå cu sinteza de auxine (substan¡e de cre¿tere) de cåtre fungi.  nodozitå¡ile bine dezvoltate în prezen¡a nitratului sus¡in plantele co-inoculate (cu ciuperci ¿i bacterii) så poatå lua azotul din aer, ceea ce înseamnå economisirea rezervelor din sol ¿i påstrarea fertilitå¡ii acestuia. 30

o pregåtesc pentru atacurile ulterioare ale agen¡ilor patogeni. Astfel, T34 fortificå planta ¿i o ajutå så-¿i pregåteascå mai bine apårarea contra bolilor. În concluzie, prin mijloace chimice ¿i fizice, precum ¿i prin efectele fiziologice, Trichoderma asperellum face ca un numår mai mic de agen¡i patogeni så se gåseascå în jurul plantelor, iar atacurile så scadå în frecven¡å ¿i în intensitate. Sånåtatea ¿i buna dezvoltare a plantelor Xilon reduce stresul biotic, iar culturile î¿i utilizeazå resursele spre dezvoltare ¿i cre¿terea productivitå¡ii. În plus, ciuperca Trichoderma asperellum exploreazå volume mari de sol. Aici produce acizi care intrå în reac¡ie cu nutrien¡ii: astfel, legåturile chimice ini¡iale se rup, iar substan¡ele rezultate sunt nutrien¡i u¿or de absorbit ¿i utilizat de cåtre plante. Prin ac¡iunea Xilon, se înregistreazå beneficii vizibile în dezvoltarea plantelor, chiar de la înfiin¡area culturii: råsårire amelioratå, înrådåcinare foarte bunå, fotosintezå mai puternicå. Xilon scade pH-ului solului, determinând o absorb¡ie superioarå a fosforului ¿i a fierului. Protec¡ia solului T34 determinå descompunerea superioarå a materiei organice ¿i o disponibilitate mai mare a nutrien¡ilor. De asemenea, determinå o revitalizare a solului prin echilibrarea faunei utile; remarcåm faptul cå T34 nu afecteazå microorganismele benefice. În plus, ac¡iunea acestei ciuperci face posibilå economia de resurse pe termen lung: sunt necesare cantitå¡i mai reduse de fungicide ¿i fertilizan¡i. Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Comisia European\ ar vrea Comisia Europeanå ¿i-a devoalat par¡ial inten¡iile referitor la måsurile prin care î¿i propune så determine reducerea consumului de pesticide. Pe 11 februarie a organizat o consultare cu Statele Membre privind cre¿terea TVA la produsele de protec¡ie a plantelor (PPP). Comisia mai are în vedere impunerea folosirii de produse organice de combatere a bolilor ¿i dåunåtorilor, precum ¿i reducerea TVA pentru acestea. De asemenea, pesticidele periculoase ar urma så se poatå folosi numai în urma prescrip¡iei unui consultant.

În

aceea¿i zi, o reac¡ie promptå venea din partea Copa-Cogeca. Pekka Pesonen, secretarul general al organiza¡iei paneuropene ce include în structura sa marile asocia¡ii de fermieri din întreaga Uniune, i-a notificat pe reprezentan¡ii permanen¡i cu privire la inten¡iile Comisiei de majorare a TVA pentru PPP, exprimându-¿i, totodatå,

dezacordul: “Ar submina competitivitatea produc¡iei agricole din UE (...) ar cre¿te costurile de produc¡ie (...) ar scådea productivitatea”. “Comisia Europeanå î¿i propune så reducå utilizarea PPP pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Strategia Farm to Fork, dar aceasta nu este abordarea corectå din punctul nostru de vedere. Alternativele la PPP tradi¡ionale sunt încå limitate pe pia¡å ¿i adesea mai scumpe”. În viziunea Copa-Cogeca, inova¡ia este solu¡ia de înverzire a agriculturii europene. Fermierii ar trebui sprijini¡i economic, în perioada de tranzi¡ie, pentru a putea accesa solu¡ii de înaltå tehnologie, cum ar fi metodele precise de aplicare a PPP. “Dacå aceastå propunere va fi adoptatå, vom solicita în mod explicit o evaluare aprofundatå a impactului, inclusiv impactul asupra competitivitå¡ii ¿i în special în contextul comer¡ului interna¡ional cu produse agricole”.

ªi industria de protec¡ia plantelor are deja reac¡ii critice la ini¡iativa Comisiei. În a doua decadå a lunii februarie, conducerea Crop Life Europe, organiza¡ie care include marii producåtori activi pe pia¡a europeanå, a avut o întâlnire cu comisarul pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, dar subiectul majorårii TVA, de¿i unul capital, nu a figurat în agenda discu¡iilor. AIPROM este membrå a Crop Life Europe. Vasile Iosif, director FMC România ¿i pre¿edinte AIPROM, considerå cå planul Comisiei Europene de a impune înjumåtå¡irea consumului de pesticide în urmåtorii zece ani, ca parte a strategiilor sale ecologiste Pactul Verde ¿i De la fermå la consumator, nu ¡ine cont de realitate ¿i de constatårile ¿tiin¡ifice. Mai mult, ar fi o povarå fiscalå în plus pe umerii fermierilor, fårå a se putea întrevede rezultate pozitive. Majorarea TVA nu va descuraja utilizatorul så cumpere produsele fitosanitare de care are nevoie, a¿a cum poate se apreciazå la Comisie. Cre¿terea TVA se va reflecta finalmente în pre¡ul pe care îl va plåti consumatorul, spune Vasile Iosif. AIPROM respinge perceperea unei cote de TVA mai ridicate sau a unei taxe de impozitare/accize pentru pesticidele considerate periculoase sau candidate la înlocuire. “O astfel de abordare nu ia în considerare utilizarea realå a pesti-

EFSA: impactul pesticidelor asupra sånåtå¡ii umane nu a crescut

Vasile Iosif,

director FMC România [i pre[edinte AIPROM

Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡a Alimentelor (EFSA) a publicat recent un studiu multianual care pune sub semnul întrebårii planurile Comisiei Europene de a impune, cu orice pre¡, o reducere drasticå a consumului de pesticide. Studiul constå într-o evaluare a impactului reziduurilor din pesticide asupra

sånåtå¡ii consumatorilor de produse agroalimentare ob¡inute cu materie primå din agricultura conven¡ionalå. Consumatorii inclu¿i în studiu au fost împår¡i¡i în zece grupe diferite, în func¡ie de ¡årile de origine ¿i de grupele de vârstå. Mai exact, a fost cercetatå evolu¡ia efectului pesticidelor care con¡in subProfitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

noi m\suri anti-pesticide cidelor ¿i måsurile deja luate de diminuare a riscului”. Pre¿edintele AIPROM atrage aten¡ia ¿i la context: procesul de aprobare a produselor organice, alternative la cele chimice, este lent. În plus, organicele sunt ¿i mai scumpe ¿i mai pu¡in eficiente. “Så nu fiu în¡eles gre¿it: suntem pentru schimbare. Dar ¿tiin¡a va fi singura care va duce la rezolvarea problemelor. Inova¡ia este o parte importantå a solu¡iei pentru o agriculturå durabilå ¿i produse sånåtoase. De exemplu, prin ¿tiin¡å am putea face ca, pânå la jumåtatea secolului, în consum så predomine carnea artificialå. Aceasta ar produce schimbåri semnificative: s-ar reduce numårul de animale crescute pentru carne, s-ar reduce terenul cultivat pentru furajarea animalelor. Dar ar fi vorba despre o evolu¡ie naturalå, nu impuså”. În ultimii 5 ani, aproximativ 50% din produsele de protec¡ia plantelor au fost retrase din pia¡a europeanå. Iosif considerå cå a scåzut capacitatea de combatere a agen¡ilor de dåunare, cu tot mai pu¡ine substan¡e active disponibile. Statele europene fac fa¡å acestei situa¡ii doar solicitând derogåri, înså acestea sunt pentru perioade limitate de timp. “Aceasta nu mai e ¿tiin¡å. Este ca ¿i cum am interzice så se mai comercializeze medicamente în farmacii din cauzå cå pot avea efecte secundare”.

stan¡e active ce provoacå boli ale tiroidei ¿i sistemului nervos. Iar concluzia este cå în perioada de referin¡å 2016-2018, în compara¡ie cu perioada de referin¡å anterioarå (2014-2016), expunerea la reziduurile din aceste pesticide nu a schimbat nimic semnificativ în evolu¡ia bolilor respective. Profitul Agricol 8/2021

Iosif ridicå ¿i problema tehnicå a posibilitå¡ii de majorare a TVA pe tot cuprinsul Uniunii: “Statele europene au cote diferite de TVA pentru PPP. De pildå, Italia are 6%, România 9%. Comisia Europeanå ar trebui så explice cum vede solu¡ia acestei probleme: uniformizarea TVA, cre¿terea TVA cu un procent fix?”.

Europenii, foarte diviza¡i în privin¡a impactului pesticidelor DG Sante a publicat, recent, rezultatele unei consultåri publice efectuate în vara anului trecut, referitor la percep¡ia în privin¡a utilizårii sustenabile a pesticidelor (SUD). De¿i Comisia este obligatå så ¡inå cont de acest feedback, au fost primite doar 360 de comentarii din 22 de ¡åri membre ¿i patru state ne-membre. Cei mai interesa¡i s-au aråtat francezii, cu 118 comentarii (obser va¡ii/propuneri/sugestii). Din România, ca ¿i din alte ¿apte state europene, s-a postat câte un singur comentariu. Autorii comentariilor sunt din toate structurile societå¡ii: autoritå¡i publice, organiza¡ii profesionale, onguri, companii, cetå¡eni. Centralizarea rezultatelor aratå o puternicå divizare între cei care cer ca pesticidele så fie eliminate cu totul ¿i cei care considerå cå nu existå agriculturå sustenabilå fårå pesticide. Singurul punct de consens este cu privire la legisla¡ie: sunt necesare reguli UE mai stricte, considerå cetå¡enii ¿i ong-urile. Iar companiile din agribusiness ¿i organiza¡iile profesionale avertizeazå cå agricultorii din UE se confruntå deja cu o concuren¡å neloialå din ¡årile ter¡e care utilizeazå pesticide neautorizate în UE, iar decalajul se va accentua pe måsura interzicerii folosirii pesticidelor. Robert VERESS

