Profitul Agricol nr. 9 din 11 martie 2020 by Profitul Agricol

nr. 9 din 11 martie 2020 - såptåmânal

8 lei

Revista

EDITORIAL

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIII, nr. 9/2020 Redactor - ¿ef

Cum cre¿tem vânzårile de tractoare ¿i combine? Cu ochii pe cifre (e mare lucru så gåse¿ti în România o statisticå preciså a pie¡ei de ma¿ini agricole) pot så vå spun cå în 2019 agricultorii români au cumpårat 3.000 de tractoare noi, cu vreo 300 mai pu¡ine decât în 2018. Implementele s-au mi¿cat ¿i ele în acela¿i ritm, 4.300 fa¡å de 4.730 în 2018. ªi la combine pia¡a s-a contractat, de la 750 de bucå¡i la 697. ¥ntind mâna ¿i deschid o revistå fran¡uzeascå de utilaje agricole. Subiectul statisticilor este expediat în pagina 20. Au alte teme de scos în fa¡å. ¥n Fran¡a, în 2019 s-au vândut 31.377 de tractoare noi. Prin tractoare noi ei în¡eleg tot ce are peste 50 CP, altele decât tractoarele speciale, pentru vi¡å-de-vie så zicem, ori cele foarte mari, articulate, pe ¿enile. Ziaristul continuå sec, cå a¿a e când publici statistici: în Germania s-au vândut 22.429 de tractoare noi (parcå îi simt mândria lui de francez, cå i-au depå¿it pe germani la ceva), în Italia 18.579, în Marea Britanie 12.333, în Spania 11.213. ªi cu Spania se închide Clubul celor 10.000, al ¡årilor în care se vând peste 10.000 de tractoare pe an. Cåzutå sub linie, Polonia se laudå cu o pia¡å de doar 8.771 de tractoare noi în 2019.

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro tel.: 021.318.13.18

Redactori tel.: 021.318.46.67 redactie@agrinet.ro profitulagricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Veronica Huza 0786 069 672 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Fotoreporter Petru¡ Câ¡u 0765 238 853

Editori permanen¡i Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan prof. dr. doc. Nicolae ªtefan Victor ºåru¿

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Cå suntem departe de cifrele Fran¡ei sau Germaniei, nu are sens så comentåm. Dar suntem mult sub performan¡ele Poloniei, o ¡arå fostå comunistå, ca ¿i noi. Iar o scådere a pie¡ei de tractoare cu 10% de la un an la altul ar fi trebuit så atragå aten¡ia oricårui ministru, mai ales a unuia liberal. Este de toatå lauda cå liberalii de la Ministerul Agriculturii se preocupå så promoveze programele domnului Daea: Tomata, Lâna ¿i Usturoiul. Au prizå la public, iar publicul, ¿tim prea bine, voteazå.

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro tel.: 021.318.46.67 fax: 021.318.46.68

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director

Dar poate se apleacå ¿i spre probleme economice mai substan¡iale, de pildå cre¿terea numårului de tractoare vândute într-un an în România. Dacå în 2021 în statistici va scrie 6.000 în loc de 3.000, asta le va aduce mai multe voturi liberalilor decât toate zecile de tone de ro¿ii.

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul agricol 9/2020

SUMAR Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare Încå un târg de tradi¡ionale în curtea ministerului

Evenimente anulate de coronavirus 7

APPR va solicita reducerea taxårii salariilor în agriculturå Cotiza¡ie obligatorie pentru sprijinirea asocia¡iilor O discu¡ie care anun¡å noi abordåri la Bruxelles

Biblioteca fermierului

Organiza¡ii profesionale

Actualitatea în jude¡e

Mo¿tenirea lui Arnaud Perrein Copa-Cogeca: cum så cheltui 1 milion de euro pe an

Culturi vegetale

Pioneer a creat hibrizi performan¡i, dar APPR i-a fåcut egali 28 Atac final asupra atacatorilor 30 Aminosol stimuleazå cre¿terea sånåtoaså 32 Grow Factor Evolution - Pentru ob¡inerea randamentului dorit 34 Investi¡ia în silozuri, 35 recuperabilå în trei ani Nutri Top 5.10.15-, creat de CICh Nåvodari ¿i distribuit de Naturevo 36

Via¡a companiilor

Agricover Credit anun¡å o cre¿tere a profitului cu 21% în 2019 Afacerea cu hranå pentru pe¿ti a grupului Maisadour Semences UPL, un jucåtor de top 5 mondial pe pia¡a româneascå

Viitorul porcului în România La Chirileu, în Mure¿, vacile nu mai au voie så iaså pe stradå

Cota¡iile principalelor produse agricole 12 pe pie¡ele lumii

Pestå porcinå africanå la månåstire Primarul face afaceri cu på¿unea Taurul de fontå de pe fostul abator Chiar e necesar un port pescåresc la Midia?

Cre¿terea animalelor

Ma¿ini agricole

Så fie neonicotinoidele cel mai mare dezastru ecologic contemporan?

Adama: protec¡ia cerealelor påioase cu Seguris Era ¿i Zakeo Xtra

Opinii

Pre¡uri ¿i pie¡e

ºåranul român într-un secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e

Kuhn Maxima 2 Esen¡a semånåtorilor de precizie Amazone EasySet 2 pentru operarea distribuitorului de îngrå¿åminte Maschio Gaspardo Chrono. Vitezå mare de lucru, eficien¡å în toate tipurile de ferme Sfoggia Sigma 5 - Germinare sigurå cu încorporare de fertilizant starter Cum te ajutå agricultura de precizie så fii mai eficient

Etapa a doua a Campionatului Fermierilor Ghini di tåt! 50 Magazin

Cutia cu nåluci a pescarului de råpitor Mistre¡i, la dibuit Mica Saharå de la Hanu Conachi

52 53 54

Evenimentele såptåmânii Alian]a pentru Agricultur\ [i Cooperare APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV au creat Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare. Oficial, alian¡a este un acord de colaborare inter-organiza¡ionalå, înså la fel de bine poate constitui baza de pornire spre unificarea principalelor organiza¡ii. Deocamdatå, obiectivele stabilite sunt doar douå: - participarea la lucrårile Copa-Cogeca, cea mai mare structurå repre-

zentativå a fermierilor din Uniunea Europeanå, - sus¡inerea intereselor agricultorilor în cadrul Planului Na¡ional Strategic 2021-2027. Documentul acordului a fost semnat de pre¿edin¡ii celor patru organiza¡ii, respectiv Nicolae Sitaru, Nicolae Vasile, Ionel Arion ¿i Mircea Bålu¡å. ¥n cadrul Alian¡ei, fiecare membru este egal cu ceilal¡i 3.

:nc\ un târg de tradi]ionale în curtea ministerului Vinerea trecutå, pe 5 martie, ministrul Adrian Oros, alåturi de secretarii de stat Aurel Simion ¿i Emil Dumitru au deschis târgul de produse alimentare din zona Clujului. Acesta se ¡ine, dupå tradi¡ie, în curtea Ministerului Agriculturii, din Bulevardul Carol 1. ¥n fa¡a camerelor de filmat, ministrul ¿i-a exprimat speran¡a ca astfel de ac¡iuni så fie fåcute mai des de consiliile jude¡ene, curtea fiind deschiså de fiecare datå, pentru fiecare. Pe lângå obi¿nuitele magiun, salam, telemea sau pålincå, organizatorii târgului au plusat cu unul douå ansambluri populare, care chiuiau din când în când, ¿i cu o ineditå propunere de obiceiuri de nuntå din Ardeal. Ca ziua så se încheie într-o notå mai sobrå, de atmosferå de lucru, dupå ce au stat câteva ore prin târg, dând mâna ¿i fåcând poze cu târgove¡ii, cei Profitul agricol 9/2020

din conducerea Ministerului Agriculturii au organizat o maså rotundå cu tema Strategii regionale de promovare a produselor agroalimentare române¿ti în vederea påstrårii identitå¡ii ¿i tradi¡iei na¡ionale, a practicilor me¿te¿ugåre¿ti, culinare ¿i agricole. Alt prilej pentru ministru så facå aprecieri, de data asta asupra importan¡ei promovårii consumului de produse române¿ti în rândul tinerilor. Iar aici rolul principal l-ar avea ¿coala. “Astfel, cu ajutorul unei educa¡ii timpurii, consumul de produse române¿ti ar putea cre¿te.” Andrei OSTROVEANU

15 aprilie, primul draft Marcel Bolo¿, ministrul desemnat al Fondurilor Europene, a anun¡at cå termenul pânå la care România trebuie så elaboreze documentele programelor opera¡ionale cu Uniunea Europeanå este 15 aprilie. “Avem termenul de 15 aprilie ca så elaboråm un prim draft, documentele programelor opera¡ionale ¿i primul draft de acord de parteneriat, pentru a nu mai repeta gre¿elile din trecut în ceea ce prive¿te întârzierile în negocierile cu Comisia Europeanå”, a declarat Bolo¿. Nu mai existå niciun focar de gripå aviarå în România ANSVSA a anun¡at cå au fost ridicate toate restric¡iile impuse în Maramure¿ în urma apari¡iei virusului gripei aviare (H5N8) în localitatea Seini. ¥n România nu mai existå niciun focar activ ¿i nicio suspiciune de gripå aviarå.

Klaus Iohannis: Este nevoie de mai multå pådure în România Pre¿edintele Klaus Iohannis a declarat cå este necesarå o cre¿tere semnificativå a suprafe¡elor împådurite, în special în contextul problemelor de mediu cu care se confruntå ¡ara noastrå. “Se ¿tie cå pådurile nu sunt bune doar pentru a te plimba în ele sau pentru a avea lemn. Pådurile sunt foarte importante pentru a da aer curat. Pådurile contribuie la un mediu mai sånåtos, mai curat. Problema climei este una cât se poate de serioaså. Încålzirea globalå este un fapt ¿i pentru noi poate så fie un fapt foarte negativ. Mai ales în sudul ¡årii existå pericolul så se formeze zone de¿ertice. Or, asta, cu siguran¡å, nu vrem”, a declarat pre¿edintele. Cetå¡enii vor mai multå ecologie 94% dintre cetå¡enii UE spun cå protec¡ia mediului este importantå pentru ei, anun¡å un sondaj european. 91% cred cå schimbårile climatice constituie o problemå gravå în UE, iar 83% considerå cå pentru protec¡ia mediului este nevoie de legisla¡ie europeanå. Sondajul a fost realizat pe 27.500 de persoane, în perioada 6 19 decembrie 2019. 7

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII

Evenimente anulate de coronavirus Tichetul de acces gratuit pe care l-au primit cei înscri¿i online la Agraria råmâne valabil pentru data ulterioarå a desfå¿urårii expozi¡iei. Tot ca urmare a råspândirii noului virus Covid-19 ¿i din dorin¡a de preveni orice situa¡ie neplåcutå, evenimentul Corteva, Forumul Culturilor Horticole, din data de 12 martie va fi ¿i el reprogramat. Maria Cîrjå, directorul de marketing al Corteva Agriscience, î¿i exprima încrederea cå fermierii vor în¡elege situa¡ia, cå î¿i dore¿te ca întâlnirea så aibå loc cât mai curând ¿i va reveni cu detalii când situa¡ia devine mai clarå.

Agita¡ia produså de coronavirus face tot mai multe “victime” în agriculturå. ¥n linia 1 au cåzut evenimentele cu participare interna¡ionalå, în special cele la care veneau oficiali de la Bruxelles.

rima conferin¡å agricolå din România amânatå (a se citi anulatå) din cauza coronavirusului a fost #SmartAgriHubs, despre agricultura digitalå. Ar fi trebuit så aibå loc pe 9 martie, la Bucure¿ti, la hotel Radisson. ANAMOB, unul dintre organizatorii SmartAgriHubs, a anun¡at cå, din cauza evolu¡iei alarmante a virusului Covid19, Uniunea Europeanå a crescut gradul de risc pentru popula¡ia Europei de la „moderat” la „ridicat”. În aceastå situa¡ie, autoritå¡ile europene au recomandat amânarea tuturor evenimentelor oficiale cu participare europeanå ¿i evitarea deplasårilor neesen¡iale ale cetå¡enilor UE în afara ¡årii de re¿edin¡å. Conferin¡a de la Bucure¿ti fåcea parte dintr-un proiect mult mai amplu,

Internet of Food and Farm 2020, cu vizibilitate în toatå Europa.

La Bruxelles, Parlamentul European a decis luni, pe 9 martie, så î¿i La o diferen¡å de nici douå ore, scurteze sesiunea plenarå la o zi ¿i aflåm de anularea Conferin¡ei Instru- jumåtate din patru, cât ar fi trebuit så mente financiare pentru IMM-uri, dureze de fapt. Ini¡ial fusese luatå în calcul mutarea agriculturå ¿i dezvoltare ruralå, care ar fi trebuit så aibå loc pe 10 martie, ¿i reuniunii la Strasbourg, pentru sesiunea plenarå, înså evolu¡ia virusului în unde APPR era partener. Din cauza coronavirusului, dar ¿i din Fran¡a i-a determinat så påstreze cauza interdic¡iilor de cålåtorie pentru 3 ¿edin¡ele la Bruxelles. Probabil multe dintre evenimentele dintre principalii speakeri exper¡i pe de pe agenda Bruxellesului, care nu domeniu, care stau în Luxemburg ¿i Viena, precum ¿i a puternicelor reco- sunt extrem de importante, vor fi ¿i ele mandåri de limitare a cålåtoriilor ¿i par- anulate. ticipårii la manifeståri publice, se aratå Summitul Femei în Agriculturå ar în comunicatul remis de organizatori. fi trebuit så se ¡inå pe 9 ¿i 10 martie la Lucrurile aveau så stea ni¡el mai po- Paris. Printre vorbitori era ¿i Cristina tolite pânå în week-end, când Raed Cionga, însårcinat cu afaceri europene Arafat, care conduce Departamentul al APPR. ¥¿i pregåtise ¿i o temå interepentru Situa¡ii de Urgen¡å, anun¡a ferm santå, implica¡iile geopolitice în dezinterzicerea oricåror manifeståri pubvoltarea agriculturii europene. lice sau private, în spa¡ii deschise sau închise, cu un numår mai mare de 1.000 ªi, ultima pe listå, Cronica Evenide participan¡i. mentelor Anun¡ate, rubricå aflatå în Duminicå, pe 8 martie, DLG Interaceastå paginå de mai bine de 10 ani, Marketing anun¡a reprogramarea expozi¡iei Agraria, care ar fi trebuit så se suspendå ¿i ea, pânå când marile înceapå pe 2 aprilie ¿i så se încheie pe evenimente vor avea voie så se desfå5, pentru o datå ce va fi comunicatå ul- ¿oare, fårå frica de pandemie. Så terior. Este de în¡eles cå, în toatå tevatu- speråm cå va fi cât de curând. ra creatå de coronavirus, nu pot avansa Andrei OSTROVEANU vreo datå sigurå. Profitul agricol 9/2020

EVENIMENTELE SÅPTÅM¢NII

APPR va solicita reducerea tax\rii salariilor în agricultur\ La ultima ¿edin¡å a Consiliului Director al APPR, care s-a desfå¿urat joi, 5 martie, la Ia¿i, s-au dezbåtut teme diverse, începând cu coalizarea for¡elor asociative, în scopul unei mai bune reprezentåri la Bruxelles, noua PAC ¿i strategii în vederea contracarårii unei foarte probabile plafonåri a subven¡iilor. Neoficial, se pare cå lucrurile merg cåtre plafonarea obligatorie a plå¡ilor de bazå la 100.000 de euro. Una dintre marile incertitudini råmâne subven¡ionarea separatå a cheltuielilor salariale. Rezultatele sondajului RICA vor da verdictul în aceastå privin¡å, iar perspectivele nu sunt bune. RICA (românå ¿i francezå) sau FADN (englezå), adicå re¡eaua de date privind contabilitatea fermelor, este un instrument de evaluare a veniturilor exploata¡iilor agricole ¿i a impactului Politicii Agricole Comune. În România,

teoretic, sondajele RICA ar trebui så se efectueze în 140 de ferme comerciale, fårå a se ¡ine cont de dimensiunea acestora. În realitate, se efectueazå în doar circa 30 de ferme, dar, ¿i a¿a, sunt considerate relevante. Conform statisticii, cheltuiala medie salarialå din fermele române¿ti este 88 de euro/ha. Conform sondajului RICA, înså, cheltuiala medie este de 100 de euro. Mai mult, în fermele mari urcå la 150 de euro/ha, iar în cele care au ¿i iriga¡ii - la 200 de euro/ha. Diferen¡ele dintre statisticile oficiale ¿i realitate ar putea fi baza unei decizii în defavoarea fermierilor români. APPR va solicita reducerea taxårii salariilor în sectorul agricol, dupå modelul din sectorul construc¡iilor. Nicolae Sitaru a propus mai întâi întocmirea unui studiu de impact. Robert VERESS

Cotiza]ie obligatorie pentru sprijinirea asocia]iilor Pre¿edintele APPR, Nicolae Sitaru, este primul care admite cå acordul poate fi baza unei viitoare unificåri. “Deocamdatå, ne întâlnim ¿i discutåm în consiliile directoare comune. Alian¡a este fårå personalitate juridicå. Pasul urmåtor ¡ine de adunårile generale”. Când urmeazå så producå efecte acest acord? Sitaru a replicat ferm: “Imediat. Vom avea pozi¡ii armonizate, nu ne vom mai duce pe ¿apte voci la Minister, Parlament, Bruxelles... Vrem rezultate rapide”. În ultima ¿edin¡å a consiliilor directoare reunite a celor 4 s-a pus pe tapet ¿i problema finan¡årii cotiza¡iei la Profitul agricol 9/2020

Copa-Cogeca. Se vehiculeazå în jur de 500.000 de euro pe an doar pentru calitatea de membru. În acest context, a fost readuså în discu¡ie problema cotiza¡iei obligatorii a fermierilor cåtre o asocia¡ie. “Toatå lumea a fost de acord cå este necesarå”, spune Sitaru. “Orice ne va ajuta så avem cât mai repede o voce la masa deciziilor de la Bruxelles este binevenitå. Pânå acum am lipsit ¿i nu e în regulå. Dar e bine så ne pregåtim bine pentru aderare, så nu repetåm experien¡a cu înscrierea ¿i apoi excluderea”. Robert VERESS

Pesta porcinå africanå este ¿i o chestiune de voin¡å politicå Pesta porcinå africanå este mai periculoaså decât coronavirusul pentru România, crede secretarul de stat George Scarlat. “Pesta porcinå africanå a evoluat ¿i politic, ¿i ar trebui så tragem învå¡åminte din ce a på¡it Spania, unde, aproximativ 35 de ani, problema a fost tot politicå. Pânå nu au fåcut un pact transpartinic, a¿a cum existå aståzi pactul pentru Armatå, ¿i în care indiferent cine va guverna România va trebui så asigure cei 2%, trebuie så se în¡eleagå cå pentru România pesta porcinå africanå este mai periculoaså decât coronavirusul.” Daniel Buda s-a întâlnit cu oierii la Bruxelles Såptåmâna trecutå, când Parlamentul European a fost închis de frica coronavirusului, eurodeputatul Daniel Buda se întâlnea la Bruxelles cu o delega¡ie a crescåtorilor de ovine ¿i caprine. Au participat Ionicå Nechifor, pre¿edintele ACOC Moldovis Boto¿ani, Nicolae Cioranu, pre¿edintele ACO Påstorul, Vasile Bratu, pre¿edintele ACOS din Mårginimea Sibiului, Bogdan Tåmâioasa, de la ANCC Caprirom. Au dat greutate întâlnirii Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri, ¿i Achim Irimescu, din cadrul Reprezentan¡ei Permanente a României la Bruxelles. “A fost o discu¡ie extrem de constructivå”, nota, la final, Daniel Buda. “România este a treia ¡arå ca efective (de ovine - n. red.) din UE. Pia¡a cårnii de ovine ¿i caprine este una imenså. Putem exporta carcase, deci nu am avea båtåi de cap cu transportul animalelor vii, s-ar crea plus valoare prin utilizarea cerealelor în procesul de îngrå¿are, s-ar crea locuri de muncå bine plåtite.” 9

EVENIMENTELE SÅPTÅMÂNII Lansare ¿i conferin¡å pe tema iriga¡iilor, la Constan¡a Pe 17 martie va avea loc la Constan¡a conferin¡a Agricultura României ¿i iriga¡iile în contextul schimbårilor climatice. Evenimentul este organizat de Ambasada SUA, BNY Holding ¿i Reinke România pentru a marca deschiderea depozitului Reinke, cel mai mare de pe continent, ce va deservi fermierii din toatå Europa. S-a anun¡at participarea ministrului Agriculturii Adrian Oros. Pe lista vorbitorilor mai sunt reprezentan¡i ai ANIF, ANM, APIA, APPR, CCINA Constan¡a.

O discu]ie care anun]\ noi abord\ri la Bruxelles În plinå agita¡ie legatå de coronavirus, o delega¡ie a APPR s-a întâlnit, la Bruxelles, cu Pierre Bascou, director ¿i strateg pe politici agricole la DG Agri.

