Profitul Agricol nr. 36, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 36 din 27 septembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 36/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

¥ncâlcite sunt i¡ele realitå¡ii Aflate deja în campanie electoralå, partidele de la putere se adreseazå patetic agricultorilor, promi¡ând un licår de speran¡å. Este iluzia interzicerii importurilor de cereale din Ucraina. Cum så nu-i votezi pe cei care promit cå ¡in pia¡a în frâu doar din în¡elegeri între gentlemani, ei cu ucrainenii? De fapt, promisiuni fårå substrat, doar vorbe. Ce crede¡i cå i se poate întâmpla aståzi, legal, oricui care încalcå embargoul? A¿a cå, puså în lumina potrivitå, solu¡ia ucraineanå, a introducerii de licen¡e de export, este una elegantå. ªi poate fi chiar mul¡umitoare pentru toatå lumea, ne îmbårbåteazå, de pe margini, båtrâna Europå. Noi, pe aici, am mai våzut solu¡ii minune ¿i planuri cincinale, ¿tim cât de mult putem så ne încredem în ele. Doar asocia¡iile profesionale joacå în continuare pantomima dialogului cu ministerul ¿i declarå armisti¡iu, vezi Doamne, pânå primul bob de grâu ucrainean se va pråvåli în primul siloz românesc. Ce nu spune nimeni este cå nu avem nevoie de o interzicere a importurilor, cât de o reducere a tranzitului de cereale din ¡ara vecinå. Cu 2,7 milioane de tone trecute prin portul Constan¡a într-o lunå, Ucraina a blocat toatå marfa româneascå. Operatorii abia mai au spa¡iu de depozitare, iar de cumpårat cereale, cumpårå doar cu livrare în noiembrie, în decembrie. ªi este doar perioada pregåtitoare pentru când vom ajunge la 4 milioane de tone pe lunå... O solu¡ie stå la îndemânå fluent ¿i simplu. Dirijarea tuturor transporturilor de cereale cu altå origine decât româneascå peste Canal, în sudul portului Constan¡a, la Agigea. ªi transformarea danelor protejate de digul de sud în dane prioritare pentru marfa ucraineanå. Sau din altå parte. Manevra asta, la limita ajutorului de råzboi, ar permite o gâtuire, o limitare a tranzitului de cereale din Ucraina, ¿i ar låsa loc liber în danele din nordul portului pentru cerealele autohtone. O gurå de oxigen pentru întreaga pia¡å. Nu am nåscocit-o eu, o zice, pe unde este låsat, Theodor Ichim, fermier ¿i trader. Dar când atâta lume se pricepe la guvernare, cine så mai stea så asculte ¿i vocea celor cu experien¡å realå?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 36/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Un armisti¡iu de doar 30 de zile

Cerealele ucrainene divizeazå Europa 8

AAC cere contingente de import din Ucraina

Programul De cinci ori subven¡ia falimenteazå fermele

Ziua culturilor fixatoare de azot

Banca Transilvania anun¡å creditul De 5 ori APIA 10

Licen¡e de import ¿i pentru alte produse

Azomure¿ î¿i reia produc¡ia

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡ia de oleaginoase, în continuå scådere

Cine îi reprezintå pe fermierii români la Copa-Cogeca? 19

Secetå pedologicå puternicå ¿i extremå în sud-est ªtefan Moraru distribuie sisteme americane de irigat

Fermele regenerative, o solu¡ie pentru schimbårile climatice

Recolte frumoase la rapi¡å în Bråila ¿i Gala¡i Utilizarea biostimulatorilor måsura abilitå¡ilor tehnologice?

Ioan Lado¿i: Politica este o frânå 22 în eradicarea pestei

Altå lege a porcului

Bulgaria a interzis importul de floare

Ucraina reclamå la OMC Polonia ¿i Ungaria

Cre[terea animalelor Culturi vegetale

RhizoVital C5 - inoculantul bacterian Ma[ini & utilaje de ultimå genera¡ie 27 Sprayerul care “oche¿te” buruienile scade cu 77% costurile cu erbicidarea 40 Theodor Ichim trece toatå suprafa¡a la no-till 28

Produc¡ia de rapi¡å din Canada, revizuitå în scådere ¿i luna aceasta 18 O rapi¡å sånåtoaså ¿i cu produc¡ii bune

Asocia]ii profesionale

UE vrea så permitå utilizarea glifosatului

Ionicå Nechifor: Oierii nu pot fi integra¡i în Casa Unirea

Pe drumul spre automatizare

Sulky, Sky ¿i Prolog devin SKY Agriculture

Protec¡ia solului ¿i trac¡iune sporitå cu anvelope BKT 42 Amazone: inova¡ie pentru automatizare

Hobby Plumbii potrivi¡i

Bisericå ctitoritå de un fermier

“Regina toamnei”

EVENIMENTELE Pactul European al Solului: 90 de milioane de euro în 17 proiecte de cercetare Comisia Europeanå anun¡å cå va investi 90 de milioane euro în 17 proiecte noi de cercetare, în cadrul programului “Un pact al solului pentru Europa”, parte a Pactului Verde. Proiectele vor viza refacerea ¿i protejarea sånåtå¡ii solului ¿i reunesc 314 participan¡i din 32 de ¡åri, inclusiv din România. Pe lângå universitå¡i, institu¡ii de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri ¿i autoritå¡i locale din statele membre ale UE, participå ¿i cele din ¡åri asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia ¿i Turcia), dar ¿i din ¡åri neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada ¿i Elve¡ia). Cele 17 proiecte au fost selectate de exper¡i în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Proiectele sunt gestionate de Agen¡ia Executivå Europeanå pentru Cercetare (REA). Germania pledeazå pentru interzicerea glifosatului în UE Dupå ce Comisia Europeanå a propus statelor membre så reînnoiascå pentru 10 ani autoriza¡ia pentru glifosat, Germania s-a pozi¡ionat împotrivå ¿i spune cå apare riscul unei reglementåri eterogene în blocul comunitar. Guvernul german considerå glifosatul o amenin¡are la adresa biodiversitå¡ii. Potrivit oficialilor germani, autorizarea glifosatului trebuie opritå “atâta timp cât pagubele provocate biodiversitå¡ii, baza unei agriculturi sustenabile, nu pot fi excluse”. “Înså acestea nu sunt decât par¡ial obligatorii pentru statele membre ¿i deci nu vor exista reguli armonizate”. Acordul care stå la baza coali¡iei la putere în Germania, semnat la finele lui 2021 de social democra¡ii cancelarului Olaf Scholz, ecologi¿tii care de¡in portofoliul Agriculturii ¿i liberalii din FDP, stipuleazå cå glifosatul “va fi retras de pe pia¡a pânå la finele lui 2023”. Votul final al celor 27 de state membre asupra problemei glifosatului va fi pe 13 octombrie. 6

S|PT|MÂNII Un armisti]iu de doar 30 de zile Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) considerå cå punctele agreate cu ministrul Florin Barbu, la întâlnirea din 18 septembrie, sunt deocamdatå respectate. Ca atare, moratoriul de 30 de zile fårå proteste, convenit cu guvernan¡ii, råmâne în picioare. “Pânå azi, 25 septembrie, la o såptåmânå distan¡å, nu avem vreun semn cå autoritå¡ile nu-¿i respectå angajamentele asumate fa¡å de noi. Partea

ucraineanå a agreat condi¡iile Guvernului României. Noi vom fi la minister ¿i mâine (mar¡i, 26 septembrie), pentru consultåri, iar acest subiect va fi reluat ¿i ne a¿teptåm la actualizåri”, declarå Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. Fermierii sus¡in cå la cel mai mic semn cå nu se respectå aceste decizii de implementare a planului pe care l-a gândit ministerul vor reac¡iona în consecin¡å “prin proteste de amploare”.

AAC cere contingente de import din Ucraina La discu¡iile de såptåmâna trecutå, reprezentan¡ii Alian¡ei s-au dus la ministru cu revendicarea ca România så sus¡inå doar tranzitul cåtre pie¡ele extracomunitare, nu ¿i importurile în statele membre. Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, aratå cå, de fapt, revendicarea ¡inte¿te så for¡eze asumarea de contingente de import de cåtre statele occidentale care se opun interzicerii importurilor în statele de la grani¡a cu Ucraina. “Importurile acestor state de mårfuri din Ucraina sunt facilitate de România. Pentru cå mårfurile tranziteazå majoritar nu pe uscat, ci pe mare, prin Portul Constan¡a. Este mult mai costisitor pentru Ucraina så ducå aceste mårfuri în vestul Europei pe trenuri sau cami-

oane, decât cu vapoarele. Cel pu¡in declarativ, aceste state din vest nu au vrut så facå o separa¡ie între comer¡ ¿i tranzit. Se opun interzicerii importurilor pentru cå ar fi încålcat principiul liberei circula¡ii a mårfurilor în spa¡iul intracomunitar. Dar noi, de fapt, cerem så se facå o diferen¡iere între tranzit ¿i comer¡. Sus¡inem tranzitul. Ne opunem doar comer¡ului pe pia¡a localå, româneascå, pentru cå ne produce pagube directe, prin diminuarea pre¡urilor de valorificare a produc¡iilor, ¿i indirecte, prin fraudå”.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 36/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Ziua culturilor fixatoare de azot Vineri, 29 septembrie, la AgroChirnogi, în Cåscioarele, Cålåra¿i, va avea loc a doua edi¡ie a Zilei culturilor fixatoare de azot.

venimentul este organizat de FAPPR, în colaborare cu AgroChirnogi - Maria Group ¿i cu sprijinul asocia¡iei europene a procesatorilor de culturi furajere. Organizatorii anun¡å cå vor prezenta cele mai noi tehnologii utilizate, în acord cu cerin¡ele europene ¿i se va discuta despre inova¡ie ¿i progres în culturile fixatoare de azot irigate.

“Mai mul¡i fermieri membri ai FAPPR au astfel de culturi fixatoare de azot”, spune Alina Cre¡u, directorul executiv al asocia¡iei. “Din punct de vedere agrotehnic, soia, lucerna, mazårea vor avea un loc tot mai important în viitor.” Platforma de la Chirnogi are în jur de 6 hectare, ceea ce va permite ¿i o demonstra¡ie la recoltat de soia, în culturå irigatå, în zonå. Alåturi, va fi o mini expozi¡ie a companiilor care ¡intesc aceastå ni¿å cu utilaje, geneticå, produse de protec¡ia plantelor etc. Pentru cå anul trecut cei 500-600 de vizitatori au gustat seria de discu¡ii despre tehnologie, pia¡å, procesare ¿i comercializare orientate mai ales spre soia ¿i lucernå, ele vor avea loc ¿i în acest an.

Azomure[ î[i reia produc]ia Combinatul Azomure¿ a achizi¡ionat suficiente gaze naturale încât så reia produc¡ia de îngrå¿åminte începând cu luna octombrie. Deocamdatå la 50% din capacitate. “Inten¡ia noastrå este de a men¡ine în func¡iune produc¡ia de Amoniac (gazul fiind aici materie primå), precum ¿i instala¡iile de produs finit NPK, Azotat de Amoniu ¿i Nitrocalcar atât timp cât condi¡iile o permit, cu men¡iunea cå volatilitatea pie¡elor pentru gaze ¿i îngrå¿åminte este la cote istorice, deci viitorul este incert”, a declarat Josh Zacharias, director general al Azomure¿. Platforma Azomure¿ produce amoniac (produs intermediar pentru fabriProfitul Agricol 36/2023

carea îngrå¿åmintelor) în douå instala¡ii similare, codificate III ¿i IV. Capacitatea totalå de produc¡ie a platformei este de 1,6 milioane de tone, din care 80 - 85% sunt destinate pie¡ei române¿ti, restul exportului. “Am avut un dialog continuu cu Guvernul României ¿i în special cu ministerele Economiei, Energiei ¿i Agriculturii pentru a identifica cele mai bune solu¡ii care så ne permitå så ne reluåm pe deplin activitatea. Nu am ajuns unde ne-am propus, dar este un pas important înainte”, încheie Josh Zacharias.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

0800.826.787, sus¡ine comer¡ul corect cu cereale Dupå modelul folosit, nu fårå succes, în combaterea transporturilor ilegale de lemn, ANSVSA îndeamnå fermierii ¿i nu doar pe ei så sesizeze autoritå¡ile dacå observå camioane înmatriculate în Ucraina care descarcå în mod suspect cereale. Sesizarea se poate face la numårul de telefon 0800.826.787, tel verde operat de ANSVSA. Campania este sus¡inutå ¿i de asocia¡ia FAPPR. Maria Cîrjå conduce marketingul Corteva ¿i în Ungaria Maria Cîrjå, directoarea de marketing Corteva în România ¿i Republica Moldovå, a fost desemnatå så coordoneze acela¿i domeniu ¿i în Ungaria. “Sunt convinså cå acest nou rol îmi va aduce o experien¡å incredibilå ¿i îmi va îmbogå¡i cre¿terea profesionalå”, a declarat Maria Cîrjå. Slovacia acceptå sistemul de licen¡e pentru importurile de cereale din Ucraina Mini¿trii Agriculturii din Slovacia ¿i Ucraina au convenit så punå la punct un sistem de licen¡e pentru tranzac¡iile cu cereale, ceea ce va permite ridicarea embargoului privind importul a patru produse agricole ucrainene în Slovacia. “Mini¿trii au convenit så punå la punct un sistem de tranzac¡ii cu cereale bazat pe emiterea ¿i controlul de licen¡e. Pânå când acest sistem va fi func¡ional, råmâne în vigoare interdic¡ia cu privire la importurile de patru produse agricole din Ucraina”, a precizat Ministerul slovac al Agriculturii într-un comunicat. De asemenea, Ucraina a fost de acord så opreascå plângerea înaintatå la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului. Niciunul dintre cele douå ministere nu a oferit detalii despre ce înseamnå acest sistem de licen¡e, dar probabil nu va fi diferit de cel convenit cu România. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Operatorii din port î¿i majoreazå capacitå¡ile de stocare ¥n primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constan¡a. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone prin port. Acum, operatorii fac investi¡ii pentru a-¿i cre¿te capacitå¡ile de manipulare, a declarat pentru Reuters Viorel Panait, directorul general al Comvex. Doar luna trecutå, aproximativ 2,7 milioane de tone de cereale din Ucraina au trecut prin portul Constan¡a. ¥n ultimul an Comvex ¿i-a dublat capacitatea de descårcare a barjelor, ¿i este în prezent în mijlocul unui proces de extindere cu 25% a capacitå¡ilor de stocare, pânå la 250.000 de tone. ¥n paralel lucreazå la cre¿terea vitezei de procesare a trenurilor. În acest scop, Comvex a încheiat un parteneriat cu Grupul Feroviar Roman pentru un nou sistem de reîncårcare a trenurile la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina de la Vadul Siret-Dorne¿ti. Acest sistem, care va deveni opera¡ional la mijlocul lunii octombrie, va permite Comvex så manipuleze o cantitate suplimentarå de 120.000 de tone de cereale pe lunå. Grupul TTS, care se ocupå cu manevrarea de produse agricole pe fluviu, a finalizat la începutul acestui an preluarea operatorului cargo Decirom din portul Constan¡a. Directorul pentru rela¡ia cu investitorii de la TTS, Gabriel Techera, a spus la începutul acestei såptåmâni cå grupul, care are un buget de investi¡ii de 80 de milioane de euro pentru 2023, a pus în func¡iune douå macarale plutitoare la începutul lunii septembrie. La rândul såu, operatorul portuar SOCEP a anun¡at cå a plåtit 10 milioane de euro pentru noi echipamente la terminalul såu de cereale ¿i încårcare a navelor. Teoretic, portul Constan¡a are acum capacitatea logisticå pentru a gestiona 40 de milioane de tone de cereale pe an. 8

Cerealele ucrainene divizeaz\ Europa Såptåmâna trecutå, mini¿trii agriculturii din Uniune s-au reunit pentru obi¿nuitul Consiliu AgriFish. A fost un prilej pentru unii så-¿i exprime dezacordul vizavi de embargourile fa¡å de Ucraina, al¡ii så le sus¡inå.