Studiu al Parlamentului European: reducerea consumului de pesticide va avea impact negativ asupra biodiversitå¡ii Unitatea de previziune ¿tiin¡ificå (STOA) a Panelului pentru viitorul ¿tiin¡ei ¿i tehnologiei din Parlamentul European a dat publicitå¡ii un studiu privind viitorul protec¡iei culturilor în Europa, în contextul anun¡atelor inten¡ii de for¡are a reducerii consumului de pesticide. STOA a solicitat cercetåtorilor de la KU Leuven evalueze ¿tiin¡ific ideea de agriculturå fårå produse fitosanitare. Raportul universitå¡ii belgiene a concluzionat cå o politicå de reducere a utilizårii PPP ar avea efecte negative, dacå a¿teptata reducere a randamentului produc¡iei agricole ar fi compensatå printro cre¿tere a suprafe¡ei de teren utilizate pentru agriculturå. Faptul ar duce la o pierdere a biodiversitå¡ii - exact efectul contrar scopului declarat de promotorii reducerii consumului de PPP. “Fårå aplicarea de PPP, inclusiv de biopesticide, securitatea alimentarå a omenirii este amenin¡atå (...) Fermierii din UE pot fi pu¿i în dezavantaj competitiv cu producåtorii externi, care nu sunt supu¿i la controale la fel de stricte, dar au, în continuare, acces deplin la pia¡a UE. O astfel de situa¡ie ar putea încålca obiectivele PAC de a asigura un venit echitabil fermierilor ¿i de a le spori competitivitatea. Mai mult, este posibil ca måsurile politice så nu-¿i atingå ¡intele referitoare la durabilitate. (...) Este important ca op¡iunile politicii de protec¡ie a culturilor så fie încorporate într-o perspectivå mai largå. Aceasta ar trebui så includå domenii conexe, cum ar fi politica fitosanitarå, întregul sistem de produc¡ie agricolå, lan¡ul de aprovizionare ¿i rela¡iile comerciale interna¡ionale care trebuie så fie în armonie cu politica de protec¡ie a culturilor”, conchide raportul STOA. 33

CULTURI VEGETALE

Câte ferme sunt cu adev\rat în pragul falimentului? “Adrian Oros, ministrul Agriculturii, a votat pentru falimentarea a zeci de mii de fermieri români”. Afirma¡ia îi apar¡ine lui Adrian Chesnoiu, pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå a Camerei Deputa¡ilor, ¿i vine dupå votul pe amendamentul såu, care ar fi permis plata despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate. Sigur, ca politician, Chesnoiu exagereazå deciziile adversarului politic. Numårul poten¡ialilor beneficiari ai despågubirilor ar fi de circa 20.000. Înså doar o micå parte dintre ei nu î¿i vor putea continua activitatea fårå ace¿ti bani. Pe de altå parte, to¡i fermierii lovi¡i de secetå au probleme. Chiar ¿i cei capitaliza¡i î¿i anun¡å inten¡ia de a lucra anul acesta “la relanti”.

upå ce miliardul de lei necesar pentru plata despågubirilor nu s-a regåsit în proiectul bugetului Ministerului Agriculturii, mediul asociativ a început så fiarbå. Luni, 22 februarie, într-o ¿edin¡å a consiliului director al ACCPT Ia¿i s-a discutat despre organizarea de proteste. “Unii colegi sunt în pragul falimentului ¿i depind total de aceste despågubiri. Ei sunt foarte necåji¡i ¿i ar vrea så ie¿im în stradå acum, spontan”, spunea Tiberiu Stan, fermier care administreazå lângå Ia¿i 1.600 ha. A doua zi, solicitarea ACCPT Ia¿i de a se trece la organizarea de proteste nu a primit girul colegilor din APPR. Tiberiu Stan, spune cå, pentru fermierii din zona Moldovei, despågubirile pentru culturile de primåvarå sunt vitale, deoarece porumbul este cultura cåreia i se alocå cele mai mari suprafe¡e, iar procentul de calamitare a fost, în multe ferme, de peste 90%. “20-30% din membrii ACCPT Ia¿i nici nu concep så nu încaseze despågubiri, fiindcå fårå ele intrå în faliment. Cele mai mari probleme le au colegii din Vaslui. Acolo sunt fermieri care efectiv nu au scos combina în câmp. Unii sunt tineri, statul a cheltuit cu instalarea lor. Au ajuns la 200-400 ha, s-au îndatorat pentru investi¡ii ¿i anul trecut au ajuns în situa¡ia de a nu-¿i putea onora obliga¡iile de platå. Acum sunt în pragul

falimentului, iar statul le întoarce spatele, când cheltuiala pentru a-i ajuta så supravie¡uiascå ar fi mult mai micå în compara¡ie cu cea realizatå pentru înfiin¡area fermelor respective. Dar ar fi ajuta¡i, ar fi apoi plåtitori de impozite ¿i taxe, banii s-ar reîntoarce în economie”. În ce-l prive¿te, Stan spune cå seceta l-a prins capitalizat. Doar s-a våzut obligat så amâne câteva investi¡ii.

“Când Reme¿ ne-a ajutat, produc¡iile au fost record” Ion Notingar, 52 de ani, administreazå ferma Agronils din Miroslava, Ia¿i, înfiin¡atå în 1998. Lucreazå 670 ha, la care se adaugå 170 ale fiului såu. Suprafe¡ele sunt arendate. Anul trecut, atât culturile de toamnå, cât ¿i cele de primåvarå i-au fost calamitate în propor¡ii de 70 - 100%. Produc¡iile au fost urmåtoarele: orz 800 kg/ha, rapi¡å 1.200 kg/ha, grâu 1.800 kg/ha, porumb 2.200 kg/ha, floarea-soarelui 1.300 kg/ha, lucernå såmân¡å 200 kg/ha. “Am avut o tarla de 100 ha de porumb semånatå cu såmân¡å certificatå, pe care am aplicat îngrå¿åminte 300 kg/ha la semånat ¿i 100 kg/ha în vegeta¡ie, precum ¿i trei erbicidåri. Produc¡ie zero”. Din fericire, nu a contractat nimic anticipat, fiind con¿tient de riscuri. A amânat ratele la cinci leasinguri, la o linie de creditare de 500.000 de lei, precum ¿i la un alt credit. A mai contractat

un credit în contravaloarea subven¡iei pe 2021, în baza adeverin¡ei de la APIA. A¿a a putut achita arenda, datoriile cåtre stat ¿i în bunå parte datoriile cåtre furnizori. Dar se baza pe despågubiri pentru a lichida datoriile ¿i a nu avea probleme cu furnizorii pentru inputurile de anul acesta. “Sper doar så nu må trezesc cu un bilet la ordin ¿i så intru în incapacitate de platå. Fiindcå, din acel moment, lucrurile pot u¿or scåpa de sub control. To¡i se vor repezi så-¿i recupereze datoriile ¿i nu voi mai putea gåsi în¡elegere la bånci”. În lipsa despågubirilor, dacå furnizorii vor refuza så îl crediteze, prevede o diminuare a produc¡iei cu 40%. “Au de suferit to¡i cei conexa¡i cu agricultura. Sunt asaltat cu oferte de vânzåtorii de utilaje, dar le explic cå nu am cum så mai achizi¡ionez ceva în urmåtorii doi-trei ani”. Notingar avea 16 angaja¡i, dar a råmas cu 13. Doi ¿oferi de TIR, care îi duceau marfa în Portul Constan¡a, au plecat pe curse externe ¿i un mecanizator în Germania. Ca ¿i Tiberiu Stan, vede despågubirile ca o investi¡ie a statului: “Banii ace¿tia s-ar recupera rapid, într-un an un an ¿i jumåtate, din taxele ¿i impozitele pe care le vor achita fermele care uuu ar fi scåpate de la faliment”.

Robert VERESS Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE “Nu avem nici bani de motorinå” Fra¡ii Alexandru ¿i Florin uuu Hri¡cu (32 ¿i 34 de ani) lucreazå 388 de ha (doar 10 ha proprietate) la Valea Lupului, Ia¿i. Din 2014, respectiv 2018, ¿i-au trecut suprafe¡ele pe societå¡i comerciale, dar muncesc påmântul de când se ¿tiu. Pentru ei, anul trecut a fost chiar unul de cotiturå, fiindcå au investit un milion de lei în culturi ¿i au scos extrem de pu¡in, respectiv grâu 1.500 kg/ha pe o suprafa¡å de 90 ha, porumb 700 kg/ha porumb pe 230 ha ¿i floare 1.100 kg/ha. Spre compara¡ie, în anii trecu¡i, produc¡iile medii au fost de 11.000 kg/ha la porumb, 6.000 kg/ha la grâu, 3.500 kg/ha la floare. A¿adar, gradul de calamitare a fost foarte mare. Când porumbul aråta foarte promi¡åtor, Alexandru Hri¡cu a contractat anticipat 500 de tone. N-a putut livra, iar acum are de achitat penalitå¡i de 25.000 de euro. A scos certificat de for¡å majorå, dar degeaba. Cu ce bani a mai putut stoarce de ici-colo, a putut achita doar arenda ¿i o parte din facturile de inputuri. Restan¡ele ¿i penalitå¡ile la inputuri se cifreazå la peste 200.000 de lei. Doar despågubirile l-ar mai salva de la insolven¡å. Riscå så piardå ¿i tractoarele, pentru care mai avea de achitat doar ultima ratå de leasing. A amânat-o pentru anul acesta, dar tot nu are de unde plåti. “Trebuie så facem produc¡ii de top, ca så trecem anul. Grâul aratå promi¡åtor, dar acum nu avem bani nici

motorinå. Nu ¿tiu cum facem rost. Credite nu putem contracta, fiindcå nu putem gaja cu utilajele”. Ferma are acum ¿i o crizå de for¡å de muncå. Din patru oameni (cei doi fra¡i ¿i doi angaja¡i) au råmas doar trei, unul nemaiputând fi plåtit. Concluzia: “Dacå nu suntem ajuta¡i, trebuie så închidem por¡ile ¿i så plecåm så muncim prin ¡åri stråine”.

Penalitå¡i de 1,4 milioane de lei impuse de trader Eduard Filip, 28 de ani, administreazå, împreunå cu tatål såu, ferma Semagro Star, la Române¿ti, Ia¿i, lucrând 800 ha, dintre care 100 ha proprietate. Ferma a fost înfiin¡atå în anul 2009 ¿i a beneficiat de 255.000 de euro fonduri europene. Produc¡iile anului trecut au fost: grâu 1.400 kg/ha pe 185 ha, floare 1.300 kg/ha pe 175 ha, porumb 1.300 kg/ha pe 480 ha. Dar necazul mare este cå au contractat anticipat peste jumåtate din produc¡ia realizatå anii trecu¡i la culturile de primåvarå. Când s-a instalat seceta, ¿i-au notificat partenerii cå nu vor putea onora contractele. La acel moment, sus¡ine Eduard Filip, traderii puteau contracta din altå parte fårå så piardå nimic, fiindcå pre¡ul nu era modificat. Dar notificarea a råmas fårå råspuns. În schimb, ulterior, li s-au notificat penalitå¡i la porumb de 1,3 milioane de lei, ¿i încå 90.000 de lei la floare. Au ob¡inut certificatul de for¡å majorå ¿i încå sperå

cå va folosi la ceva. Au întârzieri la plata inputurilor ¿i e o problemå aprovizionarea cu inputuri pentru noua campanie. Fårå despågubiri, problemele se vor acutiza, dar o vor scoate la capåt cu amânarea ratelor vechi, contractarea de noi împrumuturi ¿i minimizarea investi¡iilor. Fiind o afacere de familie, în care angaja¡ii sunt rubedenii, nu s-a pus problema reducerilor de personal.