Yara vinde 25% din QFC pentru un miliard de dolari Yara a semnat un acord cu Qatar Petroleum pentru a-i vinde participa¡ia de 25% de¡inutå la Qatar Fertiliser Company. Valoarea tranzac¡iei este de un miliard de dolari. Compania era cel mai mare producåtor de uree din lume, în topul celor ce de¡in o singurå unitate de produc¡ie. Cu banii ob¡inu¡i, managerii Yara iau în considerare acordarea de dividende, precum ¿i råscumpåråri de ac¡iuni.

in delega¡ia românå au fåcut parte Arnaud Perrein, Adrian Mocanu ¿i Cezar Mustea¡å, membri ai asocia¡iei, împreunå cu directorul pentru afaceri europene, Cristina Cionga. Ei i-au prezentat lui Bascou pozi¡ia referitor la strategia Farm to Fork (De la fermå la furculi¡å), strategie care va impacta lan¡ul de produc¡ie alimentarå ¿i care ar trebui så fie prezentatå de Comisie pânå la finalul lunii.

Statistica INS asupra pie¡ei interne a cårnii ¥n luna ianuarie 2020, numårul sacrificårilor a scåzut la toate speciile de animale, comparativ cu aceea¿i perioadå din anul precedent, aratå datele publicate de Institutul Na¡ional de Statisticå. Totodatå, în prima lunå din acest an, fa¡å de luna decembrie 2019, numårul sacrificårilor a crescut la påsåri, iar la bovine, suine, ovine ¿i caprine a scåzut. ¥nså, în acela¿i interval de referin¡å, greutatea în carcaså a scåzut. Conform datelor INS, numårul sacrificårilor de bovine a scåzut în ianuarie cu 13,3% în compara¡ie cu aceea¿i lunå din 2019, în timp ce la porcine s-a înregistrat un recul de 2,9%, la ovine ¿i caprine de minus 15,9%, iar la påsåri de 0,5%. În acela¿i timp, la greutatea în carcaså, în cazul bovinelor s-a consemnat o scådere de 17,2%, la porcine de 1,7%, la ovine ¿i caprine de 7,8%, iar la påsåri de 0,9%.

Discu¡ia a mai vizat incertitudinile aduse de noul Pact Ecologic European, provocårile ridicate de coronavirus, dar ¿i competitivitatea fermierilor, spune Cristina Cionga, care a punctat principalele teme ale întâlnirii. Pierre Bascou a precizat cå, în acest moment, se lucreazå intens la punerea în acord a Pactului Ecologic European cu PAC. Pentru asta, func¡ionarii de la DG Agri discutå cu cei de la DG Sante (Direc¡ia Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå) despre reducerea pesticidelor, re tra ge rea de pe pia¡å a produselor, nor mele de înverzire sporitå, condi¡ionalitå¡ile. Oficialul european då asiguråri cå sunt preocupa¡i så gåseascå un ritm de schimbare gradualå, cu ni¿te obiective de etapå, pentru noile ambi¡ii de mediu, pentru ca fermierii så aibå timp så î¿i adapteze afacerile ¿i så aparå noi produse de protec¡ia plantelor.

S-a abordat ¿i o chestiune care e de obicei ignoratå în discursul public, mai ales de cåtre politicieni. E vorba despre cre¿terea pre¡urilor alimentelor, dacå ambi¡iile pentru mediu, ¿i deci ¿i costurile, cresc pentru fermieri. Bascou a recunoscut cå se a¿teaptå ca pre¡urile så creascå ¿i cå vede o rupturå între a¿teptårile societå¡ii ¿i cele ale consumatorilor. Cu alte cuvinte, lumea nu prea în¡elege cå protec¡ia mediului duce la pre¡uri mai mari. Reprezentan¡ii APPR au discutat ¿i despre faptul cå fermierii vor pierde din competitivitate cu cei din alte state de pe glob ¿i cå e nevoie så fie compensa¡i pentru pierderile de venit. Pierre Bascou a confirmat cå se cautå resurse pentru compensa¡ii. Cristina Cionga a ridicat problema crizei globale create de råspândirea coronavirusului ¿i dacå nu cumva e esen¡ial ca Europa så-¿i asigure securitatea alimentarå. Råspunsul lui Pierre Bascou a fost cå da, în viziunea lui, UE trebuie så-¿i asigure autosuficien¡a måcar la produsele de bazå. Comisia pare så-¿i schimbe abordarea privind ameliorarea de precizie a plantelor. În cadrul discu¡iei, Pierre Bascou a spus cå, în contextul în care se dore¿te reducerea pesticidelor, cre¿terea produc¡iei de hranå ¿i påstrarea pre¡urilor reduse la alimente, va trebui så se renun¡e ¿i la ipocrizie ¿i så se deblocheze ameliorarea de precizie a plantelor, la nivel european. El vede ca solu¡ii pentru viitorul agriculturii în UE digitalizarea, agricultura de precizie ¿i ameliorarea de precizie a plantelor. Sunå în mod cert ca o schimbare de abordare la nivelul Comisiei, în contextul multor provocåri. Veronica HUZA Profitul agricol 9/2020

Pre]uri [i pie]e

€ - 4,8 lei $ - 4,3 lei

Daniel BOTÅNOIU

cago FOB-Golful Mexic a închis la 245 dolari/tonå (1.053 lei), mai pu¡in cu 8 dolari/tonå.

Grâu România FOB Constan¡a 195 euro/t 936 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28 feb. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020.

Principalele destina¡ii ale exportului: Mexic 88.550 tone, Japonia 87.950 tone, Sri Lanka 68.590 tone, Filipine 65.090 tone ¿i Bangladesh 58.570 tone.

¥n perioada 24 - 28 februarie 2020 pre¡urile cerealelor au scåzut pe toate bursele mondiale. Redåm mai jos pre¡urile ¿i cota¡iile: SUA: pre¡ul grâului la Chi-

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 223 dolari/tonå (959 lei), cu o scådere de 10 dolari/ tonå fa¡å de pre¡ul de des-

£/t

Cota¡ii - Bursa din Londra Mar Apr Mai

24.02 135 141 143

25.02 133 139 141

26.02 131 137 139

27.02 130 135 137

28.02 129 133 135 $/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

24.02 203 201 201

25.02 201 199 199

26.02 27.02 28.02 198 197 195 197 195 193 197 195 191

România FOB Constan¡a 185 euro/t 888 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28 feb. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua în$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mar Apr Mai

25.02 149 149 151

26.02 27.02 28.02 147 145 143 147 145 144 149 147 145

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

PREºURI 24 - 28.02.2020

24.02 Bordeaux 177 Pallice 172 Rhin 183 Bordeaux FOB 181 Pontivy 189

24.02 Rouen 189 Dunquerque 189 Pallice 187 Creil FOB 185 Moselle FOB 201 Rouen FOB 197

25.02 26.02 187 185 187 185 185 183 183 181 197 195 195 193

Mar Apr Mai

25.02 231 239 245

26.02 229 237 243

euro/t

25.02 26.02 27.02 28.02 175 173 171 170 171 169 167 165 181 179 177 175 179 177 179 177 187 185 185 183

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 190 euro/tonå (912 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå. La bursa Dunquerque pre¡ul a fost de 181 euro/t (869 lei),

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în martie 2020 este de 185 dolari/t (795 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2020, a fost de 181 dolari/t (778 lei). $/t

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

28.02 181 181 180 179 191 190 $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 24.02 233 241 247

Fran¡a: Pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 191 euro/tonå (917 lei), mai mic cu 10 euro/tonå.

cu 8 euro mai pu¡in. Pre¡ul grâului la bursa Pallice a fost de 180 euro/tonå (864 lei).

euro/t 27.02 183 183 181 180 193 191

27.02 225 235 241

28.02 223 233 239

chiderii, 24 februarie 2020, a fost de 171 dolari/tonå (735 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå.

Porumb

24.02 151 150 153

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

chidere al licita¡iilor.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2020, este de 183 dolari/tonå (787 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå decât såptåmâna trecutå. Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a închis la 177 euro/tonå (850 lei), mai mic cu 4 euro/tonå fa¡å de deschidere.

decât în 24 februarie, dar este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 170 euro/tonå (816 lei), cu 7 euro mai mic decât såptåmâna trecutå. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 175 euro/tonå (840 lei), în

scådere cu 8 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 165 dolari/tonå (709 lei), cu 8 euro mai pu¡in decât såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, comparativ cu såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 183 euro/tonå (878 lei), cu 6 euro mai mic $/t

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mar Mai

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 173 171 169 167 165 175 173 171 169 167

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

245 dolari/t

-8

171 dolari/t

-6

345 dolari/t

-8

169 dolari/t

-6

Profitul agricol 9/2020

Pre]uri [i pie]e

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 345 dolari/tonå (1.483 lei), în scådere cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: Mexic 103.770 tone, Egipt 94.370 tone, China 68.590 tone, Germania 66.990 tone ¿i Coreea de Sud 60.390 tone. ¥n Argentina, FOB-port, preCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

24.02 327 331 335

25.02 325 330 333

$/t 26.02 324 329 331

27.02 323 327 330

28.02 321 325 329

Orz România FOB Constan¡a 179 euro/t 770 lei (la 4,8 lei/euro) Såptåmâna 24 - 28 feb. 2020, pre¡ cu livrare în martie 2020. Pre¡ul orzului a înregistrat cel mai redus nivel de la începutul campaniei ¿i pânå în prezent. euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a 24.02 Rouen 149 Dunquerque 147 Moselle 151 Pontivy 153 Orz bere: CCreil** 155 Moselle** 161

25.02 147 145 150 151

26.02 145 143 149 149

27.02 144 141 147 147

28.02 143 140 145 145

153 151 150 149 159 157 155 153

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 24 - 28 februarie 2020, a fost de 169 dolari/tonå (752 lei), cu 6 dolari mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 februarie. Principalele destina¡ii: Me-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mar Apr Mai

24.02 645 655 669

25.02 26.02 27.02 643 641 639 653 650 649 659 657 653

$/t 28.02 637 647 649

¥n Fran¡a, pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 143 euro/tonå (686 lei), mai mic cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 153 euro/tonå (734 lei), cu 8 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mar Apr

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 377 379 380 379 377 381 383 385 383 381

Floarea-soarelui Fran¡a: în såptåmâna 24 28 februarie 2020, pre¡ul floriisoarelui, FOB-Dieppe, a fost de 330 euro/tonå (1.584 lei), mai mic cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 28 februarie 2020, a fost de 335 dolari/tonå (1.440 lei), în scådere cu 6 dolari/tonå.

Mar Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2020, este de 353 dolari/tonå (1.518 lei), mai mic cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie, este de 333 dolari/t (1.432 lei). Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic.

Australia: pentru livrare în luna martie 2020, pre¡ul orzului furajer este 257 dolari/t (1.105 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 Martie 341 340 339 337 335

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 Dieppe 337 335 333 331 330

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a mondialå a fost mai mic, comparativ cu cel de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

7 euro/tonå mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 339 euro/tonå (1.627 lei), mai mic cu 8 euro/tonå.

Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Mar Mai

$/t

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 175 173 171 170 169 177 175 173 171 170

$/t

¥n såptåmâna 24 - 28 februarie 2020, pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a evoluat astfel: Pre¡ul FOB-Moselle a închis, pe 28 februarie 2020, la 341 euro/tonå (1.637 lei), cu 8 euro mai pu¡in fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 24 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 330 euro/tonå (1.584 lei), cu

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

24.02 Rouen 337 Dunquerque 347 Moselle 349

28.02 330 339 341

25.02 335 345 347

26.02 333 343 345

Soia

Ovåz

Chicago

Profitul agricol 9/2020

147 dolari/t

-8

323 dolari/t

-6

euro/t

Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

-8

$/t

24.02 25.02 26.02 27.02 28.02 351 349 347 345 343 355 353 351 350 347

Grâu

203 dolari/t

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a råmas neschimbat, la 377 dolari/tonå (1.621 lei). Efectele coronavirusului au dus la diminuarea cererii pe termen scurt ¿i mediu. Volumul tranzac¡iilor a fost mai mic, fa¡å de såptåmâna trecutå.

xic 2.770 tone ¿i Salvador 770 tone.

Sorg

COTAºII 24 - 28.02.2020

¡ul soiei a fost de 343 dolari/tonå (1.475 lei), mai mic cu 8 dolari/tonå.

203 dolari/t

27.02 331 341 343

-5 13

Poveste cu braconieri Pe 11 mai 2018, înainte de înserat, doi bårba¡i din Albac au plecat cu un autoturism de teren la vânat. Au luat cu ei ¿i o armå (de¡inutå legal). La miezul nop¡ii, au ajuns în fondul cinegetic nr. 4, în locul “Costeasa”, unde, cu ajutorul unui proiector, au gåsit un exemplar de cerb, pe care l-au împu¿cat. Au încårcat vânatul în ma¿inå ¿i au plecat cåtre caså. Dar, din instinct, au abandonat cerbul pe drum. Dupå câteva sute de metri au fost opri¡i de poli¡ie. Paznicul fondului cinegetic îi våzuse. A auzit ¿i focurile de armå. A sunat la 112 ¿i a sesizat braconajul. Judecåtoria Câmpeni le-a dat pedepse cu închisoare. Ce-i drept, cu suspendare... Covasna, ¡inutul conacelor În jude¡ul Covasna existå 160 de castele ¿i conace folosite pe vremuri de familiile nobiliare ca re¿edin¡e permanente, de vacan¡å sau de vânåtoare. Multe dintre ele sunt în ruinå, dar unele ¿i-au recåpåtat strålucirea de altådatå, fiind restaurate de urma¿ii fo¿tilor proprietari ori de cei care le-au cumpårat ¿i introdus în circuitul turistic. Autoritå¡ile locale promoveazå aceste destina¡ii turistice sub brandul Covasna - ¡inutul conacelor. Printre cele mai romantice ¿i atrågåtoare locuri de vacan¡å se numårå Castelul Daniel din Tåli¿oara, castelul Mikes din Zåbala, domeniul Kalnoki de la Miclo¿oara. Nu departe, pe Valea Zålanului, într-un cåtun cu 150 de oameni, prin¡ul Charles al Marii Britanii a cumpårat mai multe clådiri vechi pe care le-a renovat ¿i le-a transformat în re¿edin¡å de vacan¡å. Licita¡ie de fermå zootehnicå Pe 1 aprilie, executorii judecåtore¿ti organizeazå o licita¡ie pentru valorificarea unor bunuri ce apar¡in debitorilor Mihai ¿i Adriana Butnariu. Este vorba despre un teren de 3.831 metri påtra¡i, plus o halå de 462 mp, cu destina¡ia de fermå zootehnicå. Proprietatea este situatå în sat Zaboloteni, comuna Trife¿ti. Pre¡ul de pornire va fi de 113.667 lei, adicå 24.000 de euro. 14

Biblioteca fermierului }\ranul român într-un secol de iluzii, dezam\giri [i speran]e acad. Cristian HERA De trei decenii, preocuparea principalå, ¿tiin¡ificå ¿i civicå, a acad. Påun Ion Otiman a fost conexatå la problematica vie¡ii rurale române¿ti, a ¡åranului, a satului ¿i a påmântului. Încå din primii ani dupå revolu¡ie, ani de cåutåri, de indecizie ¿i inconsecven¡å, Påun Ion Otiman se hotårå¿te så a¿eze în scris opiniile sale cu privire la cåile de schimbare a agriculturii. ¥n 1994 publicå Agricultura României la cumpåna dintre mileniile II ¿i III (Editura Helicon). Este prima carte din literatura noastrå de specialitate care, prin analize ¿tiin¡ifice, face o paralelå între agricultura României ¿i cea din ¡årile Uniunii Europene în a doua jumåtate a secolului al XX-lea, mai exact între “agricultura de comandå” ¿i “agricultura comercialå de pia¡å liberå”. ¥n 1997, Påun Ion Otiman publicå Dezvoltarea ruralå a României (Editura Mirton), o nouå premierå în literatura ¿tiin¡ificå româneascå, autorul punând bazele teoretice ¿i practice ale conceptului de dezvoltare ruralå durabilå. În toate lucrårile sale, acad. Påun Ion Otiman ¿i-a pus mereu întrebåri: “Ce fel de agriculturå trebuie så facå România, pentru ce fel de viitor social ¿i economic? Pentru ce fel de mediu înconjuråtor? Pentru ce fel de dezvoltare ruralå? Ce fel de politici agrare trebuie så promoveze pentru a deveni compatibile cu cele din Uniunea Europeanå?” Acestor întrebåri le råspunde volumul apårut recent,Via¡a ruralå româneascå pe lungul drum între Flåmânzi ¿i Uniunea Europeanå sau Drama satului ¿i a ¡åranului român într-un secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e (Editura Academiei Române ¿i Editura Agroprint a USAMV de la Timi¿oara).

Omul de ¿tiin¡å råspunde ferm: “Problema dezvoltårii ¿i amenajårii rurale este una dintre cele mai complexe probleme ale contemporaneitå¡ii, datoritå faptului cå presupune realizarea unui echilibru între cerin¡a de conservare a spa¡iului rural economic, ecologic ¿i social-cultural, pe de o parte, ¿i tendin¡a de “modernizare” a vie¡ii rurale, pe de altå parte. Dezvoltarea ¿i amenajarea ruralå tind så se europenizeze, la nivelul fiecårei ¡åri. Principalul obiectiv ar fi conservarea caracterului na¡ional al spa¡iului ¿i culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri (fizice sau socio-culturale, cum este cazul ¡årilor foste comuniste, dar ¿i în unele zone supermodernizate din Europa Occidentalå) se propunea solu¡ia “reconstruc¡iei” sau, eventual, “restaurårii”, în sensul readucerii lor la “standardele de ruralitate”. Noua carte a acad. Påun Ion Otiman cuprinde, în sintezå, o mare parte din cercetårile sale abordate în decursul timpului. Întreprinde, împreunå cu ¡åranul, satul ¿i påmântul românesc, un itinerariu istoric, social ¿i cultural, dupå cum simbolic spune, “de la Flåmânzi pânå la Uniunea Europeanå”. Dar cartea nu cuprinde numai cercetårile din domeniile economiei ¿i dezvoltårii rurale, ci ¿i adevårate eseuri scrise cu pasiune, adevårate incursiuni în opere literare ¿i ¿tiin¡ifice ale marilor scriitori ¿i cercetåtori români ¿i stråini care s-au aplecat asupra zbuciumatei vie¡i rurale române¿ti “într-un secol de iluzii, dezamågiri ¿i speran¡e”. Ca unul care am colaborat cu acad. Påun Ion Otiman încå din anii '70, apreciez cå autorul dezvoltå ¿i finalizeazå ideile generoase pe care le-a rostit ¿i în discursul såu de recep¡ie din 7 iunie 2007, sub cupola Academiei Române. Profitul agricol 9/2020

Neam¡

Mecanica Ceahlåu a vândut un teren de 5 milioane euro Mecanica Ceahlåu a realizat anul trecut o cifrå de afaceri de 29,50 milioane lei, în scådere cu 5,2% fa¡å de 2018. Producåtorul de utilaje agricole, al cårui principal ac¡ionar este SIF Moldova, a vândut, în iulie, un teren intravilan din Piatra Neam¡, cu suprafa¡å de 23.000 metri påtra¡i, pentru suma de 4,94 milioane euro, plus TVA. AGA a mai mandatat Consiliul de Administra¡ie så vândå ¿i alte active din Târgu Neam¡ ¿i Bråila. Olt

Corpul de control al ministrului verificå Programul Tomata Corpul de control al ministrului verificå la DAJ Olt cum s-a derulat Programului Tomata 2019. Asta dupå ce au apårut unele suspiciuni cu privire la câteva zeci de dosare prin care sa încasat subven¡ia de 3.000 de euro. Directoarea Gabriela Andronie este cea care a cerut så se facå verificåri. ¥n 70 de dosare sunt suspiciuni de fraudå. Semnele de întrebare au apårut dupå ce un angajat al Direc¡iei a semnalat cå semnåtura sa apare pe mai multe dosare din Grådinari, Ple¿oiu, Streje¿ti, Tia Mare, Rusåne¿ti ¿i Cilieni, de¿i nu avea ce cåuta acolo. Mure¿

Au venit, din nou, ur¿ii Au început så vinå din nou ur¿ii în gospodåriile oamenilor. Numai în ultima såptåmânå au fost ucise 11 oi pe raza comunei Ogra. A fost depuså ¿i o cerere de derogare pentru extragerea sau relocarea unui urs din fondul de vânåtoare Giulu¿. Cererea trebuie så ajungå pânå la Ministerul Mediului. Anul trecut au fost recolta¡i 13 ur¿i, iar al¡i 9 au murit în accidente auto ¿i feroviare. Potrivit APM Mure¿, ursul a atacat de mai multe ori în ultima såptåmânå în comuna Ogra. 16

