Profitul Agricol nr. 41, din 2023-

nr. 41 din 1 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 41/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Carbonul, un El Dorado pentru agricultori Un nou concept, o nouå afacere, dacå vre¡i, se a¿azå temeinic în limbajul agricol. Este vorba de sechestrarea carbonului, monetizatå prin certificate de carbon, care pot fi vândute liber pe pia¡å, la fel ca orice altå marfå.

Ideea, ¿lefuitå precum un diamant, este puså în discu¡ie pânå ¿i în raportul Båncii Mondiale. ¥l conspectåm ¿i noi în paginile 32-34. ªi, zic exper¡ii båncii, simpla sechestrare a carbonului ar aduce fermierilor în plus vreo 40 de miliarde de dolari pe an. ¥n plus fa¡å de 2,5, hai 3 miliarde de dolari, cât valoreazå aståzi toatå produc¡ia agricolå.

Nu-i a¿a cå dintr-o datå afacerea cu carbon meritå aten¡ie?

Oricum sechestråm în jur de 1 miliard de tone de CO2. Mai precis, au socotit cei ce se pricep, 911 milioane tone. La un pre¡ care fluctueazå între 40 ¿i 80 de dolari pe tonå, vorbim de 36 de miliarde, la cel mai mic pre¡. La pre¡ul maxim, de 80 de dolari, ar fi vreo 73 de miliarde.

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Fårå carbon, zice Banca Mondialå, agricultura noastrå mai poate cre¿te valoarea produc¡iei cu maximum 1,3 miliarde pe an. Atât mai poate solul ¿i genetica de aståzi.

Abonamente ¿i difuzare

Ca orice idee nouå, ¿i sechestrarea carbonului are oponen¡ii ei. Dar are mai ales curio¿ii ei, pionieri care au încercat ¿i au câ¿tigat. Unul este Teofil Dascålu din Vrancea. Ca el mai sunt ¿i al¡ii, oameni tineri, deschi¿i la oportunitå¡ile care se deschid.

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Pentru ei, dar mai ales pentru cei ce nu au prins încå gust pentru aceastå afacere, pregåtim zilele acestea un supliment special, Carbonul, dedicat acestui El Dorado agricol ¿i tehnologiilor care trebuie adoptate.

Andrei OSTROVEANU

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

*El Dorado este un nume acordat generic oricårui ¡inut în care se descoperea aur, în vremea cuceririi Vestului Sålbatic.

Profitul Agricol 41/2023

3

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Problemele ridicate la întâlnirea mini¿trilor

6

Marocul vrea oi din România

8

Unanimitate europeanå: derogare de la GAEC 7¿i 8

7

Ucraina controleazå sever exporturile

8

Discu¡ii despre pia¡a carbonului

7

China cheltuie miliarde în Statele Unite

10

GAEC8 nu se poate aplica în fermele bio

26

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

14

Va fi mai pu¡inå soia

16

Culturi vegetale Precipita¡ii neînsemnate în zonele cele mai afectate de secetå

18

Corteva ¿i protec¡ia mediului

19

Solurile Europei se degradeazå continuu

19

Greva veterinarilor paralizeazå abatoarele

10

Indagra 2023 utilajele agricole mici, pe val 11

Trei probleme ale crescåtorilor de ovine

40

Ma[ini & utilaje Combaterea risipei alimentare începe din câmp

28

Produc¡ii mari la rapi¡å în Mehedin¡i ¿i Olt

29

Raportul Båncii Mondiale asupra agriculturii noastre

32

Sechestrarea carbonului fårå compromisuri economice

Funda¡ia Claas a premiat studen¡ii merituo¿i

34 Cu AgroPLUS CARE, Români la Agritechnica Mas Seeds sus¡ine culturile de porumb Cre[terea animalelor ¿i floarea-soarelui 20 “Reginele” câmpului cele mai mari combine din lume Primii la suprafe¡e Fonduri dar ultimii la produc¡ii 22 pentru colectarea ¿i valorificarea gunoiului de grajd 36 Hobby Exerci¡ii de tir Ministrul Barbu bagå oile în Registrul Genealogic 37 Cu gonaci, la fazani bråileni Petricå Andrei face profit Asocia¡ia Aberdeen-Angus La Timi¿oara, a fost lansatå fårå prå¿itoare 24 cre¿te ca din apå 39 Pia¡a de la Miezul Nop¡ii

41 42

44

48 49

50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Problemele ridicate la întâlnirea mini[trilor Pe 23 ¿i 24 octombrie a avut loc obi¿nuitul consiliu lunar al mini¿trilor Agriculturii din Uniune.

A fost o întâlnire cu agendå foarte încårcatå.

S-a discutat, din nou, despre situa¡ia pie¡ei ¿i securitatea alimentarå în contextul råzboiului din Ucraina, despre Directiva-cadru privind de¿eurile (aspectele referitoare la risipa alimentarå), înså problemele mai stringente au fost, de fapt, ridicate de mini¿trii din unele state membre când a venit rândul rubricii “¿i altele”.

Importurile din Ucraina Prezent la consiliu ca invitat, ministrul ucrainean al Agriculturii, Mykola Solskyi, a oferit o privire de ansamblu asupra evolu¡iei exporturilor de produse agricole ucrainene cåtre UE. Solskyi a participat ¿i la reuniunea mini¿trilor Agriculturii din Polonia, Cehia, Slovacia ¿i Ungaria, din 26 septembrie, în 6

Cehia, unde, de asemenea, a fost abordatå problema exporturilor ucrainene. Într-o informare prezentatå Consiliului, cele patru ¡åri reclamå lipsa capacitå¡ilor de depozitare a mårfurilor din recolta acestui an, din cauza suprasaturårii cu mårfuri ucrainene.

Ele solicitå o solu¡ie europeanå pe termen lung pentru aceastå situa¡ie. Solu¡ia ar consta în eficientizarea mecanismelor de tranzit cåtre ¡årile care au deficit de mårfuri alimentare, în special de cereale.

Un punct de plecare ar fi gåsirea de solu¡ii pentru compensarea costurilor de transport pentru mårfurile ucrainene, care evident cresc corespunzåtor distan¡ei pânå la destina¡ie. Într-o notå separatå, Austria clameazå aceea¿i necesitate de asigurare a tranzitului mårfurilor ucrainene cåtre ¡årile care au cea mai mare nevoie de ele, în special cele din Africa ¿i Orientul Mijlociu, înså vede solu¡ia problemei mai complex, punând accent pe extinderea capacitå¡ilor de transbordare ¿i transport în direc¡ia porturilor UE ¿i a porturilor ucrainene dunårene.

Asta, pe lângå o monitorizare mai eficientå din partea autoritå¡ilor ucrainene, cote de transport, extinderea procedurilor de tranzit pentru a

garanta cå produsele ajung la un cost mai scåzut în ¡årile mai pu¡in dezvoltate.

Pia¡a produselor organice este în scådere Un document despre perspectivele agriculturii ecologice a fost prezentat de delega¡ia lituanianå ¿i sus¡inut de România, Bulgaria, Croa¡ia, Cipru, Cehia, Danemarca, Finlanda, Letonia, Malta, Suedia ¿i Ungaria. În document se aratå cå cele mai recente date statistice demonstreazå reducerea consumului de produse ecologice în Europa. Importurile totale de produse agroalimentare ecologice în UE au scåzut de la 2,87 milioane de tone, în 2021 la 2,73 milioane de tone, în 2022, (-5,1 %). Cauzele sunt cre¿terea infla¡iei, precum ¿i pre¡urile ridicate la alimente ¿i energie. În Lituania ¿i alte state europene, suprafa¡a cultivatå ecologic este în scådere în 2023, fa¡å de 2022, fårå perspective de redresare anul viitor.

Ca atare, Lituania ¿i ¡årile semnatare invitå Comisia la o discu¡ie strategicå despre viitorul agriculturii ecologice.

Robert VERESS Profitul Agricol 41/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Unanimitate european\>

derogare de la GAEC 7 [i 8 Toate statele din Uniunea Europeanå au agreat propunerea României pentru prelungirea în 2024 a derogårilor pe GAEC 7 ¿i GAEC 8, a anun¡at ministrul Florin Barbu.

Prelungirea derogårilor s-a produs la Consiliul Agriculturå ¿i Pescuit de la Luxemburg, din 23 ¿i 24 octombrie.

“La Consiliul AgriFish s-au discutat douå teme importante pentru agricultura României, dar ¿i pentru cea europeanå”, a declarat ministrul.

“Pe de o parte, am discutat partea de derogåri la GAEC 7 ¿i GAEC 8, unde, cu cele douå state care mai erau, Fran¡a ¿i Germania, am avut o discu¡ie bilateralå cu cei doi mini¿tri ¿i în urmå-

torul Consiliul AgriFish vom face front comun. Deci, practic, toate statele din Uniunea Europeanå au agreat propunerea României de derogare de la GAEC 7 ¿i GAEC 8.”

Un alt punct important pe ordinea de zi în Consiliul AgriFish a fost cel legat de risipa alimentarå, în condi¡iile în care CE inten¡ioneazå så scoatå un act normativ pentru a atinge ¡inta de 50% pânå în 2030 privind risipa alimentarå din Uniunea Europeanå.

Aici, partea românå a sus¡inut ca reducerea risipei alimentare så se facå pe întreg lan¡ul. Pentru cå, spune ministrul, în România, în anumite momente ale anului, atunci când producem cantitå¡i foarte mari de legume, så se poatå lua måsuri de contingent, astfel încât pro-

dusele care vin din afara ¡årilor Uniunii Europene så aibå o restric¡ie mai mare. ¥n urma discu¡iei cu omologul francez se are în vedere extinderea unui acord de export a cårnii de pasåre pe teritoriul Fran¡ei. ¥n sectorul avicol Fran¡a are grad de autosuficien¡å de 50%, în timp ce România are 130%.

“Practic, producem cu o treime mai mult decât consumåm. Un acord cu Fran¡a în acest sens poate fi o solu¡ie pentru industria avicolå”, crede Florin Barbu.

a consemnat Andrei OSTROVEANU

Discu]ii despre pia]a carbonului Pre¿edin¡ia spaniolå a Consiliului a prezentat foaia de parcurs a Regulamentului privind certificarea eliminårilor de carbon.

Concomitent, dosarul este discutat în comisiile ENVI (Mediu) ¿i AGRI ale Parlamentului European.

Se sperå cå un compromis va fi atins la Consiliul Mediu din 18 decembrie. Separat de informarea pre¿edin¡iei spaniole, Polonia a prezentat o informare (ce seamånå, mai degrabå, cu o notå de protest) privind impactul pie¡ei UE de carbon asupra sectorului agricol ¿i a industriei agroalimentare.

Astfel, în opinia Poloniei, sistemul european de comercializare a certificatelor de carbon (EU ETS) are un impact asupra pre¡urilor energiei ¿i îngrå¿åmintelor. Pre¡urile cotelor din Profitul Agricol 41/2023

sistemul EU ETS aratå o tendin¡å ascendentå pe termen lung, peste a¿teptåri, dar rata de cre¿tere nu este uniformå.

Cele mai mari cre¿teri ale pre¡ului certificatelor au putut fi observate în 2021, când acesta practic s-a triplat. În ceilal¡i ani, schimbårile nu au fost atât de mari, dar în principiu tendin¡a ascendentå a persistat.

Februarie 2023 a înregistrat cel mai ridicat nivel al pre¡urilor de pânå acum, când bariera de 100 de euro pe tonå a fost depå¿itå pe pia¡a futures. În septembrie 2023 cota¡ia a scåzut la 85 de euro pe tonå. Totu¿i, aceasta nu reprezintå o scådere continuå sau înghe¡are a pre¡urilor, ci doar o stagnare periodicå.

Cre¿terea pre¡urilor certificatelor de carbon pe pia¡a UE contribuie la

cre¿terea costurilor de produc¡ie a energiei, care sunt transferate prin pre¡uri mai mari ale energiei vândute cåtre al¡i utilizatori, inclusiv, printre altele, companii din sectorul alimentar sau producåtori de legume de serå.

La rândul såu, ecologista Austrie avertizeazå cå Pactul Verde împinge agricultura europeanå la limitele sale: “De¿i agricultura va continua så aducå o contribu¡ie importantå la neutralitatea climaticå a Europei, cerin¡ele trebuie definite astfel încât så nu compromitå produc¡ia alimentarå europeanå ¿i securitatea alimentarå. Spre deosebire de alte sectoare, emisiile agricole provin în mare parte din procese naturale ¿i, prin urmare, nu pot fi reduse în aceea¿i måsurå”.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Syngenta e din nou în topul global al angajatorilor Grupul Syngenta a fost desemnat lider global al angajatorilor din agriculturå de cåtre revista Science. Totodatå, Syngenta este pe locul cinci în topul angajatorilor din cercetare în toate domeniile. Compania are 59.000 de angaja¡i, în peste 100 de ¡åri. Recent, a inaugurat un nou Centru de inovare în cercetare ¿i dezvoltare în Malta, Illinois. Acesta face parte dintr-o re¡ea de peste 150 de loca¡ii de cercetare, dezvoltare ¿i produc¡ie Syngenta din întreaga lume. Grupul investe¿te 1,48 miliarde dolari anual în cercetare.

Adrian Pintea: Este interziså subven¡ia pe litrul de lapte Unii fermieri nu au fost de acord cu propunerea ministrului Barbu privind tåierea ANT ¿i redistribuirea subven¡iei pe cap de animal spre junincile påstrate în grajd. Ei cer subven¡ie pe litrul de lapte, ca så iaså din aceastå perioadå de crizå. Adrian Pintea, secretar de stat, precizeazå cå o asemenea måsurå nu este admiså de regulamentele Uniunii Europene.

“Comisia Europeanå nu ne då voie så dåm subven¡ie pe litrul de lapte. Se cautå solu¡ii pentru a acorda cumva o formå de sprijin, dar pe litrul de lapte nu este posibil acum.”

Verificåri în Programul Usturoiul Ministrul Florin Barbu a dispus Corpului de Control så verifice procedura de accesare ¿i atribuire a fondurilor privind derularea schemei de ajutor de minimis pentru sus¡inerea produc¡iei de usturoi. Controlul a pornit în urma apari¡iei mai multor informa¡ii în preså despre nereguli în accesarea ¿i acordarea fondurilor. Ac¡iunea Corpului de Control urmåre¿te verificarea anului 2023 în jude¡ul Giurgiu, unde mai mul¡i func¡ionari ai Direc¡iei Jude¡ene cu atribu¡ii în verificare ¿i evaluare au fost învinui¡i de abateri.

8

Marocul vrea oi din România Oierii din România vor beneficia, la anul, de o nouå pia¡å masivå de desfacere pentru animalele pe care le cresc. Potrivit oficialilor de la Ministerul Agriculturii, în jur de 200.000 de ovine române¿ti vor fi exportate în Maroc, în 2024.

Adrian Pintea, secretar de stat în MADR, s-a întors recent dintr-o vizitå de lucru în Maroc, unde s-a dus special pentru a relansa rela¡iile comerciale.

Totodatå, se pare cå marocanii sunt interesa¡i ¿i de bovinele române¿ti, iar o delega¡ie de acolo va veni curând în România, pentru a vedea animale din mai multe ferme.

“Am avut o vizitå de lucru în Regatul Maroc. Ne-am deplasat la Rabat, capitala comercialå a Regatului Maroc,

Ucraina controleaz\ sever exporturile Cabinetul de Mini¿tri al Ucrainei va solicita exportatorilor de cereale ¿i semin¡e oleaginoase fie så ob¡inå licen¡e, fie så furnizeze registre fiscale de dinaintea invaziei, a declarat un oficial de la Kiev.

Guvernul vrea så elimine firmele fantomå, så repatrieze mai multe venituri în valutå ¿i så colecteze mai bine impozitele, în condi¡iile în care alia¡ii analizeazå ¿i eforturile anticorup¡ie.

Auditul exportatorilor a încetinit såptåmâna aceasta livrårile de produse agricole din porturile din regiunea Odesa, în timp ce traderii care livreazå cereale pe Dunåre au spus cå problemele legate de documentele de export au provocat întârzieri masive.

unde am avut întâlniri la cel mai înalt nivel, au fost douå zile pline cu evenimente. Lucrul cel mai important pentru ¡ara noastrå este în ceea ce prive¿te exportul de ovine. Noi doar înainte de 1989 am avut exporturi în Maroc, iar dupå 1989, abia anul trecut s-a fåcut primul export de 15.000 de capete.

Pentru anul 2024, vor så importe de la noi 200.000 de capete. Este un succes al Ministerului Agriculturii ¿i al Guvernului României pentru aceastå deschidere, un salt uria¿ de la 15.000 de capete la 200.000 de capete. La fel sunt interesa¡i ¿i pentru bovine”, a precizat Adrian Pintea pentru AGRO TV, în emisiunea “Agricultura la Raport”.

Viorel PATRICHI

Birocra¡ia, alåturi de întârzierile provocate de supraaglomerarea canalului, vremea nefavorabilå ¿i opera¡iunile de deminare fac ca încårcarea navei så dureze de aproape douå ori mai mult, sus¡ine traderul.

Una dintre nave a¿teaptå de 11 zile în portul fluvial Reni, iar a doua a¿teaptå de 14 zile så ob¡inå aprobårile pentru a trece prin Sulina, iar fiecare zi de întârziere poate provoca costuri suplimentare de 4.000 dolari pentru sta¡ionarea prelungitå.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 41/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ornua investe¿te în cre¿terea produc¡iei de unt Cooperativa irlandezå Ornua a finalizat o investi¡ie de 40 de milioane de euro în cre¿terea capacitå¡ii de produc¡ie la fabrica din localitatea Mitchelstown din provincia Cork. În urma investi¡iei, fabrica va produce pânå la 80.000 de tone de unt anual, echivalentul a peste un milion de pachete pe zi. Ornua de¡ine unul dintre cele mai populare branduri de unt din lume, Kerrygold, care este comercializat în peste 60 de ¡åri. Materia primå este asiguratå de o re¡ea de 14.000 de ferme de lapte care fac parte din cooperativå.

Prima recoltå de grâu din istoria statului Malawi Guvernul din Malawi a anun¡at cå a reu¿it prima recoltå semnificativå de grâu din istoria ¡årii, pe fondul eforturilor statului african de a rezolva problemele de aprovizionare provocate de råzboiul din Ucraina. Autoritå¡ile locale au testat din anul 2019 peste 80 de varietå¡i de grâu, înså doar patru dintre ele s-au dovedit potrivite pentru condi¡iile tropicale din ¡arå. Malawi importå anual 200.000 de tone de grâu, în valoare de 48 de milioane de dolari, dar î¿i propune ca în patru ani så cultive suficient grâu pentru a acoperi consumul intern.

Rusia interzice exportul de carne de pui Ministerul Agriculturii din Rusia a interzis exportul de ouå ¿i carne de pui, într-o nouå încercare de a controla pre¡urile care au explodat pe pia¡a localå. Anun¡ul survine la o singurå zi dupå ce pre¿edintele Vladimir Putin s-a declarat ¿ocat så afle în timpul unei întâlniri cu mini¿trii cå pre¡ul cårnii de pui a crescut cu 27% de la începutul anului. Pre¿edintele rus i-a acuzat pe producåtorii locali cå ob¡in profituri prea mari ¿i a cerut guvernului så ia toate måsurile necesare pentru a reduce pre¡urile, inclusiv prin importuri mai mari de carne din Belarus ¿i Kazahstan.

10

China cheltuie miliarde în USA Beijingul a semnat un contract în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru achizi¡ia de produse agricole din Statele Unite, în special soia.

Acordul parafat în cadrul unei ceremonii organizate în statul Iowa este primul contract semnat de cele douå ¡åri din anul 2017 ¿i prevede ¿i livrarea de porumb, sorg ¿i grâu.

Printre companiile care vor furniza produsele se numårå Archer-DanielsMidland, Bunge sau Cargill. Semnarea contractului este surprinzåtoare, pentru cå în ultimul timp China s-a orientat spre

al¡i furnizori, iar achizi¡iile din SUA s-au redus.

Exporturile americane de soia în China au scåzut cu 39% în acest sezon, iar cele de porumb au fost cu 73% mai mici, pentru cå Beijingul a profitat de recoltarecord din Brazilia pentru a se aproviziona la un pre¡ mai mic.

“China cred cå a vrut acum så transmitå cå se bazeazå în continuare pe aprovizionarea cu soia din SUA, chiar dacå nu a cumpårat cantitå¡i mari în acest an”, explicå Ted Seifried, analist al companiei de consultan¡å Zaner Ag Hedge.

Greva veterinarilor paralizeaz\ abatoarele Mai multe abatoare din Marea Britanie s-ar putea închide în aceastå såptåmânå din cauza grevei veterinarilor de stat, care sunt nemul¡umi¡i de condi¡iile salariale.

Asocia¡ia Producåtorilor Britanici de Carne a avertizat cå nici un fel de animale nu pot fi sacrificate legal fårå prezen¡a medicilor veterinari, a¿a cå abatoarele nu-¿i pot continua activitatea. Situa¡ia este foarte complicatå, pentru cå începe cea mai importantå perioadå a anului, atunci când procesatorii de carne pregåtesc produse pentru Cråciun.

Riscul este ca animalele care nu pot fi sacrificate så ajungå la o dimensiune prea mare, iar comercializarea lor în magazinele alimentare ar deveni imposibilå.

Guvernul de la Londra a admis cå vor exista probleme de aprovizionare cu carne, iar to¡i veterinarii care nu sunt

în grevå vor fi trimi¿i în abatoarele care produc carne de pui.

Departamentul pentru Agriculturå, Mediu ¿i Afaceri Rurale va evalua zilnic situa¡ia ¿i va aloca medicii disponibili pentru a men¡ine cât mai multe abatoare opera¡ionale.

Sindicatul Nipsa, care îi reprezintå pe medicii veterinari din Marea Britanie, a respins ultima ofertå salarialå a autoritå¡ilor, pe care o considerå “jignitoare”. Nipsa a anun¡at o grevå generalå de cinci zile, care ar putea fi prelungitå pe termen nelimitat în lipsa unui acord.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 41/2023

Indagra 2023

utilajele agricole mici, pe val La ora când aceste rânduri ies de sub tipar, Indagra î¿i va fi tras deja cortina.

Am fost zile la rând prin Romexpo ¿i am remarcat câteva aspecte noi fa¡å de ce am våzut la edi¡ia din 2022.

În

primul rând, am observat un real “asalt” al micilor distribuitori de ma¿ini ¿i utilaje de mici dimensiuni, pentru ferme mici, precum ¿i pentru cei care au nevoie de diverse echipamente pentru între¡inerea terenurilor mici ¿i pentru activitå¡i în gospodårie.

Un al doilea aspect, deloc de neglijat, a fost oferta de sisteme ¿i solu¡ii

Profitul Agricol 41/2023

pentru iriga¡ii, fie ele de dimensiuni mari, tip pivot, ¿i prin tamburi, fie prin proiecte de iriga¡ii prin picurare.

Al treilea aspect a fost oferta de agriculturå digitalå ¿i echipamente mai mult sau mai pu¡in autonome, alimentate inclusiv cu panouri fotovoltaice.

De asemenea, am våzut ¿i câ¡iva producåtori autohtoni de tractoare ¿i utilaje agricole, companii care produc ma¿ini ¿i utilaje agricole atât pentru pia¡a autohtonå, cât ¿i pentru ¡årile de la vest de România.

Am remarcat multitudinea de oferte de finan¡are sau pre¡uri promo¡ionale, echipamente agricole ¿i tractoare de mici puteri pentru fermierii pe måsurå.

La capitolul iriga¡ii au fost sisteme competitive, instala¡ii la cheie, consultan¡å la achizi¡ionarea echipamentelor ¿i proiecte croite pentru fiecare fermå.

Så spunem ¿i ceea ce nu am våzut.

Nu i-am våzut la târg pe marii importatori de ma¿ini ¿i utilaje agricole, care la edi¡iile trecute erau prezen¡i cu standuri

ce se vedeau ¿i din avion, cu tractoare ¿i combine mari. Probabil târgul pe asfalt de la Romexpo nu mai reprezintå o ¡intå pentru ei.

Au fost mai pu¡ine utilajele clasice de prelucrare a solului, gen pluguri ¿i grape cu discuri. Poate pentru cå întoarcerea brazdei ¿i prelucrarea intensivå a solului se dovede¿te a fi riscantå în zonele fårå sisteme de iriga¡ii. Seceta din ultimii ani îi îndeamnå pe tot mai mul¡i så foloseascå tehnologii de prelucrare minimå a solului, în benzi sau chiar fårå prelucrare.

Fa¡å de edi¡ia de anul trecut, spa¡iile expozi¡ionale exterioare au fost ocupate integral pe aleea principalå, inclusiv pe aleile secundare paralele, chiar cu ma¿ini ¿i utilaje agricole, echipamente ¿i solu¡ii pentru agricultura de precizie.

Ca ¿i în al¡i ani, Pavilionul B1 F a fost gazda a sute de firme din

Arpad DOBRE Viorel PATRICHI 11

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

domeniul legumiculturii, pomiculturii ¿i viticulturii, precum ¿i o companie de F stat producåtoare de semin¡e pentru cultura mare, numim aici Sta¡iunea de Cercetare de la Fundulea.

Evident, a fost prezent ¿i sectorul zootehnic, cu oi ¿i vaci, dar ¿i câteva exemplare superbe de cai.

Pe parcursul celor cinci zile de expozi¡ie am våzut numero¿i vizitatori, familii cu copii ¿i, lucru remarcabil, foarte mul¡i tineri veni¡i în grupuri organizate, care påreau cå nu se mai saturå

12

så-¿i facå selfie în fa¡a utilajelor.

Partea alimentarå a Indagra a pårut parcå un pic mai reduså fa¡å de al¡i ani, dar îndestulåtoare prin ofertele de mici, fripturi, dulciuri ¿i, desigur, “udåturå”.

Astfel a cåzut cortina peste încå o edi¡ie Indagra.

La standul de zootehnie, au salvat aparen¡ele oierul Dumitru Andre¿oi, cu un cort imens, unde a adus exemplare superbe de ºurcanå din toate varietå¡ile ¿i în care au fost gåzdui¡i ¿i ceilal¡i

crescåtori.

Pentru cå a coincis cu Sâmedru (Sfântu Dumitru, Sân-Medru), fermierul i-a cinstit pe invita¡i cu sloi, cârna¡i, pastramå ¿i alte bunåtå¡i din carne de oaie, cu ¡uicå din produc¡ie proprie, cum ce cade în zi de onomasticå...

Nelipsit la toate edi¡iile ¿i parcå inepuizabil, directorul Radu Råducu de la Institutul Palas a prezentat toate rasele de oi ob¡inute pe påmânt românesc, dar ¿i exemplare Polwarth ¿i Merinos din Australia.

Profitul Agricol 41/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

A expus câteva exemplare de vaci ¿i Asocia¡ia de Brunå Schwyz din Maramure¿. Alte 6 exemplare (Holstein ¿i Jersey), au fost aduse de doctorul Mihai Petcu din Pantelimon.

Fermierul Ionel Chirilå, director executiv la Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din Mure¿ ¿i la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România, a venit cu echipa lui ¿i cu 10 animale, chiar dacå e foarte departe.

“ANZ ne-a amenajat un cort care a costat 2.000 de euro. În fiecare an am plåtit. Noi încercåm så le aråtåm oamenilor cå se poate ¿i în România.”

Mihai Daraban, pre¿edintele Camerei de Comer¡ ¿i Industrie, ¿i Ionel Gagu, pre¿edinte director general la Romexpo, au fost interpela¡i în gura mare de fermierul Victor Chivu.

“De ce este atât de jalnicå expozi¡ia din acest an? Altådatå aveam arene, ringuri, aveam prezentare de animale, veneau bonitorii, vorbeau crescåtorii, se fåceau concursuri, erau etala¡i cai pe-aici ca så-i vadå oamenii. Era atrac¡ie! Acum nu mai este nimic. Ce înseamnå asta?”, i-a luat din scurt gurå mare din Con¡e¿ti. Cei doi påreau Profitul Agricol 41/2023

destul de încurca¡i ¿i irita¡i în acela¿i timp.

“Problema este cå nu am revenit la nivelul anului 2019, recunoa¿te Mihai Daraban. În epoca ante-pandemicå, am ocupat 7 hectare. Acum, suntem la 3 hectare, anul trecut au fost 2,8. În pandemie, nu ne-a låsat domnul Arafat så

facem nimic”.

“A¿a ne-am pierdut clien¡ii, ne-am pierdut oamenii, regretå ¿i Gagu. Eu cred cå Indagra este o reu¿itå fa¡å de anul trecut. Avem 514 firme expozante, fa¡å de 412 anul trecut. Cre¿tem la loc...”

13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e Grâu

lari/tonå (1.128 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

(1.457 lei). A crescut cu 41 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.145 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: Taiwan 54.700 tone, Mexic 30.700 tone, Republica Dominicanå 26.700 tone, Honduras 14.500 tone ¿i Vietnam 2.100 tone.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 223 euro/tonå (1.115 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în noiembrie 2023 este de 204 euro/t (1.020 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

România FOB Constan¡a 213 euro/t (- 2) 1.065 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 27 octombrie, a fost de 240 do-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 310 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/tonå (1.225 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 23 octombrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 229 euro/t Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 215 215 213 208 212 Dec 225 225 223 219 222 Ian 24 231 231 229 225 228 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 246 246 243 238 240 Dec 249 249 246 242 244 Ian 24 251 252 249 244 246

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în noiembrie, este de 208 euro/tonå (1.040 lei). A crescut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 185 euro/t (- 1) 925 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 218 dolari/tonå (1.025 lei). A scåzut cu 7 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 195 193 190 188 188 Dec 200 198 196 194 194 Ian 24 203 201 199 198 197 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Nov Dec

14

$/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 220 218 214 213 215 220 218 215 213 215

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 203 euro/tonå (1.015 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 201 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 27 octombrie, a fost de 197 euro/tonå (985 lei). A înregistrat o scådere de 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna noiembrie 2023, a fost de 198 dolari/t (931 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 269 265 308 308 310 Dec 257 259 277 278 280 Ian 24 252 254 259 262 264 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Rouen 234 232 229 225 227 Dunquerque 234 232 229 225 229 Pallice 234 232 229 225 229 Creil FOB 230 228 225 221 223 Moselle FOB 230 228 225 221 223 Rouen FOB 253 252 247 245 245

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 215 dolari/tonå (1.010 lei).

A scåzut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 202 202 199 198 198 202 202 198 197 197 197 197 194 193 193 Bordeaux FOB 207 207 204 203 203 Pontivy 205 205 202 201 201 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 41/2023

S\pt\mâna 23 - 27 octombrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 496 dolari/tonå (2.331 lei). A scåzut cu 18 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 1.999.100 tone, Mexic 117.500 tone, Bangladesh 112.700 tone, Taiwan 69.600 tone ¿i Olanda 23.400 tone.

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Nov Dec Ian 24

$/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 478 472 475 473 470 485 479 482 480 477 489 484 487 485 482

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 27 octombrie 2023, a fost de 503 dolari/tonå (2.364 lei). A scåzut cu 9 dolar/tonå 1fa¡å de såptåmâna trecutå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 473 dolari/tonå (2.176 lei).

A înregistrat o cre¿tere de 6 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 1.177 1.145 1.131 1.159 1.140 Dec 1.161 1.131 1.116 1.141 1.126 Ian 24 1.161 1.131 1.116 1.141 1.126

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România FOB Constan¡a 170 euro/t (- 5) 850 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în nov. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 204 euro/tonå (1.020 lei). A scåzut cu 13 euro/tonå.

euro/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Rouen 217 211 208 201 204 Dunquerque 217 211 208 201 203 Pontivy 217 214 211 204 207 Orz bere: Creil** 231 225 222 215 218 Moselle** 201 195 192 185 190

190 euro/tonå (950 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Australia: pentru livrare în noiembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 223 dolari/tonå (1.048 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 423 euro/tonå (2.115 lei). A crescut cu 18 euro/tonå.

PREºURI

23 - 27.10.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 423 euro/tonå (2.115 lei). A avut o cre¿tere de 18

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 467 463 478 473 473 Nov 504 501 503 501 503 Dec 505 498 501 499 501 454 453 466 459 458

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago Nov Dec

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 410 euro/t (2.050 lei).

A crescut cu 40 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Dieppe 370 410 410 410 410 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 840 865 890 890 890

tot cu 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

chiderea licita¡iilor, pe 27 octombrie 2023, a fost de 890 euro/tonå (4.450 lei). A înregistrat o cre¿tere de 50 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie, este 337 euro/t (1.685 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în noiembrie 2023, este 390 euro/t (1.950 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Sorg $/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 423 euro/tonå (2.115 lei). A crescut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Nov 524 524 524 524 524 Dec 530 530 530 530 530 Ian 24 536 536 536 536 536

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 Rouen 405 425 413 423 423 Dunquerque 405 425 413 423 423 Moselle 405 425 413 423 423

Nov Dec

23.10 24.10 25.10 26.10 27.10 285 285 290 290 290 285 285 290 290 290

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 290 dolari/tonå (1.363 lei).

A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

Golful Mexic

240 dolari/t

Profitul Agricol 41/2023

-3

218 dolari/t

-7

496 dolari/t

- 18

290 dolari/t

+5 15

Pre]uri [i pie]e

Va fi mai pu]in\ soia Principalii produc\tori. Total> 399,5 milioane tone soia

În raportul USDA publicat octombrie, prognoza privind produc¡ia mondialå de soia scade la 399,5 milioane tone, de la 401,3 milioane tone, cu o produc¡ii reduse în SUA (- 4,5 mil. tone) ¿i India (-1,4 mil. tone).

Cele mai mari produc¡ii le au:  Brazilia (163 milioane tone, + 7 milioane tone);  SUA (112 milioane tone, - 4,5 milioane tone);  Argentina (48 milioane tone);  China (20,5 milioane);  India (11 milioane, - 1,4 mil. tone);  Paraguay (10 milioane tone).

Exporturile globale de soia scad cu 0,2 milioane tone, la 168,2 milioane tone, cu vânzåri reduse pentru Statele Unite ¿i importuri scåzute pentru Pakistan.

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (97,5 milioane tone, cu 2,5 milioane de tone mai mult decât în 2022/ 16

2023), urmatå de SUA (48 mil. tone, mai oane tone, în principal din cauza repu¡in cu 2 mil. de tone), Paraguay (6 mil. ducerii stocurilor din China (- 3 mil. tone), Argentina (4,6 milioane tone) ¿i tone), Brazilia (- 1 mil. tone).

Canada (4,5 milioane tone). ºåri cu stocuri mari: Marii importatori de soia sunt Chi Brazilia: 38 milioane tone; na (100 milioane tone, mai pu¡in cu 2  China: 37,2 milioane tone; milioane tone fa¡å de anul trecut), ur Argentina: 25 milioane tone; matå de UE (14 milioane tone), Mexic  SUA: 6 milioane tone.

(6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai pu¡in cu 2 milioane Uleiuri tone), Thailanda (4 milioane tone), Produc¡ia mondialå de uleiuri din Egipt (3,5 milioane tone). soia este estimatå la 62 milioane tone, Stocurile mondiale de soia au scåzut cu 3,6 milioane tone, la 115,6 mili-

Pre¡uri soia ¥n luna septembrie, pre¡ul soiei din SUA a scåzut cu 21 dolari/tonå, la 531 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 3 dolari/tonå, ajungând la 535 dolari/tonå. Pre¡ul soiei din Argentina a scåzut cu 17 dolari/tonå ¿i a atins 514 dolari/tonå.

mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din anul de comercializare 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt:  China (17,4 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone);  SUA (12,2 milioane tone);  Brazilia (10,7 milioane tone);  Argentina (6,8 milioane tone);  UE (2,8 milioane tone).

pagin\ de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 41/2023

CULTURI

VEGETALE

Precipita]ii neînsemnate în zonele cele mai afectate de secet\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 23 - 29 octombrie 2023 s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în nordul, vestul ¿i centrul ¡årii.

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice, în intervalul 23 - 29 octombrie 2023 se prezintå astfel: Banat 8,6 - 21,0 l/mp; Cri¿ana 8,4 - 25,7 l/mp; 18

Maramure¿ 15,5 - 37,7 l/mp; Transilvania 0,8 - 17,1 l/mp; Oltenia 3,8 - 20,6 l/mp; Muntenia 0,0 - 9,1 l/mp ; Moldova 0,0 - 4,1 l/mp; Dobrogea 0,0 - 3,8 l/mp.

La data de 30 octombrie 2023, în stratul de sol 0-20 cm (ogor), rezerva de umiditate se încadra în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), în Dobrogea, Muntenia ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Moldova, local estul, centrul ¿i sudul Transilvaniei, ves-

tul ¿i sud-vestul Cri¿anei, izolat nordestul Banatului.

Gradul de aprovizionare cu apå a solului prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i izolat optime, în Maramure¿, cea mai mare parte a Transilvaniei, Cri¿anei ¿i a Banatului, local nordul, nord-vestul, estul ¿i centrul Moldovei.

Ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate în ultimele zile, rezerva de umiditate din sol în stratul 0-20 cm / ogor s-a îmbunåtå¡it local, pe suprafe¡ele agricole situate în nordul ¿i centrul ¡årii.

Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Solurile Europei se degradeaz\ continuu Peste 60% din solurile europene sunt nesånåtoase ¿i se degradeazå continuu, iar România este puternic afectatå de acest fenomen, afirmå europarlamentarul român Dan Motreanu (foto). El face trimitere la un audit al Cur¡ii de Conturi Europene, care aratå cå statele membre, în colaborare cu Comisia, nu au elaborat måsuri ¡intite cåtre regiunile cu soluri degradate ¿i nici nu au asigurat finan¡are suficientå.

“Peste 60% din solurile europene sunt nesånåtoase ¿i se degradeazå continuu, iar România este puternic afectatå de acest fenomen. Uniunea Europeanå înregistreazå pagube de peste 50 de miliarde de euro din cauza solurilor degradate”.

Motreanu anun¡å cå va aborda aceastå problemå în grupul PPE ¿i va depune amendamente la propunerea Comisiei Europene privind protejarea solurilor.

Auditul, poveste¿te Dan Motreanu, indicå faptul cå “Politica Agricolå Co-

munå dispune de o serie de instrumente menite så încurajeze îmbunåtå¡irea gestionårii solului, precum standardele de ecocondi¡ionalitate sau måsurile voluntare, cum ar fi sprijinirea investi¡iilor în agricultura de precizie.

Cu toate acestea, statele membre, în colaborare cu Comisia, nu au elaborat måsuri ¡intite cåtre regiunile cu soluri degradate ¿i nici nu au asigurat

Dan Motreanu

finan¡are suficientå pentru o gestionare durabilå a solului.

Nu s-au îndeplinit obiectivele Directivei privind nitra¡ii, în special din lipsa datelor pentru indicatorii-cheie privind utilizarea gunoiului de grajd. De asemenea, statele membre au finan¡at prea pu¡ine måsuri de gestionare a gunoiului de grajd”.

"Aceste concluzii aratå clar o lipså de informare suficientå la toate nivelurile de decizie europene privind importan¡a solurilor sånåtoase ¿i o lipså de direc¡ionare a fondurilor ¿i måsurilor cåtre zonele care au cea mai mare nevoie”.

Corteva [i protec]ia mediului ¥n ambalarea semin¡elor marca Pioneer de la Corteva România sunt folosite materiale reciclabile, precum hârtia ¿i lemnul.

Pungile de hârtie ¿i pale¡ii din lemn reprezintå o solu¡ie alternativå pentru a folosi cât mai pu¡ine materiale poluante. În cazul pale¡ilor din lemn, dacå necesitå repara¡ii, acestea vor fi efectuate cu prioritate, înlocuirea cu pale¡i noi nefiind prima op¡iune luatå în calcul de Corteva.

Profitul Agricol 41/2023

Accesoriile, cum ar fi folia de împachetare sau benzile de plastic folosite pentru ambalarea produselor, se încadreazå în programul intern de gestionare a de¿eurilor nepericuloase, împreunå cu hârtia sau materialele din lemn nepotrivite.

Alåturi de aceste de¿euri, materialele periculoase care pot dåuna mediului sunt, de asemenea, colectate separat de cåtre companie. Împreunå cu un consultant de mediu, lunar, echipa Corteva se asigurå cå operatorii de colectare respectå condi¡iile de

mediu, iar prin intermediul acestora, în func¡ie de tipul de de¿eu, acesta este valorificat ulterior pentru a nu afecta ecosistemul în alte forme de utilizare.

Prin participarea la programul de colectare a SCAPA, fiecare fermier sau distribuitor la nivel na¡ional poate beneficia gratuit de serviciile de colectare ¿i poate recupera de¿eurile de ambalaje din plastic, metal ¿i hârtie de la produsele de protec¡ie a plantelor.

Corteva 19

CULTURI VEGETALE

Cu AgroPLUS CARE, culturile de porumb Cultura porumbului este într-un declin fårå precedent.

Datele Eurostat aratå cå, în România, suprafa¡a cultivatå cu porumb s-a redus anul acesta cu aproximativ 15 procente, dupå dezastrul din 2022. ªi la floarea-soarelui s-a înregistrat un declin de circa 10%.

Iar în 2024 regresul va continua.

Poate nu la fel de abrupt, dar e limpede cå tot mai mul¡i fermieri se axeazå pe culturile de toamnå.

De¿i genetica a avansat ¿i existå hibrizi mai toleran¡i la seceta pedologicå, problema råmâne seceta atmosfericå ¿i ar¿i¡a din timpul înfloritului. În acest context, Mas Seeds oferå un pachet de servicii, grupate în programul AgroPLUS CARE, care så ajute la maximizarea poten¡ialului celor douå culturi ¿i minimizarea riscurilor.

20

Mihai Popovici

Mihai Popovici, director tehnic Mas Seeds (foto), afirmå cå diferen¡ele dintre hibrizii de porumb ¿i floareasoarelui nu pot fi foarte mari, pe un anumit segment FAO, din punct de vedere al productivitå¡ii.

“Ameliorarea poate însemna un plus de 5 - maxim 10% al nivelului de produc¡ie. Înså genetica este parte dintr-un tot ¿i trebuie cunoscute ¿i respectate celelalte componente ale acestui tot, pentru a se aspira la atingerea poten¡ialului de produc¡ie. A¿adar, chiar dacå oferim hibrizi cu o foarte bunå toleran¡å la secetå, nu este suficient. De aceea, am generat solu¡ii prin serviciile pe care le oferim, astfel încât, combinate cu genetica noastrå, så genereze plusvaloare pentru fermieri".

Unul dintre serviciile pachetului AgroPLUS CARE este Mas Start, prin care fermierii sunt consilia¡i în privin¡a momentului optim de semånat.

“Un semånat corect contribuie la cel pu¡in 60% din poten¡ialul culturii ¿i cre¿te randamentul cu cel pu¡in 30%. Nu ne ajutå întotdeauna så folosim doar hibrizi timpurii, cu ciclu de vegeta¡ie mai scurt. De fapt, nu întotdeauna grupele timpurii sunt cele care dau rezultate mai

bune în condi¡ii de secetå. De exemplu, anul acesta, în Oltenia, cele mai productive au fost grupele FAO 400 - 450, care au dat produc¡ii de pânå la 12 t/ha, la neirigat”.

Serviciul este individualizat pe fiecare fermå. Câmpul este monitorizat permanent, determinându-se temperatura solului, dinamica råsåririi, riscul de înghe¡, precipita¡iile cumulate.

Fermierul prime¿te prin SMS ¿i email o primå alertå, cu 7 zile înainte de prima fereastrå optimå de semånat, apoi o a doua alertå, chiar în ziua momentului optim de semånat.

“Mul¡i fermieri au fost surprin¿i de acest serviciu, fiindcå, de exemplu, prima fereastrå de semånat, anul acesta, în sudul ¡årii, a fost ultima såptåmânå din martie, care este în afara epocii considerate optime.

Dar aceastå primå fereastrå oferå posibilitatea fermierului de a-¿i gândi strategia de semånat în func¡ie de riscul cel mai mare din zona sa. Unii fermieri considerå cå riscul cel mai important este cel al înghe¡ului târziu ¿i de aceea amânå semånatul.

Al¡i fermieri, dimpotrivå, considerå cå riscul înghe¡ului la råsårire este secundar, cel mai important fiind cel de ar¿i¡å la înflorit. ªi atunci, seamånå cât pot de devreme"”.

Dacå semånatul se realizeazå în maxim 7 zile de la primirea alertei “start semånat!” ¿i se determinå pierderi de plante råsårite (minim 20% la porumb sau minim 30% la floarea-soarelui), Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Mas Seeds sus]ine [i floarea-soarelui neficii: prognozå meteo, sfaturi agronomice, func¡ii de simulare personalizate, optimizare a tratamentelor, rapoarte despre culturi, management al semånatului ¿i recoltårii etc.

MAS Seeds oferå gratis semin¡e pentru re-semånat.

Alt serviciu este aplica¡ia digitalå AgroTEMPO, destinatå monitorizårii ¿i optimizårii tehnologiilor pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, rapi¡å ¿i lucernå, din momentul semånatului, pânå la recoltat.

Aplica¡ia oferå o multitudine de be-

Profitul Agricol 41/2023

Mas Seeds oferå chiar ¿i analize de sol, cu cost par¡ial finan¡at de companie, pentru a determina îngrå¿åmântul potrivit ¿i doza potrivitå.

“Plåtim aproape 100 de euro pentru o analizå, cu tot cu transport. Lucråm cu firme de top din domeniu: Alchimex ¿i Vantage. ªi oferim serviciul clien¡ilor no¿tri cu 30 de euro. O facem pentru ai convinge pe fermieri så-¿i optimizeze tehnologiile de fertilizare, fiindcå doar

a¿a vor valorifica poten¡ialul hibrizilor”.

Mihai Popovici le recomandå fermierilor så fie aten¡i ¿i la analizele de ¡esut foliar.

“Sunt foarte multe firme care comercializeazå ¿i recomandå aceste foliare. În cazul porumbului, foliare cu zinc, la floarea-soarelui, cu bor.

Din analizele noastre, în ultimii doi ani, în mai mult de 60% din cazuri nu era cazul så se aplice foliar cu zinc, respectiv bor. ªi atunci când nu e cazul, plantele pot fi stresate, mai ales în condi¡ii de lipså a apei, riscând så facem mai mult råu decât bine”.

Robert VERESS

21

CULTURI VEGETALE

Primii la suprafe]e dar ultimii la produc]ii Ne place când statisticile ne plaseazå pe primul loc în Uniunea Europeanå la suprafe¡ele cultivate cu porumb. Dacå am citi ¿i un clasament al randamentelor, nu am mai fi a¿a mândri. Pentru cå, peste 20% din såmân¡a utilizatå are poten¡ial scåzut, spune Cristina Cionga, director-adjunct FAPPR (foto).

“M-am oprit la unul dintre sectoarele pe care le ¿tiu cel mai bine, adicå porumbul, ¿i m-am uitat pu¡in la cum stå România în Uniunea Europeanå.

Dacå ne uitåm la suprafe¡ele cultivate cu porumb pentru boabe în Uniunea Europeanå, România este prima. În ceea ce prive¿te produc¡ia, lucrurile se schimbå, în primul rând pentru cå România este un caz unic în Uniunea Europeanå. Peste 20% din såmân¡a utilizatå este såmân¡å salvatå, adicå cu poten¡ial scåzut de produc¡ie.

Deci, din totalul produc¡iei, o bunå parte se genereazå cu utilizarea acestui tip de såmân¡å cu poten¡ial modest, adicå 508.000 hectare. În anul 2022, aveam aproape douå milioane de hectare cultivate cu såmân¡å de productivitate mare ¿i peste jumåtate de milion de hectare cu såmân¡å cu productivitate reduså”, a spus Cionga.

Diferen¡a de calitate între cele douå tipuri de såmân¡å este imenså, de la 10 - 12 tone/hectar ¿i chiar mai mult în regim irigat în favoarea såmân¡ei certificate, pânå la doar 1,5 tone/hectar pentru såmân¡a salvatå. În primul rând, ar trebui så observåm cå Uniunea Europeanå este un importator net de porumb, un lucru nu chiar cunoscut. România este un mare producåtor, un mare exportator. Într-un an normal exportåm cam jumåtate din ceea ce producem.

Consumul intern este de vreo 7 milioane de tone pentru tot ce înseamnå 22

“Dacå ne uitåm la suprafe¡ele cultivate cu porumb pentru boabe în Uniunea Europeanå, România este prima. În ceea ce prive¿te produc¡ia, lucrurile se schimbå, în primul rând pentru cå România este un caz unic în Uniunea Europeanå.

Peste 20% din såmân¡a utilizatå este såmân¡å salvatå, adicå cu poten¡ial scåzut de produc¡ie”, Cristina Cionga, director-adjunct FAPPR consum furajer, uman ¿i procesare, iar diferen¡a se exportå, într-un an normal. “În 2022, România a avut un an extrem de modest, pe fondul acelei secete nefericite”, aratå Cionga.

“Iar România, care în general este a doua în Uniunea Europeanå ca produc¡ie totalå, a coborât sub Polonia. Prima, în general, este Fran¡a ca produc¡ie totalå, a doua este România ¿i a treia este Polonia. Anul trecut am coborât la 7,2 milioane tone cu aceastå suprafa¡å uria¿å pe care o avem, de aproximativ 2,4 milioane de hectare. Prin urmare, România în 2022 a avut doar 3 tone de porumb la hectar.” În schimb, cre¿te suprafa¡a acoperitå cu rapi¡å. Estimårile neoficiale ale industriei vorbesc de 650.000 de hectare. Datele de la minister sunt mai modeste. “În orice caz, vorbim despre un sector în cre¿tere, pentru cå rapi¡a este un «cash crop», este o culturå care genereazå profit, iar anul trecut pre¡urile au fost foarte mari. Înså, într-adevår, ¿i aceastå culturå

este foarte vulnerabilå, dependentå de condi¡iile climatice. La rapi¡å, în general, produc¡ia este mai volatilå, pentru cå depinde foarte mult de cantitatea de precipita¡ii, deoarece nu se practicå în regim irigat.

Mai råu este cå avem o suprafa¡å arabilå mare în România, locul patru în Uniunea Europeanå. Dar, momentele de crizå ne aratå cât de vulnerabilå este pia¡a. Momentele când cererea scade sau alt vânzåtor vine cu un pre¡ mult mai mic sunt cele mai dramatice.

De aceea, spune Cristina Cionga, nu ar fi råu så ne îndreptåm mai mult aten¡ia asupra sectorului biocombustibililor.

“Vorbim despre energie verde, despre energie regenerabilå. Avem o produc¡ie agricolå de cereale ¿i oleaginoase considerabilå, fiind vorba despre un sector care så ne ajute så valorificåm produc¡ia ¿i så creåm valoarea adåugatå.”

a consemnat Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Petric\ Andrei face profit f\r\ pr\[itoare În toamna anului 2021, dupå un an agricol excelent, Petricå Andrei a presim¡it cå seceta va lovi din nou culturile de primåvarå.

A¿a cå a semånat doar grâu, orz ¿i rapi¡å, pe toatå suprafa¡a de 1.050 de ha a fermei sale din Mavrodin, Teleorman.

A ob¡inut produc¡ii frumoase, de peste 7 t/ha la grâu ¿i orz, ¿i 4,35 t/ha la rapi¡å, iar profiturile au fost superioare mediei multianuale, fiindcå a valorificat marfa la pre¡uri duble fa¡å de cele de acum.

Dacå ar fi semånat ¿i prå¿itoare, produc¡iile ar fi fost foarte mici ¿i profitul mult diminuat.

Prin urmare, strategia s-a dovedit a fi câ¿tigåtoare ¿i a fost aplicatå atât în 2022, cât ¿i în toamna aceasta.

P

rofitul acestui an este, evident, mult diminuat în compara¡ie cu cel din 2022, fiindcå atât produc¡iile, cât mai ales pre¡urile de valorificare, au fost mai mici. La grâu ¿i orz a scos 6 t/ha, iar la rapi¡å 3,2 t/ha. Înså, spre deosebire de al¡i fermieri, care au înregistrat pierderi cu aceste produc¡ii, Petricå Andrei a controlat mai bine costurile, fårå a depå¿i 5.000 de lei/ha inclusiv cheltuielile indirecte. În primul rând, ¿i-a fåcut un obicei din a achizi¡iona anticipat o bunå parte din îngrå¿åminte, adicå imediat dupå recoltat.

Astfel, în 2022 a evitat pre¡urile uria¿e din toamnå-iarnå. ªi-a completat necesarul de uree la ie¿irea din iarnå. Anul acesta a contractat credit prin IMM Invest ¿i a achizi¡ionat ureea pentru primåvara 2024, tot dupå recoltå, cu 1.800 de lei/t. Acum, ureea a urcat la 3.200 de lei/t. În al doilea rând, achizi¡ioneazå pesticidele prin Cooperativa Tinoasa, în care sunt 37 de fermieri, care, împreunå, administreazå 20.000 de hectare.

“Fa¡å de situa¡ia în care am achizi¡iona individual, ob¡inem reduceri de 5051%”.

În al treilea rând, având utilaje performante, a redus numårul angaja¡ilor la patru mecanizatori ¿i un paznic. Ace¿tia sunt to¡i oamenii din fermå, în afara lui ¿i a familiei. El ¿i fiul cel mare coordoneazå câmpul ¿i parcul de ma¿ini, so¡ia ¿i fiul cel mic partea financiarå. În al patrulea rând, 700 de ha sunt proprietate, iar solele sunt compacte, pot fi lucrate mai u¿or. În plus, terenul fiind în cooperativå este scutit de impozit.

Pe mecanizatori îi plåte¿te cu 5.000 de lei net pe lunå, pe tot parcursul anului, plus douå tone de grâu ¿i una de orz ¿i alte bonusuri, în condi¡iile în care anul trecut au avut 145 de zile libere.

Mecanizatorii opereazå o combinå John Deere 780S ¿i una New Holland CR 870; patru tractoare John Deere: de 140 CP (pentru tractarea unui MET), 215 CP (pentru semånat), 370 CP, 400 CP; o autopropulsatå Matrot.

Petricå Andrei e mul¡umit de ma¿ini, nu ¿i de service.

“Nu au suficien¡i oameni. La combinå a trebuit schimbat melcul, în campanie. Am stat ¿apte zile dupå el. Dacå

Pregåtirea solului pentru semånat ¿i fertilizarea A renun¡at la plug, pe care oricum îl folosea doar pentru culturile de primåvarå. Dar nu se gânde¿te încå la no till, fiindcå nu are cernoziom, ci un podzol argilos, brun-ro¿cat, acid.

Astfel, imediat dupå recoltat, se realizeazå un dezmiri¿tit cu un disc u¿or (Joker). Iar dupå apari¡ia buruienilor se face o trecere cu glifosat. Înainte de semånat se pregåte¿te terenul cu Tiger - o lucrare la 20 cm adâncime.

La semånat se aplicå 200 de kg/ha 24

de complexe, fie DAP 18-46-0, fie MAP 12-52-0. În primåvarå se fertilizeazå, de regulå, cu 300 de kg de uree în douå frac¡ii - la început de martie ¿i la faza de burduf. Dacå e umiditate ¿i cultura se prezintå bine, se mai aplicå o frac¡ie de azotat de amoniu sau uree, pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ilor.

“Nu folosesc îngrå¿åminte foliare.

Le-am testat ¿i nu au dat rezultate”.

Cu ani în urmå, folosea gunoiul de pasåre de la o unitate avicolå din

apropiere. Aceasta, înså, a fost închiså.

“Cu 20 de tone la hectar, beneficiile se cuno¿teau câ¡iva ani”.

S-a reorientat cåtre compostul produs la o groapå de gunoi ecologicå din apropiere.

“Fac un compost din resturi vegetale. E bun pentru structura solului, dar e slab în con¡inut de N, P, K (subunitar).

Cumpåram 200-300 de tone anual, cu 2,5 lei/kg. Acum au acceptat så ni-l dea cu 1 leu/kg”.

Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

nu se intervine imediat, pierderile sunt mari. Nu mai zic de pre¡. ªtiam cå e 20.000 de euro ¿i a venit cu 27.000 de euro”.

Starea câmpului A introdus în culturå ¿i grâul dur, constatând cå pre¡ul e mai bun. Pentru grâul de panifica¡ie preferå soiurile stråine - Avenue (Limagrain), Rubisko (RAGT), soiuri RWA. Deocamdatå, câmpul e negru.

Rapi¡a a råsårit doar ici-colo, complet neuniform. Sunt 450 de hectare care, dacå nu vin ploi nici în noiembrie, probabil vor trebui întoarse. Petricå Andrei e pregåtit ¿i pentru aceastå situa¡ie - nu a înstråinat niciun utilaj pentru prå¿itoare. Dar nu se gråbe¿te.

“Voi a¿tepta så våd ce se întâmplå peste iarnå. Întorc cultura doar dacå nu porne¿te nici în primåvarå. Cu porumb nu voi risca, fiindcå e pu¡in probabil så faci produc¡ie, dacå nu e rezervå de apå Profitul Agricol 41/2023

în sol. Dar nu voi avea încotro ¿i voi semåna floarea-soarelui, ca så limitez paguba cu pierderea culturii de rapi¡å la circa 1.500 de lei/ha”.

Sediul fermei reflectå cât de preocupat este de aspect, ordine ¿i curå¡enie.

Totul este amenajat ¿i între¡inut cu gust.

Fostele grajduri IAS au fost reabilitate ¿i convertite în magazii de utilaje sau depozite de cereale - are o capacitate de 7.500 de tone, peste necesarul propriu, fiindcå obi¿nuie¿te så valorifice mare parte din produc¡ie la recoltat. Pe lângå acestea, în sediul fermei a amenajat o locuin¡å, o salå de conferin¡e ¿i de sporturi de interior (aparate de for¡å, biliard), teren de sport în aer liber. Are ¿i o pepinierå de nuci ¿i o perdea de Paulownia.

de lipsa solu¡iilor pentru irigat.

“Suntem departe de Dunåre, iar în zonå nici nu a fost un sistem amenajat.

Ar fi pu¡urile, dar nu este apå la presiune suficientå la 70 de metri. Ar trebui forate mai adânc ¿i legisla¡ia nu permite. Înainte aveam båltiri pe 70-80 ha, an de an. Fåceam drenaj la 120 de cm adâncime. ªi eram nemul¡umit. Acum e uscat tot. ªi a¿ vrea så am båltiri...”.

A pus ¿i ceva mazåre pentru înverzire ¿i a fåcut chiar 4 t/ha, fiindcå a semånat-o la sfâr¿itul lui ianuarie, când a prins pu¡inå umiditate pentru start.

“A fost bunå ca ¿i culturå succesivå, pe 10% din suprafa¡å. Dar acum råmâne culturå principalå pe 5%, pe lângå 5% pârloagå. Pârloaga e tot ce ne lipsea. Am în¡eles cå nici nu poate fi între¡inutå cu erbicid total. Ciobanii abia a¿teaptå...”.

Ce-l nemul¡ume¿te?

Chiar dacå Lucian Buzdugan i-a insuflat încredere în viitor, prognozând cå anii ploio¿i se vor întoarce, e îngrijorat

Robert VERESS 25

CULTURI VEGETALE

GAEC8 nu se poate aplica în fermele bio Sebastiano Stoppa, director executiv al Emiliana West Rom din Timi¿, care lucreazå peste 12.000 de ha, spune cå acel procent de 5% din fermå låsat nelucrat este un lucru imposibil, mai ales pentru o fermå bio.

“Dacå ai 1.000 de hectare de livadå ce faci, tai 5% din pomi pentru un an? E o mare prostie. E o regulå råu fåcutå, ruptå de realitate. Nu ai cum så faci produc¡ie bio numai pe 95%, fiindcå atunci vei fi acuzat cå nu ai respectat angajamentul”, acuzå Stoppa.

Dacå o fermå de 1.000 de hectare este în întregime ecologicå, ea are încheiat un angajament cu APIA, iar agricultorul trebuie så påstreze cel pu¡in cinci ani pachetul ¿i så producå culturå biologicå strict pe 1.000 de ha. Dacå nu a påstrat angajamentul, omul va da banii înapoi ¿i va avea ¿i penalizare.

“Acum, vine Comisia Europeanå prin Politica Agricolå Comunå ¿i spune cå nu conteazå, dacå ai bio, eco, sau livadå. Tu trebuie så nu lucrezi 5% din suprafa¡å, altfel, nu prime¿ti banii”, a adåugat Stoppa.

Astfel, dacå nu lucrezi 5% din teren, încalci legea româneascå. Dacå îl lucrezi tot, încalci norma europeanå. A¿a-dar, prevederile unei legi europeane intrå în conflict cu prevederile unei legi na¡ionale.

“E o nebunie. Totu¿i, România a cerut o derogare, dar UE vrea så limiteze produc¡ia cå este prea mare. Dacå existå a¿a produc¡ie mare, în UE, de ce se achizi¡ioneazå grâu din Ucraina?”, se întreabå reprezentantul Emiliana West Rom. În România, s-a spus foarte bine cå în procentul de 5% se pot include îmbunåtå¡irile funciare, canale de iriga¡ii ¿i desecare ¿i drumuri de dezvoltare construite de fermieri.

26

Sebastiano Stopa, director executiv Emiliana West Rom Timi[

Abera¡ia este cå Uniunea Europeanå nu acceptå asta.

Dacå o fermå a desfiin¡at parcele ¿i terenuri agricole ¿i a fåcut drumuri de circula¡ie a utilajelor ¿i canale pentru a aduce apå în sole ¿i a iriga culturile, toate acestea nu sunt recunoscute la

La floarea-soarelui pia¡a este moartå O mare problemå pe care Sebastiano Stoppa o observå este faptul cå pia¡a cerealelor este la påmânt, iar din floarea-soarelui nu se vinde un bob.

“Pia¡a nu existå, este moartå”, spune Stoppa.

Floarea-soarelui este 300 euro tona, iar fermierul român face în medie 2,5 tone. Raportat la cheltuielile mari pe ha, care depå¿esc 7.000 de lei, tot ceea ce a câ¿tigat a ¿i pierdut.

Ca så fie mai råu, nici måcar nu existå cerere de floarea-soarelui.

Bruxelles, pentru a fi cuprinse în cei 5%.

De exemplu, ferma Emiliana a desfiin¡at 10% din terenuri pentru a face canale de iriga¡ii, dar asta nu conteazå.

La grâu, Emiliana a avut o produc¡ie bunå ¿i de mare calitate, de 7 tone pe ha, cu proteinå de 12 -14%.

La floarea-soarelui, în medie s-au ob¡inut 2,7 tone/ha. Pentru ca situa¡ia så fie ¿i mai dramaticå, tot mai multe cantitå¡i de floare vin din ¡ara vecinå.

Sebastiano Stoppa a explicat de ce Emiliana, o fermå de excelen¡å, ob¡ine produc¡ii bune ¿i de calitate: “A¿a cum am mai spus, avem ingineri foarte bine pregåti¡i, absolven¡i ai USV Timi¿oara, de¡inem ¿i cele mai moderne ma¿ini ¿i utilaje agricole, o fermå dotatå la cele mai înalte standarde europene, de aceea avem ¿i rezultate”.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Combaterea risipei alimentare începe din câmp Adrian IONESCU Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides, SAT&Biologicals Romania&Republic of Moldova, Corteva Agriscience

În fiecare an, pe 16 octombrie, ¡årile din întreaga lume celebreazå Ziua Mondialå a Alimenta¡iei. Cu acest prilej, în România a fost instituitå Ziua Na¡ionalå a Alimenta¡iei ¿i Combaterii Risipei Alimentare începând cu anul 2016.

Problema risipei alimentare este în centrul activitå¡ilor de sustenabilitate din întreaga lume. Organiza¡ia Na¡iunilor Unite pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå (FAO) calculeazå cå aproximativ o treime din alimentele produse pentru consumul uman se pierd sau se irosesc, în timp ce aproximativ 690 de milioane de persoane, adicå aproximativ 9% din popula¡ia lumii, suferå de foame.

Cea mai mare pierdere absolutå de alimente poten¡iale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare, din cauza buruienilor, a dåunåtorilor ¿i a bolilor culturilor.

Pentru acestea din urmå, agen¡ii patogeni fungici au cel mai mare impact prin ac¡iunea bolilor fungice care afecteazå cantitatea ¿i calitatea culturilor, cu consecin¡e importante asupra pierderilor de alimente ¿i chiar a sånåtå¡ii umane.

Fungicidele joacå un rol important în reducerea pierderilor de alimente ¿i în hrånirea durabilå a unui numår mai mare de oameni, dar ¿i de a oferi acestora siguran¡a alimentarå prin evitarea consumului de produse agricole libere de micotoxine, fungi ¿i bacterii care pot 28

“Cea mai mare pierdere absolutå de alimente poten¡iale în sistemul alimentar global are loc înainte de recoltare, din cauza buruienilor, a dåunåtorilor ¿i a bolilor culturilor.

Adrian IONESCU

“

provoca îmbolnåvirea popula¡iei. Astfel, pentru a proteja culturile împotriva bolilor, Corteva Agriscience se angajeazå så ofere solu¡ii diversificate ¿i inovatoare pentru fermieri.

Bolile fungice sau micotoxinele pot afecta atât cantitatea (randamentul), cât ¿i calitatea culturilor, ambele având consecin¡e importante asupra pierderilor de alimente.

Din aceste considerente, în portofoliul Corteva, produsele pe bazå de Zorvec activ oferå o combina¡ie specialå de consisten¡å ¿i control care nu este egalatå de alte fungicide, astfel încât fermierii î¿i pot gestiona mai bine culturile pentru a îmbunåtå¡i randamentul ¿i calitatea prin recolte mai bogate ¿i mai generoase.

Zorvec Endavia este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv pentru a ob¡ine maximul de eficien¡å asupra apari¡iei manei la nivelul culturilor horticole ¿i Zorvec Zelavin Bria este solu¡ia revolu¡ionarå în lupta împotriva manei la culturile de vi¡å-de-vie pentru o perioadå cât mai lungå de protec¡ie.

Portofoliul mai include Talendo ¿i Verben, douå fungicide inovatoare cu ac¡iune de lungå duratå pentru evitarea apari¡iei bolilor fungice cu consecin¡e cantitative ¿i calitative asupra pierderilor de alimente.

Talendo este specializat în combaterea fåinårii la cereale, vi¡å-de-vie ¿i pomiculturå prin ac¡iunea biochimicå de inhibare a viabilitå¡ii sporilor ¿i stimulare a mecanismului natural de protec¡ie a plantei.

Pentru culturile de cereale de toamnå ¿i primåvarå, Verben este fungicidul sistemic cu spectru larg de combatere a bolilor specifice påioaselor, acesta având un efect de cre¿tere calitativå ¿i cantitativå a recoltelor.

Fermierii implica¡i în ac¡iuni de control al risipei alimentare, pentru a sus¡ine un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicidele ca solu¡ie cu un impact semnificativ asupra culturilor în aceastå luptå. Pentru a-i ajuta, Corteva Agriscience este angajatå într-un proces continuu de dezvoltare a cât mai multor op¡iuni inovatoare.

Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Produc]ii mari la rapi]\ în Mehedin]i [i Olt Compania Corteva Agriscience continuå prezentarea fermierilor cu produc¡ii mari la rapi¡å.

De data aceasta, este rândul jude¡elor Mehedin¡i ¿i Olt, care au ob¡inut produc¡ii ridicate semånând aceia¿i hibrizi performan¡i: PT298/Agile ¿i PT303 Sclerotinia Protector.

jude¡ul Mehedin¡i, Fabrizio Granziera a ob¡inut o produc¡ie de 5.400 kg/ha, cu hibridul PT298/Agile.

“Noi lucråm 1.000 ha. Rapi¡å am semånat-o dupå grâu, iar în total am avut 136 ha. Dupå recoltatul grâului am scarificat, apoi am efectuat lucråri de pregåtire cu discul ¿i combinatorul ¿i am fertilizat cu îngrå¿åminte complexe 200 kg/ha”, spune Granziera.

Semånatul a avut loc pe data de 25 august ¿i în toamnå a aplicat douå insecticide ¿i un erbicid. În primåvarå a fertilizat, la final de martie, cu 300 kg/ha uree, ¿i a mai administrat douå insecticide ¿i douå fungicide, prima aplicare la înflorit ¿i urmåtoarea la cåderea petalelor.

Cultura nu a fost irigatå ¿i a recoltat în a doua jumåtate a lunii iulie. Se declarå mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå ¿i de faptul cå rapi¡a nu s-a scuturat deloc. “În aceastå toamnå voi avea 170 ha cu rapi¡å, peste 100 ha vor fi cu hibrizi Pioneer”, încheie Fabrizio Granziera.

Hibridul PT298/Agile a oferit o produc¡ie uimitoare în cadrul societå¡ii Cosden Agro, din localitatea Dârvari, jude¡ul Mehedin¡i, acolo unde Denis ¿i Costi Buzuriu au ob¡inut, pe o suprafa¡å de 50 ha, produc¡ia de 5.450 kg/ha.

În cadrul societå¡ii Agricultura Montecavalo, din localitatea Cujmir, Profitul Agricol 41/2023

Tot în Mehedin¡i, în localitatea Prisåceaua, î¿i desfå¿oarå activitatea Ionel Bogatu.

A ales hibridul PT298/Agile ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 5.300 kg/ha, pe o suprafa¡å de 100 ha.

Planta premergåtoare a fost grâul.

Terenul a fost arat, anul trecut s-a putut,

apoi a intervenit cu terra discul în douå treceri. A mai efectuat o trecere cu combinatorul ¿i a fertilizat cu îngrå¿åminte complexe 18.46.0 - 200 kg/ha. Am semånat la începutul lunii septembrie. În toamnå cultura a primit douå tratamente, primul a fost format din insecticid, fungicid ¿i erbicid, iar în cea de-a doua trecere a administrat insecticid, fungicid ¿i îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor.

“Am continuat în primåvarå cu aplicarea tratamentelor, astfel cå la început am mai administrat un erbicid, un fungicid ¿i un insecticid. A doua trecere a constat în aplicarea unui fungicid, a unui insecticid ¿i a unui îngrå¿åmânt foliar, iar ultima trecere, în faza de terminarea înfloritului, am aplicat insecticid ¿i fungicid. În ceea ce prive¿te fertilizarea, am mai administrat uree - 300 kg/ha. Cultura s-a comportat bine, am recoltat în jurul datei de 15 iulie ¿i am fost mul¡umit de rezultat”, a punctat Bogatu.

Fermierul a ob¡inut aceastå produc¡ie în culturå neirigatå ¿i a afirmat cå în aceastå toamnå va semåna 200 ha cu rapi¡å ¿i ales deja trei hibrizi Pioneer.

Tot în jude¡ul Mehedin¡i, în localitatea Corzu, Mådålin Brezoi luF creazå 350 ha. Anul trecut a 29

CULTURI VEGETALE semånat rapi¡å pe 70 ha, dupå orz. Hibridul PT298/Agile i-a oferit o produc¡ie de 4.900 kg/ha.

“Anul trecut am scarificat 20 ha ¿i 50 ha le-am arat, dupå care am pregåtit terenul cu discul, în douå treceri.

Am fertilizat la pregåtirea patului germinativ cu îngrå¿åmânt complex 20.20.0 - 190 kg/ha ¿i am semånat la final de august, început de septembrie. În toamnå am aplicat un erbicid pentru frunzå îngustå, un îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor ¿i a treia trecere a fost tot cu erbicid. În primåvarå am aplicat trei insecticide, douå treceri cu fungicide ¿i un îngrå¿åmânt foliar. Am mai fertilizat în douå tran¿e: 300 kg/ha de uree, în data de 23 martie, ¿i nitrocalcar 250 kg/ha, în perioada 17 aprilie - 1 mai.

Am recoltat dupå data de 20 iunie, acum a¿teptåm så semånåm din nou rapi¡å pe 70-80 ha ¿i am ales hibrizii PT298 - 30 ha, PT303 - 10 ha, PT315 15 ha”, a precizat fermierul. Acesta a mai adåugat faptul cå a fost foarte mul¡umit de produc¡ia ob¡inutå, iar media pe toatå ferma la aceastå culturå a fost de 4.500 kg/ha.

F

Alexandru Sârbu din localitatea Drincea, jude¡ul Mehedin¡i, lucreazå 250 ha de teren. A ales hibridul PT303 Sclerotinia Protector care i-a oferit o produc¡ie de 4.400 kg/ha.

“A fost primul an în care am semånat rapi¡å ¿i nu ne-am a¿teptat så fie atât de bine. Speram så ob¡inem undeva la 3.000 de kg/ha. Am semånat dupå grâu, am pregåtit terenul corespunzåtor, adicå am scarificat ¿i apoi am efectuat 30

câte o lucrare cu discul ¿i combinatorul, dupå care am semånat în perioada 1-5 septembrie. În toamnå am efectuat douå treceri cu erbicide ¿i am aplicat un tratament ce a constat în fungicid, insecticid ¿i regulator de cre¿tere. În primåvarå, perioada 20-25 martie, am aplicat uree cu eliberare controlatå - 250 kg/ha, dupå care am aplicat un biostimulator, iar al doilea tratament a constat în aplicarea unui fungicid, a unui îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor ¿i a unui insecticid.

Am recoltat la finalul lunii iunie ¿i pot spune cå am ob¡inut o produc¡ie nea¿teptat de bunå. Toamna aceasta vom semåna 70 ha cu hibrizii PT298, PT303 ¿i PT314”, a punctat Alexandru Sârbu.

În jude¡ul Olt, localitatea Cåline¿ti, î¿i desfå¿oarå activitatea Aura ¿i Bogdan Juganu.

Au ales hibridul PT298/Agile ¿i au ob¡inut 4.238 kg/ha. “În cadrul societå¡ii Magry TopGan SRL lucråm 312 ha. Anul acesta, 94 de hectare au fost cu rapi¡å. Lucrårile efectuate în fermå sunt cele esen¡iale precum aratul, discuitul ¿i tåvålugitul.

Hibridul PT298 a fost semånat în data de 5 septembrie, iar fertilizarea de care a beneficiat a fost urmåtoarea: NPK 5.20.10 - 250 kg/ha aplicat în data de 25 august; uree - 150 kg/ha aplicatå pe 13 februarie ¿i încå 200 kg/ha în data de 8 aprilie.

Tratamentele au fost aplicate douå în toamnå, mai exact octombrie ¿i noiembrie, ¿i douå în primåvarå, res-

pectiv în aprilie ¿i mai. Terenul nu a fost irigat, iar recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie. Impresia noastrå despre acest hibrid este una foarte bunå ¿i îl recomandåm cu încredere ¿i celorlal¡i fermieri.”

Pentru toamna aceasta ¿i-au planificat så semene 150 ha cu rapi¡å, iar hibrizi Pioneer vom pune pe 75 ha ¿i vom folosi PT298 ¿i PT315.

În cadrul societå¡ii Agro Chimical din Brebeni, jude¡ul Olt, Adrian Ciocloava a cultivat hibridul PT298/Agile ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 4.100 kg/ha.

Lucreazå 500 ha ¿i spune cå, în general, 80 ha le seamånå în fiecare an cu rapi¡å.

Hibridul PT298 a fost semånat dupå grâu, a¿a cå terenul a fost arat ¿i apoi a efectuat lucråri cu discul în func¡ie de solå, atât cât a fost nevoie, pentru a ob¡ine un pat germinativ cât mai bun.

“Am fertilizat la pregåtirea terenului cu NPK 20.20.0 - 250 kg/ha, dupå care am semånat în jurul datei de 5 septembrie. În toamnå am aplicat trei insecticide ¿i un fungicid, iar în primåvarå am avut mai multe interven¡ii.

Prima cu erbicid, am aplicat ¿i douå fungicide ¿i trei insecticide ¿i un foliar pe bazå de bor. Fårå îndoialå a fost anul insecticidelor!

Cultura a fost în neirigat ¿i am recoltat în a doua jumåtate a lunii iulie.

Produc¡ia putea fi cu 200-300 kg/ha mai mare dacå nu s-ar fi scuturat, dar nu din cauza hibridului, ci din cauza ploii cu grindinå. Cu siguran¡å poten¡ialul hibridului este mai ridicat, a fost impresionantå cultura pânå la recoltat, de aceea am ales acest hibrid ¿i pentru aceastå toamnå”, spune Adrian Cicloava.

Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE

Raportul B\ncii Mondiale asupra agriculturii noastre De¿i PIB-ul din agriculturå a scåzut de-a lungul anilor pânå la 4,1% în 2021, el a fost considerabil mai mare decât media UE (1,3%), scriu exper¡ii Båncii Mondiale în Raportul de ºarå privind Clima ¿i Dezvoltarea pentru România.

De¿i are un procent mic din PIB, în agriculturå råmâne angajat un procent de 20% din totalul for¡ei de muncå.

A

sta deoarece majoritatea sunt microferme ¿i ferme de subzisten¡å ¿i, cu un procent de 71%, femeile sunt suprareprezentate în clusterul de popula¡ie vulnerabilå care lucreazå pe cont propriu la noi în agriculturå.

Valoarea adåugatå a produc¡iei agricole a crescut cu o medie de 2,6 la sutå în perioada 2010-2021.

Cre¿terea a fost caracterizatå de extinderea mårfurilor de valoare scåzutå, contractarea altor sectoare agroalimentare ¿i de cre¿terea animalelor, câ¿tiguri modeste de productivitate ¿i tipare dezordonate.

România este vulnerabilå la inunda¡ii ¿i la secetå România a cunoscut o variabilitate semnificativå a disponibilitå¡ii resurselor de apå în ultimii 30 de ani. Multe regiuni sunt expuse la risc de inunda¡ii, în timp ce altele se confruntå cu deficit de apå.

Din 1970 pânå în 2021, inunda¡iile au fost cel mai sever dezastru asociat 32

cu vremea în ceea ce prive¿te numårul de evenimente, numårul de persoane afectate ¿i pagubele totale.

“Pierderile medii anuale cauzate de inunda¡ii ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, afectând 150.000 de persoane, în zonele unde riscul de inunda¡ii este semnificativ”, atrag aten¡ia autorii raportului.

Pe de altå parte, disponibilitatea resursei de apå în România este aproximativ la jumåtate din media UE ¿i este foarte aproape de pragul de stres hidric. În 2022, România s-a confruntat cu una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodatå, care a perturbat rezervele de apå din 220 de localitå¡i, a redus produc¡ia de energie cu o treime (din energie hidraulicå) ¿i a expus la riscuri alte surse de energie (nuclearå), a redus produc¡ia agricolå cu cel pu¡in un sfert, a crescut incendiile de pådure de ¿apte ori ¿i a cauzat restric¡ii de naviga¡ie pe Dunåre.

Cu aceastå tendin¡å care se estimeazå cå va continua, presiunea asupra resurselor de apå va continua, crescând competi¡ia pentru apå între agriculturå, utilizatorii urbani ¿i energie, se aratå în raport.

Managementul riscurilor ¿i pentru micii fermieri Mai pu¡in de 1% dintre fermierii români folosesc instrumentele de management al riscului din cadrul Politicii Agricole Comune a UE. O fac îndeob¿te cei cu ferme mari.

Este nevoie de dezvoltarea unor instrumente de managementul riscurilor în agriculturå pentru a proteja ¿i fermierii mici, cå nu î¿i fac asiguråri, mai scriu exper¡ii Båncii.

PNS-ul actual a prioritizat crearea unui instrument de managementul riscului pentru a completa sistemul de asiguråri în agriculturå ¿i a asigura despågubirea tuturor fermierilor pentru pagube cauzate de efecte climatice ¿i de mediu, se men¡ioneazå în raport.

Mai multå aplecare spre mediu De¿i s-a observat o reducere a emisiilor (50% din nivelurile din 1989 ob¡inute în 2010, valoare stabilå de atunci), agricultura este a doua cea mai mare surså de emisii, dupå sectorul energetic (17% din total).

Pentru a avea loc o cre¿tere în sector, în limitele stabilite prin Planul Na¡ional în domeniul Energiei ¿i Schimbårilor Climatice, aceastå cre¿tere trebuie realizatå prin minimizarea emisiilor în produc¡ia nouå, reducerea emisiilor în practicile existente ¿i îmbunåtå¡irea depozitelor de carbon.

Apå pentru energie Resursele de apå sunt esen¡iale pentru a asigura siguran¡a energeticå ¿i energia verde.

Energia hidroelectricå este aståzi cea mai mare surså de energie regenerabilå din România (65% din sursele regenerabile ¿i 33% din capacitatea instalatå la nivel na¡ional) ¿i existå planuri de extindere a acestei capacitå¡i.

Sistematizarea mediului rural Aproximativ 25% din popula¡ie nu este conectatå la un sistem centralizat de alimentare cu apå (în principal în mediul rural) ¿i 60% din apa potabilå provine din surse de suprafa¡å (mai vulnerabile la secetå).

Profitul Agricol 41/2023

CULTURI VEGETALE În plus, 25% dintre locuitorii din mediul rural se bazeazå pe canalizare neamenajatå, crescând riscul de utilizare de apå contaminatå din acviferele de micå adâncime poluate.

Eliminarea decalajului în ceea ce prive¿te alimentarea cu apå ¿i canalizarea în zonele rurale ar putea ajunge la 18 miliarde euro, au calculat exper¡ii BM. Mai multe terenuri irigate Strategia actualå prevede reabilitarea ¿i extinderea infrastructurii de iriga¡ii, pentru a ajunge la 2,87 milioane ha cu infrastructurå func¡ionalå, inclusiv 123.500 ha de sisteme noi, irigate prin scurgere gravita¡ionalå.

Variabilitatea din ce în ce mai mare a precipita¡iilor va amenin¡a agricultura neirigatå ¿i va cre¿te nevoia de reabilitare a schemelor de iriga¡ii existente ¿i necesarul de investi¡ii în infrastructura verde de iriga¡ii.

De aceea, spune Banca Mondialå, investi¡iile în iriga¡ii ¿i adoptarea de practici agricole de conservare reprezintå strategii esen¡iale.

Acest lucru este important în special în zonele vulnerabile, precum cele din sud, sud-est ¿i est, unde modelele climatice prevåd cå seceta va fi cea mai frecventå ¿i mai severå. În acest context, va fi important ca extinderea så se facå mai ales prin trecerea la iriga¡iile gravita¡ionale. În prezent, iriga¡iile gravita¡ionale (aproximativ 250.000 ha) sunt utilizate într-un procent mai mic de 15%.

Adoptarea de practici conservative În cadrul Planului Na¡ional Strategic 2023-2027, Guvernul a alocat 400 milioane de euro, pentru modernizarea infrastructurii existente de iriga¡ii la ferme, ¿i 85 de milioane de euro, pentru înfiin¡area unor mici sisteme de iriga¡ii noi la nivel de fermå.

Pentru a sus¡ine aceste investi¡ii în iriga¡ii, va fi esen¡ialå adoptarea unor practici agricole care conservå umezeala în sol pentru a îmbunåtå¡i productivitatea managementului apei în Profitul Agricol 41/2023

ansamblu, a reduce necesarul de apå ¿i a cre¿te productivitatea apei atât în condi¡ii de irigare, cât ¿i în condi¡ii de irigare de la ploaie, potrivit BM. Clima mai caldå ¿i condi¡iile extreme asociate cu aceasta, expun România la eroziune ¿i la degradarea solurilor.

Metode agricole de conservare, cum ar fi reducerea aratului, asigurå un sol mai stabil ¿i mai pu¡in expus la eroziune, påstrarea carbonului organic al solului, îmbunåtå¡ind structura, fertilitatea ¿i capacitatea de re¡inere a apei.

Practica de a acoperi solul cu de¿euri de recoltå ¿i de a låsa paiele pe teren protejeazå ¿i ea suprafa¡a solului de eroziunea induså de apå ¿i de vânt, transmit exper¡ii BM. Bani pentru cercetare Cercetarea în agriculturå are un rol important de jucat. Inovarea este una din cåile care poate så determine modernizarea sectorului agricol.

România are 2.686 de comune ¿i numai 450 de Centre Locale de Consultan¡å Agricolå, care au în general câte un singur agronom angajat.

Astfel, un consultant agricol din sistemul guvernamental deserve¿te 12.000-13.000 de fermieri, raportul optim în alte ¡åri europene fiind de 1 consultant la 65-100 de fermieri.

“Lipsa de servicii de extindere a agriculturii creeazå bariere pentru modernizarea prin agricultura de conservare, agricultura de precizie, managementul îngrå¿åmintelor, energie regenerabilå etc. PAC include finan¡are/prevederi pentru consolidarea Sistemelor de Cuno¿tin¡e ¿i Inova¡ii în Agriculturå (AKIS), deschizând calea pentru crearea unei agende solide de cuno¿tin¡e ¿i inovare în sprijinul investi¡iilor din sector”, aten¡ioneazå autorii raportului.

Apå din zone de reten¡ie naturalå Frecven¡a, intensitatea ¿i variabilitatea din ce în ce mai mare a evenimentelor hidrologice ¿i scåderea în general a resursei disponibile de apå necesitå reabilitarea ¿i retehnologizarea amenajårilor de stocare existente, pre-

cum ¿i conservarea ¿i restaurarea zonelor de reten¡ie naturalå.

Banca Mondialå ne sugereazå så facem investi¡ii majore pentru siguran¡a barajelor, reabilitarea celor deteriorate, retehnologizarea pentru utilizarea în mai multe scopuri noi ¿i ajustarea la noile regimuri hidrologice.

Prin PNRR se pot îmbunåtå¡i 20 dintre barajele existente. În actualele Planuri de Management al Riscului la Inunda¡ii au fost identificate investi¡ii de 3,8 miliarde euro. În plus, Planul Na¡ional actualizat de Management al Bazinelor Hidrografice include måsuri pentru reducerea impactului schimbårilor climatice asupra principalelor corpuri de apå, evaluate la 1,05 miliarde de euro.

Apå pentru energie De asemenea, resursele de apå sunt esen¡iale pentru a asigura siguran¡a energeticå ¿i energia verde.

Energia hidroelectricå este în prezent cea mai mare surså de energie regenerabilå din România (65% din sursele regenerabile ¿i 33% din capacitatea instalatå la nivel na¡ional) ¿i existå planuri de extindere a acestei capacitå¡i.

Sistematizarea mediului rural Aproximativ 25% din popula¡ie nu este conectatå la un sistem centralizat de alimentare cu apå (în principal în mediul rural), ¿i 60% din apa potabilå provine din surse de suprafa¡å (mai vulnerabile la secetå). În plus, 25% dintre locuitorii din mediul rural se bazeazå pe canalizare neamenajatå, crescând riscul de utilizare de apå contaminatå din acviferele de micå adâncime poluate.

Eliminarea decalajului în ceea ce prive¿te alimentarea cu apå ¿i canalizarea în zonele rurale ar putea ajunge la 18 miliarde euro, au calculat exper¡ii BM.

a consemnat Andrei OSTROVEANU 33

CULTURI VEGETALE

Sechestrarea carbonului f\r\ compromisuri economice Cum poate România så creascå sechestrarea carbonului fårå a face compromisuri de naturå economicå?

Modelårile Båncii Mondiale examineazå modul în care România utilizeazå terenurile, apa ¿i pådurile sale, pentru a identifica unde ar putea fi folosite terenurile în mod mai eficient, pentru a realiza în acela¿i timp obiective economice ¿i de mediu, inclusiv sechestrarea gazelor cu efect de serå.

Analiza estimeazå produc¡ia economicå netå a produselor scoase pe pia¡å din culturi, på¿unat ¿i silviculturå, måsuratå în termeni monetari ¿i în gaze cu efect de serå net sechestrate.

Se estimeazå cå România, cu configura¡ia sa actualå de intråri ¿i cu nivelurile actuale de eficien¡å, are o produc¡ie sustenabilå de 2,3 miliarde dolari pe an din culturi, animale ¿i silviculturå.

Se calculeazå o limitå de eficien¡å în care se descriu produc¡iile maxime sustenabile (din punct de vedere economic ¿i al mediului) care se pot produce cu dotårile date (adicå în contextul geografiei ¿i climei României).

Aceastå limitå este descriså de linia verde din imagine.

Punctele de pe limitå reprezintå utilizårile eficiente ale terenurilor ¿i managementul eficient al terenurilor, în care rezultatele pentru mediu nu pot fi crescute mai mult fårå pierderi economice (¿i invers).

Punctele din interiorul limitei de eficien¡å a resurselor pot fi îmbunåtå¡ite mai mult, mutându-le cåtre limitå. Acest lucru se poate face prin alocarea mai eficientå a resurselor între diferite utilizåri, sau prin utilizarea mai eficientå a resurselor existente sau în ambele moduri. ¥n imagine se eviden¡iazå douå 34

puncte importante - punctele B ¿i C. La punctul B, România va continua så producå 2,3 miliarde dolari din culturi, på¿unat ¿i silviculturå, dar va sechestra în plus 490 de milioane de tone de CO2 în compara¡ie cu scenariul actual.

La pre¡ul BM pentru carbon, de 40-80 dolari pe tonå, aceasta ar însemna 19,6-39,2 miliarde dolari.

La punctul C, produc¡ia economicå este maximizatå fårå a reduce sechestrarea carbonului. Adicå România sechestreazå în continuare 911 milioane tone CO2, dar cre¿te valoarea produc¡iei din culturi, på¿unat ¿i silviculturå cu 1,3 miliarde dolari pe an în compara¡ie cu scenariul actual. ¥n acest scenariu, terenul dedicat culturilor agricole cre¿te de la 10,9 milioane ha la 11,5 milioane ha.

Terenurile naturale cresc de la 5,1 milioane ha la 7,7 milioane ha, în mare parte din convertirea pådurilor de la statut silvic la statut non-silvic.

de eficien¡å, ceea ce implicå faptul cå este suficient spa¡iu pentru a cre¿te sechestrarea carbonului, produc¡ia economicå sau pe ambele în acela¿i timp. În al doilea rând, analiza terenurilor aratå cå culturile agricole sunt un factor determinant semnificativ al acestei ineficien¡e.

Intensificarea în mod sustenabil a agriculturii ¿i utilizarea celor mai bune practici de management poate duce la cre¿teri mari de produc¡ie, care fie pot så compenseze eliberarea de mai mult teren pentru påduri ¿i sechestrarea carbonului - ducând la o trecere cåtre punctul B - fie pot så ducå România cåtre punctul C, unde aceasta î¿i maximizeazå produc¡ia economicå fårå compromisuri pentru mediu.

Toate punctele de pe linia verde dintre B ¿i C reprezintå aloca¡ii eficiente, în care este fezabilå cre¿terea produc¡iei economice ¿i a sechestrårii carbonului.

Din aceastå analizå se pot extrage câteva concluzii principale. În primul rând, România este mult sub limita sa

Banca Mondial\ Raportul de }ar\ privind Clima [i Dezvoltarea pentru România Profitul Agricol 41/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Fonduri pentru colectarea [i valorificarea gunoiului de grajd Luni, pe 30 octombrie, s-a deschis prima rundå de atragere de fonduri pentru Subinvesti¡ia I2.A-B, Sisteme integrate de colectare ¿i valorificare a gunoiului de grajd, finan¡atå din PNRR. Anun¡ul a fost fåcut de ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Alocarea financiarå totalå este 228.221.855 euro, echivalentul a 1.132.847.643,84 lei.

Astfel, pentru realizarea de sisteme noi destinate gestionårii gunoiului de grajd, bugetul este de 171.900.000 euro, iar pentru modernizarea sistemelor integrate existente, alocarea financiarå este de 56.321.855 euro.

Pentru înfiin¡area de sisteme noi, programul se va desfå¿ura în douå etape. În cadrul primei etape, 65% din bugetul alocat programului, respectiv 111.735.000 euro, este destinat solicitan¡ilor afla¡i în zone unde corpurile de apå subteranå au concentra¡ii de nitra¡i de peste 50 mg/l sau au concentra¡ii de nitra¡i cu tendin¡å crescåtoare ¿i valori între 40 - 50 mg/l.

Restul de 35% din bugetul alocat programului, respectiv 60.165.000 euro, va fi destinat tuturor solicitan¡ilor eligibili, indiferent de localizare. În cadrul celei de-a doua etape, bugetul råmas disponibil în urma primei etape va fi alocat pentru to¡i solicitan¡ii eligibili.

Valoarea maximå a unui proiect (în func¡ie de investi¡ie) corespunde unui cost de cel mult 1.000.000 euro, fårå TVA, echivalentul a 4.963.800 lei fårå 36

“Finan¡åm platforme comunale care au o capacitate între 1.500 mc ¿i 4.000 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de la 1.200 de tone la 3.200 tone. Solicitan¡ii care pot depune cereri de finan¡are sunt unitå¡ile administrativ-teritoriale, inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora, organizate la nivel de municipiu, ora¿ ¿i comunå”, Mircea Fechet, ministrul Mediului TVA, pentru înfiin¡area unui sistem nou integrat de colectare ¿i valorificare a gunoiului de grajd.

De asemenea, pentru modernizarea unui sistem integrat de colectare ¿i valorificare a gunoiului de grajd, valoarea maximå eligibilå a unui proiect este de 500.000 euro, fårå TVA, echivalentul a 2.481.900 lei, fårå TVA. Pot fi finan¡ate urmåtoarele platforme comunale: - platformå comunalå de tip 1, cu o capacitate de 1.500 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de 1.200 de tone; - platformå comunalå de tip 2, cu o capacitate de 2.000 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de 1.600 de tone; - platformå comunalå de tip 3, cu o capacitate de 3.000 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de 2.400 de tone;

- platformå comunalå de tip 4, cu o capacitate de 4.000 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de 3.200 de tone.

“Aceastå investi¡ie reprezintå un sprijin real pentru a avea un sol mai curat, în zonele unde cre¿tem animale, întrucât pericolul nitra¡ilor din apele subterane poate fi combåtut doar prin finan¡åri consistente, a¿a cum este ¿i aceasta, prin Planul Na¡ional de Redresare ¿i Rezilien¡å.

Finan¡åm platforme comunale care au o capacitate între 1.500 mc ¿i 4.000 mc ¿i o cantitate de gunoi de grajd suportatå de la 1.200 de tone la 3.200 tone. Solicitan¡ii care pot depune cereri de finan¡are sunt unitå¡ile administrativteritoriale, inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora, organizate la nivel de municipiu, ora¿ ¿i comunå”, a declarat ministrul Fechet.

Profitul Agricol 41/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ministrul Barbu bag\ oile în Registrul Genealogic Asocia¡ia Profesionalå a Ciobanilor din România a transmis un memoriu pre¿edintelui României, Guvernului, Senatului, Camerei Deputa¡ilor pentru men¡inerea deciziei de acordare a sprijinului cuplat zootehnic tuturor oierilor care au animalele înscrise în Baza Na¡ionalå de Date ¿i nu doar celor care au animalele în Registrele Genealogice, cum s-a procedat pânå acum.

Ministrul Agriculturii a ¿i notificat Comisiei Europene aceastå propunere.

I

ndirect spus, toate ciurucurile pot intra în Registrul Genealogic, din moment ce primesc aceea¿i subven¡ie cu oaia de raså curatå, pentru care fermierul a lucrat. Este evident cå sprijinul va fi mult mai mic, fiindcå se împarte la un numår mult mai mare de animale. În consecin¡å, crescåtorii vor primi sume nesemnificative, alåturi de cei care cresc oi ca pe vremea lui Burebista, în poiatå ¿i cu acoperi¿ul spart. Ini¡iatorii memoriului se pot bucura cå moare ¿i capra vecinului.

Condi¡iile de acordare a sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) se vor modifica în 2024. În 2022, oierii au primit 15 euro pe oaie SCZ, iar în 2023 va fi 20 de euro. Acum, acela¿i buget va fi împår¡it unui numår mai mare de ovine. Pentru a accesa sprijinul cuplat la oi, crescåtorii trebuie så facå dovada în continuare a paritå¡ii de 35 de femele la un berbec cu

Profitul Agricol 41/2023

origine atestatå, dar masculul nu trebuie så aibå vârsta de peste 6 ani ¿i trebuie men¡inut în exploata¡ie cel pu¡in 100 de zile. Ministrul Barbu vrea så schimbe ¿i aceste condi¡ii. Sprijinul cuplat pentru venit în sectorul zootehnic SCVZ pentru ovine se solicitå de cåtre fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 150 ¿i 500 de femele ovine ¿i/sau berbeci, inclusiv pe beneficiar, cu excep¡ia celor din unitå¡ile administrativteritoriale din zona montanå, pentru care se solicitå SCVZ pentru un efectiv cuprins între 60 ¿i 500 de femele ovine ¿i/sau berbeci, inclusiv pe beneficiar.

Dacå lucrurile s-ar rezolva cum pretinde Asocia¡ia Profesonalå a Ciobanilor, am råmâne ¿i fårå bruma de registre genealogice pe care le mai avem.

“Prin cheltuirea unor sume foarte mari de bani nu s-a ob¡inut efectul scontat privind ameliorarea geneticå a întregului efectiv de animale ¿i îmbunåtå¡irea activitå¡ii din sector (unii fermieri fiind obliga¡i sâ-¿i vândå ani-

malele), ci doar avantajul unor grupuri de interese ¿i a unei pår¡i a fermierilor, în mod discriminatoriu, ¿i, nerespectând Regulamentele Uniunii Europene.

Dorin¡a unora este så se continue tot a¿a. Unele cazuri fiind pe rol la Direc¡ia Na¡ionalå Anticorup¡ie (DNA)”, se aratå în memoriul Asocia¡iei.

Jos cu exigen¡ele! Nu ne trebuie Registre Genealogice. Så ia bani ¿i Ghi¡å, cå ¿i el e båiat bun! “Ministerul Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale (MADR) a trimis recent la Comisia Europeanå o notificare, unde se men¡ioneazå cå Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ) la specia ovine se acordå, începând cu anul 2024, pentru toate animalele înscrise în Baza Na¡ionalå de Date (Registrul Na¡ional al Exploata¡iilor-RNE), gestionatå de Autoritatea Na¡ionalå Sanitar Veterinarå ¿i pentru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA). O decizie F de altfel corectå, luatå de con-

Viorel PATRICHI

37

CRE{TEREA ANIMALELOR ducerea Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale, în baza Regulamentelor Uniunii Europene.”

Pânå la urmå, dacå ai probleme, trebuie så iei subven¡ie, indiferent ce faci pentru ameliorarea rasei. “SCZ se acordå pe baza unui Regulament UE, pentru întreg sectorul care are probleme, pentru cå nu numai unii au probleme, cei înscri¿i în RG (circa 2 milioane de ovine), ci ¿i ceilal¡i, care nu au animalele înscrise ¿i care sunt mai mul¡i (aproximativ 5 milioane de ovine)”. Nu am mai våzut un asemenea ra¡ionament.

Oierul poate intra sau nu în Registrul Genealogic, poate så investeascå sau nu pentru ameliorarea rasei, dar el trebuie musai så ia subven¡ie!

“Eu, dacå sunt crescåtor ¿i am animale care îndeplinesc condi¡iile impuse de programele de ameliorare ale unei asocia¡ii ¿i am interes, îmi este util så vând material de pråsilå sau alte avantaje, må înscriu în registru, dacå nu, nu må înscriu. Nimeni nu må poate condi¡iona, este proprietatea mea”, se aratå în memoriu.

A¿a este, dar nici statul român nu este obligat så-¡i dea subven¡ie din banii tuturor românilor dacå nu depui efort pentru ameliorarea rasei. Conform acestui Regulament UE, nu se face nicio referire la faptul cå trebuie legat de ceva, doar cå poate fi acordat în unele sectoare care au anumite dificultå¡i, iar dificultå¡i au to¡i crescåtorii, nu numai cei înscri¿i în Registrul Genealogic (RG).

Valoarea actualå a ajutorului de stat, acordat pe cap de animal/an, pentru cheltuielile eligibile cu ¡inerea ¿i completarea registrelor genealogice: a) 60 de lei pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline ¿i ecvine; b) 35 de lei pentru rasele de animate din speciile ovine, caprine; c) 100 de lei pentru porcine.

Valoarea ajutorului de stat acordat pe cap de animal/an pentru cheltuielile aferente testelor efectuate de ter¡i sau în numele unor ter¡i pentru determinarea calitå¡ii genetice sau a randamentului genetic al ¿eptelului, este de

F

38

maximum: a) 140 de lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte, ¿i 60 de lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de carne, pentru rasele de animale din speciile taurine ¿i bubaline; b) 35 de lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte ¿i în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de carne, 30 de lei, în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lânå, pentru rasele cu lânå finå, ¿i 36 de lei, îin cazul testårii performan¡elor produc¡iei de pielicele, pentru rasele de animale din speciile ovine ¿i caprine.

Sistemul este încå greoi ¿i nu då randament peste noapte, dar nu înseamnå cå trebuie distrus, cum pretinde acest grup vocal.

“La noi s-a vorbit mult de certificatele zootehnice, despre câ¡i berbeci så ¡inå crescåtorul, o mare eroare tehnicå, pentru cå activitatea de reproduc¡ie diferå de la individ, la individ ¿i acest lucru îl ¿tie cel mai bine crescåtorul. El nu ¡ine nici mai mul¡i, nici mai pu¡ini berbeci, decât este necesar. ªi, normal, are interesul så utilizeze reproducåtori valoro¿i. Dar s-a vorbit mai pu¡in de valoarea de ameliorare a reproducåtorilor utiliza¡i. Ei au rol ameliorativ în popula¡ia de animale numai dacå valoarea lor de ameliorare este ridicatå, peste media turmei. Dacå nu folosim aceastå bazå de date, ¿i mai ales nu existå acurate¡ea informa¡iilor, o ¡inem degeaba, de formå, så justificåm ni¿te bani, a¿a cum se întâmplå acum în unele situa¡ii”.

Lucrurle a¿a stau, dar atunci înseamnå cå Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie nu ¿i-a fåcut treaba sau a încurajat corup¡ia, înså faptele trebuie dovedite. “În ¡ara noastrå nu se mai determinå în prezent nici paternitatea la animate, nu avem laboratoare acreditate, ori fårå aceste chestiuni elementare nu putem vorbi de selec¡ie pe baze ¿tiin¡ifice, luând în considerare criteriile genotipice ¿i fenotipice. Apoi, problemele sanitar veterinare legate de scrapie, se impun så fie rezolvate. Nu se vorbe¿te

deloc de însåmân¡area artificialå, alt mijiloc de ameliorare, ce efectiv s-a introdus, de embriotransfer (ET), sau fertilizare in vitro (FIV), ca metode moderne ¿i actuale de ameliorare”", se mai spune în memoriu. Eu nu i-am våzut pe ace¿ti ini¡iatori så se agite prea tare cå ANSVSA nu face rost de laboratoare acreditate. Întrebat în legåturå cu acest conflict de interese între oieri, Nicolae Cioranu, pre¿edintele Federa¡iei Romovis, ne-a oferit un råspuns... politic: “Ei nu au fåcut apel så intre toate oile în Registrul Genealogic, ei au cerut så se acorde SCZ pentru toate oile. Aici este o problemå. Nu se poate så intre toate oile în Registrele Genealogice.

Trebuie gåsitå o cale de mijloc pentru a diferen¡ia subven¡ia, în func¡ie de munca pentru ameliorare.

Eu a¿ propune o sumå în plus pentru cei care fac ameliorare. Noi am solicitat asta din 2015. Måsura de eradicare a scrapiei este în curtea ANSVSA, nu în curtea asocia¡iilor de crescåtori. Asta se face pe bani europeni. Din informa¡iile pe care le am ¿i din întâlnirile mele cu reprezentan¡ii ANSVSA, am dedus cå sunt lucruri care nu se pot face pocnind din degete. Eu nu caut vinova¡i.

Ce så facem dacå România nu are laboratoare destule? Venim cu asemenea exigen¡e atunci când fermierul are unde så facå testele de paternitate sau de scrapie, nu? Eu m-a¿ bucura så putem face, ca så nu mai arate nimeni cu degetul. Sigur, dacå vine cineva la mine în fermå, se mirå cum de a ajuns oaia de la 50 de kilograme la 70-75 de kilograme. Acolo s-a lucrat.

Noi nu vom fi contra så ne facå un laborator testele. E mai greu så îngrijim oile, decât så dåm probe la un laborator.”

A¿a cå nu se poate face mai nimic fiindcå guvernan¡ii nu vor så se implice, iar oierii constituie o lume a lor, cu reverbera¡ii primitive, ¿i a¿a trebuie så råmânå... Noroc cå avem fermieri care în¡eleg rostul ameliorårii raselor ¿i ei nu se abat de la calea dreaptå, dar e påcat så-i punem în aceea¿i oalå cu to¡i cei care nu fac nimic.

Profitul Agricol 41/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Asocia]ia Aberdeen-Angus cre[te ca din ap\ Asocia¡ia crescåtorilor de vaci Aberdeen-Angus este singura organiza¡ie profesionalå din ¡arå ale cårei efective cresc constant.

Se måre¿te ¿i numårul de fermieri.

Cre¿terea efectivelor nu mai este înså atât de intenså, cum era în anii trecu¡i.

Asocia¡ia de¡ine 120.000 de vaci Angus, negre ¿i ro¿ii, la 1.600 de fermieri.

“

Din ce ¿tiu, suntem cea mai mare asocia¡ie de bovine din ¡arå. Este o perioadå dificilå ¿i la noi”, spune Ionu¡ Gociman, director executiv la Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Aberdeen Angus.

“Speråm så se rezolve problema despågubirilor pentru disfunc¡iunile provocate de råzboiul din Ucraina, iar de la anul så se introducå noile pachete ¿i atunci poate vom mai avea o gurå de oxigen. Ecoschema este acordatå pe UVM, care pe noi ne dezavantajeazå pu¡in. Se acordå 109,52 euro de vacå.

Având în vedere cå se acordå pe UVM, noi abatorizåm la o greutate mai micå ¿i deci la o vârstå mai micå.”

Colectarea animalelor pentru grajdul de la Fântânele, jude¡ul Mure¿, func¡ioneazå din plin. Grajdul destinat testårii ¿i reproduc¡iei trece prin lucråri de modernizare. Se schimbå unele boxe în interiorul grajdului ¿i se depoziteazå echipamentele pentru laboratorul de recoltare a taurilor Angus, pentru conservarea materialului seminal ¿i dispozitivele pentru un laborator de nutri¡ie.

Toate echipamentele vor fi montate Profitul Agricol 41/2023

pânå la sfâr¿itul anului.

“Cei mai valoro¿i tåura¿i din rasa Aberdeen-Angus din România vor fi introdu¿i acolo în testare. Ulterior, de la cei mai valoro¿i tåura¿i vom recolta material seminal. Dorim så inauguråm laboratorul de zilele rasei Angus”, spune directorul executiv. ªi pentru crescåtorii de Angus, fiecare subven¡ie este o ¿anså de supravie¡uire în plus. Sau cel pu¡in a¿a sus¡in majoritatea fermierilor.

“Ecoschema noua politicå agricolå comunå din Planul Na¡ional Strategic ne ajutå în mod evident”, spune Ionu¡ Gociman.

“Este o compensare a pierderilor de venit pentru fermierii care fac îngrå¿are.

Dacå vorbim de ecoschema privind bunåstarea tineretului bovin la îngrå¿at din noul PNS, este ¿i ea bine-venitå, mai ales cå este posibil så se mai introducå încå un pachet de la anul.

Odatå cu aceastå ecoschemå, a fost

publicat ¿i Ordinul pentru bunåstarea bovinelor în fermele comerciale. ªi noi am luptat pentru a atinge aceste obiective. Ar fi un avantaj, pentru cå trebuie så stimulåm ¿i partea de îngrå¿are în România, pentru finalizarea produc¡iei, nu doar partea de reproduc¡ie ¿i, ulterior, så exportåm animale vii.

Trebuie så exportåm plusvaloare, nu animale vii. Paiele pentru a¿ternut au fost condi¡ia cea mai simplå, mai ales cå la vaca de carne se cer paie mai pu¡ine - 3 kilograme de paie pe zi pentru fiecare vacå. Lumea trebuie så în¡eleagå înså cå nu este o subven¡ie directå, cum este sprijinul cuplat zootehnic.

Este o compensare a pierderilor de venit. În momentul în care tu aplici acele norme de bunåstare, se compenseazå pierderile prin aplicarea acelor norme.

Acesta este mecanismul ecoschemelor.”

Reprezentan¡ii echipei executive a Asocia¡iei Aberdeen Angus România, împreunå cu un grup de fermieri, au fost prezen¡i la reuniunea interna¡ionalå a crescåtorilor de Aberdeen Angus World Angus Tehnical Meeting 2023, care a avut loc în Cehia (8-15 septembrie 2023).

“Odatå cu aceastå întrunire, asocia¡ia a fost votatå ¿i a devenit oficial membrå în World Angus Secretariat. Acest lucru faciliteazå accesul nostru ¿i, indirect, al membrilor la informa¡ii, schimburi de experien¡å, tehnologii între diferite asocia¡ii sau crescåtori de taurine Aberdeen Angus din întreaga lume. World Angus Secretariat este format din 26 de membri din întreaga lume”, spune Ionu¡ Gociman.

Ionu] Gociman

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Trei probleme ale cresc\torilor de ovine “În primul rând, nu mai avem ciobani!”, aten¡ioneazå Nicolae Cioranu, pre¿edintele federa¡iei Romovis ¿i al Asocia¡iei crescåtorilor de ovine “Påstorul Cri¿ana” din Arad.

Cioranu mai sus¡ine cå tinerii au plecat la muncå în ¡årile bogate ale Occidentului, ciobanii care mai sunt au îmbåtrânit, iar viitorul se anun¡å sumbru, fiindcå al¡ii noi nu prea mai vin.

A sta la coada oii nu mai intereseazå aproape pe nimeni. De fapt, acela¿i lucru se întâmplå ¿i în zona crescåtorilor de vaci sau de porci. Tineretul nu mai este interesat så activeze în zootehnie, iar domeniul a intrat într-o situa¡ie criticå.

Cioranu este de pårere cå o solu¡ie ar fi ca tinerii din familiile de crescåtori så fie stimula¡i ¿i convin¿i så ducå mai departe tradi¡ia de oier, în primul rând prin îmbunåtå¡irea infrastructurii fermei, pentru a le u¿ura munca. Este o primå måsurå care se poate aplica ¿i ar putea salva sectorul, dar trebuie fåcut ceva, nu trebuie tratatå situa¡ia cu indiferen¡å.

“Totu¿i, trebuie så recunoa¿tem cå un tânår din ziua de aståzi nu mai este dispus så punå ¿aua pe mågar ¿i så facå transhuman¡å, a¿a cum am fåcut eu în urmå cu 40 de ani sau bunicii mei, în urmå cu 80-90 de ani”, spune Cioranu.

De aceea tinerii trebuie så primeascå mo¿tenire ferme modernizate ¿i adaptate cerin¡elor actuale de func¡ionare, dotate cu ma¿ini ¿i utilaje care så înlocuiascå mâna de lucru.

“Iatå altå solu¡ie care poate fi aplicatå în zootehnie, în toate fermele de oi, de vaci sau de porci”, aten¡ioneazå Cioranu.

De asemenea, se pot face investi¡ii în garduri electrice care så înconjoare på¿unile, så protejeze oile ¿i så nu mai fie necesar ca animalele så fie monitorizate de om. På¿unile au devenit o problemå extrem de gravå cu care se 40

Nicolae Cioranu

confruntå crescåtorii de animale, în primul rând pentru cå nu se respectå legea arendei, privind suprafe¡ele de på¿une.

Cioranu este de pårere cå valoarea arendei ar trebui så fie egalå cu contravaloarea a 50% din masa verde pe hectar. Fiindcå nu se respectå acest raport, lupta pentru på¿une a devenit acerbå, iar problema råmâne în continuare nerezolvatå.

“Dacå vecinul de teren are på¿une ¿i må vede cå må chinui cå nu am unde så på¿unez animalul, ca så îmi dea un hectar îmi cere luna de pe cer. Asta e situa¡ia în România”, aten¡ioneazå Nicolae Cioranu.

De asemenea, sunt mari dificultå¡i la încasarea corectå a subven¡iiloe pe suprafe¡ele de på¿une. Dacå un proprietar îl laså pe un cioban pe på¿unea lui, contravaloarea arendei este egalå cu subven¡ia ¿i îi cere subven¡ia så på¿uneze.

“Ceea ce nu e corect, fiindcå oricât de superioarå ar fi på¿unea, acolo mai trebuie fåcut un drum, o fântânå cu apå sau anumite menajamente de care oile au nevoie. În aceste condi¡ii, proprietarul spune: «Dacå ai nevoie, få-¡i tu!»

A¿adar, sunt lucruri care nu se a¿azå”, a conchis Nicolae Cioranu.

La recensåmântul din 2020, din 10,3 milioane de ovine, Timi¿ul era pe primul loc, cu 608.264 capete, Sibiul pe locul doi, cu 548.000 de oi, iar Aradul pe locul trei, cu 434.000 oi.

Nicolae Cioranu crede cå, pentru a-i convinge pe români så consume carne de oaie, e nevoie de multå informare, ceea ce nu se face. Pentru ca o asemenea campanie så aibå credibilitate trebuie så porneascå de la speciali¿tii în domeniu, cum ar fi profesorii universitar, nutri¡ioni¿tii, continuând cu crescåtorii care ¿tiu cel mai bine ce înseamnå o ovinå, cum este crescutå, cum este hrånitå ¿i cum este îngrijitå.

Oile din România se duc în Iordania, Arabia Sauditå, Iran, Emiratele Arabe etc. Ovinele române¿ti sunt preferate de ¡årile arabe, fiindcå acolo existå o culturå a cårnii de oaie ¿i oamenii ¿tiu cât de curatå ¿i sånåtoaså este.

“Am fost de mai multe ori la ei ¿i i-am auzit spunând cå noi suntem slabi informa¡i despre beneficiile cårnii de ovinå.

La ei produsul e pe primul loc, la noi, pe ultimul loc. Europenii nu prea consumå, iar românii aproape deloc!”, a conchis Nicolae Cioranu.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 41/2023

MA{INI & UTILAJE

Funda]ia Claas a premiat studen]ii merituo[i Funda¡ia Claas a premiat recent lucråri remarcabile din domeniul ¿tiin¡elor agricole ¿i al ingineriei, realizate de studen¡i. A¿a cum se întâmplå de mai bine de 20 de ani, studen¡ii au primit premii, a cåror valoare s-a ridicat anul acesta la peste 30.000 de euro.

De fapt, e vorba de mai mult decât premii, deoarece vorbim inclusiv de burse pentru studen¡ii care s-au remarcat în domeniul tehnologiilor din agriculturå.

Cristian Marcovici, student la Ma¿ini ¿i instala¡ii pentru agriculturå ¿i industrie alimentarå de la Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii din Timi¿oara, s-a numårat printre laurea¡ii premiilor pentru studen¡i interna¡ionali, primind

Profitul Agricol 41/2023

2.000 de euro pentru proiectul såu, o ma¿inå de bobinat semiautomatå, pentru repararea motoarelor electrice defecte, de pe tractoare ¿i combine.

Tristan Mitzel, student la Universitatea din Kassel (Germania), a creat un ghid pentru planificarea sistemelor agroforestiere, iar pentru lucrarea sa a primit 7.200 de euro.

Christian Reichler, de la Universitatea de ªtiin¡e Aplicate din Westfalia de Sud (Germania), a dezvoltat materiale pentru determinarea umiditå¡ii într-un utilaj de recoltat furaje cu ajutorul razelor infraro¿ii, primind 6.000 de euro.

Fabian Lorenz, student la Uni-

versitatea de ªtiin¡e Aplicate din Weihenstephan-Triesdorf (Germania), a primit o burså de 4.800 de euro pentru experimentul såu privind însåmân¡area grâului bob cu bob, folosind diferite metode de semånat de semin¡e încol¡ite (învelite într-o “coajå”, cu formå uniform rotundå).

Tim Huurdeman, de la Universitatea Wageningen (Olanda), a primit 3.600 de euro, pentru cercetåri privind optimizarea iluminatului auxiliar în sere.

Arpad DOBRE

41

Români la Agritechnica Agritechnica, cea mai mare expozi¡ie de ma¿ini ¿i utilaje agricole din lume, are loc anul acesta în perioada 12-18 noiembrie, la Hanovra, Germania.

Se organizeazå ¿i un pavilion al României, unde pute¡i întâlni 10 producåtori de tractoare, utilaje ¿i drone.

Dar la expozi¡ie vor fi prezen¡i zeci de speciali¿ti trimi¿i special de importatorii din România în standurile constructorilor pe care îi reprezintå. Sunt probabil cele mai informate persoane despre ultimele noutå¡i tehnice ce vor fi anun¡ate acolo. Am alcåtuit o listå cu ace¿tia ¿i cu numerele lor de mobil, pentru a-i putea contacta în zilele expozi¡iei.

Mai mult, DLG InterMarketing pune la dispozi¡ie bilete de acces gratuite, doar trebuie contactat Adrian Câmpean, la numårul de telefon 0799.742.765.

Arpad DOBRE

Florin Marin

AgroConcept director 0725.114.407 tehnic

Radu Grigora¿cu

product manager combine

Ionu¡ Costache

product specialist 0799.974.143 Kverneland

Ionu¡ Cre¡u

0799.974.170

product specialist 0744.974.036 construc¡ii

Pavilionul României Agent Trade Bucure¿ti Endress Group Boc¿a

motocultoare, generatoare generatoare electrice

IRUM Reghin

ªtefan ºicåu

coordonator marketing & vânzåri

0755.066.116

Marian Cristian Grigore

coordonator marketing & vânzåri

0755.113.078

product line manager

0756.125.005

specialist

0749.093.849

cordonator comercial agricultura de precizie

0745.527.860

Vasile Cosmin Miroiu Ilie Adrian Cålin Mihai Dobrin

NHR Agropratners Råzvan Stanca

director de vânzåri

0720.220.337

Valentin Cojocaru

specialist produs

0728.978.600

Corneliu Anghel

director tehnic

0726.112.440

Claas România Dan Marin-Grigora¿

0721.200.195

Dorohoi-Tinjeleu Rusalin-Ionel

0760.679.325

tractoare

Ioana Cristescu

0757.103.213

Iuriaghi Bråila

echipamente tratare semin¡e, selectoare

Nicoleta Custura

0729.107.913

Mefin Sinaia

subansamble, sisteme injec¡ie tractoare

Lumini¡a Rusu

0722.514.603

Mecanica Ceahlåu

semånåtori, pluguri, scarificatoare, prelucrarea solului

Laura Colack

0745.188.055

Pop Industry remorci, containere, Dumitru Popescu Slatina corturi Polteks acoperiri cu cauciuc Ismail Selim Filipe¿tii de Pådure ¿i poliuretan utilaje agricole Tehnofavorit Cluj Daria Sabåu ¿i forestiere Wiki Wiki drone agricole Lunka G. Attila Management Mure¿

42

IPSO Agriculturå

Cristian Petcu

area sales +49 5247.129.559, manager (Sud) +40 736.885.599

Gabriel Ristea

area sales +49 5247.129.560, manager (Vest) +40 736.885.600 area sales Rene +49 5247.129.568, manager Nazare +40736.885.609 (Est ¿i Sud-Est) Dimitar manager +49 5247.129.556, Stoyanov combine +40 740.885.701 manager George +49 5247.129.582, tractoare, Måndi¡å +40 744.335.874 prese balotat Marius +49 5247.129.560, solu¡ii digitale Dinicå +40 740.305.715

0754.028.528 0744.378.886

Octavian Ionescu

0745.386.407

Florin Nedelciu

0744.854.422

Sorin Manea

vânzåri piese

+49 5247.129.574, +40 743.187.777

vânzåri +49 5247.129.565, tractoare +40 744.335.908 manager +49 5247.129.568, vânzåri First +40 736.885.610 Claas Used Profitul Agricol 41/2023

MA{INI & UTILAJE

“Reginele” câmpului - cele mai Greul muncii în agriculturå este dus, pânå la un punct, de tractoare, ¿i a¡i våzut în edi¡ia trecutå ce gigan¡i opereazå în domeniul agricol, la nivel mondial. Acum este timpul så vorbim despre combine, aceste “regine” care dau, la finalul verii ¿i începutul toamnei, måsura muncii în ferme.

La

nivel Comia C24 2Roto mondial Produså de compania finlandezå Sampo Rosenlew, aceastå combinå este dotatå cu un motor Agco Power Tier 5, 6 cilindri, de 300 CP. Are sistem de sunt treier hibrid, cu douå rotoare, care înlocuiesc cåi¿orii. o sumedenie de modele, Are un buncår de cereale de 9.000 unele mai productive sau 10.000 litri ¿i o capacitate de dedecât altele, dar noi vå scårcare de 100 l/sec. propunem deocamdatå Uzual, este echipatå cu heder de 10 combine, multe dintre 6,9 m lå¡ime, iar op¡ional, poate fi coele cunoscute ¿i folosite mandatå cu heder Vario de 7,5 m. ¿i în România pentru Combinele Comia sunt importate în România de Agri-Alian¡a. performan¡ele lor.

Claas Lexion 8900 Vârful de gamå al seriei 8000, Claas Lexion 8900 are o serie de dotåri la superlativ, cum ar fi motorul MAN D42, care propulseazå aceastå combinå cu pânå la 790 CP, cu sistem ECE R 120, la o vitezå maximå de 40 km/h.

Sistemul Dynamic Cooling asigurå economisirea pânå la 10% din motorinå. Hederul Vario 1380 are o lå¡ime de lucru de 13,8 m, iar combina poate fi echipatå cu o serie de alte hedere Vario, precum ¿i Corio, pentru recoltarea porumbului ¿i a altor culturi pe rânduri. Capacitatea buncårului de boabe ajunge la 18.000 litri (pe varianta Terra Trac) ¿i poate fi descårcat complet în doar 100 de secunde. Boabele sunt curå¡ate impecabil prin Jet Stream, CEMOS Automatic optimizeazå în permanen¡å sistemul de treierat, curå¡area ¿i fluxul de material recoltat. Auto Slope u¿ureazå recoltarea pe teren înclinat.

Laser Pilot ¿i sistemul de ghidare GPS minimizeazå numårul de treceri pe teren, iar Remote Service conecteazå utilajele ¿i accelereazå lucrårile de service. În România, ma¿inile ¿i utilajele Claas sunt distribuite de Agrocomer¡ Holding, Proinvest ¿i Serv Class.

Deutz-Fahr C9306 TS Una dintre cele mai performante combine produse de Deutz-Fahr este puså în mi¿care de un motor Mercedes Benz OM936, de 7,7 litri ¿i 381 CP. Poate fi comandatå cu hedere de 5,4, 6,3, 7,2 sau 9 metri lå¡ime, are un buncår de 10.500 l ¿i un sistem de curå¡are/batere a spicelor în dublå cascadå, urmatå de un sistem de treier care oferå în final boabe curate, de calitate, cu spårturi minime ¿i pierderi apropiate de zero, chiar ¿i în condi¡ii de umiditate.

Cabina oferå confort maxim pentru operator, care are la distan¡å de un deget mai toate comenzile combinei ¿i dispune de echipåri pentru agricultura de precizie, precum SDF Guidance (autoghidare), SDF Fleet Management (conexiune permanentå cu ferma), SDF Data Management (transfer de date privind randamentul recoltei, munca efectuatå, pozi¡ia în câmp etc.). Importator Deutz-Fahr în România este NHR Agropartners.

44

Profitul Agricol 41/2023

MA{INI & UTILAJE

mari combine din lume AGCO Gleaner S98 Produså de grupul AGCO, Gleaner S98 dispune de o serie de echipåri de top, printre care un motor de 9,8 litri, care dezvoltå nominal 430 CP, dar poate ajunge ¿i la 471 CP. Are un buncår de 13.743 litri ¿i o vitezå de descårcare de 141 l/sec. Sistemul de curå¡are este în cascadå, în douå faze, pentru o calitate sporitå a boabelor.

Posibilitate de echipare fie cu cabinå Standard, fie Deluxe, cu scaun încålzit sau råcit, inclusiv cu oglinzi încålzite, plus echipare pentru agricultura de precizie, monitor color, pânå la 4 camere video pe fa¡å, spate ¿i în buncår sau pe tubul de descårcare.

John Deere X9 1100 Combina John Deere X9 se bazeazå pe performan¡å ¿i eficien¡å superioare. Poate recolta peste 100 tone/orå, cu pierderi mai mici de 1%, are nevoie de o între¡inere minimå ¿i dispune de func¡ii care economisesc timp ¿i maximizeazå rezultatele zilei de recoltare.

Cabina cu un volum de 3,68 mc, foarte confortabilå, este, practic, un centru de comandå digitalizat, unde aplica¡iile pentru mobil ¿i transferul de date wireless oferå un control al gestionårii tuturor opera¡iunilor, cu sisteme de control al recoltårii proiectate logic, cu afi¿aje cu ecran tactil intuitive.

X9 1100 are un heder de 13,7 m ¿i un motor de 13,6 l, care poate dezvolta pânå la 700 CP. ªenilele late au amprentå mare la sol ¿i permit recoltarea chiar ¿i condi¡ii de noroi. În România, marca John Deere este importatå de IPSO Agriculturå.

New Holland CR10.90 Are un motor FPT Industrial Cursor 16 ce dezvoltå o putere de 700 CP, sistem de ghidare automatå IntelliSteer, la care se adaugå tehnologia Dynamic Flow Control, ce spore¿te productivitatea cu 20%.

Tehnologia biaxialå Twin Rotor garanteazå o calitate imbatabilå a boabelor (doar 0,2% spargeri) ¿i a paielor. Tehnologia Dynamic Feed Roll asigurå cea mai eficientå colectare a pietrelor, iar noile lame din¡ate sunt ¿i mai delicate cu paiele.

Noua tehnologie Opti-Spread Plus, împreunå cu noul sistem de împrå¿tiere al plevei, asigurå o distribuire mult mai uniformå a reziduurilor pe întreaga lå¡ime de tåiere.

Cabina Harvest Suite este deosebit de confortabilå, ergonomicå, are un volum interior de 3,7 mc ¿i o suprafa¡å vitratå de 6,3 mp, un nivel de zgomot de 73 dBA (cea mai silen¡ioaså de pe pia¡å), ¿i este dotatå cu numeroase echipamente ¿i sisteme pentru agricultura de precizie. Marca New Holland este importatå în România de AgroConcept.

Profitul Agricol 41/2023

F Arpad DOBRE

45

MA{INI & UTILAJE Fendt Ideal 10 T Cea mai mare combinå din seria Ideal are sistem de treier cu douå rotoare, motor MAN de 16,2 litri, Stage 5, buncår de boabe de 17.100 litri, cu debit de descårcare de 210 l/sec.

Hederul PowerFlow poate avea lå¡imi de lucru de la 10,2 la 12,2 m ¿i sistem de control al hederului TerraControl II. Cabina Vision este ergonomicå, comenzi centralizate pe o manetå, sistem de ghidare VarioGuide ¿i HarvestPlus, pentru optimizarea parametrilor de lucru.

Case IH Axial Flow 9250 Aceasta este cea mai mare combinå din gama Axial-Flow 250. Are o tehnologie de treierare îmbunåtå¡itå, cu site în cascadå, putere a motorului sporitå ¿i cu dotåri pentru agricultura de precizie în cabinå, printre care sistemul AFS Harvest Command - un pachet de func¡ii automate, pentru a îmbunåtå¡i productivitatea operatorilor ¿i a combinelor.

Are motor FPT Industrial de 15,9 litri ce dezvoltå pânå la 634 CP, un buncår de boabe de 14.400 l, cu vitezå de descårcare standard de 113 l/sec, op¡ional 159 l/sec. Poate fi dotatå cu hedere pentru cereale påioase, cu lå¡imi de la 7,6 la 12,5 m, respectiv pe, 8 sau 12 m pentru porumb.

Torum 785 Construitå de Rostselmash din Rusia, aceastå combinå este echipatå cu un motor YAMZ 658, ce dezvoltå 510 CP. Poate fi echipatå cu hedere de 7, respectiv 9 m lå¡ime, are un buncår de 12.000 l ¿i o productivitate declaratå de constructor de 45 t/orå, fiind eficientå la recoltarea tuturor cerealelor påioase, a oleaginoaselor ¿i leguminoaselor.

Tribine T 1000 Iatå-ne ajun¿i ¿i la combina consideratå a fi cea mai mare din lume. Iar asta nu neapårat datoritå puterii celor douå motoare Cummins, de câte 9 litri ¿i de 650 CP în total, cât mai ales a buncårului de boabe, care este de peste 35.230 litri, cu o vitezå de descårcare de 300 l/sec.

Sistemul de treier ¿i curå¡are este apreciat ca fiind cel mai mare din lume, cu o suprafa¡å totalå de 8,58 mp (curå¡are), respectiv 2,3 mp (separare).

Are un sistem de direc¡ie articulat, prin care operatorul poate orienta perechile de ro¡i în aceea¿i direc¡ie sau în direc¡ii opuse, în func¡ie de necesitå¡i, astfel cå aceastå combinå-mastodont, articulatå, poate întoarce pe o razå de doar 11,6 m.

Combina este dotatå cu anvelope foarte late, prin care se reduce tasarea, ¿i are un heder de 15,24 metri, care faciliteazå un numår scåzut de treceri pe teren ¿i, implicit, o productivitate sporitå.

46

Profitul Agricol 41/2023

PAGINA DE HOBBY Exerci]ii de tir Sunt convins ca mul¡i din confra¡i au regretat adesea, în urma unei ocazii ratate de a doborî un vânat (zburåtor, alergåtor sau în nemi¿care), cå nu i-au ascultat pe cei care îi sfåtuiserå så facå, înaintea deschiderii sezonului la påsåri sau pentru fructificarea unei autoriza¡ii individuale, måcar o ¿edin¡å de exerci¡ii de tir. Mai ales pentru vânåtorii „de duminicå”, majoritari de altfel, poligonul reprezintå o bunå ocazie (ba, chiar o condi¡ie) de testare a reflexelor ¿i a abilitå¡ilor native ori dobândite, gra¡ie cårora se exercitå o pasiune bazatå îndeosebi pe func¡ionarea irepro¿abilå a tandemului om-armå de foc.

Odinioarå, când poligoanele de tir erau rara avis, mul¡i vânåtori ie¿eau la gugu¿tiuci (care puteau fi împu¿ca¡i de la 1 august) ca „så-¿i facå mâna”, cum se spunea, pentru înaripatele socotite mai importante – ra¡ele, gâ¿tele, fazanii sau potârnichile –, a cåror vânare era permiså mai târziu. La marginea a¿ezårilor omene¿ti, dupå ce cuibårise în umbra caselor ¿i se hrånise printre oråtånii ori pe lângå hambare, credulul columbid antropofil devenea peste noapte ¡intå vie, râvnitå de bravi nimrozi, dornici så-¿i perfec¡ioneze tirul.

Aståzi, numårul bietelor zburåtoare cenu¿ii s-a redus considerabil, îndeosebi din cauza expansiunii masive a corvidelor, inclusiv în mediul urban.

Ciorile grive ¿i co¡ofenele sunt primele responsabile de declinul popula¡ional accelerat al gugu¿tiucilor. Vânåtorilor li se alocå un numår strict de exemplare, iar cererea, în ton cu principiile economiei de pia¡å, s-a diminuat odatå cu oferta.

Dacå arma cu ¡evi lise nu ne face de râs decât din pricina inabilitå¡ii noastre de a o utiliza eficient, când corec¡iile de tragere råmân de domeniul abstractului ¿i al hazardului, carabina sau mixta înzestratå cu lunetå råmâne o surså de surprize (neplåcute, îndeob¿te) ¿i de 48

probleme. În plus, mai ales dupå o utilizare îndelungatå, ¡eava ghintuitå se poate decalibra. Luneta, în pofida oricårui sistem de prindere pe armå (existå înså grade diferite de vulnerabilitate), reprezintå un auxiliar extrem de sensibil. Ea este responsabilå de marea majoritate a ratårilor monumentale, menite så lucreze, subtil, în subcon¿tient ¿i så slåbeascå încrederea trågåtorului atât în for¡ele proprii, cât ¿i în pu¿cå. Nu de pu¡ine ori, e¿ecul este pus pe seama influen¡elor obscure, metafizice. Pentru cå, indiferent de gradul de instruire, vânåtorii sunt foarte supersti¡io¿i. Orice semn, cât de insignifiant, poate deveni, în viziunea lor, aducåtor de ne¿anså, de piazå-rea. De aceea, nicåieri în lume, ei nu suportå så li se ureze „noroc”. Mai degrabå agreeazå formulele consacrate în tagmå, pitore¿ti pentru neofi¡i, unele greu de redat. Prin efect invers, ei cred cå î¿i vor asigura, astfel, succesul.

A¿adar, atâta timp cât viteza de reac¡ie, reflexele sau capacitatea de a efectua rapid ¿i eficient cuvenitele corec¡ii de tragere suferå de pe urma discontinuitå¡ii exersårii lor, este necesarå o reevaluare a celebrului îndemn de altådatå: „Exersa¡i ochiu ¿i mânå, pentru patria românå!”

Råsfoiesc cu venera¡ie Statutele Societå¡ei de dare la Semnu, fondatå la 5 mai 1862 ¿i aprobatå, trei ani mai târziu, prin decret semnat de Alexandru Ioan Cuza, marele reformator al societå¡ii române¿ti. Pe atunci, excelau la tirul de globuri sau de porumbei Principele Valentin Bibescu, cåpitanul Manu, ¿erban Cantacuzino, pu¿ti celebre în epocå. Aståzi, avem în ¡arå treizeci ¿i douå de poligoane de tir accesibile atât vânåtorilor, cât ¿i de¡inåtorilor de arme neletale. Mi-am testat, periodic, agerimea pu¿tii în multe din ele, începând cu venerabilul poligon Tunari, din vecinåtatea Capitalei, ¿i terminând cu cel de la poalele Raråului – „Dorofteiu-Adidan”, unde am remarcat gama completå a posibilitå¡ilor de testare a pu¿tilor ¿i a rela¡iei trågåtorului cu ele, bucurândumå, de fiecare datå, cå lisele mele nu au uitat så prefacå în cioburi talerele aruncate în succesiune rapidå ¿i cå ¡eava carabinei a råmas prietenå cu luneta, astfel cå, împreunå, gåsesc fårå gre¿ punctul central al ¡intei fixe „cåprior”, dar ¿i pe al celei „mistre¡ alergåtor”.

Esen¡a demersului meu se reduce la un îndemn camaraderesc, de a cårui urmare depind, în fond, tonusul ¿i satisfac¡iile dumneavoastrå cinegetice: nu rata¡i poligonul!

Gabriel CHEROIU

Profitul Agricol 41/2023

Cu gonaci, la fazani br\ileni Are ¿i vânåtoarea de fazani la goanå farmecul ei. Spre deosebire de cea în grup restrâns, la sårite, cea în devålmå¿ie se caracterizeazå în primul rând prin zgomot: båtåia¿ii înainteazå în zigzag, dând glas din vreme în vreme, dar temperându-¿i elanul în locurile largi, unde fazanii pedestra¿i î¿i iau avânt pentru a se ridica în zbor. ªi cum a¿ fi putut refuza invita¡ia tentantå de a participa la o vânåtoare inauguralå de fazani pe terenuri bråilene, unde aceste påsåri måiestre se înmul¡esc în mod natural ¿i prosperå fårå interven¡ia omului?! În mod obi¿nuit, må feresc de companioni noi, dar ineditul promi¡åtor al terenului mi-a biruit reticen¡ele.

Cât timp a durat instructajul obligatoriu, sarcinå de care s-a achitat cu meticulozitate organizatorul de grupå, câinii fremåtau. Probabil cå boarea dimine¡ii le aducea efluvii incitante dinspre porumbi¿ti, unde påsåretul î¿i ¿i începuserå activitatea. Stufurile ¿i cele câteva perdele forestiere dintre parcele aråtau limpede unde obi¿nuiau så înnopteze.

Pentru orice vietate, ideal e ca dormitorul så nu fie prea departe de bucåtårie.

Eram cam treizeci de arme ¿i vreo zece câini, majoritatea braci cu pår scurt , douå vijle ¿i un springer-spaniel, acesta din urmå extrem de agitat, dupå tipicul rasei. Nici nu s-a stins bine ecoul Profitul Agricol 41/2023

cornului care a dat semnalul de începere a vânåtorii, cå fazanii au ¿i pornit så sarå în aer în toate direc¡iile, în råpåit de aripi ¿i de focuri: câinii î¿i intraserå deja în atribu¡iuni, cu nervii încorda¡i la maximum de atâta a¿teptare.

Gonacii pårea cå erau ¿i ei dornici så se dezmor¡eascå, salutând cu entuziasm fiecare pasåre propulsatå din desi¿ cu glas caracteristic ¿i råpåit de aripi. S-a tras – a¿a cum s-ar cuveni så se întâmple peste tot, la noi – numai la coco¿i.

Nici nu cred cå i-ar fi trecut cuiva prin cap så ridice arma, chiar ¿i în glumå, la o gåinå. Ulterior, aveam så aflu cå, în pofida bogå¡iei excep¡ionale în fazani a zonei, aici nu se fac repopulåri. Se mizeazå exclusiv pe sporul natural ¿i pe condi¡iile propice de habitat – hranå, apå, adåpost, prådåtori ¡inu¡i sub control sever. Înså totul decurge din respectarea cu stricte¡e a regulii numårul unu: vânåtorii trebuie så uite cu desåvâr¿ire gustul… supei de fåzåni¡å.

Oricum, eu eram demult adept al principiului „Vre¡i coco¿i? Cru¡a¡i gåinile!”, a¿a cå nu am sim¡it nevoia vreunei precizåri suplimentare în acest sens din partea amfitrionilor.

Pânå la prânz, s-au fåcut ¿ase goane, timp în care am avut cu to¡ii prilejul de a trece de la emo¡ia ridicårii intempestive a påsårilor la aretul câinilor ori din înaintarea båtåia¿ilor

prin porumbi¿ti ¿i pârloage, pânå la a¿teptarea încordatå din standuri, cu evaluåri ¿i corec¡ii de tragere dintre cele mai incitante. Pe malul drept al unui mic pârâu aproape secat, mi s-a oferit ocazia så descopår pe viu (fiind flanc înaintat ¿i putând så må deplasez fårå a-mi jena vecinii) viteza incredibilå pe care o dezvoltå fazanul pedestru. Am alergat pânå la capåtul puterilor, în rând cu un coco¿ aripat, aflat de cealaltå parte a apei, în cåutarea unui loc de refugiu, în singurul pâlc de stuf din apropiere. De¿i, la fazani, se trage îndeob¿te la zbor, a trebuit så-l opresc totu¿i cu lovitura de gra¡ie, cu o clipå înainte de a se pierde definitiv, sortit vulpilor sau unui sfâr¿it chinuitor.

La cabanå, nu foarte departe de terenul grupei, organizatorii s-au ocupat de alcåtuirea tabloului de vânåtoare, moment peste care, în unele locuri, se trece din påcate cu non¿alan¡å. Cât prive¿te masa de dupå, nu pot decât så confirm veracitatea adagiului atribuit lui Ovidiu, exilatul tomitan: Finis coronat opus! Bucatele fiecåruia dintre participan¡i – la care s-au adåugat, din partea amfitrionilor, o ciorbå de peri¿oare din carne de cåprior ¿i o tochiturå de porc mistre¡ – n-au fåcut decât så netezeascå drumul cåtre tulburelul autohton, menit a glorifica faptele noastre de vitejie ¿i a da sens ospitalitå¡ii gazdelor. Restul e poveste: adicå taclale, taifas ¿i istorisiri de tagmå, multe neverosimile, dar atât de apetisante ¿i de credibile într-o atmosferå de camaraderie exemplarå.

Gabriel CHEROIU 49

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 2 noiembrie Dicor Land inaugureazå noul parc de utilaje ¿i magazinul de piese de schimb Dicor Parts, în localitatea Hudum, jude¡ul Boto¿ani.

8, 16 noiembrie Forumului APPR revine cu edi¡ia de toamnå a Conferin¡elor tehnice dupå urmåtorul calendar: l 8 noiembrie: Alisa Group, ferma Agricom Borcea, loc. Borcea, jud.

Cålåra¿i; l 16 noiembrie: ferma Alcrist, loc. Deveselu, jud. Olt. 14 noiembrie Syngenta lanseazå A.I.R., cea mai nouå tehnologie pentru floarea-soarelui.

14 -15 noiembrie La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti.

15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului.

16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului.

12 - 18 noiembrie La Hanovra are loc Agritechnica, cel mai important târg mondial de tehnologie agricolå.

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.

50

La Timi[oara, a fost lansat\ Pia]a de la Miezul Nop]ii Din India, în România! În premierå na¡ionalå, într-un cadru nocturn de poveste, la Timi¿oara a fost lansatå Pia¡a de la Miezul Nop¡ii - MidNight Market, sâmbåtå 14 octombrie, dupå ideea luatå de la indieni ¿i adaptatå în capitala Banatului.

Evenimentul a avut un succes cum nimeni nu s-a a¿teptat ¿i a atras mii de persoane care au ¡inut så vinå så î¿i facå pia¡a pe timp de noapte ¿i så serveascå un gula¿ sau o sarma pe gratis, så bea un vin fiert cu scor¡i¿oarå ¿i så asculte folclor.

Evenimentul s-a desfå¿urat în pia¡a agroalimentarå AgroVillage, amenajatå în incinta USAMV. Organizatorii au pus la båtaie peste 600 de sarmale oferite gratis pofticio¿ilor.

Cåtålina Jahn, care aini¡iat proiectul spune cå: “Ne-am propus så aducem în aten¡ia publicului un nou concept, inedit pentru Timi¿oara, un eveniment cu produse lo-

cale, 100% române¿ti. Ideea mi-a venit când eram în concediu în India. Acolo se practicå asemenea manifeståri Midnight Market, ¿i au impact la public. Ne-am gândit de ce nu? Hai så o aplicåm ¿i så o adaptåm ¿i la noi în Timi¿oara, mai ales cå a¿a ceva nu existå în România. Este o premierå na¡ionalå. Bineîn¡eles cå am avut ¿i emo¡ii. Nu ¿tiam dacå prinde la oameni, dar iatå cå a avut mare succes”.

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) În¿elat de un copil – Element de vârf; 2) Fac un drum mai lung – Scrise în catren!

9 10 3) Urechi de mågåru¿! – Se opun economiilor; 4) Aråtat mai departe – Trage la firul ierbii; 5) Magnet pentru bårba¡i – Datul la coaste; 6) A merge la hipodrom – Ofi¡er... în lagår!

7) Specificul ¡årii; 8) Situa¡ii de fapt – A face o cerere de mânå; 9) Apel la judecatå – Zona centralå! 10) Gândire logicå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

2

3

4

5

6

7

8

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 40/2023 ORIZONTAL: NUNTASI - PI; UMBRI - TREN; FE - IUBEATA; ARTARI - ZID; RAR - INALTA; SISTEME - P; LESA - TOAST; A - ACCENTUA; MARAR - TACT; ADEZIVE - IE.

VERTICAL: 1) Calificat dupå evolu¡ia la sol; 2) Ie¿it de sub reflector – Jocul cu focul;3) Ofertå fårå protocol – Supuså gre¿elii; 4) Radical organic – Adus la tribunal; 5) Plin de miere! – Fåcu¡i de chef; 6) Piese la dame – Personalitate voievodalå; 7) Micul torcåtor – Turneu deschis tuturor; 8) Le ¡in dascålii; 9) Activ la adunarea generalå; 10) Ca apele de la munte.

Profitul Agricol 41/2023