“Produc¡iile din 2020 au fost 0 pe linie” La doar 23 de ani, Adrian Chiri¡oiu a preluat de la pårin¡i, integral, administrarea fermei de 400 de ha (20 ha proprietate) din Stånile¿ti, Vaslui, înfiin¡atå în 1999. Din påcate, înså, circumstan¡ele sunt dintre cele mai proaste pentru a pune în practicå teoria. Seceta din 2020 a fost atât de crâncenå, încât, efectiv, nu a scos combina din hangar. “Produc¡iile au fost 0 pe linie”. Pe cale de consecin¡å, se confruntå cu grave probleme financiare. “Distribuitorii ne amenin¡å cu biletele la ordin ¿i cu penalitå¡i enorme. Dacå nu primim despågubirile ¿i distribuitorii î¿i vor materializa amenin¡årile, probabil o så intråm în insolven¡å, dupå care în faliment”. Chiri¡oiu are la fermå 3 angaja¡i. Echipa este atât de unitå, încât, în pofida problemelor inerente, niciunul nu a fost concediat, niciunul nu a plecat de bunåvoie. “Cu ei am pornit din 99. Dacå e så murim... murim împreunå!”.

Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Filan, puterea tehnologiei de vârf Rapi¡a poate fi extrem de profitabilå, dar numai dacå este tratatå corespunzåtor. Altfel, pot apårea oricând probleme, printre care bolile provocate de fungi, ce o pot afecta puternic. Spre exemplu, în cazul infestårii cu Sclerotinia, pierderea de produc¡ie poate ajunge chiar la 50%. ªi, odatå ce a atacat, cu greu mai poate fi ståpânitå.

ungicid sistemic, cu mod de ac¡iune preventiv, curativ ¿i eradicativ, Filan este o op¡iune inteligentå, foarte performantå, cu omologare la culturile de rapi¡å ¿i floarea-soarelui. Aståzi, vom vorbi despre beneficiile aplicårii acestui produs la rapi¡å, unde combate boli periculoase, cum sunt: Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), Putregaiul negru (Phoma lingam), Putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea), Alternarioza (Alternaria brassicae) ¿i Fåinarea (Erysiphe communis). Deopotrivå, produsul ajutå plantele så-¿i continue dezvoltarea optimå chiar ¿i în condi¡ii de stres.

lentå capacitate de protec¡ie a culturilor. Astfel, dezvoltarea plantelor este perturbatå într-un grad mai redus de apari¡ia bolilor. De asemenea, Filan limiteazå råspândirea acestora ¿i contaminarea ulterioarå. Boscalid este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune, din clasa carboxamidelor. În prezent, este recunoscut ca una dintre cele mai eficiente substan¡e disponibile pentru combatarea bolilor fungice. Acesta ac¡ioneazå chiar dacå infestarea s-a produs deja, remarcându-se prin: - translocare acropetalå: substan¡a este transportatå prin xilem, ascendent, în plantå, protejând-o din interior împotriva bolii; - ac¡iune translaminarå: frunza, unul dintre locurile principale de manifestare ale bolii, este protejatå prin råspândirea substan¡ei active în interiorul såu. Astfel, frunza reu¿e¿te så-¿i continue func¡iile ¿i så asigure dezvoltarea plantelor, chiar dacå boala a apårut deja.

Boscalid împiedicå germinarea sporilor ¿i formarea tubului germinativ, cu efect preventiv. De asemenea, are ¿i efect curativ, deoarece stopeazå cre¿terea miceliului ciupercilor ¿i sporularea. A doua substan¡å activå din Filan, dimoxistrobin, din grupa strobilurinelor, Sinergia unor completeazå efectul boscalidului, combatan¡i excelen¡i Filan con¡ine douå substan¡e active, având o ac¡iune sistemicå ¿i translamiboscalid ¿i dimoxistrobin, caracterizate narå. Strobilurinele sunt substan¡e ob¡iprintr-o excelentå ac¡iune fungicidå. nute din ciuperci, în combina¡ie cu al¡i Men¡ionåm faptul cå, pe lângå protec¡ia contra bolilor ¿i prevenirea pierderilor de recoltå cauzate de acestea, produsul prezintå ¿i efecte fiziologice, ca mod de ac¡iune secundar, benefice pentru culturi. Aplicarea sa înseamnå culturi mai sånåtoase, la care se manifestå, spre exemplu, accelerarea procesului fotosintetic. Efectele complementare ¿i sus¡inerea reciprocå ale celor douå substan¡e active se traduc printr-o exce38

compu¿i chimici, ce le mic¿oreazå sensibilitatea la efectele radia¡iilor solare.

Optimizarea mecanismelor fiziologice Prin modul såu de ac¡iune, Filan este capabil så previnå, så vindece sau chiar så elimine bolile fungice din cultura de rapi¡å. Dar beneficiile sale sunt multiple: - Reduce stresul cauzat de secetå, temperaturi scåzute, atacuri de insecte etc. Produsul reduce hormonul etilenå, implicat în blocarea diviziunii celulare în perioadele dificile, când se constatå o încetinire a cre¿terii frunzelor tinere. - Diminueazå riscul dehiscen¡ei premature la culturile de rapi¡å. - În urma utilizårii produsului, se constatå o umplere mai bunå a boabelor ¿i ob¡inerea unor produc¡ii mai mari, de o calitate superioarå. - Prezintå flexibilitate în alegerea momentului de aplicare, de la formarea bobocilor ¿i pe durata înfloritului. În concluzie, modul în care alegem produsele pentru combaterea bolilor din cultura de rapi¡å este esen¡ial, deoarece eficien¡a nu trebuie så fie puså în balan¡å.

Pentru mai multe informa¡ii privind tehnologia necesarå la cultura de rapi¡å, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence, sus]inere esen]ial\ pentru floarea-soarelui Oricât de frumoaså este floarea-soarelui, motivul principal pentru care o aleg fermierii este cu totul altul, iar calitatea semin¡elor, pe lângå volumele ob¡inute, joacå un rol important. Amalgerol Essence este un biostimulator cu numeroase beneficii pentru fermierii cultivatori de floarea-soarelui.

atoritå ac¡iunii complexe a produsului, acesta oferå beneficii atât pentru cultura actualå, ajutând-o så se dezvolte optim ¿i så resimtå cât mai pu¡in efectele stresului biotic sau abiotic, cât ¿i pentru sol, care devine mai fertil ¿i mai u¿or de lucrat. Efectele benefice ale produsului sunt datorate compozi¡iei sale, Amalgerol Essence con¡inând carbon organic, aminoacizi, antioxidan¡i, alginat, azot ¿i potasiu de naturå organicå ¿i extract din ierburi alpine. Acest produs nu con¡ine organisme modificate genetic, iar toate ingredientele sale sunt organice, fiind omologat Ecocert pentru utilizare în agricultura organicå. Aståzi, vå prezentåm avantajele oferite culturii floarea-soarelui, dar acest produs î¿i va dovedi utilitatea ¿i la cereale, cartofi, legume etc. Principalele beneficii: 1. Dezvoltare începând de la rådåcini. Aplicarea Amalgerol Essence conduce la o dezvoltare radicularå intenså, ceea ce înseamnå cå plantele au acces la un volum mai mare de apå ¿i nutrien¡i, devenind mai productive. Rådåcinile mai puternice înseamnå cå investi¡iile dvs. în fertilizare ¿i iriga¡ie vor fi mai bine valorificate. De asemenea, Amalgerol Essence stimuleazå via¡a microflorei din sol ¿i intensificå apari¡ia ¿i ac¡iunea micorizelor (unitå¡i simbiotice dintre plantå ¿i fungi benefici). Vå reamintim cå printr-o colonizare optimå cu ciuperci, cantitatea de 40

nutrien¡i asimila¡i poate cre¿te de 10-15 ori. Aceasta pentru cå micorizele func¡ioneazå ca o veritabilå pompå de apå pentru plante. Nutri¡ia culturilor este optimizatå deoarece ciupercile solubilizeazå anumite elemente minerale, cum ar fi azot, potasiu, fosfor, zinc, cupru, care devin disponibile pentru plante, ajutându-le så creascå mai bine ¿i så fie mai productive. 2. Beneficii pentru sol. Utilizarea constantå a produsului, în decursul mai multor sezoane, conduce la decompactarea solului, care devine mai u¿or de lucrat ¿i mai propice pentru dezvoltarea culturilor, dovedind, în plus, o reten¡ie superioarå a apei. De asemenea, produsul duce la descompunerea mai bunå a resturilor vegetale. Acest proces va hråni solul, crescând con¡inutul de humus. De asemenea, în urma utilizårii Amalgerol Essence, structura ¿i textura solului sunt îmbunåtå¡ite, iar capacitatea de aera¡ie ¿i cea de schimb cationic a solului sunt mårite. 3. Recuperarea acceleratå dupå perioade de stres. Amalgerol Essence con¡ine o cantitate însemnatå de antioxidan¡i, deci neutralizezå stresul (biotic, abiotic ¿i chimic) prin oprirea deteriorårii celulelor. Produsul sus¡ine repararea ¡esuturilor ve-

getale afectate de diferite tipuri de stres, cum ar fi grindina. De asemenea, pentru ameliorarea efectelor stresului ac¡ioneazå ¿i auxinele ¿i citochininele. Produsul întåre¿te sistemul imunitar ¿i capacitatea naturalå de apårare a plantelor. Amalgerol Essence oferå un aport foliar de macroelemente (N, K), ceea ce contribuie la sånåtatea ¿i continuarea cre¿terii chiar ¿i în condi¡ii mai dificile. 4. Randamentul crescut al tratamentelor. Aplicarea Amalgerol Essence måre¿te totodatå eficien¡a fertilizan¡ilor aplica¡i atât foliar, cât ¿i la sol, precum ¿i a tratamentului cu erbicide, intensificând ac¡iunea acestuia asupra buruienilor, concomitent cu scåderea efectului fitotoxic asupra plantei de culturå. 5. Produc¡ii de mai bunå calitate. Aplicarea Amalgerol Essence înseamnå mai pu¡in stres ¿i aprovizionare bunå cu nutrien¡i, deci produc¡ie de foarte bunå calitate ¿i ridicatå cantitativ.