Actualitatea în jude¡e Pest\ porcin\ african\ la m\n\stire Timi¿

17 porci din gospodåria monahalå a Månåstirii ªag-Timi¿eni, din apropierea Timi¿oarei, au fost incinera¡i în urma suspiciunii de pestå porcinå africanå. Pânå la închiderea focarului, timp câteva zile, vizitele pelerinilor au fost limitate. Au mai fost identifica¡i ¿i al¡i doi porci cu suspiciune de PPA în satul Cadar (comuna Tormac), într-o gospodårie. To¡i au fost incinera¡i cu un incinerator mobil din Dolj. Totodatå, s-a decis supravegherea traficului în zonå pentru a nu putea fi du¿i porci din cele douå sate ¿i se trece la dezinfectarea acestora. Cu câteva zile înainte, într-o gospodårie din Bucovå¡ a fost confirmatå pesta porcinå africanå. ¥n aceea¿i searå, Prefectura ¿i DSVSA

au început opera¡iunilede lichidare a focarului. Au fost uci¿i cei 56 de porci din exploata¡ie, fiind incinera¡i într-un incinerator mobil. A fost efectuatå dezinfec¡ia primarå a loca¡iei, iar zona este påzitå de poli¡i¿ti ¿i jandarmi. Vor continua opera¡iunile de dezinfec¡ie, furajele existente vor fi incinerate, iar gunoiul de grajd va fi dezinfectat. A doua zi, luni, prefectul Liliana One¡ a convocat o întâlnire cu primarii pentru a gåsi solu¡ii ca så nu se extindå PPA. Centrul Local pentru Controlul Bolilor a stabilit zona circularå de protec¡ie de trei kilometri ¿i zona de supraveghere de 10 kilometri în jurul focarului. Inspectorii DSVSA verificå toate gospodåriile din zona de protec¡ie. Gh. MIRON

Primarul face afaceri cu p\[unea Olt

Asocia¡ia Crescåtorilor de Animale Vi¿ina Nouå îl acuzå pe primar cå face afaceri cu på¿unea comunei. Subiectul este abordat pe larg în Gazeta Oltului din 4 martie. Redactorii Gazetei pleacå de la reclama¡ia cå oamenii nu au unde så-¿i ducå animalele la påscut. Asocia¡ia Crescåtorilor are înscri¿i 40 de fermieri, ce de¡in 900 de oi ¿i capre. Ace¿tia încearcå de doi ani så concesioneze på¿unea. Pre¿edintele Asocia¡iei, Lorin Dådulescu, face acuza¡ii grave la adresa primarului Cristian ºol, care, prin interpu¿i, face afaceri cu suprafa¡a ce ar trebui så revinå oamenilor pentru på¿unat. El spune cå din 2018 a depus numeroase cereri de con-

cesionare pentru un teren de på¿unat. Una dintre ele a fost aprobatå în Consiliul Local, dar nu a fost consemnatå în procesul-verbal. Dådulescu mai spune cå pe o på¿une s-ar fi constituit o groapå numitå Baltå. Alte 20 de hectare au fost semånate cu floarea-soarelui, iar banii ob¡inu¡i au råmas în folosul primåriei. Lorin Dådulescu îl mai acuzå pe primar cå nu i-a råspuns la nici o solicitare, termenele legale pe care le au la dispozi¡ie autoritå¡ile locale fiind cu mult depå¿ite. Mai grav e cå Dådulescu spune cå primarul i-a propus så-i dea 20 de hectare de teren arabil ca så închidå Asocia¡ia. “Consider cå abuzeazå de func¡ie”, spune omul, care a fåcut adrese ¿i cåtre prefectul jude¡ului. (Gazeta Oltului) Profitul agricol 9/2020

ACTUALITATEA ¥N JUDEºE Olt

Încuratul cailor” de Sân'Toader", la Brâncoveni Primarul Ion Cheroiu, din Brâncoveni, organizeazå de 10 ani concursul “Încuratul cailor de Sân' Toader”. Concursul s-a desfå¿urat sâmbåtå, 7 martie, pe stadionul din satul Mårgheni. A avut loc o demonstra¡ie de echita¡ie, dar ¿i un spectacol de mu zicå po pularå olteneascå. Pe lângå cei din jude¡b au fost ¿i concuren¡i din Arge¿, Dâmbovi¡a”, a spus primarul. (Gazeta Oltului) Sibiu

La Dumbråveni se construie¿te o sta¡ie de biogaz Pe locul vechilor sere din Dumbråveni se va construi o sta¡ie de biogaz care va transforma în energie electricå aproximativ 21.000 de tone de siloz vegetal ¿i 3.250 de tone de dejec¡ii de påsåri, pe an. Viitoarea instala¡ie de biogaz este proiectatå la o capacitate de 0,95 MW ¿i va ocupa 14.100 mp. Materia primå vor fi culturile energetice (porumb sau sorg), precum ¿i de¿eurile provenite de la fermele de cre¿tere la sol a påsårilor. (Turnul sfatului)

Taurul de font\ de pe fostul abator Bråila

Taurul de fontå care stråjuia pe vremuri intrarea în fostul abator al Bråilei urmeazå så fie restaurat, pentru a fi expus pe un nou amplasament. În prezent, taurul de fontå este afectat de ruginå ¿i de cråpåturi în material, de aceea necesitå repara¡ii fåcute în regim profesional. Primåria a alocat un buget de 50.000 lei pentru aceste lucråri, înså costul final va fi stabilit doar în urma licita¡iilor. Deocamdatå nu s-a stabilit noul amplasament. Inten¡ia edililor este så lege cumva statuia de breasla måcelarilor care a activat pe vremuri la Bråila ¿i, care a ¿i adus acest monument. Abatorul nu mai existå, dar în Hala Mare func¡ioneazå mai multe måcelårii. De aceea s-ar putea amplasa statuia deasupra intrårii în halå. Statuia de la Bråila este o copie dupå o crea¡ie din secolul al XIX-lea a sculptorului francez Isidore Bonheur. Copia a fost executatå

industrial în China ¿i a fost amplasatå pe clådirea fostului abator, ca dona¡ie din partea Organiza¡iei Profesionale a Måcelarilor din Bråila, la începutul secolului XX. O fotografie cu intrarea în fostul abator, deasupra cåruia trona statuia taurului, a fost postatå pe re¡elele de socializare de colec¡ionarul bråilean Valericå Butoi. Dupå ce abatorul bråilean a intrat în faliment, statuia a råmas, uitatå, ani de zile, într-o magazie. Abia în urmå cu circa doi ani a fost scoaså la luminå, iar o perioadå a fost adåpostitå în curtea unui restaurant din ora¿. (Obiectiv. Vocea Bråilei)

Olt

Topul veniturilor din agriculturå Administra¡ia Jude¡eanå a Finan¡elor Publice (AJFP) Olt a primit 6.918 declara¡ii fiscale de la contribuabili care au ob¡inut venituri din activitå¡i agricole în anul 2018. Suma veniturilor este de 24.355.170 lei. Cel mai mare venit declarat din agriculturå a fost de 923.210 lei. Pe locul doi în topul veniturilor se situeazå un såtean care a încasat 224.250 lei. Al treilea a câ¿tigat 221.010 lei. Fermierii care ob¡in venituri din activitå¡i agricole au obliga¡ia så plåteascå impozit cåtre bugetul de stat. Este vorba de contribuabilii care ob¡in venituri din activitå¡i agricole determinate pe bazå de norme de venit. (Gazeta Oltului) 18

Chiar e necesar un port pesc\resc la Midia? Constan¡a

Såptåmâna trecutå, la Gala¡i, în cadrul unei întâlniri cu reprezentan¡ii asocia¡iilor de pescari, ministrul Adrian Oros a anun¡at cå, în cursul anului 2020, vor demara lucrårile la portul pescåresc de la Marea Neagrå. Proiectul dateazå din 2006, când 10 ha din portul Midia au fost transferate de la Ministerul Transporturilor la Agen¡ia Na¡ionalå de Pescuit ¿i Acvaculturå. Noul proprietar a depus un proiect pentru ob¡inerea finan¡årii europene. Inten¡iona så amenajeze cheiuri de acostare a navelor ¿i ambarca¡iunilor. Se estima cå investi¡ia va ajunge la 10

milioane de euro. În 2012, a început “vânåtoarea” de avize ¿i certificate: 14 în total. Administra¡ia Porturilor Maritime Constan¡a a sesizat ANPA cå i-au fost date cele 10 ha din portul Midia fårå bazin portuar. Inevitabil, a fost întârziatå ob¡inerea avizelor. Apoi, Agen¡ia nu mai aminte¿te nici un cuvânt despre acest proiect. Pe bunå dreptate, oamenii se întreabå: chiar au nevoie pescarii de la Marea Neagrå de un port specializat la Midia? Nu cumva proiectul a pornit doar din dorin¡a unor birocra¡i de a-¿i face de lucru pe banii Europei? Un proiect “måre¡”, precum cel al Bursei de Pe¿te din Tulcea. (Cuget liber) Profitul agricol 9/2020

Via¡a companiilor Agricover Credit anun]\ o cre[tere a profitului cu 21% în 2019 Agricover Credit IFN a înregistrat anul trecut un profit net de 40,168 milioane lei, în cre¿tere cu 21% fa¡å de 2018.

Valoarea creditelor acordate în 2019 a fost de 1,88 miliarde lei, în timp ce numårul clien¡ilor activi a fost de 3.434, în cre¿tere cu 23% fa¡å de 2018. Pentru a asigura necesarul de fonduri destinate finan¡årii fermierilor, Agricover ¿i-a men¡inut parteneriatele

cu båncile locale prin extinderea liniilor de credit existente, dar ¿i cu partenerii interna¡ionali, valoarea totalå a fondurilor accesate în 2019 fiind de 1,571 miliarde de lei. Produsele Cash Discount ¿i Creditul 1X2, douå solu¡ii de creditare propuse de Agricover, au fost bine primite pe parcursul anului 2019, iar Motorinå cu plata la recoltå - solu¡ie oferitå prin intermediul unui credit negarantat, dedicat exclusiv finan¡årii achizi¡iei de motorinå - råmâne unul dintre cele mai accesate.

“Anul trecut, plecând de la nevoia fermelor mici ¿i medii, am dezvoltat Creditul 1X2 - Alegeri de douå ori mai bune, un produs nou, asociat cu achizi¡ia de produse pentru protec¡ia plantelor ¿i s-a dovedit a fi unul de succes”, declara Robert Reikkers, directorul Agricover Credit IFN. Pentru anul 2020 î¿i propune så continue strategia de cre¿tere axatå pe optimizarea portofoliului de produse cu o aten¡ie specialå pentru agricultura sustenabilå ¿i dezvoltarea de noi parteneriate strategice.

Afacerea cu hran\ pentru pe[ti a grupului Maisadour Semences De la finalul anului trecut, compania Aqualia, parte a grupului francez Maisadour, are un reprezentant în România. Cea mai tânårå afacere din sectorul nutri¡iei animale a grupului francez este reprezentatå tot de un tânår: Baptiste Taillieu. A venit printr-un program Business France, agen¡ia de interna¡ionalizare a economiei franceze, care sprijinå tinerii de pânå în 28 de ani så lucreze în stråinåtate. Perioada ini¡ialå este de un an, dar ea se poate extinde încå un an. În acest timp tânårul trebuie så dezvolte pia¡a din sud-estul Europei astfel încât afacerea så devinå atractivå pentru continuarea activitå¡ii în zonå. Compania Aqualia a fost înfiin¡atå în 2016. Experien¡a Maisadour în nutri¡ie animalå este înså mult mai bogatå. În 1987, era fondatå Nutricia, sta¡ia experimentalå pentru hrana palmipedelor ¿i a påsårilor crescute în aer liber. De la Bucure¿ti, Taillieu se va ocupa de pie20

¡ele din România, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Grecia ¿i Croa¡ia. Chiar dacå cele mai importante pie¡e sunt Grecia ¿i Croa¡ia, biroul a fost stabilit în România. Explica¡ia constå în sprijinul pe care filiala localå a Mas Seeds i-l poate oferi tânårului.

Cea mai mare pia¡å este în Grecia, de unde provine cea mai mare cantitate brutå de pe¿te din Europa. Pe pia¡a româneascå påstråvul este cel mai important pentru companie. Produc¡ia se ridicå la aproximativ 5.000 tone/an. Ar putea câ¿tiga mai mult din crap, dar nu are ofertå pentru aceastå specie. În România, pia¡a este estimatå la aproximativ 110 ferme piscicole. Dar Taillieu vede ¿i un poten¡ial în piscicultura maritimå.

Produsele Aqualia sunt pentru påstråv, biban de mare, doradå, sturion ¿i levrec. Portofoliul companiei este segmentat în func¡ie de specie ¿i de etapa de dezvoltare. Fiecare are re¡eta proprie, optimizatå în func¡ie de nevoile de hranå. Existå douå game: conven¡ionalå ¿i bio. Granula¡ia diferå de la câteva 1 mm la 11 mm. Ingredientele sunt: grâu, porumb ¿i proteinå marinå, dar nu de origine animalå terestrå. Compania de¡ine o fabricå în Fran¡a. Considerå cå elementul de diferen¡iere fa¡å de competi¡ie este calitatea ¿i mai ales segmentul bio, pentru care vede un poten¡ial mare de dezvoltare. Pentru mai multe informa¡ii, contacta¡i reprezentantul Aqualia: Baptiste Taillieu (b.taillieu@aqualiafeed.com) sau vizita¡i www.aqualiafeed.com.

Adrian MIHAI Profitul agricol 9/2020

VIAºA COMPANIILOR

UPL, un juc\tor de top 5 mondial pe pia]a româneasc\ Dupå 50 ani de achizi¡ii succesive, UPL a mai fåcut un pas important în consolidarea pozi¡iei prin preluarea Arysta LifeScience în vara anului 2018. A apårut astfel un nou lider mondial, cu vânzåri de peste 4,5 miliarde USD, rezultate din însumarea cifrelor de afaceri ale celor douå companii, urcând în clasament pe pozi¡ia numårul 5. Andreea Manolescu, director general, [i Remus Ciurd\rescu, director marketing [i dezvoltare UPL România

chizi¡ia Arysta de cåtre UPL spore¿te concuren¡a pe pia¡a produselor de protec¡ia plantelor din România. Noul proprietar a venit cu un portofoliu complementar, care întrege¿te solu¡iile tehnice deja prezente ¿i recunoscute pe pia¡å. ¥n noul portofoliu, alåturi de produsele fanion ale Arysta, ca Pantera 40EC, Select Super, Centurion Plus, Cyperguard 25EC, Silwet Gold, Elastiq Ultra, Pyrus 400SC, au intrat în noul catalog produse consacrate ale UPL ca Microthiol Special, Bouillie Bordelaise WG, Ovipron Top, Quickphos-Up ¿i Agroxin.

Concomitent cu integrarea celor douå companii, UPL lanseazå pe pia¡å 17 produse noi. Erbicide pentru cereale påioase: Xanadu (bensulfuron-metil + metsulfuron-metil), Minstrel (fluroxipir), Reliance (diflufenican + flufenacet), Finy (metsulfuron-metil), Kinara (diflufenican); Erbicide pentru floarea-soarelui: Pelican 500 SC / SEMPRA 500 SC; Fungicide: Spirox D (spiroxaminå + difenoconazol), Zoxis (azoxistrobin); Profitul agricol 9/2020

“Un alt segment de pia¡å unde UPL ¿i-a dovedit pozi¡ia de lider este cel al tratamentului semin¡elor la cerealele påioase, segment unde, odatå cu ie¿irea neonicotinoidelor, am oferit fermierilor o solu¡ie de înlocuire prin pachetul insectofungicid format din produsele Signal 300 ES + Rancona 15 ME sau Rancona I-Mix. Suntem, de asemenea, în måsurå så oferim una dintre pu¡inele solu¡ii pentru combaterea dåunåtorilor din sol prin tratarea semin¡elor de floarea-soarelui ¿i porumb cu insecticidul Signal 300ES”, sus¡ine Remus Ciurdårescu, director marketing ¿i Biofungicide: Polyversum (Pythium oligandrum); Insecticide: Cyperguard Max (cipermetrin), Deltagri (deltametrin); Biostimulatori: Aminoplant, Oreade, Maize Top, Tonivit, Forthial; Condi¡ionator de sol: Zeba SP, un polimer superabsorbant bidegradabil care elibereazå treptat apa re¡inutå, în func¡ie de necesitå¡ile plantelor.

UPL în cifre l 48 unitå¡i de produc¡ie în 14 ¡åri l peste 130 ¡åri cu activitå¡i comerciale l 10.300 angaja¡i la nivel mondial l peste 1.500 de produse formulate l 1.023 brevete

dezvoltare UPL România. Echipa localå este formatå din 15 persoane ¿i ¿i-a propus o ¡intå ambi¡ioaså, så depå¿eascå cifra de afaceri de 20 mil. euro în anul 2020. În 2019, UPL a sårbåtorit 50 ani de la înfiin¡are, moment ce a prilejuit lansarea noului logo, precum ¿i a conceptului revolu¡ionar OpenAg. “Reprezintå deschiderea totalå a noii companii cåtre o agriculturå deschiså spre inova¡ie, noi oportunitå¡i, cre¿tere sustenabilå, noi pie¡e de desfacere, prin dezvoltarea acceleratå a pie¡ei de bio-solu¡ii, utilizând digitalizarea ¿i, bineîn¡eles, acordând o aten¡ie deosebitå protec¡iei mediului”, explicå Andreea Manolescu, director general UPL România, conceptul OpenAg. Adrian MIHAI 21

OPINII

S\ fie neonicotinoidele

cel mai mare dezastru ecologic contemporan? dr. ing. Daniel BOTÅNOIU entru a proteja albinele, ce joacå un rol cheie în agriculturå, Comisia Europeanå a hotårât interzicerea a trei substan¡e din familia neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid ¿i tiametoxam), identificate ca nocive pentru popula¡ia de albine din Europa. În România au fost create circa 25.000 de locuri de muncå datoritå folosirii tehnologiei tratårii semin¡elor cu neonicotinoide ¿i ar fi afectate, prin pierderea veniturilor, peste 32.000 de locuri de muncå dacå ea nu s-ar mai folosi. Se estimeazå cå un cultivator de porumb român genereazå marje de profit de aproximativ 35% utilizând semin¡e tratate cu neonicotinoide, iar fårå utilizarea acestei tehnologii multe ferme î¿i vor pierde profitabilitatea. Oamenii de ¿tiin¡å care au elaborat raportul IUCN nu sunt, înså, în favoarea interzicerii totale a folosirii neonicotinoidelor. Cercetåtorii argumenteazå cå agricultorii se bazeazå excesiv pe aceste insecticide în lipsa altor solu¡ii. Eu nu sunt în favoarea interzicerii neonicotinoidelor, dar cred cå ar trebui så le folosim mult mai judicios, iar dacå nu aduc beneficii produc¡iei, så încetåm så le folosim. Mai mult de 26.000 de specii de animale din lume sunt amenin¡ate, potrivit celei mai recente evaluåri a Uniunii Interna¡ionale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Într-o versiune actualizatå a Listei ro¿ii a speciilor amenin¡ate, IUCN a precizat cå, mai ales în Australia, toate speciile de reptile sunt de acum considerate ca fiind amenin¡ate ¿i cå o specie din 14 riscå så disparå pentru totdeauna. 22

ªi nici una dintre aceste dispari¡ii nu au ca principal motiv utilizarea neonicotinoidelor în tratamentul semin¡elor. Din påcate, amenin¡årile nu se limiteazå numai la creaturi îndepårtate cu nume exotice. Oamenii de ¿tiin¡å au atras aten¡ia asupra faptului cå pierderea biodiversitå¡ii reprezintå o amenin¡are mult mai mare fa¡å de schimbårile climatice, deoarece diminueazå capacitatea På-

