Profitul Agricol nr. 34, din 2023

Tractorul cu cinci ro¡i

Vreau så vå spun cå am devenit ni¡el mai eurosceptic. Nu, nu militez pentru ie¿irea României din UE, Doamne fere¿te, ¿i nici nu contest construc¡ia europeanå. Dar am ajuns la concluzia cå ceva s-a gripat în mecanismul de func¡ionare a institu¡iilor europene ¿i în procesul legislativ.

Când, la Bruxelles, cuvântul lumii academice este inferior cuvântului lobbi¿tilor, to¡i ar trebui så ne asumåm ¿i så mai spunem Uniunii cå ar fi cazul så revinå cu picioarele pe påmânt.

Este inacceptabil ca un politician, care habar nu are de geneticå, så decidå prin regulament cå, dacå cercetåtorii mutå pe cromozom un fragment de ADN mai mic, este noua tehnicå genomicå (NGT), iar dacå fragmentul e mai mare, atunci este tehnicå similarå cu cea prin care se ob¡in organisme modificate genetic (OMG).

Dacå parcurgea måcar bro¿urile de prezentare, ar fi ¿tiut cå OMG presupune inserarea unei secven¡e de ADN de la o altå specie, iar NGT nu implicå defel a¿a ceva.

Este absurd, dar cu toate astea a¿a stau lucrurile cu propunerea Comisiei Europene de reglementare a Noilor Tehnici Genomice. Parcå politicienilor de la Bruxelles le este fricå de progres.

Må sperie ¿i reducerea întregului areal european la experien¡a unuia sau altuia dintre ¿efii Comisiei. Såptåmâna trecutå lupii erau specie protejatå în Uniune, dar nu vor mai fi. Nu pentru cå s-au înmul¡it peste måsurå, ci pentru cå un lup l-a mâncat pe Dolly, poneiul ¿efei Comisiei Europene.

Sau agasantul dop, legat acum din fabricå de pet-ul pe care îl închide, ca så nu îl pierdem, ce alt exemplu mai bun de legislativ care atât în¡elege din politicå am putea cere? Atât au coborât preocupårile comisarilor, încât îi intereseazå situa¡ia dopurilor?

Dacå mâine vreun ¿ef al Comisiei crede cå, în numele conservårii structurii solului, ar fi mai bine ca producåtorii de ma¿ini agricole så nu mai fabrice decât tractoare cu cinci ro¡i, ce ne facem?

Robert VERESS

Redactor- ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779

andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro

ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596

Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi 0730 588 782

Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i

Drago¿ Båldescu

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu Director

George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

S|PT|MÂNII

Klaus Iohannis> România este cel mai mare hub european de cereale

¥n contextul råzboiului

din Ucraina, România s-a transformat în cel mai mare hub european de cereale, a declarat pre¿edintele

Klaus Iohannis, såptåmâna trecutå, la Forumul de Afaceri al Ini¡iativei celor Trei Måri.

Pre¿edintele a men¡ionat douå proiecte mari de infrastructurå care vizeazå România, calea feratå Rail2Sea , care va lega Constan¡a de Gdansk (Polonia), ¿i Via Carpathia, o autostradå între nordul ¿i sudul Europei, din portul lituanian Klaipeda, de la Marea Balticå, pânå în portul grecesc Salonic.

“România asigurå principala rutå pentru exportul grânelor ucrainene. De când a început razboiul, aproape 25 de milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. Aceasta este, de departe, cea mai importantå rutå de export”, a recunoscut Iohannis.

“Ne-am confruntat cu multe provocåri, pentru cå logistica noastrå nu era pregåtitå pentru acest volum de export. Am reu¿it så schimbåm lucrurile foarte repede, am reu¿it så oferim Ucrainei condi¡ii foarte bune, condi¡ii fårå taxe, iar acest lucru continuå.”

Vorbind despre atacurile ruse¿ti asupra Ucrainei, ¿i mai ales a porturilor de la Dunåre, Iohannis a promis noi rute pentru sus¡inerea exporturilor de cereale ucrainene.

“Vom cre¿te rutele alternative, am acceptat transportul maritim ucrainean prin apele teritoriale române¿ti, vom continua så intensificåm exportul pe feroviarå ¿i rutierå, iar prin aceasta så împiedicåm o foamete globalå, pentru cå, a¿a cum se ¿tie, Ucraina este unul dintre cei mai importan¡i exportatori de cereale din lume.”

Dintre toate, cel mai fezabil pare coridorul terestru care va lega portul Salonic de portul Constan¡a, ceea ce înseamnå cå un mare flux de mårfuri (inclusiv cereale) vor putea ocoli cu totul Marea Neagrå. Deocamdatå grecii poartå discu¡ii cu bulgarii pentru un acord de principiu, mai ales cå vor så îl facå cu finan¡are europeanå.

Valentin ºachianu, vicepre¿edinte algrupului de lucru cereale din Copa-Cogeca

Alexandru Valentin ºachianu, fermier din Dâmbovi¡a ¿i vicepre¿edinte al Asocia¡iei Fermierilor din România, este, din 5 septembrie, ¿i vicepre¿edinte al Grupului de Lucru cereale ¿i oleaginoase în cadrul Copa-Cogeca. Mandatul lui este pe o perioadå de 2 ani ¿i nu este remunerat. ºachianu a fost pe rând pre¿edinte cu rang de secretar de stat ¿i Director General al Agen¡iei Do meniilor Statului, apoi secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.

¥ncå 13 milioane de euro pentru programul Tomata Bugetul programului Tomata - Ciclul I va fi suplimentat cu 13 milioane de euro, printr-o decizie ce va fi aprobatå în ¿edin¡a de Guvern de såptåmâna viitoare, a anun¡at ministrul Florin Barbu. De asemenea, ministerul lucreazå la un program mai amplu, så acorde sprijin pentru încålzit ¿i carburant în principalele bazine legumicole, ca så poatå asigura produc¡ia de legume pe tot timpul anului.

China suspendå exporturile de uree Beijingul a cerut producåtorilor de îngrå¿åminte så î¿i suspende exporturile, dupå explozia pre¡urilor la uree pe pia¡a internå, transmite Agerpres. Marii producåtori chinezi au încetat så mai semneze noi contracte de export de la începutul acestei luni, dupå ordinele venite de la guvernul central. Sursele au precizat cå deocamdatå restric¡iile se aplicå doar la uree. La bursa de materii prime de la Zhengzhou cota¡iile futures la uree au crescut cu aproape 50%, începând de la mijlocul lunii iunie ¿i pânå la finele lui iulie, înså pre¡urile au fluctuat, iar såptåmâna aceasta au înregistrat un declin de 11%. China este cel mai mare producåtor, dar ¿i consumator mondial de uree, iar orice declin semnificativ al exporturilor sale amenin¡å så restric¡ioneze livrårile ¿i så împingå în sus pre¡urile.

Andrei OSTROVEANU

IBNA calculeazå valoarea de ameliorare

Una din activitå¡ile importante ale Institutului Na¡ional de Cercetare - Dezvoltare pentru Biologie ¿i Nutri¡ie Animalå (IBNA Balote¿ti) este calculul valorii de ameliorare pentru diferite specii de animale. Activitatea este coordonatå de profesorul Horia Grosu, directorul general, ¿i colaboreazå cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci din rasa Bål¡atå Româneascå, tip Simmental de la Hårman, Bra¿ov, cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Oi “Dacia” de la Deva, conduså de Dumitru Andre¿oi, cu Nicolae Cioranu, pre¿edintele Romovis de la Arad, cu Asocia¡ia Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România, coordonatå de Dumitru Grigorean.

Nu întâmplåtor, IBNA Balote¿ti este cea mai performantå unitate de cercetare ¿tiin¡ificå pentru zootehnia din România.

Bayer investe¿te într-o fabricå de semin¡e în Ucraina Grupul Bayer a anun¡at cå va investi 60 de milioane de euro în dezvoltarea unei fabrici de semin¡e preluatå de la Monsanto, în apropierea ora¿ului ucrainean Zhytomyr.

Fondurile vor fi folosite pentru construc¡ia unui uscåtor nou pentru semin¡ele de porumb, achizi¡ia de ma¿ini agricole moderne, dar ¿i såparea a douå adåposturi antiaeriene pentru angaja¡i. Fabrica Mon santo Seeds este deja una dintre cele mai mari din estul Europei, iar semin¡ele de porumb hibrid produse aici sunt exportate în România, Ungaria ¿i Fran¡a.

Catalogul Oficial al Soiurilor

este online

Catalogul oficial al soiurilor de plante de culturå pentru anul 2023 a fost aprobat prin Ordinul 283/03.07.2023 al ministrului Agriculturii ¿i a fost publicat în Monitorul Oficial.

Acum este postat pe site-ul ISTIS ¿i poate fi consultat de to¡i cei interesa¡i. De asemenea, el poate fi achizi¡ionat în format fizic de la sediul ISTIS.

Zelenski condamn\ restric]iile la export

Orice tip de restric¡ii împotriva exporturilor ucrainene de cereale contribuie la distrugerile pe care le fac terori¿tii ru¿i, a afirmat pre¿edintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Summitul Ini¡iativa celor Trei Måri, care s-a ¡inut la Bucure¿ti.

“Ucraina se opune ferm oricåror restric¡ii viitoare privind exportul cerealelor noastre”, a spus Zelenski, aråtând cå în aceastå situa¡ie “nu e vorba de bani, ci de supravie¡uirea în fa¡a terorii ruse”.

“Nu transforma¡i Ucraina într-o ¡intå economicå sau politicå”, a fåcut apel pre¿edintele ¿i, mai mult, a spus cå nu exclude un arbitraj în instan¡ele interna¡ionale.

De asemenea, el a completat cå “Ucraina î¿i onoreazå promisiunile ¿i nu se amestecå în competi¡ia liberå”.

“Dar cum putem accepta promisiunile care ni s-au fåcut, încålcarea acordului la asociere, încålcarea condi¡iilor de pia¡å liberå? Institu¡iile europene nu ar trebui så multiplice dezamågirile în Europa”, a aråtat Zelenski.

El a vorbit despre atacurile din ¡ara sa, inclusiv de la grani¡a cu România.

Liderul de la Kiev a reiterat cå data de 24 februarie 2022, când a început invazia în Ucraina, a schimbat totul, a schimbat Europa, pe noi to¡i.

Eurodeputa]ii dezbat exporturile ucrainene de cereale

Dacå se respectå agenda, mar¡i, pe 12 septembrie, eurodeputa¡ii vor dezbate cu Comisia impactul exporturilor de cereale ucrainene asupra fermierilor din UE.

Eurodeputa¡ii vor interpela Comisia cu privire la modul de reducere a presiunii asupra fermierilor din ¡årile care s-au confruntat cu scåderea pre¡urilor la cereale ¿i a cererii.

Actuala interdic¡ie a exporturilor de cereale din Ucraina cåtre Polonia, Ungaria, Bulgaria, România ¿i Slovacia urmeazå så expire pe 15 septembrie.

În cursul unei dezbateri în Comisia pentru agriculturå din 31 august, comisarul pentru agriculturå Janusz Wojciechowski a pledat pentru prelungirea interdic¡iei de import ¿i a propus compensarea costurilor ridicate de transport pe culoarele de solidaritate printr-o subven¡ie din partea UE pentru produsele ucrainene, care ar fi reexportate în afara UE.

Guvernul a aprobat, såptåmâna trecutå, trei hotårâri care vizeazå investi¡iile în Portul Constan¡a, fiind aloca¡i aproximativ 1,5 miliarde lei pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea drumurilor ¿i pasajelor ¿i a infrastructurii de distribu¡ie a energiei electrice ¿i alimentare cu apå.

Finan¡area este asiguratå din fonduri externe nerambursabile prin Programul de transport 2021-2027 ¿i de la bugetul de stat. Termenul de implementare este de 36 de luni.

În vederea dezvoltårii Portului Constan¡a este necesar ca infrastructura

Guvernul a g\sit bani pentru Port :n statistici st\m bine

rutierå ¿i de acces a portului så fie extinså, modernizatå ¿i reabilitatå. Cu 721.301.000 de lei vor fi realizate: drumuri noi ¿i reabilitate, sistem ITS pentru management de trafic, clådiri în zona de servicii, sisteme de iluminat, sisteme de preluare a apei ¿i extinderea teritoriului portuar.

Durata de realizare a investi¡iei este de 36 de luni, dintre care durata de realizare a proiectului tehnic 8 luni ¿i durata de execu¡ie 28 de luni, de la data emiterii ordinului de începere, precizeazå sursa citatå.

RUSIA: Penuria de combustibili amenin¡å så perturbe recoltarea

Ministrul rus al Agriculturii a declarat cå o penurie de combustibili amenin¡å så perturbe recoltarea de toamnå ¿i însåmân¡area. El a cerut suspendarea exporturilor de produse petroliere, a informat agen¡ia ruså de preså Interfax. ªi alte surse din pia¡å confirmå cå Rusia se confruntå cu o penurie de combustibili. Traderii spun cå pia¡a carburan¡ilor este afectatå de o combina¡ie de factori, inclusiv lucråri de mentenan¡å la rafinårii, blocaje pe calea feratå ¿i deprecierea rublei, care stimuleazå exporturile de produse petroliere.

“Poate este momentul så oprim temporar exporturile de produse petroliere pânå când se va stabiliza situa¡ia pe pia¡a internå”, a afirmat ministrul rus al Agriculturii.

Oficialii de la Moscova au încercat în ultimele luni så rezolve deficitul de benzinå ¿i motorinå, analizând reducerea exporturilor.

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene în sezonul 2023/24 au ajuns la 5,03 milioane de tone, în scådere cu 32% fa¡å de cele 7,39 milioane de tone în perioada similarå a sezonului anterior, relevå datele publicate recent de Comisia Europeanå.

România a råmas cel mai mare exportator de grâu moale din UE de la începutul sezonului 2023/24, cu 1,35 milioane de tone livrate în primele douå luni, urmatå de Polonia, cu 1,03 milioane de tone, Fran¡a, 939.000 de tone, Bulgaria, 877.000 de tone, ¿i Ger mania, cu 467.000 de tone.

Exporturile de orz ale UE s-au cifrat la 1,45 milioane de tone în primele douå luni ale sezonului 2023/24, în scådere cu 27% comparativ cu cele 1,99 milioane de tone exportate în perioada similarå a sezonului 2022/23.

Statele UE au importat în acest sezon, pânå acum, 2,69 milioane de

tone de porumb, cu 41% mai pu¡in fa¡å de cele 4,55 milioane de tone de porumb achizi¡ionate în perioada similarå a anului trecut.

Spania a råmas de departe cel mai mare importator de porumb din UE, cu 942.000 de tone importate pânå acum în sezonul 2023/24, urmatå de ºårile de Jos, cu 405.000 de tone, ¿i Italia, cu 339.000 de tone.

Importurile de grâu moale ale UE s-au ridicat la 1,16 milioane de tone în pri mele douå luni ale sezonului 2023/24, în cre¿tere cu 66% în ritm anual, în timp ce importurile de grâu dur s-au cifrat la 433.000 de tone, o cre¿tere de 1.278%, iar importurile de orz au crescut cu 42% pânå la 504.000 de tone. Arin

Consiliul Concuren¡ei:

Alimentele plafonate s-au ieftinit Pre¡urile medii ale alimentelor de bazå vizate de ordonan¡a de plafonare a adaosurilor comerciale au scåzut cu pânå la 49% în marile lan¡uri de magazine, în luna august comparativ cu iunie, afirmå Consiliul Concuren¡ei. Cele mai mari reduceri s-au înregistrat la fructe ¿i legume.

Astfel, de la o lunå la alta pre¡ul mediu al prunelor a scåzut cu 49%, cel al strugurilor, cu 47%, în timp ce ro¿iile, ceapa, ardeii galbeni, morcovii ¿i cartofii s-au ieftinit cu 31% pânå la 37%. ¥n categoria lactatelor, pre¡ul mediu al brânzei telemea este cu 16,3% mai mic, cel al iaur tului cu 10,5%, iar cel al laptelui cu 6,2%. La acest aliment din urmå existå un acord voluntar de reducere a pre¡ului cu 20%, implementat începând din luna mai a acestui an.

Pre¡ul celorlalte produse regåsite în co¿ul de consum, precum fåina, pâinea, målaiul, uleiul, ouåle ¿i zahårul, s-a diminuat pe parcursul lunii august.

Germania importå

tot mai multå rapi¡å

De¿i Germania a avut în acest sezon o recoltå foarte bunå de rapi¡å, procesatorii cumpårå de pe pia¡a inter na¡ionalå cantitå¡i mai mari. Anul acesta achizi¡iile germanilor au crescut cu aproximativ 2%, pânå la 5,74 milioane tone. Australia a furnizat ¿i în acest an majoritatea importurilor ¿i a livrat peste 1,4 milioane tone, urmatå de Fran¡a ¿i Ucraina, Polonia ¿i România. ºara noastrå a vândut în sezonul actual 362.000 de tone de rapi¡å în Ger mania, o cantitate ceva mai micå fa¡å de anul trecut.

Gripa aviarå ucide focile din Argentina

Cel pu¡in 57 de foci au fost ucise de virusul gripei aviare în Argentina. Sursa infec¡iei este momentan necunoscutå. Autoritå¡ile cred cå focile au luat virusul de la påsåri infectate, înså numårul mare de mamifere moarte este foarte neobi¿nuit. Agen¡ia Na¡ionalå de Protec¡ie Sanitarå din Argentina a închis toate plajele unde se adåpostesc foci ¿i a cerut sprijinul Organiza¡iei Mondiale pentru Sånåtate Animalå pentru a afla dacå virusul gripei aviare a suferit muta¡ii care îi permit så se transmitå mai u¿or.

Primul focar de pestå porcinå africanå din Suedia

Autoritå¡ile suedeze au confirmat descoperirea primu lui focar de pestå porcinå din ¡arå, dupå testarea cadavrului unui mistre¡ din regiunea Fagersta, la 150 de kilometri de Stockholm. Guvernul a activat un plan de urgen¡å care prevede în primå fazå cercetarea tuturor pådurilor din apropiere, pentru a stabili cât de mult s-a råspândit virusul printre porcii sålbatici. Accesul în zona afectatå va fi apoi total interzis, pentru a reduce riscul de transmisie prin activitate umanå.

Erdogan nu l-a convins pe Putin

Pre¿edintele turc Recep Erdogan nu a reu¿it så-l convingå pe Vladimir Putin så redeschidå coridorul de export pentru cereale din Marea Neagrå, dupå întâlnirea organizatå în sta¡iunea ruså Sochi.

Pentru a semna din nou acordul, liderul de la Kremlin cere reconectarea principalei bånci agricole din Rusia la sistemul interna¡ional de plå¡i SWIFT ¿i asigurarea tuturor navelor care vor transporta cereale prin coridor.

Erdogan este optimist cå o nouå în¡elegere va fi agreatå în curând cu ajutorul ONU, care cautå deja solu¡ii pentru solicitårile Rusiei.

“În scrisoarea trimiså de Secretarul General Gutteres, el a propus un

mecanism intermediar de procesare a tranzac¡iilor SWIFT, dar nu conectarea directå la SWIFT, a¿a cum vor ru¿ii. ONU lucreazå ¿i la problema asigurårilor”, a declarat pre¿edintele turc.

El a cerut ¿i concesii din partea Kievului, printre care exporturi mai mari de cereale cåtre ¡årile din Africa ¿i livråri mai mici în Uniunea Europeanå, o propunere respinså de ucraineni.

Consilierul preziden¡ial Mykhailo Podolyak a declarat cå ru¿ii nu au nevoie de acordul din Marea Neagrå pentru cå obiectivul lor este blocarea exporturilor ucrainene, pentru a cre¿te pre¡ul cerealelor la nivel global ¿i a beneficia de un monopol al vânzårilor de cereale din regiune.

mult grâu rusesc

Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare ¿i Mårfuri (GASC) din Egipt a cumpårat aproape o jumåtate de milion de tone de grâu rusesc, dupå o tranzac¡ie privatå în care a fost negociat un pre¡ mai mic fa¡å de cel de pe pia¡å.

Conform unor surse neoficiale, GASC a achizi¡ionat 480.000 de tone de grâu din Rusia de la traderul Solaris, la pre¡ul de 270 de dolari per tonå cu transportul inclus.

Dupå închiderea coridorului de export din Marea Neagrå, Ministerul Agriculturii din Rusia a impus în mod neoficial un pre¡ minim de export pentru grâu, dar nivelul acestuia nu era cunoscut pânå acum.

În ultima licita¡ie oficialå a GASC, Egiptul a cumpårat grâu din România ¿i Fran¡a, la un pre¡ mai mic fa¡å de cel oferit de exportatorii ru¿i.

Såptåmâna trecutå, statul african a achizi¡ionat printr-o altå tranzac¡ie privatå 60.000 de tone de grâu bulgåresc, tot pentru 270 de dolari per tonå.

Guvernul de la Cairo a semnat recent un acord de finan¡are cu Biroul de Export din Abu Dhabi, care va asigura 500 de milioane de dolari pentru importul de grâu de la compania localå AlDahra.

Investiga¡ie antimonopol cu iz populist, în Rusia Autoritå¡ile ruse vor investiga marii producåtori de carne de pui pentru a stabili dacå existå cauze economice pentru scumpirea produselor din magazine. Carnea de pui s-a scumpit cu 16% în Rusia de la începutul anului ¿i costå acum 197 ruble per kilogram (aproximativ 2 dolari). Producåtorii spun înså cå scumpirile se datoreazå mai multor factori, printre care devalorizarea rublei, care s-a depreciat cu 26% de la începutul anului, dar ¿i problemele cu care se confruntå fermele din apropierea linei frontului.

Croa¡ia anun¡å prima fermå crypto de porci din Europa

Un grup de companii croate a lansat platforma crypto GoAgro, care le permite investitorilor så creascå porci dupå achizi¡ionarea unui animal virtual. În schimbul unei investi¡ii minime de 250 de euro, utilizatorii primesc un porc digital, care dupå o perioadå de 900 de zile ajunge la maturitate ¿i posesorul lui prime¿te o sutå de kilograme de carne de la fermå. Creatorii GoAgro sperå så vândå 240.000 de animale digitale

în urmåtorii cinci ani ¿i spun cå acestea reprezintå o investi¡ie solidå pe termen lung, pentru cå pot fi vândute mai departe în orice moment.

Ucraina

vrea så dea în judecatå Polonia

Guvernul ucrainean a anun¡at cå ar putea deschide o procedurå de litigiu împotriva Poloniei în cadrul Organiza¡iei Mondiale a Comer¡ului, dacå autoritå¡ile de la Var¿ovia vor continua så blocheze unilateral exporturile de cereale. UE a blocat temporar importul de cereale ¿i semin¡e oleaginoase din Ucraina la începutul lunii mai, la solicitarea a cinci state din Europa de Est, printre care ¿i România, dar måsura a expirat pe 15 septembrie.

AGCTR î[i prezint\ Registrul Genealogic

Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR) organizeazå pe 15 septembrie, la ora 10, la sediul IBNA Balote¿ti, din Ilfov, adunarea generalå pentru Registrul Genealogic la rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå - Holstein Frizå.

Toader Nea¡å-Împåratu a anun¡at ordinea de zi pentru acest eveniment:

- Prezentarea asocia¡iei, evolu¡ia efectivelor de bovine din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå - Holstein Frizå;

- Situa¡ia reparti¡iei pe sec¡iuni în cadrul Registrului Genealogic;

- Prezentarea taurilor afla¡i în testare la Semtest Craiova din rasa Bål¡atå cu Negru Româneascå;

- Diverse probleme interne ale organiza¡iei.

AGCTR are deja urma¿e din taurii proprii ¿i rezultatele au fost peste media performan¡elor din fermele asocia¡iei. Aceastå organiza¡ie profesionalå ¡ine så precizeze cå oferå public toate informa¡iile referitoare la activitå¡ile specifice Registrului Genealogic, pentru care prime¿te finan¡are de la bugetul statului român. O atitudine absolut fireascå.

Ucraina> poluare cu metale grele

Un studiu efectuat de Colegiul Agricol Regal din Marea Britanie a confirmat contaminarea cu metale grele a solului din zonele unde au avut loc lupte în timpul invaziei ruse din Ucraina.

“Am gåsit unele metale foarte toxice. Cea mai mare problemå este cå fermierii vor planta culturi peste craterele bombelor, iar aceste metale vor contamina alimentele din toatå lumea”, spune profesorul Mark Horton.

Confruntårile din ultimele 18 luni au compromis suprafe¡e mari de teren arabil fertil din Ucraina, iar studiul avertizeazå cå va fi nevoie de mul¡i ani pentru refacerea calitå¡ii solului, în timp ce unele substan¡e poluante vor ajunge în pânza freaticå.

“Oamenii care consumå aceste al-

imente se vor îmbolnåvi de tineri, existå multe boli cronice asociate cu ingestia de substan¡e poluante”, explicå profesoara Olena Melnyk.

Cu o situa¡ie similarå se confruntå Fran¡a, la mai mult de o sutå de ani de la luptele grele desfå¿urate în nordul ¡årii în Primul Råzboi Mondial.

Dupå råzboi, guvernul a delimitat o "Zonå Ro¿ie" cu o suprafa¡å de peste 1.200 de kilometri påtra¡i, unde orice fel de activitå¡i umane erau interzise.

Restric¡iile au fost relaxate în timp, dar francezii estimeazå cå zona va fi curå¡atå complet abia peste 300-700 de ani, iar un test recent a gåsit pânå la 300 de proiective neexplodate per hectar în apropierea ora¿ului Verdun.

Viorel PATRICHI

Farm Progress Show, cea mai mare expozi]ie agricol\ din SUA

Peste 500 de expozan¡i au participat la edi¡ia din acest an a Farm Progress Show, cel mai mare târg agricol din Statele Unite, care a fost organizatå în ora¿ul Decatur din statul Illinois.

Au fost prezentate printre altele zeci de modele noi de tractoare, dintre care trei echipate cu motoare electrice, dar ¿i drone, utilaje autonome sau echipamente de mare precizie pentru stropirea sau însåmân¡area culturilor.

“Ne mândrim foarte mult cu istoria bogatå a târgului Farm Progress, care a

ajuns la a 70-a edi¡ie. În fiecare an, vizitatori din toatå lumea se adunå aici ca så sårbåtoreascå tradi¡ia agriculturii ¿i entuziasmul lor pentru viitor”, spune Don Tourte, prim vicepre¿edinte al expozi¡iei.

La eveniment a participat ¿i Tom Vilsack, Secretarul pentru Agriculturå al SUA, care a prezentat cele mai noi programe de subven¡ii agricole asigurate de guvernul federal.

El a promovat opt programe federale care au fost deja aprobate de Congresul SUA ¿i sunt deschise pentru aplica¡ii.

Cel mai nou dintre acestea va acorda subven¡ii cu o valoare totalå de 266 milioane de dolari pentru 1.334 de ferme care vor så investeascå în sisteme de energie regenerabilå, pentru a reduce costurile opera¡ionale.

Urmåtoarea edi¡ie a Farm Progress Show va avea loc în ora¿ul Boone din statul Iowa, în perioada 27-29 august 2024.

Drago[ B|LDESCU

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan¡a

207 euro/t (- 22)

1.035 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 4 - 8.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023.

¥n perioada 4 - 8 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie¡ele

mon di ale a avut ur må toarea evolu¡ie:

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 8 septembrie, a fost de 229 dolari/tonå (1.053 lei). A crescut cu doar 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 4 septembrie.

Principalele destina¡ii: Indonezia 74.000 tone, Thailanda

58.000 tone, Mexic 52.700 tone, Taiwan 52.400 tone ¿i Peru 33.000 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 288 dolari/tonå (1.325 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschiderea din data de 4 septembrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 220 euro/tonå (1.100 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 247 euro/tonå (1.235 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa-

¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 4 septembrie.

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 224 euro/t (1.120 lei).

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 185 euro/t (796 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 173 dolari/t (851 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå.

România

FOB Constan¡a

203 euro/t (- 10)

1.015 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 4 - 8.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023.

SUA : pre¡ul porumbului

FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 8 septembrie 2023, a fost de 203 dolari/tonå (934 lei).

A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 188 euro/tonå (940 lei).

A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 219 euro/tonå (1.095 lei).

A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa

Pontivy a fost de 221 euro/tonå (1.105 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 8 septembrie, a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei).

A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å

de pre¡ul de deschidere din data de 4 septembrie 2023.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 215 euro/tonå (1.075 lei).

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 220 dolari/tonå (1.100 lei).

A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 4 septembrie.

Soia

¥n såptåmâna 4 - 8 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 514 dolari/tonå (2.364 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Ger -

Orz

România

FOB Constan¡a

169 euro/t (- 32)

845 lei (la 5 lei/euro)

Såptåmâna 4 - 1.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului furajer , FOB-Rouen, a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei). A crescut cu 7 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMo selle a fost de 452 euro/tonå (2.260 lei).

A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 4 septembrie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 448 euro/tonå (2.240 lei).

mania 143.500 tone, China 143.100 tone, Olanda 67.100 tone, Japonia 48.700 tone ¿i Spania 38.500 tone.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 8 septembrie 2023, a fost de 535 dolari/tonå (2.461 lei).

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 444 dolari/tonå (2.042 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Floarea-soarelui

¥n såptåmâna 4 - 8 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 435 euro/t (2.175 lei).

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 195 euro/tonå (975 lei).

A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/tonå (952 lei). Este acela¿i pre¡ ca la licita¡iile de såptåmâna trecutå.

A avut o scådere de 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 452 euro/to-

A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 4 septembrie.

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 8 septembrie 2023, a fost de 330 euro/tonå (1.650 lei). A înregistrat o cre¿tere de 9 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 4 septembrie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 357 euro/t (1.785 lei). A crescut cu 20 euro/tonå fa¡å pre¡ul de såptåmâna trecutå.

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 397 dolari/t (1.985 lei).

nå (2.260 lei). A scåzut cu 19 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA , FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 septembrie a fost de 282 dolari/tonå (1.297 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a euro/t

Perspectiva recoltelor în UE r\mâne mediocr\

Potrivit edi¡iei din august a Buletinului JRC MARS, evenimentele meteorologice extreme au afectat culturile în perioada 1 iulie - 13 august.

A¿teptårile erau deja slabe în privin¡a produc¡iilor la culturile de primåvarå ¿i impactul acestor evenimente asupra prognozei a fost limitat. De fapt, prognoza de produc¡ie pentru floarea-

soarelui a fost revizuitå în sus, în principal datoritå condi¡iilor mai bune decât se a¿teptau din Spania ¿i Fran¡a, care au compensat efectul condi¡iilor înråutå¡ite din Bulgaria ¿i România.

Pe de altå parte, precipita¡iile abundente din nord-vestul, nordul central ¿i nordul Europei (Fran¡a, Benelux, Germania) au împiedicat recoltarea cultu-

rilor de toamnå. Se a¿teaptå ca efectele negative så se refere în principal la calitatea cerealelor. Furtunile cu grindinå au cauzat daune substan¡iale culturilor din nordul Italiei, Slovenia ¿i Croa¡ia. În Slovenia, ploile toren¡iale de la începutul lunii august au provocat inunda¡ii ¿i pagube pe scarå largå asupra terenurilor agricole.

Comer]ul agroalimentar al UE [i-a revenit în luna mai

Dupå o încetinire în aprilie, comer¡ul agroalimentar al UE ¿i-a revenit în mai, cu o cre¿tere atât a importurilor, cât ¿i a exporturilor.

Excedentul agroalimentar al UE a crescut cu 2%, ajungând la +5,2 miliarde euro, se aratå în ultimul raport lunar privind comer¡ul agroalimentar publicat de Comisia Europeanå.

Exporturile agroalimentare ale UE au crescut cu 8% fa¡å de luna mai 2023, ajungând la 19,4 miliarde euro, aceea¿i sumå ca în mai 2022.

Exporturile din ianuarie pânå în mai 2023 au totalizat 95,7 miliarde euro, în cre¿tere cu 8% fa¡å de perioada corespunzåtoare a anului trecut. Cea mai mare cre¿tere a exporturilor între lunile ianuarie ¿i mai a fost înregistratå pentru preparatele din fructe ¿i legume, care au crescut cu 974 milioane euro (+25% fa¡å de 2022), cofetårie ¿i ciocolatå cu 645 milioane euro (+18%) ¿i preparatele din cereale ¿i produse de morårit cu 1,3 miliarde euro (+15%).

Acestea sunt cre¿teri generate de pre¡urile de export mai mari. În schimb, exporturile de uleiuri vegetale,

semin¡e oleaginoase ¿i proteaginoase ¿i cerealele se eviden¡iazå cu cre¿teri ale volumele lor de export cu 40%, 23% ¿i 16%.

Primele trei destina¡ii pentru exporturile agroalimentare ale UE între ianuarie ¿i mai au fost Regatul Unit, Statele Unite ¿i China. Exporturile cåtre Regatul Unit ¿i China au crescut fa¡å de 2022, dar au scåzut în direc¡ia Statelor Unite ¿i Egiptului.

Importurile din UE au crescut ¿i ele în mai ¿i au echivalat cu 14,3 miliarde euro, cu 10% în plus fa¡å de aprilie, dar

cu 8% sub nivelul lor în mai 2022, deoarece valorile unitare au scåzut pe parcursul anului. De la începutul anului 2023, importurile totale au råmas cu 3% mai mari decât în aceea¿i perioadå din 2022.

Importurile de cereale au crescut cu 1,7 miliarde de euro din ianuarie pânå în mai 2023, cu o cre¿tere de 48% a volumelor. Importurile de zahår aproape s-au dublat. Importurile de tutun au crescut cu 53%. Importurile de uleiuri vegetale au scåzut atât ca valoare, cât ¿i ca volum, similar preparatelor alimentare mixte. Importurile de margarinå ¿i alte uleiuri ¿i gråsimi au scåzut înså cu 16%, în principal din cauza pre¡urilor mai mici de import.

Primele trei ¡åri de origine pentru importurile agroalimentare din UE între ianuarie ¿i mai au fost Brazilia, Regatul Unit ¿i Ucraina. Importurile din Ucraina au crescut în compara¡ie cu 2022, în timp ce importurile din Argentina ¿i Rusia au scåzut.

Robert VERESS

Brazilia va pune probleme

Alexandru Neagu (foto), senior trader Cargill, a avut o prezentare foarte interesantå în cadrul conferin¡ei Geopolitica fluxurilor agricole, sus¡inutå în timpul FarmConect.

Despre pia¡a porumbului este de re¡inut cå, de¿i Statele Unite råmân principalul jucåtor dupå ce ¿i-au crescut produc¡ia cu aproape 45 de milioane de tone anul acesta (20222023), din urmå vine puternic Brazilia, care, pentru prima oarå în istorie, devine cel mai mare exportator din lume.

Pânå acum 3-4 ani, Europa importa douå milioane de tone de po rumb din Brazilia, acum s-a ajuns la 9 milioane. Brazilia compenseazå, astfel reducerea importurilor din Ucraina, de la 16 la 10 milioane de tone.

Brazilia exportå porumb exact în pie¡ele unde ¿i România vinde: Spania, Portugalia, Italia, Egipt, Israel.

Iar produc¡ia foarte bunå din Brazilia este principalul factor care a cauzat scåderea pre¡ului porumbului.

În statul sud-american, suprafe¡ele arabile cresc cu circa 2 mil. ha, în special prin conversia på¿unilor. Mai existå 70 de

milioane de ha de på¿uni, deci mai e mult loc de conversie.

România pierde teren în Egipt, dar intrå în Indonezia

Pe pia¡a grâului, situa¡ia råmâne relativ constantå, cu China principal producåtor, dar ¿i importator, iar Rusia principal exportator.

România, într-un an relativ bun, exportå circa 7 milioane de tone de grâu, ceea ce reprezintå doar 2% din exporturile globale. Rusia, ale cårei exporturi reprezintå 23% din total, concureazå pe acelea¿i pie¡e cu noi.

China nu este accesibilå exporturilor române¿ti, iar de la începutul råzboiului din Ucraina, Egiptul, principala destina¡ie pentru grâul românesc, cumpårå cu precådere din Rusia, prin negocieri directe.

Indonezia ¿i Filipine ¿i-au dublat nivelul importurilor în ultimii 5 ani, pe baza cre¿terii popula¡iei ¿i schimbårii obiceiurilor de consum. Se a¿teaptå ca, în curând, Indonezia så depå¿eascå Egipt ¿i China la volumele de import.

“Traderii fac eforturi, împreunå cu Ministerul Agriculturii, så deschidå pia¡a indonezianå pentru grâul românesc. Discu¡iile sunt avansate, s-au depå¿it principalele obstacole ¿i s-a ajuns în faza formelor finale ale certificatelor fitosanitare. E de a¿teptat ca, de anul acesta sau de anul viitor, så putem exporta acolo”, spune Neagu.

Rute noi pentru

marfa ucraineanå

Exporturile ucrainene de grâu, rapi¡å, floarea-soarelui, porumb ¿i orz au totalizat 56 milioane tone de la 1 iulie 2022 pânå în prezent. 28,1 milioane tone s-au exportat prin coridoarele din porturile maritime, iar 27,9 milioane terestru ¿i prin porturile dunårene Reni, Izmail ¿i Chilia. Prin porturi au ie¿it 15,7 milioane tone, din care 6,7 milioane prin România, restul cu vapoare mici direct la destina¡ie.

Topul producåtorilor, exportatorilor ¿i importatorilor de PORUMB

- estimårile Cargill pentru anul agricol 1 iunie 2023 - 31 mai 2024 -

Alexandru Neagu, senior trader Cargill

exporturilor române[ti

Terestru, au ie¿it din Ucraina 3,5 milioane tone în camioane, din care 1 milion de tone prin România, 0,7 milioane prin Polonia, 0,4 mil. prin Ungaria. ¥n trenuri au ie¿it 8,7 milioane tone, din care 2,3 milioane prin Polonia, 1,6 milioane în Ungaria ¿i 1,5 milioane tone prin România.

Majoritatea mårfii din Ucraina a venit pe cale fluvialå, pe vapoare costiere sau barje care au ajuns în Constan¡a, dar care nu au descårcat marfa în silozurile din Port, ci cåtre navele ancorate în Port. Fire¿te cå s-au generat dificultå¡i în operare.

Exporturile de produse agricole cerealiere prin Constan¡a au crescut în ultimii ani, de la 16,5 milioane de tone în 2014 la 22,1 milioane tone în 2022.

De la 1 iunie 2023 (începutul anului agricol 2023-2024) s-au exportat deja 5,7 milioane tone prin Port.

În august s-au exportat 3,7 milioane tone, un record pentru Portul Constan¡a, cu 1 milion de tone peste luna-record anterioarå. Aproape cå au dispårut exporturile din Serbia (cca 2 milioane de t/an), dar Ucraina a suplinit deficitul.

Cargill are un terminal în Constan¡a cu capacitate de depozitare de 110.000 tone. Între 1 iunie 2023 ¿i 31 august 2023, a exportat prin acest terminal 300.000 de tone. Din acestea, doar 10.000 de tone au fost de origine non-româneascå, respectiv din Ungaria ¿i Ucraina, explicå Alexandru Neagu.

Robert VERESS

cred cå vom

Vasile Varvaroi, directorul Cargill România ¿i Ucraina, ¿i-a declarat scepticismul în privin¡a atingerii obiectivelor asumate la nivel guvernamental pentru cre¿terea fluxurilor de mårfuri ucrainene.

“ªi pe mine m-a mirat când am auzit un înalt demnitar (Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor - n.r.) vorbind despre cre¿terea capacitå¡ii de tranzit la patru milioane de tone anual. Toatå cre¿terea de eficien¡å din ultimul an vine ca urmare a unor eforturi private: ale încårcåtorilor din Ucraina, transportatorilor, operatorilor din Constan¡a. Nu cred cå vom putea face tranzit suplimentar de patru milioane de tone nici în cinci ani. O iau ca o declara¡ie politicå, dar aceste lucruri trebuie så avem curajul så le spunem direct.”

Varvaroi a respins ca neviabilå pe termen lung solu¡ia cre¿terii capacitå¡ii de depozitare în Port.

“Nu cred cå solu¡ia ar fi så construim încå zece silozuri în Port. Mai devreme sau mai târziu, råzboiul se va termina. Atunci, Ucraina va avea suficiente capacitå¡i portuare pentru ie¿irea la mare cu mårfurile sale”.

Directorul Cargill a criticat ¿i aplica¡ia puså la dispozi¡ie de Administra¡ia Portuarå, pentru programarea la intrare a camioanelor cu marfå.

“Orizontul de timp în care aplica¡ia oferå slotul pe care eu, ca operator portuar, trebuie så-l folosesc, este de patru ore. Cum pot så fac planificare pe slot de doar patru ore?”.

Topul producåtorilor, exportatorilor

- estimårile Cargill pentru anul agricol 1 iunie 2023 - 31 mai 2024 -

Seceta continu\ [i în prima decad\ din septembrie

 Dobrogea 0 - 2,4 litri/mp,

 Banat 0 - 1,2 l/mp.

Sub aspect pluviometric, perioada 4 - 10 septembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii reduse cantitativ din punct de vedere agricol, în cea mai mare parte a ¡årii.

 Oltenia 0 - 12,2 litri/mp,

 Muntenia 0 - 8,8 litri/mp,

 Moldova 0 - 8,3 litri/mp,

 Transilvania 0 - 6,6 litri/mp,

La data de 11 septembrie, gradul de aprovizionare cu apå pe profilul de sol 0-20 cm (ogor) se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i izolat optime, în cea mai mare par te a Transilvaniei, Banatului ¿i a Cri¿anei, local în nordul ¿i estul Olteniei, nordul, estul, centrul ¿i sudul Moldovei, nordul, nord-vestul, centrul, izolat estul ¿i nordestul Munteniei.

Deficite de umiditate în sol (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i ex-

tremå) se înregistreazå în Maramure¿ ¿i Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova ¿i Muntenia, local sudul, centrul ¿i estul Olteniei, izolat nordul ¿i sud-estul Cri¿anei, centrul ¿i sudul Transilvaniei, nord-vestul Banatului.

De men¡ionat faptul cå pe adâncimea de sol 0-20 cm /ogor cantitå¡ile de precipita¡ii înregistrate în acest interval nu au adus modificåri semnificative ale rezervei de apå, zonele deficitare din punctul de vedere al umiditå¡ii din sol råmânând în general zonele din sudestul ¿i estul ¡årii.

Daniel ALEXANDRU

[ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Noile Tehnici Genomice> Comisia le-a “castrat” politic

Alian¡a Industriei Semin¡elor din România, împreunå cu Forumul APPR ¿i Ambasada Statelor Unite ale Americii în România au organizat a VII-a edi¡ie a conferin¡ei anuale dedicatå noilor tehnici genomice. Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, moderatorul conferin¡ei, i-a avut ca invita¡i pe Petra JoraschEuroseeds, Edward BarkerConfedera¡ia Industriilor Agricole (AIC), Marea Britanie, Jon Oatley, profesor la Universitatea din Washington, SUA, Iulian GaburConferen¡iar la Universitatea de ªtiin¡e ale Vie¡ii “Ion Ionescu de la Brad” din Ia¿i.

Reglementarea europeanå a noilor tehnici genomice (NGT), ca fiind diferite de cele prin care se ob¡in organisme modificate genetic, a fost salutatå, ini¡ial, de toatå lumea. Înså, dupå ce con¡inutul proiectului de regulament european propus de Comisie a fost lecturat cu aten¡ie de speciali¿ti, s-a constatat, din nou, valabilitatea proverbului “diavolul se ascunde în detalii”.

Practic, Comisia a împår¡it NGT în douå categorii: unele asimilabile tehnicilor conven¡ionale de ameliorare, altele asimilabile tehnologiei prin care se ob¡in organismele modificate genetic. În plus, a impus restric¡ii ¿i condi¡ionalitå¡i care vor face imposibile cercetårile în anumite direc¡ii ¿i le va îngreuna foarte mult în altele.

Chiar ¿i cu aceste restric¡ii ¿i

condi¡ionalitå¡i, legisla¡ia europeanå nu este a¿teptatå så intre în vigoare mai devreme de anul 2028. Mai ales cå nici Statele Unite nu se gråbesc cu deplinå reglementare, de¿i FDA a autorizat deja, cu titlu experimental, comercializarea de carne de porc ameliorat prin noi tehnici genomice (coordonator de proiect profesorul Oatley).0

Dupå cum a punctat Costin Telehuz, secretar de stat în MADR:

“De la vorbå la faptå e cale lungå. Spania ¿i-a propus så finalizeze acest dosar în decursul pre¿edin¡iei sale. Înså existå piedici de naturå juridicå ¿i politicå. De¿i toatå lumea vede cu ochi buni precedentul stabilit de Regatul Unit, suntem îngrijora¡i cå Statele Unite, care reprezintå locomotiva progresului în geneticå, încå nu au låmurit acest subiect la nivel juridic”.

De¿i salutå diferen¡ierea dintre plantele ob¡inute prin NGT de tip conven¡ional ¿i cele transgenice, asimilate organismelor modificate genetic, Euroseeds considerå absurde cerin¡ele suplimentare impuse pentru primele, precum etichetarea specialå ¿i interdic¡ia de folosire de cåtre fermele în care se practicå agricultura organicå. Asta, în vreme ce organismele modificate gene-

tic ob¡inute prin mutagenezå aleatorie sau fuziune protoplasmaticå nu au asemenea interdic¡ii. Petra Jorasch a criticat ¿i procedura de autorizare ¿i verificare, care este, la rândul såu, politizatå, în loc så fie låsatå speciali¿tilor.

“Se deschide u¿a cåtre rezultate imprevizibile care nu sunt justificate din punct de vedere ¿tiin¡ific”.

Dupå ie¿irea din UE, Marea Britanie a urmat o cale acceleratå de adoptare a NGT. Dupå cum a aråtat Ed Barker, în legisla¡ia britanicå este prevåzutå inclusiv posibilitatea ameliorårii raselor de animale, despre care în Uniune nici nu s-a adus vorba måcar.

Cristina Cionga a concluzionat:

“Aceastå propunere a Comisiei este mai mult decât dezamågitoare. În primul rând, pentru gradul mare de politicianism. Chiar ¿i plantele care sunt considerate asemånåtoare celor conven¡ionale ¿i vor fi incluse în aceea¿i categorie vor trebui etichetate. Prin faptul cå, strict politic, s-a limitat numårul de interven¡ii la nivelul genomului, exclude, din start, ameliorarea unor culturi de mare interes, precum grâul, care este cea mai importantå din Europa”.

Robert VERESS

Erbicidarea cu Bizon, solu]ia care câ[tig\ teren

¥n cadrul grupului de ferme Almos Agrorom, din jude¡ul Neam¡, se cultivå 1.200 de hectare de cereale påioase, 700 de hectare cu grâu ¿i 500 de hectare cu orz de toamnå.

Ca tehnologie, pe aproximativ 5060% din suprafa¡a de cereale påioase se erbicideazå din toamnå, pentru a rezolva problemele cu buruieni precum Apera Spica Venti , Veronica , Ur zica moartå ¿i pornire uniformå în vegeta¡ie a culturii în primåvarå.

“Erbicidul Bizon asigurå o protec¡ie foarte bunå împotriva buruienilor problemå monocotile anuale ¿i dicotile. Am aplicat 1l Bizon pe hectar, în stadiul de 2-4 frunze, ¿i nu am avut probleme cu îmburuienarea în primåvarå”, spune inginerul Alexu Molodoi (foto). “Sunt foarte mul¡umit de acest erbicid ¿i îl recomand tuturor fermierilor!”

ªi în ferma Hibridul SA, din Hår man, jude¡ul Bra¿ov, al cårei administrator este Ioan Benea (foto), erbicidarea de toamnå se face cu Bizon, care în 2023 s-a comportat excep¡ional în cultura de cereale påioase, lanurile au fost curate, iar produc¡ia asiguratå.

“Societatea de¡ine peste 700 ha de teren agricol, 260 ha rapi¡å, 245 ha grâu ¿i 220 ha porumb. ¥n cazul culturii de cereale påioase, erbicidul Bizon a fost foarte eficient, a rezolvat problemele cu turi¡a ¿i samulastra de rapi¡å ¿i s-a comportat excep¡ional. Lanurile au fost curate ¿i voi miza în continuare pe Bizon pe toatå suprafa¡a de grâu, pentru a avea o culturå asiguratå ¿i curatå”, confirmå Ioan Benea.

Lider de pia¡å pe segmentul erbicidelor la cultura de cereale påioase, compania Corteva de¡ine solu¡ii inovatoare pentru combaterea buruienilor atât monocotiledonate, cât ¿i dicotiledonate din cultura de cereale påioase atât în toamnå, cât ¿i în primåvarå.

Bizon este un erbicid cu un spectru foarte larg de combatere ¿i efect de lungå duratå împotriva buruienilor pro blemå din culturile de cereale påioase.

Bizon, erbicid postemergent, selectiv pentru cereale påioase, se aplicå în toamnå pentru combaterea buruienii monocotiledonate (iarba vântului, eficacitate >95%) ¿i a buruienilor dicotiledonate precum: samulastrå de rapi¡å (eficacitate >95%), speciile de mu¿e¡el (eficacitate >95%), mac (eficacitate >95%), albåstrea (eficacitate >95%), viorele de ogor (eficacitate >95%), rocoinå (eficacitate >95%), speciile de veronica (eficacitate >95%), traista ciobanului (eficacitate >95%), numå-uita (eficacitate >95%), specii de sugel (eficacitate >95%), turi¡å (eficacitate >95%) ¿i urzicå micå (eficacitate >95%).

Datoritå efectului combinat al celor 3 substan¡e active (diflufenican, penoxsulam ¿i florasulam), Bizon are ac¡iune atât la nivelul solului, cât ¿i la nivel foliar, având un efect foarte bun, chiar ¿i în condi¡ii mai pu¡in favorabile, fiind independent de precipita¡ii.

Erbicidul Bizon se aplicå numai toamna, în postemergen¡å, la culturile de grâu ¿i orz de toamnå, triticale ¿i secarå, în dozå de 1.0 litru/ha, începând cu faza de o frunzå pânå la 3 fra¡i ai culturii tratate, cu excep¡ia culturii de secarå, unde se aplicå pânå la sta-

diul de 3-4 frunze. Perioada optimå de aplicare pentru combaterea buruienilor cu frunzå latå este pânå la faza de 4 frunze ale buruienilor.

Produsul Bizon se aplicå atunci când temperatura aerului este cuprinså între 5°C ¿i 25°C, pe plantele neatacate de boli ¿i dåunåtori, neafectate de înghe¡, secetå ¿i umiditate excesivå.

Aplicarea în toamnå a produsului Bizon reduce competi¡ia buruienilor cu plantele de culturå, pentru hranå ¿i apå, încå din primele stadii de vegeta¡ie, asigurând un start mai bun al culturii de cereale ¿i o trecere mai bunå peste iarnå.

Conform cercetårilor Corteva Agriscience, erbicidarea din toamnå cu Bizon oferå un spor de produc¡ie poten¡ial de 10% comparativ cu erbicidarea de primåvarå.

Bizon, aplicat conform recomandårilor din etichetå, poate men¡ine cultura curatå de buruieni pânå la recoltare!

Bizon-fåråconcuren¡å delaînceput!

Syngenta aduce [i în România serviciul Interra Scan

Syngenta pregåte¿te lansarea ¿i în România a unui nou serviciu de agriculturå digitalå, numit Interra Scan.

Este vorba de un program de cartare agrochimicå, dar diferit de cele clasice. Mai scump, dar mult mai precis.

Punctul forte este un scanner special de sol numit Soil Optix, conceput ¿i dezvoltat de compania canadianå cu acela¿i nume, partenerå Syngenta.

Scannerul måsoarå radia¡ia Gamma a patru izotopi radioactivi care se gåsesc în mod natural în sol: uraniu 238, cesiu, toriu, potasiu. Ace¿ti izotopi au termen mare de înjumåtå¡ire, ceea ce înseamnå cå rezultatele vor fi valabile o perioadå mai lungå de timp, o nouå scanare nefiind necesarå mai devreme de 8-10 ani.

Operatorul stråbate sola cu scannerul, ata¿at unei ma¿ini de teren, în benzi paralele de 5 - maxim 12 metri. Ulterior, programul afi¿eazå punctele din care trebuie prelevate probele fizice.

Dacå în cazul unei cartåri agrochimice clasice se prelevå 5-10 probe/ha, cu Interra Scan e suficientå o singurå probå la 2-3 ha. Punctele de prelevare sunt cele cu intensitatea maximå a radia¡iei gamma, intensitate minimå ¿i altele intermediare.

Informa¡iile care rezultå dupå analizarea probelor de sol sunt coroborate cu cele rezultate din scanare ¿i apoi se genereazå hår¡i de foarte mare precizie cu toate cele 27 elemente de sol analizate: macro ¿i microelemente, pH, ca-

pacitate de schimburi cationice, con¡inut de carbon în sol (organic ¿i activ), con¡inut de materie organicå, con¡inut de argilå, con¡inut de nåmol etc.

Se oferå chiar ¿i alte informa¡ii precum cantitatea de apå din sol disponibilå plantelor, altitudinea parcelelorinforma¡ie utilå pentru îmbunåtå¡iri funciare.

Analizele nu sunt afectate de starea terenului, respectiv de gradul de umiditate, compactare, culturå ¿i stadiul de cultivare.

În ce prive¿te precizia, dacå în cazul cartårii clasice discutåm de o probå la 5 ha, compuså din 25-50 de probe individuale, care se amestecå, în cazul Interra Scan precizia este ca echivalentul a peste 800 de probe individuale/ha, analizate separat.

“Interra Scan e ca un consult medical complet, dar pentru sol. Este dedicat fermelor dotate cu tehnicå agricolå necesarå aplicårilor cu ratå variabilå, pentru a se pune în valoare rezultatele cartårii, ob¡inându-se plusul de produc¡ii ¿i economiile care så justifice investi¡ia”, spune Iulian ªtefan, manager marketing digital Syngenta România.

Scanarea ¿i prelevarea probelor dureazå cam 8-12 ore/100 ha. În schimb, rezultatele de la analizele de probe de sol pot fi ob¡inute cel mai repede în 1-2 såptåmâni, iar în perioadele aglomerate într-o lunå sau chiar mai mult. Perioadele de dupå recoltatul grâului ¿i rapi¡ei, pânå la începutul lui august, la debutul campaniei de însåmân¡are a rapi¡ei, sunt cele mai încårcate pentru laboratoare.

De¿i nu s-a stabilit un cost al serviciului, se estimeazå cå acesta va fi de 3035 de euro/ha. Cam de trei ori mai scump ca o cartare clasicå. E adevårat, în costul respectiv e inclus ¿i serviciul de consultan¡å. Practic, fermierul prime¿te un produs final - hår¡i de fertilizare cu ratå variabilå, pe care le poate introduce în calculatorul ma¿inii cu care realizeazå fertilizarea, pentru a echilibra caracteristicile solului ¿i a-¿i uniformiza/maximiza produc¡iile.

Syngenta a testat Interra Scan, cu succes, în trei ferme din România ¿i se a¿teaptå ca serviciul så intre în oferta comercialå în cursul anului viitor.

Robert VERESS

Agricultorii nu mai vor lans\ri de rachete antigrindin\

O dezbatere aprigå s-a iscat la conferin¡a Agricultura viitorului, în a doua zi a FarmConect. Protagoni¿tii au fost

Gheorghe Cåunei Florescu, pre¿edintele Autoritå¡ii pentru Administrarea Sistemului Na¡ional Antigrindinå ¿i de Cre¿tere a Precipita¡iilor (AASNACP), ¿i doi fermieri mari din sectorul vegetal, care sus¡in cå activitatea coordonatå de Florescu le produce prejudicii. Florescu a replicat acid ¿i spiritele s-au inflamat, moderatorul fiind obligat så intervinå înainte ca situa¡ia så degenereze.

lansat rachetele antigrindinå, de¿i ar fi trebuit. “Atunci au fost distruse 300.000 de ha de vi¡å-de-vie”. A repetat cifra, apåsat.

Cu totul, România are 180.000 de ha de vii, dintre care 27.500 ha în Vrancea...

SNA are 99 de puncte de lansare ¿i acestea protejeazå o suprafa¡å totalå de 2,3 milioane de ha. În 2021 au fost lansate 5.276 de rachete antigrindinå, anul trecut 4.200, iar anul acesta, pânå acum, s-au lansat 2.000 de rachete doar în sudul ¡årii, unde se considerå cå s-ar fi mutat, de vreo cinci ani de zile, “polul grindinei” din România.

Dupå spusele lui Florescu, lansårile din sud reprezintå “aproape jumåtate” din totalul na¡ional. A¿adar, s-au lansat peste 4.000 de rachete doar în primele opt luni ale anului.

Pehârtie (oficialå), lucrurile stau cum le poveste¿te Florescu: SNA produce doar beneficii, fiecare leu investit protejând investi¡ii între 14 ¿i 20 de lei, în func¡ie de valoarea culturii.

În realitate, lucrurile nu stau a¿a.

Bugetul anual al SNA se cifreazå la aproape 200 de milioane de lei, la care Guvernul adaugå, anual, peste 100 de milioane de lei (113,65 milioane mai exact, anul acesta), pentru dezvoltarea sis temului. Dacå am lua declara¡ia pre¿edintelui SNA ca atare, cele 300 de milioane ar trebui så aducå ¡årii beneficii de vreo 5 miliarde de lei. Înså grindina nu a produs niciodatå pagube atât de mari, într-un singur an, ci maxim de ordinul sutelor de milioane de lei.

Nu este singura cifrå incorectå vehiculatå de Florescu, care a pomenit o anumitå situa¡ie când în Vrancea nu s-au

O singurå rachetå costå 1.000 de euro, fårå costuri de operare. Rachetele sunt fabricate de Romarm, la Electromecanica Ploie¿ti, dar sunt operate nu de angaja¡i ai SNA, ci de cei ai unei firme private - Interven¡ii Active în Atmosferå SA (IAA). Adicå serviciul este externalizat.

Rachetele sunt ca cele obi¿nuite, militare, doar cå, în loc de focos, au o capsulå cu iodurå de argint - o substan¡å a¿a-zis glaciogenå. Explic imediat ce înseamnå asta.

Racheta ajunge la 7-8 km de punctul de lansare, fiind ¡intite celulele convective din nori, adicå zonele în care se formeazå grindina. Acolo, iodura de argint va genera aerosoli. În teorie, ace¿ti aerosoli produc nuclee de condensare artificialå (ghea¡å), care schimbå structura norului.

“În urma acestui proces, norul nu mai urcå, ci coboarå, iar nucleele de

condensare artificialå se topesc, transformându-se în apå. Dacå nu am ac¡iona, ar cådea grindinå. Ac¡ionând, pe aceea¿i suprafa¡å pe care ar trebui så cadå grindinå va cådea apå”, afirmå ¿eful SNA.

Acesta då asiguråri cå întreg procesul este extrem de precis:

“Avem toatå situa¡ia agro-meteorologicå, hartå meteo, informa¡ii satelitare. Controlåm foarte bine situa¡ia ¿i ne ducem pe coordonate. Avem un soft -Titan, de ultimå genera¡ie, care aratå efectiv ce se întâmplå. Vedem ce se întâmplå înainte ¿i dupå ce am lansat racheta. Avem imagini tridimensionale, în sec¡iune, ale evolu¡iei norilor”.

Robert VERESS

Gheorghe C\unei Florescu, pre[edinte AASNACP

Cre¿terea precipita¡iilor, doar în faza experimentalå

Sistemul Na¡ional Antigrindinå se ocupå ¿i cu cre¿terea precipita¡iilor. Adicå ar trebui så se ocupe. Deocamdatå, înså, nu e depå¿itå faza experimentelor. Despre care Florescu pretinde cå ar fi fost de succes.

“Primul experiment de generare a precipita¡iilor, de micå amploare, a avut

loc în 2019, în sud-estul ¡årii, cu rezultate remarcabile. În prognoza meteorologicå nu erau date precipita¡iile, dar acestea au apårut: 5 - 25 l/mp. În 2020 am experimentat în Moldova, Muntenia, Banat, Maramure¿ ¿i am ob¡inut, tot a¿a, între 5 ¿i 25 de l/mp, în func¡ie de masa noroaså ¿i încårcåtura cu apå”.

Pentru a replica aceste experimente în ac¡iuni concrete, care så producå rezultate vizibile în culturile din întreaga

¡arå, Florescu a cerut Guvernului alocarea de resurse suplimentare, pentru achizi¡ii de altfel prevåzute de Legea 173/2008 privind interven¡iile active în atmosferå: opt aeronave, 300 de generatoare terestre pentru provocarea precipita¡iilor, 150 de instala¡ii de lansare cu heliu, trei radare meteorologice, sta¡ii de comunica¡ii.

Avioanele vor fi utile în special în Dobrogea, unde nu se poate trage cu rachete fiindcå spa¡iul aerian este prea populat de avioane.

Generatoarele terestre sunt aparate care lucreazå tot cu iodurå de argint. Pot fi amplasate în ferme ¿i operate de fermieri, chiar ¿i de la distan¡å, prin telefon. Anul trecut, aceste aparate au fost testate cu succes.

Balonul cu heliu poate urca o capsulå de iodurå de argint pânå la 4.000 de metri altitudine. A fost testat pentru cre¿terea precipita¡iilor anul trecut, iar în prezent sunt instalate cinci sta¡ii de lansare, la Cotnari.

Parteneriat cu fermierii, doar în lege

Legea 173 prevede un parteneriat între SNA ¿i fermieri, pentru ca lansårile de rachete antigrindinå så nu interfereze negativ cu activitatea agricolå. Acest parteneriat nu a fost realizat nici pânå în ziua de azi.

Florescu se aratå deschis la comunicare ¿i prezentarea dovezilor cå activitatea pe care o coordoneazå este în beneficiul fermierilor, înså, pentru ace¿tia din urmå, nu este suficient.

Dan Martinescu, fermier din Vrancea, ce lucreazå 1.000 ha, a eviden¡iat o coinciden¡å stranie:

“De patru ani încoace, de când sistemul acesta a devenit operativ, la noi s-a instalat o secetå nemaipomenitå. De când se fac måsuråtori, anul trecut a fost cea mai gravå secetå. Anul acesta, pânå în aprilie, când s-a dat drumul la rachete, a fost un an normal. Dupå ce au început tragerile, nu a mai dat

nicio picåturå. 150.000 de ha pârjolite. Anul acesta este al doilea la rând când nu facem deloc porumb”.

Martinescu a punctat cå nicåieri în Uniunea Europeanå nu se mai lanseazå rachete antigrindinå, Fran¡a renun¡ând la acest sistem în urmå cu 22 de ani.

Florescu a replicat cå francezii au renun¡at la tragerile cu rachete antigrindinå din cauza unor incidente aviatice, nu fiindcå acestea nu ar fi fost eficiente sau ar fi avut efecte precum seceta. Iar în prezent, organiza¡iile de viticultori fac presiuni pentru reintroducerea rachetelor.

Fermierul prahovean Adrian Mocanu a aråtat cå, de¿i este proprietarul unei ferme viticole, de 50 de ha, la Valea Cålugåreascå, î¿i dore¿te ca lansarea rachetelor antigrindinå så înceteze.

“Exact azi (vineri, 1 septembrie) sunt 37 de ani de când stau pe câmpuri.

Am ferma la 15 km de Valea Cålugåreascå. În 2004 au apårut acolo primele puncte de lansare, iar în 2010 am început så le simt efectul. În sensul cå, în mod constant, când sunt lansate aceste rachete în zonå, la mine în fermå nu mai plouå”.

La finalul conferin¡ei s-a convenit ca, în aceastå toamnå, un grup de fermieri FAPPR ¿i o echipå de jurnali¿ti de la Profitul Agricol så meargå la sediul SNA, pentru o discu¡ie mai detaliatå asupra modului de ac¡iune a sistemului antigrindinå.

Vasile Iosif> feromonii sunt viitoarele insecticide

Pentru extragerea unui litru de lichid feromonal, cu tehnologie clasicå, cheltuiala era de 10.000 de euro. Înså FMC a reu¿it så reducå acest cost la 80 de dolari, a anun¡at Vasile Iosif, directorul companiei pentru România ¿i R. Moldova. Aceastå realizare deschide perspective foarte interesante pentru combaterea integratå a unor insecte dåunåtoare.

Båtålia pentru men¡inerea pe pia¡a europeanå a unui numår de insecticide eficiente, suficient pentru controlul dåunåtorilor care afecteazå în cea mai mare måsurå culturile, pårea pierdutå. E suficient så ne gândim la Tanymecus ¿i la neonicotinoide.

“Organocloruratele, carbama¡ii, organofosforicele au cam plecat din pia¡å ¿i au råmas produse foarte sofisticate. Gândi¡i-vå cå pentru a aduce un produs nou pe pia¡å, o companie precum FMC cheltuie¿te 50 de dolari/minut, timp de 12 ani. În total - 280 de milioane de dolari”, spune Iosif.

Investi¡ia face sens, întrucât pia¡a globalå a insecticidelor este în continuå cre¿tere: de la 50 de miliarde de dolari în 2013 la 70 de miliarde în 2022.

Pia¡a europeanå este de 3 miliarde de dolari ¿i Iosif e convins cå va cre¿te, chiar dacå planurile Comisiei Europene sunt så scadå - sau cel pu¡in så scadå volumul de produse de sintezå chimicå vândute în statele membre.

FMC este lider global pe pia¡a de in-

secticide. Coragen, pe care FMC îl recomandå, în România, pentru cultura porumbului, ca cea mai bunå solu¡ie împotriva Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului) ¿i Helicoverpa armigera (omida fructifica¡iilor), este cel mai vândut insecticid din lume, generând venituri de 2,5 miliarde de dolari.

Este un produs din gama Rynaxypyr. Clorantraniliprolul, substan¡a sa activå, din clasa antranilamide, då un spectru larg de combatere asupra mai multor specii de dåunåtori, având mod de ac¡iune diferit de al altor insecticide cunoscute, ceea ce îi conferå un atu în combaterea integratå. Ac¡ioneazå rapid asupra ouålor, larvelor ¿i adul¡ilor. Poate fi aplicat ¿i când temperaturile depå¿esc 26 de grade ¿i inactiveazå alte insecticide, dar are ¿i rezisten¡å la spå lare, påstrându-¿i eficien¡a chiar

dacå plouå la douå ore de la aplicare. Sigur pentru polenizatori, insecte prådåtoare (care distrug dåunåtorii) ¿i oameni, pare produsul ideal.

Cu toate acestea, pentru a-i lungi durabilitatea în timp e nevoie ¿i de solu¡ii alternative sau de completare. Aici intervin feromonii.

“Feromonii sunt cunoscu¡i de peste 50 de ani ¿i descoperi¡i la peste 100 de insecte. Înså, abia acum, cå putem så-i producem la scarå industrialå, devin un instrument de combatere. Feromonii vor fi aplica¡i pentru dezorientarea insectelor ¿i întreruperea împerecherii. Rezultå popula¡ii de dåunåtori ¡inute sub control, fårå impact asupra entomofaunei utile ¿i asupra mediului”.

