Profitul Agricol nr. 9, din 10 martie 2021 by Profitul Agricol

nr. 9 din 10 martie 2021 - såptåmânal

8 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXIV, nr. 9/2021 Tel/Fax: 021.318.46.68

Inexistentul plan B

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

¥mpin¿i de la spate de nevoi (a se citi “de seceta din 2020”), liderii celor 4 asocia¡ii mari au reu¿it så intre la prim-ministru, la Florin Cî¡u, ¿i la ministrul Finan¡elor, Alexandru Nazare. S-au dus så cearå un miliard de lei. Au primit ceva promisiuni, ¿i alea cu zgârcenie ¿i cam neclare. ¥n fine, era de a¿teptat. Doar le spusese råspicat ministrul Oros încå de pe 25 februarie (votul amendamentelor în Comisiile de Agriculturå) cå nu sunt bani: “Nu sunt bani, ¿tiu sigur cå nu sunt bani. Din nefericire, acum nu sunt bani.” Aståzi, când destui agricultori au dat seceta la spate ¿i au diluat cum au putut pierderea (nu-i u¿or nici så încasezi un pumn financiar de câteva sute de mii de lei, så te ridici ¿i så o iei de la capåt), conteazå mai tare ce învå¡åminte tragem din episodul pe care l-am traversat ¿i cum facem så nu repetåm gre¿elile. Pentru cå secetå va mai fi, iar noi nu avem în lucru niciun plan B. Cum dispersåm riscul? Cum protejåm agricultorii mai bine? Pe care alegem så îi despågubim mai întâi? Pe cei mai productivi? Pe cei mai firavi? Ce solu¡ii ar fi care så nu implice bugetul? Poate cå nu e târziu ca Ministerul Agriculturii så-¿i facå un task-force (un grup de lucru, dacå vå place mai tare) care så evalueze ce a fost bine, ce a fost gre¿it (într-un termen rezonabil, nu ca Strategia Agriculturii, pe care o mai a¿teptåm ¿i aståzi).

redactie@agrinet.ro profitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Adrian Mihai 0730 588 788 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pentru asta, grupul ar avea så-¿i stabileascå un e¿antion de ferme, alese din zonele lovite de secetå, ¿i så le urmåreascå evolu¡ia pre¡ de doi-trei ani. Pas cu pas, cum le-ar zice pre¿edintele. Cine då faliment ¿i de ce, cine vinde påmânt ¿i ce face apoi cu banii (cumpårå inputuri? î¿i ia Mercedes?), cine cât credit ia ¿i pentru ce, ¿i tot a¿a. Apoi, când lucrurile vor fi limpezi, task-force-ul ministerului ar trebui så-¿i prezinte clar ¿i public concluziile, ¿i, dacå poate, så vinå ¿i cu ni¿te solu¡ii. De¿i ultima parte ar fi mai degrabå treaba asocia¡iilor.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 9/2021

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Pre¿edintele a promulgat bugetul

Strategia Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare: negocieri la Bucure¿ti, proteste cumin¡i în Moldova

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Culturi vegetale Solu¡ia Syngenta pentru primul tratament la påioase

De ce au crescut pre¡urile îngrå¿åmintelor?

Ce a dus la protestul de la Ia¿i

Agro Invest prime¿te un miliard de lei

Evenimentul såptåmânii, creionat de Cristian Mihåilescu

Agricultura digital\

Adrian Sâmbotin, noul director comercial Adama 12 În Timi¿ ¿i Arad e nevoie de desecåri ¿i mai pu¡in de iriga¡ii 30 Adama a ajuns la un grad de satisfac¡ie a clien¡ilor de 97% 32 Wuxal Boron Plus, pentru încå un sezon reu¿it la rapi¡å 34

O fotografie fårå retu¿åri: fermierii ¿i calculatoarele lor Prima expozi¡ie virtualå organizatå de Vantage în România

Ma[ini & utilaje Claas ¿i-a înnoit toate tractoarele Arion 400 JCB Seria III, putere suplimentarå cu motoare Stage V

Informa]ii externe

Via]a companiilor

Angajamentul Corteva vizavi de Pactul Verde European Ioan Brebenel: “Vreau så plåtesc impozit Azomure¿ îndeamnå statul român ¿i nu pot!” 22 så reactiveze un combinat Câmpul are nevoie de azot 24 Legisla¡ia na¡ionalå Timac Agro: Noi biostimulatori pentru nu a fost actualizatå cultura mare ¿i culturi speciale 25 Cre[terea animalelor Corteva a ales Dadelos pentru Focar de pestå în ferma de la Macea comercializarea biostimulatorilor 26 a lui Dimitrie Muscå Cum a ajuns Iacob Boca Aspecte fitosanitare la Copa-Cogeca 26 pre¿edinte interimar la FCBR Subven¡ia pentru vaca de carne Fermierii din Nådlac au renun¡at la floarea-soarelui 28 a scåzut u¿or

Dorel Secarå: SCZ se acordå numai pentru ferme aflate în dificultate

China lanseazå un fond pentru crescåtorii de porci Hackerii au atacat Lactalis

56 56

Opinii dr. ing. Daniel Bot\noiu

Câteva solu¡ii durabile

Pagina de istorie Conacul-muzeu Bellu de la Urla¡i 38

Hobby Metode de vânåtoare (III) Un satelit supravegheazå Amazonia

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

Pre[edintele a promulgat bugetul Pre¿edintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului de stat pe anul 2021. Potrivit Administra¡iei Preziden¡iale, bugetul va permite dezvoltarea unor sectoare esen¡iale, care adesea au fost ignorate în trecut.

“

Investi¡iile, reformele ¿i cre¿terea economicå sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât så fie respectate totodatå principiile responsabilitå¡ii fiscal-bugetare ¿i al sustenabilitå¡ii finan¡elor publice. ºinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indicå un efort considerabil de consolidare bugetarå. Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investi¡ii ¿i pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esen¡iale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investi¡ii în infrastructura de transport, Profitul Agricol 9/2021

spitale ¿i ¿coli, dar ¿i pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum ¿i a riscurilor asociate crizei sanitare ¿i economice provocate de pandemia de COVID-19. Investi¡iile majore asigurå sus¡inerea mediului de afaceri, noi oportunitå¡i de dezvoltare ¿i crearea de locuri de muncå mai bine plåtite", mai aratå pre¿edin¡ia. Nicio vorbå despre agriculturå. Pentru 2021, bugetul stabile¿te la venituri 173,7 miliarde lei, iar la cheltuieli 326,407 miliarde lei credite de angajament, 261,050 miliarde lei credite bugetare, ¿i un deficit de 87,349 miliarde lei. Vå reamintim, la Agriculturå sunt 26,8 miliarde lei, cu 9% mai mul¡i decât anul trecut. De¿i sunt mai mul¡i bani, pentru fermieri sunt mai pu¡ini. Au fost tåiate cheltuieli de la ANIF, Antigrindinå (pe care mul¡i agricultori o considerå vinovatå de secetå) sau ANT. Mai multe plå¡i (de pildå, motorina trimestrul I ¿i II din 2021) se vor face abia la rectificarea din varå.

Marius Mihai Micu, al treilea secretar de stat al PNL Prim-ministrul Florin Cî¡u l-a numit miercuri, 3 martie, pe Marius Mihai Micu în func¡ia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii. Numele lui fusese vehiculat încå din decembrie anul trecut, când Pro Agro anun¡a public cå “mediul asociativ” îl sus¡ine pentru aceastå func¡ie. Marius Mihai Micu este pre¿edinte al unei asocia¡ii a tinerilor producåtori agricoli ¿i vicepre¿edinte al Pro Agro. Cu aceastå numire, echipa de la Agriculturå este completå. Dimitrie Muscå fa¡å în fa¡å cu pesta porcinå africanå O veste nefericitå s-a confirmat såptåmâna aceasta. ¥n ferma de porci de la Macea, Arad, a lui Dimitrie Muscå a izbucnit un focar de pestå porcinå africanå. Vor fi sacrificate în jur de 20.000 de animale. Despre acest nefast incident, pute¡i citi pe larg în pagina 38 a revistei. Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide Miercuri, pe 10 martie, când revista iese de sub tipar, ASAS organizeazå videoconferin¡a Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui. Ca urmare a interzicerii utilizårii celor trei substan¡e neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin ¿i tiametoxam), Ministerul Agriculturii a finan¡at cercetåri pentru monitorizarea nivelului de reziduuri de pesticide la culturile de rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui situate în Podi¿ul Moldovei, Dealurile Subcarpatice ¿i sudul României. ¥n cadrul videoconferin¡ei organizate de ASAS, dr. Carmen Mincea, directorul proiectului, a prezentat rezultatele ob¡inute pe parcursul a trei ani de studii (2018, 2019, 2020), precum ¿i analiza statisticå a acestora. Moderator a fost prof. Valeriu Tabårå, pre¿edintele Academiei de ªtiin¡e Agricole.

Arin DORNEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ANAF clarificå problema deductibilitå¡ii cheltuielilor de produc¡ie ¿i a TVA la culturile calamitate Direc¡ia Generalå Coordonare Control Fiscal din cadrul ANAF a transmis în teritoriu o circularå în vederea aplicårii unitare, de cåtre toate structurile de inspec¡ie fiscalå, a legisla¡iei privind culturile agricole calamitate ¿i a subven¡iei pe suprafa¡å acordatå pentru terenurile cultivate. Actul clarificå tratamentul fiscal vizavi de impozitul pe profit ¿i al TVA-ului aplicabil cheltuielilor cu stocurile distruse ca urmare a unor calamitå¡i naturale. Informa¡ia despre aceastå clarificare a fost puså în circula¡ie în mod oficial de cåtre ANAF, într-un råspuns adresat Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, semnat ¿i ¿tampilat de Daniela Teodoru, directorul general. ¥n plus, ANAF le-a cerut organiza¡iilor profesionale så spunå dacå existå fermieri la care se fac ac¡iuni de inspec¡ie fiscalå ¿i au apårut divergen¡e, ca lucrurile så intre pe un fåga¿ normal.

Strategia Alian]ei pentru negocieri la Bucure[ti, proteste Joi, 4 martie, liderii Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) s-au întâlnit cu prim-ministrul Florin Cî¡u, cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, ¿i cu ministrul de Finan¡e, Alexandru Nazare. Ulterior, au avut altå întâlnire cu Ludovic Orban, pre¿edintele PNL ¿i al Camerei Deputa¡ilor. De fiecare datå au discutat propunerile Alian¡ei de compensare a pierderilor suferite de fermieri din cauza calamitårii culturilor de primåvarå. Întrevederea cu Orban s-a încheiat în jurul orei 14, când, la Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, fermierii din Moldova, organiza¡i de ACCPT Ia¿i, membrå APPR, au început protestele. Întrevederea cu premierul ¿i mini¿trii s-a desfå¿urat de la 11:30, conform programårii, la Palatul Victoria, ¿i a durat aproximativ o orå. Din partea Alian¡ei au participat ªtefan Pådure, pre¿edintele APAR (Asocia¡ia Pentru Promovarea Alimentului Românesc a reprezentat Pro Agro, în locul pre¿edintelui Ionel Arion, indisponibil), Nicolae Sitaru, pre¿edintele

Protestul fermierilor din Moldova chiar s-a ¡inut Fermierii din ACCPT Ia¿i au început joi, la ora 14, pichetarea Prefecturilor din Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, în semn de proteste fa¡å de nebugetarea sumelor necesare plå¡i despågubirilor pentru culturile de primåvarå calamitate anul trecut. Au fost în total aproape 200 de oameni. Adicå 70-80 de fermieri s-au strâns în fa¡a Prefecturii Ia¿i ¿i câte 4050 în fa¡a Prefecturilor din Boto¿ani ¿i Vaslui. Scandårile au fost convenite dinainte ¿i nu au fost lipsite de impact: “O ¡arå fårå pâine - o ¡arå fårå mâine!”. Un mesaj adresat ministrului Oros avea chiar ceva pårintesc în el, “Då-te ¿i tu pe brazdå!”. Emil Bålteanu, pre¿edintele ACCPT Ia¿i, spunea cå protestul a fost or8

ganizat în semn de solidaritate cu cei aproximativ 20% dintre membri care efectiv sunt în pragul insolven¡ei, cu risc de a nu-¿i mai putea relua activitatea de produc¡ie ¿i chiar de a råmâne

APPR, Nicu Vasile, pre¿edinte LAPAR, ¿i Mircea Bålu¡å, pre¿edinte UNCSV. Li s-a alåturat Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români. Clubul nu face parte din Alian¡å, dar Nicu¿or ªerban este membru APPR. De la Palatul Victoria, reprezentan¡ii fermierilor s-au deplasat la Palatul Parlamentului, unde tot aproximativ o orå a durat discu¡ia cu Orban.

fårå ferme. Pe de altå parte, de¿i a fost primordial un semnal de alarmå cåtre guvernan¡i, s-a dorit a fi ¿i un mesaj de sus¡inere. “Suntem încrezåtori cå se va ajunge la o solu¡ie bunå pentru fermieri”.

Profitul Agricol 9/2021

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Agricultur\ [i Cooperare> cumin]i în Moldova

Discu¡iile la Guvern au început cu alternativele la despågubiri, discutate în prealabil cu ministrul Adrian Oros: 1. Scontarea adeverin¡elor de calamitate. Statul recunoa¿te procesele-verbale de calamitate, fixeazå o sumå a despågubirilor, emite adeverin¡e, iar acestea sunt folosite de fermieri la bånci, pentru a ob¡ine bani prin credit de angajament, pe care statul îl va achita la o datå ulterioarå. 2. Compensarea sumelor reprezentând despågubirile neacordate cu sume reprezentând crean¡e bugetare ale fermierilor afecta¡i - impozit pe venit, impozit pe salarii, CAS, CASS; 3. Accesarea unor credite capital de lucru cu garan¡ii de stat ¿i dobânzi subven¡ionate. Fermierii considerå cå prima op¡iune este cea mai acceptabilå. Prim-ministrul le-a cerut liderilor AAC câteva zile de rågaz pentru a le analiza pe toate trei. Nicolae Sitaru, pre¿edintele APPR, precizeazå cå alt subiect discutat a fost recunoa¿terea de cåtre ANAF a pierderilor financiare suferite de fermieri, Profitul Agricol 9/2021

prin deductibilitatea cheltuielilor de produc¡ie ¿i TVA aferente culturilor calamitate - e o dolean¡å mai veche, discutatå la Finan¡e de mai multe ori anul trecut de liderii AAC, dar nerezolvatå nici azi. În fine, s-a discutat ¿i despre un mecanism de gestionare a riscurilor, care så previnå repetarea situa¡iei în care, în caz de calamitate, despågubirile så fie suportate tot de bugetul de stat. Cu pre¿edintele PNL ¿i al Camerei Deputa¡ilor, Ludovic Orban, cei din Alian¡å au reluat toate subiectele ¿i i-au solicitat sprijin politic pentru solu¡ionarea lor. În plus, s-a cerut o interven¡ie de urgen¡å pentru relaxarea birocra¡iei. "I-am aråtat domnului Orban un aviz de la Drumuri, semnat de opt persoane, pentru a folosi o poartå de acces", relateazå Sitaru. Ludovic Orban s-a întâlnit ulterior, chiar în cursul zilei de joi, cu premierul Cî¡u, discutând dolean¡ele reprezentan¡ilor Agriculturii. Înså Orban a precizat cå nu s-a ajuns la o concluzie.

Robert VERESS

Nicu¿or ªerban: premierul Cî¡u a propus credite în loc de despågubiri Nicu¿or ªerban, pre¿edintele Clubului Fermierilor Români, are un punct de vedere în consonan¡å cu al liderilor Alian¡ei pentru Agriculturå. “Este nevoie de despågubiri. Dacå nu s-a gåsit solu¡ia de bugetare a måsurii, sunt alternative, dacå existå ¿i voin¡å politicå. ªi cred cå existå”. ªerban dezvåluie cå, dintre alternativele discutate, în prealabil, de Alian¡å cu ministrul Oros, premierul s-a declarat deja de acord ¿i chiar a propus så se meargå pe solu¡ia Agro IMM Invest - accesarea de cåtre fermierii afla¡i în dificultate a unor credite pentru capitalul de lucru cu garan¡ii de stat ¿i dobânzi subven¡ionate. “Aceastå variantå este una mai de duratå, spune ªerban. Cea mai eficientå ¿i rapidå ar fi eliberarea de adeverin¡e, cu care fermierii se pot duce la bånci sau ifn-uri, pentru a primi banii respectivi, urmând ca statul så acopere sumele respective atunci când bugetul va permite acest lucru. Premierul nu a spus nici da, nici nu. A cerut câteva zile så analizeze impactul måsurii asupra deficitului bugetar, fiind un credit de angajament al MADR. În¡eleg cå såptåmâna viitoare vom avea un råspuns. În accep¡iunea mea, câteva zile nu înseamnå câteva såptåmâni”. ªerban i-a transmis premierului o mapå con¡inând un studiu prin care Clubul a argumentat necesitatea ca, prin Programul de Rezilien¡å, agricultura så primeascå finan¡are pentru a se rezolva problemele legate de iriga¡ii, desecåri, eroziunea solului. Florin Cî¡u l-ar fi întrebat de ce nu se asigurå fermierii. “I-am explicat cå sunt pu¡ine societå¡i care asigurå riscul de secetå. Ar mai trebui lucrat la legisla¡ia privind subven¡ionarea primelor de asigurare. Dupå mine, solu¡ia este fondul mutual”. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ce a dus la protestul de la Ia[i Asocia¡ia Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice GRÂNARII Ia¿i, alcåtuitå din fermieri din toate jude¡ele din zona de est a României, zonå grav afectatå de seceta din anul 2020, a decis så treacå la urmåtorul pas: protestul.

stfel, dupå multe promisiuni neonorate ¿i dialoguri neconcretizate cu reprezentan¡ii Executivului ¿i ai Parlamentului, joi, 4 martie, între orele 14 ¿i 19, simultan în jude¡ele Ia¿i, Boto¿ani ¿i Vaslui, membrii ACCPT Ia¿i au protestat în fa¡a Prefecturilor. “Protestul exprimå indignarea noastrå datoratå neincluderii în Proiectul de buget a sumelor pentru despågubirea culturilor de primåvarå afectate de secetå din anul precedent ¿i implicit imposibilitatea noastrå de redresare ¿i continuare a ciclului productiv”, spunea Emil Bålteanu, pre¿edintele Asocia¡iei. El a fåcut ¿i apel la mass-media, så ajute ¿i så promoveze informa¡iile despre mitinguri, astfel încât nemul¡umirea så fie auzitå de to¡i cititorii.