“Eu nu sunt în favoarea interzicerii neonicotinoidelor, dar cred cå ar trebui så le folosim mult mai judicios, iar dacå nu aduc beneficii produc¡iei, så încetåm så le folosim.“ mântului de a furniza aer curat, apå dulce, hranå ¿i un sistem meteorologic stabil. Cercetåtorii au constatat “o alarmantå lipså de expertizå” referitoare la cele 1.965 de specii de albine cunoscute, din care pentru 58% nu existå date. În acest context, de¿i nu au identificat cu claritate decât 77 de specii amenin¡ate de dispari¡ie, speciali¿tii apreciazå cå numårul real este de 200 de specii. Situa¡ia este îngrijoråtoare, ¡inând cont de faptul cå peste 80% din produc¡ia vegetalå europeanå depinde de polenizarea realizatå de albine ¿i bondari, afirmå IUCN, pledând pentru “investi¡ii urgente în cercetare” pentru a stopa declinul numeric al acestor insecte extrem de utile. Printre cele mai mari amenin¡åri la adresa existen¡ei albinelor, studiul men¡ioneazå diminuarea biodiversitå¡ii vegetale ca urmare a agriculturii intensive ¿i folosirii pesticidelor. De exemplu, aceasta pare a fi cauza diminuårii, aproape de extinc¡ie, din unele ¡åri europene a speciei Andrena transitoria,

care înainte era råspânditå din Sicilia pânå în Ucraina. Alte amenin¡åri majore sunt urbanizarea, cre¿terea numårului de incendii ¿i încålzirea climaticå, din cauza cåreia suferå mai ales bondarii, un sfert din specii fiind pe cale de dispari¡ie. Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice, conduså de pre¿edintele Valeriu Tabårå, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor (ICDPP), SCDA Secuieni, ICDA Fundulea, ICD Apiculturå ¿i SCDA Pite¿ti au prezentat, în data de 20 martie 2019, rezultatele unui studiu ce a vizat cuantificarea efectelor tratamentului semin¡elor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å, asupra produc¡iei agricole ¿i a popula¡iilor de albine. “Atâta vreme cât România este campioanå la produc¡ia de porumb ¿i de floarea-soarelui, aceste produc¡ii nu se pot ob¡ine fårå între¡inere fitosanitarå perfectå a acestor culturi. Nu putem så avem produc¡iile de porumb ¿i de floare, deocamdatå, fårå neonicotinoide aplicate la såmân¡å”, a declarat Carmen Mincea. Laboratoarele în care au fost analizate reziduurile sunt în numår de trei: ANSES - Fran¡a, QSI - Germania ¿i PRIMORIS - Bulgaria. Au fost analizate: porumb (tulpinå, panicul), floarea-soarelui (tulpinå, frunze, calatidiu), rapi¡å (inflorescen¡å, plantå), polen ¿i miere. Fermierii au nevoie de solu¡ii, a¿a cum ¿i apicultorii au nevoie de plante melifere care så le asigure un cules de calitate ¿i în cantitå¡ile dorite. Fermierii trebuie så ¡inå dåunåtorii sub control, pentru a putea oferi resurse de hranå sigure, de înaltå calitate ¿i accesibile, a¿a cum cer consumatorii europeni. Profitul agricol 9/2020

Organiza¡ii profesionale Mo[tenirea lui Arnaud Perrein Arnaud Perrein, fondatorul APPR, a condus Asocia¡ia timp de ¿apte ani. Cu Perrein “la butoane”, APPR s-a impus ca cea mai importantå organiza¡ie a fermierilor focalizatå pe tehnici agricole. Spre final de mandat, ¿i-a dorit mai mult, începând demersurile pentru implicarea APPR în conturarea politicilor agricole.

icolae Sitaru a început demersurile pentru unificarea APPR cu alte douå importante organiza¡ii ale fermierilor: LAPAR ¿i Pro Agro. Råmas vicepre¿edinte al APPR, Perrein a decis så se ¡inå deoparte de acest proces, considerându-l o sabie cu douå tåi¿uri. Pe de o parte, admite cå este de dorit o întårire a capacitå¡ii fermierilor români de a influen¡a politicile agricole na¡ionale ¿i europene, iar teoretic, unificarea ar avea acest efect. Pe de altå parte, înså, Perrein se teme cå, prin unificare, vor reveni în prim-plan voci pe care le considerå indezirabile ¿i care ar putea stopa reformele ce ¿i le dore¿te a fi continuate ¿i chiar accelerate. “Sunt unii care bat câmpii despre chestiuni abstracte, ce nu pot fi realizate. E calea cea mai bunå spre a distruge ini¡iativele concrete, prin care chiar putem avansa. Dupå ¿apte ani, APPR este o organiza¡ie sånåtoaså, democraticå, cu un executiv puternic. A evoluat în direc¡ia cea bunå. Eu speram ca lucrurile så se întâmple mai repede, dar nu am putut face mai multe, fiindcå suntem foarte diferi¡i. Fiecare vine cu ideile lui, crezând cå ce are nevoie în

ferma lui e valabil pentru to¡i; nu are treabå cu ¡ara, cu interesele comune, ¡ine de buzunarul lui. Ne întâlnim, ne ascultåm, criticåm, dar rareori ajungem la un consens constructiv. Am reu¿it så influen¡åm unele decizii, venind cu câteva propuneri concrete, dar suntem foarte departe de ceea ce ar trebui. Totu¿i, APPR nu depinde doar de pre¿edinte. Rolul pre¿edintelui este important, dar nu vital. Nu a¿a stau lucrurile cu celelalte asocia¡ii”.

Modelul francez Dupå ce a studiat formele de asociere ale fermierilor din zecile de ¡åri pe care le-a vizitat, Perrein råmâne la opinia cå modelele våzute în ¡ara sa natalå sunt cel mai aproape de ideal. Este vorba de o combina¡ie între o parte tehnicå, cu cercetare aplicativå, teståri de inputuri, ¿i o parte sindicalistå. Pe acest model s-a nåscut APPR. “Îmi doresc så ob¡inem rezultate mai concrete. Partea de testare så fie mai riguroaså, så mergem mai departe în analiza rezultatelor. Ar trebui ca APPR så aibå måcar 100 de angaja¡i, pentru a dezvolta partea tehnicå, så ajutåm producåtorii ¿i så influen¡åm deciziile Ministerului Agriculturii ¿i normele europene. Fårå a face rabat de la partea de cercetare, så punem mai mult accent pe rela¡ia cu Bruxelles-ul”. Perrein considerå cå doar astfel mai pot fi descurcate regulile fåcute anapoda, cum sunt cele pentru aplicarea îngrå¿åmintelor în sezonul rece. “În aplicarea directivelor UE se laså marje fire¿ti statelor membre. Dar autoritå¡ile de la Bucure¿ti au ignorat asta ¿i au decis cå fermierii pot aplica îngrå¿åminte de la 1 martie pentru culturi de toamnå ¿i începând cu 15 martie pentru culturi de primåvarå. De¿i ¿tim

cu to¡ii cå, în România, se aplicå uree de când lumea pe zåpadå, tocmai pentru ca aceasta så påtrundå în sol pânå la topirea zåpezii. Avem climat semi-continental ¿i uneori, dacå aplici dupå 15 martie, efectul este exact invers celui scontat, inclusiv în privin¡a impactului asupra mediului, fiindcå azotul se evaporå. În Fran¡a, în anumite zone, îngrå¿åmintele se pot aplica începând cu data de 15 ianuarie. De ce acolo se poate ¿i aici nu?! În realitate, lumea aplicå ¿i autoritå¡ile închid ochii. De ce a¿a, când poate fi fåcut totul legal?”. Perrein atacå ¿i båtaia de joc cu subven¡ia pentru protejarea gâ¿tei cu gât ro¿u, una dintre måsurile parcå special gândite pentru a fi ocolite. “Se dau 250 de euro/ha efectiv degeaba. Måsura nu poate fi aplicatå de producåtori ¿i nu ajutå ¡elului propus. A¿ fi putut cere ¿i eu subven¡ia asta, probabil a¿ fi primit banii, dar n-a¿ fi putut face nimic pentru gâsca cu gât ro¿u, ci doar a¿ fi ocolit legea”.

Am pierdut derogarea pe mâna noastrå Faptul cå fermierii români nu mai beneficiazå de posibilitatea tratårii semin¡elor de floarea-soarelui cu neonicotinoide este în egalå måsurå imputabil autoritå¡ilor ¿i organiza¡iilor profesionale ale fermierilor ¿i aplicultorilor, considerå Arnaud Perrein. În primul rând, în anii anteriori derogarea s-a dat prost: fårå limite, pentru toatå ¡ara, inclusiv în zonele fårå Tanymecus; apoi s-au impus reguli precum pancartele de avertizare sau echiparea semånåtorilor cu deflectoare. Nimeni nu a respectat aceste reguli, autoritå¡ile române s-au fåcut cå nu våd, înså la Bruxelles s-a aflat. Profitul agricol 9/2020

ORGANIZAºII PROFESIONALE “Comisia vede lucrurile astea, vede cå statul român nu s-a implicat deloc. Trebuiau fåcute studii serioase, care, desigur, ar fi costat milioane de euro. Dar nu e de joacå, fiindcå nu avem alte solu¡ii. Am gre¿it ¿i noi, fiindcå nu am presat mai tare, am crezut cå va merge ¿i a¿a, câtå vreme ne dovedim buna credin¡å. Dar uite cå nu e suficient!” În al doilea rând, este condamnabilå inflexibilitatea cu care fermierii i-au tratat pe apicultori ¿i invers. “Am privit lucrurile simplist, alb-negru, nu am fåcut nicio concesie. Puteam så låsåm de la noi, chiar dacå argumentele ¿tiin¡ifice erau de partea noastrå. Visul meu a fost så ajungem la o în¡elegere cu apicultorii, pe care så o prezentåm, împreunå, la Bruxelles: ei så nu mai facå lobby împotriva neonicotinoidelor, iar în schimb ne angajåm ca, prin ZIE, så înfiin¡åm culturi melifere. Nu am gåsit sprijin în nicio parte”. Apoi, Perrein considerå cå APPR trebuie så nu facå risipå de eforturi, anul acesta, pentru a påstra derogarea la porumb ¿i în 2021, måcar în jude¡ele în care Tanymecus creeazå cele mai mari probleme. Miza e cu atât mai mare cu cât în ecua¡ie intrå alt dåunåtor periculos. “Neonicotinoidele ne-au salvat ¿i de viermii sârmå. Înså produsele pe bazå de cipermetrin sunt mult mai slabe ¿i viermii sârmå vor fi scåpa¡i de sub control. În Fran¡a sunt deja regiuni care au renun¡at complet la cultura cartofilor, din cauza viermilor sârmå. Tocmai fiindcå nu existå substan¡e de combatere”.

Trebuie încurajatå diversificarea produc¡iei Plafonarea este un alt punct de divergen¡å între Perrein ¿i al¡i mari fermieri care se opun categoric oricårei forme de plafonare. Francezul considerå cå lucrurile trebuie privite în perspectivå. “Dacå lucrurile sunt låsate a¿a cum sunt, peste 20-30 de ani vom avea 100 de ferme de 100.000 ha”. Dupå Perrein, ar fi necesarå încurajarea fermelor de 50-100 de ha, prin subven¡ii suplimentare, nu ¿i a celor Profitul agricol 9/2020

mai mici de 30 ha, pe care le considerå neviabile. În schimb, subven¡ia fermelor de peste 600 de ha ar trebui plafonatå la 100.000 de euro, dacå administratorii ar refuza så-¿i diversifice produc¡ia, pentru a ajunge la o cifrå de afaceri de minim 2.000 de euro/an/ha, prin cre¿terea valorii adåugate. Pentru a se evita ¿ocurile, plafonarea ar urma så se facå etapizat, veniturile pe ha urmând så scadå cu 20 de euro în primul an, 40 de euro în al doilea, 60 de euro în al treilea ¿.a.m.d. “În cazul unei plafonåri brutale, Insula Mare a Bråilei ar pierde aproape 5 milioane de euro. Ei produc ¿i exportå multå lucernå, adicå multå valoare adåugatå. Dar pot face mult mai mult. Pot investi în zootehnie. Ac¡ionarii au resursele financiare necesare, deci nu ar trebui så fie un impediment så facå mai mult efort pentru banii publici”. ¥ntr-un fel Perrein cautå så împingå lucrurile în direc¡ia doritå, prin for¡a propriului exemplu. “La Sopema cifra de afaceri e de 1.500 de euro/ha/an, de¿i avem 1.500 ha irigate, ceea ce ne permite så ob¡inem produc¡ii mari de porumb ¿i soia. Ca så ajungem la 2.000 de euro/an, încercåm så diversificåm. Facem legumiculturå. Asta înseamnå valoare adåugatå suplimentarå, creare de locuri de muncå ¿i beneficiu pentru România, care nu mai trebuie så importe morcovi, cartofi, ro¿ii”.

Primul an de legumiculturå nu a fost o experien¡å plåcutå. Anul acesta renun¡å la cultura de morcovi, înså extinde suprafa¡a de la 10 la 25 de hectare: 15 cu cartofi dulci ¿i 10 cu cartofi. “Dacå nu reu¿im nici anul åsta, ne reorientåm. Poate spre ro¿ii. Speråm cå am învå¡at suficient din gre¿eli. Au fost gre¿eli tehnologice imputabile, de amatori, dar ¿i neprevåzutul a jucat un rol important. Nu am anticipat o asemenea invazie de viermi sârmå”. “Am 50 de angaja¡i acum, în curând poate 70-80. Vreau så dau un exemplu”. Robert VERESS

“Haosul må ajutå, e bun pentru cei puternici. Nu e bine pentru România, dar eu må adaptez. Mai am zece ani ¿i plec, fiindcå nu vreau så mor pe câmp. Eu am crescut pe un sistem bolnav ¿i asta e trist. Eu ¿i cei care au în¡eles cum merge sistemul, ¿i ne-am adaptat”. 25

ORGANIZAºII PROFESIONALE

Copa-Cogeca> cum s\ cheltui 1 milion de euro pe an Între principalele obiective pe care ¿i le-au stabilit APPR, LAPAR, PRO AGO ¿i UNCSV, prin acordul Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, este reprezentarea la Copa-Cogeca. Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, salutå ini¡iativa, înså atrage aten¡ia cå reprezentarea la Copa-Cogeca este na¡ionalå ¿i presupune, pe lângå plata taxei anuale de 500.000 de euro, o sumedenie de preparative ¿i cheltuieli care dubleazå cotiza¡ia. Aderarea la cea mai importantå organiza¡ie paneuropeanå din agriculturå se face în numele ¡årii, chiar dacå e solicitatå de o singurå organiza¡ie, care achitå ¿i substan¡iala cotiza¡ie. Cu alte cuvinte, automat, toate celelalte organiza¡ii din ¡ara respectivå devin membre, având acces la tot ce oferå Copa-Cogeca. “Am avut discu¡ii cu secretarul general al Copa-Cogeca ¿i cu directori din organiza¡ie, care mi-au confirmat acest aspect”, spune Florian Ciolacu. Este o politicå ce diferen¡iazå esen¡ial Copa-Cogeca de alte organiza¡ii paneuropene, precum Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA) sau Organiza¡ia Proprietarilor de Terenuri Agricole (ELO), în cazul cårora aderarea ¿i plata cotiza¡iei se face organiza¡ional. Totodatå, a¿a se explicå de ce multe guverne se implicå în procesul de aderare, achitând par¡ial sau chiar integral cotiza¡ia anualå. Ciolacu considerå cå ¿i statul român, prin Ministerul Agriculturii, ar trebui så finan¡eze, måcar par¡ial, contribu¡ia la Copa-Cogeca. Membrii Copa-Cogeca aflå despre inten¡iile politicienilor înainte ca acestea så ajungå în comunicatele oficiale. Iar în urma consultårii în organiza¡ie, in26

Florian Ciolacu, director Clubul Fermierilor Români

tervin cu luåri de pozi¡ie ¿i propuneri atât înainte, cât ¿i dupå oficializarea diverselor ini¡iative legislative. Cel pu¡in o datå pe lunå, reprezentan¡ii Copa-Cogeca, se întâlnesc cu colegiul comisarilor europeni. “Pentru ca aderarea så fie eficientå, e necesarå o pregåtire destul de minu¡ioaså. Organiza¡iile din ¡ara care aderå trebuie så aibå angaja¡i exper¡i pe acelea¿i domenii ca cele în care Copa-Cogeca îi are, corpul de exper¡i ai Copa-Cogeca fiind, la rândul såu, în oglindå cu structurile de la Comisie ¿i Parlament. Trebuie så ai angaja¡i permanen¡i ¿i temporari, la Bucure¿ti ¿i la Bruxelles, care så fie capabili så promoveze coerent dolean¡ele fermierilor români, så participe la discu¡ii pe grupurile de lucru specifice, fårå så parå cå sunt în afara problemelor. E ca un dublu lobby: lobby-¿tii organiza¡iilor române¿ti vor trebui så-i convingå pe ai Copa-Cogeca så le promoveze ideile în fa¡a deciden¡ilor europeni”. Înså, din perspectiva lui Ciolacu, nu activitatea de lobby este cea mai importantå, ci accesul la informa¡ii vitale. Exper¡ii Copa-Cogeca sunt în legåturå

“Beneficiile aderårii la Copa-Cogeca nu se vor vedea imediat, în primul an. Iar dacå nu ai capacitatea så urmåre¿ti permanent ce se întâmplå acolo, mai bine amâni aderarea ¿i cheltuie¿ti banii în alt scop, mai util, eventual ca så te pregåte¿ti de aderare.” permanentå cu executivii din directoratele generale (nu doar la DG Agri, ci ¿i la Mediu, Sånåtate ¿i Securitate alimentarå, Competi¡ie etc.) ¿i ob¡in informa¡ii de ultimå orå, care sunt analizate, interpretate ¿i livrate membrilor într-o formå explicitå. Organiza¡iile trebuie så se pregåteascå pentru costuri de traducere ¿i interpretare din/în englezå, estimate de directorul CFRo la 100.000 de euro, încå 100.000 - 200.000 de euro cheltuieli cu delega¡ii permanen¡i, cheltuieli cu exper¡ii din ¡arå, care vor fi în contact cu exper¡ii Copa-Cogeca, cheltuielile de deplasare la ¿edin¡ele tehnice în grupurile de lucru. E nevoie deci de încå o jumåtate de milion de euro. Practic, e nevoie de cel pu¡in doi delega¡i permanen¡i/organiza¡ie. Încå cel pu¡in patru-¿ase oameni trebuie så lucreze în ¡arå, permanent, pe rela¡ia cu Copa-Cogeca, fårå a socoti secretariatul care så asigure func¡ionarea grupurilor de lucru în oglindå cu cele de la Bruxelles. Robert VERESS Profitul agricol 9/2020

Culturi vegetale Pioneer a creat hibrizi performan]i, dar APPR i-a f\cut egali Horia-Victor HÅLMÅJAN USAMV Bucure¿ti Henry Wallace a fost un jurnalist agrarian, dar lumea îl ¡ine minte ca pe unul dintre fondatorii Pioneer (1926). Aproape 6 decenii mai târziu, în 1981, Pioneer este liderul vânzårilor pe pia¡a nord-americanå. Acum este ¿i în România. Ca så ob¡inå o astfel de pozi¡ie, o companie trebuie så aibå un portofoliu cu mul¡i hibrizi performan¡i în diferite condi¡ii pedoclimatice ¿i tehnologice. Lucru pe deplin confirmat de faptul cå “recordul mondial” de 37,7 t/ha a fost realizat cu un hibrid Pioneer. Cele mai mediatizate recorduri neomologate din România au fost ob¡inute în 2018 tot cu hibrizi Pioneer, 20,6 t/ha la Viziru de cåtre Dan Priceputu ¿i de 22,6 t/ha în Insula Mare a Bråilei de cåtre Agricost. Folosind informa¡iile APPR observåm cå: 1. Anul trecut, în re¡eaua RITAC, coordonatå de APPR, au fost testa¡i 130 de hibrizi, în 12 localitå¡i, dintre care 2 în condi¡ii de irigare.

din partea semin¡elor, dar la porumb 60% din cre¿terea de produc¡ie (de 5-6 ori) fa¡å de soiuri poate fi puså pe seama sporului genetic al hibrizilor. Estimarea s-a fåcut în felul urmåtor: s-au încercat mai multe variante tehnologice folosinduse semin¡e cu “vârste” diferite, provenite de la primii hibrizi ob¡inu¡i pânå la cei mai noi sosi¡i pe pia¡å. 4. Originalitatea testårilor APPR constå în faptul cå se comparå råspunsul hibrizilor la condi¡ii pedoclimatice ¿i tehnologice diferite, alese în mod aleatoriu. 5. Calitatea geneticii folosite azi în România ¿i amplasarea experien¡elor pe terenuri fertile permit ob¡inerea unor rezultate bune de produc¡ie, chiar dacå elementele tehnologice ¿i condi¡iile pedoclimatice nu sunt men¡ionate. 6. În aceste condi¡ii, mårimea produc¡iilor depinde mai mult de poten¡ialul hibrizilor decât de tehnologie, dar pentru a asigura durabilitatea practicilor agricole, trebuie folosite tehnologii prietenoase cu mediul.

7. Pentru a ob¡ine un profit acceptabil, trebuie ale¿i cei mai potrivi¡i hibrizi pentru condi¡iile fiecårui fermier ¿i så se optimizeze tehnologiile folosite. 8. Hibrizii care au impresionat în testele APPR sau la Zilele Porumbului trebuie testa¡i câ¡iva ani în condi¡iile pedoclimatice ¿i tehnologice ale fiecåruia, înainte de a fi extin¿i în produc¡ie. 9. Hibrizii care au ob¡inut cele mai bune rezultate în teståri vor fi pe “lista scurtå” a celor ale¿i så fie testa¡i. 10. Pot exista ¿i situa¡ii în care rezultatele RITAC confirmå comportamentul hibrizilor testa¡i deja de fermieri. 11. Chiar dacå resursele companiilor mici nu se pot compara cu cele ale multina¡ionalelor, ¿i acestea pot oferi hibrizi de foarte bunå calitate, în numår mai mic, este adevårat. RITAC a egalizat ¿ansele tuturor hibrizilor pentru a fi remarca¡i, deoarece este urmåritå reac¡ia poten¡ialului de produc¡ie la condi¡ii diferite de mediu ¿i tehnologie.

