Profitul Agricol nr. 37, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 37 din 4 octombrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 37/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Spectrul falimentului

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Traversåm, ¿i nu de ieri, de azi, ci deja de prea mul¡i ani, o complicatå perioadå de schimbåri climatice. Schimbåri pe care prea u¿or unii, mai ales prin marile ora¿e, le pun ba pe seama automobili¿tilor, ¿i ar vrea så trecem to¡i la mersul pe jos, ba pe seama vacilor, ¿i ne cer scrâ¿nit så devenim mai vegetarieni, ba pe seama produselor de protec¡ia plantelor ¿i ne ceartå’n cor cå nu renun¡åm de-a valma la jumåtate din cantitate, ¿i tot a¿a. Ultima gåselni¡å a Comisiei Europene: a reglementat ca dopul de plastic så fie legat de sticlå, ca nu cumva så-l pierdem. Probabil, într-un birou de sticlå cu mult aer condi¡ionat, cineva chiar crede cå în asta ståtea poluarea cu plastice a apelor. ¥n dopul de la sticla de cola. Pe de altå parte, Europa de Vest, cuprinså mai demult de ecologismul dogmatic, ne mome¿te cu bani. Ce altceva decât promisiunea unui munte de bani este Green Deal-ul, pactul verde de o mie de miliarde de euro? Bani pe care nu îi mai are, dar îi promite cu larghe¡ea nobilului scåpåtat, care î¿i aminte¿te de vremurile bune de altådatå, când familia mai de¡inea încå mo¿ii ¿i fabrici, castele ¿i sate. Prin simpozioane ne place så ascultåm cum agricultura viitorului va depinde de cuvinte cu care abia ne obi¿nuim aståzi. Sustenabilitate, managementul resurselor de fermå, inteligen¡å artificialå, biodiversitate, stocarea carbonului. ªi câte or mai a¿tepta så le descoperim pe parcurs... ¥ntre timp, aici, agricultura realå se zbate pentru chestii palpabile, urgente. Are nevoie de iriga¡ii, de o lege a arendei mai lungå de un an, de o protec¡ie responsabilå în fa¡a tåvålugului ucrainean. Pentru cå aståzi, mai tare ca oricând, peste toate fermele noastre, mari sau mici, planeazå tåcut spectrul falimentului. Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 37/2023

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Navele ucrainene se adåpostesc în România

Colaborare între Syngenta ¿i ADM 7

Cehia, supåratå pe cerealele Ucrainei?

Cairo ¿i Moscova negociazå 1 milion de tone de grâu

Pre]uri [i pie]e

Guvernul nu se atinge de agriculturå

AFIR: mai pu¡in de 1 miliard pe an

APIA: clarificåri cu privire la monitorizare

Balan¡a agroalimentarå a UE s-a îmbunåtå¡it în iunie

Alcedo intrå pe pia¡a carbonului

SUA produce mai pu¡in

Så fie drona viitorul în protec¡ia plantelor?

Egiptul renun¡å la marele contract de import de grâu din Rusia

Asocia]ii profesionale Întâlnirea reprezentan¡ilor, la Cotroceni

Mexicul cautå alternative la porumbul american

Cre[terea animalelor Fixatoarele de azot, ¿ansa pentru o fermå profitabilå Amestecul soiurilor de grâu ar putea cre¿te productivitatea Cu ochii pe Fran¡a Boualem Saidi, director Bayer:

7 octombrie, parada taurilor la Semtest BVN Mure¿ 22

3.000 de euro subven¡ie pentru juninca påstratå

Cine dore¿te dispari¡ia 24 Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie

Nu se dau bani pentru tauri române¿ti

“Suntem în tranzi¡ia de la furnizarea de inputuri la crearea de parteneriate Abatorul Tolil cu fermierii” 26 va fi gata la primåvarå

China cumpårå cantitå¡i mari de porumb din Ucraina

Sistem de licen¡e pentru exportul de cereale ucrainene în România

Au apårut semne cå va cre¿te pre¡ul laptelui

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale

Ioan Chiriac:

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii 56 milioane tone de floare

ADS: Încasarea redeven¡elor se apropie de 99%

Semånat de precizie cu Kverneland U-Drill

Tocåtoarele Orsi au ajuns în portofoliul Dicor Land

Trei serii noi de tractoare Claas

Bogballe M-LINE economise¿te îngrå¿åmintele

Sandokan, un “tigru” eficient la prelucrarea solului

Locuri de munc\

Hobby Gala categoriei u¿oare, la boncåluit 49 Am våzut ¿i oi fericite 40

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Navele ucrainene se ad\postesc în România De mai multe såptåmâni, transportatorii de cereale din Ucraina au început så î¿i adåposteascå navele pe partea româneascå a bra¡ului Chilia în timpul nop¡ii, informeazå Agerpres, care îl citeazå pe Florin Vizan, directorul Administra¡iei Porturilor Maritime Constan¡a. Potrivit lui Vizan, Uniunea Europeanå ¿i SUA au negociat aceastå måsurå cu autoritå¡ile române încå din luna august.

“Ca måsurå preventivå, ucrainenii î¿i aduc navele pe partea româneascå”, a precizat Florin Vizan. Amenin¡area atacurilor aeriene ruse¿ti a întrerupt de-

seori transferul cerealelor de pe o navå pe alta pe partea ucraineanå a Dunårii. Acesta este motivul pentru care, în prezent, exporturile de cereale dureazå atât de mult, a adåugat Vizan.

Conform autoritå¡ii portuare, în primele opt luni ale anului, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin portul Constan¡a, înså ritmul livrårilor a încetinit, pe måsurå ce atacurile ruse¿ti asupra porturilor de la Dunåre sau intensificat. Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin portul Constan¡a.

Cehia, sup\rat\ pe cerealele Ucrainei? Au fåcut furori guvernele din Ungaria, Polonia ¿i Slovacia când au impus restric¡ii unilaterale la importurile de cereale din Ucraina. De¿i nu li s-a alåturat atunci oficial, a¿a gânde¿te ¿i micu¡a Cehie. “Am prefera så gåsim o solu¡ie la nivelul întregii Uniuni Europene”, spunea ministrul ceh al Agriculturii, Marek Vyborny, la finalul unei reuniuni cu omologii såi din Ungaria, Polonia ¿i Slovacia. “Împreunå, facem un apel cåtre Comisia Europeanå så adopte o abordare activå fa¡å de controale asuProfitul Agricol 37/2023

pra culoarelor de solidaritate”. Oficialul ceh a mai spus cå cele patru ¡åri au convenit de asemenea cå executivul comunitar ar trebui så analizeze un sistem de garan¡ii pentru exporturi. Garan¡iile ar urma så fie cerute traderilor care exportå din Ucraina ¿i ar urma så le fie returnate atunci când s-a stabilit cå cerealele au plecat din Europa spre destina¡ia lor finalå.

pagin\ de Andrei OSTROVEANU

Semin¡e pentru viitor, un eveniment marca AIPROM Pe 15 noiembrie, AIPROM va organiza simpozionul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului. Speciali¿ti din industria de protec¡ie a plantelor, fermieri, reprezentan¡i ai autoritå¡ilor ¿i ai asocia¡iilor partenere vor dezbate problema porumbului în România; vor încerca så proiecteze viitorul acestei culturi din perspectivå na¡ionalå ¿i europeanå; vor aborda chestiunea protec¡iei culturii de porumb în Europa atât de pornitå cotra neonicotinoidelor ¿i vor prezenta tendin¡ele viitorului. Un nou secretar de stat la Ministerul Agriculturii Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou secretat de stat PSD în locul lui lon Gåman, care a demisionat în prima jumåtate a lunii septembrie. Este vorba de Violeta Mu¿at, care a primit postul la finalul lunii septembrie. Doamna Mu¿at vine la Bucure¿ti din pozi¡ia de func¡ionar APIA Cålåra¿i. Alfa Protein, o nouå asocia¡ie profesionalå Alina Cre¡u, director executiv FAPPR, a anun¡at înfiin¡area unei noi asocia¡ii a fermierilor. Este vorba de organiza¡ia celor care seamånå culturi fixatoare de azot, Alfa Protein. Pre¿edinte este Karin Khalil (AgroChirnogi), iar vicepre¿edinte este Andreas Telehuz. Fabrica de Zahår din Ludu¿ reîncepe produc¡ia Fabrica de zahår din Ludu¿, preluatå în primåvarå de doi antreprenori români, reîncepe produc¡ia pânå la sfâr¿itul acestei luni. Anul acesta se va primi o cantitate recoltatå de pe circa 3.400 de hectare, confirmå liderul sindical Daniel Preda. Fabrica are în jur de 160 de persoane angajate, din care 120 suntem permanen¡i, restul este personal sezonier. Sfecla provine din jude¡ele Cluj, Mure¿, Sibiu, Alba, Bra¿ov ¿i Bistri¡aNåsåud. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fermierii americani primesc ajutoare de 1,75 miliarde dolari USDA a anun¡at cå va plåti peste 1,75 miliarde de dolari ca ajutoare de urgen¡å pentru fermierii din sectorul vegetal ¿i zootehnic. Scopul este redresarea afacerilor în urma dezastrelor naturale din 2020, 2021 ¿i 2022. “Aceastå asisten¡å suplimentarå ajutå la compensarea pierderilor uria¿e cu care s-au confruntat producåtorii no¿tri ¿i este o investi¡ie valoroaså”, a explicat secretarul pentru Agriculturå, Tom Vilsack. Costurile produc¡iei agricole au scåzut în UE Conform Eurostat, pre¡ul mediu al bunurilor ¿i serviciilor consumate în prezent în agriculturå, la poarta fermei, a scåzut cu 5%, în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu perioada similarå din 2022. Este prima scådere dupå cea din ultimul trimestru al anului 2020. Evolu¡ia este cu atât mai surprinzåtoare cu cât în primul trimestru al anului pre¡urile au crescut cu 11% comparativ cu primul trimestru din 2022. Cele mai puternice scåderi de pre¡uri s-au înregistrat în cazul îngrå¿åmintelor ¿i amelioratorilor de sol (-23%), urmate de combustibili ¿i lubrifian¡i (-13%) ¿i furaje pentru animale (-5%). Evolu¡ia nu este, înså, unitarå. Ungaria ¿i România au raportat cre¿teri de pre¡uri în T2 2023 fa¡å de T2 2022 (ambele +6%), în timp ce Lituania ¿i Olanda au înregistrat scåderi de 16 %. Ultimatum pentru semnarea tratatului UE-Mercosur Pre¿edintele din Paraguay a amenin¡at cå va abandona negocierile pentru tratatul de liber schimb dintre UE ¿i Mercosur, dacå nu va fi semnat pânå pe 6 decembrie. În acea zi, Paraguayul va prelua de la Brazilia pre¿edin¡ia rotativå a Mercosur. Controversatul tratat a fost anun¡at în anul 2019, dar nu a fost ratificat pânå acum din cauza opozi¡iei unor state europene, care sunt îngrijorate de impactul importului de alimente ieftine asupra fermierilor UE. 8

Cairo [i Moscova negociaz\ 1 milion de tone de grâu Conform unor surse neoficiale, Egiptul discutå achizi¡ia unui milion de tone de grâu din Rusia, prin negocieri directe între cele douå guverne. Un alt contract uria¿ pentru importul a 480.000 de tone de grâu rusesc de la compania Solaris a fost înså anulat recent, din cauza unui pre¡ minim de export impus neoficial de Kremlin. Din acela¿i motiv, grâul rusesc s-a dovedit necompetitiv la ultima licita¡ie organizatå de Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt. Ini¡ial, toate ofertele exportatorilor ru¿i au respectat pre¡ul minim de 270 de dolari per tonå, dar unii dintre ei au redus ulterior pre¡ul pânå la 260 de dolari per tonå, cu aprobarea guvernului de la Moscova.

Chiar ¿i la acest pre¡, GASC s-a orientat spre cereale mai ieftine ¿i a cumpårat 60.000 tone de grâu din România, care vor fi livrate în perioada 10-20 noiembrie, ¿i 110.000 tone de grâu din România ¿i Bulgaria de data aceasta, care vor fi livrate în perioada 21-30 noiembrie. Egiptul, încå cel mai mare cumpåråtor de grâu din lume, suferå în prezent de pe urma unei crize valutare dupå ce råzboiul din Ucraina a provocat o undå de ¿oc economiei egiptene, în condi¡iile în care peste 70 de milioane dintre cei 103 de milioane de egipteni depind de programul guvernamental de subven¡ionare a pâinii.

Drago[ B|LDESCU

Colaborare între Syngenta [i ADM

narea unui oup au anun¡at sem ADM ¿i Syngenta Gr în vederea e pentru a colabora er leg ¡e În de m du cu an Memor semin¡e oleaginoase de ii år liz cia er m co ob¡inerii ¿i na, ce pare o rbon, precum Cameli ca de e ut åz sc i isi ele dinem ire a solului în perioad er op ac de nå bu te ar solu¡ie fo zå ¿i ob¡inerea Memorandumul vizea tre culturile de bazå. cererea în pentru a satisface te ra io el am ¡i tå rie de va alte de biocombustibili ¿i cre¿tere vertiginoaså rabile. produse din surse du ile r combina capacitå¡ Cei doi gigan¡i î¿i vo eoc pr , accelera cercetarea noi. existente pentru a se semin¡elor oleaginoa ea ar liz cia er m co ¿i a sare Robert VERESS Profitul Agricol 37/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Guvernul nu se atinge de agricultur\ Guvernul renun¡å la ordonan¡a privind majorarea salariului minim brut pentru angaja¡ii din construc¡ii, agriculturå ¿i industria alimentarå de la 4.000 la 4.500 de lei. Proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a ¿edin¡ei de la Palatul Victoria, dupå ce s-a constatat cå odatå cu reintroducerea contribu¡iilor la sånåtate pentru ace¿ti angaja¡i, salariile lor ar fi scåzut. “Calculele prezentate de Ministerul Finan¡elor aratå cå în urma introducerii asigurårilor de sånåtate pentru to¡i angaja¡ii salariul minim net al angaja¡ilor

din construc¡ii, agriculturå ¿i industrie alimentarå ar fi putut scådea. Cu to¡ii - ¿i mai ales eu - am promis cå nu se va întâmpla acest lucru ¿i nu sunt de acord cu acest lucru. Niciun salariu minim net nu trebuie så scadå. Am decis så scoatem de pe ordinea de zi aceastå ordonan¡å care vizeazå aceste categorii. Ministerele de resort vor reanaliza textul. Pânå atunci, toate salariile din construc¡ii, agriculturå ¿i industria alimentarå vor råmâne la fel”, a spus Marcel Ciolacu.

AFIR> mai pu]in de 1 miliard pe an De¿i a fost înfiin¡atå abia în 2014, prin OUG, AFIR a transmis zilele trecute cåtre Agerpres un comunicat festiv cu ocazia împlinirii a 23 de ani de la înfiin¡are. ¥n cei 23 de ani, prin cele trei programe de finan¡are (SAPARD, PNDR 2023 ¿i PNDR 2020), valoarea plå¡ilor efectuate de AFIR se ridicå la 20,1 miliarde de euro, fonduri nerambursabile pentru finan¡area proiectelor de investi¡ii, precum ¿i pentru plå¡ile compensatorii aferente måsurilor de mediu ¿i climå. Mai pu¡in de 1 miliard pe an. “Sårbåtorim un moment semnificativ în istoria Agen¡iei, ajun¿i la cea de-a 23-a aniversare. Este un moment de reflec¡ie, de recuno¿tin¡å ¿i de angajament. În ultimele douå decenii, AFIR a fost în fruntea încurajårii dezvoltårii ruProfitul Agricol 37/2023

rale, a sprijinirii fermierilor ¿i a promovårii investi¡iilor durabile în zonele rurale. Am asistat la progrese remarcabile, de la modernizarea infrastructurii agricole la sprijinirea comunitå¡ilor rurale cu resurse financiare. În timp ce privim în urmå la realizårile noastre, trebuie så recunoa¿tem dåruirea echipei AFIR de-a lungul acestor ani, sprijinul neclintit al partenerilor no¿tri ¿i deschiderea comunitå¡ilor rurale. Împreunå am transformat provocårile în oportunitå¡i, iar mediul rural în centre ale dezvoltårii ¿i prosperitå¡ii”, a precizat George Chirilå, directorul general al Agen¡iei pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale.

pagin\ de Arin DORNEANU

UE înråutå¡e¿te prognozele privind recolta de grâu ¿i porumb Comisia Europeanå a revizuit joi în scådere estimårile privind recolta de grâu ¿i porumb în anul agricol 2023/2024. Potrivit celor mai recente estimåri, ne putem a¿tepta la o recoltå de grâu moale de 125,3 milioane tone, în scådere u¿oarå fa¡å de 126,1 milioane tone previzionate. Recolta de porumb ar urma så se situeze la 59,8 milioane tone, fa¡å de 61,7 milioane tone. Nu au fost modificate previziunile privind exporturile UE de grâu moale (32 milioane tone), dar au fost revizuite în cre¿tere prognozele privind importurile de porumb (20 milioane tone, fa¡å de 17 milioane previzionate luna trecutå). 2,42 milioane lei pentru crescåtorii de animale Crescåtorii de animale vor primi un ajutor financiar de 2,42 milioane lei, solicitat prin cererile de platå aferente serviciilor prestate în luna iulie a anului 2023, informeazå APIA. “Suma autorizatå la platå este în valoare de 2.424.730,37 lei ¿i se acordå pentru solicitan¡ii care au accesat aceastå formå de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotårârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul cre¿terii animalelor, cu modificårile ¿i completårile ulterioare”, se precizeazå în anun¡ul institu¡iei. Agricultura europeanå nåzuie¿te la stele La finalul lunii septembrie, cea mai mare organiza¡ie a fermierilor din UE, Copa-Cogeca, semna un memorandum cu ESA, Agen¡ia Spa¡ialå Europeanå. Cele douå organiza¡ii ¿i-au propus sprijinirea transformårii durabile a agriculturii prin digitalizare ¿i spa¡iu. Dincolo de zâmbete condescendente, så vedem cå aståzi comunica¡iile mobile se fac prin satelit, tot sateli¡ii permit monitorizarea culturilor, iar GPS-ul permite pozi¡ionarea cu erori de 1 centimetru. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Fraudå cu fonduri europene în Spania Poli¡ia spaniolå a arestat 23 de suspec¡i într-o investiga¡ie de fraudå cu fonduri agricole europene, dupå o anchetå a Parchetului European condus de Laura Codru¡a Kovesi. Persoanele arestate sunt acuzate cå au condus o schemå criminalå complexå, în care erau implicate mai multe companii, prin care se efectuau tranzac¡ii cu proprietå¡i imobiliare fictive. Cei care aplicau pentru subven¡ii agricole europene foloseau contracte false de închiriere a unor suprafe¡e agricole pentru a primi fonduri, iar paguba totalå este estimatå la 3 milioane de euro. Un mare producåtor de lactate din Olanda vrea så vândå doar produse vegane Marele producåtor de lactate olandez Boermake a anun¡at un plan de tranzi¡ie spre un model de produc¡ie sustenabil, care prevede doar comercializarea de produse vegane pe bazå de plante. Compania a lansat o gamå de produse vegane în anul 2015, iar de atunci popularitatea lor a crescut constant, în timp ce cererea pentru lactate este tot mai reduså. Boermake î¿i propune så vândå toatå divizia de lactate pânå în anul 2026 ¿i så foloseascå fondurile ob¡inute pentru a exporta alternative vegane în toate statele Uniunii Europene. Australia vrea så cultive banane modificate genetic Autoritå¡ile australiene au lansat o dezbatere publicå privind autorizarea cultivårii ¿i consumului primei varietå¡i de banane modificate genetic din lume, care a fost dezvoltatå de Universitatea din Queensland dupå cercetåri care au durat 20 de ani. Varietatea QCAV-4 este rezistentå la ciuperca responsabilå pentru boala Panama, care amenin¡å så distrugå planta¡iile de banane Cavendish din toatå lumea. Boala Panama a afectat deja produc¡ia de banane din America de Sud, iar ciuperca a fost descoperitå acum în nordul Australiei. 10

APIA> clarific\ri cu privire la monitorizare APIA a sim¡it nevoia så aducå mai multe clarificåri importante cu privire la Controlul prin monitorizare (“checks by monitoring”) aplicat începând cu Campania 2023.

stfel, Regulamentul privind finan¡area, gestionarea ¿i monitorizarea Politicii Agricole Comune în ceea ce prive¿te sistemul integrat de administrare ¿i control prevede obliga¡ia statelor membre de a institui ¿i utiliza un sistem de monitorizare a suprafe¡elor ce trebuie så fie opera¡ional începând cu 1 ianuarie 2023. Acesta reprezintå o procedurå de observare, de urmårire ¿i de evaluare regulatå ¿i sistematicå a tuturor criteriilor de eligibilitate, a angajamentelor sau a obliga¡iilor care pot fi monitorizate cu ajutorul datelor ob¡inute de la sateli¡ii Sentinel ai programului Copernicus sau a altor date cu valoare cel pu¡in echivalentå. Sistemul este utilizat pentru urmårirea ¿i evaluarea activitå¡ilor ¿i practicilor agricole desfå¿urate pe parcelele care fac obiectul interven¡iilor bazate pe suprafa¡å astfel încât så se ajungå la o concluzie cu privire la eligibilitatea sprijinului solicitat. Printr-un algoritm de inteligen¡å artificialå dezvoltat pe baza unei serii cronologice de imagini provenite de la sateli¡ii Sentinel 1 ¿i 2, în combina¡ie cu informa¡iile con¡inute în declara¡iile fermierilor, se identificå: - categoria de folosin¡å a terenului, - tipul culturii agricole, - stadiul lucrårilor minime efectuate: arat/însåmân¡at, - data de råsårire, - cosit/på¿unat, recoltat,

- suprafe¡e incendiate, - suprafe¡e inundate, - suprafe¡e care nu au utilizare agricolå în interiorul parcelelor de referin¡å. Parcelele în cazul cårora rezultatul algoritmului corespunde declara¡iei fermierului sunt marcate cu un stegule¡ verde, fiind confirmate în procent de 95,2% din punctul de vedere al categoriei de folosin¡å, al culturii ¿i al suprafe¡ei solicitate ¿i vor putea fi gestionate în control administrativ în vederea determinårii ¿i efectuårii plå¡ilor. Parcelele în cazul cårora rezultatul algoritmului nu corespunde declara¡iei fermierului sunt marcate cu un stegule¡ ro¿u ¿i vor face obiectul unei ac¡iunii follow-up de clarificare cu fermierul. Aceastå ac¡iune are ca scop clarificarea neconformitå¡ilor identificate, cum ar fi prezen¡a unei/unor alte culturi, prezen¡a unor suprafe¡e neeligibile, modificarea categoriei suprafe¡ei agricole, prezen¡a unei utilizåri neeligibile a terenurilor, tocmai pentru a veni în sprijinul fermierilor astfel încât cererile så fie gestionate în mod corespunzåtor în control administrativ, respectiv pentru a putea fi autorizate la plata în avans, începând cu 16 octombrie 2023.

APIA Profitul Agricol 37/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

ADS> Încasarea redeven]elor se apropie de 99% Agen¡ia Domeniilor Statului înregistreazå un nivel de încasare a redeven¡elor de peste 98% în trimestrul II al anului 2023. Rata aferentå acestui trimestru reprezintå, de regulå, 20% din valoarea anualå a redeven¡ei ce trebuie plåtitå pentru contractele de concesiune ¿i arendå încheiate pentru terenurile proprietate de stat date în exploatare. Pentru trimestrul II 2023, a fost calculatå o valoare totalå a redeven¡ei de 18.011.292 lei, fiind încasa¡i 17.769.408 lei, adicå 98,66% din total. Datele finale pentru aceastå perioadå de platå aratå cå datoria înregistratå la bugetul de stat este de doar 241.884 lei. Rata de colectare aferentå trimestrului I 2023 a fost de 98,59%. Din

23.072.930 lei, cât trebuia plåtit în contul redeven¡elor, bugetul statului a primit 22.748.593 lei, rezultând o crean¡å de încasat de 324.337 lei. “Activitatea sus¡inutå a angaja¡ilor Agen¡iei Domeniilor Statului då rezultate, nivelul de încasåri fiind de aproape 99% în primele douå trimestre ale anului. Datoriile pe care Agen¡ia le înregistreazå prin neplata redeven¡ei sunt generate de deciziile justi¡iei. Este vorba de societå¡i comerciale care lucreazå terenul de la ADS, dar care sunt în insolven¡å, iar instan¡a a obligat Agen¡ia så men¡inå contractele în derulare. Mai existå ¿i situa¡ii în care existå hotårâri judecåtore¿ti de suspendare a måsurii de reziliere a contractelor pânå la judecarea pe fond a cauzei. Dar

numårul acestor contracte cu probleme este extrem de mic, dovadå ¿i nivelul foarte redus al neîncasårii redeven¡ei”, a declarat Florin Nicolae, directorul general al ADS. În 2022, nivelul de încasare a redeven¡elor a fost de peste 99%, fiind comparabil cu cel din acest an. În total, s-au încasat 194.111.374 lei, din care 16.434.046 lei în primul trimestru ¿i 29.243.200 lei în trimestrul II. Redeven¡ele sunt calculate în func¡ie de cota¡ia grâului la Bursa de la Paris. Sumele mai mari încasate anul trecut au fost determinate de pre¡ul grâului mult mai ridicat în 2022 fa¡å de anul acesta.

ADS

China cump\r\ cantit\]i mari de porumb din Ucraina De¿i Beijingul adoptå în continuare o pozi¡ie ambiguå în råzboiul dintre Rusia ¿i Ucraina, importatorii chinezi au cumpårat în ultimele douå såptåmâni cantitå¡i mari de porumb ucrainean. Cantitatea totalå nu este cunoscutå, dar conform unor surse neoficiale este vorba despre câteva sute de mii de tone de porumb furajer. “Importatorii chinezi au achizi¡ionat 10-12 cargouri Panamax de porumb din Ucraina, cu livrarea în perioada noiembrie-decembrie”, a declarat la o conferin¡å interna¡ionalå un trader din Singapore. “Nu vå pot spune volumul, dar ¿tiu cå au fost multe tranzac¡ii ¿i porumbul nostru este la mare cåutare în China”, a 12

spre statul asiatic au fost printre cele mai mari transporturi prin coridorul de export din Marea Neagrå.

confirmat sub protec¡ia anonimatului un oficial ucrainean. China este în mod tradi¡ional unul dintre cei mai importan¡i importatori de porumb furajer din Ucraina, iar livrårile

Guvernul de la Kiev sperå acum så foloseascå noul coridor de export care trece prin apele teritoriale ale României ¿i Bulgariei, dar va apela din nou la portul Constan¡a dacå acest lucru nu va fi posibil. Ucraina a recoltat în acest an 25,6 milioane de tone de porumb, din care a vândut pânå acum doar 2,6 milioane de tone din cele 19 milioane de tone disponibile pentru export.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 37/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Sistem de licen]e pentru exportul de cereale ucrainene în România Ucraina a impus un sistem de licen¡e pentru exportul de cereale în România ¿i alte patru state din Europa de Est, în încercarea de a le convinge så renun¡e la restric¡iile comerciale impuse unilateral.

Profitul Agricol 37/2023

Exportatorii ucraineni care vor så vândå cereale în România, Polonia, Ungaria, Slovacia ¿i Bulgaria vor fi nevoi¡i de acum så solicite guvernului de la Kiev eliberarea unei licen¡e, care poate fi acordatå în termen de 30 de zile. Toate cele cinci state au primit informa¡ii despre cum va func¡iona acest mecanism, iar guvernul ucrainean a¿teaptå un råspuns din partea lor. “Singura ¡arå care ne-a trimis un råspuns oficial pânå acum este România”, a declarat ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solsky. Guvernul slovac a anun¡at deja cå va renun¡a la restric¡iile impuse alimentelor din Ucraina dupå ce sistemul de licen¡e va deveni opera¡ional.

Reprezentan¡ii Poloniei ¿i Ungariei au absentat înså de la o întâlnire organizatå la Bruxelles de Comisia Europeanå, pentru a discuta propunerile trimise de Ucraina. Polonia a anun¡at totu¿i cå va studia planul Kievului ¿i poartå deja negocieri bilaterale cu partea ucraineanå pentru o solu¡ie de compromis. Guvernul polonez s-a oferit så faciliteze împreunå cu Lituania exportul de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Balticå, dar cere Ucrainei så retragå plângerea depuså la Organiza¡ia Mondialå a Comer¡ului.

Drago[ B|LDESCU

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e ¡ele mondiale a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Grâu

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 22 septembrie, a fost de 235 dolari/tonå (1.081 lei). A crescut cu doar 1 dolar/tonå fa¡å de pre¡ul se såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 216 euro/t (=) 1.080 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. ¥n perioada 25 - 29 septembrie 2023 pre¡ul grâului pe pie-

Principalele destina¡ii: China 129.000 tone, Filipine

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

113.000 tone, Taiwan 55.300 tone, Thailanda 51.700 tone ¿i Mexic 47.600 tone. Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de deschiderea din data de 25 septembrie.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 230 euro/tonå (1.150 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 septembrie. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 252 euro/tonå (1.260 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 212 216 216 212 212 Nov 222 226 226 223 222 Dec 222 226 226 223 222 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 263 264 263 257 254 Nov 261 262 261 255 251 Dec 261 262 261 255 251

lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în octombrie 2023, este de 177 euro/tonå (885 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 190 euro/t (+1) 950 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 29 septembrie 2023, a fost de 236 dolari/tonå (1.086 Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago Oct Nov Dec

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Oct Dec

$/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 187 189 188 190 192 193 195 194 196 198 193 195 194 196 198 $/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 222 223 222 223 225 222 223 222 222 224

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 212 euro/tonå (1.060 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pontivy a fost de 211 euro/tonå (1.055 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 29 septembrie, a fost de 207 euro/tonå (1.035 lei). A crescut cu 1 euro/tonå

€ - 5 lei $ - 4,6 lei lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 25 septembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 233 euro/t (1.165 lei). A crescut cu 5 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna octombrie 2023 este de 179 euro/t (895 lei). Aceea¿i cota¡ie ca ¿i såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna octombrie, a fost de 169 dolari/t (777 lei). Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 285 286 285 283 285 Nov 284 286 284 281 283 Dec 251 267 251 257 259 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Rouen 228 232 232 233 233 Dunquerque 228 232 232 233 233 Pallice 228 232 232 233 232 Creil FOB 226 228 228 230 229 Moselle FOB 229 231 231 232 230 Rouen FOB 246 250 249 249 252

fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 25 septembrie 2023. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 205 euro/tonå (1.025 lei). ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 225 dolari/tonå (1.035 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 25 septembrie.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Pre¡ul porumbului la bursa Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 206 208 208 208 207 206 208 208 208 207 203 206 206 206 205 Bordeaux FOB 211 213 213 213 212 Pontivy 212 214 214 214 211 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 37/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 25 - 29 septembrie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 524 dolari/tonå (2.410 lei). A crescut cu 1 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 476 476 478 478 477 482 483 485 486 484 482 483 485 486 484

Oct Nov Dec

România FOB Constan¡a 173 euro/t (=) 865 lei (la 5 lei/euro) Såptåmâna 25 - 29.09.2023, pre¡ cu livrare în oct. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOBMoselle a fost de 441 euro/tonå (2.205 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 25 septembrie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 441 euro/tonå (2.205 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 29 septembrie 2023, a fost de 509 dolari/tonå (2.341 lei). Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 432 dolari/tonå (1.978 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 1.341 1.295 1.297 1.211 1.290 Nov 1.314 1.267 1.272 1.187 1.254 Dec 1.314 1.267 1.272 1.187 1.254

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

Orz

25.09- 29.09.2023

327.000 tone, Japonia 55.600 tone, Olanda 51.200 tone, Egipt 33.000 tone ¿i Tunisia 30.700 tone.

euro/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Rouen 218 221 221 220 217 Dunquerque 218 221 221 220 217 Pontivy 216 219 219 219 217 Orz bere: Creil** 229 232 232 232 232 Moselle** 204 205 205 203 201

re, FOB-Moselle, a închis la 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 427 432 434 434 432 Oct 506 506 507 507 509 Nov 508 506 508 508 510 425 429 432 432 431

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Oct Nov

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 25 - 29 septembrie, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 395 euro/t (1.975 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 25 septembrie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

Australia: pentru livrare în octombrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 203 dolari/tonå (934 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Dieppe 400 400 400 400 395

A avut o cre¿tere de 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.205 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 441 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Rouen 435 434 437 448 441 Dunquerque 438 437 437 448 441 Moselle 438 437 437 448 441

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Oct

$/t

25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 311 313 315 317 319

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Oct 535 527 530 530 530 Nov 542 534 537 537 536 Dec 547 539 542 542 541

¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 29 septembrie 2023, a fost de 319 euro/tonå (1.595 lei). A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din data de 25 septembrie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în octombrie, este 327 euro/t (1.185 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în oct. 2023, este 400 dolari/t (2.000 lei).

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 25.09 26.09 27.09 28.09 29.09 Nov 282 282 282 282 285 Dec 282 282 282 282 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 25 - 29 septembrie a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

235 dolari/t

Profitul Agricol 37/2023

236 dolari/t

523 dolari/t

285 dolari/t

+3 15

Pre]uri [i pie]e

SUA produce mai pu]in Principalele ]\ri produc\toare de soia. Total> 401,3 milioane tone

În raportul USDA publicat septembrie, prognoza privind produc¡ia mondialå de soia scade la 401,3 milioane tone, cu o produc¡ie reduså în SUA (- 3,5 mil. tone) ¿i India (-0,4 mil. tone). Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (163 milioane tone, + 7 milioane tone); SUA (112 milioane tone, - 3,5 milioane tone); Argentina (48 milioane tone); China (20,5 milioane); India (12 milioane); Paraguay (10 milioane tone). Exporturile globale de soia au scåzut cu 0,4 milioane tone, la 168,4 milioane tone, din cauza vânzårilor reduse din SUA. ªi importurile sunt în scådere în Pakistan, Thailanda, UE ¿i Indonezia. Marii exportatori de soia sunt Brazilia (97 milioane tone, cu 2 milioane de 16

tone mai mult decât în 2022/23), urmatå Stocurile mondiale de soia sunt în de SUA (49 mil. tone, mai pu¡in cu 1 mil. scådere cu 0,2 milioane tone ¿i ating de tone), Paraguay (6 mil. tone), Ar- cam 119,2 milioane tone. gentina (4,6 milioane tone) ¿i Canada ºåri cu stocuri mari: (4,5 milioane tone). Brazilia: 39 milioane tone; China: 38,7 milioane tone; Marii importatori de soia sunt ChiArgentina: 25 milioane tone; na (100 milioane tone, mai mult cu 1 milSUA: 6 milioane tone. ioan de tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic Uleiuri (6,4 milioane tone), Argentina (6 milProduc¡ia mondialå de uleiuri din ioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane soia este estimatå la 62 milioane tone, tone), Thailanda (4 milioane tone), mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea Egipt (3,5 milioane tone). din anul de comercializare 2022/23.

Pre¡uri soia ¥n luna august, pre¡ul soiei din SUA a scåzut cu 34 dolari/tonå, la 552 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 4 dolari/tonå, ajungând la 532 dolari/tonå. Pre¡ul soiei din Argentina a scåzut cu 28 dolari/tonå ¿i a atins 529 dolari/tonå.

ºårile mari producåtoare sunt: China (17,2 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12,2 milioane tone); Brazilia (10,7 milioane tone); Argentina (6,8 milioane tone); UE (2,8 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 37/2023

Pre]uri [i pie]e

56 milioane tone de floare Principalele ]\ri produc\toare de floarea-soarelui. Total> 56 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de Departamentul Agriculturii din SUA la 56 milioane tone, în cre¿tere cu aproximativ 4 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt: Rusia (17,5 milioane tone); Ucraina (14 milioane tone); UE (10,6 milioane tone); Argentina (4 milioane tone); China (2,2 milioane tone); Turcia (1,6 milioane tone). Consumul mondial este prognozat în cre¿tere cu aproape 1 milion de tone fa¡å de anul trecut ¿i va ajunge la 56 milioane tone.

Stocurile mondiale vor scådea la 4,2 milioane tone, fa¡å de 5 milioane tone în 2022/23.

oane tone) ¿i UE (0,8 milioane tone). La importatori avem UE (2,2 milioane tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 21,6 milioane tone, mai mare cu 0,6 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6,6 milioane tone); Ucraina (5,7 milioane tone); UE (4,2 milioane tone); Argentina (1,5 milioane tone); Turcia (1 milion de tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23 milioane tone, în cre¿tere cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6,6 milioane tone); Ucraina (5,3 milioane tone); UE (5 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 0,4 mil. tone mai mare în acest an, la 19,8 milioane tone.

Marii consumatori sunt: Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14 milioane tone), UE (11 milioane tone), Argentina (4 milioane tone).

ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone); Rusia (2,4 milioane tone); Ucraina (1,4 milioane tone).

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 22,5 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2 mil. tone); Ucraina (1 mil. tone).

La importatori avem Turcia, cu 1,8 milioane, ¿i UE, cu 0,8 milioane tone.

Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5 milioane tone), Rusia (4 mili-

Stocurile finale vor cre¿te la 1,7 milioane tone.

Profitul Agricol 37/2023

ASOCIA}II

PROFESIONALE :ntâlnirea reprezentan]ilor, la Cotroceni A trecut poate cam nebågatå în seamå întâlnirea reprezentan¡ilor fermierilor cu reprezentan¡ii pre¿edintelui Klaus Iohannis, care a avut loc såptåmâna trecutå, pe 26 septembrie. A fost o întâlnire solicitatå de AAC, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare, care a avut ¿i ini¡iativa, ¿i deschiderea de a invita så participe la întâlnire încå douå organiza¡ii cu care rela¡iile nu sunt tocmai cordiale. Astfel, alåturi de reprezentan¡ii AAC, au mai mers la Cotroceni ¿i Nicolae Sitaru, din partea FAPPR, ¿i Florian Ciolacu, în numele Clubului Fermierilor Români. Din partea pre¿edin¡iei, au participat consilierul preziden¡ial pe probleme economice ¿i sociale, Cosmin Marinescu, consilierul Irina Ruxandra Georgescu ¿i consilierul Diana Lupescu. Din partea AAC au fost acolo Ionel Arion, pre¿edintele Pro Agro, Nina Gheorghi¡å, vicepre¿edinte al LAPAR, Florentin Bercu, director executiv UNCSV, ¿i Daniel Radu, primvicepre¿edinte AFF. Conform protocolului, subiectele supuse dezbaterii au fost transmise în prealabil printr-o adreså oficialå. Profitul Agricol 37/2023

Sumarizåm mai jos cele transmise: - Prelungirea unilateralå a interdic¡iei de import a cerealelor ¿i oleaginoaselor ucrainene pe întreaga duratå a råzboiului ori reintroducerea taxelor vamale existente înainte de declan¿area råzboiului; - Men¡inerea derogårilor, la nivelul UE, de la cerin¡ele de condi¡ionalitate (GAEC 7, GAEC 8 ¿i ecoscheme construite pe aceste GAEC-uri ¿i ecoscheme), precum ¿i måsuri de agromediu pentru anul de cerere 2024, pentru a preveni pierderile economice suplimentare;

- Solicitarea unor fonduri europene suplimentare pentru realizarea de investi¡ii în refacerea ¿i dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare ¿i portuare din România. Este foarte important ca aceste investi¡ii în infrastructura portuarå så se facå în companii unde statul român de¡ine, cel pu¡in, pachetul majoritar pentru ca ulterior så poatå prioritiza interesele agriculturii na¡ionale; - Påstrarea facilitå¡ilor fiscale pentru angaja¡ii din agriculturå pânå în 2028, pentru a asigura predictibilitate; - Investi¡ii în sistemul de iriga¡ii ¿i actualizarea inventarelor ANIF;

- Implementarea unor måsuri prin care så se respecte condi¡iile de tranzit ¿i controale mai riguroase pentru cerealele ucrainene;

- Protejarea terenurilor agricole fertile ¿i interzicerea scoaterii din circuitul agricol a acestora pentru construirea de parcuri fotovoltaice.

- Condi¡ii egale sau chiar prioritizarea fermierilor români fa¡å de cei ucraineni în depozitarea cerealelor ¿i produselor oleaginoase;

- Necesitatea adoptårii unor regulamente, a se vedea Regulamentul SUR (Utilizarea Durabilå a Pesticidelor), care så nu suprareglementeze domeniul agricol în ceea ce prive¿te condi¡ionalitå¡ile ¿i så nu dezavantajeze România când discutåm de cantitå¡ile de pesticide utilizate pe suprafa¡å;

- Condi¡ii avantajoase de creditare pentru fermieri ¿i lansarea instrumentului de finan¡are Creditul Agricol pânå în data de 01.10.2023. - Acordarea de compensa¡ii celor care au pierderi ¿i sunt afecta¡i de situa¡ia curentå. Compensa¡iile pentru pierderile de venit trebuie så fie apropiate de pierderile reale din fermå ¿i så ajungå în timp util la fermieri, altfel riscåm ca mul¡i så ajungå în insolven¡å sau faliment;

- Permiterea utilizårii de soiuri ¿i hibrizi ob¡inu¡i prin noi tehnici genomice de ameliorare; - Flexibilizarea obliga¡iilor de mediu ¿i climå impuse de PAC;

a consemnat Andrei OSTROVEANU 19

ASOCIA}II PROFESIONALE F

- Accelerarea convergen¡ei plå¡ilor pe suprafa¡å la nivelul UE;

- Furnizarea de solu¡ii eficiente înainte de interzicerea substan¡elor pentru controlul bolilor ¿i dåunåtorilor. Ecosistemele agricole au nevoie de protec¡ie fito-sanitarå; - Asigurarea schimbului de genera¡ii în sectorul agricol prin programe destinate tinerilor; A avut parte de o aten¡ie specialå promulgarea legei arendei pe o perioadå minimå de 7 ani, pe care pre¿edintele Iohannis a atacat-o în iulie anul acesta la Curtea Constitu¡ionalå, cu argumentul principal cå o duratå minimå de arendare de 7 ani reprezintå o restrângere a dreptului de proprietate. Cei prezen¡i au apårat cât au putut de bine ideea unei arende pe termen de 7 ani, care nu este våzut ca un termen lung, mai ales cå în legisla¡ia trecutå arenda era pe minim 5 ani. Ma mult, au fost date exemple din alte ¡åri din UE cu agriculturå performantå, care au contractul de arendå foarte bine reglementat din toate punctele de vedere (duratå, drept de preemp¡iune, nivelul arendei etc.). De exemplu, în Austria durata de arendare este reglementatå prin lege între 5 ¿i 15 ani, în func¡ie de domeniul agricol (culturå mare, viticulturå sau pomiculturå); în Belgia durata contractului este de minim 9 ani ¿i maxim pânå la întreaga activitate profesionalå a fermierului; în Fran¡a durata de arendare este de 9, 18 ¿i 25 de ani, iar în Spania de 5 ani ¿i exemplele pot continua.

Urmårim cu îngrijorare situa¡ia din fermele din România, evolu¡ia sectorului ¿i impactul pe care îl are råzboiul în agricultura ¡årii noastre. Statul român trebuie så în¡eleagå cå, prin måsurile adoptate la nivel european, agricultura Ucrainei face concuren¡å neloialå agriculturii din România. Fermierii din ¡ara noastrå trebuie så respecte standardele UE ¿i condi¡ionalitå¡ile prevåzute de PAC, în ultimii 2 ani s-au confruntat cu cre¿terea pre¡urilor la inputuri, cu cre¿terea semnificativå a costurilor logistice, acces limitat la depozitare, prioritizarea cerealelor din Ucraina fa¡å de cele române¿ti, scåderea pre¡urilor de valorificare ¿i despågubiri de secetå nesemnificative fa¡å de pierderile reale. Så nu uitåm cå, din ultimii 4 ani agricoli, 3 ani au fost seceto¿i, iar agricultorii au suferit pierderi mari. În acela¿i timp, Ucraina este un colos agricol, având de 4 ori suprafa¡a arabilå a României, ¿i are acces la pia¡a Uniunii Europene ca ¿i cum ar fi stat membru, dar fårå a fi obligatå så respecte ecocondi¡ionalitå¡ile ¿i standardele europene. Ucraina folose¿te aståzi pesticide interzise în Uniunea Europeanå de mai bine de 15 ani, beneficiazå de scutire de taxe vamale la

produsele agricole, renun¡are la controalele sanitar-veterinare ¿i înfiin¡area “coridoarelor de solidaritate” pe teritoriul statelor vecine care, din påcate, func¡ioneazå doar în avantajul statului ucrainean. La momentul la care s-au înfiin¡at coridoarele de solidaritate, nu am luat în calcul cå România va deveni pia¡å de desfacere pentru aceste produse agricole. Fermierii din România se confruntå cu o situa¡ie de pierdere a competitivitå¡ii din cauza cerealelor ¿i plantelor oleaginoase din Ucraina, care ajung în România la pre¡uri cu cel pu¡in 30-40% mai mici decât pre¡urile pe care românii sunt obliga¡i så le practice. Uniunea Europeanå, pentru a ¡ine în frâu costul alimentelor ¿i implicit infla¡ia, preferå importurile ieftine, de-o calitate sub standardele la care î¿i obligå propriii fermieri så producå. Este de neîn¡eles o astfel de politicå, întrucât riscåm så pierdem securitatea alimentarå a spa¡iului UE ¿i implicit la nivel statal. Cele mai vulnerabile state, în fa¡a unor astfel de practici comerciale neloiale din partea ¡årilor ter¡e (vezi Ucraina) care au acces la pia¡a unicå, sunt cele în care fermierii nu sunt consolida¡i pe filiera de produs. Din påcate, România este extrem de vulnerabilå în acest sens.

Profitul Agricol 37/2023

CULTURI

VEGETALE Fixatoarele de azot,

[ansa pentru o ferm\ profitabil\ Ziua Culturilor Fixatoare de Azot, care se ¡ine deja de doi ani la AgroChirnogi, î¿i face loc în rândul evenimentelor care propun solu¡ii alternative pentru o fermå profitabilå. Evenimentul, organizat de Forumul APPR, s-a bucurat de o bunå audien¡å, de câteva sute de agricultori.

latforma demonstrativå de la Agro Chirnogi a fost organizatå pe sec¡iuni. ¥ntr-o parte era prezentarea unei culturi fixatoare de azot, mai exact soia în culturå irigatå, alåturi erau câ¡iva hibrizi de porumb, ambele fiind semånate cu semin¡e de la Corteva ¿i cu tehnologii de ultimå orå furnizate de aceea¿i companie. Genetica Pioneer ¿i-a aråtat, ¿i de aceastå datå, valoarea, iar la recoltarea loturilor de soia s-au ob¡inut produc¡ii remarcabile, aproape de 5 tone/ha, cu urmåtoarele soiuri: P21T45 - 4.980 kg/ha (umiditate 12,2%), P18A02 - 4.638 kg/ha (umiditate 14,2%), PR92B63 - 4.999 kg/ha (umiditate 11,4%). Pentru a demonstra, dacå mai era necesar, calitatea semin¡elor ¿i tehnologiilor furnizate de Corteva, speciali¿tii companiei au prezentat ¿i câteva loturi de porumb, cu hibrizi care au oferit produc¡ii la hectar de la 14.058 kg boabe/ha cu densitate de 71.000 plante ¿i umiditate la recoltare de 15,7% - hibrid 22

P9911, la 18.268 kg boabe/ha, cu densitate de 81.000 plante ¿i umiditate la recoltare de 16,9%. Printre invita¡ii de la Ziua culturilor fixatoare de azot s-au numårat o serie de speciali¿ti din domeniul agricol, sus¡inåtori ai înfiin¡årii de culturi fixatoare de azot.

Elena Tatomir, directorul Direc¡iei de politici a Ministerul Agriculturii, a aråtat cå institu¡ia sprijinå înfiin¡area acestor culturi, iar anul trecut s-au acordat o serie de finan¡åri pentru soia ¿i lucernå. Separat, s-a constituit o schemå de finan¡are pentru producåtorii de semin¡e de culturi proteice. “La lucernå avem 500.000 ha cultivate, dar suntem deficitari la cultivarea semin¡elor pentru aceastå plantå. Cultura de soia a ocupat cu mai mul¡i ani în urmå o suprafa¡å de peste 300.000 de hectare, dar anul acesta avem doar 157.000 de hectare cultivate. Din 2006 a fost interziså cultura de soia modificatå genetic în România, iar acum nu reu¿im så mårim suprafa¡a cultivatå. Oricum, aceste culturi pot fi productive dacå existå iriga¡ii”, spunea Tatomir. Ea a salutat înfiin¡area asocia¡iei Alfa Protein ¿i a anun¡at cå-i a¿teaptå la Ministerul Agriculturii, pentru discutarea unor eventuale forme de sprijin suplimentare.

inspiratå din Tatål nostru ¿i “pâinea noastrå cea de toate zilele”. Cåci, spunea Lucian Buzdugan, în privin¡a culturilor fixatoare de azot ¿i mai ales a culturilor proteice, chestiunea este poate chiar mai importantå decât cea a carbohidra¡ilor din pâine ¿i alte produse similare. El a descris, asta pentru cei care încå nu cunosc procesul, cum fixeazå culturile acel azot atmosferic. “Este culmea så te dezvol¡i într-o mare de azot, iar plantele så sufere de lipsa acestuia. Vorbim aici de simbioza dintre bacteriile din genul Rhizobium cu planta de culturå, proces care începe din momentul formårii rådåcinilor ¿i atinge apogeul la 14 zile, când începe, de fapt, transferul de azot atmosferic de

Un alt invitat de seamå, Lucian Buzdugan, vorbea despre proteina noastrå cea de toate zilele, o expresie Profitul Agricol 37/2023

la bacterie la plantå. Prin acest proces, culturile fixatoare pot beneficia de un aport de 150 kg azot pe hectar la culturile de mazåre, fasole boabe sau soia, ¿i de 275 de kg pe hectar la lucernå.” Cumva, fårå så o spunå direct, cu subiect ¿i predicat, din solu¡iile propuse de vorbitori a rezultat - a¿a cum am mai auzit ¿i de la al¡i speciali¿ti din domeniu - cå pentru a veni cu un aport de azot atmosferic pentru culturi ¿i pentru sol, este necesarå introducerea în testare, apoi în culturå, a unor plante cu gene modificate, în måsurå så realizeze simbioza cu bacteriile care ajutå la fixarea azotului din aer în culturå. Iar asta, inclusiv la porumb ¿i alte culturi. ªi Lucian Buzdugan a ¡inut så precizeze cå, pentru un spor real de produc¡ie, atât la culturå, cât ¿i la azotul

Elena Tatomir, director Ministerul Agriculturii: “Cultura de soia a ocupat, cu mai mul¡i ani în urmå, o suprafa¡å de peste 300.000 de hectare. Anul acesta mai avem doar 157.000 de hectare cultivate. Din 2006 a fost interziså cultura de soia modificatå genetic în România, iar acum nu reu¿im så mårim suprafa¡a cultivatå. Oricum, aceste culturi pot fi productive dacå existå iriga¡ii. Profitul Agricol 37/2023

produs natural, este nevoie de iriga¡ii. “Având în vedere schimbårile climatice, trebuie så revenim la ceea ce avea mai demult România, anume 3,5 milioane de hectare de arabil irigate.” Alt vorbitor de calibru, Emilian Negrilå, director SCDA Teleorman, a abordat problema fixatoarelor de azot din alt unghi. El a atras aten¡ia cå, în primul rând, prelucrarea clasicå a terenurilor (arat, întors brazda, discuit etc.) duce la pulverizarea solului ¿i la distrugerea structurii acestuia. Drept urmare, la SCDA Teleorman de 12 ani nu se mai arå, se prelucreazå terenul doar în benzi (strip till) ¿i, mai ales, se laså un strat gros de resturi vegetale la suprafa¡å, pentru a proteja de temperaturile excesive ¿i a men¡ie apa în sol. Dacå la acestea se mai adaugå ¿i culturi fixatoare de azot, în condi¡ii de regim pluviometric de doar 340 mm în perioada septembrie 2022 - septembrie 2023, nåutul, de exemplu, poate reprezenta o alternativå viabilå la culturile tradi¡ionale, precum porumbul. “Rog Ministerul Agriculturii så ia în calcul un sprijin financiar ¿i la produc¡ia de leguminoase în sistem neirigat. Avem trei soiuri de nåut deosebit de productive. La sta¡iunea noastrå am ob¡inut produc¡ii de 3.100-3.400 kg la hectar, neirigat, ¿i am vândut nåutul cu pânå la 600 de euro/tonå. Între timp, numero¿i fermieri au realizat în acest an produc¡ii de o tonå sau nimic la porumb, din cauza secetei. Vå invit så reflecta¡i dacå nåutul e o culturå ce poate sau nu a fi lu-

atå în calcul.” Jean Ionescu, country leader Corteva pentru România ¿i Moldova, a anun¡at cå, pentru a veni în spijinul fermierilor din România, va pune la dispozi¡ia fermierilor Utrisha, prima bacterie stabilizatå care va putea ajuta planta de culturå så fixeze azotul atmosferic printr-o cre¿tere semnificativå a capacitå¡ii de fotosintezå. Bacteria intrå în contact cu planta de culturå la douå ore de la aplicare, iar acest lucru, în func¡ie de condi¡iile climatice, va asigura azot din atmosferå, fårå ploaie, în perioada de secetå, generând 30 kg azot/ha, iar dacå vor fi ¿i ploi, aportul va fi de 70 kg de substan¡å activå azot /ha, pe care bacteria îi va aduce în planta de culturå. În încheiere, Alina Cre¡u, directorul executiv al FAPPR, organizatorul evenimentului, a invitat fermierii prezen¡i så se înscrie pentru urmåtoarea edi¡ie a concursului “Porumbul de aur”, atât la sec¡iunea “Irigat”, cât ¿i la “Neirigat”. Reamintim cå anul trecut concursul a fost câ¿tigat de fermierul mure¿ean Valentin Mårginean, care ¿i-a adjudecat trofeul cu o produc¡ie de 14 tone de porumb la hectar, la categoria “Neirigat”. Valentin Mårginean a venit tocmai de la Mure¿ ca så asiste la discu¡iile despre fixarea azotului. Cam atât de important a fost evenimentul.

Arpad DOBRE Andrei OSTROVEANU 23

CULTURI VEGETALE

Cu ochii pe Fran]a La invita¡ia Federa¡iei Na¡ionale a Produc¡iei de Semin¡e de Porumb ¿i Sorg din Fran¡a (FNPSMS), un grup de fermieri, reprezentan¡i ai asocia¡iilor din sectorul vegetal ¿i jurnali¿ti din Bulgaria, Fran¡a, Italia, România ¿i Spania au petrecut såptåmâna 25 septembrie 29 septembrie în vizitå la diferite obiective din Valea Loarei ¿i centrul Fran¡ei.

al, exploata¡ia lui Eudes Maussion, pre¿edintele sindicatului de agricultorimultiplicatori de semin¡e de porumb din Tourraine. Din delega¡ia româneascå au fåcut

parte fermierii Bogdan Sitaru ¿i Bogdan Pantazi, Cristina Cionga, director adjunct FAPPR, ¿i subsemnatul.

Robert VERESS

A fost o vizitå tehnicå, de prezentare a inova¡iilor ¿i provocårilor pe care le întâmpinå francezii în multiplicarea semin¡elor de porumb. Am vizitat pe rând sta¡ia de cercetare KWS Fran¡a, sta¡ia de cercetare agronomicå ¿i fenotipare Arvalis din Ouzouèr-le-Marché, exploata¡ia lui Louis Bernard, pre¿edintele Sindicatului Producåtorilor de Semin¡e de Porumb din departamentul Loir-et-Cher, cooperativa multiplicatorilor de semin¡e Centre Sem, cooperativa agricolå Agri-

Amestecul soiurilor de grâu ar putea cre[te productivitatea A intrat în folclor expresia “cercetåtorii britanici au descoperit...”. Prin urmare, aceastå ¿tire poate ridica sprâncene neîncrezåtoare, chiar dacå este anun¡atå de reputatul såptåmânal britanic de agriculturå Farmers Weekly. De aceea, vå promitem cå vom cåuta så ne aplecåm asupra ei ¿i dintr-o perspectivå autohtonå. Deocamdatå, iatå despre ce este vorba: teste efectuate timp de trei ani, de compania britanicå Velcourt, au aråtat cå un amestec de patru soiuri de semin¡e a generat o produc¡ie su24

plimentarå de 0,47 t/ha, în compara¡ie cu produc¡iile date de acelea¿i soiuri cultivate individual, cu acelea¿i tehnologii / inputuri. Jonny Kerr, managerul Green Drove Farm din Wiltshire (1.100 ha), a testat un amestec de patru soiuri britanice de grâu, pe 20 ha, toamna trecutå. De¿i primåvara 2023 a fost una cu precipita¡ii abundente ¿i, prin urmare, cu presiune mare de boli, în special septoriozå, amestecul de grâu a produs unele dintre cele mai performante randamente ale fermei, cu o

recoltå de 10,4 t/ha, fa¡å de media fermei, de 9,8 t/ha. Amestecul a fost tratat exact la fel ca grâul conven¡ional, cu trei treceri de fungicid, în condi¡iile în care presiunea de Septoria a fost mai micå pe suprafa¡a cu amestec. Nu se cunoa¿te mecanismul precis prin care amestecurile oferå randamente mai mari. Totu¿i, ipoteza cea mai credibilå este cå un pachet genetic mai larg cre¿te imunitatea la boli.

Robert VERESS Profitul Agricol 37/2023

CULTURI VEGETALE

“Suntem în tranzi]ia de la furnizarea de inputuri la crearea de parteneriate cu fermierii” Interviu cu Boualem Saidi, directorul Bayer pentru România, Bulgaria ¿i R. Moldova Pandemie, råzboi, evolu¡ie haoticå a costurilor ¿i veniturilor, secetå. E limpede cå schimbåri, unele chiar radicale, sunt necesare pentru a continua så prosperi în domeniul agriculturii. Despre strategia pe termen scurt, mediu ¿i lung a unui lider din pia¡a inputurilor pentru agriculturå ne vorbe¿te Boualem Saidi, directorul Bayer pentru România, Bulgaria ¿i R. Moldova.

solu¡iile noastre se aliniazå nevoilor ¿i provocårilor specifice cu care se confruntå fermierii; Lansarea de noi hibrizi de porumb, care prezintå o toleran¡å sporitå la deficitul de apå. Prin dezvoltarea acestor soiuri, ne-am propus så echipåm fermierii cu instrumente pentru a atenua efectele secetei, protejându-le astfel recoltele ¿i reducând poten¡ialele pierderi; Prin solu¡ia de agriculturå digitalå Climate FieldView, am împuternicit fermierii så evalueze poten¡ialul agronomic al câmpurilor lor. Aceste tehnologii inovatoare le permit så ia decizii în cuno¿tin¡å de cauzå. Prin campanii extinse de promovare a practicilor durabile, inclusiv agricultura regenSezonul agricol 2022/2023 a fost unul cu multiple provocåri. Cum le-a¡i gestionat? erativå, agricultura de precizie ¿i conservarea Într-adevår, problemele geopolitice ¿i resurselor naturale, promovåm metode de råzboiul de la grani¡ele noastre au escaladat agriculturå responsabile din punct de vedere incertitudinile, exercitând o presiune imenså ecologic, care asigurå bunåstarea pe termen asupra ratelor infla¡iei ¿i a pre¡urilor mårfurilor. lung atât a fermierilor, cât ¿i a ecosistemului. Combina¡ia dintre råzboi ¿i pandemie a dus Se vorbe¿te, tot mai insistent, la perturbarea lan¡urilor de aprovizionare. de falimente ale fermelor. Fermierii s-au confruntat ¿i cu efectul de Cum percepe¡i situa¡ia? foarfecå: pre¡urile mårfurilor au scåzut draCa råspuns la incertitudinile crescute ¿i matic, în timp ce costurile inputurilor, în spe- la riscurile percepute, mul¡i fermieri mici ¿i cial cele ale îngrå¿åmintelor ¿i energiei, au mijlocii au fost obliga¡i sau au ales så-¿i recrescut semnificativ. Acestor provocåri li se ducå investi¡iile în culturile lor. Aceastå decizie adaugå seceta severå care a afectat nu- serve¿te ca un mecanism de adaptare care meroase regiuni ale României ¿i care a avut vizeazå atenuarea pierderilor poten¡iale ¿i un impact negativ asupra randamentelor cul- protejarea resurselor limitate. turilor, în special pentru cultura de porumb. De¿i nu sunt disponibile statistici specifice În fa¡a unor astfel de circumstan¡e, la Bayer privind insolven¡a fermierilor, este plauzibil am råmas fermi în angajamentul nostru de a så presupunem cå ratele de insolven¡å ar fi ne sprijini clien¡ii. Am întreprins ac¡iuni pentru putut cre¿te. În consecin¡å, este posibil så a ajuta fermierii, inclusiv prin: aprovizionare asiståm la o tendin¡å de consolidare ulterioarå consistentå ¿i fiabilå cu produse ¿i hibrizi spe- între ferme ¿i terenuri în viitorul apropiat. În ciuda dificultå¡ilor persistente cu care cial adapta¡i pentru a råspunde nevoilor fermierilor români, asigurând stabilitate pe o se confruntå, fermierii au demonstrat o rezisten¡å remarcabilå în fa¡a provocårilor repetate pia¡å imprevizibilå; O mai mare flexibilitate în ofertele noastre, ¿i accelerate. Au demonstrat capacitatea de abordare care ne permite så ne adaptåm la a se adapta ¿i de a persevera în condi¡ii necircumstan¡e individuale, asigurându-ne cå favorabile. Ne înclinåm în fa¡a tenacitå¡ii ¿i 26

Boualem Saidi, directorul Bayer pentru România, Bulgaria [i R. Mol Profitul Agricol 37/2023

CULTURI VEGETALE for¡ei demonstrate de ace¿ti adevåra¡i eroi. Iar speran¡a noastrå este cå sezonul viitor va aduce perspective mai pozitive, dând fermierilor posibilitatea de a-¿i recåpåta stabilitatea. Care sunt noutå¡ile Bayer pentru perioada urmåtoare, pentru sezonul urmåtor ¿i chiar ¿i anii urmåtori? Iatå o prezentare generalå a eforturilor noastre în fiecare domeniu:

Inova¡ie: suntem dedica¡i lansårii ¿i promovårii noilor produse de portec¡ia plantelor care abordeazå eficient managementul dåunåtorilor, minimizând în acela¿i timp impactul acestora asupra mediului. Exemple de aceste produse includ: Serenade, Flipper, Input 460SC, Nativo Forte, Sivanto Energy. În plus, continuåm så dezvoltåm ¿i så introducem noi hibrizi, cum ar fi DKC5092, DKC5810, DKC4109, DKC4611, DKC5816, care prezintå o toleran¡å crescutå la condi¡iile de secetå. Mai mult, cercetårile noastre se concentreazå pe crearea de sisteme de cultivare ¿i solu¡ii personalizate care îmbunåtå¡esc înfiin¡area culturilor ¿i le permit fermierilor så facå fa¡å provocårilor, precum înflorirea induså de cåldurå. Transformåri digitale: lucråm activ pentru cre¿terea gradului de con¿tientizare ¿i adoptarea de solu¡ii digitale inteligente, cu un accent special pe Climate FieldView. Aceastå tehnologie de ultimå orå le permite fermierilor så utilizeze date ¿i så ia decizii bine informate, bazate pe condi¡iile de teren în timp real. Prin integrarea instrumentelor digitale în practicile lor agricole, fermierii î¿i pot optimiza opera¡iunile, î¿i pot spori productivitatea ¿i pot gestiona eficient resursele. Sustenabilitate: am creat parteneriate cu asocia¡iile de fermieri pentru a promova ¿i încuraja adoptarea de practici agricole conservative ¿i regenerative. Prin aceste colaboråri, ne stråduim så cre¿tem gradul de con¿tientizare cu privire la beneficiile unor practici cum ar fi sistemele de lucråri ale solului fårå aråturå ¿i utilizarea culturilor de acoperire. Care este strategia Bayer pentru perioada urmåtoare, ¡inând cont de necesitatea evidentå de diminuare a riscurilor? Pornind de la punctele men¡ionate mai sus, obiectivul nostru principal este så aducem o contribu¡ie semnificativå care så-i ajute pe fermieri så abordeze provocårile emergente ¿i så valorifice oportunitå¡ile. Pentru a realiza acest lucru, am schi¡at un plan cuprinzåtor. Vorbim, în primul rând, de inova¡ii personalizate, concepute special pentru

dova Profitul Agricol 37/2023

a face fa¡å provocårilor locale ¿i a aborda problemele legate de climå. Acestea includ progrese în domeniul semin¡elor, cum ar fi soiurile de porumb de talie reduså ¿i solu¡ii de protec¡ie a culturilor, inclusiv produse biologice, care ajutå la combaterea eficientå a dåunåtorilor. Iar platforma noastrå de agriculturå digitalå - Climate FieldView - reprezintå, cum spuneam, solu¡ia cea mai holisticå ¿i cuprinzåtoare, care le permite fermierilor så-¿i optimizeze opera¡iunile. Agricultura durabilå: suntem dedica¡i promovårii practicilor agricole durabile, punând un accent puternic pe sånåtatea solului ¿i pe adoptarea tehnicilor de agriculturå regenerativå. Încurajând fermierii så adopte aceste practici, ne propunem så minimizåm utilizarea resurselor naturale, så protejåm mediul înconjuråtor ¿i så promovåm rezilien¡a agricolå pe termen lung. Agricultura digitalå ¿i agricultura de precizie: prin plantare de precizie, luare a deciziilor în cuno¿tin¡å de cauzå ¿i practici îmbunåtå¡ite de management al culturilor, cåutåm så îmbunåtå¡im productivitatea ¿i eficien¡a generalå. Abordare ¿i servicii cu valoare adåugatå: aspiråm la tranzi¡ia de la simpla furnizare de inputuri la crearea de parteneriate strategice cu fermierii. Procedând astfel, ne propunem så creåm valoare ¿i så împår¡im riscurile asociate agriculturii. Aceastå abordare colaborativå asigurå fermierii cå au acces la sprijinul, expertiza ¿i resursele necesare pentru a face fa¡å provocårilor ¿i a profita de oportunitå¡i. Noi oportunitå¡i de pia¡å: suntem tot timpul aproape de fermieri pentru a le facilita valorificarea oportunitå¡ilor de pe pie¡ele emergente. De exemplu, le facilitåm participarea la programe de credit de carbon, asistându-i în atingerea ¡intelor privind protec¡ia mediului pentru a genera fluxuri de venituri suplimentare, ajutând în acela¿i timp planeta så fie mai curatå!

a consemnat Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.802 milioane tone, cu 52 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.497 milioane tone, cu 50 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de orez va fi 518 milioane de tone, în cre¿tere cu 4,5 mil. de tone fa¡å de 2022/23. Sorgul va ajunge la 62,3 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mult ca în 2022/23. Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 142 milioane tone, mai micå cu 10 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23. Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 661 milioane tone, cu 31 milioane mai mult fa¡å de 2022/23. Produc¡ia de soia va ajunge la 401 milioane tone, cu 31 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 83 milioane tone, cu 3,5 milioane tone mai micå fa¡å de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 56 milioane tone, mai mare cu 3,4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23.

Balan]a agroalimentar\ a UE s-a îmbun\t\]it în iunie Volumele de cereale exportate între ianuarie ¿i iunie 2023 au crescut cu 2,6 milioane de tone fa¡å de anul trecut. Exporturile de uleiuri vegetale ¿i semin¡e oleaginoase au crescut cu 38%, iar cele de culturi proteaginoase cu 21% în prima jumåtate a anului 2023, fa¡å de perioada similarå din 2022. Exporturile de preparate din cereale au crescut valoric cu 14%, respectiv peste 1,4 miliarde de euro, iar cele de preparate din fructe ¿i legume cu 23% / +1,1 miliarde euro, de¿i volumele au scåzut. Dupå ce comer¡ul comunitar cu produse agroalimentare ¿i-a revenit în mai, în iunie s-a înregistrat un excedent de 30%, pe fondul reducerii accentuate a importurilor ¿i cre¿terii moderate a exporturilor. Balan¡a comercialå a UE a ajuns la un excedent de 32,9 miliarde euro pentru perioada ianuarie-iunie 2023, cu 6,5 miliarde euro mai mult decât în perioada ianuarie-iunie 2022, par¡ial în urma scumpirii principalelor produse agroalimentare exportate de UE, cu excep¡ia cerealelor. Acestea

sunt principalele constatåri ale celui mai recent raport lunar privind comer¡ul agroalimentar publicat de Comisia Europeanå. Exporturile agroalimentare ale UE s-au situat la 19,6 miliarde euro pentru luna iunie. Exporturile din prima jumåtate a anului 2023 au cumulat 115,3 miliarde euro, cu 7% mai mari decât în aceea¿i perioadå din 2022. Primele trei destina¡ii pentru exporturile agroalimentare ale UE în perioada ianuarie-iunie a acestui an au fost Regatul Unit, Statele Unite ¿i China. Importurile agroalimentare din UE au scåzut la 13 miliarde de euro, cu 10% sub nivelul din iunie 2022. În prima jumåtate a anului 2023, importurile de cereale ¿i zahår au crescut atât în valoare, cât ¿i în volum fa¡å de prima jumåtate a anului 2022. Înså importurile de uleiuri vegetale, semin¡e oleaginoase ¿i proteaginoase au scåzut în valoare ¿i volume. Primele trei ¡åri de origine pentru importurile agroalimentare din UE între ianuarie ¿i iunie 2023 au fost Brazilia ¿i Regatul Unit, urmate de Ucraina.

Robert VERESS

Produc¡ia de arahide este estimatå la 51 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 112,4 milioane tone, în scådere cu 6 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 11 septembrie 2023. 28

Profitul Agricol 37/2023

CULTURI VEGETALE

Alcedo intr\ pe pia]a carbonului Gabriela Rizescu, pre¿edintele Alcedo, recomandå celor interesa¡i de serviciul de cartare agrochimicå fie så acceseze site-ul companiei, unde la rubrica MyAlcedoSoil vor gåsi o mul¡ime de detalii, fie så contacteze reprezentantul zonal de vânzåri. Fermierii acomoda¡i cu serviciile online pot opta pentru pachetul Gold - un abonament de 580 de lei anual, care le oferå acces la toate

datele ¿i serviciile pe care le poate genera platforma, inclusiv hår¡ile de fertilizare cu ratå variabilå generate dupå cartarea agrochimicå, ce pot fi descårcate direct în calculatorul ma¿inii cu care se va realiza lucrarea. În varianta fårå abonament, se trimit datele pe e-mail. În cazul fermierilor care solicitå includerea serviciului de prelevare, se då o estimare de cost la plasarea comenzii, înså costul final

va depinde de distan¡a de la care vine prelevatorul, de suprafa¡a cartatå, de distan¡a dintre parcele. Cartarea agrochimicå se justificå în special pentru cei care cautå så utilizeze eficient fertilizan¡ii, lucru cerut de altfel ¿i de noua politicå agricolå europeanå, prin folosirea ratei variabile.

Robert VERESS

Gabriela Rizescu, pre¿edinte Alcedo “Fermierul intrå în cont ¿i î¿i vede solele, hår¡ile NDVI realizate cu date transmise de sateli¡i. Î¿i poate descårca automat datele de la APIA (fårå ca softul så stocheze user ¿i parolå), ce ulterior apar automat în formularul de comandå, eliminându-se introducerea manualå. Înainte de plasarea comenzii, mai trebuie så se precizeze ce urmeazå så cultive pe sola respectivå, produc¡ia scontatå ¿i stadiul parcelei. Selecteazå dacå face singur prelevarea sau solicitå ¿i acest serviciu. Dacå vrea analizå de tip APIA sau personalizatå.” Cum îngrå¿åmintele chimice sunt responsabile de o bunå parte a amprentei de carbon a unei ferme, serviciul MyAlcedoSoil e recomandat a fi conectat cu MyAlcedoCarbon. Acesta din urmå este un audit de carbon, cu identificarea surselor de emisii ¿i a practicilor de îngropare a carbonului. Datele colectate sunt introduse în platforma MyEasyCarbon. Pentru validitatea datelor, Alcedo este certificatå, la rândul såu, de un auditor extern, care realizeazå verificåri periodice. Pasul urmåtor va fi emiterea certificatelor de carbon. “Deocamdatå, în Uniune vorbim de 30

o pia¡å voluntarå, nereglementatå. Din 2027 ar putea fi reglementatå. Se pregåte¿te terenul cu noile GAEC. A¿adar, este posibil ca din 2027 så asiståm la o pia¡å reglementatå unde e nevoie ca datele så fie validate. Prin MyAlcedoCarbon anticipåm momentul ¿i luåm date validate de la fermieri. Lucråm dupå model francez, cu o firmå din Fran¡a, cu metodologia Label bas carbon, utilizatå pe scarå largå acolo. Fran¡a ¿i-a reglementat deja pia¡a internå”. Fermierii înscri¿i în platforma MyAlcedoCarbon trebuie så facå dovada proprietå¡ii / arendårii, cu declara¡ia APIA; trebuie så încarce registrul de u-

tilizare al îngrå¿åmintelor, ca så valideze cantitå¡ile aplicate, precum ¿i registrul consumului de carburan¡i. “Bilan¡ul de mediu este aståzi depus de companiile cu peste 500 de angaja¡i. Din 2025 vor fi obligate ¿i cele cu 250+ angaja¡i, iar din 2027 toate companiile. Deci fermierii ar trebui så se pregåteascå, så ¿tie cum stau, dacå sunt carbon pozitivi sau negativi”. În perioada urmåtoare, Alcedo va oferi în platforma MyAlcedoCarbon calculator rapid de carbon - gratuit. Va fi un serviciu orientativ, ca fiecare fermier så ¿tie cum stå cu balan¡a de carbon - dacå e poluator sau, dimpotrivå, stocheazå, chiar ¿i fårå så ¿tie ¿i deci fårå så monetizeze stocarea. Profitul Agricol 37/2023

CULTURI VEGETALE

S\ fie drona viitorul în protec]ia plantelor? La ferma Agrobaden Banat (2.750 ha), a lui Nicolaie Apopi din Peciu Nou, Timi¿, douå firme orientate spre digitalizarea agriculturii, Riago ¿i DroneBox, au organizat o demonsta¡ie cu drona DJI Agras T30, un model dezvoltat special pentru agriculturå. “Am fost în mai multe ferme ¿i to¡i au fost foarte încânta¡i de ceea ce poate face o dronå Agras 30”, spune Raul Gu¿eilå, fondatorul Riagro. Nicolaie Apopi i-a cunoscut pe fondatorii celor douå firme în urmå cu doi ani. ¥n 2022, au fåcut împreunå primul test cu modelul T30. Atunci au aplicat un tratament cu erbicid total pe 100 ha de samulastrå de rapi¡å. În paralel, a fost fåcut ¿i un tratament obi¿nuit, cu un sprayer autopropulsat. Doza de erbicid a fost respectatå atât în tratamentul cu drona, cât ¿i în tratamentul cu autopropulsata. Efectul a fost surprinzåtor, spune fermierul. În parcela unde a tratat cu drona, a durat cu douå zile mai mult procesul de efect al erbicidului. Atât. A fost singurul lucru deosebit pe care Apopi l-a observat între cele douå sole comparate. Pentru cå studiile de un singur an nu i se par concludente, a decis så continue experimentul ¿i anul acesta. “Din cauza schimbårilor climatice ¿i a condi¡iilor pe care le impune UE pentru a fi eligibili la plata subven¡iilor, este necesar så investim în tehnologii superioare. Ne ajutå så fim eligibili”, a concluzionat Apopi. Dupå erbicide, insecticidele au fost aplicate cel mai des cu drona în ferme, cu efecte concrete ¿i u¿or de constatat în culturi cu ochiul liber. Cei de la Riago testeazå tratamente cu fungicide chiar la Facultatea de agriculturå din Cluj. De pildå, la floarea-soarelui au studii cu o Profitul Agricol 37/2023

istorie de 7 ani. Au experimentat efectele tratamentelor cu fungicide. Au testat volume diferite de apå, de la 8 la 100 litri. “Asta în contextul în care am zis cå 100 de litri se aplicå cu autopropulsata”, spune unul dintre speciali¿tii Riago, Mådålina ªerban. “¥n ferma de la Cluj, care este foarte fragmentatå ¿i greu de gestionat, utilizarea dronei a fost utilå fiindcå am reu¿it så fac multe economii ¿i så îmi reduc cantitatea de motorinå utilizatå, între 300 mililitri ¿i 1 litru la hectar pe tratament. Acest fapt pentru mine a contat foarte mult. Un fermier din zona de sud m-a sunat ¿i mi-a spus cå a ob¡inut o produc¡ie de 3.700 kg la ha la floarea soarelui unde tratamentele au fost date cu drona, într-o fermå fårå iriga¡i. Ce altceva mai poate så însemne în afarå de faptul cå utilizarea dronei are eficien¡å”, a accentuat Mådålina ªerban. O dronå, spune Raul Gu¿eilå, fondatorul Riagro, poate aduce economii mai ales la combustibil. Cei mai aten¡i cu

mediul vor observa ¿i o reducere a cantitå¡ii de apå. Dar, în primul rând, se reduce mult consumul de combustibil. Conteazå foarte mult ¿i faptul cå utilajele nu mai taseazå terenul, cåci drona zboarå pe deasupra culturilor. ªi, cel mai important, fermierul poate så aplice tratamentele chimice ¿i fertilizarea în orice moment, indiferent de situa¡ia din câmp. “Am avut cazuri când am dat erbicidele chiar pe ploaie. Pe zona noastrå, Bra¿ov -Târgu Jiu, dar ¿i în alte jude¡e nu se mai intra în câmp când apårea zborul de Ostrinia, ¿i era ni¿te pagube destul de mari, dar când ai drona, nu mai ai probleme”, spune Gu¿eilå. Drona Agras T30 are un rezervor de 30 litri, o capacitate de acoperire de pânå la 16 hectare pe orå, iar viteza de lucru este de 25 km/h ¿i lå¡imea de lucru de 9 metri. Riagro este dealer oficial al dronelor DJI pe partea de agriculturå.

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE El Niño a ajuns în Australia Guvernul australian a anun¡at oficial cå efectele fenomenului El Niño au început så se simtå în sudul ¡årii, acolo unde existå un risc ridicat de apari¡ie a incendiilor de vegeta¡ie din cauza temperaturilor prea ridicate pentru aceastå perioadå. “Existå deja condi¡ii meteo extreme în unele zone ale continentului, în special perioade lungi de caniculå. Avem o primåvarå foarte caldå ¿i uscatå”, explicå meteorologul Karl Braganza. Dupå trei ani de precipita¡ii abundente, care au provocat inunda¡ii ¿i alunecåri de teren, El Niño ar putea aduce o perioadå de secetå severå ¿i reducerea recoltei de grâu din acest sezon. Guvernul australian a redus deja cu 800.000 de tone produc¡ia estimatå de grâu din acest an, pânå la 25,4 milioane de tone.

Egiptul renun]\ la marele contract de import de grâu din Rusia Uria¿ul contract semnat de Egipt pentru importul a aproape o jumåtate de milion de tone de grâu din Rusia a fost anulat, dupå ce Moscova a blocat livrarea cerealelor. Conform unor surse neoficiale, Kremlinul a solicitat un pre¡ mai mare fa¡å de cel agreat prin contractul ini¡ial, iar Egiptul a preferat så renun¡e la tranzac¡ie ¿i så caute cereale din alte surse, în special Fran¡a ¿i Bulgaria. La începutul lunii, Autoritatea Generalå pentru Aprovizionare din Egipt (GASC) anun¡a importul a 480.000 de tone de grâu rusesc dupå negocieri directe cu traderul Solaris, la pre¡ul de 270 de dolari per tonå.

Mexicul caut\ alternative la porumbul american Agen¡ia agricolå ABARES a avertizat cå seceta îi va for¡a pe mul¡i fermieri så-¿i sacrifice animalele, iar pre¡ul cårnii de oaie ¿i vitå se va reduce pe pia¡a internå. “În aceste condi¡ii, exporturile de alimente ale Australiei vor scådea ¿i ele, estimåm cå vor ajunge la 65 de miliarde de dolari, cu 17% mai pu¡in fa¡å de anul trecut”, a declarat directorul executiv al ABARES, Jared Greenville. El Niño a provocat deja 61 de incendii de vegeta¡ie în statul New South Wales, iar guvernul a interzis total focurile în aer liber în regiunea Sydney. 32

Cercetåtorii de la Universitatea Agricolå din Chapingo au anun¡at cå au reu¿it så creascå produc¡ia de semin¡e de porumb nemodificat genetic, pentru a reduce dependen¡a de porumb modificat genetic importat din Statele Unite. Universitatea î¿i propune så producå suficiente semin¡e în urmåtorii doi ani pentru a cultiva aproximativ 6 milioane de tone de porumb. “Vrem så le punem la dispozi¡ie producåtorilor semin¡ele de care au nevoie ¿i tehnologia necesarå pentru a ob¡ine o recoltå bunå”, spune Claudio Carballo, conducåtorul proiectului.

Acest pre¡ este înså mai mic fa¡å de nivelul minim stabilit neoficial de guvernul rus pentru exporturile de cereale, pe fondul eforturilor Kremlinului de a profita la maxim de blocarea livrårilor din Ucraina dupå ce acordul care permitea exporturile din Marea Neagrå nu a fost prelungit. Porturile ruse sunt pline de cereale dupå doi ani cu recolte foarte bune, iar Moscova încearcå acum så monopolizeze aprovizionarea globalå cu grâu ¿i så impunå pre¡ul de export. Strategia ar putea înså e¿ua complet pentru cå Ucraina a relua deja exporturile din porturile Mårii Negre, folosind o nouå rutå care trece prin apele teritoriale ale României ¿i Bulgariei.

Mexicul este angajat într-o disputå comercialå majorå cu SUA, din cauza planului pre¿edintelui Andres Manuel Lopez Obrador de a interzice importul de porumb modificat genetic de anul viitor, dar guvernul nu are momentan o surså alternativå de aprovizionare. Ministrul adjunct al Agriculturii, Victor Suarez, spune înså cå produc¡ia internå ar putea reduce cu pânå la 15% dependen¡a de importuri. În luna august, SUA a cerut o procedurå oficialå de arbitraj în cadrul Acordului Comercial NordAmerican, iar Mexicul a anun¡at cå a¿teaptå decizia comisiei, pe care o va respecta.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 37/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR 7 octombrie, parada taurilor la Semtest BVN Mure[ Pe 7 octombrie, Semtest BVN Mure¿ organizeazå la sediul de lângå Târgu-Mure¿ prezentarea anualå a celor mai frumo¿i tauri. Evenimentul va avea loc pe Strada Tofalåu 677, Sângeorgiu de Mure¿.

emtest BVN Mure¿ se poate mândri cu taurii care au fåcut så înfloreascå ro¿u cu alb dealurile ¿i mun¡ii României: Hokuspokus, Windspiel, Elfer, Villeroy, Helfgott, Wahnsinn, Habsburg, Wundervoll, Sehrgut, Watubu, Everglade, Wonder, Mega, Haselhof, Vincenzo, Irregut, Huraxdax, Mustang, Holunder, Hurly, Royal, Villabella, Mogul, Polaroid, Herzschlag, Wolfenhof, Exchange, Stefanus, Vielfalt, Wiggerl, Honk, Highfive, Erbfolger, Inferno, Maigoldig, Jungspund, Wennwilli, Happyend... Fiecare cu tråsåturile lui genetice pentru ameliorarea rasei Bål¡atå Româneascå, denumire destul de improprie câtå vreme taurii provin numai din Germania timp de genera¡ii la rând. “Ne mobilizåm cât putem så mai facem câte ceva, spune Valer Radu Sician, director general la Semtest BVN Mure¿. Vor defila 22 de tauri. Avem valori bune, ¿i testa¡i dupå urma¿e, ¿i testa¡i 34

Valer Radu Sician, director general la Semtest BVN Mure[

genomic. Încercåm så-i ajutåm pe fermieri så producå mai mult ¿i mai bine în aceste vremuri tot mai grele pentru ei.” În timp ce importåm de la chinezi pânå ¿i lumânåri, România mai exportå în China doar miere ¿i material seminal

de la Semtest BVN Mure¿. “Pe timpul pandemiei, s-au oprit exporturile de material seminal spre China, dar acum s-au reluat. Noi vindem în China din 2010. Adicå trei genera¡ii de taurine. Este o pia¡å foarte dificilå. China negociazå la nivel mare cu toate centrele de ameliorare ¿i, în func¡ie de situa¡ie, ne strecuråm ¿i noi pentru cå suntem totu¿i un centru mic. Nu este o afacere mare, dar are semnifica¡ia ei.” Directorul Valer Radu Sician spune cå fermierii români nu au solicitat testarea propriilor tåura¿i la Semtest BVN Mure¿, dar institu¡ia råmâne deschiså la orice idee creativå din partea fermierilor.

Viorel PATRICHI

foto> arhiva Profitul Agricol Profitul Agricol 37/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

3.000 de euro subven]ie pentru juninca p\strat\ Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR) a organizat o adunare a pre¿edin¡ilor de asocia¡ii jude¡ene la sediul IBNA Balote¿ti. Un invitat surprinzåtor a fost Florin-Ionu¡ Barbu, ministrul Agriculturii. În fa¡a fermierilor, el ¿i-a manifestat preocuparea cå efectivul vacilor de lapte din România este în cådere liberå an de an. În 2022, aveam 374.962 de vaci cu lapte în ¡arå. În 2023, mai erau 344.000 de vaci.

acå nu se iau måsuri urgente, vaca de lapte din România merge sigur dupå porc. Ministrul le-a propus fermierilor så accepte tåierea Ajutorului Na¡ional Tranzitoriu (ANT - subven¡ia pe cap de

animal) pentru vacile prea båtrâne så mai dea randament, dar så creascå subven¡ia pe cap de junincå påstratå în fermå pânå la 1.800 de euro. Ministrul argumenteazå cå o asemenea måsurå va stimula cre¿terea efectivelor ¿i ar bloca sacrificarea vi¡elelor la abator. Vârsta la care vaca va råmâne fårå subven¡ie va fi stabilitå de asocia¡ii în acord cu ministrul.

Sprijin prin platå directå Ministrul a modificat Programul Na¡ional Strategic. În 2024, se va subven¡iona în plus pe suprafa¡a de un hectar pe o încårcåturå de 3 animale, subven¡ia pentru realizarea silozului de la 200 de euro la 460 de euro. Fermierul care produce siloz pe un hectar de porumb va primi 460 de euro. Deci este partea de subven¡ie, partea de ecoschemå ¿i 3 animale pe hectar. Este un ajutor în plus. “Vreau altå abordare, promite ministrul. Vreau så le dåm siguran¡å fermier-

ilor prin platå directå. Fermierul poate så-¿i facå un plan de afacere, prime¿te subven¡ie pe vaca de lapte cât reprezintå SCZ, cu ecoschema 100 de euro, de la 330 de euro. S-a redus cantitatea de paie ca så primeascå 100 de euro în plus, la care se adaugå al¡i 460 de euro la hectar cu 3 UVM. Sprijinul trebuie så vinå prin platå directå. Dorin¡a mea este så cre¿tem efectivele de vaci cu lapte ¿i de carne. România plåte¿te anual 18 milioane de euro ANT. Se då ANT ¿i pentru o vacå de 14 ani. Decizia este a asocia¡iilor: cele 18 milioane så fie împår¡ite la numårul de juninci påstrate anual în ferme. Deci se poate ajunge la un sprijin chiar de 3.000 de euro pe junincå. Voi analiza în detaliu ¿i la ANSVSA pe crotaliile înregistrate. Dacå vacile sunt prea båtrâne, crotaliile lor vor fi inactivate. Nu vor mai intra la platå. Ne dorim så avem perforF man¡å ¿i så nu mai importåm un

Viorel PATRICHI

Florin Barbu, ministrul Agriculturii: “Ceea ce vreau eu så fac este så ajungem împreunå la o analizå pe ultimii trei ani a evolu¡iei efectivelor. Eu nu evaluez asocia¡ii, eu evaluez aici vaca de lapte din România. Efectivele din Registrele Genealogice au scåzut. Noi am dat totdeauna bani ca så realizåm ceva cu acele registre. Eu vreau så le propun asocia¡iilor så le dåm cele 18 milioane de euro ANT ca så cre¿tem efectivele. Eu îmi doresc så nu dåm 30 de euro pe vacå la 400.000 de animale fårå calitå¡i, eu vreau så dau 1.800 de euro pe juninca påstratå în grajd. Poate så fie ANT ¿i 3.000 de euro. În 2023 ave¡i efective mai mici decât în 2020. 15-20% reprezintå înlocuire de efectiv, iar a¿a nu am crescut numårul de animale. Ne uitåm în balan¡a comercialå ¿i toatå lumea ne ceartå de ce nu avem lapte în România. ªi în Planul Na¡ional Stategic am schimbat subven¡ia la vaca de lapte la 3 vaci pe hectar încårcåturå ¿i de la 200 de euro, så mai primescå încå 260 de euro, deci 460 de euro pe hectarul de siloz, cu încårcåturå de 3 UVM. A¿a va fi 100% de la anul.” Profitul Agricol 37/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR litru de lapte. Mårim de trei ori subven¡ia, venim ¿i cu un credit agricol pentru cå vreau så ave¡i predictibilitate. În urmåtorii patru ani, ve¡i lua anual pe vacå 800 de euro ca så ¿ti¡i cum så vå face¡i planul în fiecare asocia¡ie. Juninci noi înseamnå cre¿terea efectivelor ¿i a cantitå¡ii de lapte. Trebuie så te joci cu procesatorii prin performan¡å, prin cantitate mare de lapte ¿i prin efective mari”. Timp de o lunå, ministrul va discuta cu toate asocia¡iile ca så explice acest mecanism. Barbu a reiterat cå, prin Planul Na¡ional Strategic, nu a mai permis concuren¡a între ramurile zootehniei. Fiecare are “axa” ei. “Trebuie så-i sprijinim pe fermierii care au 50 de animale ¿i vor så mai opreascå 30 de juninci. Iar eu så-i dau 3.000 de euro pe junincå. Îl sprijin så creascå efectivele în fermele mici.”

Pre¡ul laptelui este prea mic, au vociferat fermierii. Mai este ¿i seceta. Toader Nea¡å-Împåratu a cerut subven¡ie pe lapte cu facturå, la vedere. ªi atunci, vor cre¿te efectivele de juninci. Florin-Ionu¡ Barbu a refåcut calculul: SCZ = peste 500 de euro, subven¡ie pentru hectarul de siloz = 460 de euro, 1.800 de euro - sprijin pentru juninca opritå în fermå. “Så fim rezonabili. Noi trebuie så devenim competitivi ¿i så cre¿tem fermele. Pentru lapte, putem adåuga altå formå de sprijin. Prima de procesare pentru laptele din ¡arå. Laptele de import nu prime¿te nimic fiindcå nu are avizul asocia¡iilor. Existå modalitå¡i...” Fermierii i-au repro¿at cå primesc ANT ¿i “vaci care au ajuns cârna¡i demult”. Barbu le-a spus cå numai 7 ani va fi activ crotaliul la ANSVSA. Deci fermierul nu va mai putea lua bani pe acel crotaliu dupå 7 ani. “Må poate întreba cineva de la Curtea de Conturi de ce am dat 100 milioane de lei anual pentru Registrele Genealogice. Iar efectivele scad, scade ¿i laptele pe ansamblu. Eu nu pot justifi36

ca acei bani la Curtea de Conturi.” Anton Magiaru a spus cå, “dacå discutåm a¿a, facem parodie”, de¿i parodia este pe bani publici. “O vacå are lacta¡ie 305 zile pe an, la 30 de litri zilnic în medie x 1,8 lei litrul, rezultå 7.320 de lei, socote¿te ministrul. Mergem într-o direc¡ie gre¿itå. Din 2020, pânå azi, am pierdut 78.000 de vaci cu lapte. Am dat despågubiri de secetå 300 de lei pe hectar. Pe vaca de lapte am dat 100 de euro”. Un fermier i-a zis ministrului fårå menajamente cå îl regretå pe Adrian Chesnoiu, cå “mult mai conteazå factorul om”. “To¡i îl regretåm”, a admis ministrul.

Dumitru Grigorean, pre¿edintele ACBCR, råspunde ¿i de controlul oficial al performan¡elor pentru 4.000 de vaci cu lapte din jude¡ul Suceava. El a spus cå este esen¡ial så men¡inem måcar efectivele actuale, så nu mai scådem ca så nu punem în pericol securitatea alimentarå. “100 de euro pe vacå la på¿une este o måsurå foarte bunå. Societå¡ile de ameliorare nu sunt eligibile pentru investi¡ii. Så fim pe primul loc la exportul de porumb în UE ¿i pe locul 10 la taurine nu este în regulå. O fermå de porci po¡i s-o închizi azi ¿i s-o redeschizi peste o lunå sau peste trei ani, înså o

Florin Barbu le-a propus celor de la AGCTR så î¿i facå propria fabricå de procesare a laptelui cu banii din programul Investalim. Pentru perioada 2023 - 2026 are un buget pentru investi¡ii în procesare de aproximativ 600 de milioane euro, respectiv 148 de milioane euro anual. “Cre¿tem pânå la 1,2 miliarde de euro pentru fabrici de procesare în România. Nu vå împiedicå nimeni ca AGCTR cu 120.000 de vaci så facå o fabricå de lactate ca så nu mai primi¡i doar 1,7 lei de la multina¡ionale. Eu nu vreau så dau primå de procesare pentru Danone. Eu voi da primå de procesare fermierilor care proceseazå lapte. Trebuie så fim români ¿i så ne aråtåm for¡a fa¡å de multina¡ionale. AGCTR este eligibilå pentru un proiect Investalim.” fermå de vaci, dacå ai închis-o, n-o mai deschizi niciodatå...” Ministrul Barbu nu a spus cum îl va ajuta pe fermierul cu 10 vaci så ajungå la 20 ¿i pe cel cu 50 så atingå suta. ªi aici este vorba de peste un milion de tineri din satele noastre, care nu-¿i pot asigura un salariu minim pe cartea de muncå din fermele lor de familie. Cu ei ce facem? Cât ne-ar costa anual 1.000 de fermieri tineri cu câte 100 de vaci? Profitul Agricol 37/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Cine dore[te dispari]ia Agen]iei Na]ionale de Zootehnie Ministrul s-a hotårât så desfiin¡eze Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie ca så eficientizeze activitatea de la MADR. A¿a cum aratå acum, dupå restructuråri (mutilåri) repetate, ANZ func¡ioneazå în baza Legii 139/2014 privind unele måsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii ¿i în conformitate cu Hotårârea nr. 1188/2014. Acum, ANZ se desfiin¡eazå “ca urmare a comasårii prin absorb¡ie”. Ordonan¡a mai spune cå “Activitatea privind inspec¡ia de stat în zootehnie, activitatea de ameliorare ¿i reproduc¡ie, desfå¿uratå la nivel central, precum ¿i activitatea specificå de laborator se preia în cadrul Ministerului Agriculturii. Activitatea de control ¿i monitorizare din cadrul oficiilor jude¡ene de zootehnie ¿i centrelor regionale de zootehnie se preia de cåtre centrele jude¡ene ale APIA. Activitatea Centrului Na¡ional de Formare Profesionalå în Zootehnie se preia de Direc¡ia pentru Agriculturå Jude¡eanå Cluj.” ANZ are un patrimoniu inestimabil, cum ar fi patrimoniul genetic. Dacå îl mai are. Apoi, activitatea de ameliorare a raselor, de conservare a raselor autohtone nu este o bagatelå.

Profitul Agricol 37/2023

momentul în care må plåte¿te APIA, eu de cine ascult? Eu fac ce spune APIA. Oficiile jude¡ene lucreazå pentru APIA maxim douå luni pe an, timp în care fac ¿i activitatea cealaltå, de ameliorare. APIA nu este interesatå de ameliorare, nu este obiectivul ei ameliorarea raselor ¿i îi va trimite pe oameni unde are nevoie. Legea 32 aratå foarte clar: ANZ este autoritatea care supervizeazå activitatea din zootehnie, împreunå cu structurile teritoriale. Trebuie så respectåm lucrurile bine fåcute, cum a fost ¿i “Nu ¿tiu ce se întâmplå cu patrimoaceastå lege de care s-a ocupat Alexanniul Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie, dru Stånescu. spune Florinel Bîrcå, director general la E bine cå ministrul promite 1.800 de ANZ. Îl vor prelua probabil alte institu¡ii. euro de fiecare junincå påstratå, dar Unele lucruri vor råmâne în forma¡iunile vreau så ¿i våd cå då. În plus, a¿ vrea så care råmân, iar altele nu mai råmân. De våd cå då subven¡ii pentru fiecare tåura¿ exemplu, ANZ are foarte multe clådiri sacrificat în România cu facturå ca så nefolosite. Så le ia statul sau Ministerul oprim exportul de vite la un pre¡ de nimic. Agriculturii ¿i så le foloseascå. Peste Sprijinul pentru registrele genealo300 de clådiri. Ce så facem cu ele?” A¿a gice s-a mårit ¿i ar ajunge ¿i pentru este, så le ia... testarea tåura¿ilor. Aici trebuie diferen“Zootehnia se va pierde, spune un ¡iatå subven¡ia: asocia¡iile care nu fac fermier care a preferat så nu iaså din testarea tåura¿ilor så primeascå subanonimat. Cum mai func¡ioneazå oficiven¡ie mai micå. “ ile jude¡ene de control pentru zootehnie dacå vor fi transferate la APIA? Are APIA un asemenea interes? În Viorel PATRICHI fost director geGheorghe Nea¡å, e cå de fapt nu se neral la ANZ, spun å ci se reorganizeaz desfiin¡eazå ANZ, în i or åt nsferå pe lucr ministerul ¿i îi tra de mân tot la locul lor minister, dar ei rå muncå. atå. Eu am fåcut “Mutå statele de pl te explicat cå nu es scandal ¿i mi s-a e iin¡are. Iar clådiril vorba despre desf ”, rului Agriculturii sunt ale Ministe tran¿eazå Nea¡å.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Nu se dau bani pentru tauri române[ti “Ceea ce se plåte¿te prin ajutorul de stat pentru ameliorare se plåte¿te inclusiv pentru activitatea de testare ¿i de ob¡inere a reproducåtorilor masculi. Intrå în aceia¿i bani”, precizeazå Florinel Bîrcå, director general la ANZ. În programul de ameliorare, aprobat de ANZ, fermierii ¿i-au propus ce så facå ¿i vin cu modificåri în fiecare an. Testarea tåura¿ilor costå destul de mult pentru cå trebuie så faci verificarea pentru vaci candidate mame de taur, apoi mame de taur, ¿i abia apoi vi¡eii ob¡inu¡i dupå bonitare încep så-i testeze la Semtestul de la Craiova. Din multitudinea de tåura¿i testa¡i, un mic numår se încadreazå pentru continuarea testårii dupå valoarea de ameliorare. Tåura¿ii se testeazå genomic în Germania de la început”. “Un sistem de ameliorare, cum este în România, ar trebui så fie eligibil peste tot, spune Florinel Bîrcå, director general la ANZ. Nu po¡i så sus¡ii cå ai o activitate

Florinel Bîrc\, director general ANZ

corectå dacå nu ai ¿i dovezi cå a¿a s-a fåcut. De aceea, controalele au fost mai drastice în acest an. Iar dovezile se confirmå ¿i în urma activitå¡ii de control. Eu nu am dorit så fie un stres pentru fermieri activitatea de control. În 2022, au fost peste 5.000 de controale. În 2023, s-au efectuat 4.000 de verificåri la fa¡a locului de cåtre colegii de la oficiile jude¡ene. În acest an, avem 700 de fi¿e de inspec¡ie cu solicitare de rectificare a unor probleme gåsite în teren. Fiecare fermier trebuie så în¡eleagå ce are de fåcut. Cheia produc¡iei este ob¡inerea de tauri autohtoni. Avem 355.000 de vaci de lapte, înregistrate în Registrul Genealogic. Dar mai sunt peste 400.000 de vaci care nu au fost cuprinse în registre. Distribuirea materialului seminal este primordialå pentru noi. Facem 68% însåmân¡åri artificiale, restul e montå naturalå, care nu aduce

valori de produc¡ie peste medie. Semtestul Craiova este singurul care mai testeazå tauri din ¡arå. Avem 2.300 de operatori însåmân¡åtori. La ¿coala de la Dej, au fost ¿colariza¡i 170 în ultimii doi ani. Dacå nu cre¿tem numårul de animale, nu ajungem nicåieri. Vom verifica reproduc¡ia. Am efectuat numeroase controale la solicitarea APIA ca så poatå face plå¡ile ¿i la zootehnie în avans. Am fåcut 5.057 de controale, cu 270 de persoane. Lucråtorii no¿tri nici nu au avut concedii în varå. Avem probleme cu laboratoarele de lapte. Noi facem peste un milion de analize anual ¿i aparatura nu poate duce mai mult. Am discutat cu pre¿edintele ANSVSA så ducem analize ¿i la DSV ca så mai degrevåm pu¡in laboratoarele noastre. Dacå nu se fac verificårile COP la timp, fermierii nu-¿i iau banii pe ameliorare. Existå 4 laboratoare de stat în toatå ¡ara pentru analize fizico-chimice la lapte. Dacå va ceda laboratorul din Ia¿i, toatå Moldova e descoperitå. Statul nu are câ¿tig din aceste analize, dar pre¡urile trebuie ajustate. Aparatura e foarte scumpå.” Dacå statul ar da bani separat pentru testarea tåura¿ilor, mul¡i fermieri ar aplica pentru aceastå måsurå ¿i am avea material seminal de la tauri adapta¡i la condi¡iile noastre de mediu ¿i de furajare. AGCTR vinde ieftin materialul seminal ¿i are deja succese evidente. Urma¿ele taurilor de la AGCTR au rezultate bune în ferme. “Dacå vacile primipare ob¡inute din taurii testa¡i la Semtest Craiova dau lapte la nivelul mediei din ferma mea, eu sunt mul¡umit. De aceea, eu cumpår material seminal ¿i de la AGCTR”, spune Constantin Anghel.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 37/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Abatorul Tolil va fi gata la prim\var\ Pandemia ¿i cre¿terea excesivå a cheltuielilor de construc¡ie au fåcut ca aceastå lucrare impresionantå så intre în func¡iune în primåvara anului 2024. Compania agricolå Tolil func¡ioneazå în satul Baia, din jude¡ul Tulcea. Este crea¡ia lui Gigicå Apostol, ajutat cu talent ¿i pricepere de ginerele Constantin Chiriac. Ei fac agriculturå, comer¡ cu

cereale ¿i cu animale, au zootehnie, fac procesare de cereale într-o fabricå de nutre¡uri combinate, cu o capacitate de 10 tone pe orå. Au spa¡ii de depozitare pentru cereale de 80.000 de tone. Abatorul va avea o capacitate de tåiere de 300-500 de oi pe orå ¿i 30-50 de vite pe orå. “Este probabil cel mai mare abator din Europa”, spune Gigicå

Apostol. Construc¡ia acestui colos a costat peste 7 milioane de euro. De la AFIR au primit un sprijin de 2,5 milioane de euro, restul este cheltuialå proprie. Deci nu au primit 50% ajutor, cum scrie în documente, ci doar 30%, din cauza ratelor de schimb ¿i a altor cheltuieli.

Viorel PATRICHI

Ioan Chiriac> Au ap\rut semne c\ va cre[te pre]ul laptelui Pre¡ul laptelui se aflå într-o cre¿tere lentå, dar certå, spune Ioan Chiriac, un fermier din Radomire¿ti, Bacåu. “Laptele a ajuns în ¡årile occidentale la 0,48 euro litrul, de la 0,4 euro. La noi ajunge mai greu valul cre¿terii. Totul se petrece mai târziu pe la noi. A¿a a fost toatå istoria noastrå. Problema este cå scade consumul dacå se vor mai lua aceste måsuri fiscale absolut fårå noimå. Så pui tu 3% din cifra de afaceri la companiile care au sub 500.000 de euro mi se pare criminal. Ei lovesc a¿a exact în clasa mijlocie. Sigur, au vrut så-i prindå aici pe directorii marilor companii, inclusiv din IT, care nu iau salariile pe statul de platå. Iau salariile pe firme unde plåtesc 1% impozit. Guvernul trebuia så-i scuteascå pe cei care fac produc¡ie. Bine, så lase impozitul 1% ca la multina¡ionale, dar så nu-i bage 3% din cifra de afaceri celui care face produc¡ie pentru cå asta înseamnå cå omul are 19% profit din cifra de afaceri. Este enorm. Ca så dau profit de 3% la microîntreprinderi din cifra de afaceri, asta înseamnå profit de 19%. Nu existå 40

Ioan Chiriac, fermier, Radomire[ti, Bac\u

asemenea companii. Totul e gândit din pix, dar trebuie analizat. Dacå omul are produc¡ie, trateazå-l la fel ca pe patronii mari, care fac produc¡ie. Nu acorda facilitå¡i, dar nu-l omorî. Eu må refer la cei care fac produc¡ie, nu la cei care î¿i iau banii prin SRL-uri. Foarte multe companii mari î¿i optimizeazå costurile prin astfel de porti¡e, dar prinde-i pe cei care nu-¿i iau salariul pe statul de platå.” În schimb, companiile care declarå profit zero pot så scape iar de aceste måsuri fiscale. “Am în¡eles cå vor så-i taxeze ¿i pe ei cu 1% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnå foarte mult. Adicå trebuie så aibå un profit minim de 6% din cifra de afaceri. 6 x 0,16 impozitul pe profit rezultå 0,96, adicå exact 1%. Înså marile companii din

agriculturå nu pot avea profit de 6%. Pânå ¿i traderii multina¡ionali nu au un asemenea profit. Dimpotrivå, au pierderi în România. Nu må refer la cei din energie, care declarå profit zero. Dar ¿i ei, dacå plåtesc 1% din cifra de afaceri, trebuie så aibå minim 6% profit. Nu va migra nimeni din România. Câinii nu pleacå de la poarta abatorului. Ei au ni¿te co¿melii în România. Nu au fåcut investi¡ii majore aici. Dacå revenim la produc¡ie, discutåm despre altceva. Fac ma¿ini, produc cauciucuri... Acolo lucrurile se complicå. La fel ¿i la microîntreprinderi, cei care fac produc¡ie trebuie separa¡i de ceilal¡i care au activitate speculativå”. Ioan Chiriac vrea så uite cât mai repede acest an. A båtut grindina ¿i a fåcut pe 140 de hectare de floarea-soarelui o tonå la hectar în medie. “Este o gaurå totalå. La porumb am fåcut 2 tone la hectar ¿i eu scoteam 10-12 tone la hectar. A¿a cå despre agriculturå numai de bine! De aceea, må ocup mai mult de profitul societå¡ilor...”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 37/2023

MA{INI & UTILAJE Sem\nat de precizie cu Kverneland U-Drill AgroConcept desfå¿oarå în aceastå perioadå un tur de for¡å cu demonstra¡ii în fermele partenerilor såi. Vedetå este noua semånåtoare Kverneland U-Drill 6001 Plus.

emånåtorile din gama U-Drill sunt echipamente tractate, cu lå¡imi de lucru de 3 ¿i 4 metri în varianta rigidå, respectiv 4 ¿i 6 metri rabatabile. Sunt prezentate ca fiind ideale pentru pregåtirea patului germinativ, nivelarea terenului, semånarea ¿i presarea solului într-o singurå trecere. Pozi¡ionarea semin¡ei se face la vitezå ridicatå, 10 - 18 km/h. Cu bråzdarul Kverneland CD sunt posibile douå lå¡imi de rând diferite. În func¡ie de cerin¡e, se poate alege o distan¡å între rânduri de 12,5 cm sau 16,7 cm. Buncårul poate fi umplut cu u¿urin¡å folosind saci mari sau încårcåtor frontal sau telescopic. Pentru versiunea de 6 m este disponibil ¿i un ¿nec de umplere. Buncårul are o capacitate de 3.000 litri (3/4 m), respectiv de 4.350 litri (6 m). Semånåtoarea U-drill este extrem de u¿or de utilizat: fiind evident în totali-

Profitul Agricol 37/2023

tate compatibilå ISOBUS, ¿oferul de¡ine controlul tuturor datelor. Gama U-drill poate fi dotatå cu GeoControl, pentru a controla rata de aplicare. Etapa 1 - nivelarea. Pentru a ob¡ine cea mai bunå pregåtire a solului, roata frontalå niveleazå solul, sparge bolovanii ¿i, prin urmare, pregåte¿te terenul pentru un control optim al adâncimii tuturor elementelor utilajului.

Presiunea bråzdarului de 100 kg poate fi folositå pentru presarea efectuatå de ro¡ile de presare. Rezultatul: o adâncime uniformå de însåmân¡are chiar ¿i la viteze ridicate.

Etapa 5 - finalizarea semånatului. Grapele în formå de “S” sau cu degete asigurå acoperirea optimå a semin¡elor. Intensitatea de lucru poate fi setatå cu ajutorul unui dispozitiv de reglare conEtapa 2 - pregåtirea patului germi- tinuå a presiunii în trei unghiuri diferite. Semånåtoarea Kverneland U-Drill nativ. Grape cu douå rânduri de discuri scurte cu discurile sale conice ¿i sus- este dotatå cu un sistem complet aupensia individualå asigurå un pat germi- tomat de gestionare la capåtul rânnativ fin ¿i uniform peste întreaga lå¡ime durilor. Folosind un singur buton, operade lucru. Datoritå noului sistem hidra- torul poate ini¡ia o secven¡å la capåtul ulic, grapa cu discuri poate fi reglatå în rândurilor, ro¡ile, discurile ¿i bråzdarul fiind toate capabile de func¡ionarea aupermanen¡å din cabina tractorului. tomatå în etape temporizate. Secven¡a Etapa 3 - compactarea. Pentru un de ridicare care începe cu sec¡iunea control perfect al adâncimii bråzdarelor discului asigurå un control total al ¿i pentru un contact optim între semin¡e adâncimii pânå la capåtul rândului. ¿i sol, terenul prelucrat este apoi recomAtunci când începe secven¡a la pactat cu ro¡ile packer de dimensiuni capåtul rândului, dispozitivul de måsumari. rare se opre¿te automat - evitând semåEtapa 4 - semånat la adâncime natul dublu. Furtunurile de semin¡e sunt constantå. Profilul îngust al bråz- goale la capåtul rândului, ceea ce darelor, cu discurile din o¡el u¿or deca- economise¿te pânå la 5% din materialul late, permite o påtrundere u¿oarå în sol. de semånat.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Toc\toarele Orsi au ajuns în portofoliul Dicor Land Orsi, o companie puternicå din Italia, produce toatå gama de tocåtoare necesare nu numai într-o fermå, ci ¿i la o primårie de comunå sau ora¿. Produce inclusiv ma¿ini de tuns iarba, freze pentru sol, despicåtoare de lemne, cultivatoare ¿i alte utilaje agricole.

rsi se concentreazå pe proiectarea ¿i fabricarea de utilaje agricole robuste ¿i eficiente, care pot fi utilizate atât de fermieri, cât ¿i de operatori profesioni¿ti. Dicor Land de¡ine, la sediul din Remetea Mare, jude¡ul Timi¿, dar ¿i în celelalte ora¿e unde activeazå, ¿i poate oferi clien¡ilor tocåtoare forestiere, dar ¿i cu bra¡ pentru curå¡area drumurilor de arbori ¿i arbu¿ti, inclusiv tocåtoare clasice ata¿ate în spatele tractorului pentru mårun¡it be¡ele de floarea-soarelui. În plus, Dicor Land a mai primit tocåtoare destinate curå¡årii canalelor de iriga¡ii cople¿ite de bålårii, utilaje foarte necesare fermierilor care au asemenea sisteme. “Toate pot fi trase cu ajutorul tractoarelor, dar le putem pune ¿i pe buldoexcavatoare sau bobcat-uri. Pe un buldo-excavator se poate ata¿a un cap de tåiere ¿i utiliza ca atare, în tocarea crengilor ¿i tot ce este necesar”, a explicat Sorin Necula, specialist ofertare la Dicor Land. Tocåtoarele forestiere reprezintå gama cea mai specializatå de la Orsi. Acestea pot tåia un trunchi de copac cu o grosime de pânå la 25 cm.

"Poate da copaci jos la propriu. Cadru este integral din o¡el de înaltå calitate, hardox, de trei ori mai rezistent decât o¡elul normal. A¿adar are o rezisten¡å sporitå", este de pårere Necula. Utilajul are protec¡ie cu lan¡uri ¿i arc pentru apåsarea crengilor sub tocåtoare, atunci când volumul este mare. Orsi Hulk Forrester se conecteazå la tractor prin cardan. Dacå vrem så tocåm un copac, ridicåm capotajul ¿i mergem cu spatele pânå dåm în copac ¿i începem opera¡iunea. Varianta prezentatå la Remetea Mare este dotatå cu cu¡ite simple ¿i are capacitatea de a rade rådåcinile pe o adâncime de 5 cm. În interior, pentru o tocare sporitå, are montate contracu¡ite pe cadru. “Ciocanele au 1,5 kg, iar dacå înmul¡im cu 1.000 de tura¡ii pe minut rezultå o for¡å de måcinare extraordinar de mare. Pe lângå acestea existå linia

de contra-cu¡ite care toacå ¿i mai mårunt de¿eurile, lemnul, crengile, tot ce se bagå”, a aten¡ionat Necula. Tocåtoarea Orsi Hulk Forrest poate fi folositå în påduri, în vii, în lanurile de floarea-soarelui, în livezi. O altå tocåtoare performantå tot din portofoliu cu noutå¡i de la Dicor Land este cea cu bra¡, utilizatå cu cea mai mare eficien¡å pentru curå¡area marginilor drumurilor de bålårii. Pe lângå ¿osele mai existå ¿i acele garduri de protec¡ie a animalelor sålbatice. Tocåtoarea cu bra¡ poate trece dincolo de gard ¿i så taie ce e de tåiat, fiindcå bra¡ul mobil este foarte lung de 5 m. Capul de tåiere are de 1,5 m, are råcitor pe ulei ¿i trei func¡ii hidraulice. Aceasta e varianta cu joystick. Astfel toate comenzile se fac din cabinå.

Gheorghe MIRON

Sorin Necula, specialist ofertare Dicor Land Profitul Agricol 37/2023

MA{INI & UTILAJE

Trei serii noi de tractoare Sub mottoul “Get more made together”, care se traduce prin “Facem mai multe împreunå”, Claas a dezvåluit zilele trecute trei serii de modele noi, care includ nouå tractoare compacte cu puteri de pânå la 103 CP. Cu aceste noi tractoare Claas vizeazå fermele de culturi mixte ¿i specializate, precum ¿i fermele mici.

Tractoarele oferå o serie de caracteristici tehnice diferite în materie de performan¡å, transmitere a puterii, confort ¿i sarcinå utilå pentru a se potrivi cu diferite specifica¡ii ale clien¡ilor ¿i domenii de utilizare.

ELIOS 200 Seria Elios 200 include patru modele cu putere maximå cuprinså între 75 CP ¿i 103 CP. Elios 210 este disponibil cu platformå sau cabinå, cu o înål¡ime totalå începând de la 1,89 m (2,40 m cu cabinå). Elios 220, 230 ¿i 240 sunt disponibile doar cu cabinå. Tiran¡ii spate au o capacitate de ridicare de 3,2 tone ¿i greutatea totalå a ve-

Elios 300

hiculului este de 5,1 tone. Aceastå combina¡ie de caracteristici face modelul Elios 200 så fie ideal pentru sarcini simple în jurul fermei ¿i în ¿opron, pentru lucråri de logisticå repetitive cu sau fårå încårcåtor frontal ¿i pentru lucråri de tractare a greutå¡ilor u¿oare pânå la moderat grele.

ELIOS 300 Seria Elios 300 porne¿te de la o putere maximå de 85 CP ¿i include trei modele. Principala diferen¡å fa¡å de Elios 200 este transmisia cu 5 trepte de vitezå, cu powershifting twinshift ¿i in-

versor hidraulic disponibilå în echiparea standard. Lucrul cu Elios 300 este confortabil, fie cå este vorba de curtea fermei ¿i ¿opron sau de paji¿ti, câmpuri, planta¡ii ¿i påduri. Lå¡imea exterioarå minimå de 1,65 metri ¿i înål¡imea minimå de 2,60 metri permit folosirea tractorului în planta¡ii pomicole. Elios 300 poate fi utilizat în siguran¡å ¿i pe terenuri denivelate ¿i în pantå. Claas poate furniza la cerere anvelope pentru gazon Trelleborg montate din fabricå, pentru a proteja solul ¿i a reduce urmele låsate atunci când conduce¡i pe iarbå în parcuri, arene de echita¡ie ¿i terenuri de sport.

Axos 200

Elios 200

Axos 200 oferå mai mult din toate cele prezentate la modelele anterioare. Douå modele cu o putere maximå de 92 CP ¿i 103 CP completeazå acest segment de tractoare pânå la Arion 400. Pe lângå o capacitate de ridicare mai mare ¿i o sarcinå utilå mai mare decât ale seriei Elios, Axos 200 are ro¡i pe spate mari, de pânå la 34 inci. Acest lucru îl face un utilaj polivalent robust, fiabil ¿i compact, care func¡ioneazå bine chiar ¿i pe terenuri arabile dificile, incluProfitul Agricol 37/2023

MA{INI & UTILAJE

Claas siv pentru culturile de legume sau în silviculturå. Cu o înål¡ime de 2,62 metri, poate trece ¿i prin intråri joase ¿i este foarte agil datoritå unei raze minime de bracaj de 3,79 metri. Toate tractoarele noi din seriile Elios 200, Elios 300 ¿i Axos 200 sunt echipate cu motoare turbo FPT cu patru cilindri de ultimå genera¡ie, cu injec¡ie common-rail ¿i standard de emisii Stage V. Axos 200, Elios 300 ¿i Elios 240, 230 ¿i 220 au motor de 3,6 litri (3,4 l la Elios 210). Rezervorul de carburant la Axos 200 ¿i Elios 300 are o capacitate de 105 l, iar la Elios 200, de 95 l. Rezervorul de uree (AdBlue) este de 10 l. Toate motoarele sunt echipate standard cu preîncålzitoare de aer pentru motor. Op¡ional, este disponibil un element electric de asisten¡å pentru pornirea la rece, care asigurå o pornire fiabilå ¿i blândå a motorului la temperaturi scåzute, de pânå la -30°C. Op¡ional, este disponibilå o versiune

Putere

Capacitate de ridicare pe spate

Caracteristici tehnice, pe scurt:

Elios 210* 75 CP

3.240 kg

Elios 220 85 CP

3.240 kg

Elios 230 92 CP

3.240 kg

Elios 240 103 CP

3.240 kg

Elios 320 85 CP

3.240 kg

Elios 330 92 CP

3.240 kg

Elios 340 103 CP

3.240 kg

Axos 230 92 CP

3.350 kg

Axos 240 103 CP

3.350 kg

- cele 3 serii acoperå o plajå de putere de la 75 CP pânå la 103 CP; - Motoare common-rail cu patru cilindri Stage V, eficiente din punct de vedere al consumului; - Interval de schimbare a uleiului de 600 de ore; - Transmisie cu 4 trepte de vitezå pentru Elios 200, op¡ional cu Twinshift ¿i Revershift; - Transmisie cu 5 trepte de vitezå, standard cu Twinshift ¿i Revershift + op¡ional cu Smart Stop pentru Elios 300 ¿i Axos 200; 40 km/h la 1800/1750 rpm; - manetå scurtå a schimbåtorului de viteze; - Vitezå minimå de 500 m/h (400 m/h la 1400 rpm); - Cuplarea ambreiajului prin simpla apåsare a unui buton, ca echipare standard pentru toate variantele de transmisie; - Operare mecanicå standard; operare electrohidraulicå cu Electropilot ¿i întrerupåtoare basculante disponibile op¡ional pentru sistemul hidraulic cu 3 pompe pentru modelele Elios 300 ¿i Axos 200; - Supor¡ii încårcåtorului frontal sunt pozi¡iona¡i bine în spate pentru o stabilitate maximå; - sisteme Fitlock ¿i Mach pentru montarea ¿i demontarea u¿oarå ¿i în siguran¡å a încårcåtorului frontal; - sisteme Fastlock ¿i Speedlink pentru schimbarea rapidå ¿i u¿oarå a implementelor încårcåtorului frontal; - Operarea încårcåtorului frontal cu E-Pilot S sau Electropilot; - Cabinå cu montan¡i îngu¿ti pentru vizibilitate neîngråditå; - Parbriz lateral curbat; - Aer condi¡ionat ¿i scaun cu suspensie pneumaticå la cerere; - Monitor color de 4,2 inci (11 cm) în consola de la volan.

Model

* op¡ional cu sau fårå cabinå nu cu una, ci cu douå memorii pentru tura¡iile motorului pentru toate modelele Axos ¿i Elios. Acest lucru este deosebit de util atunci când se utilizeazå echipamente ac¡ionate de priza de putere sau hidraulic. Dupå salvarea tura¡iei motorului folosind pedala sau maneta ¿i butonul de accelera¡ie, ajustårile ulterioare pot fi efectuate cu ajutorul a douå butoane. Cu capacitå¡i de ridicare de pânå la 3.350 kg, modelele Elios 200, Elios 300 ¿i Axos 200 pot ridica utilaje standard pentru cultivare, gestionarea på¿unilor ¿i între¡inerea terenurilor. Toate modelele pot fi echipate op¡ional cu un încårcåtor frontal cu o capacitate de ridicare de 3.200 kg.

Arpad DOBRE

Axos 200 Profitul Agricol 37/2023

MA{INI & UTILAJE

Bogballe M-LINE economise[te îngr\[\mintele Gama Bogballe de ma¿ini de împrå¿tiat îngrå¿åminte din portofoliul NHR Agropartners are numeroase echipåri care permit o fertilizare corectå, exactå, eficientå ¿i, mai ales, fårå risipå, un argument foarte important pentru scåderea costurilor de înfiin¡are a culturilor, dar fårå a reduce necesarul de fertilizant prevåzut în tehnologie. Dotårile performante permit fertilizarea cu dozå variabilå, pe baza hår¡ilor agrochimice, fårå suprapuneri ¿i include sisteme de cântårire automatå, ghidare prin GPS, controlul sec¡iunilor, reglaje prin aplica¡ii de pe internet, sisteme de compensare a efectelor vântului. Gama de ma¿ini de împrå¿tiat în-

grå¿åminte Bogballe M-Line are buncåre cu capacitå¡i de pânå la 6.000 de kg. Sistemul de dozare face posibilå atingerea unui debit de 650 kg/min ¿i împrå¿tierea de microgranule la doze foarte mici, precum ¿i de îngrå¿åminte la doze mari ¿i pe lå¡imi extinse. Sistemul de control al sec¡iunilor

Dual Dynamic are 9 sec¡iuni, subdivizate în câte 5 sub-sec¡iuni, ajustând continuu împrå¿tierea îngrå¿åmântului, concomitent cu evitarea suprapunerilor.

Arpad DOBRE

Sandokan, un “tigru” eficient la prelucrarea solului Sandokan, ini¡ial un titlu de film vechi despre "tigrul Malaeziei", este numele dat de Maschio Gaspardo unui combinator greu, util la prelucrarea solului toamna ¿i primåvara ¿i aflat în portofoliul Dicor Land. Speciali¿tii companiei gålå¡ene ne-

au spus cå utilajul, dotat cu organe active cu arc, este proiectat så lucreze la o adâncime de 10 cm ¿i så finiseze patul germinativ, eliminând buruienile înainte de semånat. Sandokan are lå¡imi de lucru de la 4 la 6 m, iar Dicor Land recomandå ata¿area la tractoare

cu puteri de la 120 la 200 CP. În partea frontalå a echipamentul este montatå o barå de nivelare care "intercepteazå" to¡i bulgårii mari ¿i resturile vegetale voluminoase, fiind urmatå de un rulou (tambur) tip colivie, care sparge bolovanii ¿i niveleazå solul. La mijlocul utilajului sunt organele cu dål¡i, montate intercalat pe douå rânduri, care sunt potrivite pentru mai multe tipuri de sol ¿i eficiente în dezrådåcinarea buruienilor. Acestea sunt urmate de un rulou dublu tip Crosskil, care sfårâmå to¡i bulgårii råma¿i, apoi, la capåtul echipamentului, bara de nivelare finalå încheie pregåtirea terenului pentru semånat.

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 37/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 37/2023

LOCURI DE MUNC|

Profitul Agricol 37/2023

PAGINA DE HOBBY

Gala categoriei u[oare, la bonc\luit În România, cerbul lopåtar se numårå printre speciile de mamifere colonizate, adicå alohtone, adåugându-se, alåturi de muflon, celor autohtone. Unele animale, cum este cazul marmotei, au fost reintroduse la multå vreme dupå dispari¡ie, iar altele (bizamul, câinele enot, ¿acalul, gugu¿tiucul) au devenit componente ale faunei noastre prin expansiune naturalå. Dintre påsåri, fazanul este un caz similar de colonizare ¿i împåmântenire cu succes, de¿i mul¡i speciali¿ti interbelici s-au aråtat sceptici în privin¡a adaptabilitå¡ii lui la condi¡iile noii patrii. Originar din zonele mediteraneene ale Europei ¿i Asia Micå, cerbul lopåtar î¿i datoreazå numele românesc formei palmate a coarnelor, în partea lor superioarå. Dintre cervidele de la noi, este de mårime mijlocie, între cerb comun ¿i cåprior, specii de care se deosebe¿te ¿i printr-o plasticitate ecologicå mult mai reduså, fiind tributar condi¡iilor climatice mai blânde, apropiate de cele din zonele sale de origine. Selec¡ia artificialå – operatå de-a lungul timpului – i-a imprimat o mare variabilitate cromaticå. Indiferent înså de nuan¡a de cafeniu a blånii, specifice îi sunt petele albicioase permanente de pe spate ¿i de pe laturile corpului. Mai mult decât alte specii, cerbul lopåtar prezintå adesea cazuri de albinism ¿i melanism. Animalul impresioneazå plåcut prin alura elegantå, prin fine¡ea liniei corporale ¿i Profitul Agricol 37/2023

printr-un extraordinar dinamism. Preferå pådurile de foioase de micå întindere, mårginite de culturi agricole, fâne¡e sau på¿uni, fiind pu¡in preten¡ios în privin¡a nutri¡iei, în compara¡ie, de pildå, cu cåpriorul, care este extrem de selectiv. Se pare cå primele colonizåri dateazå din secolul al XVI-lea, când este men¡ionat în parcurile nobiliare din Transilvania. Prezen¡a sa certå este semnalatå în anul 1575, în incinte izolate. Emblematic pentru cerbul lopåtar din România råmâne înså parcul timi¿ean ªarlota, înfiin¡at între anii 1902 ¿i 1904 de contele Siegfried von Wimpffen, vânåtor împåtimit. În a doua jumåtate a secolului trecut, s-au fåcut populåri sistematice cu cerb lopåtar în majoritatea regiunilor ¡årii, astfel cå în momentul de fa¡å specia este pe deplin împåmântenitå ¿i integratå în fauna noastrå. Aståzi, cerbul lopåtar este prezent în douåzeci ¿i patru de jude¡e din România, sub formå de nuclee popula¡ionale izolate, cele mai valoroase ¿i viguroase dezvoltându-se pe meleaguri arådene, dintre care se distinge fondul cinegetic Socodor, aflat în Câmpia Cri¿urilor, nu departe de Chi¿ineu-Cri¿. Octombrie, mai cu seamå în a doua parte a sa, reprezintå luna rutului la aceastå specie. Boncåluitul taurilor de lopåtar este spectaculos, dinamic, dar mai pu¡in maiestuos decât al masculilor de cerb comun. Nici încle¿tårile dintre combatan¡i nu emanå for¡å, ci doar agili-

tate de spadasin. Dacå ar fi så traducem în limbaj pugilistic, taurii de cerb comun sunt de categorie grea, iar cei de lopåtar de categorie panå. Confruntårile dintre tauri se remarcå prin multå mi¿care ¿i risipå de energie. Vânarea cerbilor lopåtari are farmecul ei aparte, sporit de decorul autumnal al pådurilor de ¿es sau de deal atinse de penelul brumei. Pânå la momentul culminant al vânåtorii, ochiul se delecteazå cu vraja peisajului campestru, cu duelul sonor sau fizic al taurilor plini de temperament, comparå, alege... Cât prive¿te universul gastronomiei vânåtore¿ti, cunoscåtorii considerå carnea de cerb lopåtar superioarå celei a altor cervide, incluzând aici ¿i cåpriorul, foarte preten¡ios în alegerea hranei. Probabil cå nici lui William Shakespeare nu îi era stråin acest aspect, de vreme ce – semnaleazå biografii såi, cercetând arhivele vremii – a fost nevoit så-¿i påråseascå în grabå familia ¿i orå¿elul natal, Stratford-upon-Avon, în urma braconårii unui cerb lopåtar în chiar parcul de vânåtoare al lui Sir Thomas Lucy, nimeni altul decât judecåtorul de pace al districtului. Iatå cum tenta¡ia ospåtårii cu delicioasa carne de lopåtar a îmbogå¡it cultura umanitå¡ii, fugarul oprindu-se tocmai la Londra, unde ¿i-a început cariera de genial dramaturg ¿i sonetist.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

3 - 6 octombrie ¥n Fran¡a, la Clermont-Ferrand, se va organiza expozi¡ia zootehnicå Sommet de l’Élevage. 6 octombrie La USAMV Bucure¿ti are loc Congresul al XIII-lea al SRH. 7 octombrie La Movileni se va ¡ine Ziua Porumbului, un eveniment organizat de asocia¡ia Grânarii Ia¿i. 7 octombrie Are loc Parada taurilor, organizatå de Semtest-BVN Mure¿. 25 - 29 octombrie La Bucure¿ti are loc Indagra. Se va ¡ine în centrul expozi¡ional Romexpo. 15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå. 28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.

Am v\zut [i oi fericite Fermierul Yiannis Bourounis a relatat pentru postul de radio Status FM 107.7 Salonic cum s-a trezit cu o turmå de oi în serele lui de canabis medicinal de lângå Almyros Volos. Din cauza inunda¡iilor, toatå iarba de pe på¿une a fost distruså. Oile au våzut ceva tare verde în serele lui Bourounis, au intrat, au mâncat zdravån ¿i au ie¿it vesele foc de-acolo. Nu ¿tie nimeni ce vedeau de erau a¿a bucuroase. “Såreau mai sus decât caprele ¿i nu ¿tiam cum så le mai scot din serå, spune fermierul. Mi-au mâncat 300 de kilograme de canabis medicinal”. Findcå pårea ¿i el foarte surescitat, oamenii l-au întrebat cum se simte, dacå nu cumva trebuie så cheme ambulan¡a. “Eu må simt foarte bine, dar oile se simt mai grozav decât mine. Ele våd probabil

numai lucruri frumoase”, glumea Yiannis Bourounis. “Noi avem cea mai mare fermå de canabis medicinal din Europa Centralå ¿i de Est. Am pierdut 80% din produc¡ie din cauza inunda¡iilor. În timp ce încercam så salvåm tot ce puteam, am våzut dintr-odatå oi ¿i capre påscând lini¿tit în interiorul serei. Bietele animale nu mai gåseau nimic de mâncare din cauza ¿uvoaielor. Le place mult så pascå ha¿i¿, canabis medicinal, verde¡uri. Nu mai ¿tiam cum så le scot din serå, nu se mai dådeau duse ¿i såreau mereu”. Canabisul este toxic pentru majoritatea animalelor domestice, inclusiv câini, pisici ¿i påsåri.

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) Pitic de grådinå – Ocupat în luna de miere; 2) Vârtejul apei; 3) Mijloc de 9 10 ghidaj! – Companie militarå; 4) A vorbi cu cåldurå – Gardå de corp; 5) Trage pentru un mo¿ – Forme de sucealå; 6) A arunca în vânt – Se aude în Ardeal; 7) Fårå supliment la maså – Lua la oaste; 8) Defectatå în uzinå; 9) Mi¿cåri de aerisire – Via¡å de artist; 10) Fåcutå spre consolare.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 36/2023 ORIZONTAL: IRISI - TRAP; NESANSA - NR; RAC - SALATE; AVAR - TORID; DA - UCENICI; ANIMAL - PAL; C - FELINARE; ICONITA - IC; NASUC - STAT; APETISANTE.

VERTICAL: 1) Pericolul gripei… care plute¿te în aer – Surså de inspira¡ie; 2) ªtergåtoare ac¡ionate manual – Apel... la catalog! 3) Våzute în tablou! – N-au diferen¡e; 4) Caså de crea¡ie – Detestå alte popoare; 5) Produse la destina¡ie – A intra în teren; 6) Produce carambol – Rånit cu apå; 7) Intråri în pronun¡are; 8) Måmåligå moale – A munci ca hamal; 9) Umblå mereu cu pâra; 10) Certate cu logica.