Cu¡itul a ajuns la os! Fermierii fierb, noi, reprezentan¡ii lor, cu dificultate ¡inem starea de spirit încå sub control! Motive: a) Subven¡ii sub nivelul celor europene, în timp ce achizi¡iile noastre: utilaje, fertilizan¡i, inputuri, semin¡e, carburan¡i, duc banii tocmai cåtre acele ¡åri unde fermierul este mult mai bine sprijinit atât de stat, cât ¿i de UE. b) 95% dintre fermieri au credite la bånci, toate cu capital stråin, plåtim dobânzi ¿i penalitå¡i la credite, care în acelea¿i state europene sunt în jur de 1-2%, chiar negative. Cu asemenea credite stråinii cumpårå teren ¿i ferme în România. 10

c) Da, în 30 de ani agricultura a crescut, dar pre¡ul acestei cre¿teri nu a însemnat ¿i cre¿terea neapåratå a nivelului de trai! Satul este depopulat ¿i pentru cå zootehnia, principalul nostru cumpåråtor în condi¡ii normale, este în moarte clinicå. d) Anul trecut, urmare a secetei din zona de est ¿i sud-est, pentru fermieri a însemnat: I. Diminuarea cifrei de afaceri cu 40% - pânå la 90%; II. Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri: pierderi - 25 -50%; III. Despågubirile ar acoperi costurile cu achizi¡ia fertilizan¡ilor, care în ultimele 2 luni au crescut 30-50%; IV. Costul carburan¡ilor a crescut cu 15% din 15 noiembrie 2020 pânå acum! V. Distribuitorii nu mai finan¡eazå fermieri cu datorii din anul 2020; VI. Culturile de primåvarå au fost mai puternic afectate decât cele de toamnå, acestea fiind despågubite în procent de -90%. Nu este corect ca cele de toamnå så fie despågubite ¿i cele de primåvarå NU. VII. Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livråri cereale, au primit penalitå¡i de la 100 pânå la 800 lei/tonå;

e) Dl Ministru al Agriculturii a afirmat cå: “Despågubirile nu acoperå nici pe departe pierderile suferite de fermieri”; Despågubirile se vor întoarce în mare parte la buget prin: TVA, impozite, taxe locale. 3. ¥n concluzie, domnilor/doamnelor reprezentan¡i ai puterii executive, domnilor/doamnelor parlamentari, dragi români: - cu demnitate cerem sprijin, nu cer¿im! - cu demnitate, vå solicitåm så sprijini¡i ie¿irea din situa¡ia gravå a fermierilor! - dovedi¡i cå sus¡ine¡i agricultura din România, sector aflat în mare suferin¡å! - sensibiliza¡i ¿i convinge¡i deciden¡ii politici cå în caz contrar nemul¡umirile fermierilor dispera¡i pot genera manifeståri sociale grave, care nu sunt de dorit nici pentru dumneavoastrå, nici pentru noi. - da¡i semnalul pe care îl a¿teaptå mii de fermieri - alocare bugetarå pentru sprijin despågubiri zone calamitate de secetå, în anul 2020! Scrisoarea a fost semnatå de Emil Bålteanu, în numele Asocia¡iei Cultivatorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Ia¿i. Profitul Agricol 9/2021

EVENIMENTELE S|PT|M+NII ¥n ¡arå sunt 428 de focare de Pestå Porcinå africanå Incidentul cu pesta porcinå africanå de la Macea a condus la aducerea la zi, de cåtre ANSVSA, a situa¡iei PPA în ¡arå. Am aflat cå pe 4 martie erau active 428 de focare PPA, din care 6 focare în exploata¡ii comerciale ¿i 6 focare în exploata¡ii comerciale de tip A, fiind afectate 94.299 de porcine. Start pentru campania de semånat porumb? Pe 6 martie, ªtefan Stånescu, fermier din Olt, a dat startul campaniei de semånat porumb. Marius Cåtålin Bran, directorul SCDA Caracal, spune cå, de regulå, la sta¡iune, campania începe în jurul datei de 1 aprilie. O devansare prea mare a semånatului poate provoca pierderi mari. “Din start, dacå e un an bun, paguba este de 2-3 t/ha”, spune directorul, din experien¡å. În urmå cu câ¡iva ani a semånat pe 15-20 martie pe 50-60 ha. A pierdut 3 t/ha pentru cå a urmat o brumå, iar cultura a stagnat apoi douå-trei såptåmâni. Opri¡i risipa! Oare? ONU a måsurat fix 931 de milioane de tone de alimente (17% din produc¡ia globalå) care au ajuns la gunoi în 2019. Nu punem acum la îndoialå precizia unui astfel de studiu ¿i nici metodologia de calcul, doar re¡inem cå toate aceste alimente ar umple 23 de milioane de camioane. Puse cap la cap ar da ocol globului de 7 ori. ONU atrage aten¡ia cå nu conteazå dacå locuiesc într-o ¡arå bogatå sau întruna såracå, oamenii risipesc la fel. Danone scade pe burse Ac¡iunile grupului Danone au scåzut pe burse cu 1,1%, la 56,6 euro, dupå ce a anun¡at cå este în cåutarea unui nou pre¿edinte director general. Actualul PDG, Emmanuel Faber, aflat în func¡ie de 7 ani, va råmâne în cadrul companiei, pre¿edinte fårå rol executiv. ¥n 2019 o ac¡iune Danone ajungea la 82 de euro. 12

Agro Invest prime[te un miliard de lei Prim-ministrul Florin Cî¡u a declarat cå programul Agro Invest, de sprijin al fermierilor, va demara cu un plafon de 1 miliard de lei, care va fi crescut dacå programul va avea succes. “Agro Invest a apårut din nevoia observatå în pia¡å, a apårut din discu¡ii ¿i våzând cå sectorul agricol are ni¿te particularitå¡i care trebuiau luate în seamå”, a afirmat premierul într-o conferin¡å de preså. “Atunci am creat acest program special pentru sectorul agricol. Tot pe garan¡ii, tot pe schemå de garan¡ii, dar îi va ajuta pe fermieri så treacå de aceastå perioadå dificilå.

Agro Invest, a¿a cum am fåcut ¿i la IMM Invest, începe cu 1 miliard de lei, plafon. Dacå va fi un program de succes, cre¿tem plafonul, a¿a cum am fåcut ¿i la IMM Invest. Nu este nicio problemå så cre¿tem plafonul, dacå este un program de succes”, a afirmat premierul. Despre acest program, Alian¡a pentru Agriculturå i-a scris prim-ministrului cå, de¿i sunå promi¡åtor, nu reprezintå o solu¡ie pentru fermierii afecta¡i de secetå, care au probleme deja cu indicatorii bancari, nu mai au garan¡ii ¿i nu vor putea fi deci accepta¡i de fond pentru accesarea finan¡årilor. Mai mult, spune analiza Alian¡ei, acest fond va fi posibil de accesat cel mai probabil abia în luna iunie, ¿i Guvernul ar trebui så caute alte solu¡ii, mai apropiate, pentru finan¡area agricultorilor decapitaliza¡i de secetå.

Adrian Sâmbotin, noul director comercial Adama Din martie Adrian Sâmbotin a devenit directorul comercial al Adama. Este o promovare internå, Sâmbotin fiind mai înainte director comercial regional Vest ¿i Centru al Adama. Are o carierå de 14 ani în marketing ¿i o contribu¡ie consideratå esen¡ialå la dezvoltarea ¿i adoptarea rapidå a noului portofoliu de produse Adama. “Am acceptat aceastå provocare profesionalå cu entuziasm ¿i cu certitudinea cå voi putea så conduc departamentul comercial Adama România spre un nou nivel de performan¡å. Må bazez pe o echipå foarte bunå, pe rela¡iile comerciale excelente cu partenerii ¿i privesc cu optimism spre implemen-

tarea strategiilor de îmbunåtå¡ire a portofoliului de produse, de cre¿tere a cotei de pia¡å ¿i a parteneriatului cu distribuitorii ¿i fermierii’’, a declarat Adrian Sâmbotin.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 9/2021

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e la 285 dolari/tonå (1.140 lei), fa¡å de 281 dolari/tonå (1.124 lei), cât a închis licita¡iile în 22 februarie.

Grâu România FOB Constan¡a 213 euro/t (+2) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021.

Principalele destina¡ii ale exportului: China 69.700 tone, Mexic 65.970 tone, Nigeria 47.770 tone, Malaezia 39.770 tone ¿i Ecuador 38.570 tone.

¥n såptåmâna 22 - 26 februarie 2021 pre¡ul grâului pe bursele mondiale a crescut.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 265 dolari/tonå (1.060 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Astfel: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic a ajuns

Cota¡ii - Burse din Fran¡a

$/t

Cota¡ii - Bursa din Chicago Mart Apr Mai

22.02 241 243 240

23.02 243 244 241

24.02 25.02 26.02 241 243 241 243 245 243 240 241 239 $/t

Pre¡uri - Bursa din Kansas Mart Apr Mai

22.02 290 289 285

23.02 292 290 287

24.02 293 292 289

25.02 294 293 290

26.02 292 291 289

România FOB Constan¡a 207 euro/t (=) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 26 februarie 2021, a

Mart Apr Mai

22.02 217 213 209

$/t

23.02 24.02 25.02 26.02 219 220 221 219 214 215 217 215 210 211 213 211

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 22.02 Bordeaux 213 Pallice 212 Rhin FOB 221 Bordeaux FOB 217 Pontivy 215

euro/t

23.02 24.02 25.02 26.02 214 215 217 215 213 215 217 215 223 224 225 223 219 220 221 220 217 219 221 220

Profitul Agricol 9/2021

23.02 24.02 225 227 227 229 229 230 223 224 220 221 291 293

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Mart Apr Mai

22.02 261 259 257

23.02 263 261 259

24.02 265 263 261

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 295 euro/tonå (1.445 lei) ¿i råmâne cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului la închiderea licita¡iilor a fost de 232 euro/tonå (1.137 lei). Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2021 este de 197 dolari/t (788 lei). Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în martie 2021, a fost de 191 dolari/t (764 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t 25.02 229 231 231 225 223 294

25.02 267 265 263

26.02 231 232 233 227 224 295 $/t 26.02 265 263 261

fost de 249 dolari/tonå (996 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Porumb

Cota¡ii - Bursa din Chicago

22.02 Rouen 223 Dunquerque 225 Pallice 227 Creil FOB 221 Moselle FOB 219 Rouen FOB 290

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 224 euro/tonå (1.098 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din 22 februarie.

€ - 4,9 lei $ - 4 lei

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2021, este de 195 dolari/tonå (780 lei), mai mic cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

ro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei). Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 223 euro/tonå (1.093 lei) ¿i este cel mai mare pre¡ de pe bursele din Fran¡a.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost 245 dolari/tonå (980 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iei din 22 februarie. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Fran¡a: Pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 220 euro/tonå (1.078 lei). A crescut cu 5 euPre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 241 243 245 247 245 237 241 244 245 243

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 22 - 26 februarie 2021 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 547 dolari/tonå (2.188 lei), cu 4 dolari/tonå mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 februarie. Principalele destina¡ii: ChiCota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

22.02 507 507 505

23.02 511 510 507

$/t 24.02 513 513 509

25.02 515 514 510

26.02 517 515 511

Orz România FOB Constan¡a 201 euro/t (=) 1.085 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 22 - 26.02.2021, pre¡ cu livrare în martie 2021. Såptåmâna trecutå, pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a Rouen Dunquerque Moselle Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

22.02 213 214 210 224

23.02 214 215 211 225

24.02 215 217 213 227

25.02 217 219 214 229

26.02 215 217 213 227

214 211

215 217 219 217 213 215 217 215

Sorg

PREºURI 22 - 26.02.2021

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 22 - 26 februarie 2021, a fost de 201 dolari/tonå (804 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Principalele destina¡ii ale ex-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

na 227.770 tone, Olanda 139.770 tone, Egipt 105.770 tone, Mexic 104.770 tone, Japonia 87.570 tone.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei a fost de 549 dolari/tonå (2.196 lei), mai mare cu 4 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 467 dolari/tonå (1.868 lei), în cre¿tere cu 4 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago Mart Apr Mai

22.02 1.119 1.085 1.069

23.02 1.123 1.093 1.071

24.02 1.125 1.097 1.073

25.02 1.127 1.099 1.075

$/t 26.02 1.132 1.101 1.077

Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 215 euro/tonå (1.053 lei), mai mare cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 215 euro/tonå (1.053 lei), mai mare cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile din data de 22 februarie. Argentina: pentru livrare în martie 2021, pre¡ul orzului furajer este 245 dolari/t (980 lei), cu 2 dolari/tonå mai pu¡in fa¡å de såptåmâna trecutå. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mare fa¡å de såptåmâna trecutå. portului: China 117.070 tone ¿i Taiwan 7.770 tone. Volumul tranzac¡iilor pe pia¡a interna¡ionalå a fost mai mic fa¡å de såptåmâna trecutå. $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic Martie Mai

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 197 199 201 202 201 195 197 203 204 203

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Mart Mai

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 463 465 467 469 467 461 463 465 467 465

Floarea-soarelui

A înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå.

¥n Fran¡a pre¡ul florii-soarelui, FOB-Dieppe, a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei), mai mare cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2021, este de 577 dolari/tonå (2.308 lei).

¥n Argentina, pre¡ul la închidere, pe 26 februarie, a fost de 543 dolari/tonå (2.172 lei).

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în luna februarie 2021, a fost de 507 dolari/t (2.388 lei).

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

$/t

euro/t

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 Martie 537 540 541 542 543

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 Dieppe 540 541 543 544 545

Rapi¡å

de 470 euro/tonå (2.303 lei), mai mare cu 9 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Såptåmâna trecutå pre¡ul rapi¡ei la bursele din Fran¡a a înregistrat urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul FOB-Moselle a fost de 465 euro/tonå (2.278 lei), cu 8 euro mai mare fa¡å de pre¡ul de deschidere din 22 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Paris

euro/t

22.02 Rouen 461 Dunquerque 459 Moselle 457

26.02 470 467 465

23.02 463 461 459

24.02 465 463 461

25.02 467 465 463

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 467 euro/tonå (2.288 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n tabelul de mai jos avem ¿i pre¡ul rapi¡ei din Canada: Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Mart Apr Mai

22.02 601 577 573

23.02 603 579 577

24.02 605 581 579

25.02 607 583 581

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

249 dolari/t

$/t

22.02 23.02 24.02 25.02 26.02 Martie 545 547 549 551 549 Mai 537 539 543 545 543

547 dolari/t

201 dolari/t

$/t 26.02 609 585 583

Profitul Agricol 9/2021

CULTURI

VEGETALE Solu]ia Syngenta pentru primul tratament la p\ioase De la 1 decembrie pânå la finalul lunii februarie precipita¡iile au cumulat, în vestul ¡årii, 180-240 l/mp. “Solul este suprasaturat cu apå, inundat. Fåinarea va fi boala principalå”, a atras aten¡ia Mihai Budai, consilier tehnic Agroind Cauaceu, în cadrul webinarului Cereale Påioase, organizat de Syngenta. Probleme vor fi ¿i cu påtårile reticulare, helmintosporioza, rincosporioza, septorioza, adaugå el. În acest context, Budai remarcå beneficiile pachetului de fungicide Amistar Prime ¿i faptul cå pentru prima datå este folositå strobilurina ca prim tratament, azoxistrobina din Amistar. În completare, în pachet este inclus Celsivo, specializat în fåinare. Substan¡a activå are ac¡iune puternicå, sistemicå. Localizeazå imediat atacul de fåinare, dar are ¿i rol preventiv. Ambele substan¡e active (azoxistrobina ¿i fenpropidin) sunt sistemice ¿i au circula¡ie lentå în plantå. Noile cre¿teri vor sunt protejate. Azoxistrobina, pe lângå faptul cå previne ¿i trateazå boala, are ¿i un important rol în stimularea dezvoltårii vegetative. “Intensificå fotosinteza, lucru de care este de foarte mare nevoie în vestul ¡årii. Având o activitate translaminarå puternicå ¿i o deplasare mai lentå poate så asigure o protec¡ie de pânå la 30 de zile, ceea ce înseamnå cå pânå la urmåtorul tratament putem så ståm fårå griji în ceea ce prive¿te atacul de boli specifice primei perioade de vegeta¡ie, påtårile ¿i fåinarea”, remarcå Budai. 16

Gabriela Drago¿, manager marketing cereale påioase protec¡ia plantelor la Syngenta, spune cå efectul preventiv conferå o mai mare flexibilitate pentru tratamentul la frunza stindard. “Au fost situa¡ii în care a plouat foarte mult în preajma celui de-al doilea tratament ¿i nu s-a putut interveni”, adaugå aceasta. Budai mai prezintå un avantaj adus de pachetul Amistar Prime: efectul pe care azoxistrobina îl are, în condi¡iile de suprasatura¡ie cu apå, împotriva bolilor bazei tulpinii, fie Pythium sau påtare în ochi. “Ajutåm ¿i planta ¿i prevenim o infec¡ie cu spori la nivelul bazei tulpinii”. Mihai Budai atrage aten¡ia cå probleme mari pot så aparå dacå se folosesc produse pe bazå de triazoli ¿i imidazoli. În zona de vest plantele sunt foarte stresate ¿i aceste produse sunt foarte agresive. Planta nu o så le poatå

Spray Assist, o nouå aplica¡ie pentru fermieri De luna aceasta, Syngenta vine în sprijinul fermierilor cu o nouå aplica¡ie, Spray Assist. Pe baza prognozei meteo pentru urmåtoarele cinci zile ea indicå fermierilor perioada optimå pentru efectuarea tratamentelor. Decizia ia în considerare mai mul¡i factori precum datele meteo, sprayer, diametre orificii duze, tip de duze, volum de apå, umiditate din aer.

metaboliza în condi¡ii bune ¿i o så întârzie pornirea în vegeta¡ie. “Este excluså utilizarea acestora”, spune Budai.

Temperatura de aplicare ¿i compatibilitå¡i Tratamentul se poate efectua începând cu temperatura de 5°C. Decizia optimå este de a a¿tepta ca plantele så porneascå bine în vegeta¡ie, så nu urmeze temperaturi negative nici måcar noaptea. Nu ar efecta planta, dar se va reduce efectul. Acest pachet de produse se poate combina ¿i cu altele precum regulatorul de cre¿tere, dar nu trebuie amestecat cu triazoli, cu imidazoli, cu erbicide hormonale, auxinice ¿i cu îngrå¿åminte foliare cu mult azot întrucât efectul va fi extrem de antagonic ¿i se vor produce arsuri. Este foarte importantå ordinea de introducere în MET a produselor. Primul este Amistar, dizolvat în jumåtate din cantitatea de apå necesarå. Trebuie låsat aproape cinci minute pentru a se dizolva. Al doilea trebuie introdus Celsivo ¿i apoi Moddus Evo, regulator de cre¿tere. Dupå introducerea tuturor produselor în rezervor, e necesar ca operatorul så mai a¿tepte 15 minute, timp în care solu¡ia trebuie barbotatå. Foarte importantå este umiditatea din aer. Ideal este så fie de peste 85%, când se face un tratament. Adrian MIHAI Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

De ce au crescut pre]urile îngr\[\mintelor? Cre¿terea pre¡urilor îngrå¿åmintelor la începutul anului nu este tocmai o surprizå. Mai pu¡in previzibil a fost înså procentul. Pre¡urile au urcat cu 20-30% la Azomure¿ ¿i cu pânå la 60-70% la cele de import. Sunt înså ¿i cazuri în care unii importatori au reu¿it så-¿i facå stocuri în ¡arå, de anul trecut, ¿i acum au putut så creascå pre¡urile mai pu¡in decât concuren¡a. Re¡inerea fermierilor în a utiliza îngrå¿åminte la nivelurile obi¿nuite ¿i dificultatea în aprovizionare ar putea duce la produc¡ii sub poten¡ial, chiar dacå nivelul de precipita¡ii este satisfåcåtor în cele mai multe zone.

ererea ¿i oferta, cele douå for¡e care formeazå pre¡ul, au suferit modificåri importante anul trecut. Importurile au scåzut cu 40%, dupå unele estimåri. Seceta a diminuat semnificativ cererea de îngrå¿åminte. Explozia depozitului de îngrå¿åminte din Beirut a intensificat controalele în ferme ¿i la distribuitori, iar unii dintre ei au devenit mai reticen¡i în achizi¡ionarea de marfå. Cele douå fenomene au fåcut ca timp de cel pu¡in trei luni fermierii så nu se aprovizioneze. Azomure¿ a fost nevoitå så exporte o mare parte din marfå, pentru a evita oprirea combinatului. Ulterior, pentru cå cererea nu exista, nu au mai apårut nici importurile. În toamnå, cererea pentru produsele premium a avut cel mai mult de suferit. “Cât timp fermierii nu au o viziune

foarte bunå asupra urmåtorului sezon nu se aprovizioneazå. Azomure¿ a livrat cu 60.000 de tone mai mult decât în 2019, dar în aprilie-decembrie livrårile au scåzut cu 11%”, spune Robert Fulga, director de vânzåri la Azomure¿. Aceastå lipså de livråri a reprezentat o mare parte din motivul pentru care pre¡urile au crescut în primul trimestru al acestui an.

Consumul anual de îngr\[\minte ;n Rom=nia>

2,5

mil. tone

Pe de altå parte, în zonele afectate de secetå îngrå¿åmântul livrat nu a putut fi aplicat, a¿a cå va fi folosit doar în aceastå primåvarå. Scåderea vânzårilor are legåturå ¿i cu faptul cå mul¡i fermieri au considerat cå din cauza secetei cele aplicate nu au fost folosite de plante ¿i au råmas acolo. “Par¡ial adevårat, dar ineficient din påcate. Partea de N a fost utilå pentru startul culturilor de toamnå dupå o varå fårå precipita¡ii, îns partea de P, din påcate, în cele mai multe terenuri existå în formå brutå ¿i pu¡in accesibilå pentru plante”, remarcå Cerasela Achim, director general CICh. Cre¿terea pre¡urilor la cereale îi face pe fermieri så fie mai dispu¿i så investeascå mai mult în culturi pentru cå sperå så ob¡inå câ¿tiguri mai mari. “Pre¡urile cerealelor au crescut

enorm de la începutul lunii septembrie, inclusiv la grâu (cre¿tere de 20-30%), porumb (25-30%) ¿i orz (30-35%), toate prezentând cre¿teri abrupte ale valorii, ceea ce înseamnå cå sporurile de produc¡ie pe care le aduc îngrå¿åmintele sunt ¿i mai valoroase”, explicå Josh Zacharias, director comercial la Azomure¿. Paradoxal, la cre¿terea pre¡urilor se pare cå au contribuit chiar fermierii. Odatå cu cre¿terea pre¡urilor, fenomen care s-a petrecut în trepte, nu peste noapte, s-a declan¿at un fenomen de cumpårare acceleratå ca reac¡ie emo¡ionalå a cumpåråtorilor, remarcå jucåtori din pia¡å. Astfel, fermierii au contribuit involuntar la cre¿terea pre¡urilor.

