revista Profitul Agricol nr 11, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 11 din 22 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 11/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Legisla¡ia europeanå nu trebuie så fie de nesuportat pentru fermieri Ajuns zilele trecute la Bruxelles, la obi¿nuitul consiliu al mini¿trilor de mediu din Uniunea Europeanå (a¿a cum Petre Daea se duce lunar la întâlnirea mini¿trilor agriculturii), Tánczos Barna a intrat frontal în chestiunea agricolå. Pânå la urmå, este totu¿i un fermier ajuns politician mai mult decât un politician care pozeazå în fermier. “Trebuie så creåm o legisla¡ie de mediu echilibratå ¿i coerentå la nivelul Uniunii Europene, astfel încât så nu reprezinte sarcini administrative ¿i investi¡ionale imposibil de realizat pentru fermieri.” “Legisla¡ia europeanå nu poate deveni o povarå de nesuportat pentru fermieri! Ace¿tia nu pot fi dezavantaja¡i când vorbim despre tranzi¡ia verde.” “Între amendamentele incluse în textul votat de cåtre statele membre am reu¿it så introducem prevederea potrivit cåreia perioada de tranzi¡ie pentru fermele mari så fie pânå în 2029, iar tehnologiile inovatoare trebuie folosite doar la fermele cu peste 600 de vaci.” Så recunoa¿tem, omul are o capacitate a lui de a spune franc lucruri altfel decupate din politicå. Crede¡i cå are prizå? Da’ de unde, pe pagina lui de Facebook curg comentariile råutåcioase. De ce nu a interzis neonicotinoidele, cå alte ¡åri le-au interzis ¿i nu au mai murit? Dar de ce nu le-a interzis ¿i vânåtorilor så vâneze? ªi de ce zboarå cu avionul, cå avionul polueazå? Spre deosebire de Barna, pe pagina lui Daea este o horå câmpeneascå, cu oameni veseli ¿i ferici¡i când våd ce mai face ministrul. ªi îmi vine în cap o replicå mai veche, “e båiat bun, påcat cå-i ungur”. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 11/2023

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Când europarlamentarii ¿tiu mai bine Ciolo¿ cere demiterea ce face Comisia Europeanå 6 lui Daea Comisia cere retragerea derogårilor pentru neonicotinoide Petre Daea: “Nu retrag derogarea, orice-ar fi!”

Dumitru Manole: “În Dobrogea, seceta e mai gravå ca în 2020!”

Acordul din Marea Neagrå a fost prelungit

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Scåderea produc¡iei mondiale de oleaginoase Produc¡ia de soia din Argentina, reduså de secetå

Via]a companiilor Istoria unui gigant în protec¡ia plantelor Corteva: cre¿tere de 13% în 2022 BASF: previziuni despre 2023

Pesta porcinå revine în China

Scandalul emisiilor agricole

Agraria on Tour a început la Unilact Alba

Rezerva de apå din stratul 0-100 cm 12

În asigurårile agricole, Fermierii nu au acces Israel e cu peste o jumåtate de secol la informa¡iile MADR în fa¡a României 26 Monitorizarea digitalå a vacilor Sånåtatea solului aduce bani 28

42 44

Combaterea buruienilor cu frunzå latå ªtefan Moraru mizeazå pe din floarea-soarelui 28 utilaje premium 18 Wuxal Macromix la cereale. Culturi sånåtoase în timp redus, Trei argumente cu sprayerele Hagie pentru performan¡å 30 Anvelope pentru tasare reduså, De ce nu se fac iriga¡ii dar încårcåturå mai mare în agricultura Aradului? 32 Monitorizarea tractoarelor 19 Fungicidul Imperis Ultra. prin SDF Fleet Management 34 20 Dublu beneficiu pentru cereale Anvelopele Alliance care Controlul buruienilor din culturile reduc consumul de motorinå 20 36 de cereale cu Lancelot Super 16

Maxagro va iriga 1.500 de ha

ªi afirma¡iile categorice trebuie privite 9.000 de kilometri de canale cu u¿oarå circumspec¡ie 22 trebuie mai întâi intabulate

Frumuse¡ea culturilor protejate de BASF

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale

Numårul de spice recoltabile, o componentå-cheie în stabilirea productivitå¡ii cerealelor påioase

Partidul fermierilor câ¿tigå în Olanda

Bardeau Holding vrea ¿i el canalele ANIF-ului 23

Opinii

Strategia Farm to Fork, motiv de insecuritate alimentarå

Hobby

Cre[terea animalelor

Petru Bordean: Så vinzi laptele sub 2,2 lei litrul 24 este sinucidere lentå

Echinoc¡iul sitarilor

Doi studen¡i la Inginerie Alimentarå au luat locul I la fåcut desert 54 40

EVENIMENTELE Petre Daea la Consiliul mini¿trilor agriculturii Luni, pe 20 martie, Petre Daea a participat, la Bruxelles, la obi¿nuita întâlnire lunarå a mini¿trilor agriculturii din UE. Pe lângå temele deja anun¡ate, despre situa¡ia pie¡elor agricole, raportul cårnii de porc ¿i regulamentul privind refacerea naturii, comunicarea oficialå a ministerului anun¡a o o întrevedere între ministrul român ¿i comisarul Wojciechowski. Conform MADR, ministrul cåuta så abordeze tema despågubirilor acordate de Comisie, despre care comisarul avea så-l informeze oficial abia la întâlnire. Egiptul construie¿te cel mai mare râu artificial din lume Egiptul a pornit lucrårile de construc¡ie ale proiectului New Delta, care prevede cultivarea a 9.200 kilometri påtra¡i de teren din de¿ertul de vest, cu ajutorul apei aduse de cel mai mare râu artificial din lume. Râul, care va aduce apå din Nil, va avea o lungime totalå de 92 de kilometri, iar sistemul de iriga¡ii va dispune de o re¡ea de conducte subterane în lungime de 22 de kilometri. Cooperativa ºara Mea investe¿te în afacerea cu mâncare de-a gata Cooperativa va investi 2,5 milioane de euro în dezvoltarea a 30 de produse ready to eat. Pentru aceasta, vor colabora cu fabricile Aaylex din Bacåu ¿i Cålåra¿i. Cooperativa ºara Mea este cea mai mare din România, are activitå¡i de la cultivarea legumelor ¿i cre¿terea animalelor pânå la produc¡ia de lactate, conserve, mezeluri ¿i produse de båcånie. Importurile de lapte s-au redus În luna ianuarie 2023, cantitatea de lapte brut importat a fost de 10.298 tone. Asta înseamnå o scådere cu 13% fa¡å de luna precedentå ¿i cu 37% fa¡å de luna similarå a anului trecut, anun¡å Institutul Na¡ional de Statisticå. Pe de altå parte, cantitatea de lapte colectat a crescut cu 3% fa¡å de decembrie 2022. 6

S|PT|MÂNII

Când europarlamentarii [tiu mai bine ce face Comisia European\ Luni, pe 20 martie, Comisia Europeanå a anun¡at public cå va sprijini Bulgaria, Polonia ¿i România cu 56 de milioane de euro pentru a le compensa pierderile cauzate de importurile de cereale din Ucraina. Din cele 56 de milioane, România a primit cea mai micå sumå, 10,05 milioane de euro. Bulgaria a primit 16,75 milioane, iar Polonia 29,5 milioane. Cele trei state au înså posibilitatea så mai adauge încå odatå pe atât din fonduri na¡ionale. Astfel, sprijinul pentru fermierii români ar ajunge la 20,1 de milioane, dacå Adrian Câciu are de unde pune suma. Måsura nu este încå definitivå, ea urmând så fie discutatå cu toate statele membre ¿i votatå pe 30 martie în consiliul agriculturii. La Bucure¿ti înså, spiritele s-au inflamat cu câteva zile înainte ca sprijinul Comisiei så fie fåcut public. Primul a ie¿it europarlamentarul Dan Motreanu (PNL), care, pe 16 martie, se declara dezamågit de modul în care Ministerul Agriculturii a negociat acordarea compensa¡iilor.

“Din primele informa¡ii, ¡ara noastrå va primi cea mai micå sumå, de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care prime¿te 30 de milioane de euro, ¿i Bulgaria, care prime¿te 16 milioane de euro. Toatå responsabilitatea pentru modul în care s-au purtat negocierile revine Ministerului Agriculturii. Aceste sume se bazeazå pe documentele pe care le-au prezentat ministerele agriculturii din cele trei ¡åri. România este în mod clar dezavantajatå, având în vedere cå prin ¡ara noastrå a trecut cea mai mare cantitate de grâne din Ucraina”, a låsat scris Dan Motreanu. Pe 17 martie, reac¡iona ¿i Dacian Ciolo¿, care cerea demiterea lui Petre Daea, ¿i, odatå cu el, mai toate asocia¡iile agricole care conteazå. Pe 20 martie, cu câteva ore înainte ca comisarul pentru Agriculturå så facå planul public, FAPPR se alinia ¿i ea cerând, nu fårå umor, ca cei 10 milioane de euro så fie redirec¡iona¡i spre construc¡ia autostråzii Moldovei.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 11/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Comisia cere retragerea derog\rilor pentru neonicotinoide Claire Bury (foto), director general adjunct DG Sante, le-a prezentat parlamentarilor din Comisia de Mediu a Parlamentului European punctul de vedere al Directoratului despre implica¡iile hotårârii Cur¡ii Europene de Justi¡ie privind derogårile de la interdic¡iile exprese privind comercializarea ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu produse fitosanitare care con¡in neonicotinoide. Astfel, DG Sante considerå cå statele membre nu mai pot acorda autoriza¡ii de urgen¡å pentru neonicotinoide, acestea fiind incompatibile cu articolul 53 al Regulamentului European nr. 1107/2009, a¿a cum a fost interpretat de CEJ. Opinia DG Sante råmâne una preliminarå, pânå ce Comisia o va exprima pe cea finalå, a¿teptatå în vara acestui an. Cu toate acestea, este de re¡inut cå DG Sante este organismul european responsabil de aplicarea Regulamentului 1107/2009, deci o råsturnare a opiniei preliminarii este improbabilå. De altfel, DG Sante a notificat deja statele membre care au solicitat autoriza¡ii de urgen¡å anul trecut, pentru neonicotinoide, så le retragå. Mai mult, Comisia ¿i-a retras ca inadecvatå solicitarea cåtre EFSA de a evalua justificårile cu privire la autoriza¡iile solicitate de statele membre anul trecut. Statele pot opta så råmânå pe po-

Claire Bury, director general adjunct DG Sante

zi¡ii, înså autoriza¡iile vor fi revizuite de Comisie în conformitate cu decizia CEJ. Odatå ce Comisia decide cå autoriza¡ia este neconformå cu legisla¡ia europeanå, calea spre infringement ¿i blocarea fondurilor europene este deschiså. Comisia a constatat cå hotårârea CEJ nu se referå doar la autoriza¡iile de urgen¡å acordate pentru semin¡ele de sfeclå de zahår, ci prive¿te toate culturile, inclusiv porumbul, floarea-soarelui, grâul, rapi¡a etc. Mai mult, hotårârea blocheazå nu doar utilizarea pe mai departe a clotianidin, tiametoxam ¿i imidacloprid, ci a multor alte molecule, cum ar fi metalaxil-M, tiram sau pronil. Dupå hotårârea CEJ din 19 ianuarie 2023, o primå discu¡ie oficialå legatå de necesitatea revizuirii autoriza¡iilor a

avut loc la Comisie pe data de 13 februarie 2023. Iar pe 6 martie, în fa¡a europarlamentarilor din Comisia de Mediu (majoritatea ecologi¿ti duri), Claire Bury a admis cå “existå o problemå legatå de alternative”. E vorba de existen¡a produselor care så înlocuiascå eficient neonicotinoidele. “Desigur, aceasta e o caracteristicå cheie în dezbaterile privind Regulamentul legat de utilizarea durabilå a pesticidelor”, a continuat directorul adjunct al DG Sante. E totu¿i un semn cå ¿i la Bruxelles se con¿tientizeazå golul pe care îl laså decizia CEJ în “cutia cu instrumente” pe care le au la dispozi¡ie fermierii europeni. Existå circa 100 de insecticide ¿i acaricide în proces de aprobare, iar acest proces trebuie gråbit. În acest sens, Comisia analizeazå suplimentarea fondurilor necesare angajårii de exper¡i de cåtre statele membre. Eurodeputa¡ii din Comisia de Mediu au salutat pozi¡ia DG Sante, iar unii chiar au criticat Comisia pentru cå nu ac¡ioneazå mai hotårât pentru stoparea utilizårii neonicotinoidelor, având în vedere cå sunt state care au dat deja semnale cå nu au de gând så se conformeze indica¡iei de retragere a derogårilor.

Robert VERESS

Petre Daea: “Nu retrag derogarea, orice-ar fi!” Confruntat cu solicitarea Comisiei Europene de retragere a autoriza¡iei de urgen¡å pentru tratarea semin¡elor de porumb, floarea-soarelui ¿i sfeclå de zahår cu insecticide neonicotinoide, ministrul agriculturii, Petre Daea are o reac¡ie tran¿antå: “Nu o retrag!”. Profitul Agricol 11/2023

Întrebat ce va face dacå Bruxellesul va declan¿a procedura de infringement, cu riscul de blocare a fondurilor europene pentru agriculturå, Daea a råmas pe pozi¡ii: “Domnule, eu nu retrag derogarea, orice-ar fi! Nu avem alte solu¡ii pentru salvarea acestor culturi!” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Ciolo[ cere demiterea lui Daea Cei 10 milioane de euro primi¡i despågubire de România l-ar fåcut pe Dacian Ciolo¿, europarlamentar REPER, så-i cearå pre¿edintelui PSD, Marcel Ciolacu, så îl retragå din func¡ie pe ministrul Petre Daea. “Producåtorii de cereale din România, cel mai puternic afecta¡i de importurile din Ucraina, ar urma så primeascå cele mai mici despågubiri din rezerva de crizå a UE. România are alocatå de cåtre Comisia Europeanå o sumå totalå de 10 milioane de euro, comparativ cu Polonia, care va primi 30 de milioane de euro, ¿i Bulgaria, care va primi 16 milioane de euro. Aceastå situa¡ie este încå o dovadå cå avem lideri politici irelevan¡i la nivel european, incapabili så ne apere intere-

sele argumentat, cu date, cifre ¿i argumente care så ne sus¡inå interesele în UE. Îi cer pre¿edintelui PSD, Marcel Ciolacu, så îl retragå de urgen¡å din func¡ie pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, pentru modul dezastruos în care a negociat compensa¡iile de la Comisia Europeanå. Råspunderea pentru negocieri, pentru argumentele ¿i datele trimise Comisiei Europene îi apar¡ine integral ministrului Daea ¿i, cum responsabilitatea politicå este a partidului care l-a desemnat ministru, Marcel Ciolacu se face responsabil de aceste consecin¡e ¿i trebuie så råspundå pentru fiecare minut pe care Petre Daea îl petrece la conducerea Ministerului Agriculturii. Modul iresponsabil în care ministrul Daea a tratat aceste negocieri, solic-

itårile neargumentate ¿i incapacitatea de a produce date care så faciliteze estimarea impactului real asupra agricultorilor români, faptul cå România nu respectå regulamentul de raportare a stocurilor de cereale introdus de Comisia Europeanå la începutul råzboiului din Ucraina au decredibilizat pozi¡ia de negociere a României ¿i au dus la acest rezultat nedrept pentru producåtorii de grâne români. În calitate de europarlamentar, fost comisar european ¿i ministru al Agriculturii, îi voi cere comisarului pentru Agriculturå ¿i dezvoltare ruralå Janusz Wojciechowski så reevalueze impactul crizei cerealelor asupra agricultorilor români”, declarå Dacian Ciolo¿.

Arin DORNEANU

Dumitru Manole> “În Dobrogea, seceta e mai grav\ ca în 2020!” Adept al semånatului timpuriu, Dumitru Manole, fermierul din Amzacea, jude¡ul Constan¡a, nu s-a dezmin¡it nici anul acesta. În pofida temperaturilor scåzute, a început så semene floareasoarelui de Ziua Femeii, apoi soia. S-a oprit pu¡in, între 12 ¿i 15 martie, când temperaturile la nivelul solului au coborât chiar la -8 grade (!), afectând ¿i grâul, înainte de înfrå¡ire. Dar apoi a reluat campania de primåvarå. Luni, 20 martie, avea semånate cele 80 ha cu soia ¿i 180 din 280 ha de floareasoarelui, care au ¿i început så germineze, stimulate de bruma de ploi de 3-4 litri/mp cåzute la sfâr¿it de såptåmânå ¿i de temperaturile în cre¿tere, respectiv 9 grade la nivelul solului. Înså aici se opresc ve¿tile bune, fiindcå precipita¡iile în zonå au fost mai sårace 8

ca oricând: 120 de litri/mp în ultimele ¿ase luni ¿i 45 de l/mp de la începutul anului!

“Seceta e mai cumplitå chiar decât cea din 2020, când am cumulat 348 de l/mp tot anul. Dar atunci, pe vremea aceasta, måcar mai beneficiam de o anumitå rezervå de apå din 2019. În prezent, deficitul este de aproape 1.000 mc/ha, în profilul 0-30 cm. Este cert cå nu va ploua pânå la sfâr¿itul lunii, dar sunt prognozate precipita¡ii în prima decadå a lunii aprilie. Så speråm cå se va confirma ¿i cå vor fi abundente, fiindcå altfel vor fi compromise toate culturile!”.

Robert VERESS Profitul Agricol 11/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Vacile din nordul Californiei primesc furaje cu elicopterul Cåderile masive de zåpadå din nordul statului american California au izolat mai multe ferme care sunt acum aprovizionate cu nutre¡ pe calea aerului. Autoritå¡ile din comitatul Humboldt au cerut sprijinul Gårzii Na¡ionale ¿i au reu¿it så aducå urgent furaje în zonele afectate, cu ajutorul unor avioane ¿i elicoptere militare. Pilo¡ii cautå ¿i urmele låsate în zåpadå de animalele izolate ¿i aruncå balo¡i de fân cât mai aproape de locul unde se adåpostesc acestea. Pânå acum, opera¡iunea a reu¿it så asigure hrana a peste 2.500 de vaci, care nu ar fi reu¿it så supravie¡uiascå fårå ajutor. Rusia vrea så interzicå semin¡ele Corteva Ministerul Agriculturii din Rusia vrea så elimine semin¡ele produse de Corteva din lista celor care pot fi cultivate în Rusia, dupå ce compania americanå ¿i-a redus semnificativ opera¡iunile din ¡arå. Ministerul a acuzat compania cå i-a abandonat pe fermierii ru¿i ¿i vrea så impunå noi reguli pentru producåtorii de semin¡e care vor acces pe pia¡a localå. Producåtorii vor fi obliga¡i så punå la dispozi¡ia autoritå¡ilor ruse toatå tehnologia utilizatå, dar este greu de crezut cå marile companii din domeniu vor accepta aceastå condi¡ie. John Deere vinde opera¡iunile din Rusia Fondul rus de investi¡ii Insight Investment Group a achizi¡ionat opera¡iunile din Rusia ale John Deere Financial, o tranzac¡ie care a fost deja aprobatå de guvernul de la Moscova. Grupul Insight a cumpårat în ultimele luni ¿i alte filiale ale unor mari companii interna¡ionale care au decis så iaså de pe pia¡a ruså, printre care ¿i Siemens Leasing. John Deere Financial a raportat încasåri totale de 35,6 milioane de dolari ¿i un profit net de 11,9 milioane de dolari în anul 2021. Grupul Deere ¿i-a redus puternic activitatea pe pia¡a localå dupå declan¿area invaziei ruse în Ucraina. 10

Acordul din Marea Neagr\ a fost prelungit Acordul care permite Ucrainei så exporte cereale prin porturile de la Marea Neagrå a fost prelungit, dar nu se ¿tie încå pentru câte zile. În timp ce Ucraina, ONU ¿i Turcia sus¡in cå în¡elegerea a fost prelungitå cu 120 de zile, Rusia spune cå a fost de acord doar cu o extensie de 60 de zile. Prelungirea a fost anun¡atå de pre¿edintele turc Recep Tayyip Erdogan, cu doar câteva ore înainte de expirarea acordului existent. Erdogan nu a precizat durata de prelungire, dar guvernul de la Kiev, purtåtorul de cuvânt al ONU Stephane Dujarric ¿i ministrul turc al Apårårii Hu-

lusi Akar spun cå este vorba despre 120 de zile. Ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia, insistå înså cå Moscova a fost de acord doar cu o extensie de 60 de zile. El spune cå este vorba despre “un gest de bunåvoin¡å” al Kremlinului ¿i a cerut statelor occidentale så ridice toate sanc¡iunile economice impuse Rusiei dacå vor prelungirea acordului. Maria Zakharova, purtåtoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, a afirmat cå extensia de 120 de zile care apare în documentul semnat de toate pår¡ile implicate se datoreazå “incompeten¡ei ONU”.

Partidul fermierilor câ[tig\ în Olanda Partidul BBB, fondat de fermierii olandezi dupå protestele din anul 2019, a ob¡inut o victorie în alegerile regionale ¿i va avea 15 reprezentan¡i în camera superioarå a Parlamentului de la Haga. Aproape 20% dintre alegåtori au votat cu BBB. “Cetå¡enii care au votat cu noi sunt oameni normali. Ei au aråtat azi cå nu mai vor så stea acaså ¿i nu mai acceptå så fie ignora¡i”, a declarat lidera partidului, Caroline van der Plas. BBB î¿i propune så lupte contra planurilor guvernului, care vrea så na¡ionalizeze mii de ferme ¿i så limiteze drastic numårul animalelor, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serå.

Partidul nu s-a bazat înså doar pe alegåtorii din mediul rural ¿i a reu¿it så ob¡inå foarte multe voturi ¿i în ora¿e, printr-un mesaj populist bazat pe valorile conservatoare din Olanda.

Expertul politic Ben Coates spune cå rezultatul este “un cutremur în politica olandezå” ¿i a caracterizat BBB ca un partid populist de dreapta, care se opune Uniunii Europene, vrea reducerea imigra¡iei ¿i interzicerea vålului burka, purtat de femeile musulmane. Coali¡ia de guvernare conduså de premierul Mark Rutte a pierdut opt locuri, în senat, dar va controla în continuare 24 de mandate.

Profitul Agricol 11/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Pesta porcin\ revine în China Un val de pestå porcinå africanå måturå din nou fermele din China. ºara s-a mai confruntat cu o epidemie majorå de pestå în perioada 2018-2019, când milioane de porci au fost sacrifica¡i pentru a opri råspândirea virusului. Ulterior, standardele de igienå din fermele chineze s-au îmbu-

nåtå¡it, dar tot au continuat så aparå focare noi de infec¡ie. Numårul infec¡iilor a crescut masiv dupå perioada Anului Nou Chinezesc din luna ianuarie, atunci când milioane de persoane au cålåtorit pentru a-¿i vizita familie, dupå ce guvernul a ridicat restric¡iile draconice impuse în timpul pandemiei COVID-19. Acum, numårul infec¡iilor l-a depå¿it pe cel din tot anul 2022. Speciali¿tii cred cå virusul ar putea fi prezent în aproape jumåtate dintre fermele din principalele regiuni de produc¡ie. Directorul unuia dintre cei mai importan¡i producåtori de carne de porc din China a confirmat sub protec¡ia anonimatului aceastå estimare. Multe ferme chineze nu raporteazå înså focarele de infec¡ie, iar Ministerul Agriculturii de la Beijing a refuzat orice comentariu pe acest subiect.

Scandalul emisiilor agricole Uniunea Europeanå a anun¡at cå va încerca så reducå numårul fermelor afectate de måsurile de reducere a gazelor de serå emise de animale, în ciuda opozi¡iei unor state membre. Anul trecut, Comisia Europeanå a propus impunerea de limite stricte de poluare pentru toate fermele de vaci, porci sau pui care au peste 150 de animale, o måsurå care ar fi afectat cele mai mari 184.000 de ferme din Europa. Mini¿trii Mediului din statele UE au decis înså ca regulile så se aplice doar pentru fermele de pui care au peste 280 de påsåri ¿i pentru fermele de vaci sau porci care de¡in cel pu¡in 350 de animale. Mai multe state membre, printre Profitul Agricol 11/2023

care Bulgaria, Germania, Italia ¿i Polonia, au sus¡inut cå måsurile sunt nerealiste ¿i vor avea un efect negativ asupra fermierilor, alte ¡åri au acceptat cu greu modificarea planului ini¡ial. “Statele UE au renun¡at la misiunea de protec¡ie a mediului, iar emisiile de gaze poluante se vor reduce considerabil mai pu¡in fa¡å de ce ne doream”, a declarat Terhi Lehtonen, Secretarul de Stat pentru Mediu din Finlanda. UE a reac¡ionat înså la protestele masive ale fermierilor din mai multe ¡åri europene, care se opun reformelor. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU

Indonezia aprobå grâul modificat genetic de Bioceres Indonezia este ultima ¡arå care aprobå cultivarea ¿i consumul uman al unei varietå¡i de grâu modificat genetic pentru a rezista la efectele secetei, grâu produs de compania argentinianå Bioceres. Decizia ar putea avea implica¡ii importante pentru cå statul asiatic este al doilea cel mai mare importator de cereale din lume, dupå Egipt, iar varietatea HB4 ar putea fi cultivatå în curând pe suprafe¡e mari în regiuni aride din Argentina. Indonezia este deja al doilea cel mai mare importator de grâu argentinian din lume ¿i a cumpårat anul trecut 1,34 milioane de tone. Prima fermå de caracati¡e stârne¿te controverse Planul unei companii spaniole din insulele Canare de a construi prima fermå comercialå de caracati¡e din lume este contestat de oamenii de ¿tiin¡å, care sus¡in cå este un act de cruzime fa¡å de o specie foarte inteligentå. Compania Nueva Pescanova vrea så sacrifice caracati¡ele prin scufundarea în apå înghe¡atå, o metodå folositå de unele ferme de pe¿te. Tehnica provoacå o moarte lentå ¿i foarte dureroaså. Pescanova î¿i propune så producå 3.000 de tone de caracati¡å pe an, care va fi exportatå în principal în Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Fermierii bulgari cer interzicerea importurilor de grâu din Ucraina Fermierii bulgari au organizat ac¡iuni de protest în trei regiuni ale ¡årii pentru a cere interzicerea importurilor de grâu din Ucraina. Ei spun cå grâul produs de ei nu poate concura cu cel ucrainean, care este cu 30% mai ieftin, ¿i cå producåtorii bulgari de semin¡e de floarea-soarelui se confruntå cu o situa¡ie similarå. Conform organizatorilor protestelor, silozurile din ¡arå sunt pline de grâu pe care fermierii locali nu-l pot vinde din cauza pre¡ului necompetitiv. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Agraria on Tour a început la Unilact Alba Peste o sutå de fermieri au venit la Unirea, o comunå din jude¡ul Alba, în ferma Unilact a lui Marius Bîcu, unde a avut loc prima conferin¡å Agraria on Tour, organizatå de Corina Mare¿ ¿i DLG Intermarketing. Aveam så în¡eleg abia dupå eveniment cå au venit într-un numår a¿a de mare fiindcå voiau så vadå cum izbute¿te unul dintre ei så exporte aproape toatå cantitatea de brânzeturi pe care le proceseazå, într-o perioadå în care mul¡i se plâng cå nu pot påtrunde pe pia¡a deja suprasaturatå.

A fost primul eveniment Agraria on Tour ¿i Corina Mare¿ s-a declarat onoratå de reu¿ita evenimentului. ¥n Germania, patria de origine a DLG, astfel de tururi sunt ceva normal. Informa¡iile noi trebuie aduse inclusiv la firul ierbii, în fermå, nu doar în expozi¡ii. “Unii sus¡in cå toate noutå¡ile vin în România foarte târziu. Dimpotrivå, majoritatea informa¡iilor vin în ¡ara noastrå în anul în care apar”, spune Corina Mare¿. Evenimentul a fost ca o avanpremierå foarte reu¿itå pentru Agraria,

pentru soliditatea acestei expozi¡ii de suflet a Transilvaniei. Dupå terminarea conferin¡ei pe teme tehnice privind sånåtatea ¿i reproduc¡ia taurinelor, fermierii au vizitat fabrica de procesare ¿i grajdurile cu animale. Doritorii au cumpårat produsele Fermei cu omenie de la Unirea, Alba. Marius Bîcu ¿i Marius Bîcu jr. s-au dovedit gazde excelente, dupå cum aratå ¿i numele brandului: “Ferma cu omenie”.

Viorel PATRICHI

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 1-19 martie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii reduse cantitativ în cea mai mare parte a regiunilor.

vania ¿i Banat, izolat în estul ¿i nordvestul Moldovei. În Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, local nordul, nord-estul, es-

tul ¿i sudul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei, nord-vestul Banatului se înregistreazå secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni se prezintå astfel: - Oltenia 13,1-30,4 litri/mp; - Banat 6,5-38,6 l/mp; - Cri¿ana 0,0-29,9 l/mp ; - Muntenia 0,5-22,5 l/mp ; - Moldova 0,3-2,9 l/mp; - Transilvania 0,0-26,4 l/mp; - Maramure¿ 5,8-22,3 l/mp; - Dobrogea 0,0-12,0 l/mp. Pe 20 martie, în cultura grâului de toamnå, gradul de aprovizionare cu apå pe adâncimea de sol 0-100 cm se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, Transil12

Profitul Agricol 11/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 17 martie, a fost de 273 dolari/tonå (1.256 lei). Nu a Inregistrat nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 13 martie.

România FOB Constan¡a 241 euro/t (- 28) 1.181 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 13 - 17 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: Filipine 37.700 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

37.070 tone, Honduras 29.770 tone, Malaezia 27.700 tone ¿i Japonia 27.070 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 353 dolari/tonå (1.624 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 247 euro/tonå (1.210 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 293 euro/tonå (1.436 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 13 martie. La bursa Dunquerque pre¡ul $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 249 247 245 255 261 Mai 251 250 249 257 265 Iunie 257 255 253 261 267 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 300 299 297 303 307 Mai 297 295 293 297 303 Iunie 293 291 289 293 301

de 259 dolari/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 185 euro/tonå (906 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 195 euro/t (- 2) 955 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 17 martie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 249 247 245 243 249 Mai 247 245 243 241 243 Iunie 243 239 237 235 237 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

$/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 277 273 271 273 277 279 277 275 277 285

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). Fårå nici o modificare fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A crescut cu 20 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 17 martie 2023, a fost de 272 euro/tonå (1.333 lei). A crescut cu doar 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de de-

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei grâului a fost de 263 euro/t (1.289 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 227 euro/t (1.112 lei). A înregistrat o scådere de 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 221 dolari/t (1.017 lei). A scåzut cu 26 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 345 343 341 347 353 Mai 347 345 343 349 357 Iunie 349 347 345 351 359 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Rouen 269 265 263 261 263 Dunquerque 269 265 263 261 263 Pallice 275 273 271 269 271 Creil FOB 269 265 263 261 265 Moselle FOB 249 247 245 243 247 Rouen FOB 293 291 289 287 293

schidere din 13 martie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 283 euro/tonå (1.387 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 277 dolari/tonå (1.274 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Bordeaux 267 265 263 261 269 Pallice 271 269 267 265 272 Rhin FOB 281 279 277 275 283 Bordeaux FOB 273 271 269 267 273 Pontivy 257 255 254 269 277

Profitul Agricol 11/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 13 - 17 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 557 dolari/tonå (2.562 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

197.770 tone, Germania 127.770 tone, Mexic 77.770 tone, Olanda 57.970 tone, Japonia 57.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 513 dolari/tonå (2.360 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 13.03 14.03 Aprilie 1.277 1.271 Mai 1.259 1.257 Iunie 1.263 1.259

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 475 euro/tonå (2.327 lei). A scåzut cu 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 472 euro/tonå (2.313 lei). 13 - 17.03.2023

$/t

15.03 16.03 17.03 1.269 1.267 1.265 1.253 1.251 1.249 1.257 1.255 1.253

euro/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Rouen 259 257 255 253 257 Dunquerque 259 257 255 253 257 Pontivy 277 273 271 269 267 Orz bere: Creil** 269 267 263 261 263 Moselle** 297 293 291 287 279

FOB Constan¡a 193 euro/t (- 2) 946 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 17 martie 2023, a fost de 609 dolari/tonå (2.801 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 567 565 561 557 543 Mai 569 567 557 547 537 Iunie 561 559 555 537 521

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 191 dolari/t (946 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 621 619 617 615 609 Mai 619 613 609 607 603

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 17 martie 2023, a fost de 437 dolari/tonå (2.010 lei). A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 13 martie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 417 euro/t (2.043 lei). A scåzut cu 90 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n såptåmâna 13 - 17 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 437 euro/t (2.141 lei). A scåzut cu 32 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 martie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Dieppe 469 457 447 441 437 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 457 453 449 447 437

A scåzut cu 21 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.318 lei). A înregistrat o scådere de 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 473 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Rouen 493 487 485 479 472 Dunquerque 489 485 479 477 473 Moselle 497 485 483 481 475

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 287 285 283 281 291 Mai 297 295 289 287 293

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 569 567 559 557 547 567 559 557 553 543 569 559 547 537 530

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 martie, a fost de 291 dolari/tonå (1.339 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 437 dolari/t (2.010 lei). A scåzut cu 120 dolari/tonå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

273 dolari/t

Profitul Agricol 11/2023

259 dolari/t

-4

$/t

13.03 14.03 15.03 16.03 17.03 Aprilie 537 533 531 529 513 Mai 517 513 511 509 507

557 dolari/t

-8

291 dolari/t

+4 15

Pre]uri [i pie]e

Sc\derea produc]iei mondiale de oleaginoase

Produc]ia mondial\ de oleaginoase> 630 milioane tone

Produc¡ia mondialå de semin¡e oleaginoase a scåzut cu 7 milioane de tone ¿i a ajuns la 630 milioane tone, în principal din cauza reducerilor mari la culturile de soia ¿i floarea-soarelui din Argentina ¿i de semin¡e de bumbac din India. Datele au fost publicate în raportul lunar al Departamentului Agriculturii din SUA privind produc¡iile ¿i pia¡a oleaginoaselor. ¥n Argentina produc¡ia de soia este reduså cu 8 milioane tone, la 33 milioane tone. Doar produc¡ia de rapi¡å a crescut în Australia (+ 1 mil. tone) ¿i Ucraina (+ 0,5 mil. tone).

Uleiuri vegetale Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 217 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2021/22. Structura sortimentalå:  ulei de palmier (77,5 mil. tone);  soia (60 mil. tone);  rapi¡å (32 mil. tone); 16

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 93 milioane tone, SUA, cu 56 milioane tone (mai mult cu 1 mil. tone), Canada (13 milioane tone), Ucraina (8 milioane tone), Australia (7 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone). La importatori avem China, cu 101 milioane tone (+ 1 mil. tone), ¿i UE, cu 24 milioane tone. Stocurile de semin¡e oleaginoase au scåzut considerabil, la 117 milioane tone, cu reduceri la soia (-2 mil. tone) ¿i floarea-soarelui (-0,5 mil. tone).  floarea-soarelui (20 mil. tone);  nuci de palmier (9 mil. tone);  arahide (6,4 mil. tone);  semin¡e de bumbac (5 mil. tone);  ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Marii consumatori de uleiuri sunt China (40 milioane tone), UE (25 milioane tone), India (23 milioane tone), Indonezia (22 mil. t).

ªroturi proteice Produc¡ia mondialå de ¿roturi este, de asemenea, reduså la 359 milioane tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de anul trecut. Structura sortimentalå (mil. tone): soia (251 mil. tone, reduså cu 3 mil. de tone); rapi¡å (45,5 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone); semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2). Marii consumatori sunt China (99 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41,5 mil. tone), Brazilia (22 mil. tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (26 milioane tone), Brazilia (21), SUA (13). Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 11/2023

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de soia din Argentina, redus\ de secet\

Produc]ia mondial\ de soia> 375 mil. tone

Produc¡ia de soia din Argentina pentru anul 2022/23 este prognozatå la 33 milioane tone, în scådere cu 25% fa¡å de anul trecut. Randamentul va fi de doar 2,13 tone/hectar, redus cu 23% fa¡å de anul trecut, din cauza condi¡iilor uscate ¿i calde din luna februarie, care au afectat culturile în timpul înfloririi. Suprafa¡a cultivatå este de 15,5 milioane hectare, cu 3% mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, produc¡ia de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 375 milioane tone, în scådere cu 8 milioane tone fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 17 milioane tone fa¡å de 2021/22. Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (153 milioane tone, + 24 milioane tone fa¡å de anul trecut); SUA (116,4 milioane tone); Argentina (33 milioane tone, - 11 milioane tone); China (20 milioane, + 3 mil. tone); 18

India (12 milioane); Paraguay (10 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (93 milioane tone, cu 14 milioane de tone mai mult decât în 2021/22), urmatå de SUA (55 mil. tone, cu 4 milioane mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,4 milioane tone) ¿i Argentina (4,2 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (96 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (14 milioane tone), Argentina (7,2 milioane tone), Mexic (6,4 milioane

Pre¡uri soia ¥n luna februarie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 38 dolari/tonå, la 601 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a crescut cu 20 dolari/tonå, la 566 dolari/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul a crescut cu 20 dolari/tonå, la 622 dolari/tonå.

tone), Egipt (4,3 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone). Stocurile mondiale sunt prognozate la 100 milioane tone, fa¡å de 99 milioane tone în anul de pia¡å 2021/22.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 60 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de cea din anul 2021/22. ºårile mari producåtoare sunt: China (16,5 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (7 milioane tone); UE (3 milioane tone). ºårile mari exportatoare sunt Argentina (5 mil. tone), Brazilia (2,3 mil. tone), UE (1 mil. tone). Stocurile de ulei din soia ajung la 4,4 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 11/2023

VIA}A

COMPANIILOR

Syngenta Group - Basel, Elve]ia

Istoria unui gigant în protec]ia plantelor ¥n toatå luna martie, Syngenta a organizat întâlniri speciale cu horticultorii ¿i agricultorii. Am scris atunci despre noutå¡ile anun¡ate de companie. Am re¡inut pentru mai târziu o prezentare interesantå, realizatå de Detelin Koutzarov, directorul Diviziei de protec¡ie a plantelor în zona Mårii Negre. El a vorbit despre tradi¡ia de 250 de ani a holdingului Syngenta în protec¡ia plantelor, o prezentare pe scurt a arborelui genealogic extrem de stufos al companiei.

storia Syngenta a început în 1758, cam pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat în ºårile Române. Atunci, în Elve¡ia, la Basel, a fost fondatå farmacia Geigy. Au urmat Sandoz (1876) ¿i Ciba (1884). Ciba ¿i Geigy fuzioneazå în 1978. A urmat fuziunea dintre Ciba-Geigy ¿i Sandoz, formând Novartis. Profitul Agricol 11/2023

O altå ramurå, reprezentatå de Imperial Chemical Industries (fondatå în 1926), a înfiin¡at Zeneca în 1994. Zeneca ¿i Astra AB fuzioneazå în 1999 ¿i formeazå Astra Zeneca. Novartis ¿i departamentele agribussines de la Astra Zeneca fuzioneazå ¿i a¿a a rezultat Syngenta, în anul 2000. Concentrarea de capital determinå diversificarea tehnologicå ¿i duce la progres tehnic; a¿a apar Syngenta Crop Protection ¿i Sungenta Seeds. Agan Chemicals (fondatå în 1945) fuzioneazå în 1999 cu Makhteshim (fondat în 1952) ¿i formeazå astfel Adama, în 2014. Din 2020, Adama este parte a grupului Syngenta. Ponderea Chinei în agricultura mondialå cre¿te ¿i a¿a apare interesul producåtorilor de substan¡e chimice. Apar Sanonda (fondatå în 1958) ¿i Bluestar Company (1984), care, din 2004, se va numi ChemChina, care preia Adama în 2016. În 2017, ChemChina, cel mai mare ac¡ionar de la Sanonda, preia ac¡iunile Syngenta. China Import Co.Ltd, fondatå în 1950, a fost redenumitå în 2003 Sinochem Cooperation, care înfiin¡eazå Sinofert în 1993. În

1999, apare Yangnong Chemical. Din 2017, Yangnong Chemical ¿i Sinochem Cooperation s-au integrat în Sinochem Group Co.Ltd. În 2020, Syngenta Crop Protection ¿i Syngenta Seeds, împreunå cu Adama ¿i cu Syngenta Group China au constituit Syngenta Group ca lider mondial în domeniu. Aståzi, grupul Syngenta are sediul la Basel, Elve¡ia. Activeazå în peste 100 de ¡åri. Detelin Koutzarov a precizat cå Syngenta Crop Protection este lider mondial în vânzarea substan¡elor chimice pentru agriculturå: 13,301 miliarde de euro. Compania investe¿te anual 1,4 miliarde de dolari în cercetare ¿i dezvoltare, are peste 6.000 de exper¡i în cercetare, peste 150 de ani în cre¿terea animalelor, 30 de ani în biotehnologie, peste 250 de ani de experien¡å în chimie, 40 de ani în domeniul produselor biologice la Valagro. De¡ine a doua cea mai mare bibliotecå nereproductibilå de milioane de soiuri de semin¡e selec¡ionate ¿i peste 10.000 de brevete pentru soiuri de semin¡e, pentru protec¡ia culturilor ¿i solu¡ii.

Viorel PATRICHI 19

VIA}A COMPANIILOR

Corteva> cre[tere de 13% în 2022 Corteva Agriscience a raportat o cre¿tere de 13% a afacerilor sale în România ¿i Republica Moldova în anul 2022, comparativ cu anul precedent. Cre¿terea se datoreazå angajamentului Corteva de a ajuta fermierii så-¿i måreascå productivitatea ¿i calitatea culturilor printr-un portofoliu extins de produse ¿i servicii care combinå genetica, solu¡iile de protec¡ie a plantelor ¿i agricultura de precizie. În anul 2022, afacerea cu semin¡e din România a demonstrat o cre¿tere sus¡inutå cu 7% fa¡å de anul anterior. O cre¿tere semnificativå a fost realizatå în cultura de rapi¡å. Cu ajutorul noilor lansåri, PT303 Sclerotinia Protector ¿i PT298 Agile, Corteva a devenit ¿i pentru cultura de

rapi¡å compania lider, atât în România, cât ¿i în Republica Moldova. Portofoliul de semin¡e de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i soia al Corteva cuprinde produse cu geneticå de cea mai înaltå performan¡å, preferate de fermierii din toatå ¡ara. O valoare semnificativå în performan¡a Corteva este marcatå de produsele de protec¡ie a plantelor. Pe tot parcursul anului 2022, compania a raportat o cre¿tere de 15% în ¡arå pe segmentul de produse de protec¡ie a plantelor, fa¡å de anul precedent. Principalii factori pentru aceastå cre¿tere semnificativå îi reprezintå lansarea unor produse inovatoare de succes în anul 2022 precum Bizon, un erbicid cu efect de lungå duratå, cu apli-

care toamna în postmergen¡å, împotriva buruienilor problemå din culturile de cereale påioase. De asemenea, un alt produs de succes a fost Korvetto. Acesta este un erbicid destinat utilizårii primåvara în cultura de rapi¡å de toamnå pentru controlul unui spectu larg de buruieni dicotiledonate. O altå componentå importantå în cre¿terea cifrei de afaceri a fost introducerea pe pia¡å a aplicatiei GranularLink. Aceastå inova¡ie tehologicå reu¿e¿te, prin hår¡i cu ratå variabilå de semånat, imagini satelitare zilnice de înaltå rezolu¡ie, aplica¡ii de fertilizare ¿i aplicare a fungicidelor ¿i estimarea datei de recoltare a porumbului de siloz så demonstreze angajamentul Corteva fa¡å de transformarea digitalå.

BASF> previziuni despre 2023 ¥n 2022, cifra de afaceri a BASF a crescut cu 11,1%, ajungând la 87,3 miliarde de euro. Cre¿terea a fost determinatå în principal de pre¡uri mai mari pe aproape toate segmentele, ca urmare a cre¿terii pre¡urilor cu materiile prime ¿i energie. Produsele chimice au implementat cele mai mari cre¿teri de pre¡. Per total, înså, volumele au fost semnificativ mai mici ¿i au diminuat cre¿terea vânzårilor. La o valoare de 6,9 miliarde de euro, profitul înainte de impozite ¿i dobânzi (EBIT), excluzând cheltuielile excep¡ionale, a fost cu 11,5% sub cifra anului anterior, dar în intervalul prognozat.

Astfel, în 2023, BASF se a¿teaptå la o cre¿tere moderatå, de doar 1,6%, pentru economia globalå (2022: 3%). Pentru produc¡ia chimicå globalå, se a¿teaptå la o cre¿tere de 2% (2022: 2,2%). Compania preconizeazå un pre¡ mediu al petrolului de 90 de dolari per baril (Brent) ¿i un curs mediu de schimb de 1,05 dolari per euro.

Pe baza acestor ipoteze, se estimeazå cå BASF va genera o cifrå de afaceri între 84 ¿i 87 de miliarde de euro în 2023. Compania se a¿teaptå la o primå jumåtate a anului 2023 slabå, urmatå de mediu propice îmbunåtå¡irii veniturilor în a doua jumåtate a anului, datoritå efectelor de redresare.

Din påcate, ¿i în 2023 se va påstra nivelul ridicat de incertitudine care a apårut pe parcursul anului 2022 din cauza råzboiului, a costurilor materiilor prime ¿i energiei din Europa, a cre¿terii pre¡urilor ¿i a dobânzilor, a infla¡iei. Ace¿ti factori vor avea un impact negativ asupra cererii globale. 20

Profitul Agricol 11/2023

CULTURI

VEGETALE {i afirma]iile categorice trebuie privite cu u[oar\ circumspec]ie dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Stelian FOLIC| Optimizarea tehnologiile agricole poate fi stimulatå de “influencerii” fermieri sau consultan¡i care au rezultate foarte bune sau cel pu¡in interesante/promi¡åtoare în produc¡ie. Pentru cå aduc un suflu nou în cercetarea aplicatå privatå, ace¿tia meritå sus¡inerea comunitå¡ii agricole. Cu toate acestea, afirma¡iile categorice bazate doar pe câteva observa¡ii trebuie privite cu circumspec¡ie. ¥mi amintesc de un pre¿edinte american care spunea “Crede, dar cerceteazå”. Un producåtor important de sfeclå pentru zahår spune cå soia, ca premergåtoare, îi asigurå 75% din azotul necesar pentru sfeclå. Pe motiv de protec¡ia plantelor, unii speciali¿ti nu recomandå utilizarea soiei ca premergåtoare pentru sfecla pentru zahår. Un fermier, care aparent ¿tie ce spune, afirma cå: “sub pragul economic de dåunare (PED) trebuie så fie ¡inute popula¡iile de buruieni, de boli ¿i dåunåtorii din culturi”. Dar el fie cå nu ¿tie cum se calculeazå PED la boli, fie cå supraestimeazå pregåtirea fitopatologicå a fermierilor. Lui Emil Georgescu, unul din cei mai cunoscu¡i/aprecia¡i entomologi din noul “zbor maxim” (specialitatea lui, în gândaci necomestibili, nu se încadreazå în varianta clasicå a speciali¿tilor “afla¡i pe val”), ar putea så-i placå ideea. Cu excep¡ia câtorva specii, cum ar fi puricii, care sunt mai greu de numårat la punct fix, sau a larvelor unor specii de Noctuidae, care se hrånesc noaptea, se poate 22

stabili destul de u¿or când se atinge PED-ul la majoritatea dåunåtorilor. La boli se gåsesc metode aparent u¿oare de determinare a PED dar încerca¡i så stabili¡i un PED pentru boli la grâu, urmând recomandårile Institutului Arvalis. La fåinare, de exemplu, începând cu sfâr¿itul înfrå¡irii, se urmåre¿te dezvoltarea bolii pe ultimele 3 frunze apårute. Dacå boala se manifestå numai la baza tulpinii, nu se trateazå. Când petele albe ocupå doar în jur de 1% din suprafa¡a frunzei, nu se trateazå. La 5% acoperire se trateazå, în func¡ie de comportamentul soiului fa¡å de fåinare. Dacå se întârzie pânå ce suprafa¡a frunzelor este acoperitå în propor¡ie de 15%, trebuie tratat, dar boala nu mai poate fi controlatå. Totu¿i, nici dacå am fi prea exigen¡i la datoria fa¡å de validarea recomandårilor n-am progresa prea rapid. Un profesor emerit de pedologie de la Universitatea din Oregon, SUA, a optimizat timp de mai mult de 10 ani o metodologie de calcul a primei frac¡ii de azot aplicatå primåvara, utilizatå numai

la grâul moale alb de toamnå, într-o singurå regiune, în 35 de centre experimentatele ¿i în ferme. Dupå validarea metodei, a atras aten¡ia celor care aveau fermele aproape, dar în afara zonei cercetate, så foloseascå cu precau¡ie metoda. Specificul activitå¡ii de consultan¡å din agriculturå este faptul cå multe din recomandårile care se fac trebuie validate în experien¡e în câmp ¿i în condi¡ii de produc¡ie, cum ar fi în cazul dozelor de îngrå¿åminte, al aplicårii produse pentru protec¡ia plantelor etc. ¥n România nu avem o legåturå puternicå între cercetarea ¿tiin¡ificå ¿i aplicarea acesteia în practicå (a¿a cum acest lucru exista în Europa prin institutele tehnice finan¡ate de fermieri, precum Arvalis, ¿i în Statele Unite, prin serviciile de extensie stat ¿i din universitå¡i) ¿i pentru acest motiv suntem nevoi¡i så “ne învârtim în jurul cozii” ¿i så consumåm reclamå într-un domeniu în care deciziile ar trebui så fie bazate pe rezultate ale cercetårii ¿tiin¡ifice.

STAºIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLÅ LIVADA

ORGANIZEAZÅ CONCURS în data de 20 aprilie 2023 PROMOVARE ÎN GRAD ªTIINºIFIC CERCETATOR ªTIINºIFIC - Laborator amendarea ¿i fertilizarea solurilor Condi¡ii specifice de participare: 2 ani vechime în activitate de cercetare ¿tiin¡ificå de specialitate sau cel pu¡in 4 ani în alte activitå¡i agricole; vechime în domeniu: minim 6 luni. Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediul institu¡iei (Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr. 7) ¿i la tel.: 0261.840.018 - Secretariat, 0721.325.665 - Director adjunct ¿tiin¡ific www.scdalivada.ro Profitul Agricol 11/2023

Num\rul de spice recoltabile, o component\-cheie în stabilirea productivit\]ii cerealelor p\ioase Optimizarea randamentului ¿i a calitå¡ii cerealelor påioase necesitå dezvoltarea eficientå a componentelor implicate în randament, ¿i anume numårul de spice recoltabile pe m2, numårul de boabe pe spic ¿i masa a 1.000 de boabe. Fiecare componentå este esen¡ialå ¿i condi¡ioneazå în mod direct atingerea poten¡ialului maxim de produc¡ie. Rela]ia dintre masa uscat\ a r\d\cinii pe orizontul 0-40 cm [i produc]ia final\ la cerelalele p\ioase

onform Agriculture and Horticulture Development Board (2019), produc¡ia de grâu este realizatå în propor¡ie de 60% de planta principalå ¿i 40% de cåtre fra¡i. Foarte importantå este buna dezvoltare a sistemului radicular, existând o corela¡ie între numårul de rådåcini nodale ¿i numårul de fra¡i, în sensul cå un frate este sus¡inut de 6 rådåcini nodale. Realizarea unui randament superior la culturile de cereale påioase implicå stimularea dezvoltårii sistemului radicular, sus¡inerea activitå¡ii fiziologice pe o perioadå cât mai mare de timp, precum ¿i limitarea stopårilor de cre¿tere datorate factorilor de stres. Lansat în anul 2021, produsul Astelis, ob¡inut în urma parteneriatului strategic dintre Grupul Roullier ¿i Rothamsted Institute, are un mod de ac¡iune unic asupra plantelor monocotiledonate, influen¡ând atât dezvoltarea radicularå, cât ¿i pe cea vegetativå, cu implica¡ii directe asupra productivitå¡ii. Astelis are o ac¡iune directå asupra procesului de înfrå¡ire a cerealelor påioase prin stimularea mugurilor dorminzi ce se gåsesc la nivelul nodului de

înfrå¡ire. Aceastå stimulare induce formarea mai multor fra¡i ¿i a mai multor rådåcini nodale pe fiecare plantå ¿i, cel mai important, formarea de fra¡i viabili care vor face spice. Astelis ac¡ioneazå asupra celei mai importante componente a randamentului la culturile de cereale påioase, ¿i anume asupra numårului de spice pe m2. Odatå forma¡i ace¿ti fra¡i, sus¡inu¡i de un sistem radicular puternic ¿i o fertilizare corespunzåtoare, vor avea un impact important în cre¿terea productivitå¡ii plantelor.

Datoritå complexului AIS, ce ac¡ioneazå pe trei cåi complementare pentru gestionarea stresurilor abiotice, are loc reglarea presiunii osmotice din vacuolå imprimând cre¿terea rezisten¡ei plantelor la deficitul de apå ¿i la stresul termic. Complexul AIS stimuleazå activitatea enzimelor implicate în neutralizarea compu¿ilor toxici produ¿i în momentele de stres. Se utilizeazå în cultura de grâu în dozå de 3 lt/ha cu aplicare în primåvarå, dupå repornirea în vegeta¡ie a culturii pânå în stadiul de primul internod “spic la 1 cm” (maxim BBCH 31).

Contacta¡i cu încredere speciali¿tii Timac Agro România. Dispunem de toate instrumentele necesare pentru a vå sprijini în teren ¿i a vå oferi solu¡iile cele mai potrivite în vederea cre¿terii profitabilitå¡ii fermei dumneavoastrå!

ro.timacagro.com

CULTURI VEGETALE

Frumuse]ea culturilor protejate de BASF Regulatorul de cre¿tere Architect - prima noutate Speciali¿tii BASF au adus în lumina reflectoarelor douå produse de protec¡ia plantelor noi. Primul, botezat Architect, este, în acela¿i timp, ¿i fungicid ¿i influen¡eazå arhitectura plantelor de floarea-soarelui, fåcându-le mai puternice ¿i mai sånåtoase, îl descrie plastic Liviu Chira, crop manager oleaginoase în cadrul companiei BASF. Architect are în componen¡å douå substan¡e active cu rol de regulator de cre¿tere, dar ¿i o substan¡å activå cu rol de fungicid.

“Putem spune cå are un efect de fitness asupra culturii de floarea-soarelui. Cele trei substan¡e active sunt clorurå de mepiquat, prohexadion de calciu ¿i piraclostrobin. Produsul este disponibil numai pentru loturile administrative, iar din punct de vedere comercial, din sezonul viitor, 2024. În ¡årile unde a fost lansat ¿i utilizat în culturi a avut rezultate de produc¡ie deosebite, atât cantitativ, cât ¿i calitativ”, a explicat specialistul BASF.

Gheorghe MIRON

Pontos, pentru erbicidarea de toamnå Deoarece aduce numeroase beneficii, erbicidarea de toamnå a cåpåtat o amploare deosebitå. Dacå în 2018 3% din suprafa¡a cu cereale era erbicidatå toamna, în 2022 a crescut la 23%. În acest context, BASF a lansat Pontos, erbicid cu aplicare toamna pentru combaterea buruienilor dicotile ¿i monocotile. Acesta poate fi aplicat la grâul ¿i la orzul de toamnå. Pontos con¡ine douå substan¡e active, flufenacet ¿i picolinafel. Astfel, el distruge cel mai eficient buruienile în stadiul de 2-3 frunze. Cu flufenacet mai sunt erbicide pe pia¡å, dar speciali¿tii BASF sus¡in cå Pontos este singurul care con¡ine ¿i picolinafel. Doza recomandatå este de la 0,5 litru pe hectar. Pontos oferå trei beneficii: 1. Combaterea eficientå a unui spectru larg de buruieni. 2. Efect rezidual de lungå duratå. 3. Flexibilitatea în aplicare. 24

Silviu Ro¿ca, crop manager cereale în cadrul BASF, spune cå Pontos combate foarte bine atât buruienile graminee, cât ¿i pe cele cu frunzå latå. Eficacitatea produsului asupra majoritå¡ii buruienilor este de peste 90%. Vorbim de Veronica, turi¡a, traistå ciobanului ¿i chiar samulastra de rapi¡å etc. Eficacitatea flufenacetului cre¿te deoarece este ajutat de picolinafel.

În privin¡a combaterea buruienii Iarba vântului, a fost comparatå eficacitatea lui Pontos, la doze de 0,50 - 75 l/ha, fa¡å de principalelor erbicide competitoare cu aplicare toamna. Eficacitatea lui Pontos a fost de peste 90% la ambele doze, respectiv 91% ¿i 93%. ¥n ceea ce prive¿te efectul rezidual de lungå duratå, pentru a demonstra acest fenomen, speciali¿tii BASF au aplicat produsul raportat la principalul erbicid competitor, în trei momente diferite, la cultura de grâu: în preemergen¡å, în faza de råsårire ¿i în postemergen¡å faza timpurie. Ulterior au fost urmårite valorile, în toamnå ¿i în primåvarå. De fiecare datå diferen¡a de eficacitate pozitivå împotriva buruienilor a fost foarte ridicatå în cazul Pontos, fa¡å de erbicidele competitoare. Produsul oferå un efecte rezidual de lungå duratå. De exemplu, la aplicarea în faza de råsårire la aplicarea din toamnå, Pontos era cu 8% mai eficient fa¡å de erbicidul competitor, iar la evaluarea din primåvarå produsul a fost cu 15% mai bun. Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

În asigur\rile agricole, Israel e cu peste o jum\tate de Impredictibilitatea afacerii, care le cauzeazå multe nop¡i albe fermierilor români, e aproape o necunoscutå în agricultura israelianå. Solu¡ia a fost gåsitå încå din 1967, când guvernul de atunci ¿i 14 organiza¡ii de fermieri au fondat Kanat, o companie care asigurå orice pentru fermieri. Primele de asigurare sunt subven¡ionate de stat cu 50%. Fermierii pun diferen¡a, Kanat are ¿i contracte solide de reasigurare ¿i, astfel, se asigurå suficiente fonduri pentru plata anualå a unor despågubiri reprezentând echivalentul mai multor zeci de milioane de euro.

unc¡ionând fårå gre¿ (fårå profit, dar ¿i fårå pierderi) de peste 55 de ani, Kanat este considerat unul dintre cele mai performante sisteme de asiguråri agricole din întreaga lume. Shmuel Tourgeman, CEO-ul Kanat, se laudå cu faptul cå oferå o gamå completå de servicii de asigurare pentru orice culturå, din orice col¡ al Israelului. Dintre cei 12.000 de fermieri israelieni, 85% (peste 10.000) sunt asigura¡i la Kanat. Ace¿tia lucreazå 4/5 din suprafa¡a agricolå totalå a ¡årii, care se cifreazå la 430.000 ha. “Consider cå, pe termen lung, pentru agricultura oricårui stat, genul acesta de monopol este preferabil concuren¡ei între douå sau mai multe companii de asiguråri, care poate conduce la distorsiuni ¿i la pierderi mari pentru fermieri, la un moment dat”, le-a transmis Tourgeman membrilor UNCSV afla¡i în vizitå. Suprafa¡a medie cultivatå & asiguratå/fermå în Israel e de 36 de ha. Predominå livezile (41%: avocado, arahide, banane, citrice, måsline, vi¡å-de-vie etc.), legumicultura (30%, cu observa¡ia cå porumbul, fiind preponderent zaharat, este inclus la sectorul legume), zootehnia (21%: bovine, ovine, påsåri, ferme piscicole). Culturile arabile ocupå doar 8% din suprafa¡å. Cele 14 organiza¡ii de fermieri care

Shmuel Tourgeman, CEO Kanat

au fondat Kanat gestioneazå câte un segment agricol ¿i au propriile unitå¡i de management, care se ocupå cu colectarea banilor pentru asigurårile agricole de la fermieri. Este vorba de asigurarea de bazå obligatorie (pentru cei înscri¿i). Asigurårile extinse sunt contractate de fermieri direct de la Kanat. Asigurarea de bazå acoperå cam toate calamitå¡ile naturale ce pot interveni: grindinå, înghe¡, furtuni, cåldurå excesivå etc. Înghe¡ul din timpul iernii este considerat principalul risc (iernile sunt mult mai blânde în Israel, dar se petrec ¿i accidente, cu temperaturi neobi¿nuit de scåzute). Asigurarea de secetå nu este o necesitate, fiindcå toate culturile sunt irigate.

Asigurarea suplimentarå acoperå daune precum cele produse de insecte ¿i boli sau problemele cauzate de neîntrunirea condi¡iilor meteo pentru o produc¡ie maximå. În caz de daunå, fermierul prime¿te 95% din suma asiguratå pentru poli¡a de bazå ¿i 70% din suma asiguratå prin poli¡a suplimentarå. Suma asiguratå acoperå costul de produc¡ie, iar acesta este stabilit, printrun calcul complex, pentru fiecare culturå. Se ia în considerare o sumå orientativå, datå de Ministerul Agriculturii, ajustatå în urma discu¡iilor cu fermierii. “Suma trebuie så fie preciså, pentru cå o despågubire prea reduså va descuraja fermierii, fåcându-i så renun¡e la agriculturå; în schimb, o despågubire prea mare îi va face lene¿i, înclina¡i så cearå despågubiri, în loc så încerce så¿i valorifice produc¡iile”, aratå ¿eful Kanat. El adaugå cå, în prezent, se poartå discu¡ii cu guvernan¡ii, pentru care procentul subven¡ionat de stat din prima de asigurare så creascå la 70%. “Nu ar beneficia doar fermierii, ci ar impulsiona agricultura, în ansamblu. Ar cre¿te randamentele ¿i astfel, la final, ¿i colectarea bugetarå”. Primele de asigurare diferå de la o culturå la alta ¿i în func¡ie de zonå. Suma de platå scade dacå fermierii î¿i iau måsuri de protec¡ie, ce diminueazå Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

secol în fa]a României riscurile - de exemplu, pânza antigrindinå montatå peste livezi. Apropo, în Israel nu existå baterii de rachete antigrindinå, iar Tourgeman este foarte sceptic în privin¡a eficacitå¡ii acestora în ¡årile care le folosesc, printre care se numårå ¿i România. De asemenea, dacå fermierul nu are o solicitare de despågubire într-un an, anul urmåtor prima sa de asigurare scade. Dupå mai mul¡i ani consecutivi fårå despågubiri poate ajunge la o bonifica¡ie de 60%. Existå ¿i reversul medaliei. În 2009, primele de asigurare aproape s-au dublat, din cauza despågubirilor record plåtite în 2008. Între 2012 ¿i 2021 Kanat a încasat din prime de asigurare între 280 ¿i 440 de milioane de ¿ekeli anual (72 - 113 milioane de euro), cu un maxim în 2017 ¿i o stabilizare la 400 de milioane de ¿ekeli (103,5 milioane euro) dupå 2019. Din aceste sume, 11% sunt folosite pentru reasigurare, iar 6% sunt alte cheltuieli administrative.

Profitul Agricol 11/2023

Valoarea despågubirilor achitate a variat între 150 de milioane de ¿ekeli sau 38,5 milioane euro în 2012 ¿i 510 milioane de ¿ekeli / 131 milioane euro, în 2015. Valoarea despågubirilor a depå¿it-o pe a primelor încasate doar în anii 2013 ¿i 2015. Anterior, înså, în anul de pominå 2008, valoarea despågubirilor a fost de trei ori mai mare decât a încasårilor din prime. Pagubele sunt constatate de exper¡i independen¡i, care sunt în numår de circa 60 pe plan na¡ional. La fiecare evaluare se duc doi exper¡i ¿i fiecare face propria evaluare. Cele douå evaluåri trebuie så fie foarte apropiate, altfel se face reevaluarea. Numårul total anual al cererilor de despågubire îl depå¿e¿te pe al fermierilor, ajungând la 15.000 de cereri de despågubire anual. Înså mai pu¡in de 100 de cereri de despågubire/constatåri ale exper¡ilor ajung la arbitraj. Dacå paguba constatatå este micå, fermierul poate renun¡a la despågubire,

pentru a nu-¿i pierde bonifica¡ia de primå. Despågubirile se plåtesc în termen de douå såptåmâni de la constatarea pagubelor. Orientativ, pentru un hectar de porumb zaharat calamitat total se plåtesc 3.000 - 4.000 de euro. Pentru un hectar de porumb pentru målai, 2.500 euro. Despågubirea poate acoperi ¿i o parte din profit, dacå fermierul este foarte eficient. În cazul grâului ¿i orzului fermierul este despågubit ¿i pentru pierderile cauzate de evolu¡ia pie¡ei. Se face raportarea la Bursa din Chicago. Se determinå poten¡ialul anual de produc¡ie al zonei. Dacå fermierul ob¡ine mai pu¡in de 80% din suma asiguratå este despågubit pentru diferen¡a respectivå.

Robert VERESS

CULTURI VEGETALE

Combaterea buruienilor cu frunz\ lat\ din floarea-soarelui Alexandra Maria PETCUCI Category Marketing Manager Fungicides & Herbicides, Corteva Agriscience

plu, lipsa combaterii din cultura de floarea-soarelui a buruienilor precum ambrozia, cânepa, ¿tirul sålbatic, spanacul sålbatic poate duce la pierderi de produc¡ie între 20-70%.

În ultimii ani, Ambrosia artemisiifolia, denumitå popular ¿i iarbå de paraginå, iarba pârloagelor sau floarea pustiei, devine din ce în ce mai prezentå în zone în care nu se regåsea. Ambrozia face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacå polinoze, astm, la sfâr¿itul verii - începutul toamnei, fiind unul dintre factorii agravan¡i ai astmului bron¿ic. O singurå plantå maturå poate elibera pânå la 8 miliarde de gråun¡e de polen (20 microni în diametru) ¿i pânå la 30.000 de semin¡e, care î¿i påstreazå calitå¡ile germinative timp de 40 de ani.

Alåturi de ambrozie, Cannabis sativa sau cânepa devine din ce în ce mai invazivå în special în partea de sud a României. Cânepa, o plantå ruderalå, este din ce în ce mai întâlnitå în cultura de floarea-soarelui.

Concuren¡a directå a buruienilor cu planta de culturå are un impact negativ asupra produc¡iilor ob¡inute. De exem-

Erbicidul Viballa din portofoliul companiei Corteva prezintå urmåtoarele avantaje ¿i beneficii:

Erbicidul Viballa este u¿or de utilizat. Doza recomandatå este de 1 l/ha ¿i se integreazå perfect în programele de combatere integratå a buruienilor cu frunzå latå din cultura de floarea-soarelui. Viballa este compatibil în amestec cu majoritatea erbicidelor destinate combaterii buruienilor cu frunzå latå.

- Flexibilitate - fereastrå largå de aplicare - începând cu stadiul de 4 frunze complet dezvoltate ale culturii de floarea-soarelui pânå la stadiul de buton floral; - Libertatea de a alege - indiferent de tehnologia pe care dori¡i så o utiliza¡i, erbicidul Viballa este selectiv fa¡å de to¡i hibrizii de floarea-soarelui (fie conven¡ionali, ExpressSun/TBN sau Clearfield); - Inova¡ie - erbicidul Viballa con¡ine Arylex active ¿i prezintå un mod de ac¡iune nou destinat combaterii buruienilor din cultura de floarea-soarelui; - Fårå restric¡ii - dupå aplicarea erbicidului Viballa, orice culturå poate fi înfiin¡atå fårå nicio restric¡ie în asolament normal; - Independen¡å fa¡å de condi¡iile climatice; - Eficacitate extraordinarå în combaterea buruienilor dificil de controlat, chiar ¿i a biotipurilor rezistente, din cultura de floarea-soarelui.

S\n\tatea solului aduce bani La Zagreb, în Croa¡ia, a debutat proiectul InBest Soil, un program european de evaluare monetarå a serviciilor ecosistemice ¿i de sprijinire a ini¡iativelor pentru investi¡ii în sånåtatea solului. Proiectul are un buget de 5 milioane de euro care vor fi împår¡i¡i între cele 19 institu¡ii partenere din 10 ¡åri, inclusiv România. Interesant la proiectul acesta este cå, pe lângå finan¡area Comisiei Europene, el mai este sprijinit ¿i de guvernele Marii Britanii ¿i Elve¡iei. 28

InBest Soil î¿i propune så contribuie la dezvoltarea Strategiei UE privind solul pentru 2030, ini¡iativå care stabile¿te un cadru ¿i måsuri concrete pentru protejarea ¿i refacerea solurilor ¿i pentru a asigura utilizarea acestora în mod durabil. ¥n acest scop, au fost selectate câteva zone experimentale, unde sunt folosite tehnici de îmbunåtå¡ire a sånåtå¡ii solului. Acestea includ o zonå de luncå spaniolå, unde peisajul agro-pastoral este utilizat pentru regenerarea solului

degradat de agricultura conven¡ionalå, o zonå periurbanå din Vilnius ¿i Zagreb, unde agricultura îmbunåtå¡e¿te infiltrarea solului ¿i reduce inciden¡a inunda¡iilor, o ini¡iativå olandezå care vizeazå diversificarea produc¡iei fermierilor din zonå ¿i cre¿terea fertilitå¡ii, douå mine abandonate ale cåror soluri au fost reabilitate ¿i o pådure borealå din Europa în care sunt folosite resturi din industria lemnului pentru a îmbunåtå¡i caracteristicile solului.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Wuxal Macromix la cereale. Produc¡ia de cereale este importantå nu doar pentru fermieri, ci ¿i pentru întreaga societate, mai ales în aceastå perioadå. Iar avantajul proximitå¡ii reprezintå un atu, multå lume întreptându-¿i aten¡ia cåtre produc¡iile locale. De aceea, vå aducem în aten¡ie o verigå tehnologicå importantå atât pentru culturile intensive de cereale, cât ¿i pentru cele cu tehnologie medie, care så sus¡inå dezvoltarea ¿i productivitatea: fertilizarea foliarå la cereale, cu ajutorul Wuxal Macromix.

Compozi¡ie complexå, conceputå pentru o nutri¡ie echilibratå Fertilizantul foliar Wuxal Macromix prezintå o concentra¡ie foarte mare de macroelemente, reprezentând o surså valoroaså de azot, fosfor ¿i potasiu ¿i o modalitate foarte utilå de suplimentare a nutri¡iei cerealelor, prevenind ¿i controlând apari¡ia caren¡elor latente sau acute. De asemenea, acest produs oferå ¿i cantitå¡i benefice de microelemente, utile atât pentru buna desfå¿urare a pro-

Caren]\ de mangan la orz

ceselor fiziologice, cât ¿i pentru absorbDozå ¿i aplicare la cereale: ¡ia ¿i utilizarea corespunzåtoare a ma3-5 l/ha, 4 x între înfrå¡ire ¿i apari¡ia croelementelor. Printre substan¡ele comspicului. Ambalajele ponente ale acestui produs, amintim: disponibile sunt de 1 l ¿i de 10 l. azot (N) 241 g/l, în propor¡ie de 16%, fosfor (P2O5) 241 g/l, cu o propor¡ie simicontribuind la produc¡ia de energie a larå, de 16%, potasiu (K2O) 181 g/l, în plantei ¿i cre¿te absorb¡ia azotului. De propor¡ie de 12%. Totodatå, fertilizantul asemenea, stimuleazå toleran¡a la secetå. foliar Wuxal Macromix con¡ine ¿i bor, cupru, fier, mangan, molibden ¿i zinc, iar fiecare dintre aceste microelemente prezintå un rol important pentru cereale: Previne ¿i trateazå - Borul: component al pere¡ilor celu- deficien¡ele de nutri¡ie lari, influen¡eazå sinteza de hormoni de Azotul, fosforul ¿i potasiul sunt furcåtre plante, precum ¿i procesele legate nizate în propor¡iile necesare culturilor de înflorire ¿i are, drept urmare, impact de cereale, pentru a evita ¿i corecta deasupra productivitå¡ii. De asemenea, ficien¡ele de nutri¡ie ¿i pentru a sus¡ine deficien¡ele de bor pot afecta calitatea evolu¡ia culturii în parametri optimi. frunzelor, ceea ce conduce la fotosinAzotul reprezintå componenta printezå slabå ¿i la produc¡ii diminuate. cipalå a aminoacizilor, “cåråmizile” lu- Cuprul: este necesar pentru ab- mii vii, dar ¿i a clorofilei, necesarå pensorb¡ia azotului. Deficien¡ele de cupru tru hrånirea ¿i productivitatea plantelor. afecteazå dezvoltarea plantelor, dar ¿i Azotul creeazå interac¡iuni cu potasiul, fertilitatea ¿i produc¡ia. de aceea, aplicarea lor împreunå este - Fierul: este important pentru un fo- beneficå. liaj sånåtos, adicå pentru crearea conSpre deosebire de azotul aplicat la di¡iilor de ob¡inere a unui randament sol, forma foliarå, din Wuxal Macromix, ridicat de produc¡ie. este mai avantajoaså deoarece nu de- Molibdenul: este necesar pentru pinde atât de mult de condi¡iile climatmetabolizarea azotului. ice. Astfel, în cazul fertilizårii foliare, nu - Manganul: are rol în produc¡ia de apare pericolul levigårii, ca în cazul înclorofilå, iar estimårile speciali¿tilor ara- grå¿åmintelor aplicate la sol. De asetå pierderi de produc¡ie la cereale de 30- menea, aplicarea foliarå a azotului are 60% în cazul unor deficien¡e serioase. - Zincul: interac¡ioneazå cu fosforul,

Caren]\ de cupru

Deficien]\ de azot la cereale Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Trei argumente pentru performan]\ un grad mai mare de independen¡å fa¡å de umiditatea existentå, în compara¡ie cu îngrå¿åmintele clasice. Aceasta se datoreazå adjuvan¡ilor din compozi¡ia sa: Wuxal Macromix con¡ine stickeri ce men¡in picåturile de substan¡å pe frunze, dar ¿i agen¡i de umectare, care fac ca depozitele uscate de nutrien¡i så fie reactivate în cazul picåturilor de ploaie sau rouå, prelungind perioada de absorb¡ie a nutrien¡ilor. Fosforul ajutå la dezvoltarea rådåcinilor, conferå vigoare plantei ¿i influen¡eazå formarea semin¡elor ¿i maturitatea plantelor. Perioada criticå de absorb¡ie a fosforului este la înfiin¡area culturii, în cazul perioadelor reci ¿i fårå precipita¡ii, când absorb¡ia acestui element mineral este problematicå din cauza insuficientei dezvoltåri a rådåcinii. Dar în solurile compactate sau în condi¡ii de secetå ori de pH ridicat, precum ¿i în situa¡ia unor sole exploatate prin culturi intensive anterioare se constatå imposibilitatea absorb¡iei ¿i mai târziu, în decursul evolu¡iei culturii. Insuficienta aprovizionare cu fosfor determinå o stopare a cre¿terii: plantele au rådåcinile subdezvoltate ¿i frunzele de culoare violacee. În ceea ce prive¿te momentul de aplicare, speciali¿tii estimeazå cå 60-70% din consumul total de fosfor la cereale are

Deficien]\ de fosfor la cereale Profitul Agricol 11/2023

loc înainte de perioada de înflorire, iar o foarte mare parte din cantitatea totalå de fosfor utilizatå de cåtre plante se va regåsi în semin¡ele ob¡inute.

sorbit. De asemenea, datoritå agen¡ilor de chelatare, nutrien¡ii nu vor reac¡iona cu alte substan¡e din amestecul de tratare, ceea ce va prezerva forma ini¡ialå a elementelor minerale, precum ¿i calitatea pesticidelor. Un aspect foarte important este cå, prin concentra¡ia de nutrien¡i foarte bine echilibratå, se ob¡ine o aprovizionare adecvatå, echilibratå cu nutrien¡i, ceea ce va conduce la un efect de stabilizare a sånåtå¡ii plantei, în perioadele critice.

Caren]\ de potasiu

Potasiul este foarte important pentru dezvoltarea culturii, men¡inerea echilibrului hidric ¿i a toleran¡ei la stres. De asemenea, aprovizionarea suficientå ajutå la ob¡inerea unor plante sånåtoase ¿i faciliteazå umplerea boabelor.

Reprezintå forma optimå de nutri¡ie pentru perioade de stres Plantele bine aprovizionate cu nutrien¡i fac mai bine fa¡å perioadelor stresante, cu pierderi mai mici de productivitate. Înså plantele supuse unor condi¡ii neprielnice absorb mai greu nutrien¡ii prin rådåcini. Este cazul unor situa¡ii precum seceta sau temperaturile scåzute, båltirile, pH-ul necorespunzåtor al solului, când nu se întrunesc condi¡iile pentru ca planta så poatå folosi resursele din sol (sau pe cele oferite prin îngrå¿åmintele cu aplicare la sol). De aceea, mai ales în situa¡iile de stres, dar nu numai, este necesarå compensarea aportului nutri¡ional prin fertilizare foliarå de bunå calitate. Wuxal Macromix con¡ine nutrien¡i în forme u¿or de ab-

Sursa foto> www.alamy.com, shutterstock

Beneficii la aplicare Agentul de tamponare con¡inut regleazå pH-ul solu¡iei de pulverizare ¿i prezintå un efect dedurizant asupra apei. Aplicarea produsului se poate face utilizând toate echipamentele obi¿nuite de pulverizare ¿i stropire. Wuxal Macromix este compatibil cu majoritatea produselor de protec¡ia plantelor de pe pia¡a româneascå.

Caracteristicile performan¡ei Wuxal Macromix: l Prezintå aplicare sigurå pentru plante. l Poate contribui la ob¡inerea unui spor de produc¡ie. l Oferå cantitå¡i echilibrate de nutrien¡i. l Previne ¿i corecteazå deficien¡ele. l Asigurå calitatea amestecului de tratare. lÎmbunåtå¡e¿te calitatea frunzei. l Sus¡ine dezvoltarea culturii, chiar ¿i în condi¡ii de stres. l Måre¿te eficacitatea pesticidelor.

CULTURI VEGETALE

De ce nu se fac iriga]ii în agricultura Aradului? Cele mai mari probleme în implementarea unui sistem de iriga¡ii sunt finan¡area ¿i birocra¡ia. Fermierii din Nådlac au încercat så aducå apå din infrastructura de¡inutå de ANIF sau din foraje, dar zidul birocra¡iei este de netrecut.

În

luna martie 2023, legisla¡ia este încå extrem de stufoaså ¿i chiar controversatå, când ar trebui så fie simplå ¿i omogenå. Depui o cerere la nivel jude¡ean ¿i gata, fårå så mai trebuiascå så faci drumuri peste drumuri la Bucure¿ti pentru zeci de documente ¿i ¿tampile. De aceea este extrem de complicat pentru o cooperativå ¿i mai ales pentru un fermier simplu. “Faci drumuri la Bucure¿ti ca så afli de multe ori cå problemele trebuiau rezolvate la nivel de jude¡. Lucrurile astea iau foarte mult timp ¿i duc la pierderi de oportunitå¡i”, a concluzionat Kelo Milan, pre¿edintele cooperativei. El råmâne convins cå, aståzi, iriga¡iile prin picurare sunt singura ¿anså pentru fermele mici, fiindcå, în afara comasårii terenurilor, nici nu te po¡i gândi la alt sistem de irigare.

30 de litri ca så råsarå grâul ¿i rapi¡a Cosmin Micu este administratorul Procereal Agrosan din Vinga Arad, exploateazå 1.500 de ha ¿i de¡ine spa¡ii de depozitare de 20.000 de tone. În 2023, va mai construi patru silozuri cu o 32

Cosmin Micu, administrator Procereal Agrosan Vinga Arad, [i Kelo Milan, pre[edinte Fermierul n\dl\can

capacitate totalå de 10.000 de tone. În 2012, impactul devastator al secetei a produs primele pagube serioase în cultura de porumb din Arad. S-a ob¡inut o tonå, sau chiar mai pu¡in de o tonå, la hectar. Atunci, Cosmin Micu a în¡eles cât de devastatoare poate fi lipsa apei ¿i a început så se gândeascå serios la implementarea unui sistem de iriga¡ii în fermå. Nu obligatoriu cu o normå de 400 - 500 de litri pe metru påtrat pe ha. El avea nevoie de 20 - 30 de litri, atât cât så ajute la råsårirea culturii de grâu ¿i de rapi¡å toamna sau a porumbului primåvara. În luna mai, în perioada de umplere a bobului, în Câmpia Vingåi, cu 20 - 30 de litri se pot ob¡ine 2-3 tone la ha în plus. Singura condi¡ie este så existe apa. Astfel, în 2020, Micu a cumpårat prima motopompå. În 2023, va reu¿i så irige 250 de ha: 120 de ha cu ajutorul pivo¡ilor, 58 de ha, prin picurare ¿i 90 de ha cu ajutorul tamburilor. Cele mai mari probleme apar din cauza birocra¡iei de la Apele Române. Dacå un fermier vrea så ia apå din douå-trei foraje, så o deverseze în albia unui pârâu pentru a o transporta mai aproape de culturi este imposibil. Re-

prezentan¡ii Apelor sus¡in cå atunci va fi contaminat pârâul, decizie cu care fermierii nu sunt de acord. Cosmin Micu a dat exemplu chiar Vinga. Localitatea lui se aflå pe zona de deal, iar toate apele pluviale se revarså pe canalele de scurgere chiar în râu. În acest caz orice gunoi, câine, pisica sau gåinå moartå poate ajunge în râu. “În aceste cazuri, nu sunt probleme pentru cei de la Ape, dar dacå noi, fermierii, scoatem apa dintr-un foraj ¿i folosim albia râului pe post de transport pe o lungime de un kilometru reprezintå o amenin¡are?!”, se întreabå Micu. Din påcate, peste toate acestea, se adaugå problema nerezolvatå a comasårii terenurilor, care face ca instalarea unui sistem de iriga¡ii så devinå cu adevårat imposibilå pe întreaga suprafa¡å exploatatå a unei ferme, în agricultura din Arad. În agricultura din zona Vingåi, anul acesta, perspectivele sunt bune. Din luna septembrie 2022 pânå în martie 2023, s-au înregistrat peste 450 de litri pe metru påtrat. Solul este foarte bine îmbibat cu apå.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Fungicidul Imperis Ultra. Fermierii cultivatori de cereale au multe obstacole de depå¿it: de la semånat pânå la depozitare, cultura ¿i recolta propriu-ziså sunt afectate de condi¡iile de mediu, dåunåtori ¿i boli. Speciali¿tii Kwizda Agro vå recomandå fungicidul Imperis Ultra, care, integrat în planul tehnologic, aduce douå avantaje majore: protec¡ia împotriva principalelor boli cu importan¡å economicå, cre¿terea vitalitå¡ii ¿i, implicit, a productivitå¡ii culturilor. Imperis Ultra (a doua denumire comercialå a produsului Priaxor EC) este un fungicid local sistemic, translaminar, dedicat culturilor de cereale, cu 2 substan¡e active: fluxapiroxad 75 g/l ¿i piraclostrobin 150 g/l. Acest produs, sub formå de concentrat emulsionabil (EC), are un puternic caracter antisporulant ¿i prezintå ac¡iune preventivå, curativå ¿i eradicativå împotriva unui spectru larg de boli foliare specifice cerealelor: fåinarea (Erysiphe graminis), ruginile (Puccinia spp.) la grâu, orz, secarå ¿i triticale, påtarea reticularå la grâu (Pyrenophora tritici repensis), septorioza (Septoria spp.) la grâu ¿i triticale, arsura frunzelor (Rhynchosporium secalis) la orz ¿i secarå sau påtarea reticularå a frunzelor de orz (Pyrenophora teres). Totodatå, produsul prezintå un al doilea avantaj, binecunoscutul efect fiziologic “stay green”, manifestat prin men¡inerea calitå¡ii ¿i activitå¡ii fotosintetice a frunzelor chiar ¿i în condi¡ii de stres, cu o importantå amprentå pozitivå asupra produc¡iei.

Imperis Ultra: 2 substan¡e active, numeroase beneficii Fluxapiroxad - ac¡iune sistemicå, mobilitate unicå Substan¡a activå fluxapiroxad prezintå o mobilitate foarte bunå în plantå, datoratå solubilitå¡ii sale. Acest compus este deopotrivå liposolubil, ceea ce îi permite så traverseze cu u¿urin¡å stratul ceros ¿i pere¡ii celulari, dar ¿i hidrosolubil, ceea ce înseamnå un plus de rapiditate la translocarea în ¡esu34

turile plantelor (sistemul vascular, anumite membrane celulare). Aceastå capacitate de deplasare în interiorul ¡esuturilor este manifestatå atât în cazul patogenului, ceea ce înseamnå o capacitate crescutå de atac asupra acestuia, cât ¿i în interiorul plantei, pentru ac¡iune rapidå. Cum ac¡ioneazå? Fluxapiroxad blocheazå respira¡ia patogenului la nivel celular, prin inhibarea enzimei SDHI (succinat dehidrogenazå), stopând furnizarea de energie la nivelul celulelor ¿i cre¿terea acestora. În consecin¡å, sunt inhibate germina¡ia sporilor, cre¿terea tubului germinativ, dezvoltarea miceliului ¿i sporularea. Datoritå caracteristicilor substan¡ei active fluxapiroxad, sunt protejate inclusiv frunzele tinere. Fluxapiroxad se remarcå prin ac¡iune antifungicå preventivå ¿i curativå foarte puternicå ¿i rapidå.

Imperis Ultra este unul dintre pu¡inele fungicide care se pot aplica pe durata întregii perioade de înflorire. Doza recomandatå este de 0,75 l/ha - 1 l/ha.

Piraclostrobin - risc scåzut de fitotoxicitate Piraclostrobin, din clasa strobilurinelor, în combina¡ie cu fluxapiroxad, aduce o cre¿tere semnificativå a eficacitå¡ii Imperis Ultra. În plus, pe lângå efectul antifungic cunoscut, spore¿te rata de asimilare în plantele de culturå, reducând riscul de fitotoxicitate la nivel foliar. Drept urmare, îmbunåtå¡e¿te toleran¡a cerealelor la stresul provocat de secetå sau boli. Avantajele aplicårii Imperis Ultra la culturile de cereale: 1. Efectul protector este rapid, eficient ¿i de duratå, indiferent de stadiul Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Dublu beneficiu pentru cereale

Septorioza cerealelor (Septoria spp.)

Rugina brun\ a cerealelor (Puccinia spp.)

de dezvoltare a patogenului, datoritå ac¡iunii încruci¿ate a celor 2 substan¡e active. 2. ¥n urma aplicårii acestui produs, apare inhibarea producerii hormonului båtrâne¡ii, etilena, frunzele råmânând verzi o perioadå mai lungå de timp, fapt ce conduce la o asimilare mai bunå a substan¡elor utile în plante. 3. Reduce påtarea fiziologicå, men¡inând calitatea frunzei. De ce este important acest efect? Pentru cå aceste pete înseamnå, de fapt, zone foliare inactive, iar apari¡ia lor, mai ales într-un numår ridicat, poate conduce la reducerea ratei de absorb¡ie a substan¡elor utile în plantå ¿i, implicit, la scåderea produc¡iei. Profitul Agricol 11/2023

F\inarea cerealelor (Blumeria graminis)

Arsura frunzelor de orz (Rhynchosporium secalis)

P\tarea reticular\ a frunzelor de orz (Pyrenophora teres)

4. Cultura folose¿te o cantitate reduså de apå pentru ob¡inerea unui kg de semin¡e, deoarece Imperis Ultra reduce rata transpira¡iei, caracteristicå ce sus¡ine plantele în perioadele de stres hidric, ajutând astfel dezvoltarea ¿i umplerea boabelor în condi¡ii mai pu¡in favorabile. 5. Absorb¡ia azotului este optimizatå ¿i astfel se vor ob¡ine elemente de produc¡ie superioare calitativ, datoritå sporirii cantitå¡ii de proteinå ¿i a îmbunåtå¡irii calitå¡ii paiului. Alåturi de efectele fiziologice, valorificarea resurselor de azot ¿i de apå ajutå plantele så-¿i optimizeze poten¡ialul de produc¡ie.

Datoritå tehnologiilor moderne înglobate în Imperis Ultra, picåturile de solu¡ie au o distribu¡ie excelentå pe suprafa¡a foliarå. Substan¡a råmaså pe frunze formeazå depozite sub formå de cristale, puternic fixate de suprafa¡a plantei. Acestea se reactiveazå cu ajutorul umiditå¡ii provenite din precipita¡ii sau rouå, ceea ce face ca protec¡ia oferitå de acest produs împotriva patogenilor så persiste mult timp dupå aplicare.

CULTURI VEGETALE

Controlul buruienilor din culturile de cereale cu Lancelot Super ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR director tehnic, Summit Agro România

Fie cå vorbim de buruieni anuale sau perene, graminee sau buruieni cu frunzå latå, acestea sunt într-o continuå ¿i acerbå competi¡ie cu plantele de culturå pentru procurarea ¿i utilizarea resurselor necesare (elemente nutritive ¿i apå), producând pagube însemnate fermierilor, ajungând pânå la compromiterea totalå a culturilor atunci când nu sunt ¡inute sub control.

xistå numeroase studii care au demonstrat cå buruienile, comparativ cu plantele de culturå, consumå triplul cantitå¡ii de apå, dublul cantitå¡ii de azot sau o datå ¿i jumåtate mai mult potasiu, fosfor sau calciu. Compania Summit Agro este un partener de încredere de peste 25 de ani, mereu aproape de fermierii din România, ce oferå solu¡ii de calitate, adaptate, prin experien¡å ¿i tehonologie japonezå, pentru culturile lor. Din grija pentru fermierii din România ¿i culturile lor, în primåvara anului 2023, pentru un control eficient al buruienilor din culturile de cereale påioase, recomandåm utilizarea produsului Lancelot Super. , pe care îl mai numim ¿i “Protector de ogor”, este un erbicid cu ac¡iune sistemicå, având în componen¡å douå substan¡e active: aminopiralid 300 g/L ¿i florasulam 150 g/L. 36

Aminopiralid este o auxinå sinteticå ce are ac¡iune sistemicå, rapid absorbitå în plantå prin sistemul foliar ¿i radicular. Odatå ajunså în plantå, aceasta declan¿eazå dezvoltarea diferen¡iatå a celulelor de pe partea superioarå a frunzei, în detrimentul celor de pe partea inferioarå, rezultând curbarea în jos ¿i apari¡ia necrozårii frunzelor. Florasulam, cea de-a doua substan¡å activå, este preluatå prin rådåcini ¿i låstari ¿i transportatå rapid în plantå prin xilem ¿i floem, ce ac¡ioneazå prin inhibarea sintezei aminoacizilor în plantå (ALS). Aceasta duce la inhibarea diviziunii celulare în plantå, întârzierea proceselor de cre¿tere a plantelor ¿i în final la moartea acestora. Sinergia celor douå substan¡e active ajutå fermierul så controleze un spectru de peste 95% din buruienile dicotiledonate existente în cultura de cereale. Lancelot Super se aplicå în postemergen¡å, începând cu faza de înfrå¡ire a plantelor de grâu, pânå la formarea celui de-al doilea internod ¿i asigurå un control eficient al buruienilor în faza de cre¿tere. Doza de aplicare recomandatå este de 33 g/ha, dizolvate într-un volum de 200-400 L apå. În cazul infestårilor cu buruieni din speciile Chenopodium spp., Sonchus arvensis, Centaurea spp., Fumaria spp., Malva spp., asociate cu perioada de secetå, pentru un control eficient al bu-

ruienilor, recomandåm aplicarea erbicidului Lancelot Super împreunå cu un adjuvant non-ionic. Controleazå foarte eficient buruienile cu frunzå latå, cum ar fi: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Beta vulgaris, Brassica oleracea, Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Centaurea spp, Crysanthemum coronarium, Cirsium arvense, Consolida spp, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Matricaria chamomilla, Myagrum perfoliatum, Papaver rhoeas, Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus spp, Stellaria media ¿i Vicia sativa. Recomandåm så nu utiliza¡i produsul Lancelot Super atunci când sunt condi¡ii agro-meteorologice nefavorabile dezvoltårii plantelor de culturå. Temperatura atmosfericå optimå pentru aplicarea produsului este cuprinså între 8 ¿i 25°C. Tehnologia de protec¡ie influen¡eazå produc¡ia ¿i calitatea acesteia, iar controlul eficient al buruienilor este una dintre cele mai importante verigi, pe lângå cel al altor agen¡i de dåunare care pot produce pagube însemnate fermierilor. Summit Agro România råmâne aproape de fermieri ¿i pune la dispozi¡ie solu¡ii complete de protec¡ie, fertilizare ¿i biostimulatori de calitate, precum ¿i asiguråri chibzuite, pentru recolte bogate ¿i sånåtoase.

Pentru a ob¡ine mai multe detalii, contacta¡i cu încredere colegii care activeazå în zona dumneavoastrå sau accesa¡i site-ul nostru,

www.sumi-agro.ro Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Maxagro va iriga 1.500 de ha ¥n Gåtaia, Timi¿, Maxagro de¡ine peste 10.000 de ha, are o capacitate de stocare de 100.000 de tone, cre¿te 3.000 de vaci ¿i livreazå peste 30.000 de litri de lapte zilnic. Ferma zootehnicå este dotatå cu o instala¡ie de biogaz de un Megawatt. În 2022, grupul s-a extins ¿i a mai achizi¡ionat încå o fermå, dar bio, de 1.700 ha.

entru urmåtorii doi ani, cei de la Maxagro ¿i-au propus så construiascå iriga¡ii pe 1.500 de ha. I-a convins seceta extremå, din 2022, când au ob¡inut doar 4 tone de porumb pe hectar. Dacå aveau iriga¡ii, puteau ob¡ine 10 tone, chiar 12, spune proprietarul, Ianco Zifceak. El vede ¿i o solu¡ie la problema iriga¡iilor: ca toate canalele så fie date spre administrare fermierilor vecini. “Dacå terenul existå lângå canale, ANIF-ul ar trebui så ni le dea nouå pentru exploatare, fiindcå numai noi ¿tim cel mai bine så facem ce trebuie în interesul fermei. Eu le curå¡, eu ¿tiu så le folosesc ¿i så am grijå de ele a¿a cum trebuie”, explicå Zifceak. Omul se plânge cå are probleme ¿i cu Apele Române. Din cauza birocra¡iei, dureazå foarte mult pânå se elibereazå documentele ¿i se ob¡in aprobårile, semnåturile, ¿tampilele. “Maxagro are 30 de hectare de luciu de lacuri, dar cu apa din ele ar ajunge så irige jumåtate din suprafa¡a propuså. Acum, se pot utiliza numai 200 de litri pe metru påtrat, dar ar fi nevoie de peste 400. De aceea trebuie så mai fie aduså apå pe Bârzava, dar procedurile sunt foarte complicate, iar aprobårile se ob¡in foarte greu”, se plânge Ianco Zifceak. 38

Ianco Zifceac, Maxagro Gatia Timi[, Georg Bardeau - Holding Bardeau Cara[ Severin, [i rectorul USV Timisoara, Cosmin Popescu

Din cele 11.500 de hectare cât are Maxagro, 50% din aceastå suprafa¡å ar putea fi irigatå numai din resursele proprii de apå, prin sistemul care care va fi introdus. O solu¡ie în plus ar fi ca, atunci când debitul de apå de pe râul Bârzava este mare, apa så fie captatå în rezervoare mari în ferme ¿i utilizatå în timpul verii, când când nu plouå. Prof. univ. Florin Imbrea, decanul Facultå¡ii de Agriculturå din Timi¿oara, a fåcut un calcul cå, în urmåtorii 10 ani, produc¡ia de cereale ar putea cre¿te cu 10 milioane de tone numai datoritå aplicårii cu stricte¡e a iriga¡iilor, dar ¿i a utilizårii suprafe¡elor care nu sunt cultivate ¿i prelucrate intensiv cu tehnologii superioare, care så aducå produc¡ii de 8 -10 - 12 t la hectar.

Necesitatea iriga¡iilor ¿i a procesårii Mesajul lui Ianco Zifceak este cå, pe lângå construirea unui sistem de iriga¡ii eficient, agricultura româneascå are nevoie de sprijin serios, indiferent de ce formå ar fi. Competi¡ia puternicå cu multina¡ionalele ¿i cu produsele venite din alte ¡åri unde fermierii primesc spri-

jin financiar din partea statului ¿i î¿i permit så punå pre¡uri mai mici este devastatoare. Un exemplu elocvent este pia¡a laptelui. În România, intrå cantitå¡i foarte mari, din alte ¡åri, la pre¡uri mici fiindcå domeniul este puternic subven¡ionat de guverne, iar laptele autohton nu poate concura cu cel din import. Din luna ianuarie, Maxagro vinde laptele cu 2,2 lei, redus de la 3 lei, cât era în decembrie 2022. O scådere de aproape un leu în pu¡in mai mult de o lunå... “Vine foarte mult lapte din Polonia ¿i din alte state, unde este mult subven¡ionat. Avem o enormå problemå în România, din aceastå cauzå”, crede Zifceak. O solu¡ie este dezvoltarea de sisteme de procesare, fabrici locale. Apoi, fermele integrate ar fi o solu¡ie eficientå pentru dezvoltarea agriculturii. O fermå integratå trebuie så aibå sector vegetal, zootehnie ¿i o fabricå de procesare. “Pårerea mea este cå ar trebui integratå cultura mare cu zootehnia ¿i procesarea. Este cea mai bunå solu¡ie în marea competi¡ie cu produsele agroalimentare venite de pe Pia¡a Agricolå Comunå”. Profitul Agricol 11/2023

CULTURI VEGETALE

Bardeau Holding vrea [i el canalele ANIF-ului În luna martie, Bardeau Holding din Cara¿-Severin avea 500 de hectare afectate de båltiri, fiindcå nu au func¡ionat canalele de desecare ale ANIF. Nu au fost curå¡ate, iar ei nu au putut interveni, fiindcå nu au voie. Acum solicitå ca aceste canale care sunt în apropierea fermelor så le fie oferite lor pentru administrare ¿i îngrijire. Atunci nu s-ar mai produce inunda¡ii ¿i vor putea fi utilizate foarte u¿or ¿i în iriga¡ii. Din cele 500 de hectare cu båltiri deja pe 60% culturile de cereale sunt compromise. Georg Bardeau, proprietarul Bardeau Holding, se ajutå de un amplu studiu care a fost fåcut în Cara¿-Severin ¿i Timi¿ ¿i a fost prezentat Guvernului

lor ¿i desecårilor, de aceea cere ca aceste canale ale ANIF-ului så fie date lor pentru administrare. ¥n acest sens, a reu¿it så înfiin¡eze o organiza¡ie a udåtorilor ¿i a încercat så facå demersuri ca fermierii så primeascå aceste canale så le amenajeze ¿i så le utilizeze în desecåri ¿i în iriga¡ii. Voiau så atragå ¿i fonduri europene. Din påcate, totul s-a blocat la predarea infrastructurii cåtre agricultori. Brusc României ¿i MADR, încå din 2020. MADR s-a råzgândit ¿i a spus cå vrea Acesta ar fi trebuit utilizat în imple- så le modernizeze. mentarea unui sistem de desecare ¿i irigare, în agricultura din Banat. “Nesiguran¡a asta cå pe teren nu Atunci au fost fåcute frumoase po¡i så faci investi¡ii e foarte dåunåpromisiuni de finan¡are, dar dupå aceea toare. Noi vrem så construim ¿i så totul s-a blocat. Bardeau reclamå nesi- facem iriga¡ii, dar vrem så fim låsa¡i ¿i guran¡a investi¡iilor în domeniul iriga¡ii- ajuta¡i...!”, a conchis Georg Bardeau.

9.000 de kilometri de canale trebuie mai întâi intabulate În România sunt irigate 550.000 de hectare. Anul trecut, suprafa¡a cultivatå cu cereale a fost de 5,4 milioane de hectare, din care 1,3 milioane au fost pregåtite pentru irigat ¿i doar circa 500.000 de hectare (9% din suprafa¡a totalå cultivatå cu cereale) au fost efectiv irigate, recunoa¿te ANIF. Ministerul Agriculturii a promis cå va investi pânå în 2027 câte 1,5 miliarde de euro pe an pentru a ajunge la o suprafa¡å amenajatå pentru iriga¡ii de 2,6 milioane de hectare. De asemenea, a promis 100 de milioane de euro pentru sisteme de iriga¡ii dezvoltate la nivel local. Aståzi, în toatå ¡ara se pot iriga Profitul Agricol 11/2023

900.000 de hectare. Pentru mai mult, nu existå surse de apå. Rectorul Universitå¡ii de ªtiin¡ele Vie¡ii din Timi¿oara, prof. Cosmin Popescu, specialist pe cadastru, spune cå ANIF-ul trebuie så în¡eleagå faptul cå, pentru a fi folositå cu succes infrastructura de iriga¡ii existentå, este necesar ca cele 9.000 de km de canale så fie intabulate, o mare parte aflându-se în zona de vest. “Eu am spus acest lucru încå din timpul ministrului Achim Irimescu. Dar nu s-a putut atunci. Nu trebuie så uitåm cå, pentru a-¡i putea moderniza infrastructura, trebuie så aduci dovada proprietå¡ii”, explicå rectorul.

“În momentul acesta, suntem în urmå. Dacå se dau 500 de milioane de euro pentru iriga¡ii, pentru intabularea celor 9.000 de km de canale se va cheltui 5% din suma prevåzutå în PNS. Astfel, s-ar rezolva problema. Fermierii din Timi¿ au primit cu încântare vestea cå au fost alocate fonduri în valoare de 500 de milioane de euro pentru construc¡ia sistemelor de iriga¡ii în România. Problema este cå ei nu sunt organiza¡i ¿i nu ¿tiu nici cum så atragå ace¿ti bani. Investi¡ia pentru un sistem de iriga¡ii pe un hectar se ridicå la 3.000 de lei”. pagini de

Gheorghe MIRON 39

CRE{TEREA

ANIMALELOR Petru Bordean> S\ vinzi laptele sub 2,2 lei litrul este sinucidere lent\ Pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine î¿i pune mari speran¡e cå Ministerul Agriculturii va monitoriza re¡eaua lactatelor.

“

Observatorul laptelui ne ajutå destul de mult. Concret, vor fi raportate toate cantitå¡ile de lapte produs în România de la ferme române¿ti. Lapte procesat în România. Am în¡eles cå se va forma un Oficiu de monitorizare a laptelui pe lângå Observatorul laptelui în cadrul Ministerului Agriculturii”, spune Petru Bordean, pre¿edintele FCBR. Dacå ANZ, APIA ¿i Autoritatea Vamalå raporteazå cantitatea de lapte, este suficient. Autoritatea Vamalå va înregistra toate importurile de lapte din afara ¡årii, va informa cu privire la importurile de subproduse care nu provin din lapte. ªi atunci, dacå noi avem o situa¡ie clarå, va spori consumul de lapte natural. Oamenii vor ¿ti cu exactitate ce se importå, crede liderul FCBR. Este buna-credin¡å a omului obi¿nuit, care interpreteazå realitatea ¿i din perspectiva propriilor interese. “Pânå acum, toate statisticile care se fåceau referitor la lapte erau raportate de APRIL, care era cu fermele mari. 40

De asta se ¿i vehicula atâta ideea cå numai ei produc, cå numai cele 100.000 de vaci ale lor fac lapte pentru pia¡å. Restul vacilor parcå nu ar fi existat. În condi¡iile în care APIA va furniza date din fiecare fermå, câte animale are, cât a vândut pe carnet de comercializare, cât a vândut pe pia¡a liberå, cât a produs, cât a vândut procesat, lucrurile se vor clarifica. Fermele din zona de munte nu vând lapte la procesator. Ace¿ti crescåtori proceseazå laptele, fac produse ¿i le vând pe pia¡a liberå. Toatå lumea spunea în toamnå cå avem nevoie de 700 de milioane de tone de lapte, iar acum nu mai este nevoie de laptele românilor ¿i a început så ne scadå pre¡urile. Avem ferme care iau 1,40-1,50 lei pe litru ¿i ferme care primesc 3 lei pe litru. Este o discrepan¡å enormå între pre¡urile fermelor din Federa¡ie. Eu îi consider eroi pe crescåtorii care dau laptele lor integral cu 1,40-1,50 lei. Nu ¿tiu cum rezistå! Am våzut ferme tehnlogizate, moderne, unde nu e nevoie de muncå fizicå. Indiferent ce ferme ar fi, pre¡ul de cost al unui litru de lapte este 2,20 - 2,50 lei. Nu po¡i så produci ¿i så tråie¿ti sub acest pre¡. Este sinucidere curatå”, spune Petru Bordean. Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine a insistat så intre în Consiliul de monitorizare a Planului Na¡ional Strategic ¿i a reu¿it. A participat la dezbaterea tuturor

proiectelor de lege pentru crescåtorii vacilor de lapte. “Så vedem cum aplicå Ministerul Agriculturii ce a convenit cu noi în proiectele de legi.”

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 11/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Fermierii nu au acces la Ionu¡ Lupu (foto), director executiv la Asocia¡ia Holstein.Ro, cere modificarea Legii laptelui fiindcå fermierii nu au acces la informa¡iile stocate la Observatorul laptelui de la Ministerul Agriculturii. “Legea laptelui nr. 307 din 2022 are ni¿te norme metodologice care ne determinå så fim de acord cu ea fiindcå are ¿i elemente care ne ajutå”, explicå Ionu¡ Lupu. “În Anexa 2, existå ni¿te defini¡ii care aratå care este laptele adevårat, ca produs al glandei mamare. De aceea, «laptele de soia» nu existå. Este la fel ca orice zeamå de caju, de migdale etc. Despår¡irea la raft va însemna mai multå transparen¡å. Cu 15 ani în urmå, era o întreagå nebunie cu vreo 20 de margarine la raft. Interesul cumpåråtorilor a scåzut, dar afacerea a fost ¡inutå în via¡å de ni¿te båie¡i. Interesul lor a fost så introducå asemenea produse în lapte cu aditivi ¿i så le boteze altfel. Vom råmâne cu aditivii pentru cå este o campanie furibundå, oamenii nici nu ¿tiu despre ce se vorbe¿te. Vå rog så le spune¡i colegilor din preså så nu mai vorbeascå despre «hormonii din lapte»! Este o nebunie. E vorba despre hormonul somatotrop, care nu a fost folosit niciodatå în România, în UE. Pânå ¿i americanii l-au eliminat. Este propagandå pentru produse vegane. De aceea ¿i zic «lapte de migdale». «Observatorul laptelui» este incomplet. De exemplu, în Fran¡a, existå un instrument similar pentru a oferi informa¡ii cu transparen¡å egalå spre toate verigile filierei laptelui. Toate entitå¡ile filierei fac referire aproape exclusiv la lapte. Faptul cå fermierul nu ¿tie care este necesarul de lapte al României, faptul cå noi nu ¿tim cât lapte se importå, iar procesatorul ¿tie absolut orice din ferma oricårui fermier nu este în 42

regulå. Dacå noi, fermierii, nu avem nicio informa¡ie din pia¡å ¿i trebuie så negociem o cantitate de lapte ¿i nu ¿tim dacå Olympus, Friesland, Danone etc. au nevoie sau nu de lapte, este grav. În acela¿i timp, procesatorii au totul despre noi. De aceea, noi am început deja ni¿te discu¡ii cu cei de la Consiliul Concuren¡ei pentru cå actul normativ trebuie amendat de urgen¡å. Lucrurile nu pot func¡iona a¿a”. La rândul lor, nici supermarketurile nu le oferå aceste informa¡ii fermierilor. Dacå informa¡iile de la procesatori ¿i de la supermarketuri nu vin ca feedback spre fermieri, ei au toate motivele så fie foarte nemul¡umi¡i de condi¡ia lor pe nedrept inferioarå.

“Observatorul laptelui nu lucreazå cu fiecare fermier în parte, ci cu ni¿te agen¡ii, adaugå Ionu¡ Lupu. De exemplu, lucreazå cu ANSVSA, care are în administrare SNIIA, unde se colecteazå absolut toate informa¡iile referitoare la animale, lucreazå cu Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie, unde Asocia¡ia Holstein Ro, nu fermierul, då ni¿te informa¡ii referitoare la lacta¡ii, la animale, la produc¡ii, lucreazå cu APIA unde se ¿tie exact câ¡i bani prime¿te fiecare fermier. Toate aceste informa¡ii ajung la un decident, adicå la Ministerul Agriculturii, mai precis, la un secretar de stat, care poate så aibå simpatii ¿i antipatii, emo¡ii pozitive ¿i negative. Dorin Cojocaru tot îi trage så fie ¿i un secretar de stat care så fie abilitat pe zona de industrie alimentarå. Noi credem cå Legea laptelui e bunå, dar incompletå. Noi, odatå, suntem lega¡i la ochi, pe de alt parte, celålalt ¿tie tot despre noi. Vede ce faci, cum råtåce¿ti, dar nu te laså så mori pentru cå are nevoie de laptele tåu. Fermierul dezinformat se aflå între douå realitå¡i: «laptele contractual»,

care se negociazå între fermier ¿i fabricå, ¿i «laptele spot», un produs supus hachi¡elor de moment din pia¡å. Laptele spot e ob¡inut în surplus în anumite perioade ale anului, în anumite condi¡ii. Sau, când fabrica nu mai poate lua laptele în anumite condi¡ii, råmâne un surplus la fermå. În aceastå situa¡ie, fermierul trebuie så plåteascå distrugerea lui sau så-l dea uneori la un pre¡ de nimic. De aceea, se întâmplå ca laptele contractual din România så se vândå de la 2,6 la 2,2 lei litrul, în timp ce laptele spot din Ungaria ajunge în Bulgaria la 1,7 lei, adus de la o distan¡å de 1.500 de kilometri. ªi nouå ni se aruncå laptele spot, care vine din Ungaria, unde nu costå 1,7 lei. Faptul cå noi nu reu¿im så ne acoperim propriul consum, cå fermierii români nu reu¿esc så producå toatå cantitatea de lapte necesar în procesare genereazå tocmai situa¡ia asta. Fiindcå, dacå noi am fi reu¿it så satisfacem întreaga pia¡å, nici procesatorii nu fac prea multe eforturi så ajute pentru cå au tot timpul op¡iunea asta. Dacå ar exista un lapte contractual suficient la noi, atunci nu ar mai fi probleme.

“

“Vin cantitå¡i foarte mari de lapte din toatå Europa. Scåderea puterii de cumpårare e generalå pe continent. Supraproduc¡ia este generatå în primul rând de scåderea puterii de cumpårare, nu de o produc¡ie mai mare de lapte. Oferta a råmas constantå, numai cererea a scåzut.”

“

Profitul Agricol 11/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

informa]iile MADR Laptele spot azi este, mâine nu este. Azi poate costa 1,7 lei, mâine poate costa 3,5 lei. Este foarte volatilå pia¡a laptelui spot. La finalul zilei, procesatorul e mai tentat så aibå un lapte contractual, decât så se bazeze pe un lapte a¿a de volatil”, spune Ionu¡ Lupu.

Observatorul laptelui este gândit pentru ca decidentul de la MADR så vinå cu solu¡ii pentru a ajuta verigile re¡elei laptelui. Acum laptele pleacå de la fermieri mari cu 2,2 - 2,6 lei, sau cu 1,90 lei de la fermierul mic, ¿i ajunge pe

Ionu] Lupu, director executiv Holstein.Ro Profitul Agricol 11/2023

raft la 9-11 lei sau mai mult. “Poate cå noi nu vedem tot, cå e prea multå låcomie la unele verigi. Pot så fie probleme foarte mari de reglementare, så fie suprataxare undeva. Decidentul trebuie så aibå o oglindå foarte clarå pentru ceea ce se întâmplå. În Fran¡a existå patru-cinci categorii de produse, pe care agen¡ia le sparge în bucå¡i ¿i aflå fiecare verigå cu cât se implicå în pre¡. Så zicem cå 35% vine de la fermå, 27% vine de la procesator, restul vine de la supermarket”. Prin urmare, francezii se apropie cât de cât de mecanismul de formare a pre¡ului la lapte. Fermierii trebuie så ¿tie ce se întâmplå pânå la raft”, cere Ionu¡ Lupu. “Noi nu putem negocia cât timp existå laptele spot. Ungaria, Cehia, Slovacia, Germania, Olanda î¿i depå¿esc consumul ¿i vând excedentul ca lapte spot. Noi nu putem ie¿i din aceastå zonå, dar decidentul trebuie så aibå toate informa¡iile.”

ANSVSA pretinde cå are laboratoare pentru gråsimile trans, dar fermierii sus¡in cå aceste laboratoare nu existå. “Existå regulament european, legisla¡ie na¡ionalå, mai trebuie ca ANSVSA så dea drumul la laboratoare. Lucreazå la ele din 2021, dar au blocat laboratoarele. Între timp, pia¡a se diversificå. ªi vorbim acum de foarte multe gråsimi vegetale, care, prin proces tehnologic, pot så fie transformate într-un produs acceptabil. Discu¡iile despre acizii trans dateazå din 2020. “Încep så aparå cantitå¡i foarte mari de zeamå de caju, zeamå de migdale, care nu au niciun control. Nu controleazå nimeni cantitatea de pesticide, fungicide ¿i insecticide din aceste plante”. Eu credeam de multå vreme cå, dacå se va controla exigent prezen¡a gråsimilor hidrogenate din produsele

lactate, a¿a cum cere legea, poate ar mai cre¿te pu¡in pre¡ul laptelui natural la poarta fermelor, iar românii ar putea mânca pizza cu un ca¿caval natural sau înghe¡atå din smântânå naturalå, care au dispårut de la noi. Ionu¡ Lupu este înså de altå pårere: “Nu mai este o problemå de actualitate. Eu am discutat cu profesori de nutri¡ie, am întors-o pe toate fe¡ele. Într-o discu¡ie cu cei de la ANSVSA, putem så le batem obrazul cå n-au fost în stare så facå ni¿te laboratoare, ceea ce e perfect adevårat, dar laboratorul nu rezolvå problema reglementårii pentru cå miza în momentul de fa¡å este cât de mult reu¿im noi så separåm cele douå categorii de produse de la raft. Se vinde ¿i Creminoso cu unt, o nenorocire: are 17% unt ¿i 47% gråsimi vegetale, care sunt perfect sånåtoase. Am vorbit cu Horia Constantinescu de la Protec¡ia Consumatorului. Dacå era numai 2% unt, puteam spune la fel, cå este un produs pe bazå de unt. Mi-a zis cå e brand înregistrat la OSIM ¿i cå ei nu pot face nimic. Putem doar så cerem la OSIM så nu-l mai înregistreze. Din categoria untarului. Trebuie lucrat la legisla¡ie. Dacå este a¿a de bun, de ce nu scriem «båuturå din caju» sau «suc din migdale»? De ce så spui «creminoso cu unt» ¿i nu spui «creminoso vegetal”» Este o în¿elåciune la adresa consumatorului. Nu avem ce så-i repro¿åm supermarketului sau procesatorului. Oamenii aceia vor så facå bani. Cât timp consumatorul este neinstruit ¿i cât timp nu existå reglementare la nivel de ANSVSA, ANPC, Consiliul Concuren¡ei, discu¡ia noastrå e inutilå.” Prin urmare, fermierii vor fi fura¡i în continuare, iar consumatorul este mereu în¿elat fiindcå nimeni nu-l apårå. Scåderea puterii de cumpårare face posibilå vânzarea produselor falsificate.

Viorel PATRICHI 43

MA{INI & UTILAJE {tefan Moraru mizeaz\ pe utilaje premium Când vrei så faci produc¡ie de calitate ¿i cu un bun randament, o condi¡ie de bazå o constituie utilajele performante. Asta este convingerea lui ªtefan Moraru, proprietarul fermei Morar Pan Com din Peri¿oru, Ialomi¡a.

tefan Moraru are 40 de ani ¿i spune cå a muncit de mic în ferma ale cårei baze au fost puse de tatål såu, Gheorghe Moraru, în 1995, cu un tractor U650 ¿i cu 5 hectare de teren. În prezent, administreazå 1.000 ha pe raza localitå¡ilor Peri¿oru, Borcea ¿i Jegålia, unde se cultivå grâu, orz, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui. ªtefan Moraru mai presteazå ¿i diferite servicii pentru alte 200 ha în zonå, iar în fermå desfå¿oarå programe de testare. Spune, cu mândrie, cå ini¡ial se pregåtise pentru o cu totul altå carierå, cea de arhitect, la îndemnul pårin¡ilor ¿i ca urmare a vremurilor cam nesigure pentru agricultura României de la sfâr¿itul anilor ‘90. Situa¡ia s-a schimbat dupå aderarea României la UE, au venit fondurile europene ¿i subven¡iile, iar ªtefan Moraru s-a întors la agriculturå. “Am preluat ferma de la tatål meu în 2010, iar din 2011-2012 am pornit un program de retehnologizare a fermei.” Profitul Agricol 11/2023

La început avea un tractor, acel U650 cumpårat la mijlocul anilor ‘90 de la Tractorul Bra¿ov. Fiindcå nu aveau “pile, cuno¿tin¡e, rela¡ii”, tractorul a fost livrat fårå cabinå ¿i a¿a au lucrat cu el vreo doi ani, pânå au gåsit o cabinå. Cu gândul la acest tractor încå func¡ional, ªtefan Moraru a investit în tehnicå agricolå performantå. Aståzi are douå tractoare John Deere seria 6 de 125-155 CP, alte douå tractoare, tot John Deere, dar din Seria 8, de 260-370 CP, ¿i un Case IH de 100 CP. Tractoarele sunt cu sistem GPS cu control al trecerilor, controlul sec¡iunii la semånåtori, la fel ¿i la ma¿inile de erbicidat ¿i de fertilizat. Dacå la începutul anilor 2000 avea o combinå româneascå C14, aståzi are douå combine: Claas Tucano 420 ¿i Case 7125. “A¿adar, avem utilaje din grama premium, inclusiv la prelucrarea solului ¿i semånat, unde folosim echipamente Horsch, Kverneland, Lemken ¿i Vaderstad.” ªtefan Moraru este mul¡umit cu dotarea tehnicå a fermei, iar dacå are nevoie de ma¿ini de transport sau de combine suplimentare preferå prestårile de servicii din partea contractorilor. Dar la transport nici ace¿tia nu-i pot oferi 25 de camioane pe zi, de exemplu, când recolteazå pânå la 600 t/zi de porumb, a¿a cå a investit în depozitare. Are o capacitate de stocare de 6.000 de tone, iar dupå ce va finaliza cele douå celule aflate în construc¡ie va putea depozita 8.000 tone. “În momentul de fa¡å investim masiv în iriga¡ii. Am început montarea instala¡iilor în 2020, în 2021 ¿i 2022 am irigat

350 ha, preponderent porumb, iar în 2023 vrem så irigåm 450 ha, inclusiv la cultura de soia.”

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Culturi s\n\toase în timp redus, cu sprayerele Hagie Hagie a produs primele utilaje de erbicidat autopropulsate din lume ¿i are o experien¡å vastå în domeniul acestor echipamente. În condi¡iile schimbårilor climatice, sprayerele Hagie sunt eficiente în gestionarea ferestrelor mici de utilizare impuse de vremea capricioaså ¿i în condi¡ii dificile de câmp, în diferite etape ale culturii. Tehnicienii IPSO Agriculturå, companie în portofoliul cåreia se aflå brandul, spun cå, datoritå gårzii la sol de 1,9 metri, sprayerele Hagie STS sunt eficiente atât pentru tratamente, cât ¿i la fertilizarea lichidå în stadiul de umplere a bobului, ceea ce oferå un spor de produc¡ie de pânå la 13% la porumb. Aceste sprayere sunt u¿oare, stabile, au sistem de virare pe ambele axe (fa¡åspate) ¿i o razå de întoarcere de 5,49 metri, ceea ce reduce spre zero pierderile cauzate de cålcarea culturii la capåt de rând. Ca echipare op¡ionalå, sistemul de control individual al duzelor ¿i preselectarea din mers a modului lor de pulverizare, în func¡ie de condi¡iile de lucru, spore¿te eficien¡a aplicårii produselor de

protec¡ie a plantelor pânå la 99,8% la orice tratament. Tehnologia ExactApply, cu frecven¡å de 30 de hertzi sau 30 de pulsa¡ii pe secundå, este idealå pentru acoperirea completå a plantelor cu mai multe etaje foliare, cum ar fi porumbul, rapi¡a sau floarea-soarelui, datoritå debitului cu pânå la 25 % mai mare decât al alor sisteme existente în prezent pe pia¡å. Mai mult, acest sistem regleazå automat presiunea duzelor la viraje sau la capåtul de rând, pentru a reduce spre zero pierderea de lichid. Sistemul PowerSpray oferå controlul predictiv al pompei ¿i anticipeazå modificårile debitului pentru a men¡ine rata ¡intå, indiferent de condi¡iile de lucru. Datele tehnice ¿i de lucru sunt disponibile în contul personal MyJohnDeere.com, unde fermierii care achizi¡ioneazå un sprayer din gama Hagie pot urmåri de la distan¡å performan¡ele utilajului, iar speciali¿tii IPSO pot monitoriza tehnic utilajul ¿i pot acorda asisten¡å sau depanare chiar ¿i de la distan¡å.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå propune trei modele, STS12, 16 ¿i 20. Sprayerele sunt propulsate de motoare JD PowerTech: - STS12 are un motor de 6,8 litri, 300 CP, ¿i un bazin de 4.542 litri, - STS16 are un motor de 9 litri, dezvoltå 400 CP ¿i un bazin de 6.056 litri, - STS20 are motor tot de 9 l ¿i 400 CP, dar cu un bazin de 7.570 litri. Pe lângå garda la sol de 1,9 metri, toate au în comun: - ecartament hidraulic reglabil, între 3,05 ¿i 4,05 metri; - rampå frontalå de 27-40 metri; - viteza de lucru: 32 km/h în câmp, 56 km/h pe ¿osea; - solu¡ii inteligente John Deere (monitor 4640, AutoTrac, SF6000 cu SF1, JDLink); - tehnologia ExactApply.

Profitul Agricol 11/2023

MA{INI & UTILAJE

IPSO Agriculturå: combinator Swifter pentru ferme mici IPSO Agriculturå propune fermierilor un combinator Bednar Swifter SN, un model purtat, gândit pentru în fermele mici. Are sec¡ie de lucru cu organe gamma, fiind potrivit pentru lucråri de primåvarå. Cele patru rânduri de organe lucreazå la un unghi negativ, aereazå ¿i încålzesc solul fårå a aduce la suprafa¡å påmânt din adâncime, men¡inând umiditatea. ¥n spate are tåvålug cu platbandå de formå elicoidalå, formatå din tije, care fårâmi¡eazå eficient bulgårii, chiar ¿i în brazda neprelucratå.

Lemken: vânzåri în cre¿tere cu 25% Compania Lemken marcheazå un an 2022 de succes, cu o cre¿tere a vânzårilor cu 25% fa¡å de 2021, ajungând la o cifrå de afaceri de 559 milioane de euro. ªi 2023 pare så evolueze pe aceea¿i traiectorie ascendentå. ¥n prima parte a acestui an a fost înregistratå o cerere sporitå de utilaje agricole Lemken din partea fermierilor din întreaga Europå.

Pöttinger: aplica¡ie pentru recoltarea furajelor Pöttinger optimizeazå recoltarea furajelor, prin lansarea aplica¡iei Harvest Assist. Aceasta monitorizeazå tractoarele ¿i utilajele folosite, starea fâne¡ei, volumele de recoltare, distan¡a dintre câmp ¿i depozitare, compactarea masei verzi pentru furaje de cea mai bunå calitate. Aplica¡ia e disponibilå pe iOS ¿i Android ¿i oferå o imagine de ansamblu intuitivå pentru un control simplu al tuturor ma¿inilor de recoltat furaje de pe fâne¡e. 48

Anvelope pentru tasare redus\, dar înc\rc\tur\ mai mare În prezent, anvelopele VF (prescurtare de la Very-high Flexion - Flexiune foarte mare) ¿i IF (Increased Flexion - Flexiune îmbunåtå¡itå) reprezintå cel mai bun råspuns la problemele privind compactarea solului, deoarece au o suprafa¡å mai mare a amprentei ¿i necesitå o presiune de umflare mai reduså. Aceste caracteristici permit utilajelor agricole så facå fa¡å încårcåturilor mai grele. CFO (Cyclic Field Operations - Opera¡iuni agricole ciclice) este cu un pas înainte fa¡å de aceste tehnologii ¿i are un marcaj special aplicat dupå diametrul nominal al jantei, în cazul anvelopelor IF sau VF pentru ro¡ile motoare. Acesta identificå în mod specific anvelopele robuste cu o amprentå mare, care transportå greutå¡i extreme. Este, de exemplu, situa¡ia combinelor în timpul etapei de recoltare sau a remorcilor care transportå cereale. În mod normal, o anvelopå radialå IF este capabilå så sus¡inå o încårcåturå cu 20% mai mare în compara¡ie cu o anvelopå radialå standard. Dacå aceste anvelope prezintå ¿i marcajul CFO pentru opera¡iuni agricole ciclice, pot så sus¡inå chiar ¿i o încårcåturå cu peste 55% mai mare, fårå cre¿terea

presiunii de umflare. În plus, anvelopele cu acest tip de marcaj sunt deosebit de potrivite pentru condi¡iile de teren umed sau noroios din timpul sezonului de recoltare. Aceste atuu-uri, amprente mai mari pe sol ¿i capacitå¡i de flota¡ie suplimentarå, adicå tehnologiile IF ¿i VF, duc la cre¿terea eficien¡ei ¿i a productivitå¡ii în cadrul opera¡iunilor agricole, precum ¿i la îmbunåtå¡irea performan¡elor ¿i a durabilitå¡ii anvelopelor. BKT a decis så aplice acest marcaj pe mai multe produse. Dintre acestea, se eviden¡iazå Agrimax Force, unul dintre cele mai de succes produse ale BKT, datoritå celor peste 21 de dimensiuni IF cu marcaj CFO. Aceastå anvelopå a fost proiectatå special pentru combine sau tractoare de mare putere, pentru opera¡iuni de recoltare, transport ¿i cultivare a solului. Alte douå produse care necesitå o trac¡iune excelentå pe câmp ¿i o capacitate ridicatå de încårcare sunt Agrimax Teris ¿i Agrimax RT 600, care, de asemenea, sunt disponibile în 6 dimensiuni IF cu marcaj CFO.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 11/2023

MA{INI & UTILAJE

Monitorizarea tractoarelor prin SDF Fleet Management Fermierii care achizi¡ioneazå un tractor Deutz-Fahr, modelele 6205, 7250, 8280, 9340, pot activa gratuit timp de 1 an licen¡a pentru SDF Fleet Management. Speciali¿tii NHR Agropartners, importator oficial al mårcii Deutz-Fahr, au precizat cå serviciul SDF Fleet Management - disponibil în douå versiuni permite fermierului så vizualizeze datele despre utilaj prin intermediul unei aplica¡ii (SDF Fleet Management

Lite) sau så monitorizeze flota de utilaje în timp real prin vizualizarea unei hår¡i folosind localizarea prin GPS. În varianta Pro, modulul CTM (modul telematic de comunica¡ii) transferå datele direct cåtre PC prin Internet, folosind un card e-SIM integrat. Alte avantaje ale acestui serviciu: - Monitorizarea generalå a flotei de tractoare - Toate datele relevante ale trac-

toarelor sunt disponibile online - Date în timp real ¿i istoric despre utilizarea vehiculelor prin tablouri de bord ¿i rapoarte interactive - Setarea de func¡ii Geofence ¿i Curfew pentru a primi alerte privind mi¿cårile tractoarelor - Monitorizarea intervalelor de service pentru planificarea între¡inerii - Asisten¡å rapidå din partea distribuitorului datoritå suportului de la distan¡å iMonitor - Trafic de date pentru re¡eaua RTK.

Arpad DOBRE

Anvelopele Alliance care reduc consumul de motorin\ Yokohama, o marcå de anvelope apar¡inând grupului Alliance, a lansat recent 3 noi SKU (Stock Keeping Units - coduri de produse) ale anvelopei radiale Agriflex+ 372 pentru tractoare ¿i combine.

trometru au aråtat o compactare mai micå a solului. Randamentele la porumb pe parcelele lucrate cu anvelope VF le-au depå¿it pe cele de pe suprafe¡ele lucrate cu anvelope conven¡ionale cu aproximativ10%.

Este vorba de VF800/70R42, VF710/70R42 CFO ¿i VF900/60R42, care se adaugå celor 15 SKU lansate anul trecut. Testele efectuate cu anvelope VF (flexiune foarte ridicatå) cu o combina¡ie tractor-remorcå au aråtat cå presiunea scåzutå de umflare a anvelopelor Agriflex+ 372 ¿i Agriflex+ 389 a redus la jumåtate adâncimea benzii de

Anvelopele VF suportå cu pânå la 40% mai multå sarcinå la aceea¿i presiune, în compara¡ie cu o anvelopå radialå standard pentru tractoare. În plus, oferå o acoperire mai mare a solului, ce permite o trac¡iune ridicatå, reducerea costurilor cu motorina ¿i un spor al productivitå¡ii generale.

Profitul Agricol 11/2023

rulare în timpul aplicårii îngrå¿åmintelor de grajd lichide. Alunecarea ro¡ilor a fost reduså cu 4,4%, iar måsuråtorile cu un pene-

Arpad DOBRE 49

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Strategia Farm to Fork, motiv de insecuritate alimentar\ În martie 2020, UE ¿i-a prezentat strategia Farm to Fork, o politicå ambi¡ioaså menitå så reducå amprenta de carbon rezultatå în urma activitå¡ilor din sectorul agroalimentar. Obiectivul declarat, “så ne acceleråm tranzi¡ia cåtre un sistem alimentar durabil”.

cerea utilizårii îngrå¿åmintelor cu 20% ¿i reducerea cu 50% a vânzårilor de antimicrobiene pentru animalele de fermå ¿i în acvaculturå. Pentru a atinge multe dintre aceste obiective, strategia propune “cre¿terea suprafe¡ei de teren dedicat agriculturii ecologice” de la 9,1% în 2020 pânå la 25% în 2030.

trategia Farm to Fork are în vedere cinci componente majore: 1. Impact neutru sau pozitiv asupra mediului? 2. Ajutå la atenuarea schimbårilor climatice ¿i la adaptarea la impactul acestora? 3. Se poate inversa pierderea biodiversitå¡ii? 4. Asigurarea securitå¡ii alimentare, nutri¡ia ¿i sånåtatea publicå; toatå lumea are acces la alimente suficiente, sigure ¿i durabile 5. Påstreazå accesibilitatea alimentelor, generând în acela¿i timp profituri economice mai echitabile, încurajând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE ¿i promovând comer¡ul echitabil. Ambi¡ia UE este de a începe o tranzi¡ie cåtre un sistem de agriculturå “mai durabil”. Ce înseamnå asta în practicå ¿i modul în care este definitå “durabilitatea” råmân în mare parte neabordabile ¿i controversate. Farm to Fork a stabilit obiective pânå în 2030 pentru a reduce utilizarea pesticidelor periculoase cu 50%, redu-

Råspunsul la acest plan al Comisiei a fost mixt. În general, ecologi¿tii au våzut-o ca o poten¡ialå schimbare de la ceea ce ei numesc practici agricole distructive, care se bazeazå pe îngrå¿åminte sintetice ¿i substan¡e chimice pentru culturi. O analizå din revista Nature Food a låudat strategia ca fiind “un prim pas cåtre o guvernan¡å autenticå a sistemelor alimentare ¿i... potrivit pentru a aborda unele dintre cele mai presante preocupåri de mediu ¿i sånåtate publicå cu care se confruntå societatea europeanå”. Multe grupuri ale verzilor au våzut-o ca pe o victorie politicå. Grupul paneuropean Organic Cities a sus¡inut cå “pune agricultura ecologicå în centrul tranzi¡iei cåtre sisteme alimentare durabile”. Mul¡i exper¡i în sustenabilitate sunt

mai pu¡in convin¿i de acest lucru. Sus¡inåtorii F2F, inclusiv comentatorii Nature Food, au remarcat cå angajamentele sunt încå doar aspira¡ionale: “conceptul råmâne destul de prost definit în strategia F2F, apårând ca un panaceu fårå limite conceptuale clare”. Al¡ii au pus la îndoialå echivalarea practicilor organice cu durabilitatea, observând cå beneficiile de mediu ale triplårii suprafe¡ei organice ar putea ajunge så elibereze mai mult carbon poluant în atmosferå decât practicile conven¡ionale. Economi¿tii au fost duri în evaluårile lor, oricât de bine inten¡iona¡i ar fi. Viziunea asupra viitorului ar putea cre¿te insecuritatea alimentarå globalå. ¡intele sunt nerealiste, iar implementarea ar reduce produc¡ia de alimente, rezultând pre¡uri mult mai mari la alimente. O evaluare a impactului de la Universitatea Wageningen, publicatå în 2021, a concluzionat cå virarea politicii agricole în direc¡ia recomandatå ar reduce produc¡ia de produse agricole din UE cu 10-20%. Studiile Departamentului pentru Agriculturå al SUA au estimat o reducere a produc¡iei agricole în UE cu 12% pânå în 2030. Înåsprirea aprovizionårii cu alimente a UE ar duce probabil la cre¿teri ale pre¡urilor care afecteazå bugetele consumatorilor, reduc securitatea alimentarå ¿i scad PIB-ul la nivel mondial. Atunci când comer¡ul este restric¡ionat din cauza impunerii måsurilor propuse de strategia UE, impactul cel mai mare este concentrat în regiunile cu cele mai mari popula¡ii din lume, acolo unde insecuritatea alimentarå este în cre¿tere. Profitul Agricol 11/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 11/2023

PAGINA DE HOBBY Echinoc]iul sitarilor Râvni¡i de elita vânåtorilor „de panå” ¿i privi¡i ca o enigmå de cåtre ornitologi, sitarii î¿i duc cu discre¡ie crucea, fårå orgolii, complexe ori drame existen¡iale. Ciclul lor anual de via¡å balanseazå între douå drumuri lungi, bine stabilite ¿i întipårite în codul genetic al speciei, cu o pauzå de cuibårit, timp de mare vulnerabilitate în fa¡a prådåtorilor de tot felul, clocitul ¿i cre¿terea puilor petrecându-se pe sol. Pentru a compensa acest handicap, natura i-a înzestrat cu un penaj homocromic, de camuflare în frunzi¿ul vernal, se spune cå ¿i cu putin¡a reprimårii mirosului corporal pe timpul incubårii ouålor, dar mai ales, fenomen rarisim la påsåri, cu putin¡a femelei de a-¿i transporta odraslele în zbor, la loc sigur, în caz de pericol. Dacå mai adåugåm ¿i faptul cå sitarul are darul de a-¿i tåmådui eventualele fracturi ale oaselor prin îmbråcarea locului våtåmat cu lut, ob¡inând astfel un veritabil aparat ghipsat pentru imobilizare în vederea calusårii, ne aflåm realmente deja în fa¡a unei vietå¡i misterioase. Cå nu sunt fantezii cele de mai sus, o dovedesc multele imagini din revistele de ornitologie, cu sitari albino¿i, oase sudate perfect prin man¿on argilos întårit cu atele vegetale, pui cåzu¡i din zborul intempestiv întrerupt al mamei ¿i multe alte lucruri de mirare, aproape neverosimile. Acum, la echinoc¡iul de primåvarå, e vremea când enigmaticele påsåri cu plisc lung sunt în plin tranzit nocturn cåtre meleagurile de ba¿tinå, unde, la rându-le, vor cuibåri, dupå exodul autumnal care îi inspirase odinioarå poetului Ion Pillat delicatul vers: „Vezi, din zåvoi, sitarii spre alte zåri se duc”… Ca vânåtor, am avut de multe ori prilejul de a descoperi cå unele påsåri îndeob¿te migratoare fac economie de energie ¿i, din diverse motive, se sustrag poruncilor speciei, råmânând ¿i rezistând la noi pe tot parcursul iernii. Profitul Agricol 11/2023

Cå aceastå op¡iune nu se numårå printre cele mai confortabile, putându-le fi chiar fatalå, aceasta este o altå poveste. De pildå, într-un an, dupå Cråciun, aflându-ne noi, câ¡iva, la Fete¿ti-Baltå, pe urmele fazanilor, ne-am pomenit cå neobosi¡ii no¿tri scotocitori patrupezi

au ridicat dintr-un pâlc de sorg råmas în picioare vreo zece-douåsprezece prepeli¡e care s-au pierdut în zare, pe întinsul zåpezii. Fire¿te cå nu a glåsuit nici o pu¿cå, surprinzåtoarea scenå blocându-ne realmente, compasiunea lucrând ¿i ea în subcon¿tient. Ulterior, în tihna cabanei, întorcând subiectul pe toate pår¡ile, am opinat cå ori era vorba despre o pontå întârziatå, ai cårei pui, nevârstnici fiind, n-au putut ¡ine pasul migra¡iei cu ultimele contingente, ori micile cålåtoare au ajuns aici prea târziu dinspre miazånoapte ¿i au fost surprinse de ninsorile timpurii. Cert este cå, descoperind providen¡iala culturå de „måturå”, darnicå în boabe mici, pe måsura pliscului lor, acele prepeli¡e au izbutit, cred, så iaså cu bine în primåvarå… ªi sitarii, neam de asemenea nestatornic, surprind uneori prin prezen¡a lor – e adevårat, epatantå, izolat sau în grupuri mici – în locuri pe care anotimpul hibernal le face improprii supra-

vie¡uirii vietå¡ilor cu nutri¡ie de naturå preponderent animalå. Pe acela¿i fond cinegetic de la subsuoara Dunårii, aflându-ne înså la ra¡e, dupå un An Nou cu temperaturi peste 0, am avut surpriza ridicårii în zbor din frunzi¿ul jilav al plopilor din zona de dig-mal a câtorva sitari, dupå ce, cu o zi înainte, prin tufa ro¿ie aflatå în preajma cantonului silvic, avuseseråm parte de un spectacol si-

milar. Nu m-am putut ab¡ine ¿i am atârnat unul în ciochinar, de vreme ce, pe atunci, specia era consemnatå în autoriza¡ie în categoria nediferen¡iatå de „pasaj admis de lege”. Mai deunåzi, în Bucovina, confratele Ioji mi-a trimis un filmule¡ înregistrat de camera instalatå nu departe de un punct de hrånire complementarå a mistre¡ilor pe timpul iernii, eroul principal fiind înså un sitar zgribulit, pripå¿it în proximitatea pârâului Loben. N-am în¡eles niciunul din noi cu ce se putea hråni acolo, pe solul înghe¡at, acoperit de zåpadå groaså, ¿tiut fiind cå gråun¡ele nu figureazå pe lista de bucate a acestei påsåri. Inexplicabil, ori de câte ori silvicultorul inspecta sau alimenta locul cu ¿tiule¡i de porumb, sitarul solitar era prin preajmå, fâlfâind din aripi printre arbori, la apropierea intrusului.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

Doi studen]i la Inginerie Alimentar\ au luat locul I la f\cut desert Doi studen¡i, Ana Mic¿oni ¿i Cristian Argyelan, cursan¡i ai Facultå¡ii de Inginerie Alimentarå (nu-i a¿a cå sunå råu, inginerie alimentarå?), au luat premiul I la expozi¡ia GastroPan de la Bra¿ov, Cupa Studentului. Expozi¡ia a avut loc în perioada 17-19 martie ¿i au participat studen¡i din întrea-

25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase.

ga lume. Produsul pentru care au fost premia¡i românii este un desert, Fia Byprod, cu blat din fåinå, unt ¿i coji de mere, cu cremå de mascarpone, coji de portocale, fri¿cå, iar deasupra un jeleu din zahår ¿i coji de portocale. I-am putea spune desert din coji. Din påcate, aceastå pråjiturå, Fia Byprod, este un du¿man al siluetei, dacå se va consuma prea mult. Valoarea energeticå este de 292,93 KJ pe kg ¿i con¡inut de sare 0,9%. Termenul de valabilitate este de 48 de ore. GastroPan este cel mai mare eveniment dedicat speciali¿tilor din industria panifica¡iei, patiseriei, cofetåriei, gelateriei, ciocolateriei, moråritului ¿i gastronomiei din România. La fiecare edi¡ie a expozi¡iei GastroPan se ¡ine cont de tendin¡ele ¿i inova¡iile globale.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Tânårå inocentå care se înso¡e¿te cu un mågar – Schi¡e de prima mânå; 2) Sunt de neconceput – Bitter la 9 10 jumåtate! 3) Dat în reluare – A scoate din fire; 4) Poartå la înål¡ime – Crescut pe lângå matcå; 5) Vas ajuns pe nisip – Pus în balan¡å; 6) Loc în Dacia! – Indicator al nivelului de trai; 7) Înlesnesc lecturile particulare; 8) Întâlniri pentru alegeri; 9) Inimå de poet! – Merge la o bere; 10) Prezentåri pe rol.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului! 12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare. 54

3 4 5 6

VERTICAL: 1) În¡eapå ro¡ile de la ma¿inå – Transplant de ochi; 2) Are înclina¡ie la scris – Trage pentru un mo¿; 3) Sunt formidabili; 9 4) Unitate cu profil agricol – Doamnå mare; 10 5) Ie¿ite din min¡i – Bazå de torturi; 6) Colectiv feminin – Destina¡ii pentru rugi; 7) A reSolu¡ia careului din Nr. 10/2023 chema stelele – Mersul pe burtå; 8) Ajunså la ORIZONTAL: DECISE - CAM; ELE - TEMUTA; CINCI - OMOR; ANTURAJ - MO; LAUR - TIPIC; putere; 9) Apar în mai multe rânduri – Coadå I - RAPACE - H; TRIBUT - ROI; RI - IRANIAN; de gu¿ter! 10) Lipsite de scåpåri – Chemare UMILITOARE; ALIMENTAR. la start. 8

Profitul Agricol 11/2023