2. Pioneer a participat cu 11 hibrizi, dintre care 7 au ocupat locul întâi în 10 localitå¡i. Asta înseamnå cå fiecare hibrid a fost depå¿it la produc¡ie de cel pu¡in unul dintre hibrizii cunoscu¡i (nu i-am luat în considerare pe cei identifica¡i ca APPR). Un hibrid de la KWS ¿i unul de la Syngenta au fost ceilal¡i 2 “învingåtori”.

3. Cât din aceste rezultate excep¡ionale men¡ionate pu¡in mai sus se datoreazå hibridului ¿i cât tehnologiei, este dificil de apreciat. În mod general, se considerå cå produc¡ia este realizatå cu un aport de 20% 28

Profitul agricol 9/2020

CULTURI VEGETALE

Atac final asupra atacatorilor Fungicidul Ambrossio 500 SC, eficient în preven¡ia ¿i controlul patogenilor din rapi¡å Nume de temut pentru cultivatorii de rapi¡å: Alternaria brassicae, Leptosphaeria maculans, Pyrenopeziza brassicae! Ace¿ti patogeni provoacå daune importante în cultura de rapi¡å, cåreia îi pot afecta productivitatea ¿i profitabilitatea. Dar pericolul prezentat de aceste organisme este diminuat ¿i poate fi chiar eliminat prin aplicarea fungicidului Ambrossio 500 SC, pe bazå de tebuconazol, distribuit de Kwizda Agro Romania.

Simptome pe care vå dorim så nu le întâlni¡i în culturå Alternaria brassicae se manifestå ini¡ial prin puncte mici, maroniu închis, pe frunze, ramuri sau silicve. Alternarioza poate afecta rapi¡a în diferite stadii de dezvoltare: la plantule poate determina cåderea acestora, ca urmare a atacului asupra hipocotilului. Când infestarea se produce la nivelul silicvelor, acestea prezintå deformåri ¿i se scuturå, conducând la pierderi de produc¡ie. Ca måsurå preventivå, curativå ¿i chiar eradicantå, Ambrossio 500 SC va face o treabå excelentå, împiedicând dezvoltarea patogenului. Leptosphaeria maculans - atacul

acestui organism este deosebit de periculos când se manifestå în zona coletului pentru cå reduce alimentarea plantei de cåtre rådåcini, afecteazå tulpina, conducând chiar ¿i la cåderea plantelor. Factorii ce favorizeazå apari¡ia infestårii: semånatul târziu, biomasa abundentå în toamnå, resturile vegetale råmase etc.

Glosar ERGOSTEROL Substan¡å din clasa sterolilor prezentå, printre altele, în ¡esuturile fungilor. Rolul såu este de a men¡ine integritatea membranei celulare, fiind parte integrantå a acesteia. Fårå acest strat protector, membrana devine permeabilå, con¡inutul fiind eliberat din celulå.

Pyrenopeziza brassicae se manifestå la început pe frunze, prin pete de culoare verde deschis. ¥n timp, frunzele se usucå. Atacul la bobocii florali produce brunificarea acestora, iar infestarea silicvelor duce la pierderea semin¡elor ¿i la reducerea semnificativå a productivitå¡ii.

Se aplicå primåvara preventiv sau imediat dupå observarea primelor simptome de boalå. Tebuconazolul este o substan¡å din grupa triazolilor, ce blocheazå formarea ergosterolului, substan¡å care intrå în componen¡a peretelui celular al ciupercilor patogene, astfel cå aceste organisme nu se mai pot dezvolta. Hifele ciupercilor se dezvoltå anormal, cu îngro¿åri neregulate ale pere¡ilor ¿i necroza citoplasmei. Moment de aplicare: de la faza de rozetå pânå la îmbobocire Dozå: 0,5 litri/ha

Când se produce atacul, existå o solu¡ie de încredere! Întreaga echipå Kwizda Agro Romania este alåturi de dumneavoastrå ¿i vå oferå cele mai bune substan¡e, formulåri, mix-uri, într-un cuvânt tehnologie de înaltå calitate, pentru succesul culturilor dumneavoastrå. În cazul atacurilor patogenilor men¡iona¡i mai sus, recomandarea noastrå este fungicidul Ambrossio 500 SC, pe bazå de tebuconazol.

Pentru mai multe informa¡ii despre fungicidul Ambrossio 500 SC ¿i tehnologia necesarå culturii de rapi¡å, contacta¡i reprezentan¡ii Kwizda Agro Romania.

Profitul agricol 9/2020

CULTURI VEGETALE

Aminosol stimuleaz\ cre[terea s\n\toas\ Lebosol, partenerul de top al fermierilor pentru nutri¡ia foliarå a plantelor, comercializeazå încå din anul 1986 îngrå¿åmântul foliar pur organic cu 56-58% aminoacizi - Aminosol - care, dupå o multitudine de experien¡e practice, a trezit un mare interes atât pentru domeniul culturilor de câmp, cât ¿i pentru horticulturå (viticulturå, pomiculturå etc.). Aminosol este biostimulatorul ce con¡ine 22 de aminoacizi corespunzând la 9% azot organic (115 g/l). Este omologat pentru agricultura ecologicå, fiind folosit la scarå largå în toatå Europa. Pentru producerea Aminosol se utilizeazå exclusiv hidrolizat de proteinå de origine animalå, care ar putea fi folosit ¿i în industria alimentarå. Proteinele brute utilizate pentru producerea Aminosol au o structurå de aminoacizi idealå pentru nutri¡ia plantelor. Ini¡ial, aceste proteine sunt insolubile în apå, dar, printr-un proces enzimatic, fårå a denatura aminoacizii sensibili, toate ingredientele valoroase devin solubile ¿i disponibile pentru plante. Hidrolizatele proteice se ob¡in prin douå metode: hidrolizå chimicå sau enzimaticå. Între acestea existå totu¿i o diferen¡å majorå care se råsfrânge negre¿it asupra plantelor. Hidroliza chimicå face uz de temperaturi foarte ridicate (138°C), determinând ruperea necontrolatå a proteinelor, denaturarea a numero¿i aminoacizi ¿i distrugerea

unora importan¡i (ex: triptofanul). Hidroliza enzimaticå presupune utilizarea de enzime proteolitice la temperaturi de max. 60°C, iar hidrolizatele enzimatice rezultate con¡in mai mul¡i aminoacizi liberi, o cantitate mai mare de peptide solubile, precum ¿i de aminoacizi termolabili, ca triptofanul. Aminoacizii se pot forma ca izomeri L ¿i D, dar numai izomerii tip L sunt metaboliza¡i de cåtre plante. D-aminoacizii nu sunt direct asimilabili de cåtre plante. Deoarece hidroliza enzimaticå are loc în condi¡ii de temperaturå mai scåzutå ¿i pH neutru, hidrolizatele produse pe cale enzimaticå au cel mai mare con¡inut de L-aminoacizi. Prin urmare, este deosebit de important de men¡ionat faptul cå to¡i aminoacizii din componen¡a Aminosol sunt de tip L.

10 motive pentru care fermierii aleg Aminosol Poate fi aplicat în orice stadiu de vegeta¡ie, este rapid asimilat de cåtre plante ¿i foarte eficient. Furnizeazå elemente naturale constitutive ¿i stimuleazå diviziunea celularå.

Influen¡eazå pozitiv activitatea enzimaticå ¿i accelereazå procesele biochimice din interiorul plantei.

2. 3.

Cre¿te capacitatea de absorb¡ie a frunzelor, activeazå dezvoltarea sistemului radicular fluidizeazå transportul de substan¡e nutritive în plantå.

fazele ini¡iale, înfloritul ¿i legarea fructelor ¿i cre¿te rezisten¡a generalå a plantelor. Spre deosebire de produsele pe

5. bazå de såruri, Aminosol poate

fi aplicat la temperaturi mai ridicate, fårå a exista riscul de a produce arsuri pe florile sau frunzele plantelor. Aprovizioneazå planta cu azot

6. disponibil ¿i u¿or asimilabil, hrå-

ne¿te organismele din sol ¿i este complet biodegradabil. Reduce stresul chimic produs de

7. diferite erbicide ¿i asigurå astfel

nivelul de produc¡ie.

Men¡ine microelementele în solu¡ie, ac¡ioneazå ca agent de tamponare a pH-ului ¿i optimizeazå compatibilitatea substan¡elor active cu apa.

Umecteazå mai bine frunza ¿i conferå solu¡iei de stropit aderen¡a maximå pe suprafa¡a acesteia.

Îndepårteazå animalele sålbatice (rozåtoarele, mistre¡ii, cåprioarele etc.) ¿i pe cele domestice låsate nesupravegheate, prevenind astfel daunele provocate de acestea. Doza de aplicare a Aminosol prin stropire foliarå este în general de 1-3 l/ha, înså aceasta poate suferi modificåri în func¡ie de culturå, scopul urmårit, problema apårutå, numår de aplicåri necesare etc.

10.

Pentru mai multe informa¡ii cu privire la aplicarea Aminosol vå rugåm så contacta¡i echipa Lebosol România. Aminosol - Adevårata fericire pentru plante!

Stimuleazå dezvolsånåtoaså în

4. tarea

Profitul agricol 9/2020

CULTURI VEGETALE

Grow Factor Evolution -

Pentru ob]inerea randamentului dorit Måsurile luate în timp util îmbunåtå¡esc nutri¡ia ¿i stimuleazå înfrå¡irea cerealelor de toamnå. Observa¡iile privind campania de semånat din toamnå aratå pânå în prezent cå în primåvara anului 2020 vom avea în câmp atât sole bine dezvoltate de grâu, cât ¿i subdezvoltate. De asemenea, vom observa ¿i sole cu caren¡e, în special în zone în care nu s-a realizat o fertilizare adecvatå în toamnå sau nu a existat suficientå umiditatea pentru ca plantele så absoarbå nutrien¡ii din sol. Pentru acei fermieri care observå cå au probleme în culturi ¿i au nevoie de ajutor, Ecofol oferå o solu¡ie care a fost deja testatå în practicå cu efecte pozitive.

7 zile dup\ aplicarea Grow Factor Evolution

Grâul råspunde la tratamentele timpurii Experien¡a Ecofol din anii preceden¡i a aråtat cå grâul råspunde pozitiv la stimulatori de cre¿tere ¿i la fertilizarea solului. Speciali¿tii sunt con¿tien¡i de faptul cå dezvoltarea unui numår insuficient de fra¡i în toamnå reprezintå o problemå serioaså. În luna martie, pe måsurå ce vremea se va încålzi, plantele vor cre¿te foarte repede ¿i nu vom putea observa trecerea de la o fazå la alta. Procesul de înfrå¡ire din primåvarå va fi scurt, iar pu¡inii fra¡i vor predetermina un randament scåzut al culturii. Prin urmare, trebuie acordatå o 34

aten¡ie suplimentarå culturilor mai slabe pentru a stimula înfrå¡irea ¿i înrådåcinarea. Un sistem radicular bine dezvoltat va garanta o nutri¡ie corespunzåtoare.

Grâu tratat cu Grow Factor Evolution vs. Martor

Produs complex, cu efect de stimulare Grow Factor Evolution, produs de Ecofol, are un puternic efect de stimulare ¿i a fost conceput în special pentru etapele incipiente ale culturilor. Con¡ine azot organic, fosfor, potasiu, sulf, un set complet de oligoelemente, aminoacizi, adeziv ¿i agent de umectare, ce garanteazå stimularea înfrå¡irii ¿i accelerarea dezvoltårii rådåcinilor.

Timpul optim de aplicare a produsului Timpul optim pentru aplicarea Grow Factor Evolution este imediat dupå reluarea ciclului vegetativ din primåvarå. Conform mai multor ani în care echipa Ecofol a demonstrat asta, investi¡ia fermierului în acest produs se întoarce de mai multe ori. S-a observat o diferen¡å evidentå între martori ¿i culturile tratate, oriunde sa aplicat pânå acum produsul Grow Factor Evolution. ¥n plus, produsul performeazå în

condi¡ii de secetå ¿i ajutå planta sa depå¿eascå mult mai u¿or perioadele de stres hidric ¿i termic. Efectul este extrem de rapid ¿i vizibil începând din a 7a zi. De asemenea, diferen¡a de dezvoltare oferå plusul de randament dorit de orice fermier. Grow Factor Evolution garanteazå mai mul¡i fra¡i productivi, o nutri¡ie îmbunåtå¡itå ¿i un randament ridicat.

ªi culturile bine dezvoltate au nevoie de stimulare Pentru culturile dezvoltate normal, care nu au nicio problemå cu înfrå¡irea sau nu prezintå caren¡e vizibile, Grow Factor Evolution este cel mai potrivit produs pentru nutri¡ia în primele faze de vegeta¡ie. Efectele Grow Factor Evolution asupra unor astfel de culturi sunt intensificarea fotosintezei ¿i a proceselor fiziologice din plantå. Foarte important este ¿i faptul cå plantele tratate cu Grow Factor Evolution sunt uniforme, fra¡ii având aceea¿i înål¡ime ca ¿i planta principalå. Speciali¿tii Ecofol îi asigurå pe fermierii cå nutri¡ia foliarå î¿i aratå beneficiile atunci când este realizatå în faze importante pentru dezvoltarea plantelor. Una fiind faza de înfrå¡ire timpurie, urmåtoarea fiind cea de repornire în vegeta¡ie. Acest lucru este dovedit de cei 30 de ani de experien¡å pe care Ecofol îi de¡ine în nutri¡ia plantelor. Pentru recomandåri personalizate, bazate pe nevoile punctuale ale culturii dumneavoastrå, contacta¡i reprezentan¡ii Ecofol România. Echipa Ecofol România

Profitul agricol 9/2020

CULTURI VEGETALE

Investi]ia în silozuri, recuperabil\ în trei ani ªtefan Moraru (38 de ani) administreazå ferma Morar Pan Com din Peri¿oru, jud. Cålåra¿i, cu o suprafa¡å de 1.000 ha. Acum investe¿te 420.000 de euro în silozuri. ªi, spune el, î¿i va recupera investi¡ia în trei ani.

“

Stocarea la grâu este cea mai sigurå cale de a-¡i recupera investi¡ia”, spune ªtefan Moraru. A analizat evolu¡ia pre¡urilor la cereale în ultimii zece ani, observând cå, între campanie ¿i luna februarie a anului urmåtor, s-a produs întotdeauna o cre¿tere semnificativå a pre¡ului tonei de grâu. “În 2019, la recoltare, pre¡ul la recoltare a fost de 65-70 de bani pe kilogram. Acum s-a ajuns la 85-90 de bani. Chiar dacå luåm limita de sus a pre¡ului din toamnå ¿i limita de jos a pre¡ului de acum, tot e o diferen¡å de peste 20 de procente”. Pe 18 februarie, chiar de ziua lui, ªtefan Moraru, cot la cot cu muncitorii din fermå, turna funda¡iile primelor douå din cele patru celule de 1.500 de tone fiecare. Pe acestea (primele douå celule) preconizeazå cå le va avea finalizate anul acesta, iar pe urmåtoarele douå le va putea folosi la finalul campaniei de toamnå din 2021. Costul construirii silozurilor este sub cel al pie¡ei, de 70 de euro/t. “Investesc din resurse proprii ¿i bancare, lucrez cu oamenii mei, având doar un expert coordonator din afara firmei. Dacå l-a¿ fi fåcut cu o firmå, pe fonduri europene, costul ar fi urcat la 120 de euro/tonå. Fiindcå pe fonduri europene silozul trebuie så fie împopo¡onat ca un brad de Cråciun, cu o serie de facilitå¡i de care eu nu am nevoie. Voi face un flux simplu: încårcare - descårcare, fårå selector, uscåtor etc”. Profitul agricol 9/2020

{tefan Moraru, de ziua lui, turna, cot la cot cu muncitorii, funda]iile primelor dou\ celule

Celulele vor veni din import, la un pre¡ de 112.000 de euro perechea; 85.000 de euro va costa partea de manipulare (elevatoare, transport pe verticalå ¿i orizontalå); funda¡iile - 40.000 de euro; aerarea - 8.000 de euro; montajul - 15.000 de euro; cheltuieli mai mici ¿i cheltuieli neprevåzute - diferen¡a pânå la 420.000 de euro.

Moraru plånuie¿te cå, având în vedere constan¡a evolu¡iei pre¡urilor, va stoca grâu ¿i va vinde mai aproape de recoltare produc¡iile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui. În structura culturilor, grâul ocupå jumåtate din suprafa¡a fermei - 500 ha. “Diferen¡a în silozuri va fi cu grâu pe care îl voi achizi¡iona la recoltare ¿i îl voi vinde în profit, în februarie. Având patru celule, pot jongla ¿i cu calitatea grâului. Pot avea douå celule cu grâu cu indici de panifica¡ie superiori ¿i douå celule cu grâu de calitate ceva mai slabå. Iar la vânzare fac un amestec ¿i încå este grâu panificabil”. În final, dacå socoteala de acaså se va potrivi cu cea din târg, dupå trei ani de la finalizarea investi¡iei, Moraru va face din stocare chiar mai mult decât a cheltuit cu construc¡ia silozurilor. Avem a¿a: 15 (bani, diferen¡a dintre pre¡ul kilogramului de grâu în februarie vs recoltare) x 1.000 (de kg într-o tonå)

x 6.000 (de tone în silozuri) x 3 (ani) totul de împår¡it la 100 (bani într-un leu), apoi de împår¡it la 4,8 (lei/euro) = 562.500 euro. “Fårå capacitå¡i de stocare e¿ti vulnerabil. Pierderea anualå de venit este de cel pu¡in 10%. Chiar dacå ai nevoie de lichiditå¡i, mai bine stochezi ¿i pui marfa gaj la bancå. Pierderea este mai micå prin plata dobânzii”, ¿i-a fåcut calculele ªtefan Moraru. În paralel cu cre¿terea capacitå¡ii de stocare, va investi în triplarea capacitå¡ii de procesare, de la 15 tone zilnic în prezent spre 50 de tone. Robert VERESS

Profil de tânår fermier Înfiin¡atå în 1995, Morar Pan Com a fost administratå de tatål lui ªtefan Moraru, pânå în anul 2010. De¿i a fåcut Arhitectura (la Cluj, unde a cunoscut-o pe so¡ia sa), a muncit în fermå încå din ¿coalå, mai mult în vacan¡e, dar ¿i în perioada cursurilor. A preluat administrarea fermei când pårin¡ii s-au plâns cå nu mai fac fa¡å birocra¡iei excesive a APIA. Este membru în ACCPT Ialomi¡a ¿i APPR. A reprezentat organiza¡iile, pe cheltuiala sa, în delega¡ii la Bruxelles, discutând cu oficiali europeni despre PAC, glifosat, inova¡ii genetice, neonicotinoide, plafonare. 35

CULTURI VEGETALE

Nutri Top 5.10.15-, creat de CICh N\vodari [i distribuit de Naturevo Plantele au nevoie de luminå, aer, apå, cåldurå, dar ¿i de un sol care så con¡inå cantitå¡ile adecvate de macro ¿i microelemente nutritive.

majoritatea cazurilor, este necesarå completarea rezervelor solului prin fertilizåri suplimentare, înså adevårata problemå o reprezintå faptul cå asimilarea de cåtre plante a elementelor nutritive din îngrå¿åmintele conven¡ionale aplicate este reduså din cauza blocajelor rapide ale acestora în sol.

În

În urma cercetårilor efectuate, CICh Nåvodari a formulat o solu¡ie de îngrå¿åminte cu tehnologie înglobatå, cu un efect complex asupra plantelor ¿i solului, care permite maximizarea disponibilitå¡ii elementelor nutritive, stimularea dezvoltårii sistemului radicular, eficientizarea nutri¡iei cu macro ¿i microelemente ¿i maximizarea produc¡iilor. Solu¡ia creatå de CICh Nåvodari s-a concretizat în gama NPK Nutri Top, care

utilizeazå tehnologiile NGOOO, Amesal ¿i con¡ine extracte humice, macroelemente secundare ¿i microelemente. Datoritå rela¡iei de parteneriat dura-

bil construit cu Naturevo, CICH a creat un produs special, NUTRI TOP 5.10.15, care asigurå o nutri¡ie continuå ¿i echilibratå cu azot, în concordan¡å cu nevoile plantei. Prezen¡a în compozi¡ia produsului a inhibitorului de nitrificare DMPP cre¿te eficien¡a utilizårii azotului ¿i poate îmbunåtå¡i randamentul culturilor agricole ¿i horticole în special în solurile alcaline. Nutri Top 5.10.15 este un produs inovator ce înglobeazå 3 tehnologii: • DMPP, inhibitor de genera¡ie mai nouå, a cårui utilizare în fertilizan¡i induce o disponibilitate prelungitå a formei amoniu a azotului în sol. Datoritå absorb¡iei mai ridicate la suprafa¡a argilei ¿i a materiei organice, este mai pu¡in mobil decât al¡i inhibitori în soluri. DMPP inhibå nitrificarea în orizontul de suprafa¡å chiar ¿i dupå ploi abundente. Ca urmare, levigarea azotului nitric este restric¡ionatå în mod eficient. Literatura de specialitate indicå pierderi reduse de azot datoritå volatilizårii N2O dupå

aplicarea DMPP ¿i reducerea pânå la total a volatilizårii NH3 din îngrå¿åmintele care con¡in forma de amoniu stabilizatå cu DMPP. • Amesal - Fosfor mobil, disponibil pe toatå perioada de vegeta¡ie a culturii. Este un polimer de sintezå de ultimå genera¡ie, cu o capacitate de schimb cationic mare. Se leagå cu ionii de Fier ¿i Aluminiu prezen¡i în terenurile acide ¿i cu cei de Calciu din terenurile alcaline, protejând astfel fosforul prin evitatea creårii de fosfa¡i insolubili. Extractul humic, acizii fulvici ¿i aminoacizii sunt parte componentå din fiecare granulå în parte, contribuind la re¡inerea apei în sol ¿i chelatarea elementelor nutritive. Este un aditiv natural folosit în îngrå¿åminte, pentru a îmbunåtå¡i structura solului ¿i pentru a cre¿te fertilitatea. • Potasiul din produs este sub formå de sulfat, fiind ideal pentru toate culturile, în special pentru cele sensibile la clor. Nutri Top 5.10.15 este recomandat la fertilizarea terenurilor agricole, prin încorporare în sol, administrat la pregåtirea patului germinativ sau localizat odatå cu semånatul.