Pentru mai multe informa¡ii privind tehnologia necesarå pentru cultura de floarea-soarelui, vå invitåm så contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania. Profitul Agricol 8/2021

CULTURI VEGETALE

Viitorul fermierilor va depinde de înv\]\mintele trase în 2020 Boualem Saidi a venit la conducerea Bayer Crop Science la jumåtatea anului trecut, într-un context dificil. Pandemia aducea multå îngrijorare ¿i incertitudine, iar seceta din sud-est ¿i estul ¡årii îi îngrozea deopotrivå pe fermieri ¿i furnizori. A fost, din start, o misiune cu multe provocåri.

ectorul de produse de protec¡ia plantelor a suferit mult din cauza secetei, spune acum Saidi. Au fost mai pu¡ine buruieni ¿i boli în culturi, dar au fost folosite mai multe insecticide. Pia¡a semin¡elor a fost mai dinamicå. Au crescut vânzårile la porumb pentru cå unii fermieri au înlocuit cultura de cereale compromiså de secetå. “Cel mai mare impact a fost din cauza scåderii produc¡iilor, cu precådere în partea de est ¿i sud. Veniturile ¿i profitabilitatea au fost serios afectate”, remarcå directorul Bayer. Spune cå pânå acum nu a våzut mul¡i fermieri care så dea faliment, de¿i au trecut prin dificultå¡i mari. “Sunt suficient de puternici pentru a depå¿i un an atât de dificil. Din fericire, ne îndreptåm spre un an mult mai favorabil”. Bayer nu se confruntå cu dificultå¡i în încasåri, dar a fost observatå în pia¡å “mai multå flexibilitate” pentru a depå¿i un an atât de provocator. În vestul Europei termenele de platå sunt mult mai mici, de 40-50 zile. La noi, plata la recoltå este regula dupå care func¡ioneazå distribu¡ia de inputuri. “Orice an dificil are multe învå¡åminte”, spune directorul Diviziei Crop Science.

Parte a strategiei companiei este reconsiderarea rolului de consultant al fermierului, pentru a-l ajuta pe acesta så-¿i îmbunåtå¡eascå activitatea, så producå mai mult cu mai pu¡ine resurse. Serviciul Climate Field View, intrat în portofoliul Bayer în urma achizi¡iei Monsanto, respectå acest principiu. Este o tehnologie bazatå pe date care ajutå fermierii så ia decizii în foarte multe domenii. Folose¿te sateli¡i, echipamentele din fermå, senzori ¿i din ce în ce mai mult drone, pentru a monitoriza activitatea dåunåtorilor sau chiar nivelul de umiditate din câmp. Bayer este în acest moment pregåtitå så accelereze implementarea Climate Field View în ferme. În fiecare regiune existå deja câ¡iva femieri importan¡i care au adoptat sistemul. “Dezvoltarea actualå se va accelera în anii care urmeazå, iar Bayer vrea så aibå un rol cheie în acest domeniu, al agriculturii digitale. Cred cå pe termen mediu va deveni ceva normal, o practicå obi¿nuitå la nivel de fermå. La nivel european, Pactul Verde va con¡ine ca prioritate adoptarea mai rapidå a tehnologiei”, remarcå Boualem Saidi.

Unul dintre pilonii cheie ai strategiei Bayer este inova¡ia. Compania a lansat ¿apte hibrizi de porumb, pentru a acoperi toate nevoile cultivatorilor, ¿i trei hibrizi de rapi¡å. Portofoliul de produse de protec¡ia plantelor se va îmbogå¡i ¿i el, cu erbicide pentru cereale, dar nu numai. “Vom continua så aducem solu¡ii pe segmentul de insecticide pe care am avut numeroase retrageri din cauza reglementårilor UE. Încå din acest an se va lansa un insecticid nou pentru horticulturå, ce va fi extins ¿i în alte culturi”, spune directorul Diviziei Crop Science. Bayer a fost obligatå så renun¡e la hibrizii de grâu, odatå cu achizi¡ia Monsanto. Compania nu a reun¡at înså definitiv la planurile de a activa pe acest segment. Cautå acum solu¡ii pentru a reinvesti în cercetarea grâului. “Cred cå este un domeniu important unde jucåtori cheie, precum Bayer, vor juca un rol în viitor”, justificå Saidi decizia.

Adrian MIHAI

Agricultura ca mod de via¡å Boualem Saidi (foto) s-a nåscut în Algeria într-o fermå foarte micå. Bunica a fost fermier ¿i i-a insuflat pasiunea pentru agriculturå. El este agronom, a studiat în Fran¡a, a lucrat în diferite pår¡i ale globului, mereu în agriculturå, în Fran¡a, Africa de Nord, Asia ¿i diferite ¡åri din Europa. Vede România ca pe “o stea în ascensiune”. Acesta apreciazå faptul cå românii sunt prieteno¿i, dar ¿i modul lor de gândire, deschiderea pentru inova¡ii, faptul cå sunt mai rapizi în a adopta noi trenduri ¿i inova¡ii decât occidentalii. “Sunte¡i curio¿i, deschi¿i ¿i dornici så testa¡i. Este frumuse¡ea ¡årii voastre!” Profitul Agricol 8/2021

CRE{TEREA

ANIMALELOR Viitorul cre[terii porcului Ministrul Nechita-Adrian Oros a ini¡iat un proiect de ordin pentru dimensionarea fermelor de suine. Era un document elaborat ¿i completat împreunå cu speciali¿tii din domeniu ¿i cu marii crescåtori de porci, care se implicå în combaterea pestei porcine africane. La pu¡in timp, ministrul a retras ordinul respectiv, motivând cå dimensionarea fermelor este treaba celor de la ANSVSA, care înså nu au conceput un program coerent de combatere a pestei porcine africane, justificându-se cå ei a¿teaptå ordinul de la MADR.

ar un asemenea ordin, care så stabileascå dimensiunea exploata¡iilor, era obligatoriu, nu doar necesar, spune profesorul Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România. Este una dintre solicitårile exprese ¿i imperative pe care Comisia Europeanå le-a fåcut tuturor guvernelor României de la începutul epidemiei de pestå porcinå africanå. Pe baza unui astfel de ordin urma så se construiascå un set de reguli de biosecuritate. “Ne aflåm la trei ani ¿i jumåtate de la momentul în care boala a intrat în România ¿i, din påcate, nu existå un cadru legislativ care så conducå la stoparea råspândirii bolii, spune Lado¿i. Noi am 44

Ioan Lado[i,

pre[edintele Asocia]iei Produc\torilor de Carne de Porc din România

în¡eles cå impunerea unui asemenea ordin a fost extrem de dificilå fiindcå ar putea avea implica¡ii politice ¿i sociale pentru deciden¡ii politici”. Ordinul nu era nou. S-au mai dat ordine pentru dimensionarea fermelor, dar a¿a cum au apårut, a¿a au ¿i fost abrogate din cauza riscului electoral. “Pesta porcinå africanå s-a transformat într-o boalå politicå în România, iar acest lucru trebuie så fie clar pentru toatå lumea. Cadrul legislativ pentru eradicarea pestei porcine africane lipse¿te cu desåvâr¿ire”. APCPR ar vrea ca legiuitorul så traseze måcar un set de reguli minime în contextul råspândirii pestei porcine africane. Mul¡i crescåtori au fermele blocate. În acest moment, aproximativ 70.000 de porci din fermele Asocia¡iei nu pot fi livra¡i la abatoare din cauza blocajelor. Iar fermele nu sunt blocate din cauza vreunui mistre¡ mort lângå halå. Nu, în majoritatea cazurilor, blocajele sunt generate de focarele din localitå¡ile limitrofe.

Înregistrarea trebuie så fie obligatorie Ordinul preciza cå în curtea ¡åranului pot cre¿te maxim 5 porci. Un efectiv suficient pentru o familie, au apreciat unii crescåtori, politicieni, speciali¿ti. “În general, spune Lado¿i, ¡åranii taie porcul când ajunge la 120-150 de kilograme. O familie ob¡ine de la 5 porci cam 700-800 de kilograme de carne. Este suficient pentru consumul familiei respective ¿i pentru rudele de la ora¿.” Apare problema când vor så vândå porci. Când vrei så faci o afacere din aceastå cre¿tere, trebuie så fii înregistrat. Nimeni nu-¡i neagå acest drept la o afacere cu porci, dar cu condi¡ia så existe o înregistrare a exploata¡iei respective, så te cunoascå medicul veterinar local. Dacå ¡åranul cu 5 porci vrea så facå ¿i reproduc¡ie în cote¡ul lui, trece la categoria de peste 5 porci. Nu este o autorizare, este o notificare. Este o uuu Viorel PATRICHI Profitul Agricol 8/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR uuu intrare în baza de date a medicului veterinar local pentru a se cunoa¿te când porcii se deplaseazå dintr-un loc în altul.

Dacå dispar porcii, pierdem ¿i tradi¡ia de Cråciun Argumentul principal al mass-media împotriva ordinului de dimensionare a fermelor de suine a fost så invoce tradi¡ia porcului românesc. Tåiat de Cråciun cu cu¡itul, contra oricåror norme de bunåstare a animalelor. Dar totul este permis în numele tradi¡iei. ¥nså, spune Ioan Lado¿i, dacå nu facem eforturi så stopåm aceastå boalå, nu vom mai avea tradi¡ie pentru cå nu vom mai avea porci. Aceastå tradi¡ie a porcului de Cråciun va exista mul¡i ani de acum înainte. Înså tocmai ca aceastå tradi¡ie så supravie¡uiascå, este nevoie de reguli. Toate fermele comerciale din România, tocmai pentru a-¿i proteja interesele, oferå carne såptåmânal sau de Cråciun pentru fiecare angajat. Este un bonus la veniturile salariale. “Acum 4 ani, fermele comerciale din România reu¿eau så acopere 70% din necesarul de carne de porc din România. Aståzi, mai putem acoperi 25-30%. Nu putem så nu gândim în urmåtoarea paradigmå: aceastå situa¡ie este provocatå de pesta porcinå africanå ¿i de lipsa unei strategii de stopare a acestei boli. Pânå în acest moment, noi nu am gåsit niciun fel de abordare realistå din partea autoritå¡ilor. ªi asta, în ciuda faptului cå au fost pânå acum 3 audituri din partea Comisiei Europene. Este adevårat, pentru auditul din noiembrie 2020, nu am primit încå un raport. De fiecare datå, recomandårile au fost acelea¿i de la un audit la altul. Asta atestå un singur lucru: autoritå¡ile nu ¿i-au fåcut treaba”. Colegiul Medicilor Veterinari face recomandåri foarte clare încå din vara anului 2017. Nicio recomandare datå de ace¿ti speciali¿ti nu s-a reflectat într-un act normativ, care så conducå la 46

De ce nu se dau despågubiri pentru fermele blocate? Statul då despågubiri doar pentru porcii eutanasia¡i. Dar fermierii pierd foarte mult ¿i atunci când fermele lor sunt blocate de ANSVSA, chiar dacå au toate animalele sånåtoase. De ce nu se dau despågubiri pentru blocaje, se întreabå Ioan Lado¿i. Pierderile acestea sunt uria¿e ¿i trebuie luate în considerare. ANSVSA, prin autoritå¡ile jude¡ene, spune Lado¿i, nu au curajul så ia decizii: da, ferma X este blocatå din cauza unui focar, indiferent care ar fi sursa lui, înså, luând toate måsurile sanitar-veterinare, fåcând toate testårile pe animale, men¡inându-le în fermå încå 10 zile pentru repetarea testårilor, så creeze un culoar sigur pentru livrarea porcilor spre abator pe trasee foarte precise, cu data ¿i ora sosirii. Eventual, så se facå teste ¿i dupå sacrificare, ceea ce ar asigura o securitate deplinå pentru tot acest circuit. stoparea bolii. În acest context, cine mai are curajul så facå investi¡ii în cre¿terea porcilor?

