Profitul Agricol nr. 12, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 12 din 29 martie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 12/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

Protestul Agriculturii Noastre

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Un gând plåcut politicienilor este cå agricultorii nu ies în stradå. Unii pentru cå sunt prea mici ¿i prea dezorganiza¡i, ceilal¡i pentru cå sunt prea mari ¿i prea comozi. Doar cå, în ultimii ani, situa¡ia pare så nu mai stea chiar a¿a. Dovadå mitingul din 24 martie 2021, când în Pia¡a Victoriei erau în jur de 4.000 de oameni, adicå vreo 3 milioane de hectare. De atunci, marile organiza¡ii ale fermierilor au dus o politicå a¿ezatå, de negociere ¿i dialog. Protestul a fost låsat mereu la spate, o solu¡ie de folosit abia atunci când ai epuizat toate celelalte cåi. Pe 7 aprilie se anun¡å din nou proteste. De data asta, împotriva cerealelor din Ucraina. Sigur cå nu vrea nimeni så stopeze culoarele de tranzit ale vecinilor no¿tri greu încerca¡i de råzboi. Marfa lor trebuie så ajungå în port ¿i de acolo în lumea largå. Dar pentru cerealele importate, adicå cele care intrå ¿i råmân în ¡arå, controlul calitå¡ii ar trebui så se facå în vamå. Compensa¡iile derizorii, acele 10 milioane de euro, zgândåre ¿i ele orgoliul profesional al multor agricultori. Ce mai conteazå cå mecanismul de despågubire este total neclar, iar ministrul nu pare så vrea så-l clarifice? Nici måcar cå Europa ne-a spus cå despågube¿te stocurile excedentare nu mai ståm så ascultåm. Dar compensa¡iile nu rezolvå problema, ci doar o îndulcesc. Dacå problema persistå, vor mai fi bani de compensa¡ii? ªi mai tare ard despågubirile de secetå pentru culturile din primåvara lui 2022. Pe la col¡uri se ¿opte¿te cå ar exista un proiect de ordonan¡å, vreo 800 de milioane de lei, dar Daea nu mai are sprijinul partidului. Probabil banii se vor da dupå rotativå, pentru un suflu în pânzele noului ministru. Pânå atunci, mesajul organiza¡iilor profesionale este simplu: “Ie¿i¡i în stradå dacå vå paså”!

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 12/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii 7 aprilie, ziua protestelor în toatå ¡ara

E¿ecul României la Bruxelles ¿i explica¡iile lui Petre Daea

România a fåcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Mai pu¡inå floarea-soarelui

86 milioane tone de rapi¡å

Mihai Ani¡ei conduce CiCH Nåvodari

12 Ajutorul dat de UE fermierilor români nu este suficient 9 Va scådea recolta de cereale din Ucraina 12 Liliana Ionescu conduce Andermatt Biocontrol România 10 ºårile Baltice cer ajutoare UE pentru producåtorii de lactate 13 Politicå ¿i combaterea schimbårilor climatice 10 UE nu ne obligå så mâncåm insecte 13

Måsuri pentru securizarea agriculturii Ma[ini & utilaje în fa¡a Ucrainei 32 Dicor Land a inaugurat al patrulea punct de lucru

Culturi vegetale Începe så se simtå seceta. Rezerva de apå în sol pe adâncimea 0-100 cm

Un nemul¡umit 20 al Politicii Agricole Comune

Cre[terea animalelor

Azo-Speed Amino+. Azot de calitate ¿i aminoacizi pentru cereale

O culturå profitabilå începe cu o såmân¡å tratatå cu Ympact

Valentin Mårginean, câ¿tigåtorul Porumbului de Aur, se luptå cu o mare biodiversitate Deficitul de zinc la porumb - cauze, efecte ¿i corec¡ie Pe scurt, noutå¡ile Adama pentru anul acesta

Bani UE pentru på¿unarea vacilor

Semånat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi

Tractoare cu transmisie automatå de la Claas

Remorcile Pichon scad costurile cu îngrå¿åmintele

Mirco Maschio, Doctor Honoris Causa la Universitatea din Arad 44

Combina¡ia câ¿tigåtoare la semånat: Carantinå mai scurtå pentru animale Kubota M7003 ¡ PP1601TF 45 care merg la export 36

Opinii

Monitorizarea digitalå a vacilor

Chiar distrugem biodiversitatea?

... ceea ce ne este familiar este de fapt o naturå co-construitå prin activitå¡i umane ¿i procese legate de dinamica speciilor.

Ionicå Nechifor a salvat Sta¡iunea de la Popåu¡i

Hobby

Dopul ursului

Fermierii din Malawi nu reu¿esc så profite de culturile de canabis

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII

7 aprilie, ziua protestelor în toat\ ]ara Forumul APPR anun¡å proteste na¡ionale pentru data de 7 aprilie. Vor fi pichetate principalele puncte vamale de pe flancul de est, pe unde intrå cele mai multe transporturi cu cereale din Ucraina. ¥n aceea¿i zi, alte proteste se vor ¡ine în diferite puncte strategice din ¡arå ¿i la Bucure¿ti. Ideea unui protest na¡ional surâde ¿i celorlalte organiza¡ii mari de agricultori, LAPAR, Pro Agro sau UNCSV, care s-au raliat ¿i ele. ¥n urmåtoarele zile, cele 4 organiza¡ii, reunite sub umbrela Alian¡ei pentru Agriculturå ¿i Cooperare, se vor întâlni så stabileascå detaliile organizatorice, cum ar fi prezen¡a cu tractoare sau nu, dupå caz, mesajele scrise pe pancarte etc. Pentru Bucure¿ti, mitigul se va ¡ine în fa¡a Reprezentan¡ei Comisiei Europene. Spa¡iul nu foarte generos din strada Vasile Lascår are ¿i un avantaj: protestatarii vor fi mai vizibili decât întro pia¡å enormå. Cum Alian¡a nu este o organiza¡ie juridicå, ci doar informalå, autoriza¡iile pentru mitinguri vor trebui scoase de fiecare asocia¡ie profesionalå în parte. Cerin¡ele nu sunt multe ¿i sunt legate în principal de problema cerealelor Profitul Agricol 12/2023

ucrainene. Se dore¿te mai ales separarea, în våmile române¿ti, a fluxurilor de mårfuri agricole, în func¡ie de provenien¡å, respectând culoarele de tranzit destinate Ucrainei, dar stabilind culoare coerente ¿i pentru accesul cerealelor române¿ti. ¥n momentul de fa¡å, spun ini¡iatorii mitingurilor, Portul Constan¡a este total blocat de prioritatea acordatå de autoritå¡i cerealelor ucrainene. Se mai cere asigurarea trasabilitå¡ii importurilor, un control strict al calitå¡ii cerealelor ¿i acordarea de despågubiri pentru prejudiciile cauzate de secetå la culturile semånate în primåvara anului 2022. Aceste solicitåri sunt imperios necesare pentru evitarea unui colaps al agriculturii române¿ti, în urma lipsei de reac¡ie a autoritå¡ilor atât na¡ionale, cât ¿i europene, a sumelor compensatorii derizorii ¿i lipsa oricåror perspective de stabilitate a pie¡ei de cereale în urmåtorul an. Dupå ce în România s-au anun¡at proteste, ¿i organiza¡iile profesionale ale fermierilor din Bulgaria au decis så iaså ¿i ele în våmi, la Ruse ¿i Silistra, pe 29 ¿i 30 martie.

Andrei OSTROVEANU

Nu se interzice exportul mieilor Televiziunile comerciale au lansat zvonul cå se interzice exportul mieilor din România. Oierii neagå categoric acest zvon. “Noi ne-am întâlnit cu ministrul Agriculturii din Iordania, cu unii reprezentan¡i din Egipt, care vor så cumpere atât carcaså, cât ¿i miei vii”, spune Ionicå Nechifor, secretarul general al Federa¡iei Romovis. Metzer a inaugurat prima sa fabricå din România Compania israelianå Metzer a inaugurat prima sa fabricå de linii de iriga¡ii prin picurare, la Dragomire¿ti Vale, în jude¡ul Ilfov. Investi¡ia, de 2,5 milioane euro, este realizatå în parteneriat cu firma portughezå Heliflex. Fabrica poate produce anual 200 milioane metri de linii de iriga¡ii prin picurare, cu care se pot iriga 28.000 ha cu porumb sau 12.000 ha de culturi pomicole. Renun¡å Europa la subven¡ia pe suprafa¡å din 2028? Un oficial al Ministerului Agriculturii din Germania a cerut UE så prevadå fonduri pentru Ucraina ¿i alte state candidate în urmåtorul ciclu de finan¡are al Politicii Agricole Comune, care începe din anul 2028. Sigur, demersul este unul pozitiv, doar cå Germania spune astfel cå sistemul actual de plå¡i directe în func¡ie de suprafa¡å nu poate fi men¡inut în eventualitatea aderårii Ucrainei, pentru cå bugetul UE ar fi insuficient. Deja la Bruxelles au început discu¡iile asupra Politicii Agricole de dupå 2027. Alertå de gândac lucios la rapi¡å Alcedo atrage aten¡ia cå, din a doua jumåtate a lunii martie, în cultura de rapi¡å a apårut gândacul lucios (Meligethes aeneus), cu o lunå mai devreme decât era a¿teptat. Pragul economic de dåunare variazå în func¡ie de stadiul de dezvoltare în care se gåse¿te cultura, de la 3-4 insecte pe plantå pânå la 8 insecte.Tratamentul recomandat este Mospilan 20 SP cu un adjuvant (Vital sau Hurricane), ¿i un fertilizant foliar pe bazå de bor. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

E[ecul României la Bruxelles [i Întors de la Consiliul AgriFish de luni, 20 martie, cu doar 10,05 milioane de euro (5% din cât a solicitat) pentru compensarea pierderilor cauzate de fluxurile de mårfuri ucrainene, Petre Daea a explicat public e¿ecul României de a convinge Comisia Europeanå så-i aloce o sumå mai mare. Ministrul nu-¿i gåse¿te vreo vinå ¿i nu are niciun gând så demisioneze, a¿a cum s-a zvonit. Sus¡ine cå a fost primul ministru european care a solicitat activarea rezervei de crizå ¿i cå, începând cu 26 septembrie 2022, el ¿i subalternii såi au fåcut toate demersurile necesare ¿i au transmis toate documentele justificative necesare, solicitate de Comisia Europeanå.

tilizând o metodologie de calcul pe care o vom detalia mai jos, DG Agri a constatat pierderi de 417,02 milioane de euro, suferite de cinci state europene afectate de tranzitul mårfurilor ucrainene: Bulgaria, Polonia, România, Slovacia ¿i Ungaria. Pentru aceste pierderi, Comisia a decis så acorde compensa¡ii totale de 56,3 milioane de euro. DG Agri a împår¡it suma respectivå astfel: Polonia 29,5 milioane de euro, Bulgaria 16,75 milioane de euro, România 10,05 milioane de euro. Ungaria ¿i Slovacia, de¿i au suferit ¿i ele pierderi semnificative, nu primesc niciun cent. Cehia, care ini¡ial solicitase ¿i ea compensa¡ii, a renun¡at pe parcurs ¿i nu a mai intrat în calculele DG Agri. Un detaliu important, ce råmâne a fi clarificat: în cazul României au fost acceptate doar pierderile pentru porumb, 8

una dintre cele trei culturi considerate în metodologia de calcul, alåturi de grâu ¿i floarea-soarelui. Petre Daea sus¡ine cå nu ¿tie de ce s-a luat aceastå decizie, de¿i luni, înaintea ¿edin¡ei de Consiliu, a discutat o orå cu comisarul pentru agriculturå, polonezul Janusz Wojciechowski, ¿i cu directorul general DG Agri, germanul Wolfgang Burtscher. Mai mult, ministrul român sus¡ine cå sumele nici nu sunt “båtute în cuie”, cele definitive urmând så fie anun¡ate pe 30 martie. Pânå atunci, s-a convenit ca exper¡ii DG Agri så reanalizeze pierderile României, împreunå cu reprezentan¡i ai

Alte declara¡ii ale ministrului:

¡årii noastre. Ministrul le-a cerut lui Wojciechowski ¿i Burtscher inclusiv schimbarea metodologiei de calcul, dar acest fapt e foarte pu¡in probabil så se întâmple. Indiferent de suma finalå primitå de la Comisie, aceasta se va dubla cu bani din bugetul MADR, urmând a fi compensa¡i doar fermierii cu stocuri, nu ¿i cei care fac comer¡ cu cereale. La calculul impactului fluxurilor ucrainene s-au avut în vedere datele DG AGRI privind produc¡ia, pre¡urile ¿i costurile comerciale ¿i logistice ale statelor membre. Metodologia de calcul s-a bazat pe douå elemente, ¿i anume: oferta excesivå (stocurile) ¿i valoarea pierderii produc¡iei. Le vom lua pe rând.

“Suma este zdrobitor de micå. Unii au zis så o refuzåm. Nu, orice cent e bun pentru ¡arå. M-am bizuit ¿i må bizui în continuare pe cuvântul comisarului. Am luat legåtura, telefonic, pe acest subiect, cu mai mul¡i europarlamentari români, începând cu Mihai Tudose. Rare¿ Bogdan nu mi-a råspuns. Nu råspund la acuza¡ii ¿i cereri de demisie, pentru cå n-am timp pentru a¿a ceva, avem prea mult de lucru. Nu s-a discutat despre despågubirile de secetå ¿i nici nu trebuie legate acestea de despågubirile pentru pierderile cauzate de fluxurile ucrainene”.

Pentru stabilirea ofertei excesive, Comisia a luat în considerare produc¡ia internå, importul ¿i exportul pentru fiecare dintre cele 3 produse (grâu, porumb, floare), pentru anul 2022, comparativ cu media ultimilor 5 ani. Astfel, a rezultat cå la grâu avem stocuri de 5,837 milioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 6,407 milioane. Respectiv, stocurile de acum sunt mai mici cu 9% fa¡å de medie. La porumb avem stocuri de 4,878 mililioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 11,9 milioane. Stocurile de acum sunt mai mici cu 59% fa¡å de medie. La Profitul Agricol 12/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

explica]iile lui Petre Daea floarea-soarelui, avem stocuri de 1,925 milioane tone, în vreme ce media stocurilor ultimilor cinci ani este de 1,974 milioane. ªi la floare, stocurile sunt mai mici cu 2% fa¡å de medie. În opinia Comisiei, doar dacå stocurile din 2022 ar fi fost mai mari cu 20% fa¡å de media pe 5 ani, s-ar fi putut discuta de un impact negativ asupra fermierilor. Valoarea pierderii produc¡iei a fost calculatå pe seama produc¡iei realizate ¿i a diferen¡elor de pre¡ între pre¡ul mediu na¡ional ¿i pre¡ul local în zonele afectate ale ¡årii (nord-est, nord-vest ¿i sud-est). Astfel, Comisia a calculat cå pentru cele 3 produse pierderea este de 45,84 de milioane de euro. Înså, cum spuneam, fårå a se cunoa¿te motivele, a fost recunoscutå în final doar pierderea la porumb, în sumå de 20,1 milioane euro. Compensarea de 10,05 milioane de euro reprezintå jumåtate din aceastå sumå. Pentru toate statele s-a folosit aceea¿i metodologie de calcul. Astfel, în cazul Poloniei, s-au constatat pierderi cumulate de 204,03 milioane de euro. Polonia are stocuri mai mari cu 15% la grâu, 90% la porumb ¿i 67% la floarea-soarelui, comparativ cu media ultimilor cinci ani, dar, repetåm, a primit compensa¡ii de doar 29,5 milioane de euro, adicå 14,46% din valoarea pierderilor, fa¡å de 50% în cazul României. Ungaria a cumulat pierderi de 110,81 milioane de euro, dar nu prime¿te compensa¡ii. Nici Slovacia nu prime¿te compensa¡ii pentru pierderile de 22,8 milioane de euro. Pierderile Bulgariei sunt de 33,54 milioane de euro, urmând a fi compensate cu 16,75 milioane euro (aproape jumåtate din pierderi).

Robert VERESS Profitul Agricol 12/2023

România a fåcut sacrificii pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina

Cele 10 milioane de euro acordate de Comisie l-au determinat pânå ¿i pe pre¿edintele Klaus Iohannis så iaså public pe chestiune. “Situa¡ia se prezintå la modul urmåtor: Ministerul Agriculturii livreazå date Comisiei. Comisia folose¿te o formulå de calcul, fårå så negocieze cu nimeni, ¿i acordå anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister så nu fi fost gândite profund, dar nu le-am våzut ¿i nu pot så le comentez. Este, pe de altå parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeanå pe aceste spe¡e så nu se negocieze nimic, ci så se foloseascå formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate contabilice¿te. Comisia Europeanå trebuia så ¡inå cont de faptul cå noi am fåcut sacrificii

imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pie¡ele lumii. Nu au fåcut-o. Nu ¿tiu de ce nu au fåcut-o, dar vom afla. Este regretabil cå astfel de abordåri ultra-birocratice pun sub semnul întrebårii buna-credin¡å a Comisiei”, a afirmat pre¿edintele.

Ajutorul dat de UE fermierilor români nu este suficient

ªi pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut cå ajutorul dat de UE fermierilor din România, Polonia ¿i Bulgaria “nu este suficient”. “Ca un prim pas, am mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolå de urgen¡å. Dar acest lucru nu este suficient. Prin urmare, sunt recunoscåtoare României, care a depus o mo¡iune ¿i care a sugerat så analizåm posibilitatea de a cre¿te aceastå sumå pentru fermierii din statele din prima linie”, a declarat Ursula von der Leyen dupå prima sesiune a summitului liderilor UE, reuni¡i în Consiliul European. “Este important så îi ajutåm - ¿i am discutat acest lucru în aceastå searå pe fermierii no¿tri din Uniunea Europeanå care trebuie så facå fa¡å consecin¡elor pie¡ei. Pentru cå o mare cantitate de cereale ajunge acum pe pia¡a europeanå, iar acest lucru are o

influen¡å asupra pre¡urilor. Prin urmare, acele ¡åri din prima linie, care ajutå cel mai mult cu culoarele de solidaritate, nu ar trebui så sufere de dezavantaje”, a mai spus Ursula von der Leyen. Reac¡ia lui von der Leyen a venit la câteva ore dupå ce pre¿edintele Klaus Iohannis criticase modul în care Comisia Europeanå a calculat despågubirile pentru femieri. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 10 focare de pestå porcinå africanå ANSVSA anun¡å zece focare active de pestå porcinå africanå. Unul singur este într-o exploata¡ie comercialå, celelalte 9 sunt în gospodårii. ¥n ultima såptåmânå au fost stinse 4 focare de PPA. Datele ANSVSA relevå faptul cå din 2017 ¿i pânå în prezent au fost stinse 5.979 focare de pestå porcinå africanå. CEC Bank finan¡eazå Toneli Holding CEC Bank a acordat o finan¡are de circa 40 milioane de lei companiei Toneli Holding SA, parte din Grupul Toneli, cel mai mare producåtor de ouå din România. “Finan¡area agriculturii a înregistrat, anul trecut, o evolu¡ie deosebitå, CEC Bank consolidându-¿i pozi¡ia în acest domeniu, soldul creditelor acordate agriculturii crescând cu circa un miliard de lei”, a declarat Laura Mihai, director Direc¡ia Clien¡i Mari CEC Bank. Italia se pregåte¿te pentru al doilea an de secetå Ministerul Mediului de la Roma a anun¡at un proiect de aproximativ 8 miliarde de euro pentru combaterea secetei care afecteazå ¡ara. Dupå mai multe såptåmâni fårå precipita¡ii, cantitatea de zåpadå din mun¡ii Alpi a scåzut la mai pu¡in de jumåtate din nivelul normal. Speciali¿tii spun cå Italia s-ar putea confrunta cu o secetå la fel de gravå ca cea de anul trecut. “În urmåtoarele luni, prioritatea noastrå este så asiguråm aprovizionarea cu apå a locuin¡elor ¿i societå¡ilor comerciale din Italia, în special cele din domeniul agricol”, a declarat ministrul Mediului. “La nivel na¡ional, 37% din volumul de apå se scurge din conducte, iar în unele regiuni pierderile depå¿esc 50%. Nu ne mai putem permite aceastå risipå”. Toate râurile ¿i lacurile din Italia au un nivel scåzut al apei, iar fluviul Po, care izvorå¿te din Alpi ¿i este cel mai mare din ¡arå, are acum doar 39% din debitul normal. Vara trecutå, Italia a declarat stare de urgen¡å. 10

Liliana Ionescu conduce Andermatt Biocontrol România Cu o experien¡å de peste 24 de ani în domeniul agribusiness în protec¡ia plantelor, Liliana Ionescu se alåturå echipei Andermatt. Liliana Ionescu este licen¡iatå în inginerie agricolå la USAMV Bucure¿ti ¿i de¡ine o diplomå de master în agriculturå durabilå. A de¡inut diverse roluri manageriale în departamentele de vânzåri ¿i marketing. A fost manager de marketing la DuPont România, iar în ultimii 10 an, la Summit Agro România, sa ocupat de dezvoltarea afacerilor interna¡ionale, vânzåri ¿i marketing. ¥n ultimii 3 ani a fost director comercial al Summit Agro pentru România, regiunea Balcanicå ¿i Moldova. Andermatt este o companie elve¡ianå care propune solu¡ii de biocontrol pentru protec¡ia culturilor, destinate utilizårii în agricultura ecologicå, dar ¿i

cea conven¡ionalå. ¥n prezent, în România sunt omologate produsele: Madex Top, NeemAzalT/S, Vitisan, RhizoVital C5, urmând så fie lansate noi solu¡ii de biocontrol de cåtre Andermatt Biocontrol România.

Politic\ [i combaterea schimb\rilor climatice Comitetul Interguvernamental ONU pentru Schimbåri Climatice spune cå reducerea drasticå a emisiilor este singura solu¡ie pentru a evita ca temperatura medie så creascå cu mai mult de 1,5 grade Celsius fa¡å de nivelul pre-industrial ¿i a cerut tuturor statelor membre så lucreze împreunå pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serå cu 60% pânå în anul 2035. Pentru a reduce atât de mult emisiile de gaze este nevoie de o reformå profundå a sistemului energetic mondial. De¿i unele state au început de câ¡iva ani acest proces, totul s-a schimbat

dupå invazia din Ucraina, care a provocat o crizå energeticå profundå. Cre¿terea masivå a consumului de energie în ¡åri ca India sau China a fost un alt factor important, iar emisiile de gaze au atins un nivel record în anul 2022. Documentul acceptå faptul cå reducerea emisiilor din anumite sectoare economice, cum sunt agricultura, avia¡ia sau transportul maritim, este foarte dificilå ¿i recomandå utilizarea pe scarå largå a tehnologiilor de captare ¿i stocare a carbonului în sol pentru a compensa acest impact. Profitul Agricol 12/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII China acceptå din nou carnea din Brazilia Dupå o vizitå la Beijing a ministrului brazilian al Agriculturii, China a anun¡at cå va permite din nou importul de carne din statul sud-american. Acestea erau interzise din luna februarie, dupå raportarea unui caz atipic de boala vacii nebune. Animalul bolnav a fost descoperit la o fermå micå din provincia Para, iar guvernul brazilian a sus¡inut de la început cå a fost vorba despre un caz izolat ¿i atipic. Cazurile atipice ale bolii nu sunt considerate periculoase pentru cå apar spontan la animale båtrâne, iar infec¡ia nu este transmisibilå. Marocul dezvoltå noi varietå¡i ancestrale de cereale Un institut de cercetare din Maroc a dezvoltat ¿ase varietå¡i de grâu durum ¿i orz din varietå¡i ancestrale, care au o rezisten¡å mai bunå la secetå ¿i un con¡inut nutri¡ional superior. Cercetåtorii au folosit calitå¡ile unor cereale sålbatice care erau cultivate în Antichitate ¿i au supravie¡uit de atunci în condi¡ii de mediu extrem de dificile. Marocul vrea acum så ofere gratuit semin¡e fermierilor locali, ca parte a unei strategii na¡ionale de reducere a dependen¡ei de importurile de cereale pânå în anul 2030. Seceta a ucis 43.000 de oameni în Somalia Un raport publicat de ONU estimeazå cå 43.000 de oameni au murit de foame anul trecut în statul african, dupå mai multe sezoane consecutive de secetå severå. Documentul sus¡ine cå perioada de crizå nu s-a încheiat ¿i pânå la 34.000 de decese ar putea fi înregistrate în prima jumåtate a anului. ONU a anun¡at cå are nevoie de 2,6 miliarde de dolari pentru a furniza ajutoare alimentare Somaliei în acest an. O mare parte a Somaliei este controlatå de mi¿carea extremistå AlShabab, iar legile stricte din SUA interzic guvernului federal så participe la efortul ONU pentru cå ajutoarele ar putea ajunge în fapt la gruparea teroristå. 12

Mihai Ani]ei conduce CiCH N\vodari Combinatul de Îngrå¿åminte Chimice (CICh) Nåvodari l-a numit în func¡ia de director general pe Mihai Ani¡ei, fost country manager al grupului elve¡ian Ameropa. Principalul obiectiv va fi dezvoltarea produc¡iei de fertilizan¡i a combinatului din Nåvodari. Având peste 30 de ani de activitate în sectorul agricol ¿i o experien¡å managerialå solidå, Mihai Ani¡ei a lucrat timp de 10 ani în cadrul grupului elve¡ian Ameropa ¿i a condus, la un moment dat, Combinatul Azomure¿. Mihai Ani¡ei ¿i-a propus så transforme combinatul din Nåvodari într-unul dintre cei mai importan¡i producåtori de îngrå¿åminte la nivel regional, pentru a

furniza agricultorilor solu¡ii de fertilizare complexe, cu o eficien¡å sporitå ¿i care så contribuie la protejarea mediului. Noul director general prezice cå 2023 va fi unul dintre cei mai dificili ani pentru agricultura româneascå. ¥n primul rând, pentru cå agricultorii nu se mai pot baza pe un producåtor local mare. Combinatul de îngrå¿åminte chimice Nåvodari are o capacitate de produc¡ie de 1.500 de tone de îngrå¿åminte zilnic ¿i dispune de capacitå¡i de stocare acoperite ¿i în aer liber de 200.000 de tone.

Arin DORNEANU

Va sc\dea recolta de cereale din Ucraina Recolta de cereale a Ucrainei ar putea scådea în acest an pânå la 44,3 milioane de tone, de la 53,1 milioane de tone în 2022, a prognozat Ministerul ucrainean al Agriculturii. Conform prognozelor oficiale, recolta din acest an a Ucrainei va include 16,6 milioane tone de grâu, 21,7 milioane tone de porumb ¿i 4,8 milioane tone de orz. În 2022 Ucraina a recoltat 20,5 milioane tone de grâu, 25,6 milioane tone de porumb ¿i 5,6 milioane tone de orz. În 2021, ultimul an de dinainte de råzboi, Ucraina a strâns o cantitaterecord de 86 milioane tone de cereale. Conform datelor oficiale, suprafa¡a totalå însåmân¡atå cu cereale ar urma så fie în acest an de 10,2 milioane hec-

tare, mai micå cu 1,4 milioane hectare decât în 2022. Suprafa¡a însåmân¡atå cu grâu de iarnå ar urma så se reducå cu 834.000 de hectare, pânå la 4,17 milioane de hectare, iar cea însåmân¡atå cu porumb va scådea cu 451.000 de hectare, pânå la 3,6 milioane de hectare. Pe de altå parte, produc¡ia de oleaginoase a Ucrainei ar urma så creascå în acest an, pânå la 19,2 milioane tone, fa¡å de 18,2 milioane tone în 2022, ca urmare a majorårii suprafe¡ei însåmân¡ate cu oleaginoase, o culturå mai profitabilå. Produc¡ia de rapi¡å ar putea ajunge la 3,8 milioane tone, de la 3,7 milioane tone anul trecut. Profitul Agricol 12/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

}\rile Baltice cer ajutoare UE pentru produc\torii de lactate Douå state baltice, Lituania ¿i Letonia, sus¡inute de Bulgaria, au cerut Uniunii Europene acordarea unui ajutor financiar excep¡ional pentru producåtorii locali de lactate. Mini¿trii agriculturii din Lituania ¿i Letonia sus¡in cå fermierii lor se confruntå cu costuri foarte ridicate de produc¡ie, în timp ce pre¡ul pe care îl primesc pentru lapte a scåzut masiv în ultimele luni. “Fermierii ¿i producåtorii de lactate sunt supu¿i unei presiuni foarte mari din cauza crizei prelungite ¿i a costurilor mari de produc¡ie. Costurile au

crescut încå din anul 2021, a¿a cå impactul negativ asupra fermierilor dureazå de foarte mult timp”, explicå documentul trimis de cele douå state. În Lituania, 10% dintre fermele de lapte s-au închis doar în ultima lunå, iar produc¡ia a scåzut cu 14% fa¡å de anul trecut. Mii de fermieri au protestat såptåmâna trecutå în capitala lituanianå Vilnius pentru a cere demisia ministrului agriculturii Kestutis Navickas ¿i un ajutor de stat în valoare de 40 de milioane de euro.

UE nu ne oblig\ s\ mânc\m insecte Dacian Ciolo¿ acuzå cå, din cauza dezinformårilor repetate, unul din trei români crede cå Bruxelles-ul ne va obliga så mâncåm insecte. “Este rezultatul campaniilor de dezinformare internå ¿i externå anti-UE, la care pun umårul din plin nu numai AUR, unele televiziuni în goanå dupå senza¡ional, dar ¿i lideri politici de la PSD ¿i PNL ¿i chiar ministrul Agriculturii, Petre Daea, printr-o serie de declara¡ii pe cât de hazlii, pe atât de incon¿tiente. To¡i acuzå Bruxellesul de cele mai absurde comploturi”, spune europarlamentarul Reper. “Ca så fie limpede, Comisia Europeanå sau orice altå institu¡ie europeanå NU are cum så for¡eze pe cineva så månânce insecte sau orice altceva. NU existå subven¡ii acordate de Uniunea Europeanå fermelor de insecte. Existå o serie de decizii ale Comisiei Europene, pe baza unor evaluåri tehnice, care autorizeazå comercializarea de produse alimentare ce con¡in ingrediente din fåinå de insecte, dar alegerea este a consumatorului, iar regulile de etichetare clare, astfel încât oamenii så ¿tie ce cumpårå. pagini de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 12/2023

Danone cumpårå zer din ASIA Grupul Danone a început så cumpere unele materii prime din Asia, în special zer ¿i aluminiu, din cauza pre¡urilor tot mai mari de pe pia¡a europeanå. Directorul opera¡ional al companiei spune cå infla¡ia provocatå de conflictul din Ucraina a for¡at Danone så caute furnizori de materii prime în India, China ¿i Asia de SudVest. Anali¿tii cred înså cå decizia companiei de a achizi¡iona zer din Asia este una riscantå, pentru cå ar putea complica rela¡ia grupului cu furnizorii de lapte din Fran¡a ¿i alte ¡åri europene. “Le urez succes cu fermierii francezi. Când se vor termina protestele împotriva reformei pensiilor, ei vor protesta contra Danone”, spune analistul Bruno Monteyne de la compania Bernstein. Farming Simulator 23 se lanseazå în luna mai Cea mai nouå edi¡ie a Farming Simulator, cel mai popular joc de simulare a activitå¡ilor de la o fermå, va fi lansatå pentru anumite dispozitive la sfâr¿itul lunii mai. Jocul, care are peste 90 de milioane de instalåri doar pe telefoanele mobile, va fi disponibil ini¡ial doar pentru platformele Android, iOS ¿i Nintendo Switch. Noua versiune introduce zeci de utilaje agricole noi ¿i permite culturi suplimentare, printre care struguri sau måsline. Caz atipic de boala vacii nebune în Cornwall Dupå ce descoperirea unui caz atipic de boala vacii nebune a afectat exporturile de carne ale Braziliei, guvernul englez a raportat identificarea unui caz similar la o fermå din provincia Cornwall. Autoritå¡ile au anun¡at cå a fost vorba despre un animal båtrân, a¿a cå nu existå nici un risc de transmitere a bolii. Cazul a fost descoperit în timpul testelor de rutinå care sunt efectuate periodic în fermele britanice, dupå marea epidemie care a provocat sacrificarea a 4 milioane de animale ¿i moartea a 178 de oameni în anii ‘80 ¿i ‘90. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 24 martie, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 20 martie.

România FOB Constan¡a 221 euro/t (- 20) 1.083 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. ¥n perioada 20 - 24 martie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

Principalele destina¡ii: China 69.770 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

57.070 tone, Filipine 47.700 tone, Taiwan 47.700 tone, Ecuador 3.770 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 335 dolari/tonå (1.541 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 241 euro/tonå (1.181 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 20 martie.

La bursa Dunquerque pre¡ul $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 249 247 245 247 243 Mai 251 250 249 253 247 Iunie 257 255 253 257 252 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 300 299 297 303 301 Mai 297 295 293 297 297 Iunie 293 291 289 293 295

de 251 dolari/tonå (1.155 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pontivy a fost de 257 euro/tonå (1.259 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå.

FOB Constan¡a 191 euro/t (- 4) 936 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în aprilie 2023, este de 177 euro/tonå (814 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå .

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 24 martie 2023, a fost

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 253 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 24 martie 2023, a fost de 251 euro/tonå (1.230 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 martie.

Porumb România

Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 249 247 245 243 241 Mai 247 245 243 241 237 Iunie 227 225 221 219 217 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Aprilie Mai

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 277 273 271 273 269 279 277 275 277 273

€ - 4,9 lei $ - 4,6 lei grâului a fost de 241 euro/t (1.181 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna aprilie 2023 este de 207 euro/t (1.014 lei). A înregistrat o scådere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna aprilie, a fost de 201 dolari/t (925 lei). A scåzut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 337 333 331 337 335 Mai 347 345 343 349 337 Iunie 349 347 345 351 339 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 257 255 253 251 241 Dunquerque 257 255 253 251 241 Pallice 269 263 261 259 251 Creil FOB 259 257 253 251 249 Moselle FOB 249 247 245 243 241 Rouen FOB 273 271 269 257 253

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 257 255 253 251 247 261 259 257 255 251 271 269 267 265 263 Bordeaux FOB 263 261 259 257 253 Pontivy 269 267 265 259 257 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 12/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 20 - 24 martie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.470 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

417.770 tone, Olanda 69.770 tone, Egipt 57.970 tone, Algeria 47.770 tone ¿i Mexic 47.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 485 dolari/tonå (2.231 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 20.03 21.03 Aprilie 1.217 1.211 Mai 1.197 1.187 Iunie 1.169 1.159

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 181 euro/t (- 12) 887 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 20 - 24.03.2023, pre¡ cu livrare în apr. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 242 euro/tonå (1.186 lei). A scåzut cu 17 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru bere,

Rapi¡å

PREºURI

20 - 24.03.2023

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 445 euro/tonå (2.180 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 20 martie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 437 euro/tonå (2.141 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 martie 2023, a fost de 585 dolari/tonå (2.691 lei). A scåzut cu 26 dolari/tonå.

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 537 535 531 527 521 Mai 549 547 537 527 517 Iunie 517 513 509 507 497

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

22.03 23.03 24.03 1.209 1.197 1.150 1.185 1.177 1.155 1.157 1.155 1.149

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 259 257 255 253 242 Dunquerque 259 257 255 253 245 Pontivy 269 263 261 259 249 Orz bere: Creil** 259 257 253 251 247 Moselle** 257 253 251 247 243

FOB-Moselle, a închis la 243 euro/tonå (1.191 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 611 609 597 595 585 Mai 597 593 589 587 577

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 24 martie 2023, a fost de 337 dolari/tonå (1.550 lei). A înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 20 martie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna aprilie 2023, este 377 euro/t (1.147 lei). A scåzut cu 40 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n såptåmâna 20 - 24 martie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 390 euro/t (1.911 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 20 martie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în aprilie 2023, pre¡ul orzului furajer este 185 dolari/tonå (851 lei), mai mic cu 6 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Dieppe 409 407 397 395 390

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.190 lei). A înregistrat o scådere de 22 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 447 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Rouen 443 437 435 439 437 Dunquerque 469 463 459 451 447 Moselle 457 455 453 451 445

Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 357 353 349 347 337

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 287 285 283 281 279 Mai 297 295 289 287 285

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 539 537 5539 537 535 547 539 537 533 523 527 523 519 517 507

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 20 - 24 martie, a fost de 279 dolari/tonå (1.283 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Aprilie Mai Iunie

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în aprilie 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei). A scåzut cu 30 dolari/tonå.

$/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

269 dolari/t

Profitul Agricol 12/2023

-4

251 dolari/t

- 12

$/t

20.03 21.03 22.03 23.03 24.03 Aprilie 517 513 511 509 485 Mai 497 495 493 491 479

537 dolari/t

- 18

291 dolari/t

-8 15

Pre]uri [i pie]e

Mai pu]in\ floarea-soarelui La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2022/23 este prognozatå de USDA la 50 milioane tone, în scådere cu 7 milioane tone fa¡å de anul de comercializare 2021/22.

Marii produc\tori de floarea-soarelui. Total> 50 milioane tone

Consumul mondial va fi înså de 54 milioane tone, cu 2 milioane tone mai mare fa¡å de anul trecut. Marii consumatori sunt: Rusia (15,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (12 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Ucraina (11 milioane tone) ¿i Argentina (4 milioane). Cel mai mare exportator de floarea-soarelui råmâne Ucraina, cu 1,6 milioane tone. La importatori avem UE, cu 3 milioane tone, ¿i Turcia, cu 1,2 milioane tone.

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (6 milioane tone); Ucraina (4 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone); Argentina (1,4 milioane tone).

Stocurile mondiale sunt estimate la 4,3 milioane tone, cu 4 milioane tone mai mici fa¡å de cele din 2021/22. Ucraina de¡ine cele mai mari stocuri - 1,6 milioane tone. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 22,3 milioane tone, mai mare cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut.

mai mare fa¡å de 2021/22.

ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2 mil. tone); Ucraina (1 mil. tone). Uleiuri de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 20,6 milioane tone, cu 1 milion de tone

ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6 milioane tone); UE (4,6 milioane tone); Ucraina (4,3 milioane tone); Argentina (1,4 milioane tone); Turcia (1,2 milioane tone). ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,5 milioane tone); Rusia (2,4 milioane tone); Ucraina (1,3 milioane tone).

Marilena R|DUCU

Argentina: Din cauza secetei va fi mai pu¡inå floarea-soarelui ¥n Argentina produc¡ia de floarea-soarelui provine din trei mari bazine producåtoare: Buenos Aires (53% din produc¡ie), Chaco (17%) ¿i Santa Fe (13%). Floareasoarelui este, în general, o culturå tolerantå la secetå, dar umiditatea solului este la cel mai scåzut nivel istoric în trei ani consecutiv. De aceea ¿i prognozele privind randamentul scad de la lunå la lunå. Cåldura ¿i seceta au afectat recolta pe tot parcursul sezonului de vegeta¡ie. Recoltarea s-a realizat pe aproape un sfert din suprafa¡å, iar rezultatele anun¡ate de 16

Bolsa de Cereales din Buenos Aires indicå un randament sub medie. În general, în randamentul anun¡at de Bolsa existå o marjå de 5% fa¡å de randamentul final raportat de Ministerul Agriculturii. Recoltarea se va încheia în luna aprilie. Produc¡ia de floarea-soarelui din Argentina pentru anul de comercializare 2022/23 este estimatå la 3,8 milioane tone, în scådere cu 6% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå va ajunge la 2,2 milioane hectare, în cre¿tere cu 12% fa¡å de anul trecut. Profitul Agricol 12/2023

Pre]uri [i pie]e Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2022/2023 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.738 milioane tone, cu 58 milioane tone mai micå fa¡å de cea din 2021/22.

86 milioane tone de rapi]\ Marii produc\tori de rapi]\ Total> 86 milioane tone

Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.440 milioane tone, cu 63 mil. tone mai micå fa¡å de anul trecut. La nivel mondial, vor fi 510 milioane de tone de orez, în scådere cu 4 mil. de tone fa¡å de 2021/22. Sorgul va ajunge la 58 milioane tone, cu 4 milioane tone mai pu¡in ca în 2021/22. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 152 milioane tone, mai mare cu 5,7 milioane tone fa¡å de cea din 2021/22. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 630 milioane tone, cu 23 milioane mai mult fa¡å de 2021/22. Produc¡ia de soia va ajunge probabil la 375 mil. tone, cu 17 milioane mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 86 milioane tone, cu 12 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Floarea-soarelui va ajunge la 50 milioane tone, mai micå cu 7 mil. de tone fa¡å de cea din 2021/22. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50 milioane tone, cu 0,3 milioane tone mai mare decât în 2021/22. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 115 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 8 martie 2023. 18

Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2022/23, va ajunge la 86 milioane tone, mai mult cu 12 milioane tone fa¡å de anul de pia¡å 2021/22.

Consumul mondial de rapi¡å este evaluat la 82 milioane tone, mai mare cu 7 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. Principalii consumatori de semin¡e de rapi¡å sunt: UE (25 milioane tone); China (17,4 milioane tone); India (11,5 milioane tone); Canada (10,4 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 8,4 milioane tone. ºåri importatoare: UE (6,5 milioane tone), China (3,2 milioane tone), Japonia (2,4 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 7 milioane tone, mai mari cu 23 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2022/23 este evaluatå la 45 milioane tone, mai mare cu 3,5 mil. tone fa¡å de 2021/22.

Primii 5 mari producåtori de ¿roturi: UE (14 milioane tone); China (10 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (12 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,6 milioane tone. Uleiuri Produc¡ia mondialå este estimatå la 32 milioane tone, în cre¿tere cu 3 milioane tone fa¡å de anul 2021/22. ºåri mari producåtoare de ulei de rapi¡å: UE (10 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); China (7 milioane tone); Canada (4,3 milioane tone); India (4 milioane tone); Japonia (1 milion tone).

Marii consumatori sunt: UE (10 milioane tone), China (9 milioane tone), India (4 milioane tone) ¿i Canada (1 milion de tone). Stocurile de ulei de rapi¡å sunt prognozate la 3 milioane tone. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI

VEGETALE

:ncepe s\ se simt\ seceta Rezerva de ap\ în sol pe adâncimea 0-100 cm Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 1-26 martie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii reduse cantitativ în cea mai mare parte a regiunilor. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice pentru intervalul 1-26 martie se prezintå astfel: Oltenia 13,1-36 litri/mp; Banat 6,5-39,3 l/mp; Cri¿ana 14,6-34,2 l/mp; Muntenia 2,5-32,4 l/mp; 20

Moldova 2,8-13 l/mp; Transilvania 5,6-32,5 l/mp; Maramure¿ 11,2-26,4 l/mp; Dobrogea 1,3-16,6 l/mp. La data de 27 martie, în cultura grâului de toamnå, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din re¡eaua ANM, prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Cri¿ana ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse

din Transilvania ¿i Banat, local vestul, nord-vestul, centrul ¿i sudul Munteniei, izolat în estul ¿i nord-vestul Moldovei. În Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, local nordul, nord-estul, estul ¿i sudul Munteniei, izolat sudul Transilvaniei ¿i nord-vestul Banatului, con¡inutul de apå din sol prezintå valori scåzute ¿i deosebit de scåzute, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

Biostimulatorul Azo-Speed Amino+ oferå culturilor de cereale 2 tipuri de azot, sulf, magneziu ¿i aminoacizi. Acest “cocktail” de substan¡e benefice va ajuta culturile de cereale så facå fa¡å condi¡iilor solicitante de la desprimåvårare ¿i så genereze produc¡iile a¿teptate. Cercetarea din laborator ¿i experien¡a din teren confirmå cå acest produs impulsioneazå dezvoltarea echilibratå a culturii ¿i productivitatea acesteia. Primele rezultate vor fi vizibile imediat dupå aplicare, prin aspectul îmbunåtå¡it ¿i culoarea intenså a plantelor. Azo-Speed Amino+ con¡ine elementele necesare optimizårii randamentului de produc¡ie ¿i oferå fermierilor câteva beneficii importante:

1. Interven¡ie utilå la desprimåvårare La reluarea vegeta¡iei, atunci când înfrå¡irea s-a încheiat, iar cre¿terea este activå, este necesarå realizarea unui tratament menit så ofere un re-start adecvat culturii. Acest tratament esen¡ial se realizeazå între începutul alungirii paiului ¿i apari¡ia frunzei stindard, cu scopul de a impulsiona dezvoltarea culturii (prin aplicarea de macronutrien¡i ¿i aminoacizi), precum ¿i pentru protec¡ia plantelor (prin aplicarea de erbicide sau fungicide). Un exemplu este fungidul Imperis Ultra, care protejeazå culturile de principalele boli, dar care oferå ¿i importante beneficii fiziologice. De asemenea, aplicarea unor nutrien¡i care så stimuleze dezvoltarea plantelor de culturå este la fel de importantå, deoarece aceastå perioadå este cea mai intensivå sub aspect fiziologic. Motivul este cå acum plantele au nevoi energetice mari, de aceea necesitå un aport suplimentar, pentru cre¿terea fotosintezei ¿i pentru absorb¡ia îmbunåtå¡itå a apei ¿i nutrien¡ilor. Azotul con¡inut de Azo-Speed Amino+, alåturi de ceilal¡i nutrien¡i din 22

Sursa> www.alamy.com

Azo-Speed Amino¡. Azot de calitate [i

Lot de grâu fertilizat cu azot versus martor netratat

compozi¡ia produsului, contribuie decisiv la dezvoltarea ¿i optimizarea proceselor din plantå, în special a produc¡iei de proteine ¿i a fotosintezei. Aminoacizii ajutå plantele så î¿i atingå poten¡ialul maxim, pentru o produc¡ie superioarå cantitativ ¿i calitativ, întrucât acum se sintetizeazå 80% din proteinele produse de grâu. Drept urmare, este important så îi asiguråm azot cu eliberare treptatå, dar ¿i azot imediat disponibil, astfel încât grâul så primeascå nutri¡ia necesarå la momentul optim ¿i astfel så securizåm numårul de spice/m2.

2. Nu culturilor stresate, da culturilor productive! Azo-Speed Amino+ reprezintå ¿i o solu¡ie antistres, datoritå cantitå¡ii de aminoacizi con¡inutå. Aceste substan¡e sunt utile atât în perioada de reluare a vegeta¡iei, adesea supuså unor condi¡ii meteo nefavorabile - secetå, frig etc.-, dar ¿i pentru perioadele ulterioare, chiar ¿i în cazul în care vremea este optimå pentru evolu¡ia culturii. În acest caz fericit, cantitatea suplimentarå de aminoacizi va fi utilizatå de cåtre culturi pentru o sintezå mai intenså de proteine ¿i pentru productivitate. Trebuie subliniat cå, de¿i plantele sunt capabile så producå în mod natural aminoacizi, aportul suplimentar, din surse externe,

va permite culturii så-¿i utilizeze resursele cåtre cre¿terea vegetativå, cu o limitare a efectelor stresului. Unul dintre aminoacizii con¡inu¡i de Azo-Speed Amino+ este glicin-betaina, recunoscut pentru efectul såu antistres, de stimulare a dezvoltårii ¿i chiar a supravie¡uirii plantelor în condi¡ii nefavorabile. Glicin-betaina se acumuleazå în cloroplaste (organitele din celulele plantelor responsabile cu captarea energiei luminoase ¿i stocarea ei sub formå de molecule de combustibil în ¡esuturi) ¿i asigurå continuitatea proceselor de fotosintezå, chiar ¿i în condi¡ii de stres, cu rol în stimularea poten¡ialului productiv al plantelor de culturå. De asemenea, o cantitate ridicatå de glicinbetainå conduce la cre¿terea masei vegetale, dezvoltarea semin¡elor ¿i toleran¡å superioarå la stres.

3. Elementele productivitå¡ii, regåsite în acest produs optim pentru cereale Pe lângå azot ¿i aminoacizi, biostimulatorul Azo-Speed Amino+ oferå culturilor elemente minerale care så sus¡inå absorb¡ia ¿i valorificarea azotului. Magneziul este unul dintre cele mai importante elemente pentru fotosintezå deoarece reprezintå un “liant”, o particulå de legåturå pentru molecula de cloProfitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

aminoacizi pentru cereale rofilå, având un rol foarte important în captarea energiei solare de cåtre plante. O culturå de cereale bine aprovizionatå cu magneziu va avea un aspect mai viguros ¿i va avea o culoare verde mai intenså. De asemenea, magneziul joacå un rol important în sinteza de proteine, aspect important atât pentru dezvoltarea plantelor, cât ¿i pentru ob¡inerea unei produc¡ii de calitate. Aplicarea foliarå a magneziului are o eficien¡å recunoscutå, deoarece prelunge¿te perioada în care se realizeazå fotosinteza, oferind astfel plantelor timpul necesar pentru a realiza o umplere superioarå a boabelor. Sulful este un alt element important pentru cereale deoarece cre¿te absorb¡ia azotului, sus¡inând sinteza de aminoacizi ¿i proteine, pentru produc¡ii

Alte avantaje ale ureei formaldehidå: - Ureea cu eliberare prelungitå oferå o nutri¡ie progresivå cu azot. Astfel, în cazul Azo-Speed Amino+ nu se observå o stimulare excesivå, acest produs nu “arde” culturile. - Ureea formaldehidå este foarte bine absorbitå de cåtre frunzå, substan¡a prezintå un grad ridicat de penetrare, iar forma de azot oferitå este preluatå ¿i utilizatå cu u¿urin¡å de cåtre plante; - Efectul de sticker (adeziv) este “transferat” ¿i cåtre celelalte substan¡e din amestec, acestea beneficiind de o persisten¡å superioarå pe frunzå; adåugarea Azo-Speed Amino+ în amestec cre¿te, astfel, eficien¡a celorlalte substan¡e. - ¥n compara¡ie cu îngrå¿åmintele clasice, cu aplicare la sol, urea formaldehidå aplicatå foliar aduce beneficiul disponibilitå¡ii îndelungate, chiar ¿i în condi¡ii de precipita¡ii. În plus, nu prezintå pericolul levigårii. Profitul Agricol 12/2023

superioare calitativ ¿i cantitativ. Prin aplicarea de sulf înainte de alungirea paiului securizåm numårul de spice/ m2 prin îmbunåtå¡irea sintezei de substan¡å uscatå ¿i de cre¿tere a axului. Deficien¡a de sulf poate conduce la o reducere semnificativå a produc¡iei (poate merge pânå la 50%); pentru rezultate maxime, sulful trebuie aplicat împreunå cu azotul, a¿a cum este ¿i în cazul biostimulatorului Azo-Speed Amino+. Condi¡iile de mediu fac ca sulful så nu fie mereu disponibil pentru culturi: - Solurile nisipoase sau calcaroase pot fi sårace în acest element. - Prevederile legale privitoare la emisia de noxe au condus la scåderea sulfului eliberat în mediu, ceea ce face ca deficien¡a în acest element så fie tot mai des întâlnitå. Drept urmare, aplicarea foliarå, împreunå cu al¡i nutrien¡i dedica¡i cerealelor, va crea condi¡iile optime pentru o absorb¡ie ridicatå a sulfului ¿i, în cele din urmå, pentru atingerea scopului urmårit de orice fermier.

Azo-Speed Amino+. 2 forme de uree ¿i alte beneficii privind absorb¡ia azotului Biostimulatorul Azo-Speed Amino+ furnizeazå culturilor de cereale azot pentru utilizare imediatå, dar ¿i pe termen lung cu o calitate foarte ridicatå ¿i cu un con¡inut foarte scåzut de biuret: Azo-Speed Amino+ con¡ine 2 tipuri de uree, pentru cerin¡ele complexe ale culturii de cereale: - Azot ureic (33%) ce poate fi asimilat imediat de cåtre plante; - uree formaldehidå (67%), care se absoarbe lent, în func¡ie de procesul de descompunere din plantå.

Modalitate de aplicare ¿i doze: Produsul este disponibil în ambalaj de 10 litri ¿i în ambalaj maxi, de 1.000 litri. Prezintå moment flexibil de aplicare:  în dozå de 5-10 l la fiecare tratament foliar.  20 l/ha la apari¡ia frunzei standard, înlocuind frac¡ia de azot aplicatå în acel moment. douå tipuri de azot au fost dezvoltate special de compania Agronutrition pentru a permite optimizarea nutri¡iei cu azot ¿i pentru a cre¿te con¡inutul de azot asimilat de cåtre frunzå. Asocierea celor douå forme garanteazå o absorb¡ie foliarå eficientå, frunza asimilând mai u¿or aceastå combina¡ie decât forma simplå de uree. Azo-Speed Amino+ prezintå avantajul unei independen¡e mai mari fa¡å de condi¡iile de mediu: Ureea formaldehidå prezintå proprietå¡i de adjuvant, prin umectarea puternicå ¿i mic¿orarea tensiunii superficiale. Astfel, cre¿te aderen¡a substan¡ei de tratare la suprafa¡a frunzei, ceea ce reduce spålarea de cåtre ploaie ¿i face ca nutrien¡ii så se men¡inå pe frunzå mai mult timp, pentru o absorb¡ie de duratå. Deci, biostimulatorul Azo-Speed Amino+ con¡ine uree cu un grad foarte ridicat de puritate. Cantitatea de biuret (un produs secundar din procesul de ob¡inere a ureei) tinde spre zero. Acest aspect este foarte important deoarece biuretul este toxic (atât la aplicarea foliarå, cât ¿i la cea radicularå) pentru cå inhibå sinteza proteinelor ¿i metabolizarea azotului, cu un aspect caracteristic, de “ardere” a culturilor.