Naturevo

Profitul agricol 9/2020

CULTURI VEGETALE

Adama> protec]ia cerealelor p\ioase cu Seguris Era [i Zakeo Xtra Temperaturile ridicate din iarnå ¿i primåvarå au creat condi¡ii prielnice bolilor ¿i dåunåtorilor. Pe de altå parte, nivelul redus de precipita¡ii, care se pare cå va continua ¿i în perioada urmåtoare pe zone extinse, vulnerabilizeazå încå o datå culturile semånate în toamnå. Caren¡ele sunt ¿i ele favorizate de faptul cå plantele au avut condi¡ii prielnice de vegeta¡ie o perioadå mult mai îndelungatå decât într-o iarnå clasicå. Seguris Era (protioconazol 150 g/l, Izopirazam 125 g/l ) este un fungicid cu efect preventiv ¿i curativ eradicant. Ac¡ioneazå sistemic, translaminar ¿i prin contact. Se poate aplica în dozå de 1l/ha, de la primul nod de 1 cm pânå la sfâr¿itul înfloritului (BBCH 31 - 69). La orz, este omologat pentru Erysiphe graminis, Pyrenophora teres, Rhynchosporium secalis, Ramularia collo-cygni ¿i Puccinia hordei. La grâu, combate Erysiphe graminis, Puccinia recondite, Puccinia striiformis, Septoria tritici ¿i Septoria nodorum.

Astfel, în multe zone ale ¡årii, grâul prezintå semne de boalå. Din cauza diferen¡elor mari de temperaturå zi/noapte ¿i de la o zi la alta, la care se adaugå lipsa de precipita¡ii, grâul este îngålbenit. În aceste condi¡ii, este esen¡ialå efectuarea la timp a tratamentelor, cu cele mai bune produse, pentru a ajuta culturile atât cât stå în puterea fermierilor. Solu¡ia propuså de speciali¿tii Adama este aplicarea la primul tratament, T1, a fungicidului Seguris Era, pentru ca în T2 så fie aplicat Zakeo Xtra. ªi o explica¡ie de ce trebuie respectatå aceastå ordine: în primåvarå, apar majoritatea bolilor la grâu. În primele faze, trebuie acordatå aten¡ie cu precådere septoriozei, mai ales pe fondul temperaturilor ridicate ¿i a efectuårii fertilizårilor, elemente ce conduc la o cre¿tere explozivå a masei vegetative. Cu T1 mai timpuriu decât normal, este nevoie de un fungicid complex, care controleazå bine aceste boli ¿i are eficacitate o perioadå lungå. Seguris Era ac¡ioneazå mai mult timp comparativ cu Zakeo Xtra, astfel încât poate asigura ¿i protec¡ia împotriva ruginilor, care apar mai târziu.

Zakeo Xtra (azoxistrobin 200 g/l, ciproconazol 80 g/l) este un fungicid cu spectru larg de ac¡iune. Are efect de contact, translaminar ¿i sistemic. Substan¡ele active sunt cele mai sistemice în clasele lor. Are proprietå¡i preventive, dar ¿i curative. Controleazå tot spectrul de boli din T2, mai ales ruginile ¿i septoriozele. La grâu ¿i orz se poate aplica de la apari¡ia frunzei stindard pânå la înspicare BBCH 51-59. La orz se pot aplica cel mult douå tratamente pe sezon, pânå la maxim BBCH 59 (sfâr¿itul înspicatului). Inhibå germinarea sporilor, astfel fungii sunt omorâ¡i înainte de a produce pagube. Dupå evaporarea apei råmâne în teci, la baza frunzelor, dar se reactiveazå la ploi ¿i la rouå. Ajutå la påstrarea verzi a frunzelor, cu efect pozitiv asupra produc¡iilor ¿i a indicilor de calitate. Pe de altå parte, în T2, pe lângå controlul bolilor, plantele au nevoie de frunze care så råmânå verzi mai mult timp, misiune pe care o îndepline¿te cu succes Zakeo Xtra.

Sera Bayer de 100 milioane de dolari Bayer a inaugurat o serå automatizatå în Arizona, SUA. Amplasatå în de¿ert, va beneficia de mai multe zile cålduroase ¿i luminoase, astfel încât se vor putea cultiva plante tot anul. Întinså pe 2,8 ha, va fi folositå doar pentru cercetarea porumbului. Bayer a construit sera pentru a simula condi¡ii climatice de culturå din diferite locuri de pe glob. Apa se va reutiliza, iar pentru reducerea tratamentelor cu pesticide se vor utiliza insecte benefice. 38

Profitul agricol 9/2020

Cre¿terea animalelor Viitorul porcului în România În vara anului 2019, Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR) a încheiat un contract cu Universitatea din Wageningen, Olanda, pentru realizarea unui studiu referitor la consecin¡ele pestei porcine africane în România. Pe 5 martie 2020, rezultatele cercetårii au fost prezentate public, la Bucure¿ti.

ageningen este un sat situat în centrul Olandei. Universitatea de acolo este consideratå cea mai mare institu¡ie de învå¡åmânt superior agricol din Europa ¿i a treia în lume. Acolo studiazå 12.000 de studen¡i din peste 100 de ¡åri. Ca orice universitate care se respectå, face ¿i cercetåri în domeniul agriculturii. Profesorul Ron Bergevoet este cercetåtor acolo, la Universitatea Wageningen. A lucrat 15 ani ca medic veterinar. În prezent, cerceteazå pesta porcinå clasicå ¿i africanå, febrå aftoaså, gripa aviarå, bruceloza etc. Împreunå cu un colectiv de cercetåtori, Bergevoet a vizitat ferme din România, a evaluat cre¿terea porcilor, comer¡ul cu carne de porc ¿i cu porci vii, råspândirea regionalå a fermelor comerciale ¿i a gospodåriilor ¡åråne¿ti, tipurile de ferme de porci de la noi, avantajul competitiv ¿i costul de produc¡ie fa¡å de concuren¡ii din nord-vestul Uniunii Europene. Ce a aflat: În România, carnea de porc reprezintå 53% din consumul total de carne pe persoanå. Pesta porcinå africanå a determinat o scådere a produc¡iei de pânå la 450.000 de tone în 2017. 40

În acel an, producåtorii acopereau 62% din necesarul intern de carne de porc. În perioada 2017-2020, PPA a dus la scåderea cu 20% a produc¡iei de carne. Studiul aratå cå dependen¡a de importuri de carne ¿i de purcei cre¿te tot mai mult. Numårul mediu de porci pe exploata¡ie era, în 2018, de 3.723. Existau 1.274.734 de gospodårii ¡åråne¿ti cu porci, dar fårå statut juridic, ¿i 1.804 societå¡i cu capital privat. Olandezii remarcau numårul mare de porci din gospodårii în toate regiunile. În prezent, înså, avem jude¡e în sud unde porcul a dispårut aproape complet (Constan¡a, Tulcea, Bråila). Tot din studiu mai aflåm cå românii produc mai ieftin porcul decât olandezii. Pentru un kilogram de carne de porc, un fermier român cheltuie 1,60 de euro, iar un olandez - 1,68 de euro. În schimb, produc¡ia de purcei este mai scumpå în România, comparativ cu Olanda. Avem costuri mai mici pentru perioada de finisare. Costul pe porcul abatorizat împår¡it în costul de produc¡ie al purcelului ¿i faza de cre¿tere-finisare este de 99 de euro pe animal în România ¿i de 108 euro în Olanda.

Pierderile provocate de PPA La noi, pesta porcinå africanå s-a råspândit exact în acelea¿i arealuri în care s-au descoperit cei mai mul¡i mistre¡i bolnavi. Este vorba de partea de sud-est a României, cu Delta, sudul cu lunca Dunårii ¿i de partea de nord-vest spre Tisa. Studiul re¡ine cå foarte mul¡i porci au fost transfera¡i sau abatoriza¡i ilegal începând cu sfâr¿itul anului 2018. Stabilirea zonelor de protec¡ie (3 km) ¿i a zonelor de supraveghere (10 km) în jurul fermelor infestate a avut un efect grav asupra fermelor comerciale ¿i asupra fermelor de reproduc¡ie.

ANSVSA a impus tratarea termicå ¿i conservarea cårnii din fermele blocate în arealul cu raza de 10 km. Metoda nu a fost aplicatå fiindcå nu s-au gåsit clien¡i pentru conserve. Pentru a se evita comercializarea ilegalå a cårnii, porcii au fost compensa¡i peste valoarea de pia¡å (+1-2 lei pe kilogram), inclusiv pentru porcii care nu erau înregistra¡i în baza de date. În concluzie, marea majoritate a focarelor au fost gåsite în gospodåriile ¡åråne¿ti cu 1-2 porci ¿i în crescåtoriile ilegale, care de¡in 21-100 de porci. În aceste crescåtorii, s-au descoperit nereguli grave. Nu se respectå cerin¡ele UE privind identificarea ¿i înregistrarea porcilor. Erau animale de 60 de zile încå neidentificate, baza na¡ionalå de date nu era actualizatå, frecvente abatorizåri nedeclarate, se påstrau crotaliile ¿i dupå abatorizarea la domiciliu, se derulau activitå¡i comerciale fårå documente, nu se respectau condi¡iile de biosecuritate (se hråneau porcii cu resturi alimentare, nu se dezinfecta încål¡åmintea, ¡åranii nu au echipamente de lucru etc.). În consecin¡å, s-a redus numårul de scroafe, a scåzut raportul de conversie a furajelor ¿i câ¿tigul de spor mediu zilnic, a crescut mortalitatea, s-a cheltuit mai mult pe medicamente. Au crescut costurile pentru echipamente de protec¡ie, a crescut e¿antionarea biologicå ¿i pentru analize de laborator. Fermierii nu ¿i-au mai putut respecta contractele, nu au mai putut respecta normele impuse de Måsura 14 - Bunåstarea animalelor din PNDR 2014-2020, prin suprapopulare în caz de restric¡ii impuse de evolu¡ia PPA. Fermierii au pierdut angaja¡i sau au fost nevoi¡i så suplimenteze for¡a de muncå. Furnizorii ¿i-au pierdut încrederea în fermieri din cauza întârzierii plå¡ilor. Crescåtorii nu ¿i-au putut plåti creditele, taxele ¿i impozitele la stat. S-au înregistrat pierderi de 250 de euro pe scroafå (cu varia¡ii mari între ferme). Profitul agricol 9/2020

CREªTEREA ANIMALELOR Recomandåri pentru reducerea riscului de îmbolnåvire Autorii studiului au insistat pentru îmbunåtå¡irea biosecuritå¡ii din ferme ¿i pentru eliminarea tuturor porcilor din cote¡e, în jurul fermelor comerciale. Acest lucru s-ar putea realiza prin cooperarea dintre fermieri ¿i ¡årani. Eliminarea porcilor poate fi permanentå sau temporarå în jurul oricårei ferme comerciale sau în jurul focarelor de PPA, precum ¿i în zone neinfectate desemnate. Legisla¡ia nu prevede înså ¿i despågubirea ¡åranilor pentru o eventualå eliminare definitivå a porcilor din gospodårie. Înlåturarea preventivå a porcilor din gospodåriile popula¡iei, ca o cerin¡å pentru înfiin¡area de noi ferme comerciale, ar reprezenta o constrângere suplimentarå. Va fi nevoie de timp ¿i de efort pentru a-i convinge pe proprietarii de gospodårii så renun¡e la cre¿terea porcilor pentru a se crea o zonå liberå de porci, spune Ron Bergevoet. El crede cå ar fi recomandabil ca ¡åranii så primeascå purcei, furaje ¿i/sau servicii veterinare de la fermele comerciale pentru ca numårul contactelor periculoase så scadå. De asemenea, se impun norme de biosecuritate pentru vânåtori. Fermierii au libertatea så introducå norme suplimentare de biosecuritate în exploata¡iile lor. Exportul este posibil dacå vrea UE În conformitate cu Regulamentul UE nr. 616/2009, se pot constitui sub-popula¡ii de animale, definite în primul rând pe o bazå geograficå (cu grani¡e naturale, arficiale sau legale). Se stabilesc ni¿te compartimente sånåtoase/lan¡uri valorice, cu un nivel de biosecuritate strict monitorizat. Numai a¿a, exportul din aceste regiuni recunoscute de UE este posibil spre alte state membre UE. Studiul atestå cå România nu a primit aprobare de la Bruxelles pentru Profitul agricol 9/2020

aceastå practicå atâta vreme cât avem multe ferme indemne de boalå. Înfiin¡area unor noi ferme de reproduc¡ie ar reduce importurile de geneticå. Ron Bergevoet a conchis cå viitorul porcilor din România este asigurat prin poten¡ialul enorm de care dispune ¡ara. Pre¡urile mondiale ridicate la carnea de porc din perioada actualå oferå posibilitå¡i pentru dezvoltarea sectorului porcin din România. Fermierii cu care a discutat sus¡in cå pericolul cel mai mare pentru transmiterea bolii îl reprezintå crescåtorii cu 50-100-200 de porci, pia¡a neagrå. Ei sunt cei care fac ¿i transporturi ilegale de animale, iar nu ¡åranii cu 1-2 porci.

O evaluare obiectivå “Este o evaluare obiectivå ¿i profesionistå”, crede Ioan Lado¿i, pre¿edintele APCPR. Noi am luat aceastå decizie så apelåm la o echipå de speciali¿ti. Ei au pus condi¡ia så meargå unde vor în România, fårå interven¡ia noastrå. Eu nu ¿tiu în ce ferme au fost. Nici nu i-am cunoscut pânå acum. Din perspectiva acestei analize, viitorul porcului poate så fie extrem de bun în ¡ara noastrå, dar så respectåm ni¿te reguli. Nu numai så facem legi, dar så le ¿i aplicåm. Am pierdut deja 1.800.000 de carcase pentru anul viitor, iar derogåri nu se dau de la Comisia Europeanå pentru fermele sånåtoase din zonele focarelor.” Viorel PATRICHI

Nu se interzice cre¿terea porcilor în gospodårii APCPR constatå cu îngrijorare apari¡ia în preså, chiar în presa de profil agricol, a unor articole care induc ideea falså cå se interzice cre¿terea porcilor în gospodårii. APCPR respectå tradi¡ia cre¿terii suinelor, dar trebuie så se în¡eleagå cå existå o mare diferen¡å între cre¿terea pentru autoconsum ¿i cre¿terea de animale neidentificate, în afara cur¡ilor, în semi-libertate sau în deplinå libertate, fårå niciun control sanitar veterinar, în condi¡ii improprii ¿i fårå a respecta måsuri minime de biosecuritate. Acest tip de exploata¡ii care nu respectå legisla¡ia privind cre¿terea ¿i circula¡ia porcilor determinå ¿i amplificå propagarea bolii ¿i pun în primejdie viitorul activitå¡ii de cre¿tere a porcinelor la nivel na¡ional. Proiectul de ordin a fost larg dezbåtut cu asocia¡iile de fermieri ¿i cu asocia¡iile de procesatori încå din luna ianuarie 2018 ¿i stabile¿te reguli minime de biosecuritate, care protejeazå toate exploata¡iile, indiferent de mårimea lor, de infectarea cu virusul PPA. De la data declarårii primului focar de pestå în România (31.07.2017) pânå la 28.02.2020, România a raportat un total de 3.035 focare de boalå la porcul domestic (majoritatea în gospodårii ale popula¡iei) ¿i 1.128 cazuri la porcii mistre¡i. România a pierdut 45.000 de scroafe Stanca Alexandra Tudor, director executiv la APCPR, a fåcut calculul cå fermele comerciale din România au pierdut deja peste 45.000 de scroafe. “Este vorba de geneticå superioarå. Va fi greu så recuperåm aceastå pierdere”, a spus doamna Tudor. ¥n total, în 2019 România a înregistrat pierderi de peste 500.000 porci ¿i 45.000 scroafe ¿i a fost nevoitå så importe cca 1,3 milioane purcei pentru îngrå¿are ¿i 360 mii tone carne de porc. Au fost afecta¡i to¡i consumatorii, care au plåtit cu 20% mai mult pentru carnea de porc. 41

CREªTEREA ANIMALELOR

La Chirileu, în Mure[, vacile nu mai au voie s\ ias\ pe strad\ Adrian ¿i Mihai Aldea au fost ¿oferi de tir în Italia, dar s-au întors la casa bunicilor, în satul Chirileu, comuna Sânpaul de Mure¿. Acolo, cu banii strân¿i în stråinåtate, ¿i-au fåcut o fermå de familie. Lucreazå 15 hectare, au 16 vaci cu lapte ¿i 15 juninci. ecinul lor, Alin Ghergheli, are ¿i el vaci, dar s-a supårat pe sat ¿i ¿i-a reclamat vecinii cå ¡in vacile în sat. L-a reclamat ¿i pe primar cå nu ia måsurile cuvenite. Cum la noi autoritå¡ile se dovedesc foarte receptive cu to¡i nebunii care nu suportå animalele, fra¡ii Aldea au plåtit deja douå amenzi: 7.000 ¿i 1.500 de lei. “Oricum plecam în afara satului ca så må pot extinde, cå n-o så råmân la 50 de vaci, numårul maxim admis în sat, conform legii”, spune Mihai Aldea. “Nu mai putem scoate vacile la på¿une pentru cå domnul primar ne zice cå murdårim asfaltul. Ne-am luat angajamentul så curå¡åm noi asfaltul diminea¡a ¿i seara. Degeaba! ªi poli¡ia localå s-a pus cu amenzi pe capul nostru. Ne cer så punem pamper¿i la vaci! Pe buletinul meu scrie satul Chirileu, iar nu municipiul Chirileu.” Primarul Simon István a dat semne cå i-ar în¡elege, dar poli¡ia localå îi amendeazå mereu. “Am plåtit 5.000 de lei la avoca¡i ca så ne apåråm. Am venit acaså så facem ceva, dar primarul a distrus zootehnia. Am fåcut platformå de beton, am fåcut ¿i fose, dar, ca så ridic grajd în afara satului, trebuie så mai cresc numårul vacilor. Proiecte europene - nu, în¡elegere de la Mediu, de la Primårie - nu. Cum så ne dezvoltåm ¿i noi, cei mici? O på¿une a fost ocupatå de parcul 42

voltaic, alta a fost transformatå în lac de pe¿te. ªi au fost på¿unile satului. Laptele îl dau cu 1,15 lei la Hochland. Vi¡eii îi vindem de mici pe te miri ce pentru cå nu am spa¡iu” spune Adrian. Maria Socaciu din Chirileu are ¿i ea 57 de vaci ¿i a på¡it la fel. Simon István este primar UDMR din 2000 la Sânpaul de Mure¿. “Avem fermieri harnici, lucreazå tot påmântul 3.000 de hectare. Unii au 100, 200 de hectare. Este o fermå cu 400 de vaci în Chirileu, al¡ii vreo patru au 15-20 de capete. Cele 3.000 de oi nu au provocat neplåceri cultivatorilor. Anul trecut, am avut o în¡elegere cu Maria Socaciu, pentru cå trece cu vacile prin fa¡a ¿colii, prin mijlocul satului. Copiii se murdåresc de balegå ¿i apoi intrå în ¿coalå. Vom discuta în Consiliul Local. Maria Socaciu are douå case ¿i a împår¡it exploata¡ia în douå: pe un imobil a trecut 47 de vaci, pe celålalt a trecut 18 vaci. Fra¡ii Aldea nu au fåcut fosele, nu s-au conformat. Solu¡ii existå, dar ei trebuie så respecte legile. Construim o grådini¡å nouå la numai 30 de metri de ei. Am så-i pun în discu¡ie în comisie pentru cå oamenii din sat s-au revoltat din cauza vacilor.” Comuna Sânpaul este situatå între Iernut ¿i Târgu-Mure¿ ¿i este o a¿ezare cu oameni gospodari. Ba chiar emancipa¡i, am putea spune. Are 1.640 de locuitori, din care 685 ¡igani (41,8%), 494 maghiari (30,1%), 459 români (28%), un german ¿i un ucrainean. De când e primar, Simon István a accesat 12,5 milioane de euro pentru alimentarea cu apå, canalizare (47,8 km), douå sta¡ii de epurare, 12 sta¡ii de pompare, 6,5 km drumuri asfaltate. Înså vacile nu apreciazå efortul, ele vor så ajungå la på¿une. Acum, så vedem cå oameni ca la Mure¿ sunt ¿i în alte pår¡i. ¥n Fran¡a ni¿te

såteni mai delica¡i, de ora¿, l-au dat în judecatå anul trecut pe coco¿ul Maurice, så nu mai cânte. Dar francezii au umor ¿i fermierii au venit cu zeci de coco¿i în fa¡a Tribunalului. Judecåtorul a în¡eles cå nu poate så-i lege pliscul lui Maurice, ¿i i-a dat voie så cânte când dore¿te. Prin revistele fran¡uze¿ti de agriculturå ziari¿tii râd de ace¿ti “såteni de tip nou” veni¡i de la ora¿ ¿i care se supårå ba pe vacile care mugesc, ba pe greierii care încå mai cântå, ba pe gâ¿te ¿i ra¡e. În acest timp, oierii spanioli trec cu mii de oi prin centrul Madridului ¿i orå¿enii filmeazå amuza¡i animalele, cum filmåm noi când vedem turmele traversând podul peste Dunåre, la Fete¿ti. În Olanda, vacile stau în centrul satului, iar în Hamburg po¡i întâlni ¿i ferme de porci. Så speråm cå ¿i primarul din Sânpaul de Mure¿ va accepta cå este normal så vadå vaci prin sat. Viorel PATRICHI