Mistre¡ul este protejat politic La ora aceasta nu existå o gândire unitarå între reprezentan¡ii MADR, ANSVSA ¿i ai Ministerului Mediului privind cre¿terea porcului. “Emo¡iile noastre nu sunt atât de mari fa¡å de mistre¡i, în compara¡ie cu celelalte riscuri de contaminare, spune Ioan Lado¿i. Toate fermele comerciale au un plan de biosecuritate bine pus la punct. Au fåcut garduri de tot felul, garduri electrice în jurul fermelor. Nu spun cå riscul este nul. Poate så moarå un mistre¡ în lanul de porumb de lângå ferma mea ¿i påsårile ciugulesc din cadavru, dupå care zboarå în fermå ¿i contamineazå. Am pus ¿i plase la toate geamurile din ferme. Ne protejåm cât putem de bine. Mistre¡ii se aflå în parohia Ministerului Mediului. Vânåtorii din Parlament nu vor så reducå efectivele. ªi mistre¡ii capåtå brusc conota¡ii politice. Eu må bucur sincer cå se va schimba abordarea din partea Ministerului Mediului fiindcå ministrul actual are multå experien¡å politicå, a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, este el însu¿i fermier.”

Cooperativa micilor crescåtori de porci Ca så stimulåm apari¡ia fermelor de familie în domeniu, cu riscuri minime

pentru mediu, trebuie sprijinitå unirea lor în cooperative viabile. O astfel de cooperativå cu 100 de crescåtori, care are fiecare 500 de capete, ar fi echivalentul unui mare producåtor de 50.000 de porci. A¿a devine rentabilå cre¿terea porcului în cooperative de mici crescåtori. ªi, spune Ioan Lado¿i, existå o ni¿å foarte bunå pentru acest domeniu. “Este o variantå fezabilå, dar så stopåm mai întâi pesta porcinå africanå”, crede pre¿edintele APCPR. Chestiunea unui vaccin salvator apare ¿i dispare de pe radar mai mult ca o treabå de PR, de publicitate a unei companii de farmaceuticå veterinarå, decât de naturå ¿tiin¡ificå. Din discu¡iile pe care le am la Comitetul director de la Copa-Cogeca, este o întrebare recurentå, explicå Ioan Lado¿i. Realitatea este cå ne aflåm încå departe de rezolvarea dezastrului provocat de aceastå boalå prin vaccinare. În China se încearcå tot felul de vaccinuri. Direct pe porcii domestici, nu numai pe mistre¡i. ªi tot nu ne aflåm încå în apropierea unei solu¡ii pentru aceastå boalå. ¥ntre timp, numårul focarelor de pestå este din nou în cre¿tere. România a eutanasiat deja peste 730.000 de porci. Dacå ra¡iunea nu va învinge ¿i dacå nu vom opri aceastå boalå, nu vom putea vorbi de viitorul porcului în România. Indiferent unde sar afla el, într-un cote¡ sau într-o fermå comercialå. Profitul Agricol 8/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Se prelunge[te termenul de întocmire a amenajamentelor pastorale dr. ing. Teodor MARU{CA director tehnic ICD Paji[ti Bra[ov

Din anul 2014, când trebuia încheiatå la nivel na¡ional întocmirea amenajamentelor pastorale, la fiecare început de an s-a constatat neîndeplinirea acestei importante ac¡iuni ¿i, drept urmare, s-a prorogat din nou articolul de lege prin Ordonan¡a de Urgen¡å a Guvernului nr. 225 din 30 decembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 1331 din 31 decembrie 2020 cu urmåtorul con¡inut: Articolul 1: “Termenul prevåzut la alineatul (1) al articolului 10 din OUG nr. 34/2013 privind Organizarea, administrarea ¿i exploatarea paji¿tilor permanente ¿i pentru modificarea ¿i completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicatå în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobatå cu modificåri ¿i completåri prin Legea nr. 86/2014, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, se prorogå pânå la data de 1 ianuarie 2022.”

Institutul unde activez, la solicitarea MADR, a elaborat în anul 2014 “Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale”, dupå care în mod unitar pe ¡arå urma så fie finalizatå aceastå importantå ac¡iune pentru economia na¡ionalå, în fiecare din cele 3.179 unitå¡i administrativ teritoriale (UAT), care, conform statisticilor din anul 2013, de¡ineau 4.874,4 mii hectare paji¿ti permanente. MADR a în¿tiin¡at 3.173 UAT ¿i din acestea doar 2.767 (87%), cu 3.677 mii hectare (76%), au solicitat întocmirea proiectelor, de¿i în amenajamentul pastoral conform legisla¡iei în vigoare trebuia incluså întreaga suprafa¡å de paji¿ti permanente a ¡årii noastre (Tabelul 1). 48

Datele oficiale ale MADR din 11.02.2021 privind stadiul întocmirii amenajamentelor pastorale ne reflectå cå mai sunt de finalizat 936 proiecte (29,5%), cu 2.408 mii hectare (49,5), ac¡iune mult råmaså în urmå fa¡å de prevederi. Este adevårat cå în anul 2020 epidemia de coronavirus a împiedicat serios aceastå ac¡iune, când s-au elaborat proiecte pu¡in peste 5% din total UAT-uri ¿i aproape 3% din suprafa¡å.

În medie pe ¿apte ani, de când se întocmesc amenajamente ritmul anual a fost de 320 UAT-uri ¿i 319 mii hectare. Påstrând acest ritm na¡ional pentru încheiere la nivel de UAT sunt necesari 10 ani, exact cât prevede legea pentru reînnoirea amenajamentelor! În schimb, pentru amenajarea întregii suprafe¡e de paji¿ti, în ritmul actual, sunt necesari 15 ani, în acestea înscriindu-se jude¡ele råmase în urmå cu UAT-uri de¡inåtoare de suprafe¡e mari

1. Situa¡ia întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale Specificare

Proiecte de amenajare Suprafe¡e paji¿ti Nr.

mii ha

Total UAT-uri mii hectare în 2013

3.179

100,0

4.874

100,0

UAT în¿tiin¡ate

3.173

99,8

4.864

99,8

UAT solicitante

2.767

87,0

3.677

75,6

Realizate 31.12. 2019

2.076

65,4

2.324

47,8

Realizate 31.12.2020

2.237

70,5

2.456

50,5

Diferen¡a 2020 - 2019

+ 161

5,1

+ 132

2,7

Råmas de realizat pânå la final

936

29,5

2.408

49,5

Ritm anual de realizare în 7 ani (2014 - 2020)

320

10,0

319

6,6

Necesari ani pentru întocmire 10 x 15 x Men¡iune: Jude¡e care au încheiat întocmirea amenajamentelor pastorale: BC, BH, BR, CT, GJ, HD, SV, TL ¿i cele mult råmase în urmå: BN, CJ ¿i SB, fiecare cu peste 100 mii hectare.

2. Componen¡å, infrastructurå, construc¡ii ¿i dotåri necesare patrimoniului pastoral func¡ional Specificare

Proiectare, execu¡ie, achizi¡ionare Poteci, drumuri de piatrå, ¿osele modernizate ¿i/sau coCåi de acces mune cu cele forestiere Captare izvoare, amenajare apå curgåtoare, bål¡i, lacuri, Alimentåri cu apå forat pu¡uri, jgheaburi etc. Arbori, construc¡ii u¿oare, umbrå, vreme nefavorabilå, grajProtec¡ie animale duri în zona montanå etc. Locuin¡e îngrijitori, apå potabilå, electricitate, baie, Confort uman acces internet etc. Garduri fixe (lemn, piatrå, plase), garduri electrice pentru Împrejmuiri på¿unat ra¡ional Gestionare dejec¡ii Por¡i târlire, fose colectoare, sisteme distribu¡ie, etc. Stâne, cå¿årii, puncte de sacrificare, afumåtoare, Prelucrare produse animaliere depozit frigorific etc. Depozite, remize Furaje, îngrå¿åminte, ustensile, unelte, cositori, mulcere Sånåtate umanå ¿i animalå