“

Cred cå este nu numai o gre¿ealå, dar ¿i contrar legisla¡iei comunitare ¿i, evident, principiilor pie¡ei unice ca orice ¡arå membrå så adopte måsuri restrictive unilaterale”, a declarat ministrul Agriculturii din Spania, care a prezidat reuniunea. Ministrul sloven ¿i-a exprimat îngrijorarea cu privire la måsurile unilaterale ¿i a sus¡inut importan¡a unei abordåri unificate la nivelul UE. ªi Germania a criticat måsura adoptatå de guvernele de la Var¿ovia, Budapesta ¿i Bratislava drept “solidaritate part-time” cu Ucraina. "Nu våd cum asta ar putea fi în linie cu legisla¡ia UE", a spus ministrul german, precizând cå informa¡iile sale aratå cå pia¡a face cu bine fa¡å cerealelor ucrainene. Omologul austriac a fåcut un apel cåtre UE så asigure func¡ionarea pie¡ei unice, punând accentul pe solidaritatea cu Ucraina. ¥n ¡årile UE vecine Ucrainei, infrastructura ar trebui extinså astfel încât cerealele så ajungå acolo unde este cel mai mult nevoie de ele, de exemplu în ¡årile din Orientul Mijlociu ¿i Africa, crede Austria. Premierul croat Andrej Plenkovic a spus cå un mesaj clar a fost trimis conducerii Ucrainei, subliniind cå Croa¡ia ar dori så fie o ¡arå de tranzit ¿i nu o ¡arå

inundatå de cereale ieftine care ar provoca probleme fermierilor locali. La începutul acestei luni, responsabilii ucraineni au confirmat cå cereale ucrainene au fost expediate via porturile croate pe Dunåre ¿i porturile de la Marea Adriaticå. “Chiar dacå este o rutå de ni¿å, este deja foarte popularå”, a spus ministrul ucrainean al Economiei. Dupå ce embargoul UE a expirat, Ungaria a anun¡at imediat cå î¿i va închide grani¡a pentru 24 de produse din Ucraina, în cre¿tere fa¡å de patru anterior. Guvernul populist din Polonia al Partidului Lege ¿i Justi¡ie (PiS) a urmat exemplul ¿i a prelungit embargoul impus cerealelor ucrainene. Subiectul este unul sensibil având în vedere alegerile de luna viitoare deoarece actualul Guvern are un sprijin puternic în regiunile agricole ¿i asta a dus la o disputå între Var¿ovia ¿i Kiev. “Avertizez autoritå¡ile ucrainene: dacå conflictul va escalada, vom adåuga ¿i alte produse pe lista celor care au interdic¡ie la importurile pe teritoriul polonez”, a declarat premierul polonez, Mateusz Morawiecki. Acesta a dat asiguråri cå Polonia va continua så ajute ¡ara vecinå, dar nu cu pre¡ul destabilizårii pie¡ei poloneze. Slovacia a anun¡at ini¡ial cå va interzice importul celor patru produse, inclusiv grâu, pânå la finele anului. “Pozi¡ia noastrå este aceea cå vom aplica måsuri unilaterale pânå când sistemul de garan¡ii oferite de Ucraina va fi evaluat ¿i vor exista garan¡ii cå importurile sunt sub control”, a declarat ministrul slovac. În România organiza¡iile fermierilor au amânat protestele cât timp nimic nu va fi importat din Ucraina.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 36/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Banca de Resurse Genetice Vegetale scapå de reorganizare ¿i intrå într-un proiect de 60 de milioane de euro Cu prilejul unei vizite la Buzåu, ministrul Florin Barbu a declarat cå Banca de Resurse Genetice Vegetale nu va fi reorganizatå ¿i va beneficia de sprijin atât pentru dezvoltare, cât ¿i pentru rezolvarea problemei legate de resursa umanå. Potrivit ministrului Agriculturii, banca va fi sprijinitå pentru realizarea unui proiect prin intermediul cåruia cercetåtorii vor putea så påstreze un timp îndelungat resursele genetice legumicole. Banii pentru dezvoltarea proiectului ar urma så fie atra¿i prin intermediul fondurilor europene. “Existå aici un proiect în valoare de 60 de milioane de euro, încercåm så-l accesåm la Bruxelles pentru a face aceastå depozitare pentru a påstra soiurile române¿ti. ªi anul viitor voi aloca fondurile necesare så func¡ioneze”, a precizat ministrul.

Posturile neocupate nu se desfiin¡eazå Având în vedere cå aproape jumåtate din organigrama de func¡ii a båncii de gene de la Buzåu a fost blocatå, iar institu¡ia nu func¡ioneazå la parametri a¿tepta¡i, ministrul Barbu a mai promis cå va solicita deblocarea posturilor. “O så am o discu¡ie ¿i cu domnul primministru så încercåm printr-un memorandum o exceptare pentru a putea angaja oameni. Am în¡eles cå sunt în organigramå 30 de posturi, 19 ocupate, diferen¡a de posturi au fost blocate, dar sunt sigur cå domnul primministru va în¡elege partea de cercetare”, a mai declarat Florin Barbu. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumiculturå, floriculturå, plante aromatice ¿i medicinale Buzåu este sub coordonarea Ministerului Agriculturii ¿i are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea ¿i conservarea resurselor fitogenetice. 10

Programul De cinci ori subven]ia falimenteaz\ fermele Programul De cinci ori subven¡ia este certificatul de deces al oricårui fermier care acceseazå acea sumå, considerå Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro. El sus¡ine cå în realitate riscurile sunt uria¿e, fiindcå fermierul trebuie så-¿i asume ¿i riscul de a fi penalizat în urma controalelor APIA. Arion anticipeazå cå la începutul anului viitor se va putea estima câte ferme au reu¿it så-¿i men¡inå viabilitatea, inclusiv prin analiza suprafe¡elor înfiin¡ate cu culturi de toamnå. Aceasta este de a¿teptat så fie mai micå decât în anii preceden¡i. "Deja ¿tim cå, în sudul jude¡ului Bråila, nordul jude¡elor Ialomi¡a ¿i Cålåra¿i, fermierii nu au mai riscat cu înfiin¡area culturii de rapi¡å în absen¡a

precipita¡iilor. Sunt ¿i mul¡i fermieri în incapacitate de platå, înså, în general, nu vor fi våzu¡i, în pia¡å, sco¡ându-¿i fermele la vânzare. Se vor face transferuri de proprietate cåtre finan¡atori, fie ace¿tia furnizori de inputuri, fonduri de investi¡ii sau fni". Cele mai susceptibile så aibå probleme financiare sunt fermele între 150 ¿i 500 de ha, estimeazå liderul Pro Agro. "Acestea au cheltuielile cele mai mari/ha ¿i posibilitå¡ile de recuperare sunt pe o perioadå mai lungå. Fermele mari investesc în tehnologie care face posibilå reducerea necesarului de for¡å de muncå. De aici riscuri de ¿omaj, decapitalizare, investi¡ii abandonate".

Robert VERESS

Banca Transilvania anun]\ creditul De 5 ori APIA Banca Transilvania lanseazå Creditul De 5 ori APIA, destinat finan¡årii culturilor agricole ¿i cre¿terii animalelor, prin care fermierii pot ob¡ine 90% din subven¡ia APIA pe urmåtorii 5 ani. Datoritå parteneriatului cu Fondul de Garantare a Creditului Rural, FGCR acoperå garan¡ii de pânå la 80% din valoarea finan¡årilor. Banii sunt acorda¡i pe 5 ani, în loc de 3 ani, cum este Creditul De 3 ori APIA, ¿i se adreseazå inclusiv fermierilor cu activitate în zootehnie.

Noul credit are dobândå ROBOR 6M + 2%, la care se adaugå 1% comision de acordare ¿i comisionul aferent garan¡iei fondului. În acest an, BT a acordat peste 3.600 de credite în valoare de peste 2,6 miliarde lei, din care peste 350 milioane de lei reprezintå împrumuturile APIA, declarå Sorin Ignat, Director Agribusiness, Banca Transilvania. Profitul Agricol 36/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Licen]e de import [i pentru alte produse Modelul licen¡elor de import pentru grâu, rapi¡å, porumb ¿i floarea-soarelui va fi aplicat ¿i la alte produse agroalimentare, precum mierea, carnea de pasåre ¿i ouåle, anun¡å Ionel Arion, pre¿edinte Pro Agro (foto).

importå miere din Ucraina, prin brandurile proprii. Importåm carne de pui ¿i ouå din Ucraina, de¿i avem autosuficien¡å. Am “I-am fåcut pe deciden¡i så con¿ti- cerut includerea în entizeze pericolul importului de pro- lista de licen¡ieri ¿i duse agroalimentare din Ucraina care a uleiului de floarea-soarelui - rafinat existå din abunden¡å din produc¡ia in- sau nerafinat - ¿i derivatelor de cereale. ternå. De exemplu, avem în stoc jumå- Putem aduce zahår, suntem de acord, tate din mierea produså anul trecut. fiindcå nu producem suficient”. Anul acesta produc¡ia a fost mai micå, dar tot se vor realiza stocuri suplimentare. Iar lan¡urile de hipermarketuri Robert VERESS

UE vrea s\ permit\ utilizarea glifosatului Comisia Europeanå a propus autorizarea controversatului erbicid glifosat pentru încå zece ani, dupå publicarea unui raport care sus¡ine cå nu existå motive pentru interzicerea lui. Propunerea ar putea fi aprobatå pe 13 octombrie, cu votul unei majoritå¡i simple a celor 27 de state membre. Raportul publicat în luna iunie de cåtre Autoritatea Europeanå pentru Siguran¡å Alimentarå sus¡ine cå “nu existå riscuri critice” care så împiedice prelungirea autorizårii erbicidelor bazate pe glifosat, o concluzie contestatå vehement de organiza¡iile europene de mediu. Glifosatul este unul dintre cele mai populare erbicide din lume, dar activi¿tii spun cå existå dovezi ¿tiin¡ifice cå acest compus chimic provoacå boli grave, printre care cancer, otråve¿te râurile ¿i ucide albinele ¿i alte insecte Profitul Agricol 36/2023

care au un rol important în polenizarea plantelor. “Prin distrugerea biodiversitå¡ii, glifosatul este un pericol pentru securitatea noastrå alimentarå pe termen lung. Aceastå propunere este complet iresponsabilå”, a declarat Bennoi Biteau, membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European. Comisia Europeanå a propus totu¿i unele måsuri pentru a reduce riscurile asociate cu acest erbicid, de exemplu la marginea tuturor culturilor stropite trebuie så existe o zonå liberå cu lå¡imea de 5-10 metri. Autorizarea folosirii glifosatului a expirat ini¡ial în decembrie 2022, dar a fost prelungitå cu un an pentru a permite finalizarea unui studiu ¿tiin¡ific asupra efectelor lui.

Drago[ B|LDESCU

Profit dublu pentru Fonterra Cooperativa neozeelandezå Fonterra, cel mai mare exportator de produse lactate din lume, a raportat în acest an fiscal un profit net de 1,33 miliarde de dolari, mai mult decât dublu fa¡å de cel de anul trecut. Cele mai profitabile opera¡iuni ale companiei au fost produc¡ia de brânzå ¿i cea de proteine. Fonterra sperå så ob¡inå un profit ¿i mai mare anul viitor, dupå intrarea în vigoare a tratatului comercial dintre Noua Zeelandå ¿i China, care va permite exportul de lapte în statul asiatic fårå taxe vamale. Ucraina vrea så construiascå un centru de distribu¡ie al cerealelor în Kenya Pre¿edintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat dupå o întrevedere cu mai mul¡i lideri africani la New York cå ¡ara sa vrea så construiascå mai multe centre de distribu¡ie a cerealelor în Africa, primul dintre ele fiind situat în portul Mombasa din Kenya. Zelenski sus¡ine cå exporturile ucrainene de cereale vor fi reluate prin noul coridor de transport care trece prin apele teritoriale ale României ¿i Bulgariei, a¿a cå Ucraina va continua så livreze alimente ieftine continentului african. Pre¿edintele rus Vladimir Putin s-a oferit ¿i el în luna iunie så trimitå cereale gratuite în ¿ase ¡åri africane: Burkina Faso, Zimbabwe, Mali, Somalia, Republica Centrafricanå ¿i Eritrea. Ru¿ii construiesc o fermå de porci în Mongolia Compania ruså Sibagro va investi în construc¡ia unei ferme de porci ¿i a unui abator în Mongolia, cu o capacitate anualå de produc¡ie de 18.000 de tone de carne. Ferma va cre¿te porci tineri proveni¡i de la ferma Sibagro East Siberian Pig Breeding Complex, care se aflå în provincia ruså Buryatia, din apropierea frontierei cu Mongolia. Sibagro sperå ca ferma din Mongolia så exporte în viitor carne de porc în China ¿i alte state din Asia de Sud-Est. 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egiptul vrea så cumpere grâu din Kazahstan Egiptul cautå în continuare o alternativå mai ieftinå la cerealele ruse¿ti ¿i negociazå cu o bancå din Abu Dhabi un contract de finan¡are pentru achizi¡ia de grâu din Kazahstan. Statul african are din nou probleme de aprovizionare, dupå anularea unui contract care prevedea livrarea a 480.000 de tone de cereale ruse¿ti. Kazahstanul este deja un furnizor de cereale acreditat al Egiptului, dar achizi¡iile sunt rare din cauza problemelor logistice. Pentru a ajunge în Egipt, grâul kazah trebuie transportat pe distan¡e lungi pe cale terestrå, iar ruta trece prin mai multe ¡åri. Cea mai gravå epidemie de gripå aviarå din istoria Africii de Sud Crescåtorii de pui din Africa de Sud au avertizat cå magazinele locale ar putea råmâne în curând fårå ouå ¿i carne de pui din cauza epidemiei de gripå aviarå, care este consideratå cea mai gravå din istoria ¡årii. Unul dintre cei mai importan¡i producåtori locali, compania Quantum Foods, a sacrificat deja aproape douå milioane de påsåri pentru a preveni transmiterea virusului. Primele focare de infec¡ie în ferme comerciale au fost raportate în luna aprilie ¿i de atunci epidemia continuå så se extindå, iar în ¡arå circulå în paralel tulpinile H5N1 ¿i H7N6 ale virusului. Agricultura din Florida pierde 371 milioane de dolari dupå uraganul Idalia Conform unui raport preliminar al Universitå¡ii din Florida, pierderile provocate agriculturii de uraganul Idalia ar putea ajunge la 371 milioane de dolari. Uraganul de categoria 3 a atins coastele Floridei la sfâr¿itul lunii august, iar rafalele de vânt cu o vitezå de peste 200 km/h au devastat zone întinse cultivate cu bumbac ¿i alune. Crescåtorii de animale au fost ¿i ei afecta¡i, pierderile lor fiind estimate la 123 de milioane de dolari. 12

Bulgaria a interzis importul de floare Dupå mai multe zile de proteste ale fermierilor bulgari, prim-ministrul Nikolay Denkov a anun¡at cå guvernul de la Sofia interzice importul de floareasoarelui din Ucraina. Ministrul bulgar al Finan¡elor, Asen Vasiliev, a explicat ¿i el cå importurile vor fi permise doar dupå impunerea unor limite, calculate împreunå cu producåtorii locali de ulei.

Fermierii bulgari au început ac¡iunile de protest pe 18 septembrie, dupå ce Parlamentul a decis så permitå importul de produse agricole din Ucraina, pentru a reduce infla¡ia alimentarå ridicatå din ¡arå. Protestele au fost organizate în toate regiunile ¡årii, iar fermierii au blocat de mai multe ori traficul spre podurile de peste Dunåre de la Ruse ¿i

Nikolay Denkov

Vidin, principalele legåturi rutiere cu România. Nu este clar momentan dacå anun¡ul guvernului va pune capåt protestelor agricultorilor, care solicitå interzicerea tuturor importurilor de alimente ieftine din Ucraina.

Ucraina reclam\ la OMC Polonia [i Ungaria Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului (OMC) a confirmat cå Ucraina a depus o plângere oficialå contra Poloniei, Ungariei ¿i Slovaciei, care au interzis unilateral importul de cereale ¿i alte produse agricole ucrainene. Ulterior, Ucraina a revenit asupra deciziei de a da în judecatå Slovacia. Conform documentului, Ucraina acuzå cele trei state de încålcarea mai multor reguli ale tratatelor WTO privind comer¡ul agricol ¿i regimul taxelor vamale. Primul pas al procedurii este organizarea de discu¡ii bilaterale între reprezentan¡ii ¡årilor implicate, care poate fi urmat de o lungå procedurå de

arbitraj. În ultimele såptåmâni, disputa legatå de importurile de cereale a provocat un scandal diplomatic major între Polonia ¿i Ucraina, iar guvernul de la Var¿ovia a anun¡at chiar întreruperea livrårilor de arme ¿i muni¡ii cåtre ¡ara vecinå. Ulterior a revenit asupra anun¡ului. Comisia Europeanå a anun¡at înså cå va organiza såptåmâna viitoare o întâlnire la Bruxelles între Ucraina ¿i cei trei membri din Europa de Est, pentru a negocia o solu¡ie diplomaticå.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 36/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Grâu

România

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 22 septembrie, a fost de 234 dolari/tonå (1.076 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 18 septembrie.

FOB Constan¡a 216 euro/t (+ 3) 1.080 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. ¥n perioada 18 - 22 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie-

Principalele destina¡ii: In-

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

donezia 108.300 tone, Mexic 86.700 tone, Vietnam 32.200 tone, Honduras 24.500 tone ¿i Filipine 23.000 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de deschiderea din data de 18 septembrie. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 232 euro/tonå (1.160 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 septembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 248 euro/tonå (992 lei). Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 222 217 214 216 211 Nov 231 226 224 225 221 Dec 231 226 224 225 221 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 276 271 270 269 263 Nov 274 270 268 267 261 Dec 274 270 268 267 261

lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 189 euro/t (+2) 945 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 22 septembrie 2023, a fost de 231 dolari/tonå (1.063 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

$/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 187 185 187 189 187 193 191 193 195 192 193 191 193 195 192 $/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 223 221 223 225 227 222 221 223 225 227

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 210 euro/tonå (1.050 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pontivy a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 22 septembrie, a fost de 206 euro/tonå (1.030 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å

€ - 5 lei $ - 4,6 lei A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 18 septembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 229 euro/t (1.145 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). Aceea¿i cota¡ie ca ¿i såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 169 dolari/t (777 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 286 286 286 283 285 Nov 286 285 284 284 286 Dec 267 267 267 251 253 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 235 230 229 231 229 Dunquerque 235 230 229 231 229 Pallice 235 230 229 231 229 Creil FOB 230 226 225 228 227 Moselle FOB 234 231 230 233 232 Rouen FOB 257 252 248 251 248

de pre¡ul de deschidere din data de 18 septembrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 227 dolari/tonå (1.044 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 septembrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 211 207 207 206 205 211 207 207 206 206 209 204 204 203 203 Bordeaux FOB 216 212 212 211 210 Pontivy 216 212 212 212 211 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 36/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 18 - 22 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 522 dolari/tonå (2.401 lei). A scåzut cu 17 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 492 496 483 484 475 498 502 489 490 481 498 508 489 490 481

Oct Nov Dec

Orz FOB Constan¡a 173 euro/t (+3) 865 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 18 - 22.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 220 euro/tonå (1.100 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 437 euro/tonå (2.185 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 18 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 434 euro/tonå (2.170 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 430 dolari/tonå (1.978 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 1.397 1.375 1.361 1.337 1.315 Nov 1.368 1.343 1.329 1.307 1.287 Dec 1.368 1.343 1.329 1.307 1.287

euro/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 225 220 221 222 220 Dunquerque 225 220 221 222 220 Pontivy 223 218 219 220 218 Orz bere: Creil** 228 226 227 229 229 Moselle** 211 208 209 211 208

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 208 euro/tonå (1.040 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/tonå (934 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 433 430 431 437 430 Oct 520 515 515 514 516 Nov 521 513 513 516 518 432 427 429 435 427

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 18 - 22 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 405 euro/t (2.025 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 18 septembrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Dieppe 420 410 410 410 405 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Oct

$/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 311 313 315 317 319

A avut o scådere de 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.185 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 437 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Rouen 439 428 435 443 434 Dunquerque 442 431 438 446 437 Moselle 442 431 438 446 437

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Oct 565 548 544 547 538 Nov 571 555 551 554 546 Dec 576 559 556 558 551

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 22 septembrie 2023, a fost de 319 euro/tonå (1.595 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 18 septembrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 327 euro/t (1.185 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 398 dolari/t (1.990 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 18.09 19.09 20.09 21.09 22.09 Nov 282 282 282 282 282 Dec 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 18 - 22 septembrie a fost de 282 dolari/tonå (1.297 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

234 dolari/t

Profitul Agricol 36/2023

- 11

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 22 septembrie 2023, a fost de 516 dolari/tonå (2.374 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

18.09- 22.09.2023

183.300 tone, Japonia 89.200 tone, Mexic 85.200 tone, Indonezia 63.200 tone ¿i Olanda 56.300 tone.

231 dolari/t

522 dolari/t

- 17

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de oleaginoase, în continu\ sc\dere Produc]ia de semin]e oleaginoase. Total> 661 milioane tone

Pentru anul de pia¡å 2023/2024 se anun¡å o produc¡ie de semin¡e oleaginoase mai micå cu 2,9 milioane tone ¿i se estimeazå cå va atinge aproape 661 milioane. Sunt estimate scåderi de produc¡ii la soia din SUA (-1,6 mil. tone), rapi¡a din Canada (-0,8 mil. tone) ¿i semin¡e de bumbac din SUA (-0,23 mil. tone) ¿i India (-0,21 mil. tone). Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase a scåzut cu 0,5 milioane tone ¿i ajunge la 193,5 milioane tone, cu vânzåri în scådere pentru soia din SUA ¿i rapi¡a din Canada. S-au înregistrat înså vânzåri mai mari de soia din Brazilia, rapi¡å din Australia ¿i floareasoarelui ¿i rapi¡å din Ucraina. Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 97,4 milioane tone, SUA, cu 48 milioane tone, Canada (12,5 milioane tone), Ucraina (7,4 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (6 milioane tone). 16

La importatori avem China, cu 105 milioane tone), UE, cu 21 mil. tone, Mexic (8 mil. tone) ¿i Japonia (6 mil. tone).

Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au scåzut cu 1 milion de tone, la 136 milioane tone.

Uleiuri ¿i ¿roturi

donezia (24 mil. tone), India (24 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (11 mil. tone).

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223 milioane tone, cu 7 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (33 mil. tone); floarea-soarelui (21,5 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,4 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 368 milioane tone, mai mare cu 13 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: soia (257 mil. tone); rapi¡å (47 mil. tone); floarea-soarelui (23 mil. tone); semin¡e de bumbac (15 mil. tone); nuci de palmier (10,6 mil. tone); arahide (7,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (103,5 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). Profitul Agricol 36/2023

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de rapi]\ din Canada, revizuit\ în sc\dere [i luna aceasta Dupå vizitele efectuate în teren ale reprezentan¡ilor FAS-Washington ¿i FAS-Ottawa, la mijlocul lunii august, ¿i care au vizitat zona de nord din Alberta, USDA a revizuit în scådere produc¡ia de rapi¡å din Canada pentru anul de comercializare 2023/24.

S-a observat o deteriorare majorå a culturilor, pe måsurå ce seceta s-a extins pe tot parcursul lunii iulie ¿i în luna august. ªi Serviciul de Statisticå din Canada ¿i-a publicat estimårile de produc¡ie, subliniind o reducere substan¡ialå a randamentului de la un an la altul. În ciuda cre¿terii suprafe¡ei cultivate din acest an, se a¿teaptå ca produc¡ia så fie totu¿i mai micå, randamentul fiind

al treilea cel mai scåzut din ultimul deceniu. Prin urmare, USDA estimeazå produc¡ia de rapi¡å din Canada pentru anul 2023/24 la 18,2 milioane tone, în scådere cu 4% fa¡å de luna trecutå ¿i cu 3% fa¡å de anul trecut. Se preconizeazå så se cultive cam 8,8 milioane hectare de

rapi¡å, mai mult cu 2% fa¡å de anul trecut. Randamentul va ajunge la aproximativ 2,07 tone/hectar, redus cu 5% fa¡å de anul trecut ¿i cu 4% sub media pe 5 ani.

Marilena R|DUCU

La nivel mondial, produc¡ia de rapi¡å scade la 85 milioane tone Semin¡e Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este reduså cu aproape 3 milioane tone ¿i va ajunge la

85 milioane tone. Marii producåtori de rapi¡å sunt: UE (20 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone); Canada (18,2 milioane tone, mai pu¡in cu aproape 1 milion de tone); China (15,4 milioane tone); India (11,7 milioane tone). Principalii consumatori: UE (25,2 milioane tone); China (19,3 milioane tone); 18

India (11,5 milioane tone); Canada (10,7 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,9 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,4 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2,2 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 6 milioane tone, mai mici cu 1,5 milioane tone ca anul trecut. ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47,5 milioane tone, mai mare cu 0,5

mil. tone fa¡å de 2022/23. Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt: UE (14 milioane tone); China (13 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,3 milioane tone). Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (5 milioane tone), Japonia (1,3 milioane tone). Stocurile de ¿roturi vor atinge cam 1,7 milioane tone. Profitul Agricol 36/2023

ASOCIA}II

PROFESIONALE Cine îi reprezint\ pe fermierii români la Copa-Cogeca? ¥n fiecare an, asocia¡iile profesionale din Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (AAC) se cam roagå de minister så le plåteascå contribu¡ia la Copa -Cogeca, de 500.000 de euro pe an. Mul¡i sau pu¡ini, România då ace¿ti bani ca så se facå auzitå în cea mai mare organiza¡ie agricolå din Europa.

ai mult, avem ¿i un vicepre¿edinte în conducerea Copa, pe Marius Micu, prodecan al Facultå¡ii de Management ¿i Dezvoltare Ruralå din cadrul USAMV Bucure¿ti, vicepre¿edinte al Federa¡iei Pro Agro, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Un alt român, Alexandru ºachianu, ¿i el tot fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a fost ales de curând vicepre¿edinte al Grupului de Lucru Cereale ¿i Oleaginoase din cadrul Copa. Anterior, pozi¡ia fusese ocupatå de Cristina Cionga, director adjunct al FAPPR, dar, odatå cu retragerea asocia¡iei din Alian¡å, Cristina Cionga a påråsit organiza¡ia pan-europeanå. Dacå la culturå vegetalå ståm relativ bine, cu un vicepre¿edinte la grupul de lucru, zootehnia nu este la fel de percutantå. Profitul Agricol 36/2023

¥n grupurile de lucru merg reprezentan¡ii asocia¡iilor na¡ionale: Mary Panå ¿i Ioan Lado¿i pentru crescåtorii de porci, Ilie Van, pentru crescåtorii de påsåri, Claudiu Frânc ¿i Radu Moldovan, pentru crescåtorii de vaci, Vasile Bratu, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Ovine din Sibiu, pentru cei de ovine. Este nevoie de un vicepre¿edinte pe zootehnie, crede Claudiu Frânc. “Sunt Copa-Cogeca se prezintå drept cea mai importantå organiza¡ie a fermierilor europeni, cu 22 de milioane de membri. Aståzi este conduså de Christiane Lambert, reprezentanta Fran¡ei, via FNSPMA, Federa¡ia Na¡ionalå a Sindicatelor Exploata¡iilor Agricole, cea mai importantå oganiza¡ie de fermieri din Hexagon. Lambert împarte puterea cu cinci vicepre¿edin¡i. Afarå de românul Marius Micu, ceilal¡i sunt din Italia, Spania, Croa¡ia, Irlanda ¿i Suedia. România este reprezentatå la Copa de Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care însumeazå aproximativ 3.500 de fermieri ¿i o suprafa¡å totalå de 2,5 milioane ha, la care se adaugå 1,5 mililoane ha echivalentul UVM, aferent zootehniei. Alian¡a cuprinde totodatå ¿i membri care activeazå în industria alimentarå ¿i cumuleazå o cifrå de afaceri de 24,2%, respectiv un numår de angaja¡i de 15,95% din totalul sectorului agroalimentar românesc.

unii care mai au nevoie de mine..., spune el cu finå ironie, cât så aminteascå interlocutorului cå a fost pre¿edinte al Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine. “Urmeazå så negociem fiindcå func¡iile se ob¡in destul de greu. Am concurat cu nem¡ii la postul de vicepre¿edinte pentru ºachianu ¿i am reu¿it så-i luåm pânå la urmå. Alian¡a pentru Agriculturå a fåcut un lobby foarte frumos. În perioada urmåtoare, vor fi grupuri de lucru pe zootehnie ¿i voi fi convocat.” Un rol important în promovarea lui Claudiu Frânc la Copa-Cogeca l-a avut Daniel Botånoiu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu, fost secretar de stat la agriculturå. De fapt, tot Botånoiu a reu¿it så-l impunå ¿i pe ºachianu în func¡ia de vicepre¿edinte la Copa-Cogeca. “Trebuie så ne consolidåm ca asocia¡i ¿i så creåm servicii pentru membri, spune Botånoiu. Trebuie så fim vii, altfel dispårem.”

Claudiu Frânc are câteva exemple de situa¡ii care au fost îndereptate datoritå Copa-Cogeca. ¥n Comitetul de Monitorizare a måsurilor erau douå anomalii grave acolo, pe care le-a sesizat el ¿i profesorul Ilie Van. “Pe måsura de procesare DL F 22, ei au specificat cå e vorba

Viorel PATRICHI 19

ASOCIA}II PROFESIONALE

“Discu¡iile au fost legate de problemele pe care le întâmpinå fiecare stat membru, produc¡iile, pre¡urile, seceta, cam asta s-a discutat, am stat acolo 8-9 ore ¿i am dezbåtut probleme. Se vor lua ni¿te måsuri pe care nu pot så le comunic acum, cel mai bine dupå ce se implementeazå så se discute atunci”, spune Alexandru ºachianu. Alexandru }achianu a fost ales vicepre[edinte al Grupului de Lucru Cereale [i Oleaginoase din cadrul COPA în [edin]a din 5 septembrie 2023.

doar de modernizåri de activitå¡i în domeniul procesårii laptelui ¿i

cårnii. Înså în România sunt foarte multe exploata¡ii care au materia primå în curte: porci, vaci, påsåri. ªi vor så facå procesare. Litera regulamentului european spune “de la furcå la furculi¡å”. Au exclus de la finan¡are aceste entitå¡i. Asta a fost inten¡ia ini¡ialå. Înainte de ¿edin¡a Comitetului de Monitorizare, am avut o disu¡ie la minister ¿i le-am explicat cå ar fi du¿i cu pluta: adicå nu-l la¿i så proceseze pe cel care are materia primå în curte ¿i îl determini så meargå la samsari så vândå ca så proceseze al¡ii. Pe SAPARD, s-au fåcut a¿a de multe fabrici de procesare, încât puteam procesa ¿i 40% din laptele produs în toatå Uniunea Europeanå. 70% din acele fabrici au fost desfiin¡ate cu totul. ªi atunci am insistat så finan¡åm numai unitå¡i de procesare care fac dovada cå au materie primå. Celor care vor så proceseze laptele ¿i carnea din propria curte nu le dåm 30 de puncte, trebuie så le dåm 50 de puncte. Este logic: ace¿ti oameni au muncit ani la rând ca så-¿i asigure materia primå ¿i acum, când vor s-o valorifice ca så nu mai råmânå la cheremul samsarilor, tocmai pe ei îi excludem de la finan¡are? Am trecut observa¡ia prin Comitetul 20

de Monitorizare ¿i am reu¿it så remediem. Nimic nu este întâmplåtor pe lumea asta, dar mai trebuie så ¿i cite¿ti. Referitor la proiectele pe zotehnie DL 20, ca så ob¡inå 5 sau 10 puncte, fermierul trebuie så monteze panouri fotovoltaice. Toatå lumea vrea panouri, e perfect, dar, ca så ob¡inå punctele respective, trebuie ca minim 15% din valoarea proiectului så meargå în panouri. Mai trebuie pus mâna pe pix: 1 kW instalat = 1.000 de euro, 30 kWh, ajunge la aprope 1 milion de euro, la 160 de zile de soare pe an, fermierul produce aproximativ 250 MW, la valoarea pe care îl obligå s-o bage în panou.

Problema este cå regulamentul european nu-i permite fermierului så vândå, så bage în re¡ea. Deci trebuie stocatå energia, iar consumul anual al fermierului este de 60 MW ¿i el produce 250 MW. A¿a cere Comisia Europeanå. Tànczos Barna voia så punå panouri pe grajduri, dar Comisia nu permite vânzarea curentului, ci folosirea lui pentru nevoile fermei. Te obligå så ai acumulatori. Dacå produci de 4 ori mai multå energie decât ai nevoie, te obligå s-o arunci. Am cerut så fie introduså prevederea “pânå la nivelul maxim de consum propriu”. Sper så råmânå a¿a. Dacå am trei ferme, nu-mi då voie så folosesc energia produså de prima la celelalte douå. Altå prostie. Problema trebuie puså ca lumea”.

La nivel înalt, crescåtorii de porci din România sunt reprezenta¡i de colegii lor de la Federa¡ia Pro Agro în Copa-Cogeca. “Eu particip la grupul de lucru pentru produc¡ia cårnii de porc. Dacå e vorba de chestiuni generale, majore, politice, merge pre¿edintele Pro Agro. Dacå apare în agendå ceva legat de industria porcului, eu sunt anun¡at de regulå,” explicå Ioan Lado¿i. Profitul Agricol 36/2023

CULTURI

VEGETALE

Secet\ pedologic\ puternic\ [i extrem\ în sud-est Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, intervalul 18 - 24 septembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate din punct de vedere agricol în vestul, centrul ¿i local nordul ¡årii:  Banat 6,5-74,4 l/mp;  Cri¿ana 10,2 - 22,8 l/mp;  Maramure¿ 11,2 - 28,0 l/mp;  Transilvania 1,3 - 70,1 l/mp.  Oltenia 0 - 34,8 l/mp;  Muntenia 0 - 14,2 l/mp l/mp; 22

 Moldova 0,0 - 9,6 l/mp;  Dobrogea 0 l/mp.

La data de 25 septembrie, în stratul 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apå a solului prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿ ¿i Cri¿ana, cea mai mare parte a Transilvaniei ¿i a Banatului, local nordul, estul ¿i centrul Moldovei, nord-vestul, vestul, izolat estul, sud-vestul Munteniei, nordul, estul ¿i sudul Olteniei. Izolat, în vestul ¿i centrul ¡årii se semnaleazå båltiri temporare de apå la suprafa¡a solului, ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii cumulate în ultimele zile.

În Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, Muntenia ¿i Oltenia, local estul, centrul, sudul ¿i izolat nord-estul Transilvaniei, nord-estul Banatului, con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute (secetå pedologicå moderatå) ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå puternicå ¿i extremå). Ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate în ultimele zile, rezerva de umiditate a solului în stratul 0-20 cm / ogor s-a îmbunåtå¡it local, pe suprafe¡ele agricole situate în vestul, centrul ¿i nordul ¡årii. Profitul Agricol 36/2023

CULTURI VEGETALE

{tefan Moraru distribuie sisteme americane de irigat Seceta i-a încercat din greu pe mul¡i fermieri ¿i în acest an. Cei care ¿i-au montat sisteme de iriga¡ii au reu¿it så încheie anul "pe verde", ceilal¡i înså contabilizeazå pierderile. Printre cei care au deja sisteme de iriga¡ii se numårå ¿i ªtefan Moraru, din Cålåra¿i, care irigå de trei ani. Anul acesta a devenit ¿i distribuitor al echipamentelor de irigat tip pivot produse de firma americanå T-L, pe care le folose¿te în fermå.

tefan Moraru lucreazå 1.000 ha în zona localitå¡ilor Borcea, Peri¿oru ¿i Jegålia, în jud. Cålåra¿i, ¿i irigå aproape jumåtate din suprafa¡å. Atunci când s-a apucat så investeascå în iriga¡ii, a studiat pia¡a ¿i a ales echipamentele de irigat tip pivot produse de T-L din SUA. “Este singura instala¡ie de irigat cu pivo¡i ac¡ionatå hidraulic, prin motoare hidrostatice. Deci nu avem nevoie de motoare electrice, nu avem nevoie de cabluri ¿i, astfel, evitåm ¿i riscul de furt”, ne-a spus ªtefan Moraru. Pentru cå a început så se priceapå, a deschis o altå firmå, Agropark Trading, prin care vinde în toatå România pivo¡i fic¿i, mobili ¿i liniari. Lungimea maximå uzualå este de pânå la 500 metri, dar se pot comanda ¿i instala¡ii mai lungi, înså acestea se mutå o datå pe sezon. Profitul Agricol 36/2023

“De exemplu, avem pozi¡ia A, pentru irigarea culturilor înfiin¡ate toamna ¿i udate ¿i primåvara. Pozi¡ia B a pivo¡ilor este pentru culturile înfiin¡ate primåvara ¿i care necesitå udare ¿i vara. Aceasta, pentru pivo¡ii de peste 500 m, iar pentru cei sub aceastå dimensiune se poate iriga atât în pozi¡ia A, cât ¿i B. Pentru pivo¡i pânå în 300 de metri se poate muta instala¡ia în trei pozi¡ii, dar peste 300 m recomandåm doar douå pozi¡ii, adicå udarea pe perioade scurte a aceleia¿i

culturi.” Practic, instala¡ia de irigat se compune din turnul central, sistemul de alimentare cu apå, linia propriu-ziså pentru irigare, un furtun flexibil, vana de aerisire ¿i presiune, supapa de sens pentru protec¡ia sistemului, conexiune la pompå ¿i sorb plutitor pentru apa de la suprafa¡å, ce poate iriga de la o adâncime începând de la 1 m. La acestea se mai adaugå ¿i pivo¡ii “de col¡”, care acoperå inclusiv col¡urile parcelelor, astfel cå udarea se face pe minimum 95% din suprafa¡å. “Sigur, putem asigura încå de acum primirea ¿i livrarea comenzilor pentru aceste echipamente, chiar ¿i la ferme aflate la distan¡e de 400-500 km, dar vrem så cre¿tem organic. Începând de anul viitor vom avea echipe care se vor ocupa de vânzåri ¿i service în mai multe regiuni ale ¡årii.” Cum spuneam, ªtefan Moraru irigå deja de trei ani o parte din culturile sale, pe o suprafa¡å de aproape 500 ha, ¿i urmeazå så extindå udarea pe încå 150-200 ha. Motivul e simplu: la porumbul irigat estimeazå produc¡ii de peste 14 tone la hectar, la soia, cel pu¡in 4 tone la hectar. Diferen¡a la culturile neirigate? La grâu a scos doar 4 tone la hectar, la orz, la fel, iar la floarea soarelui, poate-poate 800 kg la hectar... “Asta e situa¡ia, din acest motiv vreau så måresc suprafa¡a irigatå ¿i le recomand ¿i altor fermieri så facå asta, le pot oferi instala¡ii fiabile. Eu am 4 echipamente de irigat T-L pe o razå de 15 km ¿i nu am avut nicio problemå cu ele, nici cu furturile. În plus, sunt foarte u¿or de între¡inut. O astfel de investi¡ie e absolut necesarå!”

Arpad DOBRE 23

CULTURI VEGETALE

Recolte frumoase la rapi]\ în Br\ila [i Gala]i Hibrizii de rapi¡å Pioneer au oferit produc¡ii ridicate anul acesta în jude¡ele Bråila ¿i Gala¡i.

Bogdan Nicu¿or lucreazå 300 ha în loc. Tudor Vladimirescu, jud. Bråila. A semånat 50 de hectare cu rapi¡å, hibridul PT298/Agile. A recoltat 4.170 kg/ha. A semånat la început de septembrie ¿i a fertilizat cu sulfat de amoniu 200 kg/ha. Toamna a fost fårå tratamente, în schimb în primåvarå a avut mai mult interven¡ii, poveste¿te fermierul. Prima, în data de 10 martie, cu insecticidul Inazuma, aminoacizi ¿i îngrå¿åmânt foliar pe bazå de azot. La final de aprilie a mai aplicat un insecticid sistemic ¿i unul de contact. Ultima intrare a fost cu îngrå¿åmânt, 125 kg/ha de azot la începutul lunii mai. “Despre hibridul PT298, pot spune cå am fost mul¡umit, l-am ales ¿i în aceastå toamnå pentru 30 ha, iar pentru 15 ha am ales hibridul PT315”, încheie fermierul bråilean.

Tot în Bråila, la Gropeni, Marian Cirea¿a lucreazå 600 ha, iar rapi¡å a avut pe 50 ha, dupå culturi de grâu ¿i fasole. A ales hibridul Pioneer PT298/Agile ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.070 kg/ha. “Terenul a fost arat, fertilizat cu 180 kg/ha de îngrå¿åminte complexe 24

18.46.0, apoi am discuit, am intervenit cu combinatorul ¿i am semånat în perioada 1-10 septembrie.

În toamnå, acolo unde am putut iriga, am udat de douå ori - 22 l/ha, ¿i am aplicat un insecticid. Apoi în primåvarå am administrat un fungicid, un insecticid la intrarea în vegeta¡ie. A doua intrare, tot cu insecticid ¿i fungicid, a avut loc la apari¡ia butonului floral, dupå care am fertilizat cu azot - 150 kg/ha - ¿i am mai udat o datå, aproximativ aceea¿i cantitate de apå - 22 l/ha”, spune Marian Cirea¿å. Mul¡umit de produc¡ie, a ales acela¿i hibrid de rapi¡å ¿i anul acesta.

¥n Gala¡i, Dumitru Påun, din localitatea Chiraftei, a recoltat 3.860 kg/ha de pe urma hibridului PT303 Sclerotinia Protector. “Lucrez 800 ha. Rapi¡å am avut pe 158 ha ¿i am semånat dupå grâu. Dupå recoltat, am pregåtit terenul cu Tiggerul ¿i Jokerul ¿i am semånat în perioada 10-15 august. În toamnå am avut o sin-

gurå interven¡ie în culturå, cu un insecticid ¿i un erbicid. Am fertilizat doar în primåvarå, mai întâi cu 286 kg/ha de uree ¿i apoi cu azot - 100 kg/ha. În ceea ce prive¿te tratamentele de primåvarå, am administrat un fungicid, un îngrå¿åmânt foliar ¿i insecticidul Inazuma. Am recoltat în perioada 24 iunie - 5 iulie, ¿i pot spune cå a fost un an bun pentru rapi¡å”, î¿i poveste¿te tehnologia Dumitru Påun. Foarte mul¡umit de hibridul PT303, inten¡ioneazå så semene în aceastå campanie 200 ha cu rapi¡å.

Tot în Gala¡i, în localitatea Bråne¿ti Ilie Banu lucreazå 800 ha, iar rapi¡å a semånat pe 155 ha. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit o recoltå frumoaså de 3.800 kg/ha. “Am semånat acest hibrid dupå grâu, astfel cå terenul a fost arat, apoi pregåtit cu discul în 2-3 treceri ¿i combinatorul, apoi am semånat dupå data de 20 septembrie. În toamnå nu am administrat nimic, iar în primåvarå am fertilizat cu azot 200 kg/ha, am administrat ¿i douå tratamente formate din fungicid, insecticid ¿i îngrå¿åmânt foliar, primul a fost administrat înainte de îmbobocire ¿i al doilea la scuturarea florilor. Aceasta a fost toatå tehnologia, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie”. În aceastå campanie Ilie Banu inten¡ioneazå så semene 200 ha cu rapi¡å. Profitul Agricol 36/2023

CULTURI VEGETALE

Utilizarea biostimulatorilor m\sura abilit\]ilor tehnologice? Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC| Presa¡i de costul mare al inputurilor ¿i de pre¡ul fluctuant al produselor agricole, mul¡i fermieri încearcå så optimizeze tehnologiile pentru condi¡iile particulare în care lucreazå, folosind produse mai ieftine, multe de naturå biologicå, care s-au dovedit utile pentru nutri¡ia ¿i sånåtatea plantelor ¿i a solului. O parte din aceste produse sunt biostimulatori. Dar ce sunt ace¿tia? Unii fermieri cred cå biostimulator este doar un termen de marketing ¿i cå nu are credibilitate tehnicå. Ceea ce pare cå le då dreptate celor cu astfel opinii este faptul cå nu existå încå norme tehnice pentru a sus¡ine cu dovezi rezultatele revendicate. Au fost ¿i cazuri când aplicarea biostimulatorilor nu a avut efect sau a mic¿orat chiar produc¡ia. Efectul diferit al biostimulatorilor în diferite condi¡ii pedoclimatice se datoreazå faptului cå sunt mai mul¡i factori implica¡i. De aceea apar ¿i întrebåri legitime. De unde ¿tim cå biostimulatorii func¡ioneazå cu adevårat? Cum pot fi biofertilizatori când au con¡inutul de nutrien¡i care pare prea mic pentru a asigura pretinsele sporuri de produc¡ie, care sunt în medie de 510%? Ce date au pentru a-¿i justifica afirma¡iile? Cum func¡ioneazå biostimulatorii? Unii biostimulatori ac¡ioneazå prin stimularea proceselor de nutri¡ie a plantelor, independent de con¡inutul de nutrien¡i al produsului, îmbunåtå¡ind eficien¡a utilizårii nutrien¡ilor, toleran¡a la stres, calitatea recoltei sau disponibili26

tatea nutrien¡ilor afla¡i în sol sau în rizosferå. Biostimulatorii pot fi utili fermierilor dacå sunt folosi¡i nu ca inputuri, ci ca instrumente pentru aplicarea lor. De exemplu, un biostimulator poate reduce pagubele provocate de boli, fårå a fi fungicid, favorizând nutri¡ia plantelor, care pot lupta astfel mai bine cu agentul patogen. Un alt exemplu: se poate måri produc¡ia dacå biostimulatorii determinå intensificarea fotosintezei sau a con¡inutului de clorofilå. Distribuitorii de inputuri care au exagerat cu (ne)descrierea biostimulatorilor au redus informa¡iile despre produse la ceva de genul “biostimulator conceput pentru men¡inerea sånåtå¡ii generale, regenerarea ¿i consolidarea culturilor agricole. Îmbunåtå¡e¿te mecanismul de apårare al plantei ¿i contribuie la cre¿terea optimå a culturii”. Al¡i biostimulatori promit utilizarea bacteriilor sau/¿i ciupercilor pentru solubilizarea fosforului din surse mai greu solubile sau intensificarea fixårii libere a azotului. Pentru a fi mai credibili, fabrican¡ii acestor biostimulatori men¡ioneazå cå microorganismele folosite sunt selec¡ionate din sol. Acela¿i efect îl are înså ¿i aplicarea gunoiului de grajd sau a diferitelor feluri de compost, care stimuleazå înmul¡irea acestor "specii de biostimulatori". În aceste condi¡ii, pare cå este recomandabil ca fermierii så aleagå produse de la a companii cu o experien¡å recunoscutå care pot pune la dispozi¡ie ¿i rezultate ob¡inute cu produsele pe care le vând ¿i vor så le lanseze pe pia¡å.

Mul¡i fermieri nu au informa¡ii pe mai mul¡i ani, deoarece utilizarea biostimulatorilor este o practicå nouå, dar cultivatorii ar trebui så se a¿tepte la date confirmate de al¡i utilizatori. Într-un interviu luat de Bayer unui specialist de la o firmå recunoscutå pentru calitatea biostimulatorilor produ¿i, acesta spunea cå: “Trebuie så existe o mai mare onestitate ¿i transparen¡å ¿i dacå facem o afirma¡ie despre produsele noastre, ne asiguråm cå o putem sus¡ine cu date independente.” Mai ales biostimulatorii care nu sunt distribui¡i de companii cu experien¡å recunoscutå, trebuie testa¡i în fermå pe suprafe¡e mari pentru a le fi optimizatå utilizarea în timpul vegeta¡iei. Beneficiile specifice ale biostimulatorilor pot varia în func¡ie de formulare, metoda de aplicare ¿i speciile de plante. Este întotdeauna recomandat så se respecte la folosire instruc¡iunile furnizate de producåtor. Biostimulatorii pot fi aplica¡i în diferite moduri, în func¡ie de produsul specific ¿i de planta ¡intå. Rolul biostimulatorilor ¿i în general al solu¡iilor antistres nu este de a hråni plantele ¿i nici nu putem spune cå aplicarea de biostimulatori face miracole în îmbunåtå¡irea rezisten¡ei plantelor la factorii de stres. Aplicarea produselor antistres trebuie fåcutå înainte de apari¡ia factorilor de stres, iar când stresul este dat de secetå sau frig, atunci cu atât mai mult plantele trebuie så fie pregåtite dinainte. Biostimulatorii ajutå plantele så reziste o perioadå mai lungå de timp la condi¡ii de stres sau så reziste la condi¡ii stresante mai aspre. Aplicarea lor poate face diferen¡a între a avea o culturå sau a nu avea ce recolta. Profitul Agricol 36/2023

RhizoVital C5 - inoculantul bacterian de ultim\ genera]ie Utilizarea microorganismelor benefice este consideratå una dintre cele mai promi¡åtoare metode pentru practici de gestionare a culturilor. Bacteriile din genul Bacillus spp. de tipul rizo-bacteriilor pot forma spori ¿i supravie¡ui în sol pentru o perioadå lungå de timp în condi¡ii de mediu dificile, reflectând rolul lor vital în cre¿terea toleran¡ei plantelor la stresul biotic ¿i abiotic. RhizoVital C5 poate fi aplicat în culturi ecologice, dar poate fi o componentå suplimentarå în completarea tehnologiei bazate pe produse agrochimice ajutând la mobilizarea nutrien¡ilor prezen¡i în mod natural sau a îngrå¿åmintelor aplicate, ajutând la extragerea valorii maxime din culturå.

Ce este RhizoVital C5 ¿i cum func¡ioneazå? RhizoVital C5 con¡ine spori vii de Bacillus atrophaeus ABi05 în concentra¡ie de 2,5 × 1010 cfu/ml, o bacterie naturalå care se gåse¿te în sol ¿i care sus¡ine o cre¿tere sånåtoaså a plantelor, sporind vitalitatea plantelor ¿i rezisten¡a la stres abiotic, îmbunåtå¡ind astfel randamentul culturilor. Bacillus atrophaeus ABi05 germineazå de la 8°C colonizând rizosfera ¿i suprafa¡a rådåcinilor plantei. Acolo, bacteriile se hrånesc cu exsudate radiculare (zaharuri, aminoacizi ¿i alte substan¡e emise de plante). Multe culturi “hrånesc” microorganismele din sol prin eliberarea în sol cu ajutorul rådåcinilor pânå la 2060% din asimila¡i (zaharuri produse prin fotosintezå). RhizoVital C5, în calitate de contrapartidå simbioticå, furnizeazå diverse enzime, care îmbunåtå¡esc disponibilitatea ¿i mobilizarea nutrien¡ilor din sol pentru plante. Astfel, se creeazå un sistem radicular mai mare, cu mai multe rådåcini ajutând cultura så fie mai sånåtoaså, mai rezistentå cu posibilitatea dezvoltårii, chiar ¿i în condi¡ii suboptime. Profitul Agricol 36/2023

RhizoVital C5 - Îmbunåtå¡e¿te disponibilitatea ¿i mobilizarea nutrien¡ilor din sol pentru o cre¿tere puternicå ¿i sånåtoaså a plantelor

Control

RhizoVital C5

Care este cel mai bun mod de a aplica RhizoVital C5? Gestionând nutri¡ia disponibilå la o scarå microscopicå din jurul rådåcinilor, RhizoVital C5 cre¿te cantitatea de nutri¡ie cåtre plante, crescând astfel uniformitatea culturii. Dezvoltat special pentru activitate la temperaturi mai scåzute (cel pu¡in 8°C), RhizoVital C5 este ideal pentru aplicarea ca tratament såmân¡å sau aplicat în brazdå concomitent cu semånatul. Utilizat ca tratament såmân¡å, doza recomandatå este 0,2 litri/100 kg semin¡e la floarea-soarelui, porumb, soia, fasole (concentra¡ie solu¡iei aplicate este de 20%) ¿i 0,1 litri/ 100 kg semin¡e la grâu (concentra¡ia solu¡iei aplicate este de 10%).

Fertilizare cu azot

RhizoVital C5 îmbunåtå¡e¿te disponibilitatea ¿i mobilizarea nutrien¡ilor din sol pentru o cre¿tere puternicå ¿i sånåtoaså a plantelor.

Pute¡i gåsi mai multe informa¡ii despre RhizoVital C5 accesând link-ul https://www.andermatt.ro/produs/rhizovital-c5/

5: Beneficiile RhizoVital C î¿i constru-

ajutå planta så l Culturå rezistentå , ceea ular puternic ¿i sånåtos iascå un sistem radic eranmai sånåtoaså ¿i mai tol e ar olt zv de o la ce du ce în jurul Bacteriile se dezvoltå tå la stres a culturilor. pentru plantei, nelåsând loc sistemului radicular al ¡ilor patogeni; RhizoVital C5 con¡ine dezvoltarea agen plantelor cre¿terea ¿i dezvoltarea zå ea riz vo Fa l nuendospori care sunt comilitatea ¿i mobilizarea nib po dis te e¿ tå¡ nå bu patibili cu majoritatea pro- - îm ntelor; o råsårire uniformå a pla duselor de protec¡ia plan- trien¡ilor asigurând compatibil cu l Aplicare flexibilå telor ¿i îngrå¿åminte, atât r de uz fitosanitar ¿i timp cât se respectå o val- majoritatea produselo fi integrat în prograoare a pH-ului între 4,5 ¿i îngrå¿åmintelor, poate ente. 8,5 în amestecul din rezer- mele de tratament exist oeazå strategiile de pr vor. Nu se amestecå cu l Complet - complet produc¡ia ecologicå. cupru. duc¡ie conven¡ionale ¿i

Ce alte produse pot fi amestecate cu RhizoVital C5?

CULTURI VEGETALE

Theodor Ichim trece toat\ suprafa]a la no-till Opozant declarat al tehnologiei de însåmân¡are fårå pregåtirea terenului cu plug sau måcar cu disc, în condi¡ii de secetå, fermierul constån¡ean Theodor Ichim ¿i-a schimbat complet punctul de vedere, dupå ce a participat la conferin¡a organizatå de Profitul Agricol, în ianuarie, la Slobozia. Au cântårit decisiv informa¡iile schimbate acolo cu Nicolae ªerban, administratorul ªerban Grup, ¿i cu Hans Poulsen, administratorul JD Agro Cocora. ¥ncepând din toamna asta, Ichim trece cu întreaga suprafa¡å de 3.000 de ha de la conven¡ional ¿i minim-till la no-till, schimbând aproape complet gama de utilaje.

heodor Ichim este cunoscut ca pre¿edinte al Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) ¿i vicepre¿edinte al FAPPR. Din aceastå posturå spune cå va cåuta så-¿i convingå colegii så-i urmeze exemplul. Nu imediat, ci dupå minimum doi ani de pregåtire, de schimbare a structurii solului, care poate fi afânat prin aplicare de îngrå¿åminte organice ¿i bacterii ce metabolizeazå mineralele din sol. În ferma sa a practicat mai mul¡i ani aceste tehnologii care se regåsesc mai

degrabå în culturile organice. Iar acum terenurile sale sunt mai afânate chiar în compara¡ie cu ale fermelor care seamånå fårå pregåtire de o perioadå de timp la fel de îndelungatå. “Bacteriile cresc mobilitatea fosforului, potasiului. Bacteriile transformå mineralele în forme organice, mai u¿or asimilabile de plante”, explicå Ichim. Procesele bacteriene duc la apari¡ia râmelor, care afâneazå solul ¿i mai mult. Un sol afânat capteazå apa mult mai bine. Problema e cå, atunci când apa e prea pu¡inå, nici cel mai afânat sol din lume nu va da produc¡ii dacå e pregåtit clasic. Anul acesta, Ichim a întors 300 de ha de porumb însåmân¡ate dupå aråturå de toamnå ¿i a pierdut peste un milion de lei. În schimb, JD Agro Cocora, care are terenuri în vecinåtate ¿i a beneficiat de acela¿i regim hidric, recolteazå 5 t/ha. Nu e mult, dar se recupereazå cheltuielile. “Am trecut ¿i prin porumbul lui Erik Jantzen. ªi hai, cå între fermele noastre e ceva distan¡å. Dar chiar acolo, într-o solå învecinatå, a altui fermier, cu teren lucrat conven¡ional, porumbul era uscat complet, ca la mine. Am ajuns så am insomnii întorcând problema pe toate fe¡ele. Poulsen mi-a explicat cå eu, afânând solul, am stimulat cre¿terea rådåcinilor în profunzime. Înså în profunzime nu mai avem apå, deficitul fiind de 500 de litri/mp. În schimb, planta semånatå direct, stresatå de secetå, î¿i dezvoltå sistemul radicular la suprafa¡å ¿i atunci beneficiazå de orice ploaie, cât de micå”. Asta a fost a doua explica¡ie care i-a subminat decisiv concep¡ia cå no-till se

preteazå doar în condi¡ii de umiditate. Al doilea argument pertinent l-a primit de la Nicolae ªerban. “Mi-a explicat cå resturile vegetale låsate dupå recoltat capteazå toatå apa. Pe terenul lucrat mecanic, apa o ia la vale. ªi, într-adevår, mi s-a întâmplat: påmântul meu a curs pe drum de nici nu puteam trece”.

Înså se gândea la dificultatea de a semåna. Problema fiind cå trebuie så dai paiele la o parte, ca så pui såmân¡a în påmânt. Mai ales rapi¡a ¿i semin¡ele mici. Dar, folosind sta¡ia RTK, se poate semåna exact lângå rând. Condi¡ia e så ai combine care så împrå¿tie uniform paiele, pe toatå suprafa¡a solului. A început cu semånatul direct al rapi¡ei, cu semånåtoarea de precizie Monosem. Nu a avut încotro, a folosit pentru start îngrå¿åmânt solid, de data asta. Pentru viitor, are în vedere så treacå integral la fertilizarea lichidå. ªi-a asumat toate investi¡iile suplimentare ¿i neajunsurile aferente: construie¿te un depozit separat, de 600 de tone, cu toate instala¡iile aferente. Va achizi¡iona cisterne, pompe, ¿i chiar semånåtori directe care, în plus, pot aplica îngrå¿åminte lichide. “Trec cu toate macroelementele ¿i microelementele pe lichid. Îngrå¿åmântul lichid se lipe¿te pe coloizii solului ¿i este disponibil direct. Nu mai e nevoie de ploaie”. E obligat så facå schimbåri majore ¿i în parcul de ma¿ini. ªi-a comandat deja semånåtorile John Deere, una pentru påioase ¿i alta pentru prå¿itoare. Are un tractor de 400 CP ¿i plånuie¿te Profitul Agricol 36/2023

CULTURI VEGETALE

så mai achizi¡ioneze douå. Probabil, îl va folosi pe cel de 620 CP pentru programul buy back. Are douå autopropulsate, una John Deere ¿i una Hardy ¿i mai are nevoie de douå. Pânå va avea toate ma¿inile ¿i utilajele necesare, va contracta preståri de servicii de la JD Agro Cocora. Se va înscrie ¿i în programul de captare a carbonului, pentru a recupera o parte din investi¡ii ¿i prin vânzarea certificatelor.

De anul acesta, Ichim irigå 700 de ha cu apå scoaså din pu¡uri forate la mari adâncimi (sute de metri) ¿i colectatå într-un bazin realizat într-un segment de 1.300 de metri al unui canal de iriga¡ii dezafectat. În¡elegerea cu ANIF este så desfiin¡eze bazinul ¿i så redea circuitului canalul de iriga¡ii, dacå sistemul din zonå se va reabilita - ceea ce este convins cå nu se va întâmpla. Un prim pu¡ pentru a cårui realizare a cheltuit un milion de lei, fiind såpat la 300 de metri adâncime, îi då un debit de doar 80 mc/h; altul, la jumåtate de pre¡, deci forat la adâncime mai micå, îi då un debit de 300 mc, cu ajutorul unei pompe de recirculare. Mai foreazå Profitul Agricol 36/2023

unul, ca så ajung la un debit de 600 mc în total. Dupå ce va mai transforma în bazin de reten¡ie încå 700 de metri din fostul canal de iriga¡ii, va putea iriga 300 de zile pe an. Inten¡ioneazå så irige inclusiv terenul fårå culturå, pentru aprovizionare. “Apa o voi stoca în påmânt, în loc så o stochez în canal. A¿a cum încarci un acumulator, pentru a folosi acea energie stocatå mai târziu, eu må voi folosi de påmânt ca de un acumulator de apå”. Va iriga 300 de ha într-o perioadå a anului, 400 de ha în altå perioadå. Respectiv, culturile de toamnå pânå în mai, apoi porumbul sau soia. Iar dupå ce acestea ajung la maturitate - cultura a doua. Plånuie¿te så stoarcå maxim de randament din iriga¡iile care sunt foarte costisitoare. De aceea, va folosi culturi succesive - 5 culturi la 3 ani. “Acum am pus rapi¡å. Primåvara, cam pe 15 mai, când ajunge la maturitate, la punctul negru, o cosesc cu vindroverul, o pun în brazde, se usucå mai repede ¿i, undeva între 1-10 iunie, recoltez brazdele. ªi, imediat dupå recoltat semån cultura a doua, porumb sau nåut. Sau soia. De regulå, soia se seamånå la 1 mai. Întârzierea semånat-

ului cu o lunå nu e o problemå, fiindcå, în Dobrogea, în septembrie nu a fost niciodatå frig”. Deocamdatå, cheltuiala anualå pentru cele 700 ha va fi de 1,4 milioane de euro, din care jumåtate este extragerea ¿i împrå¿tierea apei. Dar ¿i veniturile urmeazå så fie pe måsurå: între 2 - 2,5 milioane de euro. Ace¿ti bani îi pot ajunge pentru finan¡area anului urmåtor, în toatå ferma. E o plaså de siguran¡å pentru o eventualå repetare a unui an ca 2020, când a avut daunå totalå la toate culturile (mai pu¡in la nåut) ¿i a pierdut trei milioane de euro. În prezent cheltuie¿te 2 lei/mc apå, având nevoie, anual, de 400 mc/ha. A¿adar, 8.000 de lei/ha. Echivalentul a 8 tone de porumb. “Dintr-o produc¡ie de 15 tone/ha, 8 tone sunt apa, 3 tone celelalte cheltuieli. Råmân cu 4 tone sau 4.000 de lei profit/ha”. Înså va investi ¿i în produc¡ia de energie verde, urmând a “cultiva” panouri solare pe douå hectare, ¡intind o produc¡ie de 2,5 MegaWa¡i. Astfel, costul cu apa se va înjumåtå¡i, iar profitul se va dubla.

Robert VERESS 29

CULTURI VEGETALE

O rapi]\ s\n\toas\ [i cu produc]ii bune Cum alegem momentul semånatului la rapi¡å? Nu de pu¡ine ori am întâlnit situa¡ia în care, în cazul semånatului devreme, dupå semånat vine o ploaie de 2-4 litri. O ploaie micå porne¿te germina¡ia semin¡elor, dar nu ajutå ¿i la o bunå pornire în vegeta¡ie, cultura fiind compromiså. De aceea, alegerea perioadei de semånat trebuie så ¡inå cont de existenta condi¡iilor prielnice pentru o råsårire ¿i dezvoltare optimå a culturii.

combate foarte bine buruieni precum pålåmidå, mac, mu¿e¡el, turi¡å, romani¡å, albåstri¡å, spanac sålbatic, treifra¡i-påta¡i, ¿tir, susai, ambrozia etc.

Ce facem dacå avem samulastrå de cereale påioase? Pentru combaterea samulastrei de cereale påioase, dar ¿i a unor buruieni graminee, pute¡i utiliza erbicidul Leopard 5 EC în dozå de 0,7 l/ha sau erbicidul Rango în dozå de 0,75 l/ha. Tot pentru combaterea samulastrei, dar ¿i a buruienilor graminee anuale ¿i Asigurå necesarul nutri¡ional perene, vå recomandåm erbicidul în primele faze de vegeta¡ie Când vremea permite, semånatul Fusilade Max, erbicid sistemic cu aplitrebuie fåcut la o adâncime corespunzå- care în postemergen¡å. toare, iar pentru a asigura plantei necesarul nutri¡ional în primele faze de vegeta¡ie se recomandå, concomitent cu semånatul, aplicarea unui fertilizant starter Cum protejåm cultura de boli? Pe lângå buruieni, bolile ¿i dåunådin gama Startmax sau YaraMila. torii sunt o problemå majorå care, în lipsa unei protec¡ii fitosanitare, vå pot compromite cultura de rapi¡å. Re¡ine¡i! Încå din toamnå este imCe trebuie fåcut portantå aplicarea unui fungicid precum în preemergen¡å, în condi¡ii Promino 300 EC, în dozå de 0,3-0,6 de umiditate optimå? Dacå dupå semånat avem un sol l/ha, Salvator 25 EW sau Zizan 500 SC, care este reavån, cu umiditatea optimå, în dozå de 0,5 l/ha, care vå asigurå un este bine så efectua¡i erbicidarea în control maxim asupra bolilor specifice preemergen¡å, înainte de råsårirea cul- culturii de rapi¡å. turii de rapi¡å, folosind erbicidul Clomate în dozå 0,33 l/ha, pentru combaterea unui spectru larg de buruieni: turi¡å, rocoinå, traista-ciobanului, pun- Protec¡ie cu biofungicidul guli¡å, sugel, ciumåfaia, macul sålbatic, Poyversum Tot în toamnå, ¿i biofungicidul ¿opârli¡å, tei¿or, busuioc de câmp etc. Polyversum, omologat la rapi¡å în dozå În cazul în care a¡i reu¿it så semåna¡i ¿i ave¡i o toamnå secetoaså, pute¡i de 0,1 kg/ha, inhibå sporii unor agen¡i aplica în postemergen¡å erbicidul fitopatogeni ¿i ajutå la regenerarea Galera Super în dozå de 0,2 l/ha, care plantelor la ie¿irea din iarnå. 30

Primul tratament în toamnå se aplica în fenofaza 4-6 frunze (BBCH 14 16), pentru a combate putregaiul negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) ¿i a induce rezisten¡a plantelor. Al doilea tratament se aplicå de la alungirea internodiilor ¿i pânå la mai mult de 9 ramifica¡ii (BBCH 30 - 39), pentru combaterea putregaiului negru (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) ¿i pentru regenerarea la ie¿irea din iarnå. Al treilea tratament se aplicå de la începutul apari¡iei inflorescen¡elor ¿i pânå la fenofaza când au apårut deja 50% din inflorescen¡e (BBCH 49 - 65), pentru combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum) ¿i putregaiul cenu¿iu (Botrytis cinerea).

Cum protejåm rapi¡a de dåunåtori? Ce insecte avem în toamnå? Påi, pot fi probleme cu puricii de påmânt (Phyllotreta), larvele viespei rapi¡ei (Athalia rosae), iar mai rar, înså ¿i el face pråpåd, fluturele alb al verzei (Pieris brassicae). Ca insecticide recomandåm: noul Faster Magnum - 0,05 l/ha, Faster Gold 50 EC - 0,1 l/ha, Faster Delta - 0,3 l/ha ¿i Mopsilan 20 SP - 0,15 kg/ha. Promino 300 EC, Salvator 25 EW ¿i Zizan 500 SC pot fi asociate cu un insecticid, dacå în momentul aplicårii fungicidului observa¡i insecte în rapi¡å. ªi nu uita¡i de adjuvantul Easi-Mix, care îmbunåtå¡e¿te calitatea apei utilizate la tratamentele cu produsele de protec¡ia plantelor ¿i a fertilizan¡ilor. Alcedo Profitul Agricol 36/2023

CULTURI VEGETALE

Fermele regenerative,

o solu]ie pentru schimb\rile climatice În România, seceta a provocat anul trecut pierderi de peste 1 miliard de euro pentru sectorul agricol românesc, 800.000 din cele 5,4 milioane de hectare de culturi arabile fiind afectate. În contrast, în primåvara acestui an România s-a confruntat cu ploi, provocând întârzieri în semånatul de primåvarå. Datele actuale ale ANM aratå cå seceta pedologicå a afectat ¿i ritmurile de cre¿tere ¿i dezvoltare a culturilor agricole în perioada verii. Spre exemplu, con¡inutul de apå din sol în cultura de porumb neirigat poate prezenta valori scåzute ¿i deosebit de scåzute. În ceea ce prive¿te alte culturi, este necesar så se înceapå recoltarea mai devreme. Pe måsurå ce seceta devine tot mai prezentå ¿i severå, unele culturi agricole ar putea fi mai tolerante la intemperii ¿i cåldurå extremå, ajutându-i pe

fermieri så combatå deficitul de apå, asigurând în acela¿i timp recolte mai stabile ¿i mai predictibile.

De asemenea, poate îmbunåtå¡i capacitatea de reten¡ie a apei ¿i rezilien¡a împotriva inunda¡iilor ¿i secetelor.

Sistemele fermelor regenerative sunt concepute pentru a func¡iona în armonie cu natura, men¡inând ¿i îmbunåtå¡ind în acela¿i timp viabilitatea economicå, urmând trei principii, printre care lucrårile reduse ale solului, acoperirea permanentå a solului ¿i rota¡ia vegetalå a culturilor.

Încålzirea climei europene are loc într-un ritm de douå ori mai rapid decât media globalå, potrivit unui raport al Organiza¡iei Meteorologice Mondiale (OMM), care avertizeazå cå aceastå tendin¡å observatå în ultimii 30 de ani poate provoca cre¿teri excep¡ionale ale temperaturilor, incendii de vegeta¡ie ¿i inunda¡ii. Atenuarea schimbårilor climatice este importantå pentru sectorul agricol deoarece, dincolo de a fi grav afectat, este ¿i responsabil pentru aproximativ o treime din emisiile umane de gaze cu efect de serå la nivel global. În plus, solurile agricole din întreaga lume au ¿i capacitatea de a stoca suficient carbon pentru ca temperatura medie globalå så nu depå¿eascå 1,5 grade Celsius.

Agricultura regenerativå are multe beneficii naturale ¿i financiare recunoscute, începând cu reducerea eroziunii solului, cre¿terea materiei organice din sol (MOS) ¿i îmbunåtå¡irea biodiversitå¡ii, pânå la reducerea consumului de combustibil ¿i reducerea nevoii de îngrå¿åminte scumpe prin prevenirea scurgerilor ¿i îmbunåtå¡irea ciclului nutrien¡ilor.

“Agricultura regenerativå reprezintå unul dintre instrumentele-cheie care conecteazå fermierii ¿i mediul înconjuråtor. Prin adoptarea unor practici agricole regenerative, precum rota¡ia culturilor, utilizarea îngrå¿åmintelor organice ¿i men¡inerea biodiversitå¡ii, Agreena ¿i alte organiza¡ii similare pot contribui la combaterea schimbårilor climatice, la protejarea solului ¿i la cre¿terea productivitå¡ii agricole. Aceastå abordare nu numai cå reduce emisiile de carbon, dar ¿i îmbunåtå¡e¿te calitatea solului ¿i sånåtatea culturilor agricole, asigurând astfel un viitor mai sustenabil pentru agriculturå ¿i pentru genera¡iile viitoare”. Mihaela Vasile, market lead Agreena România 32

Profitul Agricol 36/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Ioan Lado[i> Politica este o frân\ în eradicarea pestei Jon Oatley, profesor la Universitatea din Washington, admitea recent, la o întâlnire cu fermierii din România, cå încearcå så aplice metoda editårii genomice pntru contracarara pestei porcine africane. Profesorul Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc din România (APCPR), confirmå aceastå idee revolu¡ionarå, dar cu rezerve. “Nu e doar o metodå prin care luåm o genå de la porcul african, imun la virus, ca så rezolvåm problema. E mult mai complicat. Imunitatea porcului african se referå la pesta porcinå africanå din genotipul 1. Iar noi ne confruntåm cu genotipul 2. Evident, la origine tot de-acolo este, dar e alt virus. A suferit muta¡ii ¿i e altceva. Este greu de spus unde s-a produs muta¡ia. Cert este cå a existat o muta¡ie.” Profesorul american le-a vorbit vorbit mult fermierilor români despre dificultå¡ile etice ¿i de ordin politicianist din Statele Unite ale Americii, de¿i este o ¡arå mai liberalå în ce prive¿te biotehnologiile. Aceea¿i genå poate fi responsabilå ¿i pentru alte func¡ii în organism. “Când e vorba de modificare geneticå a animalelor, americanii devin ¿i ei mai rigizi, încep så ia modelul Uniunii Europene. Povestea e complicatå mai mult etic pentru cå, de fapt, nu ¿tim ce ne a¿teaptå, ce modificåri se pot produce. Nu e vorba doar de afec¡iuni controlate de o anumitå genå. Acelea sunt simple: sco¡i gena ¿i la revedere. 34

“Din punct de vedere tehnic, nu våd de ce nu s-ar aplica metoda editårii genomice în combaterea pestei porcine africane.” Ioan LADOªI pre¿edinte APCPR Rezisten¡a la boalå este corelatå cu un numår imens de gene. ªi atunci, ce faci? Le sco¡i pe toate ¿i ai ob¡inut ce ¡iai propus pe termen scurt, adicå rezisten¡a la maladia X, dar nu ¿tii ce efecte are scoaterea mai multor gene. O singurå genå sau un grup de gene pot så aibå influen¡å asupra unor chestiuni diferite în organism. Aici este dificultatea cea mai mare. Virusul pestei porcine africane nu e suficient cunoscut. Dacå acceptåm metoda, nu ¿tim ce amploare are muta¡ia respectivå, chiar dacå, teoretic, se poate întâmpla ¿i în mod natural a¿a ceva.

“O singurå genå sau un grup de gene pot så aibå influen¡å asupra unor chestiuni diferite în organism. Aici este dificultatea cea mai mare. Virusul pestei porcine africane nu e suficient cunoscut.”

Jon OATLEY, profesor SUA Pentru a rezolva o problemå punctualå, cum este o maladie, metoda este excelentå. Cu vaccinul existå înså o predictibilitate mult mai bunå pentru ceea ce se va întâmpla. Editarea genicå poate så presupunå ¿i riscuri necunoscute. Eu am salutat noul regulament pentru plante. Este mult mai simplu de ¡inut sub control genomul plantelor fiindcå sunt mult mai pu¡ine gene ¿i implica¡iile pot fi mai reduse.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 36/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Alt\ lege a porcului Normele de aplicare a Legii porcului, prin care ne propunem så combatem pesta porcinå africanå pe teritoriul României, vor fi emise pânå la finalul lunii septembrie, a declarat Alexandru Bociu, pre¿edintele ANSVSA.

ncå se lucreazå la norme, dar Bonciu spune cå vor fi gata pânå la finalul acestei luni. “Legea porcului este o lege care a fost agreatå inclusiv de reprezentan¡ii de la Bruxelles ¿i ne propunem så combatem pesta porcinå africanå pe teritoriul României. De¿i nu mai existå o limitare în ceea ce prive¿te numårul de animale care pot fi crescute în gospodåriile popula¡iei, sunt ni¿te måsuri draconice de biosecuritate care vor trebui respectate de crescåtorii de porci”. ANSVSA sus¡ine cå pentru a reglementa zona privind despågubirile acordate crescåtorilor de porci a fost cooptat Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii ¿i Dezvoltare Ruralå (ICADR),

Profitul Agricol 36/2023

Conform ultimelor date centralizate de ANSVSA, PPA evolueazå în 190 de localitå¡i din 21 de jude¡e, fiind active 481 de focare. De la prima semnalare a virusului PPA în România la 31 iulie 2017 ¿i pânå în prezent au fost elimina¡i peste 1,6 milioane de porci afecta¡i de boalå, iar 7.259 cazuri au fost semnalate la mistre¡i.

care va furniza såptåmânal pre¡urile din acest sector pentru a nu mai exista discrepan¡e între diferite zone ale ¡årii. “Un lucru bun pe care l-am reu¿it este aducerea unui institut în aceastå ecua¡ie, care ne va raporta såptåmânal pre¡urile. Este vorba de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii din subordinea Ministerului Agriculturii. Acesta ne va da såptåmânal pre¡ul, pentru cå au fost foarte multe discrepan¡e, iar auditurile efectuate le-au semnalat de-a lungul timpului. Întrebarea de ce dåm la Olt, de exemplu, cinci lei ¿i la Satu Mare 12 le, era legitimå. Am hotårât ca aceste norme de despågubire så le transformåm întrun HG ¿i så mergem cu ele la Guvern

pentru a avea o putere mult mai mare. Consider cå aceste norme vor intra efectiv în vigoare în luna octombrie, iar toate måsurile incluse în lege ne vor ajuta så limitåm råspândirea pestei porcine africane pe teritoriul României”, a mai spus pre¿edintele ANSVSA.

O ¡arå ro¿ie de pestå Bociu a men¡ionat cå numårul focarelor de pestå porcinå africanå (PPA) sa redus în ultimii doi ani de peste trei ori, de la 1.660 la câteva sute în prezent, dar cele mai multe sunt active în gospodåriile popula¡iei. “În noiembrie 2021, când am preluat acest mandat, erau 1.660 de focare de pestå porcinå africanå, iar cea mai mare problemå la momentul respectiv se datora faptului cå existau foarte multe ferme comerciale afectate, aproximativ 60 de ferme, mai mult de jumåtate dintre acestea având o capacitate de peste 20.000 de capete. Aståzi avem o singurå firmå afectatå, un singur focar activ, de 6.000 de capete, în jude¡ul Cålåra¿i, iar restul focarelor sunt în gospodåriile popula¡iei”, F a explicat Bociu.

Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR Întrebat ce ¿anse are România de a eradica aceastå boalå ¿i care ar fi un orizont de timp, în contextul în care sunt numeroase ¡åri din Europa care s-au luptat zeci de ani cu pesta porcinå africanå, ¿eful ANSVSA a transmis cå singura solu¡ie ar fi apari¡ia unui vaccin.

Unele ferme au scåpat fårå eradicarea animalelor “În momentul de fa¡å boala aceasta nu are leac, iar singura solu¡ie ar fi apari¡ia unui vaccin. Suntem în discu¡ii avansate cu Vietnam, ¡arå care în¡eleg cå ar avea un astfel de vaccin, ¿i vrem så ajungem acolo så vedem efectiv despre ce este vorba. Un lucru important este faptul cå fermierii no¿tri au transmis cå sunt dispu¿i så fie cobai pentru acest vaccin, adicå så testeze vaccinul pe porcii lor, pentru cå suntem ¡ara cea mai afectatå din Uniunea Europeanå, cu acest sistem special de cre¿tere a porcului. În prezent nu putem spune în câ¡i ani vom scåpa de aceastå boalå, care are o evolu¡ie foarte atipicå. Au fost cazuri, de exemplu la Timi¿oara, unde am reu¿it så salvåm peste 37.000 de capete din 42.000 de capete. S-a mers cu altå abordare ¿i a dat roade, dar s-a mai mers ¿i în alte locuri ¿i nu a dat roade. Este important så ai ferma întrun anumit fel a¿ezatå, så o po¡i compar-

timenta pe zone epidemiologice. Dacå nu ai ferma de a¿a naturå, n-ai ce så faci. Noi ne propunem ¿i facem toate eforturile în sensul de a limita råspândirea PPA, dar repet: singura solu¡ie ar fi vaccinul.

Un vaccin românesc contra PPA ªi în România se fac cercetåri pentru ob¡inerea unui vaccin pentru PPA, iar în acest sens Autoritatea a semnat un protocol cu ASAS. “Încercåm ¿i noi så ob¡inem un vaccin, ASAS - prin universitå¡i, prin Ministerul Agriculturii ¿i prin institutele de cercetare - lucreazå la ob¡inerea unui vaccin pentru pesta porcinå africanå ¿i gripa aviarå”, a adåugat el. Pre¿edintele ANSVSA a dat exemplul Bulgariei, care de¡ine doar 300.000 de gospodarii în care se cresc porci, fa¡å de 800.000 în România, înså ¡ara vecinå are încå din 2019 o lege care limiteazå cre¿terea porcului la cel mult trei animale, iar în prezent înregistreazå doar un caz de PPA ¿i acela fiind în mediul silvatic la un porc mistre¡. Bociu uitå cå Bulgaria este de trei ori mai micå decât România. “În România sunt aproximativ 800.000 de gospodårii cu proprietari care cresc porci. În Bulgaria, unde a fost datå o lege foarte asprå în 2019, s-a interzis cre¿terea unui numår mai mare

de trei porci ¿i aceia castra¡i. Acolo, în fiecare comunå sau la un anumit numår de locuitori, existå o fermå cu maximum 15 scroafe, o exploata¡ie tip A, iar de acolo toatå lumea se aprovizioneazå cu purcei. Acum înregistreazå un singur caz de pestå, la un mistre¡. Deci în România sunt 800.000 de gospodårii cu proprietari care cresc porci, iar în Bulgaria doar 300.000 ¿i în aceste 300.000 sunt doar trei porci maximum”, a explicat oficialul.

Riscåm så pierdem despågubirile de pestå România prime¿te în continuare de la Uniunea Europeanå 75% din banii pentru despågubirile acordate crescåtorilor de porci, pentru cå a reu¿it prin Legea porcului så transpunå toate recomandårile CE din ultimii 5 ani, în urma auditurilor realizate în ¡ara noastrå, în caz contrar riscând tåierea acestor finan¡åri. Numai în anul 2022, conform datelor ANSVSA, sumele totale deschise pentru plata despågubirilor pe PPA au depå¿it 135,47 milioane de lei. Legea porcului, a¿a cum este cunoscutå în spa¡iul public, a fost promulgatå de pre¿edintele României în luna mai a acestui an în forma adoptatå de Camerå Deputa¡ilor la data de 19 aprilie 2023. Din textul final al legii au fost eliminate mai multe prevederi care îi alertaserå pe crescåtorii de porci în gospodårii, ¿i anume limitarea numårului de animale care putea fi crescut în gospodårie, interzicerea reproducerii, hrånirea cu resturi alimentare ¿i amenajarea unui vestiar în proximitatea cote¡ului. Legea privind exploata¡iile de cre¿tere a porcinelor ¿i combaterea pestei porcine africane în România impune înså proprietarilor de porci så respecte anumite condi¡ii de reproduc¡ie, cre¿tere, sacrificare ¿i comercializare a porcilor.

Profitul Agricol 36/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ionic\ Nechifor> Oierii nu pot fi integra]i în Casa Unirea Ministrul Florin Ionu¡ Barbu aduce la luminå un concept nou, care tulburå ¿i mai mult primele zile de toamnå secetoaså pentru crescåtorii de oi: “integrarea oierilor în Casa Unirea” ca så nu mai råtåceascå prin lume.

“Cred cå nu ar trebui så mai låsåm fermierii så stea pleca¡i prin toate ¡årile arabe, så stea pleca¡i prin Maroc ¿i nimeni så nu-i bage în seamå. Eu, prin Casa Unirea, mi-a¿ dori foarte mult så fac anumite centre tampon, prin care berbecu¡ii colecta¡i de la fermierii români så intre în aceste centre. Fermierii români trebuie så-¿i primeascå banii pentru a putea så-¿i dezvolte în continuare afacerea, iar Casa Unirea så aibå distribu¡ia cåtre aceste state, printr-un protocol încheiat corect, în a¿a fel încât fermierii så nu aibå întârzieri la plå¡i, a¿a cum s-a întâmplat, så se facå exporturi ¿i fermierii så-¿i recupereze banii foarte greu, vorbim de 90 ¿i chiar de 120 de zile. (...) În asocia¡iile de ovine, sunt foarte grupa¡i ¿i cred cå îi voi convinge, îi voi pune la maså, pentru cå, atât timp cât noi investim ¿i dåm bani, pe de o parte, pe SCZ, pe de altå parte, pe ANT, pe de o parte, pentru a crea ¿i a men¡ine ameliorarea ¿i rasa foarte bunå în România, cred cå aceste cooperative care tot timpul primesc finan¡are de la bugetul de stat au ¿i ele obliga¡ia så facå aceste investi¡ii, mai ales cå acestea vin cu un sprijin foarte mare ¿i cu o intensitate de 70%”, spune Florin Barbu. Profitul Agricol 36/2023

“Aud ¿i eu cå se poate valorifica marfa noastrå prin Casa Unirea. Pia¡a este înså liberå. Fiecare valorificå unde vrea ¿i cum vrea. Într-o formå organizatå, negociatå, la un pre¡ rezonabil, sigur cå fermierii s-ar îndrepta oriunde ar fi, nu neapårat la Casa Unirea. Orice organiza¡ie care negociazå un pre¡ rezonabil pentru fermierii din România este în avantajul sectorului.” Ionicå Nechifor, secretar general Romovis Faptul cå primesc SCZ, ANT ¿i alte înlesniri nu reprezintå un argument pentru oieri fiindcå ¡in la libertatea lor. “Noi am avut o discu¡ie cu domnul ministru despre måsurile ce se impun în sectorul ovin, având în vedere poten¡ialul ¿i cerin¡ele pentru carnea de oaie de pe pia¡å, nu numai arabå, ci ¿i europeanå”, spune Ionicå Nechifor, secretarul general al Federa¡iei Romovis. “Carnea din România este cåutatå din mai multe motive: pre¡ul raportat la calitate, gustul deosebit. Problema se pune înså altfel. Este într-adevår nevoie de organizarea sectorului ovin pentru valorificarea produselor. Existå ni¿te måsuri prinse în PNRR privind procesarea cårnii, deci înfiin¡area abatoarelor. Fiind economist la bazå, domnul ministru î¿i dore¿te o formå de valorificare organizatå, con¿tien¡i fiind cu to¡ii cå, atunci când negociezi vânzarea mårfii ¿i ai o cantitate mare, po¡i ob¡ine

¿i un pre¡ mai bun pe o pia¡å mai mare. Problema este de discutat. Dacå domnul ministru dore¿te så aibå o discu¡ie cu noi în acest sens, strict pe aceastå problemå, trebuie så vedem ¿i ce måsuri de sprijin sunt prin AFIR în ce prive¿te dotarea ¿i pregåtirea unor tehnologii de procesare a cårnii. Eu am înså o altå propunere pentru domnul ministru. Primul lucru pe care trebuie så-l facem în ¡arå este så ne pregåtim ¿i så stimulåm consumul de carne de oaie pe pia¡a internå, iar surplusul putem så-l valorificåm la export. În toate ora¿ele mari ale României, lipse¿te carnea de oaie româneascå. Existå un surplus de carne de oaie. Este bine så valorificåm pe toate palierele acest surplus de carne: animale vii, carne procesatå, preparate.” Valorificarea prin Casa F

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR Unirea nu este o idee rea, dar Casa Unirea este o structurå de stat, ceea ce înseamnå rigiditate, imobilism pe pia¡å, lipså de acuitate ¿i de ini¡iativå, fapte verificate în timp. “ Casa Unirea trebuie så-¿i regândeascå strategia de implicare pe o pia¡å liberå. Dacå va folosi un adaos comercial mai mic decât ceilal¡i actori economici, va avea de câ¿tigat ¿i crescåtorul. Ministrul Barbu are dreptate numai în cazul în care Casa Unirea ar apar¡ine fermierilor. Ea trebuie så se comporte ca un agent economic în sprijinul fermierilor. Din ce ¿tiu, o entitate de stat face fa¡å foarte greu pe pia¡a europeanå ¿i mondialå pentru cå trebuie så respecte anumite legi interne, hotårâri de guvern, ca orice institu¡ie publicå. Eu må confrunt cu situa¡ia asta la Sta¡iunea de Cercetåri din Popåu¡i, pe care o coordonez. Beneficiile sunt la fel ca pentru orice agent economic, fie privat, fie de stat, dar atunci când trebuie så facå anumite demersuri de achizi¡ii, de comer¡, så respecte legisla¡ia unei institu¡ii publice. Casa Unirea nu poate achizi¡iona pur ¿i simplu de pe pia¡å, doar dacå are un regim de excep¡ie. Fiind a statului, ea trebuie så se comporte ca o entitate

publicå de stat. Achizi¡iile vor fi greoaie pentru cå trebuie scoase la licita¡ie.” “La mine la Boto¿ani, func¡ioneazå douå abatoare, cele mai mari din ¡arå. Aici vin toate animalele din România. Eu, dacå vreau så sacrific 10 miei pentru consum pe pia¡a localå, nu pot. Abatorul nu porne¿te pentru cei 10 miei ai mei”, spune Nechifor. Chiar dacå pregåtim abatoare pentru export, trebuie så gândim în paralel ¿i la necesitå¡ile locale. Deci trebuie så construim ¿i acele puncte de sacrificare, la poarta fermei, pentru cå numai a¿a putem dezvolta consumul local. “Este legal så faci puncte de sacrificare ¿i nu se pot face. O spun chiar cu riscul de a deranja. Eu lucrez la un punct de sacrificare la Sta¡iunea Popåu¡i fiindcå am prins în proiect a¿a ceva. Sper så-l finalizez pânå în decembrie. To¡i fermierii care s-au dus la direc¡iile sanitar-veterinare, conform ordinului pre¿edintelui ANSVSA, nu li s-a spus în scris «Nu ave¡i voie så face¡i puncte de sacrificare în ferme», dar verbal au fost descura¡i. «Ååå, vre¡i så face¡i, perfect, pe urmå vin în control la voi ¿i tot vå gåsesc ceva, vå dau amendå, vå închid! Mai bine vå låsa¡i påguba¿i, da¡i la abatoarele mari animalele...» ªi au renun¡at oamenii.”

ªi Zoltan Haller (foto), unul din fondatorii ACVBR-Sim, adusese un punct mobil de sacrificare, cu tot confortul, inclusiv pentru vânzarea cårnii prin târguri. De¿i era autorizat de ANSVSA, aceastå afacere a avut mari probleme din cauza acelora¿i interese oculte. Acest punct de sacrificare trebuie conectat mereu la o re¡ea de canalizare ¿i oierul nu are la stânå a¿a ceva. Dacå nu are canalizare, trebuie så adune de¿eurile animale în bazine mari, ce trebuie transportate la neutralizare, cu ni¿te costuri foarte mari. “Dacå avem medic zonal, de liberå practicå, concesionar, el trebuie så-¿i facå datoria în comuna respectivå ¿i a¿a se pot rezolva multe. Eu îmbrå¡i¿ez ideea så ne valorificåm organizat animalele pentru export. Am putea ob¡ine un pre¡ mai mare, cu sau fårå Casa Unirea sau cu o coopera38

Este paradoxal, dar lucrurile a¿a stau, de¿i medicii veterinari tråiesc de pe urma fermierilor. În loc så stimuleze ei în¿i¿i asemenea investi¡ii, tocmai ei se manifestå ca frânarii în zootehnia noastrå de peste 30 de ani. Ionicå Nechifor a gåsit o explica¡ie pentru acest paradox. “Fac a¿a din comoditate. Ei au legåturi cu abatoarele mari. Eu ¿tiu foarte bine pentru cå am lucrat la ANSVSA ca director. Veneau agen¡ii economici, care aveau abatoare autorizate, cu investi¡ii foarte mari ¿i nu acceptau asemenea investi¡ii. Ei invocau ni¿te regulamente europene numai så nu se punå în aplicare o aemenea måsurå. Ei bine, pânå la urmå, noi am reu¿it ¿i am modificat ordinul pre¿edintelui ¿i am dat liber la instalarea acestor puncte de sacrificare la poarta fermei pentru pia¡a localå, dar medicii veterinari au grijå så-i descurajeze pe fermieri. Este loc pe pia¡a noastrå ¿i pentru export, ¿i pentru abatoarele mari, ¿i pentru punctele de sacrificare,” spune Ionicå Nechifor. El vrea så autorizeze punctul de sacrificare ¿i va fi un exemplu pentru to¡i fermierii din regiune. Are convingerea cå se va declan¿a fenomenul ¿i mul¡i fermieri vor face la fel.

tivå mare a oierilor. Casa Unirea trebuie så se comporte ca o entitate privatå, în sprijinul fermierului.” În Ungaria, statul a construit asemenea structuri, inclusiv pentru comer¡, pentru controlul oficial al laptelui, pentru testarea furajelor etc., iar apoi le-a oferit spre administrare fermierilor, fårå ca statul så se deta¿eze total de ele. Ochiul vigilent al statului vegheazå ¿i acele structuri func¡ioneazå ca ni¿te afaceri ale asocia¡iilor de fermieri. “Este o idee genialå ca statul så se implice ¿i så facå 3-4 abatoare regionale printr-o entitate, cum e Casa Unirea, iar apoi så le externalizeze. Cred cå a¿a ar avea succes.” Profitul Agricol 36/2023

MA{INI & UTILAJE

Sprayerul care “oche[te” buruienile scade cu 77% costurile cu erbicidarea Cum ar fi så ai un utilaj cu “ochi” care “våd” instantaneu buruienile pe sute de metri påtra¡i, le disting atât pe sol, cât ¿i în culturi, apoi le erbicideazå selectiv? Un astfel de echipament a fost prezentat în premierå în Europa de IPSO Agriculturå, importatorul John Deere, care a fåcut o demonstra¡ie la Fermele Iliu¡å, din Drago¿ Vodå, Cålåra¿i.

ste vorba de un sprayer John Deere 612R, cu rezervor de peste 4.000 litri, echipat cu sistemul integrat See&Spray, pentru erbicidare selectivå. Aceastå tehnologie utilizeazå un sistem complex de camere video pentru a detecta diferen¡ele de culoare pe teren, pentru a aplica erbicid doar pe 40

buruieni. Rampa de 36 m este dotatå cu 36 de camere integrate care “ochesc” instantaneu buruienile. Cu tehnologia See&Spray se pot economisi pânå la 40% din costurile cu produsele de protec¡ie a plantelor cu “Green on Brown” - “Verde pe maro” ¿i pânå la 77% la utilizarea tehnologiei “Green on Green” - “Verde pe verde” (poate deosebi, de exemplu, costreiul de cultura porumbului). Procesoarele încorporate analizeazå imaginile, iar duzele sunt declan¿ate individual doar pentru tratamentul necesar. Detectarea plantelor verzi pe câmp permite aplicarea preciså a erbicidelor direct pe buruieni. Cele care sunt vizibile cu ochiul liber sunt detectate automat ¿i de camerele utilajului în mi¿care. See&Spray detecteazå culoarea verde, aplicând erbicid nerezidual doar pe buruieni. Astfel, odatå ce buruienile sunt identificate, sunt activate duzele pentru stropire. Numårul de duze activate poate varia în func¡ie de frecven¡a buruienilor din acea zonå a câmpului.

Atunci când este necesar, sprayerul poate fi comutat de la modul “Pulverizare Direc¡ionatå” la “Pulverizare Difuzå”, totul prin apåsarea unui singur buton de pe afi¿ajul din cabinå, iar astfel se realizeazå pulverizarea pe o suprafa¡å mai mare de teren. Un alt avantaj îl reprezintå viteza foarte mare de calcul, procesoarele încorporate putând så analizeze solul cu o vitezå de 205 metri påtra¡i pe secundå la o vitezå de deplasare de 20 km/h, iar duzele sunt declan¿ate individual, în frac¡iuni de secundå, pentru tratamentul necesar la fa¡a locului. În plus, sprayerele echipate cu sistemul See&Spray au rampe dotate cu 36 de grupuri de duze, fiecare grup având pânå la ¿ase duze. Op¡ional, pot fi dotate ¿i cu câte douå rezervoare, dintr-unul fiind administrate substan¡e pentru protec¡ia culturii, iar din celålalt, erbicid pentru eradicarea selectivå a buruienilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 36/2023

MA{INI [i UTILAJE

Pe drumul spre automatizare Claas Autonomy Connect, Amazone AutoTill ¿i AgXeed AgBot oferå o serie de avantaje: l Tractorul ¿i utilajul efec-

tueazå opera¡iunile exact a¿a cum au fost planificate de fermier. l Func¡ia de planificare calculeazå cel mai bun traseu posibil ¿i configurarea optimå a combina¡iei tractor-utilaj. l Primul plan constituie baza pentru reducerea volumului de muncå în anii urmåtori, când vor fi necesare doar ajuståri sezoniere, de exemplu, în func¡ie de cultura principalå, de cea ulterioarå ¿i de rota¡ia culturilor. l Erorile cauzate de combi-

Trei companii, Claas, AgXeed ¿i Amazone, ¿i-au unit for¡ele prin înfiin¡area unei alian¡e care colaboreazå în domeniul utilajelor agricole ¿i al proceselor de lucru cu grad ridicat de automatizare ¿i autonomie, mai exact autonomizarea ma¿inilor agricole.

eficitul de for¡å de muncå calificatå este printre pretextele care justificå orientarea tehnicii agricole spre un grad ridicat de automatizare ¿i de autonomizare. Dar, spun constructorii de utilaje, scopul nu este de a înlocui cu totul operatorii din fermå, ci de a-i elibera de sarcinile mai solicitante. De aceea, Claas, AgXeed ¿i Amazone au creat împreunå 3A - Automatizare Avansatå ¿i Autonomie. Cei trei parteneri colaboreazå deja în domeniu. Profitul Agricol 36/2023

Claas ¿i Amazone sunt ac¡ionari minoritari în compania olandezå AgXeed, iar prin 3A vor integra mai strâns domeniile lor individuale de expertizå ¿i vor crea alte parteneriate pentru a permite ca tehnologiile dezvoltate så fie implementate mai rapid. Tehnologia dezvoltatå de grupul 3A cuprinde un software care, pânå acum, era disponibil doar pentru robo¡ii de câmp autonomi, dar care acum poate fi utilizat împreunå cu AgXeed box pentru a controla ¿i tractoare ¿i utilaje. În func¡ie de cerin¡e ¿i de hardware-ul disponibil, nivelul de control poate varia de la automat la autonom. Aceastå tehnologie reduce volumul de muncå al managerilor ¿i operatorilor agricoli ¿i cre¿te eficien¡a opera¡iunilor agricole. Primele produse dezvoltate de 3A sunt Amazone AutoTill pentru cultivatoarele de miri¿te ¿i Claas Autonomy connect, care încorporeazå întregul proces de planificare ¿i implementare a lucrårilor agricole.

Arpad DOBRE

na¡ia de utilaje sunt detectate de senzori ¿i corectate automat, pentru a men¡ine o calitate ridicatå ¿i constantå a procesului. De exemplu, sistemul detecteazå automat când cultivatorul riscå så se înfunde cu påmânt ¿i ajusteazå în consecin¡å adâncimea ¿i viteza de lucru. l Responsabilitatea pentru ob¡inerea unor rezultate optime nu mai revine exclusiv operatorului, ceea ce reduce presiunea asupra acestuia, în special în timpul zilelor lungi de lucru. l Combina¡iile de utilaje ¿i echipamente, planificate în prealabil ¿i optimizate în func¡ie de proces sunt mai eficiente din punctul de vedere al consumului de carburant ¿i putere, ceea ce scade costurile de exploatare. l

La tractoarele neautonome, tehnologia permite operatorilor mai pu¡in califica¡i sau experimenta¡i så ob¡inå rezultate optime. 41

MA{INI & UTILAJE

Protec]ia solului [i trac]iune sporit\ cu anvelope BKT Anvelopele BKT sunt vitale pentru munca lui Adrien Lorieu (foto), proprietarul unei ferme în sud-vestul Fran¡ei. În fiecare zi, tânårul fermier este absorbit de cre¿terea animalelor 100% sustenabil, cu tot ce înseamnå respectarea bunåstårii lor. Lorieu cre¿te pui, porci ¿i vite în spa¡ii libere, iar exploatarea echilibratå a terenurilor a devenit pentru el o filozofie de via¡å. “Pe måsurå ce utilajele devin din ce în ce mai grele, avem nevoie de anvelope care så ne ajute så nu distrugem påmântul”, spune fermierul francez. Anvelopele BKT se potrivesc cel mai bine datoritå proprietå¡ilor lor speciale de flotabilitate ¿i pentru cå oferå o deplasare rapidå ¿i eficientå la trecerea de pe câmp pe ¿osea. De asemenea, au o

trac¡iune excelentå, utilå inclusiv pentru încårcåturi foarte grele. Un tractor nou adus recent la ferma lui Adrien are pe puntea fa¡å Agrimax V-

Flecto, anvelope care pot transporta sarcini grele la o presiune de umflare mai reduså. Puntea spate este echipatå cu Agrimax Force, model conceput special pentru aplica¡ii de arat, transport ¿i recoltare cu tractoare ¿i combine de mare putere. Datoritå tehnologiei IF, aceastå anvelopå poate transporta încårcåturi grele la o presiune de umflare mai reduså în compara¡ie cu o anvelopå standard, reducând compactarea solului. Cele douå remorci cu trei axe din dotarea fermei lui Adrien sunt echipate cu Ridemax FL 693 M, anvelopa idealå pentru deplasåri frecvente pe ¿osea cu remorci ¿i cisterne.

Arpad DOBRE

Sulky, Sky [i Prolog devin SKY Agriculture Cele trei mårci istorice vor fi, de anul acesta, unite sub o singurå siglå - SKY Agriculture, apar¡inând grupului francez Burel. Burel a raportat rezultate foarte bune pentru campania 2022-2023, cu vânzåri de 85 de milioane de euro. Cornel Chiuaru, reprezentantul companiei în România, spune cå SKY Agriculture este o prescurtare a denumirii mårcii Sulky, cu un nume mai u¿or de pronun¡at în afara Fran¡ei. În România, SKY Agriculture este în plin proces de stabilire a re¡elei de distribuitori pentru echipamente de semånat, prelu42

crarea solului ¿i utilaje de distribuire a îngrå¿åmintelor din portofoliul grupului Burel. Crearea SKY Agriculture are scopul de a sprijini cre¿terea exporturilor grupului. În timp ce 40% din vânzåri sunt realizate în prezent în afara Fran¡ei, SKY Agriculture î¿i propune så creascå aceastå propor¡ie la 50%, bazându-se în special pe dinamismul departamentului såu de cercetare ¿i dezvoltare, care se concentreazå pe patru domeniicheie: precizie, tehnologie, eficien¡å energeticå ¿i agronomie.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 36/2023

MA{INI & UTILAJE

Amazone> inova]ie pentru Amazone a etalat recent, la ferma de testare pe care o de¡ine în Germania, o întreagå gamå de ma¿ini, utilaje ¿i sisteme electronice pentru prelucrarea solului, semånat, fertilizare, protec¡ia plantelor, precum ¿i automatizåri, ca pa¿i spre autonomizare. Aceste termen nu se referå la vreo ac¡iune teritorialå, ci, în ceea ce prive¿te domeniul agricol, la capacitatea unei ma¿ini agricole de a lucra autonom pe câmp, fårå interven¡ia operatorului. Vå prezentåm, deocamdatå pe scurt, principalele inova¡ii aplicate de Amazone ma¿inilor agricole.

Fertilizare - Ma¿ina de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZA-TS 5000: buncår de 5.000 l, lå¡ime de lucru de 54 m; - Ma¿ina combinatå de împrå¿tiat îngrå¿åminte ZG-TX: fertilizare preciså la capåt de rând ¿i în lateral, cu HeadlandControl ¿i Section Control;

- Sistem CurveControl pentru echipamentele de împrå¿tiat îngrå¿åminte cu sistem centrifugal: previne supra sau subdistribuirea de fertilizant la curbele de pe teren.

ajustarea lå¡imii de lucru între trupi¡e (35, 40, 45 sau 50 cm); - Plugul reversibil semi-purtat Tyrok 400 Onland previne tasarea solului ¿i apari¡ia hardpan-ului.

Prelucrarea solului

Sisteme electronice

- Grapa cu discuri Catros 03 a primit un sistem de “cadru inteligent”, pentru precizie sporitå; - Cultivatorul Cenio 4000-2 are un alt sistem de incorporare a resturilor vegetale, considerat mult mai bun; - Cultivatoarele Cenio ¿i Cenius au primit gheare cu bråzdar cu “aripi” de 34 cm care reduc pierderea de umiditate prin întreruperea capilaritå¡ii solului; - O grapå dublå cu din¡i în agregat la cultivatorul Cobra conduce la o dezmiri¿tire optimå în paralel cu distrugerea buruienilor; - Sistemul hidraulic ComfortClick al plugului plugul Teres 300 permite ajustarea hidraulicå a primei trupi¡e ¿i a adâncimii de lucru, din mers; - De fapt tot plugul Teres 300 oferå

- Terminalul Isobus AmaTron 4 a primit un sistem de hår¡i de aplicare variabilå cu AmaSelect, precizie pentru DirectInject, hår¡i multiple pentru aplicarea simultanå de semin¡e, fertilizan¡i, microgranule, culturi de acoperire.

Semånat - Semånåtoarea purtatå Centaya are ata¿atå pe grapå un buncår de 1.500 litri, cu douå camere, pentru aplicarea de semin¡e ¿i fertilizant; - Semånåtoarea tractatå Cirrus 9004-2C Grand: combinatå un cultivator, a primit un buncår mai mare, cu douå camere, de 5.750 litri; - Semånåtoarea pneumaticå de precizie Precea-TCC, care face un semånat bob cu bob, are acum buncår central de 2.000 litri, iar viteza de lucru a crescut la 15 km/h; - Sistemul de fertilizare FertiSpot pentru semånåtoarea pneumaticå de

Profitul Agricol 36/2023

MA{INI & UTILAJE

automatizare

culturile prå¿itoare; - Sprayerul autopropulsat Pantera 7004 are un rezervor de 7.000 litri, ecartament diferen¡iat pe axa spate, pentru reducerea tasårii solului; - Sistemul DirectInject pentru sprayere autopropulsate Pantera poate adåuga substan¡e diferite, din mers, pentru o erbicidare eficientå; - Rampele Super-L3 au ajuns la lå¡imi de lucru de 48 metri, stabilitate maximå, greutate reduså; - Sistemul hidraulic special pentru sprayerele purtate UF 1602 ¿i UF 2002 înlocuie¿te cardanul ¿i nu solicitå mentenan¡å; - Sistemul ContourControl pentru rampe la sprayerele purtate UF 02 are control permanent al rampelor, viteze mai mari de lucru, aplicare preciså.

precizie Precea plaseazå fertilizantul în mod ¡intit, sub sau între semin¡e; - Rezervorul frontal FLP1502 combinat cu semånåtoarea Primera DMC pentru suprafe¡e mari este acum util la aplicarea de fertilizan¡i sau micronutrien¡i lichizi, în condi¡ii de secetå.

Protec¡ia plantelor - Echipamentele de prå¿it mecanic Schmotzer au camere video care aliniazå permanent echipamentul la rândurile din dreapta sau stânga, protejând

Profitul Agricol 36/2023

Automatizare ¿i autonomizare - Sistemul Amazone AutoTill: asigurå setarea automatå a utilajului, în concordan¡å cu parametrii predefini¡i (adâncimea de lucru ¿i viteza), ¿i monitorizeazå în mod independent func¡ionarea corespunzåtoare a echipamentului ata¿at la tractor.

Arpad DOBRE

Agri-Alian¡a: Dorez TD354 pentru trierea ¿i tratarea semin¡elor O sta¡ie mobilå de triere ¿i tratare semin¡e Dorez TD354 a fost livratå de Agri-Alian¡a la o fermå din jude¡ul Olt. Are o capacitate de la 3,5 la 4,5 t/h ¿i 15 site pentru triere orz, mazåre, grâu. Este montatå pe platformå agricolå, pentru a fi remorcatå de tractor ¿i dispune de o ma¿inå de tratat pivotantå. Pentru eficien¡å sporitå, sta¡ia este dotatå cu sistem by-pass între selector ¿i ma¿ina de tratat. Managementul de¿eurilor se realizeazå cu un ¿nec cu colector sub trior ¿i un elevator, pentru evacuare în big-bag /vrac. AgroConcept: Plugurile Kverneland, fiabile ¿i rezistente AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå o campanie cu promo¡ii speciale pentru utilajele Kverneland, cu 2 ani garan¡ie ¿i livrare imediatå. Fermierii pot alege plugul potrivit lor din variantele cu 3 pânå la 7 trupi¡e incluse în campanie, modelele 150B, LD sau RN. Acestea sporesc eficien¡a în fermå sunt fiabile, robuste, cu greutate reduså ¿i rezisten¡å ridicatå la uzurå. Au cadru tratat termic prin induc¡ie, sistem de protec¡ie cu bol¡ de forfecare, distan¡å între trupi¡e de 100 cm, adâncime maximå de lucru de 35 cm. IPSO Agriculturå: Kuhn Cultimer, robust ¿i eficient Cultivatorul Kuhn Cultimer din portofoliul IPSO Agriculturå prelucreazå optim solul ¿i se adapteazå diferitelor tipuri de lucråri. Oferå amestecare intenså a resturilor vegetale sau decompactarea, reconsolidarea ¿i nivelarea solului, are 3 rânduri de din¡i la Cultimer L sau 2 rânduri de din¡i la Cultimer M. Dispune de distan¡å mare între din¡i pe fiecare rând ¿i între rânduri, pentru a reduce riscul de înfundare, iar pozi¡ionarea din¡ilor permite gestionarea unui volum mare de resturi vegetale. 45

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultura Bistri¡a, cu sediul în Bistri¡a, str. Drumul Dumitrei Nou nr. 3, jud. Bistri¡a-Nåsåud,

ORGANIZEAZÅ LICITAºIE PUBLICÅ CU OFERTA ÎN PLIC ÎNCHIS pentru închirierea urmåtoarelor La data de 16.10.2023 ora 10:00  Imobile-clådiri cu CF 84987-C 1,84987- C2,84987-C3 ¿i pct 2 Anexa 4 din H.G. 422/2017:  Atelier Mecanic (par¡ial) - 323,5 mp  Anexe Atelier Mecanic - 295,75 mp  Copertinå - 231,00 mp

Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 350 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin coresponden¡å letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 29.09.2023. La data de 16.10.2023 ora 13:00  Imobile-clådiri având CF 63809-C2, 63811- C1,63813-C1 ¿i 63815-C1 ¿i C2, respectiv:  Depozit carburan¡i - 19 mp; Suprafa¡a  Grajd - 42 mp; total construitå  ªopron sortat fructe - 511 mp; este de 818 mp.  Sediu fermå - 246 mp; Aceste imobile se închiriazå în bloc, iar pre¡ul de pornire al licita¡iei este de 286,30 Euro cu TVA inclus. Înscrierile participan¡ilor pentru licita¡ie se vor face prin corespondenta letricå, e-mail sau fax, cel mai târziu la data de 11.10.2023, ora 16:00. Informa¡ii suplimentare se pot ob¡ine din Caietul de Sarcini de la sediul nostru, în schimbul sumei de 100 lei. Imobilele pot fi våzute cu condi¡ia programårii telefonice la telefon: 0746.541.081. 46

Profitul Agricol 36/2023

PAGINA DE HOBBY cropim un tablou nea¿teptat de frumos. Singurul nedumerit în aceastå ecua¡ie am fost înså eu, nemul¡umit, pe bunå dreptate, de randamentul scontat, înregistrând nereu¿ite memorabile în situa¡ii pe care le socotisem demne de reu¿itå. Am pus totul pe seama unei îndelungate lipse de exerci¡iu la prepeli¡e, de¿i aceastå specie, cu zbor rectiliniu ¿i previzibil, nu pune probleme de tir, fiind chiar recomandatå începåtorilor.

Plumbii potrivi]i Alica reprezintå un proiectil sferic de dimensiuni reduse care intrå în componen¡a cartu¿elor utilizate la vânåtoare prin intermediul armelor de foc cu ¡evi lise. Îndeob¿te, alicele sunt un aliaj pe bazå de plumb, unele chiar nichelate sau cromate. În ultima vreme, utilizarea lor excesivå îndeosebi în zonele umede a impus, în unele ¡åri, înlocuirea cu proiectile din o¡el, pentru prevenirea saturnismului la påsårile acvatice. Aceastå maladie survine în urme intoxica¡iei cu plumb, avifauna fiind cea mai afectatå, prin ingerarea alicelor dispersate în teren, confundate cu gastroli¡ii, pietricelele necesare triturårii hranei în stomacul musculos (pipotå, rânzå). Pentru vânåtori, alicele din o¡el prezintå o serie de dezavantaje (elasticitate, densitate ¿i, de aceea, eficien¡å la distan¡å reduse, necesitatea achizi¡ionårii de pu¿ti speciale etc.), ceea ce le face aproape indezirabile dacå nu sunt impuse prin lege. Deocamdatå, în România, vânåtorii au de ales, nefiind nici atât de numero¿i, încât så punå în pericol påsårile din zonele umede printr-o risipå a alicelor din plumb. Pe când se produceau ¿i în ¡ara noastrå cartu¿e de vânåtoare, numerotarea acestora se fåcea în mod 48

explicit, pe cartonul de închidere a tubului dupå sertizare, în raport direct cu diametrul alicelor con¡inute. De vreo trei decenii, în urma importurilor, a trebuit så ne obi¿nuim înså ¿i cu alte tipuri de numerotare, în func¡ie de ¡ara de origine. Dacå nu ai la îndemânå un tabel cu toate aceste indica¡ii, nu î¡i råmâne decât så deschizi un cartu¿, pentru a te dumiri ce muni¡ie trebuie så iei cu tine la o ie¿ire în teren, pentru a nu avea surprize neplåcute, cum mi s-a întâmplat de curând, la o ie¿ire combinatå pe meleaguri boto¿ånene, numai la zburåtoare, de la prepeli¡å pânå la gâscå mare. Cu o armå de calibrul 16, e¿ti aproape sigur cå, în pustietate, nu ai de la cine împrumuta cartu¿e, majoritatea confra¡ilor fiind de¡inåtori de 12, a¿a cå trebuie så te bizui numai pe ce ¡i-ai adus de acaså. Ajun¿i seara, am început, la sugestia gazdelor, prin a peria câteva miri¿ti din preajma Prutului, la primul conac de a doua zi, în cåutarea pitpalacilor afla¡i acum în plin pasaj dinspre miazånoapte. Spre surprinderea noastrå, în cinci pu¿ti, cu un brac sârmos, un springer-spaniel ¿i doi genta¿i ca auxiliari, am izbutit ca, în patru ceasuri (dupå mul¡i „kilometri-speran¡å”, vorba scriitorului Mihai Mo¿andrei), så în-

La cabanå, în lunga pauzå de refacere pânå la conacul de searå, ståpânul camarazilor patrupezi mi-a cerut un cartu¿, pe care l-a deschis cu vârful cu¡itului. Stupoare: alicele erau de mårimea boabelor de piper, potrivite mai degrabå pentru ra¡å ¿i gâscå, nicidecum pentru prepeli¡e, unde se cere „ploicicå”, adicå plumbi mårun¡i, pu¡in mai mari decât firul de mac. Gre¿eala mea a fost cå må ghidasem la plecarea de acaså dupå marcajul cartu¿elor de provenien¡å ruseascå: 1. Socotisem cå respectau, ca în tot lagårul socialist de altådatå, diametrul alicelor. M-am repliat rapid pe seama muni¡iei din dotare ¿i, atât la conacul de searå, cât ¿i la cel de a doua zi diminea¡a, am reu¿it så ¡in pasul cu restul echipajului în materie de eficien¡å, recurgând la o cutie de cartu¿e cehe¿ti de 2,5 mm, aflatå providen¡ial în rucsac. Cople¿i¡i de frumuse¡ea spectacolului, am abandonat ideea ra¡elor ¿i gâ¿telor, reportând-o. Acum, potrivit credin¡ei cå prepeli¡ele pleacå in corpore de la noi cåtre continentul negru în prima noapte cu lunå din septembrie, råmânem pânå la anul cu imaginea areturilor ¿i aporturilor ca la carte ale celor doi câini destoinici ¿i cu gustul nepereche al prepeli¡elor din prima zi de vânåtoare, rumenite la focul din curtea cabanei, dupå tipic.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 36/2023

MAGAZIN

Biseric\ ctitorit\ de un fermier Prilej de înål¡are spiritualå pentru locuitorii din micu¡a localitate Fibi¿, din jude¡ul Timi¿, duminicå 17 septembrie. ÎPS Ioan, mitropolitul Banatului, a sfin¡it unica biserica din Banat ctitoritå de un fermier, medicul veterinar Stelicå Målåi¿tean.

erma Oveg se întinde pe mii de hectare, dar ca så ajungi la sediul din Fibi¿ trebuie så treci pe sub un portal de metal înalt de câ¡iva metri pe care sunt încrustate trei ini¡iale, MPS, ale numelui såu - Stelicå Paul Målåe¿tean. Imediat, în dreapta, este ridicatå o cruce. De acolo, proprietatea se întinde cât vezi cu ochii, iar la o distan¡å de 400 metri, în mod surprinzåtor, î¡i apare în fa¡å o impunåtoare bisericå, în plin câmp. Pere¡ii sunt vopsi¡i în alb, iar acoperi¿ul este din tablå argintie. Målåe¿tean nu este singurul agricultor din România care a construit o bisericå. Doar cå cea fåcutå de el este chiar pe terenul fermei. “Nu am visat noaptea så construiesc aceastå bisericå, nici nu m-a îndemnat nimeni. Nu am construit-o nici ca så epatez. Nu am vreo explica¡ie de ce am vrut så o construiesc. Am vrut så fac ceva trainic, så råmânå ceva în urmå, cå în rest toate se duc”, poveste¿te fermierul ctitor. O piedicå serioaså a fost birocra¡ia. I s-au cerut tot felul de aprobåri ¿i multe hâr¡oage, dar pânå la urmå omul a reu¿it. Oriunde a mers la institu¡iile statului dupå ¿tampile, Målåie¿tean spune cå a gåsit multå deschidere. Sprijin important a primit de la Mitropolia Banatului din Timi¿oara, care sa oferit så îl ajute. Din påcate, când a fost såpatå funda¡ia a apårut o problemå destul de gravå. Mai întâi, biserica a fost amplasatå la 200 de metri de actualul

Profitul Agricol 36/2023

loc, dar când au început såpåturile au fost descoperite mai multe oseminte umane. Pe vremuri fusese acolo un cimitir. Au venit speciali¿tii de la Muzeul Banatului ¿i le-au analizat. Au stabilit cå sunt vechi de 1.800 ani. Atunci, a decis så mute biserica. Reprezentan¡ii Mitropoliei Banatului au fost foarte încânta¡i de proiect. În 2011, la fa¡a locului a venit un sobor de preo¡i, în frunte cu mitropolitul Banatului, ¿i a ¡inut o slujbå religioaså de sfin¡ire a funda¡iei.

Lucrårile au început în urmå cu 12 ani De¿i construc¡ia a durat doi ani, a fost nevoie de mai mult timp pentru a fi pictat interiorul, achizi¡ionate ¿i montate candelabrele ¿i sfe¿nicile, aduse chiar din Grecia. Stelicå Målåe¿tean este medic veterinar, iar din anii ‘80, când a absolvit Facultatea de Medicinå Veterinarå în cadru USAMVB Timi¿oara, a fost repartizat la ferma de ovine din Fibi¿ ¿i aici a råmas. A venit revolu¡ia în 1989, dar nu a påråsit locul. A råmas mai departe ¿i a reu¿it så cumpere câteva hectare de teren. Apoi încet-încet a tot crescut. A achizi¡ionat påmânt ¿i mai multe oi. O vreme a avut chiar 7.000 de capete ¿i câteva mii de ha. “Este unul dintre fermierii cu care

jude¡ul Timi¿ se mândre¿te, fiindcå este unicul care a ctitorit o bisericå, iar acest moment istoric aminte¿te de daniile domnitorilor români de altådatå. Låca¿ul de cult construit de dr. Målåe¿tean reprezintå mul¡umirea ¿i iubirea fa¡å de Dumnezeu!”, este mesajul lui Titu Bojin, prieten cu fermierul ¿i fost pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean. Fermierul Stelicå Målåi¿tean a concluzionat: “Mul¡umesc lui Dumnezeu cå, dupå 12 ani, am ajuns så participåm la slujba de sfin¡ire a acestei biserici. Îi mul¡umesc ÎPS Ioan, mitropolit, cå, de nouå ani de când ne påstore¿te, m-a sfåtuit ¿i m-a ajutat så finalizez lucrårile de la bisericå. Îi mul¡umesc ¿i PS Paisie Lugojanul, care este na¿ul bisericii, întrucât în urmå cu 13 ani, când i-am mårturisit cå doresc så construiesc o bisericå, Preasfin¡ia Sa mi-a zis cå de voi reu¿i, ea va fi mireasa mea. Atunci nu am în¡eles nimic, dar azi îmi dau seama cå este via¡a mea”. Lucrårile de edificare ale sfântului låca¿ de cult au început în urmå cu 12 ani. Biserica are o suprafa¡å de 250 mp ¿i este realizatå din beton armat. Biserica va purta hramurile “Adormirea Maicii Domnului” ¿i “Sfin¡ii Apostoli Petru ¿i Pavel”, iar paraclisul din subsolul bisericii are hramul “Sfântul Stelian”.

Gheorghe MIRON 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 29 septembrie FAPPR ¿i Corteva organizeazå Ziua culturilor fixatoare de azot. 30 septembrie La Soporu de Câmpie, jude¡ul Cluj, se va ¡ine Sårbåtoarea crescåtorilor de animale. 3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont-Ferrand, se va organiza expozi¡ia zootehnicå Sommet de l’Élevage.

“Regina toamnei” Vå scot repede din mister, dezvåluidu-vå încå din primele rânduri cå regina toamnei nu-i alta decât zacusca de vinete. ªi, ca oricårei regine, supu¿ii îi dedicå zile de sårbåtoare ¿i voie bunå. Nu mai devreme decât zilele trecute, la Timi¿oara s-a ¡inut Festivalul zacu¿tei ¿i ¡uicii. Iar de la ¡uicå, jurnali¿tii, scriitorii ¿i bikerii au luat fiecare câte un ceaun ¿i au preparat live deliciosul produs pentru degustarea publicului larg. Acum, doar nu era så stea ditamai festivalul în zacusca gåtitå de ziari¿ti. De bikeri nu am curajul så zic de råu.

6 octombrie La USAMV Bucure¿ti are loc Congresul al XIII-lea al SRH. 7 octombrie La Movileni se va ¡ine Ziua Porumbului, un eveniment organizat de asocia¡ia Grânarii Ia¿i. 7 octombrie Are loc Parada taurilor, organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 50

A¿a cå organizatorii au chemat ¿i ni¿te bucåtari adevåra¡i, de la Culinaria Banatica. Å¿tia s-au luat în serios în fa¡a ceaunurilor ¿i au gåtit de toate, mai ales gula¿. Câtå zacuscå så månânci? Au fost oferite la degustare 14 re¡ete de zacuscå (vinete, fasole ¿i ciuperci) pregåtite dupå diferite procese tradi¡ionale de familie. Am tras cu urechea ¿i am prins cea mai gustoaså re¡etå de zacuscå, pe care v-o reproduc întocmai. “Coacem ¿i curå¡im cinci kg de vinete ¿i cinci kg de ardei kapia sau gogo¿ari la o por¡ie, se adaugå un litru de ulei, 175 de grame de sare ¿i un kg de bulion. Mai e varianta ca în loc de vinete så folose¿ti fasole, fiindcå iese mai consistentå zacusca. Place mai mult. Se pot adåuga mirodenii dupå gust. Fierbi totul cinci ore”. De fapt, în Câmpia de Vest, zacusca este doar un pretext de etalare a bogå¡iei gastronomice, dar ¿i o reginå a toamnei care ne aminte¿te de copilårie ¿i de bunici.

Gheorghe MIRON ORIZONTAL: 1) Face rondul cu såbii – Mersul la hipodrom; 2) Lipsa Fortunei – Numår redus; 9 10 3) Ro¿u la fiert – Bune ca garnituri; 4) Cu arici la buzunar – Timp de caniculå; 5) A nu fi zgârcit –Pu¿i så înve¡e meserie; 6) Pensionarul de la zoo – Slab la culoare; 7) Luminau stråzile de altådatå; 8) Micu¡a privitå cu sfin¡enie – Sparge butucul; 9) În vânt la cârne – Lista celor cu bani; 10) Fåcute så îmbie.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7

VERTICAL: 1) A face legåtura cu påmântul; 8 2) Ca påmântul umed – Dotat cu creier; 3) A activa ca generator – Fumuri neplåcute; 9 4) Ocupatå de jocheu – Copt destul de bine; 10 5) E un oarecare – Au multe lipsuri; 6) Luna Solu¡ia careului din Nr. 35/2023 pentru Terra; 7) Coadå la bilete – Femeia cu ORIZONTAL: RUMEN - SPIC; UMILIT - MO; GAT - CARABE; IN - CIRESAR; NETA - ATARE; pruncul; 8) Laterala ma¿inii – Marginile unui teren! 9) Are multe cår¡i citite; 10) Cele care I - ALESI - BN; IEPURE - PAT; NEGANDIT; DOTA - IATAC; ETERNITATE. sunt preferate. Profitul Agricol 36/2023