Profitul Agricol nr. 31, din 2023

Un glon¡ tras poate prea devreme

Fermierii, în special cei dobrogeni, unde monocultura la grâu se practicå, s-au bucurat våzând decizia ministrului de a autoriza folosirea insecticidelor neonicotinoide la culturile cerealiere de toamnå.

Înså aceastå decizie ar putea avea urmåri neplåcute chiar pentru cei care aplaudå acum cerbicia demnitarului român de a se pune în contradic¡ie cu Justi¡ia europeanå.

Comisia nu va bloca derogårile, chiar dacå Decizia Cur¡ii Europene de Justi¡ie spune limpede cå acestea nu mai pot fi acordate de statele membre. Înså acum chiar existå riscul ca derogårile så fie atacate într-o instan¡å româneascå. ªi instan¡ele noastre sunt obligate så respecte deciziile CEJ.

Singura necunoscutå ar fi durata procesului. Ar putea fi tårågånat, înså cât? Lucrurile sunt simple. Nu trebuie audia¡i martori, nu trebuie realizate expertize judiciare, ci doar se confruntå derogårile cu decizia CEJ. În plus, instan¡a ar fi obligatå så ¡inå cont de caracterul de urgen¡å al unei eventuale ac¡iuni, fiindcå derogårile produc deja efecte.

Ca atare, dacå o organzi¡ie ecologistå vrea, poate så deschidå un proces care så punå în pericol chiar emiterea derogårilor pentru culturile de primåvarå. ªi chiar så-l câ¿tige. Iar dacå îl câ¿tigå, devine improbabil ca ministrul, oricare ar fi el, så mai poatå emite alte derogåri.

De ce spun cå este un glon¡ tras prea devreme? Pentru cå, dacå nu ar fi fost emise autoriza¡ii pentru culturile de toamnå, iar cele pentru culturile de primåvarå ar fi fost tårågånate suficient de mult, un eventual proces nu ar fi putut bloca folosirea neonicotinoidelor în campania de primåvarå de anul viitor.

Punând în balan¡å pagubele produse de neutilizarea neonicotinoidelor la culturile cerealiere de toamnå versus porumb ¿i floarea-soarelui, necesitatea de a se acorda prioritate protejårii celor din urmå e indubitabilå.

S-o fi fåcut în Minister aceastå analizå? Dacå nu s-a fåcut, e grav, fiindcå aratå urechism ¿i miserupism. Dacå s-a fåcut ¿i s-a mers la risc, iar e grav, fiindcå nu te joci cu a¿a ceva.

Singura variantå bunå ar fi aceea în care ministrul s-a în¡eles, cumva, cu organiza¡iile ecologiste, så nu atace derogårile acum, ci poate mai încolo, poate chiar deloc. Dar crede¡i cå s-a în¡eles?

Robert VERESS

Redactor- ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro

ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596

Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi 0730 588 782

Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Drago¿ Båldescu

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783

special@agrinet.ro

Marilena Råducu Director

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

S|PT|MÂNII

O nav\ comercial\ a spart blocada rus\

din Marea Neagr\

O navå comercialå a reu¿it så treacå prin blocada ruså din Marea Neagrå ¿i a ajuns în strâmtoarea Bosfor dupå ce a plecat din portul ucrainean Odessa.

Vasul Joseph Schulte, înregistrat în Hong Kong, era blocat în Odessa încå de la declan¿area invaziei ruse, în februarie 2022. Luna trecutå Rusia a ie¿it din acordul mediat de Turcia ¿i ONU care permitea exportul de cereale din porturile de la Marea Neagrå ¿i a încercat de atunci så blocheze complet transporturile ucrainene, prin atacuri repetate

Publica¡ia Financial Times a anun¡at cå autoritå¡ile de la Kiev lucreazå ¿i sunt aproape så finalizeze o schemå de asigurare globalå pentru acoperirea riscurilor în cazul navelor care cålåtoresc spre ¿i dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagrå.

Pentru a atrage proprietarii de nave cåtre porturile ucrainene bombardate de ru¿i, Marchuk a declarat cå Ucraina a alocat deja 20 miliarde de hrivne (547 milioane de dolari).

Nu to¡i proprietarii de nave vor avea curaj så foloseascå vasele întrun mediu nesigur.

asupra porturilor de la Dunåre ¿i Marea Neagrå.

Ru¿ii au avertizat cå navele comerciale care se îndreaptå spre Ucraina ar putea fi considerate ¡inte militare, iar marina ruså a tras focuri de avertisment asupra unui vapor care naviga spre portul Ismail. În ciuda amenin¡årilor, Ucraina a anun¡at crearea unui “coridor umanitar” în Marea Neagrå, oferind garan¡ii cå navele care vor circula prin el nu vor servi unor scopuri militare. Joseph Schulte este primul vas care l-a traversat cu succes.

“Doar un singur vas comercial a reu¿it så treacå pânå acum, demonstrând necesitatea de a cåuta rute alternative. Ar trebui så existe poten¡iale deplasåri ale încå 7-8 vapoare... atunci poate în viitor aceste rute alternative vor deveni un coridor pentru navele care transportå cereale ¿i plante oleaginoase”, a declarat Denys Marchuk, ¿efului Consiliului Agrar de la Kiev.

Între timp Kremlinul continuå loviturile asupra infrastructurii portuare ucrainene, iar portul Reni din apropierea frontierei cu România a fost vizat de un nou atac cu drone.

Oficialii ucraineni au confirmat cå silozurile din port au fost avariate, dar spun cå portul este în continuare opera¡ional ¿i exportul de cereale pe Dunåre continuå.

UE ar putea subven¡iona transportul cerealelor exportate de Ucraina Comisia Europeanå analizeazå un plan de subven¡ionare a transporturilor de cereale ucrainene prin statele membre, dupå ce ¡årile estice au interzis importurile. Anun¡ul a fost fåcut pe surse de postul public de radio din Polonia, fårå a preciza sursa informa¡iei.

Problema sprijinirii costurilor pentru tranzitarea cerealelor din Ucraina este discutatå la întâlnirea reprezentan¡ilor Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României ¿i Bulgariei, cu oficiali ai CE ¿i ai Ucrainei. Costul estimat s-ar putea situa la aproximativ 30 euro per tonå. Interzicerea importurilor de cereale din Ucraina, pentru ¡årile din estul Europei, este valabilå pânå la data de 15 septembrie 2023.

¥n jumåtate de lunå, Ucraina a exportat 820.000 tone de cereale ¥n prima jumåtate a lunii august Ucraina a exportat 820.000 de tone metrice de cereale prin porturile sale de la Dunåre, fluviul devenind principala sa rutå de export. Dar Kievul crede cå poate ridica miza la 2,5 milioane de tone pe lunå. Cea mai gravå dificultate cu care se confruntå o reprezintå atacurile ruse¿ti asupra infrastructurii portuare. Din cauza lor, exporturile au încetinit, pre¡urile la transportul de marfå au crescut, unii proprietari de nave refuzå så plece din cauza situa¡iei periculoase. Ucraina are douå porturi principale la Dunåre - Reni ¿i Ismail. De acolo veneau aproape un sfert din exporturile de cereale înainte de închiderea coridorului prin Marea Neagrå. Ulterior, au devenit principala rutå de export, cerealele fiind trimise pe barje în Constan¡a, pentru a pleca mai departe. Såptåmâna aceasta, Ministerul Agriculturii de la noi a informat cå, la data de 16 august, exporturile ucrainene de cereale totalizau 3,3 milioane tone metrice.

Produc\torii critic\ noile m\suri fiscale ale Guvernului

Asocia¡ia Inter-Bio crede cå noile måsuri fiscale, prin care se eliminå mai multe facilitå¡i pentru IMM-urile ¿i angaja¡ii din agriculturå, nu vor avea un impact major asupra reducerii deficitului, dar vor afecta una dintre cel mai firave pie¡e de produse ecologice din UE, cea româneascå.

¥n primul rând, spune Costin Lianu, pre¿edintele Asocia¡iei Inter-Bio, cre¿terea pragului TVA de la 5 la 9% intrå în contradic¡ie cu obiectivele de a dezvolta pia¡a produselor organice.

“Am discutat cu mul¡i producåtori ¿i procesatori. Spre exemplu, cel mai mare producåtor de suc de cåtinå bio pur din România se chinuie så ¡inå acela¿i pre¡ de 5 ani. Acum, prin coborârea pragului de impozitare la 300.000 lei ¿i majorarea TVA la 9%, el este for¡at så transfere toate

aceste costuri în pre¡ul cåtre clientul final. Iar cumpåråtorul, sub un val de scumpiri, î¿i va reorienta co¿ul de consum pe principiul mai ieftin”, crede Lianu.

Tot el atrage aten¡ia cå anularea facilitå¡ilor fiscale (CAS sau CASS) va conduce la scåderi salariale cu 15% net. Asta va pune presiuni suplimentare asupra angajatorilor din domeniu, privind costurile salariale.

Acest cumul de efecte probabil îi va îndepårta de conversia spre ecologic pe cei entuzia¿ti.

Inter-Bio este o organizatie interprofesionalå pentru produse ecologice, cu sediul în Bucure¿ti, care reune¿te alte organiza¡ii sau asocia¡ii ecologice, ca USH Pro Business, Cooperativa Agricola Bio Coop ori Asocia¡ia Bioagricultorilor din România.

Inter-Bio atrågea aten¡ia, bazatå pe reac¡ia membrilor, urmare a uno r articole apårute î n preså, asupra unor inten¡ii de a pune alåturi produsele bio (ecologice sau organice) cu produsele de tutun, båuturi alcoolice, jocuri de noroc ¿i alte produse considerate de lux. În prezent, putem constata cå inten¡iile uno r måsuri fiscale cu efecte nedorite pentru pia¡a produselor organice devin aproape o certitudine.

AAC sus]ine continuarea programelor INVEST

Cele 4 organiza¡ii membre în Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare i-au cerut ministrului Barbu så fie consultate ¿i în privin¡a ordonan¡ei de urgen¡å privind finan¡area fermierilor ¿i a cooperativelor.

Acest OUG, spun reprezentan¡ii Alian¡ei, vizeazå måsuri de sprijin de interes pentru fermieri, pentru finan¡area activitå¡ilor agricole, ¿i ar fi bine ca mediul asociativ så fie consultat înainte de punerea în consultare publicå a actului.

“¥n acest sens, dorim så vå prezentåm propunerile ¿i argumentele noastre înainte de publicarea în consultare publicå pe site-ul MADR pentru minimum 10 zile.”

Alian¡a spune cå este nevoie så fie continuate programele de garantare ¿i creditare IMM INVEST ¿i RURAL INVEST, dar ¿i programe de refinan¡are adresate fermierilor.

“Constatåm necesitatea accesårii unor credite (altele decât 3*APIA, al-

tele decât 5*APIA)/linii de credit atât pentru capitalul de lucru ¿i investi¡ii, cât ¿i pentru refinan¡area cheltuielilor sau investi¡iile efectuate ¿i gajate / ipotecate în favoarea altor creditori, pentru a putea traversa anul financiar 2023 ¿i pentru a putea înfiin¡a culturi pentru anul agricol 2023-2024”.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Cofco începe extinderea portului brazilian Santos

Grupul chinez Cofco International a început lucrårile de construc¡ie a unui nou terminal de cereale în portul brazilian Santos, care va cre¿te capacitatea de export de la 3 la 14 milioane de tone lunar.

Portul Santos este cel mai mare din Brazilia ¿i toatå America Latinå, aproximativ 27% dintre exporturile ¡årii fiind încårcate aici. Construc¡ia terminalului se va desfå¿ura în mai multe faze, iar acesta va deveni opera¡ional cel târziu în anul 2026.

Crizå de aprovizionare cu cereale în Tunisia

Pre¿edintele Tunisiei l-a demis pe directorul companiei care asigurå aprovizionarea cu cereale, dupå ce lipsa grâului a for¡at multe brutårii locale så-¿i suspende activitatea. Statul arab a fost afectat de o secetå severå care a redus recolta internå de cereale cu 60% în acest an, în timp ce importurile au scåzut din cauza råzboiului din Ucraina.

Pre¿edintele Kais Saied a dizolvat parlamentul în anul 2021 ¿i se bucurå de atunci de puteri excep¡ionale, dar nu a reu¿it så controleze corup¡ia din ¡arå ¿i nici så punå capåt crizei economice prelungite din Tunisia.

Belarusul restric¡ioneazå exportul de carne de pui Autoritå¡ile din Belarus au interzis exportul de carne de pui cåtre toate destina¡iile, cu excep¡ia Chinei. Oficial, måsura a fost justificatå prin nevoia de stabilizare a aprovizionårii pie¡ei interne.

Conform unor surse neoficiale, motivul real este descoperirea unor focare de gripå aviarå la mai multe ferme din ¡arå, care au redus considerabil produc¡ia de carne. Decizia ar putea provoca scumpirea cårnii în Rusia, care importå lunar aproximativ 10.000 de tone din Belarus. Carnea de pui s-a scumpit deja cu 11% în acest an în Rusia, pe fondul instabilitå¡ii economice provocate de råzboiul din Ucraina.

Un contract pe 5 ani între Al Dahra [i Cairo

Egiptul a semnat un acord cu Biroul de Export din Abu Dhabi (Adex), care va finan¡a importuri de cereale în valoare de 500 de milioane de dolari în statul african în urmåtorii cinci ani.

Banii vor fi utiliza¡i pentru importul de cereale prin compania Al Dahra.

Ali Al-Moselhy, ministrul Aprovizionårii din Egipt, spune cå acordul va permite importul de cereale de calitate, cu cele mai mici costuri de finan¡are.

Adex nu a specificat înså din ce ¡åri provin cerealele care vor fi furnizate.

Al Dahra produce anual aproximativ 600.000 de tone de cereale ¿i semin¡e oleaginoase ¿i de¡ine terenuri agricole în regiunea Mårii Negre.

În România, compania din Emiratele Arabe Unite controleazå din anul 2018 Insula Mare a Bråilei.

Drago[ B|LDESCU

Horticultorii, bloca]i de site-ul ANAF

Dupå ce produsele horticole (cartofi, legume, fructe ¿i pepeni) au fost considerate de ANAF, de anul trecut, ca având risc fiscal ridicat, se ridicå problema fiscalizårii în timp real, având în vedere riscul perisabilitå¡ii.

UNCSV reclamå faptul cå, în campaniile de recoltat, website-ul ANAF nu face fa¡å volumului mare de trafic de date generat de încårcarea declara¡iilor ¿i înregistrårilor fiscale periodice.

Din aceastå cauzå, nu se poate ob¡ine codul UIT, fårå de care camioanele nu pot pleca, riscând amenzi uria¿e.

Mai ales vara, când produsele horticole se pot degrada rapid, câteva ore sunt vitale pentru valorificarea mårfii în condi¡iile contractuale asumate.

Se genereazå ¿i diferen¡e între marfa brutå ¿i marfa netå plåtitå. Chiar dacå se realizeazå facturi de stornare atunci când existå diferen¡e între suma facturatå ¿i suma acceptatå la platå ¿i încasatå efectiv, ANAF preia sumele facturate ini¡ial, inclusiv la decontarea TVA, dar nu se calibreazå cu situa¡iile existente în balan¡å/bilan¡. Apar dife-

ren¡e pentru a cåror clarificare fermierii se confruntå cu un munte birocratic.

UNCSV propune ca, în cazul produselor proaspete, så se dovedeascå realizarea obiectivului de control prin înregistrarea în sistem a transportului odatå cu eliberarea facturii, fårå a se mai a¿tepta ca sistemul så emitå cod UIT. Iar pentru cantitå¡ile contractate la industrializare så se acorde derogare de la procedura prevåzutå pentru produsele proaspete, transparen¡a fiscalå fiind asiguratå.

Robert VERESS

Comisia nu ne refuz\ derog\rile la neonicotinoide

Pe 3 august, Ministerul Agriculturii a emis trei autoriza¡ii de urgen¡å pentru utilizarea produselor pe bazå de neonicotinoide pentru tratarea semin¡elor de cereale de toamnå.

