Profitul Agricol nr. 35, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 35 din 20 septembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro

Politica nu are legåturå cu emo¡ia

anul XXVI, nr. 35/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

7 milioane de turi¿ti ru¿i s-au dus anul acesta în vacan¡å doar în Turcia. Turcia aia care nu a sim¡it nicio jenå så doboare un avion de luptå rusesc, care le furnizeazå ucrainenilor temutele drone Bayraktar, care este unul din pilonii de bazå ai NATO (în baza de la Incirlik ¡ârâie contoarele Roentgen mai råu ca tramvaiul), care garanteazå, cu navele sale de luptå, trecere liberå prin Marea Neagrå. Dacå ne gândim cå fiecare turist rus cheltuie în medie 1.000 de euro pe vacan¡å, se strâng cu totul 7 miliarde de euro. Ei bine, ru¿ii nu au nicio grea¡å så î¿i cheltuie miliardele în Turcia. ªi nici Ankara nu le-o interzice. De ce ar face-o? Mai dintr-o bucatå, noi, europenii, le-am închis ru¿ilor u¿a în nas cu arogan¡a majordomului de caså cu blazon. ªi nu mai cumpåråm de la ei nici gaz, nici petrol, nu îi mai acceptåm ca turi¿ti, nu mai facem afaceri. Constrânse mai pu¡in de politicå ¿i mai tare de emo¡iile societå¡ii, corpora¡ii europene, altfel stabile, au ales så piardå miliarde ¿i så plece din Rusia. Tot ce aveau acolo (fabrici, birouri, angaja¡i) a fost preluat rapid de companii ¿i oameni de afaceri ru¿i. Crede¡i cå cei pleca¡i vor reveni u¿or? Moscova nu crede în lacrimi, ne aminte¿te titlul unui film de prin anii ‘70. Sigur cå sunt ¿i dintre cei care au mai råmas, care mai fac afaceri în Rusia, dar a¿a, mai ferit, zboarå sub radar. Doar noi, aici, pe vechiul continent, ne-am îmbå¡o¿at så plåtim facturi teribile la încålzire, îngrå¿åminte, carburant, curent… Aceastå politicå externå lipsitå de nuan¡e a Uniunii, a României, a condus inclusiv la situa¡ia de aståzi a agriculturii. Portul blocat, silozurile pline, barjele, trenurile ¿i tirurile cu cereale curg din Ucraina, cumpåråtorii sunt mai chibzui¡i, pre¡urile mai mici, costurile mai mari ¿i probleme cu agricultorii cât casa. Mai råu, peste toate astea se a¿terne umbra unui råzboi care nu pare så se sfâr¿eascå prea curând. Sper doar ca urmåtoarea Comisie så fie mai diplomatå în abordarea lumii, înainte de a ne båga în faliment de tot. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 35/2023

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Reformå sau concentrarea puterii în minister?

Nu se vor da penalitå¡i pentru erorile teledetec¡iei

30 de zile fårå cereale din Ucraina

Întâlnirea care a pus batista pe ¡ambal

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

787 milioane tone de grâu

1,2 miliarde tone de porumb

Så ne jucåm cu cifrele oficiale de produc¡ie

Expertiza Timac Agro la FarmConect România

Tehnologia care promite så reziste secetei

31 34

Noi tehnologii de la Ameropa

Cre[terea animalelor

Comcereal Vrancea a primit despågubiri de 2 milioane de euro

Ma[ini & utilaje

Naturevo a ¡inut o conferin¡å despre sol Soia la superlativ la Oxford 20 Cartarea solului, duså la nivel de ¿tiin¡å exactå

Dan Hurduc a trecut la no-till ¿i rota¡ii lungi

Douå nave comerciale au spart blocada din Marea Neagrå 13

Bruxelles-ul ar vrea så mai vorbeascå ¿i cu fermierii 12 De la drumul måtåsii la drumul cerealelor Alexandru Bociu (ANSVSA): Normele de aplicare a Legii porcului vor Spania cheltuie miliarde de euro fi emise pânå la finalul acestei luni 12 în combaterea secetei

Produc¡ii frumoase la rapi¡å

Culturi vegetale

Vor da fermierii români Comisia Europeanå în judecatå?

Un tsunami de noutå¡i

Tractorul poate så meargå ¿i fårå tractorist

Poettinger duce prå¿itul mecanic la perfec¡iune

Claas reinventeazå gama de cositori Disco

Inova¡ii în portofoliul Case IH

Noi echipamente de la Väderstad

Opinii Combaterea pestei porcine africane 37 22 prin editare genomicå 24

Subven¡ii pentru vaci vândute

Vom avea 56.000 de scroafe în ferme noi

Forumul APPR lanseazå Catalogul culturilor de toamnå

Lec¡ia de francezå: fertilizarea cu fosfor a rapi¡ei

România a participat 26 la Potato Europe

Reformå pe bune sau doar a¿ezarea unor alte interese?

Hobby

Gr\dina, via [i livada 42

Orga pådurii

Bostanul rusesc

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Reform\ sau concentrarea puterii în minister? Circulå, de câteva såptåmâni deja, un plan de reorganizare a Ministerului Agriculturii. Este încå unul de sertar, dar asta nu ¿tirbe¿te interesul fa¡å de viziunea ministrului Florin Barbu vizavi de institu¡ia pe care o conduce. Pe scurt, este vorba despre desfiin¡area agen¡iilor ¿i unitå¡ilor subordonate, care vor fi preluate sub forma unor direc¡ii interne.

este 300 de func¡ii de conducere vor fi desfiin¡ate, ceea ce va aduce o economie la bugetul de stat de aproape 10 milioane de euro, a confirmat ¿i ministrul Florin Barbu. Celorlal¡i, în jur de 1.700 de angaja¡i, ministrul le promite salarii mai mari. Se observå în schimb o tendin¡å de consolidare a direc¡iilor agricole jude¡ene prin preluarea structurilor teritoriale ale ADS, ale Oficiilor fitosanitare ¿i a inspectoratelor din cadrul Agen¡iei Na¡ionale Fitosanitare, a structurilor de testare a soiurilor, a controlului din cadrul ANPA, a inspectoratelor teritoriale pentru calitatea semin¡elor, a oficiilor de studii pedologice ¿i agrochimice. ¥n schimb, activitå¡ile de control ¿i monitorizare trec în mâna centrelor jude¡ene APIA. Tot centrele APIA preiau ¿i activitatea privind controlul pe teren privind ecocondi¡ionalitatea ¿i controlul

Profitul Agricol 35/2023

privind comercializarea produselor de protec¡ia plantelor. Dar så le vedem pe rând: Prima pe listå, Direc¡ia pentru Agriculturå a municipiului Bucure¿ti va fi absorbitå în MADR cu oameni ¿i patrimoniu. ¥n locul ei s-ar înfiin¡a probabil o direc¡ie de coordonare a direc¡iilor agricole jude¡ene. La fel, se va desfiin¡a ¿i Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. De la ANZ, inspec¡ia va trece la minister, în timp ce controlul ¿i monitorizarea în jude¡e vor fi preluate de centrele APIA, iar centrul de formare profesionalå în zootehnie ajunge la DAJ Cluj. Nu altå soartå are Institutul de Stat pentru Testarea ¿i Înregistrarea Soiurilor, care va fi absorbit în MADR, cu excep¡ia activitå¡ii de testare, care se preia de cåtre direc¡iile jude¡ene. ªi Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå se desfiin¡eazå prin preluarea activitå¡ii ¿i a personalului, inclusiv Laboratorul Na¡ional Fitosanitar ¿i activitatea de protec¡ia plantelor ¿i carantinå fitosanitarå, în cadrul Ministerului Agriculturii. Iar activitatea oficiilor jude¡ene fitosanitare ¿i a inspectoratelor de carantina fitosanitarå ¿i controlul comercializårii ¿i utilizårii durabile a produselor de protec¡ie a plantelor se preiau de cåtre direc¡iile jude¡ene. Activitatea privind controlul pe teren pentru respectarea normelor de ecocondi¡ionalitate se preia de cåtre centrele jude¡ene APIA. Nu scapå nici Agen¡ia Domeniilor Statului, care se desfiin¡eazå tot prin

preluarea activitå¡ii ¿i a personalului, cu excep¡ia structurilor teritoriale care se preiau de cåtre direc¡iile jude¡ene. Oficiul Na¡ional al Viei ¿i Produselor Vitivinicole se desfiin¡eazå ¿i va fi preluat de cåtre Direc¡ia jude¡eanå Ilfov; Laboratorul Central pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor ¿i Laboratorul Central pentru Controlul Calitå¡ii Vinului se desfiin¡eazå, iar patrimoniul ¿i personalul vor fi absorbite, cum spuneam, în MADR. Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿i Acvaculturå se desfiin¡eazå iar activitå¡ile de elaborare a politicilor în domeniul pescuitului ¿i cele privind concesionarea, privatizarea ori vânzarea se preiau în cadrul Ministerului Agriculturii. Activitatea de control ¿i inspec¡ie piscicolå merge la direc¡iile jude¡ene. Sta¡iunea de Cercetåri Sericicole de la Båneasa se desfiin¡eazå. Inspectoratele Teritoriale pentru Calitatea Semin¡elor ¿i Materialului Såditor se desfiin¡eazå prin preluarea de cåtre direc¡iile jude¡ene. ªi Oficiile de Studii Pedologice ¿i Agrochimice se desfiin¡eazå prin preluarea de cåtre direc¡iile jude¡ene. Pânå ¿i Agen¡ia Zonei Montane va fi absorbitå în MADR, cu excep¡ia activitå¡ii Centrului de Formare ¿i Inova¡ie pentru Dezvoltare din Vatra Dornei, care se preia de Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå Suceava.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Cargill renun¡å la un terminal de cereale din Rusia Grupul Cargill a anun¡at vânzarea pachetului de 25% din ac¡iunile terminalului de cereale KSK din portul rus Novorossiysk de la Marea Neagrå, care va ajunge în portofoliul companiei locale Delo Group. Cargill a oprit în aceastå varå toate activitå¡ile de export din Rusia, pe fondul situa¡iei tot mai dificile cu care se confruntå companiile stråine pe pia¡a localå. Mai mul¡i traderi interna¡ionali de cereale, printre care Viterra ¿i Louis Dreyfus, au renun¡at la filialele din Rusia în acest an. Pânå ¿i tractoarele ucrainenilor sar în aer Pe 17 septembrie, un fermier a murit, iar altul a fost grav rånit în regiunea Herson din sudul Ucrainei, dupå ce tractorul lor a lovit o minå, în timp ce muncitorii arau pe câmp, anun¡å guvernatorul Hersonului. Eliberatå dupå o îndelungatå ocupa¡ie ruså, regiunea Herson este puternic minatå, iar fermierii î¿i riscå via¡a încercând så-¿i lucreze câmpurile care nu au fost încå suficient curå¡ate de mine. “Facem din nou apel la locuitorii din regiune. Nu începe¡i nicio lucrare pânå când câmpurile nu au fost inspectate de geni¿ti. Ave¡i grijå de siguran¡a voastrå”, anun¡å oficialii ucraineni. ªi totu¿i, crescåtorii români merg în Fran¡a Expozi¡ia de zootehnie Sommet de l'Élevage se desfå¿oarå în perioada 3 - 6 octombrie, lîn ora¿ul Clermont-Ferrand din inima zootehniei franceze. Pânå în acest moment, au confirmat mai mul¡i fermieri români cå vor participa la acest regal zootehnic francez, cea mai importantå expozi¡ie dedicatå zootehniei din Europa. Este vorba de Asocia¡ia Crescåtorilor de Ovine ¿i Caprine “Miori¡a” din jude¡ul Arad, care participå cu un grup de 9 crescåtori, ¿i de Cooperativa Agricolå Some¿-Arie¿, care pânå acum a confirmat un grup de 5 membri. 8

Nu se vor da penalit\]i pentru erorile teledetec]iei Un scandal stå så erupå. Erorile rezultate din teledetec¡ie (scanarea culturilor de cåtre sateli¡i) au afectat mul¡i fermieri. Ace¿tia au fost deja contacta¡i de reprezentan¡i APIA care le-au comunicat cå din teledetec¡ie ar rezulta cå pe anumite suprafe¡e ar avea alte culturi decât cele declarate. Se pare cå cele mai multe erori sunt în cazul culturii de mazåre (våzutå ca alte culturi, din sateli¡i), dar ¿i la grâu ¿i rapi¡å. Organiza¡iile profesionale au sesizat ministerul ¿i APIA despre situa¡ii când membrii lor au fost chema¡i la centrele APIA pentru modificarea Cererii Unice, practic printr-o declara¡ie în fals, care så statueze cå pe sola respectivå e cultura rezultatå din teledetec¡ie ¿i nu cea realå (formularul M3). Dacå nu î¿i dådeau acordul de modificare a cererii, li s-a comunicat cå singura cale de îndreptare a erorii este prin instan¡ele de judecatå. De exemplu, LAPAR le-a atras aten¡ia membrilor cå, achiesând la instigarea de a comite fals în acte, ac¡io-

neazå în defavoarea lor, creându-¿i probleme cu decontarea cheltuielilor de asigurare a culturilor prin submåsura 17.1, apoi probleme fiscale, generate de înregistrarea în contabilitatea a unor inputuri pentru alte culturi.

Sunt ¿i situa¡ii hilare, precum cea relatatå de Alina Cre¡u, director executiv FAPPR, care poveste¿te cå, în ferma familiei sale, din teledetec¡ie rezulta cå s-ar cultiva trestie-de-zahår.

proteice pentru cå teledetec¡ia avea probleme cu identificarea culturii de soia, o confunda cu porumbul. Autoritå¡ile trebuie så fie mai flexibile în aceastå perioadå. Avem încredere în instrumentele digitale, în faptul cå ne vor ajuta så practicåm o agriculturå mai sustenabilå. Dar verificårile trebuie så se facå ¡inând cont de posibilele erori ce, iatå, apar”, spune Alina Cre¡u. În cazul directorului FAPPR situa¡ia s-a rezolvat cu un telefon. În alte cazuri, înså, lucrurile s-au complicat.

“Situa¡ia îmi aduce amine de cea de acum 5-6 ani, când mul¡i fermieri nu au primit sprijinul cuplat pentru culturile

Adrian Pintea, secretar de stat ¿i coordonator APIA, anun¡å cå a intervenit pentru rezolvarea situa¡iei, fårå tracasarea fermierilor. “Într-adevår, sunt anumite erori, iar acestea vor fi clarificate între prestatorii de servicii satelitare ¿i APIA. Categoric, fermierii nu vor fi penaliza¡i pentru aceste erori. Am avut o videoconferin¡å cu conducerile filialelor teritoriale APIA. Am dispus så nu mai fie chema¡i fermierii pentru clarificåri”.

Robert VERESS

Profitul Agricol 35/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Polonia, Slovacia ¿i Ungaria au interzis importul de cereale Polonia, Slovacia ¿i Ungaria au anun¡at restric¡ii unilaterale pentru importul de cereale ¿i alte alimente din Ucraina, dupå ce restric¡iile impuse de Comisia Europeanå nu au fost prelungite dincolo de 15 septembrie. Tranzitul cerealelor ucrainene prin cele trei ¡åri este în continuare permis pentru exportul spre alte destina¡ii.

Florin BARBU, ministrul Agriculturii “Nu a intrat niciun bob (din Ucraina) prin våmile din România ¿i nu va intra timp de 30 de zile. A¿teptåm deciziile din partea Ucrainei ¿i avem un ordin pregåtit. În termen de 30 de zile trebuie realizate licen¡ele de export ce trebuie discutate cu fiecare ¡arå în parte dintre cele cinci afectate de importurile din Ucraina. În cazul în care Ucraina nu prezintå planurile de måsuri ¿i licen¡ierea pentru grâu, porumb, rapi¡å ¿i floarea-soarelui, a spus ¿i Comisia cå va interzice importurile pânå pe 31 decembrie. Tranzitul se poate face, în continuare”.

30 de zile f\r\ cereale din Ucraina La închiderea acestui numår de revistå, luni, pe 18 septembrie, Guvernul încå a¿tepta din partea Ucrainei un plan de ac¡iune cu privire la cerealele care inundå pia¡a româneascå. Comunicatul oficial nu uitå så sublinieze cå Guvernul î¿i exprimå ¿i regretul cå nu a fost identificatå o solu¡ie la nivel european, în sensul cå Bruxellesul nu a sprijinit prelungirea restric¡iilor la importul de cereale din Ucraina. A¿adar, în func¡ie de Planul de Ac¡iune înaintat de partea ucraineanå, Guvernul României va decide måsurile potrivite pentru protejarea fermierilor. Tot luni, 18 septembrie, premierul Marcel Ciolacu a anun¡at cå va cere ca o perioadå de 30 de zile så nu se facå importuri de cereale din Ucraina. De tranzit, nu a spus nimic. “De când Comisia a luat decizia de a nu mai prelungi interdic¡ia, niciun kilogram de grâu sau altceva nu a fost importat în România. A fost un gentlemen's agreement între mine si premierul Ucrainei pe care l-am respectat amândoi”, a declarat premierul, care a completat cå nici nu a fost vreo soliProfitul Agricol 35/2023

citare dinspre Ucraina så exporte cereale în România. “În cazul în care vor apårea solicitåri de export pentru România, cu certitudine am så cer ministrului în primul rând al Agriculturii, ministrului Economiei, pentru cå vorbim ¿i de comer¡, så facå un ordin comun ca pe o perioadå de 30 de zile pânå când se låmuresc lucrurile så fieprelungitå restric¡ia”, a mai spus Marcel Ciolacu.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

¥n Bulgaria fermierii protesteazå împotriva importurilor din Ucraina Bulgaria a anun¡at cå va permite reluarea importurilor, pentru a reduce pre¡ul alimentelor. Fermierii bulgari au reac¡ionat ¿i au blocat principalele våmi cu România, la Ruse (Giurgiu) ¿i la Vidin (Calafat). Spania cere reluarea importurilor de cereale din Ucraina Ministrul spaniol al Agriculturii a declarat luni, 18 septembrie, cå interzicerea unilateralå a importurilor de cereale ucrainene de cåtre orice stat membru UE pare ilegalå. Vorbind înaintea planificatei întâlniri a mini¿trilor Agriculturii din UE, ministrul spaniol a pasat problema ¿i Comisiei Europene, care ar trebui så judece dacå vreun stat membru UE a încålcat vreo reglementare. Fran¡a invocå solidaritatea europeanå Ministrul francez al Agriculturii, Marc Fesneau, a criticat deciziile statelor estice de a impune restric¡ii unilatereale la importurile din Ucraina. “Pentru solidaritate trebuie så existe unitate... Trebuie så påstråm cele douå elemente, altfel proiectul european este în pericol. Pia¡a unicå este un element fundamental”, a declarat Fesneau. El a adåugat cå mini¿trii lucreazå la o propunere pentru o exceptare nuan¡atå de la reglementårile privind terenurile necultivate, în loc de suspendare, ceea ce ar putea ajuta la atenuarea presiunilor asupra fermierilor. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

:ntâlnirea care a pus batista pe ]ambal Luni, pe 18 septembrie, de la ora 18, ministrul Florin Barbu a invitat asocia¡iile profesionale din zona cerealierå la o discu¡ie informalå la Ministerul Agriculturii. Pe agendå, situa¡ia importurilor de cereale din Ucraina dupå ce UE nu a acceptat prelungirea restric¡iilor dupå data de 15. Ministrul le-a prezentat invita¡ilor solu¡ia: un sistem de licen¡e pentru companiile române¿ti care solicitå import de produse agricole din Ucraina. ¥n acest scop, ministrul le-a ¿i înaintat reprezentan¡ilor organizatiilor prezente o notå con¡inând planul de ac¡iune. O reproducem în facsimil. Trebuie spus cå planul acesta al licen¡elor a pornit de la Ucraina, care l-a propus Comisiei Europene încå din data de 15 septembrie. Ucraina se obliga så punå în aplicare, încå de a doua zi, din 16 septembrie, måsuri de control prin licen¡å al exportului de grâu, porumb, floarea-soarelui ¿i rapi¡å. Tot pe 15 septembrie Ucraina promitea så prezinte un plan de ac¡iune cel târziu luni, 18 septembrie. ¥n schimb, din gentlemen agreement, Comisia Europeanå se ab¡inea de la a impune restric¡ii Ucrainei atât timp cât måsurile ar fi fost eficiente. La întâlnirea cu asocia¡iile agricultorilor, ministrul Florin Barbu a explicat cå a introdus un amendament, ca ¿i douå ministere române¿ti, al Economiei ¿i al Agriculturii, så poatå emite licen¡e de import pentru operatorii economici români. ªi, în primul rând, limita posibilitatea de a solicita importuri doar la operatorii economici care au exclusiv punct de lucru în România ¿i care de¡in anumite coduri CAEN. Teoretic, importurile vor fi acceptate 10

“Vreau så transmit un singur lucru: singurele societå¡i care pot beneficia de aceste licen¡e sunt doar fermierii ¿i procesatori români”, a sus¡inut Barbu.

doar pentru CAEN 1061, fabricarea produselor de morårit; CAEN 1041, fabricarea uleiului; CAEN 1091, fabricarea nutre¡urilor combinate; CAEN 014, cre¿terea animalelor. Doar societå¡ile comerciale care au unul din aceste 4 coduri ar avea dreptul så mai importe cereale din Ucraina.

Cei prezen¡i povestesc cå ministrul le-a garantat personal cå licen¡ele se vor acorda cu dificultate, dupå controale ANAF, dupå verificarea stocurilor celor care solicitå cereale din Ucraina etc., iar fiecare licen¡å de import acordatå va fi publicå. Pe de altå parte, cei din salå ¿tiau bine transparen¡a care îmbracå deciziile de scoatere a unor generoase cantitå¡i de cereale de la rezerva de stat ¿i îndreptarea lor cu dedica¡ie cåtre CAEN 1061.

a consemnat Andrei OSTROVEANU

S\ ne juc\m cu cifrele oficiale de produc]ie Mai mul¡i participan¡i la discu¡iile de luni seara relateazå cå ministrul Florin Barbu a avansat cifra de peste 14 milioane de tone produc¡ie de grâu anul acesta. În plus, ministrul a afirmat cå, tot anul acesta, România ar fi exportat 8 milioane de tone de grâu, dintre care 6 milioane în intervalul 1 iunie - 15 septembrie. Conform companiilor de trading, produc¡ia de grâu a României, estimatå pentru sezonul 2022-2023, este de maxim 10,8 milioane de tone, aproape de recordul de 11 milioane de tone înregistrat în sezonul 2020-2021. Conform acelora¿i surse, de la începutul anului, prin Portul Constan¡a s-au exportat 5.035.889 tone de grâu de origine româneascå. Din iunie pânå acum, prin Constan¡a s-au exportat 2.517.278 tone de grâu românesc. La finele lunii august, ministrul Barbu a declarat pentru Agerpres cå produc¡ia medie de grâu a României este de 5 tone/ha. Considerând cå suprafa¡a semånatå cu grâu a crescut de la 2,05 milioane ha la 2,3 milioane ha, produc¡ia maximå ce ar putea fi ob¡inutå de pe aceastå suprafa¡å, considerând recordul de randament vehiculat de ministru, ar fi de 11,5 milioane tone. Sunt diferen¡e prea mari între cifre pentru a nu merita explica¡ii.

Robert VERESS Profitul Agricol 35/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ministerul Finan¡elor a publicat proiectul privind måsurile fiscal-bugetare Ministerul Finan¡elor a publicat proiectul de lege privind noile måsuri fiscal-bugetare pentru care Guvernul î¿i va asuma råspunderea în Parlament. Va fi ridicat la 3% impozitul pentru microîntreprinderile care realizeazå venituri de peste 60.000 de euro pe an. Angaja¡ii din industria alimentarå ¿i agriculturå vor plåti CASS. Facilitå¡ile fiscale pentru angaja¡ii din sectorul agricol se plafoneazå la suma de 10.000 de lei. Partea de venit care depå¿e¿te aceastå sumå nu beneficiazå de facilitå¡i fiscale. Se va reduce cu un sfert numårul secretarilor ¿i al consilierilor de stat. Vor fi desfiin¡ate func¡iile de ¿ef birou, la fel ¿i posturile vacante din institu¡ii. Companiile care realizeazå cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plåti un impozit minim de 1% din cifra de afaceri. La fel ¿i båncile. Produc¡ia de vin din Fran¡a depå¿it-o pe cea din Italia Pentru prima oarå în ultimii nouå ani, produc¡ia de vin din Fran¡a va fi mai mare ca cea din Italia. În timp ce Fran¡a va produce între 44 ¿i 47 de milioane de hectolitri de vin în acest sezon, italienii vor produce cel mult 44 de milioane de hectolitri, cu 12% mai pu¡in fa¡å de anul trecut. Precipita¡iile frecvente din acest an au provocat apari¡ia unor ciuperci toxice, care au compromis par¡ial recolta de struguri din centrul ¿i sudul Italiei. Danone investe¿te 50 de milioane de euro în Polonia Grupul Danone va investi 50 de milioane de euro în construc¡ia unei linii de produc¡ie pentru nutrimente de uz medical la fabrica pe care o de¡ine în ora¿ul polonez Opole. Fabrica va deveni una dintre cele mai mari operate de Danone în Europa, cu o suprafa¡å totalå de 13 hectare ¿i peste 700 de angaja¡i. Produsele de nutri¡ie specializate genereazå în acest moment 30% din veniturile grupului. 12

Bruxelles-ul ar vrea s\ mai vorbeasc\ [i cu fermierii Pre¿edinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), a propus în discursul anual despre starea uniunii schimbarea politicii agricole a blocului comunitar, dupå organizarea unor consultåri strategice cu fermierii. Dupå ce a fost criticatå puternic anul trecut pentru cå nu i-a men¡ionat deloc pe fermieri în discursul anual, Leyen le-a mul¡umit de aceastå datå în mod explicit pentru cå “ne asigurå hrana de zi cu zi”. Ea a declarat cå protec¡ia mediului råmâne un obiectiv al Comisiei, dar a admis cå fermierii se confruntå cu provocåri tot mai mari în aceastå perioadå ¿i a anun¡at lansarea unui dialog cu ace¿tia pentru elaborarea unei noi poli-

tici agricole europene. “Am fost ¿i råmân convinså cå agricultura ¿i protec¡ia mediului sunt strâns legate. Avem nevoie de amândouå”, spune Leyen. De¿i discursul a fost sårac în detalii suplimentare, Comisia Europeanå pare dispuså så renun¡e la implementarea strategiei de agriculturå sustenabilå “Farm to Fork”, care a provocat proteste ale fermierilor din mai multe state. Leyen nu a men¡ionat deloc unele propuneri recente ale Comisiei, care ar putea fi abandonate, de exemplu interzicerea cre¿terii animalelor în cu¿ti.

Drago[ B|LDESCU

Alexandru Bociu (ANSVSA): Normele de aplicare a Legii porcului vor fi emise pânå la finalul acestei luni Normele de aplicare a Legii porcului, prin care ne propunem så combatem pesta porcinå africanå pe teritoriul României, vor fi emise pânå la finalul lunii septembrie, a declarat pentru Agerpres pre¿edintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu (foto). “Încå se lucreazå la norme, dar speråm så le avem pânå la finalul acestei luni. Legea porcului este o lege care a fost agreatå inclusiv de reprezentan¡ii de la Bruxelles ¿i ne propunem så combatem pesta porcinå africanå pe teritoriul României. De¿i nu mai existå o limitare în ceea ce prive¿te numårul de animale care pot

fi crescute în gospodåriile popula¡iei, sunt ni¿te måsuri draconice de biosecuritate care vor trebui respectate de crescåtorii de porci”, a precizat pre¿edintele ANSVSA. Profitul Agricol 35/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Vor da fermierii români Comisia European\ în judecat\? Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i Clubul Fermierilor Români le-au cerut guver nan¡ilor så urmeze exemplul omologilor din Polonia, Ungaria ¿i Slovacia, instituind restric¡ii unilaterale la importurile de produse agroalimentare din Ucraina, cu tot riscul de a intra în conflict cu Comisia Europeanå.

Forumul APPR a decis så amâne solicitårile cåtre Bucure¿ti ¿i Bruxelles pânå dupå întâlnirea cu ministrul, care a avut loc în seara de luni, pe 18 septembrie. ¥nså Alina Cre¡u, directorul executiv al organiza¡iei, anun¡å cå se analizeazå posibilitatea ac¡ionårii pe cale juridicå împotriva deciziei Comisiei Europene, invocându-se încålcarea legisla¡iei comunitare în materie de concuren¡å: “E posibil så avem un proces cu Comisia Europeanå, dacå nu se va în¡elege cå nu putem lucra, pe aceastå pia¡å comunå, dupå reguli foarte stricte, dar cu suspendarea regulilor de concuren¡å neloialå. Fårå o sus¡inere financiarå pentru pierderile de venituri înregistrate de fermieri ca urmare a afluxurilor de mårfuri ieftine din Ucraina, produse fårå restric¡iile impuse fermierilor europeni, nu se poate continua cu ajutorul pentru Ucraina”.

Robert VERESS

Dou\ nave comerciale au spart blocada din Marea Neagr\ Douå nave comerciale au ajuns în portul ucrainean Cernomorsk dupå ce au navigat prin noul coridor de transport anun¡at unilateral de Ucraina dupå retragerea Rusiei din acordul care permitea exportul de cereale. Este pentru prima oarå când vase civile acosteazå în porturile Ucrainei dupå expirarea vechiului acord, iar ruta folositå trece aproape de coasta de vest a Mårii Negre, prin apele teritoriale ale Bulgariei, României ¿i Ucrainei. Vice-premierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a declarat cå navele sunt înregistrate în insula Palau, cu echipaje compuse din cetå¡eni din Ucraina, Turcia, Azerbaidjan ¿i Profitul Agricol 35/2023

Egipt. Ele vor încårca în total 20.000 de tone de grâu, care urmeazå så fie expediat în porturi din Egipt ¿i Israel. Rusia a reac¡ionat imediat prin lansarea unui atac masiv cu drone ¿i rachete de croazierå asupra portului Odessa ¿i a infrastructurii agricole din regiune, care a avariat un siloz de cereale din localitatea Berezivskiy. Dupå desfiin¡area coridorului din Marea Neagrå, ru¿ii au încercat så împiedice complet exporturile agricole ale Ucrainei ¿i au atacat în mod repetat porturile dunårene Reni ¿i Ismail, aflate foarte aproape de frontiera României. La sfâr¿itul lunii august, Rusia a lansat rachete de croazierå ¿i asupra unei nave civile sub pavilionul Liberiei din portul Odessa, dar atacul a fost respins de apårarea antiaerianå.

Drago[ B|LDESCU 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Minerva cumpårå 16 abatoare de la Mafrig Producåtorul brazilian de carne Minerva Foods a anun¡at achizi¡ia a 16 abatoare în America Latinå de la rivalii Mafrig, într-o tranzac¡ie cu valoarea totalå de 1,4 miliarde de dolari. Minerva va achita imediat un avans de 283 milioane de dolari, iar vânzarea se va finaliza dupå acordul autoritå¡ilor anti-monopol din Brazilia. Din cele 16 abatoare, 11 se aflå în Brazilia, trei în Uruguay ¿i câte unul în Argentina ¿i Chile. Tranzac¡ia va cre¿te cu 44% capacitatea de procesare a Minerva, în timp ce vânzårile totale anuale ale grupului ar putea ajunge la 9,4 miliarde de dolari. Vacile au devenit cele mai periculoase animale din Anglia Vacile domestice au devenit oficial cele mai periculoase animale din Marea Britanie, iar statisticile oficiale aratå cu numårul atacurilor a ajuns la 4.000 pe an. Conform guvernului de la Londra, vacile au ucis 30 de persoane în perioada 2018-2022, iar în ultimul incident de acest tip o femeie a murit dupå ce a fost cålcatå în picioare de o turmå la o fermå din ºara Galilor. Rezultatele unui sondaj recent aratå cå un sfert dintre fermierii britanici sunt råni¡i în fiecare an de cåtre vacile lor. Cocaina redevine principalul produs de export al Columbiei Conform estimårilor Bloomberg, cocaina va depå¿i în acest an petrolul ¿i va deveni principalul produs de export al Columbiei, iar produc¡ia de droguri continuå så creascå. Un raport al ONU sus¡ine cå produc¡ia de cocainå a statului sud-american a crescut pânå la nivelul record de 1.738 de tone anul trecut, în timp ce suprafa¡a totalå plantatå cu coca a fost de 230.000 de hectare, o cre¿tere anualå de 13%. Guvernul columbian a redus în ultimul timp opera¡iunile de combatere a traficului de droguri, pentru cå produc¡ia de frunze de coca este sigura surså de venit pentru mul¡i fermieri locali. 14

De la drumul m\t\sii la drumul cerealelor Rusia ¿i China au anun¡at cå vor investi în construc¡ia unui coridor terestru de export al cerealelor, pentru a stimula legåturile comerciale dintre cele douå ¡åri. Compania de stat chinezå Chengtong Investments va coopera cu mai multe firme ruse¿ti pentru construc¡ia unui centru logistic la grani¡a dintre regiunea Vladivostok ¿i provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei. În urma unei investi¡ii de 160 milioane de dolari, terminalul de cereale va permite exportul alimentelor produse în Mun¡ii Urali, Siberia ¿i Extremul Orient rus. Aceastå regiune va deveni o poartå importantå de acces spre China,

a declarat pre¿edintele chinez Xi Jinping în timpul unei vizite. Comer¡ul dintre China ¿i Rusia a crescut cu 32% în acest an ¿i a ajuns pânå la o valoare totalå de 155 miliarde de dolari în primele opt luni. China a importat în special petrol ¿i gaze naturale, dar au crescut semnificativ ¿i importurile de produse agricole, de exemplu soia ¿i rapi¡å. Rusia este cel mai mare exportator de cereale din lume ¿i controleazå acum aproximativ 20% din pia¡a globalå, iar livrårile cåtre China au fost limitate pânå în prezent, din cauza distan¡elor mari ¿i a infrastructurii precare.

Spania cheltuie miliarde de euro în combaterea secetei Ministerul Mediului din Spania va investi 12 miliarde de euro pentru a combate seceta care a produs pagube uria¿e agriculturii locale în ultimii ani. Spania a investit deja 1,4 miliarde de euro în luna aprilie în måsuri urgente de gestionare a secetei, fårå nici un rezultat concret. Majoritatea fondurilor vor fi investite în dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice ¿i în construc¡ia unor uzine de desalinizare a apei de mare. Conform asocia¡iei agricole COAG, precipita¡iile din acest an au fost cu 28% mai mici fa¡å de anul trecut, iar culturile de pe o suprafa¡å totalå de 3,5 milioane de hectare au fost distruse. Perioada de secetå care a început în anul 2022 a afectat în special provincia Catalonia, din nordul ¡årii, ¿i provincia Andaluzia, din sud.

Criza de apå din Catalonia a fost atât de severå încât autoritå¡ile au redus cu 80% volumul folosit în agriculturå ¿i cu 25% pe cel alocat industriei. Chiar ¿i consumatorii casnici au fost afecta¡i, iar consumul mediu de apå zilnic al cetå¡enilor spanioli a scåzut în acest an de la 250 de litri la 200 de litri.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 35/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 septembrie, a fost de 231 dolari/tonå (1.063 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 11 septembrie.

România FOB Constan¡a 213 euro/t (+ 6) 1.065 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. ¥n perioada 11 - 15 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie-

Principalele destina¡ii: Japonia 87.300 tone, Mexic

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

75.200 tone, Vietnam 65.300 tone, Filipine 58.200 tone ¿i China 56.000 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 288 dolari/tonå (1.325 lei). A crescut cu 1 dolar/tonå fa¡å de deschiderea din data de 11 septembrie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 232 euro/tonå (1.160 lei). A crescut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 septembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 255 euro/tonå (1.275 lei). A crescut cu 13 euro/tonå Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 208 204 205 209 208 Nov 218 214 215 219 218 Dec 218 224 225 229 227

lei). A crescut cu 14 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 187 euro/t (- 5) 935 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 15 septembrie 2023, a fost de 226 dolari/tonå (1.040 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 184 185 182 182 182 190 191 187 189 189 196 196 193 195 194

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 219 221 219 221 223 217 222 219 223 225

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

€ - 5 lei $ - 4,6 lei fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 11 septembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 232 euro/t (1.160 lei). A crescut cu 12 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 169 dolari/t (777 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 287 287 285 286 288 Nov 290 284 285 286 288 Dec 264 269 251 267 269 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 270 267 269 274 272 Nov 266 263 265 270 261 Dec 268 265 268 273 270

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 220 218 222 228 232 Dunquerque 220 218 222 228 232 Pallice 220 220 224 228 232 Creil FOB 214 214 218 222 224 Moselle FOB 220 218 222 228 232 Rouen FOB 242 240 244 251 255

euro/tonå (1.090 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

data de 11 septembrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei).

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 septembrie, a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 223 dolari/tonå (1.026 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 septembrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 218 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Bordeaux 212 211 209 210 213 Pallice 212 211 208 209 211 Rhin FOB 213 211 208 209 211 Bordeaux FOB 218 216 213 214 217 Pontivy 219 217 214 215 218

Profitul Agricol 35/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 11 - 15 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 540 do lari/tonå (2.484 lei). A crescut cu 25 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 495 496 489 490 493 500 502 494 495 499 506 508 500 501 505

Oct Nov Dec

Orz FOB Constan¡a 170 euro/t (+1) 850 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 11 - 15.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 445 euro/tonå (2.225 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 11 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 441 euro/tonå (2.205 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 15 septembrie 2023, a fost de 528 dolari/tonå (2.429 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 443 dolari/tonå (2.038 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 1.392 1.392 1.382 1.396 1.420 Nov 1.355 1.352 1.345 1.358 1.386 Dec 1.334 1.334 1.324 1.337 1.360

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

11.09- 15.09.2023

116.000 tone, Mexic 109.100 tone, Olanda 67.500 tone, Spania 58.200 tone ¿i Japonia 20.600 tone.

euro/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 210 209 213 219 223 Dunquerque 210 209 213 219 223 Pontivy 213 211 215 221 223 Orz bere: Creil** 215 212 216 222 226 Moselle** 195 194 198 204 208

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 208 euro/tonå (1.040 lei). A crescut cu 13 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 454 454 446 443 443 443 447 439 436 441

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 11 - 15 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 425 euro/t (2.125 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 11 septembrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/tonå (934 lei). A scåzut cu 4 euro/ tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Dieppe 430 425 425 425 425

A avut o scådere de 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.225 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 445 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Rouen 442 438 425 426 441 Dunquerque 447 443 429 430 445 Moselle 447 443 429 430 445

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Oct

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 311 313 315 317 319

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Oct 570 565 554 557 560 Nov 575 571 560 563 566 Dec 578 575 565 567 570

Oct Nov

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 15 septembrie 2023, a fost de 319 euro/tonå (1.595 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 11 septembrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 327 euro/t (1.635 lei). A scåzut cu 30 euro/tonå fa¡å pre¡ul de såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 395 dolari/t (1.975 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 Nov 280 280 280 282 282 Dec 280 280 280 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 4 - 8 septembrie a fost de 282 dolari/tonå (1.297 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

229 dolari/t

Profitul Agricol 35/2023

226 dolari/t

+ 14

540 dolari/t

+ 25

$/t

11.09 12.09 13.09 14.09 15.09 534 532 523 526 528 531 532 523 525 527

282 dolari/t

+2 17

Pre]uri [i pie]e

787 milioane tone de grâu

Pe 12 septembrie a fost publicat noul raport al Departamentului Agriculturii din SUA privind produc¡iile ¿i pia¡a cerealelor. La fel ca ¿i luna trecutå, prognozele privind pia¡a grâului sunt în scådere. Produc¡ia mondialå de grâu este mai micå cu aproape 3 milioane tone fa¡å de anul trecut ¿i ajunge la 787 milioane tone, cu recolte mai mici în Australia (-3 milioane tone), Canada (-2 milioane) ¿i Uniunea Europeanå (-1 milion de tone). Comer¡ul global este, de asemenea, estimat în scådere, deoarece exporturile pentru aceste ¡åri vor scådea mai mult ¿i nu le vor compensa pe cele din Rusia, Kazahstan, Turcia ¿i UcraÎn general, cota¡iile marilor exportatorilor au scåzut din cauza concuren¡ei puternice din partea Rusiei. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 2 dolari/tonå, atingând 250 dolari/tonå. Cota¡iile UE au scåzut cu 16 18

ina, care au înregistrat ceva tendin¡e de cre¿tere.

Se estimeazå cå ¿i importurile sunt mai scåzute, din cauza cererii reduse din partea Chinei, Indoneziei ¿i a Top 5 cei mai mari exportatori vor Marocului. fi Rusia (49 mil. tone, mai mult cu 1 mil. China ¿i Egipt se men¡in în topul tone), UE (37,5 mil. tone), Canada (23 importatorilor, cu câte 12 milioane milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone, respectiv 11 milioane tone, urtone), Australia (22,5 milioane tone), mate de Indonezia (10 milioane tone), SUA (19 milioane tone). Turcia (9,5 milioane tone), Algeria (9 milioane tone) ¿i UE (7,5 mil. tone).

ºåri cu stocuri mari de grâu China

133mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2022/23 - 3 mil. t

SUA

17 mil. t

+ 1 mil. t

India

14 mil. t

13 mil. tone

- 1 mil. t

Rusia

10,4 mil. tone

- 1mil. t

2023/24

dolari/tonå, la 246 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au scåzut cel mai mult, cu 29 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 318 dolari/tonå. Cota¡iile din Australia au råmas neschimbate, la 312 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cu 8

Consumul mondial este mai mic cu aproape 6 milioane de tone ¿i ajunge la 787 milioane tone. Stocurile mondiale pentru 2023/24 scad cu 6 milioane tone ¿i ajung la 259 milioane tone, atingând cel mai scåzut nivel din 2015/16.

dolari/tonå ¿i au ajuns la 314 dolari/tonå, din cauza progresului recoltei de grâu de primåvarå ¿i a vânzårilor lente la export. Cota¡iile din Argentina au înregistrat o scådere de 9 dolari/tonå ¿i au ajuns la 314 dolari/tonå. Profitul Agricol 35/2023

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Principalele ]\ri produc\toare. Total> 1,213 miliarde tone

Prognoza USDA privind produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2023/24 este practic neschimbatå fa¡å de luna trecutå, de 1,213 milioane tone. Se estimeazå doar o cre¿tere u¿oarå pentru Ucraina (+ 0,5 mil. tone) ¿i un declin pentru produc¡ia din Uniunea Europeanå (-0,3 mil. tone). Scåderea produc¡iei de porumb din UE este determinatå de recoltele mai mici din Fran¡a ¿i Bulgaria. Comer¡ul mondial include exporturi mai puternice din Argentina, Brazilia, Canada ¿i Rusia. Importurile sunt, de asemenea, în cre¿tere, cu volume mai mari importate pentru Brazilia, China, Egipt, Iran, Mexic, Tunisia ¿i Statele Unite. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 59 milioane tone de porumb, fiind urmatå de:  SUA (53 milioane tone, mai pu¡in cu 1 mil. tone)  Argentina (33,5 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) Profitul Agricol 35/2023

 Ucraina (19,5 milioane tone)  UE (4 milioane tone, mai pu¡in cu 0,3 mil. tone).  Fed. Ruså (4,2 milioane tone).

La importatori, pe primul loc este  UE (24 mil. tone), urmatå de:  China (23 mil. tone)  Mexic (18 mil. tone)  Japonia (15,5 mil. tone)  Coreea de Sud (11,8 mil. tone)  Vietnam (11,2 mil. tone)  Iran (8,7 mil. tone)  Egipt (7,5 mil. tone)  Canada (2,2 mil. tone).

La licita¡iile din luna august, cota¡iile porumbului din SUA au înregistrat o cre¿tere de 19 dolari/tonå ¿i au ajuns la 236 dolari/tonå. Nivelul scåzut al apei pe fluviul Mississippi are un impact asupra costurilor de transport cu barje, sus¡inând pre¡uri mai mari la export. ¥n Brazilia, pre¡ul a ajuns la 225

Consumul mondial este estimat så atingå 1,200 mil. tone. Marii consumatori de porumb sunt:  SUA (313,4 milioane tone, mai mult cu 11 milioane tone)  China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone)  UE (79,2 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone)  Brazilia (77,5 milioane tone)  Mexic (46 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 5 milioane tone ¿i ajung la aproximativ 314 milioane tone. pagini de Marilena R|DUCU dolari/tonå, în cre¿tere cu 10 dolari/tonå fa¡å de luna trecutå. Cererea puternicå cåtre China a men¡inut pre¡urile în cre¿tere. Pre¡urile din Argentina au crescut cu 19 dolari/tonå, ajungând la 235 de dolari/tonå. ¥ncepând cu 21 iulie, ofertele din Ucraina nu au mai fost publicate. 19

CULTURI

VEGETALE Naturevo a ]inut o conferin]\ despre sol la Oxford ing. Mihaela RADU NATUREVO

Prestigioasa universitate Oxford din Maria Britanie a fost gazda unei conferin¡a de Ziua Sånåtå¡ii Solului. Organizatå de Naturevo în parteneriat cu Omya, a avut ca invita¡i speciali un select grup de fermieri din România. Au vorbit trei cercetåtori de prestigiu în domeniul agricol din Elve¡ia ¿i Marea Britanie, alåturi de reprezentan¡ii Omya ¿i de Ioan Enoiu, fondatorul Naturevo ¿i doctor în ¿tiin¡e agronomice. Conferin¡a a debutat cu un discurs captivant al lui Jamie Rickard, Director pentru Dezvoltare de Pia¡å ¿i Inova¡ii în Agriculturå la Omya, producåtor cunoscut pentru produsele sale de ameliorare a solului: Calciprill ¿i Sulfoprill. Rickard a prezentat metodele naturale de îmbunåtå¡ire a solurilor. Apoi, Franz Bender, cercetåtor în biochimia solului la Agroscope, centru guvernamental de excelen¡å în cercetarea agricolå din Elve¡ia, a prezentat rezultatele celebrei sale cercetåri, experimentul cu lenjeria de bumbac, care eviden¡iazå legåtura dintre bumbacul îngropat în sol ¿i fertilitatea solului, care a subliniat importan¡a gestionårii vie¡ii microbiene din sol. A venit apoi rândul lui Sajjad Awan, inginer agronom specializat în sol ¿i nutri¡ia plantelor, care a captivat audien¡a cu o prezentare despre chimia solului, fertilizan¡i ¿i importan¡a pH-ului solului în nutri¡ia plantelor. 20

Pentru cå, spune Awan, pH-ul solului este în mijlocul tuturor elementelor: microbiologice, structurå fizicå, structurå chimicå. Când pH-ul este corect/neutru, tot angrenajul este antrenat, exact ca motorul unui autoturism. Ioan Enoiu, John pentru prieteni, a încheia prezentårile cu o pledoare privind aspectele esen¡iale pentru o agriculturå durabilå, cu solul în centrul aten¡iei, despre agricultura regenerativå ¿i programele ICM (Integrated Crop Management) dezvoltate de Naturevo pentru a ajuta fermierii så conserve ¿i îmbunåtå¡eascå fertilitatea solurilor. Conferin¡a s-a încheiat cu o sesiune de întrebåri, råspunsuri ¿i discu¡ii, în cadrul cåreia cei 14 antreprenori din agribusiness au avut ocazia de a interac¡iona direct cu unii dintre cei mai buni speciali¿ti în ¿tiin¡a solului ¿i de a împårtå¿i experien¡ele din fermele lor. Pe lângå oportunitatea de învå¡are, fermierii care au participat la evenimen-

tul de la Universitatea Oxford au avut privilegiul de a explora locuri inedite, inclusiv vizitarea Christ Church, locul unde au fost filmate scene din seria Harry Potter, ¿i celebra salå de mese de la Hogwarts.

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Dan Hurduc a trecut la no-till [i rota]ii lungi Din anul 2013, Dan Hurduc a renun¡at la plug, pregåtind minim solurile din ferma sa de 2.200 de ha, din Coste¿ti, jud. Vaslui. Dupå zece ani a constatat o îmbunåtå¡ire vizibilå a con¡inutului de humus. A¿a cå, mergând, în continuare, pe mâna tânårului inginer agronom Alin Luculeasa (31 de ani), a trecut aproape integral la no-till, ¡intind scåderea costurilor ¿i îmbunåtå¡irea, în continuare, a calitå¡ii solului.

recerea la no-till s-a fåcut din primåvarå, porumbul ¿i floareasoarelui fiind semånate direct, prin adaptarea semånåtorilor existente în fermå. Adaptårile au fost realizate de producåtor ¿i au fost costisitoare (100.000 de euro), dar investi¡ia s-a redus mult fa¡å de varianta achizi¡iei unor ma¿ini noi ¿i a vânzårii celor existente. Produc¡iile la floare (800 kg/ha) ¿i la porumb (sub 1 t/ha) sunt foarte proaste, dar în concordan¡å cu sezonul, care a fost ¿i mai sårac în precipita¡ii. “E grav, dar oricum aici nu e zonå de porumb: media multianualå, pe ultimii 20 de ani, e sub 4 t/ha”. Dacå nu s-ar fi fåcut trecerea la notill, produc¡iile ar fi fost asemånåtoare sau chiar mai slabe, considerå Hurduc. Rapi¡a ¿i grâul vor fi semånate tot direct. Practic, s-a trecut la no-till pe aproximativ 85% suprafa¡å, exceptând solele pentru leguminoasele necesare la ecoscheme ¿i covoarele vegetale ce trebuie distruse mecanic. 22

Hurduc ¿i-a construit o strategie pe termen mediu ¿i lung, care implicå renun¡area la asolamentul scurt. Nu mai viseazå la produc¡ii mari, propunându¿i, în fiecare an, o depå¿ire a mediilor multianuale cu doar 10%. “Nu mai caut så dau prioritate culturilor mai rezistente la secetå, ci respectårii rota¡iei, care då rezultate mai bune, pe termen lung. Am cele patru culturi principale plus mazårea. Introduc ¿i ceva orz în asolament. Voi testa ¿i sorgul”. Ar vrea så alterneze sistemele radiculare, înså problema e cå, pentru covoarele vegetale, nu e fezabil så cumpere såmân¡å, anual. ªi nici nu gåse¿te såmân¡å de calitate, pe care, ulterior, så ¿i-o poatå produce singur. Fiindcå zona este, cum spuneam, secetoaså, cu medii sezoniere de 200-250 de l/mp, Hurduc s-a adaptat scåzând drastic costurile de produc¡ie, trecerea la no-till fåcând parte din aceea¿i strategie, de ¡inere sub control a cheltuielilor. Astfel, la culturile de toamnå, a scos profit cu produc¡ii de 2,4 t/ha la rapi¡å, respectiv 5,7 t/ha la grâu (peste media multi-anualå), în condi¡iile în care mul¡i

al¡i fermieri sunt clar în pierdere cu aceste produc¡ii, la pre¡urile de valorificare curente. Pe lângå economiile realizate, din 2013 încoace, prin trecerea la minimum-till, Hurduc dråmuie¿te atent consumul de fertilizan¡i. Face cartare agrochimicå anual, pentru 500 de ha. În plus, tot anual, Alin Luculeasa face o scanare a solelor cu drona ¿i întocme¿te hår¡i de fertilizare cu ratå variabilå. De cinci ani, în ferma Evel-H, îngrå¿åmintele se aplicå diferen¡iat: între 50 ¿i 250 de kg/ha. “Nu suntem în Bårågan, unde existå uniformitate. Aici, pe o parcelå de 2-3 km, am 12-13 tipuri de sol. Solurile proaste, cheliturile, fie le decupåm ¿i le låsåm nelucrate, fie punem borceag, amestecuri de graminee cu leguminoase, ori fertilizåm variabil”. Hurduc nu s-a påcålit nici cu achizi¡iile de îngrå¿åminte. ªi-a påstrat calmul ¿i le-a comandat treptat, sco¡ând o medie de 2.850 de lei/t. Azot aplicå în conformitate cu cerin¡ele rezultate din cartare ¿i cu condi¡iile din anul respectiv. De regulå, fertiliza cu 100 kg de N substan¡å activå.

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Toamna ceva complexe, iar primåvara uree NG, tot cu ratå variabilå. Înså dupå anii seceto¿i nu mai fertilizeazå deloc toamna, fiindcå nu mai are loc exportul de nutrien¡i - în primul rând de fosfor, dar ¿i de azot. A¿a a procedat în toamna 2022. Iar în primåvara acestui an a folosit doar 100 de kg de uree NG. Pe unele sole, a mai realizat o a doua trecere cu 100 de kg de uree. Acolo a beneficiat de un aport hidric mai ridicat, iar investi¡ia s-a justificat, pentru cå ¿i produc¡ia de grâu a fost una record, de 8,5 t/ha. ªi la rapi¡å produc¡ia ar fi putut fi mult mai mare, dar înfloritul a fost perturbat de temperaturile mici. “La ultimele analize a reie¿it cå a¿ avea ceva caren¡e de potasiu. Am cumpårat complexe din Polonia, cu con¡inut mai mare de potasiu. Voi da 100 kg/ha, în toamnå. ªi apoi uree, 100 kg, în primåvarå, imediat dupå ce se încheie perioada de restric¡ie, totul întro singurå trecere, fiindcå nu merge aici fazial”. Alte economii realizeazå la celelalte inputuri: semin¡e ¿i tratamente. La grâu î¿i produce singur såmân¡a, iar la celelalte culturi opteazå pentru hibrizii rustici, mai ieftini, cu poten¡ial scåzut de Profitul Agricol 35/2023

produc¡ie, dar adapta¡i la secetå, tocmai fiindcå nu se iluzioneazå cå ar putea ob¡ine produc¡ii foarte mari (considerå 8,5 t/ha la grâu un accident aproape irepetabil). Seamånå ¿i cu densitå¡i mici, astfel cå ¿i cantitatea de pesticide se reduce. ¿i folose¿te produse generice, ieftine. Nu trateazå semin¡ele de cereale de toamnå cu neonicotinoide. Fiindcå, nefåcând rota¡ii scurte, nu se atinge pragul economic de dåunare la Zabrus. “Sunt vetre, pe ici, pe colo, ¿i doar acolo se justificå tratamentul cu insectofungicidul Protilin”. Tot la grâu, în vegeta¡ie, media tratamentelor este 1,5 - are sole unde merge doar cu T1, în altele ¿i cu T2. Cu toate aceste economii substan¡iale, nu ar ie¿i la liman doar cu produc¡ia vegetalå. “Te apucå depresia când te duci pe dealuri ¿i vezi cât sunt de uscate. Evit så fac teren în perioadele de secetå, så nu cad psihic. E bine så ai råbdare, fiindcå natura e reversibilå. ªi, în cele din urmå, chiar ¿i în asemenea condi¡ii, am fåcut ¿i noi profit”. Hurduc a investit semnificativ în depozitare, ajungând la capacitå¡i de 30.000 de tone, chiar de anul acesta, când a mai construit douå depozite, u-

nul de 8.000 ¿i altul de 4.000 de tone. Închiriazå aceste spa¡ii ¿i condi¡ioneazå marfa pentru doi mari clien¡i zonali: Plantagro ¿i Agricultorul Grup. Are capacitatea de a recep¡iona sau livra pânå la 50 de camioane de marfå zilnic. În felul acesta, î¿i permite ¿i investi¡ii semnificative. Pe lângå cele douå depozite ¿i investi¡ia în modernizarea semånåtorilor, a instalat panouri solare de 100 KW - 100.000 de euro. Autoriza¡ia de incendiu, care a implicat construirea unui bazin, amplasarea a ¿ase hidran¡i, conducte, sta¡ie de pompare - 150.000 de euro. A contractat un credit de capital de lucru pe IMM Invest, aplicând la MIPE, la un proiect pe fonduri europene, 260.000 de euro, pe måsura 4.1 bis din Programul POC, retehnologizare în industria alimentarå, folosindu-se de codul CAEN pe depozitare. Astfel, ¿i-a putut achizi¡iona un încårcåtor frontal de 20 de metri (peste 100.000 de euro), o bandå transportoare de 20 de metri, un sistem de monitorizare a temperaturilor în toate depozitele, cu sonde wireless ¿i antene radio.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Forumul APPR lanseaz\

Catalogul culturilor de toamn\ Catalogul de culturi de toamnå, edi¡ia 2023, a fost lansatå azi, 14 septembrie, ¿i marcheazå un deceniu de activitate de cercetare a Forumului APPR. “Cercetarea este baza de la care a pornit asocia¡ia noastrå, a fost ¿i råmâne unul dintre pilonii principali ai activitå¡ii Forumului APPR. Acest an este unul cu o însemnåtate deosebitå pentru noi, fiindcå aniversåm 10 ani de cercetare agricolå, 10 ani plini de realizåri importante, 10 ani în care am ajutat fermierii så facå alegeri informate”, declarå Alina Cre¡u, Director Executiv al Forumului APPR. Re¡eaua de testare R.I.T.A.C. are 7 culturi înscrise: porumb, floareasoarelui, grâu, orz, rapi¡å, soia, sorg

¿i 37 de loca¡ii de testare, prin cercetare aplicatå în sistem de microparcele randomizate. “În fiecare an, echipa de cercetare a Forumului APPR analizeazå fiecare loca¡ie de testare pentru ca rezultatele så fie cât mai precise. Rigurozitatea caracterizeazå fiecare ac¡iune a noastrå, tocmai pentru a aduce fermierilor, odatå cu rezultatele, ¿i încrederea cå fac alegerile cele mai bune pentru fiecare soi pe care aleg så îl cultive”, spune Cristina Radu, directorul Centrului de Cercetare al FAPPR. Peste 350 de varietå¡i sunt testate anual, iar rezultatele sunt centralizate în Rapoartele anuale realizate de Forumul APPR ¿i sunt puse la dispozi¡ia fermierilor în mod gratuit.

Comcereal Vrancea a primit desp\gubiri de 2 milioane de euro Seceta råmâne o amenin¡are majorå, iar Marsh România, specializat în brokeraj de asiguråri ¿i consultan¡å de risc, a reu¿it så ob¡inå o solu¡ie de succes pentru grupul de companii Comcereal Vrancea, un important membru al FAPPR. În urma unei perioade de secetå severå, Comcereal Vrancea a suferit pierderi semnificative în produc¡ia agricolå, în 2022. Cu sprijinul echipei de speciali¿ti Marsh, Comcereal a primit o despågubire în valoare de 2,3 milioane de euro.

“Având în vedere amplitudinea manifestårilor climatice înregistrate în ultimii ani în multe zone agricole din România, cum a fost, de exemplu, seceta severå din 2020, urmate de un an agricol excep¡ional în 2021, noi am identificat nevoia dezvoltårii ¿i implementårii unei solu¡ii de management al riscurilor sistemice la care este expuså produc¡ia agricolå”, a declarat Cåtålin Scutaru, director general adjunct al Comcereal Vrancea. Prin intermediul acestei solu¡ii societatea s-a asigurat cå toate

investi¡iile sunt protejate în fa¡a amenin¡årilor climatice. Produsul propus de Marsh reprezintå o premierå în România ¿i a fost accesat direct de pe pie¡ele interna¡ionale de asiguråri, iar suportul FAPPR a fost esen¡ial pentru a construi un produs de asigurare conform cu regulile Submåsurii 17.1 din cadrul PNDR. Aceastå solu¡ie acoperå atât riscurile clasice - seceta, ar¿i¡a, inunda¡iile, ploile excesive sau înghe¡urile sezoniere, cât ¿i riscuri specifice, cum ar fi boli ¿i alte organisme dåunåtoare.

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Lec]ia de francez\> fertilizarea Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| În România încå nu sunt suficiente date privind sporul de recoltå determinat de fertilizare la cultura rapi¡ei. În schimb, la cereale, grupå care a fost intens studiatå, sporul de randament datorat fertilizårii ajunge pânå la 38% (Berca 1998). La majoritatea culturilor, planurile de fertilizare depind în prea mare måsurå de informa¡iile ob¡inute de marii agrochimi¿ti în urmå cu câteva zeci de ani. Corecte atunci, depå¿ite acum. Hera ¿i Borlan (1980) au aråtat cå rapi¡a este o culturå care reac¡ioneazå favorabil la aplicarea îngrå¿åmintelor fosfatice. “Experien¡ele de câmp demonstreazå cå aplicarea combinatå a îngrå¿åmintelor cu azot ¿i cu fosfor duce uneori chiar la dublarea produc¡iei fa¡å de martorul neîngrå¿at. Nu dispunem încå de informa¡ii suficiente privind efectul îngrå¿åmintelor fosfatice la rapi¡å pe soluri diferite ca asigurare cu forme u¿or solubile de fosfa¡i. De aceea, pânå la clarificarea prin cercetare a corela¡iei dintre efectul ¿i necesarul de îngrå¿åminte fosfatice la rapi¡a pe de o parte ¿i con¡inutul de fosfa¡i u¿or solubili ¿i reac¡ia solului, pe de alta, se considerå oportun a se urma recomandårile generale din tehnologia acestei culturi ¿i anume de a aplica o doza de P2O5 cuprinså între 60 ¿i 80 kg/ha.” Dupå 17 ani, în 1997, aceia¿i autori recomandau doze de 55-90 kg P2O5/ha, la produc¡ii de 1,5-2,5 t/ha, ¿i de 90-120 kg P2O5/ha pentru 2,5-3,5 t/ha. De men¡ionat faptul cå produc¡ia medie pe ¡arå era de 1,4 t/ha (1977-1979) ¿i de 1 t/ha între 1994-1996. În 1997, tabelul sintetic cu recomandåri de fertilizare era prea simplu, 26

deoarece dozele recomandate nu sunt justificate. Doza depinde numai de produc¡ia planificatå (1,5 t/ha) ¿i consumul specific (36 kg P2O5/t), adicå 1,5 t/ha * 36 kg P2O5/t = 54 kg P2O5/ha, sau 2,5 t/ha * 36 kg P2O5/t = 90 kg P2O5/ha. Recolta scontatå (t/ha)

P2O5 kg/ha

1,5 - 2,5

55 - 90

2,5 -3,5

90 - 120

În Fran¡a, doza de îngrå¿åminte se calculeazå în func¡ie de con¡inutul de fosfor mobil al solului, consumul specific al rapi¡ei ¿i de recolta scontatå. De aceea, tabelul sintetic are mai multe informa¡ii (vezi tabel 2). Rapi¡a este consideratå în Fran¡a o culturå foarte exigentå fa¡å de prezen¡a fosforului. În urmå cu câteva zeci de ani se accepta ¿i varianta ca fosforul så fie aplicat la plantele exigente în cantitå¡i mai mari decât necesarul pentru realizarea produc¡iei planificate, astfel încât så acopere ¿i consumul plantei postmergåtoare. De exemplu, într-o secven¡å de rota¡ie rapi¡å/grâu, la rapi¡å se aplicau îngrå¿åmintele cu fosfor pentru ambele culturi. În momentul de fa¡å se recomandå aplicarea îngrå¿åmintelor cu fosfor la fiecare culturå din rota¡ie, conform nevoilor fiecåreia dintre ele, descrise pe siteul COMIFER (www.comifer.asso.fr).

Dacå acest lucru nu este posibil, se fertilizeazå cu prioritate fie culturile foarte exigente fa¡å de prezen¡a fosforului, cum ar fi rapi¡a, sfecla pentru zahår sau cartofii, fie solele sårace în acest element sau cele unde o parte din fosforul existent este blocat la pH mai mare de 7,5. Planul de fertilizare trebuie elaborat pe baza analizelor agrochimice, realizate o datå la 3-5 ani, consumul specific ¿i produc¡ia planificatå. Se recomandå utilizarea îngrå¿åmintelor solubile. Când solul este foarte bine aprovizionat cu fosfor mobil, nu se aplicå fosfor, dar se ¡ine seama de momentul în care a fost fertilizatå parcela.

Concluzii Ar trebui så actualizåm informa¡iile legate de fertilizare. Acum nu putem face corect nici cel mai simplu calcul al dozei de fosfor. Valoarea folositå pentru calcularea dozei în func¡ie de consumul specific este de 36 kg P2O5/t. În Fran¡a se folose¿te o valoare de 25 kg P2O5/t. În cazul rapi¡ei nu mai putem spune cå noi cultivåm hibrizi adapta¡i condi¡iilor din România care au nevoie de alte propor¡ii între elementele nutritive. Consideråm cå în România sunt prea mul¡i fermieri care cautå solu¡ii så utilizeze cât mai pu¡in fosfor, deci în

aprovizionare aprovizionare slabå medie Produc¡ia planificatå 3 t/ha Sol fertilizat cu fosfor în ultimii 2 ani 90 50 Fertilizare cu fosfor mai veche de 2 ani 120 70 Produc¡ia planificatå 3,5 t/ha Sol fertilizat cu fosfor în ultimii 2 ani 100 60 Fertilizare cu fosfor mai veche de 2 ani 150 80 Produc¡ia planificatå 4 t/ha Sol fertilizat cu fosfor în ultimii 2 ani 110 70 Fertilizare cu fosfor mai veche de 2 ani 160 100

aprovizionare foarte bunå 0 30 0 30 10 40

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

cu fosfor a rapi]ei cele mai multe cazuri nu se pune problema supraaplicårii sau risipei de nutrien¡i. Dacå nu ¡inem seama de acest aspect, fermierii care vor acoperi necesarul de fosfor al rapi¡ei vor cheltui mai mult cu fosforul provenit din îngrå¿åminte complexe, scumpe, uneori cu adaos de nutrien¡i inutili. Indiferent dacå folosim o cantitate de 36 sau de 20 kg de P2O5/t la rapi¡å, este important sa în¡elegem cå o mare parte din fosfor poate fi blocat la un pH ori prea prea (acid), ori foarte foarte (bazic). În timp, în anumite condi¡ii, fosforul redevine disponibil plantelor, înså nu controlåm momentul ¿i nici cantitatea care devine disponibilå. Plantele absorb din sol o cantitate de fosfor pe care fermierii trebuie så o

Profitul Agricol 35/2023

punå la loc prin aplicarea de îngrå¿åminte chimice sau organice, indiferent dacå fosforul utilizat de plante este cel aplicat anul acesta sau în anii trecu¡i.

Existå solu¡ii de eficientizare a utilizårii fosforului, solu¡ii care pot fi aplicate pentru a reduce cheltuiala sau ¿i pentru a cåpåta un control mai bun asupra costului resurselor. În condi¡ii de eficien¡å economicå, fermierii trebuie sa aleagå ce strategie vor så aplice în legåturå cu fosforul din solul lor: - pot sa utilizeze cât mai mult fosfor din ceea ce au deja n sol ¿i så completeze ceea ce plantele au exportat sau

- pot sa facå depozite de fosfor pentru “zile negre”, aprovizionând solul cu cât mai mult fosfor posibil, urmând ca, pe viitor, când, fie pre¡ul îngrå¿åmintelor cu fosfor va fi mai mare, fie celelalte condi¡ii ar fi îndeplinite pentru o maximizare a recoltei, sa aibå în sol ce le trebuie. Ambele strategii sunt bune, în func¡ie de pre¡ul îngrå¿åmintelor cu fosfor, de¿i de obicei solu¡iile care eficientizeazå utilizarea fosforului din sol, care ar trebui folosite când pre¡ul îngrå¿åmintelor este ridicat, sunt mai scumpe (dar se pot folosi cantitå¡i mai mici). Strategia de a face depozite când pre¡ul îngrå¿åmintelor cu fosfor este mai mic este evidentå.

Echipa Timac Agro la FarmConect 2023

Expertiza Timac Agro la FarmConect România Târgul FarmConect România este un eveniment de anvergurå pentru fermieri, producåtori locali de hranå ¿i de materii prime pentru industrie, producåtori ¿i distribuitori de inputuri, iar echipa Timac Agro România este prezentå ca de fiecare datå alåturi de fermieri, chiar aici, în inima Båråganului, o zonå importantå pentru agricultura româneascå.

de fiecare datå, interac¡iunea cu agricultorii români ne ajutå så oferim solu¡ii de nutri¡ie vegetalå care så sporeascå recoltele, misiunea Timac Agro fiind aceea de a ajuta fermierii så realizeze o agriculturå durabilå ¿i cu o profitabilitate crescutå. Ne bazåm pe inova¡ie, expertizå, pe portofoliu complet ¿i în primul rând pe echipå. Avem cea mai mare for¡å de vânzåri din agribusiness, iar modelul nostru se bazeazå pe consultan¡å de înalt profesionalism în fermå. Suntem unici pe pia¡å prin strategia pe care o 28

abordåm: aceea de a merge direct în fermå ¿i de a urmåri evolu¡ia recoltei ¿i de a oferi solu¡ii inovative de fertilizare a solului ¿i plantei. Dupå cum a¡i våzut, ¿i prezen¡a noastrå la târg a fost numeroaså, la standul Timac fiind ingineri agronomi care activeazå pe toatå zona de sud a României. Este în ADN-ul nostru så propunem solu¡ii adecvate pentru rezultatele optime ale fermierilor. Fermierii care ne-au vizitat la Târgul FarmConect România au aflat atât despre importanta fertilizårii de toamnå cu îngrå¿åmintele NPK, cât ¿i despre beneficiile gamei de biostimulatori radiculari Fertiactyl ce ac¡ioneazå direct ¿i asupra cre¿terii coeficientului de utilizare al nutrien¡ilor, alåturi de biostimulatorul revolu¡ionar Irys, din gama ADN. Vorbim despre produse ce înglobeazå tehnologii de top ¿i sunt adaptate

pentru culturile din România. Sunt produse patentate, unice pe piata româneascå, omologate Ro-îngrå¿åmânt, ceea ce face ca încrederea fermierilor în produsele Timac så creasca de la zi la zi. Folosim toatå expertiza noastrå tehnicå pentru a ne îmbogå¡i produsele cu specificitå¡i inovatoare, verificate atât în laborator, cât ¿i în teren, având la bazå standarde interna¡ionale în ceea ce prive¿te calitatea ¿i securitatea, astfel încât så putem oferi niveluri ridicate de performan¡å. Apreciem interesul constant al fermierilor de a-¿i pregåti minu¡ios strategia urmåtorului an agricol ¿i suntem alåturi de ei, oferindu-le consultan¡å în alegerea unor solu¡ii performan¡e pentru culturile lor. Alåturi de speciali¿tii Timac, fermierii descoperå cum pot ob¡ine recolte bogate ¿i profitabile pe termen lung, deoarece expertiza Timac Agro duce culturile la un alt nivel. Îi îndemnåm pe fermieri så fie cu un pas înainte în agricultura viitorului, alegând întotdeauna solu¡ii performante ¿i cu valoare adåugatå pentru agrostrategia lor de succes.

Timac Agro Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Tehnologia care promite s\ reziste secetei Peste 100 de fermieri au participat la evenimentul Stine, organizat în ferma lui Costel Iancu, la Padea, în Dolj.

10 zile fa¡å de hibrizii conven¡ionali”, confirmå Stelian Fuia.

colo, compania Soytek a mizat pe oferta orientatå cåtre fermierii care adoptå tehnologia HP în cultura porumbului: de la utilajele adaptate acestei tehnologii pânå la combaterea integratå a dåunåtorilor din culturi. “Ne aflåm deja în al doilea an de parteneriat cu Stine Seed, lider global în ameliorarea soiei ¿i în ameliorarea noii genetici de porumb HP”, spunea Stelian Fuia, fost ministru, acum director general Soytek, reprezentantul exclusiv al geneticii americane Stine în toatå Europa, nu doar în România. De aceea, Soytek are o echipå dedicatå, care acoperå deocamdatå principalele ¡åri din punct de vedere agricol, Fran¡a, Ungaria, România, Serbia, Ucraina ¿i Turcia. “Am reu¿it så aducem brandul Stine în 11 ¡åri europene ¿i ¡inta noastrå pen-

Stelian Fuia, director general Soytek, reprezentant exclusiv Stine în Europa

tru 2024 este så continuåm în peste 20 de ¡åri”, declara Stelian Fuia. Stine Seed este o companie recunoscutå pentru cercetarea ¿i dezvoltarea de solu¡ii genetice avansate. Anul acesta, genetica lor a performat mai ales în culturå neirigatå, cu sporuri de produc¡ie semnificative fa¡å de ceilal¡i hibrizi conven¡ionali din pia¡å. Porumbul Stine, având o staturå mai micå, este mai eficient în utilizarea resurselor limitate de apå. “Aceastå eficien¡å ridicatå ne-a dat o perioadå de vegeta¡ie mai extinså cu

La Dolj a venit special ¿i Lucian Buzdugan, care a vorbit despre redimensionarea spa¡iului de nutri¡ie al plantelor, astfel încât så fructifice cât mai bine tot terenul. Totodatå, au fost ¿i douå companii de utilaje, Kinze, care produce o semånåtoare pe 31 de rânduri (16 cu 15. Cea prezentatå era chiar semånåtoarea folositå de proprietarul fermei, Costel Iancu) ¿i Orosz, producåtor de hedere gândite pentru tehnologia la 50 cm ¿i care au promis lansarea unuia la 37,5 pânå anul viitor. “Suntem încânta¡i så organizåm acest eveniment pentru al doilea an consecutiv în România. Ne dorim så le oferim fermierilor români acces la cele mai avansate tehnologii ¿i inova¡ii în domeniul geneticii de porumb ¿i soia, pentru a sprijini cre¿terea ¿i dezvoltarea acestora”, declara ¿i Adina Popteanu, country manager Stine Seed România. Anul acesta compania Stine Seed aniverseazå 45 de ani de la înfiin¡are. Timp de 45 de ani, Stine le-a furnizat fermierilor cea mai bunå geneticå de porumb ¿i soia disponibilå în industrie. Faptul cå este una dintre cele mai mari companii independente de semin¡e din industrie înseamnå cå dispune atât de resurse ample, cât ¿i de flexibilitatea de a lua decizii în timp util, care så asigure faptul cå cercetarea, produsele ¿i programele sale sunt de ultimå genera¡ie. Stine a crescut ¿i are acum o prezen¡å globalå. Compania este prezentå în 14 ¡åri diferite din întreaga lume, având ca obiectiv pentru viitor extinderea ariei sale interna¡ionale.

Arin DORNEANU 30

Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Produc]ii frumoase la rapi]\ Corteva då startul prezentårii fermierilor care au ob¡inut produc¡ii bune la rapi¡å în acest an. Vedete din câmp au fost hibrizii PT298/Agile ¿i PT303 Sclerotinia Protector. Primul este un hibrid deja bine cunoscut pentru productivitatea ridicatå, dar ¿i pentru rezisten¡a la scuturare. Cel de-al doilea este un hibrid unic în Europa prin gradul ridicat de toleran¡å la Sclerotinia ¿i productivitatea excelentå. “Må bucur cå ¿i în acest an reu¿im så aducem în aten¡ie rezultate excelente la cultura de rapi¡å. Acesta este motivul pentru care noi, toatå echipa Corteva, lucråm zi de zi. Ne dorim ca în fiecare campanie ¿i la fiecare culturå så avem fermieri campioni, deci produc¡ii ridicate care nu doar så contribuie la dezvoltarea unei ferme, ci împreunå la dezvoltarea agriculturii române¿ti. Hibridul potrivit poate garanta siguran¡å, stabilitate ¿i o produc¡ie reu¿itå. Vreau så îi felicit pe to¡i colaboratorii no¿tri pentru cå aleg hibrizii Pioneer, cå aleg solu¡iile complete din portofoliul Corteva ¿i cå ne dau motive så îi prezentåm ca modele demne de urmat”, a declarat Maria Cîrjå, marketing manager Corteva. ¥n Dolj, Cristian Dinu¡ din comuna Orodel, a ales hibridul PT303 Sclerotinia Protector ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 5.315 kg/ha.

Insecticidele le-a aplicat la nevoie, precum ¿i un fungicid. Cultura a fost în neirigat, iar produc¡ia a fost chiar foarte bunå. “Hibridul acesta nu s-a scuturat deloc, este foarte bun”, a punctat fermierul. ¥n general seamånå 100 ha cu rapi¡å, lucru pe care inten¡ioneazå så îl facå ¿i în acest an, înså, când nu poate pregåti terenul în condi¡ii corespunzåtoare, spune cå mai bine nu seamånå deloc.

Dinu¡ lucreazå 1.000 ha, iar rapi¡å a avut pe 85 ha, din care 40 ha au fost semånate cu hibridul PT303, planta premergåtoare a fost orzul. “Am arat terenul, apoi l-am lucrat cu combinatorul, iar la pregåtirea patului germinativ am ¿i fertilizat, apoi am semånat începând cu 20 august”,poveste¿te fermierul Cristian Dinu¡. Dupå råsårire a administrat un erbicid, apoi un graminicid ¿i a fost necesarå interven¡ia cu trei insecticide. “Am administrat un fungicid ¿i înainte de iernare am aplicat îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor. În primåvarå am fertilizat cu uree - 170 kg/ha, ¿i apoi cu îngrå¿åminte pe bazå de azot ¿i sulf, 300 kg/ha în luna mai.”

Tot în Dolj, în comuna Poiana Mare, Constantin Gâdea lucreazå 550 ha. A semånat rapi¡å pe 120 ha. Pe 50 de ha a ales hibridul PT303 Sclerotinia Protector, care i-a adus o produc¡ie de 5.100 kg/ha.

Profitul Agricol 35/2023

A semånat în perioada 1-5 septembrie, dupå cultura de grâu, în sistem minimum tillage. La semånat a fertilizat

Maria Cîrj\, marketing manager Corteva

cu îngrå¿åminte complexe 18.46.0 - 200 kg/ha ¿i nu a mai intervenit în culturå decât atunci când a fost necesar. “Am administrat un regulator de cre¿tere ¿i un fungicid, douå treceri cu insecticid, dar ¿i un erbicid. În primåvarå, în perioada 10-15 martie, am fertilizat cu azot - 200 kg/ha, dupå care am intervenit în jurul datei de 25 martie cu un tratament format din fungicid ¿i insecticid, iar în jurul datei de 1 mai am aplicat un fungicid ¿i un insecticid”, î¿i poveste¿te el tehnologia. A recoltat în perioada 1-10 iulie ¿i spune cå a fost un an foarte bun pentru rapi¡å, fa¡å de celelalte culturi. A ¿i plouat, ce-i drept, a¿a cå a avut ¿i produc¡ie mare, dar ¿i pre¡ bun. Toamna aceasta va semåna în jur de 100 ha cu rapi¡å ¿i a ales hibrizii Pioneer PT303 ¿i PT314, fiecare pentru câte 50 ha. Hibridul PT298/Agile i-a oferit lui Ionu¡ Marinescu, din localitatea Maglavit, o produc¡ie de 4.850 kg/ha. Lucreazå 400 ha, iar cu rapi¡a a semånat 45 ha, dintre care 21 ha au fost cu PT298, dupå grâu. Dupå recoltatul grâului, terenul a fost arat, discuit, erbici- F 31

CULTURI VEGETALE dat, apoi din nou a efectuat o lucrare cu discul, a intervenit cu combinatorul ¿i a semånat la începutul lunii septembrie.

La semånat a fertilizat cu îngrå¿åmânt complex - 200 kg/ha. În toamnå a aplicat un erbicid ¿i douå insecticide, dupå care în primåvarå a aplicat douå tratamente. Primul, chiar la desprimåvårat, a constat în insecticid, fungicid ¿i îngrå¿åmânt foliar, apoi, la apari¡ia butonului floral, a aplicat din nou fungicid, insecticid ¿i îngrå¿åmânt foliar. “În ceea ce prive¿te fertilizarea, am mai administrat uree la început de martie, respectiv 200 kg/ha, ¿i a doua administrare a fost la apari¡ia butonului floral cu azot - 150 kg/ha. Am recoltat începând cu data de 1 iulie. Cultura nu a fost irigatå, dar produc¡ia a fost foarte bunå, pot spune cå ne-a ajutat vremea. Hibridul este foarte bun, am fost foarte mul¡umit ¿i îl recomand la toatå lumea”, ¡ine så spunå Ionu¡ Marinescu. În toamnå, dacå condi¡iile vor permite pregåtirea corespunzåtoare a terenului, va semåna în jur de 60 ha cu rapi¡å.

Terenul a fost scarificat, apoi a intervenit cu combinatorul, cât de pu¡in posibil, fårå întoarcere, spune el, pentru a påstra apa în sol. A semånat începând cu data de 10 septembrie, când a ¿i fertilizat cu 18.46.0 - 300 kg/ha. “Plantele s-au dezvoltat corespunzåtor, am aplicat un erbicid ¿i nu a fost nevoie de o altå interven¡ie”, spune Petrescu. “Noi nu ne-am gråbit cu semånatul ¿i nu am avut atac de dåunåtori a¿a cum am auzit la al¡i fermieri care au fost nevoi¡i så aplice multe insecticide. Nu am avut nici un fel de problemå. În primåvarå nu a mai fost nevoie de erbicid, rapi¡a s-a dezvoltat foarte bine, am aplicat douå tratamente cu fungicid ¿i insecticid ¿i, totodatå, la fiecare trecere am fåcut ¿i fertilizare lichidå. A fost un an foarte bun, am avut ¿i ploi, deci cultura a fost în neirigat ¿i s-a comportat foarte bine.” În fermå a avut ¿i hibridul PT303, care a oferit produc¡ii ridicate, ¿i a încheiat recoltatul cu media de 4.600 kg/ha. De aceea ¿i în aceastå toamnå va semåna 75 ha cu PT298 ¿i 75 ha cu PT303.

În cadrul societå¡ii Titirigå Agroinvest din Urzicu¡a, doi ingineri, Alexandru Voinea ¿i Adrian Titirigå, au semånat hibridul PT298/Agile pe o suprafa¡å de 40 ha, dupå culturå de grâu, ¿i au ob¡inut 4.080 kg/ha.

În Gherce¿ti, Florin Marin lucreazå 239 ha, iar rapi¡å a semånat pe 65 ha. Pe 10 ha a semånat hibridul PT298/Agile ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.500 kg/ha.

Petre Petrescu, din Co¡ofenii din Dos, a ales hibridul PT298/Agile ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.600 kg/ha.

Petre Petrescu lucreazå 1.050 ha, iar cu rapi¡å a avut 250 ha, semånate dupå culturå de grâu.

La pregåtirea patului germinativ am ¿i fertilizat cu îngrå¿åmânt triplu 15 250 kg/ha. Am semånat la finalul lunii august, dupå råsårire am erbicidat, am aplicat ¿i un regulator de cre¿tere, din nou un erbicid ¿i la fiecare dintre aceste treceri am administrat ¿i un insecticid. Am continuat în primåvarå cu fertilizarea ¿i am administrat la începutul lunii martie 200 kg/ha de uree, iar în ceea ce prive¿te tratamentele pot spune cå au mai fost douå interven¡ii cu fungicid ¿i insecticid ¿i am recoltat în data de 11 iulie. Am fost foarte mul¡umit de cum s-a comportat hibridul ¿i produc¡ia a fost foarte bunå ”, spune Florin Marin. Încântat de prima experien¡å cu hibrizii Pioneer, a ales din nou pentru aceastå toamnå hibridul PT298 pentru o suprafa¡å de 25 ha.

A fost prima oarå când a semånat hibrizi Pioneer, nu doar de rapi¡å, ci ¿i de porumb ¿i de floarea-soarelui. “Planta premergåtoare pentru acest hibrid a fost grâul, astfel cå terenul a pregåtit corespunzåtor, adicå am dezmiri¿tit ¿i am scarificat, apoi am intervenit cu combinatorul sau discul, depinde de cum se pregåtea terenul.

“Lucråm 300 ha, iar totalul de rapi¡å semånat în acest an a fost de 80 ha. Dupå recoltatul cerealelor am efectuat o lucrare cu Tiggerul ¿i una cu combinatorul, apoi am semånat la final de august, atunci am ¿i fertilizat cu îngrå¿åminte complexe 18.46.0 - 300 kg/ha. În toamnå a mai fost necesar un tratament cu insecticid, fungicid ¿i erbicid, am irigat, o singurå udare - 25 litri de apå. Apoi în primåvarå am erbicidat ¿i am avut 3 interven¡ii cu fungicide ¿i insecticide. Am recoltat pe 30 iunie ¿i 1 iulie ¿i pot spune cå am fost foarte mul¡umit de acest hibrid deoarece a fost rezistent ¿i la cådere, ¿i la Sclerotinia, chiar a oferit o produc¡ie foarte bunå”, a precizat Alexandru Voinea. Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Soia la superlativ Zona de vest este foarte importantå pentru cultura de soia. De aceea, la Buzia¿, în Timi¿, Donau Soya a organizat, împreunå cu partenerii, un eveniment dedicat acestei culturi.

entru cå în Timi¿, ¿i chiar în toatå Câmpia de Vest, este un regim pluviometric foarte bun, chiar cople¿itor uneori, soia are mare succes în rândul fermierilor. De la 1 septembrie 2022 pânå la 31 august 2023, au cåzut 1.200 litri pe metru påtrat, astfel cå soia nu a avut nevoie de iriga¡ii ¿i s-a comportat excelent. Ba chiar, cei 1.200 de litri de apå au adus provocåri, de la semånat, la pregåtirea terenului pânå la semånat ¿i pe tot ciclu. Au fost pu¡ine ferestre pentru a interveni cu tratamentele chimice ¿i fertilizarea terenului.

De aceea, în miniexpozi¡ia dedicatå soiei de la Buzia¿, Mas Seed a venit cu patru soiuri de soia adaptate ¿i foarte productive, ca råspuns la abordarea PAC privind leguminoaselor în fermå. Amintim pe scurt: soiul Albenga din grupa de maturitate 00, cu poten¡ial ridicat de produc¡ie ¿i con¡inut ridicat de proteinå, peste 40%. Are o adaptabilitate foarte bunå la condi¡iile pedoclimatice ¿i capacitate ridicatå de ramificare. Sonia e din grupa zero plus, un soi rustic ¿i timpuriu cu poten¡ial ridicat datoritå capacitå¡ii foarte bune de ramificare. Are o toleran¡å excelentå la stres hidric ¿i termic. Este foarte potrivit pentru semånatul tardiv, fiindcå are un timp de vegeta¡ie scurt ¿i defoliere rapidå. 34

Artesia are un randament de top. Este foarte productiv ¿i se preteazå foarte bine la tehnologiile intensive de pe suprafe¡e mari. Are ¿i capacitate de ramificare foarte bunå. Ioji Calapi¿, reprezentantul de vânzåri pe zona de vest, a spus cå Mas Seed mai de¡ine soiuri de lucernå ¿i este printre primii producåtori din Europa, cu cele mai bune produse. Ba chiar au reu¿it så îmbine douå sau chiar patru soiuri de lucernå în aceea¿i culturå, care concureazå între ele ¿i sunt mai rezistente la boli. “Dacå unul se îmbolnåve¿te, recupereazå celelalte ¿i nu se pierde cultura. Pe solurile extinse se poate face o coaså în plus ¿i rezistå cel pu¡in un an sau doi mai mult decât soiurile clasice”. A mai fost prezentå ¿i SaatenUnion, cu trei soiuri. Au existat ¿i trei soiuri române¿ti create de SCDA Turda. Este vorba de Raluca, Diana ¿i Onix, cu o productivitatea care ajunge pânå la 5,500 kg la ha. Am întâlnit chiar ¿i o companie argentinianå, Donmario, care se ocupå cu comercializarea semin¡elor de soia, grâu, porumb sau orz în Europa. Raiffeisen Agro RWA a venit cu mai multe varietå¡i de soia care sunt ¿i în varianta ecologicå ¿i se preteazå excelent în agricultura biologicå.

Acestea sunt produse în Austria, la o sta¡ie performantå unde se face o tratare cu hidrogen a semin¡elor. Practic se livreazå o såmân¡å liberå de boli. Ameropa a fost sponsorul principal ¿i a fertilizat întreaga platformå. Lidea a participat cu soiuri de soia din aceea¿i timpuritate din grupa 1. Compania se pozi¡ioneazå ca numårul unu în Europa la soia nemodificatå genetic, având un portofoliu complet pentru nutri¡ia animalå ¿i umanå. Lidea mai are ¿i grupa de maturitate 00 cu celebrul Mentor, varietatea cea mai vândutå din Europa. Soiul are con¡inut ridicat de proteinå: 42,1%, tulpinå robustå, toleran¡å ridicatå la cådere ¿i excelentå la Sclerotinia. Cercetårile pentru culturå de soia realizate de cåtre Lidea au furnizat varietå¡i performan¡e din punctul de vedere al randamentului ¿i a con¡inutului de proteinå pentru fiecare zona climaticå, pornind de la grupa 000 pânå la grupa III. De anul acesta, Lidea are în portofoliu soiuri de 000 ¿î încearcå så aducå soiuri cu un punct de inser¡ie cât mai ridicat.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Cartarea solului, dus\ la nivel de [tiin]\ exact\ La Herå¿ti, în jude¡ul Giurgiu, Alcedo are unul dintre cele mai moderne laboratoare de analize de sol din lume. Dotat cu aparaturå de ultimå genera¡ie, de mare precizie ¿i cu un grad avansat de automatizare, este punctul forte al serviciului de cartare agrochimicå MyAlcedoSoil.

aboratorul a luat fiin¡å în 2012 ¿i a crescut sub coordonarea pasionatului agrochimist Emilian Tudor. Anul acesta s-au realizat investi¡ii în modernizare ¿i extinderea capacitå¡ii de lucru, care a crescut de circa zece ori, de la câteva mii la zeci de mii de analize anual. Au fost achizi¡ionate echipamente noi, foarte precise, rapide, cu grad înalt de automatizare ¿i capabile de interconectivitate informaticå. Aparatele comunicå între ele prin intermediul unei re¡ele de calculatoare. Datele rezultate în urma analizelor se agregå, migreazå într-un server de unde se genereazå buletinele de analizå. Interven¡ia umanå e necesarå doar în anumite etape, precum pregåtirea probelor de sol sau cântårirea acestora (opera¡iunea fizicå, fiindcå datele generate sunt transmise automat în server).

nerul Alcedo. O mini-probå cântåre¿te în jur de 50 de grame, iar o probå 1-2 kg. Ajunse la laborator ¿i recep¡ionate, probele mai întâi se usucå (se pun în cutii de carton, într-un spa¡iu încålzit, dezumidificat), apoi se omogenizeazå ¿i se macinå pânå ce sunt aduse într-o stare finå. Urmeazå o multitudine de alte etape, fiindcå ¿i parametri ce sunt determina¡i sunt atât de numero¿i încât umplu patru pagini ale unui buletin de analizå. Se analizeazå pH, indicele de azot, P, K, macroelementele secundare - Mg ¿i S, microelementele: Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo. "Nu doar constatåm valorile din sol, ci analizåm ¿i riscul de caren¡å, în func¡ie de câteva elemente: cultura urmåtoare ¿i sensibilitatea acesteia la caren¡a unuia dintre elemente; valorile din sol; influen¡a diverselor caracteristici ale solului asupra disponibilitå¡ii unui anume element”, explicå Emilian Tudor. Astfel, fermierul poate lua måsuri din timp, înainte ca o caren¡å så se manifeste la plantele de culturå. Toate datele ob¡inute, din toate analizele, se stocheazå permanent ¿i pot fi oricând prezentate celor interesa¡i.

Trasabilitatea e de 100%. Ceea ce nu se poate spune despre toate laboratoarele de acest fel. ¥n laborator, metodele de lucru sunt standardizate. Nimic nu e aleatoriu, arbitrar. Inclusiv generarea recomandårilor de fertilizare se realizeazå în baza unui algoritm conceput de Tudor ¿i echipa. Precizia este, de altfel, strict necesarå. Pentru unele determinåri se lucreazå cu unitå¡i ppb (parts per billion - o miime de miime de gram/l). ªi existå cântare pentru a¿a ceva! La finalizarea analizelor, rezultatele sunt afi¿ate în platforma MyAlcedoSoil. De acolo, fermierul poate descårca buletinele de analizå ¿i poate vizualiza sub formå de cartograme, pe harta solei respective, varia¡ia diver¿ilor parametri de sol analiza¡i. Poate descårca hår¡ile de fertilizare variabilå gata pregåtite pentru ma¿ina de fertilizat. Fa¡å de anul trecut s-au introdus în noile buletine douå noi microelemente: B ¿i Mo. Costul analizei unei probe este de 290 de lei.

Robert VERESS

O analizå de sol implicå foarte multe etape, iar pentru celeritate se lucreazå în serii de câte 105 probe de sol. O probå este formatå, de regulå, prin amestecarea a 25 de mini-probe luate din punctele de prelevare indicate de softul special conceput de Ogor, parteProfitul Agricol 35/2023

CULTURI VEGETALE

Noi tehnologii de la Ameropa Novophos este un îngrå¿åmânt de tip MP granulat cu formula 10% azot, 26% fosfor, 15% SO3 ¿i 2,2% oxid de magneziu. Ahmed Alexandru, director comercial Ameropa, îl prezintå ca pe un fertilizant care con¡ine douå tehnologii. Una este Duramon, prin care azotul nu se transformå a¿a de repede, ceea ce reduce ¿i riscul de volatilizare. Cealaltå tehnologie este Novophos, care då numele produsului, prin care se protejeazå fosforul. Pe solurile acide ¿i alcaline fosforul se blocheazå, dar prin aceastå tehnologie de la Ameropa, se evitå blocarea iar disponibilitatea fosforului pentru plantå este mult mai mare. În plus, are loc ¿i o eliberare gradualå a fosforului. Aminovit Vigorion este un biostimulator care activeazå procesele fiziologice ale plantelor. Produsul înseamnå un aport de aminoacizi ¿i în plus con¡ine bacteria fixatoare de azot. Practic ajutå planta så î¿i absoarbå

azotul din atmosferå. În plus, are ¿i o ac¡iune antistres, împotriva efectelor produse de varia¡iile temperaturii, transplantare, înghe¡, salinitate, fitosanitare. Microquel mix, un produs hidrosolubil ce aduce un aport de microelemente pentru soia. Pentru cå o culturå nu necesitå numai macroelemente, azot fosfor sau potasiu. Fiecare culturå are un consum specific prin care solicitå ¿i alte substan¡e. Aceste trei produse sunt foarte necesare culturii de soia, iar fermierul ar trebui så le utilizeze cu mare încredere. În primul rând, pentru a reduce consumul excesiv de îngrå¿åminte clasice, pentru a proteja mediul ¿i a asigura o disponibilitate cât mai realå. Ahmed Alexandru spune cå ureea care con¡ine 100% azot amidic, dacå o aplici pe temperaturi crescute acesta se volatilizeazå. Vine înapoi sub formå de gaz ¿i

Moiså Radu, director regional pe zona Banat, Transilvania, confirmå cå tot mai multe ferme se confruntå cu un pH scåzut al solului. Asta înseamnå cå nu toatå substan¡a activå din îngrå¿åminte ajunge la plantå. Totu¿i, dacå va fi utilizatå tehnologia Novophos, imediat vor fi reduse costurile ¿i cantitå¡ile utilizate ¿i va fi protejat ¿i mediu. Fermierii din Occident nu mai folosesc ureea clasicå, ci cu inhibitori de nitrificare, pentru a fi cât mai ecofriendly cu solul ¿i pentru a rezolva problema nitrificårii. Probabil a¿a vor trebui så procedeze ¿i producåtorii români. Moiså a observat cå mul¡i agricultori nici nu se uitå la solubilitatea fosforului. Dar, spune el, dacå ai un sol cu pH 5,5, pierderea de fosfor este de 37%. La un produs clasic vei acea o pierdere foarte mare, dar la un produs cu tehnologie de protec¡ia fosforului Ameropa atât pentru soluri acide, cât ¿i alcaline vei avea un câ¿tig mai mare pentru fermå. 36

se duce în atmosferå. Un alt exemplu este azotatul de amoniu, care nu de mult era cel mai utilizat îngrå¿åmânt în România pe bazå de azot. De fapt, ¿i în continuare este foarte solicitat în agriculturå. Acesta con¡ine douå forme de azot nitric, substan¡å ce are o sarcinå negativå, iar complexul coloidal al solului are tot sarcinå negativå. Prin urmare, produsul nu se va prinde destul. Practic, dacå vine o ploaie, se va spåla ¿i ajunge în solu¡ia solului. “Acestea sunt douå forme de poluare a solului. Prin utilizatrea produselor cu tehnologie superioarå de la Ameropa, toate aceste fenomene vor fi evitate ¿i astfel se va proteja mediul”, a concluzionat Ahmed.

Gheorghe MIRON

Ahmed Alexandru, director comercial, [i Mois\ Radu, director Ameropa pentru Banat [i Transilvania Profitul Agricol 35/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Combaterea pestei porcine africane prin editare genomic\ Jon Oatley, profesor la Facultatea de Medicinå Veterinarå de la Universitatea de Stat din Washington, sus¡ine cå editarea genomicå este idealå pentru contracararea unor pandemii în zootehnie. În lipsa unui vaccin, este unica solu¡ie.

“

¥n numele securitå¡ii alimentare, am aplicat editarea geneticå pe vite, porci ¿i oi”, spune Jon Oatley. “Genomul este un set complet de gene. În lume existå peste 2 miliarde de oameni supraponderali. Mai mul¡i oameni mor de foame, din cauza bolilor de nutri¡ie, decât de cancer.

În 2050, pe Terra vor fi 10 miliarde de oameni, care nu vor renun¡a la proteina animalå. Din contrå, o introduc din ce în ce mai tare în alimenta¡ie. De aceea, trebuie så cre¿tem efectivele de animale peste tot în lume. Prin ameliorare selectivå, se urmåre¿te îmbunåtå¡irea calitå¡ilor animalului. Schimbårile genetice au nevoie de peste 10 ani. Urmårim cre¿terea rezisten¡ei organismelor, spunea profesorul american. Recombinåm ADN-urile pentru a ajuta la alte combina¡ii de ADN. Profitul Agricol 35/2023

Deocamdatå, pentru ¿oareci, se formeazå un ovul, se reinjecteazå nuclear, dar tehnica nu se aplicå la animale mari. Clonarea nu a dat rezultate. Celulele stem au dat rezultate limitate. Cea mai promi¡åtoare tehnicå este editarea genomicå cu o secven¡å de ADN stråin pentru mamifere. Prin editare geneticå se provoacå ruperea ADN ¿i, dupå reeditare, se introduce informa¡ia în embrion ¿i animalul devine astfel gestant. Ingineria geneticå oferå rezultate mai bune pentru rezisten¡a la boli ¿i pentru adaptarea la mediu, pentru o reproducere eficientå. Este esen¡ialå diseminarea la scarå mare pentru o geneticå superioarå pentru cå spermatozoidul are un genom unic”.

Inseminarea a fost introduså la animale cu 60 de ani în urmå, la vaci. La porci s-a dovedit atunci ineficientå. La rumegåtoare ¿i la monogastrice, se folosesc masculi surogat.

Ingineria geneticå se aplicå ¿i pentru transplant. Este recomandabil så folosim forma “ameliorare de precizie”, în loc de “ameliorare genomicå”. Aceste tehnologii sunt deja folosite, dar trebuiau rebranduite.

Nici în SUA nu este simplu procesul prin care se poate impune o tehnologie genomicå. “Pentru a ob¡ine autoriza¡ie pentru tehnologii genomice de la FDA (The Food and Drug Administration), ¿i ca så efectuez editåri pentru consum uman, a durat doi ani pentru acceptare. Ca så ob¡inem 5 animale, am avut nevoie de autorizare care ni s-a dat peste doi ani. Deci numai pentru un anumit grup de animale ¿i pentru urma¿ii acestora. FDA a efectuat o evaluare completå a riscurilor pentru consumul uman. Schimbarea ADN pentru amelioF rare se izbe¿te de teama oame-

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR nilor de necunoscut. Trebuie så le explicåm oamenilor. Ultimele sondaje de opinie din SUA aratå cå americanii vor animale editate genomic.” Jon Oatley crede cå se pot transfera gene de la rasele arhaice, autohtone, la rasele îmbunåtå¡ite pentru a cre¿te vigoarea, rezisten¡a la boli ¿i la secetå. Pot rezulta animale cu o geneticå îmbunåtå¡itå. Pesta porcinå africanå se poate rezolva prin editare geneticå.

Genomul este “lista de instruc¡iuni despre cum este creat ¿i func¡ioneazå un organism”, “o combina¡ie de nucleotide (litere) care alcåtuiesc ADN-ul, ambalate în cromozomi”, “un set complet de gene care codificå pentru mulecule care controleazå tråsåturile organismului”.

Profesorul american explicå plastic ni¿te no¡iuni altfel greu accesibile fårå pregåtirea ¿tiin¡ificå necesarå. Ingineria geneticå animalå este manipularea directå a genomului unui organism.

Avem nevoie de biotehnologie în agriculturå pentru cå este tot mai mare solicitarea de proteinå animalå, iar terenul arabil este tot mai pu¡in. Cre¿te popula¡ia, scade terenul arabil. FAO spune cå va cre¿te nevoia de proteinå animalå ¿i scade terenul agricol. Singura solu¡ie este cre¿terea eficien¡ei produc¡iei de animale prin con-

Acum, la orizont a apårut o promisiune nouå: editarea genelor. Se folosesc instrumente moleculare + informa¡ii ADN, care determinå o inginerie geneticå eficientå ¿i preciså: 1-2 genera¡ii fårå ADNr. Se cunosc mai multe strategii de editare a genelor: CRISPR, ZFN, TALEN. Este vorba de modificåri genomice, care ar putea apårea în naturå. Metoda CRISPR-Cas9 este simplå ¿i eficientå, se poate aplica la toate mamiferele. Proteina Cas9 duce la ruperea ADN, urmatå de o repara¡ie naturalå, ceea ce duce la editare genomicå. Avantajul editårii genomice în rezisten¡a animalelor înseamnå bunåstare, rezisten¡å la boli, cre¿tere, adaptare la mediu, reproducere, adicå viitorul securitå¡ii alimentare. Elementul esen¡ial este diseminarea eficientå a geneticii modificate în popula¡iile de animale. Tehnologiile de reproducere cresc accesul la genetica unicå. A¿a se ajunge la “game¡i de diseminare”, ceea ce înseamnå acces pe scarå largå ¿i diseminare pe scarå largå a geneticii modificate. De 60 de ani se folose¿te inseminarea la vacile de carne ¿i numai 7%

din vaci se însåmân¡eazå. Celelalte se monteazå natural. Inseminarea este o provocare logisticå pentru vaca de carne. Congelarea spermei de vier este ineficientå. La oi ¿i la capre, inseminarea este o provocare tehnicå. Numai editarea genomicå rezolvå aceste probleme. Prin ingineria CRISPR, se izoleazå celulele stem de la un mascul performant ¿i se inoculeazå în ¡esutul testicular al mai multor masculi surogat. Din acel moment, masculii surogat vor secreta spermatozoizi identici cu materialul seminal de la masculul performant. Prin urmare, masculii surogat produc spermatozoizi cu ADN modificat genetic, care poate fi diseminat prin împerechere naturalå. Se ob¡ine astfel geneticå de elitå. Ta¡ii-surogat vor avea un deosebit impact asupra produc¡iilor animale la nivel mondial. Aceste no¡iuni s-au publicat pentru marele public în perioada 2016-2020 privind animalele modificate genetic (ta¡ii surogat). În perioada 2019-2020, un grup de lucru din SUA a sus¡inut dezbateri privind editarea genelor în dezvoltarea politicii animalelor.

struirea rezisten¡ei. Cre¿terea selectivå modeleazå genomul animalelor, la care se adaugå câ¿tigul genetic, dar... se bazeazå în principal pe fenotipul observabil. Este nevoie de 10 ani pentru a realiza schimbåri progresive. Când face selec¡ia, fermierul se confruntå cu douå primejdii: deriva geneticå ¿i selec¡ia involuntarå a fenotipurilor negative. Ingineria genomului oferå un mijloc de a construi rezisten¡a ¿i de a spori eficien¡a într-un interval de timp scurt, fårå efecte negative accidentale. Au fost abordate strategii conven¡ionale - transgeneza, ADN recombinant (rADN), microinjec¡ie pronuclearå, clonarea, celule stem embrionare. Toate au fost mari promisiuni, dar au dat cu rezultate limitate.

În 2021, cercetåtorii au depus mårturie la audierea Congresului SUA privind editarea genomului la animale. În 2022, a avut loc o conferin¡å interna¡ionalå USDA-FAS privind editarea genelor în produc¡ia de animale, eveniment gåzduit de Brazilia. În 2023, FDA a dat autoriza¡ie pentru utilizarea în alimenta¡ia publicå a porcilor modifica¡i genetic NANOS2. Pentru marele public råmâne stigmatul organismelor modificate genetic, de¿i editarea genomicå este altceva. Din considerente de eticå, cercetarea ¿tiin¡ificå poate avea de suferit. Cre¿terea selectivå ¿i practicile standard de cre¿tere a animalelor au impact asupra bunåstårii. Publicul trebuie convins cå laptele ¿i carnea nu se altereazå prin folosirea editårii genomice. Profitul Agricol 35/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Subven]ii pentru vaci vândute Pe 30 septembrie se încheie perioada de re¡inere în ferme a animalelor pentru care fermierii solicitå plata APIA. Crescåtorii pot så vândå vacile fårå a-¿i pierde subven¡iile ¿i, cel mai important, pot fi inclu¿i pe listele de platå avans APIA.

hidul APIA precizeazå în cazul sprijinului cuplat zootehnic vaci lapte: “Vacile de lapte sunt men¡inute, pe o perioadå de re¡inere de 4 luni de la data-limitå de depunere fårå penalizåri a cererii de platå pânå la finalul perioadei de re¡inere, 30.09.2023, în exploata¡ia/ exploata¡iile cu cod ANSVSA, men¡ionate în cerere sau în exploata¡iile asocia¡iilor/ cooperativelor/ grupurilor de producåtori în care animalele au fost transferate temporar pentru på¿unat cu condi¡ia ca solicitantul så fie proprietarul animalelor pe durata transferului temporar vacile de lapte solicitate pentru sprijin sunt înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå.”

Profitul Agricol 35/2023

Aceea¿i regulå trebuie respectatå ¿i-n cazul sprijinului cuplat zootehnic pentru venit taurine de carne: Respectarea perioadei de re¡inere îi calificå pe crescåtorii de bovine atât pentru plata APIA sprijn cuplat zootehnic, subven¡ie europeanå, cât ¿i pentru plata ajutorului na¡ional tranzitoriu, subven¡ie achitatå de la bugetul de stat. Plata APIA sprijin cuplat zootehnic bovine pentru acest an se efectueazå pentru un efectiv de minim 10 capete vaci eligibile, respectiv pentru un efectiv de minim 5 capete vaci determinate din zonå montanå. Potrivit Planului Na¡ional Strategic, pentru perioada 2023-2027 efectivul planificat de vaci de lapte pentru care se acordå sprijinul este 300.000 capete, cu un cuantum indicativ planificabil de 338 euro/cap. Cuantumul indicativ maxim estimat de 440,10 de euro/cap pentru care s-a luat în calcul ipoteza scåderii efectivelor datoritå volatilitå¡ii pre¡urilor de comercializare ¿i a cre¿terii cheltuielilor de produc¡ie. În cazul vacilor pentru carne, PNS precizeazå cå efectivul planificat pentru care se acordå sprijinul este 80.000 capete, cu un cuantum indicativ planifi-

cabil de 279 euro/cap pentru acest an de cerere. Conform Ordinului MADR nr. 80/2023, art. 77, alin. (2), sunt eligibile la platå inclusiv animalele care pânå la finalul perioadei de 4 luni, 30.09.2023, au intrat, respectiv au ie¿it în/din exploata¡iile cu cod ANSVSA de¡inute de acela¿i beneficiar sau în/din exploata¡iile asocia¡iilor/cooperativelor/grupurilor de producåtori în care au fost transferate temporar pentru på¿unat. De asemenea, bivoli¡ele de lapte pentru care se solicitå sprijinul cuplat pentru venit sunt men¡inute în exploata¡ia/exploata¡iile cu cod ANSVSA men¡ionate în cerere, pe o perioadå de re¡inere de 4 luni de la data-limitå de depunere fårå penalizåri a cererii de platå. Pânå la finalul perioadei de re¡inere, 30.09.2023, bivoli¡ele solicitate SCVZ pot intra, respectiv ie¿i în/din exploata¡iile cu cod ANSVSA de¡inute de acela¿i beneficiar sau în/din exploata¡iile asocia¡iilor/cooperativelor/grupurilor de producåtori în care au fost transferate temporar pentru på¿unat.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Vom avea 56.000 de Ministrul Florin Barbu crede în continuare în propriul pariu privind salvarea industriei porcului din România într-o perioadå de 5 ani. “¥n momentul de fa¡å, sunt contracte semnate în finan¡are ¿i execu¡ie 56.000 de locuri de cazare pentru scroafe. Asta înseamnå cå, dupå finalizarea acestor investi¡ii pe o perioadå de 2 ani, putem produce în România aproape 1,6 - 1,8 milioane de purcei. Un purcel importat este aproape 128 de euro. Costul de produc¡ie pentru un purcel crescut în România este de 60 euro”, spune ministrul Florin Barbu. Cu cele 56.000 de scroafe, vom ajunge så producem 9 milioane de purcei, care så fie introdu¿i în fermele de îngrå¿are. “Vreau ca în România så se producå cantitatea necesarå de purcei. Vreau ca balan¡a comercialå så fie zero pe produsele din carne de porc”. Ministrul Agriculturii spune cå a luat ¿i decizia de a schimba modul de accesare a fondurilor europene din Planul Strategic 2023-2027, iar cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate. “Måsurile de accesare a fondurilor europene din PNS le-am împår¡it pe deficitul din balan¡a comercialå. Cei care vor investi în zootehnie vor merge pe axe separate, pentru a nu se mai întâmpla ca în 2024, så avem 70% numai proiecte pe partea de bovine, iar pe partea de porcine, unde avem deficit, så nu putem face investi¡ii. Fiecare beneficiar care vrea så dezvolte zootehnie va avea axå separatå. Vrei så-¡i faci fermå de porc, fermå de vacå, fermå de ovine, fermå de påsåri, nu vor fi amestecate aceste proiecte. Totul a fost creat pentru a îndrepta balan¡a comercialå în România. Nu vreau så mai mergem în România pompieristic”. Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale va finan¡a partea de reproduc¡ie, 40

iar prin Planul Strategic, oamenii vor ioane de porci, ar însemna, dupå calputea accesa fonduri pentru partea de cule de aritmeticå simplå, cå avem cre¿tere. nevoie de aproximativ 360.000 de “Reproduc¡ia nu mai are ce cåuta în scroafe în România. Planul Strategic 2023-2027. Pe acest Acum avem 90.000 de scroafe. Neprogram, oamenii trebuie så acceseze ar mai trebui 270.000. Ar trebui så cre¿proiecte pentru cre¿terea porcului, atât tem de trei ori efectivele din prezent”, timp cât Ministerul Agriculturii face explicå Lado¿i. partea de purcel. Dar så ne limitåm la cele 160.000 de Practic, så se dezvolte concom- locuri de cazare pentru reproduc¡ie, intent ¿i partea de cre¿tere, de gras, iar cele la care ministrul Barbu face purceii pe care îi producem în aceste referire. De unde luåm scroafe så le ferme så meargå pe cre¿tere. Så nu umplem? Nici toatå Europa la un loc nu ajungem în situa¡ia så producem purcei are de vânzare 160.000 de scroafe. ¿i så fim nevoi¡i så-i exportåm pentru cå Ca så cre¿tem noi asemenea efecnu avem ferme de gras”, a explicat tive, nu avem cum. ¥n România sunt în Florin Barbu. jur de 90.000 de scroafe acum. PropriPariul lui Florin Ionu¡ Barbu este fru- etarii lor produc purcei strict pentru promos, chiar impetuos. Ministrul nu expli- priile hale de îngrå¿are, cu unele mici cå înså de unde importå 56.000 de excep¡ii. scroafe, un numår oricum insuficient Cre¿terea efectivelor se poate face pentru 9 milioane de purcei. numai prin cumpårarea altor scroafe. Toatå Europa nu are în acest moment Pu¡inii crescåtori de scroafe au capacun excedent de 56.000 de purcele, aratå itå¡i infime pentru purceii necesari unui speciali¿tii. Este un om informat, care asemenea program. Toate trebuie så tråie¿te de ani buni printre parlamentari vinå de-afarå. cu interese majore în agriculturå. Putea så-i întrebe în prealabil ce cred ei despre un asemenea program. I-o fi întrebat? e, numårul porCâte scroafe ne-ar Potrivit datelor statistic cut în fer mele trebui ca så ajungem la cilor crescu¡i anul tre i mai mic decât în un efectiv de 9 milioane române¿ti a fost de 17 or volu¡ie ¿i de 7 ori de porci? Este o întreanii de dinainte de Re 00. bare pentru speciali¿tii mai mic fa¡å de anul 20 ual carne de porc an rtå pe care ministrul AgriRomânia impo e de euro. Dupå culturii ar fi trebuit så-i de peste 750 de milioan africane, importul consulte înainte de a apari¡ia pestei porcine scut de la promite. de carne de porc a cre a în “Am våzut ¿i eu afir290.000 de tone, cât er e anul ma¡iile domnului ministru, 2017, la 750.000 de ton spune Ioan Lado¿i, pre¿etrecut. mai bine în dintele Asocia¡iei ProAceste cifre se våd cel îi preocupå atât ducåtorilor de Carne de balan¡a comercialå, care ¿tri. Porc din România. Poate de tare pe guvernan¡ii no så declare multe... Ca så producem 9 milProfitul Agricol 35/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

scroafe în ferme noi

“Så presupunem cå acele scrofi¡e ar exista undeva în Europa. Asta ar însemna o investi¡ie de aproape 100 de milioane de euro. Sigur, pentru România nu ar fi un cap de ¡arå. Cele 160.000 de scroafe au nevoie de adåposturi. Ca så faci ferme pentru 160.000 de scroafe, avem nevoie de minim 800 de milioane de euro. Deci ne-ar trebui cel pu¡in un miliard de euro pentru acest program”, face socoteala Ioan Lado¿i. România pierde înså incomparabil mai mult dacå face importuri de carne pentru 80% din necesarul intern. Acest miliard de euro este exact cât a pierdut România în cei 6 ani de pandemie. Noi cheltuim înså anual un alt miliard de euro pentru carnea de porc din import. Prin urmare, dacå statul român ar investi un miliard de euro pentru reconstruc¡ia industriei porcului, nu ar fi totu¿i o exagerare. Pesta porcinå africanå continuå så facå ravagii. Recent, Grupul Smithfield România, care face parte din Asocia¡ia Producåtorilor de Carne de Porc din România, a fost nevoit så ucidå al¡i 50.000 de porci la ferma din Voiteni, jude¡ul Timi¿. Paguba este enormå. Chinezii au introdus acolo norme de biosecuritate draconice ¿i totu¿i boala a påtruns. Profitul Agricol 35/2023

“Eu am fost de multe ori în fermele companiei Smithfield din Timi¿. Ca så intri acolo, treci prin douå filtre. Du¿ul este inevitabil, nu po¡i påtrunde altfel. Ultima datå, mi s-a refuzat intrarea pentru motivul cå nu am reu¿it så-mi dau verigheta jos. Este un virus foarte påcåtos. Nimeni nu-l cunoa¿te foarte bine. Oamenii pot fi purtåtori, dar vectori pot fi ¿i ¿oarecii, påsårile, ¡ân¡arii, mu¿tele, cåpu¿ile. Am în¡eles cå virusul poate veni în fermå pe particule anorganice sau organice, aduse de vânt, de ploaie. În acest context, este extrem de greu så asiguri biosecuritate 100%, ar fi ideal, dar idealul nu existå.” Este evident cå sursa virusului trebuie så fie alta ¿i efectul este cumplit. “Este o pagubå majorå pentru pia¡a internå, adaugå Ioan Lado¿i. Ferma de la Voiteni avea 5.500 de scroafe. Dacå înmul¡im numai cu 25 de porci pe an de la o scroafå, rezultå 137.500 de porci la îngrå¿at. Repopularea la acela¿i nivel dureazå cel pu¡in doi ani. Aceastå pagubå înseamnå cå, timp de trei såptåmâni, abatoarele din toatå România nu vor mai avea ce tåia.” Pre¡ul cårnii de porc cre¿te în toatå Europa la poarta fermei. Cre¿terea de la noi s-a produs în alt registru, inclusiv pentru cå porcul nostru e tot mai rar, crede profesorul Lado¿i. Cererea de porc românesc este de cinci ori mai

mare decât oferta. “Comisia de clasificare a carcaselor atestå cå pre¡ul porcului în viu la poarta fermei este de 10-11 lei kilogramul.” Chiar dacå pre¡ul oferit de procesatori este bun în toatå Europa, chiar dacå pre¡ul cerealelor a scåzut, s-a redus ¿i pre¡ul inputurilor, totu¿i efectivele de porci scad pe tot continentul. Pare un paradox greu de explicat. “Pre¡ul a fost infim la carnea de porc înainte de pandemie. Când au våzut condi¡iile actuale, provocate de crize ¿i de råzboi, foarte mul¡i fermieri, mai ales cei mici, s-au speriat ¿i nu au mai populat adåposturile. Ei nu au intuit cå pre¡urile la cereale pot så scadå în Europa chiar pe timp de råzboi. Pre¡ul de vânzare era sub costurile de produc¡ie. De remarcat este faptul cå, în toatå Europa, fermierii au vândut carnea de porc sub costurile de produc¡ie timp de doi ani. Foarte mul¡i crescåtori nu au un nivel de capitalizare sau de integrare ridicat ca så-¿i permitå så producå în pagubå. Au închis fermele. Asta, pe de o parte. Pe de altå parte, se manifestå o schimbare evidentå a dietei oamenilor, preponderent în ¡årile occidentale. Oamenii preferå legumele ¿i fructele”, explicå pre¿edintele APCPR.

Viorel PATRICHI 41

GR|DINA

VIA [i LIVADA

România a participat la Potato Europe Clubul Fermierilor Români ¿i Federa¡ia Na¡ionalå “Cartoful” din România reprezintå interesele fermierilor producåtori de cartof la Potato Europe (Tournai, Belgia), în cadrul celui mai important târg interna¡ional dedicat industriei cartofului. Aceastå participare reprezintå o ocazie excelentå pentru a aduce în aten¡ia publicului ¿i a autoritå¡ilor europene provocårile ¿i oportunitå¡ile sectorului cartofului la nivel na¡ional. Pe 15 aprilie 2021, cele douå organiza¡ii au semnat un protocol de colaborare cu scopul de a sus¡ine fermierii ¿i de a dezvolta un Plan Na¡ional Strategic al Cartofului, care så aducå beneficii semnificative sectorului. În cadrul târgului Potato Europe, avem oportunitatea så aducem în primplan urmåtoarele aspecte: 42

l Importan¡a schimbului de bune practici în domeniul cercetårii agricole, în principal, în scopul actualizårii tehnologiilor aferente gestionårii cartofului pentru såmân¡å; l Importan¡a investi¡iilor în cercetare, inova¡ie ¿i tehnologie în scopul cre¿terii productivitå¡ii ¿i competitivitå¡ii fermierilor români din industria cartofului; l Promovarea practicilor agricole moderne ¿i sustenabile specifice sectorului.

În ceea ce prive¿te colaborarea dintre cele douå organiza¡ii, enumeråm mai jos câteva dintre reu¿itele în privin¡a reprezentårii fermierilor cultivatori de cartofi din ¡ara noastrå: l Alocåri bugetare dedicate pentru sectorul de cartof în PNDR 2021-2022; l Acordarea unor ajutoare de mi-

nimis pentru sus¡inerea sectorului, dar ¿i un plan de acordare a unui ajutor de stat începând din 2024, care så contribuie la utilizarea de såmân¡å certificatå autohtonå; l Alocarea unei måsuri de sprijin dedicatå sectorului cartofului în cadrul PNS (valori de maximum 2.000.000 euro/proiect, din care maximum 500.000 euro/proiect. Clubul Fermierilor Români ¿i Federa¡ia Na¡ionalå “Cartoful” din România råmân angajate în sus¡inerea fermierilor ¿i a dezvoltårii sectorului cartofului în România. Colaborarea noastrå va continua så vizeze obiectivele comune de promovare a intereselor fermierilor ¿i de dezvoltare a unei industrii a cartofului durabile ¿i competitive.

comunicat CFRO Profitul Agricol 35/2023

MA{INI & UTILAJE

Un tsunami de nout\]i ¥n perioada 12-18 noiembrie, în Germania, mai precis la Hanovra, va avea loc expozi¡ia Agritechnica. Se ¡ine dupå o pauzå de 4 ani cauzatå de pandemie.

4 ani de a¿teptare înseamnå cå ¿i producåtorii au avut timp så dezvolte noi utilaje ¿i func¡ii. Zilele acestea deja se simte freamåtul apropierii expozi¡iei. Marii producåtori de ma¿ini agricole au început så facå prezentåri, a¿a-numitele “pre-Agritechnica”, în care prezintå presei agricole din toatå Europa ce vor expune mai nou în Germania. Este un veritabil tsunami de noutå¡i, un val de informa¡ii despre zeci ¿i zeci de ma¿ini ¿i utilaje agricole, prezentåri care au loc zi dupå zi. Este impresionantå ¿i capacitatea logisticå a constructorilor de tehnicå agricolå de a gestiona impecabil echipe de sute de jurnali¿ti, din UE ¿i din afara 44

UE, care au nevoie de cazare, bilete de avion, ba chiar ¿i câte ceva de mâncare. Ne bucurå de fiecare datå când suntem invita¡i la astfel de prezentåri, care au loc îndeosebi în ferme din vestul Europei, pentru cå ¿tim cå de fiecare datå vom avea ce vedea, ce învå¡a ¿i mai ales ce scrie. Tendin¡ele pe care le-am remarcat la mai to¡i producåtorii sunt orientarea spre cât mai multå digitalizare, automatizare ¿i autonomie. Da, constructorii ¡intesc în mod serios spre utilaje care vor efectua lucrårile agricole în mod autonom, fårå operator sau telecomandå. În acest caz vorbim, practic, de o robotizare extinså a ma¿inilor agricole, care pot lucra ¿i fårå includerea directå a factorului uman. La prima vedere, pare extraordinar, dar oare se dore¿te renun¡area, fie ¿i par¡ialå, la munca operatorilor? Producåtorii încearcå så ne asigure cå nu va fi a¿a, iar aceastå autonomizare a ma¿inilor agricole nu ar face decât så suplineascå criza for¡ei de muncå din agriculturå, a celei calificate,

în special. Sunt fermieri români care ne-au spus cå au achizi¡ionat tractoare ¿i combine a cåror dotare digitalå este la nivelul anilor 2019-2022, dar operatorii nu folosesc decât poate 10-15% din func¡iile ¿i sistemele digitale/automate. În aceste condi¡ii, cum vor fi încuraja¡i ace¿ti fermieri ¿i al¡ii ca ei så achizi¡ioneze tehnicå agricolå cu ¿i mai multe dotåri automate ¿i chiar func¡ii autonome, precum cele care vor fi prezentate la Agritechnica 2023? Este decizia fiecåruia, dar digitalizarea ¿i automatizarea sunt încå elemente conjugate la timpul viitor în multe ferme din România, iar autonomizarea pare, a¿a, o bizarerie. În paginile urmåtoare vå propunem un prim calup de astfel de noutå¡i anun¡ate înaintea Agritechnica, iar pe måsurå ce ¿i alte companii î¿i vor dezvålui inova¡iile, vi le vom introduce ¿i pe acelea.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 35/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractorul poate s\ mearg\ [i f\r\ tractorist Constructorul Case IH a fåcut un adevårat show cu tractoare ¿i echipamente agricole la o fermå din Austria. Dar cel mai mult a atras aten¡ia tractorul care mergea complet fårå tractorist. ªi ¿i-a fåcut treaba impecabil.

Pentru Case IH (¿i nu doar pentru ei) tractorul autonom este departe de a mai fi un simplu prototip. Cineva îi spunea cu umor cå este un “fier inteligent”. E adevårat, lucreazå 100% autonom, în baza unei hår¡i de prescrip¡ie, înregistreazå ¿i

Profitul Agricol 35/2023

transmite în fermå to¡i parametri în timp real, anun¡å dacå are o defec¡iune sau dacå are nevoie de carburant în timp ce î¿i face treaba absolut imperturbabil. Tractorul pe care l-am våzut la lucru - prelucrarea terenului cu grapå cu discuri ¿i gheare - era un Case IH Magnum 340, dotat cu tehnologie digitalå Raven, conectivitate AFS Connect cu semnal

RTK de mare precizie. În UE nu existå, deocamdatå, legisla¡ie care så permitå utilizarea tractoarelor autonome ¿i chiar dacå acum s-ar apuca europarlamentarii så punå bazele unor reglementåri în domeniu, vor mai trece ani buni pânå så vedem un astfel de tractor pe câmpiile patriei. Dar el deja existå peste Ocean...

MA{INI & UTILAJE

Poettinger duce pr\[itul mecanic la perfec]iune Compania Poettinger, marcå distribuitå în România de NHR Agropartners, a prezentat, în Austria, numeroasele inova¡ii aduse unor utilaje ¿i echipamente deja consacrate: pluguri, grape rotative, semånåtori, cultivatoare.

Tinecare V Master, inamicul buruienilor Controlul mecanic eficient al buruienilor depinde de mai mul¡i factori. Cultura, buruienile, solul, vremea ¿i parametrii echipamentului joacå un rol important. Pentru a fi pregåtit pentru diferite condi¡ii de func¡ionare, existå o serie de noi setåri care pot fi efectuate pe grapa

cu din¡i Poettinger Tinecare V 12200 Master cu o lå¡ime de lucru de 12,20 metri. Practic, în func¡ie de înål¡imea fa¡å de sol ¿i unghiul la care este setat cadrul grapei cu din¡i, se pot prelucra suprafe¡e semånate cu soia, de exemplu, cu acoperirea/dezrådåcinarea completå a buruienilor, concomitent cu

protejarea culturilor ¿i, evident, fårå folosirea de substan¡e chimice pentru anihilarea buruienilor. Echipamentele Tinecare cu astfel de dotåri vor fi disponibile în urmåtoarele luni.

Arpad DOBRE

Rotocare ¿i Flexcare au primit noi echipåri Echipamentele de prå¿it ¿i prelucrare a solului Rotocare ¿i Flexcare, care ¿i-au dovedit deja eficien¡a, vor avea dotåri suplimentare din aceastå toamnå. Modelele Rotocare V 6600 ¿i V 8000 de prå¿it mecanic vor putea fi dotate cu buncåre Tegosem pentru semånatul de culturi de acoperire sau aplicarea de microgranule. Cultivatoarele Flexcare, pe lå¡imi de lucru de 4,7 - 9,2 metri, vor fi dotate cu camere video ¿i cu sistemul Section Control, pentru controlul sec¡iunilor ¿i protejarea culturilor pe rânduri. 46

Profitul Agricol 35/2023

MA{INI & UTILAJE

Claas reinventeaz\ gama de cositori Disco Claas a dezvåluit noua cositoare Disco 9700 cu o lå¡ime de lucru de pânå la 9,5 m. Sunt disponibile cinci versiuni diferite, cu condi¡ionator (tambur de zdrobire par¡ialå a materialului cosit) cu din¡i sau cu role ¿i gruparea brazdei Auto Swather. Disco 9700 RC Auto Swather ocupå o ni¿å specialå, în calitate de cositoare pentru biomaså, de dimensiuni mari, pentru randamente de pânå la 60 t/ha cositorile fiind operate de tractoare de 500 CP.

eria Disco 9700 de la Claas este destinatå în principal celor care opereazå pe câmpuri cu forme neregulate ¿i pe pante, unde este necesar un grad ridicat de flexibilitate pentru suprapunere. În plus, cositorile de dimensiuni mari sunt deosebit de adecvate pentru manipularea unor volume mari de material recoltat. Sunt disponibile cinci modele, de la Disco 9700 Comfort fårå condi¡ionator

Profitul Agricol 35/2023

la Disco 9700 RC Auto Swather cu condi¡ionator cu role ¿i gruparea brazdei. Caracteristici-cheie: - Disco 9700 RC Auto Swather cu debit nou de material recoltat, cutie de viteze tip foarfecå extrem de robustå ¿i transportor cu bandå de 1.100 mm lå¡ime, cu douå unghiuri de înclinare, în calitate de nou specialist în materie de volume maxime de material recoltat; - bra¡e oscilante pentru lå¡imea de lucru reglabilå continuu de la 8,8 la 9,5 m (la lucrul în “baterie” de trei); - protec¡ie nonstop împotriva coliziunii pentru Disco 9700 Business (hidraulic) ¿i Disco 9700 Comfort (mecanic); - Active Float Confort - control al presiunii la sol pentru toate modelele Disco 9700; - barå de tåiere Max Cut cu lame ¿i capace pentru schimbarea u¿oarå a lamei; - patine anti-uzurå pentru mårirea înål¡imii de tåiere cu 15 mm;

- noul arbore telescopic triplu de ac¡ionare Walterscheid P-Line cu tuburi profilate special, ranforsate ¿i noul ambreiaj cu frecare K-90; - unitatea de ac¡ionare cu role duble cu cutie de viteze tip foarfecå pentru modelele RC asigurå un debit optim cu stabilitate maximå; - control op¡ional pentru pante, pentru traversarea lateralå, presiunea la sol ¿i viteza benzii; - Comfort ¿i Business - cu compatibilitate Isobus completå; - Comfort - are senzor de sarcinå pentru controlul presiunii la sol Active Float, cursa bra¡ului oscilant ¿i pliere a capacului de protec¡ie, preselec¡ie pentru ridicarea ¿i coborârea bra¡elor sau conectarea la managementul la capåt de rând a tractorului; - Business - are sistem hidraulic cu detec¡ie continuå a sarcinii, cu operare directå prin terminalul Isobus sau conexiune la gestionarea la capåt de rând a tractorului; - op¡ional, lubrifiere centralizatå ¿i råcitor de ulei.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Inova]ii în portofoliul Case IH Un tractor de 778 CP Noul Quadtrac 715 AFS Connect (conectat la serverele dealerilor, pentru monitorizare permanentå ¿i emitere de alerte, unde este cazul) dezvoltå 778 CP (putere maximå). Este cel mai puternic tractor Case IH ¿i a fost dezvoltat deoarece oferå o serie de beneficii economice, de eficien¡å ¿i de mediu. În plus, permite operatorilor så lucreze mult mai confortabil, så aibå la îndemânå o serie de func¡ii noi ¿i automatizåri ¿i, în final, så facå mult mai multe opera¡iuni, unele simultane, cu un singur tractor.

Un tractor pentru toate nevoile unei ferme Pentru pia¡a în cre¿tere a tractoarelor multifunc¡ionale, de mare putere, Case IH a lansat un nou model de 340 CP în gama Optum. Cu toate îmbunåtå¡irile aduse, Optum 340 CVXDrive cu AFS Connect nu este mai greu decât modelele 300 ¿i 270, dar oferå mai multå putere, productivitate maximå ¿i capacitatea de a gestiona eficient orice opera¡iune. Noul model este ideal pentru aplica¡ii de trac¡iune ¿i lucrul cu priza de putere, de la prelucrarea solului ¿i semånat pânå la cosit ¿i transport.

O alternativå la transmisia continuå

¥ncårcåtoare telescopice îmbunåtå¡ite

Case IH a extins op¡iunile de transmisie pentru gama de tractoare Vestrum de 100-130 CP, cu op¡iunea transmisiei Powershift ActiveDrive 8 în locul transmisiei CVXDrive cu varia¡ie continuå (CVT). Disponibilå anterior doar pentru tractoarele Maxxum de 115-150 CP, op¡iunea Powershift ActiveDrive 8 este utilå celor care, de¿i nu opteazå pentru o transmisie CVT, au acum o alternativå care vine la un cost mai mic, dar cu un nivel ridicat de eficien¡å ¿i capacitate de combustibil. Are trei game de vitezå: 0-10,7 km/h (prelucrarea terenului), 4,3-18,1 km/h (majoritatea opera¡iunilor/lucrårilor din câmp) ¿i 0-40 km/h (deplasare pe drum/transport).

Toate încårcåtoarele telescopice Case IH Farmlift sunt echipate cu transmisia 6F/3R PowerDrive powershift, capotå cu un design nou (îmbunåtå¡e¿te vizibilitate la dreapta operatorului) ¿i func¡ii ce îmbunåtå¡esc operarea ¿i manevrarea în siguran¡å. Modelele Farmlift 633 (capacitate maximå de ridicare/înål¡ime de ridicare 3,3t/6m), 737 (3,7t/7m) ¿i 935 (3,5t/9m) vor avea în continuare sistem hidraulic de 140 l/min, dar Farmlift Farmlift 636 (3,6t/6m) ¿i 742 (4,2t/7m) vor dispune de un debit mai mare, de 160 litri. Acest lucru reduce cu 25% timpii de ridicare/ coborâre, ceea ce permite cicluri de lucru mai rapide ¿i mai mult material mutat pe orå ¿i pe zi.

Monitorizare permanentå Connect Room Hub oferå o monitorizare 24 de ore din 24, 7 zile pe såptåmânå a utilajelor Case IH conectate. Acest serviciu oferå diagnosticare de la distan¡å a stårii tehnice, ac¡iuni proactive ¿i preventive pentru un timp maxim de func¡ionare, planificare eficientå a între¡inerii, gestionare eficientå a flotei, servicii conectate pentru o stare tehnicå optimå a ma¿inilor agricole ¿i sfaturi de operare corespunzåtoare.

Arpad DOBRE 48

Profitul Agricol 35/2023

MA{INI & UTILAJE

Noi echipamente de la Väderstad Semånåtoarea Proceed V va fi disponibilå abia din 2024 Proceed reprezintå o nouå categorie de utilaje de semånat, unde o singurå ma¿inå poate cre¿te randamen-

tul într-o varietate completå de culturi, inclusiv grâu, orz, rapi¡å, sfeclå de zahår, mazåre, porumb, floarea-soarelui ¿i multe altele. Datoritå capacitå¡ii sale de a plasa cea mai micå såmân¡å la adâncimea perfectå cu precizie milime-

tricå, studiile din teren au aråtat cå Proceed poate reduce rata de semånat la grâu la jumåtate - påstrând în acela¿i timp acela¿i randament în compara¡ie cu semånåtorile moderne de pe pia¡å. Semånåtoarea, testatå din 2021 pânå în prezent, va fi disponibilå de la sfâr¿itul anului 2024.

Fertilizare cu îngrå¿åmânt lichid Ca o nouå op¡iune, semånåtoarea de precizie ¿i de mare vitezå Väderstad Tempo L 8-24 poate fi echipatå cu un sistem de îngrå¿åmânt lichid. Sistemul este complet integrat pe ma¿inå, construit pentru plantarea de precizie cu mare vitezå pentru care este cunoscut Väderstad Tempo. Noul sistem dispune de un buncår din plastic de 2.000 de litri pentru îngrå¿åminte lichide. Îngrå¿åmântul lichid poate fi aplicat fie pe rândul de semin¡e, prin intermediul unitå¡ilor de rând de semånat, fie, lângå rândul de semin¡e, prin intermediul bråzdarelor de îngrå¿åminte.

Prå¿itul ca ¿tiin¡å EXTRACTÅ Sistem WSX pentru semånåtoarea Tempo În vara anului 2024, sistemul electronic WSX va fi introdus pe Väderstad Tempo F, Tempo V ¿i Tempo L. Prin modernizarea semånåtorilor de precizie Tempo cu acest nou sistem electronic WSX sunt activate noi caracteristici pentru a asigura precizia la semånat. Noile caracteristici includ singularea (selec¡ia ¿i a¿ezarea bob cu bob pe discul unitå¡ii de semånat) automatå a semin¡elor, for¡a de apåsare hidraulicå activå a unitå¡ii de rând, precum ¿i compensarea ratei de semånat în curbe. 50

Acest echipament de prå¿it face parte din gama de cultivatoare/prå¿itoare achizi¡ionatå integral de la compania danezå Thyregod. Este eficient la între¡inerea culturilor pe rânduri ¿i va fi vândut ini¡ial în douå modele: Extract L 16-48 tractat ¿i Extract V 8-36 purtat (foto). În func¡ie de model, atât Extract L, cât ¿i Extract V vor fi disponibile cu distan¡e între rânduri de 225, 250, 450, 500 ¿i 750 mm.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 35/2023

OPINII> {tefan GHEORGHI}| fermier, Br\ila

Reform\ pe bune sau doar a[ezarea unor alte interese?

citit ¿i eu cu aten¡ie planul ministrului Barbu de reorganizare a ministerului. Avem, pe de-o parte, decizii care må duc cu gândul la o posibilå transformare a Direc¡iilor Agricole Jude¡ene în, deja pråfuitele prin neînfiin¡are, Camere Agricole. Må gândesc la aceastå posibilitate datoritå trecerii în subordinea DAJurilor a laboratoarelor locale de semin¡e ¿i a celor fitosanitare, a oficiilor de pedologie jude¡ene, ceea ce ar putea reprezenta modelul francez de organizare al Camerelor Agricole. Este doar o opinie ¿i propunere personalå ¿i nu am våzut nicåieri o asumare politicå a ministrului. A doua direc¡ie este preluarea unor agen¡ii mai mult sau mai pu¡in eficiente în activitatea lor, dar care au un rol în gestionarea unui patrimoniu important, cum este cazul Agen¡iei Domeniilor Statului, zguduitå periodic de acuza¡ii ¿i de anchete. Acum, comasarea în sine este un proces care nu ar trebui så schimbe în råu func¡ionarea unor agen¡ii solide, mai ales dacå se are în vedere implementarea unui alt principiu, care din påcate lipse¿te, ¿i anume meritocra¡ia în alegerea managerilor (directorilor). O direc¡ie agricolå cu mai multe activitå¡i nu ar fi ceva nemaivåzut sau imposibil de condus. Ba chiar în Profitul Agricol am citit, acum mult timp, despre direc¡iile agricole care ar trebui så fie un minister mai mic, la nivel de jude¡. Doar cå eficien¡a are în primul rând la bazå alegerea unor manageri capabili så conducå activitå¡i multidisciplinare, pe baza unor obiective clare ¿i în Profitul Agricol 35/2023

baza unor proceduri adaptate activitå¡ilor. În plus, ei nu ar trebui så aibå posibilitatea implicårii în deciziile tehnice, adicå eliberarea de certificate, solu¡ii tehnice etc. Avem voin¡a politicå så aducem astfel de oameni în sistem? Comasarea unor agen¡ii precum ADS-ul poate permite ministrului så intervinå mult mai rapid atunci când se constatå derapaje manageriale, ceea ce ar putea fi un aspect pozitiv. Dar în acela¿i timp poate exista ¿i riscul unor situa¡ii în care implicarea directå a ministrului poate avea drept rezultat doar schimbarea modului de manifestare a influen¡ei în afacerilor mai pu¡in corecte care se fac acolo ¿i astfel så nu reprezinte decât schimbarea unor influen¡e de la o grupare la alta. Mai pe române¿te spus, un alt mod de împår¡ire a “dividendelor” din contractele cu terenuri agricole. La acest moment se manifestå douå atitudini, ambele direct interesate. Prima, plâng de la drobul de sare toate bocitoarele de serviciu, îndeaproape coordonate de directorii în func¡ii. A doua este pozi¡ia opuså, a unor jucåtori din sector (mediu asociativ, Comisii de agriculturå din Parlament, preså agricolå) care apårå promisiunea unei reforme calitative. Så fim serio¿i, la noi asta poate reprezenta o misiune sinuciga¿å, mai ales în prag de alegeri. Personal consider cå dacå reforma administrativå va fi înso¡itå de o infuzie masivå de speciali¿ti serio¿i, ale¿i pe bazå de realizåri concludente ¿i verificabile, care så fie adu¿i în sistem în locul unora care acum taie frunzå la câini, aceasta propunere de reformå poate avea o ¿anså.

Ace¿ti manageri nu trebuie så fie implica¡i în chestiunile tehnice, fiindcå nu ei determinå humusul din sol, germina¡ia semin¡elor sau bolile cerealelor. Ei trebuie så conducå institu¡iile, så aibå tot ce este nevoie pentru a-¿i desfå¿ura activitatea la nivelul cerin¡elor agriculturii. În aceste condi¡ii speciali¿tii buni care mai sunt în sistem, teoretic, nu ar trebui så aibå nici o problemå, doar cå mul¡i dintre ei se tem de viitoarele råzboaie care se vor declan¿a pentru ob¡inerea nominalizårilor pentru func¡iile de conducere.

de altå parte, trebuie så în¡elegem ¿i så fim con¿tien¡i cå interesele de grup ¿i personale se vor manifesta foarte puternic, iar în plus, din experien¡a ultimilor 30 de ani, orice reformå a avut ca scop doar modul de control ¿i influen¡å asupra deciziilor de alocare a func¡iilor ¿i de împår¡ire a banilor sau altor avantaje. Este dificil ca opinia publicå så mai aibå aståzi încredere în bunele inten¡ii exprimate. În plus, cu tot respectul pentru dorin¡å, colaboratorii actuali ai domnului ministru Barbu nu pot conferi nici o încredere în bunele sale inten¡ii de implementare a acestui proiect, având în vedere ,,realizårile" care îi recomandå pânå acum. Sper din toatå inima cå må voi în¿ela, sau poate ministrul î¿i va aduce un grup de lucru independent, format din oameni cu expertizå, dar ¿i asuma¡i într-o astfel de reformå. Dar oare ce va zice partidul? Ar fi posibil? În rest, numai de bine! 51

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistri¡a, cu sediul în Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud,

ORGANIZEAZÅ LICITAºIE PUBLICÅ CU OFERTA ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea urmåtoarelor La data de 16.10.2023 ora 10:00  Imobile-clådiri cu CF 84987-C 1,84987- C2,84987-C3 ¿i pct 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017:  Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp  Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp  Copertinå - 231,00 mp

Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 29.09.2023. La data de 16.10.2023 ora 13:00  Imobile-clådiri având CF 63809-C2, 63811- C1,63813-C1 ¿i 63815-C1 ¿i C2, respectiv:  Depozit carburan¡i - 19 mp; Suprafa¡a  Grajd - 42 mp; total construitå  ªopron sortat fructe - 511 mp; este de 818 mp.  Sediu fermå - 246 mp; Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 286,30 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin corespondenta letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 11.10.2023, ora 16:00. Informa¡ii suplimentare se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 100 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la telefon: 0746.541.081. 52

Profitul Agricol 35/2023

PAGINA DE HOBBY Orga p\durii În ziua de 20 septembrie, vânåtorii cre¿tin-ortodoc¿i îl omagiazå ca patron al breslei pe Sf. Eusta¡iu, martor al epifaniei sub forma unui cerb crucifer. Pu¡ini muritori au ascultat, pe viu, mugetul taurilor de cerb afla¡i în febra împerecherii. ªi mai pu¡ini au avut norocul så fie martori ai momentului în care falnicul animal î¿i manifestå sonor vigoarea, provocator ¿i sigur pe sine. Dincolo de vraja în mrejele cåreia s-a sim¡it, vrând-nevrând, furat în acele momente aprige, profunde, expresie a unei energii deopotrivå htonice ¿i celeste, vânåtorul, primitiv sau modern, nu ¿i-a putut reprima niciodatå dorin¡a de a-¿i schimba statutul de simplu spectator în cel de protagonist. De a intra el însu¿i în acest joc sålbatic. Mo¿ul meu Pentelei, vânåtor de peste veac, putea så cheme cerbii, imitându-le mugetul din cåu¿ul palmelor. Mai folosea, cu sporit randament, “¡ilindrul” de lampå numårul 8, fragil ¿i banal obiect de uz casnic, învestit cu valen¡e cinegetice miraculoase. Eliti¿tii, mai ales cei de culturå germanicå, utilizau scoica, de fapt cochilia unui melc – Tritonium de Mediterana sau Charonia de Atlantic – , în vogå ¿i aståzi printre ini¡ia¡i. Adolescent fiind, învå¡åcel sub aripa Mo¿ului, am ridicat, o vreme, la rang de chemåtoare o biatå Rapana de Marea Neagrå, cu care totu¿i, surprinzåtor, am adus pânå la treizeci de metri primul meu cerb, moment care m-a consacrat, cel pu¡in în ochii neofi¡ilor, martori la aceastå ispravå memorabilå. Peste ani, am devenit norocosul de¡inåtor al unui “triton”, datoritå cåruia am dialogat memorabil cu cerbii din Azuga, Râ¿ca sau Demåcu¿a, dar l-am abandonat pe raftul recuzitei de pre¡, alåturi de bricege ¿i cu¡ite Solingen ¿i alte raritå¡i de neluat pe coclauri, de teama de a nu-l sparge. Dupå ce, într-o toamnå, pe valea Moi¿ei, ¿nurul din piele al scoicii a cedat, iar aceasta era cât Profitul Agricol 35/2023

pe ce så se facå ¡åndåri pe prundul pârâului, am renun¡at la ea în favoarea unui nou-achizi¡ionat corn de bou, sub¡iat pânå la transparen¡å de me¿teri slovaci. E u¿or ¿i rezistent. Cu el am amågit mul¡i cerbi, culminând cu starostele de pe Bå¡u, ale cårui patru ramuri rupte mårturisesc ¿i azi, de pe peretele

odåii mele vânåtore¿ti, despre temperamentul såu belicos. Aståzi, pia¡a accesoriilor de vânåtoare abundå în ustensile dintre cele mai sofisticate. În materie de chemåtori pentru cerb, se remarcå tipul telescopicelor ¿i cel care imitå forma striatå a traheei de vite sau de cervide mari. Tradi¡ionali¿tii se laså înså cu greu convin¿i de virtu¡ile clamate de producåtori în privin¡a materialelor sintetice. Ei vor råmâne fideli scoicii ¿i cornului de bovide, mai costisitoare, dar mai apropiate de spiritul vânåtorii autentice, de facturå bio, eco, emo, ar spune unii. Cât prive¿te tehnica sau chiar arta boncåluitului, aici lucrurile sunt deja sensibile ¿i complicate. S-au scris tratate pe aceastå temå, dar, vorba Eminescului: “Nu e carte så înve¡i, Ca via¡a s-aibå pre¡ Ci tråie¿te, chinuie¿te ªi de toate påtime¿te ª-ai s-auzi cum iarba cre¿te.”

Unii autori au încercat så descrie feluritele modalitå¡i de exprimare a stårii emo¡ionale a cerbului (siguran¡å, neîncredere, tatonare, provocare, teamå), al¡ii au trecut la rafinamente ¿i au încercat så traducå boncåluitul prin adevårate partituri muzicale, cu portative, note, chei, diezi, bemoli ¿i becari. Dar, ca în orice activitate care presupune imita¡ie, suveranå råmâne practica. Nici cår¡ile, nici mentorii, oricât de doc¡i

ar fi sau ar vrea så parå, nu pot suplini exerci¡iul din teren, dupå modelul original. Nu pot så nu mi-l amintesc pe Paul, cel de acum un deceniu, care ,,cânta“ cerbe¿te atât de fals ¿i de strident, încât nu numai cå stârnea ilaritate, dar îi venea lui însu¿i så abandoneze aceastå întreprindere. Aståzi, are cornul lui, placat cu alamå, ¿i poate rivaliza oricând, în materie de boncåluit, cu cel mai autentic cerb. Sunt ¡åri cu tradi¡ie ¿i culturå cinegeticå îndelung exersate, unde se organizeazå anual târguri, festivaluri ¿i concursuri de imitat boncåluitul cerbilor, într-o atmosferå sårbåtoreascå, plinå de fast ¿i culoare. Din påcate, la noi, astfel de manifeståri se remarcå prin lipså. Poate cå, în viitor, latura culturalå a pasiunii noastre vânåtore¿ti va cunoa¿te un necesar reviriment ¿i va ie¿i din letargie.

Gabriel CHEROIU 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 29 septembrie FAPPR ¿i Corteva organizeazå Ziua culturilor fixatoare de azot. 6 octombrie La USAMV Bucure¿ti are loc Congresul al XIII-lea al SRH (Societatea Românå a Horticultorilor). Cu acest prilej se vor sårbåtori 110 ani de la fondarea Societå¡ii ¿i 100 de ani de la apari¡ia primei reviste horticole.

Bostanul rusesc În plin råzboi cu Ucraina, fermierii din Rusia au råfuiala lor creativå la târgul “Agrobattle 2023” din Stavropol, dedicat cucurbitaceelor. Andrei Gusev a crescut cel mai mare dovleac din Rusia în ferma lui de lângå Moscova. Este un dovleac din soiul “Giant of the Atlantic” ¿i are o greutate de 591 kg, iar circumferin¡a de 4,7 m. Astfel, fer-

3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont Ferand, se va organiza Sommet de l’Élevage, una dintre cele mai importante expozi¡ii zootehnice din lume.

La concursul din Stavropol, au fost alese ¿i cel mai mare harbuz (pepene verde), cel mai dulce harbuz ¿i cel mai dulce pepene galben.

7 octombrie Are loc Parada taurilor organizatå de Semtest-BVN Mure¿.

Viorel PATRICHI

25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo.

de Dinu-Ioan Nicula

1 2 3 4

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, Târgul interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei de-vie fructelor ¿i måslinelor. 54

ORIZONTAL: 1) Ierbar cu plante abia rupte – Blond ¿i-n¡eapå cu musta¡a; 2) Condu¿i la 9 10 plecare – Om la oglindå! 3) Cap de coloanå – Fluiere de soc; 4) Topit la râu – A¿ezat lângå cuptor; 5) Afirmatå cu hotårâre – Merge la semånat; 6) Ie¿i¡i din triaj – Bazin gol! 7) U¿or de reprodus – Mijloc de întindere; 8) Plin de spontaneitate; 9) Dar de via¡å nouå – Local intim de altådatå; 10) Nemårginirea lumii.

CAREUL AGRICOL 1

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

mierul a reu¿it så învingå 35 de concuren¡i agricoli din toatå Rusia, relateazå agen¡ia de preså a ora¿ului Moscova. Un ¡åran mai hîtru a spus cå nar fi råu ca bostanii lui Gusev så fie arunca¡i cu dronele asupra Kievului, fiindcå ar avea un efect garantat. Andrei Gusev cultivå ¿i dovlecei gigant, care sunt inclu¿i în Cartea Recordurilor din Rusia. În total, în timpul carierei sale agricole, a crescut trei dovlecei uria¿i. Gheorghii Filimonov, vicepre¿edintele guvernului regiunii Moscova, spune cå nu e prima datå când Andrei Gusev ob¡ine cele mai bune rezultate ¿i face astfel cinste regiunii.

6 7

VERTICAL: 1) Ro¿ii de toamnå – Dinte ca8 riat! 2) Ele sunt ca lumea – Câinele din bra¡e; 3) Trecut în legendå – Fac fa¡å-n caså; 4) Per9 sonalul cancelariei! – Frate de cruce; 5) Alter10 nativå la un refuz – Lungå vreme; 6) Aventuri Solu¡ia careului din Nr. 34/2023 populare; 7) Jumulesc fazanii – Transmis în ORIZONTAL: CIORI - SUPA; ARMENCE - OS; VO - DARACIT; ANUARE - LER; LIN - MACANI; direct; 8) Aratå într-un fel anume – Grâu copt; 9) Dopat cu testosteron; 10) Denotå CASATORI; PANE - ULITA; I - INFRANAT; CAMIOANE - E; ARINI - ETUI. armonie – Solicitå precizåri. Profitul Agricol 35/2023