Robert VERESS

Vasile Iosif, director FMC pentru România [i R. Moldova

Controlul afidelor în culturile de toamn\ (grâu [i rapi]\)

Schimbårile climatice ¿i condi¡iile pedologice din ultimii ani aduc cu ele noi provocåri pentru fermieri, în special atunci când discutåm de protec¡ia culturilor de toamnå - grâu, orz, secarå, rapi¡å ¿i mu¿tar. Datoritå acestor fenomene, în cele mai multe zone geografice ale ¡årii, fermierii sunt nevoi¡i så semene culturile de toamnå în condi¡ii de secetå la nivelul solului ¿i atmosferei, datorate temperaturilor ridicate ale aerului.

În aceste condi¡ii pedoclimatice neprielnice, nu putem så avem o culturå bunå ¿i bine pregåtitå pentru a intra în perioada de iernare.

Din momentul råsåririi ¿i pânå la intrarea în faza de iernare, plantele de cereale trec prin câteva procese fiziologice importante, care corespund cu perioada formårii nodului de înfrå¡ire, fenofaza de ini¡iere a fra¡ilor, formarea primordiilor ¿i a numårului de boabe în spic, procese foarte importante pentru viitoarea recoltå. De aceea este recomandat ca atunci când pregåtim tehnologia de înfiin¡are a culturii så utilizåm soiuri cât mai bine adaptate pentru zona noastrå geograficå, sisteme ¿i produse adaptate pentru fertilizare, biostimulatori care så ajute plantele så treacå peste stresul fiziologic (consum mare de energie în formarea fra¡ilor ¿i a noii recolte) ¿i stresul produs de factorii abiotici ¿i utilizarea produselor de protec¡ie a plantelor pentru a men¡ine cultura sånåtoaså de la råsårire pânå la recoltare.

Condi¡iile pedoclimatice, cumulate cu celelalte elemente ce ¡in de tehnologia specificå culturilor de cereale semånate toamna, influen¡eazå dezvoltarea plantelor de culturå, înså schimbårile climatice ¿i toamnele lungi, cu temperaturi ridicate, favorizeazå dezvoltarea unor dåunåtori foarte importan¡i ai culturilor, care produc pagube directe ¿i indirecte. Insectele dåunåtoare, prin atacul lor în perioada de toamnå, afecteazå plantele de culturå cauzând diminuåri foarte importante cantitativ, precum ¿i calitativ ale produc¡iei. În unele zone ale ¡årii, atacurile puternice ale dåunåtorilor, necontrolate în toamnå, cauzeazå pagube în ciclul doi de vegeta¡ie (dupå iernare) ducând la pierderi de recoltå de 50-60%, iar în cazuri extreme pot duce la compromiterea totalå a recoltei. Acelea¿i situa¡ii, men¡ionate la culturile de cereale, le întâlnim ¿i la cultura de rapi¡å de toamnå.

ing. M\rg\rint NI}|-DRAGOMIR director tehnic, Summit Agro România

Controlul prezenței afidelor în culturile de cereale paioase

Virozele cerealelor p\ioase (piticirea galben\ a orzului)

Afidele sunt cunoscute ca fiind spe cii de insecte ce produc pagube în sem nate atât cerealelor påioase cât ¿i rapi¡ei.

Afidele cerealelor, cunoscute sub denumirea popularå de “påduchii cerealelor”, sunt insecte polifage ce tråiesc în colonii, aptere sau diptere cu aparat bucal care în¡eapå ¿i se hrånesc cu sucul celular.

Toamnele cålduroase ¿i lungi favorizeazå dezvoltarea coloniilor de afide, atacul precum ¿i migrarea lor de la o culturå la alta.

Speciile de afide întâlnite în culturile de cereale sunt: påduchele ovåzului (Sitobion avenae ), påduchele verde al cerealelor ( Schizaphis graminum ), påduchele cenu¿iu al gramineelor (Rhopalosiphum padi), påduchele verde al porumbului (Rhopalosiphum maydis) ¿i påduchele roz al gramineelor (Metopolophium dirhodum).

Pe lângå pagubele directe produse, prin migrare afidele produc pagube foarte mari prin infestarea culturilor cu viru¿i care produc virozele plantelor, cum ar fi virusul piticirii grâului (WDV - wheat dwarf virus) sau virusul îngålbenirii ¿i piticirii orzului (BYDV - barley yellow dwarf virus).

Pentru controlul afidelor din culturile de cereale, ca tratament în toamnå, Summit Agro România vå oferå solu¡ia salvatoare: Deca 2.5 EC, - insecticid de contact din grupa piretroizilor de sintezå ce are 25 g/L deltametrin substan¡å activå ¿i ac¡ioneazå asupra insectelor dåunåtoare prin contact ¿i ingestie.

Deca 2.5 EC are efect de ¿oc, combate dåunåtorii în stadiul de adult ¿i larvå, ac¡ionând la nivelul sistemului nervos al insectei, producând paralizia acesteia. Indivizii paraliza¡i nu se mai pot hråni, iar în acest fel plantele de culturå sunt protejate.

Tratamentele cu produsul Deca 2.5 EC se fac la avertizare sau la apari¡ia dåunåtorilor în culturå. Numårul de tratamente recomandat este de 1-2 pe sezon, având o protec¡ie de 7-10 zile de la aplicarea tratamentului. Doza recomandatå pentru controlul afidelor în toamnå este de 0,15 L/ha produs comercial.

Pentru controlul insectelor dåunåtoare din cultura de rapi¡å - purici de påmânt ( Psylliodes chrysocephala ), puricii cruciferelor (Phyllotreta nemorum) ¿i afide ( Aphis spp. ), ca tratament în toamnå, vå recomandåm så utiliza¡i produsul Deca 2.5 EC, aplicat în dozå de 0,15-0,25 L/ha.

Un alt dåunåtor deosebit de periculos în toamnå, pentru plantele de rapi¡å, este viespea rapi¡ei (Athalia rosae), care în stadiul de larvå atacå frunzele tinerelor plante distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei).

Solu¡ia propuså de Summit Agro România pentru combaterea acestui dåunåtor este Mospilan 20 SG - insecticid sistemic cu efect de lungå duratå, ce combate un spectru larg de dåunåtori din culturile agricole.

Mospilan 20 SG este un insecticid sistemic dezvoltat ¿i creat de specia li¿tii japonezi, în ºara Soarelui Råsare.

Este omologat în România pentru culturile de rapi¡å, grâu, porumb,

cartof, vi¡å-de-vie, pomiculturå ¿i legumiculturå, precum ¿i trandafiri sau crizanteme ¿i combate 19 specii de insecte dåunåtoare culturilor agricole.

Este condi¡ionat sub formå de gra nule dispersabile în apå, de culoare albastrå, omogene, farå tendin¡å de sfårâmare ¿i con¡ine 200 g/kg acetamiprid - substan¡å activå aprobatå pentru utilizare pânå în 2033 în Uniunea Europeanå.

Ac¡iunea rapidå a substan¡ei active (acetamiprid) asigurå combaterea dåunåtorilor în toate stadiile de dezvoltare ale acestora. Formularea SG (granule solubile în apå) favorizeazå o absorb¡ie superioarå în plantå, datoritå stabilitå¡ii granulelor ¿i dizolvårii u¿oare, fapt ce conduce la o eficacitate rapidå ¿i la o perioadå de protec¡ie îndelungatå.

Mospilan 20 SG este omologat la cultura de rapi¡å pentru combaterea viespei rapi¡ei (Athalia rosae), ¿i este recomandat a fi aplicat în tratament de toamnå în dozå de 150 g/ha.

Pentru mai multe detalii despre Mospilan 20 SG, Deca 2.5 EC, dar ¿i despre întreg portofoliul de produse, apela¡i cu încredere la reprezentan¡ii din teritoriu ai Summit Agro România sau vizita¡i site-ul nostru: www.sumi-agro.ro.

Colonie de afide în cultura de rapi]\

Atacul larvelor de viespea rapi]ei

COMPANIILOR

Corteva> cronica unui an reu[it

Corteva se a¿teaptå ca anul acesta vânzårile så fie cuprinse între 17,9 ¿i 18,2 miliarde de dolari, iar EBITDA opera¡ional så fie între 3,5 ¿i 3,65 miliarde. 2023 este anul în care Enlist devine cel mai bine vândutå tehnologie de soia în SUA, cu o cotå de pia¡å de cel pu¡in 55%, reprezentând aproximativ 75% din ga ma Corteva - o realizare notabilå având în vedere cå este pe pia¡å de numai 4 sezoane.

Compania a anun¡at, de asemenea, Bexoveld active ca denumire comercialå pentru cel mai nou erbicid din portofoliu. Este un erbicid din a treia genera¡ie de 6-Arylpicolinat (6-AP). Erbicidul va fi lansat în America de Nord în 2028, ¿i în Europa în 2030, în func¡ie de ob¡inerea aprobårilor de la autoritå¡ile competente.

De asemenea, au semnat un acord exclusiv cu BioCeres pentru a accelera procesele de reglementare necesare pentru lansarea pe pia¡a europeanå a unui bioinsecticid de ultimå genera¡ie. Acest produs biologic oferå o eficacitate comparabilå cu cea a insecticidelor conven¡ionale ¿i vizeazå culturile de porumb, floarea-soarelui ¿i de rapi¡å.

Un alt acord a fost încheiat cu Lavie Bio, prin care Corteva a ob¡inut drepturi exclusive pentru dezvoltarea ¿i comercializarea de biofungicide destinate combaterii bolilor în livezi.

Utrisha N, bazat pe microorganisme pentru fixarea azotului, a fost certificat în cadrul Programului Process Verified Program al USDA, fiind primul biostimulator inclus în acest program.

Vânzårile de produse pentru protec¡ia plantelor au fost de aproximativ 4

miliarde de dolari în prima jumåtate a anului 2023, comparativ cu aproximativ 4,4 miliarde în aceea¿i perioadå a anului trecut.

Scåderea vânzårilor a fost determinatå de o scådere cu 16% a volumului ¿i de un impact nefavorabil de 3% din cauza cursului valutar. Aceste scåderi au fost par¡ial compensate de o cre¿tere de 7% a pre¡ului ¿i de un impact favorabil de 3% al portofoliului.

Scåderea în volum a fost generatå de retragerile de produse din cauza reglementårilor, tendin¡ele de reducere a stocurilor de inventar care au afectat

volumele în toate regiunile ¿i sincronizarea cererii sezoniere din cauza condi¡iilor meteorologice ¿i a achizi¡iilor întârziate ale fermierilor.

Pentru restul anului, perspectiva Corteva råmâne în linii mari pozitivå, cu o cerere crescutå pentru cereale ¿i semin¡e oleaginoase.

Pre¡urile mårfurilor se situeazå peste medii istorice, iar situa¡ia financiarå ¿i nivelurile de venit ale fermierilor sunt în continuare robuste, ceea ce îi determinå så acorde prioritate tehnologiei pentru a-¿i putea maximiza profitul.

BASF lanseaz\ podcastul “Câmp Deschis”

BASF Agricultural Solutions România, unul din cei mai mari furnizori ai pie¡ei locale de produse pentru protec¡ia plantelor, anun¡å lansarea podcastului propriu sub numele “Câmp Deschis”, dedicat fermierilor ¿i lumii agricole.

Cu informa¡ii relevante ¿i mereu actuale, acest podcast propune o perspectivå autenticå asupra lumii agricole ¿i a provocårilor cu care se confruntå.

Podcastul poate fi ascultat pe YouTube, Spotify, Deezer, Apple Podcasts ¿i pe pagina de net a BASF.

“Acest proiect î¿i propune så ofere inspira¡ie, informa¡ii la zi ¿i noi perspective pentru profesioni¿tii din agricultura româneascå, pozi¡ionându-se ca o platformå de referin¡å pentru deciziile strategice ¿i informa¡iile esen¡iale din domeniul agricol”, a declarat Mario Tomsic, Country Manager BASF Agricultural Solutions România.

Agricover dep\[e[te a[tept\rile

Agricover raporteazå venituri din agribusiness de 1,06 miliarde lei, credite ¿i avansuri acordate de segmentul agrifinance de 2,96 miliarde lei ¿i un profit opera¡ional consolidat de 7,51 milioane lei pentru primele ¿ase luni ale anului 2023.

Numårul fermierilor care au folosit serviciile Grupului a atins un ni vel record de 10.587, în cre¿tere cu 6,4% în iunie 2023 fa¡å de decembrie 2022.

Agricover Distribution raporteazå venituri totale de 1,06 miliarde lei, în scådere cu 20,4% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut ¿i o pierdere din exploatare de 36,29 milioane lei pentru primele ¿ase luni ale anului. Diminuarea veniturilor a fost cauzatå de scåderea drasticå a pre¡urilor de comercializare a unor inputuri agricole, în principal produse pentru nutri¡ia plantelor. Contextul care a generat pierderile înregistrate în primele ¿ase luni a fost depå¿it ¿i nu va mai impacta rezultatele din a doua jumåtate a anului.

Pe de altå parte, contextul economic a generat o cerere sporitå de servicii financiare. Drept rezultat, Agricover Credit IFN ¿i-a consolidat pozi¡ia pe pia¡a localå de finan¡are a agriculturii ¿i raporteazå 2,96 miliarde lei valoarea nominalå a creditelor ¿i avansurilor în

sold la 30 iunie 2023 (cu 13,9% mai mare decât la 30 iunie 2022). Profitul înainte de impozitare realizat de segmentul Agrifinance în primul semestru 2023 a fost de 57,46 milioane lei (cu 52,8% mai mare decât în primele ¿ase luni din 2022).

“În aceastå varå încheiem un ciclu de 12 luni de volatilitate contextualå extremå. Cu toate acestea, pentru urmåtoarele 6 luni nu se prefigureazå surprize majore. Portofoliul de clien¡i este în cre¿tere, iar Grupul este profitabil. Condi¡iile nefavorabile de pia¡å au avut un impact negativ asupra performan¡ei segmentului Agribusiness ¿i, în egalå måsurå, au impactat pozitiv performan¡a remarcabilå a segmentului Agrifinance.”

Liviu Dobre, CEO Agricover Holding

KWS se digitalizeaz\ cu SAP

Compania KWS a anun¡at cå a ales så foloseascå SAP Intelligent Agriculture pentru a-¿i îmbunåtå¡i procesele ¿i pentru a-¿i digitaliza businessul. De mai bine de 20 de ani, KWS este un distribuitor semnificativ de semin¡e de înaltå calitate, iar compania ¿i-a luat angajamentul de a aduce noi inova¡ii ¿i tehnologii pentru a face performan¡å în fermele din ¡arå.

Cu ajutorul solu¡iei SAP Intelligent Agriculture, KWS are posibilitatea de a simplifica masiv colaborarea cu crescåtorii de semin¡e.

Unul dintre modurile în care solu¡ia SAP sus¡ine businessul KWS este prin îmbunåtå¡irea proceselor de plantare a semin¡elor în colaborare cu crescåtorii,

asigurând sustenabilitatea ¿i maximizând eficien¡a, pentru a produce semin¡e de înaltå calitate ce sunt ulterior comercializate fermierilor.

Sprijinul oferit fermierilor, în special celor care practicå agricultura la niveluri mici ¿i mijlocii, reprezintå o victorie importantå pentru toate pår¡ile implicate. Oferind acestor agricultori posibilitatea de a fi conecta¡i digital cu un partener major, ace¿tia pot fi competitivi, având o surså predictibilå de venit bazatå pe o planificare mai bunå a recoltelor.

Strategia SAP este de a sprijini fiecare afacere så func¡ioneze ca o întreprindere inteligentå ¿i sustenabilå. În calitate de lider de pia¡å în domeniul aplica¡iilor software pentru întreprinderi, ajutåm companiile de toate dimensiunile ¿i din toate sectoarele så func¡ioneze la capacitate optimå.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Buda ar vrea Sprijin Cuplat Zootehnic pentru porc

Crescåtorii de porci ¿i de påsåri primesc un sprijin pentru bunåstare, care, de multe ori, nu are legåturå cu condi¡iile naturale de cre¿tere a acestor specii. Dimpotrivå. Fermierul prime¿te totu¿i un ajutor pentru investi¡iile fåcute în fermå pentru confortul animalelor. Acest sprijin este înså insuficient ¿i a¿a s-a ajuns la un declin sever în industria porcului din Europa.

La o întâlnire recentå între europarlamentarii din Comisia AGRI ¿i Janusz Wojciechowski, comisarul de resort, Daniel Buda, vicepre¿edinte al Comisiei, a propus introducerea Sprijinului Cuplat Zootehnic pentru crescåtorii de porci.

“Pentru a în¡elege mai bine ce înseamnå acest sector, ne ducem ¿i vedem cå, în 2021, 49% din consumul de carne la nivelul Uniunii Europene era din carnea de porc.

În acela¿i timp, ca så vedem ¿i îngrijorårile care sunt legate de acest sector, vedem cå-n 2023 avem o scådere a acestei produc¡ii la carnea de porc cu 7,7%, iar perspectivele nu sunt cele mai bune.

Dacå ne uitåm într-un studiu fåcut de organiza¡ia Copa-Cogeca, vedem cå o eliminare rapidå pânå-n 2025 a boxelor pentru scroafe ar duce la o diminuare cu aproape un sfert a produc¡iei de carne de porc ¿i la majorarea cu aproape jumåtate a pre¡urilor.

Mi se pare cå aici suntem un pic, hai så nu spun neapårat repeten¡i, dar corigen¡i la ceea ce înseamnå politicile de la

nivelul Uniunii Europene, cu privire la acest sector. Dacå må duc în România, îmi dau seama cå acolo autoritå¡ile sunt chiar repetente pentru cå 75% din consumul de carne de porc din România este importatå, în condi¡iile în care România, se ¿tie foarte bine, este un mare producåtor de cereale.

Observ cå ne confruntåm cu o chestiune foarte complicatå legatå de porc, pe care nu o întâlnim în alte pår¡i.

Avem pesta porcinå africanå, care nu are în momentul de fa¡å un vaccin.

În acela¿i timp, fermierii din România îmi spun cå se confruntå cu ni¿te prevederi ale regulamentelor europene care le interzic, de exemplu, popularea fermelor cu porci sau så-¿i valorifice porcii dacå la 10 km de ale lor exploata¡ii se aflå pesta porcinå africanå în condi¡iile în care porcii pe care ei îi au sau fermele pe care le au sunt indemne de aceastå boalå.

De aceea, cred cå ar trebui så modificåm acest regulament pentru cå altfel omorâm acest sector”, a declarat Buda.

Europarlamentarul român a ridicat problema Sprijinului Cuplat Zootehnic pentru suine, a¿a cum beneficiazå alte specii de animale.

“În lipsa unor måsuri ferme, acest sector se va duce ¿i mai mult în cap ¿i vom fi dependen¡i de ceea ce înseamnå carne de porc produså în altå parte, în afara Uniunii Europene”, le-a spus Daniel Buda.

Viorel PATRICHI

Daniel Buda

Programul Sommet de l'Élevage

Cea mai fastuoaså expozi¡ie de animale din lume are loc în perioada 3-6 octombrie, la Clermont-Ferrand, un ora¿ situat în Masivul Central din Fran¡a.

Programul este foarte diferen¡iat ¿i fiecare vizitator trebuie så-¿i urmeze atent traseul într-o expozi¡ie cât un ora¿. Din lipså de spa¡iu, omitem rasele mai pu¡in råspândite, dar pe care fermierii din toatå Fran¡a le aduc la concurs.

Mar¡i, 3 octombrie

De la 8:30, începe Campionatul

Na¡ional francez pentru rasa Limousin;

De la 9:30 începe Campionatul

Na¡ional pentru rasa Brunå Swiss, plus o vânzare la licita¡ie.

Miercuri, 4 octombrie

De la ora 8:00, continuå Campionatul Na¡ional pentru rasa Limousin;

De la ora 16, are loc o licita¡ie de juninci de cåtre Races de France Sélection;

Iar seara, un cocktail pentru crescåtorii de animale.

Joi, 5 octombrie

De la ora 13, continuå Campionatul

Na¡ional pentru rasa Limousin ¿i au loc licita¡ii de animale.

Vineri, 6 octombrie

De la ora 13, continuå Campionatul

Na¡ional pentru rasa Limousin;

Iar de la 18:30 va fi organizatå o altå Searå interna¡ionalå pentru crescåtorii de animale.

¥n plus, francezii organizeazå numeroase vizite în ferme pentru vizitatorii

stråini. Mar¡i dupå-amiazå, pe 3 octombrie, pute¡i vizita o fermå de vite Limousin, sau o fermå de vaci Aubrac, sau o fermå de vaci de lapte Holstein, sau o fermå de oi Ile de France & Texel sau laboratorul Greencell (produc¡ia de substan¡e microbiene, biostimulatori pentru îmbunåtå¡irea solului).

Miercuri diminea¡å, pe 4 octombrie, pute¡i vedea o fermå de vite Blonde d'Aquitaine, sau o fermå de oi Blanche (Alba din Masivul Central), sau un semtest pentru berbeci, sau o herghelie de cai Saddle, sau Centrul de cercetare pentru carnea de vitå ¿i pentru industria cårnii.

Dupå-amiazå, se pot vedea o fermå de vite Limousin, o fermå de vaci Gascon, o fermå de vaci de lapte Montbéliarde, o fermå de oi Charollais sau Institutul Na¡ional de Cercetare în Agriculturå, pentru Alimenta¡ie ¿i Mediul înconjuråtor. Sau poate preferå cineva så viziteze toatå ziua (09:00-18:30) mai multe ferme de vaci de lapte Brunå

Swiss, dar costå 10 euro de persoanå. Prânzul nu este inclus.

Joi, 5 octombrie, se pot vizita o fermå de vaci Aubrac sau o fermå de vite Charolais, o fermå de oi Romane, o uzinå de biogaz. Dupå-amiazå, pute¡i opta pentru o fermå de vaci Bazadais sau pentru o fermå de vaci de lapte Abondance, o fermå de capre din rasa Alpinå Francezå, Centrul de colectare ¿i export bovine de carne, o fermå de oi Greensheep ecologicå. Sau opta¡i pentru o vizitå de o zi (09:00-18:30) la un abator + o fermå de vite Charolais + o fermå de oi Charollais.

Vineri, 6 octombrie, se pot vizita o fermå de vite Salers, o fermå de vaci de lapte Brunå Swiss, o fermå de oi de lapte Lacaune, o fermå de cai de trac¡iune Comtois.

Cu alt prilej vom prezenta coferin¡ele tehnico-¿tiin¡ifice pe teme actuale din zootehnia francezå ¿i europeanå.

Viorel PATRICHI

Adrian Balaban î[i repopuleaz\ fermele

Fermierul de la Cåzåne¿ti, Ialomi¡a, nu a mai accesat niciun proiect pentru reproduc¡ie fiindcå are deja suficiente, dar a început så umple la loc halele golite de pesta porcinå africanå.

“ A trebuit så ståm pu¡in så ne lingem rånile ¿i acum repopulåm halele. Ne revenim încet-încet”, spune Adrian Ba la ban, proprietarul exploata¡iei Fermeplus.

Adrian Balaban apreciazå ideea ministrului Florin Barbu privind multiplicarea efectivelor de porci din România.

“Orice este posibil dacå existå voin¡å ¿i încredere cå lucrurile pot ajunge acolo. Important este så gåsim oameni dispu¿i så-¿i asume un asemenea proiect.

Acest program nu poate fi dus la îndeplinire numai de cåtre ministru. El are nevoie de investitori. Eu am înså o durere pe suflet: avem peste 100.000 de locuri pentru scroafe în fermele construite sau modernizate în ultimii 10 ani ¿i halele stau goale.

Cred cå acolo ar trebui så-i încurajåm pe oameni så repopuleze fermele respective. Numai din acele ferme goale ar putea så aparå 3 milioane de purcei pe an. Sigur, e posibil ca unele ferme så fi fost repopulate în ultimul timp ¿i nu ¿tiu eu.”

Pre¡ul cårnii de porc se men¡ine constant deocamdatå: 10-11 lei kilogramul la poarta fermei.

“Este un pre¡ mare, dar, având în vedere cå purceii din import sunt foarte scumpi, pentru cei care cumpårå pur-

“To¡i am vrea så facem investi¡ii, dar nu depinde numai de voin¡a ¿i de capacitatea noastrå. Depinde ¿i de ce se întâmplå în jurul nostru, în proximitatea fermelor noastre. Råmâne în continuare amenin¡area pestei porcine africane. Avem un numår uria¿ de focare. Virusul PPA pleacå în concediu primåvara ¿i se întoarce vara. O notå bunå este cå România nu mai este prima în Europa la numårul de focare. Ne-au depå¿it Croa¡ia, Bosnia, Serbia... Croa¡ii tråiesc aceea¿i experien¡å pe care am avut-o noi în 2018. Aceea¿i evolu¡ie explozivå. La noi înså nu s-a schimbat mai nimic. Pesta porcinå africanå este endemicå în România.”

cei, pre¡ul cårnii este la limitå. Mai mult, dacå unii au cumpårat purcei de o calitate mai îndoielnicå, s-ar putea ca nici acest pre¡ så nu fie acoperitor. Purcelul ¿i materialul genetic au devenit scumpe. A ajuns aproape 130 de euro un purcel. Apoi a scåzut la 110 euro.

Nu mai investe¿te nimeni în industria porcului în Europa Occidentalå. Efectivul de scroafe este în scådere în continuare. De aceea a crescut pre¡ul purcelului.

Furajele au un pre¡ acceptabil acum dacå avem în vedere tot ce se întâmplå în jurul nostru: infla¡ia, evolu¡ia pre¡urilor la cereale ¿i carburan¡i pe pie¡ele interna¡ionale. Volatilitatea se men¡ine,

dar nu mai este aceea¿i tensiune ca anul trecut în aceea¿i perioadå.”

Adrian Balaban nu cumpårå cereale din Ucraina.

“Noi nu cumpåråm cereale din Ucraina. Nu vrem så folosim asemenea cereale. Nici din România nu ¿tii ce cumperi totdeauna. Avem ¿i noi bubele noastre, la fel ca fermierii lor. Eu am cumpårat cereale din România ¿i am avut de suferit din cauza calitå¡ii îndoielnice a mårfii. Faci teste, dar ¡i le aduce la poartå. Ca så le dai înapoi, presupune alte cheltuieli, disconfort.”

Adrian Balaban

Efectivele de taurine pentru carne

Florin Ionu¡ Barbu, ministrul Agriculturii, e hotårât så acorde prioritate absolutå industriei porcului din ¡ara noastrå. El însu¿i proprietarul unei ferme de porci, ministrul crede cå trebuie reorientate radical subven¡iile.

“ Am luat o decizie în ceea ce prive¿te måsurile de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027: le-am împår¡it pe deficitul din balan¡a comercialå.

Practic, cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate, pentru a nu se mai întâmpla ca, în 2024, så avem 70% numai proiecte pe partea de bovine, iar pe partea de porcine, unde avem deficit, så nu putem face investi¡ii. Fiecare beneficiar care vrea så dezvolte în partea de zootehnie va avea axå separatå.

Vrei så-¡i faci fermå de porc, fermå de vacå, fermå de ovine, fermå de påsåri, nu vor fi amestecate aceste proiecte. Totul a fost creat pentru a îndrepta balan¡a comercialå în România. Sunt adeptul dezvoltårii agriculturii române¿ti prin a dezvolta ferme ¿i a nu mai arunca banii fårå a avea plus valoare”, a spus ministrul Agriculturii.

Reorientarea subven¡iilor este ne-

cesarå, mai ales spre zootehnie, ramura cea mai afectatå. De exemplu, vaca de lapte se aflå într-o mare suferin¡å din mai multe motive: pre¡ul ridicol la lapte, costurile mari la energie ¿i la toate inputurile, importurile de înlocuitori pentru industria lactatelor, micii proprietari care au îmbåtrânit sau chiar dispar.

Cu excep¡ia rasei Angus, nici vaca de carne nu este regina zootehniei. Pe lângå cauzele men¡ionate la vaca de

lapte, abatoarele refuzå så practice un pre¡ corect, diferen¡iat pentru rasele specializate pe carne, iar retailerii nu precizeazå la galantar originea ¿i rasa animalului, cu foarte rare excep¡ii.

Dumitru Grigorean, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bovine pentru Carne din România (ACBCR), cunoa¿te realitatea din fermele cu vaci Charolaise ¿i Limousine.

Abatoarele oferå 18-19 lei pe kilogramul în viu de vacå adultå ¿i 20-21 de lei pentru tineret. Iar pre¡urile au tendin¡a så scadå.

“Noi nu avem abatoare în România care så diferen¡ieze pre¡urile în func¡ie de rase. Singurul avantaj pentru noi este randamentul la tåiere. De exemplu, Limousine are un randament la carcaså mai mare decât toate

rasele. Nu e bine cå pre¡ul nu e diferit în func¡ie de raså ¿i, tocmai de aceea, peste 90% din vi¡ei pleacå la export.

Pe de altå parte, este ¿i problema noastrå cumva. Dacå vrem så avem o rela¡ie permanentå cu un lan¡ de magazine, ar trebui så avem permanent carne din rase specializate.

Noi ne plângem cå nu ne dau pre¡ bun abatoarele, dar noi nu putem oferi

un numår constant de animale.

De exemplu, facem un contract care prevede cå, începând de mâine, oferim 10 capete pe såptåmânå spre sacrificare, noi, a¿a cum ne prezentåm acum, am putea sacrifica 10 capete în prima såptåmânå, iar apoi så nu mai avem douå-trei såptåmâni. Nu merge a¿a. Avem încå efective mici.”

Dumitru Grigorean, pre[edinte ACBCR

stagneaz\

Efectivele, spune el, stagneazå la toate rasele de carne. Au crescut spectaculos efectivele cu ¿ase-¿apte ani în urmå. Numårul de vaci Charolaise ¿i Limousine s-a mårit cu 5% fa¡å de anul trecut. E pu¡in totu¿i.

“Se vede stagnarea. Pandemia a determinat scåderea bruscå a consumului de carne, mai ales la HORECA, pe o perioadå de doi ani. A început råzboiul ¿i consumul de carne scumpå s-a temperat ¿i mai mult. Furajele ¿i energia s-au scumpit urât anul trecut. 2022 a fost cel mai greu an.

Eu cumpår toate furajele, dar ¿i cei care î¿i produc singuri furajele au fost afecta¡i. Noi nu vedem cereale ieftine din Ucraina, ca la televizor. Eu am cumpårat toatå iarna ¿i primåvara furaje granulate pentru vi¡ei. Nu a scåzut pre¡ul nici måcar cu 1%. ªi atunci unde sunt cerealele ieftine din Ucraina?

Noi nu putem fi împotriva faptului cå se dau bani mai mul¡i pentru colegii crescåtori de porci. Este un sector care s-a pråbu¿it tot din cauza statului român, dar så afirmi cå vaca nu este în declin e greu de în¡eles. La nivel na¡ional, ståm foarte råu la taurine. Este cel mai mare declin.

Erau peste 2.000 de vaci la Pojorâta în 2020, iar acum au råmas vreo 700. Acesta nu e declin?

Dezastrul se vede cel mai råu la ferma de familie. Sigur, au apårut ¿i ferme mari, cum este DN Agrar, dar asta då bine la statisticå. Dacå ne uitåm înså la structura exploata¡iilor, lucrurile nu aratå deloc bine.

Turcia se deschide pentru Charolaisele noastre

Începând cu 2022, Turcia î¿i manifestå interesul så cumpere vi¡ele ¿i juninci Charolaise din România. Originea lor este atestatå cert cu documente, iar pre¡ul este mai mic decât în Fran¡a.

“În primåvarå, ACBCR a vândut 200

de vi¡ele ¿i juninci în Turcia. În octombrie, turcii vor så cumpere 1.000 de exemplare”, confirmå Grigorean.

Este mul¡umit cå a ob¡inut un pre¡ relativ bun, dar, pe de altå parte, pleacå animale din Registrul Genealogic.

“Este ¿i o dovadå a faptului cå avem calitate, fiindcå Turcia este o pia¡å exigentå. Noi le-am întocmit documentele, nu ne-am implicat direct în vânzarea a-

nimalelor, dar, din câte ¿tim, vi¡elele sau dat cu 1.200-1.300 de euro, iar junincile cu 1.800-2.000 de euro.”

Este un pre¡ acoperitor ¿i, de¿i este mai scåzut decât pre¡ul din Fran¡a, este un semnal bun.

Turcii, explicå Grigorean, au verificat deja modul de func¡ionare, au vizitat ferme ca så vadå cum se påstreazå Registrul Genealogic etc.

Viorel PATRICHI

Strategie de mare cooperativ\

Dupå ce au investit 4 milioane de euro din fonduri europene, Cooperativa Agricolå Kézdi Lacto din Târgu Secuiesc, jud. Covasna, ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡ata Româneascå, tip Simmental, din Hårman, jud. Bra¿ov (ACVBR-Sim) au început så producå bunåtå¡i din lapte natural.

‘Este mai greu la start, ca orice început, spune Zoltan Haller, fondatorul ACVBR. Procesåm cam 5.000 de litri pe zi. Ne adresåm atât consumatorului casnic, cât ¿i celor din HORECA.

Ne concentråm acum pe ni¿te produse mai deosebite: smântânå din lapte cu diferite arome, fri¿cå, lapte, cacao cu lapte, produse din lapte cu fructe de pådure, cåp¿uni, vanilie. Nu e vorba de iaurturi. Sunt båuturi cu termen de valabilitate de 12 luni, adicå au fost ob¡inute la temperaturå înaltå’.

ACVBR-Sim a început så vândå ¿i produse din carne de Bål¡atå Româneascå. "Am diversificat produsele, am fåcut ni¿te burgeri deosebit de gusto¿i, pe care i-am adus ¿i la Agromalim Arad. În domeniul cårnii, lucråm cu un colaborator din Mure¿”, se mândre¿te Haller.

Asocia¡ia continuå så trimitå la Semtest Craiova tåura¿i pentru testare. ¥n perioada urmåtoare trebuie så meargå acolo al¡i 6 tåura¿i.

‘Este o mafie întreagå în domeniul ameliorårii. Este de neimaginat. Nu

credeam cå sunt în stare de lucruri atât de abominabile. Noi le-am semnalat ¿i am devenit du¿manii tuturor.

Constantin Viziteu, directorul general adjunct de la ANZ, sus¡ine cå noi generåm probleme.

Merge frumos ¿i proiectul cu transferul de embrioni. Se nasc tot mai mul¡i vi¡ei ¿i suntem mul¡umi¡i. Am ob¡inut aproape 100 de vi¡ele din transfer de embrioni. Deocamdatå nu le vindem, vrem så le teståm.

Practic, vom merge pe ni¿te ferme de-ale noastre din ACVBR-Sim. La tåura¿i facem 3 cântåriri în primul an ¿i calculåm sporul mediu zilnic. Vrem så vedem performan¡ele pårin¡ilor, în special ale tatålui".

Viorel PATRICHI

Zoltan Haller, fondator ACVBR

Agromalin 2023 - mai mare cu

Agromalim, cel mai mare eveniment de agriculturå din partea de vest a ¡årii, a avut loc în perioada 7 - 10 septembrie, la Expo Arad.

În2023, ampla manifestare a cunoscut o dezvoltare cu 10% fa¡å de anul trecut, nu numai în ceea ce prive¿te numårul de participan¡i, ci ¿i ca suprafa¡å exterioarå ocupatå, pe zona de utilaje ¿i pe interior, cu standuri.

Cimi Enache, coordonatorul Agromalin, a explicat cå partea de zootehnie a avut o reprezentare foarte puternicå ¿i în 2023.

Multe asocia¡ii ¿i cooperative au dorit så fie prezente cu animalele ¿i påsårile la cel de-al doilea eveniment agricol ca mårime ¿i importan¡å din România.

A fost prezentå Asocia¡ia de Crescåtori de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Semental, alåturi de asocia¡iile parte-

nere care fac registrul genealogic, cum este Narcisa din Ma¿loc, jude¡ul Timi¿. Au participat ¿i asocia¡iile de vaci de carne Angus, ¿i Asocia¡ia Crescåtorilor de Animale Arad.

Am re¡inut ¿i Asocia¡ia Crescåtor de Ovine Påstorul Cri¿ana, care conduce registrul genealogic la ºurcana. A fost ¿i o asocia¡ie localå de crescåtori de porumbei ¿i animale cu blanå, Fauna Aradului.

“Au avut un stand foarte generos. Ne-am gândit så-i atragem, deoarece oferta lor e foarte atractivå pentru copii ¿i nu numai. Au fost foarte mul¡i fermieri din zona Banatului ¿i din întreaga zonå de vest", a spus Cimi Enache.

O suprafa¡å importantå a ocupat agricultura inteligentå a viitorului.

"Am avut o cre¿tere. Au fost ¿ase firme cu o prezentare spectaculoaså a dronelor utilizate în agriculturå”, a adåugat Enache.

La zona de demonstra¡ii, au fost prezentate tractoare conduse prin GPS, dar ¿i robo¡i agricoli ¿i utilaje necesare pentru manipularea în ferme, cum sunt încårcåtoarele frontale sau diferite ma¿ini necesare mai ales în zootehnie, pe cre¿terea animalelor.

300 de expozan¡i din România

¿i din alte 30 de ¡åri

La edi¡ia din 2023, au participat 300 de expozan¡i din România ¿i din alte 30 de ¡åri. Cea mai mare prezen¡å a fost din Ungaria. Multe ferme au venit ¿i din Ucraina.

În cele 4 zile, Agromalin a fost vizitat de aproximativ 20.000 de persoane, care au avut ce vedea. La interior standurile s-au întins pe 4000 m², pe partea de inputuri pentru cultura mare, incluzând aici ¿i o serie de producåtori locali de produse agroalimentare, cum sunt produsele din carne de oaie ¿i vacå, produse lactate de oaie ¿i vacå, dar ¿i din miere sau lavandå.

De câ¡iva ani, existå o colaborare foarte intenså între Agromalin ¿i ASAS, conduså de profesorul Valeriu Tabårå.

“În prima fazå, am oferit un stand destinat ASAS, iar de anul trecut am dat standuri gratuite tuturor institutelor ¿i sta¡iunilor de cercetare subordonate ASAS”, a spus Enache.

Anul acesta 13 institute ¿i sta¡iuni de cercetare agricolå au avut standuri la Agromalin Arad. Vineri, a doua zi, a fost destinatå lor ¿i au prezentat diferitele

10% decât cel din 2022

rezultate ale cercetårii agricole ¿i toate noutå¡ile din domeniu.

Un parteneriat puternic Agromalim îl are ¿i cu Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii Timi¿oara, conduså de rectorul Cosmin Popescu. Universitatea a primit un stand gratuit, dar ¿i o zi specialå pentru a-¿i prezenta rezultatele cercetårii agricole ob¡inute de speciali¿ti såi.

“De asemenea, pe partea de utilaje agricole ¿i demonstra¡ii, coordonator a fost conf. Sorin Bungescu, cadru didactic la USV, specialist cu care avem o colaborare foarte strânså, de mai mul¡i ani, pe tehnicå agricolå”.

Agromalim se desfå¿oarå la Expo Arad, de 11 ani, fiindcå sunt condi¡ii foarte bune ¿i spa¡iu foarte generos. A-

nul acesta nu a mai råmas niciun spa¡iu gol. Totul a fost ocupat ¿i în exterior, ¿i în interior.

Cimi Enache a scos în eviden¡å de ce Agromalin are a¿a mare succes:

“Atrac¡ia vine ¿i din faptul cå practicåm tarifere accesibile pentru participan¡i ¿i am reu¿it så atragem ferme cu suprafe¡e mari. Scopul este så existe o ofertå foarte mare de utilaje ¿i de animale, iar fermierii ¿i vizitatorii, atunci când vin, så aibå ce vedea, så existe o ofertå foarte bogatå ¿i din toate domeniile agricole, ¿i din industria alimentarå. Asta a fost mentalitatea de la început”.

Gheorghe MIRON

MA{INI & UTILAJE

Pöttinger ofer\ un “buchet” de utilaje înnoite

Compania Pöttinger, o marcå distribuitå în România de NHR Agropartners, a prezentat recent, în premierå, în Austria, numeroase inova¡ii aduse unor utilaje ¿i echipamente deja consacrate ¿i care sunt apreciate inclusiv de fermierii români: pluguri, grape rotative, semånåtori, cultivatoare.

diferite distan¡e între ele ¿i înål¡imi sub cadru.

Lion - grape rotative cu noi echipåri

Grapa rotativå oferå o prelucrare optimå a solului ¿i pregåtirea patului de semin¡e. Combinat cu o semånåtoare, acest echipament devine o îmbinare flexibilå ¿i de mare putere, cu rezultate optime la semånat.

de miri¿te Terria, ci ¿i grapele cu discuri tractate Terradisc 8001 T / 10001 T cu un sistem de distribu¡ie cuplat la buncårul frontal Amico F.

Drept urmare, prelucrarea solului ¿i semånatul sau fertilizarea se pot face în acela¿i timp.

Terrasemsemånat inteligent

Semånåtorile Terrasem combinå eficien¡a semånatului inteligent cu plasarea preciså a semin¡elor în sol.

Vi le prezentåm foarte pe scurt, urmând ca în edi¡iile urmåtoare så le detaliem pe fiecare în parte.

Servo 3000plug reversibil purtat

Acest plug poate fi operat optim cu tractoare din clasa de putere medie de pânå la 200 CP.

Solu¡ia Pöttinger include grapele Lion cu lå¡imi de lucru de la 2,5 m pânå la 4 m ¿i oferå multiple op¡iuni de echipare pentru a acoperi toate tipurile de sol ¿i diferite dimensiuni ale fermei.

Terradisc

-

cultivator 3 în 1

Servo 3000 a împrumutat multe dintre caracteristicile celui mai puternic plug Servo 4000 pentru a uni durabilitatea ¿i operarea u¿oarå, având ca rezultat o aråturå perfectå. Plugurile Servo 3000 sunt disponibile cu trei pânå la cinci trupi¡e, precum ¿i cu

Pentru semånåturi cu randament ridicat în timpul cultivårii miri¿tilor sau pregåtirii patului de semin¡e, Pöttinger a echipat acum nu doar cultivatoarele

Noul sistem de control al confortului Profiline care echipeazå semånåtorile Terrasem V 6000 D Z u¿ureazå foarte mult utilizarea acestor utilaje ¿i îmbunåtå¡e¿te atât confortul operatorului, prin noi sisteme hidraulice ac¡ionate cu un singur deget, din cabinå, cât ¿i calitatea semånåturilor ¿i implicit randamentul recoltelor.

Arpad DOBRE

NEXAT, pentru protec]ia

NEXAT este cel mai nou sistem care provoacå agricultura viitorului. Såptåmâna aceasta a fost lansat ¿i în România, în timpul expozi¡iei Agromalim Arad.

Liviu Zimcea, country manager

NEXAT România, spune cå deja utilajele lor sunt în func¡iune în 5 ¡åri, pe 3 continente diferite. Este, probabil, o formulå de testare în condi¡iile reale care pot apårea în diverse pår¡i ale globului.

De¿i nu seamånå cu unul, Nexat este prezentat ca un tractor cu sistem complet, ce asigurå lucråri de cultivare a solului, însåmân¡are, fertilizare organicå, protec¡ie a culturilor ¿i recoltare.

Datoritå sistemului, 95% din suprafa¡a arabilå totalå nu mai este cålcatå din nou, ceea ce permite dezvoltarea maximå a poten¡ialului de randament cu o protec¡ie maximå a solului ¿i a

mediului.

Compania NEXAT a fost fondatå în 2017 de Klemens ¿i Felix Kalverkamp, iar cei doi fondatori ¿i-au pus întrebarea: Cum va aråta agricultura în 2025? Råspunsurile le-au dat tot ei. Agricultura viitorului va însemna automatizare ridicatå, impuls puternic spre autonomizare, ma¿ini agricole autonome mari, deoarece acestea sunt superioare celor mici din punctul de vedere al costurilor.

De asemenea, vor fi provocåri deosebite în agriculturå din cauza schimbårilor climatice ¿i a problemelor care vin odatå cu acestea. Asta înseamnå numår mai mare de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi secetå ¿i precipita¡ii abundente nedeterminabile, dar ¿i eroziune crescutå, probleme ridicate de reten¡ia ¿i capacitatea de stocare a apei în sol ¿i, îndeosebi, legate de terenul foarte compactat, deoarece ma¿inile agricole devin din ce în ce mai grele.

Liviu Zimcea crede cå scopul sistemului inovativ NEXAT poate så se dovedeascå o solu¡ie eficientå la toate aceste probleme. Acesta este un tractor sistem ¿i este denumit vehicul cu razå

largå de ac¡iune. Douå versiuni sunt disponibile în prezent: una de 14 m lå¡ime de lucru ¿i alta de 45 ft, adaptabile în func¡ie de distan¡a dintre rânduri (13,5 m la 0,75 cm) ¿i de cerin¡ele pie¡ei, iar lå¡ime de transport este de 3,5 m. Pentru deplasarea în teren ¿i pe ¿osea, ro¡ile sau transmisiile pot fi rotite automat cu 90°. Procesul se nume¿te “dancing on NEXAT”.

Modulele de lucru, cum ar fi cultiva-

maxim\ a solului

ceea ce înseamnå cå nu este necesarå o balastare suplimentarå. Toate implementele sunt transportate ¿i nu mai sunt trase. Greutatea acestora este reduså ¿i nu este necesar un ¿asiu ¿i o pliere complexå.

Viitorul agriculturii înseamnå NEXAT

Tractorul acesta, despre care spuneam cå nu seamånå cu niciun tractor desenat pânå acum, are 2 motoare diesel Liebherr cu 550 CP sau 400 kw fiecare. Motoarele diesel pot func¡iona independent, dar pot fi, de asemenea, combinate pentru cerin¡e foarte mari de putere. Transmisia pe fiecare roatå este alimentatå electric cu 160 kw.

pentru to¡i producåtorii de utilaje.

Liviu Zimcea a adåugat: “Sistemul NEXAT are o separare între banda de rulare ¿i zona de cre¿tere a plantelor. 5% din suprafa¡a de teren alocatå liniilor de circula¡ie ¿i 95% din suprafa¡a de cre¿tere a plantelor, care nu este niciodatå compactatå din nou.

Un fermier care va utiliza sistemul NEXAT va avea 50% mai pu¡inå suprafa¡å tasatå decât un sistem agricol standard cu trafic controlat (CTF). NEXAT func¡ioneazå în sistemul de exploatare agricolå cu trafic controlat pe lå¡imi mari (WSCTF)”.

rea solului, semånåtoarea, echipamentul de protec¡ie a culturilor, combina de recoltat, toate sunt agå¡ate, iar fiecare utilaj devine o unitate autopropulsatå. În cel mai scurt timp posibil, echipamentele încorporate pot fi instalate ¿i îndepårtate cu ajutorul unor mecanisme de cuplare automate.

Prin montarea ¿i plasarea modulelor de lucru între ro¡i, greutatea este transferatå în mod optim la vehiculul NEXAT,

Garda la sol de peste 2 metri, ceea ce înseamnå cå este posibilå în orice condi¡ii exploatarea utilajului. Cabina este rotativå la 270° pentru monitorizarea optimå a procesului.

Aceasta poate fi rotitå înapoi în timpul deplasårii înainte pentru a verifica, de exemplu, rezultatul muncii modulului de însåmân¡are.

Viteza de deplasare în prezent este de la 25 km/h, pânå la 40 km/h în curs de dezvoltare. Sistemul de cuplare este standardizat ¿i, prin urmare, deschis

Prin urmare, nu este necesarå o afânare adâncå, deoarece solul din zona de cre¿tere nu este niciodatå acoperit din nou, are risc redus de eroziune ¿i capacitate sporitå de stocare ¿i de re¡inere a apei.

Lucrul pe tot parcursul anului în lå¡imi mari, acel WSCTF, este posibil datoritå distribu¡iei optime a paielor ¿i a absen¡ei compactårii solului.

Distribu¡ia paielor este rezolvatå fårå compromisuri. Este un factor central în sistemele CTF. Suprafe¡ele sunt proiectate în mod optim pentru a putea circula pe tot parcursul anului ¿i pentru lucråri de trac¡iune.

Accesibilitatea timpurie primåvara permite fermierului aplicarea în timp util a îngrå¿åmintelor organice ¿i atingerea stårii optime ¿i necesare a solului arabil în zonele de culturå, cu posibile randamente mai mari ¿i mai stabile. Planificarea offline a traseelor sistemului WSCTF se va putea face direct de cåtre NEXAT.

Anul acesta fabrica NEXAT a construit 12 utilaje. În anii urmåtori, va exista o cre¿tere exponen¡ialå, crede Liviu Zimcea, care aminte¿te de recenta inaugurare a unei alte hale de produc¡ie în Rieste. Viitorul agriculturii poate înseamna ¿i NEXAT....

Gheorghe MIRON

Agricultura mare are nevoie de procesare [i de zootehnie

România ar putea fi una dintre puterile agricole ale Uniunii Europene, så producå siguran¡å alimentarå, dar din påcate, în 2023, necesarul de consum intern este asigurat de importuri. Profesorul Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, crede cå sunt douå cauze care agraveazå situa¡ia: lipsa procesårii materiilor prime provenite din agriculturå ¿i criza tot mai gravå a zootehniei.

“Vina o avem to¡i care activåm în agriculturå, mai ales cei care nu au în¡eles ¿i nici nu vor så în¡eleagå nici la aceastå datå. Ce înseamnå så ai material biologic aici în ¡arå care så fie echivalentul în aur?”.

El î¿i aminte¿te cum, încå din 1995, s-a încercat monopolizarea acestor surse genetice din agriculturå la nivel mondial de câteva state ¿i de câteva companii care de¡in sursele financiare.

“ Este inadmisibil så impor¡i carne de porc în valoare de peste 1 miliard de euro pe an. Ministerul Agriculturii obligatoriu trebuie så facå o analizå pentru a vedea concret care sunt costurile pe care agricultura României le are la aceastå datå”, spune prof. Tabårå.

Aici nu e vorba numai de importul de alimente, ci ¿i de tehnica agricolå performantå, aproape toatå pe care fermierii o utilizeazå în produc¡ia agricolå în prelucrarea terenului. Tot de pe pia¡a externå sunt aduse aproape toate semin¡ele, îngrå¿åmintele ¿i pesticidele atât de necesare.

Cum am ajuns în aceastå situa¡ie? Prof. Tabårå spune cå este greu de explicat, dar ¿i mai greu de acceptat.

Necesitatea creårii valorii adåugate produselor agroalimentare prin procesare este absolut obligatorie, nu numai în 2023, ci ¿i în anii care vor veni, pentru a reduce dependen¡a de pia¡a externå, fa¡å de Uniunea Europeanå ¿i de riscul adâncirii în neputin¡å ¿i în lipsa de ini¡iativå ¿i de idei.

Tabårå reaminte¿te cå aceasta este marea problemå a României: o så råmânå dependentå de hranå. ªi nu de cine ¿tie ce hranå exoticå, raritå¡i care nu se pot cultiva aici, ci de hrana noastrå cea de toate zilele, care se poate produce aici, în ¡arå, din porumb, grâu.

De aceea, crede Valeriu Tabårå, trebuie sprijinitå puternic zootehnia, ca cei din culturå mare så fie producåtori de hranå pentru animale.

S-a impus ideea cå ceilal¡i sunt såraci ¿i neputincio¿i în a dezvolta metode de cercetare.

România, ¿i în 2023, se aflå în acela¿i blocaj ¿i este perceputå ca o ¡arå care nu are resurse pentru cercetare în agriculturå.

Un exemplu, o junincå o producem cu o investi¡ie de aproximativ 4.000 lei pânå ajunge la faza de gesta¡ie, iar când este cumpåratå de pe pia¡å externå se plåte¿te cu 2.500 - 3.000 euro. Se justificå oare? se întreabå academicianul.

“Nu e normal så finan¡åm acele domenii care produc acest material biologic cu valoare ¿i cu grad de adaptabilitate pedoclimaticå ¿i a consemnat Gheorghe MIRON

Prof. Valeriu Tab\r\, pre[edinte ASAS

climaticå superioarå, fa¡å de ceea ce înseamnå adu cerea unor biotipuri de rase din Danemarca, Olanda sau din alte ¡åri ¿i cre area acelor forme române¿ti. Vorbim de partea de zootehnie”.

Cum s-a ajuns aici?

Dupå pårerea lui Tabårå, în sectorul agroalimentar vorbim de o blocare a ini¡iativei, så nu gåsim de solu¡ii care så rezolve problemele grave cu care se confruntå agricultura României.

În ceea ce prive¿te sistemele de finan¡are, poate cå ar fi bine så se analizeze mai amånun¡it cele douå perioade de finan¡are a PNDR, 2007-2013 ¿i 2014-2020.

“Facem politici pentru circa 40% din poten¡ialul agricol al României”, acuzå Tabårå. Inclusiv Planul Na¡ional Strategic parcå vine din altå parte, parcå sunt scrise de oameni stråini de agriculturå.

Tabårå se teme ¿i de dublul standard, acelea¿i produse care ajung pe pia¡a româneascå au o calitate inferioarå fa¡å de cele din Occident.

România este o ¡arå care nu ar trebui så-¿i punå problema securitå¡ii alimentare. Dimpotrivå, este o ¡arå producåtoare de securitate alimentarå.

Astfel, existå riscul så te treze¿ti cå un sistem care se aflå într-o ¡arå cu un poten¡ial formidabil, cum este al României, så intre într-o fundåturå care så tulbure întreg sistemul economic ¿i sociopolitic, nu numai agricultura.

“I-am spus domnului prim-ministru cå dacå faci adunarea deficitului comercial de produse agroalimentare ¿i a celui cu probleme legate de imputuri majore pentru agriculturå, se va ajunge la concluzia cå agricultura României nu este rentabilå. Mai bine cumpåråm de afarå totul a¿a cum se întâmplå în acest moment în mod aberant”.

Statisticile aratå cå România are un poten¡ial de 40 - 50 de miliarde euro, dar realizeazå abia între 15 ¿i 17 miliarde de euro. Intervalul acesta de produc¡ie lipså este exact partea de valoare adåu-

gatå (procesarea) care lipse¿te în acest moment materiilor prime din agriculturå, dar ¿i partea de organizare.

Subven¡ii pentru produc¡ie, nu pe hectar

Se vorbe¿te de reducerea pre¡ului general la lapte, dar unde a avut loc aceasta? La bietul producåtor. El este cel care a pierdut. Ceilal¡i au transferat sarcina pe producåtorul de jos. În timp ce magazinul profitå de cel pu¡in 7 lei, fermierul a pierdut 7 lei sau 70 de bani sau 80 de bani.

“Agriculturå româneascå înregistreazå adesea recorduri de produc¡ie la porumb ¿i la grâu, dar nu avem carne de porc românesc, ci o importåm. Avem produc¡ii uria¿e de ulei, dar cel de floarea-soarelui are pre¡uri mari. Este inadmisibil a¿a ceva!”, spune Valeriu Tabårå pre¿edintele ASAS

Pre¿edintele ASAS vede o altå problemå în subven¡ionarea tuturor domeniilor agricole primare, ceea ce de fapt duce la un export de subven¡ie.

Aceasta este, zice el, marea dramå a agriculturii române¿ti: nu produc plusvaloare.

O solu¡ie ar fi ca întreg sistemul de finan¡are a agriculturii så se bazeze pe performan¡å ¿i nu pe cantitate.

“Pânå nu vom avea acest sistem, niciodatå nu vom reu¿i så ne comparåm cu ¡årile energic alimentare din Uniunea Europeanå. Aceasta este altå problemå a ¡årii noastre: suntem una dintre cele mai puternice for¡e agricole, din Europa, dar depindem de importuri.

Este o dramå din care nu am ie¿it nici dupå 33 de ani, un nonsens pe care îl perpetuåm”.

Ce solu¡ii vede Valeriu Tabårå

Dacå nu trecem de la procentul de 22% ponderea produc¡iei zootehnice la 50-60% din nivelul produc¡iei agroalimentare române¿ti, nu o så fim niciodatå rentabili. Aceasta este fundamental, spune, oarecum dramatic, Tabårå.

“Uita¡i-vå la PNS! Se repetå gre¿eala de la Sapard, program pe care îl cunosc foarte bine. Atunci era så fim executa¡i pentru 2 miliarde de euro, fiindcå nu am gândit obiectivele de prelucrare a produc¡iei în mod corespunzåtor. Am vrut capacitå¡i mari de produc¡ie, fårå så facem analiza surselor cu care se alimentåm abatoarele, cazul celui de la Ha¡eg ¿i de la Sålaj, plus alte douå-trei în ¡arå.

Cea mai integratå structurå a economiei române¿ti a fost întotdeauna gospodåria ¡åråneascå micå sau mare. Omul a pornit de la câteva gåini, dar avea ¿i ra¡e, vacå de lapte sau de carne, iar în grådinå un spectru larg de pomi fructiferi ¿i de legume, care asigura necesarul consumului familiei din aprilie pânå în octombrie.

Mai avea în gospodårie o scroafådouå care fatå purcei ¿i pe care îi valorificå pentru a-¿i asigura sursele financiare pentru dezvoltarea ¿i sus¡inerea gospodåriei ¿i nu numai, ci så-¿i poatå asigura o educa¡ie ¿i copiilor, så îi dea la ¿coli, a¿a se gânde¿te integrarea.”

De aceea, spune Valeriu Tabårå, gospodåria ¡åråneascå a fost ¿i continuå så fie cea care asigurå economiei oameni de certå valoare.

Acum, în PNS se intrå cu aceea¿i mare gre¿ealå! Sursa care se oferå este de peste 15 miliarde de euro ca så investe¿ti în obiective mari, dar nu se va putea încadra în intervalul de rambursare. Pre¿edintele ASAS crede cå vom constata destul de repede cå suntem nebancabili. Iar agricultorii nu se vor putea încadra în interval de rambursare cu toatå garan¡ia care vine de la Fondul de Garantare pentru întreprinderi mici ¿i mijlocii sau pentru garantarea fondului pe agriculturå. Nu au cum.

O dilemå din care cum putem ie¿i?

Regalul micilor galinacee

Prepeli¡a este cea mai micå dintre galinaceele noastre sålbatice. Ea se poate vâna, aståzi, în perioada 15 august-31 octombrie. Pânå nu demult, sezonul era mai extins, înså practica dovede¿te cå actualele reglementåri sunt întru totul de acord cu bioritmul speciei. Pe de o parte, luna lui Gustar nu este propice umbletului în plin soare, nici pentru vânåtori, nici pentru câini, fie ¿i în zori, la primul conac. De când se crapå de ziuå, periatul miri¿tilor nu poate dura mai mult de douå ceasuri. Apoi, cum se spune, câinii „cad”, iar pitpalacii (cum li se mai spune, onomatopeic, acestor påsåri) se retrag la umbrå, în lanurile de floarea-soarelui sau în porumbi¿ti. Al doilea conac, din pragul serii, este adesea aleatoriu: vizibilitatea scade, cåtarea pu¿tii se confundå cu întunericul, iar rateurile abundå. Pe de altå parte, împingerea sezonului dincolo de sorocitele zile ale exodului prepeli¡elor cåtre miazåzi (se spune, în ultimele zile cu lunå plinå ale lui septembrie) e, de asemenea, lipsitå de sens: cum så umbli dupå ceva care, teoretic, nu mai existå?!

Am cåutat cu ardoare måruntele galinacee, de-a lungul deceniilor, în locurile lor consacrate ca abunden¡å atât de memoria înainta¿ilor, cât ¿i de experien¡a contemporanilor. Condeie vestite, cum ar fi, de pildå, cel al lui Al. Odobescu, nu ar fi nici ele de neluat în seamå. Cum s-a întâmplat ¿i de curând, te confrun¡i adesea,

la început de sezon, cu situa¡ia în care, epolând aproape automat, trebuie så la¿i de îndatå ¡evile pu¿tii în jos, în fa¡a clo¿tii ce mimeazå vreun bete¿ug, pentru a-¡i abate aten¡ia de la puii abia zburåtori. Am strigat cåtre camarazi: „Fluturi!”, pentru a nu se låsa amågi¡i de aretul ferm al câinilor ¿i de aruncarea în aer a micului contingent de juvenili, ¿ovåielnici ¿i inocen¡i precum Puiul lui I. Al. Bråtescu-Voine¿ti. Ca så nu se tulbure ¿i mai mult tihna micului grup familial, câinii trebuie chema¡i imediat la ordine ¿i purta¡i în leså, departe de efluviile ademenitoare care i-ar incita så deranjeze în continuare, cu încåpå¡ânare tipicå, pråzile atât de facile. A¿a am procedat ¿i atunci, când, din peria unei miri¿ti cople¿ite de mohor, a pârâit în zbor voit neîndemânatic pasårea bondoacå, ridicatå in extremis de lângå odraslele încremenite de spaima celor doi braci zelo¿i. Am întrerupt imediat aretul câinilor, trecându-i la curea, pentru a-i scoate din prizå ¿i a-i îndepårta de scopul trudei lor. Probabil cå nu în¡elegeau de ce, acum, când lucrau perfect, îi demobilizam, dupå ce, odinioarå, depusesem un efort considerabil pentru a-i deprinde tipicul filajului, aretului ¿i aportului.

Pentru prepeli¡e, pontele târzii nu sunt o raritate, iar fenomenul comportå felurite explica¡ii. Cea mai la îndemânå se referå la faptul cå stå în firea speciei så sus¡inå, cu o a doua genera¡ie de pui, nivelul optim

al popula¡iei, pentru a face fa¡å pierderilor tot mai mari, pricinuite îndeosebi de om, prin activitå¡i agricole ¿i vânåtoare. O altå cauzå ar fi distrugerea accidentalå a pontei anterioare, de cåtre prådåtorii naturali sau de cåtre utilajele folosite la cultivarea påmântului. Ornitologii emit ¿i pårerea cå, în escalele din timpul deplasårii lor cåtre cartierele de iernare, prepeli¡ele sosite din nordul continentului ar fi tentate de vremea prielnicå så mai depunå un rând de ouå. A¿a s-ar explica, poate, ¿i faptul cå, la o vânåtoare de sfâr¿it de septembrie, cu mai mul¡i ani în urmå, din pasårea împu¿catå ¿i aduså de câine am våzut cum a cåzut în iarbå… un ou. Dincolo de gustul amar, råmâne întrebarea: ce ¿anse de supravie¡uire ar fi avut puii acelei prepeli¡e în fa¡a iernii iminente, când, în prima fazå a dezvoltårii, nutri¡ia lor se bazeazå exclusiv pe insecte? Pe seama excep¡iilor, la care se adaugå ¿i apari¡ia surprinzåtoare a câte unei prepeli¡e solitare, în plinå iarnå, se pot broda felurite supozi¡ii. Ce le-a determinat, totu¿i, så nu migreze odatå cu suratele lor? Iar, dacå tot au råmas, cele valide oare au izbutit så iaså cu bine în primåvarå?

Una peste alta, vânåtorii „de panå” de pretutindeni se laså fura¡i, în fiecare toamnå, de mirajul prepeli¡elor, zburåtoare ce par så dea concrete¡e vechiului adagiu Non multa, sed multum. Dar tot stråmo¿ii no¿tri ne-au povå¡uit: Uti, non abuti!...

Cronica evenimentelor anun¡ate

12 - 14 septembrie

¥n Fran¡a, la Rennes, va avea loc Space2023, o expozi¡ie pentru crescåtorii de animale.

Festival cu vinuri universitare

3 - 6 octombrie

¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommetdel’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din lume.

7 octombrie

Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿.

25 - 29 octombrie

La Bucure¿ti are loc Indagra

Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

12 - 18 noiembrie

La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

28 - 30 noiembrie

La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, Târgulinterna¡ional pentrusectorulvinului, vi¡eide-vie fructelor¿imåslinelor

O lingurit , a ~ de poezie

Toamna

Trece vântul prin copacii goi

ªi zvârle cu castane-n noi.

Dar în lini¿tea din umbra lui, Nu-i råspunde glasul nimånui. Doar o frunzå-a mai fo¿nit, departe,

Ca o filå-ntoarså dintr-o carte

Otilia Cazimir

Universitatea de ªtiin¡e Agricole din Cluj-Napoca va organiza, la finalul lui septembrie, la Apoldu de Sus (jude¡ul Sibiu), a doua edi¡ie a Vinea Apoldia Maior Fest. Este un eveniment cu muzicå de calitate, vinurile albe ¿i mâncare preparatå cu ingrediente din fermele ¿i sta¡iunile universitå¡ii.

USAMV Cluj-Napoca produce vinuri din 2020, la podgoria proprie, situatå la circa doi km de Apoldu de Sus. S-a orientat spre vinurile albe, apreciate datoritå prospe¡imii, fructuozitå¡ii, fine¡ii ¿i bogå¡iei de arome.

De fapt, ¿i muzica va fi “oferitå” tot de USAMV, interpre¡ii fiind studen¡i ai universitå¡ii clujene.

Se va cânta multå muzicå popularå, muzicå u¿oarå, dar ¿i rock progresiv. Universitatea are ¿i un ansamblu propriu, Tradi¡ii Some¿ul Napoca, care a pregåtit un program special. Asta nu înseamnå cå nu au invitat ¿i un interpret profesionist, pe Paula Seling.

Biletele vor putea fi achizi¡ionate direct la loca¡ie, în ziua evenimentului, iar pre¡ul este de 150 lei. Participan¡ii vor avea garantate în acest pre¡ accesul la eveniment ¿i la toate concertele oferite, precum ¿i consuma¡ia pe durata întregii zile - mâncare, vinuri ¿i alte båuturi (apå, suc, cafea).

ORIZONTAL: 1) Intrate în norii negri – Un fel... de a înghi¡i gålu¿ca; 2) Femeile din Erevan –Întåre¿te organismul; 3) Apar vorbele! –Scårmånarea lânii; 4) Periodice ¿tiin¡ifice –Refrenul unui cavaler! 5) Lini¿tit… ca un pe¿te – A face ca rå¡oiul; 6) A-¿i întemeia un cåmin; 7) Ca¿caval pråjit – Umblatå pe la ¡arå; 8) I s-a stabilit måsura; 9) Lungite la tiruri; 10) Pleca¡i pe ape – Garaj pentru bicicletå.

Solu¡ia careului din Nr. 33/2023

ORIZONTAL: PAMANTURI; ADAPOSTIRE; INGER - EMIR; NOI - MIRESE; IT - CATEL - S; AGILA - AM; ATAT - LATIT; R - FERICITA; APATICI - OR; PRIETENOSI.

VERTICAL: 1) Prelung fluierå la stânå – Te roade de viu; 2) Ascu¡itå la limbå – Påtratul rådåcinii; 3) Unitatea unui colectiv– Cu to¡ii în acord; 4) A face o reprezentare – Cer deschis; 5) A pregåti råzboiul – Prezente în top; 6) Fiin¡å coborâtå ca nivel; 7) Întåre¿te organismul – ¡in decora¡iile la gât; 8) Micå pieså de concert; 9) Luminatå pu¡in în pådure; 10) Strålucesc la înål¡ime – Au o groazå de rugi.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula