Profitul Agricol nr. 24, din 2023

Habemus ministru

M-am uitat ¿i eu, din curiozitate profesionalå, la audierea noului ministru în comisiile reunite. Prima senza¡ie, se simte coabitarea politicå. Dacå or mai fi ¿i fric¡iuni între PSD ¿i PNL, cred cå s-au descårcat în perioada de negociere.

A¿a cå, deputa¡ii ¿i senatorii ¿i-au alintat colegul cu întrebåri u¿urele, chiar cåldu¡e pe alocuri. Nu le re¡in. Mai trist este cå opozi¡ia putea så facå o bunå imagine ¿i så vinå ni¡el mai bine pregåtitå.

UDMR parcå nu se dezmeticise cå nu mai era la guvernare. Parcå erau în faza de negare, “nu se poate, avem noi un minister pe undeva, så vedem unde.” ªi au avut curiozitå¡i despre strategia cartofului (singura de care am auzit pânå acum a fost scriså de Clubul Fermierilor, probabil despre aceea ¿i era vorba) ¿i sprijin pentru vaca de carne.

De parcå nu ar fi ¿i ei tot deputa¡i ¿i senatori, capabili så scrie un proiect de lege ¿i så-l sus¡inå în fa¡a colegilor. ¥l rugau frumos pe proaspåtul ministru så o facå el.

Cei de la AUR au vrut så ¿tie când se interzic importurile de cereale din Ucraina. Minge la fileu pentru noul ministru, care nu are nuan¡ele lui Petre Daea. Barbu a sus¡inut ferm cå el nu vizeazå doar interzicerea, ba chiar lårgirea listei cu produse interzise. ªi cå se va duce så propunå asta Comisiei. Punct clar pentru domnul Barbu.

ªi mai neinspira¡i, cei de la USR au venit cu douå aluzii. “Ve¡i evalua impar¡ial activitatea familiei Daea din minister?” ¿i “Pe cine dori¡i så angaja¡i când ajunge¡i ministru?”. Poate nu erau rele, dar interpretarea scenicå a fost atât de for¡atå, cå nu stârnit nici zâmbetul colegilor de partid.

Cel mai interesant a fost dupå ce s-a încheiat ¿edin¡a. Camera a mai mers în gol câteva minute, redând o realitate necosmetizatå. “Doom’ ministru, io plec, stai så fac ¿i eu o pozå.” Barbu trece în dreptul unui panou, iar colegii încep så i se perinde la bra¡. Unul devine fotograf de ocazie cu telefoanele oamenilor, le mai spune så î¿i îndrepte cravata, så î¿i încheie sacoul.

Din când în când, prin cadrul fotografului de ocazie mai trece ¿i câte unul care nu vrea în pozå cu domnul Barbu. De la UDMR, de la AUR, de la USR, ba chiar ¿i câte un liberal mai distant.

Andrei OSTROVEANU

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro

ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596

Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

0730 588 782

Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director

George Ostroveanu

0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Evenimentele s\pt\m=nii

S|PT|M+NII

Florin Barbu, noul ministru

Såptåmâna trecutå deputatul Florin Ionu¡ Barbu (PSD) a primit aviz favorabil pentru func¡ia de ministru al Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, în locul lui Petre Daea.

A fost o desemnare fårå emo¡ii, cu 29 de voturi “pentru”, 7 voturi “împotrivå” ¿i nicio ab¡inere. Pentru vitezå, inclusiv audierile s-au ¡inut în porcedurå de urgen¡å, cu câte o întrebare, maxim douå din partea fiecårui grup parlamentar.

Noul ministru a fost timp de 7 ani (2014-2020) director general al ANIF, iar mai înainte director economic în primåria Slatina. Este economist de forma¡ie, cu un master în management public ¿i un doctorat ob¡inut la Facultatea de Economie din Craiova.

Printre ¡intele mari pe care ¿i le-a autotrasat sunt reabilitarea sistemului de iriga¡ii, protejarea fermierilor români ¿i a României, absorb¡ia fondurilor europene alocate prin Programul Na¡ional Strategic, cre¿terea suprafe¡elor agricole, continuarea investi¡iilor prevåzute

Påråsind postul de ministru, pe care l-a de¡inut aproape un an, Petre Daea ¿i-a amintit cå a mai lucrat cu Florin Ionu¡ Barbu pe când acesta era directorul general al ANIF.

“A fost cel mai bun director pe care l-am avut”, îl laudå Daea, care nu rezistå ¿i continuå în stilul caracteristic: “îi dau salutul de respect ¿i gradul meu de încredere. Este o bucurie, la sfâr¿it de mandat, så pun semnåtura mea pe mandatul de predare-primire.

Luându-¿i la revedere de la cei din minister ¿i de la jurnali¿ti, Petre Daea a socotit cå a fost ministru timp de 235 de zile lucråtoare ¿i a semnat 254 de acte

în Programul na¡ional de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii. Barbu spune cå este convins cå suprafa¡a de douå milioane de hectare trecutå în Programul de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii va fi realizatå în câ¡iva ani maxim.

normative. Mai mult de unul pe zi, s-a mândrit el.

Noul ministru i-a asigurat pe to¡i cå va fi un partener esen¡ial.

“Atât timp cât Partidul Social Democrat va fi la guvernare, noi vom veni în sprijinul lor cu forme de sprijin”, a declarat Barbu.

Noul ministrul ¿i-a adåugat pe lista de ¡inte asumate ¿i cre¿terea gradului de reproduc¡ie la porc ¿i pasåre, pânå la 9 milioane de purcei pe an, adicå tot materialul genetic de care are nevoie România pentru a nu mai importa carne de suine.

Totodatå, Barbu a reiterat cå va in-

În ceea ce prive¿te infrastructura secundarå de iriga¡ii, Barbu a spus cå în Programul Na¡ional Strategic este alocatå o sumå de 500 de milioane de euro, iar în perioada urmåtoare va fi lansat ghidul pentru organiza¡iile de udåturi ca så acceseze aceste fonduri europene.

“Mai mult, în func¡ie de resursele financiare ale Ministerului de Finan¡e, încerc så lansez ¿i un program pe fiecare fermå pentru achizi¡ionarea de instala¡ii de irigat”, a adåugat Florin Barbu.

“Am douå obiective. Så fac din România o ¡arå în care så se asigure consumul intern de alimente din resurse proprii ¿i så eliminåm deficitul comercial pe produsele alimentare.

România trebuie så redevinå o for¡å în agricultura europeanå nu numai la unele culturi, precum porumb, floareasoarelui, ci pe tot ansamblul. Adicå så ajungem så gåsim produse ale agriculturii române¿ti în supermarketurile europene”, a spus Barbu.

sista la Comisia Europeanå pentru prelungirea restric¡iilor privind importurile de cereale din Ucraina ¿i pentru introducerea de zece noi produse pe lista de restric¡ii. A men¡ionat mierea, carnea, zahårul, fåina, målaiul, cartofii.

“Voi solicita Comisiei Europene largirea listei cu pânå la 10 produse. O parte dintre produsele de bazå de care popula¡ia are nevoie, co¿ul zilnic al românului”, a precizat Florin Barbu.

Reducerea adaosurilor la produsele alimentare

¥n prima ¿edin¡å a cabinetului condus de Marcel Ciolacu s-a vorbit despre reducerea pre¡urilor la alimentele de bazå, sprijinirea procesårii ¿i introducerea energiei verzi în zona companiilor agricole. Fårå alte detalii, ¿i fårå ca vreun proiect så fie în acest moment în dezbatere publicå, premierul Marcel Ciolacu a spus cå ¿i-ar dori scåderea pre¡urilor la câteva alimente vitale în orice gospodårie. Ministrul Economiei, Radu Oprea, spune cå proiectul este gata, mai trebuiesc consultårile cu Agricultura.

Ungaria reduce for¡at pre¡ul alimentelor

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a anun¡at cå marile magazine vor fi nevoite så reducå pre¡ul pentru 20 de produse alimentare de bazå, pentru a reduce infla¡ia alimentarå. Conform måsurii, magazinele sunt obligate så ieftineascå alimentele cu cel pu¡in 10%, fa¡å de cel mai mic pre¡ din ultimele 30 de zile. În ianuarie 2022, guvernul a impus pre¡uri maximale pentru mai multe alimente, dar måsura sa dovedit insuficientå, iar infla¡ia alimentarå a ajuns la 42,6% în martie. Guvernatorul Båncii Na¡ionale a Ungariei a avertizat înså cå restric¡iile de acest tip nu sunt eficiente ¿i produc mai multå infla¡ie, pentru cå magazinele scumpesc în compensa¡ie alte produse.

Biden investe¿te

în re¡eaua ruralå de internet

Administra¡ia Biden a anun¡at investi¡ii de 714 milioane de dolari în dezvoltarea re¡elei de internet din zonele rurale ale SUA, ca parte a strategiei ReConnect. Programul va finan¡a proiecte din 19 state americane, în special construc¡ia de re¡ele de fibrå opticå din regiunile cu popula¡ie micå. De exemplu, Seneca Telephone Company va construi în statul Missouri o re¡ea de fibrå care va conecta 240 de ferme, iar 6.812 locuitori din zonå vor beneficia de internet de mare vitezå.

Bunge [i Viterra fuzioneaz\

Marele trader american de cereale Bunge va fuziona cu compania Viterra, care apar¡ine grupului Glencore, au confirmat oficial cele douå companii.

Fuziunea va crea un colos pe pia¡a comer¡ului cu alimente, cu o valoare estimatå la 34 miliarde de dolari, care ar putea concura cu rivalii de la ArcherDaniels-Midland (ADM) ¿i Cargill.

Conform în¡elegerii, ac¡ionarii Bunge vor plåti douå miliarde de dolari ¿i vor garanta datoriile de 9,8 miliarde de dolari ale Viterra, pentru a controla 70% din ac¡iunile noii companii.

Tranzac¡ia are nevoie de aprobarea autoritå¡ilor anti-trust din mai multe ¡åri, un proces complicat care ar putea dura mai mul¡i ani.

Dupå finalizarea tranzac¡iei, Bunge ar putea avea vânzåri anuale de 67 de miliarde de dolari ¿i s-ar apropia de venitul anual al ADM, care a încasat anul trecut 102 miliarde de dolari.

Federa¡ia Consumatorilor Americani a anun¡at deja cå se opune fuziunii, care va reduce ¿i mai mult concuren¡a de pe pia¡a alimentelor de bazå.

SUR începe s\ se împotmoleasc\

SUR, regulamentul pentru reducerea pesticidelor în Europa, începe så î¿i arate limitele, iar negocierile în UE bat pasul pe loc.

Suedia, ¡arå care de¡ine pre¿edin¡ia rotativå, a creionat câteva solu¡ii de compromis pentru ca statele så poatå adapta reguli mai severe, sau måcar cele care î¿i doresc asta. Spania, care urmeazå så preia pre¿edin¡ia la 1 iulie, spune cå din contrå, va fi dificil så se finalizeze toate negocierile înainte de alegerile din 2024 pentru europarlamentare.

Pânå atunci, toatå lumea este în stand-by, asteptând un studiu de impact, pentru a evalua consecin¡ele.

“Dacå elaboråm reglementåri fårå a avea o ideea cu privire la consecin¡e, creåm tensiune ¿i suspiciuni”, sus¡ine ministrul francez al Agriculturii.

Pe lângå clauze care så impunå acelea¿i reguli pentru produsele im-

portate, Parisul pledeazå pentru un echilibru cu viitorul proiect legislativ care så încurajeze tehnicile de editare genomicå.

“Nu toate ¡årile au acela¿i nivel de utilizare a pesticidelor... Nu sunt sigur cå aceste elemente sunt luate în considerare”, a subliniat ministrul belgian.

Insistând asupra faptului cå vor så påstreze “securitatea alimentarå” ¿i criticând în acela¿i timp “povara reglementårilor” impuse fermierilor, Partidului Popular European (PPE), cea mai importantå for¡å din Parlamentul Eu ropean, cere un “moratoriu” cu privire la textul propus de Comisie.

“Aceste pozi¡ii antagoniste prefigureazå un impas în Parlamentul European”, este de pårere vice pre¿edintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Mesajul FAPPR pentru ministrul Florin Barbu

Mar¡i, 13 iunie, când la Cotroceni ¿i în alte pår¡i se clocea noul Guvern, iar suspansul încå persista în privin¡a viitorului de¡inåtor al portofoliului de la Agriculturå, Forumul APPR a organizat o conferin¡å pentru a transmite principalele nemul¡umiri ale membrilor såi legate de mersul lucrurilor în domeniu ¿i, totodatå, prioritå¡ile care ar trebui så facå agenda noului ministru.

adresa celor afecta¡i.

Am fost påcåli¡i ¿i cu despågubirile din 2020, când ni s-a tot promis cå vom primi ¿i diferen¡a de 20% restantå, dar nu s-a mai dat nimic. Cum “au uitat” så dea subven¡ia pentru motorinå, pe ultimul trimestru, în mai mul¡i ani.

face nimic, falimentele vor urma în cascadå”.

De reforma proprietå¡ii nici måcar nu se mai vorbe¿te prin Parlament.

Liderii FAPPR au dat de în¡eles cå membrii forma¡iunii ar fi vrut så iaså în stradå, dar cå, pe moment, s-a considerat mai oportunå aceastå formå de “protest”.

Nicolae Sitaru, back in business

Fårå mascå, cu kilograme în minus ¿i parcå brusc întinerit, vivace, Nicolae Sitaru a depå¿it pragul critic al problemelor medicale cu care s-a confruntat ¿i s-a reinstalat, dezinvolt, în pozi¡ia de lider de facto, nu doar formal, al FAPPR.

“Durerea cea mai mare e legatå de felul în care sunt gestionate urmårile secetei. Despå gubi rile au devenit nesemnificative, o cruntå båtaie de joc la

Anul trecut, în cazul culturilor de toamnå, despågubirea a fost reduså la jumåtate, adicå un sfert din suprafa¡a calamitatå, printr-un artificiu de calcul al domnului Daea. Iar anul acesta, dupå zeci de întâlniri la minister, s-a acceptat så se plåteascå 1.000 de lei/ha. Înså, acum, sprijinul s-a redus la o treime, pentru o pagubå de 100%. 335 de lei/ha. Nu vrem så ståm cu mâna întinså, dar vrem solu¡ii pentru a putea trece peste momentele grele.

Sunt vreo opt ani de când discutåm de un sistem de asigurare a riscurilor din agriculturå. Iatå cå tot nu s-a întâmplat. Nu mai avem nici hotårârea de Guvern care ne proteja în situa¡ii de for¡å majorå, iar anul acesta s-ar putea så avem din nou calamitate culturile de primåvarå cel pu¡in. Oricum, despågubirile acordate de stat, în ultimii 10 ani, au o valoare mai micå decât a despågubirilor acordate de asiguratorii priva¡i. De fiecare datå când s-au acordat despågubiri a fost foarte mult zgomot pentru foarte pu¡in bani”, a punctat Sitaru, în deschiderea conferin¡ei.

A luat, apoi, la rând, celelalte nemul¡umiri majore ale organiza¡iei. A început cu efectele exporturilor de cereale din Ucraina în ¿i prin România.

“Ucraina va råmâne lângå noi mereu. Avem pia¡a europeanå cu alte reguli ¿i trebuie så gåsim solu¡ii, împreunå cu UE, så putem coexista. Dacå nu se

“Påmânturile date prin L18 sunt împrå¿tiate ¿i nu se pot face investi¡ii serioase. Dar s-ar gåsi solu¡ia de comasare a terenurilor, agricultura s-ar restarta singurå”.

Sitaru nu a uitat nici de abera¡iile Fiscului.

“Pre¡urile sunt jos, dar trebuie så valorifici cumva grâul, chiar dacå o faci în pierdere. ªi vine ANAF så-¡i impunå taxe pentru profitul pe care nu l-ai realizat. Pierderea e consideratå cheltuialå nedeductibilå, ce trebuie impozitatå!”.

Fårå a se nominaliza, a deplâns ¿i soarta “micilor comercian¡i” cu cereale.

“Au ajuns så piardå milioane de euro o singurå societate. Pentru cå au cumpårat grâu cu 1,8 - 2 lei/kg în campanie ¿i au fost nevoi¡i så-l valorifice la jumåtate de pre¡. Iar Guvernul nici nu-i bagå în seamå, ca ¿i când nu ar fi tot cetå¡eni români, investitori români”.

Sitaru a salutat adoptarea modificårilor la Codul Civil referitoare la arendå:

“Contractul pe 7 ani e rezonabil, de¿i ne-am fi dorit pe 10 ani. Este foarte bine pentru predictibilitatea agriculturii. Ni se repro¿eazå cå vrem så ståpânim påmântul care nu ne apar¡ine. Dar cei care spun asta uitå cå påmânturile nu au valoare dacå nu sunt lucrate. Arenda medie în Bårågan este de 1.400-1.500 de kg de grâu brut/ha. Asta, altådatå, era toatå produc¡ia”.

Robert VERESS

Teofil Dascålu: o treime dintre fermele din Vrancea sunt în pragul falimentului

Pre¿edintele ACCPT Vrancea, Teofil Dascålu, lucra 3.800 de ha, dar recent, “a sårit” la 4.300 de ha, prin preluarea unor ferme mai mici, din vecinåtate.

“¥n jurul fermei mele au intrat în faliment sau lichideazå afacerea cel pu¡in ¿apte fermieri care lucrau suprafe¡e mici, de pânå în 300 ha. Pe patru dintre ei i-am preluat eu, la rugåmintea lor.

Colegii mei din ACCPT Vrancea îmi spun cå au datorii mari. Jumåtate din cheltuiala de anul trecut e cu scaden¡a anul acesta, care nici el nu e grozav, cu produc¡ii a¿teptate de 4 t de grâu/ha, în condi¡iile în care pre¡urile de valorificare sunt la jumåtate, dupå ce costurile de produc¡ie au fost duble.

Cred cå, anul acesta, ¿i din cauzå cå despågubirile au fost diminuate de la 1.000 de lei la 335 de lei/ha, vor da faliment cel pu¡in 30% din fermierii din Vrancea, iar suprafe¡ele se vor comasa în mâinile câtorva fermieri. De¿i scopul într-o societate sånåtoaså este exact invers, så existe cât mai mul¡i oameni cu propria afacere”.

Propunerile FAPPR

AlinaCre¡u¿iCristinaCionga,directorul¿idirectoruladjunctalFAPPR, au punctat propunerile asocia¡iei pentru agenda noului ministru.

l Måsuri alternative la despågubiri, precum scutiri de taxe, impozite, evitarea impozitårii pierderilor, o flexibilizare a sistemului de creditare de trei ori subven¡ia.

l Adoptarea proiectului de oug privind gestionarea riscurilor agricole, care a fost în consultare publicå ¿i care prevede constituirea unui fond de risc, alimentat din Pilonul I, dar ¿i un sistem

ªi furnizorii, care s-au a¿teptat ca statul så plåteascå despågubiri de 1.000 de lei/ha, våzând acum cå au fost diminuate la o treime, se folosesc de biletele la ordin.

Theodor Ichim: statul så cumpere cerealele ¿i så mai facå un terminal în Portul Constan¡a Vicepre¿edintele FAPPR, Theodor Ichim, a anun¡at cå în sudul Constan¡ei culturile de toamnå sunt calamitate. “Grâul ¿i orzul nu au fructificat. Am våzut câmpuri care se cosesc pentru fân”.

Totu¿i, a prezentat un scenariu care se poate realiza doar în cazul unor produc¡ii-record.

“Avem un port cu o capacitate de operare de 30 milioane de tone pe an. Tot într-un an, România produce excedentar consumului propriu ¿i deci exportå circa 25 de milioane de tone. Se preconizeazå a se tranzita prin Portul Constan¡a 20-25 de milioane de tone de cereale din Ucraina. A¿adar, încercåm så înghesuim 50 de milioane de tone într-o «pâlnie» de 30 de milioane.

ªoferii de camioane demisioneazå

de provizioane (bani pu¿i deoparte de fermieri, în anii buni, pentru anii dezastruo¿i), acesta din urmå fiind introdus chiar la propunerea FAPPR.

l Constituirea unui fond de investi¡ii, alimentat de statul român ¿i de UE, la care så poatå contribui ¿i fermierii ca investitori.

l Modificarea PNS cu prelungirea, în 2024, a derogårilor pentru GAEC 7 (rota¡ia culturilor) ¿i GAEC 8 (terenul necultivat) ¿i clarificarea GAEC 6 (acoperirea terenului arabil).

l Clarificarea definirii fermierului activ. Aici, Nicolae Sitaru a avut o ultimå interven¡ie, care a stârnit hohote

pe capete, pentru cå stau la cozi de 70 de ore pentru intrarea în Portul Constan¡a, iar la varå vor fi ¿i mai mari. Nu se în¡eleg cu cei ucraineni, care nu vorbesc nici româna, nici engleza. Au apårut conflicte, s-a ajuns la violen¡e ”.

Importurile din Ucraina au continuat la fel ¿i dupå måsura interzicerii importurilor în cele cinci ¡åri limitrofe Ucrainei, în baza unor acte adi¡ionale la contractele existente, insistå Ichim.

“Så nu fim în¡ele¿i gre¿it: Ucraina trebuie ajutatå, iar acest coridor trebuie påstrat. Înså, totodatå, trebuie protejat ¿i capitalul autohton, fermierii români, care, pe aceastå pia¡å liberå, sunt în dezavantaj atât fa¡å de fermierii ucraineni, cât ¿i fa¡å de cei spanioli sau francezi.

De aceea, propunem înfiin¡area unei entitå¡i, pe plan na¡ional sau chiar european, care så cumpere origine româneascå. Pentru a depozita ¿i livra marfa achizi¡ionatå de aceastå entitate, statul poate construi un nou terminal, cu fonduri europene. Noi, fermierii, am vrea så investim în a¿a ceva. Investi¡ia s-ar amortiza în scurt timp, având în vedere volumele care ar urma så treacå pe acolo. Dacå s-ar construi capacitå¡i de depozitare de 200.000 de tone, investi¡ia necesarå ar fi de circa 40 de milioane de euro. La ace¿ti bani s-ar adåuga costurile cu facilitå¡ile de încårcare în nave”.

de râs: “Azi nu mai sunt fermier activ, sunt pasiv. Cred cå ar trebui så declaråm la APIA ¿i dacå suntem pasivi. Pentru cå orice faptå bunå se pedepse¿te. Dacå ai reinvestit ¿i ai creat locuri de muncå, vin acum oamenii å¿tia ¿i î¡i spun cå parcå nu ai mai fi agricultor. E aberant! Cu cine vor ei så facå dezvoltare ruralå?”.

l Demersuri pentru actualizarea pre¡ului de interven¡ie prevåzut de Regulamentul european 1308, ¿i activarea mecanismului care prevede cå statele pot achizi¡iona cerealele de la fermieri când pre¡ul scade cu cel pu¡in 20% sub pre¡ul mediu din UE.

Culegåtorii de ceai din Kenya atacå robo¡ii care i-au înlocuit Culegåtorii de ceai din Kenya au organizat proteste violente dupå ce mai multe ferme importante i-au înlocuit cu robo¡i pentru a reduce costurile. Conform autoritå¡ilor, cel pu¡in zece utilaje automate de recoltare a frunzelor de ceai au fost distruse în ultimul an, cu o valoare totalå de 1,2 milioane de dolari. Compania Ekaterra, care de¡ine celebrul brand de ceai Lipton, a fost cea mai afectatå ¿i a pierdut nouå echipamente de acest tip doar în luna mai. Conform unei or ganiza¡ii a agricultorilor locali, peste 30.000 de culegåtori de ceai ¿i-au pierdut locurile de muncå în favoarea robo¡ilor în ultimii zece ani.

Americanii vor så reducå achizi¡iile de teren

ale statelor inamice

Conform unui proiect de lege depus în Congresul SUA, achizi¡iile de teren agricol ale persoanelor ¿i companiilor din state considerate inamice ar putea fi reduse prin impunerea unei taxe speciale de 60% din valoarea tranzac¡iei. Statele vizate sunt China, Rusia, Iran, Coreea de Nord, Cuba ¿i Venezuela.

Datele oficiale aratå cå stråinii de¡in 40,8 milioane de pogoane de teren arabil în Statele Unite, echivalentul a 3,1% din suprafa¡a totalå.

Invazie de låcuste

în Afganistan

Sute de mii de låcuste au distrus culturile agricole din nordul Afganistanului, sub privirile neputincioase ale fermierilor locali care se confruntau deja cu o crizå alimentarå.

Organi za¡ia pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU (FAO) estimeazå cå insectele ar putea compromite 1,2 milioane de tone de grâu, sau un sfert din recolta totalå, iar pierderile vor ajunge la 480 de milioane de dolari. Afganistanul este deja grav afectat de o perioadå de secetå severå care dureazå de trei ani, iar în unele regiuni agricole nu a mai plouat deloc din luna martie.

Bursa din Shanghai a aprobat listarea ac]iunilor Syngenta

O comisie a Bursei din Shanghai a aprobat oferta publicå de ac¡iuni a grupului Syngenta, un pas important spre listarea titlurilor pe pia¡a principalå a bursei.

Listarea mai are acum nevoie doar de aprobarea autoritå¡ii de reglementare bursierå din China, care ar putea analiza curând solicitarea.

Oferta publicå de ac¡iuni a Syngenta, care ar putea ajunge la o valoare record de 9,14 miliarde de dolari, a fost amânatå în mod repetat din cauza autoritå¡ilor chineze.

Ini¡ial, compania urmårea listarea pe pia¡a STAR a Bursei din Shanghai, care este dedicatå firmelor din domeniul tehnologic. Planul a fost înså abando-

nat în luna martie, dupå ce bursa a anulat fårå nici o explica¡ie publicå o întâlnire de validare a documentelor financiare.

Luna trecutå, Syngenta a aplicat pentru listare pe pia¡a principalå a bursei, dupå ce guvernul chinez a adoptat o lege care define¿te mai clar atribu¡iile autoritå¡ilor din domeniu.

Conform unor surse neoficiale, Beijingul se teme cå un eventual e¿ec al ofertei ar putea afecta întreaga pia¡å bursierå din ¡arå, din cauza valorii foarte mari.

Listarea Syngenta ar putea fi cea mai importantå din lume în acest an, iar valoarea totalå a companiei poate depå¿i 60 de miliarde de dolari.

El Niño

Administra¡ia Na¡ionalå a Oceanelor ¿i Atmosferei din SUA (NOAA) a confirmat cå fenomenul El Niño a început, iar clima din multe regiuni ale globului va fi afectatå.

Conform speciali¿tilor NOAA, fenomenul va provoca încålzirea apei de la suprafa¡a oceanelor, iar anul 2024 ar putea deveni cel mai cald din istorie.

În mod normal, efectele El Niño includ caniculå ¿i secetå în Australia, ploi toren¡iale în sudul Statelor Unite ¿i un sezon musonic mai slab în India.

“Sunt ¿anse mari ca temperaturile globale de anul viitor så stabileascå un nou record. Totul depinde de cât de puternic va fi El Niño, vom avea destule date pânå la sfâr¿itul anului”, spune

cercetåtorul Adam Scaife.

Primii ani ai fenomenului sunt de regulå caniculari, iar oameni de ¿tiin¡å se tem cå de aceastå datå temperatura medie globalå va cre¿te cu 1,5 grade Celsius, iar consecin¡ele pentru economie ¿i agriculturå ar putea fi devastatoare.

Primele efecte ale El Niño sunt deja vizibile: temperatura medie a oceanelor este cu 0,8 grade mai ridicatå fa¡å de valoarea normalå, iar China se confruntå cu un volum anormal de precipita¡ii, care a compromis par¡ial recolta de grâu din acest sezon.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan¡a

211 euro/t (+ 4)

1.055 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 12 - 16.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

¥n perioada 12 - 16 iunie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 16 iunie, a fost de 251dolari/tonå (1.155 lei).

A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 12 iunie.

Principalele destina¡ii : Thailanda 77.700 tone, Mexic 61.970 tone, Nigeria 27.770

tone, Columbia 27.700 tone, Panama 23.770 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 297 dolari/tonå (1.366 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 12 iunie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 230 euro/tonå ( 1.150 lei ). A crescut cu 11 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.265 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data 12 iunie.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 219 euro/t (1.095 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna iulie 2023 este de 185 euro/t (925 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna iulie, a fost de 211 dolari/t (833 lei).

A crescut cu 30 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România

FOB Constan¡a

191 euro/t (+ 14)

955 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 12 - 16.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

SUA :pre¡ul porumbului

FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 16 iunie 2023, a fost de 269 dolari/tonå (1.237 lei). A

crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în iulie 2023, este de 169 euro/tonå (845 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 244 euro/tonå (1.220 lei).

A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 247 euro/tonå

(1.235 lei). A crescut cu 6 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 16 iunie, a fost de 239 eu ro/tonå (1.195 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iunie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

de 230 euro/tonå (1.150 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 237 dolari/tonå (1.090 lei).

A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 iunie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ii - Burse din Fran¡a euro/t

Soia

¥n såptåmâna 12 - 16 iunie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 537 dolari/tonå (2.470 lei). A crescut cu 10 dolari/ tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 277.770 tone, Olanda 77.770

tone, Indonezia 37.770 tone, Canada 37.770 tone ¿i Mexic 17.770 tone.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 16 iunie 2023, a fost de 539 dolari/tonå (2.479 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 439 dolari/tonå (2.019 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

Orz

România

FOB Constan¡a

185 euro/t (+ 6)

925 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 12 - 16.06.2023, pre¡ cu livrare în iulie 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului furajer , FOB-Rouen, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMo selle a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 12 iunie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 445 euro/tonå (2.225 lei).

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 217 euro/tonå (1.085 lei).

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în iulie 2023, pre¡ul orzului furajer este 197 dolari/t (906 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 435 euro/to-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Floarea-soarelui

¥n såptåmâna 12 - 16 iunie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.150 lei).

A scåzut cu 27 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 12 iunie.

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 16 iunie 2023, a fost de 337 dolari/tonå (1.550 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 12 iunie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna iulie 2023, este 357 euro/t (1.785 lei). A crescut cu 20 dolari fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în iulie 2023, este 427 dolari/t (1.964 lei). A scåzut cu 30 dolari/tonå.

nå (2.175 lei). A înregistrat o scådere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA , FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 12 - 16 iunie, a fost de 239 dolari/tonå (1.099 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

FOB - porturi Fran¡a euro/t

Produc]ia mondial\ de grâu

Principalii produc\tori (mil. tone). Total 800 milioane tone.

Prognozele privind pia¡a grâului pentru 2023/24, publicate în raportul Departamentului Agriculturii al SUA, pe 9 iunie, anun¡å o cre¿tere semnificativå a produc¡iei mondiale cu 10 milioane tone, atingând 800 milioane tone.

Americanii se bazeazå pe estimårile de produc¡ie mai mari pentru India: 113,5 mil. tone (+3,5 mil. tone), Rusia: 85 mil. tone (+3,5 mil. tone), UE: 140,5 mil. tone (+1,5 mil. tone) ¿i Ucraina17,5 mil. tone (+1 mil. tone).

Livrårile mai mari duc la o cre¿tere a comer¡ului mondial, iar exporturile pentru Rusia, UE, India ¿i Ucraina au fost revizuite în cre¿tere. Se estimeazå cå ¿i importurile vor cre¿te, datoritå cererii tot mai mari din China.

ºårile mari exportatoare vor fi Ru-

Previziunile de produc¡ie mai mari ¿i continuarea exporturilor la Marea Neagrå au determinat o scådere a pre¡urilor la grâu în luna mai.

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 33 dolari/tonå, atingând 227 dolari/tonå.

Cota¡iile UE au scåzut cu 14 do-

sia (46,5 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone), UE (38,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Canada (27,5 milioane tone), Australia (24,5 milioane tone), SUA ( 20 milioane tone), Argentina (12,5 mil. tone, mai mult cu 7 mil. tone), Ucraina (10,5 mil. tone), Kazahstan (9,5 mil. tone), Turcia (7,5 mil. tone), Brazilia (3,5 mil. tone).

ºåri cu stocuri mari de grâu

2022/23 Varia¡ie fa¡å de 2021/22

China 140 mil. t + 1 mil. t

UE 16 mil. tone + 1,2 mil. t

SUA 15 mil. t - 1,2 mil. t

Rusia 14,4 mil. tone + 1,4 mil. t

India 14 mil. t + 2,5 mi. t

lari/tonå, la 250 dolari/tonå, din cauza perspectivelor favorabile pentru noua recoltå, în special în Europa de Est. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cu 10 dolari/tonå, la 322 dolari/tonå.

ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o scådere de 4 dolari/tonå ¿i au închis la 301 dolari/tonå.

China trece în topul importatorilor, alåturi de Egipt, cu câte 12 milioane tone, urmat de Indonezia (11 milioane tone), Turcia (10,5 milioane tone), Algeria (9 milioane tone), Maroc (7,5 milioane tone) ¿i UE (7 mil. tone).

ªi consumul global este mai mare, bazat pe cererea crescutå de furaje ¿i ¿roturi în China, Rusia ¿i India. Acesta va atinge nivelul de 796 milioane tone, mai mare cu 4 milioane tone.

Stocurile mondiale pentru 2023/24 sunt în cre¿tere cu aproape 7 milioane de tone ¿i ajung la 271 milioane Stocurile vor scådea în Rusia ¿i UE, dar vor cre¿te în China ¿i India.

Pre¡urile din SUA au scåzut cu 20 do lari/tonå ¿i au ajuns la 353 dolari/tonå.

Cota¡iile din Argentina au crescut cu 28 dolari/tonå ¿i au ajuns la 378 dolari/tonå, cu disponibilitå¡i reduse pentru export.

Ucraina> condi]ii meteo bune pentru grâu

Produc¡ia de grâu din Ucraina este revizuitå în cre¿tere, pe fondul unor condi¡ii meteo favorabile în zona de stepå, care reprezintå aproximativ jumåtate din produc¡ia de grâu a Ucrainei.

Pentru anul de comercializare 2023/24 produc¡ia de grâu este estimatå la 17,5 milioane tone.

¥n ciuda numeroaselor provocåri cu care se confruntå fermierii ucraineni, randamentul previzionat de americanii de la USDA este mai mare decât media pe 5 ani. Va atinge aproximativ 4,07 tone/hectar, în cre¿tere cu 6% fa¡å de luna trecutå, cu 3% fa¡å de anul trecut ¿i cu 2% fa¡å de media ultimilor 5 ani.

Grâul de toamnå, care reprezintå aproximativ 97% din produc¡ia totalå de grâu din Ucraina, este semånat de obicei cam la începutul lunii septembriemijlocul lunii noiembrie ¿i se recolteazå de la sfâr¿itul lunii iunie pânå la mijlocul lunii august.

Suprafa¡a cultivatå este prognozatå la 4,3 milioane de hectare, neschimbatå fa¡å de luna trecutå, dar în mai micå cu 19% fa¡å de anul trecut ¿i cu 35% fa¡å de media pe 5 ani.

Dupå cum aratå indicele de vegeta¡ie normalizatå, derivat din satelit, condi¡iile actuale de vegeta¡ie sunt în mare parte peste medie în majoritatea zonelor producåtoare.

În prezent, Ucraina poate fi împår¡itå în zone aflate în råzboi ¿i zone care sunt în afara conflictului. Astfel cå, din ca uza råzboiului în desfå ¿urare, nu prea existå nici informa¡ii oficiale, credibile, despre starea agriculturii ucrainene în aceste zone.

Ca urmare, datele privind suprafa¡a ¿i produc¡ia furnizate în prezent de Ministerul Agriculturii al Ucrainei ¿i Servici-

Exploziadin6iunie,careaprovocatpråbu¿ireabarajuluiKakhovka,situat pe râul Nipro, nu a afectat culturile de grâu ¿i orz din zona de stepå. Examinareaini¡ialåaimaginilordinsatelitaratåunimpactrelativminimal pråbu¿irii barajului asupra terenurilor agricole din zonå. Culturile din regiunenuerauirigateprinre¡eauadepompare.

Inundarea masivå s-a fåcut pe partea de sud a râului,în zona ocupatå. Peparteadenordaufostafectatesta¡iiledepompare,¿iimplicitre¡eauade distribu¡ie,daracesteairigaudoarlegumele,oleaginoasele¿iorezul.

Departamentul Agriculturii al SUA încå evalueazå implica¡iile evenimentului asupra agriculturii din regiune.A¿a cum se ¿tie, teritoriile ocupatenusuntreflectateînprezentînniciostatisticåoficialåfolositåpentru previziunile anali¿tilor americani. Prin urmare, este de a¿teptat ca impactulpråbu¿iriibarajuluiasupraprognozelorUSDApentruUcrainasåfie neglijabil.

ul de Statisticå, care sunt folosite pentru prognozele USDA, nu reflectå întreaga ¡arå.

son. ¥n plus, Kievul nu publicå nici date despre produc¡iile agricole din Crimeea.

Pentru sezonul 2023/24, informa¡iile Ministerului Agriculturii de la Kiev despre suprafa¡a cultivatå pentru culturile de toamnå ¿i de primåvarå exclud teritoriile ocupate temporar din Done¡k, Zaporizhzhia, regiunile Luhansk ¿i Her-

¥n schimb, estimårile USDA privind produc¡ia agricolå pentru Ucraina, includ ¿i produc¡ia estimatå din Crimeea, date care sunt extrase din rapoartele privind produc¡iile agricole furnizate de Agen¡ia de Statisticå a Rusiei, Rosstat.

Prognozele la porumb

Principalii produc\tori (mil. tone). Total 1,223 miliarde tone.

Pentru sezonul 2023/24, produc¡ia mondialå de porumb este prognozatå la un nivel record de1,223 miliarde tone, cu 72 milioane tone mai mare fa¡å de anul 2022/23.

Se anun¡å o produc¡ie crescutå pentru Ucraina (24,5 milioane tone, fa¡å de 22 mil. tone anun¡ate în raportul de luna trecutå), reflectând o suprafa¡å mai mare cultivatå, conform datelor raportate de guvernul ucrainean.

Schimbårile majore ale comer¡ului mondial pentru 2023/24 includ exporturi mai mari de porumb pentru Ucraina ¿i importuri crescute pentru UE.

Brazilia råmâneîn topul exportatorilor, cu 57 milioane tone de porumb, fiind ur matå de:

SUA (54 milioane tone, mai mult cu 9 mil. tone)

Argentina (33,5 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone)

Ucraina (19 milioane tone, mai mult cu 2,5 mil. tone)

UE (5 milioane tone,

mai mult cu 2 mil. tone).

Fed. Ruså (4,2 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este China (23 milioane tone), urmatå de:

UE (22,5 milioane tone)

Mexic (18 milioane tone)

Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (12 milioane tone)

Vietnam (11 milioane tone)

Egipt (8,5 milioane tone).

Consumul mondial este estimat så creascå la 1.206 mil. tone.

Marii consumatori de porumb sunt:

La licita¡iile din luna mai, cota¡iile din SUA ¿i Brazilia au crescut, în timp ce în Argentina ¿i Ucraina au scåzut u¿or.

Astfel, pre¡ul porumbului din SUA a crescut cu 3 dolari/tonå ¿i a ajuns la 272 dolari/tonå, ca råspuns la condi¡iile de secetå din partea centralå ¿i de vest.

¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a câ¿tigat cu 5 dolari/tonå ¿i a ajuns la

SUA (314,5 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone)

China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone)

Brazilia (76,5 milioane tone)

UE (81,5 milioane tone, mai mult cu 3,5 milioane tone)

Mexic (46 milioane tone).

Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 7 milioane tone ¿i ajung la aproximativ la 314 milioane tone.

245 dolari/tonå, din cauza cererii puternice pentru recolta viitoare, care se anun¡å a fi una aproape de record.

Pre¡urile din Argentina au scåzut cu 11 de dolari/tonå, ajungând la 241 de dolari/tonå.

Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au scåzut cu 10 dolari/tonå, la 215 dolari/tonå.

pagini de Marilena RÅDUCU

VEGETALE

Cum s\ depozitezi ieftin [i sigur

O nouå solu¡ie de depozitare în silobag este disponibilå pe pia¡å. Este vorba de utilajele Agrar Bag, producåtor german de top, importate prin Agrar Bag România într-un parteneriat cu Dorin Boboc, fermier din Furcule¿ti, Teleorman.

Sistemul silobag este considerat cea mai ieftinå metodå de depozitare a cerealelor. Are ¿i alte avantaje: nu existå pierderi de cantitate prin reducerea umiditå¡ii produsului stocat, ca în alte sisteme de depozitare, nu este necesarå ventila¡ie, care presupune consum de curent electric, nu este necesarå “gazarea” împotriva insectelor. Viteza de lucru este mare, se pot încårca pânå la 400 tone pe orå.

Sacii au lungimi între 60 ¿i 150 metri. Spre compara¡ie, într-un sac de 75 metri se pot depozita aproximativ 250 tone de grâu.

Pentru fermierii cu experien¡å în utilizarea tehnologiei este recomandatå utilizarea sacilor de dimensiuni mari, pentru a reduce timpul de reîncårcare a acestora pe utilaj. Un sac de 150 metri se poate tåia la lungimea doritå, în func¡ie de configura¡ia spa¡iului alocat stocårii.

Producåtorul furnizeazå saci cu ¿apte straturi ce asigurå etan¿eitatea ¿i påstrarea parametrilor calitativi din mo-

mentul încårcårii. Sacii sunt de unicå folosin¡å, dar Agrar Bag asigurå reciclarea acestora.

Dorin Boboc (1.400 ha) le recomandå fermierilor så aleagå echipamente de calitate foarte bunå, care fac posibilå umplerea corectå a sacilor, ce asigurå påstrarea calitå¡ii cerealelor. Durata de via¡å a echipamentelor este de 20-30 de ani, întrucât au foarte pu¡ine piese care se pot defecta.

Pentru încårcare este recomandatå utilizarea unui tractor de 90 CP pentru a ac¡iona încårcåtorul. Pe un hectar de teren se pot depozita 10.000 de tone de cereale în silobaguri. Alimentarea utilajului de încårcare se poate face cu ajutorul remorcii tehnologice, cu încårcåtorul frontal, sau printr-un echipament auxiliar care se ata¿eazå încårcåtorului.

Sacii se pot a¿eza direct pe påmânt, pe paji¿te sau, dacå existå, pe platforme betonate. Esen¡ial este så nu existe corpuri ascu¡ite.

Pentru protec¡ia împotriva påsårilor sunt furnizate plase de protec¡ie cu

inser¡ie metalicå. Perforårile accidentale se pot repara cu ajutorul unor petice speciale. Descårcarea se poate face cu tractor de 70 CP.

Agrar Bag România este rezultatul unui parteneriat dintre Boboc&Co ¿i un partener din Bulgaria, cu o vastå experien¡å în domeniu. Echipamentele ¿i sacii se pot comercializa prin facturare directå de la depozitul din Bulgaria.

Reprezentan¡ii companiei pregåtesc, împreunå cu un partener din domeniul financiar, o solu¡ie pentru a oferi finan¡area utilajelor sub formå de închiriere.

Aceasta este integral deductibilå, iar achizi¡ia se face la finalul perioadei de închiriere, la valoarea rezidualå de 5%. Având ¿i echipamentele ¿i sacii pe stoc la o distan¡å foarte micå de România, timpul maxim de livrare este de o såptåmânå, dar în situa¡ii speciale se pot efectua ¿i livråri în 24 de ore.

Arpad DOBRE

Dorin Boboc, fermier, Furcule[ti, Teleorman

Riscuri în culturile de grâu, porumb [i floare

Un fenomen rar întâlnit în cultura de grâu se înregistreazå în agricultura din Timi¿, în luna iunie.

Este vorba de cåderea plantelor, din cauza ploilor excesive, pe suprafe¡e întinse ¿i în toate zonele.

Precipita¡iile au fost peste media multianualå cu 200 de litri pe metru påtrat.

Du¿an Belin, specialist Bayer, a explicat cå acum, când plantele au boabele formate ¿i spicul plin, din cauza ploilor prea dese au fost îngreunate de apå ¿i s-au aplecat.

“Cåderile de grâu sunt înregistrate din cauza ploilor, nu a vânturilor, fiindcå bobul este plin”, spune Belin.

Acest fenomen este înregistrat la nivelul întregului jude¡ul Timi¿.

Recomandarea Bayer este ca, în viitor, agricultorii så se îndrepte spre soiurile joase pentru a evita cât de cât cåderea culturii în caz de vânturi sau de ploaie intenså.

O altå problemå care poate apårea pânå la recoltare sunt trip¿ii ¿i afidele la spic, doi dåunåtori foarte periculo¿i.

De aceea recomandarea Bayer este interven¡ia cu un insecticid de calitate, cum este Decis Expert.

Dar amenin¡area cea mai mare o reprezintå apari¡ia bolilor spicului, care pot dåuna mult calitå¡ii ¿i cantitå¡ii produc¡iei.

Cele mai periculoase sunt septorioza ¿i fuzarioza. Fuzarioza se instaleazå odatå cu înfloritul. Când se våd ca-

pi¿oanele albe, înfloritul este la final. Atunci este cel mai bun moment pentru tratamentul preventiv împotriva fuzariozei, fiindcå este timpul instalårii bolii, iar vizibilitatea va fi peste cinci-¿apte zile în câmp.

Specialistul Bayer aten¡ioneazå cå nu este gre¿it dacå se aplicå ¿i un tratament în timpul înfloritului, pentru a se pune cultura în siguran¡å.

Bayer are produse care permit acest lucru. Este vorba de Nativo Forte ¿i Nativo Pro, dar va intra pe pia¡å ¿i noul produs, Caiunis, pe lângå Prosaro, care este tratamentul standard împotriva fuzariozei. Aici intrå ¿i clasele chimice din grupa triazolilor care pot preveni, dar pot avea ¿i ac¡iune curativå împotriva fuzariozei. Tebuconazolul ¿i protioconazolul pot inhiba fuzarioza dacå va apårea în bob. Condi¡iile de extindere ¿i instalare trebuie så aibå temperaturi cuprinse între 15 ¿i 24 de grade. Atunci, se formeazå habitatul de dezvoltare a acestor boli ale spicului.

Riscuri la porumb ¿i floarea-soarelui

¥n culturile de porumb ¿i floareasoarelui pot apårea amenin¡åri serioase în continuare. Unul dintre riscurile majore la porumb este instalarea ar¿i¡ei, începând cu înfloritul plantelor. În luna iunie, existå un suport hidric destul de consistent pentru încå trei såptåmâni - patru såptåmâni.

Totu¿i, o ar¿i¡å ar putea întrerupe acest confort pentru porumb, atunci când planta depå¿e¿te 12 frunze. Riscul este cå ar¿i¡a intenså ar putea steriliza polenul, a¿a cum s-a întâmplat în vara lui 2022.

Cultura de floarea-soarelui se prezintå foarte bine, în luna iunie, dar Bayer atrage aten¡ia ca fermierii så fie foarte aten¡i în continuare la manå. Sunt loturi în jude¡ul Timi¿ deja afectate de manå în cultura de floarea-soarelui.

O altå amenin¡are o reprezintå afidele pentru floarea-soarelui. Mai grav, afidele î¿i formeazå habitatul pe partea dorsalå a frunzelor. Prin urmare, nu sunt afectate de regimul hidric, care se manifestå zilnic. Astfel, afidele pot rezista ploilor.

Bayer recomandå produsul Prosaro ca protec¡ie împotriva manei ¿i poate fi aplicat pânå la începutul înfloritului, de la opt frunze pânå la apari¡ia calatidului ¿i chiar mai târziu.

La porumb existå riscul så aparå fuzarioza, fiindcå se fac tot mai des rota¡ii scurte ale culturilor între porumb ¿i grâu, fiindcå sunt boli comune.

Astfel, apare un risc foarte mare så se transmitå fuzarioza de la o culturå la alta, fiind ambele graminee. O altå amenin¡are o reprezintå apari¡ia insectelor ¿i aflatoxina, care este transmiså prin densitatea dåunåtorilor.

Gheorghe MIRON

Du[an Belin, specialist Bayer

Ziua Grâului din B\r\gan, la a

Aproximativ 500 de fermieri, agronomi, reprezentan¡i ai companiilor furnizoare de inputuri ¿i reporteri au participat, vineri, 16 iunie, la Ziua Grâului Bårågan, organizatå de FAPPR, la Iazu, jude¡ul Ialomi¡a, în ferma Silcomar, administratå de Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT Ialomi¡a. Fermierii, veni¡i din toate col¡urile ¡årii, au putut constata calitå¡ile geneticii ¿i efectele tehnologiilor de nutri¡ie ¿i protec¡ie a plantelor într-un an complicat.

Doar 174 de l/mp au cåzut pe sola unde s-a amenajat platforma de teståri, în perioada 1 octombrie - 16 iunie. Ca atare, Silviu Mihai estimeazå o produc¡ie de circa 5 t/ha, inferioarå celei din ferma comercialå unde, pe jumåtate din suprafa¡å a irigat ¿i anticipeazå produc¡ii de 8-9 t/ha, iar pe cealaltå suprafa¡å a plouat mai bine ¿i media produc¡iilor e posibil så urce spre 7 t/ha.

Situa¡ia putea fi chiar mai proastå, înså, din fericire, pe 27 mai au cåzut 30 de litri ¿i asta a salvat situa¡ia, în ultimul moment.

Silviu

Mihai

e fan Ultim

Silviu Mihai, fermierul gazdå, se declarå foarte mul¡umit de soiul Ultim, de la KWS.

“L-am testat anul trecut, pe 5 ha, ¿i a dat o produc¡ie de aproape 7 t/ha, într-o zonå în care alte soiuri abia au dat 5 t/ha. A avut ¿i indici de calitate buni, cu proteinå de 13 ¿i masa hectolitricå peste 80. A¿a cå, anul acesta, îl cultiv pe 250 de hectare, jumåtate din suprafa¡a cu grâu. i în platfor-

În cuvântul de bun sosit, Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR, i-a îndemnat pe oaspe¡i så analizeze cu aten¡ie aspectul celor 40 de soiuri de grâu ¿i 14 soiuri de orz ¿i orzoicå din platformå, tocmai pentru cå au fost dificile condi¡iile ¿i fermierii sunt obliga¡i så prezume cå se vor confrunta tot cu ani dificili (cu precipita¡ii sårace), de aici înainte.

La sosire, fiecare vizitator a primit un “pa¿aport de vizitare”: un carton pe care expozan¡ii au lipit autocolantele. Cei care treceau pe la toate standurile celor 20 de companii furnizoare de in-

må, Ultim aratå foarte bine, superior altor soiuri. E încå verde, spicele sunt mari. E mare interesul pentru acest soi, m-au întrebat ¿i al¡i colegi fermieri de el, dupå ce lau våzut în ferma comercialå”.

Silviu Mihai mai cultivå Falado, de la Syngenta, iar pentru såmân¡å, Pitar, de la Fundulea, ¿i Silverio, de la Tea Semin¡e. Îi mai plac soiurile Brut, de la INCDA Fundulea, ¿i Tika Taka, de la Saaten Union, care, înså, ca ¿i Falado ¿i Silverio, nu au fost cultivate în aceastå paltformå.

Nicolae Sitaru, Maria Cîrjă, Silviu Mihai [i Alina Crețu

treia edi]ie

puturi, semin¡e, îngrå¿åminte ¿i utilaje prezente erau înscri¿i într-o tombolå, iar câ¿tigåtorii au fost recompensa¡i cu fertilizan¡i ¿i produse de protec¡ie a plantelor. La tombolå au fost înscri¿i 350 de vizitatori, semn cå opera¡iunea “colantarea” a fost de succes.

Spre deosebire de edi¡ia trecutå, nu s-a mai pornit cu un “alai” format din organizatori, oaspe¡i de seamå ¿i echipå de filmare, într-un pelerinaj care så treacå pe la toate standurile. Ci, la unul dintre capetele platformei, a fost amenajat un mic studio de filmare, unde, pe rând, expozan¡ii au avut oportunitatea

de a-¿i prezenta produsele ¿i tehnologiile pe care le propun fermierilor în perioada urmåtoare, în interviuri realizate de Alina Cre¡u, director executiv FAPPR.

“Am preferat acest sistem, astfel încât vizitatorii så aibå mai multå libertate de mi¿care ¿i de a discuta, de a schimba impresii, între ei ¿i cu expozan¡ii. A fost foarte bine, fiindcå mul¡i fermieri au venit dupå ora deschiderii (10) ¿i astfel expozan¡ii au avut vizitatori pânå la ora 15”, spune Alina Cre¡u.

Robert VERESS

Ziua Grâului 2024 se va ¡ine în ferma Agricom Borcea

Ziua Grâului 2024, adicå edi¡ia de anul viitor - a patra -, va fi gåzduitå de Agricom Borcea, administratå de Arnaud Charmetant, pre¿edintele AIDER (Asocia¡ia pentru Agriculturå Integratå durabilå Economic ¿i Rentabilå), a anun¡at Alina Cre¡u, în deschiderea evenimentului.

“Cu acest prilej, ne face o deosebitå plåcere så anun¡åm cå AIDER a aderat la Forumul APPR”.

Maxagro, la 30 de ani

Maxagro, una dintre cele mai mari ferme agricole din jude¡ul Timi¿, care exploateazå peste 10.000 de ha ¿i cre¿te 2.700 de vaci de lapte a marcat 30 de ani de succes ¿i performan¡å în agriculturå. La marea sårbåtoare, organizatå pe 16 iunie, au participat peste 1.000 de invita¡i din întreaga ¡arå.

Maxagro, înfiin¡atå de familia Zifceak, înseamnå peste 100 de milioane de euro active, profit de peste 10 milioane de euro, în 2022, ¿i peste 300 de angaja¡i. Numai în ultimul an grupul au cumpårat utilaje de peste 10 milioane de euro.

“Fårå tehnicå agricolå modernå nu po¡i face performan¡å”, spune Ianco Zifceak.

Maxagro este o afacere de familie care a început cu doar 5 ha ¿i un tractor în 1993, la Gåtaia, când Ianco avea 20 de ani. Pas cu pas, ferma s-a extins ¿i, în 2023, a ajuns så de¡inå un sistem superperformant de produc¡ie cu cele mai moderne utilaje agricole de precizie ¿i

sus¡inând puternic agricultura din Banat cu miile de ha cultivate cu grâu, porumb, rapi¡å, floarea-soarelui ¿i porumb.

Capacitatea de depozitare va ajunge anul acesta la aproape 100.000 de tone. Grupul s-a integrat ¿i în domeniul zootehnic, cu o fermå de bovine pentru lapte, dar ¿i în construc¡ii, înfiin¡ând compania Drumuri ¿i Poduri.

Sårbåtorirea a 30 de ani Maxagro a mai însemnat vi¡ei ¿i purcelu¿i la pro¡ap, cele mai fine båuturi, cele mai delicioase brânzeturi, o roabå plinå cu ¿ampanie finå ¿i scumpå, Moet, un superspectacol folcloric cu mari arti¿ti. La miezul nop¡ii a avut loc un foc de artificii cople¿itor, dar distrac¡ia nu s-a încheiat, ci a continuat pânå spre diminea¡å.

Toate festivitå¡ile s-au desfå¿urat în centrul fermei bio din Birda, cumpåratå, în 2022, cu 25 de milioane de euro.

La o asemenea amplå sårbåtoare, nu au lipsit nici premiile în semn de recuno¿tin¡å oferite pentru sus¡inerea agriculturii.

Au fost premiate institu¡ii publice ¿i companii partenere care au sus¡inut Maxagro, de-a lungul celor 30 de ani, distinc¡ii înmânate de Darius Georgiu, pre¿edintele sec¡iunii Agralim ¿i vice-

pre¿edintele Camerei de Comer¡ Industrie ¿i Agriculturå Timi¿.

Cu acest prilej, Alin Nica, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Timi¿, a vorbit despre importan¡a investitorilor locali, care trebuie sprijini¡i: “Capitalul autohton trebuie så-l protejåm ¿i så-l ajutåm så se dezvolte. Maxagro este un model de investi¡ie pentru Banat ¿i pentru întreaga ¡arå”.

Grupul Maxagro este laureat al Galei Excelen¡ei în Afaceri Timi¿ ¿i în Topul Na¡ional al Firmelor Române¿ti.

Ce înseamnå 30 de ani de Maxagro?

Ianco Zifceak a concluzionat: “Înseamnå multå muncå, dar ¿i multe satisfac¡ii, când tragi linia ¿i vezi ce lucruri frumoase ai realizat. Må mul¡ume¿te cå am mul¡i oameni dragi în jurul meu ¿i mul¡i prieteni ¿i toatå lumea este aproape de mine ¿i ne putem bucura împreunå.

Subfinan¡area agriculturii române¿ti a fost cel mai dificil lucru, pânå acum câ¡iva ani. De aceea a fost foarte greu så te dezvol¡i så cumperi påmânt. Asta în timp ce firmele stråine veneau cu credite de afarå cu dobânzi mici. Dar pânå la urmå se poate ¿i aici!”

Maxagro 30 ani - Ianco [i Ioji Zifceak

Premiile Forumului APPR 2023

Miercuri, 14 iunie, la Complexul Iezer, de lângå Slobozia, a avut loc evenimentul FarmConect Hub, la care au participat fermieri din Forumul APPR, reprezentan¡i ai companiilor furnizoare de inputuri pentru agriculturå, politicieni locali, preså. În cadrul evenimentului a fost anun¡atå, oficial, a doua edi¡ie a Târgului FarmConect, care se va desfå¿ura în aceea¿i loca¡ie, din Slobozia, în perioada 31 august - 3 septembrie 2023, diferitå de prima edi¡ie (9-11 iunie 2022).

Totodatå, în urma centralizårii råspunsurilor date de fermierii care au vizitat prima edi¡ie a Târgului organizat de FAPPR, organiza¡ia a acordat ¿apte premii de popularitate, pentru tot atâtea solu¡ii uti-

lizate în agriculturå.

Între 9 ¿i 11 iunie 2022, la intrarea în Târgul FarmConect, fermierii au primit chestionare pe care au fost ruga¡i så le completeze ¿i så le returneze organizatorilor. Dintre miile de chestionare

adunate astfel, mai pu¡ine de 900 au putut fi validate, pentru a fi luate în considerare în stabilirea ierarhiei în preferin¡ele responden¡ilor. Au fost eliminate chestionare incomplete sau cu råspunsuri imprecise.

Fermierii au avut de råspuns la ¿apte întrebåri simple: Care este cel mai bun soi de grâu / cel mai bun hibrid de porumb / cel mai bun hibrid de floarea-soarelui / cel mai bun hibrid de rapi¡å / cel mai bun fungicid la cultura grâului / cel mai bun erbicid la cultura porumbului / cea mai bunå solu¡ie digitalå pentru agriculturå?

Cel

Produsul care a adunat cele mai multe råspunsuri a fost cel premiat. Nu s-au oferit premii în bani sau obiecte. De aceea, Alina Cre¡u, directorul executiv al FAPPR a precizat cå sunt premii “virtuale”. Chiar ¿i a¿a, reprezentan¡ii companiilor, invita¡i pe scena evenimentului, au fost vizibil încânta¡i. Mai ales cå premierea a fost, ¿i pentru ei, o surprizå - nu fuseserå informa¡i înaintea evenimentului.

Cea

Glosa INCDA Fundulea

P9889 Corteva

Marcel Panå, director vânzåri zona Bårågan Cel mai apreciat hibrid de floarea-soarelui

P64LE99 idem idem

Cel mai apreciat hibrid de rapi¡å

Umberto KWS

Viorel Drågu¿in, director na¡ional de vânzåri

mai apreciat fungicid la cultura grâului Elatus Era Syngenta

Andrei Måru¡escu, director de comunicare

Cel mai apreciat erbicid la cultura porumbului Adengo Bayer

Mihai Gheorghe, director comercial

mai apreciatå solu¡ie digitalå pentru agriculturå

Trimble Vantage Alexandru Cocli¿an, director de opera¡iuni

Echipa FAPPR

Ziua Câmpului, cu sute de fermieri, la SCDA Lovrin

Ziua Câmpului de la Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare Lovrin a atras sute de fermieri din jude¡ele Timi¿, Arad, Cara¿-Severin.

LaLovrin, agricultorii au luat contact direct în câmp cu loturile experimentale semånate cu ¿ase hibrizi de rapi¡å ¿i cu un lot de grâu cu soiuri create la SCDA Lovrin, cum ar fi Biharia ¿i Dacic, dar ¿i de la companiile partenere.

¥n premierå, a fost pregåtit ¿i un lot experimental cu o nouå tehnologie, privind densitå¡ile la grâu. Experimentele vor continua ¿i pe viitor.

Marinel Horablaga, directorul sta¡iunii, a explicat cå experien¡ele au început de la 200 de boabe germinabile pe metru påtrat, ajungând pânå la 1.200 de boabe germinabile pe metru påtrat. Speciali¿tii vor face måsuråtorile pe partea de biometrie ¿i produc¡ie, iar la sfâr¿it vor fi suprapuse pe ceea ce înseamnå rentabilitate.

“Vrem så constatåm cu date concrete cum este mai rentabil så mergi: cu 400 - 500 de boabe germinabile pe metru påtrat sau cu 800 - 1.200 de boabe germinabile.

Probabil cå varianta cea mai bunå va fi cu loturi semånate cu 800 - 900 de boabe de germinabile. Toate acestea coroborate ¿i cu evolu¡ia în timp a culturii respective”, a conchis Horablaga.

Totu¿i, din cauza densitå¡ilor, pe unele sole grâul a fost culcat din cauza ploilor excesive. Unde au fost densitå¡i mai mici, ca numår de boabe, plantele

au înfrå¡it bine. Unde a fost în densitå¡i mai mari înfrå¡irea nu a avut loc. A råmas doar planta mamå în picioare.

Du¿an Belin, specialist Bayer pe grâu, a vorbit despre tehnologiile aplicate. Primul tratament a fost cu produsul Input care existå la pachet cu Celexium, un fungicid cu un erbicid. Input con¡ine douå substan¡e active, iar Celexium, trei. Astfel Bayer vine cu tehnologia com pletå pentru provocårile anului

2023. Rezultatul este clar: cultura în luna iunie pe lotul experimental de la Lovrin este foarte curatå, fårå o buruianå, ¿i nu a fost nevoie så se intervenå în timpul vegeta¡iei.

Alt tratament a fost cu noul Nativo Forte, cu tebuconazolul ca substan¡å acti vå. Tebu conazolul e un produs foarte dorit de fermieri ¿i a avut întotdeauna rezultate excelente, dar fiind deja uzat ¿i apårând rezisten¡å la unele boli, conform noii PAC, va fi exclus.

La ultimul tratament, s-a intervenit cu Prosaro, cel mai eficient pentru protec¡ia împotriva fuzariozei la spic. Mai mult, chiar dacå grâul este infectat cu fuzarium, Prozaro are capacitatea curativå de a stopa ¿i localiza fuzarioza la nivel de palee, care este înveli¿ul bobului. Dupå cum se ¿tie, fuzarioza se instaleazå odatå cu înfloritul bobului. Pe lotul experimental de la Lovrin nu a fost cazul. Tratamentul a fost aplicat încå de la început înfloritului. A fost al doilea tratament. Anul acesta s-a aplicat ¿i un al treilea fungicid de corec¡ie pentru asigurare. Nativo forte a fost aplicat între 8-10 mai ¿i a trecut de perioada lui de protec¡ie.

Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, a atras aten¡ia cå în laboratoarele SCDA Lovrin cercetåtorii încercå så vinå cu solu¡ii care så corespundå cu rezolvarea problemelor cu care se confruntå aståzi agricultura româneascå. “Cercetåtorii, împreunå cu ceilal¡i colegi de la cele 64 de unitå¡i subordonate ASAS, pot så ofere solu¡ii la problemele mari cu care se confruntå agricultura”, a spus Tabårå.

Marinel Horablaga, director SCDA Lovrin

Tehnologii esen]iale la grâu [i rapi]\

ferma NETagro

ICL, Lidea ¿i Syngenta au fost partenerii NETagro la evenimentul Tehnologii Esen¡iale, organizat în ferma NETagro din Ulmeni, Cålåra¿i. Vineri, 9 iunie, aproximativ 200 de fermieri au råspuns invita¡iei de a vedea rezultatele tehnologiilor selectate de cele patru companii la culturile de grâu ¿i rapi¡å. 12 dintre ei, mai noroco¿i, au plecat acaså ¿i cu premii. ICL a oferit trei saci cu microgranulate starter Start Mini 21-21-5, Lidea - trei saci de semin¡e Capello Protect, NETagro - 3x2 bidoane de fertilizan¡i foliari, Syngenta - trei minifrigidere auto.

Tehnologia pentru grâu

Lidea a testat în platformå ¿ase din cele 10 soiuri de grâu din portofoliu, respectiv Sonatine, Basaltic, Solindo, Monte Cristo, Somtuoso ¿i Sosthene, ultimul fiind singurul nearistat. Simona Boboc, crop manager, spune cå este în cre¿tere cererea pentru soiurile extratimpurii, precum Basaltic ¿i Sonatine, fermierii cåutând så evite ar¿i¡a din perioada de recoltat. Sonatine înfrå¡e¿te

foarte bine, este foarte stabil, iar Basaltic este soiul cu cea mai bunå toleran¡å la fuzariozå din pia¡å, are o talie mai micå decât Sonatine ¿i e cu doar 2 zile mai tardiv.

Toate cele ¿ase soiuri au dat randament la Ulmeni, promi¡ând produc¡ii de peste 6 t/ha, dacå nu cumva seceta ¿i ar¿i¡a vor provoca, mai târziu, ¿i¿tåvirea boabelor. 6t/ha nu pare mult, înså condi¡iile de culturå au fost foarte dificile: secetå din toamnå pânå la debutul primåverii (doar 120 de l/mp au cåzut între septembrie ¿i 1 martie, 310 l/mp pânå la data evenimentului), semånat târziu, la data de 12 octombrie, în teren dificil (dupå recoltarea culturii premergåtoare - porumbul - nici douå treceri cu Tiger-ul nu au ¿ters aspectul solului de “minå de cårbuni”), råsårire precarå, iar primåvara, dupå secetå, oscila¡ii mari de temperaturå de la o zi la alta ¿i în decursul aceleia¿i zile, cu 20 de grade ziua ¿i noaptea înghe¡.

Cu excep¡ia Sonatine, aflat la capåt de parcelå, soiurile au fost cultivate în douå tehnologii distincte, respectiv cu ¿i fårå fertilizan¡i foliari din oferta NETagro, pentru a se constata impactul acestora. În tabelul alåturat, prezentåm tehnologia integralå. Cu caractere ro¿ii am trecut produsele care nu au fost apli-

cate în tehnologia fårå fertilizan¡i foliari. “Am încercat så maximizåm ¿ansele plantelor în condi¡iile date. Am urmårit så avem o înfrå¡ire mai puternicå, spice mai dezvoltate ¿i calitate mai bunå a boabelor. ªi atunci, pe data de 27 martie am intervenit cu fertilizan¡ii foliari Ekolist Cereale ¿i Siapton. Ekolist pentru stimularea rådåcinilor ¿i a înfrå¡irii, fiind un produs hormonal cu aminoacizi ¿i microelemente chelatate - Cu, Fe, Mn, Zn, iar Siapton pentru reglarea regimului hidric, protec¡ie ¿i diminuarea stresului, având 54% aminoacizi de origine animalå, cu absorb¡ie rapidå. Nu am urmårit o cre¿tere agresivå, fiindu-ne teamå de geruri, de brumele târzii. Apoi, pe 10 aprilie, fiindcå nu s-a våzut efectul fertilizårii de bazå, plantele neavând acces la azotul aplicat toamna, am introdus o punte: Nitrospeed. În afarå de N, are Mo ¿i Ni care ajutå la absorb¡ia rapidå a N, Mg care stimuleazå fotosinteza, ¿i Ti cu rol antistres. La spic ne-am gândit cå trebuie så maximizåm ¿ansele de calitate a produc¡iei: boabe cât mai grele, cu indici buni de panifica¡ie. Nutrigreen SK e un produs cu mult sulf, care genereazå proteinå, potasiu, responsabil de calitate ¿i ceva azot. Iar Siaptonul a fost aplicat, din nou, de data asta pentru

stimularea polenizårii, pe lângå efectul antistres”, aratå Cåtålin Costea, director tehnic NETagro.

În câmp, doar un ochi format putea observa diferen¡e morfologice, înså efectele celor douå tehnologii distincte se vor vedea mai ales la recoltare, în special în calitatea boabelor, anticipeazå Costea.

De remarcat cå fertilizarea de toamnå s-a realizat fårå azot, în consonan¡å cu recomandårile Comisiei Europene. Explicå Angelo Niculescu, directorul tehnic ICL:

“Ca îngrå¿åmânt de bazå, în toamnå s-a aplicat un produs din gama PK+, cu 29% fosfor ¿i 5% potasiu, în cantitate de 360 kg/ha. Fosforul provine din acid fosforic, iar potasiul din polisulfat, fiind pe bazå de clorurå de potasiu. E un îngrå¿åmânt care se preteazå pentru toate culturile ¿i tipurile de sol. Gama PK+ con¡ine o multitudine de combina¡ii de fosfor cu potasiu, fie cu mai mult P, fie echilibrat, fie mai mult K. Gama este extinså ¿i prin adaosuri de diverse microelemente ce pot avea un rol decisiv. De pildå, aplicarea unui îngrå¿åmânt cu sulf poate însemna o diferen¡å de procente sau de zeci de procente în produc¡ie”.

Gabriela Stoica, reprezentant tehnic, ¿i Silviu Caimac, responsabil tratament såmân¡å, au detaliat tehnologia de protec¡ie Syngenta, cu ajutorul cåreia câmpul a fost curå¡at de buruieni, boli, insecte. Schema a fost una simplå: douå erbicide, douå fungicide, un insecticid.

Utilizat cu succes în cultura cartofului, Boxer a fost recent omologat ¿i pentru cereale, fiind folosit începând cu acest an agricol pentru erbicidarea în preemergen¡å. Curå¡å câmpul de buruieni problematice, atât mono, cât ¿i dicotiledonate.

“Este mult mai ieftin ¿i eficient så controlezi buruienile toamna”, recomandå Caimac.

“S-a våzut importan¡a tehnologiei în special sezonul acesta, cu o toamnå lungå, iarnå cu temperaturi ridicate, astfel cå Veronica a fost våzutå înfloritå chiar ¿i în ianuarie-februarie, acolo unde nu s-a erbicidat în preemergen¡å”, adaugå Stoica.

Sunt boli ca målura sau ustilago (tåciunele zburåtor) ce nu pot fi controlate decât cu tratament såmân¡å. Semin¡ele folosite în platforma NETagro au fost tratate cu insecto-fungicidul Austral Plus, promovat de Syngenta ca o posibilå solu¡ie la Zabrus (grâu) sau Tanymecus (porumb, floare), în cazul interz-

icerii neonicotinoidelor. În plus, ca fungicid, este omologat, între altele, împotriva Septoria nodorum.

Produsul este în promo¡ie: la 10 pachete de Austral Plus, care vine ¿i cu adjuvant inclus, se oferå un pachet suplimentar + echipament de protec¡ie gratuit.

Tehnologia pentru rapi¡å

Lidea propune ¿i în România un concept unic, explicat de Radu Valentin, regional sales manager.

E vorba de Pachetul Pact Protect, format din hibridul semitimpuriu Capello (93%), soiul Alicia (6%) ¿i trifoi (1%). Alicia înflore¿te cu 7-10 zile înaintea lui Capello ¿i func¡ioneazå ca o campanå naturalå pentru gândacul lucios al rapi¡ei - Meligethes aeneus. Dupå ¿apte zile de hrånire, Meligethes ajunge la maturitatea sexualå ¿i nu se mai hråne¿te, astfel cå este scåpat de atac hibridul Capello sau, în cazul unui atac masiv (peste 7 insecte/plantå), interven¡ia se poate face din timp.

O altå combina¡ie este Capello Lidsymbio, în care pe lângå hibridul de rapi¡å este inclus un covor vegetal compus din måzåriche amarå ¿i fân grecesc, ce men¡ine umiditatea în sol ¿i asigurå råsårirea uniformå a rapi¡ei. Måzårichea capteazå azotul atmosferic ¿i va forma nodozitå¡i, asigurând un plus de nutri¡ie plantei de culturå. Trebuie evitatå erbicidarea de toamnå, în schimb este obligatorie erbicidarea primåvara. În ferma NETagro nu s-a erbicidat primåvara, pentru a li se aråta fermierilor componentele covorului vegetal, iar efectul a fost de piticire ¿i îngålbenire a culturii principale.

La peste 50 de saci de Pact Protect achizi¡iona¡i, Lidea oferå asigurare la secetå (despågubire sac/sac); la 51 de saci + 2 t cereale bazå se asigurå ¿i înghe¡ul. Asigurarea este directå (nu prin asigurator), constatarea fiind realizatå de agen¡ii Lidea.

Cooperativa Fermierul N\dl\can are un depozit de 10.000 de tone

Coopertiva Fermierul Nådlåcan din jude¡ul Arad a inaugurat, în 15 iunie, o bazå de recep¡ie ¿i depozitare a cerealelor ¿i micro FNC în Nådlac, în valoare de peste 3 milioane de euro ¿i cu o capacitatea de depozitare de 9.500 tone, care îi va deservi pe cei 27 de membri ¿i nu numai. Construc¡ia obiectivului a durat doi ani.

Acest spa¡iu larg va fi o salvare ¿i pentru fermierii mici din zonå, fiindcå reprezentan¡ii cooperative au în¡eles cå drumul spre modernizare ¿i progres poate avea loc numai prin atragerea de fonduri europene, a mai spus Milan.

Mircea Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV, a vorbit despre importan¡a ¿i puterea asocierea în agriculturå.

Altul a fost finan¡at prin submåsura 4.2 Sprijin pentru investi¡ii în prelucrarea, comercializarea ¿i dezvoltarea de produse agricole, în valoare de 997.945 euro.

Kelo Milan, pre¿edintele Cooperativei Fermierul Nådlåcan, a atras aten¡ia cå acest spa¡iu de depozitare de aproape 10.000 de tone este foarte important pentru cooperativå, fiindcå firmierii vor putea så î¿i depunå produc¡ia în comun pentru uscare ¿i condi¡ionare cu costuri mai mici ¿i mult mai rapid.

“De asemenea, vom putea vinde mai repede ¿i la pre¡uri mai convenabile. Sunt foarte multe avantaje pentru membrii cooperativei ¿i numai”, a spus Milan. “Totu¿i, vorbim de foarte multå birocra¡ie care îngreuneazå totul”.

“Succesul Cooperativei Fermierul Nådlåcan aratå cå asocierea este cea care face diferen¡a între poten¡ialul fermierului individual ¿i ceea ce înseamnå unitatea grupului. Ceea ce existå aici, la Nådlac, demonstreazå reu¿ita asocierii. Misiunea UNCSV este så arate cå împreunå pentru viitor, a¿a cum este ¿i sloganul uniunii, putem så reu¿im ¿i så ducem mai departe poten¡ialul agricol al României. Asocierea în cooperative este calea cåtre succes, stabilitate ¿i cåtre o dezvoltare puternicå în România europeanå”, a concluzionat Bålu¡å.

Pânå în 2023, cooperativa ¿i membrii såi au atras fonduri de 12 milioane de euro. Dintre care amintim un proiect finan¡at prin submåsura 4.1 “Investi¡ii în exploata¡ii agricole” în valoare de 2.217.981 euro.

De asemenea, prin submåsura 9.1, a fost finan¡at proiectul “Înfiin¡area grupurilor de producåtori în sectorul agricol”. Aceastå submåsurå acordå un sprijin anual, pe o perioadå de 5 ani, în valoare maximå de 100.000 euro pe an, raportat la cifra de afaceri a cooperativei.

“Suntem anul acesta la a IV-a tragere. Valoare este de 486.442 euro”, a spus Milan. Încå un proiect a fost finan¡at prin submåsura 4.2 pentru construirea unui centru de procesare a lucernei, în valoare totalå de 1.978.794 euro.

În final, Kelo Milan a mul¡umit tuturor membrilor cooperativei ¿i echipei de implementare, deoarece finalizarea proiectului se datoreazå încrederii extraordinare unul în altul a membrilor echipei de conducere ¿i datoritå celor cinci angaja¡i.

“Primii membri ai cooperativei au garantat cu bunurile familiei pentru creditele necesare realizårii acestei investi¡ii, iar pentru aceastå încredere oarbå eu le mul¡umesc ¿i celor 5 angaja¡i. Fårå o echipå de oameni competen¡i ¿i încrederea totalå acordatå de membrii cooperatori nu puteam så facem aceste proiecte”, a fost mesajul lui Milan. Cooperativa are 27 de fermieri ¿i exploateazå 3.500 de hectare de teren, adicå 25% din suprafa¡a de teren arabil din Nådlac, iar restul în localitå¡ile învecinate. Din 2016, cooperativa este recunoscutå ¿i ca grup de producåtori ¿i este membrå a UNSCV, din 2018.

Gheorghe MIRON

Baculovirusurilesolu]ia în controlul d\un\torilor

Baculovirusurile sunt insecticide biologice cu utilizare în agriculturå ¿i horticulturå. Reglementate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, sunt evaluate din punctul de vedere al eficacitå¡ii ¿i siguran¡ei, ca orice alt produs de protec¡ia plantelor.

Despre experien¡a utilizårii ¿i beneficiile insecticidului Madex Top ne spune dl Mihai Perecz de la SC Persicom Impex SRL, ªimleu Silvaniei, jude¡ulSålaj.

Odatå ce ace¿ti agen¡i patogeni na turali sunt ingera¡i de insecta gazdå potrivitå, se reproduc în celulele intestinale ale insectei, provocând îmbolnåvirea ¿i moartea acesteia.

Acest lucru îi face så fie candida¡i puternici pentru utilizarea în cadrul unui program de combatere integratå a dåunåtorilor, deoarece nu au efecte secundare asupra organismelor benefice care nu sunt vizate sau asupra polenizatorilor.

Baculovirusurile au un mod de ac¡iune diferit fa¡å de alte substan¡e active biologice ¿i chimice, ceea ce le permite så fie combinate în amestec cu alte produse de protec¡ia plantelor sau tratamente secven¡iale pentru a contribui la gestionarea rezisten¡ei la alte insecticide.

Madex Top este primul baculovirus lansat la nivel mondial în 1988 de cåtre Andermatt Group AG, fiind recunoscut ¿i în prezent ca lider de pia¡å din categoria produselor CpGV în combaterea viermelui merelor (Cydia pomonella).

Compania Andermatt este cel mai mare producåtor la nivel global de baculovirusuri utilizate pentru controlul biologic. În prezent, Andermatt produce 14 produse diferite pentru combaterea insectelor dåunåtoare din agriculturå, horticulturå ¿i silviculturå.

Dl Perecz gestioneazå o suprafa¡å de 70 de ha, din care: 23 ha cu meri, 20 ha cu pruni, 12 ha cu cire¿i, 6,5 ha cu meri în sistem ecologic, precum ¿i alte culturi pe suprafe¡e mai mici.

“Madex Top face parte din schema de tratament în combaterea viermelui merelor în ferma mea din 2011. Cu un an înainte, am avut un atac puternic de vierme la meri, la care insecticidele omologate la acea vreme nu au dat un rezultat satisfåcåtor. Ferma vecinå fusese abandonatå de câ¡iva ani, ¿i probabil de acolo s-a datorat atacul puternic al dåunåtorului. Am cåutat pe internet så aflu ce solu¡ii noi existå pentru combaterea acestui dåunåtor ¿i, astfel, am aflat despre insecticidul biologic Madex Top ce con¡ine Virusul Granulozei Celulare Cydia pomonella ¿i despre modul lui de ac¡iune diferit fa¡å de alte insecticide.

Primul tratament cu Madex Top l-am aplicat în dozå de 100 ml/ha, împreunå cu un insecticid chimic, când larvele de vierme se aflau la prima genera¡ie (L1). La al doilea tratament am aplicat doar Madex Top în dozå 50 ml/ha, la 10 zile de la primul tratament.

Pentru a ob¡ine o combatere eficientå a acestui dåunator, important este så urma¡i câteva reguli care contribuie la succesul tratamentului: monitorizarea dåunatorului cu capcane feromonale pentru determinarea curbei de zbor a fluturilor ¿i a timpului de aplicare a lui Madex Top. Cel mai potrivit moment de aplicare este atunci când larvele eclozeazå din ou.

Recomand cu încredere utilizarea insecticidului Madex Top. ¥n cultura mea cu meri a fåcut curå¡enie! În timp, am constatat cå a redus ¿i popula¡ia dåunåtorului ¿i în anii urmåtorii, fapt pentru care, eu nu am mai avut probleme majore cu acest dåunåtor câ¡iva ani buni.”

Clubul Fermierilor a lansat a cincea serie a programului

Tineri Lideri pentru Agricultur\

Clubul Fermierilor Români a organizat a III-a edi¡ie a Conferin¡ei Na¡ionale “Tineri Lideri pentru Agriculturå”, pentru lansarea celei de-a cincea serii a programului cu acela¿i nume. Evenimentul, desfå¿urat miercuri, 7 iunie, în aceea¿i loca¡ie selectå din Bucure¿ti, ca ¿i precedentele, a reunit peste 400 de fermieri tineri ¿i seniori, politicieni cu func¡ii importante, exper¡i în agribusiness, reprezentan¡i ai companiilor ¿i organiza¡iilor partenere ale Clubului din România ¿i de la Bruxelles.

Opremierå a fost prezen¡a liderului PSD, Marcel Ciolacu, pre¿edintele Camerei Deputa¡ilor. Acesta a venit înso¡it de deputatul Adrian Chesnoiu, ex-ministrul Agriculturii. Petre Daea, ministrul în func¡ie, a lipsit. Ministerul Agriculturii a fost reprezentat la nivel de director adjunct.

Mai notåm prezen¡a lui Barna Tànczos, ministrul Mediului, Achim Irimescu, ministru plenipoten¡iar la Reprezentan¡a Permanentå de la Bruxelles, Thierry de l'Escaille, Pre¿edintele ELO (Organiza¡ia Europeanå a Proprietarilor de Påmânt), Adam Nowak, vicepre¿edintele CEJA (Consiliul European al Tinerilor Agricultori). Europarlamentarul Victor Negrescu a avut un discurs prin videoconferin¡å.

Conferin¡a a debutat cu o sesiune dedicatå oportunitå¡ilor ¿i provocårilor pentru tinerii fermieri din România ¿i Europa. Florian Ciolacu, directorul executiv CFRO, a prezentat propunerea Clubului de creare a unui Centru European pentru Formarea ¿i Promovarea Tinerilor Lideri în Agriculturå, cu sediul la Bucure¿ti.

A doua parte a conferin¡ei s-a concentrat pe aspecte de mediu ¿i pe solu¡iile digitale necesare pentru dezvoltarea agriculturii. Au fost prezentate

“Asigurarea rezilien¡ei fermelor române¿ti devine obiectiv de interes na¡ional, parte din strategia de securitate na¡ionalå. În acest sens, este necesarå sincronizarea proiectelor guver namentale strategice na¡ionale vizând dezvoltarea infrastructurii critice a agriculturii cu planurile individuale de asigurare a competitivitå¡ii fermelor. Iar valorificarea informa¡iei, în deciziile opera¡ionale ¿i strategice ale fermei, devine esen¡ialå”, a declarat pre¿edintele PSD ¿i al Camerei Deputa¡ilor, citind de pe o foaie cu discurs pregåtit.

El a mai afirmat, de data aceasta vorbind liber, cå, în calitate de primministru, va propune un nou “concept pentru perioada urmåtoare - patriotismul economic”.

“Adicå, så producem ¿i så consumåm cât mai mult române¿te”, a explicat Ciolacu.

exemple concrete de succes.

Peste 200 de tineri fermieri au programul CFRO dedicat lor pânå în prezent, iar obiectivul Clubului este de a pregåti 1.000 de tineri pânå în 2027.

“De ce 1.000? Fiindcå 1.000 este un catalizator care poate så schimbe mediul în care lucråm în agriculturå”, a explicat Jabbar Kanani, pre¿edintele Agricover ¿i membru fondator al CFRO.

Robert VERESS

Marcel Ciolacu: Rezilien¡a fermelor române¿tiparte din strategia de securitate na¡ionalå

Confesiune tulburåtoare a pre¿edintelui ELO:

Thierry de l'Escaille, pre¿edintele ELO (Organiza¡ia Europeanå a Pro prietarilor de Påmânt), denun¡å presiunile Comisiei Europene ¿i ale organiza¡iilor de Mediu, care le cer organiza ¡iilor de fermieri så sus¡inå

Regulamentul de restaurare a habitatelor naturale.

“Pot spune doar cå suntem în favoarea naturii, dar nu acceptåm condi¡iile ¿i instrumentele care ne sunt oferite de Comisie pentru atingerea obiectivelor de mediu”.

Pre¿edintele ELO a fåcut o confesiune care indicå o tulburåtoare indiferen¡å la vârful Comisiei Europene, fa¡å de soarta fermierilor europeni:

“Ieri, înainte de a pleca spre Bucure¿ti, am avut un dialog cu primul consilier al lui Timmermans ¿i al doamnei von der Leyen. Mi-a spus cå ar trebui så renun¡ la afacerea din agriculturå, fiindcå agricultura, a¿a cum o ¿tim, este terminatå”.

Thierry de l'Escaille i-a îndemnat pe fermierii prezen¡i la Conferin¡a CFRO så meargå personal la Bruxelles, så-¿i sus¡inå cauza:

“S-a schimbat paradigma, iar noi, cei din organiza¡iile europene, de¿i suntem purtåtorul vostru de mesaj, nu mai suntem lua¡i în seamå. E necesar dialogul direct. Trebuie så veni¡i la Bruxelles, så-i convinge¡i pe deciden¡ii de acolo cå viitorul Europei nu poate fi doar al alimentelor foarte scumpe”.

Ciolacu nu mai e trist când plouå

Marcel Ciolacu, pre¿edintele PSD, admite cå nu avea habar despre agriculturå la intrarea în politicå (¿i nici când a devenit pre¿edinte de partid, adåugåm noi).

“Am avut ghinionul cå, atunci când m-am nåscut, nu mai tråia niciun bunic, astfel încât så am acest contact. Pe urmå, domul Paul Stånescu, domnul ministru Daea, cu domnii Chesnoiu ¿i Barbu din genera¡ia tânårå, nu în ultimul rând cu mul¡i dintre dumneavoastrå, am început så am întâlniri ¿i så-mi completez acest gol, atât de important pentru România. De fapt, agricultura este strategicå pentru România. ªi am våzut o modificare substan¡ialå în România. În momentul în care, de obicei ploua, må gândeam ce geacå o så iau pe mine. Dupå ce am învå¡at mult mai multe, în momentul în care ploua îi mul¡umeam lui Dumnezeu cå plouå ¿i ¿tiam ce beneficå este, pentru agriculturå, acea ploaie”.

Marcel Ciolacu: Agricultura va fi coerentå când vom avea stabilitate politicå

Agricultura trebuie så mai a¿tepte cel pu¡in un an, pânå la urmåtoarele alegeri, ca så beneficieze de politici coerente. Cel pu¡in aceasta este concluzia råspunsului pe care Marcel Ciolacu, pre¿edintele PSD, mi l-a oferit la întrebarea “Când va avea Agricultura un ministru cu mandat de cel pu¡in patru ani, care så propunå ¿i så aplice politici coerente pe termen mediu ¿i lung, având în vedere cå, din 1990 încoace, la MADR s-au perindat 21 de mini¿tri, care au avut 25 de mandate?”.

“În ultimii nouå ani am avut nouå prim-mini¿tri... Îmi doresc så avem o stabilitate politicå pe termen lung. Aceastå stabilitate va crea ¿i o coeren¡å ¿i predictibilitate în ce prive¿te portofoliul agriculturii”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Anterior, în conferin¡å, perorase pe ideea necesitå¡ii de reformå, subiectul preferat al politicienilor, din 1990 încoace. “România nu se mai poate dezvolta fårå reformå. România a ajuns la

un capåt care ori va intra într-un regres, ori va intra într-un progres.

Noi, politicienii, måcar în ultimul ceas, trebuie så uitåm cå facem politicå doar pentru a strânge voturi ¿i så ne în¡elegem destinul clar pe care îl avem în acest moment, destin de altfel trecåtor prin anumite func¡ii.

Vå spun cât se poate de clar: România trebuie så implementeze toate fondurile europene, dar, în paralel, cu toate reformele, ca så putem merge mai departe”.

“Mi s-a spus cå trebuie så renun¡ la agriculturå!”

CRE{TEREA ANIMALELOR

Mo[tenirea fermierului Dan }andea

Am vrut så aflu ce s-a mai ales de munca fermierului din Apahida, care parcå se dådea jos din tablourile lui Nicolae Grigorescu.

Avea peste 300 de vaci, 500 de oi, vreo 50 de bivoli. Toate crescute într-un regim extensiv ca så le påstreze sånåtoase. Mai avea doi asocia¡i pe care nu i-am våzut niciodatå prin fermå.

“Ce så facem? Am mai redus efectivele ¿i... Mai avem 150 de vaci, cu tot cu vi¡ei. Am vândut bivolii ¿i toate oile. Nu am gåsit pe nimeni ¿i de aceea vreau så dau toate vacile pânå la toamnå pentru cå nu merge... Am råmas pe minus în fiecare lunå. Pentru ce så le mai ¡in? Primim 2 lei pe litrul de lapte ¿i îl producem cu 2,50 lei. La salariile mari pe care le dåm, la curentul pe care îl consumåm, nu ne putem permite så mergem mai departe. Nu pot så må descurc a¿a”, spune Voichi¡a ºandea.

Continuå så lucreze la contabilitate la Asocia¡ia Some¿-Arie¿ din Apahida. Feciorul are 26 de ani ¿i lucreazå în fermå, înså “nu se pricepe el chiar a¿a de bine la toate.” Nici fiica nu este atraså de agriculturå.

Ferma familiei ºandea då laptele la Cooperativa Some¿-Arie¿, care îl vinde mai departe. Dan ºandea a avut doar 15% din ac¡iunile fermei ¿i Voichi¡a a råmas cu 50 de hectare, pe care le lucreazå cu ni¿te angaja¡i. Mai erau doi asocia¡i care de¡ineau 85% din ac¡iunile fermei. Cei doi asocia¡i au murit ¿i

ei, iar våduvele s-au speriat ¿i-au vândut rapid pår¡ile cåtre al¡i trei fermieri.

M-a låsat fårå grai aceastå veste. Parcå omul a murit a doua oarå pentru mine, mai ales cå ¿tiam cât de pasionat era. Ferma lui Dan ºandea era un lucru a¿ezat, bine fåcut. El a fost un fermier în adevåratul sens al cuvântului vechi la noi. Era ¿i administrator, ¿i îngrijitorul cu furca, lucru rar.

Profesionist desåvâr¿it în cre¿terea vacilor, el însu¿i s-a format ca fermier într-o perioadå ostilå pentru zootehnie, el i-a învå¡at pe fugarii din fabrici ¿i din uzine cum så se reconverteascå la agriculturå ¿i cum så facå zootehnie.

El i-a organizat în asocia¡ii ¿i în cooperative, toate cu sediul la Apahida. Oamenii î¿i mai amintesc când Dan

ºandea venea la Bucure¿ti cu to¡i crescåtorii din Transilvania, de vuiau geamurile Palatului Victoria. Pe când toate påreau så fie bine tocmite ¿i så meargå frumos, el a plecat dupå o via¡å de salahor, iar ferma se risipe¿te.

“A¿a este când un lucru e fåcut cu asocia¡i, regretå doamna Voichi¡a. Cererea la APIA este unicå ¿i eu nu am primit nimic din subven¡ie de peste un an. Nici pe teren, nici pe animale. E prea complicatå situa¡ia...” “E mare påcat!”, nu m-am putut ab¡ine. “Da... de ce så fie påcat?”, råspunde tonic doamna Voichi¡a. Era så parafrazez: “De unde ståpânul pleacå,/ Råmâne ferma såracå...”

Iani Chihaia> Un ochi plânge, altul râde...

S-au pråbu¿it pre¡urile în toatå România - de la grâu ¿i pânå la rapi¡å. Iar mai nou, se apropie treieratul ¿i angrosi¿tii ucraineni vor vrea så scape cât mai repede ¿i de noua recoltå. Din perpsectiva politicii comunitare, au toate atuurile: “Totul pentru front, totul pentru Ucraina!”

Este momentul psihologic fatal pentru cultivatorii de cereale din ¡ara noastrå fiindcå au råmas între ciocan ¿i nicovalå. Mul¡i au credite de plåtit la bånci ¿i nici silozuri pentru depozitare nu au construit.

pe litrul de lapte ecologic din fermele de munte, înseamnå cå zootehnia tinde så devinå amintire.

Cartelizarea procesatorilor este un dezastru pentru fermieri - mari sau mici.

“Au fost ¿i ani mai buni... Într-un deceniu de muncå, mai avem ¿i ani grei. Eu råmân optimist. E adevårat cå sectorul industriei de furaje beneficiazå de pe urma pre¡urilor scåzute la cereale, dar pre¡urile tuturor mårfurilor se duc în jos. Lucrurile merg spre firesc, se vor rea¿eza. Pe de altå parte, eu våd ce este pe aeroporturi ¿i în våmi. Lumea circulå intens fiindcå are bani.”

Producåtorii de nutre¡uri concentrate au profitat de pre¡urile mici la cereale.

“Lucrurile merg bine. Pre¡urile materiilor prime au scåzut. Industria¿ii care cumpårau cerealele la recoltare ¿i le stocau s-au påcålit anul trecut pentru cå au cumpårat cereale scumpe.

Dupå recolta de grâu ¿i porumb, vom avea o scådere a pre¡urilor la nutre¡uri ¿i la carne, dar asta nu înseamnå cå va cre¿te neapårat ¿i consumul. Puterea de cumpårare a majoritå¡ii locuitorilor este scåzutå. ªi nu iese nimeni în stradå. ªomajul din Spania a depå¿it 13% ¿i nu våd revolte la ei. Spre toamnå, stocurile masive de cereale din lume (nu doar în România vor fi stocuri) vor aflui spre vânzare mai ieftinå. Atunci s-ar putea så creascå pu¡in pre¡ul ¿i vom vedea cine mai râde ¿i cine mai plânge. Atât timp cât scad pre¡urile materiilor prime, nu existå justificare så mai cre¿ti pre¡ul cårnii în fa¡a clientului. Deci va fi o concuren¡å ceva mai strânså, probabil cå ne vom trezi ¿i cu ceva importuri de carne pe cap.”

Pede altå parte, nenorocirea unora este bucuria altora. Crescåtorii de påsåri ¿i de porci nu cultivå påmânt ¿i profitå de situa¡ia de pe pia¡a cerealelor ieftine, produse cu inputuri la pre¡uri astronomice.

“Un ochi plânge, altul râde, spune Iani Chihaia, pre¿edintele Asocia¡iei Na¡ionale a Fabrican¡ilor de Nutre¡uri Combinate din România (ANFNC). Nu se vede revolta cutivatorilor de cereale. Dacå erau nemul¡umi¡i, ie¿eau în stradå...”

A¿a este, nu se vede, dar au ie¿it totu¿i. Ce se vede este faptul cå mul¡i oameni renun¡å la ferme, abandoneazå animalele, nu mai populeazå hale cu porci ¿i påsåri. Dacå se plåte¿te un leu

Sunt fabrici de nutre¡uri combinate care au avut ghinionul så facå ce au fåcut întotdeauna: vara sanie ¿i iarna car. Numai cå au venit cerealele ieftine din Ucraina ¿i au spart pia¡a. Iar cei care, pânå acum, nu dådeau mare performan¡å, au avut acces la cereale cu pre¡uri mici.

Motiv pentru care au început så-i concureze pe cei care aveau cereale la pre¡uri mari. Asta este situa¡ia din orice punct de vedere am discuta. Po¡i så ai un asemenea an prost din zece, asta-i via¡a. Când a fost foarte bine, nu a venit nimeni så dea o sticlå de ¿ampanie.

A¿a stau lucrurile. Nici Dumnezeu nu-i poate împåca pe to¡i. Concluzia este cå producåtorii de nutre¡uri combinate au avut de luptat ei între ei. Cei care se cârpeau dupå o zi pe alta ¿i-au mai revenit cu cerealele din Ucraina.

Politica protec¡ionistå a partenerilor no¿tri

Iani Chihaia sus¡ine cå trebuie så låsåm poarta deschiså pentru 10% importuri ca så nu ajunegm la manifeståri de tip monopol, care anuleazå concuren¡a.

“Cred cå agricultorii î¿i vor reveni. Într-o ¡arå ca Ucraina, în care se folosesc în agriculturå peste 200 de substan¡e interzise prin lege în Uniunea Europeanå, nu ai cum så vorbe¿ti de acelea¿i standarde de calitate la cereale ¿i produse alimentare.”

Unele ferme de animale ¿i påsåri au contracte cu lan¡uri de magazine care nu admit furaje din alte ¡åri.

“Existå standarde na¡ionale pentru furaje. De exemplu, în Germania func¡ioneazå Standardul 5D, adicå cinci produse trebuie så provinå strict din ¡arå: puiul så provinå din pårin¡i crescu¡i

în Germania, oul så fie incubat în sta¡ii de incuba¡ie din Germania, transportul så fie asigurat de camioane din Germania, fabrica de nutre¡uri combinate så fie din Germania, abatorul så fie în Germania. Este un exemplu la îndemânå. În Olanda, în Austria, protec¡ionismul este mai drastic. În pandemie, a apårut ¿i altå scornealå. Au inventat “un concept de cre¿tere a påsårilor”, iar nu barierå comercialå.

Se nume¿te “Better Chicken Commitment” - “Angajamentul pentru un pui mai bun”. S-au afiliat deja vreo 300 de firme multina¡ionale, printre care McDonald's, Pizza Hut, iar dacå fabrica ta nu e certificatå dupå schema lor, nu-¡i prime¿te carnea.

Noi avem abatoare nou-nou¡e, construite la cele mai înalte standarde, pe când Austria, Germania au abatoare vechi, eu le-am våzut. Protec¡ionismul este în mare cre¿tere, ceea ce face ca produsul nostru, mai competitiv din punctul de vedere al pre¡ului ¿i al

calitå¡ii, så nu poatå så mai ajungå la raft. Iar dacå nu ajungi la raft, nu mai ai valoare adåugatå mare. Te prime¿te cu carnea numai la cârna¡i ¿i ajungi la mâna celor de la HoReCa, la procesatori care dau cât vor ei. Pe acela¿i principiu, impus de Standardul 5D, se merge ¿i la porc. În Olanda e mai sofisticat ¿i mult mai ridicol.”

Pe aceastå temå, Iani Chihaia a ¡inut conferin¡e în multe locuri din lume. Oamenii nu cunosc aceste lucruri absurde ¿i anticomunitare, iar pre¿edintele ANFNC le popularizeazå deliberat. Olandezii le promoveazå ca pe un concept de marketing, dar de fapt este vorba de bariere comerciale.

“Francezii au ajuns mai råu. Importå deja 40% din carnea de pasåre, chiar dacå pe drapel este un coco¿ ca un simbol na¡ional. Este incredibil, dar importå ¿i 40% din necesarul intern de brânzeturi.”

Iani Chihaia admite cå multe cereale din Ucraina sunt contaminate radio-

activ, “în special floarea-soarelui, care are rådåcinå pivotantå, care påtrunde adânc în påmânt unde se men¡in rezerve de elemente radioactive.”

Specialistul român cuno¿tea aceastå realitate de dinainte de råzboi ¿i nimeni din România nu abordeazå serios chestiunea. Nimeni nu verificå uleiurile venite din Ucraina, dar ANSVSA sus¡ine cå are laboratoare prin toatå ¡ara.

“Noi verificåm ¿i vom verifica mereu, teståm zi ¿i noapte”, ne asigurå ministrul Petre Daea. “Nu e sfâr¿itul lumii. Så nu creadå careva cå se mai poate face business în Ucraina. Nu mai este ce-a fost, dar este cea mai înarmatå ¡arå din lume.”

În industria de nutre¡uri combinate, se investe¿te permanent. Anul trecut sau construit 3 FNC-uri. Vin fonduri de investi¡ii din stråinåtate. E posibil så fie cumpårate alte douå FNC-uri de la noi.

Viorel PATRICHI

Iani Chihaia, pre[edinte Asocia]iaNa]ional\ a Fabrican]ilor de Nutre]uri Combinate din România (ANFNC)

MA{INI & UTILAJE

Ce utilaje au fost la Ziua Grâului, în B\r\gan

Ziua Grâului nu a fost doar despre soiuri productive de grâu, ci ¿i despre ma¿inile agricole performante care fac posibilå ob¡inerea unor recolte profitabile.

AgroConcept a prezentat combina New Holland CR8.90 Revelation, cu heder MacDon Draper FD140 de 12,2 m, cu care în urmå cu aproape un an, a stabilit un record mondial de recoltare în România, în ferma Geo & Costi Agrostar din ªindrili¡a, Ilfov, de 2.000 ha, conduså de Gheorghe Preda.

tilizarea (de adâncime ¿i de suprafa¡å) ¿i semånatul (cereale påioase sau plante prå¿itoare).

între¡inere reduså ¿i necesar mic de putere, potrivite pentru fermele mici ¿i mijlocii. Entry 120 ¿i 150 pot balota atât materii vegetale uscate, cât ¿i umede.

Dicor Land, distribuitor al echipamentelor de irigat Irtec, are solu¡ii de udare eficientå a culturilor pentru ferme mici, medii sau mari. Sunt trei categorii de instala¡ii: pivot, liniarå ¿i Hipodrom, croite dupå cerin¡ele fiecårui client în parte.

Separat, a fost prezentatå ¿i o dronå Agras (despre care a¡i mai citit în revista noastrå), care poate efectua tratamente punctuale în diverse culturi ¿i erbicidåri selective, când în lanuri apar “insule” de pålåmidå sau alte buruieni.

Dicor Land a fost prezentå la Ziua Grâului cu o serie de ma¿ini ¿i utilaje agricole, printre care prese de balotat ¿i scarificatoare marca Maschio Gaspardo, ¿i instala¡ii de irigat Irtec.

IPSO Agriculturå a prezentat un tractor John Deere 8R ¿i o combinå John Deere S790.

Gama nouå de tractoare 8R include seriile 8R, 8RT ¿i 8RX. În prima serie, din care face parte ¿i modelul expus la Ziua Grâului, sunt 5 modele.

Are o capacitatea maximå de recoltare de 57,5 tone/h (sau o capacitatea medie de 50 tone/orå), cu pierderi de maxim 0,5% ¿i un consum de 1,9 litri/tona de grâu recoltat.

ETU Farm a fost prezentå la evenimentul de la Iazu, Ialomi¡a, cu semånåtoarea directå Mzuri. Aceasta seamånå terenul în benzi ¿i efectueazå într-o singurå trecere în prelucrarea solului, fer-

Presele de balotat Maschio Gaspardo Entry 120 ¿i 150 sunt prese pentru balo¡i rotunzi cu camerå fixå, cu

Cât prive¿te combina John Deere S790, are flux axial cu un singur rotor pentru alimentare, separare, curå¡are, productivitate mare, boabe de foarte bunå calitate, nivel redus de pierderi, ghidare AutoTrac de precizie, hår¡i de produc¡ie în timp real.

Arpad DOBRE

AgroConcept: Recoltare fårå pierderi cu combina CR10.90

AgroConcept, importator autorizat al mårcii New Holland în România, continuå livrårile de combine ¿i a adus recent la o fermå din Ardeal combina CR10.90, puternicå, performantå ¿i inteligentå. Are un motor gamå FPT Industrial Cursor 16 ce dezvoltå o putere de 700 CP, sistem de ghidare automatå IntelliSteer, la care se adaugå tehnologia Dynamic Flow Control ce spore¿te productivitatea cu 20%. Tehnologia biaxialå

Twin Rotor garanteazå o calitate imbatabilå a boabelor (doar 0,2% spargeri) ¿i a paielor.

Dicor Land: Sol bine lucrat cu scarificatoare eficiente

Gama de scarificatoare pe care Dicor Land o propune fermierilor se remarcå prin calitate extrem de ridicatå. Scarificatoarele Pinocchio, Attila, Artiglio au lå¡imi de lucru cuprinse între 130 ¿i 700 cm, cu cadru fix ¿i pliabil.

Printre avantajele scarificårii se numårå o încorporare bunå a resturilor vegetale decompactare ¿i aerisire a solului, reducerea eroziunii, spargerea hardpanului, favorizarea infiltrårii apei ¿i facilitarea dezvoltårii rådåcinilor plantelor, precum ¿i costul redus de între¡inere.

IPSO Agriculturå: John Deere

9RX - puternic ¿i performant

Tot mai mul¡i fermieri se doteazå cu tractoare mari, iar IPSO Agriculturå a livrat recent unui fermier din Arad un tractor John Deere model 9RX. Acest model este echipat cu un motor de 13,5 l PowerTech PSX, cu o putere maximå de 670 CP, transmisie asistatå electronic e18 PowerShift cu 18 viteze înainte ¿i 6 înapoi. Trac¡iunea remarcabilå a acestui tractor este oferitå de cele 4 ¿enile. 9RX e solu¡ia pentru tractarea celor mai grele utilaje ¿i pentru prelucrarea solului ¿i semånatul pe lå¡imi de lucru mari.

Preg\tirea sem\natului cu grapa rotativ\ Amazone KE

Pentru o pregåtire optimå a patului de semånat, Amazone recomandå grapa rotativå KE Rotamix 3002-240, pentru prelucrarea intensivå a solului. Are 12 freze dispuse pe o lå¡ime de lucru de 3 metri ¿i este idealå pentru pregåtirea patului germinativ la înfiin¡area culturilor de primåvarå sau de toamnå.

Necesarul de putere de la tractor este de pânå la 240 CP, în func¡ie de structura solului, iar inginerii Amazone au proiectat grapa în a¿a mod încât li-

zgomot redus ¿i o lungå duratå de utilizare. Pe lângå acestea, dispune de sisteme multiple de etan¿are, care protejeazå împotriva prafului, umezelii ¿i murdåriei.

Grapa poate fi utilizatå cu tura¡ii ale prizei de putere de 540, 750 sau 1.000 rot/min ¿i este disponibilå cu sistemul de cuplare rapidå QuickLink. Cu ajutorul acestuia, KE 3002-240 poate fi conectatå prin doar câteva opera¡iuni simple la o serie de tipuri de semånåtori, printre care Cataya, cu utilajul pneumatic cu buncår frontal Avant 02, Centaya Super, Precea A sau Amazone D9 cu sistemul Huckepack.

O echipare op¡ionalå o reprezintå ghidarea hidraulicå în adâncime, cu ajutorul cåreia grapa rotativå poate fi reglatå u¿or, din mers, în func¡ie de

Arpad DOBRE

Deutz-Fahr 6210 - putere sporit\, productivitate maxim\

Foarte curând, tractorul Deutz-Fahr 6210 va înlocui modelul 6205. Noul model vine cu dotåri, putere ¿i echipåri suplimentare.

Motorul Deutz TCD 6.1 dezvoltå o putere nominalå de 196 CP, iar cu ECE R120 ajunge la o putere maximå de 216 CP. Are o cilindree de 6057 cmc, iar cu ajutorul sistemului Low-Rev, puterea este disponibilå încå de la tura¡ii joase.

Dotarea cu DCR (Deutz Common Rail), SCR (cu AdBlue)+EGR+DPF asigurå conformarea la cerin¡ele normei

de poluare Tier 5 (Stage V). Are un rezervor de motorinå de 410 litri, iar cel de AdBlue este de 29 litri.

Transmisia este tip Power shift cu power shuttle, respectiv RC Shift complet robotizatå, cu 54 viteze înainte + 27 înapoi. Are 5 game cu câte 6 viteze powershift, la care se adaugå func¡ia creeper (reducerea vitezei de înaintare) manualå, semiautomatå, integral automatå ¿i cu autopilot (cruise control). Transmisia Deutz-Fahr 6210 are 17 trepte în gama de vitezå 5-20 km/h, poate dezvolta o vitezå maximå de 40 km/orå în regim economic (la tura¡ii mai mici), are trac¡iune 4x4 cu cuplare electrohidraulicå ¿i dispune de frânå de parcare manualå. Puntea fa¡å a tractorului are suspensie adaptivå, în func¡ie de condi¡iile din teren. Cabina MaxiVision dispune de suspensie pneumaticå, iar operatorul are la dispozi¡ie consola Sattelite ¿i manetå de control MaxCom prin care

controleazå numeroase sisteme ¿i func¡ii ale tractorului. Unul dintre sistemele care u¿ureazå mult munca operatorului este Comfortip cu ac¡ionare secven¡ialå, care memoreazå comenzile pentru capåtul de rând.

Monitorizarea opera¡iunilor în desfå¿urare ¿i alte func¡ii pot fi accesate prin intermediul InfoCenterPro cu ecran color. Cabina are trapå cu geam în acoperi¿, geam pe spate rabatabil, ventila¡ie, încålzire ¿i aer condi¡ionat automat. Pentru vizibilitate optimå chiar ¿i dupå låsarea întunericului, operatorul are la dispozi¡ie o instala¡ie complexå de iluminat: zeci de lumini de drum ¿i de lucru LED pe capotå ¿i pe cabinå, atât pentru iluminarea pe fa¡å, cât ¿i pentru cea pe spate, la care se adaugå 2 proiectoare pe fa¡å, toate acestea fiind controlate printr-un panou centralizat de comandå.

Tractorul Deutz-Fahr 6210 are o capacitate de ridicare pe spate de 9.700 kg ¿i un ridicåtor pe fa¡å cu capacitate de pânå la 4.110 kg. Priza de putere oferå o serie de tura¡ii, în func¡ie de opera¡iuni sau lucråri: 540, 540E, 1000, 1000E rpm.

Arpad DOBRE

Op¡iunile incluse în configura¡ia noului model

- iMonitor3 cu ecran de 8” montat pe stâlpul lateral “B”,

- preechipare pentru autoghidare “Easy Steer” ¿i radar,

- prizå electricå spate ISOBUS (ISO 11783),

- ridicåtor fa¡å controlat electrohidraulic,

- cupla remorcå cat. C cu cuplare rapidå,

- prizå cu 7 contacte pentru echipamente (ISO 11786),

- sistem de frânare pneumatic pentru remorcå,

- prizå electricå pentru remorci cu ABS,

- bloc lestare fa¡å 1.000 kg,

- greutå¡i suplimentare pe ro¡ile spate, total 820 kg

- modul CTM pentru sistemul de monitorizare de la distan¡å “SDF Farm Management”, cu abonament pe un an.

Unche[ul Toader

De când eram de-o ¿chioapå, l-am privit cu admira¡ie: bårbat falnic, gospodar cuprins ¿i vânåtor aprig asemenea pårintelui såu, Pantelimon Prindei, starostele celor ce aveau în grijå sålbåticiunile din întinsul bazin al Demåcu¿ei, unde Alexandru Flondor (din stirpea vestitului bucovinean luptåtor pentru întregirea neamului) dobândise pentru multå vreme dreptul pu¿tii.

Ca oricårui hu¡ul adevårat, unche¿ului Toader nu i-au lipsit, pe vremuri, calul ¿i arma. ªi aståzi, la nouåzeci ¿i patru de ani, când vorbe¿te despre vietå¡ile pådurii, îi strålucesc ochii. Din ¿apte fra¡i, a fost singurul pe care fiorul tagmei noastre l-a purtat necontenit pe cårårile obcinilor. Istorisite molcom, på¡aniile lui te furå ¿i te cuceresc. Întotdeauna, întâmplårile au ceva neobi¿nuit sau ascund o pildå. Aparent, sunt simple crâmpeie de via¡å petrecutå pe poteci umbrite de cetini, dar toate au un sâmbure, un tâlc.

Martor al altor vremi, când lumea era altfel tocmitå, mai bine ¿i mai temeinic, unche¿ul Toader e din vi¡a vânåtorilor de odinioarå, de regåsit doar în paginile condeielor de aur ale literaturii noastre de inspira¡ie cinegeticå, personaj sadovenian ori desprins din rândurile fermecate ale lui I.Al. Bråtescu-Voine¿ti, Ion Agârbiceanu, Ionel Pop sau C. Rosetti-Bålånescu.

Ca vânåtor, a fost dintotdeauna un adept al carabinei, trågând fårå excep¡ie numai pe cåtare, fårå lunetå, prietenå, spune el, a neputincio¿ilor. ºinutå în mâini ca într-o menghinå, arma nu are nevoie de ajutorul mijloacelor sofisticate de aståzi pentru a lovi cum trebuie. Trofeele lui vorbesc de la sine: o panoplie impresionantå în care troneazå cerbul, emblemå a obcinilor. Nu poartå nici aståzi ochelari, fiindcå s-a bizuit întotdeauna pe agerimea ochilor.

Me¿ter în a¿ezatul capcanelor, ¿tie bine rostul dobândirii pieilor de râs, lup,

vulpe, bursuc, jder ¿i dihor, altådatå la mare pre¡. Påstreazå ¿i acum rodul ultimelor ispråvi de „trapper” autohton, înso¡indu-le pe fiecare cu o poveste memorabilå. De pildå, aceea a jderului prins de douå ori în fier, la un an distan¡å, mi s-a pårut antologicå. Acest me¿te¿ug pu¡ini îl mai ståpânesc, fiind-

taifas pe care îl petrec alåturi de el, sâmbetele, ne poartå pe amândoi în altå lume ¿i în alt timp. Deplângem împreunå soarta pâraielor Moldovi¡ei, în care odinioarå foiau påstråvii ¿i o mul¡ime de al¡i pe¿ti, aståzi pe cale så disparå cu totul, împu¡inarea sålbåticiunilor pådurii, dar ¿i a celor ce ¿tiau så le poarte de grijå, cu pasiune ¿i cu dragoste. Se mirå de înmul¡irea fårå måsurå a ur¿ilor ¿i de faptul cå numårul

cå blånurile, altådatå la mare cåutare, fac aståzi doar deliciul moliilor.

Cu multå vreme în urmå, a renun¡at la pu¿cå. Dupå decenii, ¿i-a vândut ¿i iapa, întrebându-se ¿i acum dacå noul ståpân îi poartå de grijå cum se cuvine, oferindu-i fânul trecut prin ¿i¿corni¡å, a¿a cum era obi¿nuitå acaså. Când ajung, sâmbåta, în gospodåria lui de la poalele Bolohanului, pentru a-mi lua deja tradi¡ionala cofi¡å såptåmânalå cu lapte acru, îmi vin în minte rândurile resemnate, ie¿ite de sub condeiul altui mare vânåtor, scriitorul Ionel Pop, la aceea¿i vreme a senectu¡ii: „Nu må mai potrivesc în atmosfera ¿i moravurile vremii de azi. Am tråit prea mult, ducând cu mine nåravuri din alte vremi.”

De curând, måtu¿a Teodora a trecut în amintire, låsându-l singur, cu gândurile ¿i fråmântårile sale. Ceasul de

lupilor nu este ¡inut sub control. Poate cå ¿i de aceea, crede el, marile poiene, altådatå împânzite de turme, sunt acum pustii, devenite pârloagå: „ºi-e ¿i teamå så intri în iarba nepåscutå de ani, înaltå pânå la brâu, ca un huci cu neputin¡å de stråbåtut”. Descuraja¡i, oamenii nu mai ¡in oi. Pu¡inele vite mari sunt crescute acaså de vârstnicii care nu pot renun¡a u¿or la o îndeletnicire definitorie pentru bucovineni, pe vremuri.

Cu umor amar, unche¿ul Toader, acordându-mi privilegiul de a-l fotografia cu ultimul såu trofeu de cerb dobândit într-o via¡å de vânåtor, asociazå firescul lumii de ieri cu straiele na¡ionale pe care le ¡ine în dulap, rânduite cu grijå, ca pe amintiri.

Cronica evenimentelor anun¡ate

18 - 23 iunie

La Viena se organizeazå Conferin¡aMondialådeCercetare a Soiei. ¥ntre organizatorii evenimentului este ¿i Donau Soja.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia se va organiza

FarmConect,TârgulAgriculturii

Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå. Vå a¿teptåm în inima Båråganului, la un eveniment unde Profitul Agricol este partener pentru mediatizare.

Sar\ b\n\]an\ cu turi[ti români, str\ini...

Sarme (sarmale) bånå¡ene, påsulå sleitå (fasole frecatå), mititei la jar, cârna¡i în unturå de porc, platou cu mizilicuri ¿i brânzici tradi¡ionale, salatå de icre de crap, zacuscå de vinete, gombo¿i (gålu¿te) cu cåp¿uni, dar ¿i gula¿ unguresc, salatå bulgåreascå cu ro¿ii de Biled ¿i ple¿cavi¡å sârbeascå.

Am transcris doar o parte a meniului din Sara bånå¡anå organizatå de Culinaria Banatica, la Timi¿oara, care anul acesta de¡ine titlul de Capitalå Europeanå a Culturii.

acaså. Culinaria Banatica pune accentul pe ideea de autentic, nu tradi¡ional.

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale, dar cu destule noutå¡i ¿i pentru cei din culturå mare.

3 - 6 octombrie

¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommetdel’Elevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

25 - 29 octombrie

La Bucure¿ti are loc Indagra

Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

12 - 18 noiembrie

La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

La Sara bånå¡anå, a fost vorba de mâncare localå ¿i mâncatul în restaurant a unor bucate care î¿i påstreazå gustul de

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

"Fiindcå tradi¡ionalul este un pic terfelit ¿i rostogolit prea mult. S-a cam pråfuit. Autenticul reprezintå mai bine ceea ce vrem så oferim. Asta înseamnå cå dåm jos praful de pe tradi¡ional ¿i, de¿i avem influen¡e din toate zonele din jur, avem patima noastrå ¿i gusturile noastre ale produselor din Banat", a concluzionat Caius Mer¿a, coordonatorul manifestårilor. Asemenea evenimente vor continua ¿i în spa¡ii neconven¡ionale cum ar fi librårii sau galerii de artå.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Alegerile l-au investit în domeniul culturii – Primul tip de calculator; 2) A dat lovitura fatalå Titanicului – Recul... în carlingå! 3) Dezmierdatå... în floarea vie¡ii; 4) N-o så-l vezi mergând – Copacul lui Horea; 5) Au boalå pe stråini – Cardinal oriental; 6) Întoarcerea la patinaj; 7) οi face drum prin codru – Un bårbat... domol; 8) Face intrarea pe fir – Duc la aerisire; 9) Mare vas militar –Crema Chiri¡ei! 10) Le place societatea.

Solu¡ia careului din Nr. 23/2023

ORIZONTAL: ALBINE - TOP; RESTANTE - L; TS - AGEAMII; ANINA - RUNC; RIT - TRATAT; ACAR - OBIDI; SILUETA - US; OISTI - USI; ASA - ERUDIT; MINORITATE.

VERTICAL: 1) Fâ¿ii tåiate din blanå – Plan… de însåmân¡åri; 2) Ini¡iazå o ripostå! – E pe gustul multora; 3) Duc la epuizare; 4) Rele tratamente aplicate în maså – Doarme... în camerå! 5) Trage pentru un mo¿ – I s-a fåcut alimentarea; 6) Conducere scenicå– Dau via¡å påpu¿ilor; 7) Anun¡å intrarea în teren –E cu speran¡a la påmânt; 8) Sunt ni¿te închipui¡i; 9) Merge la coarda sensibilå – Atins de albea¡å la ochi; 10) Reac¡ii la frig.