O cre¿tere amânatå De obicei, pre¡urile începeau så creascå u¿or din luna octombrie. Anul trecut acest lucru nu s-a mai întâmplat pe pia¡a româneascå, dar fenomenul sa fåcut sim¡it în vestul Europei, dupå cum remarca Liviu Gruia, director comercial Yara România, unde pre¡urile au crescut chiar ceva mai mult. Prima cre¿tere pe pia¡a localå a fost abia în ianuarie. Din cauza pandemiei ¿i a altor factori care au intervenit în ultimele 12 luni, au existat pre¡uri extrem de mici în vara ¿i toamna lui 2020. “Pre¡urile noastre sunt ca ¿i acum doi ani, ca ¿i anul trecut în perioada de sezon”, precizeazå Fulga. Josh Zacharias, director comercial la Azomure¿, crede cå o parte din cre¿tere este probabil doar un semn cå lucrurile revin la normal. uuu

Adrian MIHAI Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE Probabil mai ieftin, la varå De obicei prin luna mai uuu pre¡urile încep så scadå. Doar cå anul acesta pre¡ul gazelor este ceva mai mare decât era de a¿teptat, cu toate cå nu am avut o iarnå grea. ªi la nivel interna¡ional pre¡ul gazelor råmâne ridicat ¿i nu sunt premise de scådere foarte curând. Este totu¿i de a¿teptat o scådere a pre¡ului gazului în perioada verii, ceea ce ar duce ¿i la o scådere a pre¡ului îngrå¿åmintelor. “În general, pre¡urile îngrå¿åmintelor tind så fie pu¡in mai mici în «lunile lini¿tite», astfel încât cumpårarea ¿i livrarea din timp pot avea o valoare importantå”, remarcå Zacharias. În cazul îngrå¿åmintelor azotoase, 70% din pre¡ este reprezentat de costul gazelor. Al¡i jucåtori din pia¡å considerå cå sunt argumente pentru ca pre¡urile så råmânå la un nivel ridicat, care oricum nu se apropie de maximele istorice. O måsurå pentru a “contracara” efectele secetei este producerea unui îngrå¿åmânt de înaltå calitate, care î¿i påstreze proprietå¡ile cel pu¡in doi ani. Acest lucru asigurå cå, chiar ¿i în cazurile grave, a¿a cum am våzut în 2020, achizi¡ia nu va duce la o pierdere a profitului în cazul în care produsul nu poate fi aplicat imediat. Fulga mai remarcå faptul cå, dacå

nu sunt capitaliza¡i, vânzarea cerealelor în campanie, pentru a cumpåra îngrå¿åminte mai ieftine, s-ar putea så nu fie cea mai bunå strategie întrucât, dacå de¡ine capacitå¡i de depozitare, fermierul ar putea så ob¡inå pre¡uri chiar ¿i 40% mai mari la cereale, dacå stocheazå produc¡ia, câ¿tig din care poate suporta diferen¡a de pre¡ a îngrå¿åmintelor.

În pericol de a råmâne fårå îngrå¿åminte Deficitul de stocuri i-ar putea låsa pe unii fermieri fårå îngrå¿åminte. Sunt deja disfunc¡ionalitå¡i în aprovizionarea cu îngrå¿åminte din import. “Credem cå focusul intens asupra volatilitå¡ii pre¡urilor îi determinå pe unii fermieri så fie mai mult «comercian¡i» decât «cultivatori», iar acei fermieri care încearcå så prezicå pre¡urile ar putea fi cei care a¿teaptå prea mult ¿i apoi nu mai au ocazia så cumpere deloc”, remarcå directorul comercial al Azomure¿. “O parte dintre fermieri au început

så cumpere din ianuarie, când au våzut cå pre¡urile cresc, al¡ii încå a¿teaptå. Cererea de îngrå¿åminte este în cre¿tere pentru cå ne apropiem de momentul aplicårii ¿i foarte mul¡i fermieri a¿teaptå pânå în ultimul moment în speran¡a cå pot ob¡ine pre¡uri mai bune. Nu le recomandåm så facå asta în aceastå campanie, ci mai degrabå så fie aten¡i la ce cumpårå ¿i cât de eficiente sunt pentru culturå pentru a avea o produc¡ie bunå”, spune Cerasela Achim.

Eficien¡a, în prim-plan Când o materie primå este scumpå, cre¿te interesul pentru eficientizarea utilizårii ei. ªi în acest caz, fermierii devin mai receptivi la posibilitatea de a cre¿te eficien¡a utilizårii. “De câ¡iva ani, Azomure¿ promoveazå «Principiul 4C» - cele 4 reguli pentru aplicarea corectå a îngrå¿åmintelor, care ajutå fermierii så ob¡inå maximum de beneficii calitative ¿i cantitative din îngrå¿åmintele pe care le aplicå”.

Conjuncturå interna¡ionalå Fenomenelor locale li se adaugå unele la nivel global. Blocajul din China cauzat de Covid a dus la scåderea cu 10% a exporturilor fa¡å de un an normal. De altfel, mai mul¡i producåtori ¿i-au redus produc¡iile. Scåderea ofertei le-a permis altor furnizori importan¡i de fosfa¡i precum Maroc, Arabia Sauditå ¿i Rusia så creascå pre¡urile. Pe de altå parte, UE a decis extinderea taxårii anti-dumping a produselor azotoase din Rusia. Nici americanii nu sunt indiferen¡i la politica Rusiei de a subven¡iona fosfa¡ii. Cre¿terea costurilor de produc¡ie cauzate de pandemie i-a determinat pe producåtori så le transfere în pre¡uri. 20

Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Fermierul Ioan Brebenel>

“Vreau s\ pl\tesc impozit [i nu pot!” Ioan Brebenel este un tânår fermier de 39 de ani, care lucreazå 250 ha în Potlogi ¿i Odobe¿ti, jude¡ul Dâmbovi¡a. Ferma a preluat-o acum 15 ani de la tatål såu, fostul preot al satului, acum pensionar. El însu¿i absolvent de teologie, Ioan este om cu frica lui Dumnezeu ¿i cu respect pentru legile lume¿ti. Dar e nevoit så le ocoleascå, for¡at de stat. Plåte¿te impozit pentru doar 110 ha, fiindcå ANAF refuzå så-i ia în eviden¡e întreaga suprafa¡å. Iar problema sa e departe de a fi singularå.

de ha dintre cele 250 ale fermei sunt în proprietate, iar aici lucrurile sunt clare. Dificultå¡ile apar cu suprafe¡ele luate în arendå. “O parte dintre proprietari nu au fåcute succesiunile. Dar problema cea mai mare e cu proprietarii care ¡in mor¡i¿ så încaseze ei subven¡ia. A¿a se face cå în acte, la APIA ¿i la ANAF, lucrez 110 ha, iar în realitate, 250 ha. Mi-e teamå mereu ca la un control så nu fiu acuzat de evaziune”. Temerea aceasta nu e singurul inconvenient: “Diferen¡a dintre suprafa¡a efectiv lucratå ¿i cea din acte må încurcå ¿i cu vânzarea cerealelor, cu båncile, peste tot”. În 2020, Ioan Brebenel a produs ¿i vândut 100 de tone de floarea-soarelui, în condi¡iile în care la APIA a declarat o

suprafa¡å cultivatå cu floare de jumåtate de hectar. “A¿a s-a nimerit, cå unde am pus floare så nu fie suprafe¡e pe care så le pot înregistra la APIA”. Având ferma pe întreprindere individualå, din punct de vedere fiscal nu conteazå produc¡ia realizatå, nu achitå impozit pe profit, ci un impozit fix, calculat în func¡ie de suprafa¡a lucratå. Cuantumul impozitului este undeva spre 6.000 de lei pentru cele 110 ha. “Dupå ce depun declara¡ia la APIA, merg la ANAF. Acolo, din baza de impozitare se scad din suprafa¡a de la APIA câte 2 ha din fiecare culturå considerate consum propriu ¿i pe diferen¡å plåtesc impozit conform unui tabel”. A solicitat ANAF så-i ia în calcul întreaga suprafa¡å lucratå, dar a fost refuzat. Referin¡a este suprafa¡a declaratå la APIA. La APIA nu se pot declara suprafe¡ele care nu sunt lucrate în baza unor acte valide. Iar arenda¿ii care ¡in mor¡i¿ så încaseze subven¡ia nu vor så audå de contracte de arendå. Cercul vicios e închis. Problema fiind generalizatå, este cunoscutå de guvernan¡i. Nu întâmplåtor, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a promis cå va face astfel încât subven¡iile så fie achitate celor care lucreazå efectiv suprafe¡ele respective. Înså Ioan Brebenel este sceptic. Ar fi o måsurå binevenitå pentru fermieri, crede el, ar elimina ¿i evaziunea, dar ar fi nepopularå. Ioan Brebenel ar fi vrut så-i calce pe urme tatålui såu. Credea cå viitorul såu va fi legat de Teologie. “Am crezut cå le voi putea face pe amândouå, ¿i preo¡ia, ¿i agricultura. S-a dovedit cå nu se poate. A¿a cå, între cele sfinte ¿i påmânt, am ales påmântul”. Respectå canoanele ortodoxe, nu

munce¿te duminicile ¿i cu prilejul sårbåtorilor religioase. Totu¿i, ca så nu scape situa¡ia de sub control, în zilele respective viziteazå solele pe care n-a apucat så le vadå anterior, stabilindu-¿i strategia pentru perioada urmåtoare. Cele 250 de ha le lucreazå împreunå cu un singur angajat, împår¡indu-¿i, frå¡e¿te, muncile câmpului. A avut doi mecanizatori, dar, când unul dintre ei a ales alt drum, a decis så compenseze investind în tehnologie. A¿adar, în ultimii doi ani ¿i-a înnoit parcul de ma¿ini ¿i utilaje, accesând credite cu dobânzi de 2 - 4%. Asta face så aibå un mare grad de îndatorare, creditele ¿i leasingurile reprezentând o treime din cheltuiala totalå pe hectar, care se cifreazå la aproximativ 3.000 de lei. Dar a constatat cå face treabå mai bunå cu aceste utilaje noi ¿i un singur angajat decât fåcea înainte cu utilajele învechite ¿i doi angaja¡i. Parcul såu auto con¡ine, în prezent, trei tractoare John Deere: unul, mai vechi, de 75 CP, folosit acum doar la împrå¿tiatul îngrå¿åmintelor, ¿i altele douå achizi¡ionate de noi, în 2018, de 125 ¿i 175 CP. Tot în 2018 a achizi¡ionat o semånåtoare de prå¿itoare Kuhn Maxima, care s-a adåugat semånåtorii Väderstad pentru påioase. În 2019 a cumpårat o combinå nouå, John Deere W540, în sistem buy-back (a returnat o combinå achizi¡ionatå în 2016); mai are o combinå John Deere, mai veche, pe care inten¡ioneazå så o vândå. Anul trecut a achizi¡ionat doi tamburi ¿i o motopompå, care l-au ajutat så ob¡inå un surplus de 2 t/ha, în solele pe care a apucat så le irige. Irigatul îl costå cam 300 de lei/ha. Cu cei doi tamburi poate så irige 6-7 ha Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Ioan Brebenel, fermier, jud. D=mbovi]a

zilnic. Se folose¿te, în principal, de apa din pu¡uri forate, dar se confruntå cu problema reducerii pânzei de apå freaticå. Zona e “ha¿uratå” de canale de iriga¡ii, înså doar unul dintre acestea e func¡ional, iar acesta îi deserve¿te doar 30 ha. Dacå s-ar reabilita ¿i alte sta¡ii de pompare din zonå, ar fi mult mai lini¿tit cu privire la viitorul afacerii sale. A avut chiar ¿i anul trecut recolte bunicele, considerând seceta. O medie de 4,5 t/ha la grâu, dar au fost ¿i sole cu 7,5 t/ha - cele irigate, cultivate cu soiul românesc PG 102. Soiul francez Avenue a dat doar 5,5 t/ha, fiindcå l-a prins seceta când trebuia så bage în bob, astfel cå au ie¿it boabele mai ¿i¿tave. La rapi¡å a scos 3 t/ha (fa¡å de 4 t/ha în anii buni), la porumb 7 t/ha (fa¡å de peste 10 t/ha în anii buni). ªi la floare a scåzut la 2,8 t/ha (fa¡å de 4,1 t/ha în 2018), dar precizeazå cå, pe lângå secetå, un factor limitativ au fost calitå¡ile pedologice mai slabe ale solelor - mai slabe anul trecut decât cele de acum doi ani. Pentru sezonul curent ¿i-a structurat culturile astfel: 45 ha rapi¡å, 90 ha grâu, 80 ha floare, 10 ha mazåre pentru ZIE, diferen¡a porumb. Suprafe¡ele variazå în func¡ie de rota¡ie, dar ¿i de evolu¡ia pre¡urilor. Anii trecu¡i a pus mai mult poProfitul Agricol 9/2021

rumb, dar acum s-a axat pe floare, pentru a profita de pre¡ul foarte bun. Pe de altå parte, inten¡ioneazå så punå porumb boabe ¿i cultura a doua, dupå rapi¡å sau grâu, în func¡ie de ce va recolta mai întâi. Anul trecut i-a recoltat porumbul cultura a doua unui fermier vecin, care a ob¡inut 9 t/ha. E adevårat, a irigat, cu 4 ape. Asta va însemna cå va iriga ¿i el în august, deci î¿i ia adio de la timpul de relaxare din perioada respectivå. Mai schimbå ceva la porumb. De regulå, folose¿te hibrizi din grupele FAO 350-380. Dar anul acesta va testa pe 15 ha campionul P0943 (FAO 490), de la Corteva. La irigat, desigur. Asta înseamnå cå-¿i ia adio ¿i de la perioada de relaxare de la începutul lunii iunie. Nu se zgârce¿te la inputuri. La grâu, de pildå, merge chiar ¿i cu patru treceri cu fungicide, când condi¡iile o impun. Acum abia a¿teaptå ca vremea så se mai încålzeascå, pentru a intra cu primul fungicid. Au cåzut doar 150 - 200 l/mp din septembrie pânå în prezent, înså grâul aratå mult mai bine ca în anii anteriori ¿i vrea så facå tot ce depinde de el, pentru a nu-l scåpa de sub control. Pentru unul sau chiar douå tratamente folose¿te produse de top.

Rapi¡a o ¡ine sub control cu minim patru treceri cu insecticide, chiar cinci, dacå e necesarå o aplicare în toamnå ¿i anul trecut a fost nevoie, fiindcå ¿i-a fåcut apari¡ia Ceutorhynchus. Folose¿te doar såmân¡å certificatå, astfel cå la porumb, de pildå, îl costå 500 de lei/ha. E atent ¿i la erbicidare 350 de lei/ha tot la cultura porumbului. Îngrå¿åmintele îl duc ¿i ele spre 800 de lei/ha. Folose¿te complexe 18-46 la semånat 200 kg/ha, uree 200 kg ¿i 200 kg azotat de amoniu la culturile de toamnå, respectiv complexe 16-16-16 200 kg/ha, azotat de amoniu 250-300 kg/ha ¿i uree 200 kg/ha la porumb (cantitå¡i mai mici la floare). Planul såu de viitor este ca, dupå ce se va mai relaxa financiar, så investeascå într-o fermå de reproduc¡ie de porci. A încercat ¿i tatål såu så integreze produc¡ia cu 34 de vaci ¿i 80 de porci, înså a fost nevoit så renun¡e, când valorificarea se fåcea în pierdere. La rândul såu, Ioan Brebenel a mai încercat în 2008, având aprobat un proiect cu fonduri europene pentru o îngrå¿åtorie de porci, înså criza i-a tåiat atunci posibilitå¡ile de finan¡are.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Câmpul are nevoie de azot Emilian Negrilå, directorul Sta¡iunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolå (SCDA) Teleorman, remarcå o nevoie urgentå de azot a culturilor de toamnå. Ordinul care ar permite acest lucru înainte de 15 martie s-a aflat såptåmâna trecutå pe masa ministrului Agriculturii, dupå ce a fost mai întâi semnat de cel al Mediului.

Emilian Negril\, director SCDA Teleorman

gronomul face o analizå a situa¡ie câmpului în zona de sud a ¡årii. El considerå cå starea de vegeta¡ie a culturilor de toamnå se prezintå bine ¿i chiar foarte bine. Rezerva de apå este în limite acceptabile, dar existå totu¿i un deficit de 350400 mc/ha. Culturile de orz ¿i grâu sunt råsårite ¿i în bunå måsurå înfrå¡ite. Urmare a temperaturilor scåzute înregistrate în februarie, aparatul vegetativ este afectat 10-20%, mai mult la unele soiuri stråine, fårå så fie afectat vârful de cre¿tere. ªi în cazul acestora existå posibilitatea de reluare a vegeta¡iei. Solele care au primit în toamnå tratamente cu îngrå¿åminte foliare au rezistat mult mai bine. Plantele afectate trebuie så-¿i refacå rapid aparatul foliar. “Pentru acest lucru este nevoie urgent de interven¡ii cu îngrå¿åminte cu azot. Recomandåm ca o anumitå frac¡ie din doza totalå så se administreze rapid pentru a oferi plantelor elementul azot foarte necesar în refacerea aparatului vegetativ”, spune agronomul. Nu se poate vorbi de pierderi de produc¡ie, dar va exista o risipå de elemente nutritive. Planta va trebui så-¿i reclådeascå aparatul foliar. La unele soiuri nu a råmas decât vârful de cre¿-

tere, dar pentru regenerare au nevoie de elemente nutritive. Referitor la starea fitosanitarå a culturilor de påioase, Negrilå recomandå så se intervinå rapid cu produse care controleazå atacul de fåinare, ruginå ¿i fusarium. “Aparatul vegetativ distrus a creat microclimat favorabil dezvoltårii unor ciuperci. Cu cât se intervine mai rapid, cu atât scutim ¿i protejåm de atac vârful de cre¿tere care trebuie så porneascå viguros, într-o stare fitosanitarå perfectå”, explicå acesta. Nu se poate înså a¿tepta momentul erbicidårii pentru a face o singurå trecere. “Nu este momentul så intervenim pentru combaterea buruienilor, dar este absolut necesar så asiguråm protec¡ia vârfurilor de cre¿tere pentru cå existå deja atac instalat”. La cultura de rapi¡å deja atacul dåunåtorilor se face sim¡it, chiar dacå au fost oscila¡ii termice. În privin¡a bolilor, el atrage aten¡ia asupra Phoma. “A fost atac în toamnå, acum poate trece pe vârful de cre¿tere, de aceea se impune un tratament combinat insecticid-fungicid”, spune Negrilå. Agronomul considerå cå în primåvarå trebuie efectuatå cel mult o lucrare de pregåtire a terenului.

“Nu ¿tim care va fi evolu¡ia exactå a condi¡iilor climatice ¿i este nevoie så conservåm orice metru cub de apå existentå în sol. Ar fi bine så gândim în acest an mai bine atât structura de culturi, cât ¿i cea de hibrizi ¿i soiuri. Så fim mai precau¡i fa¡å de anul trecut cu densitå¡ile utilizate ¿i cu momentul însåmân¡årii. Aceasta ar trebui så se încheie în perioade foarte scurte, imediat ce se ating pragurile termice”, spune directorul. El considerå cå ar fi foarte bine så se utilizeze douå-trei variante de densitate chiar pentru acela¿i hibrid, pentru a împår¡i riscul. Negrilå considerå cå densitå¡ile mari, utilizate pe baza unor recomandåri care de obicei nu provin în urma unor teståri locale, au dus anul trecut la pierderi. Crede cå strategia pentru acest an trebuie så fie pentru o produc¡ie “mai modestå, dar cu certitudine realizabilå”. “Nu trebuie så pierdem din vedere aportul deosebit pe care îl aduc îngrå¿åmintele foliare. Într-un an în care oscila¡iile termice au fost frecvente ¿i cu amplitudini foarte mari aplicarea unor îngrå¿åminte care så stimuleze cre¿terea, så aducå un echilibru în metabolismul plantei aduce efecte benefice certe”, spune agronomul.

Adrian MIHAI Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Timac Agro România> Noi biostimulatori pentru cultura mare [i culturi speciale Timac Agro, parte a Grupului Roullier, este probabil prima companie care a vorbit despre avantajele folosirii biostimulatorilor pentru cultura mare încå din anul 2006, când a ajuns în România, având o gamå completå de biostimulatori, atât radiculari, cât ¿i vegetativi.

gamå pentru culturi speciale. Aceste game au fost dezvoltate cu scopul de a influen¡a în mod semnificativ metabolismul plantelor în anumite faze vegetative ac¡ionând dupå trei principii: Ameliorare - Destresare - Nutri¡ie, prescurtat ADN, fiecare gamå având ac¡iune asupra celor trei direc¡ii cu accent mai mare pe una dintre ele.

ståzi, dupå 15 ani, obiceiurile de fertilizare s-au schimbat, fermierii folosind mai eficient fertilizan¡ii ¿i în doze mai mari, uneori chiar prea mari raportat la consumul specific al plantelor. De aceea, Centrul Mondial de Inova¡ie Roullier a dezvoltat o gamå nouå de biostimulatori, o gamå la care cercetarea Grupului a lucrat aproximativ 10 ani, împreunå cu cele mai importante centre de cercetare ¿i universitå¡i de prestigiu la nivel mondial, de exemplu Universitatea din Caen ¿i Institutul Na¡ional pentru Cercetåri Agricole - INRAe din Fran¡a, Centrul de cercetare Rothamsted din UK sau Universitatea din Navara din Spania. Rezultatul acestei munci titanice este azi confirmat ¿i în România prin trecerea de la faza de omologare ¿i prin alte multe teståri în ultimii 2 ani la Sta¡iuni de Cercetare precum SCDA Lovrin, universitå¡i agronomice sau la Eurofins, care demonstreazå eficien¡a produselor ¿i în condi¡iile pedoclimatice din România. Timac Agro vine pe pia¡å cu trei noi biostimulatori pentru cultura mare ¿i o

Profitul Agricol 9/2021

Astelis este produsul dedicat nutri¡iei Astelis a fost dezvoltat de Grupul Roullier în colaborare cu cel mai vechi institut de cercetare privat din lume, Rothamsted, cu o experien¡å de mai mult de 150 ani în studiul tuturor parametrilor din culturile de påioase. Aceastå gamå a fost conceputå ¿i dezvoltatå special pentru plantele monocotile, ingredintele active ac¡ionând specific pentru aceste plante. Dacå vorbim de cultura de påioase, Astelis se aplicå în primele faze de ve-

geta¡ie, dupå stadiul de trei frunze, ¿i are ac¡iune directå asupra procesului de înfrå¡ire, prin stimularea mugurilor dorminzi de pe nodul de înfrå¡ire. Aceastå stimulare are ca efect formarea mai multor fra¡i, mai multor rådåcini nodale pe fiecare plantå ¿i, cel mai important, formarea de fra¡i viabili care vor face spice. Astelis ac¡ionezå pe cea mai importantå componentå a randamentului la culturile de påioase, ¿i anume numårul de spice/mp. Odatå forma¡i ace¿ti fra¡i, sus¡inu¡i de un sistem radicular puternic ¿i o fertilizare corespunzåtoare coraboratå cu condi¡iile pedoclimatice vor avea un impact important în cre¿terea productivitå¡ii la cerealele påioase. În cultura de porumb, Astelis se aplicå în faza de 3-4 frunze ¿i are ac¡iune asupra mugurilor care determinå formarea numårului de rânduri de boabe pe ¿tiulete, o componentå importantå a randamentului, mai ales în fermele care fac produc¡ii mari, ¿i care este legatå de activitatea fiziologicå a plantelor în stadiul de 4-6 frunze. Este vorba despre fotosintezå, asimilarea elementelor minerale, transportul ¿i distribu¡ia asimilatelor ¿i nu în ultimul rând despre factorii de stres, ajutând astfel la maximizarea produc¡iilor. Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå!

ro.timacagro.com 25

CULTURI VEGETALE

Ce s-a discutat la grupul de lucru. Aspecte fitosanitare la Copa-Cogeca Cristina CIONGA APPR

APPR a participat pe data de 23 februarie 2021 la cea de a doua întâlnire a grupului de lucru Aspecte fitosanitare din cadrul Copa-Cogeca. În cadrul acestei dezbateri, au fost discutate urmåtoarele probleme: 1. Culturile minore (speciale) A fost sus¡inutå importan¡a acestor culturi, care, de¿i reprezintå doar 3% din suprafa¡å, contribuie cu 22% la valoarea produc¡iei agricole din ¡årile UE (peste 70 mld. euro/an). Cea mai importantå problemå a acestor culturi spe-

ciale este datå de cadrul legislativ. 2. Informa¡ii despre revizuirea ghidului privind riscul produselor pentru protec¡ia plantelor asupra albinelor. Copa-Cogeca a avut o întâlnire cu EFSA pentru evaluarea ghidului, în data de 30 ianuarie. Scopul: evaluarea efectului asupra coloniilor, dimensiunile coloniilor etc. Ghidul a fost contestat ini¡ial deoarece finan¡iarea pentru realizarea acestuia cuprindea 10% fonduri venite din sectorul privat din partea unei companii producåtoare de produse pentru protec¡ia plantelor. Explica¡ia a fost cå în Regatul Unit este obligatoriu ca minim 10% din fi-

nan¡are så vinå din mediul privat. O altå criticå a fost cå sunt acoperite doar albinele producåtoare de miere, nefiind cuprinse ¿i alte tipuri de albine (solitare, bondari etc.).

Corteva a ales Dadelos pentru comercializarea biostimulatorilor Corteva Agriscience ¿i Dadelos Agrosolutions au anun¡at un acord pentru dezvoltarea ¿i comercializarea biostimulatorilor în întreaga lume. Dadelos Agrosolutions dezvoltå tehnologii pentru ob¡inerea efectelor dorite asupra plantelor sub aspectul eficien¡ei utilizårii îngå¿åmintelor, a metabolismului ¿i a råspunsului la stres ¿i este recunoscutå pentru combinarea expertizei în tehnologiile biostimulatoare ¿i modurile acestora de ac¡iune, “Acest acord consolideazå angajamentul nostru de a oferi fermierilor produse biologice pentru protec¡ia culturilor, inclusiv o linie completå de solu¡ii biostimulatoare bazate pe efecte demonstrate ¿i rezultate previzibile”, a declarat Rajan Gajaria, din partea Corteva Agriscience. 26

“Misiunea noastrå este un exemplu clar al filosofiei Ajinomoto de a ne angaja în rezolvarea problemelor sociale prin afaceri”, a declarat Norbert Pons, din partea Dadelos Agrosolutions.

Rajan Gajaria, Corteva

Tehnologiile ¿i solu¡iile de protec¡ie a culturilor pe care Corteva le-a dezvoltat în ultimii 24 de ani urmåresc så ajute industria ¿i fermierii så producå mai multe alimente de o calitate mai bunå, reducând în acela¿i timp impactul asupra mediului.

Noul portofoliul global de biostimulatori creat de Corteva este dedicat dezvoltårii de produse biostimulatoare, biocontrol ¿i feromoni cu performan¡e dovedite, previzibile, care func¡ioneazå în paralel cu solu¡iile conven¡ionale de protec¡ie a culturilor. Astfel de op¡iuni care vor ajuta fermierii så råspundå a¿teptårilor într-o pia¡å în continuå schimbare, påstrând în acela¿i timp terenurile productive ¿i sånåtoase, sunt în conformitate cu Obiectivele de Durabilitate Corteva Agriscience 2030. Detaliile acordului nu au fost dezvåluite. Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Fermierii din N\dlac au renun]at la floarea-soarelui Asocia¡ia agricolå ºåranul Nådlacan din Arad are peste 60 de fermieri, care lucreazå în jur de 4.000 de ha. Anul acesta cei mai mul¡i au decis så renun¡e la floarea-soarelui ¿i au înlocuit-o încå din toamnå cu rapi¡a.

Tanymecus, iepurii ¿i cåprioarele De ce s-a ajuns aici? Gheorghe Porubski, pre¿edintele asocia¡iei, spune cå a¿a nu mai existå teama cå nu vom mai avea tratamente, dat fiind cå nu au fost aprobate neonicotinoidele. “Lipsa neonicotinoidelor este un motiv din cauza cåruia fermierii nu mai vor så cultive floarea-soarelui. Oamenii se tem ¿i pentru porumb. Aceasta este marea schimbare care se întâmplå anul acesta în zona Nådlac”, spune Porubski. Apoi, zice el, sunt trei dåunåtori care îi îngrozesc: tanymecus, iepurii ¿i cåprioarele. Tanymecus reprezintå o amenin¡are foarte mare, ¿i to¡i se tem cå nu au solu¡ii eficace împotriva lui. Dupå aceea vin iepurii, care continuå ceea ce a început gândacul, iar la final cåprioarele dau lovitura mortalå culturii de floarea-soarelui. Dacå nu ar renun¡a la floarea-soarelui, atunci ar avea pierderi foarte mari. Dupå 25 martie, fermierii din Nådlac începeau så semene floarea-soarelui, iar pe la sfâr¿itul lui martie iepuroaicele încep så fete ¿i au nevoie de hranå så producå lapte pentru pui¿ori. Numårul acestor animale vor cre¿te foarte mult, iar când floarea-soarelui începe så råsarå ies ¿i o månâncå. 28

Teama fermierilor din Nådlac Anul acesta, Porubski a înlocuit toatå floarea-soarelui cu rapi¡å. Are 32 de ha. La fel au procedat cei mai mul¡i fermieri din asocia¡ie. Porubski mai are 100 de ha de grâu, 12 ha de orz ¿i aproape 100 de ha de porumb, o culturå

“

Lipsa neonicotinoidelor este un motiv din cauza cåruia fermierii nu mai vor så cultive floarea-soarelui. Oamenii se tem ¿i pentru porumb. Aceasta este marea schimbare care se întâmplå anul acesta în zona Nådlac”, spune Porubski.

“ care l-a salvat anul trecut, ca ¿i pe colegii lui. Un alt motiv pentru care fermierii din Nådlac mizeazå pe rapi¡å este ¿i pentru cå pre¡ul de vânzare este foarte bun, de 1,85 lei. La nivelul asocia¡iei, în 2020, au fost semånate aproape 600 de hectare de rapi¡å. Din påcate, în ceea ce prive¿te culturile de toamnå, anul 2020 a fost dezastruos. Din cauza secetei cerealele påioase au fost calamitate în propor¡ie de 60% - 80%. Fermierii s-au mai salvat prin culturile de primåvarå, îndesebi cu porumbul, care a evoluat bine, iar pre¡ul a fost foarte bun.

Teama fermierilor din Nådlac pentru urmåtorii ani este cå nu vor mai avea tratamente eficiente pentru culturi, fiindcå multe erbicide ¿i fungicide vor fi interzise ¿i atunci ei vom råmâne fårå nici o armå de luptå împotriva ciupercilor ¿i a dåunåtorilor fitosanitari. Fermierii sus¡in cå Ministerul Agriculturii se ascunde dupå directivele europene ¿i îi laså pe oameni cu culturile descoperite în fa¡a dåunåtorilor ¿i a bolilor fitosanitare, în loc så gåseascå solu¡ii så fie înlocuite aceste produse. E aceea¿i situa¡ie ca ¿i cu limita de 5 porci în gospodåria ¡åranului. “Vå da¡i seama cå la Nådlac fiecare familie are mai mult de 5 porci, iar acum ce o så facå? La noi este tradi¡ia salamului de Nådlac, a cârnatului ¿i a ¿uncii. Oamenii tråiesc din asta dintotdeauna. Producerea celebrului salam de Nådlac e o tradi¡ie ¿i o surså de existen¡å a oamenilor, iar acuma ce se va întâmpla, nu se va mai putea produce acest salam, conform noului ordin? E bine cå a fost scos ¿i speråm cå nu va mai fi aprobat niciodatå”, este mesajul lui Gheorghe Porubski.

Gheorghe MIRON

Profitul Agricol 9/2021

:n Timi[ [i Arad e nevoie de desec\ri [i mai pu]in de iriga]ii Odatå cu ploile abundente care au avut loc în primele luni ale anului 2021, în Timi¿ revine în actualitate o problemå nerezolvatå de 31 de ani: desecårile. Sistemul, vechi de 60 de ani, este nefunc¡ional. Pompele sunt distruse, furate, ¿i canale colmatate mai mult direc¡ioneazå apa pe câmp decât så o îndepårteze. Pompele care mai func¡ioneazå sunt mari consumatoare de energie ¿i nu pot face fa¡å apelor. Astfel, au loc inunda¡ii, iar båltirile duc la putrezirea culturilor în câteva zile.

ermierul Mircea Bårågan are în fiecare an în jur de 200-300 de ha inundate ¿i cuprinse de båltiri. ¥n total Bårågan lucreazå 2.000 de hectare. “În zona râului Bega, sunt zeci de pompe, dar mai func¡ioneazå pu¡ine, iar efectele sunt dezastruoase. Apa se deverseazå pe culturi, iar celor de la ANIF nu prea le paså”. Asocia¡ia Producåtorilor de Cereale ¿i Plante Tehnice Timi¿, în care este înscris ¿i Bårågan, a fåcut demersuri pentru a rezolva problema inunda¡iilor. Au încercat så preia în administrare sistemul de desecare cu tot cu pompe ¿i canalele de scurgere, dar fårå succes. 30

“Nu te ascultå nimeni. Ei (ANIF - n. red.) preferå så råmânå a¿a decât så nil dea nouå, fermierilor, pentru a-l îmbunåtå¡i ¿i moderniza. Nimånui nu îi paså de agriculturå. Apoi, mai apare o problemå: la 3 - 4 ani, se schimbå guvernele. Cei care conduc institu¡iile vin ¿i pleacå, iar problema inunda¡iilor ¿i a desecårilor råmâne nerezolvatå. Cei care vin nu cunosc complexitatea problemei. Pânå så le explici ¿i în¡eleg, dureazå, iar când vor så facå ceva, trebuie så se schimbe cå au trecut cei 4 ani. Iatå de ce de 31 de ani nu se mi¿cå nimic în aceastå problemå cu care se confruntå fermierii”, spune Bårågan. El î¿i aminte¿te cum, în timpul comunismului, iriga¡iile ¿i desecårile reprezentau un fel de a doua armatå, cu reguli foarte stricte. Autoritå¡ile acordau o aten¡ie extraordinarå acestui sistem ¿i func¡iona foarte bine. Atunci digurile de pe Bega, Bega veche ¿i Timi¿ erau foarte bine între¡inute, iar culturile erau protejate. Dacå se întâmpla ceva cu aceste diguri, intrai în pu¿cårie. Neavând sprijin de la autoritå¡i, fiecare încearcå så gåseascå solu¡ii. Se investesc bani pentru a reface sistemul de desecare, se decolmateazå canalele din jurul fermelor etc. Alexander Degianski administreazå 5.000 de ha ¿i spune cå, de¿i în al¡i ani a avut mari probleme cu inunda-

¡iile ¿i cu båltirile, care i-au distrus sute de ha, anul acesta nu a avut probleme deosebite. Canalele au fost decolmatate cu aten¡ie ¿i ¿i-au fåcut treaba. “Sistemul fåcut de Ceau¿escu a func¡ionat foarte bine, fiindcå am decolmatat canalele”, a declarat Degianski. Anul trecut, pentru a rezolva chestiunea sistemului de iriga¡ii ¿i desecåri, un grup de agricultori din Timi¿, printre care se aflå ¿i Degianski, a finan¡at, cu sprijinul Clubului Fermierilor Români, un amplu studiu privind sistemul de iriga¡ii, inunda¡ii ¿i desecåri în Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin. Documentul i-a fost prezentat ministrului în vara anului 2020, în acela¿i timp cu lansarea strategiei na¡ionale de iriga¡ii în agriculturå. “Promisiunile sunt mari, fiindcå ministerul spune cå urmeazå så vinå miliardele de euro de la Uniunea Europeanå. 1 miliard va fi pentru desecåri, 2 miliarde pentru iriga¡ii ¿i o sumå importantå pentru combaterea eroziunii solului. Zona Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin, cuprinde peste 1,5 milioane hectare agricole, iar dintre acestea aproape un milion sunt supuse inunda¡iilor ¿i båltirilor an de an. Jude¡ele Timi¿ ¿i Arad au nevoie mai mult de desecåri decât de iriga¡ii. De exemplu, în 7 din 10 ani este nevoie de desecåri, decât 3 din 10 ani, când trebuie iriga¡ii.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Adama a ajuns la un grad de Alina Necula, managerul departamentului Logisticå: Profesionalismul, angajamentul Absolventå a facultå¡ii de Agriculturå din cadrul Universitå¡ii de ªtiin¡e Agronomice ¿i Medicinå Veterinarå Bucure¿ti, Alina Necula s-a alåturat echipei Adama România & Republica Moldova în anul 2006 ¿i de atunci conduce cu succes departamentul de Logisticå ¿i Supply Chain al companiei. Are experien¡å vastå în managementul stocurilor ¿i al proceselor din cadrul unui depozit ¿i este o bunå cunoscåtoare a legisla¡iei în domeniu; totodatå, în sarcina sa revin ¿i dezvoltarea ¿i implementarea direc¡iilor strategice din departamentul de Logisticå. Se considerå o bunå motivatoare, atât a membrilor propriei echipe, cât ¿i a colaboratorilor externi. Citat preferat: În lumea afacerilor, lucrurile importante nu sunt fåcute de o singurå persoanå. Sunt fåcute de un grup de oameni (Steve Jobs). Cu ce se ocupå departamentul de Logisticå ¿i Supply Chain din cadrul Adama? Alina Necula: Departamentul pe care-l conduc elaboreazå solu¡ii logistice personalizate pentru întregul lan¡ de la Aprovizionare pânå la Livrare. Solu¡iile logistice bine gândite ¿i personalizate, precum ¿i o re¡ea de transport perfect sincronizatå asigurå un avantaj competitiv decisiv. De asemenea, un alt obiectiv al departamentului de logisticå este sus¡inerea echipei de vânzåri. De aceea, cåutåm întotdeauna så avem un echilibru perfect între stocuri ¿i comenzi. Cât de important este rolul departamentului de Logisticå ¿i Customer Service în rela¡ia cu fermierii? Alina Necula: Noi lucråm cu fermieri ¿i distribuitori din România ¿i Republica Moldova, iar principala prioritate a departamentului nostru este så livråm rapid ¿i corect comenzile clien¡ilor no¿tri, så anticipåm nevoile acestora ¿i så reac¡ionåm rapid la toate solicitårile lor. De aceea, alåturi de colegii din vânzåri, rolul nostru este unul esen¡ial. Câte depozite opereazå Adama România & Republica Moldova? Compania noastrå opereazå 3 de32

pozite: cel principal, din Voluntari, ¿i încå 2 depozite secundare: unul în Perie¡i, jud. Ialomi¡a, ¿i celålalt în Såcålaz, jud. Timi¿. De¿i nu suntem o echipå numeroaså, facem fa¡å cu brio solicitårilor clien¡ilor ¿i colegilor no¿tri. De ce are nevoie un departament de Logisticå ¿i Customer Service pentru a func¡iona optim? Care este cheia succesului? Alina Necula: Indiferent dacå ne referim la sarcini individuale, de echipå sau de proiect, pentru a avea succes este foarte importantå planificarea individualå a activitå¡ii ¿i sincronizarea întregii echipe implicate. În industria de servicii de transport ¿i logisticå, acest lucru înseamnå colectåri ¿i livråri la timp, prezen¡a mårfii în timp util ¿i în cantitå¡ile solicitate, un numår redus de daune sau de reclama¡ii, iar în final, clien¡i ¿i par teneri satisfåcu¡i. Satisfac¡ia clien¡ilor no¿tri este obiectivul nostru final, de care depinde atât succesul, cât ¿i dezvoltarea afacerii noastre. Totodatå, gradul de satisfac¡ie a clien¡ilor no¿tri oferå informa¡ii care ne ajutå så identificåm noi oportunitå¡i de îmbunåtå¡ire a proceselor ¿i a organiza¡iei. Noi am reu¿it så atingem un nivel impresionant de peste 97% al satisfac¡iei clien¡ilor, o performan¡å impre-

sionantå, care se datoreazå în bunå måsurå calitå¡ii excep¡ionale a rela¡iilor de lucru ¿i comunicare cu partenerii no¿tri. Succesul Adama vine din profesionalismul, angajamentul ¿i dedicarea tuturor colegilor ¿i furnizorilor implica¡i în fluxul logistic - colegii de la Customer Service, omologåri ¿i contabilitate, transportatori, comisionari vamali sau parcuri logistice. Cum s-a adaptat activitatea departamentul de Logisticå ¿i Customer Service la contextul pandemic, astfel încât fermierul så nu fie afectat? Alina Necula: Depozitele Adama func¡ioneazå ¿i în timpul pandemiei, bineîn¡eles cu respectarea måsurilor recomandate anti-Covid-19. De¿i procesele în depozit au fost pu¡in încetinite, din cauza måsurilor suplimentare de igienå ¿i control impuse de contextul pandemic, clien¡ii Adama nu au fost afecta¡i ¿i nu au resim¡it încetinirea activitå¡ii în depozite. Cea mai importantå realizare este cå am reu¿it så prevenim orice fel de întreruperi în livråri sau recep¡ii de marfå în timpul pandemiei. În plus, ne-am bucurat ¿i de sprijinul operatorilor de transport cu care lucråm ¿i datoritå acestora am putut livra chiar mai rapid, dat fiind cå traficul a fost mai relaxat. Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

satisfac]ie a clien]ilor de 97% ¿i dedicarea tuturor colegilor ¿i furnizorilor reprezintå cheia succesului “Ca distribuitori, noi, cei de la Merpano, suntem într-o strâns\ colaborare cu Adama România [i putem spune c\ beneficiem de un larg portofoliu de produse pentru protec]ia plantelor. Produsele sunt de o calitate foarte bun\, fapt confirmat nu numai de noi distribuitorii, dar mai ales de fermierii care le folosesc. De asemenea, logistica este bine pus\ la punct, cu mai multe depozite prin care se pot onora comenzile într-un timp foarte scurt. Este o companie de top, cu oameni foarte bine preg\ti]i din punct de vedere logistic, dar [i cu suport tehnic pentru orice situa]ie.” (Andreea Bencze, Director General Merpano) “Adama e compania care ofer\ cea mai rapid\ livrare. Nu am avut niciodat\ re]ineri sau probleme. De ad\ugat c\ livreaz\ [i în weekend.” (Andrian Midari, Director Administrativ Protec]ia Plantelor, Republica Moldova) “Pot vorbi doar pozitiv despre calitatea serviciilor de livrare - logistic\ oferite de ADAMA clien]ilor. Livrarea m\rfurilor se efectueaz\ foarte repede, ceea ce este foarte important în agricultur\.

De asemenea, nu au existat întreb\ri cu privire la calitatea [i cantitatea m\rfurilor.” (Stanislav Pogreban, Manager Vânz\ri WeTrade, Republica Moldova) “Dintre toate companiile str\ine cu care lucrez, voi sunte]i cei mai rapizi!“ (Victor Cucu, Director DiazChim, Republica Moldova)

petitiv posibil. Calitatea ridicat\ a transporturilor, siguran]a, rapiditatea [i informa]iile prompte cu privire la traseul m\rfii sunt doar câteva dintre atributele de succes ale logisticii oferite de Adama.” (Spahiu Marilena, Director Comercial MWCHIM PLANT PROTECT SRL)

“Cooperativa Agrostoc are o cooperare frumoas\ cu Adama. Suntem mul]umi]i de calitatea serviciilor prestate [i ne propunem s\ colabor\m eficient [i în continuare.” (Vitalie Iatisin, Director Comercial Cooperativa Agrostoc, Republica Moldova)

“Echipa de logistic\ Adama a dat [i d\ dovad\ de profesionalism, ofer\ solu]ii în toate problemele pe care le putem întâmpina în drumul m\rfurilor de la produc\tor la distribuitor, toate acestea conducând la o bun\ colaborare între societ\]ile noastre.” (Ovidiu Laza, Director General Diva Sol)

“Adama este [i a fost întotdeauna un partener de încredere al societ\]ii noastre. Fiind unul dintre principalii no[tri furnizori de marf\, Adama ne-a asigurat un flux continuu în aprovizionarea cu produse, cerin]ele [i necesit\]ile noastre fiind satisf\cute în cele mai bune condi]ii. Echipa Adama - competent\, flexibil\ [i dinamic\ - este mereu în contact direct cu partenerii s\i, astfel încât orice problem\ ivit\ s\ fie rezolvat\ cât mai curând [i cât mai com-

“Naturevo are o colaborare de lung\ durat\ cu Adama, care s-a remarcat de fiecare dat\ printr-o activitate logistic\ eficient\ [i servicii de înalt\ calitate. Faptul c\ întotdeauna r\spunde cu promptitudine nevoilor clien]ilor, precum [i atitudinea pozitiv\ a echipei sunt motive care ne dau încredere c\ acest parteneriat va fi de lung\ durat\.” (Viorica Arsene, Manager Rela]ii Furnizori Naturevo)

Departamentul de Logistic\ [i Supply Chain din cadrul ADAMA Profitul Agricol 9/2021

CULTURI VEGETALE

Wuxal Boron Plus, pentru înc\ un sezon reu[it la rapi]\ Iarna aceasta a fost blândå, de¿i destul de secetoaså în multe zone. Totu¿i, putem spune cå acei fermieri care au pariat pe rapi¡å au avut o bunå intui¡ie pentru sezonul curent. Dar mai e mult pânå la recoltare, de aceea vå recomandåm så acorda¡i aten¡ie sporitå nutri¡iei acestei culturi pentru cå plantele bine hrånite sunt mai tolerante la stres ¿i se vor dovedi mai productive. De aceea, aståzi vorbim din nou despre avantajele oferite de fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus, distribuit de Kwzida Agro Romania.

Wuxal Boron Plus, în special a adjuvantului Xtra Uptake, un surfactant deosebit de eficient, ce cre¿te suprafa¡a acoperitå cu substan¡å de tratare ¿i spore¿te absorb¡ia. pH la valoare optimå: S-a constatat cå produsele pe bazå de boretanolaminå cresc valoarea pH-ului peste 8, uneori peste 10. În schimb, fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus men¡ine aceastå valoare la un nivel optim. Vå reamintim cå pH-ul prea ridicat scade ac¡iunea pesticidelor, spre exemplu anuleazå efectul piretroidelor. Capacitatea de men¡inere a parametrilor chimici optimi se datoreazå atât utilizårii acidului boric în con¡inut, precum ¿i utilizårii adjuvan¡ilor specifici gamei Wuxal.

Fertilizantul foliar Wuxal Boron Plus. Cu un pas mai aproape de o recoltå de calitate Aplicarea Wuxal Boron Plus conWuxal Boron Plus. tribuie la diminuarea stresului fiziologic Formularea - diferen¡e benefice la cultura de rapi¡å. Nutrien¡ii con¡inu¡i pentru fermieri de Wuxal Boron Plus ajutå culturile så Pentru Wuxal Boron Plus, sursa de fie mai pu¡in sensibile la stresul termic; bor este reprezentatå de acidul boric. Acest acid organic slab a fost ales pentru compozi¡ia produsului nostru datoritå biodisponibilitå¡ii sale foarte bune. Acidul boric reprezintå o surså nutri¡ionalå superioarå deoarece plantele pot asimila cu u¿urin¡å microelementul, utilizându-l în grad aproape de maxim. De asemenea, Wuxal Boron Plus este superior produselor pe bazå de boretanolaminå ¿i deoarece plantele absorb mai u¿or acidul boric; aceastå diferen¡å este cauzatå de faptul cå boretanolamina este o sare cu catenele mai lungi.

este vorba despre faptul cå acest fertilizant foliar asigurå aprovizionarea plantei cu fosfat prin frunzå în condi¡ii nefavorabile, cum ar fi primåverile reci ¿i perioadele de secetå. Wuxal Boron Plus aduce un aport important de nutrien¡i esen¡iali pentru dezvoltarea culturii: bor, azot, fosfor. Borul stimuleazå asimilarea nutrien¡ilor de cåtre plante ¿i contribuie la dezvoltarea rådåcinilor, capabile så exploreze un volum mai mare de sol. Aportul suplimentar de azot ¿i fosfor faciliteazå absorb¡ia microelementelor, cu rol foarte important în fructificare ¿i formarea semin¡elor. Fecundarea ¿i legarea sunt direct legate de cantitatea de bor disponibilå. În aceastå etapå, borul sus¡ine cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului.

Pentru mai multe informa¡ii privind fertilizarea foliarå necesarå culturii de rapi¡å, vå invitåm så contacta¡i Reprezentan¡ii de Vânzåri Kwizda Agro Romania.

Asimilare optimå a amestecului de tratare. Asimilarea este facilitatå de prezen¡a adjuvan¡ilor în compozi¡ia 34

Profitul Agricol 9/2021

VIA}A

COMPANIILOR Angajamentul Corteva vizavi de Pactul Verde European ªtiin¡a ¿i tehnologia pot ajuta fermierii så producå alimente sånåtoase ¿i accesibile, fårå så epuizeze resursele naturale sau så producå un impact negativ asupra mediului, s-a discutat la o conferin¡å europeanå care a reunit deciden¡i politici ¿i fermieri. Evenimentul, gåzduit de site-ul europen de ¿tiri Euractiv ¿i sponsorizat de Corteva Agriscience, a adus împreunå oficiali UE, eurodeputa¡i, organiza¡ii de mediu ¿i alte pår¡i interesate pentru a discuta despre strategiile UE Biodiversitatea ¿i De la fermå la consumator. Andreas Huber, director pentru cercetare integratå al Corteva Agriscience Europa, a dezbåtut impactul Acordului Verde al UE asupra dezvoltårii de noi solu¡ii pentru fermierii europeni. Acordul Verde European stabile¿te o foaie de parcurs la capåtul cåreia Europa ar trebui så devinå neutrå din punctul de vedere al emisiilor de carbon în 2050, cu ni¿te ¡inte intermediare în 2030, termen pânå la care ar trebui scåzut ¿i consumul de substan¡e de protec¡ie a plantelor ¿i a îngrå¿åmintelor. “Vreau så subliniez faptul cå Acordul Verde nu a fost o surprizå pentru noi:, a afirmat dl Huber. “De fapt, companii precum Corteva ¿i-au reproiectat linia de produse ¿i programele R&D cu ceva timp în urmå.” Dl Huber a descris Strategia de sustenabilitate a Corteva Agriscience, care include 14 obiective måsurabile ce urmeazå så fie îndeplinite în urmåtorii 10 ani. “Aceste angajamente vin împre36

unå cu valori clare, cum ar fi cre¿terea randamentelor recoltelor la nivel mondial cu 20%, reducând în acela¿i timp emisiile de gaze cu efect de serå cu 20%, îmbunåtå¡ind sånåtatea solului pe 30 milioane de hectare, ridicând veniturile ¿i îmbunåtå¡ind practicile sustenabile pentru 500 de milioane de mici fermieri la nivel global, precum ¿i cu multe altele. Multe dintre ¡intele noastre de sustenabilitate sunt în concordan¡å cu obiectivele Acordului Verde ¿i ghideazå, în mod evident, prioritå¡ile noastre în R&D.” De asemenea, el a subliniat mai multe inova¡ii ale Corteva Agriscience aliniate la obiectivele Acordului Verde, care ¡intesc minimizarea amprentei de mediu a agriculturii, între care: - stabilizarea azotului în sol folosind tehnologia Optinyte; - agriculturå de precizie folosind tehnologii digitale, senzori ¿i sateli¡i

care vizeazå aplicarea produselor de protec¡ie a culturilor; - un soi de rapi¡å lansat recent, dezvoltat de-a lungul mai multor ani prin metode tradi¡ionale de ameliorare, mai rezistent la bolile fungice ¿i care va fi utilizat ¿i la studierea bolilor-cheie ale altor culturi agricole; - o linie de produse insecticide ¿i fungicide biologice aflatå în prezent în stadiu avansat de dezvoltare, compania devenind un partener important al producåtorilor europeni care practicå agricultura organicå. “La Corteva privim în permanen¡å modul în care inova¡ia poate îmbunåtå¡i sustenabilitatea sistemelor alimentare”, a declarat la eveniment dl Huber. Vedem o accelerare semnificativå a inovårii, care abordeazå probleme precum schimbårile climatice, biodiversitatea, sånåtatea solului ¿i alte domenii.” Profitul Agricol 9/2021

VIA}A COMPANIILOR

Azomure[ îndeamn\ statul român s\ reactiveze un combinat Zilele acestea, Azomure¿ produce îngrå¿åminte la capacitate maximå, de 5.000 de tone zilnic, dar tot nu reu¿e¿te så facå fa¡å cererii. Situa¡ia aceasta se repetå anual, sezonier, când multe ferme ajung så aibå dificultå¡i de aprovizionare. Aceasta este o vulnerabilitate cauzatå de existen¡a unui singur producåtor intern major. În România se consumå, anual, circa 2,5 milioane de tone de îngrå¿åminte. Azomure¿ produce 1,5-1,6 milioane de tone. Din aceastå produc¡ie, a livrat în România, anul trecut, 1.050.000 tone. Nu ar exporta deloc, înså achizi¡iile se realizeazå în cele douå sezoane, iar combinatul produce non-stop ¿i nu poate stoca. A¿adar, råmâne o diferen¡å de 1,5 milioane de tone pentru acoperirea necesarului, care este asiguratå, de obicei, din import. Dar importurile s-au redus, în 2020, cu circa 40%. “Într-un fel, ne pare råu cå am råmas singurul producåtor de îngrå¿åminte din România”, spune Ovidiu Maior, purtåtor de cuvânt Azomure¿. “Se vede foarte clar nevoia unei strategii na¡ionale. S-ar impune existen¡a a måcar încå unui producåtor român de îngrå-

¿åminte într-o ¡arå agricolå cum este România. Este foarte greu de crezut cå cineva se gânde¿te så construiascå un combinat de la zero. Costurile sunt imense. Poate cå mai e o variantå viabilå ca cineva så preia unul dintre combinatele care s-au închis în ultima vreme. Se discuta la un moment dat de varianta ca Romgaz så preia unul dintre combinatele care datorau sume foarte mari pentru gazul consumat”.

De ce nu vinde Azomure¿ îngrå¿åminte direct cåtre fermieri Invita¡i la interviul Profitul Agricol live, Robert Fulga, director de vânzåri Azomure¿, ¿i Ovidiu Maior, purtåtorul de cuvânt al combinatului din Târgu Mure¿, au fost întreba¡i de fermierul ie¿ean Cezar Andrei Mustea¡å de ce produsele pot fi achizi¡ionate exclusiv de la distribuitori. “Nu cred cå ar fi fezabil så avem propria re¡ea de distribu¡ie. Fermierul se gânde¿te cå, dacå ar cumpåra direct de la noi, ar ie¿i mai ieftin. Dar nu e deloc o certitudine. Investi¡iile în spa¡ii de depozitare ¿i re¡eaua de transport ar fi enorme. Avem distribuitori care investesc în noi spa¡ii de depozitare, tot mai mari. 80% din îngrå¿åminte le trimitem cu trenul. Distribuitorii au dotårile necesare pentru a descårca marfa non-stop”, a explicat Fulga. “Logistic, ar fi imposibil så vindem la poarta fabricii. Nu avem voie så depozitåm, în special îngrå¿åminte azotoase. Tot ce producem trebuie så plece din fabricå în cel mai scurt timp. Pe de altå parte, un client din Lehliu va prefera så ia marfa din Lehliu, nu de la Târgu Mure¿. A¿a cå avem o re¡ea foarte bine închegatå de 35 de distribuitori. E un sistem care func¡ioneazå de 25-30 de ani”, a adåugat Maior.

Legisla]ia na]ional\ nu a fost actualizat\ Începând cu 1 februarie 2021, to¡i fermierii, atunci când cumpårå îngrå¿åminte chimice precum azotat, uree, nitrocalcar, suflat de amoniu, trebuie så-i dea vânzåtorului o declara¡ie pe proprie råspundere cå produsele vor fi utilizate exclusiv ca îngrå¿åmânt. Totodatå, vor prezenta o copie a cår¡ii de identitate, care va fi arhivatå de vânzåtor ¿i påstratå în condi¡ii de siguran¡å timp de 18 luni. A¿a prevede Regulamentul european 1148/2019, privind comercializarea precursorilor de explozivi. Profitul Agricol 9/2021

Producåtorii ¿i distribuitorii din România încearcå så se conformeze, dar se confruntå cu o problemå. Parlamentul nu a actualizat Legea 49 din 2018, care a transpus în legisla¡ia na¡ionalå vechiul Regulament 98. Legea 49 este în vigoare ¿i con¡ine unele prevederi contradictorii noului Regulament. În acest caz, legisla¡ia europeanå are, teoretic, întâietate. Înså, în practicå, autoritå¡ile noastre lucreazå tot cu Monitorul Oficial tipårit la Bucure¿ti, nu cu cel de la Bruxelles.

“Legea noastrå prevede cå distribuitorii trebuie så aibå un registru ¿nuruit, în care trebuie så treacå toate tranzac¡iile. Suntem, totu¿i, în 2021, folosim baze de date electronice, în care putem cåuta, u¿or, orice tranzac¡ie. Este nefiresc så i se cearå unui distribuitor care are mii de clien¡i så ¡inå un registru scris de mânå. Chiar trebuie så-¿i angajeze oameni care så scrie registre?”, se întreabå, retoric, Robert Fulga, Azomure¿.

Robert VERESS 37

CRE{TEREA

ANIMALELOR Focar de pest\ în ferma de la Macea a lui Dimitrie Musc\ Dimitrie Muscå a confirmat cå pesta porcinå africanå a apårut în ferma lui din satul Macea, jude¡ul Arad. În consecin¡å, DSV a dispus eutanasierea celor 21.000 de porci, retragerea produselor din cele 35 de magazine, arderea cårnii ¿i a produselor din carne.

otodatå, fermierul este nevoit så distrugå 200 de tone de carne din abator ¿i peste 50 de tone de salamuri. Nu se poate încå vorbi de o evaluare totalå a pagubelor suportate de Combinatul Agroindustrial Curtici. Chiar dacå Dimitrie Muscå a instituit norme draconice de biosecuritate, pesta a påtruns totu¿i în exploata¡ie. “Nu ¿tiu cum a ajuns la noi. Pesta a izbucnit chiar în mijlocul complexului, la capåtul unei hale, în partea dinspre câmp”, spune Dimitrie Muscå. “În aceastå perioadå, nu existå ¡ân¡ari, tåuni sau påsåri råpitoare. În zona noastrå, nu a existat niciun focar de pestå porcinå africanå. Boala a afectat numai gospodåriile din zona colinarå, la mare distan¡å de noi, unde existå multe cadavre de porci mistre¡i prin påduri. De aceea, eu am afirmat cå aici este vorba de o mânå criminalå. Oamenii no¿tri nu au porci acaså. Îi verificåm lunå de lunå. Ei nu vin cu mâncare de acaså, noi le dåm maså gratuit de la cantina noastrå. Eu nu am alte argumente.”

“Este o mânå criminalå fiindcå ¿i lângå o halå a companiei Smithfield, s-au gåsit recent trei porci vietnamezi mor¡i de pestå porcinå africanå. Aveau microcipurile din ureche tåiate ca så nu se vadå de unde provin. Mi-a confirmat directorul Gora. Smithfield are aici trei ferme a câte 100.000 de porci. Acele ferme nu au fost înså închise.” Ferma de la Macea era perfect integratå: cuprindea reproduc¡ie, maternitate, cre¿å pentru tineret ¿i hale de îngrå¿are. DSV Arad va ucide 21.000 de porci. Fermierul cumpårase geneticå de vârf ¿i, prin urmare, pagubele sunt foarte mari. “Aveam 1.800 de scroafe, Marele Alb, Landrace, vierul de linie PIC. Va dura foarte mult. Voi aduce purcei santinelå ¿i apoi vom regândi totul. Peste 50 de tone de carne ¿i salamuri din abator, toate produsele din magazine au fost retrase ¿i vor fi incinerate. Cred cå asta se vrea”, spune crescåtorul. De remarcat cå, ¿i în ferma de la

Macea, contaminarea s-a produs în capåtul unei hale de porci adu¿i la îngrå¿are. Este semnificativ cå în toate fermele contaminate boala a izbucnit la un capåt de halå, de regulå, acolo unde existau efective mai pu¡ine. “Cu DSV Arad am colaborat bine. În zonå nu existå focare, de 45 de zile s-au stins toate focarele de pestå în regiunea noastrå. Avem multe fonduri de vânåtoare ¿i pe ei îi bånuiesc. Eu am fost vehement împotriva lor fiindcå refuzå så reducå efectivele de mistre¡i...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cum a ajuns Iacob Boca pre[edinte interimar la FCBR Dupå ce Claudiu Frânc a semnat, alåturi de reprezentan¡ii Asocia¡iei Holstein Ro, AGCTR ¿i ai Asocia¡iei Aberdeen Angus, o adreså cåtre Ministerul Agriculturii, din partea Pro Agro, pentru eliminarea plafonului maxim de 250 de vaci pentru sprijinul voluntar cuplat, ¿efii asocia¡iilor jude¡ene din FCBR s-au adunat la ªåulia de Mure¿ ca så-i cearå demisia.

La adunarea de la ªåulia, au venit reprezentan¡ii Federa¡iei din toatå ¡ara. Au lipsit doar patru. Pre¿edintele asocia¡iei din Covasna a fost categoric: “Eu am 4000 de fermieri, domnule pre¿edinte Frânc. Eu nu pot så må duc în fa¡a lor så le spun cå fermierii mari trebuie så aibå mai multe drepturi decât noi pentru cå ei vor zice cå nu mai au ce cåuta în Federa¡ie.” Iacob Boca a fost de acord cu gândirea lui: pre¿edintele Federa¡iei trebuie så-i apere pe oamenii lui. “Fermele mari au vreo 20.000 de capete, spune Iacob Boca. Fondul este

ceptat interimatul, va trebui så merg ¿i la Bucure¿ti de douå ori pe såptåmânå. Voi lua un fermier tânår cu mine, îl vom pregåti ¿i îl vom plåti din cotiza¡ii så facå tot ce spunem noi. Jude¡ul Mure¿ a participat singur la cheltuieli. Dupå retragerea lui Claudiu Frânc de la conducerea Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine din România, Iacob Boca a acceptat interimatul pânå la adunarea generalå pentru alegeri. El este un fermier consacrat. A pornit de la zero ¿i a construit o performantå fermå de familie, în care lucreazå cu

fost o reuniune mai zgomotoaså, mai durå, mai la subiect, cum e normal så fie, poveste¿te Iacob Boca. Spune cå este prieten vechi cu Claudiu Frânc. A semnat, probabi cå nu a våzut... Dacå a fost a¿a, l-am rugat a doua zi så ne întâlnim ca så facem un memoriu cåtre ministru ¿i så-l semneze ¿i el. Iar ministrul nu ar mai fi fost obligat så trimitå notificarea la Bruxelles. A semnat ¿i Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România cu noi, dar Claudiu nu a vrut så semneze memoriul nostru. “Eu am semnat o datå...” ”Înseamnå cå tu nu e¿ti al Federa¡iei. Tu e¿ti cu cei de la Pro Agro ¿i Holstein Ro...” Atunci eu am considerat cå el nu mai poate fi pre¿edintele Federa¡iei. Ni s-au alåturat mai multe organiza¡ii din Cluj, Arad... Am redactat documentul prin avocatul nostru din Cluj pentru ca ministrul så ¿tie cå, dacå depune memoriul la Bruxelles, noi îl dåm în judecatå, a¿a cum am promis. Noaptea a fost sfetnic bun pentru ministru fiindcå el a comunicat imediat pe site cå retrage ordinul pentru anularea plafonului de 250 de vaci. Am trimis memoriul fårå semnåtura lui Claudiu Frânc. Au semnat colegii din Comitetul director al Federa¡iei.” 40

Claudiu Frânc

Iacob Boca

acela¿i, iar dacå împar¡i aceia¿i bani la un numår mai mare de vaci, banii migreazå spre cei cu vaci mai multe, ca DN Agrar.” Printre cei care au venit pânå la ªåulia, s-au aflat ¿i crescåtori care nu au fost de acord cu demiterea pre¿edintelui. “Ve¡i mai gåsi voi un fraier ca Frânc, care så-¿i neglijeze ferma lui ¿i så meargå la Bucure¿ti pentru fermele voastre când va zbura porcul. De multe ori mergea pe banii lui, uneori i-am plåtit chiar eu biletul de avion ¿i nu am decontat nimic. El ¿tie legile, se båtea cu to¡i pe la Bucure¿ti pentru noi”, mi-a spus un fermier care a dorit så råmânå anonim. “Caut un om... eu nu pot så le fac pe toate, recunoa¿te ¿i Iacob Boca. Am ac-

feciorii lui. I-a ajutat pe mul¡i crescåtori din Mure¿ så facå acela¿i lucru. Este pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Taurine din jude¡, o organiza¡ie profesionalå care face controlul oficial al performan¡elor în 10 jude¡e. Pornind de la aceastå bazå, Iacob Boca a solicitat ¿i a primit aprobarea de la Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie så de¡inå a doua carte de raså pentru Bål¡ata Româneascå. “Mie îmi pare råu de Claudiu, este un om inteligent, a fåcut lucruri bune pentru fermieri. Va råmâne angajat ca director la noi la Registrul genealogic”, încheie Boca.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

Subven]ia pentru vaca de carne a Asocia¡iile crescåtorilor de vaci de carne au participat la negocierile dure de la Ministerul Agriculturii, dar nu au acceptat eliminarea plafonului maxim de 250 de vaci pentru sprijinul cuplat zootehnic (SCZ).

“

Eu am participat direct la toate negocierile ¿i noi am fost de acord cu plafonul maxim de 250 de vaci”, spune Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR). A¿a, pragul minim a råmas 10 vaci. “Le-am spus cå nu mi se pare în regulå så se dea subven¡ii pentru un numår nelimitat de vaci. Noi facem controlul performan¡elor ¿i pentru vacile de lapte din jude¡ul Suceava. Se presupune cå fermierul din zona de deal are posibilitatea så ¡inå 10 vaci, nu doar 5, ca la munte. Cei care au 10 - 100 de vaci vor lua bani mai pu¡ini. Cei care au 250-1000-2000 de vaci vor lua bani ¿i mai mul¡i, în detrimentul crescåtorilor mici.” Ordinul MADR precizeazå: “SCZ pentru cre¿terea taurinelor de carne prevåzut la art. 72 lit. d) se acordå fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ urmåtoarele condi¡ii: a) solicitå SCZ pentru un efectiv de animale de minimum 10 ¿i maximum 250 de capete taurine de carne, inclusiv, pe beneficiar, în exploata¡ii cu cod ANSVSA, constituit, dupå caz, din: (i) vaci de carne care nu au beneficiat de schema de sprijin cuplat vaci de lapte în anii anteriori; ¿i/sau (ii) tauri de carne; b) solicitan¡ii cu un efectiv mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiazå de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete taurine de carne; 42

c) animalele din exploata¡ia cu cod ANSVSA pentru care beneficiarul solicitå SCZ så aibå vârsta de maximum 12 ani vacile de carne, respectiv maximum 6 ani taurii de carne, la termenullimitå de depunere a cererilor unice fårå penalizåri; d) efectivul de animale pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie identificat ¿i înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de platå, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de re¡inere, potrivit prevederilor art. 53 alin. (4) paragraful al doilea lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 639/2014; e) så de¡inå registrul individual al exploata¡iei cu cod ANSVSA, completat ¿i actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000; f) animalele pentru care se solicitå SCZ så fie men¡inute, pe o perioadå de re¡inere de 6 luni de la data-limitå de depunere fårå penalizåri a cererii unice de platå, în exploata¡ia/exploata¡iile cu cod ANSVSA men¡ionate în cerere; g) vacile de carne pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå, iar taurii de carne pentru care se solicitå SCZ trebuie så fie înscri¿i în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå; h) animalele beneficiazå anual de sprijinul cuplat în zootehnie. (2) Sunt eligibile la platå inclusiv animalele care pânå la finalul perioadei de 6 luni, prevåzutå la alin.(1) lit.f), au intrat, respectiv au ie¿it în/din exploata¡iile cu cod ANSVSA de¡inute de acela¿i beneficiar sau în/din exploata¡iile asocia¡iilor, cooperativelor grupurilor de producåtori în care au fost transferate temporar pentru på¿unat.” “Este un fel de haiducie pe invers: luåm de la såraci ¿i le dåm celor mai boga¡i”, crede Grigorean. “Am avut o în-

tâlnire în prealabil cu cei de la Pro Agro ¿i cu reprezentan¡ii Holstein Ro. Noi am fost în Pro Agro, am plåtit cotiza¡ia ¿i neam retras când am våzut cå nu ne reprezintå interesele. Am participat la constituirea Fondului mutual Pro Agro, am contribuit ¿i cu bani pentru bunul mers, dar am våzut cå nu merg lucrurile cum ne-am dorit. Ne-au invitat acum din nou. Eu le-am spus celor din Pro Agro ¿i de la MADR cå nu sus¡inem renun¡area la limita maximå de 250 de vaci eligibile - nici la carne, nici la lapte. Am semnat totu¿i documentul fiindcå avea 7 puncte, din care am agreat 6 puncte. În final, conducerea Pro Agro a acceptat men¡inerea pragului de 250 de vaci la carne, de¿i Marcel Olteanu, pre¿edintele Asocia¡iei Aberdeen-Angus, ¿i vicepre¿edintele Péter Tamás Nagy au mult peste 250 de vaci ¿i ar fi fost direct interesa¡i så renun¡e la prag. Este un lucru care meritå apreciat ca atitudine fa¡å de crescåtorii mici”, explicå Dumitru Grigorean. Ne a¿teptam så se repare o eroare gravå ¿i acceptatå: diferen¡ierea subven¡iei SCZ în func¡ie de rasa purå ¿i meti¿i. Aceastå diferen¡å trebuia så se vadå ¿i în nivelul subven¡iei. “Aceastå propunere a fost avansatå mai demult la Bruxelles, dar nu ¿tiam ce reac¡ie va avea Comisia Europeanå. Ni s-au cerut ni¿te justificåri suplimentare. Riscam så pierdem tot ajutorul, mai ales cå erau bani mai mul¡i atunci. Acum, SCZ scade. În 2020, s-au alocat 185 de euro pe vacå. Noi am fåcut o estimare cå, în 2021, subven¡ia scade la 140 de euro, iar în 2022, exista riscul så scadå sub 100 de euro. Fårå importuri, fårå vaci F1. La ritmul de cre¿tere a efectivelor, nu se poate face diferen¡ierea subven¡iilor de 50% pentru meti¿i, a¿a cum am solicitat atunci noi. Tineretul raså purå ¿i tineretul metis nu vor mai fi eligibile. Pentru majoritatea fermierilor e bine. Da, exProfitul Agricol 9/2021

CRE{TEREA ANIMALELOR

sc\zut u[or istå riscul ca fermierii så vândå vi¡eii înainte de 8 luni. Fermierii vor ¡ine vi¡eii 6 luni, pânå la în¡årcare. Mai ales când e secetå, ca anul trecut. Vi¡eii nu au mai crescut din cauza secetei, nu au mai avut lapte suficient. Vaca de carne înseamnå vaca de carne plus vi¡el. Nu se pot face acele tertipuri ca la însåmân¡area vacilor de lapte, cu vi¡ei care apar peste noapte din pix. În condi¡iile în care vi¡elul nu mai este eligibil, apare avantajul cå fermierul poate så-l vândå mai devreme de 8 luni. Banii care råmân prin eliminarea vi¡elului de la subven¡ie vor merge mai mult spre vacå. Fermierii vor primi mai mult decât dublu pe cap de vacå ¿i nu se pierde nimic la nivel de fermå. Po¡i så vinzi vi¡elul mai repede. În 2014, când s-a fåcut notificarea, erau sub 10.000 de vaci de carne. În fi¿a måsurii trimise la Bruxelles, am men¡ionat cå avem ca obiectiv så ajungem la 35.000 de vaci de carne. Noi am ajuns în 2020 la peste 70.000 de vaci de carne ¿i Comisia Europeanå ar putea motiva cå nu mai este sector în dificultate. Dacå råmân eligibile doar vacile, ne vom încadra în obiectivul de 35.000 de capete. Am mai stabilit cu colegii de la vaca cu lapte cå, dacå mai råmân ceva bani de la vacile de lapte, så se redistribuie la vaca de carne. Fermierul nostru nu va pierde. Dimpotrivå,

Profitul Agricol 9/2021

ar putea ob¡ine mai mult.” Tåura¿ii nu sunt eligibili pentru subven¡ii, indiferent de raså. Se evitå astfel acordarea sprijinului pe douå scheme diferite. Dacå statul are bani pentru covid, crescåtorul sperå så se gåseascå resurse cum a fost anul trecut. “Cei care nu au vaci în registru - 2-5% - råmân fårå sprijin. De aceea, am cerut så fie eligibil tineretul de peste 6 luni la ajutor de covid. Ar fi normal ca toatå lumea så primeascå totu¿i câte ceva”.

Pre¡urile cresc, ajutoarele scad Comparativ cu 2019, în anul 2020, furajele s-au scumpit cu peste 30%, pre¡urile la carne ¿i la tineretul în viu au scåzut cu peste 30%, iar subven¡iile sau redus cu peste 40%, avertizeazå fermierul de pe Giumalåu. Vaca de carne este încå în dificultate. Abia în 2021 se vor resim¡i efectele secetei ¿i ale pandemiei covid. Au scåzut mult vânzårile în Occident dupå 8 luni. S-a pråbu¿it HORECA ¿i a scåzut vânzarea cu 80%. Ovidiu Ciuru¿ nu a mai putut så vândå taurii îngrå¿a¡i la Lechin¡a, Bistri¡a. “Arabii ¿i turcii solicitå oi ¿i taurine, dar acolo statul då semnalul pentru importuri. Nimeni nu poate cumpåra tåura¿i acolo decât cu acordul Camerei de comer¡, care e controlatå de stat ¿i care stabile¿te de unde se vor cumpåra animale. Ei au avut discu¡ii separate cu fermierii no¿tri, dar voiau ca importurile lor så fie girate de statul român. Noi nu avem asemenea oficiali care så-¿i

asume riscurile. Arabii ¿i turcii nu vor så discute cu 100 de crescåtori. Ei vor o voce unitarå, iar statul român nu manifestå niciun fel de interes.”

Cre¿terea efectivelor ACBCR de¡ine registrele genealogice pentru rasele Charolaise ¿i Limousine. Cre¿terea efectivelor în aceastå asocia¡ie a înregistrat o dinamicå însemnatå în ultimii cinci ani. De exemplu, în 2015, existau 1358 vaci din rasa Charolaise în Sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic. În 2020, erau deja 8.791 de vaci, iar în 2021, efectivele au crescut la 9.462 de vaci. În acela¿i an 2015, erau în Sec¡iunea principalå a Registrului Genealogic 843 de vaci Limousine, în 2020, efectivele au crescut la 5.715, iar în 2021, au urcat pânå la 8.317. Nu am luat în calcul ¿i sec¡iunea suplimentarå, unde apar meti¿i cu rasele pure. În România, existå urmåtoarele rase de vaci pentru carne: Aberdeen-Angus, Charolaise, Limousine, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bål¡atå Româneascå - varietatea pentru carne, Hereford, Blonde d'Aquitaine, Salers ¿i Sura de Stepå Ungureascå. Sura de Stepå Româneascå este consideratå “raså în conservare” ¿i nu a primit carte de raså de la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Zootehnie, care vegheazå aplicarea legii. Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dorel Secar\> SCZ se acord\ numai pentru ferme aflate în dificultate “Sprijinul cuplat zootehnic a provocat disensiuni mari”, spune Dorel Secarå, consilier al ministrului NechitaAdrian Oros ¿i crescåtor de vaci. “Dacå aceea¿i sumå se împarte la un numår mai mare de animale, subven¡ia pe o vacå va fi cu mult mai micå, iar banii vor migra spre crescåtorii cu vaci mai multe. Este un calcul simplu de aritmeticå pentru cei care neagå acest adevår elementar. Uniunea Europeanå acordå acest sprijin pentru speciile aflate în dificultate, printre care se aflå ¿i vaca de lapte. O fermå în dificultate are nevoie de sprijin pânå la 2 milioane de ESOuri, ceea ce echivaleazå cu 237-250 de vaci. Pentru crescåtorii cu 5 vaci (din zonele montane) pânå la 250 de vaci, s-a acordat sprijinul cuplat zootehnic. În zonele fårå constrângeri naturale, s-a acordat SCZ în limitele 10-250 de vaci. Cei 98 de fermieri mari s-au dezvoltat foarte mult în ultimul timp. Au ajuns la mii de capete de animale ¿i doresc så nu se mai ¡inå cont de politica Uniunii Europene de sprijinire a fermei de familie ¿i vor primeascå subven¡ii pentru toate vacile din fermele lor. Aceasta contravine politicii comunitare de sprijinire a fermei de familie, care poate avea maxim 250 de vaci. În Austria, Germania, Danemarca, în Olanda, fermierii au ajuns în cinci genera¡ii la 200-250 de vaci. În România, fermierii foarte mari, care sunt deja oameni de afaceri sau fonduri de innvesti¡ii, ajung în cinci ani la 2.500 de capete. Oare o asemenea fermå care a avut o dezvoltare impetuoaså, încât a ajuns în cini ani la 25005.000 de vaci, este în dificultate? Ferma de familie trebuie så urce ¿i fondul de sprijin este unic. A apårut deja ordinul ministrului ¿i e rezolvatå problema. Dacå intrau toate fermele mari cu toate efectivele, acest fond ar fi împår¡it 44

la mai multe capete ¿i ferma de familie ar fi pierdut 36 de euro pe cap de vacå. Înseamnå cå o fermå de 100 de vaci ar pierde aproape 4.000 de euro, sumå foarte mare pentru o asemenea fermå. Iar o fermå cu 1.000 de capete care intrå la SCZ ar câ¿tiga peste 300.000 de euro. Ar înseamna aproape 400 de euro

Dorel Secar\, consilier al ministrului Agriculturii

pe cap de vacå. Aici este marea problemå. Eu am tot respectul fa¡å de marii fermieri. Eu am tot respectul fa¡å de munca lor pentru cå ¿i eu am condus în tinere¡e o fermå cu 3.000 de vaci ¿i 6.000 de hectare în Mure¿. Nu cred cå ¿i-au gândit dezvoltarea afacerilor pe seama banilor de la micii fermieri". FCBR, AGCTR, alte organiza¡ii profesionale au în¡eles ce înseamnå ridicarea plafonului de pânå la 250 de vaci ¿i au fåcut alt memoriu cåtre ministru. Ei au aråtat cå 160.000 de crescåtori pierd bani în favoarea a 122 de fermieri. De fapt, sunt 98, spune Secarå. Iar ministrul a revenit asupra deciziei ¿i a corectat notificarea. Ordinul a

apårut deja ¿i cererile unice se depun la APIA. Situa¡ia SCZ este clasatå pentru perioada de tranzi¡ie 2021-2022. Urmeazå så discutåm cum se va acorda subven¡ia în anul 2023, plafonarea subven¡iilor. Din cei 122 de fermieri, mul¡i vin din alte zone ¿i subven¡iile doar ar fi trecut prin România. DN Agrar ar fi câ¿tigat aproape 5 milioane de euro anual numai din SCZ dacå se aplica propunerea marilor fermieri. Este profitul dintr-un jude¡ întreg". Dorel Secarå a precizat cå ¿i subven¡ia pe cap de animal (ANT) a fost abordatå tot în interesul marilor crescåtori. Astfel, marii crescåtori au propus ca ¡åranii cu 3-5 animale så ia simbolic doar 5 euro pe cap. ªi toatå partea de munte a României au vaci pu¡ine fiindcå nu le permit condi¡iile så creascå mai multe vaci. "Ei creeazå acel lan¡ scurt de la crescåtor la consumator. Crescåtorii mari voiau så treacå ANT în covid, dar nu e legal. Au fost de acord så fie elimina¡i to¡i fermierii care nu mai au vaci. Este vorba de 176.000 de vaci care apar¡ineau celor 22.000 de crescåtori. Data de referin¡å este anul 2013, dar ferma de familie sus¡ine eliminarea celor care nu au vaci. To¡i sus¡inem acest lucru. Eu am încercat så fac o propunere: så aducem data de referin¡å de la 2013 la 2018. Este agreatå, dar numai din 2023", a spus Dorel Secarå. Prin urmare, dupå furtuna din paharul cu apå de la FCBR, paradoxul ANT se men¡ine. Cei care nu mai au vaci din 2013 sau din 2018 vor continua så primeascå bani pentru vacile fantomå. Chiar dacå to¡i fermierii - ¿i mari, ¿i mici - solicitå acordarea subven¡iilor pentru vacile existente an de an în exploata¡ie.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 9/2021

AGRICULTURA

DIGITAL| O fotografie f\r\ retu[\ri> fermierii [i calculatoarele lor Companiile care oferå solu¡ii de agriculturå digitalå vin cu propuneri care mai de care mai sofisticate. Ritmul inova¡iei este mult mai mare decât cel al gradului de asimilare în ferme. Vå prezentåm experien¡a în utilizarea a douå instrumente comune: GPS ¿i sta¡ia meteo, în douå ferme mari, una din sud ¿i alta din vest, conduse de oameni cu deschidere cåtre tehnologie.

iprian Olteanu are, împreunå cu familia, o fermå de 3.000 ha, în Unirea, jud. Cålåra¿i. Din 2015, investe¿te în iriga¡ii, sisteme ce se întind acum pe 750 ha. De când a început så irige, a sim¡it nevoia så monitorizeze precipita¡iile, motiv pentru care a achizi¡ionat sta¡ii meteo. Au senzori de måsurare a vitezei vântului, temperaturii în aer ¿i în sol, pânå la 60 cm. Spre deosebire de o echipare standard, are ¿i un senzor de evapotranspira¡ie, ce måsoarå cantitatea de apå pierdutå zilnic. “Anul trecut, în zilele de foc, pierdeam zilnic 7 l/mp. Era imposibil så compensam noi printr-un sistem de iriga¡ii”, spune Ciprian Olteanu. Urmåre¿te temperatura pe timpul nop¡ii ¿i evalueazå dacå ar fi putut fi afectate culturile. 46

“Chiar dacå nu pot face nimic, måcar sunt informa¡ii despre stadiul culturilor. Avem senzorii de vânt ¿i decidem mai u¿or så nu mai aplicåm pesticide”, adaugå fermierul. Cea mai importantå utilizare este cea pentru stabilirea perioadei de semånat la porumb. “Urmårim cu aten¡ie temperatura în sol la 10 cm. Chiar dacå nu este adâncimea de semånat, putem lua o decizie informatå asupra începerii campaniei”, spune Ciprian Olteanu.

Pe lista de investi¡ii Nicolaie Apopi lucreazå 2.400 ha în Timi¿. Nu are sta¡ii meteo, dar inten¡ioneazå så achizi¡ioneze anul acesta. ªtie cå sunt dotate cu diferi¡i senzori care pot furniza informa¡ii pentru rapoarte cu ajutorul cårora va putea så ia decizii privind cantitatea de produse de protec¡ia plantelor pe care trebuie så le aplice pe zona respectivå, în func¡ie de umiditate, temperaturå ¿i nivelul de clorofilå. “Ne poate ajuta în viitor pentru a face economii în bugetul firmei”, sperå acesta.

GPS de opt ani Apopi a început så utilizeze cele mai simple sistem de ghidaj GPS în urmå cu opt ani. “Suntem la cele mai evoluate, care ne asigurå o precizie de 3-5 cm. Eu nu a¿ mai putea så lucrez fårå aceste sis-

teme de ghidaj, extrem de eficiente pentru ca ferma så aibå culturi frumoase, bine fertilizate, tratate cu substante fitosanitare. Avem deja ¿i sistem de section control, pentru opera¡iunile de erbicidare ¿i fertilizare”, spune fermierul. Cu cât sunt mai neregulate suprafe¡e lucrate, cu atât sistemele de ghidare ¿i section control sunt mai utile. Se face economie la produsele fitosanitare ¿i la îngrå¿åminte. În plus, acolo unde se dubleazå trecerile plantele devin sensibile. În cazul fertilizårii excesive plantele nu pot duce spicul pânå la final. În ultimii ani acest lucru nu se mai întâmplå. Toate utilajele sunt dotate cu GPS: 11 tractoare, 4 combine. A montat GPS-uri John Deere ¿i pe alte utilaje, nu doar pe cele John Deere. A considerat cå este mai simplu pentru angaja¡i så foloseascå un singur soft ¿i sistem. Pot så-l în¡eleagå mai u¿or, så facå schimb de experien¡å. Pentru Ciprian Olteanu GPS-ul este de ajutor întrucât aplicå tehnologii diferite col¡urilor neacoperite de pivo¡i. El îi sfåtuie¿te pe fermieri så aleagå instrumentul de ghidare care are cea mai bunå echipå în spate. GPS-ul de måsuråtori este la a treia genera¡ie în ferma sa. Eliminå foarte multe probleme teritoriale, mai ales în situa¡ia schimburilor de teren. Are precizie de cadastru, de câ¡iva cm, fapt cu atât mai important în parcelele mici. Convins de utilitatea acestor GPS-uri este ¿i Apopi. Profitul Agricol 9/2021

AGRICULTURA DIGITAL|

director general Isagri

Alexandra Radu, Responsabil marketing [i comunicare Isagri

Nicolaie Apopi

Ciprian Olteanu

Alexandru Coclisan,

Folose¿te aparate de ultimå genera¡ie, cu care poate identifica o parcelå dacå are coordonatele Stereo din extrasul CF ¿i din documenta¡ia cadastralå. În zonå sunt multe probleme pentru cå împår¡irea terenului s-a fåcut dupå hârtile desenate manual. “Desenele de atunci ¿i masuråtorile de atunci nu sunt tocmai reale. Eliminå

Profitul Agricol 9/2021

Aceste informa¡ii au fost prezentate în webinarul Ferma digitalå - mit sau realitate, moderat de Alexandru Coclisan, manager al Isagri România. Experien¡ele prezentate nu se referå exclusiv la produsele companiei.

foarte mult cearta între vecini”, remarcå acesta. Mai mult, cu ajutorul lui face economii. Pentru o în¡elegere între vecini ar trebui så plåteascå topometristului. De doi ani facet måsuråtori noi sau corecteazå pozi¡ia unor parcele. Este folosit inclusiv pentru declara¡iile APIA.

Adrian MIHAI

AGRICULTURA DIGITAL|

Prima expozi]ie virtual\ organizat\ de Vantage în România Vantage a organizat recent, împreunå cu Trimble, o expozi¡ie 100% digitalå dedicatå agriculturii de precizie. Au fost 5 standuri amenajate în cadrul târgului: - Ghidare manualå ¿i autoghidare, - Managementul datelor în fermå, - Managementul erbicidårii ¿i distribu¡iei de îngrå¿åminte, - Analize sol ¿i controlul automat al sec¡iunilor, - Monitorizarea flotei, combustibilului ¿i raportare. Standul Ghidare manualå ¿i autoghidare a suscitat cel mai mare interes, iar printre fermierii invita¡i s-au numårat Roland Moca ¿i Mirel Petru¿ (Grupul de Ferme Ingleby), Valentin Luncan ¿i Eugen Oproi (GenAgricola), care au împårtå¿it din experien¡a lor în domeniul agriculturii de precizie. Au fost prezentate monitoarele de ghidare de la Trimble, TMX-2050, GFX-750, GFX-350 ¿i EZ-Guide 250, precum ¿i sistemele de ghidare automatå ¿i asistatå, Ez-Pilot-Pro, Ez-Pilot, Ez-STeer ¿i Autopilot. Un interes deosebit a generat ¿i monitorul de ghidare Trimble GFX-750, cu

conectare prin Bluetooth, Wi-Fi ¿i compatibilitate ISOBUS, ce permite efectuarea lucrårilor agricole în orice sezon, cu utilaje de la orice producåtor. Pentru începåtorii în agricultura de precizie, speciali¿tii Vantage recomandå modelul GFX-350. Acesta poate fi utilizat atât cu autoghidare, cât ¿i cu ghidare manualå, cu conectivitate Bluetooth, Wi-Fi, ISOBUS ¿i este foarte eficient pentru lucråri agricole mai simple, precum fertilizarea.

Prin Managementul erbicidårii ¿i distribu¡iei de îngrå¿åminte, Trimble oferå solu¡ii prin care fermierii pot cre¿te produc¡ia, eliminå suprapunerile ¿i reduc costurile cu sistemele de control al fluxului ¿i aplicårilor, incluzând valve de control, produse de stropire punctualå, ISOBUS, aplicåri cu ratå variabilå ¿i controlul sec¡iunilor.

La standul Analize sol ¿i controlul automat al sec¡iunilor s-au prezentat avantajele controlului sec¡iunilor ¿i La standul Managementul datelor dozårii cu ratå variabilå, dar ¿i de ce în fermå a fost prezentat modul de cen- este beneficå efectuarea de analize de tralizare a acestor date, efectuat prin in- sol ¿i plante. terconectarea tuturor lucrårilor agricole. La sec¡iunea Monitorizarea flotei, Cu Trimble Ag Software, de pildå, orice combustibilului ¿i raportare, fermierii fermå va ob¡ine acela¿i rezultate de vârf au discutat intens despre importan¡a ¿i din birou, doar cu ajutorul unui telefon beneficiile aduse de cåtre sistemul Farmtrack. inteligent. Acesta readuce controlul în fermå Func¡ia Autosync permite ca informa¡iile despre utilaje, terenuri sau linii prin monitorizarea flotei de ma¿ini ¿i de ghidare så fie sincronizate automat utilaje agricole, a activitå¡ii operatorilor între monitoare ¿i în cloud, de unde pot ¿i a lucrårilor efectuate în parcelå, prefi accesate de pe orice dispozitiv cu cum ¿i monitorizarea consumului de conexiune la internet. combustibil. Func¡ia de WorkOrders eliminå orice eroare din partea operatorului în folosirea terenului specificat, a liniilor de ghidare sau în aplicarea dozelor de substan¡e. Arpad DOBRE

Profitul Agricol 9/2021

MA{INI & UTILAJE

Claas [i-a înnoit toate tractoarele Arion 400 Claas a dezvåluit, într-o conferin¡å interna¡ionalå, inova¡iile ¿i îmbunåtå¡irile aduse gamei de tractoare Arion 400. Aceasta a primit un nou model de top, Arion 470, un nou design ¿i echipare cu Claas Power Management (CPM) pentru putere sporitå.

ama include acum ¿apte modele de tractoare (Arion 410, 420, 430, 440, 450, 460 ¿i 470) cu puteri maxime între 90 ¿i 155 CP cu CPM, în conformitate cu ECE R120. Toate modelele au motoare FPT de 4,5 litri, cu 4 cilindri. Sistemul de posttratare a gazelor de e¿apament, conform standardului Stage V, curå¡å gazele de e¿apament folosind o combina¡ie de tehnologie SCRoF (reducere cataliticå selectivå pe filtru) ¿i un con50

vertor catalitic de oxidare diesel (DOC). Astfel, motoarele ruleazå curat ¿i sunt foarte eficiente, având un consum redus de motorinå ¿i de AdBlue. În func¡ie de model, rezervoarele de carburant au capacitå¡i de 140 - 190 l, iar cele de AdBlue, de 17 -22 l.

Transmisii Quadrishift ¿i Hexashift Începând de la Arion 430, fermierii pot alege între douå transmisii powershift. Prima, Quadrishift (în echiparea standard pentru Arion 410 ¿i 420), oferå 16 trepte de viteze înainte ¿i 16 trepte înapoi. Transmisia op¡ionalå Hexashift are ¿ase trepte de vitezå powershift ¿i 24 de trepte de deplasare înainte ¿i înapoi. În cadrul setårilor transmisiei existå trei moduri de schimbare automatå a treptelor de vitezå: complet automatå, modul PTO ¿i modul manual. Func¡ia de schimbare automatå a

treptelor de vitezå este disponibilå pentru tractoarele Arion 400 cu Claas Information System (CIS).

Ro]ile pe spate asigur\ o stabilitate foarte bun\ [i un transport sigur al utilajelor ata[ate Profitul Agricol 9/2021

MA{INI & UTILAJE acoperi¿ coborât sau, op¡ional, cu cabina inovatoare Panoramic. Aceasta oferå o vizibilitate completå ¿i o vedere nerestric¡ionatå cåtre elementele ridicate ale încårcåtorului frontal, datoritå unui parbriz de 2,41 m.

Tractoarele Arion 400 pot fi configurate cu o cabin\ cu acoperi[ coborât sau, op]ional, cu cabina inovatoare Panoramic

Control facil al direc¡iei ¿i încårcåtorului Inversorul fårå ambreiaj Revershift permite schimbarea u¿oarå a direc¡iei cu ajutorul manetei de pe consola volanului ¿i, op¡ional, cu maneta multifunc¡ionalå de pe cotiera din partea dreaptå, foarte utilå pentru lucrårile cu încårcåtorul frontal. Tiran¡ii frontali complet integra¡i ¿i încårcåtoarele frontale montate din fabricå sunt, de asemenea, un plus semnificativ al gamei. Ambele pot fi controlate u¿or prin maneta multifunc¡ionalå, cu op¡iunea de a controla încårcåtorul

Echipåri pentru agricultura de precizie Toate tractoarele din seria Arion 400 pot fi echipate din fabricå cu un sistem de direc¡ie GPS Claas, care este controlat prin terminalul S7 ¿i afi¿at pe ecran. Pe lângå semnalele emise de frontal prin Electropilot (CIS sau CIS +) Satcor ¿i Omnistar pot fi selectate ¿i alte semnale de corec¡ie RTK. sau Flexpilot. Sistemul Auto Turn efectueazå complet automat manevre de întoarcere la capåt de rând, atunci când este activat Confort ¿i vizibilitate de operator. îmbunåtå¡ite Tractoarele Arion 400, care respectå Suspensia pe puntea fa¡å Proactiv, standardul de emisii Stage V, sunt suspensia mecanicå în douå puncte a disponibile ¿i pot fi deja comandate de cabinei ¿i diversele op¡iuni de scaune dealerii Claas din România sau online, sunt disponibile pentru a spori ¿i mai în Configuratorul de produse Claas. mult confortul operatorului. Pe lângå cabina standard, cu profil înalt cu acoperi¿ din sticlå sau trapå transparentå, tractoarele Arion 400 pot CEMOS, extins pentru fi acum configurate cu o cabinå cu tractoare mari ¿i cositori Claas a prezentat în cadrul conferin¡ei interna¡ionale online ¿i noutå¡i privind sistemul CEMOS pentru tractoare. Dupå introducerea acestuia pentru gamele Claas Arion ¿i Axion în 2020, acest sistem de asisten¡å a operatorului, bazat pe dialog, este acum disponibil ¿i pentru gama de tractoare de mari dimensiuni semi-¿enilate Axion 900 Terra Trac. În plus, din primåvara acestui an, sistemul CEMOS pentru tractoare va fi extins pentru a include ¿i cositorile cu disc. Asistentul integrat pentru cositori cu disc va fi disponibil gratuit pentru toate sistemele CEMOS, ca o caracteristicå suplimentarå. Func¡ia poate fi adaptatå la tractoarele deja echipate cu CEMOS printr-o simplå actualizare.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 9/2021

MA{INI & UTILAJE

JCB Seria III, putere suplimentar\ cu motoare Stage V Dupå ce la începutul lunii trecute a prezentat noutå¡i absolute în domeniul încårcåtoarelor, constructorul britanic JCB vine acum cu noi echipåri la încårcåtoarele cu bra¡ telescopic din Seria III, cu motoare mai puternice, care îndeplinesc norma de poluare Stage V ¿i oferå transmisia patentatå DualTech. Noile încårcåtoare pot fi comandate prin intermediul NHR Agropartners, importator JCB în România.

oile încårcåtoare cu bra¡ telescopic JCB sunt echipate cu motorul JCB 448 DieselMAX de 4,8 litri, cu o unitate compactå de post-tratare a gazelor de e¿apament, pentru a se conforma la norma de poluare Stage V, iar puterea dezvoltatå este corelatå cu nivelul de echipare. Eficien¡a de ardere a combustibilului în motorul DieselMAX contribuie atât

la reducerea tratamentului ulterior (al gazelor), cât ¿i la un consum redus de combustibil, la care contribuie ¿i func¡ia Auto Stop.

Puteri de la 109 CP la 150 CP Noua gamå începe cu încårcåtorul cu bra¡ telescopic JCB 532-60 Agri, care råmâne echipat cu motorul de 109 cai putere (81 kW), dar are transmisia JCB TorqueLock 4 cu patru trepte de

viteze ¿i cu blocare a convertorului de cuplu pentru eficien¡å ridicatå. Urmeazå noul model 532-60 Agri Super, care are un motor de 130 CP ¿i transmisia hidro-mecanicå DualTech VT, ce îmbinå optim fine¡ea transmisiei hidrostatice ¿i eficien¡a transmisiei mecanice, totul la un pre¡ scåzut, ceea ce aduce echipamentul în aten¡ia fermelor zootehnice de dimensiuni medii. În partea superioarå a gamei din punctul de vedere al performan¡ei se aflå încårcåtorul cu bra¡ telescopic 56080 Agri Super, ideal pentru manevrarea produselor în vrac. Acesta are transmisie PowerShift cu patru trepte de vitezå. Toate celelalte modele din gamå, respectiv 538-60, 532-70, 542-70 ¿i 53695, sunt disponibile cu echiparea Agri cu motor de 109 CP ¿i cu transmisie JCB TorqueLock 4. La Agri Super cu motor de 130 CP se poate opta pentru transmisiile: PowerShift cu patru trepte de vitezå, AutoShift cu ¿ase trepte de vitezå uuu

Arpad DOBRE 52

Profitul Agricol 9/2021

MA{INI & UTILAJE

uuu sau JCB DualTech VT. La Agri Xtra, cu motor de 150 CP, se poate opta pentru transmisia AutoShift cu ¿ase trepte de vitezå sau JCB DualTech VT. Versiunile Agri Super ¿i Agri Xtra au transmisie AutoShift ¿i sunt disponibile ¿i cu sistemul “sway” de men¡inere a ¿asiului în pozi¡ie orizontalå pe teren denivelat, pentru extinderea în siguran¡å a bra¡ului. Aceastå transmisie combinå ac¡ionarea hidrostaticå pentru viteze reduse ¿i ac¡ionarea mecanicå directå PowerShift la viteze mai mari pentru performan¡e ¿i eficien¡å maxime. Acum, JCB DualTech nu mai este dedicatå doar încårcåtoarelor cu bra¡ telescopic din gama de vârf ¿i va echipa ¿i modelele 536-95 Agri Xtra, 538-60

Agri Super, 542-70 Agri Xtra ¿i 560-80 Agri Xtra. De asemenea, noua transmisie va echipa ¿i JCB 532-60 - versiunea cea mai micå de încårcåtor cu bra¡ telescopic din seria III. Actualizårile aduse încårcåtoarelor cu bra¡ telescopic includ transmisia cu viteza maximå de 40 km/h în echiparea standard pentru modelele cu bra¡ telescopic de 6, 7 ¿i 9,5 m, precum ¿i noua func¡ie de oprire automatå Auto Stop, care eliminå consumul inutil de motorinå când motorul este låsat la ralanti.

Dotåri performante ¿i confort Toate încårcåtoarele cu bra¡ telescopic JCB seria III au acum joystick de comandå montat la îndemânå, oferind

confort maxim în cabina Command Plus, care are vizibilitate completå ¿i un spa¡iu interior generos. Aerul condi¡ionat este op¡ional la modelele Agri ¿i Agri Super, iar la Agri Xtra este în echiparea standard ¿i poate fi îmbunåtå¡it cu controlul automat al temperaturii. La Agri Super se adaugå suspensia JCB Auto Smooth Ride pentru bra¡ul telescopic ¿i, op¡ional, pânå la 11 lumini de lucru cu LED pentru luminozitate maximå în jurul ma¿inii. Aceasta este o dotare standard la echiparea Agri Xtra, la care se adaugå ¿i diferen¡ialul autoblocabil pentru puntea fa¡å, protec¡ie anti-praf ¿i murdårie între sec¡iunile bra¡ului ¿i puncte de gresare centralizate în partea din spate la versiunile cu bra¡ de 7 ¿i 8 metri.

Profitul Agricol 9/2021

INFORMA}II Brazilia hråne¿te 10% din popula¡ia lumii Un studiu aratå cå fermierii brazilieni au furnizat hranå pentru 10% din popula¡ia globului în anul 2020. Studiul a analizat exporturile braziliene de cereale ¿i semin¡e oleaginoase care pot fi folosite ca alimente sau ca furaje. Agricultura Braziliei s-a dezvoltat exploziv în ultimii ani, iar statul sudamerican s-a transformat dintr-un importator de alimente în cel mai mare exportator mondial de soia, carne de pui ¿i de vitå. Siniora Food se extinde în Turcia Procesatorul iordanian de carne Siniora Food a intrat pe pia¡a din Turcia, dupå achizi¡ia a 77% din ac¡iunile Trakya ET pentru suma de 28,3 milioane de dolari. Trakya produce sub brandul Polonez. Siniora a anun¡at cå va investi în modernizarea liniilor de produc¡ie din Turcia ¿i se a¿teaptå ca achizi¡ia så creascå încasårile totale cu aproximativ 40 de milioane de dolari în acest an. Urmåtorul pas vor fi exporturile spre Uniunea Europeanå. Saudi¡ii investesc în India Fondul saudit de investi¡ii Salic a anun¡at cå va cre¿te investi¡iile în agricultura indianå. Fondul este interesat în special de investi¡ii în sectorul cre¿terii animalelor ¿i vrea så dezvolte un parteneriat strategic cu guvernul de la New Delhi. Sectorul agricol din India este unul dintre cele mai mari din lume ¿i contribuie cu aproximativ 15% la PIB. Nou focar de coronavirus la un abator din Canada Trei muncitori ai abatorului din ora¿ul Red Deer din statul Alberta din Canada au murit dupå descoperirea unui focar major de coronavirus. Focarul a fost identificat ini¡ial în luna noiembrie, când peste 500 de angaja¡i au fost infecta¡i. Olymel nu a închis fabrica decât la jumåtatea lunii februarie, la trei såptåmâni dupå raportarea primului deces. Este al optulea focar de coronavirus din abatoarele din statul Alberta. 56

EXTERNE China lanseaz\ un fond pentru cresc\torii de porci

China a listat pe bursa din Shenzen primul dintre cele trei fonduri de indice tranzac¡ionate (ETF) cu expunere pe industria localå de cre¿tere a porcilor, dupå ce sectorul ¿i-a revenit spectaculos în urma epidemiei de pestå porcinå care a decimat efectivele de animale în anul 2018. Este primul ETF chinez legat de indicele CFI al crescåtorilor de animale, care grupeazå producåtori de carne, dar ¿i furnizori de furaje sau dezvoltatori de vaccinuri veterinare. Companiile din acest sector au ob¡inut profituri enorme anul trecut, datoritå crizei de aprovizionare care a crescut semnificativ pre¡ul cårnii de porc. Epidemia de pestå a falimentat multe dintre micile ferme care se ocu-

pau în mod tradi¡ional cu cre¿terea porcilor, iar marii producåtori au acum resurse pentru a investi în ferme industriale de mare capacitate. “Pe fondul scumpirii fårå precedent a cårnii, industria a avut performan¡e excep¡ionale de care au profitat ¿i producåtorii de furaje ¿i medicamente. China råmâne în continuare în urma ¡årilor dezvoltate în domeniul cre¿terii industriale a porcilor, a¿a cå existå perspective foarte bune de cre¿tere”, explicå Liang Xing, managerul fondului. Fondurile de tip ETF sunt mult mai accesibile micilor investitori fa¡å de contractele de tip futures, a¿a cå noul instrument financiar a atras de la început un interes considerabil.

Hackerii au atacat Lactalis Gigantul francez Lactalis a anun¡at cå a fost victima unui atac cibernetic, înså sus¡ine cå datele importante nu au fost compromise. Conform companiei, un numår limitat de servere au fost afectate, dar hackerii nu au reu¿it så acceseze bazele de date. Lactalis a apelat la ajutorul unor exper¡i în securitate IT ¿i a restric¡ionat temporar accesul la resursele publice. “Echipele noastre IT sunt complet mobilizate ¿i beneficiazå de sus¡inerea unor exper¡i interna¡ionali în securitate ciberneticå. Am analizat situa¡ia împreunå cu exper¡ii ¿i nu am gåsit nici o dovadå cå datele noastre au fost compromise. Lucråm în continuare pentru a proteja interesele partenerilor, clien¡ilor ¿i angaja¡ilor no¿tri. Ca o måsurå de precau¡ie, am blocat accesul la re¡eaua

publicå de Internet, dar toate activitå¡ile noastre se desfå¿oarå normal”, sus¡ine comunicatul companiei. Lactalis nu a dezvåluit natura exactå a atacului, înså surse din mediul online speculeazå cå a fost vorba despre un virus de tip ransomware.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 9/2021

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU

Câteva solu]ii durabile

Så hrånim oamenii în 2050 råmâne în continuare o problemå deschiså.

FAO ne spune cå produc¡ia agricolå mondialå trebuie så creascå, de acum ¿i pânå în 2050, cu 70% pentru a putea hråni popula¡ia lumii, aflatå în cre¿tere.

iscurile ce vor apårea au dimensiuni diferite: trebuie så producem mai mult pentru a hråni mai multe “guri”, trebuie så asiguråm un regim alimentar echilibrat ¿i diversificat ¿i, totodatå, agricultorii trebuie så respecte mediul. Agricultura trebuie så se transforme astfel încât så consume mai pu¡inå energie, mai pu¡inå apå, så conserve apå ¿i calitatea solului. Aceste schimbåri vor veni prin schimbarea comportamentului consumatorilor.

isipa alimentarå este ¿i ea în discu¡ie. În cazul ¡årilor sårace, risipa are mai degrabå loc în momentul recoltårii (15-35% pierderi în câmp), iar în procesare, transport ¿i depozitare se pierd între 10-15%. În cazul ¡årilor bogate, risipa se realizeazå la nivelul consumatorului. Acesta aruncå 29 kg de alimente/an/persoanå dintre care peste 7 kg produse încå ambalate. Fiecare aliment are impact mai mare sau mai mic asupra mediului. Fiecare consumator trebuie så-¿i dozeze regimul alimentar astfel încât prin ac¡iunea sa så ducå ¿i la protejarea resurselor ¿i mediului înconjuråtor. Profitul Agricol 9/2021

Pentru a diminua emisiile de gaze cu efect de serå, constructorii au pus în practicå ma¿inile care consumå biocarburan¡i. Plante precum cerealele, sfecla, rapi¡a, floarea-soarelui, soia constituie alternative la carburantul de origine fosilå în câteva state, mai ales cele din America de Sud, produc¡ia de biocarburan¡i poate intra în concuren¡å cu produc¡ia alimentarå. Pentru a evita acest lucru este nevoie de multå cercetare/inovare care så ducå la ob¡inerea de solu¡ii în cazul biocarburan¡ilor din genera¡ia a doua. Amintesc printre altele biomasa, algele, resturi care pot fi folosite în acest scop. Pentru a permite accesul egal la hranå, exper¡i propun måsuri pentru dezvoltarea agriculturii de semi-subzisten¡å în cazul ¡årilor în curs de dezvoltare. Este vorba de o agriculturå de autoconsum, legåtura directå fiind între produc¡ie ¿i consumul realizat de fiermier ¿i familia sa, surplusul fiind vândut pe pie¡ele locale. Acest lucru permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå, exemplu fiind transportul materiei prime din câmp la consumator.

entru a limita poluarea ¿i efectele inputurilor chimice, agricultura biologicå este o solu¡ie. Pentru recunoa¿terea produselor în func¡ie de modul de produc¡ie existå în prezent o etichetare a mårfurilor, astfel: - Marca “AB”- agricultura biologicå garanteazå cå produsul con¡ine minim 95% ingrediente de origine agricolå biologicå; - Logo-ul european “Agricultura biologicå” - începând cu 1 iulie 2010 este

obligatoriu så fie prezent pe produsele care provin din agricultura biologicå. Cumpåråtorii care achizi¡ioneazå un astfel de produs trebuie så ¿tie cå acesta con¡ine 95% ingrediente rezultate în urma produc¡iei biologice, au trecut prin controlul oficial, provin direct de la producåtor sau procesator în ambalaje sigilate, are nserat numele producåtorului, procesatorului sau al vânzåtorului, precum ¿i numårul de cod al Organismului de Inspec¡ie. - “Agricultura motivatå” - este mai pu¡in exigentå decât agricultura biologicå, înså impune limitarea îngrå¿åmintelor ¿i produselor de protec¡ia plantelor, utilizarea reduså a apei ¿i trierea de¿eurilor. În prezent nu existå eticheta pentru produsele rezultate în urma acestui tip de agriculturå. - “Agricultura cu o înaltå intensitate” de respectare a condi¡iilor de mediu sunt måsuri ale oamenilor de ¿tiin¡å care fac ca agricultura så producå mai mult cu mai pu¡in. Este vorba de favorizarea policulturii, adicå de asocierea diferitelor culturi pe aceea¿i suprafa¡å agricolå cultivatå, care så ducå la favorizarea fertilitå¡ii solului ¿i la protec¡ia diversitå¡ii genetice. Favorizarea cre¿terii ¿i dezvoltårii activitå¡ii râmelor în sol, astfel încât så se renun¡e la lucrarea de arat, ¿tiut fiind faptul cå prin activitatea râmelor se faciliteazå absorb¡ia apei, dezvoltarea rådåcinilor ¿i transformarea resturilor în materie organicå. Astfel, se economise¿te energie ¿i se amelioreazå fertilitatea solului.

S în continuare o problemå deschiså. å hrånim oamenii în 2050 råmâne

MICA PUBLICITATE Sta¡iunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Paji¿ti Vaslui (SCDP Vaslui) a produs în anul 2020 såmân¡å de Onobrychis viciifolia (sparcetå), soiul Anamaria categorie biologicå PB1G1, în cantitate de 9.750 kg cu certificat ITCSMS Vaslui, såmân¡å de Bromus inermis (obsigå nearistatå), soiurile Mihaela, Doina, Iulia, Safir, în cantitate totalå de 2.400 kg, cu certificat de producåtor.

OFERTÅ SEMINºE SCDP VASLUI Întrucât se apropie perioada optimå de însåmân¡are pentru semin¡ele de graminee ¿i leguminoase perene de paji¿ti,

SCDP Vaslui vinde urmåtoarele produse la pre¡urile:  Onobrychis viciifolia (sparcetå) - 14 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).  Bromus inermis (obsigå nearistatå) - 17 lei/kg cu TVA inclus (TVA 9%).

SCDP Vaslui oferå discounturi substan¡iale pentru achizi¡iile de semin¡e ce depå¿esc 1.000 kg, respectiv 10 lei/kg (fårå TVA) la sparcetå ¿i 14,5 lei/kg fårå TVA la obsigå nearistatå (TVA 9%).

Contact: scdp_vs@yahoo.com Tel.: 0335.411.591

Sta]iunea de Cercetare-Dezvoltare

Valu lui Traian, cu sediul în Valu lui Traian, str. Calea Dobrogei nr. 460, jud. Constan¡a,

ORGANIZEAZ| CONCURS pentru ocuparea unui post de ªEF DE FERMÅ producere de såmân¡å la cereale ¿i plante tehnice Condi]ii> - studii universitare curs de zi, cu diplomå de licen¡å în specialitatea Agriculturå; - vechime minimå 5 ani ca ¿ef de fermå vegetalå; - abilitå¡i de comunicare ¿i lucru în echipå.

Detalii privind condi¡iile specifice, tematica, bibliografia, termenul de depunere a dosarelor sunt disponibile la secretariatul SCDA Valu lui Traian, în intervalul 800-1500, telefon 0241.231.383, 0767.619.712 sau 0723.407.173 (Biroul de Resurse Umane).

Pentru cå iubim agricultura ¿i suntem alåturi de profesioni¿tii vizionari din sector, Agxecutive lanseazå o nouå oportunitate pentru speciali¿tii în nutri¡ie vegetalå. Recrutåm exclusiv pentru beneficiarul nostru, o companie multina¡ionalå, furnizoare de solu¡ii naturale ¿i tehnologii inovatoare pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor, unul dintre speciali¿tii mondiali majori în biotehnologii marine,

Territory Plant Care Manager pentru România Principalele atribu¡ii ale postului: • Coordoneazå activitå¡ile diviziei Plant Care în România; • Prospecteazå ¿i men¡ine rela¡ia cu clien¡ii de referin¡å; • Desfå¿oarå toate activitå¡ile pentru sprijinirea afacerilor diviziei de Plant Care.

Candidatul potrivit de¡ine: • Studii absolvite în sectorul agro; • O experien¡å de minim 3 ani în zona nutri¡iei foliare ¿i a biostimulatorilor; • Un nivel avansat de englezå ¿i aptitudini digitale.

Se oferå: • salariu fix competitiv ce cuprinde ¿i o componentå variabilå, în func¡ie de performan¡e. Rolul poate evolua spre cel de lider al unei echipe comerciale locale. 58

Aplicå acum confiden¡ial la claudiu.novac@agxecutive.com sau sunå la 0743.488.022

Profitul Agricol 9/2021

Pagina de istorie

Conacul-muzeu Bellu de la Urla]i acad. P\un Ion OTIMAN

e¿edin¡a de la Urla¡i a familiei macedo-române Bellu a cuprins clådirea principalå cu parter ¿i etaj, o caså micå, cu parter ¿i pivni¡å la subsol (actualul conac), o cuhnie, clådire înaltå cu tun înalt de 25 m, cu o vatrå mare, asemånåtoare celor de la Mogo¿oaia, Våcåre¿ti sau Månåstirea Antim, un foi¿or la intrarea în parc, atenanse, o capelå ¿i un teatru. La re¿edin¡a de la Urla¡i, Alexandru Bellu ¿i-a adus impresionanta sa colec¡ie de obiecte, opere de artå, piese numismatice ¿i filatelice, pe care le-a îmbogå¡it toatå via¡a. În încåperile somptuoasei locuin¡e s-au gåsit tablouri de Ion Andreescu, pictor pe care Alexandru Bellu l-a cunoscut, probabil, la Buzåu, Claude Monet, Camille Pissarro, Alfred Sisley. Asta nu înseamnå cå pe pere¡i nu erau puse în valoare tablouri semnate de Theodor Aman, ªtefan Luchian, ªtefan Popescu, Pavel Dincovici, Sever Burada, Eugen Maximovici, sau litografiile lui Carol Popp de Szarthmary. Cutremurele din 1940, 1977, 1986 ¿i

1990 au produs stricåciuni majore întregului ansamblu, din care în prezent nu au mai råmas decât “casa micå” (conacul din fotografie) ¿i foi¿orul de la intrare. Lucrårile de restaurare întreprinse dupå 1990, sub coordonarea Muzeului Jude¡ean de Istorie ¿i Arheologie Prahova, precum ¿i a unei echipe de muzeografi, ingineri, istorici, arti¿ti plastici, au fost în måsurå så redea strålucirea de altådatå a ceea ce a mai råmas din ansamblul de la Urla¡i. Grija pentru påstrarea caracteristicilor arhitectonice exterioare ¿i interioare s-a împletit cu aceea de punerea în valoare, în condi¡ii optime, a obiectelor colec¡ionate de-a lungul anilor de membrii familiei Bellu, cu atât mai mult cu cât acestea sunt de o mare diversitate: de la artå româneascå la artå orientalå sau occidentalå din diferite perioade ¿i stiluri. Între obiectele expuse se remarcå piesele de mobilier: un pat cu baldachin stil Ludovic XVI, jil¡uri ¿i fotolii din piele de Cordoba, biblioteca stil Biedermeier, sofale ¿i birouri masive cu intarsii, måsu¡e de toaletå, biblioteca cu vitrinå, covoare române¿ti din secolul al XIX-lea, låmpi olandeze, sfe¿nice, chinezårii,

vase ¿i stampe japoneze, arme ¿i flinte cu mânerul lucrat în filde¿ ¿i sidef etc. De asemenea, se gåsesc icoane ¿i obiecte biserice¿ti, multe achizi¡ionate din zonele învecinate. La subsol a fost amenajat un adevårat Lapidarium, unde se påstreazå cu grijå capiteluri, coloane de piatrå din timpul lui Constantin Brâncoveanu, strane, pisanii, între care ¿i cea a fostei capele de pe proprietate, azi dispårutå, precum ¿i un muzeu al vinifica¡iei tradi¡ionale din zona Urla¡i. La 11 iunie 1926 Alexandrina Bellu, våduva lui Alexandru A. Bellu, a låsat întreaga proprietate, care “cuprinde solul ¿i subsolul acestei proprietå¡i”, Academiei Române, dupå încetarea din vi¡å a fiului ei, George A. Bellu, cåruia îi revenea, pe tot parcursul vie¡ii, uzufructul proprietå¡ii. Testatoarea mai men¡iona cå Academia “este liberå så se foloseascå ¿i så dispunå de toatå averea cum va crede de cuviin¡å, fårå obliga¡iuni sau restric¡iuni”. Academia Românå a reintrat în posesia conacului de la Urla¡i, hotårând înså så-i påstreze destina¡ia de Caså memorialå - Muzeu Conacul Bellu, în administrarea Muzeului Jude¡ean Prahova. Profitul Agricol 9/2021

PAGINA DE HOBBY Metode de vân\toare (III) La sårite Aceastå metodå se mai nume¿te ¿i “la picior”, ambele sintagme definind cât se poate de sugestiv tråsåturile definitorii ale unui mod activ ¿i antrenant de a vâna în grup restrâns, de regulå cu ajutorul câinilor de aret. Tenacitatea scotocitorilor poate salva de la e¿ec o zi de umblet intens ¿i de cåutåri asidue, imbatabilul sim¡ olfactiv al câinelui, dublat de disponibilitatea acestuia de a cerceta hå¡i¿uri greu de stråbåtut de cåtre om fac din camaradul nostru patruped un auxiliar nepre¡uit la vânåtorile la sårite. Condi¡ia sine qua non este ca acesta så fie antrenat, experimentat ¿i bun executant al comenzilor, pentru a nu lucra pe cont propriu, ci în interesul ståpânului ¿i al grupului. Am participat la partide ratate din cauza lipsei de comunicare din tandemul vânåtor-câine, pe fondul unui dresaj defectuos, fårå coeren¡å ¿i fermitate. Cronologic, de la deschiderea sezonului, acest tip de vânåtoare se practicå începând cu prepeli¡a, pe suprafe¡ele de teren unde s-au semnalat în prealabil sunetele specifice emise de masculi. Pre¡ioase sunt informa¡iile primite de la paznicul fondului sau de la al¡i localnici. Pentru deplinå edificare, echipa noastrå obi¿nuie¿te så-¿i petreacå noaptea premergåtoare pe câmp, cu ma¿ina parcatå pe un drumeag dintre miri¿ti, adesea la un mic foc care amplificå atmosfera aparte a taifasului specific tagmei, sub cerul înalt al Båråganului, totul pe fundalul chemårilor nocturne ale pitpalacilor afla¡i în febra preparativelor pentru marea lor cålåtorie autumnalå, peste måri ¿i ¡åri. Apoi, tot la picior, meritå cåuta¡i fazanii ¿i potârnichile, neamuri sedentare ale prepeli¡ei. Prin mohorul ¿i costreiul råmase încå în picioare, prin pârProfitul Agricol 9/2021

loage, porumbi¿ti ruginite, pâlcuri de stuf, ciocane de floarea-soarelui ¿i vii cotropite de påi¿, aceste påsåri î¿i petrec toamna ¿i iarna în grupuri ale cåror såla¿uri trebuie cåutate meticulos, în forma¡ie cu flancuri înaintate, de forma

unei potcoave; la mijloc – câinii, cu chetå scurtå. Oricât de generos ar fi spa¡iul, graba de a bate întregul teren într-o singurå zi poate produce doar deziluzii. Mai bine så råmânå zone neexplorate, decât så se plåteascå tribut insa¡ietå¡ii sau entuziasmului exagerat. Îndeosebi la fazani, o vânåtoare fåcutå pe îndelete, cu scurte opriri pe parcurs ¿i cu îngåduin¡å fa¡å de travaliul câinilor, este mai plåcutå ¿i mai eficientå. Altminteri, se induce o nedoritå stare de nervozitate, alimentatå ¿i de ratarea ocaziilor de a trage la påsårile ridicate ori prea departe, în fa¡å, ori depå¿ite ¿i salvate prin zbor tardiv pentru pu¿cå, în urmå. În ce prive¿te iepurele, consider cå vânåtoarea la sårite constituie etalonul de frumuse¡e. Poate cå varianta pe aråturå, fie aceasta ¿i veche, prezintå un grad mai mare de dificultate, fiindcå

efortul este înzecit în compara¡ie cu mersul pe teren relativ neted, chiar acoperit cu vegeta¡ie. Odatå dezmor¡ite de soare, brazdele negre, înghe¡ate diminea¡a, se preschimbå cåtre prânz în cliså lipicioaså ¿i aderentå, ceea ce transformå cizmele în greutå¡i anevoie de purtat de la un råzor la altul. Va fi fiind cernoziomul un påmânt gras ¿i månos, apreciat de agricultori, dar pentru vânåtorii sili¡i så-l fråmânte cu pasul este o adevåratå pacoste. O spun din experien¡å… Imprevizibilul stråbaterii în zig-zag a curelelor de culturi agricole culese, dar încå nearate, cu vålmå¿agul lor de ierbårie ve¿tedå, este inegalabil ca emo¡ie cinegeticå. Când apropierea iminentå a omului sau aretul prelungit al câinelui devine greu de suportat, buruienile explodeazå realmente, fie în zborul spectaculos al fazanului, fie în iure¿ul precipitat al iepurelui sau al vulpii. Totul se petrece într-o frac¡iune de secundå, timp cât så identifici vânatul, så cau¡i în desime culoarul liber, så faci corec¡ia necesarå ¿i så dai drumul focului. În cazul ratårii, trebuie så reiei scenariul, secundå cu secundå, atâta doar cå, atunci, totul se impune så se deruleze mult mai repede, pentru cå timpul tinde så se transforme în spa¡iu, iar ambele lucreazå în defavoarea ta. Vânåtoarea la sårite este a pu¿tii cu ¡evi lise. Puterea snopului de alice se manifestå la micå distan¡å ¿i impune corec¡ii calculate adesea instinctiv, fårå formule balistice sofisticate. Marii trågåtori epoleazå ¿i declan¿eazå rapid focul, cu precizia dictatå de un îndelungat exerci¡iu. De fapt, experien¡a se câ¿tigå ¿i se påstreazå începând din poligonul de tir ¿i continuând cu ie¿irile în teren. Altfel, din neofit ri¿ti så ajungi platonic.

Gabriel CHEROIU 61

MAGAZIN Profitul Agricol adreseazå uråri de sånåtate ¿i succes în activitate ¿i în familie prietenilor ¿i colaboratorilor care î¿i aniverseazå ziua de na¿tere în perioada 10 - 24.03.2021

Odeta Popescu 10.03.1970, director regional KWS

Gheorghe Bo¡oman 14.03.1957, pre¿edinte Federa¡ia Cartofului

Nastasia Belc 14.03.1960, director Instit. de Bioresurse Alimentare

Stein Heinrich 14.03.1966, Pre¿edinte Consiliu Administra¡ie AgroConcept

Andreea Butaru 14.03.1972, director marketing BASF

Alessio Castelli 14.03.1972, director AgroConcept

Traian Demenescu 15.03.1948, director comercial Agrocomer¡ Holding

Marian Topalå 16.03.1980, fermier

Ion Costache 19.03.1956, director-adjunct ANIF

Dånu¡ Radi¿ 19.03.1962, director revista Ferma

Un satelit supravegheaz\ Amazonia Brazilia a lansat primul såu satelit cu scopul de a monitoriza defri¿årile din Pådurea Amazonianå. Denumit Amazonia 1, satelitul a fost lansat cu succes spre orbitå de la Centrul Spa¡ial din India. Acesta este “primul satelit de observare a Påmântului proiectat, integrat, testat ¿i operat în totalitate de Brazilia”, se mândresc brazilienii. Amazonia 1 urmeazå så trimitå imagini pentru monitorizarea mediului ¿i a activitå¡ilor agricole din bazinul fluviului Amazon, unde defri¿årile ¿i incendierile de pådure tropicalå au luat propor¡ii alarmante. Camera cu care satelitul este dotat poate så fotografieze o loca¡ie la fiecare cinci zile, o caracteristicå descriså de INPE drept “extrem de valoroaså” datoritå faptului cå nu este întotdeauna ga-

rantatå ob¡inerea unei imagini clare, neafectatå de prezen¡a norilor. Cu un buget de aproximativ 71,4 milioane de euro, proiectul Amazonia 1 a fost în mod repetat expus riscului de reducere a fondurilor. Cu pu¡in timp înainte de lansare, INPE a suspendat granturile a peste o sutå de oameni de ¿tiin¡å, se men¡ioneazå în raport.

Aurelia Måturaru

CAREUL AGRICOL

19.03.1964, redactor-¿ef revista Agricultura 365

de Dinu-Ioan Nicula

Liliana Ionescu 20.03.1970, director comercial Summit Agro România

Mihaela Dogaru 23.03.1971, director omologåri, Syngenta

Iulian Ni¡u

1 1 2 3 4 5

23.03.1972, director na¡ional vânzåri Biochem

Florin Zåbavå

24.03.1967, consultant piese de schimb, Claas

Zamfir Marin 24.03.1968, director cercetare KWS

Georgel Andron 24.03.1983, director vânzåri culturi speciale, Corteva 62

ORIZONTAL: 1) Sufletul muncii de cioban – Îi duce pe pescari; 2) A crea un debit; 3) Un 9 10 timp... în Deva! – Se iau de piept cu nunta¿ii; 4) Înscris la fårå frecven¡å – Poezia... culorii; 5) E spirt la chimie – Locul sacilor! 6) Ca bitterul la gust – Primele extrase la loto! 7) Merge pe o roatå – Me¿ter al lemnului; 8) Cea fårå pereche; 9) Pietroase ¿i låptoase – Factor al destinderii; 10) Lipsa oricårei îndoieli.

10 Solu¡ia careului din Nr. 8/2021 ORIZONTAL: BUSTEAN - CV; ARTAR - ACEI; NA - NOCTURN; A - STIHII - D; NOTA - IESLE; SARAC - OAC; ACT - GOARNA; CIUPITE - UB; ROTAT - RARI; IREPARABIL.

VERTICAL: 1) Masa luatå în familie – Zeu sågetåtor; 2) Minte cu bunå ¿tiin¡å – Numår de pisici! 3) Edi¡ie prescurtatå! – Se încheie cu strângeri de mâini; 4) Bazå de canotaj – Neplåcu¡i în argou; 5) Coada lui e urâtå – Lumini¡a aflatå în circuit; 6) Alese pentru nuntå; 7) Plecat din comunå – E un repezit; 8) Co¿ule¡ cu fructe – Por¡iune de drum pavat; 9) Comunicat oficial; 10) Steagul progresismului. Profitul Agricol 9/2021