Puncte sanitare ¿i zooveterinare Profitul Agricol 8/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Direc]iile Agricole, surs\ de dezinformare din zona montanå în special. La reluarea în curând a noilor amenajamente, dupå 10 ani de la primele, este necesar så fie întocmite proiecte mai complexe, care så includå în afarå de paji¿ti ¿i alte componente ale patrimoniului pastoral (Tabelul 2). În plus, fa¡å de cunoa¿terea ¿i îmbunåtå¡irea covorului ierbos, aceste proiecte trebuie så includå drumuri de acces, alimentåri cu apå, împrejmuiri, adåposturi, spa¡ii procesare produse animaliere, depozite etc. pentru gospodårirea ¿i valorificarea optimå a produc¡iei paji¿tilor permanente. Fårå infrastructurå ¿i dotåri pastorale pe viitor nu se vor putea ob¡ine rezultatele scontate, asemenea ¡årilor din UE cu economie pastoralå dezvoltatå. Începând cu ianuarie 2022, conform legisla¡iei în vigoare, speciali¿tii de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie (ANZ) ¿i Oficiile Jude¡ene (OJZ) din subordine vor verifica în teren implementarea amenajamentelor pastorale. Se pune întrebarea dacå acest personal desemnat de lege este pregåtit så verifice aplicarea recomandårilor privind îmbunåtå¡irea ¿i folosirea paji¿tilor incluse punctual în parcelele descriptive ¿i hår¡i din amenajamentele pastorale. Problema este deosebit de complicatå ¿i complexå, necesitând o pregåtire profesionalå de profil, care face apel la cuno¿tin¡e de vegeta¡ia paji¿tilor, agrotehnicå, fitotehnie, praticulturå, proiectare, pe care majoritatea celor pu¿i så verifice amenajamentele, ingineri zootehni¿ti, medici veterinari etc., nu le-au studiat sau practicat pânå acum. Pot afirma, fårå a gre¿i, cå un amenajament pastoral este mai greu de întocmit ¿i urmårit decât un amenajament forestier, a¿a cum recunosc proiectan¡ii din silviculturå care ac¡ioneazå în prezent ¿i pe paji¿tile permanente. Pentru remedierea situa¡iei, pe viitor, îndråznesc så fac o propunere, aceea de înfiin¡are a gårzii pastorale la nivel de euroregiune dupå modelul gårzii forestiere, cu sarcini specifice întocmirii, verificårii ¿i implementårii la nivel na¡ional a amenajamentelor pastorale. Profitul Agricol 8/2021

Trei entitå¡i reprezintå aståzi Ministerul Agriculturii la nivelul satului: Direc¡ia Agricolå, AFIR ¿i APIA. ªi nu ¿tie dreapta ce face stânga. Direc¡ia Agricolå a devenit principala surså de dezinformare a Ministerului Agriculturii, spune Ioan Chiriac, crescåtor din Radomire¿ti, jude¡ul Bacåu. “De ce spun asta? Pentru cå Ministerul Agriculturii preia toate informa¡iile de ordin statistic de la direc¡iile agricole. Iar direc¡iile nu mai au oameni, a¿a cå, printr-o hotårâre de guvern, primåriile au obliga¡ia så raporteze cât s-a arat, cât s-a treierat, cât s-a semånat, câte vaci, câ¡i porci...” ªi, se întreabå crescåtorul, ce legåturå are cel de la primårie cu Direc¡ia Agricolå? Direc¡ia Agricolå nu are nicio vinå fiindcå nu are de unde så ¿tie, este lipsitå de orice pârghie. A¿adar, crede Chiriac, o urgen¡å ar fi ca Ministerul Agriculturii så-¿i creeze în toate jude¡ele o conducere unitarå. Este inadmisibil ca AFIR så nu dea informa¡ii Direc¡iei Agricole, APIA så nu ofere informa¡ii AFIR ¿i invers. Singura institu¡ie din România care este responsabilå de siguran¡a alimentarå a popula¡iei este ANSVSA. Nu existå în aceastå ¡arå o institu¡ie mai importantå în acest domeniu decât ANSVSA, care nu se subordoneazå înså Ministerului Agriculturii. Iar aici trebuie pus piciorul în prag: ANSVSA trebuie så revinå la Ministerul Agriculturii. S-a fåcut o fabricå de lactate, s-a inaugurat o fabricå de procesare a cårnii ¿i cei de la Direc¡ia Agricolå nu ¿tiu nimic, dar ei nu au nicio vinå ei. Cei de la AFIR, care dau banii, nu colaboreazå. Înainte, Direc¡ia Agricolå coordona totul. Era un fel de minister la nivel local. Ministrul vorbe¿te despre deficitul de produse agro-alimentare, dar, concret, ce måsuri se iau? De ce nu procesåm? De ce nu transformåm cerealele în carne, lapte, brânzå, ouå? se întreabå Ioan Chiriac. Numai a¿a ar deveni vizibile ¿i frânele pe care le pun anumite institu¡ii ale statului. “Ministrul trebuie så fie foarte bine pozi¡ionat politic pentru ca viziunea så fie unitarå, iar nu secven¡ialå. Vorbe¿te Adrian Oros despre pesta porcinå africanå ¿i problema nu este în ograda lui. Låsåm mistre¡ii så moarå de pestå porcinå africanå pe câmpuri ¿i distrugem industria porcului din România”, încheie Chiriac.

Viorel PATRICHI 49

MA{INI & UTILAJE Grapele Veloce [i UFO pentru o prelucrare mai eficient\ Prelucrarea solului pentru pregåtirea unui pat germinativ de calitate stå la baza recoltelor mari, iar printre utilajele agricole potrivite pentru aceastå opera¡iune se numårå grapele cu discuri. Dar pe care så le alegi? Pentru a afla, am luat legåtura cu Ionu¡ Podaru, manager depozit utilaje agricole la Dicor Land, care ne-a oferit detalii privind asemånårile, deosebirile ¿i avantajele grapelor cu discuri Veloce ¿i UFO de la Maschio Gaspardo.

eloce este o grapå cu discuri u¿oarå, eficientå la prelucrarea resturilor vegetale ¿i afânarea terenului pentru pregåtirea patului germinativ. Cu distan¡a de 800 mm între rânduri, garanteazå un flux optim de sol în orice condi¡ii de lucru. Versiunile disponibile sunt între 2,5 ¿i 7 metri, purtate sau tractate, cu cadru fix sau rabatabil.

Maschio Gaspardo - Veloce Distan¡a dintre cele douå rânduri de discuri a fost måritå la 800 mm, pentru a garanta un flux optim de sol chiar ¿i în prezen¡a resturilor vegetale, asigurând o vitezå de lucru de pânå la 15 km/h. Discurile montate pe suspensii independente sunt la 25 cm unul de altul. Diametrul de 510 mm asigurå o adâncime de lucru de aproximativ 10 cm, idealå atât pentru îngroparea resturilor vegetale, cât ¿i pentru afânarea solurilor cu bulgåri. UFO este un cultivator cu discuri ¿i tåvålugi pentru prelucrarea intensivå a solului ¿i resturilor vegetale. Structura solidå, combinatå cu o grapå cu discuri de 610 mm, permite o utilizare eficientå, atingând o adâncime

de lucru de 15 cm. Disponibil în lå¡imi de lucru între 2,5 ¿i 6 m, UFO asigurå performan¡e sporite. Toate modelele fixe au arcuri oscilante cu sec¡iune de 40x40 mm, iar cele rabatabile au supor¡i cu arc tip “C”, având sec¡iunea de 80 x 20 mm. Efectul vibrant generat de suportul dublului tåvålug pivotant, împreunå cu viteza diferitå de rota¡ie a celor doi tåvålugi din componen¡a cultivatorului, datå de diametrele diferite (460 mm ¿i 430 mm), creeazå un puternic efect de rupere, ce sfårâmå eficient bulgårii de suprafa¡å. Sistemul pivotant permite copierea optimå a terenului, pentru o nivelare mai bunå a solului.

Arpad DOBRE

Maschio Gaspardo - UFO 50

Profitul Agricol 8/2021

MA{INI & UTILAJE

New Holland î[i dezv\luie colec]ia de utilaje 2021-2022 New Holland ¿i-a prezentat noile ma¿ini ¿i utilaje, precum ¿i îmbunåtå¡irile aduse actualelor game pe care le va lansa în acest an. Printre acestea se vor numåra tractorul T6.160, combina CH7.70, presa de balotat BigBaler Packer, tractorul pe biometan care va intra în produc¡ia de serie, încårcåtoare frontale, utilaje de prelucrare a solului realizate în parteneriat cu Maschio Gaspardo ¿i echipamente electrificate pentru viticulturå fabricate împreunå cu Nobili. În plus, Carlo Lambro, pre¿edintele companiei, a anun¡at cå New Holland va organiza expozi¡ia digitalå YOUNIVERSE, låsând så se în¡eleagå cå nu va participa la Agritechnica 2021.

Tractoarele de mâine vor fi pe metan, iar implementele vor fi electrice ¥n 2019, New Holland a prezentat prototipul tractorului T6 Methane Power. Acum testele în câmp se apropie de final, iar compania va livra pânå la varå mai multe tractoare pe metan (produs din biogaz) cåtre fermieri din Ger mania, Fran¡a, Italia, Benelux ¿i Marea Britanie.

Tractorul pe metan va intra în produc¡ia de serie pânå la sfâr¿itul anului ¿i va fi disponibil în întreaga Europå ¿i în alte câteva ¡åri de pe glob. New Holland a încheiat un parteneriat cu podgoria Fontanafredda, unde testeazå un alt tractor pe biogaz, derivat din modelul TK.

Acesta poate func¡iona cu motorinå, biogaz sau în varianta hibridå. Un alt parteneriat, încheiat cu producåtorul de utilaje Nobili, vizeazå ac¡ionarea electricå a unor echipamente pentru viticulturå ¿i pomiculturå (utilaj de prelucrarea solului în mulci ¿i un sprayer) cu ajutorul tractorului T4.110V.

Profitul Agricol 8/2021

MA{INI & UTILAJE

Tractorul T6.160 Dynamic Command Modelul T6.160 Dynamic Command are un ampatament de 2,6 m ¿i o greutate de 10,5 t. Este echipat cu un motor NEF în 6 cilindri, de 135 CP, ¿i cu tehnologia Dual Clutch (cu dublu ambreiaj). Transmisia este tip CVT Dynamic Command, cu 24x24 de viteze, iar tractorul are o serie de func¡ii ¿i automatizåri care sporesc productivitatea ¿i scad consumul de carburant. Printre acestea se numårå Ground Speed Management II, pentru men¡inerea automatå a vitezei setate, ¿i Smart Range Shift, care asigurå intrarea în treapta de vitezå corectå, precum ¿i cotiera SideWinder II cu monitor color IntelliView IV ¿i maneta multifunc¡ionalå CommandGrip. Având în vedere angajamentul de a fi un producåtor fullliner, New Holland a încheiat un parteneriat cu Maschio Gaspardo, prin care î¿i va extinde gama de astfel de echipamente cu modelele de cultivatoare rapide cu discuri SDM ¿i SDH, precum ¿i cu scarificatoarele SUM ¿i SUH produse de firma italianå. Acestea pot fi operate optim cu o gamå largå de tractoare New Holland, începând de la seria T5 pânå la T7 Heavy Duty. Noile echipamente vor fi lansate pe cele mai importante pie¡e din Europa pe parcursul acestui an.

Combina New Holland CH7.70 Noua combinå CH7.70 are motor Cursor 9 de 374 CP, ce respectå standardul Stage V privind emisiile, prin reducerea cataliticå selectivå cu HI-eSCR 2. Dispune de tehnologia CH Crossover Harvesting (CH), care integreazå tehnologia de separare Twin Rotor cu sistemul de treier conven¡ional. Se ob¡ine o productivitate

Profitul Agricol 8/2021

sporitå cu 25% fa¡å de combinele conven¡ionale, boabele recoltate ¿i paiele sunt de calitate mai bunå, scade consumul de carburant ¿i cre¿te viteza de recoltare. Sistemul de curå¡are cu efect în triplå cascadå New Holland TripleClean måre¿te capacitatea de curå¡are cu pânå la 15%, iar sistemul SmartSieve compenseazå automat cu pânå la 25% pantele laterale, men¡inând echilibrul sitei pentru o curå¡are uniformå.

MA{INI & UTILAJE

Presa BigBaler 1290 HD Packer BigBaler 1290 High Density (HD) Packer are o serie de elemente rezistente la suprasolicitare ¿i produce balo¡i cu 22% mai den¿i decât cei realiza¡i de presele de balotat conven¡ionale de mari dimensiuni. Echipamentul MaxiSweep înlesne¿te alimentarea mai rapidå cu volume

mari de paie, sporind capacitatea de balotare ¿i productivitatea. Cutia de viteze SmartShift oferå o pornire lentå a presei, sporind confortul operatorului ¿i protejând tractorul de suprasarcinå. Tehnologia LoopMaster asigurå o legare solidå ¿i sigurå a balo¡ilor, eli-

minând decupajele de sfoarå de plastic ce polueazå solul. Monitorizarea ¿i controlul facil al balotårii se fac prin ecranul tactil IntelliView, iar func¡ia automatå IntelliCruise ajusteazå viteza tractorului la capacitatea de prelucrare a presei.

Înc\rc\toare frontale cu func]ii noi Încårcåtoarele frontale New Holland din Seria D au fost actualizate prin adåugarea de noi func¡ii, care permit economii de pânå la 20.000 de euro pe durata lor totalå de utilizare. Prima inova¡ie o reprezintå modul de lucru Smart Work, care permite economii de pânå la 10% din necesarul de carburant. O altå îmbunåtå¡ire vizeazå extinderea intervalului de service de la 500 de ore la 1.000 de ore, ceea ce înlesne¿te economii de pânå la 20% la mentenan¡å. Operatorul acceseazå o serie de func¡ii printr-un ecran tactil ¿i are la îndemânå butoane de acces rapid la monitor, fårå a-¿i întrerupe lucrul. Îmbunåtå¡irile aduse seriei D au în vedere ¿i monitorizarea foarte exactå a încårcåturii cupei ¿i optimizarea presiunii în anvelope, pentru reducerea consumului de carburant ¿i a uzurii. 54

Profitul Agricol 8/2021

Profituri record pentru fermierii din Canada Ministerul agriculturii din Canada a anun¡at cå fermierii (ai lor, cel pu¡in) vor ob¡ine ¿i în acest an profituri record, pe fondul cre¿terii pre¡urilor. Încasårile medii au crescut cu 21,8% în anul 2020, iar ministerul estimeazå o cre¿tere de 6,8% în acest an. Pilgrim's Pride a ajuns la o în¡elegere cu procurorii Compania americanå Pilgrim's Pride ¿i-a recunoscut vina în procesul legat de trucarea pre¡urilor pe pia¡a cårnii de pui, dupå ce a ajuns la o în¡elegere cu procurorii americani. Dacå acordul va fi acceptat de judecåtori, compania va plåti o amendå în valoare de 108 milioane de dolari. Pilgrim a plåtit deja 75 de milioane de dolari în luna ianuarie, pentru a închide un proces pornit de clien¡ii såi. Uniunea Fermierilor Americani sus¡ine protestele din India Uniunea Fermierilor Americani (NFU) ¿i-a anun¡at solidaritatea cu fermierii indieni ¿i spune cå experien¡a din SUA aratå cå ace¿tia au toate motivele så fie îngrijora¡i cu privire la reforma agrarå. Ei spun cå måsuri similare luate în anii 70 ¿i 80 în Statele Unite au dus la acapararea agriculturii de cåtre marile corpora¡ii, în timp ce micii fermieri au råmas fårå protec¡ie. Mai multe organiza¡ii agricole din Canada ¿i-au anun¡at ¿i ele sus¡inerea pentru fermierii din India. China a identificat o nouå variantå de pestå porcinå Douå studii publicate în China sus¡in cå pe teritoriul statului asiatic existå acum mai multe tulpini noi ale virusului pestei porcine. Acestea provoacå o infec¡ie mai pu¡in gravå, înså sunt mult mai greu de identificat ¿i controlat. Studiile au fost efectuate în a doua jumåtate a anului 2020, în ¿apte provincii din China. Rezultatele au aråtat cå varianta ini¡ialå este acum destul de rarå ¿i predominå tulpini care au simptome mai lente, dar se transmit la fel de rapid. 56

INFORMA}II

EXTERNE Terenuri din Amazon, vândute pe Facebook O investiga¡ie BBC a descoperit cå terenuri din rezerva¡iile naturale din jungla Amazonianå sunt vândute ilegal pe sec¡iunea de anun¡uri a Facebook. Unele dintre terenuri se aflå în zone rezervate popula¡iilor indigene, iar dimensiunile lor sunt foarte mari. Facebook a anun¡at cå va coopera cu autoritå¡ile, înså nu poate ac¡iona fårå o bazå legalå. Activi¿tii de mediu din Brazilia sus¡in cå de vinå este politica guvernului central, care nu a fåcut nimic pentru a împiedica astfel de tranzac¡ii. “Cei care invadeazå rezerva¡iile nu se mai tem de nimic, au ajuns pânå acolo încât nu se ascund ¿i fac aceste vânzåri ilegale pe Facebook”, explicå Ivaneide Banderia, de la organiza¡ia ecologistå Kaninde.

Mul¡i dintre vânzåtorii contacta¡i de BBC au recunoscut cå nu de¡in de fapt nici un titlu de proprietate asupra terenurilor. De¿i scandalul defri¿årilor din Amazon a pus o presiune tot mai mare pe autoritå¡ile braziliene, pre¿edintele Jair Bolsonaro î¿i continuå politica de încurajare tacitå a celor care distrug jungla.

Scandalul untului ia amploare în Canada Fermierii din Canada au fost sfåtui¡i så elimine uleiul de palmier din hrana vacilor, dupå ce plângerile popula¡iei despre calitatea untului s-au amplificat în mediul online. Consumatorii spun cå untul are acum o consisten¡å mult mai durå ¿i cå nu mai devine moale la temperatura camerei, iar mai multe poståri au devenit virale pe re¡elele de socializare. Organiza¡ia Producåtorilor de Lactate (DFA) le-a cerut membrilor så nu mai hråneascå momentan animalele cu

ulei de palmier ¿i a constituit o comisie de exper¡i care va investiga situa¡ia. În timpul pandemiei, consumul de unt din Canada a crescut cu 12%, a¿a cå mul¡i fermieri au crescut cantitatea de suplimente din ulei de palmier pentru a avea o produc¡ie mai mare. Aceste suplimente sunt folosite de mult timp, înså efectul lor nu a fost niciodatå studiat corespunzåtor.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 8/2021

MICA PUBLICITATE Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare

Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea unui post de ªEF DE FERMÅ producere de såmân¡å la cereale ¿i plante tehnice Condi]ii> - studii universitare curs de zi, cu diplomå de licen¡å în specialitatea Agriculturå; - vechime minimå 5 ani ca ¿ef de fermå vegetalå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800-1500, telefon 0241.231.383, 0767.619.712 sau 0723.407.173 (Biroul de Resurse Umane).

Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:  Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 8/2021

Pagina de istorie Boierii [tiu [i ast\zi s\ cheltuiasc\ averi A Acum o sutå-douå de ani, dacå cerul era senin, de la conacul din Deleni se putea vedea Ia¿iul. Era doar câteva ore de mers cu tråsura pânå acolo. Pe atunci, castelul Cantacuzinilor din ramura Delenilor era o emblemå a aristocra¡iei moldovene¿ti. Aståzi, castelul se pierde printre bålårii. Dar a råmas parfumul discret al vremurilor când boierimea era bogatå ¿i instruitå. Timpuri în care doamnele vorbeau cu oaspe¡ii în francezå. Istoria de la Deleni se pierde în negura timpului, fiind poate cea mai veche mo¿ie din Moldova. ¥ncepe în secolul al XVI-lea. Pe atunci proprietar era marele vistiernic Todera¿cu Cantacuzino-Deleanu, fiul marelui spåtar Iordache Cantacuzino, cumnat al domnitorului Vasile Lupu. O sutå de ani mai târziu, nepotul acestuia, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu a construit un castel la mo¿ia sa din Deleni. Aici îl gåzduie¿te pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica, cu prilejul primei logodne a fiului såu cel mare, beizadea Scarlat Ghica, cu Safta, fiica lui. Dupå moartea hatmanului, ståpânul mo¿iei a devenit Gheorghe (Iordache) Cantacuzino-Deleanu. Fiica sa, Maria Cantacuzino, s-a cåsåtorit la Deleni în 1778 cu marele logofåt Constantin Ghica, un nepot al fostului domnitor Grigore al III-lea Ghica. Costache Ghica s-a ocupat de restaurarea castelului. ¥n timpul ståpânirii sale, conacul a fost extins. Lucrårile se încheie în 1802, an inscrip¡ionat într-un cartu¿ deasupra blazonului por¡ii masive de la intrarea în parc. Dupå Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni conacul este mo¿tenit de Teodor Ghica-Deleni, Grigore Ghica-Deleni, fratele celui care ridicå conacul Polizu, ¿i Teodor Ghica-Deleni. În perioada 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a fåcut unele repara¡ii, clådirea fiind reamenajatå ¿i la începutul secolului al XX-lea de cåtre arhitectul Nicolae Ghika-Bude¿ti (cel care a proiectat Cercul Militar), cu ni¿te me¿teri italieni.

La acea vreme, conacul era considerat de un rafinament aparte. Intrarea se fåcea cu tråsura sau ma¿ina, pe o alee umbroaså, cu plopi. Era frecventat de multå lume bunå, ospitalitatea moldoveneascå fiind proverbialå. Era vremea

nate trupe sovietice. Solda¡ii ru¿i au devastat clådirea, punând pe foc u¿ile, ferestrele ¿i mobilierul vechi. Au fost distruse sau furate obiecte valoroase. Dupå ce comuni¿tii au luat puterea în numele clasei muncitoare, clådirea a gåzduit un timp Cåminul cultural. Apoi, a devenit sediu al unui preventoriu pentru copiii bolnavi de tuberculozå. Proprietatea are o suprafa¡å construitå de 2.230 mp, iar construc¡iile anexe au peste 1.500 mp. În total, proprietatea are 4,23 ha. Zilele trecute, pe internet, a apårut informa¡ia cå refacerea castelului a costat 5 milioane de euro.

boierimii cultivate ¿i bogate din Moldova, care î¿i tråia via¡a între ¿ederile de la conac ¿i cålåtoriile lungi în Italia, Fran¡a ¿i Austria. Mo¿ia era între¡inutå cu multå cheltuialå, personalul era stilat. Interioarele erau mobilate stil Bidermeier, cu lucruri solide, cu fotolii adânci ¿i divane confortabile. Nu lipseau candelabrele, oglinzile, uneori cu sculpturå de edi¡ie sau statuete alegorice. Parchetele erau lustruite, tavanele decorate cu „ipsosårie”, iar mânerele u¿ilor erau din bronz. În conacul de la Deleni se tråia în spiritul tradi¡iei moldovene¿ti ¿i într-un confort oriental occidentalizat. Via¡a decurgea lin, cu lecturi ¿i discu¡ii între rude ¿i prieteni. Ghicule¿ti, Cantacuzini, Moruze¿ti se perindau adesea pe la mo¿ie. Dupå cel de-al Doilea Råzboi Mondial, în castelul din Deleni au fost cantoProfitul Agricol 8/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (II) La dibuit Dibuitul sau apropiatul constå în scurtarea distan¡ei dintre om ¿i animal prin folosirea de cåtre cel dintâi a reliefului, vegeta¡iei ¿i curen¡ilor de aer favorabili, în a¿a fel încât så nu-¿i facå remarcatå prezen¡a în teren ¿i så nu alerteze vânatul vizat. De obicei, recurgerea la aceastå probå de virtuozitate cinegeticå este dictatå de confruntarea, la un moment dat, cu o seamå de factori de mediu care împiedicå ori fac nesigurå identificarea, evaluarea ¿i doborârea sålbåticiunii râvnite. Dibuitul se practicå îndeosebi la cervide. Oricum, indiferent de specie, focul tras nu trebuie så lase niciodatå loc de regrete în privin¡a exemplarului ales. Responsabilitatea apåsårii pe trågaci este întotdeauna imenså, fie cå ne referim la trofeu, fie la selec¡ie. Ultimul caz este chiar mai delicat, impunând rigoarea ochiului versat. Fiind vorba de o vânåtoare individualå, aici prevaleazå consim¡åmântul specialistului înso¡itor. La cerb, apropiatul impune rigori suplimentare. În zonele colinare ¿i de munte, în afara urcu¿ului extenuant, adesea contra-cronometru, se adaugå piedicile de tot felul, de la vreascuri, cioate, crengi, arbori cåzu¡i, rugi de mur pânå la bahne, pâraie ¿i toren¡i. Toate piedicile trebuie depå¿ite în pas alert ¿i elastic, cu aten¡ie la direc¡ia vântului ¿i la eventuala prezen¡å a ciutelor din alaiul de nuntå, etalon al vigilen¡ei. Cei experimenta¡i pot asocia pe parcurs dibuitul cu folosirea chemåtorii, înså la distan¡å ¿i nu în exces, pentru a nu trezi bånuieli printre combatan¡i. În toiul boncåluitului, în ideea de a între¡ine verosimilitatea apropierii unui rival, mugetele din corn sau din scoicå pot fi înso¡ite de câteva lovituri în tufele din preajmå cu toiagul de urcat ¿i de ochit. Când taurul este deja aproape, se renun¡å la toate artificiile, deoarece acesta le poate sesiza nefirescul. Profitul Agricol 8/2021

Dibuitul la cåprior nu are nevoie de adjuvante. Numai la pândå, într-o poianå sau la marginea unei tåieturi frecventate de ¡api, sunetul delicat al femelei în febra alergatului face realmente minuni. În cursa noastrå cåtre masculul reperat de departe, trebuie gåsit doar culoarul necesar slobozirii sigure a focului. ªi aici este esen¡ialå apropierea contra vântului, care poate zådårnici într-o clipå, nåzuros, eforturi ¿i speran¡e. La ¿es, în culturile agricole dispuse monoton, înaintarea este mult u¿uratå de lipsa obstacolelor nea¿teptate. Aici, î¿i spun cuvântul tenacitatea, anduran¡a ¿i momentul stabilirii cu precizie a pozi¡iei cåpriorului în vegeta¡ia din care nu i se vede, adesea, decât capul. Multe ratåri sau lovituri urâte sunt tributare nesocotirii acestei reguli de cåpåtâi. Am practicat metoda apropiatului ¿i în cazul påsårilor, ori de câte ori a fost singura modalitate de reu¿itå. Adesea configura¡ia terenului î¡i pune la încercare ingeniozitatea ¿i prezen¡a de spirit. To¡i prådåtorii sunt oportuni¿ti, bizuindu-se pe solu¡ii de moment, iar omul nu face excep¡ie de la acest principiu, ba chiar îl încununeazå. De nenumårate ori, am parcurs în “pasul piticului” sute de metri de-a lungul secatelor canale de iriga¡ie din incinta Borcei, pentru a ajunge în dreptul solelor a¿ternute

cu sute de gârli¡e aflate la påscut de grâu ¿i orz verde i¡it din pospaiul de zåpadå. În vreme ce grosul stolurilor se îndestula, santinelele, prin rota¡ie, erau mereu de pazå. Precau¡iile noastre, pe timpul înaintårii anevoioase, nu erau un simplu moft. Se ¿tie cå tot på¡itu-i priceput. De nenumårate ori, când så ajungem la liman, ori ne deconspiraseråm prezen¡a prin inabilitatea mascårii, ori ridicaseråm în drum vreun stol de potârnichi sau vreun fazan pedestra¿, astfel cå nu am putut decât så fim martori neputincio¿i la ridicarea în våzduh, cu zgomot asurzitor de avion cu reac¡ie, a întregului contingent de zburåtoare, dincolo de båtaia pu¿tii. A¿a am på¡it, nu o datå, ¿i cu porumbeii gulera¡i (râvni¡ii no¿tri „pope¿ti”), afla¡i la iernat în preajma Dunårii în stoluri de mii de exemplare, multe venite dinspre miazånoapte. Când se ridicau de pe aråturå, se întuneca cerul. ªi de ei trebuia så te apropii la dibuit, cu mare bågare de seamå ¿i cu nesfâr¿itå ostenealå. În imensitatea câmpiei, reu¿ita înseamnå efort ¿i imagina¡ie, mai cu seamå la vânåtoare, unde micile noastre decep¡ii pålesc în fa¡a mizei pe care vietå¡i venite de la capåtul påmântului ¿i-o pun mereu în joc.

Gabriel CHEROIU 61

PAGINA DE HOBBY Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 3 - 17.03.2021

Ion Caplan 3.03.1977, director SCDP Constan¡a Marin Hîr¿u 4.03.1975, asistent produc¡ie KWS Ioan Cioc 4.03.1981, director regional zona 2, KWS Floarea Burnichi 5.03.1962, director ¿tiin¡ific SCDL Buzåu Aron Petrea 6.03.1956, pre¿edinte SRH filiala Cålåra¿i Ioan Opri¡a 7.03.1979, fermier, Gådålin, jud. Cluj Gheorghe Iva¿cu 8.03.1944, ¿ef de laborator INCDA Fundulea Cåtålin Sava 8.03.1971, branch manager NHR Ia¿i Elena Brîndu¿e 9.03.1956, director ¿tiin¡ific ICDVV Valea Cålugåreascå Odeta Popescu 10.03.1970, director regional KWS Gheorghe Bo¡oman 14.03.1957, pre¿edinte Federa¡ia Cartofului Nastasia Belc 14.03.1960, director Institutul de Bioresurse Alimentare Stein Heinrich 14.03.1966, Pre¿edinte Consiliu Administra¡ie AgroConcept Andreea Butaru 14.03.1972, director marketing BASF Alessio Castelli 14.03.1972, director AgroConcept Traian Demenescu 15.03.1948, director comercial Agrocomer¡ Holding Marian Topalå 16.03.1980, fermier 62

“Puiul”

fabricat în Spania Se aud din ce în ce mai des, ¿i de la oameni altfel onorabili, îndemnuri så consumåm ¿i carne artificialå, nu doar din cea adevåratå, cåci a¿a vom salva planeta. Ultima descoperire în domeniu este carnea de pui falså, produså de un brand spaniol, Heura Foods. Aceastå carne de pui este de fapt un amestec de “apå, concentrat de soia fårå OMG, ulei de måsline, sare, condimente ¿i vitamina B12”. Heura Foods chiar se laudå cå este singura care folose¿te uleiul de måsline. Teoretic, puiul lor con¡ine aceea¿i cantitate de proteine ca unul adevårat, înså doar o treime din gråsimea acestuia. “Actualul model de produc¡ie ¿i consum de carne de origine animalå este etic ¿i ne-

sustenabil din punct de vedere ecologic, a declarat Marc Coloma, cofondator ¿i CEO al Heura. Fiecare pachet de pui Heura, pe lângå faptul cå este gustos ¿i complet din punct de vedere nutri¡ional, economise¿te peste 770 de litri de apå, echivalentul a 12 du¿uri ¿i 0,77 kg de CO2. Noi nu oferim un substitut al cårnii, ci un succesor al acesteia.”

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

ORIZONTAL: 1) Arbore... de plutå – Autobiografie modernå; 2) Då foi pentru canadiene – Indica¡ii... pe mai departe; 3) Ofertå fårå 9 10 protocol – Se opune zilei; 4) Oarbe în naturå; 5) Ultima servitå la restaurant – Oferå un meniu vegetarian; 6) N-are nimic – Refren lacustru; 7) Succesiune de scene – De¿teaptå în armatå; 8) Luate între degete – Aflate în Cuba! 9) Circular ca formå – A crea distan¡are; 10) Nu poate umbla cu dresul.

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 7/2021 ORIZONTAL: BOTANICA - D; IRIS - GRUPA; OG - IONATAN; LAS - ROS - PT; O - APATIE; GOLASA - ROL; TUTE - TONA; FITILURI - R; ATAT - SETCI; TARAGANARE.

VERTICAL: 1) Culesul de ciorchini… e la înål¡ime – Nu-s buni de gurå; 2) Pornire spre adversar – Dat la cå¡elu¿; 3) Combate poluarea fonicå – Documente politice; 4) Micul vampir – Lipicios în felul såu; 5) Oameni cinsti¡i – A fi profund mi¿cat; 6) Pui de râs; 7) Colectiv de la ¡arå – A ¡ine la curent; 8) ºintå reduså – Ba dimpotrivå! 9) Acoperi¿ul lumii – Platouri cu bucate; 10) Tratatul ipotetic. Profitul Agricol 8/2021