Fermierul Adrian Aldea din Chirileu, comuna Sânpaul de Mure[ Profitul agricol 9/2020

MAªINI AGRICOLE Kuhn Maxima 2 - Esen]a sem\n\torilor de precizie Semånåtorile Kuhn din gama Maxima, aflate în portofoliul IPSO Agriculturå, se disting prin unitå¡ile de semånat foarte solide, stabile, ¿i cu o pozi¡ionare exactå a semin¡elor pe rând în orice condi¡ii de sol ¿i adâncime, indiferent de culturå.

ama Maxima 2 este disponibilå cu lå¡imi de lucru de la 2,5 pânå la 9 metri. Bara în forma literei H este prezentå pe toate modelele, iar echipamentele sunt disponibile în configura¡ii de pânå la 18 rânduri, inclusiv pentru sfeclå de zahår. Buncårele de câte 52 de litri ai fiecårei sec¡ii de semånat reduc sesizabil timpul necesar pentru reumplere. Unitatea de semånat este ergonomicå ¿i poate fi reglatå facil ¿i rapid, economisind astfel timpul alocat ajustårilor. Echipamentul combinå o vitezå de semånat de 8 km/h cu acurate¡ea la semånat, pentru o germinare uniformå. Pentru o precizie maximå, fiecare disc de semånat are un diametru mare cu mai multe gåuri. Astfel, fiecare såmân¡å este selectatå mai lent ¿i asigurå mai mult timp pentru ca semin¡ele så fie captate corect pe disc.

Råsårirea neuniformå a plantelor poate avea diferite motive, printre acestea ¿i o adâncime inconstantå la semånat, iar presiunea pe unitatea de semånat ¿i tasarea insuficientå pot afecta constan¡a ratei de emergen¡å, în special pe solurile umede. Cu Maxima 2 aceste riscuri nu mai existå, deoarece brazda de semånat este deschiså de douå discuri cu dimensiune mare. Pentru a evita orice risc de alunecare ¿i a-i conferi semånåtorii o bunå stabilitate, presiunea maximå ce poate fi aplicatå pe fiecare unitate variazå între 120 ¿i 150 kg. Ro¡ile de ghidare mari sunt singurul punct de contact cu solul. Controlul adâncimii se face exact în punctul de eliberare a semin¡elor. Datoritå suspensiei cu paralelogram fiecare unitate de semånat urmåre¿te optim solul. IPSO Agriculturå are în portofoliul såu urmåtoarele modele de semånåtori de precizie: Maxima 2 M, cu cadru tip monobarå, pe 3-18 rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 25/80 cm pânå la 45/90 cm; Maxima 2TS, cu cadru telescopic simplu, pe 6-8 rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 55/75 cm sau 50/80 cm; Maxima 2 T, cu cadru telescopic dublu, pe 6 rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 70/80 cm;

Maxima 2 TD L, cu cadru telescopic dublu, pe 7 rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 70/75 cm; Maxima 2 TI, cu cadru telescopic simplu, cu spa¡iere ajustabilå, pe 6 rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 45-80 cm; Maxima 2 TI M, cu cadru telescopic simplu, cu numår variabil de rânduri, pe 6 -7rânduri, cu spa¡ii între rânduri de 50 sau 80 cm; Maxima 2 R, cu cadru pliabil, pe 812 rânduri, cu spa¡ii de 45-80 cm; Maxima 2 RX, cu cadru pliabil cu ro¡i de sus¡nere, pe 8-12 rânduri, cu spa¡ii de 50/75 cm; Maxima 2 RXL, cu cadru pliabil cu ro¡i de sus¡nere, pe 9-12 rânduri, cu spa¡ii de 70, 75 sau 80 cm; Maxima 2 TM, cu cadru tractat monobarå, pe 4-8 rânduri, cu spa¡ii de 60 sau 90 cm; Maxima 2 TT, c cadru tractat telescopic simplu, pe 6 rânduri, cu spa¡ii de 70 sau 90 cm; Maxima 2 TRX, cu cadru tractat pliabil, pe 16-18 rânduri, cu spa¡ii de 75/80 cm sau 70/75 cm; Maxima 2 TRS, cu cadru tractat pliabil, pe 16 rânduri, cu spa¡iu de 70 cm. pagini de Arpad DOBRE

Profitul agricol 9/2020

Amazone EasySet 2 pentru operarea distribuitorului de îngr\[\minte Terminalul Amazone EasySet 2 este o alternativå la ac¡ionarea hidraulicå a distribuitorului de îngrå¿åminte ZA-V. Nu sunt necesare conexiuni hidraulice, ci doar o conexiune de alimentare de 12 V pentru terminalul din cabinå. EasySet 2 nu necesitå un meniu de navigare ¿i fiecare buton are o singurå func¡ie, pentru a fi u¿or de utilizat. Glisierele sistemului de distribuire pot fi deschise ¿i închise electric pe ambele pår¡i sau doar într-o parte atunci când se distribuie pe suprafe¡e neregulate. Rata de aplicare doritå este introduså în terminal ¿i poate fi modificatå în timpul procesului de distribuire. Acest lucru eliminå necesitatea de a coborî de pe tractor ¿i de a regla manual scala de setare a distribuitorului. Tot cu EasySet 2 se poate seta pozi¡ia sis-

Profitul agricol 9/2020

temului de distribu¡ie a îngrå¿åmintelor în concordan¡å cu viteza de deplasare a tractorului. Echipamentul poate reac¡iona la o schimbare a vitezei de înaintare prin reglarea automatå a deschiderii fantelor distribuitorului de granule, în raport cu viteza de avans. Aceasta în-

seamnå cå rata de aplicare råmâne constantå chiar ¿i la viteze variabile de deplasare. Echipamentul Limiter V + din dotarea ZA-V este folosit pentru distribuirea la marginea solelor a îngrå¿åmintelor ¿i poate fi ac¡ionat ¿i el prin simpla apåsare a unui buton pe EasySet 2. Cu ajutorul tastelor plus ¿i minus, dispersia granulelor poate fi reglatå ¿i pe înål¡ime, pentru acoperirea doar a suprafe¡elor care necesitå fertilizare. Acest lucru este foarte util atunci când distribuirea are loc pe suprafe¡e aflate în apropierea cursurilor de apå sau a canalelor de iriga¡ii. În plus, terminalul EasySet 2 are integrat un contor de hectare, astfel încât utilizatorul så aibå permanent o imagine de ansamblu asupra productivitå¡ii ma¿inii.

MAªINI AGRICOLE

Maschio Gaspardo Chrono Vitez\ mare de lucru, eficien]\ în toate tipurile de ferme Sec¡iile Chrono care echipeazå semånåtorile Maschio Gaspardo garanteazå un semånat de calitate cu precizie, vitezå ¿i eficien¡å, atât la porumb ¿i floarea-soarelui, cât ¿i la rapi¡å, soia sau sfeclå de zahår. Modelele cu diferite lå¡imi de lucru satisfac cerin¡ele de semånat în ferme mici, medii ¿i mari.

tatea buncårului de îngrå¿åmânt este de 1.600 litri. Poate semåna pe 8 rânduri, cu spa¡ieri de 70 sau 75 cm, lå¡imea de transport este de 3 m, iar cerin¡a de putere este de minim 130 CP. Chrono 900 are un cadru pliabil purtat format din 2 sec¡iuni, cu o capacitate a buncårului de îngrå¿åmânt: de 7.000 litri, în vreme ce buncårul de semin¡e este de 2.000 litri. Seamånå pe 16 rânduri, cu distan¡e de 70, 75 sau 80 cm, iar necesarul de putere este de minimum 300 CP.

aschio Gaspardo produce patru modele de semånåtori echipate cu sec¡ia Chrono. Chrono 100 are cadru fix cu cårucior de transport. Capacitatea buncårelor de îngrå¿åmânt este de 4 x 375 litri. Poate semåna fie pe 12 rânduri, cu distan¡e între ele de 70 cm, fie pe 18 rânduri, cu o spa¡iere de 45 cm. Lå¡imea de transport este de 3,5 m, iar cerin¡a de putere este de minim 200 CP. Chrono 300 are un cadru telescopic dublu ¿i un buncår de îngrå¿åminte cu o capacitate de 1.200 litri. Poate semåna pe 6 rânduri, cu spa¡ieri reglabile de 70, 75 sau 80 cm. Lå¡imea de transport este de 3 metri, iar cerin¡a de putere este de minimum 120 CP. Chrono 700 are un cadru tractat cu pliere hidraulicå frontalå, iar capaci-

Chrono lucreazå într-o varietate de condi¡ii de lucru: de la solul prelucrat conven¡ional, pânå la cel neprelucrat. Adâncimea de semånat se regleazå mecanic, de la 1 la 11 cm. Ro¡ile pentru resturi vegetale îndepårteazå cea mai mare parte a reziduurilor de culturå de pe linia de semånare, iar bråzdarul cu disc zim¡at frontal taie suprafa¡a solului pentru a facilita deschiderea brazdei. Acesta din urmå taie ¿i resturile vegetale råmase pentru a evita blocarea brazdei. Chrono poate fi operatå cu o vitezå maximå de lucru de peste 15 km/h, ceea ce oferå o productivitate mai mare

cu reducerea notabilå a timpului de lucru ¿i a costurilor. Sec¡ia Chrono are un buncår de 60 litri, este complet electricå ¿i se bazeazå pe un sistem de selec¡ie a semin¡elor în vid. Dupå ie¿irea din distribuitor, såmân¡a intrå în sistemul pneumatic ¿i este transportatå în sol prin fluxul de aer. Contorul de semin¡e este integrat pe tubul de distribu¡ie semin¡e ¿i controleazå livrarea acestora, în timp ce roata de tasare din cauciuc moale cu autocurå¡are ¡ine såmân¡a în brazdå, garantând un semånat de precizie ¿i o adâncime constantå. Selectorul în vid ¿i fluxul de aer de transport al semin¡elor func¡ioneazå independent, în func¡ie de calibrul, greutatea ¿i forma semin¡elor. Fie cå sunt semin¡e mici, precum cele de rapi¡å sau sfeclå, fier cå sunt de porumb sau au o formå aparte, precum cele de floareasoarelui, toate sunt a¿ezate în mod optim în sol. Sec¡iile pot fi închise ¿i deschise automat, evitând astfel suprapunerea rândurilor. Prin semnal GPS se pot marca limitele câmpului ¿i zonele deja semånate.

Profitul agricol 9/2020

Sfoggia Sigma 5 - Germinare sigur\ cu încorporare de fertilizant starter Semånåtorile de precizie Sfoggia Sigma 5, aflate în portofoliul NHR Agropartners, asigurå o precizie optimå la semånat, uniformitatea adâncimii, fiabilitate ¿i siguran¡å în exploatare. La acestea se adaugå sistemul de monitorizare pe fiecare rând, contor de hectare, vitezå de lucru, norma de semin¡e, distan¡å medie între semin¡e pe rând ¿i alte func¡ii pentru o productivitate sporitå. Modelul Sigma 5 pe 6 rânduri dispune de un monitor Sfoggia care asigurå controlul electronic al întregii opera¡iuni de semånat. Este o semånåtoare purtatå, cu lå¡ime de lucru de 4,2 metri, cu cadru rigid, din ¡eavå påtratå cu sec¡iunea de 150x150x8 mm. Este echipatå cu marcatoare de urmå cu disc, ac¡ionate hidraulic, ¿i cu 6 sec¡ii de semånat, dispuse la 70 cm una de alta, cu distribuitor pneumatic ¿i paralelogram deformabil. Dispune de discuri de semånat: pentru porumb ¿i floarea-soarelui, bråzdare cu dublu disc, cu cålcâi de tasare 48

¿i tub de conducere a boabelor. Reglarea adâncimii de lucru se face cu 2 ro¡i din cauciuc cu dimensiuni de 400x115 mm, dispuse de o parte ¿i de alta a bråzdarului. Ro¡ile de tasare sunt jumelate, dispuse în V, din cauciuc, cu dimensiuni de 320x50 mm. Transmisia semånåtorii este centralizatå, cu lan¡ cu douå ro¡i de sprijin. Reglarea normei la hectar se face prin intermediul cutiei de viteze cu ro¡i ac¡ionate de lan¡. Capacitatea buncårelor pentru semin¡e este de 60 l/sec¡ie. Echipamentul pentru încorporat îngrå¿åminte chimice are un buncår de 900 litri din inox, iar fertilizantul ajunge printr-un distribuitor mecanic cu caneluri la bråzdarele cu dublu disc cu diametrul de 375 mm. Modelul Sigma 5 pe 8 rânduri este tot o semånåtoare purtatå ¿i are echipåri similare cu Sigma 5 pe 6 rânduri, doar cå are 8 sec¡ii de semånat, o lå¡ime de lucru de 5,6 m, transmisie cu lan¡ cu 4 ro¡i de sprijin, iar echipamentul pentru încorporat îngrå¿åminte chimice are 2 buncåre de 900 litri din inox. Sfoggia Sigma 5 asigurå precizia de distribu¡ie (ca distan¡å între boabe pe rând), uniformitatea adâncimii de încor-

porare a semin¡elor ¿i condi¡ii pentru germinare ¿i råsårire. Precizia este asiguratå prin intermediul distribuitorului ¿i prin uniformitatea distribu¡iei, înål¡imea ¿i viteza de cådere a bobului, transmisia centralizatå, precum ¿i prin controlul electronic al distribu¡iei semin¡elor, monitorizat prin terminal. Discurile de semånat au numårul ¿i diametrul orificiilor corelate cu norma la hectar ¿i cu dimensiunea semin¡elor. Schimbarea discului se face simplu, rapid, sigur ¿i fårå scule. Sec¡iile de semånat dispun de o clapetå pentru golirea u¿oarå ¿i completå a semin¡elor (important la loturile semincere, unde nu trebuie amesteca¡i hibrizii). Copierea configura¡iei terenului se efectueazå cu sec¡ii dispuse pe paralelogram, cu for¡å reglabilå de apåsare pe sol. Procesul de semånat se încheie cu acoperirea semin¡elor cu sol afânat cu ajutorul unor gheare speciale, închiderea rigolei ¿i tasarea u¿oarå din lateral a solului deasupra semin¡elor cu ajutorul ro¡ilor de tasare. Aceste opera¡iuni asigurå un contact optim între semin¡e ¿i sol, fapt ce favorizeazå germinarea, eliminând aerul ¿i evitând evaporarea apei ¿i formarea unei cruste dure deasupra semin¡elor. Profitul agricol 9/2020

MAªINI AGRICOLE

Cum te ajut\ agricultura de precizie s\ fii mai eficient Un fermier nu ¿tie dacå a lucrat cu eficien¡å maximå pânå când o lucrare nu este îmbunåtå¡itå. Foarte mul¡i fermieri nu în¡eleg cå semånatul cu marcatorul este ineficient pânå când nu adoptå solu¡iile de ghidare automatå pentru semånat. Folosirea mai eficientå a timpului reduce uzura echipamentelor, duce la economie de combustibil, reduce costurile cu inputurile ¿i îmbunåtå¡e¿te produc¡ia. De exemplu, aplicarea eficientå a pesticidelor previne suprapunerile, ducând la reducerea pierderilor de produs ¿i îmbunåtå¡irea produc¡iei. Un alt lucru care poate fi îmbunåtå¡it sunt omisiunile în teren prin cre¿terea produc¡iei deoarece nu vor mai fi por¡iuni cu multe buruieni ¿i nu este nevoie de treceri succesive pentru a trata ce s-a omis în prima trecere. Rezultatul: costuri reduse, economie de carburant, cre¿terea produc¡iei.

Profitul agricol 9/2020

Clien¡ii care folosesc autoghidarea de la Trimble spun cå stresul ¿i oboseala operatorului sunt reduse în timpul lucrårilor. Operatorii se pot concentra mai mult pe opera¡iunile importante din cabinå ¿i pot interveni rapid când apar nereguli. Prin reducerea stresului ¿i oboselii

se ob¡ine mai mult teren lucrat/zi de campanie, aspect crucial în condi¡iile în care ferestrele de semånat s-au redus considerabil. Tehnologia îi ajutå pe fermieri så utilizeze for¡a de muncå mult mai eficient. Pentru lucråri simple se pot folosi operatori mai pu¡in califica¡i. Låsând ghidarea automatå så aibå grijå de mai multe variabile, operatorii pot superviza cå lucrurile se întâmplå exact a¿a cum trebuie. Este un lucru extrem de important, în condi¡iile în care for¡a de muncå este tot mai greu de gåsit ¿i, mai ales, de påstrat. Astfel, tehnologia permite accesul la locuri de muncå ¿i celor care pânå acum nu aveau experien¡a necesarå. Vrei så beneficiezi ¿i tu de toate aceste avantaje ale agriculturii de precizie? Contacteazå speciali¿tii Vantage ¿i te vom ajuta så î¡i eficientizezi lucrårile din fermå.

Etapa a doua a Campionatului Fermierilor

Ghini de t\t!