Este vorba de Picus 600 FS, Yunta 246 FS

¿i Nuprid AL 600 FS. Autoriza¡iile sunt valabile pânå pe 30 noiembrie.

cerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu aceste produse, în cazul în care introducerea pe pia¡å ¿i utilizarea semin¡elor tratate cu aceste produse au fost interzise în mod expres printr-un regulament de aplicare”.

În cazul culturilor de primåvarå, s-a invocat argumentul cå Decizia CEJ nu ar avea aplicabilitate retroactivå, semin¡ele fiind deja tratate cu produse neonicotinoide. Acest argument nu mai e valabil acum.

tatea cu nor mele aplicabile, inclusiv pentru jurispruden¡a stabilitå de Curtea Europeanå de Justi¡ie”.

Cu alte cuvinte, problema este pasatå instan¡elor române¿ti. Fiindcå, se pare, nici la mai bine de jumåtate de an de la decizia CEJ, Uniunea nu a reu¿it så ajungå la o interpretare clarå a acesteia, existând diferen¡e de opinie între statele membre.

Autoriza¡iile sunt în contradic¡ie cu Decizia

Cur¡ii Europene de Justi¡ie din 19 ianuarie 2023, privind aplicarea articolului 53 (autoriza¡ii de urgen¡å) din Regulamentul European nr. 1107/ 2009, privind introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare.

Potrivit deciziei, articolul 53 “trebuie interpretat în sensul cå nu permite unui stat membru så autorizeze introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare pentru tratarea semin¡elor sau introdu-

Un purtåtor de cuvânt al Comisiei Europene ne-a declarat cå MADR încå nu a notificat Comisia ¿i statele membre referitor la acordarea celor trei autoriza¡ii de urgen¡å sus-men¡ionate.

Aceea¿i surså a dat de în¡eles cå nu va exista o opozi¡ie explicitå a Comisiei fa¡å de noile derogåri aprobate de ministrul Florin Barbu.

“Acordarea autoriza¡iilor de urgen¡å este responsabilitatea statelor membre ¿i, prin urmare, este în primul rând rolul sistemelor judiciare ale statelor membre så asigure conformi-

“Potrivit hotårârii Cur¡ii din 19 ianuarie 2023, statele membre nu mai pot acorda autoriza¡ii de urgen¡å pentru utilizåri care au fost interzise/restric¡ionate în mod explicit, a¿a cum este cazul utilizårii în exterior a neonicotinoidelor clotianidinå, tiametoxam ¿i imidacloprid. Interpretarea uniformå a hotårârii Cur¡ii ¿i monitorizarea de cåtre toate statele membre vor asigura buna func¡ionare a pie¡ei interne. Comisia este în contact cu statele membre ¿i a organizat discu¡ii pentru a asigura o în¡elegere comunå ¿i ac¡iuni de urmårire în întreaga UE”.

Robert VERESS

Comisia Europeanå a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemå a României în valoare de 200 milioane de euro (998 milioane de lei) care are ca scop så compenseze proprietarii de påduri pentru lemnul netåiat din

cauza cerin¡elor ecologice obligatorii. Aceastå schemå urmåre¿te så stopeze ¿i så inverseze declinul biodiversitå¡ii, så amelioreze serviciile ecosistemice ¿i så conserve habitatele ¿i peisajele.

În cadrul schemei, care se va

aplica pânå la 31 decembrie 2027, ajutorul va lua forma unor subven¡ii directe acordate proprietarilor priva¡i de påduri. Cuantumul ajutorului per beneficiar va fi calculat pe baza pre¡ului mediu al unui metru cub de lemn pe picior ¿i a volumului mediu anual de pådure nerecoltatå pe hectar ¿i pe an.

200 milioane euro pentru compensarea proprietarilor de påduri pentru restric¡iile de exploatare

Scådere fårå precedent a exporturilor de vin din Chile

Exporturile de vin din Chile au înregistrat un declin fårå precedent în prima jumåtate a anului, cu 24% mai mici fa¡å de perioada similarå a anului trecut. Exporturile spre China, principala pia¡å externå, s-au redus cu 40%. Chile este al patrulea cel mai mare exportator de vin din lume, statul sud-american fiind depå¿it doar de Fran¡a, Italia ¿i Spania. Conform asocia¡iei Wines of Chile, situa¡ia actualå a fost provocatå de problemele economice din unele ¡åri, dar ¿i de volumul mare de vin acumulat de producåtorii chilieni.

O fermå le cere vizitatorilor så nu se mai pozeze nud în lanurile de floarea-soarelui

O fermå din Marea Britanie le-a cerut vizitatorilor så nu se mai pozeze în pielea goalå în lanurile de floareasoarelui, dupå mai multe plângeri din partea familiilor care vin cu copii mici. Conform administratorilor Stoke Fruit Farm, au existat patru incidente de acest tip de la începutul lunii, iar cei care vor så organizeze astfel de ¿edin¡e foto sunt ruga¡i så-i respecte pe ceilal¡i vizitatori. Anun¡ul a provocat un val de ironii în mediul online, majoritatea internau¡ilor apårând drepturile celor care aleg så facå nudism în public.

Argentina vrea pre¡ maximal la carne

Guvernul de la Buenos Aires a anun¡at cå negociazå cu producåtorii plafonarea pre¡urilor la carne. ¥n Argentina, infla¡ia a ajuns la 116%, iar pe surse se spune cå autoritå¡ile ar vrea så interzicå ¿i anumite exporturi, ca så coboare pre¡urile pe pia¡a internå. ¥n crizå economicå prelungitå, guvernul argentinian a adoptat câteva måsuri dure pentru stabili zarea economiei, printre care devaluarea monedei na¡ionale cu 18% ¿i cre¿terea dobânzii de referin¡å pânå la nivelul record de 118%. Ministrul Agriculturii a negat orice zvon, dar a confirmat ideea unui mercurial.

Când po]i primi de 5 ori subven]ia

Proaspåt achizi¡ionat de stat, Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) va acorda garan¡ii pentru credite a cåror valoare se poate ridica pânå la “de 5 ori subven¡ia”.

“Am majorat valoarea creditelor garantate de stat pe care fermierii le pot solicita în baza adeverin¡elor eliberate de APIA. Astfel, Programul “de 3 ori subven¡ia” devine «de 5 ori subven¡ia», ceea ce înseamnå cå fermierii pot solicita acum credite echivalente cu valoarea subven¡iei cuvenite pe 5 ani”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Creditele se acordå pentru finan¡area activitå¡ii curente atât în vegetal, cât ¿i pentru zootehnie.

Comisionul de garantare este de 1,6% (primå unicå) pe an pentru toate categoriile de beneficiari, indiferent de forma juridic de organizare (SC, PFA, II, IF etc.), inclusiv pentru societå¡ile nou înfiin¡ate sau care nu au mai beneficiat de credite.

Comisie de arbitraj în disputa SUA vs Mexic

Guvernul SUA a cerut oficial formarea unei comisii în cadrul Acordului de Liber Schimb Nord-American (USMCA), care så arbitreze disputa comercialå cu Mexicul privind interzicerea importului de porumb modificat genetic.

“Måsurile anun¡ate de Mexic nu se bazeazå pe ¿tiin¡å ¿i încalcå regulile de comer¡ liber asumate prin tratatul USMCA”, au declarat negociatorii americani.

Ministerul Economiei din Mexic a anun¡at înså cå-¿i va apåra pozi¡ia ¿i sus¡ine cå “måsurile nu au niciun efect asupra comer¡ului, a¿a cå nu încalcå

tratatul comercial.”

Pre¿edintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador a confirmat cå guvernul såu va respecta decizia comisiei de arbitraj.

Comisia formatå din exper¡i va avea la dispozi¡ie ¿ase luni pentru a studia cazul, apoi va anun¡a verdictul. În cazul în care plângerea depuså de SUA va fi acceptatå, americanii vor avea dreptul så impunå taxe vamale pentru unele importuri din Mexic.

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan¡a

229 euro/t (- 1)

1.145 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 14 - 18.08.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023.

¥n perioada 14 - 18 august pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

ale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 18 august, a fost de 245dolari/tonå (1.127 lei).

A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 14 august.

Principalele destina¡ii: Filipine 157.700 tone, Ecuador

57.970 tone, Indonezia 17.770 tone, Chile 15.770 tone ¿i Republica Dominicanå 7.700 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 297 dolari/tonå (1.336 lei).

A crescut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 14 august.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A crescut cu doar 2 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 253 euro/tonå (1.265 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa-

€ - 5 lei $ - 4,6 lei

¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 14 august.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 222 euro/t (1.110 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna septembrie 2023 este de 193 euro/t (965 lei).

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna august, a fost de 185 dolari/t (851 lei).

Porumb

România

FOB Constan¡a

213 euro/t (+8)

1.065 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 14 - 18.07.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023.

SUA : pre¡ul porumbului

FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 18 august 2023, a fost de 199 dolari/tonå (915 lei). A

crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în septembrie, este de 191 euro/tonå (955 lei).

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei).

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 225 euro/tonå (1.125 lei). A crescut cu 4 euro/ tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 18 august, a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei).

A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 14 august 2023.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 214 euro/tonå (1.070 lei). A

crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 207 dolari/tonå (952 lei). A crescut cu 10 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 14 august.

FOB,

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

¥n såptåmâna 14 - 18 august 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 469 dolari/tonå (2.157 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Mexic

Orz

România

FOB Constan¡a

201 euro/t (+ 16)

1.055 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 14 -18.08.2023, pre¡ cu livrare în sept. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului furajer , FOB-Rouen, a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMo selle a fost de 457 euro/tonå (2.285 lei).

A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 14 august.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 469 euro/tonå (2.345 lei).

107.770 tone, Spania 107.770 tone, Olanda 27.990 tone, Japonia 17.770 tone, Taiwan 17.770 tone.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 18 august 2023, a fost de 485 dolari/tonå (2.231 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 415 dolari/tonå (1.909 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Floarea-soarelui

¥n såptåmâna 14 - 18 august 2023 , pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 465 euro/t (2.325 lei).

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 18 august 2023, a fost de 437 dolari/tonå (2.010 lei).

re, FOB-Moselle, a închis la 205 euro/tonå (1.025 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în septembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/tonå (952 lei). A scåzut cu 106 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

A avut o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 467 euro/to-

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 14 august.

A înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 14 august.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în septembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). A scåzut cu 54 euro fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în sept. 2023, este 407 dolari/t (1.872 lei). A scåzut cu 230 dolari/tonå.

nå (2.335 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA , FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 14 - 18 august, a fost de 225 dolari/tonå (1.035 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a euro/t

Va fi mai pu]in grâu

Principalele ]\ri produc\toare. Total> 793 milioane tone

Prognozele USDA privind grâul în anul de pia¡å 2023/24 indicå reduceri de aprovizionare, scåderea consumului, comer¡ului ¿i a stocurilor.

Produc¡ia mondialå de grâu este în scådere cu aproape 4 milioane tone ¿i ajunge la 793 milioane tone, cu recolte mai mici în China (-3 milioane tone), Uniunea Europeanå (-3 milioane) ¿i Canada (-2 milioane).

Se anun¡å produc¡ii mai mari doar în Ucraina (21 milioane tone; + 3,5 mil. tone fa¡å de anul trecut) ¿i Kazahstan (15 milioane; 1 mil. tone).

Vor exporta mai pu¡in Canada (-2 mil. tone) ¿i Statele Unite (1 mil. tone) ¿i vor cumpåra mai pu¡in Indonezia (-1 mil. tone) ¿i Turcia (-0,5 mil. tone). Doar

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au crescut cu 14 dolari/tonå, atingând 252 dolari/t.

Cota¡iile UE au crescut cu 12 dolari/tonå, la 262 dolari/tonå.

în Rusia sunt prognozate exporturi mai mari (+ 0,5 mil. tone).

Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (48 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), UE (38,5 mil. tone), Canada (24,5 milioane tone, mai pu¡in cu 2 mil. de tone), Australia (25 milioane tone), SUA (19 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone).

ºåri cu stocuri mari de grâu 2023/24 Varia¡ie fa¡å de 2022/23 China 135 mil. t - 2 mil. t

17 mil. t + 1 mil. t

13 mil. tone - 2 mil. t

14 mil. t =

11 mil. tone - 1,4 mil. t

¥n Canada, pre¡urile au crescut cu 10 dolari/tonå ¿i au ajuns la 347 dolari/tonå.

Cota¡iile din Australia au înregistrat o cre¿tere de 13 dolari/tonå ¿i au închis la 231 dolari/tonå.

China ¿i Egipt se men¡in în topul importatorilor, cu câte 12 mi lioane tone, urmate de Indonezia (10,5 milioane tone), Turcia (9,5 milioane tone), Algeria (9 milioane tone) ¿i UE (7 mil. tone).

Consumul mondial este mai mic cu 3,4 milioane de tone ¿i atinge 796,1 milioane tone, în principal din cauza utilizårii mai reduse a furajelor ¿i a ¿roturilor în ¡årile UE ¿i a reducerii consumului în China.

Stocurile mondiale pentru 2023/24 scad cu 0,9 milioane tone, la 265,6 milioane tone.

Pre¡urile din SUA au scåzut cu 13 do lari/tonå ¿i au ajuns la 322 dolari/tonå.

Cota¡iile din Argentina au înregistrat cea mai mare scådere, de 17 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 323 dolari/tonå.

UE> produc]ia total\ de grâu este redus\ de secet\

Condi¡iile meteo din majoritatea zonelor de nord ale Europei s-au deteriorat la sfâr¿itul primåverii, iar seceta s-a instalat deja din lunile mai ¿i iunie, când culturile erau în faza de înflorire sau de umplere, reducând greutatea ¿i randamentul boabelor.

De¿i iarna blândå a prevenit daunele cauzate de ger, în toate ¡årile UE a crescut riscul dåunåtorilor în timpul primåverii ¿i verii. Primåvara råcoroaså a întârziat etapele de råsårire ¿i dezvoltare a plantelor, prelungind ciclul de cre¿tere ¿i întârziind recoltarea.

Recolte medii ¿i pânå la peste medie au fost înregistrate în ¡årile cu tradi¡ie, cum ar fi Fran¡a, Germania, România ¿i Ungaria.

Spania a suferit efectele combinate ale cåldurii extreme ¿i secetei. Produc¡ia de grâu din Peninsula Ibericå este una dintre

cele mai proaste din ultimii ani, din cauza acestor condi¡ii anormale persistente.

¥n aceste condi¡ii, produc¡ia de grâu în Uniunea Europeanå pentru anul de comercializare 2023/2024 este estimatå la 135 milioane de tone, în scådere cu 3 milioane tone fa¡å de estimårile publicate luna trecutå.

Suprafa¡a cultivatå va atinge 24,3 milioane hectare, reduså cu 50.000 de hectare, dar cu 1% peste media pe 5

Ucraina> o produc]ie bun\

Pentru sezonul 2023/24 produc¡ia de grâu din Ucraina este estimatå de anali¿tii USDA la 21 milioane tone, în cre¿tere cu 20% fa¡å de prognozele de luna trecutå. Randamentul ajunge la 4,38 tone de grâu la hectar, mai mare cu 14% fa¡å de anul trecut.

Vor fi cultivate cu grâu aproximativ 4,8 milioane de hectare, în cre¿tere cu 12% fa¡å de luna

trecutå, dar mai pu¡in totu¿i cu 14% fa¡å de anul trecut.

Revizuirile din aceastå lunå privind suprafa¡a ¿i produc¡ia la grâu se ba zeazå pe datele privind recoltele publicate de Ministerul Agriculturii din Ucraina. Recol tarea grâului este în desfå¿urare. La data de 3 august, se recoltase aproximativ 60% din suprafa¡å, iar randamentul buncårului este în prezent de 4,64 tone/ha.

ani. Randamentul ajunge la 5,56 tone/hectar.

Cele mai mari revizuiri ale produc¡iei includ scåderi în Spania de 1,1 milioane tone, la 3,5 milioane tone, Lituania de 0,4 milioane tone, la 4 milioane tone, ¿i o reducere de 0,3 milioane tone pentru România, la 10,2 milioane tone.

Marilena R|DUCU

Va fi mai pu]in porumb

Principalii produc\tori de porumb. Total> 1.213 milioane tone

Produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2023/24 va ajunge la 1.213 milioane tone, în scådere cu aproape 11 milioane tone. Aceasta în primul rând din cauza produc¡iilor reduse din UE (-3,4 mil. tone), China (-3 mil. tone) ¿i Rusia (-2,3 mil. tone). Sunt prognozate cre¿teri în Ucraina (+2,5 mil. tone) ¿i Canada (+ 0,5 mil.).

Comer¡ul mondial include exporturi mai scåzute de porumb pentru Statele Unite ¿i UE. Exporturile din Ucraina sunt neschimbate odatå cu expirarea Ini¡iativei pentru cereale la Marea Neagrå. Importurile, în schimb, sunt mai mari pentru Canada ¿i Zimbabwe, dar reduse pentru Egipt, Vietnam ¿i Algeria.

Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 59 milioane tone de porumb (+ 1 milion de tone), fiind ur matå de:

SUA (53 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone)

Argentina (33,5 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone)

Ucraina (19,5 milioane tone)

UE (4 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone).

Fed. Ruså (4,2 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este UE (24 milioane tone), urmatå de:

China (23 milioane tone)

Mexic (18 milioane tone)

Japonia (15,5 milioane tone)

Coreea de Sud (12 milioane tone)

Vietnam (11 milioane tone)

Iran (8,7 milioane tone)

Egipt (8,5 milioane tone)

Canada (2,2 milioane tone).

Consumul mondial este estimat så atingå 1,200 mil. tone.

La licita¡iile din luna iulie, cota¡iile porumbului SUA au înregistrat o scådere de 23 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 216 dolari/tonå, din cauza condi¡iilor meteo bune înregsitrate la începutul lui iulie în Cordonul porumbului.

¥n Brazilia, pre¡ul a ajuns la 213 dolari/tonå, din cauza livrårilor mari de porumb din recolta de safrinha.

Marii consumatori de porumb sunt:

SUA (314,6 milioane tone, mai mult cu 10 milioane tone)

China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone)

UE (79,5 milioane tone, mai mult cu 2,5 milioane tone)

Brazilia (77,5 milioane tone)

Mexic (46 milioane tone).

Stocurile mondiale de porumb vor scådea cu 3 milioane tone ¿i ajung la aproximativ 311 milioane tone.

Produc¡iile mari din Statele Unite ¿i Brazilia au men¡inut pre¡urile în scådere.

Pre¡urile din Argentina au scåzut cu 5 dolari/tonå, ajungând la 216 de dolari/tonå.

¥ncepând cu 21 iulie, ofertele din Ucraina nu au mai fost publicate.

pagin\ de Marilena R|DUCU

VEGETALE Cu ce nout\]i vine FarmConect

La Slobozia, Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România - FAPPR a început montarea ora¿ului mobil FarmConect.

Cåci a¿a îi spun cei implica¡i ansamblului de corturi, standuri metalice ¿i alte acareturi pe care le ridicå pentru expozi¡ia de pe 31 august pânå pe 3 septembrie.

Ca¿i anul trecut, când a avut prima edi¡ie, FarmConect ¡inte¿te mai ales producåtorii de cereale ¿i plante tehnice, companiile din zona inputurilor ¿i a ma¿inilor agricole etc. Dar organizatorii au mers mai depar te, pentru a ob¡ine un eveniment agricol complet. De aceea, au adåugat mai multe componente care så atragå ¿i consumatorii neimplica¡i în agriculturå. De pildå, într-o laturå va fi construit un manej întreg, unde caii hergheliei Basme cu Cai î¿i vor etala, în spectacole hipice, gra¡ia ¿i talentul acrobatic.

¥n altå parte vor fi expuse ve¿minte mai mult sau mai pu¡in tradi¡ionale, dar adaptate la modernitatea vremurilor. Toate croite ¿i cusute manual, a¿a cum se fåceau hainele odatå.

¥nså FarmConect råmâne, în sufletul såu, o expozi¡ie fåcutå de fermieri pentru fermieri. De aceea, anul acesta, pe lângå colo¿ii din protec¡ia plantelor, vor avea standuri generoase mai toate firmele de ma¿ini din pia¡å.

O altå noutate a acestui an va fi sectorul zootehnic. Deocamdatå doar cu vaci Angus ¿i Limousin, aduse prin Asocia¡ia Aberdeen Angus. Organizatorii iau în calcul ¿i un eventual concurs pentru animale, dar chestiunea trebuie tran¿atå de asocia¡ie.

O idee care a prins anul trecut, ce va fi påstratå ¿i anul acesta, este cea a conferin¡elor tematice. ¥n fiecare zi, într-un cort, special amenajat ca o salå de conferin¡e, speakeri cu experien¡å dezbat teme reale, la zi.

Spicuiesc câteva teme: Geopolitica fluxurilor agricole ¿i cât de fragile sunt acestea; Next Generation, noua genera¡ie de tineri fermieri; Agricultura viitorului ¿i dorin¡a de eficientizare a utilizårii resurselor; Formarea profesionalå ¿i Cât de sigurå este pâinea noastrå cea de toate zilele.

Prima edi¡ie a FarmConect a fost un succes. Nu este niciun motiv ca cea de-a doua edi¡ie så fie mai pu¡in de atât.

Andrei OSTROVEANU

Agricultura mai trebuie v\zut\ [i din pielea fermierului

Secete au fost, vor fi în continuare. Dar un råzboi a¿a aproape, la grani¡a cu România, agricultorii nu au mai experimentat.

“Poate, dacå ¿tiam cât va cre¿te pre¡ul cerealelor ¿i unde se va opri cre¿terea, vindeam tot”, spune amar Nicolae Sitaru, fermier de aproape 5.000 de

hectare în Ialomi¡a. “Dar n-am ¿tiut. Înainte de recolta din 2022, pre¡ul a fost undeva la 2.000 de lei pe tonå, dupå care a scåzut în timpul recoltei.”

Dacå cei care emit aståzi la televizor, pe internet, judecå¡i ¿i glume cu båtaie grosierå la pre¡urile mari care au fost, s-ar mai pune ¿i în pielea fermierului, poate cå ¿i pårerile ar fi altele.

“Så facem un exerci¡iu de imagina¡ie ¿i så ne închipuim cå to¡i am fi vândut când era pre¡ul mare. Ce s-ar fi întâmplat? Ar fi scåzut mult mai repede pre¡ul, decât s-ar fi redus în mod normal.

Totu¿i, noi mâncåm pâine 365 de zile pe an. Ce ne fåceam dacå exportam tot grâul în douå luni? Råmâneam fårå grâu urmåtoarele 6-7 luni.

Acum, probabil îl cumpåram de trei ori mai scump. Cumpåram tot grâul nostru. În¡elege¡i de ce vindem noi greu? ªi de ce ne låsåm greu? Pentru cå privim agricultura din pielea noastrå.”

Întotdeauna, un fermier are în spatele lui spectrul secetei. Mai bine nu vinde acum tot, dacå va fi secetå la anul...

Dacå nu are grâu så dea la oameni, poate pierde påmântul. Cine are råbdare cu el când nu poate plåti arenda?

Agricultura din România nu este

planificatå, ¿i nu fermierii trebuie så facå planificarea. De aceea avem Ministerul Agriculturii, de aceea avem atâtea institu¡ii ale statului care sunt plåtite pentru asta. Så facå strategii na¡ionale pornind de la realitå¡ile generale.

“Vine câte un ministru ¿i ne ceartå cå nu facem biscui¡i? Chiar vre¡i så facem noi biscui¡i? ¥n primul rând, nu ne pricepem, avem altele pe cap. Så facå biscui¡i cine ¿tie så facå biscui¡i”, spune Nicolae Sitaru.

“Sunt printre noi, agricultorii mari, ¿i câ¡iva eroi care au ¿i vaci cu lapte. Mie îmi pare cå så faci zootehnie este foarte complicat. Lor ar trebui så li se punå mai mult zåhårel în afacere pentru cå munca lor este infinit mai grea ¿i infinit mai riscantå. Pe lângå problemele pe care le avem to¡i la cereale, ei mai au ¿i la carne, ¿i la lapte.”

Ca agricultor, trebuie så pui deoparte ceva pentru anul råu, când vine grindina, seceta sau, Doamne fere¿te, råzboiul. Nu existå asigurare ieftinå la secetå.

Viorel PATRICHI

Nicolae Sitaru

Saaten-Union a reinventat platforma de la Drajna

ing.

PNS 2023 - 2027

Pentru a îndeplini noile cerin¡e enun¡ate în PNS 2023 - 2027, fermierii au nevoie de noi tehnologii, noi practici agricole ¿i - cel mai important - au nevoie de geneticå performantå ¿i solu¡ii complete ¿i performante pentru înfiin¡area culturilor.

Saaten-Union de¡ine cel mai complex portofoliu de semin¡e din România. Este un portofoliu complet care este expus pe viu în fiecare an în jude¡ul Cålåra¿i, la Drajna. Este o platformå consacratå la care fermierii din estul României vin så descopere noile soiuri ¿i hibrizi, dar ¿i så afle noi tehnologii de conservare a apei sau noi metode de înfiin¡are a culturilor.

Pentru portofoliul de cereale påioase de toamnå 2023 au fost introduse mai multe soiuri ¿i hibrizi de grâu care sprijinå directivele europene pentru reducerea pesticidelor ¿i a îngrå¿åmintelor prin prisma faptului cå genetica Saaten-Union are câteva avantaje precum:

1.Valorificare mai bunå a îngrå¿åmintelor azotoase.

2.Consum mai mic de apå pentru fiecare tonå de produs recoltat, talie micå a plantelor.

3.Rezisten¡å geneticå împotriva anumitor virusuri, precum virusul de piticirea galbenå al orzului (rezisten¡å la BaYMV-1 ¿i BaYMV-2).

4. Capacitate de înfrå¡ire ridicatå.

5.Rezisten¡å geneticå împotriva principalelor boli foliare.

Soiul de orzSU Laurielle este nou introdus în portofoliul Saaten-Union, valorificå foarte bine îngrå¿åmintele chimice ¿i are un consum specific de macroelemente mai mic fa¡å de martori.

Grupa de maturitate este extratimpurie, talia este micå, capacitatea de înfrå¡ire este una foarte mare ¿i permite fermierilor din România så îl semene în diferite densitå¡i, inclusiv în densitå¡i mici ¿i sistem certificat BIO.

SU Tarroca are o mare capacitate de înfrå¡ire, 4-5 fra¡i fertili, råspunde favorabil condi¡iilor intensive. Capacitatea de produc¡ie este una mare, de peste 12.000 kg/ha.

Evenimentul dedicat culturilor de primåvarå, floarea-soarelui ¿i porumb, a avut loc în 8-9 august 2023. Aceea¿i loca¡ie, jude¡ul Cålåra¿i, Drajna. A fost un eveniment la care to¡i fermierii invita¡i au våzut pe viu nu doar portofoliul comercial, ci ¿i noutå¡ile care vor intra în anii urmåtori pentru comercializare.

Pentru porumb, Saaten-Union a introdus noi hibrizi de porumb care vin så ajute exploata¡iile agricole så securizeze recolta indiferent de an.

SM Wawel - FAO 250 este hibridul care a ocupat podiumul, locul 1, la grupa sa de maturitate la evenimentul Ziua Porumbului 2022, jude¡ul Cålåra¿i. Este un hibrid de porumb, Zea mays, conv. aorista, cu o talie micå a plantelor ¿i inser¡ia ¿tiule¡ilor este medie. Grupa de maturitate extratimpurie îi oferå diferite avantaje ¿i permite fermierilor din România så îl semene în diferite densitå¡i, inclusiv în densitå¡i mari ¿i sistem certificat BIO. O caracteristicå importanta a acestui hibrid este cå evitå nu numai ar¿i¡a din perioada polenizårii, ci ¿i atacul de Helicoverpa armigera, care este unul foarte redus, aproape inexis-

tent.

Acest hibrid se preteazå inclusiv în cultura succesivå, dupå orz, în zonele de culturå cu precipita¡ii corespunzåtoare sau în sole irigate.

Cali - FAO 350 este lider în România, Bulgaria ¿i în Ungaria, s-a remarcat în ultimii ani datoritå poten¡ialului mare de produc¡ie pe care l-a dovedit atât în câmpuri neirigate, cât ¿i irigate. Talia plantelor este medie-înaltå, frunzele sunt erecte pe întreaga perioadå de vegeta¡ie ¿i starea fitosanitarå este una de excep¡ie.

Splendor - FAO380 este un hibrid nou, marca Saaten-Union România, omologat în 2023, dupå ce a parcurs procesul de înregistrare în re¡eaua de testare din România. Splendor este membru al grupului DT - drought tollerant, are poten¡ial mare de produc¡ie, dezvolta un sistem radicular puternic ¿i are un indice foliar foarte bun.

Pentru cultura de floarea-soarelui, folosirea hibrizilor rezisten¡i reprezintå cea mai durabilå metodå de combatere a patogenilor. Ameliorarea culturii floriisoarelui este un proces costisitor ¿i de lungå duratå. Totu¿i, ritmul progresului în ameliorare comparativ cu ritmul de retragere a fungicidelor este dispropor¡ionat.

Compania Saaten-Union fiind o companie cu o experien¡å de neegalat în Europa, pentru toate speciile de culturå, a anticipat aceastå tendin¡å de orientare cåtre limitarea folosirii de PPP ¿i a reu¿it cu succes så construiascå ¿i un program de ameliorare al culturii de floarea-soarelui bazat pe 2 piloni-cheie precum:

a.Toleran¡å la erbicide bazate pe imazamox sau tribe-

Ionu] B|RBULESCU director cercetare-Dezvoltare, Saaten-Union

nuron-metil.

b.Rezisten¡å geneticå împotriva patogenilor.

Alexa SU - un hibrid de floareasoarelui semitimpuriu, creat în propriul centru de ameliorare al companiei Saaten-Union, are o reputa¡ie bine meritatå în România deoarece a dovedit stabilitate ¿i poten¡ial mare de produc¡ie. O caracteristicå importantå a acestui hibrid este rezistentå la frângere ¿i la parazitul Orobanche spp. A-F. Pentru aceea¿i categorie de hibrizi, toleran¡i la tribenuron-metil, compania comercializeazå ¿i al¡i hibrizi: Davero SU, Netå SU ¿i Stinger SU.

Victory CL - membru al categoriei CLEARFIELD, este cultivat cu succes în toate fermele din România, are o talie medie, este uniform, prezintå un pachet fitosanitar de excep¡ie cu rezisten¡e la: Plasmopara halstedii, Puccinia helianthi, Septoria helianthi, Phoma MacDonaldi, Phomopsis helianthi, Veticillium wilt, Erysiphe cichoracearum.

Valparaiso CLP - un membru nou al catalogului de floarea-soarelui. Este semitardiv, vine cu rezisten¡å la Plasmopara halstedii, talia plantelor este un

Se recomandå înfiin¡area urmåtoarelor amestecuri verzi, conform specificului zonei, plantei premergåtoare ¿i postmergåtoare:

Amestec Con¡inut Recomandat în rota¡ie cu:

Porumb Cereale Rapi¡å Fl.-soarelui

Viterra MP mu¿tar+facelia ++ ++ +

Viterra MR mu¿tar+rapi¡å primåvarå ++ ++

Viterra Mixapis trifoi, trifoi încarnat, lucernå, facelia, mu¿tar. hri¿cå, ridiche furajerå, trifoi ro¿u, mazåre de toamnå

Viterra SM secarå+måzåriche

Viterra Avic ovåz+måzåriche

compactå ¿i robustå, pozi¡ia calatidiului este aplecatå. Principalul avantajul al hibridului Valparaiso CLP este poten¡ialul de produc¡ie foarte mare.

Saaten-Union România este singura companie din România care oferå solu¡ii complete pentru un asolament ¿i orota¡ie sigurå ¿i de succes.

Saaten-Union comercializeazå ¿i amestecuri vegetale pentru Covoare verzi sub brandul Viterra Seeds. Deoarece asiståm în ultimii ani la un proces accentuat de de¿ertificare în toate zonele din România. O solu¡ie optimå pentru a stopa degradarea solului ¿i a ameliora calitatea acestuia este înfiin¡area de covoare verzi pentru perioada de repaus a terenului.

Printr-un asolament ¿i o rota¡ie corespunzåtoare se påstreazå terenul agricol într-o condi¡ie optimå, se poate reduce cantitatea de îngrå¿åminte chimice ¿i în acela¿i timp se reduce semnificativ eroziunea solului ¿i degradarea structuralå. De asemenea, printr-un asolament corect, vom diminua eficient rezerva de buruieni din sol, dar ¿i presiunea bolilor.

Împreunå avem solu¡ii pentru toate fermele ¿i pentru toate culturile.

Statul arunc\ înc\ o povar\ în cârca agricultorilor

În iulie, în ferma lui Claudiu Davi¡oiu de la Afuma¡i, Ilfov, a plouat câte un litru-doi.

“Mai mult ne-a încurcat, nu puteam lucra”, zâmbe¿te amar agricultorul. “Am semånat ni¿te lucernå ¿i o asemenea ploaie slabå este periculoaså pe caniculå. Lucerna råsare ¿i apoi moare. Ea are nevoie de cel pu¡in 10-15 litri pe metru påtrat. Nu mai am siloz. Am fåcut fân de lucernå.”

¥n toatå zona lui, cu salbå de lacuri, iriga¡ii nu poate face, cåci nu are surså de apå. Cum ¿tie, încearcå så ude vreo 20 de hectare pentru lucernå ¿i porumb de siloz.

“Acum vor så ne opreascå ¿i facilitatea pentru salarii. Treaba lor este så colecteze TVA nu doar 50%, cât adunå în prezent. Ei trag tot pe cei care plåtesc dårile la stat. În loc så-i caute pe cei råu platnici, tot pe cei care respectå legile aruncå greul. S-a umplut ¡ara de bugetari, de poli¡ie comunitarå, de firme de

pazå, de ONG-uri ¿i toate pe spinarea statului. Angajeazå lipitori de afi¿e peste tot ¿i nu pot så-i mai dea afarå pentru cå sunt func¡ionari publici.

De unde iau to¡i ace¿tia bani? De la cei care le plåtesc taxele. Mai råu, acum tot nouå ne cere så le reducem salariile lucråtorilor cu 10% pentru cå ne iau ajutorul. Pot eu så le tai banii, dupå ce cå au salarii atât de mici? Nu pot.”

Claudiu Davi¡oiu a recoltat grâul, orzul, triticalele ¿i rezultatele au fost “bunicele”: 6 tone la hectar în medie pe o suprafa¡å de 400 de hectare.

“Toate cerealele le bag la furaje. Miam fåcut socoteala: îmi trebuie 2.000 de tone de mâncare pentru vaci. Am nevoie de 500 de tone de rezervå. Le-am adus pe toate în magazie. Porumbul de siloz moare, trebuie så-l tai tot la siloz, chiar dacå nu are boabe. Så fie ceva verde acolo. Silozul e baza. Må mai ajut cu energia din ¿roturi.”

¥n ultimii ani a devenit “abonat” la

APIA pentru teledetec¡ie pe jude¡ul Ilfov. În acest audit venit de la Uniunea Europeanå, APIA verificå platforma de gunoi, dimensiunile instala¡iilor de tot felul. Cautå nod în papurå.

“Ce så fac cu vacile? Så le vând ca så scap de ele? În felul lor, cei de la APIA vor så ie¿im bine, iar nu så ie¿im råu.”

Mi s-a pårut scârbit agricultorul de la Afuma¡i pentru tot ce se întâmplå, mai ales cu zootehnia noastrå.

“Când vin salariile, nu pot dormi noaptea. Înainte de 1990, nu aveam grijå, le dådea statul salariile. Nu era treaba mea. Nu intrå nimeni la firmele stråine så ia impozitul pe profitul real ¿i le laså så facå evaziune fiscalå. Acum, då tot în boul care trage, tot noi trebuie så plåtim biruri... Tot råul vine din cauza corup¡iei.”

Viorel PATRICHI

Claudiu Davi]oiu, Afuma]i, Ilfov

Ascensiunea produselor UPL pe pia]a din Europa

United Phosphorus Limited, cunoscutå de to¡i înså sub abrevierea mult mai suplå de UPL, ¿i-a anun¡at, la începutul lunii august, planurile pentru România. Acum, a lansat trei produse noi, Zeba, Xanadu ¿i erbicidul Evolution.

Zeba este un condi¡ionator de sol, o solu¡ie tehnicå pentru provocårile climatice.

Are o capacitate ridicatå de absorb¡ie a apei, fie ea din precipita¡ii ori iriga¡ii, dar ¿i a nutrien¡ilor din sol ¿i eliberarea gradualå a acestora în func¡ie de nevoile plantei, pe tot parcursul perioadei de vegeta¡ie.

Xanadu este un erbicid pentru cerealele påioase conceput pentru bugetul oricårui fermier. Cu un cost la hectar foarte accesibil, el controleazå o gamå largå de buruieni dicotile în culturi de cereale påioase.

Evolution este un erbicid sistemic, selectiv, performant ¿i optimizat, fårå activitate rezidualå, eficace împotriva buruienilor graminee, greu de combåtut în culturile de rapi¡å, floarea-soarelui, soia ¿i sfecla de zahår.

UPL are 6% cotå de pia¡å în România, este pe locul al cincilea între furnizorii de pesticide ¿i este numårul unu între cei de biosolu¡ii, afirmå Mircea Purcårea, director comercial.

“Substan¡ele noastre ajung pe milioane de hectare din România. Avem produse certificate bio, utilizate de fermierii români. Compania de¡ine fabrici la nivel global, are produse patentate pentru biostimulatori ¿i o re¡ea de vânzare la nivel global. Acoperå pie¡e mari, cum ar fi America Latinå ¿i Asia”, încheie Mircea Purcårea.

Conceptul Pronutiva va fi urmåtorul pas UPL, un concept de înlocuire a unei verigi tehnologice, adicå a unui pesticid cu un biostimulator, ceea ce va face ca plantele de culturå så fie mai rezistente, mai bine fortificate ¿i mai bine pregåtite så lupte cu agen¡ii patogeni sau cu dåunåtorii, explicå Purcårea.

UPL are contracte cu parteneri locali, care achizi¡ioneazå substan¡e active biostimulatoare produse în România. Un asemenea partener este Colarex, care cumpårå de la UPL extract de alge marine ¿i produce în România.

“Le recomandåm fermierilor så încerce trecerea la agricultura ecologicå”, spune Andreea Manolescu, directoarea UPL România. Ea apreciazå cå jude¡ele cu agricultura cea mai ecologizatå sunt Tulcea ¿i Timi¿.

Andreea Manolescu, director UPL Rom=nia, [i Mircea Purc\rea, director comercial UPL Rom=nia

Sc\derea vânz\rilor de glifosat afecteaz\ afacerile Bayer

În al doilea trimestru al acestui an, vânzårile globale ale Bayer au scåzut cu 8,2%, la 11,044 miliarde de euro.

Cel mai semnificativ (18,5%, la 4,924 miliarde de euro) au scåzut afacerile diviziei Crop Science, afectate de scåderea puternicå atât a volumelor, cât ¿i a pre¡urilor la glifosat.

Impactul a fost major în America de Nord ¿i Latinå, precum ¿i în Europa/ Orientul Mijlociu/Africa ¿i a dus la o scådere a vânzårilor de erbicide cu 45,6%. Excluzând vânzårile de glifosat, vânzårile Crop Science au fost la nivelul anului precedent, deoarece pre¡urile mai mari au fost compensate de volume mai mici.

Vânzårile de la Corn Seed & Traits au crescut cu 10,6%, în mare parte datoritå pre¡urilor mai mari în toate

regiunile, precum ¿i a suprafe¡elor crescute în America de Nord.

Vânzårile diviziei Fungicide au fost egale cu trimestrul anului anterior.

Vânzårile la Soybean Seed & Traits au scåzut cu 9,3%, în principal din cauza scåderii suprafe¡elor ¿i a unei scåderi a veniturilor din licen¡e în America de Nord. EBITDA înainte de articolele speciale la Crop Science a scåzut cu 58,5%, pânå la 725 de milioane de euro, în principal din cauza scåderii vânzårilor de produse pe bazå de glifosat. Câ¿tigurile au fost diminuate ¿i de o cre¿tere în principal legatå de infla¡ie a costului mårfurilor vândute ¿i de un efect valutar negativ de 96 milioane euro.

Robert VERESS

UE> Perspective slabe privind randamentul la porumb

Prognozele recente privind produc¡ia de porumb din UE sunt mult mai scåzute, cu reduceri atât la suprafa¡å, cât ¿i la randament.

Cåldura ¿i seceta au fost predominante în timpul lunii iulie, în zone din sudul Europei, când o mare parte din porumb era fie înflorit, fie în faza de umplere timpurie cu cearå. Aceste etape critice de dezvoltare a cerealelor au nevoie de umiditate ¿i temperaturi mai scåzute, înså un val de cåldurå a dominat regiunea mediteraneeanå.

Reprezentan¡i FAS au efectuat vizite în teren în România, Bulgaria ¿i Ungaria ¿i au constatat cå au fost cultivate suprafe¡e mai mici cu porumb fa¡å de estimårile ini¡iale.

Fermierii, care au fost lovi¡i de secetå

¿i anul trecut, au decis så reducå suprafe¡ele cu porumb în favoarea culturilor de toamnå, cum ar fi grâul, rapi¡a ¿i orzul. Aceste culturi sunt mai potrivite condi¡iilor din sud-estul Europei, deoarece se cultivå în timpul sezonului mai umed ¿i mai rece, comparativ cu culturile de varå de porumb ¿i floarea-soarelui, care trebuie så înfrunte cåldura ¿i seceta extremå din lunile iulie ¿i august.

În plus, ¿i pre¡urile ridicate la îngrå¿åminte au fost factor determinant pentru trecerea la culturile de toamnå în loc de porumb.

Cele mai mari reduceri de suprafa¡e au fost de 0,16 mil. ha în Ungaria ¿i 0,06 mil. ha în România. Cu aceste ajuståri ale suprafe¡elor ¿i reduceri suplimentare ale randamentului, produc¡ia din Un-

garia este revizuitå în scådere cu 1,3 milioane tone, la 5,6 milioane tone, iar România este în scådere cu 1,1 milioane tone, la 10,7 milioane tone.

Produc¡ia totalå de porumb din Uniunea Europeanå pentru anul de comercializare 2023/2024 este estimatå la 59,7 milioane tone, în scådere cu 3,7 milioane tone fa¡å de luna trecutå, dar cu 7,5 milioane tone peste recolta slabå de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå atinge 8,2 milioane hectare, cu 0,4 milioane hectare sub luna trecutå ¿i cu 0,6 milioane hectare sub cea de anul trecut.

Randamentul este prognozat så ajungå cam la 7,28 tone/hectar, în scådere cu 2%.

Daniel Donisei continu\ afacerea lui Gheorghe Alexandru

“Gânde¿te-te bine ce vei face peste 10 ani, când eu n-oi mai fi”, i-a spus, la începutul anului 2011, marele fermier din Bårågan, Gheorghe Alexandru, constructorului Daniel Donisei. Acesta îi devenise ginere, iar fiica sa, Diana, tocmai råmåsese însårcinatå cu triple¡i. A¿a a venit invita¡ia de a låsa construc¡iile pentru a i se alåtura în fermå. Pentru a învå¡a totul despre agriculturå chiar de la el astfel încât tranzi¡ia la ferma Somalex så se facå lin. Ginerele a acceptat invita¡ia, s-a înscris la Agronomie, a devenit umbra socrului såu în fermå, iar în câ¡iva ani administratorul pe care Alexandru ¿i-l dorea pentru a-i fi continuator. “Din påcate, premoni¡ia lui din 2011 s-a adeverit”, spune Donisei, cu un fior în glas ¿i un nod în gât. Pe 1 decembrie 2020, Gheorghe Alexandru se stingea, råpus de Covid. Înså, în ferma Somalex, performan¡a continuå.

În sediul fermei din Ghimpa¡i, biroul lui Gheorghe Alexandru a råmas la fel cum l-a låsat înainte de a se îmbolnåvi. Inclusiv ochelarii såi au råmas acolo, neatin¿i, în aceea¿i pozi¡ie.

În încåperea urmåtoare este biroul lui Donisei. Lângå birou e o vitrinå cu bibliorafturi. Printre ele, cu coperta spre privitor, câteva exemplare ale revistei Profitul Agricol - numårul cu memorialul pe care l-am scris în onoarea lui Gheorghe Alexandru. Chiar ¿i fårå a råsfoi din nou revista, Donisei ¿tie exact ce omagii i-au adus socrului såu Nicolae Sitaru, Arnaud Perrein, Costin Telehuz, Emil Bålteanu, Gheorghe (Dodo) Gutium.

“Tot ce am învå¡at despre munca din fermå ¿tiu direct de la Gheorghe Alexandru. Nu a folosit intermediari. ªtia tot, de la a la z. ªi nu doar despre agriculturå, ci ¿i din alte domenii. Era o enciclopedie. Citea foarte mult, tot timpul avea o carte în mânå. Se informa, mai ales dacå trebuia så decidå în privin¡a unor lucruri pe care nu le ståpânea. Avea ¿i o ascu¡ime a min¡ii care îi permitea så vadå solu¡iile unor probleme, mai ales când acestea erau simple, iar

altora, inclusiv mie, ni se påreau complicate”, completeazå - de fapt, întåre¿te - Donisei, acum.

Când erau amândoi prin fermå, angaja¡ii (46 la numår, dintre care 16 mecanizatori) le spuneau “domn’ inginer” (lui) ¿i “dom’ director” (lui Alexandru). Dupå decembrie 2020, unii angaja¡i îi spun “director” lui Donisei. Al¡ii continuå cu “inginer”.

Mai în glumå, mai în serios, asta e una dintre pu¡inele schimbåri la Somalex, fermå care a råmas cu 3.900 de hectare lucrate, råspândite între Lehliu ¿i Slobozia, peste jumåtate în proprietate.

Donisei nu doar cå aplicå ad litteram ce l-a învå¡at mentorul såu despre practicile agronomice, dar replicå ¿i stilul de administrare a afacerii.

“Când cumpår orice ma¿inå sau utilaj nou, trebuie så ¿tiu totul despre el. Ca så ¿tiu ce så-i cer mecanizatorului. Deci conduc ¿i autopropulsatå ¿i tractor ¿i combinå. ªi sunt propriul meu inginer agronom. Deleg competen¡e, în sensul cå fiecare trebuie så ¿tie ce are de fåcut, dar eu oricum trebuie

C U LT U R I V E G E TA L E

så ¿tiu tot ce face fiecare. ªi nu pot ¿tii decât dacå sunt aici 100%”.

În campanie munce¿te ¿i peste 12 ore pe zi. Iar implicarea asta då roade. Somalex råmâne una dintre cele mai capitalizate ferme din ¡arå.

“Socrul meu avea o vorbå: trebuie så ai o produc¡ie pe câmp, una în magazie ¿i alta în bancå. Dacå ¡ii cont de asta, nu te doboarå nimic”.

Ce a fåcut diferen¡a?

Donisei ridicå din umeri, dar, pe måsurå ce discu¡ia curge, apar elemente importante.

Pregåtirea terenului pentru semånat. Solurile fermei sunt grele ¿i Donisei nu renun¡å sub nicio formå la aråturå, în cazul culturilor de primåvarå. Înså, la culturile de toamnå, de trei ani testeazå o formå incipientå de minimum till. Adicå, în loc de plug, lucreazå cu TopDown, la 30 de cm. A dat rezultate, iar la toamnå va folosi tehnologia pe întreaga suprafa¡å de 2.000 de ha alocatå grâului ¿i rapi¡ei.

Fertilizarea. Anul acesta a schimbat, pe o jumåtate din suprafa¡å, re¡eta de fertilizare în toamnå. Acolo, în cazul rapi¡ei, în loc de 200 de kg de complexe DAP, a folosit 150 de kg de Eurocereal (Timac) ¿i 80 de kg de 0-40-0 de la CICH.

“Am ob¡inut un plus de aproximativ 500 de kg/ha fa¡å de solele fertilizate cu DAP, a¿a cå voi continua så testez aceastå re¡etå. Nu sunt cercetåtor, dar situa¡ia e destul de clarå: disponibilitatea fosforului din sol e datå de pH, iar pentru o bunå disponibilitate e nevoie de un pH neutru. În carte spune cå disponibilitatea fosforului din DAP este undeva la 70%. 200 de kg de DAP înseamnå 92 de kg de fosfor. Dar, de fapt, doar 65 de kg sunt disponibile plantelor. Eurocereal con¡ine ¿i sulf (pe lângå zinc ¿i bor), care disponibilizeazå mai mult fosfor”.

La grâu dupå porumb a aplicat 250 de kg de Eurocereal ¿i 80 de kg de azot sub formå de uree.

“Nu folosesc azotat de amoniu fiindcå a¿a a decis tata socru dupå accidentul de la Mihåile¿ti. Pe urmå, planta ia cel mai repede azotul din uree, nu din azotat”.

La desprimåvårare, evitå fertilizarea timpurie.

“Nu dau azot la grâu în februarie, cum se zice popular «pe mustul zåpezii», când planta stagneazå ¿i nu consumå. Tu, dacå dormi, månânci? Nu! A¿a ¿i plantele”.

Aplicå ureea frac¡ionat: prima trecere când grâul î¿i reia vegeta¡ia, a doua la faza de burduf. Astea sunt obligatorii. A treia pentru ¿lefuirea calitå¡ilor de panifica¡ie, o då în func¡ie de umiditate. Anul acesta, de exemplu, n-a fost cazul.

Nu fertilizeazå grâul înainte, ci dupå ploi, ca så ¿tie exact pe ce umiditate se bazeazå cå are în sol.

“Doar la rapi¡å po¡i proceda altfel, fiindcå are rådåcinå pivotantå, ce se duce la 1,5 m adâncime, ¿i ramifica¡ie bogatå, care umbre¿te solul”. Genetica. οi alege soiurile ¿i hibrizii care dau produc¡ii medii, dar constante.

“Nu vreau så fac 6 t la rapi¡å. Vreau 4 t ¿i så am profit an de an, cu costuri în echivalentul a douå tone (4.000 de lei/ha)”.

ªi chiar reu¿e¿te: an de an, ob¡ine produc¡ii în jurul valorii de 4 t/ha. Singura excep¡ie 2020, cu 2,5 t/ha.

Tratamentele. În toamnå, a urmårit atent avertizårile ¿i a fåcut trei tratamente cu insecticide la rapi¡å. Iar dupå gerul târziu din aprilie, care a cråpat tijele, a aplicat un fungicid ¿i rånile plantelor s-au închis.

“Cheia e în tratamentele aplicate la timp, cu produse de calitate, în dozele recomandate. Unii aplicå fungicidul primåvara, odatå cu insecticidul, ca så evite încå o trecere. Înså e prea devreme ¿i fungicidul streseazå planta”.

Porumbul nu mai este oafacere dacå este neirigat Gheorghe Alexandru a refuzat så se apuce de iriga¡ii câtå vreme nu a fost apå pe canal. Donisei admite cå l-a îmboldit, în trecut, så acceseze proiectele destinate OUAI, înså precau¡ia socrului såu s-a dovedit salutarå: al¡i fermieri au

investit mul¡i bani ¿i energie, fårå a ajunge så beneficieze de iriga¡ii sau beneficiind cu întârzieri de cinci-¿ase ani.

2023, înså, e primul cu apå pe canal în zonå. Iar din data de 3 iulie, în ferma Somalex se irigå primele 300 de hectare de porumb, chit cå, pentru asta, Donisei a trebuit så facå ¿i treaba ANIF. A curå¡at canalul principal, tocmind, cu 120.000 de lei, douå excavatoare cu bra¡ lung - unul adus tocmai de la Pite¿ti, în zonå fiind penurie.

ªi a reparat, tot pe banii såi (10.000 de lei), o subtraversare pe sub DN3: în mai, când ANIF a dat drumul pompelor, s-a constatat cå acolo lucrarea a fost efectuatå de mântuialå ¿i se scurgea apa. S-au închis vanele ¿i constructorul a fost poftit så efectueze repara¡iile. Dar zilele treceau ¿i nu se întâmpla nimic.

“Am sunat la ANIF ¿i am anun¡at cå må apuc eu så repar, pe banii mei. În primå fazå, nu au fost de acord, fiind necesar avizul constructorului. Cum adicå?! Åla nu-¿i face treaba, iar eu trebuie så-i cer acordul, ca så må lase så repar ce a stricat el?”.

Pânå la urmå, acordul a fost dat, dar toatå “distrac¡ia” l-a costat pe Donisei o lunå ¿i jumåtate de întârziere la irigat.

Chiar ¿i a¿a, cele câteva norme de udare de 40 de litri, pe care le asigurå o datå pe såptåmânå, ¿i-au spus cuvântul, iar porumbul irigat are un poten¡ial

semnificativ de produc¡ie, în vreme ce, la neirigat, sunt suprafe¡e calamitate total ¿i suprafe¡e care vor da doar câteva tone/ha.

Vorbim de o fermå în care se face tehnologie de top pentru porumb. Dovadå cå, în 2021, an în care primåvara a fost cu precipita¡ii satisfåcåtoare, produc¡ia medie la neirigat a fost de 12 t/ha, cu o maximå de 15.470 de kg/ha. Înså, în rest, rezultatele au fost neprofitabile: 6,7 t/ha în 2020, 5,5 t/ha în 2022. E limpede: fårå iriga¡ii nu mai merge!

Donisei a mai comandat deja 14 pivo¡i ¿i se pregåtea så comande ¿i schimbarea unor kilometri bun de ¡evi. Astfel, de la anul, va mai iriga 600 de ha. Cu totul, 900 de ha, dintre care 700 de ha le va cultiva cu porumb ¿i 200 cu soia.

Deocamdatå, nu inten¡ioneazå så irige grâul. οi face socoteala cå e pe profit ¿i cu 5 t/ha, iar pânå acum a scos aceste produc¡ii. Înså, la porumb, cheltuie¿te pe hectar, în medie multianualå, cu peste 40% mai mult decât la grâu.

Un pariu câ¿tigåtor, altul pierzåtor

Re¡eta lui Gheorghe Alexandru, însu¿itå de Daniel Donisei, e simplå: nu se vinde nimic anticipat. Vânzårile se

fac la poarta fermei (transportul e în sarcina cumpåråtorului) ¿i încep abia dupå ce produc¡iile sunt înmagazinate. Continuå în ritm de 3-4.000 de tone lunar, pânå în primåvara anului urmåtor, astfel încât, înainte de noua recoltå, silozurile ¿i magaziile, având o capacitate totalå de 40.000 de tone, sunt goale.

“Regula e cå în ¿apte din zece ani câ¿tigi din depozitare. 2023 e în minoritate. În 2022 am vândut cu 1.750 de lei/t de grâu. Anul acesta, cu 1.250-1.350 lei/t. E o pierdere, dar una virtualå, în sensul cå n-am câ¿tigat pe cât a¿ fi fåcut-o vânzând tot, la momentul oportun. Dar cine se plânge de asta så-¿i aducå aminte cât a câ¿tigat în februa riemartie 2022. Dacå facem o medie, n-ar mai trebui så zicå nimeni nimic”.

În schimb, Donisei a avut de câ¿tigat renun¡ând la obi¿nuita precau¡ie în cazul fertilizan¡ilor.

“De regulå, cumpår toate îngrå¿åmintele din toamnå. Am magazii unde le pot depozita în siguran¡å ¿i ob¡in un pre¡ bun. Anul trecut, înså, pre¡urile foarte mari m-au fåcut så apås frâna. Am ales så cumpår ureea în februariemartie. Am dat ¿i 4.000 de lei/t, fa¡å de 6.000, cât era în toamnå, dar ultima oarå am plåtit doar 2.400 de lei cu tot cu TVA ¿i transport. Intui¡ia mea a fost, de data asta, câ¿tigåtoare”.

Seceta a început s\ se instaleze [i dincolo de Carpa]i

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 16 - 20 august s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mai însemnate din punct de vedere agricol, izolat în vestul ¿i sud-vestul ¡årii.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice, în perioada 16 - 20 august 2023, la nivel de ¡arå se prezintå astfel:

 Banat 1,0 - 21,7 litri/mp,

 Dobrogea 0 l/mp,

 Transilvania 0 - 16,7 l/mp,

 Cri¿ana 0,4 - 44,5 l/mp,

 Muntenia 0 - 1,2 l/mp,

 Oltenia 0 - 19,0 l/mp,

 Moldova 0 - 0,1 l/mp,

 Maramure¿ -2,5 l/mp.

La data de 21 august, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, cea mai mare parte a Banatului, Olteniei ¿i a Transilvaniei, local nordul, vestul ¿i sud-vestul Cri¿anei, vestul,

nordul ¿i nord-vestul Munteniei, nordul, estul, izolat sudul Moldovei, nordul Dobrogei.

Con¡inutul de apå din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, Moldova ¿i Dobrogea, local în estul, sudul, izolat nordul Transilvaniei, estul ¿i sud-vestul Olteniei, vestul ¿i sud-estul Cri¿anei, nord-vestul Banatului.

Romchim Protect din Bac\u produce la fel ca în Germania

Ion Neculcea, patronul companiei Romchim Protect de la Filipe¿ti, Bacåu, a organizat în prima jumåtate a lunii august, vizitarea fabricii ¿i o conferin¡å interna¡ionalå. Au fost acolo fermieri, tehnologi ¿i distribuitori. Ion Neculcea a dezvåluit ¿i produsele noi pe care le scoate pe pia¡å. Spune cu mândrie cå Romchim Protect este unica fabricå din ¡arå construitå de la zero dupå ‘90. Acolo, la Filipe¿ti, produce o gamå largå de substan¡e pentru agriculturå.

Vom fi cei mai mari producåtori de îngrå¿åminte lichide din ¡arå, cu cele mai bune pre¡uri, în special pentru fermierii români. Noi producem la fel ca în Germania sau Belarus, dar fermierii transportå din Germania în România 70% apå. Aici lucreazå 6 oameni. Încercåm så facem un alt fel de chimie. Vå rog så ave¡i încredere întotdeauna în produsele române¿ti dacå vre¡i så vå vinde¡i produsele. Ion Neculcea, Romchim Protect

îngrå¿åmântul de toamnå ¿i cel de primvarå în acela¿i sac.”

Linia de îngrå¿åminte granulare este montatå pe o suprafa¡å de 1.000 de metri påtra¡i. Dacå ar lucra în trei schimburi, ar produce 30% din cât producea Sofert Bacåu.

“Asta înseamnå tehnologiile avansate. Noi vindem tehnologii pentru fermieri, nu îngrå¿åminte. Este o chimie curatå, nu folosim combustibil fosil.

Instala¡ia pentru Azosulf ¿i pentru Cereal Max lucreazå ¿i pentru alte firme ¿i pentru al¡i distribuitori. Putem produce orice.

ªi încå suntem disponibili så deschidem poarta, dar e posibil så închidem por¡ile pentru cå vom fi depå¿i¡i de solicitåri.

Separat, Neculcea mai are în curs de construire, tot la Filipe¿ti, cea mai mare linie de îngrå¿åminte lichide din România. Fabrica va produce în cele 9 reactoare aproximativ 1.000 de tone de fertilizant lichid de bazå, în diferite formule: foliare, biostimulatori.

“Cea mai bunå tehnologie pentru fertilizare este aplicarea îngrå¿åmântului lichid lângå sau sub såmân¡å, fiindcå în primele 6 såptåmâni de vegeta¡ie aprovizionarea directå a plantelor este esen¡ialå”, î¿i explicå decizia Ion Neculcea.

“Plantele au nevoie de azot, fosfor, potasiu ¿i microelemente. Noi le dåm ce au nevoie. Avem un sistem complet pentru fertilizare. Aståzi 90% din acest produs pleacå la export ¿i este extrem de apreciat. Lucråm exclusiv cu energie electricå ¿i consumul este echilibrat.

Dacå mâine nu vrem så mai pro-

ducem îngrå¿åminte sub formå de gel, putem så producem lacuri, vopseluri, tencuieli decorative etc.

Toate instala¡iile sunt multifunc¡ionale, cu excep¡ia aparatului care pune

Vom fi cei mai mari producåtori de îngrå¿åminte lichide din ¡arå, cu cele mai bune pre¡uri, în special pentru fermierii români. Noi producem la fel ca în Germania sau Belarus, dar fermierii transportå din Germania în România 70% apå. Aici lucreazå 6 oameni. Încercåm så facem un alt fel de chimie. Vå rog så ave¡i încredere întotdeauna în produsele române¿ti dacå vre¡i så vå vinde¡i produsele.”

Industria¿ul român a prezentat gama de îngrå¿åminte Nutricharge, ob¡inute prin tehnologii avansate, care utilizeazå absob¡ia azotului ¿i a fosforului. O altå realizare remarcabilå este biostimulatorul auxina, care asigurå o cre¿tere mai viguroaså a plantelor ¿i rezisten¡å la diferite forme de stres.

Pentru a råspunde stresului provocat de secetå, Romchim Protect a dezvoltat îngrå¿åmântul Azosulf GeMix Technology, sub formå de granule. Se administreazå odatå cu semånatul la porumb, floarea-soarelui, rapi¡å, grâu, orz, plante tehnice etc.

Cereal Max este un îngrå¿åmânt complex (azot total - 20%, fosfor total24%, sulf - 12%). Se aplicå pentru toate culturile agricole.

Ingredientul activ din Nutricharge 20-32-0 NT este un polimer sintetic, biodegradabil în sol în bioxid de carbon natural ¿i hidrocarburi, fårå metaboli¡i dåunåtori ¿i produse intermediare.

¥n schimb, Nutricharge 15-30-15 NT ajutå la difuzia fosforului. Mineralele legate la suprafa¡å devin receptive în

func¡ie de nevoile plantei. Ureea produså la Filipe¿ti este foarte apreciatå de fermieri.

Datoritå acoperirii polimerice biodegradabile, cu încårcare foarte negativå, utilizarea nutrien¡ilor aplica¡i ¿i a celor gåsi¡i în sol este extrem de eficientå.

TERRAFeed este un îngrå¿åmânt complex lichid, folosit pentru o mai bunå absorb¡ie a fosforului în primele faze de vegeta¡ie. Auxina are efect de regenerare. Cre¿te toleran¡a plantelor la secetå ¿i în alte condi¡ii meteo extreme. Reface ¡esuturile plantelor afectate de grindinå ¿i contribuie la reluarea ciclului de vegeta¡ie. Determinå råsårirea rapidå ¿i uniformå a plantelor. Intensificå procesul de fotosintezå, generând produc¡ii mai mari.

Romchim Protect produce ¿i îngrå¿åminte foliare: Messis Grâu, Messis Porumb, Messis Bor. Embryo radicular este un gel de ultimå genera¡ie, recomandat la transplantarea puie¡ilor pen-

tru o prindere mai bunå. Din familia biostimulatorilor, fermierii au remarcat Rerum pe bazå de aminoacizi (o solu¡ie lichidå, de såruri neclasificate) ¿i Embryo (con¡ine aminoacizi ¿i auxinå, cu rol în dezvoltarea sistemului radicular).

O mare surprizå pentru fermieri este Ideea-Fertil, un îngrå¿åmânt sub formå de granule sferice, care con¡in compost de pasåre, acizi humici, macro ¿i microelemente. Compostul din gåina¡ este un fertilizator excelent, care oferå necesarul de nutrien¡i plantelor.

În plus, solul va re¡ine mai bine apa. Ideea-Fertil este un produs super concentrat, ce poate fi aplicat similar îngrå¿åmintelor clasice, granulare. Se seamånå odatå cu semin¡ele pe rând sau se administreazå în perioada de vegeta¡ie.

Ion Neculcea, Romchim Protect, Filipe[ti, Bac\u

Alexandru Baciu>

“Eu prefer produsele Romchim”

Fermierul Alexandru Baciu din Cålåra¿i m-a mustrat cå presa nu acordå aten¡ie suficintå companiei Romchim Protect.