Azo-Speed Amino+ este special formulat pentru utilizare foliarå. Cele 23

CULTURI VEGETALE

O cultur\ profitabil\ începe cu o s\mân]\ tratat\ cu Ympact Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Corteva Agriscience

ertilizantul de naturå organicå Ympact este inspirat din cercetårile întreprinse în programele spa¡iale pentru a favoriza cre¿terea ¿i dezvoltarea plantelor întrun mediu ostil, iar acum este folosit la scarå largå în peste 20 de ¡åri din UE. Acest fertilizant de ultimå genera¡ie, de origine organicå, ce poate fi utilizat pentru tratarea semin¡elor de cereale påioase ¿i mazåre, poate fi aplicat foarte u¿or împreunå cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semin¡e, doza fiind de 0,7 l/tona. Ympact beneficiazå de o formulare bazatå pe lignosulfona¡ii rezulta¡i de la fabricile de celulozå îmbunåtå¡i¡i cu acizi fulvici ¿i humici, dar ¿i cu microelemente esen¡iale cre¿terii tinerelor plante, precum zinc, mangan ¿i cupru. Perioadele secetoase, frecvent întâlnite dupå semånat în ultimii ani, duc adesea la o råsårire neuniformå a culturilor de cereale påioase de toamnå, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregåtite în iarnå ¿i uneori chiar mai råu, la pierirea lor pânå în primåvarå. Ympact este un fertilizant special creat, ce favorizeazå imbibi¡ia semin¡elor cu apå pânå la de 7 ori mai mult decât în mod obi¿nuit, ducând la o råsårire uniformå. ªi nu doar cå ajutå såmân¡a så absoarbå apa mai repede, dar datoritå micronutrien¡ilor special ale¿i, ajutå tânåra plantå så se dezvolte mai bine, chiar imediat dupå ce a epuizat energia embrionalå. ¥n testele efectuate de Corteva ¿i de fermieri, se observå cå Ympact ajutå la o mai bunå dezvoltare radicularå, ceea ce oferå plantei un volum mult mai mare

de sol din care så î¿i extragå apa ¿i nutrien¡ii atât de necesari cre¿terii. Cum în agriculturå niciun an nu seamånå cu celålalt, anul acesta am analizat mai multe loturi unde a fost aplicat Ympact ¿i un insectofungicid, în compara¡ie cu o solå unde nu a fost aplicat decât tratament insectofungic. ¥ntr-un areal cu un sol argilos, care în condi¡ii de secetå pierde repede apa ¿i se compacteazå rupând rådåcinile plantelor de grâu, sola tratatå cu Ympact a demonstrat cå poate crea un microclimat propice, împiedicând stresul hidric så facå daunele prezente în sola netratatå. Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limiteazå doar în prima fazå de vegeta¡ie, oferind avantaje pânå la recoltare. ¥n testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât ¿i în loturile fermierilor care au folosit Ympact s-au observat mai multe avantaje:  O mai bunå înfrå¡ire a plantelor, procesul fiind favorizat de o råsårire mult mai uniformå (cu pânå la 30% mai mare decât variantele martor).  O mai bunå iernare a cerealelor påioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnå.  O mai bunå fertilitate a fra¡ilor datoritå dezvoltårii uniforme (s-au ob-

servat cu pânå la 45% mai mul¡i fra¡i viabili pe plantå).  O lungime mai mare a spicelor, maså radicularå bine dezvoltatå, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica.  Un numår mai mare de boabe pe spice, ob¡inând în majoritatea loturilor studiate un plus de pânå la 30% la produc¡ie, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunåtå¡ire a proceselor fotosintetice.  O elasticitate mai bunå a plantei, cu un procent mai redus de cådere. De¿i toate solele au fost tratate ¿i cu regulatori de cre¿tere, a existat o diferen¡å clarå ¿i în stabilitatea lanurilor, datoritå lignosulfona¡ilor din componen¡a produsului Ympact.  O îmbunåtå¡ire a stårii fitosanitare a plantelor, pentru cå o plantå bine dezvoltatå este ¿i mai rezistentå în fa¡a bolilor.  Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact au avut o uscare mai uniformå (cu 2% mai micå decât solele netratate), con¡inutul în proteinå, gluten, dar ¿i MMB-ul au fost ¿i ele în mod evident mai bune decât în variantele martor. Cele mai evidente diferen¡e au fost observate înså în zonele afectate de stres hidric sau termic. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

Valentin M\rginean, câ[tig\torul Porumbului de Aur, se lupt\ cu o mare biodiversitate 2022 va råmâne un an pe care fermierul mure¿ean Valentin Mårginean nu-l va uita: în condi¡iile unei secete neobi¿nuite pentru zona în care î¿i desfå¿oarå activitatea, produc¡ia de porumb a scåzut cu douå tone sub media multianualå de 10 t/ha. Cu toate acestea, pe o solå de 24 de ha, înscriså în concursul organizat de Forumul APPR, a reu¿it o produc¡ie de 14 tone la hectar, la umiditate de 15%. Aceastå solå i-a adus trofeul râvnit - “Porumbul de aur” la neirigat.

alentin Mårginean, ajutat de cei doi fra¡i ¿i de fiul såu, administreazå 1.450 ha, dintre care aproximativ 300 în proprietate. To¡i patru sunt absolven¡i de Agronomie. Primul care s-a apucat de studii, în urmå cu vreo douå decenii, a fost chiar Valentin Mårginean, acum în vârstå de 48 de ani. El, mezinul dintre fra¡i, a înfiin¡at ferma, în 1997, împreunå cu seniorul Mårginean, pornind la drum cu 100 ha luate în arendå. Acum, seniorul are 79 de ani, dar încå î¿i mai ajutå fiii ¿i nepotul. Ace¿tia ¿i-au asumat, fiecare, pe lângå coordonarea unor activitå¡i, munca fizicå, în care se implicå alåturi de cei ¿apte angaja¡i permanen¡i. “Eu ¿i fiul meu ne urcåm pe combinå ¿i recoltåm. Båiatul transportå ¿i marfa de la câmp, în fermå, cu camionul. Un frate e cu autopropulsatå, celålalt cu depozitarea. Dar tot noi suntem ¿i mecanici ¿i sudori”. Au realizat economii substan¡iale efectuând în regie proprie lucrårile de construc¡ii ¿i montaj pentru facilitå¡ile din sediul fermei din Dâmbåu: halele pentru utilaje, magaziile de cereale ¿i, mai nou, un uscåtor cu douå mici silozuri de 1.000 de tone, care vor duce capacitatea totalå de depozitare la 12.000 de tone. “Tot ce vede¡i pe aici e fåcut de noi. Påi, numai uscåtorul dacå l-am fi fåcut Profitul Agricol 12/2023

cu o firmå ne-ar fi costat 130.000 de euro. Ne-am scurtat concediile de iarnå la o lunå (de obicei dureazå trei luni) ¿i ne-am pus pe treabå. Fire¿te, angaja¡ii au fost plåti¡i în plus pentru fiecare orå muncitå”. Cu asemenea trudå ¿i cu multå cumpåtare, profitul fiind permanent reinvestit, ferma e capitalizatå, cu grad mic de îndatorare, în pofida numeroaselor credite de investi¡ii accesate de-a lungul timpului - în special pentru achizi¡ia de ma¿ini ¿i utilaje moderne.

Anul åsta pierd fermierii gospodari Înså, chiar ¿i a¿a, anul care a trecut a fost greu, iar perspectivele nu sunt încurajatoare. Magaziile sunt încå pline, iar valorificarea mårfii se face în pierdere. Îngrå¿åmintele pentru noua campanie au fost achizi¡ionate în noiembrie 2022, cu 5.300 de lei tona, iar acum, acelea¿i produse costå circa F 2.000 de lei/t. Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE “Am ajuns så piardå tocmai fermierii gospodari. Se zice cå am fi fost lacomi, a¿teptând pre¡uri mai mari pentru valorificarea produc¡iei. Dar noi nu am speculat, ci am procedat ca de obicei - vindem tot anul, dar cåutåm så valorificåm mare parte din produc¡ie de prin decembrie pânå în martie, în cazul grâului, respectiv pânå în mai-iunie în cazul porumbului. Or, în prezent, din cauza fluxurilor ucrainene cu marfå de proastå calitate, dar ieftinå, pre¡urile sunt jos ¿i continuå så scadå, zilnic. Acum douå zile (mar¡i, 14 martie) pentru kg de grâu se ofereau 1 leu ¿i 10 bani, ieri 1 leu ¿i 6 bani, acum 1 leu. Dacå ajungem så vindem grâul din noua recoltå cu sub un leu/kg, nu ne mai scoatem cheltuielile nici cu o produc¡ie de 6 t/ha. Floarea-soarelui am vândut cu 2,1 lei/kg, pre¡ul de acum 10-11 ani. Acum se oferå 1,9 lei/kg. Sunt foarte dezamågit de politicieni, de guvernan¡i, cå nu au luat måsuri så ne protejeze de aceste efecte ale unei concuren¡e neloiale. Ucraina trebuie ajutatå, dar nu bågându-ne pe noi în faliment. Ce spun public traderii, cå marfa ucraineanå e de bunå calitate, nu e real. Majoritatea transporturilor sunt refuzate de cei serio¿i, din cauza problemelor mult prea mari. Dar, ce refuzå unii, acceptå al¡ii”.

“De anul acesta am eliminat complet aråtura. Facem doar scarificare, înainte de prå¿itoare. În parcelele unde am început cu renun¡area la aråturå acum avem cel mai bun humus” 26

Vânåtoarea a învins zootehnia Afacerea familiei s-a restrâns în 2021, când, din cauza ppa a fost închiså ferma de îngrå¿are a porcilor, cu o capacitate de 2.000 de capete/serie. În decizia de închidere a cântårit mult excesul de... “biodiversitate”. “Avem foarte mul¡i porci mistre¡i în zonå. Pesta a mai rårit din ei, dar, la un moment dat, ajunseserå la peste douå mii de capete”. Produc¡iile/ha sunt constant trase în jos de pierderile cauzate de animalele sålbatice. Mistre¡ii råmân principalii pågubitori, dar, mai nou, sunt concura¡i de ur¿i. Fermierii din zonå suspecteazå cå au fost introdu¿i de fondul privat de vânåtoare Pescåru¿ul. “Pânå acum cinci ani nu aveam ur¿i aici. Acum ne este teamå så ne vizitåm culturile, fiindcå dåm peste ei. Mai bine zis ei peste noi. Toamna, ur¿ii î¿i fac provizii de porumb ¿i floarea-soarelui. Adunå gråmezi cât casa. Când recoltåm e plin de asemenea gråmezi. Am scåpat de ho¡ii de recoltå din rândul cona¡ionalilor ¿i ne-am ales cu al¡i ho¡i”. Totu¿i, pagubele produse de ur¿i råmân minore, comparativ cu distrugerile râmåtorilor, care s-au specializat în tehnici de påcålire a vigilen¡ei fermierilor. “Laså ¿ase rânduri pe toate laturile parcelei ¿i se ascund în interior, unde toacå tot”. Mårginean salutå modificårile legislative care prevåd despågubiri pentru fermieri achitate de fondurile de vânåtoare, înså råmâne sceptic în a¿teptarea rezultatelor concrete.

“Capacul” pus de PAC/PNS Mårginean ia în calcul renun¡area la subven¡iile europene, încå ne¿tiind dacå î¿i va asuma så respecte toate condi¡iile de mediu, pe care le considerå prea complicate. “Ne-am stråduit så comasåm påmântul în aceastå zonå unde un deal Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE împådurit desparte douå fâ¿ii de 20 ha, iar acum suntem obliga¡i så låsåm 5% nelucrat, adicå 70 ha, pentru biodiversitate, când noi aici avem biodiversitate din bel¿ug?! Apoi, acel teren nelucrat e luat în arendå. Proprietarii ne vor repro¿a faptul cå le låsåm terenul pârloagå, chiar dacå le plåtim arenda, în continuare. Nici nu pot planta arbori pe terenul luat în arendå, fiindcå trebuie restituit în forma în care ne-a fost pus la dispozi¡ie, conform contractului”. Vrea så fie limpede: nu este împotriva oricåror måsuri de agro-mediu ¿i då exemplul rota¡iei culturilor, pe care o considerå oportunå. Înså vede aceste måsuri aplicate diferen¡iat, în func¡ie de specificul local. Cre¿terea presiunii pe eliminarea produselor de protec¡ie a plantelor îl face så se gândeascå inclusiv la renun¡area la afacere. “Toate produsele bune sunt scoase, iar fungicidele ¿i insecticidele noi au ajuns ca apa sfin¡itå, de¿i sunt tot mai scumpe. Cu ani în urmå un tratament la grâu te costa 30 de lei/ha ¿i î¿i fåcea treaba, acum e 300 de lei/ha ¿i trebuie så aplici de mai multe ori. La rapi¡å, nu mai aveai probleme dacå tratai såmân¡a cu un insecto-fungicid. Acum obligatoriu aplicåm insecticid la trei zile dupå însåmân¡are, împotriva puricilor, iar tratamentele trebuie repetate de 5-6 ori doar pânå la iernare. În ritmul åsta, va trebui så ne gândim serios dacå nu cumva trebuie så ne gåsim altceva de fåcut”.

Fårå iriga¡ii, dar (deocamdatå) cu precipita¡ii Din suprafa¡a fermei, circa 350 ha sunt cultivate cu grâu, 300 ha cu rapi¡å, 400 ha porumb, 250 ha soia, 150 ha floarea-soarelui. Produc¡iile medii multianuale sunt: grâu 6-7 t/ha; rapi¡å, floarea-soarelui ¿i soia 3,5 t/ha; porumb 10 t/ha. Terenul este destul de fragmentat, o singurå solå având 100 ha. Niciun hectar nu e irigat. Ar putea iriga o suprafa¡å reduså, cu apå din Târnava Micå, dar cheltuielile ar fi prea mari. Profitul Agricol 12/2023

În schimb, media multianualå de precipita¡ii e de 600 mm. Înså verile au devenit secetoase ¿i toride - anul trecut, în fermå erau 39 de grade, când pe Litoral erau 32 de grade. Precipita¡iile nu mai sunt repartizate uniform de-a lungul anului. Se vede foarte mult ¿i efectul microzonårii. Terenurile fiind pe raza mai multor localitå¡i, diferen¡ele de produc¡ie au ajuns foarte mari. De pildå, anul trecut, la porumb, produc¡iile au variat între 4 ¿i 14 t/ha. Pe lângå climå, un factor diferen¡iator e structura foarte diverså a terenurilor, care au numeroase dâmburi mai pu¡in fertile. Pentru a mai uniformiza produc¡iile, atât cantitativ, cât mai ales calitativ, folose¿te ratå variabilå atât la semånat, cât ¿i la aplicarea de îngrå¿åminte ¿i de complemente. “Cåutåm så devenim cât mai eficien¡i, så reducem cheltuielile. Am investit serios în digitalizare ¿i acum suntem råsplåti¡i, fiindcå realizåm economii mari de îngrå¿åminte, aplicând cu ratå

variabilå. Ne uitåm permanent pe prognozele sta¡iei meteo. Folosim îngrå¿åmintele doar la avertizarea unei ploi. O facem rapid - putem aplica pe 700 de ha într-o zi”. A început så testeze fertilizarea lichidå, pe care o considerå de viitor. În privin¡a tehnologiei de prelucrare a solului este adeptul minimum-till, tehnologie pe care a introdus-o în fermå de peste 10 ani. “De anul acesta am eliminat complet aråtura. Facem doar scarificare, înainte de prå¿itoare. În parcelele unde am început cu renun¡area la aråturå acum avem cel mai bun humus”. A renun¡at la asiguråri. Dupå mai mul¡i ani în care culturile au fost asigurate, a calculat ¿i a reie¿it cå, în medie multianualå, iese mai bine fårå asigurare. “Avem ferma fragmentatå ¿i când vine o grindinå, care e principalul risc aici, nu ne afecteazå suprafe¡e imense. În plus, avem trei combine, terminåm recoltatul rapid, în 7-8 zile”.

Tehnologia pentru “Porumbul de aur” Pe sola de 24 de ha înscriså în concursul “Porumbul de aur” a folosit tehnologia din restul fermei, cu o singurå diferen¡å: ureea a fost aplicatå în douå treceri, fa¡å de o singurå trecere în cazul celorlalte sole. Succesul tehnologiei l-a determinat så o extindå anul acesta în toatå ferma. Diferen¡a fa¡å de produc¡iile de 4 t/ha a mai fåcut-o microzonarea precipita¡iilor, pozi¡ionarea parcelei ¿i structura solului. “În cazul parcelei respective, solul nu este deosebit de calitativ din punctul de vedere al con¡inutului de humus, dar este mai u¿or, iar avantajul major este cå e într-o zonå de ¿es, cu pânza de apå freaticå mai accesibilå, spre deosebire de majoritatea solelor, care sunt pe terenuri colinare, cu expunere sudicå sau nordicå”. Fi¿a tehnicå: Suprafa¡a cultivatå: 24 ha Hibrid porumb: P9889, FAO 360

Planta premergåtoare: rapi¡a Pregåtirea terenului: 28.07.2021dezmiri¿tit, 26.09.2021 scarificat, 17.04.2022 pregåtit cu combinator Vaderstad Data semånatului: 18.04.2022 Densitatea la recoltare: 68.000 plante Fertilizare: 17.04.2022 - 200 kg/ha 20-20-0; 18.04.2022 - 130 kg/ha 1515-15 + 25 kg starter; 4.06.2022 ¿i 24.06.2022 - 220 kg/ha uree protejatå cu descompunere lentå, în douå treceri. Tratamente fitosanitare: 2.05.2022 - erbicid Adengo 0,35 l/ha; 16.05.2022 - erbicid Mustang 0,4 l/ha 30.06.2022 - insecticid Inazuma 0,2 kg/ha. Data recoltatului: 4.11.2022 Umiditate la recoltare: 17,9% Produc¡ia la umiditate 15%: 14.000 kg/ha Precipita¡ii (ianuarie-august 2022): 306 mm 27

CULTURI VEGETALE

Deficitul de zinc la porumb Porumbul este una dintre cele mai cultivate plante din lume, drept urmare, ¿i una dintre cele mai expuse condi¡iilor pedo-climatice din toate zonele de culturå. Ameliorarea geneticå are drept rezultat dezvoltarea de hibrizi adapta¡i regional, cu toate acestea, nu poate ajusta corespunzåtor resursele de apå ¿i nutrien¡i din sol, elemente necesare pentru un start optim în vegeta¡ie ¿i o dezvoltare vegetativå echilibratå.

entru o råsårire rapidå ¿i uniformå ¿i sus¡inerea rezisten¡ei tinerelor plante la factorii de mediu pe parcursul primelor fenofaze de cre¿tere, planta de porumb are nevoie de 4 elemente esen¡iale: azot, fosfor, sulf ¿i zinc. Dacå aportul suplimentar de îngrå¿åmânt pe bazå de azot, sulf ¿i fosfor este deja o practicå agricolå uzualå în ferme, corectarea deficitului de zinc din sol încå necesitå un plus de aten¡ie.

trar, aceastå caren¡å latentå poate conduce la diminuarea produc¡iilor chiar ¿i cu 40%, conform publica¡iei The Zinc Nutrient Initiative. În stadii avansate, semnele caren¡ei de zinc par a fi similare cu ale celei de sulf, diferen¡ierea provine din prezen¡a pe frunzele plantelor tinere a unor dungi cu aspect albit, care se unesc ¿i formeazå benzi albe pe frunze, nedelimitate de nervurile acesteia. În cazul unor caren¡e foarte severe, pe frunze apar pete necrotice, benzi clorotice ¿i colora¡ii ro¿cate.

De ce este important zincul la porumb? Cultura porumbului necesitå o cantitate mai mare de zinc în timpul proceselor de cre¿tere fa¡å de alte culturi, deoarece acest element joacå un rol esen¡ial în metabolismul auxinelor, cu rol în dezvoltarea sistemului radicular. De asemenea, zincul activeazå o mare parte dintre enzime ¿i influen¡eazå metabolismul proteinelor, contribuind la men¡inerea proceselor fiziologice normale ale plantelor ¿i condi¡ionând capacitatea acesteia de a asimila ¿i sintetiza celelalte elemente minerale. Plantele cu deficit de zinc pot avea o talie mai micå, din cauza internodurilor mai scurte. De cele mai multe ori deficien¡a de zinc se manifestå ca o “caren¡å latentå”, fårå semne vizibile, de aceea, singurul mod de a o preveni este includerea fertilizårii cu zinc în tehnologia fermei, mai ales în cazul celei intensive. În caz con28

Care sunt cauzele deficitului de zinc? În unele regiuni, primåverile debuteazå cu temperaturi neobi¿nuit de ridicate în martie, urmate de scåderi bru¿te în aprilie, când porumbul este deja semånat sau în curs, iar solurile reci ¿i umede îngreuneazå absorb¡ia radicularå a zincului de cåtre tinerele plante. Un disponibil redus de zinc este considerat cel sub 3 mg Zn/kg sol. Solurile tipice cu deficit constant de zinc sunt cele cu pH alcalin sau cele nisipoase, cu un con¡inut scåzut de materie organicå, precum ¿i cele calcaroase sau bogate în magneziu ¿i potasiu. O cauzå frecventå care genereazå caren¡e de zinc la porumb este utilizarea excesivå a îngrå¿åmintelor pe bazå de fosfor, deoarece acest element

îngreuneazå metabolizarea zincului de cåtre plantå. Totodatå, cercetåtorii sus¡in cå aplicarea în exces a fosforului duce la scåderea activitå¡ii micorizelor din sol, organisme care au un rol major în preluarea radicularå a zincului de cåtre plantå.

Zincul chelatat EDTA ¿i aplicat foliar avantaje versus alte formulåri Poate cel mai important factor pentru conjunctura actualå la nivel global este cå, spre deosebire de tratamentele la sol, aplicarea foliarå ajutå la asimilarea zincului în boabe, contribuind astfel la cre¿terea componentei nutritive a acestora, esen¡ialå mai ales în zonele unde porumbul reprezintå o surså importantå de hranå. Dacå pânå acum câ¡iva ani aplicarea îngrå¿åmintelor de sol pe bazå de zinc era o solu¡ie des utilizatå, departamentul R&D al companiei germane Aglukon (distribuit în exclusivitate prin Kwizda Agro Romania) a dezvoltat un fertilizant foliar de ultimå genera¡ie, Wuxal Zinc, care prezintå nu unul, ci doi agen¡i de chelatare pentru un plus de performan¡å: EDTA (poate cel mai eficient agent disponibil în compara¡ie cu alte formulåri ale zincului din pia¡å) ¿i gluconat, care, împreunå, asigurå o absorb¡ie de 100% a zincului de cåtre plantå. Produsul se prezintå sub formå de suspensie concentratå, cu maxim de Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

cauze, efecte [i corec]ie

Deficien]\ de zinc la porumb Sursa> mywuxal.com

nutrien¡i în minimum de volum, u¿or de manipulat ¿i solubilizat. Con¡ine o cantitate ridicatå de zinc (85 g /l), dar ¿i de azot (71 g/l) ¿i sulf (32 g/l), macronutrien¡i care ajutå la cre¿terea cantitå¡ii de proteinå ¿i amidon în boabe. Printre celelalte avantaje în utilizare, Wuxal Zinc cre¿te rezisten¡a plantelor la factorii de mediu, ajutândule så aibå un start rapid în vegeta¡ie. Wuxal Zinc înglobeazå to¡i adjuvan¡ii specifici gamei Wuxal, precum ¿i tehnologia inovativå Xtra Uptake, drept urmare, asimilarea elementelor de cåtre plantå este completå. Datoritå celor doi agen¡i de chelatare, EDTA ¿i gluconat, în compara¡ie cu alte formulåri ale zincului, Wuxal Profitul Agricol 12/2023

Zinc este foarte sigur ¿i stabil în amestecul de tratare cu pH de la 2 pânå la 9. Poate fi utilizat împreunå cu erbicidele postemergente, precum ¿i cu fungicidele, de¿i este recomandat un test de compatibilitate efectuat în prealabil. Este disponibil în ambalaj de 10 l, iar primul moment de aplicare este în stadiul de 3 frunze (în dozå de 2 l/ha), urmat de un al doilea tratament în stadiul de 5 frunze, cu aceea¿i dozå.

sarul timpuriu de elemente nutritive din prima parte a vegeta¡iei. Stimuleazå råsårirea rapidå ¿i uniformå chiar ¿i în condi¡ii de stres hidric sau temperaturi scåzute, impulsionând energia germinativå a plantei la un nivel superior. Wuxal Terios Zn con¡ine o cantitate ridicatå de zinc (54,8 g/l), precum ¿i azot, cupru, sulf, mangan ¿i alte microelemente necesare. Doza recomandatå este de 400 - 500 ml pentru 100 kg semin¡e, iar ambalajul are 10 l.

O solu¡ie în plus pentru aport de zinc: Wuxal Terios Zn Pentru ca tinerele plante så aibå un start reu¿it în vegeta¡ie, tratamentul såmân¡å Wuxal Terios Zn, sub formå de suspensie concentratå, este cea mai eficientå metodå pentru a acoperi nece29

CULTURI VEGETALE

Pe scurt, nout\]ile Adama pentru anul acesta

Gabriela Vila, director general Adama România

Programul Adama CASH+ Programul Adama Cash+ va fi lansat vineri, pe 31 martie. Este un sistem de recompensare a fermierilor, care presupune cå o parte din suma cheltuitå la achizi¡ia de anumite produse Adama (lista e generoaså) se va întoarce în contul cumpåråtorului. Alternativ, clientul poate opta pentru vouchere de cumpåråturi sau premii constând în diverse produse atractive. Compania a alocat programului cinci milioane de lei pentru anul 2023, sumå care poate cre¿te, în func¡ie de volumul achizi¡iilor. Pentru înscrierea în Program, participan¡ii pot societå¡i comerciale SRL, SA, SNC, SCS, SCA -, utilizatori finali ai produselor Adama, care lucreazå teren agricol aflat în proprietate sau arendå ¿i completeazå un formular pe www.adamacashplus.ro. Gabriela Vila, director general Adama România, spune cå programul Adama CASH+ este una dintre modalitå¡ile prin care compania î¿i propune så ocupe primul loc în preferin¡ele fer30

mierilor români dintre companiile furnizoare de ppp. În prezent, Adama România ocupå al treilea loc ca suprafa¡å pe care se utilizeazå ppp ¿i locul cinci în industrie din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Pe plan global, Adama a înregistrat în 2022 vânzåri de 5,6 miliarde de dolari, dintre cele 33,4 miliarde de dolari ale grupului Syngenta, liderul industriei.

Produse noi Alte noutå¡i ale companiei sunt, într-o enumerare rapidå, Saltus - erbicid cu imazamox pentru floarea-soarelui, ce combate toate rasele de Orobanche, Merkur - erbicid cu trei substan¡e active pentru cerealele de toamnå, ce combate atât buruienile graminee, cât ¿i pe cele cu frunza latå, ExelGrow - regulator de cre¿tere pentru majoritatea plantelor de culturå ¿i Ormet Plus - regulator de cre¿tere cu douå substan¡e active dedicat cerealelor påioase.

Robert VERESS

Adrian Cosor, director de marketing, confirmå cå peste 20 de produse noi (insecticide, fungicide, erbicide, regulatori de cre¿tere) urmeazå så fie lansate, în România, pânå în 2030. Pe plan global, Adama va lansa 90 de produse ¿i are în pregåtire alte 300. Multe dintre ele vor fi biologice, în condi¡iile în care måsurile prevåzute de Pactul Verde European vor conduce la eliminarea a 30% dintre fungicidele pentru påioase, 40% dintre fungicidele pentru rapi¡å, 24% dintre erbicidele pentru floareasoarelui ¿i 40% dintre erbicidele pentru porumb. Directorul tehnic Dan Maftei anun¡å înfiin¡area unor centre de excelen¡å pentru instruire tehnicå. Pentru început vor fi douå, ce vor acoperi zona de sud-est (Cålåra¿i, Ialomi¡a) ¿i vest (Timi¿-Arad). Alexandra Ali, director omologåri, a amintit ambi¡iosul plan Adama de reducere cu 10% a utilizårii combustibililor fosili pânå în 2025. Sever Påtrå¿cioiu, director financiar Adama, crede cå va trebui så ne a¿teptåm la o scådere a pre¡ului cerealelor pânå în 2024 ¿i o posibilå reducere a pie¡ei de ppp cu 2% în 2023, fa¡å de 2022 (anul trecut, pia¡a a crescut cu 12,4% fa¡å de 2021). Alin Florea, director supply chain, a anun¡at cå, de¿i factorii care au influen¡at negativ aprovizionarea cu ppp (criza de personal, infla¡ia, råzboiul din Ucraina) se vor sim¡i ¿i în 2023, într-o mai micå måsurå comparativ cu 2022, Adama este pregåtitå pentru aceste provocåri. Profitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

M\suri pentru securizarea F

orumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România, cum a fost redenumitå APPR, a transmis, såptåmâna trecutå, o scrisoare deschiså premierului Nicolae Ciucå ¿i mini¿trilor Petre Daea ¿i Bogdan Aurescu (Afaceri Externe).

¥n numele membrilor, pre¿edintele Nicolae Sitaru atacå solu¡ia gåsitå de Comisia Europeanå la problemele cu care se confruntå sectorul agroalimentar din România pe fondul distorsiunilor cauzate de conflictul din Ucraina. “Solu¡ia robustå era a¿teptatå de la Uniunea Europeanå, care s-a angajat cå va asista statele membre cele mai expuse la efectele råzboiului. ªi aceasta a venit târziu, cu o alocare infimå, arbitrarå ¿i discriminatorie - deoarece României îi revin mai pu¡in de 18 procente din suma totalå de la rezerva de crizå a UE - când, în fapt, ¡ara noastrå a servit drept platformå logisticå ¿i a facilitat tranzitul pentru cca 60% din volumele de produse agricole extrase din Ucraina”, se aratå în scrisoarea deschiså. “Membrii Forumului APPR s-a implicat cu generozitate ¿i bunå-credin¡å, încå din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, în ac¡iuni de solidaritate care au implicat punerea la dispozi¡ie a adåpostului, hranei, sprijinului logistic, locurilor de muncå în ferme refugia¡ilor din ¡ara invadatå. Distan¡a fa¡å de zona de conflict, înså, a fåcut ca povara efectelor råzboiului så fie resim¡itå diferit în estul Uniunii Europene fa¡å de vestul ei. Fermierii din România s-au confruntat cu provocåri majore, dintre care amintim: - presiunea enormå pe o logisticå deja deficitarå în România, ceea ce a dus la cre¿terea de 4 - 5 ori a tarifelor de transport, manipulare, navlu, la penuria de mijloace de transport (camioane, vagoane, barje), la escaladarea tarifelor de asigurare etc. 32

Numårul suplimentar de nave la încårcat a determinat întârzieri ¿i a perturbat calendarul comercial, generând costuri suplimentare odatå cu livrårile întârziate. - volatilitå¡i foarte mari ale pre¡urilor la cereale, pe fondul volumelor suplimentare de marfå din Ucraina. Acest lucru a fost evident mai ales în zonele limitrofe Ucrainei (în jude¡ele din Moldova), unde, de¿i seceta a mic¿orat sever produc¡ia (la grâu cu 30-40% ¿i la porumb cu peste 60%), pre¡ul nu doar cå nu a reflectat aceastå dinamicå, dar chiar s-a mic¿orat odatå cu scåderea interesului pentru marfa localå. Pre¡urile FOB ale cerealelor din Ucraina au fost mult mai mici, pe tot parcursul sezonului, decât echivalentele lor din alte origini, chiar ¿i dupå deschiderea coridoarelor de solidaritate în iulie 2022. Atunci, de¿i au în-

Volumul importurilor de cereale ¿i oleaginoase ale României din Ucraina au crescut de peste 2.000 de ori fa¡å de perioada dinaintea råzboiului. Conform datelor Eurostat ¿i a ANSVSA, în 2022, România a importat din Ucraina 514.506 tone de grâu, 909.341 tone de porumb, 350.309 tone floarea-soarelui 54.723 tone ulei de floare. ¥n 2018-2021, România nu a importat deloc grâu din Ucraina (cu excep¡ia a 257 tone în 2018), iar cantitå¡ile de porumb, floareasoarelui ¿i ulei au fost neglijabile (747 tone pentru porumb în 2018, 4.400 tone pentru floarea-soarelui în 2017 ¿i 12.645 tone ulei în 2020).

ceput så se aprecieze u¿or, au påstrat o diferen¡å de cel pu¡in 60-70 euro/tonå fa¡å de cota¡iile interna¡ionale. - efectul de distorsionare a fost imposibil de contracarat ¿i a determinat fermierii necapitaliza¡i så vândå în pierdere, iar pe cei care au depozitat marfa så facå investi¡ii suplimentare sau så suporte cheltuieli de stocare ridicate din cauza pre¡ului energiei îndeosebi, ceea ce le-a afectat competitivitatea. Totodatå, au fost reflectate în pierderi contabile, în situa¡ii financiare deteriorate, constituiri de TVA ¿i impozit pe diferen¡ele negative ¿i suportarea costurilor generate de aceste situa¡ii. - probleme de calitate ¿i neconformitå¡i cu standardele de produc¡ie ale UE, care afecteazå credibilitatea de furnizor a României. De¿i Ucraina s-a angajat, prin Acordul de Asociere din 2014, så se alinieze treptat la standardele blocului comunitar, în fapt existå încå numeroase diferen¡e. Acestea se referå atât la utilizarea unor substan¡e fitosanitare interzise în UE ¿i pentru care sunt depå¿ite nivelurile maxim admise de reziduuri (MRL) în recoltå, cât ¿i la impurificåri ale loturilor conven¡ionale de oleaginoase (în special rapi¡å) cu material OMG, de¿i oficial Ucraina nu are OMG aprobate pentru cultivare. Alte cantitå¡i au avut calitatea depreciatå din cauza condi¡iilor de depozitare ¿i transport în condi¡iile råzboiului (de exemplu, prezen¡a aflatoxinei etc.). Deoarece multor dintre aceste loturi le-a fost modificat regimul vamal din suspensiv tranzit în regim de import, au råmas pe teritoriul României fårå un control al autoritå¡ilor responsabile ¿i au sfâr¿it prin a fi cumpårate de procesatori, ca materie primå, sau de intermediari locali, la care au fost naturalizate, amestecate cu marfa indigenå ¿i exportate. În ambele scenarii, efectele sunt grave, deoarece fie au intrat în lan¡ul alProfitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

agriculturii în fa]a Ucrainei

imentar fårå a îndeplini condi¡iile de calitate specifice UE, fie au afectat negativ credibilitatea de exportator de produse agricole care respectå anumite standarde ¿i specifica¡ii a României, provocându-i un prejudiciu de imagine pe termen lung. Aceastå situa¡ie a fost generatå direct de decizia Guvernului României de a suspenda orice controale sanitar-veterinare la produsele non-animale ¿i furajele aflate în tranzit pe teritoriul ¡årii noastre, conform Ordinul Pre¿edintelui Autoritå¡ii Sanitare Veterinare ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor nr. 95/2022. - eliminarea totalå, începând cu mijlocul anului trecut, a taxelor vamale pentru toate mårfurile din Ucraina, a exportat, în plan comercial, efectele råzboiului în ¡årile limitrofe printr-un efect de dumping involuntar, deoarece a stimulat fermierii ucraineni så vândå sub cost odatå cu for¡area ritmului fluxurilor de marfå. Acest demers nu îi va ajuta så î¿i reia ciclul de produc¡ie în condi¡iile unei escaladåri puternice a cheltuielilor cu inputurile, dar a perturbat extrem de puternic pia¡a din România. Profitul Agricol 12/2023

vând în vedere toate cele expuse mai sus, ne consideråm îndreptå¡i¡i så vå solicitåm imperativ så lua¡i o serie de måsuri care så stopeze efectele de distorsionare a pie¡ei prin supraofertå ¿i så permitå redresarea economicå a producåtorilor autohtoni, dupå cum urmeazå: 1. ¥n primul rând, alocarea de 10 milioane de euro deciså în mod arbitrar de Comisia Europeanå spre a compensa prejudiciile suferite este total insuficientå ¿i, pentru cå nu ajutå deloc actorii de pe lan¡ul agroalimentar din România, ar putea fi folositå mult mai eficient fie în scopul alimentårii fondului de solidaritate pentru Ucraina, fie pentru construirea primului kilometru de autostradå din zona Moldovei, regiunea României cu cea mai modestå ¿i subfinan¡atå infrastructurå de transport, ¿i care, din cauza geografiei, a fost ¿i cea mai afectatå de efectele råzboiului, care s-au cumulat cu cele ale secetei devastatoare din 2022. 2. Identificarea unor surse alternative de finan¡are europeanå, din care fermierii români så fie compensa¡i pentru adevårata magnitudine a pierderilor suferite, ¿i identificarea unui mecanism de distribu¡ie echitabil.

3. Stoparea fenomenelor negative enumerate mai sus prin: - Controale sanitar-veterinare la frontierå pentru asigurarea calitå¡ii, trasabilitå¡ii ¿i segregårii mårfurilor de origine non-animalå care intrå pe teritoriul României. Tot aici, vå rugåm så ave¡i în vedere douå måsuri suplimentare: a. Aplicarea prevederilor OUG 41/2022 pentru monitorizarea transporturilor rutiere de marfå cu origine Ucraina aflate pe teritoriul României prin sistemul RO e-Transport, deoarece acestea constituie bunuri cu risc fiscal ridicat. b. Solicitarea de la autoritå¡ile competente ucrainene a unei liste a produselor fitosanitare ¿i a dozelor omologate utilizate pentru porumb, grâu, floarea-soarelui, rapi¡å, soia, precum ¿i a protocoalelor de testare pentru prezen¡a materialului OMG. - Posibilitatea, ca solu¡ie de rezervå, a activårii clauzei de salvgardare (suspendårii concesiilor tarifare) pentru sectoarele cele mai sensibile, inclusiv cereale ¿i oleaginoase, dacå måsurile de comer¡ liber între UE-Ucraina vor fi prelungite ¿i dupå expirarea lor din luna iunie 2023 ¿i vor continua så distorsioneze pia¡a, ducând la prejudicierea producåtorilor autohtoni. - Continuarea investi¡iilor în infrastructurå rutierå, feroviarå, portuarå pentru a asigura atât trecerea marfurilor din Ucraina prin coridorul de solidaritate, cât ¿i posibilitatea fermierilor autohtoni de a-¿i valorifica marfa ritmic ¿i la pre¡ul cel mai favorabil al sezonului. Vå rugåm så ac¡iona¡i energic prin måsuri adecvate, pentru a elimina perpetuarea acestei situa¡ii de distorsionare a pie¡ei cerealelor din România, care poate duce la un lung ¿ir de falimente ale producåtorilor autohtoni, un risc pe care Uniunea Europeanå nu ¿i-l poate asuma într-o perioadå în care securitatea alimentarå a devenit principala dimensiune a stabilitå¡ii politice. 33

CULTURI VEGETALE

Un nemul]umit al Politicii Agricole Comune Condi¡ionalitå¡ile PAC 2023 -2027 au început deja så trezeascå nemul¡umiri. La Arad, sunt tot mai mul¡i revolta¡i cå autoritå¡ile i-au informat târziu de noile reglementåri, dupå 1 februarie.

“

S-au schimbat regulile jocului în timpul jocului. Cei mai mul¡i fermieri, dacå nu to¡i, au deja terenurile ocupate ¿i nu mai le pot adapta noilor cerin¡e, care au ajuns mult prea târziu la cuno¿tin¡a agricultorilor, acolo unde au mai ajuns”, a atras aten¡ia Gheorghe Porubski, pre¿edintele Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan Arad. Porubski spune cå trebuie så schimbe planul de culturå din cauza modificårilor intervenite. Nu-i convine cå trebuie så lase teren pârloagå, nu-i convine nici cå o altå suprafa¡å trebuie dedicatå culturilor fixatoare de azot, dar cel mai tare îl nemul¡ume¿te cå pe 85% nu trebuie fåcut nimic, dupå recoltatul din varå. Miri¿tea nu trebuie atinså o lunå ¿i jumåtate, apoi va începe pregåtirea terenului pentru toamnå. “O perioadå atât de lungå va usca foarte mult terenul ¿i nu mai po¡i semåna rapi¡a în bulgåri usca¡i de påmânt. Cine a impus aceste reguli este nebun, nu a în¡eles ce înseamnå så faci agriculturå”, se revoltå Porubski. 34

În agricultura Aradului, nu existå iriga¡ii ¿i dacå nici nu va ploua la timp, plantele vor råsåri foarte greu. ªi subven¡iile de la APIA se vor reduce chiar pânå la jumåtate. O datå, spune Porubski, se pierd 57 euro/ha pentru înverzire. Scade ¿i suma pentru condi¡iile climatice nefavorabile. Era 62 euro, va fi 12 euro. Multe fungicide ¿i insecticide ieftine au fost scoase prin decizii europene. Au mai råmas câteva, dar pentru acestea trebuie så reducå dozele, fiindcå sunt mult prea scumpe. În aceste condi¡ii, noua campanie de primåvarå nu va putea fi pregåtitå în condi¡ii normale. Investi¡ia în culturi costå dublu, în unele cazuri chiar triplu, iar pre¡ul la produc¡ia finalå este redus fa¡å de a¿teptåri. Probabil destui nu vor putea så î¿i recupereze cheltuielile. Problema grâului din Ucraina se simte pânå acolo, în Câmpia de Vest, la Arad. ¥n Nådlac, spune Porubski, sunt mii de tone de grâu ¿i de rapi¡å nevândute. Cumpåråtorii preferå grâul mai ieftin din Ucraina. Omul sus¡ine cå nu e normal ca, în martie, så råmânå cu cerealele în depozite. Trebuiau vândute ca så ob¡inå banii necesari finan¡årii campaniei de primåvarå. Pe acest fundal de revoltå, nu a cåzut deloc bine ¿tirea cå Uniunea Europeanå a acceptat prelungirea cu încå un an a accesului cerealelor ucrainene pe pia¡a din România. Sigur cå fiecare va reduce suprafe¡ele de porumb, fiindcå este obliga¡ia så punå mazåre ¿i soia pentru a respecta condi¡iile impuse de Uniunea Europeanå privind fixarea de azot. Problema e cå nu se gåsesc destule semin¡e pentru mazåre ¿i soia.

În 2023, Porubski va miza pe sorg În premierå, Gheorghe Porubski crede cå a gåsit solu¡ia salvatoare. Va pune mai pu¡in cu 15% porumb, în 2023, în schimb, va cultiva sorg. Sorgul este o culturå mult mai rezistentå la secetå ¿i e de perspectivå. De asemenea, poate face fa¡å mult mai u¿or condi¡iilor pedoclimatice tot mai agravante din zona de vest. Deocamdatå va cultiva 3 ha, så vadå cum se comportå cultura în câmp. A fost convins så mizeze pe sorg de speciali¿tii Lidea. “Sper ca anul acesta så nu mai am pierderi mari, cum am avut anul trecut la porumb. Sorgul rezistå. Så våd dacå må pliez pe culturå. Nu e de ajuns så vrei. Trebuie så ai ¿i utilaje, så ai ¿i inputurile necesare, pentru a duce la bun sfâr¿it o asemenea culturå de ni¿å, utilizatå în premierå. Nu se cunosc prea multe. Acuma vom învå¡a ¿i noi”, spune producåtorul nådlåcan. Un fermier din zona Buzia¿ i-a povestit cå, în 2021, a ob¡inut 7 tone de sorg, iar Porubski tot 7 tone de porumb. Dar pe seceta din 2022, fermierul din Buzia¿ a reu¿it 5 tone de sorg, iar Porubski, numai o tonå de porumb. Porubski va primi tot sprijinul de la speciali¿tii Lidea, semin¡e, asisten¡å tehnicå ¿i tot ce este necesar pentru a cultiva sorg, inclusiv îi vor asigura pia¡a de desfacere a produc¡iei finale. Singura problemå este cå, deocamdatå, nu are discuri adaptate la semånåtoare pentru sorg. De aceea, anul acesta va fi pur ¿i simplu semånat a¿a în câmp ¿i va vedea rezultatele, dupå aceea va deProfitul Agricol 12/2023

CULTURI VEGETALE

Gheorghe Porubski, pre¿edintele Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan Arad: “Sper ca anul acesta så nu mai am pierderi mari, cum am avut anul trecut la porumb. Sorgul rezistå. Nu e de ajuns så vrei. Trebuie så ai ¿i utilaje, så ai ¿i inputurile necesare, pentru a duce la bun sfâr¿it o asemenea culturå de ni¿å, utilizatå în premierå.” cide urmåtoarea mi¿care. Dacå astfel cultura va avea succes, va face rost ¿i de discuri pentru semånåtoare. “Sorgul este o plantå care promite foarte mult ¿i are perspective de dezvoltare extraordinare, de aceea voi miza pe el în 2023. E o culturå de ni¿å, pliatå perfect pe schimbårile climatice violente. Trebuie så gåsim ¿i altceva. Eu am gåsit sorgul”. Speciali¿tii de la Lidea vor decide ce hibrid va utiliza în culturå, dar va fi unul semitimpuriu, så reziste la condi¡iile din zonå. Porubski nu ar miza pe unul tardiv, fiindcå în toamnå vrea så punå grâu dupå sorg. Acum, în primåvarå, va mai cultiva 70 de ha de porumb. Mai are 95 de ha de grâu, 15 de orz ¿i 55 de rapi¡å. La floarea-soarelui a renun¡at din cauza Tanymecus ¿i a animalelor sålbatice. Porubski în¡elege cå nu tot terenul agricol poate fi irigat, a¿a cå trebuie mizat ¿i pe alte culturi rezistente la schimbårile climatice, cum este sorgul. Umiditatea în luna martie este bunå în zona Nådlac, dar nu a¿a de perspectivå, fiindcå deficitul de apå în sol a fost foarte mare de anul trecut. S-a reu¿it cumva recuperarea, dar la nivelul de suprafa¡å. În adânc, încå existå lipså de apå. De fapt, nu se poate vorbi de un surplus, fiindcå dacå se va calcula Profitul Agricol 12/2023

umiditatea anualå în sol în luna martie 2023 va ie¿i în minus.

Cum så ie¿i din criza cerealelor? Porubski a reu¿it så dea o parte din grâu cu 1,35 - 1,45 lei kg, orzul tot cu 1,35 lei kg, porumbul cu 1,30 lei o parte, iar rapi¡a cu pu¡in peste 3 lei kg. În martie, pre¡urile la cereale au scåzut cu 20% ¿i de atunci este blocaj pe pia¡å. Problema este cå are nevoie de bani så-¿i cumpere inputurile pentru campania de primåvarå: îngrå¿åminte, semin¡e, tratamente chimice ¿i motorinå. Va lua pe datorie ¿i sperå ca pânå în varå så vândå ¿i restul cerealelor ¿i så î¿i plåteascå inputurile. “Dacå va fi blocaj pe pia¡a de cereale, ce vom face? Cum så procedezi pentru a nu-¡i ipoteca påmântul, casa sau utilajele ¿i så reîncepi campania de primåvarå? Te vei trezi la varå cå ai produc¡ie, te vei uita la ea, dar nu ¿tii ce så faci. Vei putea plåti în produse, dar nimeni nu ¡i le va vrea”. Porubski sus¡ine cå tot ce este nevoie e un control riguros al tuturor cantitå¡ilor ce intrå din Ucraina. Era vorba de un coridor de trecere, prin ¡ara noastrå, nu så fim o pia¡å de desfacere. “De ce råmân cantitå¡i a¿a mari pe pia¡a din România? Nu am nimic cu

ucrainenii, så vândå în care ¡åri vor ei, dar cerealele lor råmân în prima ¡arå de lângå grani¡a, la noi, în loc så meargå mai departe”, a mai spus Porubski. ªi mai råu este cå deocamdatå nu se poate face nicio predic¡ie rezonabilå. “Nu putem preconiza nimic pentru 2023...!”, se plânge fermierul. Pia¡a de cereale blocatå este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntå. O altå situa¡ie riscantå este faptul cå nu mai existå anotimpuri. Anul acesta, aproape cå nu a fost diferen¡å între toamnå, iarnå ¿i primåvarå. Fiindcå a fost cald ¿i umiditate, culturile din zona Aradului sunt anormal de dezvoltate ¿i chiar afectate de boli, mai mult ca oricând. De aceea, spune Porubski, trebuie så plåteascå în plus tratamente pe care nu ar fi trebuit så le facå, dacå ar fi fost o iarnå normalå, cu înghe¡uri. Crede cå anul acesta pre¡ul de produc¡ie va cre¿te foarte mult, de douåtrei ori, în condi¡iile în care cerealele sunt mai ieftine ¿i nici nu se pot vinde. “În luna martie, toate bolile existente se pot gåsi în culturile de cereale. Po¡i veni cu studen¡ii så le arå¡i practic în condi¡ii de câmp toate bolile la grâu sau rapi¡å”, a constatat Porubski. Una dintre maladiile care nu are ar trebui så existe în luna martie la grâu este fåinarea. Aceasta ar trebui så se manifeste la sfâr¿itul lui aprilie, începutul lunii mai. Nici ruginile nu ar trebui så existe în martie, ci la sfâr¿itul lui mai. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai complicatå, agricultorii nu pot så intre cu tratamentele în culturi. Multe nop¡i sunt încå reci, cu minus, iar ziua sunt pânå la 10 -12°C. Au fost în nop¡i când chiar a nins în câmpia Nådlacului. Nu e vremea tratamentelor chimice. “Am vreo 10 cataloage ¿i caut substan¡e care så fie pe buzunarul meu, eficiente pentru un T1 bun. Citesc prospectele ¿i caut. Sun ¿i la distribuitori så våd ce îmi recomandå, fiindcå nu mai existå în catalog substan¡ele respective”, a conchis ¿eful Asocia¡iei ºåranul Nådlåcan. 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Carantin\ mai scurt\ pentru animale care merg la export ANSVSA anun¡å cå vitele ¿i oile exportate în Iordania vor avea o perioadå de carantinå mai reduså, de la 21 la 14 zile, facilitând astfel comer¡ul cu animale vii. ANSVSA a fåcut parte din delega¡ia României, conduså de ministrul Petre Daea, care a primit vizita omologului Khalid Al-Hanifat, împreunå cu o delega¡ie a Regatului Ha¿emit al Iordaniei.

Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA, s-a numårat printre semnatarii minutei dintre cele douå pår¡i, prin care s-a convenit extinderea cooperårii ¿i identificarea de noi oportunitå¡i de colaborare în domeniul agroalimentar. Pe agenda vizitei, desfå¿urate în perioada 13-16 martie, au fost incluse ¿i deplasåri la unitå¡i de procesare pentru produse de origine animalå ¿i non-animalå, ferme de bovine ¿i ovine ¿i la In-

stitutul Na¡ional de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå. Un punct important agreat de cele douå pår¡i a fost organizarea unor sesiuni de instruire în domeniul sanitar veterinar pentru exper¡ii iordanieni. Pår¡ile au convenit cre¿terea expoturilor de produse alimentare în Iordania.

Viorel PATRICHI

Bani UE pentru p\[unarea vacilor Universitatea de ªtiin¡e Agricole din Cluj-Napoca reprezintå România, în calitate de partener, în cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care este finan¡at de cåtre Uniunea Europeanå cu aproximativ 3 milioane de euro. USAMV este sprijinitå de cåtre AgroTransilvania Cluster ¿i de alte cooperative agricole din Transilvania. Coordonat de Germania, Proiectul G4AE se va derula pe o perioadå de 3 ani ¿i jumåtate, pânå în februarie 2026. “Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor Pactului Verde European al Uniunii Europene, referitoare la refacerea biodiversitå¡ii, reducerea poluårii solului ¿i reducerea emisiilor de gaze cu efect de serå. Observåm cå sistemele agricole bazate pe på¿unat dispar cu rapiditate în Europa. Pentru a inversa aceste tendin¡e negative, este necesar så 36

sus¡inem în calitate de consumatori utilizarea unor produse agroalimentare provenite din ferme în care på¿unea este utilizatå în condi¡ii prietenoase cu mediul”, a precizat Arno Krause, coordonatorul proiectului. Din consor¡iul acestui proiect fac parte 18 parteneri din opt state membre UE, reprezentative pentru diferite practici de på¿unat - Fran¡a, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, România ¿i Suedia. Re¡eaua se bazeazå pe o abordare “multi-actor”, având în centrul pre-

ocupårilor fermierii ¿i grupurile de fermieri reprezentativi, care vor lucra împreunå cu mediul academic, consultan¡i, reprezentan¡i ai industriei agroalimentare ¿i ai grupurilor de consumatori, pentru a implementa solu¡ii adaptate nevoilor locale. Nu se specificå dacå e vorba de på¿uni supraînsåmân¡ate, cum sunt majoritatea izlazurilor din Fran¡a sau din Germania, sau de på¿uni naturale, cu florå spontanå, ca în România.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Monitorizarea digital\ a vacilor “Folosim de trei ani sistemul MSD de monitorizare a vacilor ¿i rezultatele au fost foarte bune”, afirmå Marius Bîcu, proprietarul fermei Unilact de la Unirea, jude¡ul Alba. Inginerul Marius Ganea, ¿eful fermei zootehnice, îl sus¡ine. “Eu zic cå am ajuns, prin folosirea acestui sistem, la rezultate excelente în cre¿terea vacilor ¿i la produse mai bune.” Digitalizarea vacii nu este deloc o treabå complicatå. Compania MSD a dezvoltat doi senzori, unul mic, aplicat în ureche, ¿i unul mai mare, pentru pus la gât. Singura diferen¡å, spun speciali¿tii firmei, este bateria. Senzorul pus la gât poate rezista de la 7 la 12 ani. Senzorul de ureche rezistå 5-6 ani. Ambii senzori func¡ioneazå cu aceea¿i precizie. Economic vorbind, cel mai recomandabil este senzorul pus la gât. Dupå sacrificare, senzorul se mutå la altå vacå. Fermierul prime¿te semnale privind sånåtatea vacilor, reproduc¡ia ¿i alarme de grup. Speciali¿tii MSD recomandå varianta premium pentru toate tipurile de semnale. Medicul veterinar va analiza semnalele complexe, referitoare la grup. În aceea¿i fermå, putem avea ambii senzori: de ureche ¿i de gât. Animalele pot avea aplica¡ii diferite, se pot amesteca. Vacile poartå senzor mereu. Func¡ioneazå foarte simplu. Are un controller care se conecteazå la internet. Telefonul mobil va updata toate informa¡iile din fermå la un moment dat, la intervale de 20 de minute. Împrospåtarea informa¡iilor se face mereu. Fermierul are nevoie numai de internet ca så le primeascå, la orice distan¡å ar fi. Senzorul nu trimite tabele complicate, el transmite doar imagini simple, u¿or de interpretat.

SenseHub are dotåri de ultimå genera¡ie, care monitorizeazå starea de sånåtate a animalelor ¿i, în func¡ie de specie, utilizeazå o serie de markeri critici pentru a furniza cele mai importante informa¡ii despre reproducere, sånåtate, bunåstare animalå ¿i nutri¡ie. Fermierul vede primele faze ale cåldurilor: o vacå sare pe alta sau este såritå. Pentru el este înså mult mai important momentul pânå la ovula¡ie. Între primele faze ale cåldurilor ¿i ovula¡ie poate så dureze o perioadå care diferå de la o raså la alta, diferå de vârstå. Sistemul va marca momentul optim pentru animalul în cålduri. Fårå sistem, medicul veterinar nu poate stabili momentul optim pentru fecundare. Un interval de cinci-¿ase ore poate så însemne mult. Acest sistem este capabil så deceleze între douå mo-

mente ale cåldurilor. Fermierul doar trebuie så rspecte indica¡iile sistemului, care nu gre¿e¿te, ne asigurå speciali¿tii de la MSD Animal Health. Conectat la un animal, senzorul î¿i creeazå profilul vacii respective, îmva¡å comportamentul ei. Pe baza acestor date, senzorul va oferi alarme ulterior. În timpul gesta¡iei, vaca are un anumit metabolism. Cu asemenea senzori se poate ajunge la fecunditate maximå, la produc¡ii mari ¿i la o profitabilitate pe måsurå. Fermierului nu-i råmâne decât så creadå în acuitatea sistemului ¿i va fi mul¡umit, sus¡in speciali¿tii MSD SenseHub.

Viorel PATRICHI

Cel mai important moment pentru fermier este însåmân¡area, mai ales pentru vacile performante. Sistemul Profitul Agricol 12/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ionic\ Nechifor a salvat Sta]iunea de la Pop\u]i Sta¡iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Cre¿terea Ovinelor ¿i Caprinelor de la Popåu¡i, Boto¿ani, ajunsese în pragul dispari¡iei. În perioada 1997-2012, a trecut printr-o perioadå grea din cauza administra¡iei. Toatå activitatea se reducea la arendarea terenurilor. Chiar ¿i nucleul genetic de Karakul era în pericol.

ta¡iunea a fost salvatå practic de la desfiin¡are datoritå lui Ionicå Nechifor, care a preluat func¡ia de director. El este cel care a pus piciorul în prag acolo. Nici el nu mai credea cå poate pune rigoare în dezastrul produs deja. “Ne aflåm într-o situa¡ie nesperat de bunå acum, spune Ionicå Nechifor. Am redresat sta¡iunea, dupå ce i s-au ¿ters datoriile. Am trecut apoi la modernizarea ei. Toate laboratoarele le-am modernizat ¿i le-am dotat cu tehnica cea mai avansatå ¿i cu aparaturå de ultimå genera¡ie. Putem face tot: buletine de analizå, teste ADN, determinåri privind rezisten¡a la scrapie. Am dotat un laborator de reproduc¡ie ¿i un laborator de ameliorare ¿i geneticå. Am cerut aprobarea ASAS pentru înfiin¡area altui laborator fitosanitar ¿i ne putem extinde ¿i la cultura vegetalå. Noi am fåcut o investi¡ie exclusiv din venituri proprii, de 2,5 milioane de lei, în utilaje agricole. Iar dacå ne permitem o asemenea investi¡ie, înseamnå cå mergem bini¿or.” Sta¡iunea lucreazå tot terenul de 1.200 de hectare, care era dat în arendå pânå la venirea lui la conducere. Directorul a recuperat påmântul ¿i îl lucreazå integral, astfel cå Sta¡iunea produce fu38

raje ¿i cereale, dar prime¿te ¿i subven¡ii. A ob¡inut ¿i atestatul de producåtor de semin¡e pentru a realiza un profit mai bun ¿i a angajat cercetåtori în domeniu. “Salariile sunt foarte mici, dar eu mam folosit de un artificiu absolut legal. Eu conduc ¿i Registrul Genealogic de la Asocia¡ia Moldovis pentru rasa Karakul de Boto¿ani ¿i marea majoritate a cercetåtorilor, pentru cå sunt tineri to¡i, i-am angajat la Sta¡iunea de Cercetare Popåu¡i cu normå întreagå ¿i cu jumå-

tate de normå la asocia¡ie. Mai primesc o jumåtate de salariu ¿i a¿a pot så-i ajut så reziste.” Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, spunea recent cå România nu mai este aståzi în stare så vândå måcar un berbec cu origine atestatå, comparativ cu zootehnia din perioada interbelicå. “A¿a este, cu excep¡ia noastrå”, råspunde serios Ionicå Nechifor. Sta¡iunea Popåu¡i poate vinde acum berbeci din rasa Karakul pentru cå, aståzi, cu excep¡ia Namibiei, avem cel mai valoros nucleu de oi Karakul din lume. Un berbec din Namibia ajunge la 10-15.000 de dolari. Oierii din Azerbaidjan, din Tadjikistan ¿i R. Moldova vor så cumpere 1.000 de femele de raså purå, dar Sta¡iunea nu le poate da oi. Ministrul Agriculturii ¿i ASAS au aprobat proiectul de modernizare a Sta¡iunii Popåu¡i, în valoare de 16 milioane de euro, pe o duratå de trei ani. Este o performan¡å så prime¿ti un asemenea proiect ca director de sta¡iune. “Când am fost så iau avizele de la Comisia interministerialå, premierul Ciucå mi-a zis cå este singura sta¡iune de cercetare din România care a avut curajul så acceseze un asemenea proiect de cercetare. Calculåm valoarea de ameliorare singuri. IBNA ne-a propus un parteneriat pentru înverzire. Eu am mai spus cå avem 15 miliarde de euro la cercetare de la UE, iar România nu påtrunde acolo pentru cå nu corespundem unor condi¡ii draconice, ca un institut de cercetare. ªi am creat acest parteneriat cu IBNA Balote¿ti ¿i poate cå reu¿im”. Cunoscându-i voin¡a ¿i competen¡ele, cred cå Ionicå Nechifor va reu¿i cu perla nordului din zootehnia noastrå.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 12/2023

MA{INI & UTILAJE Dicor Land a inaugurat al patrulea punct de lucru Dicor Land a inaugurat, la Remetea Mare, la 13 km de Timi¿oara, al patrulea punct de lucru din România. Tot acolo a fost deschis ¿i un magazin de piese de schimb pentru ma¿inile agricole din portofoliu, în colaborare cu partenerii de la Kramp.

Remetea Mare se gåsesc utilaje care acoperå toate nevoile fermierilor, de la constructori renumi¡i ca Lemken, Maschio Gaspardo, Irtec, Pronar, Olimac sau Kramp. “Avem gama completå de utilaje care se pun în fa¡a ¿i în spatele tractorului. Orice echipament î¿i dore¿te agricultorul îl gåse¿te în portofoliul nostru, cu un stoc de peste 750 de utilaje estimate la peste 10 milioane de euro”, spune Daniel Auricå, directorul general Dicor Parts, Dicor Land ¿i Dicor Agro. Fondatorii Dicor Land au în¡eles cå este foarte important ca agricultorii så aibå acces la utilajul dorit atunci când au nevoie. În ultimii doi-trei ani, pia¡a ma¿inilor agricole a trecut printr-o crizå serioaså, care a provocat întârzieri foarte mari la livrare, din cauzå cå a lipsit materia primå: fierul. Prin urmare, speciali¿tii de la Dicor Land vor så fie foarte eficien¡i ¿i pot satisface toate nevoile agricole ale clien¡ilor exact atunci când ei cer. Au fost luate toate måsurile pentru a avea un stoc permanent la îndemâna clien¡ilor. Mai mult, fermierii au acces

Daniel Auric\, director general Dicor Parts, Dicor Land [i Dicor Agro

“

Avem gama completå de utilaje care se pun în fa¡a ¿i în spatele tractorului. Orice echipament î¿i dore¿te agricultorul îl gåse¿te în portofoliul nostru, cu un stoc de peste 750 de utilaje estimate la peste 10 milioane de euro”, spune Daniel Auricå

“ la un depozit de piese auto de peste 2 milioane. De asemenea, speciali¿tii Dicor Land asigurå identificarea imediatå a pieselor necesare utilajului, iar transportul va avea loc direct în fermå. Parcul auto din Remetea Mare are peste 35 de echipamente pentru pregåtirea terenului pentru semånat ¿i împrå¿tiat amendamente de la Maschio Gaspardo, pluguri ¿i combinatoare de

la Lemken, utilaje de recoltat porumb ¿i floarea-soarelui de la Olimac, utilaje de transport cereale de la Pronar, tamburi de irigat de la Irtec. ªi sistemul de vânzåri este unul simplificat. Fermierul trebuie doar så apeleze un numårul unic ¿i un consultant de vânzåri se va deplasa la el în fermå pentru o discu¡ie directå. Sigur cå cine dore¿te poate face o vizitå ¿i într-unul dintre punctele de lucru. Daniel Auricå a concluzionat: “Inaugurarea punctului de lucru de la Remetea Mare, Timi¿, a avut mare succes, iar invita¡ii s-au aråtat încânta¡i de oferta bogatå de utilaje, dar ¿i de magazinul de piese de schimb. Ei au fost întâmpina¡i cu multe surprize, dar ¿i cu oferte promo¡ionale. Avem mul¡umiri de adus cåtre partenerii no¿tri: Kramp, Maschio Gaspardo, Lemken, Olimac, Irtec ¿i cåtre colaboratorii no¿tri care s-au implicat ¿i ne-au sus¡inut”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 12/2023

Sem\nat de precizie cu Kverneland Optima TFprofi Conform speciali¿tilor AgroConcept, în portofoliul cårora este marca Kverneland, Optima TFprofi este o semånåtoare pneumaticå de precizie, universalå, cu ajutorul cåreia se poate semåna porumb, floarea-soarelui, fasole, sfeclå, fasole piticå, soia, mazåre ¿i multe alte tipuri de semin¡e. Un alt atu al acestei semånåtori, este pregåtitå deja pentru semånat conven¡ional sau în mulci. Cadrul cu rabatare hidraulicå are o lå¡ime de lucru de 6 metri (op¡ional 6,4 metri), iar necesarul de putere pentru tractare este de doar 90 CP. Printre echipårile care sporesc productivitatea ¿i fiabilitatea acestei semånåtori remarcåm: - cadru rabatabil hidraulic; - 8 sec¡ii de semånat, cu capacitate de 60 litri fiecare; - buncår pentru îngrå¿åminte de 2.000 litri; - control optim al adâncimii, chiar ¿i în condi¡ii de sol dificil, acoperit de resturi vegetale; - camerå de distribu¡ie din aluminiu, fårå uzurå pe disc, fårå garnituri de etan¿are. Se poate alege dotarea utilajului cu una dintre urmåtoarele tipuri de sec¡ii: - mecanice: ac¡ionare mecanicå a sec¡iei de semånat ¿i antrenare mecaProfitul Agricol 12/2023

nicå a fertilizantului, vitezå de semånat de pânå la 8 km/h; - E-drive: ac¡ionare electricå a sec¡iei de semånat ¿i antrenare hidraulicå pentru dozarea cantitå¡ii de îngrå¿åmânt, vitezå de semånat de pânå la 12 km/h; - SX: ac¡ionare electricå a sec¡iei de semånat cu asistare cu aer a transportului semin¡ei, antrenare hidraulicå pentru dozarea cantitå¡ii de îngrå¿åmânt, vitezå de semånat de pânå la 118 km/h.

Dotåri op¡ionale Echipamentul poate fi dotat cu sec¡ii HD-II sau sec¡ii SX, pentru semånat cu vitezå ridicatå. Buncårul de îngrå¿åmânt de 2.000 litri poate fi umplut foarte u¿or cu ajutorul unui încårcåtor frontal, cu saci mari sau, dotare op¡ionalå, cu ajutorul unui ¿nec de umplere. Pentru fertilizare sunt disponibile diferite bråzdare ¿i, tot ca dotare op¡ionalå, aplicarea îngrå¿åmântului poate fi controlatå electro-hidraulic. Echiparea permite adaptarea permanentå a dozelor de aplicare în timpul lucrului, inclusiv prin hår¡ile de aplicare cu ajutorul sistemului Geocontrol. Totodatå, este posibilå pornirea/oprirea la capåtul rândurilor. Pe de altå parte, combinarea semånåtorii cu echipamentul iXtra LiFe per-

mite aplicarea îngrå¿åmintelor lichide în timpul semånatului.

Semånat rapid ¿i precis Un alt avantaj, pe lângå viteza de lucru de pânå la 18 km/h este cå sec¡iile SX asigurå urmårirea exactå a conturului terenului, cu control optim al adâncimii, datoritå ro¡ilor de calibrare. În acela¿i timp, aceste sec¡ii de semånat, în combina¡ie cu bråzdarul de dimensiuni mici, plaseazå exact semin¡ele, care sunt “împu¿cate” în sol cu o vitezå de 70 km/h. Operatorul are control complet ¿i monitorizeazå utilajul din cabina tractorului, chiar ¿i la viteze mari de semånat, prin sistemul e-drive II, iar fiecare sec¡ie de semånat este ac¡ionatå în mod individual printr-un motor electric. Datele necesare culturii ce urmeazå a fi înfiin¡atå sunt introduse ¿i vizualizate pe terminalele IsoMatch Tellus PRO sau Tellus GO+. Un alt aspect care subliniazå productivitatea ¿i eficien¡a semånåtorii Optima TFprofi este cå distan¡a de semånat poate fi reglatå permanent ¿i poate fi modificatå din mi¿care, chiar ¿i în timpul semånårii.

Arpad DOBRE 41

Versatile [i fiabile> tractoare cu transmisie automat\ de la Claas Fermierii au a¿teptåri mari de la tractoarele lor. O duratå de via¡å lungå ¿i u¿urin¡a în exploatare sunt de la sine în¡elese. ªi dacå, în acela¿i timp, consumul de combustibil poate fi redus, cu atât mai bine. Alege¡i un tractor Claas cu transmisie continuu variabilå Cmatic ¿i exact asta ve¡i ob¡ine. Producåtorul de utilaje agricole din Harsewinkel pune la dispozi¡ie de mul¡i ani tractoare cu transmisii continuu variabile. Denumirea Cmatic (Claas motion for automated transmission and intelligent controls) se referå la transmisiile continuu variabile power-split. Claas se bazeazå pe propria expertizå din cadrul diviziei de inginerie industrialå pentru a furniza regulatoarele de vitezå, adicå software-ul inteligent al transmisiei. Tot acolo sunt proiectate ¿i fabricate propriile transmisii continuu variabile.

Care sunt avantajele unui tractor cu transmisie continuu variabilå? Pentru început, versatilitatea. Pentru lucråri u¿oare de îngrijire a culturilor, lucråri grele de prelucrare a solului sau deplasåri rapide pe ¿osea tractoarele cu Cmatic sunt adevårate ma¿ini polivalente care oferå un sprijin optim pentru toate tipurile de lucråri. De asemenea, sunt extrem de durabile. Lua¡i, de exemplu, seriile Arion 500 Cmatic ¿i Arion 600 Cmatic. Sistemele lor de transmisie EQ 200 ¿i EQ 220 sunt fabricate integral de cåtre Claas. Acestea dispun de o construc¡ie robustå, cu rapoarte de transmisie cu schimbare automatå ¿i un nivel de eficien¡å ridicat, de la 0 la 50 km/h. “În ultimii ani, transmisiile EQ 200 ¿i EQ 220, introduse în 2017, ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i durabilitatea pe câteva mii de tractoare Arion din întreaga lume”, explicå dr. Ulf Leinhäuser, director general al Claas Industrietechnik GmbH (CIT). “Datoritå construc¡iei robuste ¿i calitå¡ii excelente de fabrica¡ie a transmisiilor noastre, mai multe dintre aceste tractoare au înregistrat pânå în prezent 10.000 de ore de func¡ionare fårå nicio problemå.”

CIT activeazå în domeniile tehnologiei de ac¡ionare, electronicå ¿i hidraulicå încå din anii 1950. În special în cazul modelului EQ 200, componentele de transmisie deja bine cunoscute au fost combinate pentru a crea o schemå de transmisie inovatoare. Prin urmare, transmisia are un nivel deosebit de ridicat de eficien¡å - ¿i aceasta este aproape constantå la toate vitezele. Atunci când treapta de conducere a unui tractor cu transmisie EQ este schimbatå automat, întregul flux de putere prin transmisie se schimbå. Tura¡iile celor doi arbori de ambreiaj converg din ce în ce mai mult la accelerare pânå când ajung la aceea¿i tura¡ie. Imediat ce este atins punctul de sincronizare perfectå, ambreiajele multidisc se schimbå. În acest fel, schimbarea treptelor de vitezå are loc fårå un salt vizibil al tura¡iei ¿i al cuplului - chiar ¿i sub sarcinå. Rezultatul: accelera¡ie puternicå ¿i linå de la 0 la 50 km/h. În plus, viteza maximå de 50 km/h poate fi atinså la un interval de tura¡ii de doar 1.500 rpm, care permite economisirea de carburant.

comunicat Claas Profitul Agricol 12/2023

MA{INI & UTILAJE

Mirco Maschio, Doctor Honoris Causa la Universitatea din Arad Într-un cadru festiv, în Aula Magna a Universitå¡ii de Vest Vasile Goldi¿ din Arad, Mirco Maschio, proprietarul fabricii de utilaje agricole Maschio Gaspardo, a primit titlul de doctor honoris causa, categoria Beneficiorum publicorum (în beneficiul comunitå¡ii). La baza hotårârii Senatului Universitå¡ii stå excep¡ionala activitate în domeniul economic, respectiv în produc¡ia de utilaje agricole, recunoa¿terea interna¡ionalå a activitå¡ii sale deosebite, precum ¿i rela¡ia fructuoaså ¿i de duratå pe care acesta o are cu universitatea. Rela¡iile dintre Mirco Maschio, respectiv Maschio Gaspardo ¿i Universitatea din Arad sunt de tradi¡ie. ¥ncå de la înfiin¡are, din anul 2003, Maschio Gaspardo România a avut o legåturå cu universitatea.

Pe atunci, profesorul Aurel Ardelean ¿i Egidio Maschio, tatål lui Mirco, au dezvoltat un prototip de vibrocombinator cu performan¡e deosebite în câmp. La fel, au fost importante ¿i târgurile de joburi pentru studen¡i ¿i absolven¡i, organizate de universitate în parteneriat cu grupul Maschio.

La decernarea titlului, au ¡inut så participe 160 de personalitå¡i locale ¿i na¡ionale, profesori, studen¡i ¿i invita¡i. Au fost acolo, pe lângå prorector ¿i pre¿edintele senatului universitå¡ii, ¿i pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Arad, ¿i pre¿edintele Camerei de Comer¡, ¿i profesori universitari de la Timi¿oara. Mirco Maschio conduce o companie cu o cifrå de afaceri de 400 de milioane de euro pe an ¿i are 2.000 de angaja¡i. De¡ine 8 fabrici, dintre care 5 în Italia, una în China, una în India ¿i una în România. Dacå în 2004 Maschi Gaspardo Chi¿ineu Cri¿ producea 400 de echipamente, în 2022, numårul s-a ridicat la 5.500.

Gheorghe MIRON

Remorcile Pichon scad costurile cu îngr\[\mintele Gestionarea dejec¡iilor solide devine din ce în ce mai importantå, iar compania Pichon, cu o experien¡å de peste 80 de ani în construirea de solu¡ii de gestionare a dejec¡iilor lichide ¿i solide oferå o gamå complexå ¿i completå de utilaje tractate. Marca Pichon este distribuitå în România de IPSO Agriculturå, care a livrat recent unui fermier din Bråila o remorcå Pichon MK 20. Printre avantajele oferite de aceste remorci se numårå: - multiple configura¡ii disponibile potrivite nevoilor fermierilor, - capacitå¡i de încårcare de pânå la 24 metri cubi, 44

- 100% galvanizate pe interior ¿i exterior, - ¿asiu integrat pentru o mai bunå stabilitate ¿i performan¡å, - gamå diversificatå de echipamente ata¿ate pentru împrå¿tierea gunoiului de grajd, - ratå de împrå¿tiere reglabilå, începând de la 2 t/ ha, - compatibilitate 100% Isobus.

Acest tip de remorcå a fost premiatå anul trecut la SIMA Paris, unde a primit medalia de aur pentru echipamentul OptiSensor. Senzorul NIR (infraro¿u) al acestuia måsoarå în timp real nivelul de materie uscatå ¿i al valorilor NPK (azot, fosfor ¿i potasiu) din îngrå¿åmintele organice solide. Datoritå Opti-Sensor, operatorul va putea preveni supradozarea sau subdozarea, cu o distribuire controlatå la fiecare hectar. Opti-Sensor reduce costurile cu îngrå¿åminte minerale, scåzând impactul dejec¡iilor asupra mediului.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 12/2023

MA{INI & UTILAJE

Combina]ia câ[tig\toare la sem\nat> Kubota M7003 ¡ PP1601TF Semånatul culturilor de primåvarå a început deja, iar Agri-Alian¡a propune fermierilor Tractorul Kubota M7003, echipat cu semånåtoarea de precizie PP1601TF, o combina¡ie consideratå de speciali¿tii companiei drept câ¿tigåtoare în orice fermå vegetalå. Seria de tractoare Kubota M7003 include trei modele - M7133, M7153 ¿i M7173. Motoarele care echipeazå aceste modele sunt conforme normei Stage V de poluare ¿i dezvoltå 130 CP, 150 CP, respectiv 170 CP. La acestea se adaugå o putere suplimentarå de 20 CP pentru modelele M7133 ¿i M7153, plus 5 CP pentru vârful de gamå M7173. Seria M7 poate fi echipatå cu transmisie continuu variabilå KVT ¿i transmisia powershift cu 6 game ¿i 5 trepte sincronizate. Aceasta are ¿i o func¡ionalitate suplimentarå datoritå Xpress restart, nu mai este necesarå ac¡ionarea pedalei ambreiajului pentru a opri tractorul. Func¡ia este utilå pentru opera¡iuni repetitive, precum lucrul cu presa pentru balo¡i rotunzi sau cu încårSeria PP1000 are dotåri op¡ionale ¿i pentru agricultura de precizie:

GeoControl - Controlul sec¡iilor pentru eliminarea suprapunerilor - Controlul variabil al dozei ¿i densitå¡ii de semånat GeoSeed - Controlul pozi¡iei semin¡ei pe rând ¿i fa¡å de celelalte rânduri - Posibilitatea prå¿itului în douå sensuri (paralel cu rândul/perpendicular pe rând) Profitul Agricol 12/2023

Pot fi alese urmåtoarele variante de echipåri: - între 4 ¿i 8 rânduri pentru modelele cu ¿asiu rigid - 6, 7 ¿i 8 rânduri pentru modelele cu ¿asiu variabil/telescopic - 8, 12 ¿i 16 rânduri pentru ¿asiul repliabil - 8 rânduri pentru modelele tractate, cu ¿asiu repliabil

cåtorul frontal. Capacitatea de ridicare spate este de 9,4 tone, iar pe fa¡å este de 3,5 tone. Tractoarele Kubota M7 sunt echipate ¿i cu sistemul TIM (Tractor Implement Management). Acesta permite comunicarea bidirec¡ionalå între tractor ¿i echipament, prin care echipamentul poate controla anumite func¡ii ale tractorului, de exemplu în timpul lucrului cu presa pentru balo¡i rotunzi. Preluând controlul opera¡iunilor repetitive de balotare, TIM poate încetini ¿i opri tractorul, descårca balotul ¿i reîncepe balotarea, pentru a ob¡ine balo¡i cu densitate aproape identicå, fårå interven¡ia operatorului.

Semånåtori de precizie Semånåtorile de precizie din seria Kubota PP 1000 sunt disponibile cu lå¡imi de lucru de la 3 pânå la 6 metri, cu reglare a lå¡imii rândurilor ¿i o gam å largå de echipamente suplimentare. Pot fi utilizate la înfiin¡area culturilor de porumb, fasole, floarea-soarelui, sfeclå, rapi¡å, pepene galben, dovleac, sparanghel ¿i multe altele. Semånåtorile pot fi echipate cu sec¡ii clasice de semånat HD ac¡ionate mecanic sau electric, sau sec¡ii HD SX, cu semånat prin împu¿care. Lå¡imea rândurilor poate fi reglatå de la 30 cm în sus.

Arpad DOBRE 45

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Chiar distrugem biodiversitatea? De ce så ne punem aceastå întrebare când suntem inunda¡i de un discurs mediatic ¿i conserva¡ionist care ne aminte¿te constant cå omul distruge biodiversitatea? Cine nu a auzit de “a ¿asea mare extinc¡ie”? ªi ca atare, se alimenteazå discursul care provoacå anxietate, punând astfel în pericol viitorul speciei umane. În acest context ar trebui så ne sim¡im cu to¡ii vinova¡i ¿i, la fel ca ¿i pentru dezbaterile pe tema climei, ni se cere så facem tot posibilul pentru a proteja biodiversitatea... Doar cå avem grijå så nu precizåm ce înseamnå termenul de biodiversitate. Aceste discursuri caricaturale provin în special de la marile ONG-uri de mediu. Acest lucru nu este neutru când ¿tim cå în Statele Unite, conform studiilor efectuate, o mare parte a popula¡iei crede cå lumea a fost creatå de Dumnezeu acum 6.000 de ani. Numai cå aici nu to¡i avem acela¿i mod de a în¡elege natura... ¿i vå invit så privi¡i în jurul vostru. Cum numim natura în Europa? Dupå cum au rezumat foarte bine sociologii Mathieu ¿i Jollivet, în 1989, “Mediul este naturå, iar natura este peisajul rural”. De fapt, este o tautologie så spunem cå natura din Europa a încetat de mult så mai fie naturå virginå. În urmå cu câteva milenii, fermierii migran¡i din Orientul Mijlociu au adus cu ei specii de animale ¿i plante, iar descenden¡ii lor, folosind toporul ¿i focul, au modificat profund teritoriile transformând pådurile ¿i mla¿tinile în teren agricol. Prin urmare, pe teritoriul nostru nu mai existå aproape nicio naturå virginå sau sålbaticå, iar ceea ce ne este familiar este de fapt o naturå co-construitå prin activitå¡i umane ¿i procese spontane legate de dinamica speciilor. O naturå care, datoritå oamenilor, s-a îmbogå¡it considerabil cu specii din regiu46

nile noastre care au suferit în repetate rânduri influen¡a glacia¡iilor. Paradoxal, natura care ne este familiarå ¿i pe care cåutåm så o protejåm este, a¿adar, o naturå antropizatå, precum på¿unile montane, zonele umede, unele dintre påduri etc. Oamenii distrug natura? A¿adar, ce înseamnå certificatele de “bunå conduitå” acordate de Conven¡ia RamsarFran¡a pentru protec¡ia zonelor umede? Douå exemple sunt deosebit de elocvente. Primul este cel bine cunoscut din Camargue-Fran¡a, desemnat, sub denumirea de parc natural, locul cel mai înalt al “naturale¡ei” în mintea cetå¡enilor ¿i etichetat sit Ramsar. To¡i cei care cunosc Camargue ¿tiu cå este un mediu antropizat, amenajat printr-o re¡ea de canale ¿i diguri, pentru dezvoltarea agriculturii (în special a orezului) ¿i pentru produc¡ia de sare. Acolo sunt crescu¡i tauri, cai ¿i flamingo! Un bun exemplu de naturå curatå? Un alt sit, mai pu¡in popular, dar la fel de remarcabil: lacul Der-Chantecoq, tot în Fran¡a, este în fapt un baraj artificial de pe Marne. Este unul dintre barajele de rezervor menite så limiteze cre¿te-

rea apelor Senei pentru a preveni inundarea Parisului. Creatå în urmå cu aproximativ treizeci de ani pe terenuri agricole, aceastå mare zonå umedå a devenit o cale de trecere privilegiatå pentru multe påsåri migratoare din nordul Europei. Un mediu artificial înfiin¡at pe garduri vii vechi, care contravine politicii actuale care constå în înlåturarea barajelor de pe râuri în numele continuitå¡ii ecologice. ªi acesta a devenit un loc înalt de protec¡ie a naturii ¿i etichetat sit Ramsar. Cåuta¡i logica dintre aceste consacråri interna¡ionale ¿i dogma conform cåreia omul distruge natura...! Ceea ce trebuie så avem în vedere este faptul cå nu putem ¡ine în permanen¡å discursuri maniheice ¿i fårå echivoc. Acuzarea sistematicå a omului ca distrugator de biodiversitate este în mod clar o ideologie, nu un discurs ¿tiin¡ific. În Europa, oamenii au co-construit o naturå care ne este dragå. Este o naturå care poate fi descriså ca fiind “grådinatå”. ªi atunci, de ce vrem så excludem omul din naturå, dacå el este grådinarul?

Profitul Agricol 12/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 12/2023

PAGINA DE HOBBY Dopul ursului Aurel, confratele meu de preocupåri, iluzii ¿i fantezii cinegetice, mi-a istorisit zilele trecute o på¡anie ie¿itå din comun, petrecutå cu ani în urmå, într-o primåvarå la fel de capricioaså ca aceasta. Urca pe Demåcu¿a, o vale adiacentå bazinului Moldovi¡ei, cu punct terminus, în amonte, undeva sub umårul Feredeului, vârf tutelar pentru întreg lan¡ul omonim de obcini. Profesia de silvicultor, dar ¿i flacåra de vânåtor aprig îl mânau adesea chiar ¿i noaptea pe cårårile pådurii, nu arareori singur, doar cu arma pe umår, o necru¡åtoare mixtå „Ferlach”, cu ¡eava ghintuitå de un calibru mai pu¡in obi¿nuit aståzi, mai cu seamå la noi: 7x75 R Super Express vom Hofe. Pornise de la canton pe întuneric, mul¡umit cå luna în cre¿tere îi va lumina calea cåtre locul de rotit al gotcanilor din rari¿tea veche de pe Ionu. Pe când se apropia de confluen¡a pâraielor, un råcnet teribil, aproape omenesc, izbucnit dinspre prund, l-a încremenit pe loc. Înfrigurat, a încårcat pu¿ca ¿i a råmas o vreme neclintit în mijlocul drumului forestier, încercând så se dumireascå. În stânga drumului, erau câ¡iva bu¿teni doborâ¡i, a¿a cå s-a a¿ezat în a¿teptarea ivirii zorilor, cu arma pe genunchi. Jur-împrejur, nici un fo¿net, nici o mi¿care. Oricum, abandonase planul de a ajunge pânå så se crape de ziuå în båtaia coco¿ilor. Când deja se vedea bine ¿i cântåre¡ii codrului î¿i înte¡iserå madrigalurile, a pornit ¿i el, atent ¿i încordat, în direc¡ia Pârâului-lui-Ion, de unde se auzise urletul, cu douå ceasuri în urmå. Dupå cinci sute de metri de mers prin pådurea båtrânå, a deslu¿it primele urme de urs proaspete, întipårite în lutul reavån ¿i pe zåpadå. În preajma apei, acestea se îndeseau, iar brusturul, podbalul ¿i captalanul, abia råsåri¡i, erau Profitul Agricol 12/2023

råscoli¡i cu ghearele ¿i reteza¡i de la rådåcinå. Nu departe, dupå mirosul greu, a descoperit ¿i pricina råcnetului: un covor de låsåturi vâscoase, în mijloc cu un conglomerat compact din pår de ciutå, rå¿inå ¿i coajå de molid, mai mare decât un ou de gâscå. Acum, se låmurise: fusese martor, de¿i nu ocular, la eliberarea unui urs de dopul intestinal pe care ¿i-l creeazå toamna târziu, înainte de intrarea în bârlog, pentru sistarea digestiei ¿i comutarea organismului pe consum din rezervele proprii, acumulate în ¡esutul adipos. Fenomenul este bine cunoscut printre naturali¿ti ¿i vânåtori, dar el se petrece de regulå departe de ochi sau de urechi indiscrete… Acaså, cu dopul påstrat drept suvenir al acelui moment rarisim, camaradul meu a purces la råsfoirea cår¡ilor de specialitate din bibliotecå ¿i iatå ce a regåsit, dupå mul¡i ani de la prima citire: „Cu privire la postul negru de trei luni al ursului din bârlog ¿i în special la scoaterea din func¡iune a aparatului digestiv s-au fåcut numeroase observa¡ii ¿i s-au tras ¿i concluziile. Este cert cå în stomacul ¿i în intestinele ur¿ilor împu¿ca¡i în bârlog, niciodatå nu s-a gåsit altceva decât foarte pu¡in lichid bålos, gålbuiverzui, råu mirositor; nici o urmå de

hranå proaspåtå sau digeratå. În bârlog nu se gåsesc låsåturi sau urme de urinare. Vânåtorii de ur¿i, care au studiat decenii via¡a acestor fiare, sus¡in cu hotårâre cå înainte de a intra în bârlog ur¿ii månâncå anumite ierburi, mu¿chi cu rol purgativ, care îi curå¡å de toate resturile de mâncare, aducând aparatul digestiv într-o stare de nefunc¡ionare. Unul dintre cei mai buni cunoscåtori ai ur¿ilor bruni din Siberia (Kazeef), apoi vânåtorii ¡årani de la noi sus¡in cu hotårâre cå în afarå de aceastå purgare drasticå, înainte de a intra în post, ur¿ii mai fac ceva pentru eliminarea oricårei func¡ii intestinale: rod coajå de brad, rå¿inå, iarbå, care formeazå un fel de dop ce le astupå complet rectul. Pe acesta îl påstreazå pânå ce ies din bârlog ¿i începe hrånirea. (…) Cå aceastå opera¡ie nu merge u¿or ¿i e împreunatå cu durere o dovede¿te împrejurarea cå pe dopurile eliminate – aflate de vânåtori – se gåsesc totdeauna resturi de mucoaså ¿i de sânge” (Ionel Pop, Vasile Homei, „Mamifere din România”). De multe ori, vânåtoarea î¡i oferå crâmpeie din via¡a sålbaticå, pe care ceilal¡i semeni le descoperå doar în cår¡i, considerându-le chiar ¿i atunci neverosimile. Acesta, cu dopul ursului, este unul din ele.

Gabriel CHEROIU

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 23 mai La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi. 25 - 26 mai La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta - RomAgroTec. 28 iunie - 3 iulie La Jupiter se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre energie verde, inova¡ie în mediul rural ¿i alte cuvinte frumoase. 31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

Fermierii din Malawi nu reu[esc s\ profite de culturile de canabis Dupå ce Malawi a legalizat cultivarea ¿i exportul de canabis la începutul anului 2020, mul¡i fermieri locali au încercat så se reorienteze spre noua culturå pentru a ob¡ine venituri mai mari. Majoritatea fermierilor nu au reu¿it så recolteze pânå acum nici måcar o singurå plantå, de¿i au investit sume considerabile în pregåtirea terenului ¿i ob¡inerea autoriza¡iilor necesare. Ethel Chilembwe spune cå a cheltuit 1.500 de dolari pentru a fonda o cooperativå împreunå cu al¡i fermieri vecini ¿i a plåtit mii de dolari pentru instruire companiei private Asocia¡ia Canabisului Malawi-SUA (USCA) în anul 2021, dar compania nu a asigurat pânå acum instruire sau semin¡e. “Cred cå problema este la USCA, care nu poate livra ce a promis, dar nici guvernul nu face nimic pentru a ne ajuta. Acum suntem efectiv bloca¡i”, explicå Chilembwe.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 5 6

ORIZONTAL: 1) Pui la ceaun; 2) Cuvântåri scurtate; 3) Dat pe datorie – Moarå pentru copii; 4) Oameni bine lega¡i – O muscå... de 9 10 vis; 5) Cure... la mare! – A lucra în schimburi la guvern; 6) Specifice Occidentului apropiat – Nu are nimic de adåugat; 7) Rezerva care ne scoate din impas – Timp de topire; 8) A se pregåti cu tårie; 9) Depozite pentru pâine – Lei... în pu¿culi¡å! 10) Vizeazå actul de conducere.

7 8 9

Drago[ B|LDESCU

CAREUL AGRICOL

12 - 14 septembrie ¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space 2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule elemente interesante ¿i pentru cei din cultura mare.

Al¡i fermieri locali au participat la programul de instruire ¿i au primit o cantitate limitatå de semin¡e, dar USCA a refuzat ulterior så le cumpere recolta, a¿a cum s-a angajat. De¿i compania a semnat contracte cu aproape 7.000 de fermieri, ea nu de¡ine încå spa¡ii de depozitare sau utilaje de procesare a canabisului. Doar una dintre cele patru firme licen¡iate de guvern så exporte canabis, Invergrow, a reu¿it så producå ¿i så vândå ulei de canabis, dar a angajat pânå acum doar o sutå de fermieri locali.

Solu¡ia careului din Nr. 11/2023 ORIZONTAL: OITA - EBOSE; STERILI - TT; IAR - DESIRA; ELICE - ANIN; IBRIC - TAS; ACIA - ETATE; L - LIBRARI; TRIALURI - H; OE - SARATEA; INFATISARI.

VERTICAL: 1) Tânår în formare la strungårie – Ea pleacå de la geam! 2) Ne închidea gura în Epoca de Aur; 3) Praful se alege din ele – ªi-a luat titlul la Universitate; 4) Ascu¡itul de coase – Desfåcutå la copac; 5) Maestru al viorii – Cititor în stele; 6) A se înfiin¡a – Pår¡i ale unui corp; 7) Familia de altådatå – Prinde cheag în afaceri; 8) Nu e deosebit de original; 9) Forma¡ia de cântare a imnului; 10) Ca vulpea la fire – Interior de vilå! Profitul Agricol 12/2023