Fermierii moldoveni ¿i-au luat foarte în serios misiunea de a-¿i revendica trofeul Campionatului de Fotbal al Fermierilor APPR. Etapa a doua, din cele patru preliminarii, s-a desfå¿urat la Ia¿i, pe un teren acoperit.

råze¿i, ba chiar ¿i faulturi, unele dure, au pigmentat toate partidele. Cei doi arbitri au fost nevoi¡i så umble de câteva ori la buzunarele în care ¡ineau cartona¿ele, împår¡ind câteva, unul chiar ro¿u. Conform regulamentului, cartona¿ul ro¿u atrage o eliminare de numai douå minute. Aspectul a fost unul decisiv pentru soarta meciului dintre Miracolul Naturii ¿i Agralmixt. La scorul de 2-1 pentru Miracolul Naucåtorii, mecanizatori, ingineri turii, în repriza a doua, unul dintre jucåtorii sau chiar administratori de acestei echipe a acuzat o intrare durå a fermå (l-am våzut jucând pe unui adversar ¿i s-a pråbu¿it la påmânt, Liviu Bålånici, proprietarul Panifcom), cu apnee (incapacitatea de a respira). A nu ¿i-au tratat deloc cu menajamente fost prima ¿i singura datå când s-a solicadversarii. Intråri hotårâte, de adevåra¡i itat interven¡ia echipei medicale. Din feri-

cire, ¿i-a revenit, înså imediat a comis un fault dur, care a atras eliminarea sa. Moment speculat de Agralmixt, care au egalat. Înså nici nu au apucat så se bucure bine de echilibrarea partidei, cå jucåtorul eliminat, reintrat pe teren, a înclinat din nou balan¡a în favoarea echipei sale. Partida avea så se încheie cu scorul de 5-2, Miracolul Naturii devenind una dintre cele douå echipe din regiunea Moldovei calificate pentru etapa finalå, ce se va desfå¿ura la finele lunii mai, în Constan¡a. Alåturi de Miracolul Naturii va merge la Constan¡a echipa fermei Elppy, din Avântu (Ia¿i), care a trecut lejer în primul meci de Miroslava (8-0), înså a avut serios de furcå cu Agronils, echipa lui Ion Notingher. În cele din urmå, anihilândul, inclusiv cu pre¡ul mai multor faulturi, pe Cåtålin ªcrab, unul dintre candida¡ii la titlul de jucåtorul etapei, cei de la Elppy s-au impus cu 2-1. Chiar dacå spiritele s-au încins pe alocuri, iar unii jucåtori au contestat vehement deciziile arbitrilor, la final to¡i ¿iau dat mâinile, felicitându-se reciproc. A fost fair play ¿i organizare impecabilå, o contribu¡ie majorå având-o, din nou, amfitrionul Dorin Chio¡ea, ale cårui comentarii inspirate au fåcut deliciul tuturor, ca ¿i la Slobozia. Robert VERESS Profitul agricol 9/2020

MICA PUBLICITATE ANUNºURI GRATUITE ÎN

Profitul Agricol Tel./Fax: O21.318.46.68 special@agrinet.ro

FERME, TERENURI

Vând 800 ha teren agricol în jud. Vaslui. Tel.: 0763.685.689 Vând 14 ha teren agricol: 12 ha cu deschidere la douå drumuri de 672 m cu 189 m, iar cele 2 ha au o laturå la drum ¿i una spre pådure. Terenul se aflå la maxim 1 km de sat ¿i de utilitå¡i. Tel.: 0722.273.199 Proprietar, vând 7 ha pådure intabulatå în Bleje¿ti, Teleorman. Tel.: 0722.619.638

Vând 8 ha teren agricol lot compact lângå Bârlad, jud. Vaslui, situat în extravilan Zorleni. Deschidere 191 m. Tel.: 0724.577.703 Vând în jud. Maramure¿, la grani¡a cu jud. Sålaj ¿i Satu Mare, fermå de cre¿tere porci, capacitate 2.000 de capete. Rela¡ii la Tel.: 0722.333.039

salå de muls, încåperi pentru brânzeturi. Teren împrejmuit, 8.000 mp. Tel.: 0756.337.095 S.C. ia în arendå, pe min. 7 ani, teren agricol pe raza localitå¡ilor: Bucu, Gh. Lazår, Scânteia, Valea Ciorii, ºåndårei - Jud. Ialomi¡a ¿i Victoria, Baraganul, Mihai Bravu - Jud. Bråila. Tel.: 0732.103.736 Vând în Slobozia, jud. Ialomi¡a, fermå zootehnicå cu utilaje noi ¿i 1.100 ha teren: 700 bovine, 300 capete porcine ¿i un hele¿teu cu pe¿te. Tel.: 0726.826.363

Vând fermå cu 26.000 mp, în Potlogi, jud. Dâmbovi¡a. Tel.: 0722.222.872

Cumpår 100-250 ha, på¿une comasatå, cu CF, drum de acces, preferabil ¿i o fermå zootehnicå. Tel.: 0773.978.834

Vând fermå de cre¿tere a caprinelor, construitå în 2008, în Negre¿ti, jud. Neam¡: boxe, adåpåtori,

Vând fermå în jud. Buzåu: 540 ha teren arabil (25 ha în proprietate), utilaje. Tel.: 0726.255.939

Vând circular, pentru tractor, ac¡ionat de cardan. Tel.: 0744.622.815

Vând generator de curent 40 KWA, ie¿iri de 220 V ¿i 380 V, cu motor de tractor U650. Poate fi tractat, consum mediu de 4 litri pe orå. Tel.: 0726.694.580

Vând rulmen¡i industriali, agricoli ¿i auto, curele de transmisie ¿i simeringuri. Tel.: 0742.195.758

Vând culegåtoare de porumb Zmaj 222, recondi¡ionatå cu piese originale. Tel.: 0758.466.285

MAªINI ªI UTILAJE AGRICOLE

Vând tractor U650 cu plug, revizie generalå fåcutå, cauciucuri ¿i baterie noi. Jud. Tulcea. Tel.: 0741.026.110 Vând rezervor, pentru dejec¡ii zootehnice lichide, flexi tank, saltea, pernå, burduf, cu Agrement tehnic pentru România. Nu necesitå proiecte, avize sau autoriza¡ii. Durata de via¡å pânå la 20 ani. Tel.: 0744.797.018 SC vinde plug reversibil Huard 470 Super, fabricat în 1995, revizie completå. Se poate proba la lucru. Tel.: 0765.685.073 Vând scarificator pentru tractoare de 12-45 CP. Tel.: 0737.572.771 Vând cisternå tractatå, cu capacitatea de 2 tone, pentru transport de combustibil, apå etc. Se poate goli fårå pompå ¿i încårcåtor frontal Volvo, 80 CP, motor Volvo, 4x4: cupå mare, cupå micå, furcå pentru pale¡i, plug de zåpadå. Tel.: 0726.694.580 Vând preså Massey Ferguson pentru balo¡i dreptunghiulari, 1.700 euro. Tel.: 0725.623.852 Vând ma¿inå de bilonat ¿i întins folie ¿i bandå picurare. Rela¡ii la Tel.: 0744.700.372 Vând tractor Same Leopard, 85 de cp, 4 pistoane, cauciucuri noi spate, råcire pe aer. Tel.: 0773.332.628 Vând cu¿ti Hatko pentru vi¡ei: col¡uri rotunjite, durabilå, aerisire foarte bunå. Tel.: 0751.092.918

Profitul agricol 9/2020

ANIMALE, PÅSÅRI, PRODUSE AGRICOLE

Cumpår porumb boabe ¿i grâu, calitate bunå. Transport, min. 26 tone. Oradea. Tel.: 0788.866.642 Vând 3 tone mere din soiurile Florina ¿i Ionathan. Tel.: 0744. 827.953 Vând 100 porci cu greutatea între 35 ¿i 200 kg, crescu¡i în ferma proprie. Tel.: 0725.510.788 Vând råsaduri de legume: tomate, ardei, castrave¡i, vinete, plante aromatice, salatå, ¡elinå, varzå, dovlecei, castrave¡i amari. Vidra, jud. Ilfov. Tel.: 0767.821.877 Vând gozuri de cereale (350 lei/tonå) ¿i gozuri de mazåre (550 lei/tonå). Tel.: 0760.020.010 Vând råsad de ro¿ii, soiul Paris. Izbiceni, Olt. Tel.: 0749.101.111 Vând ovåz din produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.083.124 Vând cartofi de såmân¡å din soiurile Arizona, Carrera ¿i Red Fantezy, calibru 35-50, sorta¡i ¿i ambala¡i la plase de 25 kg. Covasna. Tel.: 0742.752.291 Vând 2 tone varzå ro¿ie. Târgu Secuiesc, Covasna Tel.: 0746.350.913 Vând 400 tone de grâu calitate foarte bunå, triticale ¿i soia produc¡ia anului 2019. Tel.: 0747.422.470 Vând 90 tone porumb boabe din recolta 2019, umiditate 10%. Tel.: 0765.904.925

Pescuitul ¿i vânåtoarea Cutia cu n\luci a pescarului de r\pitor Cu

ani în urmå citeam într-o revistå de pescuit din Vest declara¡ia unui milionar american, pescar împåtimit: “Bårba¡ii råmân toatå via¡a ni¿te copii, doar pre¡ul jucåriilor lor diferå.” Jucåriile unui pescar, mai ales ale unuia cu nåluci, sunt... fårå numår, fårå numår! Pescuiesc aproape exclusiv cu nålu-

Linguri¡e oscilante ¿i rotative Oscilantele au mi¿cåri sinuoase, în timp ce sunt trase prin apå, atrågând prin sclipiri ¿i vibra¡ii. Au mårimi de la 2 la 15 cm, cântåresc de la 1 la peste 100 g ¿i atrag toate speciile de pe¿ti råpitori, de la biban la somn.

Voblerele Sunt nåluci ce imitå de obicei pe¿ti¿ori-pradå. Sunt modele u¿oare, care plutesc ¿i se scufundå, ori modele scufundåtoare, mai grele decât apa. Voblerele se fac din lemn, plastic, plastice moi ¿i ac¡ioneazå bat lateral ¿i se scufundå, datoritå barbetei plasate frontal ori formei speciale. Voblerele pot fi foarte mici - de 2 cm, pânå la nåluci uria¿e - 25 cm - pentru pescuit marin la ton. Voblerele pot fi dintr-o bucatå, douå sau mai multe bucå¡i. Mai nou se folosesc ¿i voblere tip vibe sau rattlin, ce coboarå adânc. 52

ci de peste 50 de ani ¿i am început doar cu câteva, de încåpeau într-o cutie micå cu câteva compartimente. ºineam 5 rotative, 3 linguri oscilante ¿i vreo 3 voblere. Erau toate nåluci mici, måsurând sub 7 cm, cu greutate mai micå de 9 g. Cu astea prindeam biban, clean ¿i ¿tiucå, mai târziu avat ¿i ¿alåu, apoi påstråv. Cu aceea¿i lansetå finu¡å, cu

mulinetå micå - încå o folosesc, cu fir mono 0,16 ¿i 0,22 mm - cel gros! Acum lucrurile s-au mai schimbat ¿i la lansete ¿i la nåluci, dar ¿i la pe¿tii cåuta¡i, care sunt mult mai pu¡ini. Ca så vå face¡i o idee, iatå pe scurt cam ce nåluci folosesc azi.

Rotativele, de la cele mai mici decât unghia la cele mari, cu paleta de 5 cm ¿i peste, cântårind de la 2 la 20 g, produc atât vibra¡ii puternice, ce se transmit în apå la mare distan¡å, cât ¿i sclipiri ademenitoare. Rotativele pot fi - fårå ax, cu axul prin paletå, cu paleta ata¿atå de ax printr-o verigå numitå cålåre¡. Lingurile oscilante ¿i rotative se fac obi¿nuit din metal, argintat, alåmit ori culoarea cuprului, sau vopsite în diverse culori. Oscilantele sunt destinate în special pescuitului la ¿tiucå, dar rotativele atrag toate speciile. Cicadele Sunt nåluci care evolueazå la adâncime. Au lame vibratoare, mici de doar câ¡iva cm ori mari ¿i grele - de exemplu 7 cm cu 18 g! Se lanseazå bine ¿i evolueazå atrågåtor în adâncuri. Atât voblerele, cât ¿i cicadele pot fi folosite la pescuitul oricårei specii de pe¿ti råpitori, de la påstråvi la somn.

Twisterele Apårute acum 50 de ani, aceste plastice moi au devenit nålucile cele mai folosite datoritå gamei uria¿e de forme, mårimi ¿i culori! Cele mai folosite sunt cele cu formå de pe¿ti¿or - shad sau de vierme, cu coada secerå, numite grub. ªi plasticele moi sunt capabile så scoatå din min¡i orice pe¿te råpitor.

Mai nou au apårut nåluci combinate - vobler cu coadå twister ¿i altele, ¿i altele... Nu pot så închei fårå så amintesc de mini-nålucile utilizate în sezonul rece ¿i pescuitul la copcå - dandinete, bri¿te ¿i mormâ¿ti. Mici, mici, dar prinzåtoare! Vå las så visa¡i în lini¿te la aceastå lume fabuloaså a jucåriilor pentru pescari. Victor ºÅRUª Profitul agricol 9/2020

La noi, evolu¡ia bolii cunoa¿te oscila¡ii care au afectat grav sectorul zootehnic ¿i au generat o serie întreagå de teorii ale conspira¡iei.

Mistre]i, la dibuit Început de martie: natura se dezmor¡e¿te dupå lunile ninse, viscolite, înghe¡ate, când tot ce e viu ori s-a retras în sine, rezistând prin somnolen¡å, ori ¿i-a redus func¡iile pânå la limita drasticå a supravie¡uirii.

Recent, am parcurs cu toatå aten¡ia Ordinul ministrului mediului, apelor ¿i pådurilor nr. 292/2020 privind extinderea perioadei de vânåtoare la specia mistre¡ ca o måsurå de prevenire ¿i combatere a pestei porcine africane, act normativ prin care se permite împu¿carea mistre¡ilor, inclusiv a scroafelor ¿i purceilor, pânå la data de 14 mai a. c., prin metodele “la pândå” ¿i “la dibuit”.

Cum, la noi, porti¡ele legislative, odatå låsate pu¡in cråpate, ajung så fie larg deschise, astfel încât orice excep¡ie are tendin¡a de a deveni regulå, vânåtoarea “la dibuit” o poate înlocui cu brio pe cea “la goanå”, acum interziså, pentru lini¿tea terenului. Dibuitul presupune mi¿care, de aceea procedeul se mai nume¿te ¿i “la sårite” sau “la picior”. În aceastå perioadå, la munte, î¿i pregåtesc cuibarele coco¿ul-de-munte, ierunca ¿i sitarul. Ciuta ¿i cåprioara î¿i cautå locuri tihnite pentru a fåta. Cåtre ¿es, iepuroaica aduce pe lume prima serie de

ei care au fåcut fa¡å asediului iernii fie se laså fura¡i de fiorul înso¡irii, intrând în febra rutului, fie aduc pe lume pråsila ce le va purta mai departe sângele spi¡ei. Printre cei din urmå se numårå ¿i mistre¡ul, multe scroafe având, la vremea aceasta, grija purceilor vårga¡i, ie¿i¡i la luminå, cum sar spune, în mustul zåpezii. Nu pot så uit acel sfâr¿it de februarie când, la o vânåtoare de închidere a sezonului la fazani, undeva în bål¡ile Ialomi¡ei, stuful cople¿it de omåt a explodat realmente sub nasul câinilor scotocitori, iar în cotlonul påråsit atât de spectaculos de mistrea¡a tânårå au råmas câ¡iva pui dezorienta¡i, înghesui¡i unul într-altul. Dacå mama ar fi fost mai vârstnicå ¿i mai experimentatå, poate cå ar fi ripostat, în apårarea progeniturilor, punându-ne în pericol pe to¡i, oameni ¿i prepelicari. Ne-am depårtat în grabå, pentru a nu strica mai tare lini¿tea locului. Multe sålbåticiuni sunt prolifice tocmai pentru a contracara pierderile suferite îndeosebi în prima parte a vie¡ii, de pe urma prådåtorilor sau a vremii potrivnice. Mistre¡ul se aflå ¿i el în aceastå situa¡ie. Dar, odatå scåpat din triorul vârstelor vulnerabile, î¿i consolideazå pozi¡ia în ierarhia animalelor din mediul såu de via¡å. La apogeu, vier ori scroafå conducåtoare de ciurdå poate deveni combatant aprig chiar ¿i într-o disputå cu ursul, sau haita de lupi. Profitul agricol 9/2020

Bineîn¡eles cå este absolut justificatå grija autoritå¡ilor de a limita råspândirea virusului care a pus pe jar o lume întreagå. Germania, de pildå, înal¡å un grad solid la grani¡a cu Polonia, pentru a împiedica accesul porcilor sålbatici pe teritoriul såu. În lupta cu insidiosul du¿man nevåzut, orice mijloc este permis. La noi, evolu¡ia bolii cunoa¿te oscila¡ii care au afectat grav sectorul zootehnic ¿i au generat o serie întreagå de teorii ale conspira¡iei. Cert este cå, în galantare, carnea de porc autohton a cam dispårut. Revenind la ordinul sus-men¡ionat, nu sunt în måsurå så-i judec oportunitatea, dar pot så-i identific cu u¿urin¡å punctele slabe. El reprezintå, desigur, rezultatul unui cumul de factori lua¡i în calcul de speciali¿tii forurilor competente. Ceea ce surprinde înså în situa¡ia de fa¡å este acceptarea ca metodå de vânare a mistre¡ilor, de-a lungul întregii primåveri, a celei “la dibuit”.

pui, iar fåzåni¡a ¿i potârnichea î¿i depun, pe sol, vulnerabila pontå. Oare chiar acum så fie vremea pentru dibuit?... Ne lamentåm cå ståm prost la capitolul “vânat”, mai ales la cel sedentar, de talie micå, dar uitåm så facem ceva pentru a-i asigura nu atât prosperitatea, cât måcar supravie¡uirea. Ba, mai mult, inventåm modalitå¡i felurite de a-l împiedica så se dezvolte cât de cât normal. Ideea cu dibuitul la mistre¡i de-a lungul primåverii deschide cutia Pandorei pentru cei predispu¿i så calce alåturi. Cum acest gen de vânåtoare nu se practicå de unul singur, periatul terenului în cåutarea ipoteticilor vectori ai PPA poate lua propor¡iile unor veritabile goane. Dacå se adaugå ¿i câ¡iva a¿a-zis limieri, chipurile pentru recuperarea exemplarelor rånite, nu mai lipsesc decât båtåia¿ii buni de gurå ca så cânte prohodul respectivului fond cinegetic. Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Profitul agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 12- 25.03.2020

Cosmin Andrei 12.03.1976, emisiunea Via¡a Satului Gheorghe Bo¡oman 14.03.1957, AgroProspect Nastasia Belc 14.03.1960, director Institutul de Bioresurse Alimentare Heinrich “Ricky” Stein 14.03.1966, pre¿edinte Consiliu Administra¡ie AgroConcept Andreea Butaru 14.03.1972, director marketing BASF Traian Demenescu 15.03.1948, director comercial Agrocomer¡ Holding Gabriela Marchita¿ 16.03.1966, direc¡ia Comer¡ exterior ¿i promovare produse agricole, APIA Marian Topalå 16.03.1980, fermier Ion Costache 19.03.1956, director adjunct ANIF Dånu¡ Radi¿ 19.03.1962, director revista Ferma

Mica Sahar\ de la Hanu Conachi Acum câteva zile, o suprafa¡å de câteva mii de hectare din jude¡ul Gala¡i a fost acoperitå de un nor imens de praf ¿i de nisip ridicat de vânt. Bineîn¡eles, internetul a explodat. Fiecare român care avea un computer î¿i dådea cu pårerea. Unii - cå vine sfâr¿itul lumii; al¡ii cu explica¡ii ¿tiin¡ifice despre binefacerile proprietå¡ii socialiste asupra terenurilor agricole. ¥n fapt, în apropiere de localitå¡ile Fundeni ¿i Hanu Conachi, se întind dune de nisip, vechi de mii de ani. Este un nisip adus de vânt ori de revårsårile Siretului. Pe fundalul secetei din aceastå iarnå, vântul a generat un val uria¿ de praf din ceea ce s-ar numi “mica Saharå a Moldovei”. ¥n 1928, la primul congres al naturali¿tilor din România, care a avut loc la Cluj, a fost lansatå propunerea de a înfiin¡a o rezerva¡ie pe “stepele pontice de la Hanu Conachi” (jud. Tecuci). ¥n 1940, când fiecare palmå de teren avea un pro-

Aurelia Måturaru 19.03.1964, redactor-¿ef revista Agricultura 365

de Dinu-Ioan Nicula

1 1

Liliana Ionescu 23.03.1970, director comercial Summit Agro România

Iulian Ni¡u 23.03.1972, director vânzåri Biochem Florin Zåbavå 24.03.1967, consultant piese de schimb, Claas 54

se extinde la 83 ha. Terenul era al Gospodåriei Agricole Colective. ¥n decembrie 2007, prin Natura 2000, rezerva¡ia a fost extinså la 242 ha, cu sau fårå voia proprietarilor de teren. ¥ntre timp, se taie copacii de pe planta¡ii, se defri¿eazå viile. A¿a cå, atunci când seceta pârjole¿te vegeta¡ia såracå, de stepå, vijeliile ridicå nori imen¿i de praf galben-ro¿cat. Spectacolul naturii ne readuce aminte de dunele de nisip de la Gala¡i.

ORIZONTAL: 1) Marea întâlnire cu cupa pe maså – Câ¿tigat când nu e¿ti la serviciu; 9 10 2) Micå de stat; 3) Unitate cu profil agricol – Cântå lângå pårin¡i; 4) Ro¿ii în fierturå – Mul¡umirea fran¡uzitului; 5) Praf de ciocolatå – Articole de confec¡ie; 6) Ramurå de altoit – Expozant de marcå; 7) Båtåile pendulei; 8) Umpluturi de chisele – Consens bilateral! 9) Urâtul lumii – Închide blana; 10) Despår¡irea de bisericå.

CAREUL AGRICOL

Damian Adelin 22.03.1968, Limagrain România

Mihaela Dogaru 23.03.1971, director omologåri Syngenta

prietar, Comisia Centralå a Monumentelor Naturii a declarat rezerva¡ie naturalå circa 13 ha. ¥n 1967, prin decizia Sfatului Popular Regional Gala¡i, suprafa¡a ariei protejate

2 4 5 6

7 8 9 10 Solu¡ia careului din Nr. 8/2020 ORIZONTAL: SECETA - SUI; TRAVERSA - N; IERI - AURAR; CD - TARCATA; LICAR - ATEU; ATU - CURENT; AVUTI - ATA; CRATITA - AT; E - NECURATI; PETRECARET.

VERTICAL: 1) Iese la cules dupå o ploaie – Vas petrolier; 2) Judecatå în lipså – Bune de stors; 3) Propunere ini¡ialå! – Papa-i pasiunea lui; 4) Se consumå tremurând – Rezultatul înscrierilor; 5) Måruntul pentru zahår – Semne de crizå; 6) Ca un malac la joacå; 7) Jucate la masa verde – Dovada lipsei de råspundere; 8) Aflatå în rezervå – Început de ianuarie; 9) Operat la inimå! – Ocupa¡i cu învârtelile; 10) Pasionatå de func¡ii. Profitul agricol 9/2020