“E foarte råu din partea presei din România cå nu-l prezintå suficient pe Ion Neculcea. Eu iau toate produsele de la el de la început, eu nu cumpår nimic stråin. A¿a sunt eu, patriot. A¿a vreau eu, så iau de la acest om care are ¿i el salaria¡i ca ¿i mine. Nu e normal så ne ajutåm între noi? Ce-i råu în asta? ºine de mentalitate, de pregåtire.

Eu lucrez un teren de luncå, foarte greu, provenit din desecåri. Am început experien¡a cu Ion Neculcea cu 10 ani în urmå. Nu am fost încrezåtor când au apårut prima datå zemurile astea.

Eu am o experien¡å tristå cu aceste foliare. Fermierii mai în vârstå au apu-

cat prostiile alea care veneau de prin Israel: sticlu¡e de biosimbol, am un depozit mare plin de sticlu¡e. Lucrând de 10 ani, am încredere acum în produsele domnului Neculcea.

Folosesc auxinå, îngrå¿åmintele foliare pe bazå de azot-zinc, cele douå îngrå¿åminte solide Nutricharge ¿i tehnologia pe azot-sulf. Eram obi¿nuit så dau 200-300 kg pe hectar ¿i când mia zis cå se poate så dau doar 70 kg, am crezut cå face glume cu mine.

ªi n-am dat 70, am dat 100 kg în toamnå, iar în primåvarå am dat 1 litru de auxinå ¿i 2 litri de azot.

Am våzut diferen¡a clar la orz ¿i la grâu, în Bårågan la noi, unde nu a plouat deloc, am ob¡inut 6.300 kg la hectar, media pe fermå. Eu nu visez 10-12 tone, cum este trendul...

Nu practic agricultura ecologicå ¿i nici nu sunt adeptul agriculturii ecologice. A¿ face pentru mine un hectardouå. A¿ face agriculturå ecologicå dacå a¿ ¿ti cå peste taraba mea se aflå un cumpåråtor cu buzunarul doldora de bani. A¿a, luåm ro¿ii din supermarcket din Spania, dar numai så nu fie române¿ti. Le ¡in în frigider de 42 de zile ¿i au råmas beton.

Nu luåm produse române¿ti pentru cå avem mentalitatea cå tot ce e stråin este ¿i bun. Este bine så cumpåråm produse de la antreprenorii no¿tri, de la cei care ne ajutå så ne desfå¿uråm activitatea. Numai a¿a ne putem dezvolta propria economie.”

Viorel PATRICHI

Alexandru Baciu, C\l\ra[i

CRE{TEREA ANIMALELOR

Inova]ii de aur la Sommet de l'Élevage, în Fran]a

În timp ce spa¡iile expozi¡iei de la Clermont-Ferrand se extind pentru ¿i mai mul¡i expozan¡i, pentru mai mul¡i vizitatori, juriul a stabilit care inven¡ii ¿i inova¡ii meritå medalii de aur la edi¡ia din 3-6 octombrie 2023.

terminalul de control iControl 7S, fårå interven¡ia ¿oferului.

Interfa¡å de urmårire a solului

Semas Sar a realizat un dispozitiv pentru gestionarea autonomå a uneltelor instalate pe treapta frontalå sau spate. Interfa¡a în trei puncte este instalatå între utilajul transportat ¿i legåtura fa¡å sau spate a unui tractor.

economic pentru recuperarea ¿i utilizarea biometanului comprimat (BioCNG), prin captarea emisiilor volatile din depozitele de dejec¡ii.

Sistemul ALTA pentru golirea cisternelor cu dejec¡ii

Grupul Samson a realizat sistemul ALTA, care se monteazå pe cisternele pentru dejec¡ii Pichon SV. ALTAoptimizeazå utilizarea îngrå¿å mintelor organice pe terenuri de deal sau în zone muntoase. Se caracterizeazå printr-un circuit de scurgere din fa¡å pentru scurgerea în vale ¿i un circuit de scurgere din spate pentru drenarea în sus. Douå supape hidraulice sunt scufundate ¿i instalate pe conducta interioarå a rezervorului. Înclinometrul (indicatorul de pantå) este încorporat în rezervor pentru citirea pantei în timp real, ceea ce permite selectarea automatå a supapei de golire din fa¡å sau din spate de la

Trei axe de articulare pot fi astfel activate: pozi¡ia lateralå dreapta-stânga, pozi¡ia verticalå jos-sus ¿i pozi¡ia în adâncime (al treilea punct hidraulic). Func¡ionalitå¡ile interfe¡ei pot fi gestionate din cabinå. Prin eliminarea ro¡ilor de adâncime ale sculelor în favoarea unui transfer de sarcinå pe osiile motoare, aceastå interfa¡å face posibilå utilizarea unui tractor mai u¿or ¿i mai pu¡in puternic, cu mai multå precizie, ¿i faciliteazå conducerea pentru ¿ofer.

Depozitul de nåmol dintr-o fermå de vaci cu lapte, existentå sau dupå moder nizare, este acoperit cu o prelatå cu douå compartimente. Odatå acoperitå groapa, o fermå de 90 de vaci de lapte poate produce, de exemplu, 20 t de bioCNG. Un tractor New Holland T6.180 Methane Power (155 Ch.) a fost folosit timp de 900 de ore, iar cu generatorul s-a produs 55 MWh de energie electricå, adicå 85% din necesarul instala¡iei de muls. Mai mult, într-o regiune în care precipita¡iile ajung la 1.500 mm pe an, acoperirea gropii de depozitare a nåmolului evitå fenomenele de diluare. Ideea a fost premiatå în 2023 ¿i la Expozi¡ia Mondialå de Biogaz.

Recuperarea biometanului la scarå micå

New Holland ¿i Bennamann au dezvoltat împreunå o solu¡ie modularå, eficientå ¿i durabilå din punct de vedere

Mixerul AURA de la Kuhn

Mixerul autonom autopropulsat AURA combinå toate func¡iile de încårcare, descårcare, cântårire, amestecare, distribuire ¿i împingere a furajelor. Crescåtorul are astfel o solu¡ie complet autonomå de hrånire cu precizie de la siloz la jgheab. Dispozitivul de încår-

care permite descårcarea direct la siloz pentru siloz sau chiar direct în stocurile de furaje lungi. Cu o capacitate de 3 m³, malaxorul asigurå distribu¡ia pe tot parcursul zilei, pentru a furniza în mod regulat o ra¡ie proaspåtå din silozuri ¿i pentru a limita competi¡ia la jgheab.

PUDAMA - fertilizare ultralocalizatå

Tehnologia PUDAMA se integreazå cu gama de semånåtori de precizie Optima Kverneland. Obiectivul såu este så optimizeze performan¡a îngrå¿åmântului de pornire, aplicatå la semånat cu o singurå såmân¡å.

Spre deosebire de semånåtoarele conven¡ionale, care localizeazå îngrå¿åmântul în timpul semånårii printr-o bandå continuå de-a lungul liniei de însåmân¡are, PUDAMA depune o patå de îngrå¿åmânt la nivelul fiecårei semin¡e. O perie, pozi¡ionatå la fiecare injector, re¡ine îngrå¿åmântul. Datoritå unui jet de aer presurizat, peria se deschide ¿i îngrå¿åmântul este impulsionat în brazdå. Studii efectuate de Universitatea din Köln aratå o reducere cu 25% a dozei de îngrå¿åmânt.

La Buvettte - adåpåtoare cu patru locuri

Clean-flow 230 este un adåpåtor colectiv pentru patru taurine. Robinetul unic este conectat la o camerå ¿i vacile pot bea simultan. Instala¡ia se curå¡å singurå, cele 4 compartimente comunicând între ele. Forma sa specialå, asociatå cu robinetele sale cu debit mare, face posibilå satisfacerea nevoilor mari de apå ale bovinelor, men¡inând în acela¿i timp apa curatå mai mult timp ¿i reducând considerabil cantitå¡ile de apå risipite, pe de o parte, ¿i în timpul curå¡årii, pe de altå parte, prin reducerea atât a frecven¡ei de golire, cât ¿i a volumului de apå aruncat de fiecare datå.

Sistem de împrå¿tiere a îngrå¿åmintelor organice

Rollcontrol Mavic Access-cible este un sistem de management al împrå¿tierii îngrå¿åmintelor organice, proiectat în comun de INRAe ¿i Rolland.

20 m² la 100 m². Cote¡ul poate fi mutat cu tractorul vara sau iarna. În plus, påsårile au acces liber la iarbå proaspåtå în orice moment.

Patho Bee: un kit pentru albine sånåtoase

Patho Bee ajutå la testarea mai multor tipuri de agen¡i patogeni: parazi¡i intestinali, bacterii ¿i viru¿i. Având în vedere costul redus ¿i numårul mare de agen¡i patogeni selecta¡i ¿i cele mai reprezentative opt virusuri, putem deduce importan¡a acestei inven¡ii. Apicultorul descrie ce se întâmplå cu stupii lui, iar un expert clinician propune oschemå de prevenire a riscului de colaps prin administrarea Bee'FullPlus.

Încårcåtor MAGSI

MAGSI lanseazå dispozitivul de prindere cu închidere ca pe un perete, cu gheare: EasyShark. O noutate pentru sectorul agricol datoritå cinematicii. Cupa coboarå direct în fa¡a peretelui fårå a fi nevoie så se pråbu¿eascå mai întâi în tomberon. Un avantaj considerabil pentru fiecare utilizator care nu va mai avea nevoie så coboare din tractor, telescopic sau altfel, pentru a ridica de¿eurile pierdute de un a¿a-zis basculant “standard”.

Ciclul de împrå¿tiere este automatizat, în special prin utilizarea parametrilor instantanei lega¡i de unealtå (båtåtori verticale sau båtåtori orizontale + discuri) ¿i prin impunerea sec¡iunii de trecere a produsului.

CABI MOOV: Cote¡ mobil pentru gåini ouåtoare

Este un adåpost complet echipat pentru gåini ouåtoare sau pentru gåini de carne, cu o capacitate medie de 250 de påsåri. Se poate livra sub formå de truså. Nu e nevoie så intri la gåini, le po¡i hråni ¿i po¡i så le iei ouåle de afarå.

Suprafa¡a de cre¿tere variazå de la

Stand pentru bunåstarea vacilor de lapte

Este o iesle simplificatå. Capul vacii trece u¿or printre bare, fårå så se loveascå, pentru a ajunge la furajele din jgheab. Este construitå din polietilenå de înaltå densitate ( HDPE ). Se livreazå cu una sau mai multe armåturi de perete (în functie de lungimea cadrului ales). Ca op¡iune, pute¡i selecta un montaj cu cleme de perete sau un montaj pe stâlp cu 102 foi de trifoi. Conductele HDPE sunt sigilate. Ansamblul pe module se adapteazå la toate lå¡imile de deschidere de pânå la 6 metri. Forma sa curbatå oferå animalului posibilitatea de a-¿i înainta capul pentru a culege furajele.

Viorel PATRICHI

Dac\ dispare zootehnia, dispar [i albinele

Aparent, nu ar fi nicio legåturå între ele, dar totu¿i este. Sålbåticia necontrolatå nu este beneficå nici pentru albine. Deci nu numai pesticidele pot fi mortale pentru aceste fiin¡e. Dacå dispar albinele, nu mai are cine poleniza plantele ¿i dispar speciile pe rând. Ce se mai întâmplå cu aceste fiin¡e perfecte, pe care unii nu le încadreazå la zootehnie?

Mul¡i crescåtori de albine cumpårå F40, un sirop sintetic, care este cancerigen. Mierea de rapi¡å este incolorå ¿i cristalizeazå începând de la 48 de ore. Se face albå ca untura. Mierea de floareasoarelui cristalizeazå în 7-8 zile. Mierea poliflorå cristalizeazå la 6 luni. Teiul cristalizeazå în câteva luni. Salcâmul ¡ine de pe un an pe altul, rezistå mai îndelung pentru cå are mai multå fructozå. Dacå vede¡i cå mierea råmâne lichidå la temperaturi negative, aceea nu este miere..

Emil Dima este o enciclopedie.

“Se atacå familiile între ele ¿i distrug stupina. Cel mai mare apicultor al tuturor timpurilor, recunoscut pe plan mondial, a fost profesorul Veaceslav Harnaj din Basarabia. El a întemeiat apicultura modernå româneascå, a pus bazele Institutului Apicol de la Bucure¿ti ¿i a fost ales pre¿edintele Apimondia pe via¡å. Ce alte cår¡i så citesc eu, în afarå de cår¡ile lui?

Nueste bine dacå nu mai cosim fânul, a¿a cum se întâmplå pe pârloagele din Gorj. Dupå coaså, înfloresc alte specii spontane ¿i albinele au ce aduna. Dacå på¿unea nu este cositå, buruienile se usucå pe câmp ¿i nu mai apar alte specii floristice.

Dar nu mai vrea så lucreze nimeni ¿i zootehnia dispare din Gorj. Aparent, ar fi condi¡ii ideale pentru albine.

“Când se cosea fânul pentru animale de douå-trei ori, fåceam douå-trei rânduri de miere poliflorå, spune Emil Dima din Stroe¿ti. Acum, iarba e sålbaticå ¿i se usucå. Nu mai este trifoi alb.

Puneau oamenii dovleci, îi legau cu sfoarå så nu fugå pe coastå la vale ¿i fåceam miere de dovleac. Semånau porumb ¿i albinele luau polen pentru iarnå. Albina a tråit întotdeauna în simbiozå cu agricultura naturalå, fårå pesticide”. Emil Dima are 50 de stupi ¿i ne sfåtuie¿te cå trebuie så ne ferim de mierea falsificatå. Cum po¡i så faci asta dacå nu ai laboratorul în saco¿å?

“Så te duci ¿i så cumperi de la un stupar pe care îl ¿tii, spune prisåcarul.

“Cåpåceala are 140 de antibiotice. Cantitatea de miere depinde de deplasårile pe care le faci cu albinele - din primåvarå, la pomi fructiferi, la rapi¡å, Laminium purpureum (pizda ¡igåncii), care då 600 kg de miere la hectar, la salcâm, teiul, castanul, poliflora.”

La munte nu mai poate urca din cauza ur¿ilor. I-au spart camionul. A vândut miere, a vândut stupi ¿i nimeni nu s-a plâns. Unii prisåcari aduc måtci din Italia ¿i din Germania, care sunt mult mai agresive, comparativ cu Albina Carpatinå.

Albina Carpatinå e cea mai prolificå de pe glob. Ei cumpårå måtcile noastre ¿i ni le vând pe ale lor, care nu-s bune de nimic. Unii cred cå tot ce vine din afarå este bun. Eu am fost în Congresul Na¡ional al Apicultorilor ¿i am plecat. Mie nu-mi plac pro¿tii. Au început cu stupi din plastic, cu stupi din poliuretan. Ce så caute albina în plastic? A¡i înnebunit? Ea s-a nåscut în scorburå. Eu nu le dau albinelor mele nici ¿erbet pentru iarnå. Când le fac tratamentul, le dau pu¡in zahår ca så nu le contaminez.”

Viorel PATRICHI

MA{INI & UTILAJE

Sem\n\tori Kubota Seria SC pentru profitabilitate maxim\

Semånåtorile Kubota Seria SC (Seeding Combination) din portofoliul Agri-Alian¡a sunt robuste ¿i pot fi comandate fie ca semånåtori cu pregåtire standard, fie în varianta cu fertilizare, din gama SC1000, cu cadru fix ¿i lå¡imi de lucru de 3 m sau 4 m, sau în varianta pliabilå, de 6 m.

Sunt dotate cu douå rânduri de discuri crenelate, cu formå conicå ¿i suspensii individuale, prelucreazå bine solul ¿i asigurå un pat germinativ uniform. Adâncimea de lucru poate fi reglatå continuu din cabina tractorului.

Segmentul cu sec¡iuni de semånat cu discuri de o¡el u¿or decalate faciliteazå påtrunderea în sol, deci este necesarå o presiune de lucru mai micå

¿i doar o cantitate micå de sol trebuie mutatå. Adâncimea controlatå permanent ¿i presarea semin¡elor în sol realizeazå un sistem capilar care asigurå accesul la apå ¿i o bunå germinare.

Modelele Kubota SC1000C/ SC1000CFrealizeazå, pe lângå semånat, ¿i plasarea preciså a fertilizantului lângå såmân¡å.

Fertilizantul este aplicat din 25 în 25 cm, prin cel de-al doilea rând de discuri de pe bara de semånat, în func¡ie de modul de plasare lângå sau sub såmân¡å a îngrå¿åmântului. Acesta se poate aplica fie pe rând, fie între rânduri, conform tehnologiei folosite de fermier. Arpad DOBRE

Utilaje Grimme online> noi, folosite sau de închiriat

Compania Grimme (Germania) a lansat o platformå digitalå pentru ma¿ini folosite, noi sau de închiriat.

Magazinul online are op¡iuni extinse de filtrare ¿i cåutare, astfel încât utilizatorii så poatå gåsi rapid ma¿inile potrivite. Noile oferte pentru echipamente vin cu numeroase detalii: date de operare extinse, informa¡ii amånun¡ite despre utilaje, o galerie de imagini, iar diverse op¡iuni de contact simplificå atât cåutarea, cât ¿i alegerea corectå a ma¿inii.

Cu peste 800 de echipamente în listå, este una dintre cele mai mari platforme online pentru utilaje folosite la pregåtirea terenului, semånatul ¿i recoltarea cartofilor, sfeclei ¿i pentru o serie de legume (ceapå, rådåcinoase,

fasole etc).

Grimme a fost fondatå în 1861, începând cu o banalå forjå, iar azi are peste 3.100 de angaja¡i în întreaga lume ¿i include companiile Asa-Lift (Da-

nemarca), Spudnik (SUA), Inter norm ¿i Ricon (Germania), plus 12 filiale interna¡ionale de vânzåri ¿i service.

Arpad DOBRE

Claas arunc\ m\nu[a tractoarelor de peste 600 CP

Claas a dezvåluit recent, în premierå mondialå, în Germania, noile tractoare Xerion, modelele 12.590 ¿i 12.650, cu o putere maximå de 653 CP. Este provocarea lansatå de contructorul german, care mul¡i ani nu a avut un reprezentant în zona aceasta de puteri.

Echipårile Xerion Seria 12, pe scurt:

- Motor Mercedes-Benz în ¿ase cilindri, cu cuplu ridicat, 15,6 litri ¿i putere maximå de 585 sau 653 CP, în func¡ie de model.

- Echipare Terra Trac cu patru ¿enile triunghiulare, sau Trac, cu anvelope duble.

- Putere maximå la 1.600 rpm, cuplu maxim la 1.300 rpm, tura¡ie la ralanti de 650 rpm.

- Reducere cu 8 pânå la 10% a consumului de carburant pe orå.

- Rezervor de carburant de 1400 litri; a¿ezat central ca nivelul de umplere så nu aibå impact asupra distribu¡iei sarcinii pe osie.

- Transmisie continuu variabilå CMATIC (sistem de transmisie automatå) pentru confort maxim al opera-

torului ¿i durabilitate.

- Cea mai mare cabinå din segmentul de tractoare premium.

- Vizibilitate de jur-împrejur, datoritå sistemului de evacuare complet integrat, a montantului A îngust ¿i coloanei de direc¡ie sub¡iri.

- Direc¡ie dinamicå: reduce la jumåtate numårul de rota¡ii ale volanului necesare pentru a ob¡ine blocarea completå a direc¡iei în timpul lucrului.

- Sistem CEMOS (Claas Electronic Machine Information System - sistemul autodidact de asisten¡å pentru operator) pentru tractoare integrate în terminalul CEBIS (Centralized Electronic onBoard Information System).

- Dotåri pentru agricultura de precizie: CEMIS 1200, GPS Pilot, Isobus, Task Controller ¿i multe altele.

Xerion 12 a fost dezvoltat ca urmare a principalelor cerin¡e venite din partea fermierilor:

1. Mai multå productivitate printr-un consum redus de carburant, costuri reduse pentru între¡inere ¿i uzurå ¿i valoare de revânzare ridicatå.

2. Mai multå for¡å de trac¡iune prin intermediul unui cuplu mare, al suprafe¡ei mari de contact cu solul, al distribu¡iei optime a greutå¡ii (50:50) în toate condi¡iile de func¡ionare ¿i al unei puteri hidraulice foarte mari.

3. Mai mult confort datoritå cabinei spa¡ioase cu suspensie în patru puncte ¿i vedere panoramicå excelentå, ¿enilelor cu amortizare pentru Terra Trac ¿i a operårii confortabile a direc¡iei. Arpad

New Holland, marca de suflet a lui

Cosmin B\canu

Fiecare fermier mizeazå pe un anumit producåtor de ma¿ini ¿i utilaje agricole ¿i are argumente convingåtoare. Cosmin Båcanu, administratorul fermei Båcanu Cosmin & Andreea Company din Furcule¿ti, Teleorman, ne-a spus cå de când ¿i-a început activitatea în agriculturå a mizat pe combine ¿i tractoare New Holland, pentru cå sunt performante. În plus, el nea spus cå are grijå de aceste utilaje în a¿a måsurå, încât atunci când le då la buy-back, prin AgroConcept, acestea se vând în cel mult 48 de ore, deoarece fermieri vecini ¿tiu cå iau utilaje de calitate.

A început så lucreze 300 ha, apoi 600 ha, iar acum cultivå rapi¡å ¿i grâu pe 1.100 ha, în propor¡ii egale. De-a lungul anilor, Cosmin Båcanu a prestat ¿i servicii pentru fermierii din zonå, dar între timp a renun¡at.

“Nu vreau så-mi uzez combinele. Cele de la New Holland sunt prea bune ¿i vreau så le am în stare perfectå de func¡ionare. E drept, atunci când prestam servicii, fermierii vecini îmi spuneau cå dupå recoltarea cu combine New Holland ei nu aveau samulastrå ¿i ob¡ineau cu cel pu¡in 300 kg în plus la hectar fa¡å de al¡i contractori. Asta e cemi place la aceste combine: fiabilitate, recoltare impecabilå, pierderi zero.”

înainte de aceasta o så dau 100 kg azot/ha, direct peste paiele de la grâu, apoi trec peste ele cu discul, iar la urmå fac aråtura. E o tehnologie care se aplicå deja în Fran¡a. Îmbunåtå¡e¿te structura solului ¿i am încredere cå voi avea rezultate bune anul viitor.”

S-a apucat de agriculturå în 2006, apoi, în 2008, a achizi¡ionat cu fonduri UE un pachet de utilaje în valoare totalå de 500.000 de euro.

“Aveam mai pu¡in de 35 de ani ¿i am putut cumpåra o combinå New Holland CS 6050 ¿i douå tractoare New Holland T5060 ¿i T 7060, plus un echipament de împrå¿tiat îngrå¿åminte ¿i un sprayer tractat. Din suma totalå, 55% au fost fonduri europene, iar restul, contribu¡ia familiei.”

Fermierul teleormånean este adeptul agriculturii clasice, cu aråturå, cultivator cu disc, semånat în teren prelucrat. Ne-a spus cå a încercat ¿i lucråri conservative, dar a avut atac masiv de rozåtoare. În plus, sus¡ine cå la terenurile arate a avut recolte cu câteva sute de kg în plus la hectar ¿i cå a redus ¿i costurile cu erbicidarea, de 200 lei/ha. Dar are un gând interesant.

“Vreau så-mi iau un plug Kver neland pentru aråturå la micå adâncime, de 1018 cm, cu 7+1 trupi¡e. Am vorbit deja cu cei de la AgroConcept, o så-l am în curând. Laså o aråturå uniformå, nu ies bulgåri ¿i nu se pierde apa din sol. Dar

Cosmin Båcanu este ¿i autocritic ¿i înva¡å din experien¡å. Când a achizi¡ionat o combinå New Holland (are deja trei de la acest producåtor) CR9.80, a decis så nu o ia cu pachetul digital care includea ¿i autoreglarea, considerând cå se pricepe la asta. În final a admis cå era mai bine cu asisten¡a digitalå, iar acum, urmåtoarea combinå New Holland pe care o va cumpåra va avea obligatoriu tot pachetul de asisten¡å digitalå, cu modul IntelliSense, pentru ca pierderile la recoltare så fie aproape zero.

Viitorul în ferma Båcanu Cosmin & Andreea Company este legat tot de aceastå marcå. “Am o fatå de 15 ani ¿i un båiat de 8 ani. Dacå vor dori, vor continua munca noastrå în agriculturå. Vreau så-mi cumpår o combinå New Holland cu IntelliSense ¿i så-l a¿ez în scaunul ei pe fiul meu, ca så aråt cå pânå ¿i un copil de 8 ani o poate conduce - asistat direct de mine, desigur - atât este de performantå ¿i u¿or de folosit.” Arpad

Centru de testare pentru utilaje Pöttinger

Pöttinger a inaugurat în acest an propriul Centru de testare din cadrul Centrului de Tehnologie ¿i Inovare TIZ Landl Grieskirchen, Austria. Noul centru asigurå verificarea tehnologiilor de construc¡ie, testare, måsurare ¿i inspec¡ie a prototipurilor. Acesta din urmå este utilizat nu numai pentru ma¿inile

agricole Pöttinger, ci ¿i pentru derularea proiectelor-pilot pentru clien¡i externi în cooperare cu TIZ Landl GmbH.

În timpul dezvoltårii de noi ma¿ini agricole, centrul de testare are sarcina de a genera ¿i acumula informa¡ii pentru transferul acestora la produc¡ia de serie ¿i de a colabora cu companiile de

testare pentru a garanta cel mai bun rezultat posibil de lucru. În plus, testele de durabilitate sunt efectuate pe bancurile de testare care acoperå întreaga duratå de via¡å a utilajelor, în condi¡ii de func¡ionare reale, precum cele care sunt întâlnite pe câmp.

Testele care simuleazå condi¡ii reale de func¡ionare economisesc pânå la 75% din timp ¿i costuri comparativ cu testele practice efectuate în teren. Zona de testare include ¿i un banc de testare a sarcinii de lucru pentru o verificare completå a ma¿inilor întregi. De asemenea, oferå acces la scenarii de testare pentru echipamentele ac¡ionate electric. În România, utilajele Pöttinger sunt distribuite de NHR Agropartners.

Modific\ri Cod Penal privind conducerea tractoarelor agricole

În urma modificårii a douå articole din Codul Penal (art. 334 ¿i art. 335, din data de 09.07.2023), a devenit infrac¡iune conducerea/circularea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat.

De asemenea, constituie infrac¡iune ¿i conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier de cåtre o persoanå care nu posedå permis de conducere sau care are un permis de conducere de altå categorie decât cea solicitatå de lege.

De aceea, FAPPR a cerut mai multor oameni politici de la vârful piramidei administrative (premierului Ciolacu, pre¿edin¡ilor Comisiilor agricole ale celor douå camere etc.) så modifice aceste reglementåri, în sensul asigu-

rårii unui termen rezonabil de tranzi¡ie de cel pu¡in 6 luni.

Aceste noi prevederi ale Codului Penal impacteazå activitatea agricolå a fermierilor, argumenteazå reprezentan¡ii Forumului APPR.

“Anterior, jurispruden¡a a statuat cå nu reprezintå o faptå prevåzutå de legea penalå conducerea unui tractor fårå carnet sau fårå categoria corespunzåtoare”, explicå Nicolae Sitaru, pre¿edintele FAPPR. Mai råu, legea penalå nu a prevåzut un termen ulterior satisfåcåtor pentru intrarea în vigoare, pentru ca producåtorii agricoli så se poatå pune în legalitate.

În acest moment, o mare parte a opera¡iunilor agricole mecanizate se realizeazå de operatori de utilaje care nu de¡in carnete de ¿ofer sau, de¿i au carnet de conducere, nu sunt în posesia categoriilor corespunzåtoare pentru utilajele agricole, spune Sitaru, iar ace¿tia, nu pot ajunge la bazele lor din câmp fårå så se expunå sanc¡iunilor penale.

Dezmiri[tire eficient\ cu Amazone Catros XL

Grapa Amazone Catros XL are lå¡imi de lucru de pânå la 8 m ¿i, dupå recoltarea påioaselor sau a culturilor prå¿itoare, poate prelucra miri¿tea în mod uniform ¿i la adâncimi variabile, concomitent cu amestecarea în sol a resturilor vegetale, în final rezultând un pat germinativ de calitate.

Dealerii de echipamente Amazone din România, printre care Claas by Proinvest ¿i Agrocomer¡ Holding, au în portofoliu o serie de modele Catros XL, printre care cele pliabile, cu prindere în trei puncte, care pot prelucra solul pe lå¡imi de lucru de 4, 5, 6 m, respectiv 7 ¿i 8 m.

Reglarea adâncimii de lucru este infinit variabilå ¿i poate fi efectuatå mecanic, pe grapå, folosind bol¡urile ro-

tative, sau hidraulic, din cabina tractorului, în timpul lucrului.

Acestea pot fi echipate op¡ional cu o barå de trac¡iune ¿i ¿asiu tip bogie, adicå toate rândurile de discuri prinse într-un cadru central, ca variantå tractatå tip TS. În acest caz pot fi ata¿ate ¿i la tractoare cu puteri mai mici.

Modelele cu echiparea TX au ro¡i de rulare amplasate central, sunt disponibile ¿i cu lå¡imi de lucru de 7 ¿i 8 m ¿i prelucreazå eficient solul la viteze de lucru de pânå la 18 km/h. A¿adar, se lucreazå mai multe hectare în timp mai scurt, ceea ce, în final, duce ¿i la reducerea consumului de motorinå pe întreaga suprafa¡å.

Arpad DOBRE

AgroConcept: T5 Utility pentru lucråri grele Noul T5 Utility Powershuttle din portofoliul AgroConcept este un tractor utilitar puternic ¿i rezistent, ideal atât pentru opera¡iunile intensive cu încårcåtorul, cât ¿i pentru fermele mici sau medii, ce realizeazå ¿i unele lucråri grele în câmp.

Cu o putere de pânå la 120 CP, T5 Powershuttle este for¡a de muncå fiabilå ¿i puternicå pe care fermierii se pot baza oricând. Capacitatea de ridicare pe spate este 5.000 kg, iar cabina spa¡ioaså VisionView oferå o vizibilitate în toate direc¡iile, inclusiv datoritå plafonului din sticlå.

Dicor Land - Maschio Gaspardo

Zeno ¿i Primo Dicor Land oferå o serie de ma¿ini de împrå¿tiat îngrå¿åminte, printre care modelele Zeno ¿i Primo, de la Maschio Gaspardo.

Zeno are un sistem centrifugal cu disc dublu, ce administreazå cu precizie diferite cantitå¡i de îngrå¿åminte compu¿i organo-minerali ¿i semin¡e. Are 3 versiuni cu lå¡imi de lucru de 18 - 32 m ¿i buncåre de pânå la 3.000 l.

Primo are sistem cu obturator dublu pentru o precizie maximå, buncåre de pânå la 3.200 kg ¿i poate împrå¿tia - ¿i cu ratå variabilå - îngrå¿åminte pe lå¡imi de pânå la 36 m.

NHR Agropartners: Semånåtori Terrasem cu fertilizare NHR Agropartners recomandå semå nåtoarea Poettinger Terrasem, pentru semånat în mulci, în aråturå, în teren pregåtit sau în benzi. Modelele Terrasem pentru påioase sunt R3/R3F, R4/R4F, C4/C4F, C6/C6F, C8/C8F ¿i C9/C9F, cele marcate cu F fiind echipate ¿i cu sistem de fertilizare. Au lå¡imi de lucru de la 3 m la 9 m ¿i pot semåna de la 24 la 72 de rânduri.

Capacitatea buncårelor este de la 3.000 la 4.000 l, iar extensiile acestora måresc volumul la 3.950 l la primele 4 modele, respectiv la 5.100 de l la ultimele 2 modele.

Dicor Fest 202312 ani de performan]\ Dicor Land

Parcul Dicor Land din Brani¿tea, Gala¡i, a gåzduit recent a treia edi¡ie a evenimentului Dicor Fest, cel mai mare târg agricol din regiunea sud-esticå a României. Pe parcursul a douå zile, fermieri din toate col¡urile ¡årii s-au bucurat de festivitå¡ile care au marcat 12 ani de Dicor Land, o companie cu capital 100% românesc.

Peste 1.000 de utilaje, 30 de furnizori de prestigiu din ¡arå ¿i stråinåtate ¿i zeci de parteneri au fost prezen¡i în parcul Dicor Land Brani¿tea, unde mai mult de 200 de angaja¡i ai grupului de firme Dicor Holding le-au stat la dispozi¡ie fermierilor cu råspunsuri ¿i solu¡ii pentru toate nevoile lor agricole.

Teme de actualitate în agriculturåutilaje pentru tehnologii conservative de

prelucrare a solului, utilizarea culturilor de acoperire, îmbunåtå¡irea calitå¡ii ¿i structurii solului ¿i multe altele - au fost detaliate de reprezentan¡i ai unor companii precum Maschio Gaspardo, Lemken, Irtec, Olimac, Valley, Pronar, Tehnofavorit, Madara, Rolmako, Orsi, Ocmis, Joyance, Irritec.

Daniel Auricå, director general Dicor Land, ne-a spus cå cifra de afaceri a companiei pe anul trecut a fost de 35 milioane euro, cu 60% mai mult decât în 2021, iar aproape 50% din sumå o reprezintå vânzarea de echipamente ¿i servicii în domeniul iriga¡iilor.

Grupul Dicor Land include acum noi companii, precum Dicor Agro Solutions, care se ocupå de tot iriga¡ii ¿i solu¡ii digitale TopCon pentru echipamente de prå¿it, fertilizat ¿i tratamente, plus servicii complete pentru drone agricole profesionale.

Dicor Input distribuie cåtre fermieri îngrå¿åminte granulate de la Belor România, iar Dicor Trans oferå servicii de transport al utilajelor ¿i fertilizan¡ilor

direct în fermele clien¡ilor.

“Avem în prezent peste 2.000 de de clien¡i activi care fac achizi¡ii recurente, iar numårul lor este în cre¿tere, deoarece ne-am extins activitatea la nivel na¡ional. Recent am deschis o filialå la Boto¿ani, care se adaugå celorlalte cinci, localizate la Ia¿i, Brani¿teaGala¡i, Bucu - Ialomi¡a, Piatra Olt - Olt ¿i Remetea - Timi¿oara.”

Din 2024, Dicor Land va oferi fermierilor ¿i drone pentru efectuarea de erbicidare ¿i tratamente la culturi.

Începând din 2024, Dicor Land va deschide filiale la Vaslui, în zona Tulcea-Constan¡a, Giurgiu ¿i în zona Oradea.

Dicor Fest 2023 a marcat ¿i lansarea ofertelor de reducere aniversarå, de 12% la toate echipamentele din stoc, iar peste 1.360 de fermieri au avut ocazia de a-¿i îmbogå¡i colec¡ia de utilaje ¿i piese de schimb cu produse de calitate la pre¡uri promo¡ionale.

Daniel Auric\, director general Dicor Land

S\lb\ticiuni pe asfalt

Existå un semn de circula¡ie triunghiular pe care majoritatea conducåtorilor auto îl ignorå. El reprezintå silueta stilizatå a unui cåprior în salt ¿i are menirea de a-i pune în gardå pe participan¡ii la traficul rutier cu privire la posibilitatea întâlnirii intempestive cu diverse animale sålbatice aflate în tranzit dintr-o parte sau din alta a ¿oselei, pe tradi¡ionalele lor cåråri din habitatul specific, aståzi fragmentat de cåtre om prin drumuri asfaltate, utilizate intens. De traseele consacrate ale vietå¡ilor naturii trebuie så se ¡inå seama când se proiecteazå ¿i se construiesc cåi de comunica¡ie de mare anvergurå, asigurându-se culoare sigure de traversare, atât în folosul omului, cât ¿i al animalelor. Rutele acestora din urmå, vechi de când lumea, sunt utilizate frecvent ori sezonier ¿i nu se schimbå de la o zi la alta. Au metafizica lor, la fel ca ¿i potecile pådurii, påstrate din genera¡ie în genera¡ie. În America de Nord, cele mai sigure ¿i economice segmente ale cåilor ferate au fost edificate pe itinerarul de migra¡ie al bizonilor. În urma amplelor proiecte recente de salvgardare a speciei, s-a constatat cå noile popula¡ii påstreazå ¿i aståzi acela¿i drum ca ¿i stråmo¿ii lor, semn cå acesta nu fusese ales la întâmplare. Triburile vânåtorilor de altådatå î¿i bazau existen¡a pe bioritmul cirezilor imense de cornute ale preriei. Pentru a-i îngenunchea pe neînfrica¡ii bå¿tina¿i, coloni¿tii albi de teapa lui Buffallo Bill au masacrat înainte de toate bizonii…

Revenind la sålbåticiunile noastre, trebuie spus cå majoritatea accidentelor de circula¡ie în care sunt implicate acestea se petrec pe asfalt. Cele feroviare ocupå locul secund ¿i vizeazå îndeosebi vietå¡i de talie mare, în zonele colinare ¿i de munte, ursul ¿i cerbul comun fiind de notorietate ca victime.

Pe ¿oselele dobrogene, cad sub ro¡i multe animale din specii rare: broasca

¡estoaså de uscat ¿i dihorul pestri¡. Printre „abona¡ii” estivali de pe tot cuprinsul ¡årii – ariciul; grav, pentru cå presupune ¿i daune aduse, la coliziune, autovehiculului, este ¿i cazul cåpriorului, în peregrinårile sale nocturne. Comunå înså, îndeosebi în perioada de varå-toamnå, råmâne vulpea, mul¡i

¿i stilul såu natural de a scåpa de prådåtori: rupe din când în când firul alergårii, derutându-¿i urmåritorii ce se laså pânå la urmå påguba¿i. Problema e cå, pe asfalt, aceastå stratagemå nu func¡ioneazå decât arareori.

Printre ghinioni¿tii ¿oselelor se numårå ¿i discretul bursuc, pornit noaptea dupå de-ale gurii. Odatå identificat, poate fi evitat cu u¿urin¡å, fiindcå, neavând pasul spornic, e lipsit de

puiandri afla¡i la primele lor expedi¡ii departe de vizuinå sfâr¿ind, fatalmente, sub ro¡ile ma¿inilor. Mai ales în anotimpul estival, carosabilul înregistreazå o mul¡ime de victime din rândul ro¿catelor nevârstnice. Cele mature, supravie¡uitoare ale selec¡iei juvenile, sunt mai precaute. Vorba aceea: „Pe gard, mai multe piei de miel decât de oaie”. Neatente ¿i neobi¿nuite cu ace¿ti intru¿i (¿oselele ¿i autovehiculele care le stråbat în vitezå) în biotopul lor, vulpi¡ele orbite de faruri plåtesc cu via¡a graba noastrå cotidianå. Chiar prådåtoare fiind ¿i fårå perioadå de cru¡are cinegeticå în decursul anului, nu po¡i råmâne impasibil în fa¡a acestor nefericite vietå¡i strivite pe caldarâm.

Dintre animalele sålbatice cu activitate preponderent nocturnå care pier frecvent în accidente rutiere, iepurelede-câmp î¿i disputå cu vulpea întâietatea în statistici. În lumina farurilor, reac¡ioneazå imprevizibil, deviind brusc de la ruta pe care pare cå ¿i-a ales-o, pentru a nåvåli de-a dreptul sub ro¡i, cu neputin¡å de evitat. De fapt, acesta este

putin¡a unor devieri surprinzåtoare de la direc¡ia aleaså, dar, la vitezå mare, ma¿inile îl ocolesc, din påcate, cu greu.

Ca prezen¡å insolitå pe asfalt, îmi amintesc de o lebådå cu aripile paralizate de polei, evoluând ca un avion defect pe o pistå alunecoaså, în încercarea disperatå de a se ridica de la sol. Ne gråbeam la o vânåtoare de gâ¿te, dar gravitatea momentului ne-a ¡inut pe loc. Cele câteva autovehicule care se aventuraserå pe o astfel de vreme derapau pe lângå biata pasåre, cât pe ce så o calce. Mai mult, un localnic pricåjit ¿i tuciuriu, ivit ca din senin, se oferea s-o ducå acaså, la cåldurå. I-am ståvilit elanul ¿i am prins-o noi în¿ine, eliberând-o pe un lac aflat la câ¡iva kilometri depårtare, dupå ce ¿i-a dezghe¡at penajul în portbagaj. Când am våzut-o în zbor peste oglinda apei, ne-am considerat misiunea încheiatå: o salvasem ¿i de ro¡ile ma¿inilor, ¿i de ceaunul a¿azisului binevoitor.

Gabriel

Academia ciobanilor din Bulgaria

Påstorii din sudul Dunårii au deschis prima academie dedicatå moca nilor la Vlahi, un sat cu 8 locuitori din partea de sud-vest a Bulgariei. “Academia” a fost botezatå “Po Todorovi Kishari”. S-au înscris 20 de viitori ciobani ¿i 8 copii. Ei trebuie så înve¡e cum så conserve rasa de oi Karakachan ¿i capra de munte cu pår lung. Oaia Karakachan are lânå lungå, neagrå, înspicatå cu alb. La noi i se spune “oaia laie”, o varietate de ºurcanå, asimilatå la gråmadå cu celelalte varietå¡i ¿i aproape uitatå.

Prin pieptånat succesiv, din lâna de oaie laie se ob¡ine un pår lung ¿i rezistent, folosit la uioc, firele pe care se ¡ese lâna pentru covor.

Academia ciobanilor bulgari inten¡ioneazå så reuneascå oameni care doresc så devinå påstori, så restabileascå practicile tradi¡ionale uitate ¿i så prezerve rase autohtone de animale. Fiecare dintre cele patru sezoane de pregåtire la academie prevede o introducere în istoria raselor autohtone din Bulgaria, construirea ¡arcurilor, på¿unatul ¿i mulsul animalelor, curå¡area på¿unilor ¿i învå¡area practicilor tradi¡ionale de cre¿tere a animalelor.

Viorel PATRICHI

Tot mai mult interes pentru târgurile de lavand\

În premierå, la Timi¿oara, chiar în Pia¡a Victoriei, din centrul ora¿ului, a avut loc Festivalul Lavandei.

¥n fapt, un pretext pentru câteva zile de delicii culinare în care ingredientul minune a fost lavanda. Au participat în jur de 50 de mici producåtori din întreaga ¡arå.

Manifestarea a ¡inut patru zile, în luna august, cu prilejul sårbåtorii tradi¡i-

onale Sfânta Maria.

Lavanda a fost vedeta, înså s-au gåsit ¿i alte produse ¿i servicii la standurile artizanilor talenta¡i. Am gustat pentru prima datå plåcinte ardelene¿ti cu dulcea¡å de lavandå, dar ¿i celebrul kurtoskolacs a fost glorificat cu lavandå.

Peste tot erau sortimente de înghe¡atå artizanalå cu lavandå, limonadå ¿i alte sucuri naturale cu lavandå, laven-

der latte într-o faimoaså båuturå, dar ¿i limonadå ¿i sirop de lavandå.

“Înghe¡ata este fåcutå de la zero doar din ingrediente naturale, fårå aditivi, ouå sau gluten ¿i este mai pu¡in dulce decât înghe¡ata din comer¡. Se preparå cu grijå, manual, în por¡ii mici ¿i în cantitate limitatå. A¡i auzit bine: por¡ii mici ¿i în cantitate limitatå”, au mårturisit creatorii, o familie de ingineri tehnologi.

Toate aceste bunåtå¡i au fost oferite din suflet bånå¡enilor de micile afaceri creative locale, majoritatea întreprinse de tineri care au ales så facå ceva ¿i în România, veni¡i din toate col¡urile ¡årii, în Pia¡a Victoriei din Timi¿oara!

“Dupå mii de încercåri, au reu¿it så introducå aceastå aromå suavå în meniurile lor. E dificil så lucrezi cu lavanda în gastronomie, înså unii antreprenori au dovedit cå perseveren¡a ¿i curajul fac caså bunå cu Lavanda Fest”, este mesajul organizatorilor. Gheorghe

Cronica evenimentelor anun¡ate

23 august

¥n Ferma Fertiagro Grains, Cålåra¿i, se va ¡ine FutureON, dedicat inova¡ieiînagriculturå, organizat de KWS Semin¡e, Titan Machinery ¿i Nufarm România.

23 august

Va avea loc FieldSeedsAcademy –Ziuapor¡ilordeschisededicatå culturiideporumb, în Ferma Agrisan, localitatea Verne¿tiBuzåu.

31 august - 3 septembrie

La Slobozia va avea loc FarmConect,TârgulAgriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå.

7 - 10 septembrie

La Arad are loc cea de-a 33-a edi¡ie a expozi¡iei Agromalim.

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale.

3 - 6 octombrie

¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommetdel’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice.

7 octombrie

Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿.

25 - 29 octombrie

La Bucure¿ti are loc Indagra

Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

12 - 18 noiembrie

La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

Primul picnic de anul acesta din pusta bånå¡eanå a avut loc la Otelec, loc råcoros ¿i lejer, amestec de odihnå, lene ¿i a¿teptare, la 40 de km de Timi¿oara.

Invitat special a fost scriitorul Borco Ilin, autorul romanului Jurnal de pustå. ªi, pentru cå bånå¡enii ¿tiu så petreacå fain

timpul liber, la Jimbolia, tot la 40 de km de Timi¿oara, a avut loc o degustare din salata contelui Csekonics.

Din meniul pregåtit la Otelec am re¡inut platoul cu ¿onc (¿uncå), pâinea unså cu unturå, boia ¿i presåratå cu ceapå ro¿ie, plåcinta cu brânzå ¿i mårar, ca¿ ¿i telemea de vacå, brânzå de oaie ¿i platoul cu legume de sezon - ro¿ii, ardei, castrave¡i din grådinile oamenilor din zonå. Nu pot så nu vå pomenesc de gustoasa ¿i pufoasa pâine de Foeni.

Care a acompaniat minunata supå de porumbel, cåci cea de vitå era fåcutå cu tåie¡ei de caså. ªi felul principal avea în meniu carne de porumbel, gåtit pane, cu piure ¿i compot de prune. Erau gusto¿i ¿i ardeii gra¿i umplu¡i cu un amestec de porc, vitå ¿i målai.

¥n timp ce unii î¿i puneau bur¡ile la cale, Borco Ilin le citea cu glas domol pagini din jurnalul lui. La final, doamna Ioana ne-a îndulcit cu pråjitura pusteiRigo Jancsi. De acum, Timi¿ul are o pistå de cicloturism care trece ¿i prin sate din Serbia, pentru ¿i mai multå gastronomie localå.

Gheorghe MIRON

CAREUL

ORIZONTAL: 1) Servitori de diverse feluri; 2) A pune gaz pe foc – Pasåre de curte; 3) Scrise în gazetå! – Grâu decorticat; 4) Omul bisericii – Limite de timp! 5) Dat prezent la slujbå – Curs în amurg; 6) Fa¡å bisericeascå – Unitatea domnului colonel; 7) Lipsit de preparative; 8) Oameni cu carte; 9) Cea de la caiac!– Legat de povestire; 10) Prinde fårå întârziere – Påtrund esen¡a.

Solu¡ia careului din Nr. 30/2023

ORIZONTAL: GODAC - TUNS; HAU - ORB - EP; EROICI - ORE; TE - NAVODAR; ACAT - ARABI; RACEALA - DE; RESPECTAT; IERTA - AUTO; T - BIRUITOR; AMENINTARI.

VERTICAL: 1) Vin cu salvarea în zonele lovite de caniculå – Loc de cinste; 2) Cele care dau tonus – Plin de vise! 3) Desparte prietenii – Lopå¡ica umårului; 4) Efectuårile unor suspendåri; 5) Oprite la hotare – Cu noaptea-n cap; 6) Merge cu ma¿ina fårå carnet; 7) Mâncate în timp– Cuprins de cârcei; 8) Pa¿te în Tibet – Una cu formå rotundå; 9) E mereu pe drumuri; 10) Întoarceri la serviciu.

AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula