revista Profitul Agricol nr. 43, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 43 din 15 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 43/2023

Ping-pong cu amenin¡årile bruxelleze

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

{tefan GHEORGHI}| fermier Br\ila

De diminea¡å må tot uit ¿i må gândesc la ¿tirile despre Comisia Europeanå, care, prin intermediul comisarului pentru sånåtate, Stella Kyriakides, îl amenin¡å pe ministrul Barbu cu apocalipsa infrigementului în caz cå nu retrage autoriza¡iile de tratament cu neonicotinoide, pe care le-a acordat pentru culturile de toamnå. De pildå, dacå chiar îi påsa de subiect, comisarul ar fi trebuit så ¿tie cå semin¡ele cu pricina au fost semånate de ceva timp. Dar, mai mult, ar fi trebuit så ¿tie cå, dacå MADR retrage autoriza¡iile, adicå ai no¿tri î¿i recunosc gre¿eala, procedura de litigiu se încheie ¿i nu mai are bazå legalå pentru continuarea infrigementului. Doar cå gre¿eala acordårii de derogåri se poate repeta ¿i la anul. Procedura va råmâne aceea¿i, cu lacunele ei de care se poate profita. Ministerul va fi iar amenin¡at cu infrigementul, ai no¿tri vor putea tårågåna pânå se terminå semånatul, iar apoi så retragå, spå¿i¡i, derogårile.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

¥ntre noi fie vorba, Comisia a fåcut pe zmeul ¿i cu al¡ii, vezi drepturile cetå¡ene¿ti în Ungaria sau Polonia. ªi-a rupt din¡ii de mai multe ori decât am crede. Vezi cum au blocat ¿i apoi au trebuit så deblocheze fondurile de coeziune ale Ungariei, dupå ce Budapesta le-a ridicat probleme în aprobarea ajutorului economic ¿i militar pentru Ucraina. Nici så certe Var¿ovia nu le mai vine a¿a simplu cum le era... ¥n privin¡a neonicotinoidelor, ne încurcå mai mult decizia Cur¡ii de Justi¡ie a Uniunii Europene, din 19 ianuarie anul acesta. Dar ¿i aceea poate primi mai multe interpretåri, dar despre acestea vom vorbi mai încolo. ¥nainte de a pica în fund speria¡i de duritatea Comisiei, zic så a¿teptåm råspunsul Bucure¿tiului. Dacå ministrul Barbu se va mai consulta ¿i cu altcineva decât consilierii actuali, unde rezultatele se våd, poate vom avea parte chiar de o råsucire surprinzåtoare.

Profitul Agricol 43/2023

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Comisia cere României så nu mai emitå autoriza¡ii pentru neonicotinoide

Barbu nu considerå necesarå o evaluare 40.000 de måslini incendia¡i a rachetelor antigrindinå 9 în Liban 12 Conferin¡å tehnicå FAPPR la Borcea 9 China interzice carnea din Irlanda 12

Slovacia, somatå så elimine restric¡iile România, între primele 4 ¡åri cerealiere Rusia atacå o navå civilå la exporturi 8 10 din UE în Marea Neagrå Grâu: am produs 11 milioane tone ¿i am exportat 9 milioane 8 Pe hârtie, fermele sunt pe plus 10 Focar de salmonella în Suedia

Pre]uri [i pie]e

Argumentele Bayer pentru agricultura sustenabilå

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Fungii intrå în tehnologia de trecere la no-till

Poultec vinde tehnologii 26 pentru ferme de porci ¿i påsåri

Banca Transilvania nu recomandå creditul De 5 x APIA

Florin Barbu: “V-am dat bani 27 ¿i efectivele de animale au scåzut!”

Sustenabilitatea costå! Cine plåte¿te?

Procesatorii laptelui între competitivitate ¿i patriotism

13 13

Ma[ini & utilaje 30

Parteneriat DeLaval - John Deere pentru produc¡ia de lapte

42 Anahita Hamzeh, este noul director al Diviziei de Cereale Amazone Precea-TCC pentru semånat Scade produc¡ia de grâu 16 în cadrul Agrinvest 31 ¿i fertilizat simultan 42 Cre¿te, înså, produc¡ia de porumb 18 România nu are un grad mare de utilizare a substan¡elor chimice 32 Tractorul românesc Culturi vegetale n-a murit, Cercetare sau ponturi? 19 Cre[terea animalelor s-a mutat la Reghin 43 Pestå porcinå în Hong Kong 34 Arnaud Charmetant Black Friday pentru tractoare 44 renun¡å la culturile ecologice 20 Nuggets de pui “infestate” cu piese metalice 34 Sistem de ghidare automatå Pledoarie pentru orzul de bere 22 a tractoarelor ¿i combinelor 45 ºåranul trebuie Rezultatele financiare Syngenta Pottinger Terradisc 35 în primele trei trimestre din 2023 23 så-¿i ascundå scroafa sub pat trei lucråri într-o singurå trecere 45 Campanie Nufarm Prå¿itul cu camere video 46 Ionel Chirilå: pentru erbicidul Saracen Delta 23 Subven¡ia Kuhn Espro 6000 pentru pe litrul de lapte Cargill a intrat în for¡å semånat rapid ¿i de precizie 46 salveazå vacile 37 pe pia¡a carbonului 24

Hobby 38

Târgul interna¡ional “Hunting Moldavia” 2023

Revin gârli¡ele!

Afganistan, o ¡arå care se baza pe cultura macului pentru opiu

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Comisia cere României s\ nu mai emit\ autoriza]ii pentru neonicotinoide Într-o adreså oficialå, datatå joi, 9 noiembrie 2023, Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sånåtate ¿i Siguran¡å Alimentarå, îi solicitå ministrului Agriculturii, Florin Barbu, så retragå autoriza¡iile de urgen¡å emise pe data de 3 august 2023, pentru tratarea semin¡elor de cereale påioase de toamnå cu neonicotinoide.

otodatå, Kyriakides îi cere lui Barbu så confirme retragerea autoriza¡iilor respective ¿i så nu mai emitå alte autoriza¡ii pentru tratarea semin¡elor cu neonicotinoide. Aceastå scrisoare oficialå este preambulul declan¿årii procedurii de infringement. A¿adar, dacå ministrul Barbu nu se conformeazå solicitårii lui Kyriakides, se ajunge în justi¡ia europeanå. Acolo, România nu va avea nicio ¿anså de câ¿tig, deoarece Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene (CEJ) s-a pronun¡at deja în privin¡a spe¡ei ¿i tocmai aceastå pronun¡are a determinat reac¡ia de acum a Comisiei Europene. De altfel, Kyriakides invocå decizia CEJ din 19 ianuarie 2023, care împiedicå statele membre så se foloseascå de mecanismul de derogare prevåzut de Articolul 53 al Regulamentului nr. 1107/2009 privind introducerea pe

Profitul Agricol 43/2023

Stella Kyriakides, comisar european pentru S\n\tate [i Siguran]\ Alimentar\

pia¡å a produselor fitosanitare, pentru a emite autoriza¡ii de urgen¡å în cazul neonicotinoidelor ¿i al altor produse care au fost restric¡ionate de Comisia Europeanå din cauza îngrijorårilor referitoare la impactul lor asupra sånåtå¡ii umane sau a mediului. Acum ministrul Barbu se confruntå cu douå op¡iuni. Fie ignorå cererea ¿i î¿i asumå infringementul, ceea ce va însemna penalitå¡i (se poate merge pânå la blocåri de fonduri de miliarde de euro), fie se conformeazå ¿i asumå pagube certe pentru fermieri. Pe de o parte, dacå se retrag autoriza¡iile emise pe 3 august, este neclar ce se va întâmpla cu produc¡ia celor care au folosit såmân¡å tratatå cu neonicotinoide. Pe de altå parte, dacå nu se emit autoriza¡ii de urgen¡å pentru protejarea

semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, culturile respective devin foarte riscante, expuse atacului de Tanymecus, cu pagube uria¿e, în func¡ie de condi¡iile din primåvara anului viitor. Pe surse se spune cå scrisoarea lui Kyriakides era pregåtitå de mai multå vreme, înså ¡inutå în sertar, pentru o situa¡ie în care România ar încerca så joace cartea opozi¡iei la anumite reglementåri aflate în pregåtire. ªi iatå cå acest lucru se întâmplå. România poate bloca adoptarea propunerii de regulament european referitoare la noile tehnici genomice (NGT) ¿i chiar încearcå så facå acest lucru, dupå ce, pânå în prezent, a avut o pozi¡ie de totalå sus¡inere.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII 80.000 de hectare pentru eoliene ¿i fotovoltaice Agen¡ia Domeniilor Statului a identificat aproximativ 8.500 hectare de teren agricol neproductiv ¿i alte circa 76.000 hectare apreciate din clasele IV ¿i V, deci cele mai slabe din punct ulde vedere al bonitå¡ii agricole, care ar putea fi folosite pentru produc¡ia de energie verde. Din cele 8.500 ha de teren agricol neproductiv, cele mai importante suprafe¡e se aflå în Constan¡a, 2.738 ha, Bråila, 1.550 ha, ¿i în Arge¿, 1.222 ha. La acestea se adaugå circa 76.000 ha, terenuri agricole clasele IV ¿i V. Cele mai mari suprafe¡e se aflå în Cålåra¿i, 26.625 ha, în Sibiu, 9.377 ha, ¿i Dolj, 4.906 ha. ADS mizeazå pe înfiin¡area de centrale electrice eoliene sau fotovoltaice ca parte a Planului REPowerEU, cu fonduri europene. În prezent, terenurile statului administrate de ADS pot fi folosite doar pentru activitå¡i agricole. Prin Planul REPowerEU se are în vedere modificarea legisla¡iei pentru a permite încadrarea ca “zone de accelerare pentru RES (surse de energie regenerabilå)” a acelor terenuri care sunt clasificate ca fiind neproductive/degradate. Pe 20 noiembrie începe depunerea de proiecte pentru produc¡ia de energie De¿i termenul ini¡ial era de 9 noiembrie, MADR a decalat termenul pentru 20 noiembrie dupå ce a primit mai multe solicitåri pentru modificarea perioadei. Totodatå, a fost solicitatå ¿i acordarea unui interval mai mare de 15 zile pentru depunerea acestor proiecte. Astfel, închiderea procedurii va avea loc pe 15 decembrie. Prin Ordinul ministrului agriculturii nr. 466/01.11.2023 a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru accesarea Schemei de ajutor privind sprijinirea investi¡iilor în noi capacitå¡i de producere a energiei electrice produså din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din agriculturå ¿i industrie alimentarå. 8

Slovacia, somat\ s\ elimine restric]iile la exporturi Comisia Europeanå a decis så ini¡ieze o procedurå de încålcare a dreptului comunitar (infringement) împotriva Slovaciei, din cauza introducerii unei notificåri prealabile obligatorii la exporturile de grâu, secarå, orz, ovåz, porumb, soia, floarea-soarelui ¿i nap. În temeiul acestei obliga¡ii impuse de guvernul slovac, exportatorii trebuie så notifice în prealabil toate exporturile planificate de astfel de mårfuri, care depå¿esc 400 de tone pe lunå. Pe baza notificårilor, autoritå¡ile slo-

vace evalueazå apoi dacå existå o amenin¡are la adresa securitå¡ii alimentare interne, prin scåderea stocurilor acestor mårfuri sub un prag critic. Comisia considerå cå måsura este incompatibilå cu normele UE privind organizarea comunå a pie¡elor pentru produsele agricole ¿i cu normele comune pentru exporturi. Slovacia are acum douå luni pentru a råspunde Comisiei. În caz contrar, Comisia poate decide så trimitå Slovaciei un aviz motivat.

Grâu> am produs 11 milioane tone [i e n a o i l i m 9 t a t r o am exp

iicå nici cât din cant un m co se ilm 9 t ine din proRomânia a exporta tatea exportatå prov e el im pr în âu gr tiv a ioane de tone de anului curent, respec ia c¡ du i a¿ ee ac . În nouå luni ale anului ecedent. ia au tranzi- celui pr ân m Ro confirmat in pr å, ad rio pe Totu¿i, Barbu ne-a n di âu gr de de tone este tat 8 milioane de tone cå circa 11 milioane zonului Ucraina. uc¡ia de grâu a se od pr iun m co e al Sunt datele ofici -2023, iar Agriculturii. 2022 cate de Ministerul råmase luat de- stocurile a u rb Ba in or Fl l ru Minist cut la mounice de anul tre m co ai m nu au cizia så entul recoltårii însum m nå am to de e ril i milioane de produc¡iile la cultu å, ci aproximativ tre ar åv im pr de le ce separat de et”, în cursul tone. så le prezinte “la pach lunii martie 2024. Robert VERESS nu u sa ie ¿t se nu e, Prin urmar Profitul Agricol 43/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Barbu nu consider\ necesar\ o evaluare a rachetelor antigrindin\ Tot mai multe voci considerå cå seceta este, cel pu¡in în parte, cauzatå de rachetele antigrindinå, care disperseazå to¡i norii, astfel cå nu mai cad precipita¡ii nici în zone unde acestea erau din abunden¡å în anii trecu¡i.

L-am întrebat pe ministrul Florin Barbu dacå nu considerå cå ar trebui analizate mai serios utilitatea ¿i efectul rachetelor antigrindinå, având în vedere nemul¡umirea crescândå a fermierilor din sectorul vegetal. Barbu a respins ideea. “Nu existå niciun studiu care så certifice cå sistemul antigrindinå ar afecta precipita¡iile. Sistemul antigrindinå a salvat foarte multe ferme din pomiculturå ¿i viticulturå în 2023, fapt confirmat de produc¡iile foarte mari ale acestui an”, a råspuns ministrul.

Robert VERESS

Conferin]\ tehnic\ FAPPR la Borcea Tema “sustenabilitate” a conferin¡ei tehnice FAPPR, organizatå miercuri, 8 noiembrie, în ferma Agricom Borcea, administratå de Arnaud Charmetant, pre¿edintele AIDER (Asocia¡iei pentru Agriculturå Integratå Durabilå Economic Rentabilå), a suscitat un interes real în rândul membrilor organiza¡iei conduse de Nicolae Sitaru. Timp de peste trei ore, fermieri veni¡i din Ia¿i, Vrancea, Constan¡a, Ialomi¡a, Cålåra¿i au ascultat atent exProfitul Agricol 43/2023

punerile lui Charmetant (a vorbit despre experien¡a în agriculturå regenerativå la Agricom), Gabriel Nicolau, reprezentant tehnic Nufarm, Mihail Huciu, conservation agronomist la Cargill, Sebastien Record, country manager la Gaïago. Expunerile au fost interactive, informa¡iile utile din bel¿ug, iar discu¡iile vii.

Robert VERESS

Se poate ie¿i din angajamentele de AgroMediu fårå penalizåri! În urma solicitårii FAPPR, angajamentele de AgroMediu care vin din anii trecu¡i, din PNDR, vor putea fi suspendate, la cererea fermierilor, fårå penalizare, spune Cristina Cionga, director adjunct FAPPR. “Fermierii vor putea ie¿i din angajament mai repede de cinci ani, acolo unde nu mai pot respecta condi¡iile impuse. Un exemplu este gâsca cu gâtul ro¿u”. La discu¡iile de la minister referitoare la modificarea sprijinului cuplat în PNS, FAPPR a sus¡inut ini¡iativa ministerului de a muta o parte din banii de la soia la lucernå, pentru a nu se mai pierde bani, dupå ce a fost subscriere de fonduri la soia ¿i suprasolicitare pentru lucernå. ¥n Slobozia s-a deschis o bancå doar pentru agricultori CEC Bank a inaugurat, la Slobozia, prima unitate dedicatå exclusiv acordårii de finan¡åri agricultorilor. Se nume¿te Agri CEC, ¿i este un concept pe care banca îl va extinde ¿i în alte zone cu poten¡ial agricol din ¡arå. “Agricultura are o importan¡å deosebitå în strategia de dezvoltare a CEC Bank. Acesta este ¿i motivul pentru care am decis dezvoltarea unui concept dedicat integral fina¡årii agricultorilor, Agri CEC. Rela¡ia bånci - clien¡i din agriculturå este un pic diferitå fa¡å de rela¡ia cu clien¡ii obi¿nui¡i, deoarece antreprenorii din agriculturå au nevoi specifice, sezoniere”, spunea Bogdan Neac¿u, pre¿edintele CEC Bank. Agri CEC dispune de o echipå de exper¡i în activitå¡ile pe care le presupune accesarea unui credit pentru agriculturå - speciali¿ti bancari cu experien¡å în domeniul finan¡årilor de acest tip, cu o cunoa¿tere foarte bunå a pie¡ei ¿i a proceselor specifice. Fondatå în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinså re¡ea, cu peste 1.000 de sucursale ¿i unitå¡i teritoriale ¿i cu active de 69,08 miliarde lei, la sfâr¿itul primului semestru al anului 2023. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Putem exporta grâu în Indonezia ANSVSA anun¡å cå a deschis o nouå pia¡å pentru grâu. Este vorba de Indonezia. Certificatul de analizå transmis de partea românå a fost evaluat de ministerul lor al Agriculturii, care a concluzionat cå documentul îndepline¿te criteriile de selec¡ie ale produselor agricole, inclusiv analiza compozi¡iei boabelor de grâu. Rusia va men¡ine cota la exportul de cereale Rusia cautå så men¡inå cota sezonierå la exportul de cereale la un nivel ridicat, ceea ce probabil nu va afecta livrårile, dupå încå o recoltå mare de grâu. Probabil va fi stabilitå o cotå la exportul de cereale de 24 milioane de tone în a doua jumåtate a sezonului, din 15 februarie ¿i pânå la finalul lunii iunie, a anun¡at agen¡ia ruså de preså Interfax, citând declara¡ia adjunctului ministrului Agriculturii. Nivelul cotei pentru grâu nu a fost specificat. “Nivelul cotei la exportul de cereale este destul de generoas”, ceea ce înseamnå cå probabil nu va limita exporturile, a apreciat Interfax. AIPROM organizeazå o conferin¡å despre agricultura digitalå aplicatå în protec¡ia plantelor Pe 22 noiembrie, AIPROM organizeazå la Bucure¿ti o zi de discu¡ii despre agricultura digitalå ¿i modul în care aceasta se poate aplica în protec¡ia plantelor. Printre altele, se va vorbi despre Digital Label Compliance, tradus drept Conformitatea Etichetelor Digitale, un proiect de eviden¡å a pesticidelor dintr-o fermå, despre culegerea datelor despre PPPuri ¿i modul în care acestea pot fi anonimizate, despre cum se pot face recomandåri de utilizare a PPP-urilor la momentul oportun ¿i cum pot fi utilizate mai eficient dronele în tratamentele fitosanitare. Toate acestea ridicå inclusiv probleme de legisla¡ie ¿i armonizarea acesteia cu realitå¡ile agricole. Evenimentul are loc la Hotel Caro, de la ora 9 diminea¡a. 10

România, între primele 4 ]\ri cerealiere din UE În 2022, se estimeazå cå în Uniunea Europeanå au fost recoltate 270,9 milioane de tone de cereale, cu 26,7 milioane de tone mai pu¡in decât în 2021. Este un declin de 9%, cauzat de temperaturile extrem de ridicate ¿i secetå, aratå datele publicate de Oficiul European de Statisticå (Eurostat). Cu 59,9 milioane tone de cereale în 2022, Fran¡a a fost cel mai mare producåtor din UE. Pe urmåtoarele locuri se aflå Germania (43,5 milioane tone), Polonia (35 milioane tone), Spania (19,3 milioane tone) ¿i România (18,9 milioane tone). Declinul general al produc¡iei de cereale a UE în 2022 a fost determinat de

seceta care a afectat România (o scådere de 32% sau 8,9 milioane tone), Fran¡a (10%, 7 milioane tone), Spania (24%, 6,2 milioane tone) ¿i Ungaria (35%, 4,9 milioane tone). Existå pu¡ine ¡åri unde recolta generalå de cereale a crescut, printre ele se aflå Germania (o cre¿tere de 1,1 milioane tone), Finlanda ( o cre¿tere dupå o recoltå slabå în 2021) ¿i Polonia (un milion de tone). Anul trecut au fost recoltate în UE 126,7 milioane tone de grâu, 53 milioane tone porumb (cu 20 milioane milioane tone mai pu¡in decât în 2021), 52 milioane tone de orz ¿i 7,5 milioane tone de ovåz.

Cel pu]in pe hârtie, fermele sunt pe plus Cifra de afaceri a companiilor agricole a înregistrat a doua cea mai mare cre¿tere nominalå anualå din ultimii 10 ani, de peste 8 miliarde de lei, ajungând la 68 miliarde de lei în 2022, spune studiul KeysFin privind evolu¡ia sectorului agricol din România. Pentru 2023, anali¿tii KeysFin se a¿teaptå la continuarea cre¿terii sectorului ¿i depå¿irea nivelului record atins în 2022, pânå în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei. Se ia în calcul o cre¿tere a produc¡iei de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre. Dintre cele 26.500 de companii din agriculturå care ¿i-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 16.700 au avut profit (63%), în timp ce 7.000

au înregistrat pierdere (26,3%), iar restul au înregistrat un rezultat nul în 2022. În ceea ce prive¿te topul celor mai mari companii cu profil agricol, Romsilva a ocupat ¿i în 2022 pozi¡ia frunta¿å, 3,1 miliarde de lei. Pe locurile 2 ¿i 3, dupå cifra de afaceri, s-au situat Promat Comimpex SRL, cu 1,65 miliarde de lei, ¿i Agro-Chirnogi SA, cu 1,6 miliarde de lei în 2022. Cele mai mari avansuri procentuale anuale din top 20, de 185%, respectiv 136%, au fost înregistrate de Eurosemagro Company SRL ¿i de Agropec Dionis SRL, companii care au înregistrat ¿i cele mai mari cre¿teri în top 20, de 25, respectiv 15 pozi¡ii.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 43/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Câte un hectar de teren în Ucraina pentru fiecare soldat rus Deputatul rus Alexey Zhuravlev a ini¡iat un proiect de lege prin care solda¡ii de pe front ar putea primi drept recompenså câte un hectar de teren agricol în teritoriile ocupate din Ucraina. El a declarat cå proiectul este inspirat de douå programe similare, prin care ru¿ii care vor så devinå fermieri în unele regiuni slab populate din Siberia ¿i zona arcticå pot fi împroprietåri¡i cu un hectar de teren gratuit. Zhuravlev sus¡ine cå teritoriul rus a crescut deja cu o sutå de milioane de hectare dupå anexarea unilateralå a unor provincii ucrainene, iar aceste terenuri trebuie cultivate. JBS construie¿te alte douå fabrici în Brazilia Grupul JBS, cel mai mare procesator de carne din lume, a inaugurat douå fabrici noi în localitatea Rolandia din Brazilia în urma unei investi¡ii totale de 193 milioane de euro. Cele douå facilitå¡i vor produce carne de pui pane ¿i cârna¡i din gama Seara, fiind cele mai moderne fabrici ale companiei la nivel global. Ele dispun de trei linii de produc¡ie cu un grad ridicat de automatizare, dar au creat deja 700 de noi locuri de muncå, iar numårul total al angaja¡ilor complexului din Rolandia ar putea ajunge la 6.000 în urmåtorii ani. Un fermier brazilian pariazå pe coco¿i uria¿i Un fermier brazilian ¿i-a transformat hobbyul de a cre¿te coco¿i gigantici într-o afacere foarte profitabilå. Acum 20 de ani, Rubens Braz a început så creascå pui Indian Gigant, o varietate cu o dimensiune impresionantå dezvoltatå în Brazilia, la care masculii ating înål¡imea de 1,2 metri. El vinde acum coco¿ii uria¿i cu 4.000 de euro per exemplar adult, un pre¡ de o mie de ori mai mare fa¡å de cel al unei påsåri normale. Compania lui Braz comercializeazå ¿i ouå la pre¡ul de 60 de euro pentru un pachet de 12 bucå¡i, în timp ce un pui de 6 luni costå 70 de euro. 12

40.000 de m\slini incendia]i în Liban Incendiile provocate de bombardamentele israeliene în sudul Libanului au distrus aproximativ 40.000 de måslini ¿i au ars sute de kilometri påtra¡i de teren, dând o loviturå gravå unei importante culturi agricole a Libanului, sus¡ine ministrul Agriculturii, Abbas Hajj Hassan. Zona de frontierå din sudul Libanului este scena unor tiruri zilnice între armata israelianå, pe de o parte, ¿i Hezbollahul libanez ¿i alia¡ii såi, de cealaltå parte. “44.000 de måslini înseamnå 40.000 de pove¿ti. Oamenii au o conexiune spiritualå cu måslinii. Stråmo¿ii no¿tri i-au plantat ¿i noi îi pierdem aståzi”, a declarat Abbas Hajj Hassan.

Acesta a acuzat Israelul cå este la originea incendiilor prin utilizarea unor obuze care con¡in fosfor, pentru a distruge zonele împådurite pe care luptåtorii Hezbollah ar putea så le utilizeze pentru a se ascunde. În replicå, armata israelianå a dezmin¡it aceste acuza¡ii ¿i a spus cå obuzele sunt destinate creårii unei perdele de fum ¿i nu con¡in fosfor. Datele Ministerului libanez al Agriculturii aratå cå aproximativ 130 de incendii în 60 în sate au fost înregistrate în timpul luptelor dintre armata israelianå ¿i Hezbollah. Cultivarea måslinilor acoperå peste 20% din terenul arabil din Liban ¿i asigurå o surså de venit pentru mai mult de 110.000 de fermieri.

China interzice carnea din Irlanda China a suspendat importul de carne de vitå din Irlanda, dupå confirmarea unui caz atipic de encefalopatie spongiformå bovinå, o afec¡iune cunoscutå ¿i ca “boala vacii nebune”. Statul asiatic a reluat importurile din Irlanda în luna ianuarie, dupå o pauzå de trei ani provocatå de descoperirea unui caz atipic similar în anul 2020. Conform protocolului semnat de cele douå ¡åri, livrårile sunt suspendate automat în astfel de situa¡ii. Vicepremierul irlandez Micheál Martin, care se aflå în China pentru o vizitå oficialå, sperå cå Beijingul va permite reluarea exporturilor în câteva luni. “Suspendarea voluntarå a contractelor face parte din protocolul sem-

nat de Irlanda cu China, care a permis produselor noastre så intre pe pia¡a localå. Acest incident este unul nefericit, dar în acela¿i timp el aratå cå mecanismele noastre de control func¡ioneazå”, a declarat Martin. Europarlamentarul irlandez Seán Kelly spune înså cå impactul asupra fermierilor din Irlanda ar putea fi unul catastrofal ¿i a cerut Chinei så ridice restric¡ia cât mai curând posibil. Cazurile atipice de boala vacii nebune sunt considerate mult mai pu¡in periculoase fa¡å de forma normalå a bolii, pentru cå apar spontan la animale båtrâne ¿i virusul nu este transmisibil.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 43/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia atac\ o nav\ civil\ în Marea Neagr\ Cel pu¡in o persoanå a murit dupå ce o rachetå ruseascå a lovit o navå comercialå civilå care era ancoratå în portul ucrainean Odessa din Marea Neagrå. Nava sub pavilionul Liberiei a fost lovitå de o rachetå anti-radia¡ie lansatå de un avion rus, care l-a ucis pe pilotul portuar de la bord ¿i a rånit trei membri filipinezi ai echipajului. Conform ministrului ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, vasul urma så transporte minereu de fier cu destina¡ia China. Atacul face parte din eforturile Rusiei de a bloca exporturile de cereale ale Ucrainei prin noul coridor de transport care trece prin apele teritoriale ale României ¿i Bulgariei. De¿i Kremlinul a avertizat în mod repetat cå toate navele

comerciale care folosesc porturile ucrainene din Marea Neagrå pot fi considerate ¡inte militare legitime ¿i a lovit de 21 de ori portul Odessa de la sfâr¿itul lunii iulie, volumul exportat prin coridor a crescut constant în ultimele såptåmâni. Exper¡ii spun cå incidentul nu va afecta exporturile Ucrainei, iar impactul asupra pre¡ului global al cerealelor este nesemnificativ. “Så nu uitåm cå traderii ¿tiu cå o micå scådere a exporturilor ucrainene de cereale va fi compensatå de cantitå¡ile mari de grâu care sunt disponibile pentru export în Rusia ¿i alte ¡åri”, explicå Rich Nelson, analist al companiei Allendale.

Focar de salmonella în Suedia Compania CA Cedergren, cel mai mare producåtor de ouå din Suedia, va fi nevoitå så-¿i sacrifice toate gåinile din cauza unor focare repetate de infec¡ie cu bacteria salmonella. Ministerul Agriculturii a anun¡at cå planul de igienizare a clådirilor companiei a e¿uat, a¿a cå toate cele 1,2 milioane de gåini, echivalentul a 20% din numårul total din Suedia, vor fi ucise. “Igienizarea nu a reu¿it, avem deja infec¡ii noi cu salmonella, a¿a cå trebuie så apelåm la måsuri radicale”, a declarat Katharina Gielen, directoarea Autoritå¡ii de Siguran¡å VeteriProfitul Agricol 43/2023

narå. Primul focar de infec¡ie în fermele Cedergren a fost raportat în decembrie 2022, iar produsele companiei au fost retrase de pe pia¡å în luna aprilie, dupå ce un al doilea focar a fost descoperit în fabrica de ambalare. În august, compania a sacrificat 340.000 de gåini dupå apari¡ia unor noi infec¡ii, dar nu a reu¿it så elimine bacteria.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Algeria cumpårå grâu românesc Compania algerianå de stat OAIC a achizi¡ionat cel pu¡in 150.000 de tone de grâu în urma unei licita¡ii publice, la un pre¡ mediu de 266 de dolari per tonå cu transportul inclus. Conform unor surse neoficiale, licita¡ia nu a impus restric¡ii de origine, iar cerealele contractate provin din România, Bulgaria ¿i Rusia. OAIC inten¡iona ini¡ial så cumpere doar 50.000 de tone de grâu, dar a profitat de ofertele favorabile pentru a ob¡ine o cantitate mai mare, iar negocierile cu traderii continuå. Un fermier din Australia a scåpat de un crocodil abia dupå ce l-a mu¿cat Un fermier australian a reu¿it så supravie¡uiascå atacului unui crocodil de apå såratå, dupå ce a mu¿cat animalul de ochi. Colin Deveraux construia un gard în apropierea unui râu atunci când a fost atacat ¿i tras în apå de un crocodil cu o lungime de 3,2 metri. El a încercat ini¡ial så loveascå animalul cu piciorul, dar ulterior ¿i-a dat seama cå singura parte vulnerabilå a reptilei sunt ochii ¿i l-a mu¿cat acolo cu toatå for¡a. Crocodilul i-a dat drumul, iar fermierul a reu¿it så opreascå sângerarea cu o frânghie ¿i a fost transportat la spital. Actorul Kevin Bacon a contribuit la gåsirea unui porc cu acela¿i nume Un porc numit dupå actorul Kevin Bacon (bacon înseamnå ¿uncå în limba englezå) a fost gåsit de proprietari, cu ajutorul actorului însu¿i. Animalul dispåruse de douå såptåmâni de la o fermå din statul american Pennsylvania, iar familia de fermieri a cerut public asisten¡å pentru recuperarea lui. Apelul a ajuns chiar la actorul Kevin Bacon, care le-a cerut fanilor så ajute pe re¡elele de socializare. Unul dintre fani a descoperit animalul într-o pådure din apropiere ¿i i-a anun¡at pe proprietari, care au reu¿it så-l aducå înapoi la fermå ¿i inten¡ioneazå så transforme porcul într-o atrac¡ie turisticå. 13

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e noiembrie, a fost de 247 dolari/tonå (1.161 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 215 euro/t (+ 6) 1.075 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 10

Principalele destina¡ii: Chile 42.900 tone, Mexic 39.200 tone, Taiwan 32.700 tone, Trinidad ¿i Tobago 9.100 tone ¿i Columbia 6.900 tone. Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 250 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

(1.175 lei). A scåzut cu 25 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.135 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 227 euro/tonå (1.135 lei). A crescut cu 5 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2023 este de 210 euro/t (1.050 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 248 euro/tonå (1.240 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 6 noiembrie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 227 euro/t Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 210 211 209 217 213 Ian 24 220 221 218 226 222 Feb 24 226 227 225 232 228 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 236 237 232 240 237 Ian 24 240 241 236 244 241 Feb 24 243 244 239 246 244

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 213 euro/tonå (1.001 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 188 euro/t (=) 940 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 210 dolari/tonå (987 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 187 187 184 187 184 Ian 24 193 193 190 192 190 Feb 24 197 197 194 196 193 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian 24

$/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 213 213 209 210 212 215 214 211 211 213

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 199 euro/tonå (995 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 202 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

euro/tonå (1.010 lei). A crescut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 noiembrie, a fost de 197 euro/tonå (985 lei). A înregistrat o cre¿tere de 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2023, a fost de 200 dolari/t (940 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 275 252 252 248 250 Ian 24 257 249 248 242 244 Feb 24 252 253 252 245 247 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Rouen 227 226 226 229 227 Dunquerque 227 226 226 229 227 Pallice 227 225 225 228 226 Creil FOB 222 221 221 224 224 Moselle FOB 222 221 223 227 227 Rouen FOB 250 247 246 250 248

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 201 euro/tonå (1.005 lei). A crescut 4 euro/tonå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 212 dolari/tonå (996 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 195 194 193 196 195 193 192 193 196 197 194 193 195 199 201 Bordeaux FOB 200 199 198 202 199 Pontivy 198 197 198 201 202 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 43/2023

S\pt\mâna 6 - 10 noiembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 513 dolari/tonå (2.411 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 1.588.100 tone, Mexic 139.900 tone, Germania 108.200 tone, Olanda 84.900 tone ¿i Taiwan 80.300 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 487 492 495 495 487 Ian 24 496 501 500 501 493 Feb 24 502 506 504 505 498

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 10 noiembrie 2023, a fost de 519 dolari/tonå (2.439 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 173 euro/t (+ 1) 865 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 202 euro/tonå (1.010 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå.

A înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 1.088 1.120 1.091 1.101 1.112 Ian 24 1.084 1.110 1.083 1.087 1.097 Feb 24 1.084 1.110 1.083 1.087 1.097

euro/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Rouen 205 202 202 205 202 Dunquerque 203 202 202 205 203 Pontivy 208 207 207 210 210 Orz bere: Creil** 220 215 215 218 220 Moselle** 191 190 190 193 192

192 euro/tonå (960 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Australia: pentru livrare în decembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 224 dolari/tonå (1.147 lei). A scåzut cu 33 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

PREºURI

6 - 10.11.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei). A avut o scådere de 8

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 487 482 493 495 495 Dec 522 524 524 517 519 Ian 24 524 529 528 522 524 Ian 24 476 474 483 483 480

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 420 euro/t (2.100 lei). A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dieppe 410 410 415 420 420 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 950 945 945 920 920

tot cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

chiderea licita¡iilor, pe 10 noiembrie 2023, a fost de 920 euro/tonå (4.600 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2023, este 390 euro/t (1.950 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 427 euro/tonå (2.135 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Dec 524 524 524 524 524 Ian 24 530 530 530 530 530 Feb 24 536 536 536 536 536

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 Rouen 435 435 434 336 427 Dunquerque 435 435 434 436 427 Moselle 435 435 434 436 427

Dec Ian 24

06.11 07.11 08.11 09.11 10.11 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 43/2023

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Grâu

247 dolari/t

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 495 dolari/tonå (2.326 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

210 dolari/t

-3

513 dolari/t

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de grâu Principalii produc\tori de gr=u. Total> 782 milioane tone

A¿a cum aratå datele raportului UISDA, publicat pe 9 noiembrie, prognozele globale pentru grâu în anul de pia¡å 2023/24 indicå o aprovizionare crescutå, scådere a consumului ¿i a comer¡ului ¿i stocuri finale mai mari. Prin umare, produc¡ia mondialå de grâu este în scådere cu 7,5 milioane de tone ¿i ajunge la 782 milioane tone, ca urmare a randamentelor reduse în mai multe ¡åri, cum ar fi: India, Argentina, Kazahstan, Regatul Unit ¿i Brazilia. Aceste scåderi sunt par¡ial compesate de o cre¿tere cu 5 milioane tone a prognozei pentru Rusia, pânå la 90 milioane tone. Comer¡ul global este redus cu 1,3 milioane de tone ¿i ajunge la 205 miliÎn general, cota¡iile marilor exportatorilor au scåzut din cauza concuren¡ei puternice din partea Rusiei. ¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 5 dolari/tonå, atingând 227 dolari/tonå. Cota¡iile din Australia au scåzut cu 16

oane tone, în principal din cauza exporturilor mai scåzute din Argentina, India ¿i Egipt. Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (50 mil. tone, mai mult cu 1 mil. tone fa¡å de luna trecutå), UE (37,5 mil. tone), Canada (23 milioane tone, mai pu¡in cu 1,5 mil. tone), Australia (21,5 milioane tone, mai pu¡in cu 1 milion de

ºåri cu stocuri mari de grâu China

134 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2022/23 + 1 mil. t

SUA

18,6 mil. t

+ 0,4 mil. t

Rusia

12 mil. tone

+3 mil. t

12 mil. tone

India

11 mil. t

- 3 mil

2023/24

14 dolari/tonå ¿i au ajuns la 302 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au scåzut cel mai mult, cu 16 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 289 dolari/tonå, din cauza cererii slabe ¿i a condi¡iilor favorabile pentru grâul de toamnå. Cota¡iile din Argentina au înregis-

tone), SUA (19 milioane tone). Se estimeazå cå importurile vor cre¿te u¿or, cu cre¿teri semnificative în China ¿i SUA. Cererea pentru Egipt, Sri Lanka, Iran ¿i Filipine este totu¿i reduså. China råmâne în topul importatorrilor cu 12 milioane tone, urmatå de Egipt cu 11,5 milioane tone, Indonezia (10 milioane tone), Turcia (10 milioane tone), Algeria (9 milioane tone) ¿i UE (7,5 mil. tone). Consumul mondial este ajustat ¿i mai mult în aceastå lunå, la 793 milioane tone, cel mai scåzut nivel din 2015/16. Stocurile mondiale pentru 2023/24 cresc cu 0,6 milioane de tone, la 258,7 milioane tone. trat o scådere de 10 dolari/tonå ¿i au ajuns la 287 dolari/tonå. ¥n schimb, cota¡iile UE au crescut cu 4 dolari/tonå, la 251 dolari/tonå. ªi în Canada, pre¡urile au crescut cu 5 dolari/tonå ¿i au ajuns la 317 dolari/tonå. Profitul Agricol 43/2023

Pre]uri [i pie]e

Cre[te, îns\, produc]ia de porumb Principalii produc\tori de porumb. Total> 1,221 miliarde tone

Prognoza USDA privind produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2023/24 anun¡å o cre¿tere bruscå a produc¡iei de porumb în aceastå lunå, de 6,3 milioane tone, ¿i ajunge la 1,221 milioane tone. Sunt prognozate produc¡ii mai mari în SUA (+4,3 mil. tone), Ucraina (+1,5 mil. tone), Rusia (+1,4 mil. tone) ¿i Paraguay (+0,71 mil. tone). Comer¡ul mondial este prognozat în cre¿tere, cu exporturi mai mari din Statele Unite, Rusia, Ucraina ¿i Turcia. ªi importurile sunt mai ridicate, datoritå cererii puternice din Canada, Egipt, Mexic, Arabia Sauditå ¿i Uniunea Europeanå. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 59 milioane tone de porumb, fiind urmatå de: SUA (53,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone) Argentina (34 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) Ucraina (20 milioane tone) 18

Fed. Ruså (5,3 milioane tone, mai mult cu 1,1 milioane tone) UE (4 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (24,5 milioane tone), urmatå de: China (23 milioane tone) Mexic (19 milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (11,8 milioane tone) Vietnam (11,2 milioane tone) Iran (8,3 milioane tone) Egipt (8,5 milioane tone) Canada (3,2 milioane tone).

Marii consumatori de porumb sunt: SUA (315 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone) China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone) UE (80 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77,5 milioane tone) Mexic (46,3 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 3 milioane tone ¿i ajung la aproximativ 315 milioane tone.

Consumul mondial este estimat så atingå 1,205 mil. tone.

pagini de Marilena R|DUCU

La licita¡iile din luna octombrie, cota¡iile porumbului din SUA au înregistrat o scådere de 20 dolari/tonå ¿i au ajuns la 211 dolari/tonå. Presiunea din cauza recoltei în curs ¿i costurile mai mici de logisticå reduc ofertele. ¥n Brazilia, pre¡ul a ajuns la 220 dolari/tonå, în scådere cu 5 dolari/tonå fa¡å de luna trecutå. Cererea puternicå

cåtre China a men¡inut pre¡urile în cre¿tere. Pre¡urile din Argentina au înregistrat cea mai mare scådere, de 46 dolari/tonå, ajungând la 212 dolari/tonå. Concuren¡a din partea altor exportatori a dus la scåderea drasticå a pre¡urilor. Ofertele din Ucraina nu au fost publicate din 21 iulie. Profitul Agricol 43/2023

CULTURI

VEGETALE Cercetare sau ponturi? Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

Tehnologiile aplicate acum la culturile de câmp par a fi din ce în ce mai mult de pe Facebook ¿i mai pu¡in “ca la carte”". Cum se aude de-o parcelå cu ceva kilograme recoltate în plus, distribuitorii de inputuri scot în eviden¡å rolul determinant pe care l-au avut produsele lor în stabilirea sporului de produc¡ie, recunoscând cu fairplay ¿i contribu¡ia furnizorilor de echipamente. Este adevårat cå informa¡iile pe care le au distribuitorii de inputuri sunt uneori favorabile produselor din portofoliu. Cu informa¡ii neadaptate noilor condi¡ii politice ¿i de mediu, fermierii români î¿i elaboreazå tehnologiile mai degrabå pe ponturi decât pe date particularizate. Så vedem cum am putea elabora un plan de fertilizare cu fosfor la rapi¡å, folosind ponturi (informa¡ii din diferite ¡åri, nevalidate de cercetare în România) ¿i informa¡ii mai greu accesibile pentru fermieri, ob¡inute din experien¡ele fåcute odinioarå în România.

Ponturi despre rapi¡å 1. Dacå într-o fermå nu sunt disponibile suficiente îngrå¿åminte chimice sau naturale, primele culturi care trebuie fertilizate sunt rapi¡a, cartofii ¿i sfecla pentru zahår, deoarece sunt exigente cu fosforul. Culturile exigente nu absorb sau exportå mai mult fosfor decât cele care sunt mai pu¡in exigente, dar au nevoie pentru “buna lor func¡ionare” de o aprovizionare corespunzåtoare cu fosfor. Exigen¡a se referå la prezen¡a în Profitul Agricol 43/2023

cantitå¡i mai mari ale unui element disponibil în sol, iar cerin¡a se referå la consumul necesar pentru a ob¡ine o anumitå produc¡ie. Un pont din Regatul Unit ne spune cå o produc¡ie de 4,6 t/ha de rapi¡å exportå prin semin¡e aceea¿i cantitate de fosfor, 26 kg P/ha, respectiv 60 kg P2O5/ha ca una de 9 t/ha de grâu, culturå foarte pu¡in exigentå la fosfor. 2. Fosforul trebuie aplicat peste aråturå, mai ales pe solurile sårace 2.1. Anionii fosfat sunt absorbi¡i de cåtre plantele de rapi¡å din solu¡ia solului. Fosforul este foarte pu¡in mobil în sol ¿i de aceea este absorbit practic numai prin contact direct cu rådåcinile. Cantitatea de fosfor absorbitå de plante cre¿te numai dacå apar noi rådåcini care så fie în contact cu solul. Trebuie evitatå caren¡a de fosfor care apare în stadiul de 5-6 frunze. Acest lucru nu este posibil dacå fosforul este “îngropat” prin aråturå la 2530 cm, deoarece pânå la venirea iernii pivotul plantelor de rapi¡å nu depå¿e¿te de regulå 15-20 cm. Înainte de apari¡ia pe pia¡å a semånåtorilor care aplicå îngrå¿åminte starter la culturile semånate în rânduri dese (cum era ¿i rapi¡a), teoria era “când solul pe care se cultivå rapi¡a este aprovizionat cu fosfor mobil, se administreazå prin împrå¿tiere uniformå pe toatå suprafa¡a, înainte de aråturå (Bîlteanu 2001)”. Observåm men¡iunea cå solul este “aprovizionat” cu fosfor mobil. Probabil asta înseamnå o aprovizionare medie, care ar trebui så acopere cele 60 kg P2O5/ha exportate de o produc¡ie de 4,6 t/ha.

3. Dacå planul de fertilizare elaborat pe baza analizelor de sol, care în cazul fosforului pot fi fåcute o datå la 5 ani, recomandå aplicarea fosforului, dar opera¡ia nu a putut fåcutå, ar trebui aplicat prin împrå¿tiere primåvara, la reluarea vegeta¡iei. 4. Pe solurile foarte bine aprovizionate cu fosfor, se recomandå ca la reluarea vegeta¡iei så se aplice fosforul sub formå de superfosfat 18% sau 25%, care oferå în acela¿i timp sulf. Dupå cum am våzut, exportul de fosfor prin semin¡e nu este foarte mare (60 kg P2O5/ha). Din acest motiv, pe solurile foarte bine aprovizionate cu fosfor mobil se poate face impas (nu se fertilizeazå cu sulf unu sau doi ani).

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå LIVADA

ORGANIZEAZÅ în data de 24.11.2023

CONCURS DE PROMOVARE ÎN GRAD ªTIINºIFIC: CERCETÅTOR ªTIINºIFIC Laborator protec¡ia plantelor 2 ani vechime în activitate de cercetare ¿tiin¡ificå de specialitate sau cel pu¡in 4 ani în alte activitå¡i agricole Informa¡ii privind întocmirea dosarului ¿i bibliografia se pot ob¡ine la sediu Livada, jud. Satu Mare, str. Baia Mare nr.7, www.scdalivada.ro sau la 0261.840.018 - Secretariat, 0721.325.665 - Director adjunct ¿tiin¡ific 19

CULTURI VEGETALE

Arnaud Charmetant renun]\ la culturile ecologice Pentru birocra¡ii bruxellezi, agricultura organicå ¿i tehnologiile de conservare a apei în sol merg mânå în mânå, fiindcå ambele sunt “verzi”. Înså realitatea din teren este alta. Arnaud Charmetant, promotor al tehnologiilor noi de prelucrare a solului, pe care le aplicå din 2007, în ferma de 17.000 ha din zona Borcea, Cålåra¿i, anun¡å cå este nevoit så renun¡e la culturile ecologice.

Adept convins al tehnologiei notillage, dupå ce a citit o carte despre efectele acesteia în agricultura Braziliei, Charmetant a gåsit la Borcea oameni de ispravå, înså adep¡i convin¿i, la rândul lor, ai tehnologiilor conven¡ionale. A reu¿it så le câ¿tige încrederea ¿i, chiar din 2007, plugul a fost dat uitårii. Deci, s-a trecut la minimum-till. Doi ani mai târziu au fost introduse în fermå covoarele vegetale, pentru care se plåteau ¿i stimulente prin Pachetul 4 de AgroMediu. În prezent s-a ajuns la circa 6.000 de ha acoperite cu covoare vegetale între culturile de

“Nivelul precipita¡iilor s-a redus de la 400-450 l/mp în 2007 la 350-400 l/mp azi. Nu vom putea iriga întreaga suprafa¡å ¿i trebuie så ne adaptåm, så gåsim alternative ca så råmânem profitabili”, explicå Charmetant. A¿adar, nu se poate spune deloc despre Charmetant cå nu ar fi un fermier deschis la inova¡ii, prietenos cu mediu, chiar un model european. Pe de altå parte, tot nivelul redus al precipita¡iilor este cauza pentru care va renun¡a la culturile organice. “Încercåm så ie¿im din angajamentul bio, fiindcå pre¡urile nu justificå investi¡iile. Bio presupune ¿i multe lucråri mecanice. Or, având secetå, trebuie så reducem interven¡iile mecanice. A¿adar, sunt lucruri incompatibile”. Nimic nu l-ar fi oprit nu doar din a men¡ine suprafa¡a de 4.000 de ha la organic, ci din a converti întreaga fermå de la conven¡ional la ecologic, dacå s-ar fi justificat economic. Înså nu este cazul, în pofida subven¡iilor mai generoase pentru fermele bio.

lisa Farm Management, societatea pe care o administreazå Charmetant (¿i care în prezent este de¡inutå de grupul AIG al familiei indiene Gupta), a preluat anul trecut o fermå de 4.000 de ha în Balta Ialomi¡ei. Ferma este în sistem organic pe toatå suprafa¡a. “Sustenabilitatea economicå ¿i cea ecologicå merg mânå în mânå. Tot ce facem se reflectå în cifre. Avem stabilitate economicå ¿i stocåm carbon în sol. Nu ¡intim produc¡ii maxime, ci optime, cu cel mai bun profit. Performan¡a economicå este satisfåcåtoare pentru ac¡ionari. Am schimbat de trei ori ac¡ionariatul ¿i fiecare proprietar a fost mul¡umit de rezultate - de aceea suntem încå aici”. Charmetant se aflå în România de 21 de ani, iar la conducerea Agricom Borcea se aflå încå din 2007, când ferma a fost preluatå de Alisa Farm Management, societate care, la rândul ei, ¿ia schimbat de trei ori patronatul. 20

toamnå ¿i cele de primåvarå. Iar de anul acesta, toate culturile påioase au fost semånate în no-till, dupå tocarea resturilor vegetale. Consumul de combustibil era de 9095 de l/ha, când se practica aråtura. A scåzut la 55 de l/ha ¿i va mai scådea. Folosirea interpretårii hår¡ilor NDVI a dus la scåderea drasticå a consumului de îngrå¿åminte. Mai nou, chiar ¿i consumul de erbicide se reduce cu pânå la 60%, prin folosirea tehnologiei de detectare a buruienilor de cåtre sistemul de camere video instalate pe ma¿ina de erbicidat.

Arnaud Charmetant

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Pledoarie pentru orzul de bere Asocia¡ia Berarii României a organizat la Sta¡iunea de la Lovrin o întâlnire - dezbatere cu fermierii interesa¡i de cultivarea orzoaicei de bere.

În

ultimii ani, disponibilitatea orzului pentru mal¡ificare a fost una reduså, acoperind cel mult jumåtate din cererea industriei. Ionu¡ Oprea, director executiv Soufflet Malt, cel mai mare producåtor de mal¡ din România, spune cå, din aceastå cauzå, importurile de orz pentru bere au crescut semnificativ, atât ca volum, cât mai ales din punctul de vedere al costurilor. Întrucât una dintre sursele de import - Ucraina - a devenit aproape imposibil de accesat în contextul råzboiului, a fost necesarå reorientarea cåtre alte ¡åri de provenien¡å, Danemarca ¿i Fran¡a. “Deoarece to¡i producåtorii europeni se concentreazå pe acelea¿i surse, costurile au crescut foarte mult ¿i ne a¿teptåm så creascå în continuare”, a spus Oprea. Totodatå, costul cu energia pentru produc¡ia mal¡ului a crescut de la aproximativ 46% anul trecut ¿i 63% anul acesta. “Avem nevoie de ajutorul autoritå¡ilor în încurajarea ¿i sprijinirea fermierilor locali pentru a extinde suprafe¡ele cultivate cu orz pentru mal¡ificare. De asemenea, sunt necesare programe pentru sus¡inerea cre¿terii eficien¡ei energetice ¿i de producere de energie din surse regenerabile de cåtre companiile mari care så fie u¿or de accesat ¿i cu proceduri simplificate”, a declarat Julia Leferman, director general Asocia¡ia Berarii României. Sectorul berii este total fiscalizat, un plåtitor de taxe corect ¿i transparent, de aceea poate beneficia de sprijin din

partea autoritå¡ilor, fårå probleme. România produce între 1,7-2 milioane de tone de orz furaj, dar orzul pentru bere necesitå o aten¡ie deosebitå din partea autoritå¡ilor.

“

Au fost purtate discu¡ii cu Ministerul Agriculturii pentru a sus¡ine aceastå culturå de ni¿å. Industria berii dore¿te mai multå vizibilitate pentru orz, inclusiv prin intermediul seminariilor pe care industria berii le organizeazå începând din 2022 pentru fermierii din toatå ¡arå. Julia LEFERMAN director general Asocia¡ia Berarii României

“

România nu produce suficient orz de bere ca så acopere necesarul de mal¡, ceea ce înseamnå cå fermierii care opteazå pentru o astfel de culturå au asiguratå preluarea recoltei în propor¡ie de 100%. În plus, nu este o culturå preten¡ioaså ¿i poate fi cultivatå dupå rapi¡å, floarea-soarelui etc. Este o culturå cu o profitabilitate atractivå, atât timp cât se respectå particularitå¡ile, tehnologiile ¿i

tratamentele necesare. Dar pentru a intra în produc¡ia de mal¡, orzul de bere trebuie så îndeplineascå anumi¡i parametri ca, de exemplu, dimensiunea boabelor, con¡inutul de proteinå sau nivelul de umiditate. Dacå ace¿ti parametri nu sunt îndeplini¡i, orzul nu poate fi folosit în produc¡ia de mal¡ ¿i intrå în categoria orzului furajer. În situa¡ia în care pre¡ul de achizi¡ie pentru orzul de bere este mai mare decât al orzului furaj, existå un risc pentru fermieri de a ob¡ine venituri diminuate în raport cu cele prognozate. Totu¿i, în måsura în care sunt respectate etapele procesului tehnologic, fermierii se pot bucurå de beneficiile acestei culturi atât de necesare pentru sectorul berii din România ¿i pot contribui direct la cre¿terea ponderii materiilor prime române¿ti utilizate în acest sector. Proiectul “Cultura orzului de bere Oportunitate de dezvoltare pentru fermierii români” se desfå¿oarå la nivel na¡ional ¿i are suportul tehnic al Ministerul Agriculturii prin direc¡iile jude¡ene. Obiectivul este cre¿terea suprafe¡elor cultivate cu orz de bere, cre¿terea cantitå¡ilor de materie primå provenite din produc¡ia na¡ionalå ¿i furnizate producåtorilor de bere din România.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Rezultatele financiare Syngenta în primele trei trimestre din 2023 Vânzårile Syngenta Group în primele nouå luni din 2023 au fost de 24,3 miliarde dolari, în scådere cu 6% fa¡å de anul anterior. Syngenta explicå aceste varia¡ii negative prin reducerea stocurilor la distribuitori ¿i comercian¡i cu amånuntul, ca råspuns la tendin¡a în cre¿tere a fermierilor de a comanda produsele mai aproape de aplicare, din cauza cre¿terii dobânzilor bancare. ¥n cel de-al treilea trimestru vânzårile au fost de 6,8 miliarde dolari, în scådere cu 13%. EBITDA a fost afectat semnificativ de o pia¡å mai slabå din

Brazilia fa¡å de un nivel record în 2022. Syngenta Group China a crescut cu 9% în primele nouå luni ale anului 2023, cu vânzåri totale de 7,7 miliarde de dolari. Vânzårile de pesticide în China au crescut cu 16%. Vânzårile globale de produse biologice au crescut cu 14%. De asemenea, afacerea cu semin¡e a crescut cu 3 procente, pânå la 3,3 miliarde de dolari. Syngenta Crop Protection a continuat så-¿i lanseze tehnologiile inovatoare pe pie¡ele globale, produsele de combatere a insectelor care con¡in tehnologia Plinazolin realizând vânzåri solide în Asia Pacificå ¿i Brazilia.

ADAMA a lansat Almada, un fungicid cu trei moduri de ac¡iune, pentru combaterea bolilor majore ale culturii de soia. Almada este primul produs ADAMA care con¡ine noua moleculå Fluxapyroxad. Syngenta Vegetable Seeds a lansat 15 soiuri comerciale de ro¿ii cu rezisten¡å la virusul Tomato Brown Rugose Fruit, un virus devastator care afecteazå producåtorii de tomate din întreaga lume. Compania se pregåte¿te så introducå alte 30 de soiuri la fel de rezistente în 2024.

Robert VERESS

Campanie Nufarm pentru erbicidul Saracen Delta Nufarm are o promo¡ie în aceastå perioadå, pentru erbicidarea de toamnå a culturilor de påioase. La fiecare 10 litri de Saracen Delta achizi¡iona¡i, se oferå încå doi, gratuit. Fermierii exclud combaterea buruienilor, bolilor ¿i dåunåtorilor toamna, cu bun temei, cum spuneam, în condi¡ii de secetå. Mul¡i o neglijeazå ¿i atunci când condi¡iile sunt diferite. Totu¿i, încet-încet, lucrurile se schimbå. Conform unui studiu prezentat de Nicolau, aplicarea erbicidelor, toamna, la cerealele påioase, a crescut de la 3%, în 2013 la 22% anul trecut; la insecticide a crescut de la sub 1% la 8% în aceea¿i perioadå, iar la fungicide de la Profitul Agricol 43/2023

sub 1% la 6-7%. Pentru cå iernile sunt calde, o mare parte din buruienile dicotile, termofile, au o recrudescen¡å în lunile ianuarie-februarie. Erbicidul pentru cultura påioaselor Saracen Delta, cu diflufenican ¿i florasulam, combate bine samulastra de rapi¡å ¿i de floarea-soarelui, indiferent de tehnologia de erbicidare folositå în culturile respective. Saracen Delta combate ¿i Veronica, buruianå tot mai prezentå ¿i mai problematicå, turi¡a (Galium aparine), talpa gâ¿tei (Chenopodium), mu¿e¡elul (Matricaria), Viola, urzica moartå (Lamium pupureum) etc. “Saracen Delta are efect rezidual ¿i e o solu¡ie bunå, la un cost atrågåtor, mai ales cu actuala campanie, valabilå pânå la finalul anului”, spune Gabriel Nicolau, reprezentant tehnic Nufarm. Perioada de aplicare a acestui pro-

dus este toamna de la formarea celei de a doua frunze a culturii pânå la apari¡ia celui de-al doilea frate (BBCH 12-22), iar primåvara de la apari¡ia primului frate pânå la formarea celui de-al doilea internod (BBCH 21-32). Saracen Delta continuå så func¡ioneze chiar ¿i când temperaturile coboarå sub 5 grade C, dacå buruienile mai vegeteazå. De aceea, aplicarea se poate face chiar ¿i în luna decembrie, dacå temperaturile nu coboarå mult sub pragul de înghe¡ ¿i revin la valori pozitive în timpul zilei. Este un bun instrument în managementul rezisten¡ei. Iar combinat cu erbicide cu fluroxipir, MCPA, Diclorprop-p ¿i 2,4-D se lårge¿te spectrul de control cu moduri suplimentare de ac¡iune.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Cargill a intrat în for]\ pe pia]a carbonului Pia¡a creditelor de carbon începe så devinå tot mai interesantå pentru cei care au ¿i disponibilitatea ¿i capacitatea de a adopta tehnologiile specifice agriculturii regenerative: lucråri minime ale solului, covoare vegetale, aplicarea îngrå¿åmintelor ¿i erbicidelor cu ratå variabilå etc. De aceea, traderul de cereale Cargill s-a lansat ¿i pe aceastå pia¡å, cu programul RegenConnect, în 2022, în patru ¡åri europene: Fran¡a, Germania, Polonia ¿i România.

upå cum explicå Mihail Huciu, Conservation Agronomist Cargill, în Europa existå douå pie¡e de carbon, ¿i de asta se fac confuzii între acestea. Pia¡a reglementatå, Emissions Trading System, este a marilor poluatori din industrie. Înså Agricultura face parte din pia¡a voluntarå. Pe pia¡a voluntarå sunt programe care genereazå credite de carbon de tip off-set ¿i de tip in-set. Primele nu au legåturå cu lan¡ul valoric al companiei care încearcå så-¿i reducå din emisii. De exemplu, o companie poluatoare poate înfiin¡a o pådure ¿i ob¡ine astfel credite off-set. Creditele in-set presupun reducerea emisiilor în cadrul lan¡ului valoric. De exemplu, Cargill RegenConnect genereazå credite de tip in-set. Dacå cerealele cumpårate de Cargill provin de la fermieri care adoptå practici regenerative, înseamnå cå ¿i Cargill reduce emisiile de-a lungul lan¡ului valoric.

Pe acela¿i principiu, al reducerii emisiilor în lan¡ul valoric, merge ¿i Expur. Înså producåtorul de ulei, parte a grupului francez Avril, preferå så ofere bonusuri la achizi¡ia de produse (floarea-soarelui ¿i rapi¡å), fårå så lege programul de o anumitå suprafa¡å de teren, ci raportând produc¡iile la performan¡ele fermei în materie de agriculturå regenerativå.

Mihail Huciu, Conservation Agronomist Cargill

Cargill se adreseazå exclusiv fermelor din sudul, estul ¿i vestul ¡årii, fiind excluse jude¡ele din centrul ¿i nordul Transilvaniei, unde traderul nu este prezent. Clien¡ii RegenConnect nu sunt obliga¡i så-¿i valorifice produc¡iile prin Cargill. Culturile eligibile sunt grâul, orzul, porumbul, floarea-soarelui, rapi¡a, mazårea, soia, sfecla de zahår. Sunt culturi tranzac¡ionate de Cargill, pentru care compania poate revendica reducerile de emisii. Practicile eligibile sunt covoarele vegetale, lucrårile minime ¿i no-till. Încå nu este inclus în program gunoiul de grajd, una dintre cele mai bune metode de sechestrare a carbonului în sol. Covoarele vegetale pot fi de bazå, adicå un amestec de maxim douå

specii, cu men¡inere pe solele înscrise pânå la douå luni, sau premium, adicå un amestec de minimum douå specii, din care una leguminoaså, cu men¡inere minimum douå luni. Pot fi cuplate ¿i cu Pachetul 4 de înverzire. Cuantificarea carbonului stocat se face cu algoritmi ¿i teledetec¡ie satelitarå. Fermierul, cu suportul reprezentantului Cargill, introduce în aplica¡ie istoricul fermei din ultimii cinci ani, atât pentru culturi, cât ¿i pentru parcele. Peste aceste date se suprapune harta României, harta climaticå, algoritmii, datele din teledetec¡ie. La final se genereazå o estimare a carbonului stocat în func¡ie de practicile preconizate, istoric, tipurile de sol. Metodologiile favorizeazå fermierii care trec de la lucråri clasice la minimum till sau no-till odatå cu înscrierea în program. Informa¡iile furnizate de fermieri sunt verificate atât satelitar, cât ¿i prin vizite în ferme. Cargill, la rândul såu, este verificat de un auditor extern recunoscut interna¡ional. Cargill genereazå credite, iar fermierii primesc sumele corespunzåtoare cantitå¡ii de carbon sechestrate, respectiv euro pe tona metricå netå de carbon sechestrat în sol. Se måsoarå cantitatea sechestratå/ha ¿i se înmul¡e¿te cu numårul de ha înscrise în program. “Pentru anul 2022-2023 s-au plåtit 30 de euro net/t. Pentru anul urmåtor va fi minim aceea¿i sumå”, spune Huciu. Noua rundå de înscrieri începe în martie 2024, pentru anul agricol 20242025. Prima platå pentru noii înscri¿i se va efectua în ianuarie 2026. Nu sunt penalitå¡i la momentul ie¿irii din program.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Fungii intr\ în tehnologia de trecere la no-till Fermierul constån¡ean Theodor Ichim a trecut anul acesta, cu toatå suprafa¡a (3.000 ha), la no-till. Vicepre¿edintele FAPPR a pledat în fa¡a colegilor såi în favoarea folosirii produselor organice în condi¡ii de stres hidric, mai ales a produselor care stimuleazå activitatea microbianå, cu accent pe fungi. Pentru a facilita trecerea la no-till, este necesar ca solul så fie bine afânat, considerå Ichim. Iar aici intervin fungii.

lângå procentul de humus, un bun indicator pentru sånåtatea solului este raportul dintre fungi ¿i bacterii. Fungii au un rol capital în afânarea solului, stocarea carbonului în sol ¿i în gestionarea apei. Solul forestier are un raport de 60% fungi, 40% bacterii ¿i stocheazå carbon. Vestea proastå e cå solul arabil intens cultivat cu tehnologii clasice con¡ine un raport de 10% fungi, 90% bacterii. ªi emite mai mult carbon decât stocheazå. Vestea bunå e cå existå solu¡ii rapide pentru echilibrarea raportului dintre bacterii ¿i fungi. Pe unele câmpuri din Bårågan s-au putut observa båltiri ¿i dupå precipita¡iile de circa 20 l/mp de la începutul lunii. Teoretic, având în vedere faptul cå a fost secetå timp de douå luni, apa ar fi trebuit så se infiltreze rapid în sol. Båltirile, în aceste condi¡ii, sunt un semn de compactare extremå a solurilor. Hifele fungilor decompacteazå solul 26

Theodor Ichim

mai bine decât aråtura, ¿i cresc capacitatea solului de a infiltra, stoca ¿i restitui apa plantelor de culturå. Aereazå solul, îi cresc rezisten¡a la eroziune ¿i la formarea crustelor. Totodatå, ajutå rådåcinile så absoarbå mai bine apa cu sårurile minerale din sol. Nu în ultimul rând, genereazå humus. “Miceliul realizeazå o micro-fisurare a solului - formând micro-porozitå¡i. Hifele sunt de circa 100 de ori mai sub¡iri decât rådåcinile ¿i le deschid calea acestora pentru explorarea solului. Fungii se asociazå simbiotic cu rådåcinile ¿i formeazå micorize, care exploreazå un volum mai mare de sol. Mai mult, în condi¡ii de secetå, fungii cedeazå o parte din apå plantelor, fiindcå dacå acestea mor, nici ei nu vor supravie¡ui”, explicå Sebastien Record, Country manager Gaïago, companie specializatå în solu¡ii pentru restaurarea solurilor degradate. Miceliul genereazå un fel de lipici organic, care îmbinå particulele de sol, le ajutå så fie mai structurate. De aici rezisten¡a la formarea crustelor. Prin metabolismul lor, bacteriile genereazå 85% CO2 care se degajå în atmosferå, doar 15% fiind stocat în sol

¿i instabil. Fungii genereazå 50% CO2 stocat stabil în sol ¿i eliminå doar jumåtate din dioxidul de carbon în aer. Fungicidele sunt, evident, inamicul numårul unu al fungilor. De aceea, nu este indicatå aplicarea de îngrå¿åminte organice (balegå) pe solurile cu paie care au fost stropite cu fungicide. Efectul pentru produc¡ii va fi anulat. Nutrigeo, un produs al companiei franceze Gaïago, con¡ine un amestec care stimuleazå dezvoltarea fungilor: un stimulator al germina¡iei sporilor, nutrien¡i care asigurå dezvoltarea ciupercilor pânå în faza de “adolescen¡å”, un inhibitor pentru bacterii. Produsul poate fi aplicat cu un sprayer sau prin fertigare, de regulå primåvara sau toamna, când existå umiditate (ideal, cu 2-3 zile înainte de ploi) ¿i temperaturile nu sunt nici foarte ridicate, nici scåzute. Efectul produsului este imediat ¿i dureazå pânå la câteva luni. Aplicårile repetate duc la o restructurare a solului în 2-5 ani, în func¡ie de cât de compactat este.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Banca Transilvania nu recomand\ creditul De 5 x APIA Sorin Ignat, ¿ef Departament Agribusiness Banca Transilvania, ¿i Sorin Gheorghi¡å, director regional Agribusiness Banca Transilvania, vorbesc cu franche¡e despre creditul "De 5 x APIA”, cu ocazia evenimentului organizat de FAPPR, la Agricom Borcea. Ei au admis cå acest credit are multe neajunsuri care îi limiteazå drastic accesibilitatea.

Banca Transilvania, CEC Bank ¿i alte bånci interesate de acest produs de creditare au avut mai multe runde de discu¡ii cu guvernan¡ii, în încercarea de a-l face mai accesibil. “Din påcate, nu toate recomandårile noastre au fost luate în considerate de legiuitor”. Din start, sunt exclu¿i de la creditare fermierii care nu au înregistrat profit anul trecut - limitare care nu era impuså în cazul creditului “De 3 x APIA”. Creditul este garantat de stat, dar se vede cå

venimentul de la Agricom a fost destinat promovårii practicilor regenerative în agriculturå. ªi Ignat, ¿i Gheorghi¡å au ¡inut så dea un semnal cå Banca Transilvania va sus¡ine investi¡iile în sustenabilitate, prin oferirea unor condi¡ii mai avantajoase de finan¡are fermierilor care î¿i conduc afacerile cu aten¡ie la sol ¿i mediu. Pânå una-alta, înså, a fost un an complicat, iar o modalitate prin care guvernan¡ii se laudå cå îi ajutå pe fermieri så facå fa¡å problemelor de capital cu care se confruntå este creditul “De 5 x APIA”. Înså fermierii au constatat cå nu pot accesa acest credit, iar cei doi oficiali ai Båncii nu i-au contrazis. “Nu e un credit pentru orice fermier. E un produs care are anumite restric¡ii ¿i nu-l încurajåm. Doar dobânda pe cei cinci ani valoreazå cât jumåtate din subven¡ia APIA pe un an de zile. Avem propriile solu¡ii, mai bune. Un exemplu este creditul de capital de lucru «Ie¿irea din secetå», pe trei ani. Încercåm så-i ajutåm pe to¡i fermierii care au nevoie de creditare”, afirmå Sorin Gheorghi¡å. Profitul Agricol 43/2023

statul s-a asigurat cå nu vor exista restan¡e la plå¡i... pentru cå nu vor exista credite. Cel pu¡in nu pentru fermierii afla¡i în dificultate.

“Suntem întreba¡i de ce solicitåm plata lunarå a dobânzii. Dacå punem plata dobânzii pe 30 iunie anul urmåtor, la prima scaden¡å, cum a fost ¿i în cazul creditelor “De 3 x APIA”, fermierii ar avea de achitat la acel termen cinci dobânzi, pe fiecare an. Prin urmare, existå risc mare de a råmâne mul¡i cu restan¡e”. Gheorghi¡å a mai explicat cå fermierii care au culturi ecologice nu pot avea acces la acest produs. “Subven¡ia este mult mai mare pentru suprafe¡ele ecologice ¿i adeverin¡a este emiså pe o sumå de patru ori mai mare. Existå înså un risc substan¡ial de a ie¿i din ecologic mai devreme de cei cinci ani, caz în care ar trebui achitate diferen¡e substan¡iale”.

La rândul såu, Sorin Ignat a explicat cå, spre deosebire de creditele “De 3 x APIA”, creditul “De 5 x APIA” poate fi folosit în scopuri strict determinate. “Banca e obligatå så urmåreascå acum destina¡ia banilor. Sunt permise doar achizi¡ia de inputuri ¿i plata ratelor de leasing. În teorie, creditul ar fi trebuit så-i ajute pe fermieri la înfiin¡area culturii de anul acesta. În practicå, e complicat så folose¿ti banii pentru a achizi¡iona inputurile necesare. Iar dacå nu respec¡i destina¡ia banilor, garan¡ia statului s-a pierdut”. Sorin Ignat, [ef Departament Agribusiness, Banca Transilvania

Robert VERESS 27

CULTURI VEGETALE

Sustenabilitatea cost\! Cine pl\te[te? Sustenabilitatea în orice domeniu costå, iar în agriculturå fermierii ar trebui recompensa¡i pentru efortul de a contribui la securitatea alimentarå ¿i la decarbonificarea economiei, crede Cristina Cionga, directorul adjunct al FAPPR. ¥ntrebarea este, cine plåte¿te?

olitica Agricolå Comunå s-a schimbat în acest exerci¡iu exact în direc¡ia compensårii eforturilor fermierilor pentru a fi sustenabili, durabili. A¿a cå interven¡iile au componentå atât în Pilonul 1, cât ¿i în Pilonul 2, plå¡i directe. Plå¡ile directe, care înainte erau o platå pe unitatea de suprafa¡å pe care fermierul încasa mai mult sau mai pu¡in condi¡ionat de ni¿te standarde minime, nu însemnau decât ni¿te bune practici minimale pe care agricultorul european trebuia så le respecte. În noul exerci¡iu, care va ¡ine pânå în 2027, o bunå parte din banii din Pilonul 1 merg tocmai în direc¡ia compensårii fermierilor ¿i încurajårii lor så fie din ce în ce mai durabili, så adopte practici sustenabile. “Vorbesc despre acele eco-scheme, o componentå foarte importantå a

VÂND / ARENDEZ TEREN 28.704 mp intravilan cur¡i construc¡ii, situat în comuna Drago¿-Vodå, Jud. Cålåra¿i. Ideal pentru ferme, sere, silozuri sau parc fotovoltaic. Pre¡ la cerere. Localizarea exacta a terenului: https://maps.app.goo.gl/8vmTH1T RUyswVERr5 Alexandra Ghindea-Pârvescu 0744.810.045 28

Cristina Cionga, director adjunct al FAPPR

plå¡ilor directe, care sunt construite drept plå¡i compensatorii pentru o eventualå pierdere de venit. Sustenabilitatea costå, iar fermierii trebuie recompensa¡i pentru efortul lor de a produce bunuri publice ¿i de a contribui la securitatea alimentarå, pe de o parte, ¿i la decarbonarea economiei europene, pe de altå parte”, spune Cristina Cionga. Nici pentru cei care observå cu aten¡ie direc¡iile în care se mi¿cå Europa, Bruxelles-ul, ¡årile din Vest, direc¡ia agriculturii nu este mereu limpede. Dar este clar cå tocmai agricultura este sectorul care va marca, în perioada urmåtoare, tendin¡a de neutralitate climaticå. Pentru cå, spune Cionga, agricultura este de fapt sectorul care î¿i va pune pecetea în perioada urmåtoare pe

ceea ce prive¿te efortul de neutralitate climaticå. ¥n opinia ei, agricultura este întradevår printre activitå¡ile antropice de produc¡ie, un emitent de gaze cu efecte de serå, dar în acela¿i timp este sectorul care poate så absoarbå ¿i så stocheze în mod durabil carbonul. De aceea ¿i Comisia Europeanå a pus la baza exerci¡iului de a arunca pe pia¡å aceste noi instrumente despre care vorbim în cadrul negocierilor care au dus la finalizarea Regulamentului. Instrumente care så ne ajute så atingem neutralitatea climaticå ¿i asta înseamnå stocare durabilå de carbon prin împådurire, reîmpådurire, prin practici benefice legate de acoperirea solului ¿i stocarea durabilå a carbonului în sol în acest ciclu durabil al carbonului. Despre practici de agro-siviculturå care sunt prevåzute ¿i recompensate în Planul Na¡ional Strategic, existå un pachet legislativ în dezbatere în Parlamentul European la ora actualå, dar cumva toate converg în acest efort de neutralitate climaticå, unde, repet, agricultura ¿i agricultorii ¿i silvicultorii vor juca un rol esen¡ial, a mai explicat Cristina Cionga.

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Argumentele Bayer pentru agricultura sustenabil\ Schimbårile climatice amenin¡å securitatea alimentarå ¿i în ¡årile care, în prezent, nu au o problemå cu asigurarea hranei zilnice pentru popula¡ie. Ca atare, toate ¡årile au nevoie de måsuri pro-active pentru preîntâmpinarea penuriei alimentare. Un raport publicat zilele trecute, cu sus¡inerea Bayer, cu titlul “Agricultura sustenabilå în România”, aratå cå avem nevoie de investi¡ii în inova¡ie ¿i digitalizare, pentru a compensa pierderile generate de seceta pedologicå ¿i atmosfericå.

datå solurilor ¿i gestionårii eficiente a apei disponibile, cu ajutorul agriculturii de precizie, monitorizårii culturilor prin satelit ¿i utilizårii hår¡ilor NDVI, selectårii soiurilor ¿i hibrizilor cu toleran¡å mai mare la secetå ¿i ar¿i¡å. Lucrårile conservative ale solului (min-till, strip-till sau no-till) au fost integrate cu succes, împreunå cu optimizarea inputurilor. “Viitorul agriculturii se va construi cu deciziile ¿i inova¡iile de aståzi. Modelarea unui viitor favorabil necesitå o în¡elegere profundå a provocårilor curente ¿i a poten¡ialului de inova¡ie”, spune Ciprian Stånescu, CEO Solutions.

aportul, întocmit de Solutions ¿i elaborat pe baza unor “studii, analize ¿i articole ¿tiin¡ifice relevante pentru domeniul agriculturii”, precum ¿i pe baza intervievårii unor fermieri români care au adoptat tehnologii ¿i practici agricole sustenabile, e ca o pledoarie pentru Pactul Verde european. Astfel, agricultura sustenabilå reprezintå “practicile agricole care îmbinå eficien¡a economicå cu protec¡ia mediului ¿i bunåstarea socialå; ea respectå resursele naturale, promoveazå biodiversitatea, utilizeazå metode prietenoase cu mediul ¿i asigurå satisfacerea nevoilor actuale fårå compromiterea resurselor viitoare”. Mai concret: “îmbunåtå¡irea calitå¡ii solului, sechestrarea carbonului din atmosferå, conservarea resurselor de apå ¿i îmbunåtå¡irea bunåstårii socio-economice a fermierilor ¿i a comunitå¡ilor lor”. Se vede cå unii chiar cred cå tårie cå toate acestea sunt nu doar compatibile, ci chiar interdependente. 30

“Necesitatea ca fermierii så adopte sustenabilitatea este de primå importan¡å. Practicile sustenabile nu numai cå protejeazå mediul înconjuråtor, dar îmbunåtå¡esc rezilien¡a ¿i viabilitatea pe termen lung a activitå¡ilor din fermå. Acest raport este o dovadå a viziunii noastre comune asupra unui viitor agricol mai sustenabil ¿i regenerativ aici, în România”, afirmå ¿i Boualem Saidi, ¿eful Diviziei Bayer Crop Science România, Bulgaria, Republica Moldova. Interviurile realizate cu fermieri români aratå, fiind confrunta¡i cu temperaturile ridicate ¿i lipsa precipita¡iilor, cå au reu¿it så-¿i conserve randamentele cu o aten¡ie sporitå sånåtå¡ii acor-

“În organiza¡ia noastrå, toatå lumea este dedicatå så ac¡ioneze în beneficiul mediului ¿i comunitå¡ii, ¿i så caute oportunitå¡i de reducere a amprentei de carbon”, afirmå spune Rémi DeiTos, Row Crop Seeds Production Lead Bayer România.

“Agricultura sustenabilå este un angajament pe termen lung, care ne prive¿te pe to¡i. Avem o ocazie unicå de a modela agricultura viitorului, de a o face mai eficientå, mai sustenabilå ¿i mai responsabilå”, completeazå Alexandra Moraru, Research Lead Solutions.

Robert VERESS Profitul Agricol 43/2023

CULTURI VEGETALE

Anahita Hamzeh este noul director al Diviziei de Cereale în cadrul Agrinvest Sunt con¿tientå de provocårile ¿i greutå¡ile acestui business ¿i cred cå în fa¡a acestor provocåri existå ¿i oportunitå¡i incredibile de inovare ¿i cre¿tere. Sunt încântatå så ajut la conducerea acestei companii în adaptarea la aceste schimbåri ¿i explorarea unor noi cåi de succes.”

Grupul Agrinvest a investit preponderent în dezvoltarea infrastructurii sale pe fiecare linie de business creatå, asigurând o funda¡ie solidå pentru expansiune, moment oportun pentru Divizia de trading cereale så-¿i aleagå noul director, Anahita Hamzeh. “Este o onoare ¿i un privilegiu så mi se încredin¡eze aceastå responsabilitate. Sunt dornicå ¿i neråbdåtoare så învå¡ cât mai multe despre modul în care func¡ioneazå agribusinessul românesc ¿i sunt convinså cå voi contribui la cre¿terea ¿i dezvoltarea Grupului Agrinvest”, declara recent Anahita Hamzeh, noul director al Divizie Cereale din cadrul Agrinvest. Deloc stråinå de pia¡a de cereale ¿i de modelul de trading al Agrinvest, Anahita Hamzeh a descoperit frumuse¡ea ¿i complexitatea sectorului de agribusiness ¿i nivelul ridicat de dependen¡å pe care-l dezvoltå acest sector asupra lumii. “Am realizat cå tradingul de cereale îmi då posibilitatea så îmi aplic cunostin¡ele dobândite ¿i-mi oferå plåcerea

Profitul Agricol 43/2023

de a manageria într-o modalitate în care så råspundå nevoilor societå¡ii ¿i så dezvolte economia ¡årii. Tradingul de cereale se bazeazå pe încredere, rela¡ii ¿i practici de afaceri responsabile. Voi sus¡ine aceste valori ¿i voi lucra în a men¡ine ¿i a consolida parteneriatele noastre cu fermierii ¿i clien¡ii. Agrinvest va continua så fie un far de fiabilitate ¿i consecven¡å pe pia¡a comer¡ului cu cereale.

În decursul celor 20 de ani de experien¡å, grupul Agrinvest a construit parteneriate solide cu fermieri, procesatori ¿i traderi de cereale. Grupul de¡ine depozite în 11 jude¡e din ¡arå, cu o capacitate de peste 260 mii de tone, situate în zonele agricole, la distan¡e cuprinse între 50-100 km, un avantaj pentru fermierii care doresc så¿i valorifice recolta la pre¡uri competitive. Cu o echipå coagulatå, tânårå ¿i profesionistå, traiectoria Agrinvest cåtre topul celor mai importan¡i jucåtori din pia¡a de agribusiness din România este încå unul dintre principalele obiective ale grupului.

comunicat

CULTURI VEGETALE

România nu are un grad mare de utilizare a substan]elor chimice Ne place så credem, ¿i nu suntem departe de adevår, cå România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substan¡elor chimice în agriculturå în compara¡ie cu alte state. Dar existå o problemå cu stocarea gunoiului din ferme, spune Cristian Georgescu, manager public în Ministerul Agriculturii. “Ceea ce implementeazå Ministerul Agriculturii, prin intermediul Planului Strategic 2023-2027, este o politicå publicå. Fa¡å de programele anterioare de dezvoltare ruralå (2007-2013, 2014-2020), planul pentru 2023-2027 a venit cu un element de noutate majorå, în sensul în care reune¿te pentru prima datå sub o singurå umbrelå atât interven¡iile finan¡ate din Fondul European de Garantare Agricolå, cât ¿i fondurile pentru dezvoltare ruralå, mai cunoscute ca PNDR”.

Bani ¿i promisiunea a ¿i mai mul¡i bani “Vorbim despre 89 de interven¡ii, dintre care 51 sunt interven¡ii aferente plå¡ilor directe ¿i programele sectoriale din Pilonul 1, la care se adaugå 38 de interven¡ii pentru dezvoltarea ruralå. Aici vorbim de måsurile de investi¡ii în sectorul agricol, mediu ¿i climå etc.”, a spus Georgescu. Bugetele alocate diverselor proiecte agricole sunt consistente la prima

vedere, pentru unele måsuri mai generoase, pentru altele mai pu¡in. “Din perspectiva finan¡årilor disponibile pentru interven¡iile Pilonului 1 finan¡area este undeva în jurul a 9,8 miliarde de euro. În ceea ce prive¿te finan¡area interven¡iilor de dezvoltare ruralå, bugetul este undeva în jur de 5,78 de milioane de euro. La acestea se mai adaugå în jur de 150 de milioane de euro pentru programele sectoriale, care trebuie så acopere o gamå foarte largå de nevoi din sectorul agricol. La prima vedere, bugetul este generos, dar dacå facem apoi o discu¡ie mai aplicatå, sumele sunt pentru unele måsuri generoase, pentru altele mai pu¡in, în func¡ie de cum au fost identificate în procesul de elaborare. Ca så vå dau un exemplu concret pentru måsurile de mediu ¿i climå, în general, contribu¡ia este undeva de peste 35% din bugetul programului. Se mai adaugå apoi o contribu¡ie de 5% pentru programul unde sunt finan¡ate foarte multe proiecte interesante dezvoltate de cåtre comunitatea localå ¿i apoi sunt multe multe alte interven¡ii - în sectorul tehnic, procesare, consiliere, digitalizare care sunt finan¡ate cu anumite bugete disponibile la momentul respectiv”, a men¡ionat reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Lumea aruncå gunoi oriunde, dar mai ales pe câmp Întrebat cum se prezintå situa¡ia în agricultura româneascå din punctul de vedere al neutralitå¡ii climatice, Georgescu crede cå România nu are, în general, un grad mare de utilizare a substan¡elor chimice în agriculturå în compara¡ie cu alte state, dar cå existå o problemå cu stocarea gunoiului din ferme. “Încercåm foarte mult så îi con¿tientizåm pe fermieri cå este nevoie de facilitå¡i moderne de stocare a acestui gunoi, så nu mai arunce oriunde este teren disponibil. Încercåm så le dåm un punctaj suplimentar dacå implementeazå proiecte cu componente de investi¡ii prietenoase cu mediu. Vorbim de reciclare, de reciclarea biomasei, de principii de economie circularå. Încercåm foarte mult så încurajåm reutilizarea de¿eurilor ¿i valorificarea acestora. Sunt multe elemente punctuale care agregate duc la acest obiectiv, de a îmbunåtå¡i componenta de protec¡ie a mediului”, a sus¡inut Cristian Georgescu.

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 43/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Pest\ porcin\ în Hong Kong Autoritå¡ile din Hong Kong au ordonat sacrificarea a 5.600 de porci dupå descoperirea unui focar de pestå porcinå la o fermå localå. Ferma afectatå era una de dimensiuni medii care func¡iona legal în regiunea Yuen Long, din apropierea frontierei cu China. Departamentul pentru Agriculturå, Pescuit ¿i Mediu (AFCD) a anun¡at cå ferma va fi curå¡atå ¿i dezinfectatå cu aten¡ie, iar porcii de la toate fermele din apropiere sunt testa¡i pentru a preveni extinderea epidemiei. Momentan, toate animalele aflate la mai pu¡in de trei kilometri de locul focarului sunt sånåtoase ¿i nu prezintå simptome de infec¡ie. “Cetå¡enii nu au nici un motiv de îngrijorare”, a declarat un purtåtor de cuvânt al AFCD, care a adåugat cå aprovizionarea cu carne nu va fi afectatå ¿i

toate abatoarele din ¡arå func¡ioneazå normal. Incidentul a fost raportat Organiza¡iei Mondiale pentru Sånåtatea Animalelor, care a pornit o investiga¡ie. În Hong Kong existå aproximativ 40 de ferme de porci, care asigurå 15% din

consumul intern de carne, restul fiind acoperit în special prin importul de animale vii. Porcii importa¡i din China au fost sursa celor mai recente focare de gripå aviarå din statul asiatic, descoperite în 2019 ¿i 2021.

Nuggets de pui “infestate” cu piese metalice Producåtorul american Tyson Foods a retras din magazine 14 tone de nuggets din carne de pui, dupå descoperirea unor piese metalice în interiorul produselor. Produsele contaminate proveneau din aceea¿i fabricå ¿i au fost distribuite în nouå state americane, printre care California ¿i Illinois. Serviciul pentru Inspec¡ie ¿i Siguran¡å Alimentarå (FSIS) al USDA a confirmat cå un consumator a raportat o ranå bucalå minorå din cauza fragmentelor metalice. “Un numår mic de consumatori au raportat cå au gåsit în produse bucå¡i 34

mici ¿i pliabile de metal, a¿a cå am decis så le retragem pe toate de pe pia¡å pentru mai multå siguran¡å”, a anun¡at compania printr-un comunicat de preså. Grupul Tyson, cel mai mare producåtor de carne din SUA, a fost nevoit så retragå de mai multe ori produse de pe pia¡å în ultimii ani, din cauza contaminårii cu substan¡e stråine. În noiembrie 2020, compania a rechemat din magazine o cantitate semnificativå de carne de vitå tocatå, dupå descoperirea unor impuritå¡i metalice. În 2019, a retras milioane de tone

de piept de pui dupå ce clien¡ii au raportat prezen¡a unor resturi de cauciuc.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU

Profitul Agricol 43/2023

}\ranul trebuie s\-[i ascund\ scroafa sub pat Noua lege a porcului provoacå satisfac¡ie printre fermierii cu acte în regulå ¿i revoltå printre crescåtorii mici, care mai scoteau un bånu¡ (nefiscalizat) din vânzarea porcilor. Mai nou, unii medici veterinari avertizeazå cå ei nu vor “så fie transforma¡i în comisarii poporului din anii 1950, så umble prin ogråzile ¡åranilor ¿i så le verifice cote¡ele ca så vadå unde ascund porcii.”

“

Garantez cå într-o scurtå perioadå ne vom întoarce la vremurile de mult apuse, în care ¡åranul ascundea vi¡elul de primar ¿i de ¿eful de post, transformându-l în infractor”, avertizeazå medicul veterinar Petru Antonio Mure¿an. Medicul semnaleazå cå este în vigoare Legea porcului ¿i normele de aplicare aferente ¿i cå-n actul legislativ apar ¿i abera¡ii. Profitul Agricol 43/2023

Noua lege clasificå toate sistemele de cre¿tere a porcilor, începând cu gospodåria noncomercialå, exploata¡ia comercialå de tip familial (IF, PFA), exploata¡iile comerciale autorizate (înregistrate) sanitar veterinar. ºåranul trebuie så se autorizeze dacå vrea så creascå porci pentru vânzare, iar dacå are porci, îi este interzis så mai creascå ¿i alte specii. Legiuitorul nu mai admite gospodåria ¡åråneascå cu de toate, de¿i vaca sau gåinile nu fac pestå porcinå africanå. Este mai u¿or så interzici, decât så aju¡i ferma de familie så ajungå la un trai decent. “Avertizez ANSVSA / DSV-urile jude¡ene så NU îndråzneascå så tranforme medicii veterinari de liberå practicå în «comisari ai poporului» ¿i «informatori», solicitând catagrafierea suinelor din UAT!”, avertizeazå medicul veterinar Petru Antonio Mure¿an.

Este doar o lege electoralå “Noi ne-am luptat foarte mult pentru Legea porcului, spune Mary Eugenia Panå (foto), pre¿edinta Asocia¡iei

Crescåtorilor ¿i Exportatorilor de Bovine, Ovine ¿i Porcine din România (ACEBOP). “Prevederile nou introduse au fost propunerile noastre, respectiv cei pânå la 15 euro despågubire pentru fiecare porc dintr-o fermå blocatå din cauza unui focar de pestå porcinå africanå, în caz de restric¡ie a mi¿cårii animalelor. Este o reu¿itå importantå pentru noi fiindcå pierdeam foarte mul¡i bani din cauza restric¡iilor. Aveam senza¡ia cå ståm pe loc ¿i a¿teptåm så intre pesta. Un blocaj poate dura 30 de zile în mod normal, iar bånu¡ii se dau «pânå la 15 euro».” Unii medici veterinari au protestat ¿i au avertizat cå noua lege a porcului va distruge ultimele gospodårii ¡åråne¿ti, a¿a cum s-a întâmplat ¿i cu gripa aviarå. “Eu nu cred cå medicii veterinari au dreptul så-¿i dea cu presupusul. Ca så avem o lege bunå a porcului, sF au fåcut ni¿te concesii din

Viorel PATRICHI 35

CRE{TEREA ANIMALELOR partea noastrå, adicå så câ¿tigåm ¿i noi, så câ¿tige ¿i gospodåria ¡åråneascå, pe care trebuie s-o repunem pe picioare la modul serios. Crescåtoriile mici la negru vor fi supuse la amenzi usturåtoare. Legea spune foarte clar: în gospodåria ¡åråneascå de subzisten¡å, spre deosebire de cea familialå comercialå, este interziså comercializarea cårnii de porc. Adicå, î¡i cre¿ti porcul, îl tai ¿i îl månânci cu familia ta, nu-l vinzi, nu vinzi nici carne, nici cârna¡i. Nu ai voie så vinzi purcei, iar amenzile sunt foarte mari, înså gospodåria tradi¡ionalå are voie så vândå produse tradi¡ionale din carne de porc.” Toate interdic¡iile vor fi valabile numai pentru perioada cât evolueazå pesta porcinå africanå. Poate så dureze zece ani sau mai pu¡in dacå apare vaccinul. De regulå, fermele comerciale de porci, care pot vinde purcei, se aflå la distan¡e foarte mari unele de altele, a¿a cå purcelul devine o pasåre rarå pentru ultimii ¡årani. Ei au obliga¡ia så-¿i crotalieze purceii dacå existå medic veterinar sau dacå vrea så vinå, de¿i este obliga¡ia lui profesionalå. Ce face un ¡åran, se duce la 70 de kilometri pentru un purcel vândut legal ¿i castrat? “Så ¿ti¡i cå se cam duc ¡åranii”, spune Mary Panå. “ªtiu ei pe cineva care are porci foarte buni. Te îngroze¿ti când vezi cå nu sunt crotalia¡i. Medicul veterinar nu are voie så intre în curte fårå acordul proprietarului, decât dacå este înso¡it de poli¡ist ¿i dacå poli¡istul are mandat pentru asta de la procuror.” Crescåtorii de porci din rasele vechi (Bazna, Mangali¡a) par så fie ocoli¡i de striden¡ele normelor de aplicare a legii porcului. “Ace¿ti fermieri au ¿ansa så facå ce vor, dar trebuie så se înregistreze sau så se autorizeze. Acesta e marele lor câ¿tig. Înregistrarea presupune exigen¡e mai mici, iar autorizarea înseamnå exigen¡e ca pentru orice fermå comercialå. Porcii pot fi crescu¡i în semilibertate, cu douå rânduri de garduri, cel interior fiind gard electric, så aibå condi¡ii minime de biosecuritate, o tavå cu

dezinfectant pentru cizme, o camerå în care så se schimbe crescåtorul. Dacå ferma de Bazna sau Mangali¡a este blocatå de un focar de pestå, nu beneficiazå de cei 15 euro. Nici gospodåria ¡åråneascå nu prime¿te nimic dacå e blocatå. Legea precizeazå cå se dau ace¿ti bani la unitå¡ile industriale în caz de restric¡ie a mi¿cårii, deci este interpretabilå”. Pentru ferma comercialå, prevederile nu par mai restrictive decât la legile precedente. S-au men¡inut acelea¿i restric¡ii pentru biosecuritate. “Este tot o lege electoralå, apreciazå Mary Panå. Pentru gospodåria ¡åråneascå este o lege electoralå fiindcå sa eliminat numårul precis de capete. Se descurcå, au de unde cumpåra purcei.

Litera legii Conform Hotårârii de guvern din 17.10.2023, privind metodologia de stabilire a despågubirilor acordate proprietarilor de animale pentru pagube suferite ca urmare a måsurilor impuse cu ocazia confirmårii pestei porcine africane ¿i a compensa¡iilor financiare pentru cheltuielile suplimentare generate de restric¡iile de mi¿care impuse cu ocazia confirmårii acestei boli, plå¡ile se efectueazå astfel: “(3) Despågubirile prevåzute la art. 3 nu sunt acordate proprietarilor exploata¡iilor sau unitå¡ilor pentru care s-a constatat cå nu respectå una din obliga¡iile stabilite la art. 7 alin. (3) din Legea nr.122/2023. Art. 7. - (1) În baza art. 5 din anexa nr. 5 la Legea nr. 122/2023, în cazul confirmårii unui focar de pesta porcinå africanå, se acordå compensa¡ii financiare proprietarilor exploata¡iilor/unitå¡ilor aflate în zona de restric¡ie pentru cheltuielile su-

Dacå medicul veterinar acceptå så¡i introducå porcul în baza de date, continuå aceea¿i practicå. El nu-l întreabå pe ¡åran de unde a luat porcul. Pot introduce vieri ¿i scroafe pentru cå în baza de date nu trebuie så scrie dacå e vier sau scroafå. Medicul pune doar numårul crotaliei. A¿a cå este tot o lege electoralå. Pentru noi este foarte bine fiindcå ni s-a acceptat tot ce am solicitat.” O victorie pentru fermieri este cå se despågubesc prin lege ¿i medicamentele, furajele, a¿ternuturile, stocurile de carne distruse din cauza pestei porcine africane. Tot ce se retrage se despågube¿te la abator. Existå înså comune întregi unde nu existå nici medic veterinar, care så punå crotalii, nici doctor pentru ultimii ¡årani care vor fi întreba¡i de crotalii...

plimentare generate de restric¡iile de mi¿care impuse de centrul local de combatere a bolilor, doar în situa¡ia în care decizia de restric¡ie afecteazå activitatea comercialå a exploata¡iei/unitå¡ii, precum ¿i pentru categoria de animale ale cåror condi¡ii de bunåstare sunt afectate. (2) Compensa¡iile se calculeazå la valoarea de 0,5 euro/zi/animal numai când se încadreazå în situa¡iile prevåzute la alin. (3), pânå la ridicarea tuturor måsurilor de restric¡ie, iar valoarea unui animal nu poate depå¿i 15 euro/animal afectat de decizia de restric¡ie, acordatå o singurå datå. (3) Compensa¡iile în cuantum de 0,5 euro/cap/zi de restric¡ii se acordå pentru: a) exploata¡iile comerciale de cre¿tere ¿i îngrå¿are pentru porcinele cu greutate de > 105 kg; b) exploata¡ii comerciale de reproductie - pentru tineretul cu greutate de > 25 kg în situa¡ia în care condi¡iile de bunåstare sunt afectate”. Profitul Agricol 43/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Ionel Chiril\> Subven]ia pe litrul de lapte salveaz\ vacile Ministrul Florin Barbu este tot mai preocupat de scåderea efectivelor de vaci cu lapte, în condi¡iile în care fermierii au primit subven¡ii mari, crede el. În consecin¡å, a propus tåierea subven¡iei pe cap de animal (Ajutorul Na¡ional Tranzitoriu, ANT) ¿i redistribuirea banilor pentru junincile påstrate în grajduri. Cine va påstra vi¡ica în cireadå va primi 1.800 de euro sau chiar mai mult, promite ministrul.

to¡i crescåtorii de vaci s-au aråtat entuziasma¡i de ideea ministrului. Fermierul Ionel Chirilå, director executiv la Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din Mure¿ ¿i la Federa¡ia Crescåtorilor de Bovine din România (FCBR), are convingerea cå singura modalitate prin care se pot cre¿te efecivele de vaci este subven¡ionarea consistentå a litrului de lapte. În ce prive¿te proiectul ministrului Barbu, prin care se taie subven¡ia pe cap (ANT) ¿i se redistribuie integral 93 de milioane de euro celor care påstreazå junincile în grajd, Federa¡ia este de altå pårere, de¿i acolo se aflå cele mai multe ferme de familie, care ar avea de profitat de pe urma acestei måsuri. “Nu ¿tiu dacå este aplicabilå måsura sau nu, dar Federa¡ia are o pozi¡ie fermå aici: nu este de acord cu aceastå Profitul Agricol 43/2023

Ionel Chiril\, director executiv Asocia]ia Cresc\torilor de Taurine Mure[

idee, spune Ionel Chirilå, fermier din Cerghizel, jude¡ul Mure¿. Nu ¿tiu dacå este punctul de vedere al marilor fermieri. O fermå mare are atât juninci, cât ¿i reforme. Dacå ministrul nu vrea så stagneze efectivele de vaci sau så scadå, trebuie altå måsurå. Ca så tåiem complet ANT de la to¡i fermierii - cu o mie sau cu trei vaci - ca så dåm 1.800 de euro pe junincå, este o abera¡ie totalå. În primul rând, aceastå sumå nu poate så ajungå la 1.800 de euro pe junincå. Noi am încercat så facem o statisticå. Juninca este vi¡ica gestantå, dar cum facem o diferen¡iere clarå a junincilor gestante? Vå da¡i seama ce ar însemna pentru cå ea poate fi gestantå ¿i de douå luni, ¿i de opt luni... Va fi o discrepan¡å totalå. În baza unui certificat de însåmân¡are, nu po¡i så dai subven¡ia fiindcå atunci fermierul - mare sau mic - face tot felul de certificate de însåmân¡are ¿i o så ne speriem de ce va ie¿i. E destul de aiurea. Scad efectivele pentru cå afacerea nu este profitabilå. Nu po¡i så bagi bani în ferma de vaci ca så ie¿i pe minus.”

Pre¡ul laptelui este fluctuant ¿i în Asocia¡ia Crescåtorilor de Taurine din Mure¿, de la 1,2 lei pe litru la peste 3 lei pentru fermele foarte mari. “Aici trebuie intervenit, la pre¡ul laptelui, la diferen¡a dintre banii care ajung la fermier, fa¡å de banii care råmân la procesator ¿i la retailer. Anul trecut, am avut ¿edin¡å cu premierul Ciucå. «Dacå noi, fermierii, producem litrul de lapte cu 2 lei, vå rog frumos så-mi calcula¡i profitul meu, cu toate inputurile», i-am spus eu. Pentru cei care proceseazå este foarte simplu så-¿i calculeze profitul. Pentru cei care vând, e foarte simplu så-¿i calculeze profitul. Nu am primit niciun råspuns de la premierul Ciucå. ªi a¿a a råmas. Acolo trebuie så lucreze ministrul Barbu, la pre¡ul laptelui. ªi atunci poate cå mai reînvie zootehnia româneascå. Bunicul meu vindea laptele cu un leu ¿i 25 de bani. Cei de la bloc F cumpårau laptele cu 2 lei ¿i 40.

Viorel PATRICHI 37

CRE{TEREA ANIMALELOR Trebuie pornit de la pre¡ul laptelui, iar o treime din pre¡ul final så revinå fermierului, ca în Germania. Nu putem tåia ANT care este o sumå în regres pentru cå are nevoie de acei 300 de lei ¿i cel cu 3 vaci, ¿i cel cu 3.000 de vaci. Degeaba venim noi cu asemenea combina¡ie. E adevårat, cel cu 3 vaci are o junincå ¿i îi revin 1.800 de euro, în loc de 900 de lei, dar asta nu este o måsurå valabilå pe termen lung. Se întâmplå o datå ¿i ministrul nu mai este la conducere. De doi ani de când vin pe la Bucure¿ti, eu am råmas tot pe pozi¡ia asta, dar au fost în acela¿i timp 4 mini¿tri. De ce så venim cu o schimbare de asta radicalå, care poate så bulverseze sectorul, când putem så lucråm în alte zone ¿i ar fi un plus mult mai mare? Am cerut oprirea importurilor ¿i mi s-a spus cå nu se poate. Nu vreau så må refer la Ucraina, care este o problemå foarte controversatå. Vi se pare normal så dau porumbul cu 60 de bani/kg? Ca så vindem laptele prin magazine proprii e destul de greu”. Am vrut så aflu care este obiectivul final pentru controlul performan¡elor din

perspectiva unui tânår fermier, care are ¿i responsabilitå¡i profesionale ¿i sociale mari. “Obiectivul nostru continuu este så facem evaluarea animalelor conform realitå¡ii. Obiectivul nostru final este så ob¡inem tauri cu origine atestatå pe teren românesc. Avem un program de ameliorare în derulare, avem deja vaci însåmân¡ate cu tauri de import. Avem deja primii tåura¿i pe care îi vom testa. Vrem så demaråm lucrårile, am discutat ¿i cu Semtestul BVN Mure¿. Avem ¿i al¡i pretenden¡i care ar fi deschi¿i så lucreze cu noi. În principiu, e bine så lucråm cu cei din jurul casei. Valer Sician ¿i BVN sunt lângå noi. Românii cautå produse române¿ti. Producem ¿i consumåm la noi în ¡arå ¿i nu våd de ce nu ar fi aceea¿i gândire ¿i pentru Semtest fiindcå ei vor avea numai de câ¿tigat. Noi nu avem laborator, deci vom plåti serviciile cåtre ei. Nu våd de ce nu ar fi profitabil pentru ei. Avem rela¡ii bune cu toate asocia¡iile, ¿i cu Some¿Arie¿, ¿i cu ACVBR-Sim. Am intrat în 12 jude¡e unde facem controlul perfor-

man¡elor: Mure¿, Maramure¿, Bistri¡aNåsåud, Cluj, Alba, Hunedoara, Sibiu, Bra¿ov, Covasna, Harghita, Neam¡, Ia¿i ¿i Boto¿ani. Ne dåm tot interesul så facem ceea ce trebuie conform conceptului nostru”. Federa¡ia råmâne så apere drepturile fermierilor, “în special, depturile fermierilor cu rådåcini în România, care s-au nåscut, s-au dezvoltat ¿i î¿i continuå activitatea în ¡ara lor”. “Din påcate, la nivel na¡ional, au apårut foarte multe ferme care au un capital transna¡ional, stråin, care sunt favorizate într-un fel sau altul, spune Ionel Chirilå. În general, noi încercåm så protejåm ¿i så ¡inem sub aripa Federa¡iei ferma de familie. De aceea vorbesc råspicat, ca så se în¡eleagå clar.” Fermierul din Cerghizel nu vinde juninci. Vrea så creascå efectivele. A ajuns deja la 200 de capete ¿i cultivå cereale pe o suprafa¡å de peste 200 de hectare. Tata ¿i mama continuå så-l ajute, altfel nu i-ar mai ajunge timpul din cauza drumurilor la Bucure¿ti pentru problemele asocia¡iei ¿i ale Federa¡iei.

Poultec vinde tehnologii pentru ferme de porci [i p\s\ri Compania Poultec s-a remarcat dupå 2004 prin ofertele de utilaje ¿i tehnologii pentru cre¿terea påsårilor sau a porcilor. “Oferta noastrå cuprinde toatå gama pentru cre¿terea porcilor, spune Adrian Teodorescu, manager de vânzåri pentru Poultec în România. De asemenea, vindem echipamente pentru cre¿terea intensivå a puilor de carne, pentru reproduc¡ia puilor de carne ¿i a gåinilor ouåtoare, ¡inute la sol, în cuibare automate, pentru produc¡ia de ouå în voliere. Acoperim toatå gama de utilaje pentru påsåri. Pentru ferme de porci, avem colaboråri ¿i pentru rase comerciale, ¿i 38

Adrian Teodorescu, manager vânz\ri Poultec

pentru rasele tradi¡ionale Mangali¡a ¿i Bazna. Oferim echiparea completå: de la inseminare, gesta¡ie, maternitate ¿i

pânå la bucåtårie. Instala¡iile pot fi pentru furajarea uscatå sau umedå. Pentru furajare umedå, avem solicitåri din partea celor care au avut experien¡e în Danemarca. Danezii au mers puternic pe aceastå tehnologie de cre¿tere. Ambele tehnologii au avantajele ¿i dezavantajele lor, crede Adrian Teodorescu. El considerå cå birocra¡ia este excesivå pentru aceste proiecte ¿i, de aceea, investi¡iile merg foarte încet. Poultec International activeazå în România din 2004 ¿i are sediul la Mihåile¿ti, jude¡ul Giurgiu.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Florin Barbu> “V-am dat bani [i efectivele de animale au sc\zut!” Ministrul are un mesaj dur, tran¿ant pentru crescåtorii de oi ¿i de vaci. Subven¡iile APIA acordate pânå acum în zootehnie nu ¿i-au atins scopul. În loc så creascå efectivele de animale, acestea au scåzut. Acum, MADR întoarce foaia ¿i anun¡å cå schimbå regulile pentru anul viitor.

Am constatat cå în ultimii 4 ani cå s-au dat foarte mul¡i bani pe subven¡ii, cå vorbim de SCZ ¿i la fel de ajutorul na¡ional tranzitoriu, prin care, practic, efectivele de animale au scåzut, nu au crescut. De aceea, vreau så facem, så schimbåm aceastå abordare,” spunea recent ministrul Florin Barbu. “Am avut întâlniri cu o parte din asocia¡ii (ale crescåtorilor - n.r.), discu¡ii, vorbim de sectorul bovin, care în momentul de fa¡å a acceptat anumite propuneri ale Ministerului Agriculturii. În perioada urmåtoare voi avea discu¡ii ¿i cu sectorul ovin pe partea de ANT, ajutor na¡ional tranzitoriu. Îmi doresc foarte multå performan¡å ¿i, bineîn¡eles, se discutå foarte mult în pia¡å, noi trebuie så avem în continuare ¿i acele registre genealogice de a face geneticå ¿i ameliorare în România, pentru cå ne dorim så avem calitate, animale de calitate ¿i, a¿a cum am spus, în såptåmânile urmåtoare, voi avea iarå¿i o discu¡ie cu sectorul ovin. Dar vreau så asigur pe toatå lumea cå sectorul ovin din România vreau så creascå, pe de o parte, ¿i doi, vreau så anun¡ public ¿i o fac aici, cå nu vor mai Profitul Agricol 43/2023

intra la subven¡ii în România ovinele care au vârsta mai mare de 7 ani”, a transmis ministrul. “Deci, crotaliile din România care sunt mai vechi de 7 ani råmân ale fermierilor, råmân unde vor, ¿i pe urechea dreaptå, stângå, dar din punct de vedere al plå¡ii, nu vor mai fi, pentru cå acestea (crotaliile - n.r.) vor fi inactive. Pentru cå ne dorim performan¡å”, a spus ministrul Agriculturii.

Potrivit Ghidului APIA, pentru acest an, “femelele ovine ¿i/sau berbecii din exploata¡ie pentru care fermierul solicitå sprijin cuplat pentru venit (SCZ), så aibå vârsta de maxim 8 ani pentru femele ¿i, respectiv, maxim 6 ani pentru berbeci la data limitå de depunere fårå penalizåri.” Pentru ajutor na¡ional tranzitoriu, ANT9, nu este stabilitå vârsta maximå a ovinelor eligibile pentru aceastå platå, doar vârsta minimå, un an la data de 31 martie a anului în care s-a depus cererea APIA.

“M-am såturat så-mi spunå toatå lumea cå se încaseazå bani pe crotalii! a explodat ministrul Barbu. ANT-ul (ajutor na¡ional tranzitoriu - n.r.), din anul 2024, nu se va mai da ANT pe cap de oaie. Pentru cå m-am såturat ca în România så-mi spunå toatå lumea cå se încaseazå bani pe crotalii. Se va da decât pentru mielu¡ele oprite în fermå pentru a cre¿te efectivul. Iar la bovina de carne, la fel, vom da pentru bovina de carne care este opritå timp de 7 ani, så cre¿tem efectivele în România. Deci, ANT-ul nu se va mai da pe animal. Se va da exact pentru materialul femelå, vorbim la vaca de carne ¿i la oaie care råmâne în fermå. Atunci, da, o vacå de carne care este opritå ca junincå pentru o perioadå de 7 ani poate så ia ¿i un ANT de 3.000 de euro, pentru cå to¡i banii care sunt aloca¡i, 17 milioane de euro, se împarte la numårul de juninci care sunt oprite pentru a cre¿te efectivul de animale. ªi eu consider cå e un lucru foarte bun, pentru cå eu nu pot så finan¡ez, ca Minister al Agriculturii, pânå nu se face o analizå. ªi-¡i dai seama cå la vaca de lapte, dau SCZ (sprijin cuplat zootehnic - n.r.), dau ANT, dau toate lucrurile astea ¿i-mi dau seama cå efectivele de vacå de lapte au scåzut. Påi, e corect? Nu. De acum înainte, ANT-ul, voi avea o discu¡ie ¿i cu vaca de lapte, partea de ovine au fost de acord, partea de bovine de carne au fost de acord, o så am o discu¡ie în perioada urmåtoare ¿i cu vaca de lapte pentru cå-mi doresc prin acest ANT så împart banii la junincile care råmân în fermå, practic, så cresc efectivele în România”, a spus ministrul Barbu. Dar oare fermierii mari vor så opreascå toate junincile în fermå?

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Procesatorii laptelui - între competitivitate [i patriotism Pre¡ul laptelui cre¿te în toatå lumea la poarta fermei. În România, unii procesatori încå plåtesc 95 de bani pe litrul de lape din zona montanå ¿i nimeni nu-i condamnå pentru în¿elåciune.

Dorin Cojocaru

“Noi suntem prin¿i într-o menghinå între pre¡ul de la raft, care trebuie så fie competitiv, reducerea costurilor ¿i protec¡ia mediului, spunea Dorin Cojocaru, pre¿edintele Asocia¡iei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). “Nu må bag în agricultura româneascå neutrå climatic, dar dacå intru un pic ¿i fac analize pe pânza freaticå, mai ales pe zona Cålåra¿i, la Olteni¡a, pe acolo nici broa¿tele nu mai tråiesc pe canalul de irigat, ¿i nici buruienile nu mai ies”, a continuat Dorin Cojocaru. “Suntem noi pregåti¡i så acceptåm adevårul? Så ¿ti¡i cå e o pia¡å pentru fermieri ¿i nu în¡eleg de ce fermierii nu se gândesc ¿i la alte forme de venit. Pe de o parte, laptele pe care îl vinde sau îl face brânzå, dar nu poate så-l facå o brânzå prea scumpå, pentru cå patriotismul trece prin buzunar ¿i vorbim foarte mult în mass-media cât de patrio¡i suntem noi. Cumpårå române¿te, månâncå române¿te, dar spargem parcarea la Lidl. Iar acolo gåsim produse lactate cu gråsimi nesaturate, chiar dacå legea interzice acest lucru de 3 ani. În ceea ce prive¿te pia¡a laptelui din România, reprezentantul APRIL a adus în discu¡ie Observatorul Laptelui, o ini¡iativå care “face anul” de când a fost propuså. “Apropo de date ¿i informa¡ii ¿i de colaborarea între institu¡ii, dupå cum ¿ti¡i Legea laptelui, legea 307, care a fost aprobatå în noiembrie 2022, prevedea acolo înfiin¡area Observatorului Laptelui, un Departament de Reporting ¿i Prognozå care trebuia så coroboreze datele ANSVSA, APIA, Ministerul Agriculturii.

Såptåmâna trecutå, am fost la minister cå m-au chemat pentru cå încå nici acum nu au gåsit acel cap de tabel care så corespundå. Facem anul, suntem în noiembrie... Tocmai asta voiam så spun, så ¿tim unde ne aflåm cu suprafe¡e, efective de animale, pe zone geografice, pe gospodårie, care e intensiv, care e bio, care e zonå montanå, cå e Agen¡ia Zonei Montane, cu 64 de angaja¡i, cu salariul minim net de 6.000 lei. Cum så fie competitiv un procesator mic sau mediu decapitalizat, când el folose¿te utilaje de acum 30-50 de ani, trecut printr-o pandemie de doi ani ¿i o crizå economico-financiarå, infla¡ie, råzboiul din Ucraina ¿i toate celelalte, cu aceste produse? ªi ne întrebåm cum de ei (fermierii stråini, n.r.) reu¿esc så vândå mai ieftin, food safety e garantat, iar noi, românii, doar ne våitåm”, a spus Dorin Cojocaru. Pre¿edintele APRIL crede cå Ministerul Agriculturii trebuie så deruleze programe u¿or de adaptat fiecårei companii în parte ¿i a dat ca exemplu Programul Investalim. “Investalim, un program de 660 de milioane de euro, cu plafon 10 milioane de euro pentru retehnologizare, este un nou concept de retehnologizare modularå. Aceste programe ale Ministerului Agriculturii trebuie så fie cât mai largi ¿i u¿or de adaptat fiecårei companii în parte. Nu trebuie så facem ceva foarte rigid. Din discu¡iile cu domnul ministru Barbu (ministrul Agriculturii) reiese cå o så le treacå un pic pe la Parlament ¿i o så dublåm valoarea, o så ajungå la 1,2 miliarde de euro ¿i så se ridice plafonul la 50 de milioane”, a mai spus pre¿edintele APRIL.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 43/2023

MA{INI & UTILAJE Parteneriat DeLaval - John Deere pentru produc]ia de lapte Companiile DeLaval ¿i John Deere vor parafa såptåmâna aceasta, în Gemania, o conven¡ie pentru sprijinirea producåtorilor de lapte. Este vorba de “Milk Susainability Center”, un ecosistem digital ce îi va ajuta pe producåtorii de lapte så-¿i îmbunåtå¡eascå eficien¡a economicå. “Centrul de Sustenabilitate al Laptelui” va monitoriza eficien¡a utilizårii nutrien¡ilor (azot, fosfor, potasiu) ¿i emisiile de bioxid de carbon echivalente, pentru întreaga lor fermå, anumite câmpuri sau tot efectivul de animale. Se vor putea face compara¡ii de performan¡å pe diferite segmente opera¡ionale ¿i vor afla rapid unde trebuie så intervinå pentru îmbunåtå¡irea fluxului. “Centrul de Sustenabilitate al Laptelui” va fi lansat în vara anului 2024, în

Cosmin Bati[, director de vânz\ri DeLaval

America de Nord ¿i în anumite ¡åri mai dezvoltate ale Uniunii Europene. E adevårat, se lucreazå la un parteneriat cu John Deere, e posibil så aparå noutå¡i în domeniu, confirmå Cosmin Bati¿ (foto), director de vânzåri DeLaval pentru România. Cele douå companii

elaboreazå o bazå de date comunå privind emisiile de carbon, dar nu au realizat utilaje în acest sens. “E adevårat, noi lucråm cu anumi¡i furnizori pentru a dezvolta un echipament care transformå dejec¡iile de grajd în îngrå¿åmânt organic. Este un bioreactor care, în urma unui proces de amestecare ¿i cu ajutorul unor cocteiluri de bacterii, introduse în bazinele de reten¡ie, genereazå acest îngrå¿åmânt. Echipamentul este fåcut la noi în ¡arå, pe un concept al unor cercetåtori din România. Deja se produce, s-a ¿i testat în unele ferme. La noi se investe¿te mai greu în asemenea echipamente, care sunt mai mult apanajul ¡årilor foarte dezvoltate”, încheie Bati¿.

Viorel PATRICHI

Amazone Precea-TCC pentru sem\nat [i fertilizat simultan Amazone ¿i-a extins gama de echipamente de semånat de precizie cu semånåtorile tractate Precea 9000-TCC ¿i 12000-TCC, cu lå¡imi de lucru de 9 ¿i 12 m. Sunt versiuni special dezvoltate pentru ferme mari ¿i asigurå dozarea semin¡elor prin suprapresiune. Pentru aplicarea simultanå a îngrå¿åmintelor, PreceaTCC este echipatå cu un buncår cu douå compartimente, u¿or accesibile, cu un volum total de 6.000 l, ¿i dispune ¿i de sistemul inovator de alimentare centralå cu semin¡e Central Seed Supply. Plasarea foarte preciså a semin¡elor asigurå o råsårire uniformå, chiar ¿i la viteze de lucru mari, de pânå la 15 km/h. ªasiul telescopic al Precea TCC asigurå semånatul pe 12 sau 16 rânduri, pe lå¡imi între ele de 70, 75 ¿i 80 cm.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 43/2023

MA{INI & UTILAJE

Tractorul românesc n-a murit, s-a mutat la Reghin IRUM Reghin, singurul producåtor de tractoare din România, se încåpå¡âneazå så råmânå pe pia¡å ¿i nu doar så råmânå, ci chiar så se extindå pe pie¡e din centrul ¿i vestul Europei. Vârful de lance nu este neapårat tractorul forestier TAF cu care IRUM s-a consacrat pe pia¡a internå de mai multe decenii, ci tractorul agricol TAGRO.

2023 a fost anul multor provocåri pentru IRUM, dar ¿i cel în care producåtorul mure¿ean a reu¿it så intre pe o serie de pie¡e externe din Europa Centralå ¿i de Vest. “Exportåm deja tractoare TAGRO de 102 CP în Ungaria, Austria ¿i Polonia, iar de câteva såptåmâni am reu¿it så intråm ¿i pe pia¡a din Germania”, spune Dan Ceoarec (foto), manager vânzåri IRUM. În acest moment, constructorul din Reghin exportå aproximativ 15% din produc¡ia sa de tractoare. “Dar suntem la început. Înainte så ie¿im pe pia¡a externå a trebuit så ne

Profitul Agricol 43/2023

asiguråm, din toate punctele de vedere, cå avem un tractor care meritå så fie prezent în stråinåtate ¿i så avem încredere cå face fa¡å cu succes. Am dovedit acest lucru, iar acum mergem cu pa¿i repezi spre alte pie¡e din UE ¿i nu numai.” E o vorbå pe pia¡a de ma¿ini agricole, anume cå primul tractor îl vinde producåtorul, al doilea este vândut de serviciile post-vânzare. În acest sens, IRUM s-a asigurat cå poate oferi service ¿i mentenan¡å ¿i a înfiin¡at un punct de lucru în Ungaria, cu mecanici, servicii, cu stoc de tractoare, utilaje ¿i piese de schimb. În celelalte ¡åri, toate aceste servicii sunt oferite de dealeri locali. În Ungaria este livratå toatå gama de tractoare TAGRO, de la 24 CP la 102 CP, iar vânzårile merg bine. “Am lansat produc¡ia de serie TAGRO în 2019, deci vindem aceste tractoare de mai bine de patru ani. În acest moment, vå pot spune cå, la categoria de putere de 100 CP, IRUM este lider de pia¡å la vânzåri în România, în special pentru tractoare utilizate în legumiculturå, pomiculturå, viticulturå ¿i în ferme mixte.” Pe de altå parte, IRUM este prezentå pe patru continente la categoria tractoare forestiere: Europa, America (inclusiv Canada), Africa, Asia.

Dan Ceoarec, manager vânz\ri IRUM

“Anul acesta am reu¿it så intråm ¿i pe pia¡a SUA, avem deja comenzi ¿i tractoare în curs de livrare.” Dan Ceoarec ne-a mai spus cå IRUM Reghin are ¿i un centru de cercetare pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole, singurul de acest fel dezvoltat de un producåtor autohton. Acum se aflå în faza de proiect ¿i testare câteva utilaje, printre care ¿i un plug cu trei trupi¡e, în prima fazå, apoi unul cu cinci-¿ase trupi¡e.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Black Friday pentru tractoare Agri-Alian¡a, importatorul Kubota, anun¡å campania sa de Black Friday pentru tractoare Kubota. Este vorba de Kubota EK 1 - 261, ce poate fi utilizat în ferme mici, în zootehnie, în activitå¡i industriale sau municipale ¿i este o “unealtå” utilå chiar ¿i pentru cei care practicå agricultura mai degrabå ca un hobby.

de ridicare de 1,98 m la punctul de pivotare, respectiv 1,52 m cu cupa înclinatå, acesta poate fi utilizat pentru o gamå largå de aplica¡ii. Capacitatea de încårcare la înål¡imea maximå este de 365 kg. Are o serie de accesorii, cum ar fi încårcåtorul de 12 vol¡i ¿i suportul telefonului mobil, lumini de lucru pe spate, girofar. Op¡ional, EK1-261 poate fi echipat ¿i cu un suport pentru 4 greutå¡i frontale, cu o greutate totalå de 120 kg.

Siguran¡å sporitå Motor Stage V de 25 CP Echipat cu un motor Mitsubishi de 1.318 centimetri cubi în 3 cilindri, Stage V, care dezvoltå 25 CP, EK1-261 are un rezervor de motorinå de 24 litri, pentru perioade optime de lucru între realimentåri. Are trac¡iune 4WD (integralå selectabilå), este echipat cu o transmisie mecanicå, cu 9 viteze înainte ¿i 3 viteze înapoi, asigurând o precizie crescutå ¿i adaptabilitatea necesarå fiecårei lucråri la care este utilizat. Designul ergonomic al manetelor permite schimbarea cu u¿urin¡å a vitezelor. Tractorul poate fi operat eficient la viteze de la 1km/h la 18,2 km/h.

Suspensia scaunului poate fi reglatå pentru a se potrivi cu greutatea operatorului, reducând astfel oboseala acestuia. Un senzor înregistreazå prezen¡a operatorului, iar dacå acesta nu stå pe scaun, motorul este oprit automat dupå 10 secunde. Pentru a evita oprirea tractorului atunci când se lucreazå sta¡ionar cu priza de putere (PTO), trebuie doar ac¡ionat comutatorul PTO.

Operare confortabilå Platforma platå ¿i spa¡iul generos pentru operator asigurå o zonå de lucru func¡ionalå ¿i optim proiectatå, iar tractorul poate fi condus foarte confortabil. Luminile de drum sunt echipate cu tehnologia LED, iar operatorul are la dispozi¡ie ¿i o truså de scule complet dotatå pentru între¡inerea zilnicå. Tractorul este disponibil cu 3 op¡iuni de cauciucuri, pentru aplica¡ii diferite: agricole, pentru gazon sau industriale. Cu un raport foarte bun calitate-pre¡, achizi¡ia modelului EK 1 - 261 devine posibilå pentru orice buget. Oferta de Black Friday anun¡atå de Agri-Alian¡a pentru Kubota EK 1 - 261 este de 8.990 euro + TVA, pânå în 30 noiembrie.

Arpad DOBRE

Capacitate de ridicare de 750 kg Aplica¡ii multiple Datoritå dimensiunilor sale compacte, tractorul poate fi folosit acolo unde spa¡iul este limitat. În locurile cu restric¡ii de înål¡ime, cum ar fi accesul în depozite sau grajduri, structura de protec¡ie împotriva råsturnårii poate fi pliatå rapid ¿i u¿or pentru a permite accesul. Op¡ional, utilizarea EK1-261 poate fi extinså cu ajutorul echipamentelor ata¿abile montate în fa¡å, cum ar fi un elevator frontal sau un încårcåtor frontal cu cupå. Cu o înål¡ime maximå 44

EK1-261 oferå performan¡e optime generate de servodirec¡ia hidraulicå ¿i o pompå hidraulicå de 20 l/min, ceea ce permite operarea promptå ¿i facilå a ridicåtorului pe spate ¿i oferå o capacitate de ridicare de pânå la 750 kg. Tractorul este dotat în echiparea standard cu o valvå hidraulicå "dublu efect" (controleazå mi¿carea ¿i blocarea cilindrilor) ¿i 2 viteze la priza de putere: 540 ¿i 540 eco, pentru scåderea consumului de carburant. Profitul Agricol 43/2023

MA{INI & UTILAJE

Pottinger Terradisc - trei lucr\ri într-o singur\ trecere Compania austriacå Pottinger a cuplat grapele cu disc din gama Terradisc 8001 T / 10001 cu buncårul frontal Amico F, prin care, într-o singurå trecere, solul este cultivat, semånat cu culturi de acoperire ¿i/sau fertilizat simultan. În acest mod, îngrå¿åmintele sunt disponibile imediat pentru cultura semånatå, iar lucrårile efectuate prin acest sistem sunt utile atât la pregåtirea patului germinativ primåvara, cât ¿i la refacerea necesarului de nutrien¡i din sol la semånatul culturilor de acoperire toamna. Utilajul va fi prezentat la Agritechnica 2023.

Sistem de ghidare automat\ a tractoarelor [i combinelor Fermierii î¿i pot dota acum tractoarele, combinele ¿i alte utilaje agricole cu sistemul de ghidare automatå FJD AT2. AgroConcept oferå în aceastå perioadå la pre¡ promo¡ional echipamentul ce îmbinå semnalele satelitare GNSS ¿i RTK pentru o precizie de lucru de 2,5 cm pe orice teren, ceea ce va evita suprapunerile ¿i va reduce costurile lucrårilor agricole. Practic, FJD AT2 ghideazå automat utilajul, traseazå linii AB (drepte, curbe, pivot), le memoreazå împreunå cu hår¡ile ¿i le partajeazå cu alt sistem din flotå prin stocarea online în cloud. Echiparea permite lucrul inclusiv la viteze mici sau în mar¿arier ¿i este compatibilå Isobus, deci monitorizeazå ¿i utilajele ata¿ate la tractor. Are conectivitate 4 G, oferå internet Wi-Fi ¿i urmårirea lucrårii în desfå¿urare pe un monitor de 10 inci (25 cm), cu sistem de operare Android. În plus, echiparea vine cu kit de cablaje ¿i de montare pe coloana de direc¡ie, senzor Profitul Agricol 43/2023

pentru pozi¡ia ro¡ilor viratoare ¿i alte dotåri. Cum spuneam, AgroConcept oferå FDJ AT2 la pre¡ promo¡ional, de 4.800 euro, fårå TVA, cu instalare ¿i abonament RTK 1 an oferite gratuit. Oferta este valabilå din aceastå lunå pânå în 31 ianuarie 2024, în limita stocului disponibil.

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

Pr\[itul cu camere video Una dintre temele abordate la Agritechnica 2023 este prå¿itul mecanic, iar producåtorul austriac APV va prezenta trei noi echipamente din aceastå categorie.

Utilajele de prå¿it mecanic par a fi depå¿ite ca tehnicå, doar cå tot mai mul¡i producåtori de astfel de echipamente le adaugå elemente ¿i sisteme pentru agricultura de precizie. APV subscrie acestor tendin¡e ¿i va prezenta la expozi¡ia de la Hanovra trei noi echipamente de prå¿it.

Prå¿itoarea HS (Hoe Steered) este simplå ¿i compactå, echipatå cu ghidare prin camerå video ¿i cu elemente de lucru care nu împrå¿tie solul de pe un rând pe altul, påstreazå permanent adâncimea de lucru, rade buruienile ¿i protejeazå culturile semånate pe rânduri.

Prå¿itoarea mecanicå RC (Rotativ Concasor) are o productivitate ridicatå, este dotatå cu rotoare în stea, care asigurå o plivire eficientå ¿i o zdrobire a eventualilor bolovani de påmânt. Poate fi folositå chiar ¿i pe terenuri în pantå, la lå¡imi de lucru de pânå la 12 m. Grapa cu sistem de prå¿it RW (Rotor Weeder) are organe de lucru rotative ¿i poate fi utilizatå chiar ¿i în condi¡ii de sol mai umed. În plus, RW poate lucra în prezen¡a unor cantitå¡i mari de resturi vegetale, pe lå¡imi de lucru de 6, 9 sau 12 metri.

Arpad DOBRE

Kuhn Espro 6000 pentru sem\nat rapid [i de precizie Tehnicienii IPSO Agriculturå au organizat recent o demonstra¡ie în câmp, la o fermå din Ilfov, cu o semånåtoare Kuhn Espro 6000 RC, pentru cereale påioase. Atuurile principale ale acesteia sunt precizia ¿i viteza. Concret, înalta precizie la semånat este men¡inutå la viteze mari de pânå la 17 km/h, fapt confirmat de cåtre fermierii care le-au folosit. Un alt aspect îl reprezintå compartimentarea buncårului, prin care simultan cu semånatul se aplicå ¿i îngrå¿åminte, în mod precis sub såmân¡å. Pe de altå parte, 46

Kuhn Espro 6000 RC permite amestecarea a douå varietå¡i de semin¡e sau folosirea întregului buncår pentru o singurå culturå. Aceastå semånåtoare nu are nevoie de foarte multå putere de la tractor, având un rând de ro¡i defazate, care o face u¿or de tractat în timpul semånatului. În plus, Kuhn Espro 6000 RC este dotatå cu bara de semånat CrossFlex, care asigurå o adâncime de semånat uniformå, chiar ¿i la viteze de lucru mari.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 43/2023

PAGINA DE HOBBY T=rgul interna]ional “Hunting Moldavia” 2023 Constat cu bucurie cå vânåtoarea depå¿e¿te limitele fiorului cinegetic ¿i dobânde¿te valen¡e culturale. Pânå la urmå, pasiunea noastrå nu se reduce numai la ¿tiin¡å ¿i dibåcie. Tot evantaiul artelor a dat opere nemuritoare, nutrinduse din motive ¿i credin¡e vânåtore¿ti. Breasla dispune de un inventar considerabil de manifeståri specifice. Multå vreme, la noi, acesta a fost desconsiderat sau abandonat în plan secund. Iatå înså cå, de la o vreme, asiståm la o resuscitare a spiritului efervescent ¿i inventiv al tagmei în materie de afirmare a identitå¡ii proprii. Dupå cum scria, cu un secol în urmå, savantul bucovinean Eugen Botezat, vânåtoarea constituie „un factor de culturå ¿i civiliza¡iune”. Acest lucru au vrut så-l sublinieze ¿i organizatorii Târgului Interna¡ional de Vânåtoare ¿i Pescuit „Hunting Moldavia” 2023, deschis la Bacåu, acum la a XI-a edi¡ie. Vânåtoarea dezvoltå o paletå largå de activitå¡i colaterale cu caracter comercial, de la recuzita obligatorie (arme, cartu¿e, aparate optice de observare ¿i de ochire, cu¡ite, cartu¿iere, rucsacuri, vestimenta¡ie, încål¡åminte) pânå la auxiliarele în continuå diversificare, începând cu obiectele de marochinårie, chemåtorile, panopliile pentru trofee, obiectele de podoabå ¿i terminând cu vehiculele de teren, construc¡iile vânåtore¿ti, gastronomia ¿i arta de facturå cinegeticå. La o primå vedere, poate pårea un domeniu eclectic, prea diversificat pentru o simplå pasiune, devenitå prilej de controverse în sânul societå¡ii. În cadrul unui târg de anvergurå, eminamente tematic, toate aceste aspecte se reunesc sub aceea¿i cupolå ¿i, în diversitatea lor, dobândesc un numitor comun ¿i chiar se îmbinå într-o imagine de ansamblu coerentå ¿i armonioaså. 48

La Bacåu, în zilele de 27, 28 ¿i 29 octombrie, în spa¡iul generos al Complexului sportiv „Doina Melinte”, s-au întâlnit numero¿i expozan¡i – companii de profil, asocia¡ii, direc¡ii silvice, mici producåtori, me¿te¿ugari ¿i comercian¡i – pentru care domeniul cinegetic reprezintå o preocupare constantå în activitatea specificå. Pe platoul adiacent, s-au desfå¿urat demonstra¡iile de boncåluit cu chemåtoarea ¿i de ¿oimårit, dar mai cu seamå concursul de ceaune ¿i de preparate din carne de vânat, a cårui câ¿tigåtoare a fost desemnatå echipa reprezentativå a Ocolului Silvic Moldovi¡a din cadrul Direc¡iei Silvice Suceava. În paralel, timp de trei zile, în pavilionul central ¿i-a desfå¿urat activitatea un colectiv de speciali¿ti acredita¡i de Consiliul Interna¡ional de Vânåtoare ¿i de Protec¡ia Vânatului (CIC), care a efectuat o evaluare ¿i o omologare oficialå a trofeelor cinegetice ob¡inute în ultima vreme de vânåtorii români, cu acordare de medalii ¿i diplome. Nu a fost neglijatå nici latura de culturå vânåtoreascå propriu-ziså, produc¡ia editorialå în domeniu beneficiind de un stand amenajat care s-a bucurat de interesul vizitatorilor dornici de o mai mare ofertå de carte, ceea ce se dovede¿te un fenomen de bun augur. Påcat cå lite-

ratura cinegeticå suferå la noi un recul, descurajarea pu¡inilor autori ai acestei zone „de ni¿å” a peisajului nostru scriitoricesc derivând din dezinteresul diriguitorilor ob¿tii fa¡å de tot ce înseamnå culturå vânåtoreascå. Din påcate, în marea familie europeanå, România ocupå ¿i aici un binemeritat ultim loc... În ansamblu, manifestårile acestei noi edi¡ii a târgului „Hunting Moldavia” au reflectat întru totul efortul organizatorilor ¿i a¿teptårile vizitatorilor, promi¡ând continuarea tradi¡iei båcåuane într-un domeniu spectaculos chiar ¿i pentru cei neini¡ia¡i în domeniul vânåtorii. Sau mai ales pentru ace¿tia.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 43/2023

HOBBY

Revin g=rli]ele! În acest miez de octombrie, am våzut profilat pe cerul siniliu de deasupra Prutului un sol de gârli¡e. Le-am socotit avangarda exodului ce avea så urmeze. Dar grosul trece acum, dupå o lunå.

dinioarå, ne aventuram pânå la Fete¿ti, de vreo optzece ori pe sezon, din noiembrie pânå în februarie. Cu pu¿ca în toc de toval ¿i cu un rucsac militar (umplut pânå la refuz) în spinare, ne urcam în tren, cu noaptea-n cap, în Gara de Est a Bucure¿tilor ¿i coboram, dupå trei ore de mers, tocmai la Fete¿ti. De acolo, cu un autobuz imund, cålåtoream, vorba vine, pânå la Pietroiu, de unde luam bacul ¿i treceam Dunårea. Povestea cu bacul e una demnå de penelul suprareali¿tilor: a¿a-zisul cåpitan, narcotizat etilic nonstop, era dispus, contra cost, så facå, în afara celor câteva curse regulate pentru cåru¡e ¿i tractoare, ¿i traversåri extra, dar numai

dupå negocieri aprige, din care noi ie¿eam întotdeauna destul de scutura¡i båne¿te, dar cu sentimentul cå ni s-a fåcut o mare favoare. Odatå ajun¿i pe malul celålalt, mai aveam de båtut vreo ¿apte-opt kilometri per pedes pânå la cabana lui Ion-Chioru, la cel mai apropiat canton de dig sau la ferma Rå¡oiul, unde-l cuno¿team pe ¿ef, nea Dicu. Aceea a fost perioada romanticå. Pe cele câteva drumuri pline de ¿leauri în care, vorba unui camarad, puteai ascunde un aragaz, circulau numai tractoare ¿i atelaje. Aståzi, trebuie så te asiguri la traversare, pentru a nu fi cålcat de vreo ma¿inå de teren plinå de temperament. Nu pot så uit iarna în care un amic s-a aventurat cu Oltcit-ul în Baltå, dar, dupå un dezghe¡ rapid ¿i o zi de lapovi¡å, a trebuit så-l lase în ograda cantonului silvic pânå primåvara ¿i så se întoarcå la Bucure¿ti cu trenul. Zilele trecute am constatat cu triste¡e cå ¿i gârli¡ele ¿i-au schimbat comportamentul. Au alt stil. Înainte, de cum ajungeam la destina¡ie, culegeam informa¡ii de la pu¡inii bå¿tina¿i lucizi ¿i fåceam observa¡ii de teren, pentru a ne låmuri asupra direc¡iilor de zbor ¿i a locurilor în care se hråne¿te gâsca.

Acum, orice calcul devine superfluu: stolurile nu prea zåbovesc la mâncare pe solele cu grâu sau orz råsårit, ridicându-se des la apari¡ia, cât de îndepårtatå, a unui autovehicul, iar diminea¡a ¿i seara se deplaseazå la o înål¡ime care le face inaccesibile pu¿tilor obi¿nuite, neutilate cu choke-uri de distan¡å ¿i cartu¿e forte. Nu mai vorbesc despre faptul cå drumul dinspre ¿i cåtre locurile de dormit, pe Dunåre, îl parcurg pe întuneric, devreme sau foarte târziu. Ziua, doar amågitoarele atrape din material plastic abia dacå le mai pot påcåli så vinå în båtaia utilå a armelor, dar sunt aproape convins cå, în curând, iste¡imea proverbialå a gârli¡elor va remedia ¿i acest neajuns pentru semin¡ie. Am avut noroc de o diminea¡å cu cea¡å înaltå. Când pâcla e în strat sub¡ire, numai deasupra påmântului, påsårile zboarå cu non¿alan¡å peste ea, fåcânduse doar auzite, cu fo¿net de aripi ¿i glasuri stridente. Când negura e groaså, sistemul lor de orientare este perturbat. Au fost cazuri când unele s-au lovit de stâlpii de înaltå tensiune sau chiar de hambarele înalte ale fermelor. Ca ¿i cum ne-am fi vorbit tustrei, am împu¿cat fiecare câte douå gâ¿te, cu arme clasice, fårå îmbunåtå¡iri sau artificii. Ne-am camuflat în acela¿i loc ¿i seara, încropindune un adåpost precar din firele de papurå crescute într-un vechi canal de iriga¡ii, aståzi dezafectat. Dar cea¡a se ridicase încå înainte de prânz, iar stolurile, în drumul lor aproape nocturn cåtre fluviu, au trecut la mare înål¡ime pe deasupra noastrå. Nici artileria antiaerianå nu ne-ar fi fost de folos. A¿a cå ne-am trezit în postura acelor „pu¿ti vechi ¿i ruginite” care, dupå ce au båtut de-a lungul câtorva decenii câmpii cu gra¡ie, deplâng declinul prezentului. Avea dreptate Mihail Sadoveanu când scria cå „fiecare genera¡ie de vânåtori apucå asemenea vremuri fericite, care corespund cu anume ani plini de for¡å ¿i fantezie, ¿i fiecare genera¡ie recunoa¿te decåderea contemporanå”.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 43/2023

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 14 noiembrie Syngenta lanseazå A.I.R., cea mai nouå tehnologie pentru floarea-soarelui. 14 -15 noiembrie La Poiana Bra¿ov, Agrii România organizeazå Biosfera, eveniment dedicat profesioni¿tilor fitofarmaci¿ti. 15 noiembrie AIPROM organizeazå evenimentul Semin¡e pentru viitor: sustenabilitate ¿i eficien¡å în cultura porumbului. 16 noiembrie Forumul APPR revine cu edi¡ia de toamnå a Conferin¡elor tehnice în ferma Alcrist, loc. Deveselu, jud. Olt. 16 noiembrie Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec¡ia Plantelor va ¡ine sesiunea anualå de comunicåri ¿tiin¡ifice Protec¡ia plantelor – cercetare interdisciplinarå în slujba dezvoltårii durabile a agriculturii ¿i a protec¡iei mediului. 21 noiembrie Clubul Fermierilor Români lanseazå seria a III-a a programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

Afganistan, o ]ar\ care se baza pe cultura macului pentru opiu Produc¡ia de opiu din Afganistan a scåzut cu 95% dupå interzicerea culturii de mac pentru opiu de cåtre guvernul taliban, în aprilie 2022, a constatat într-un raport publicat duminicå Biroul ONU pentru Droguri ¿i Criminalitate. De¿i informa¡ia ar trebui cititå într-o cheie pozitivå, Biroul ONU spune cå este preocupat de “consecin¡ele umanitare pentru numeroase comunitå¡i rurale vulnerabile”. Aståzi, cultivatorii de mac din Afganistan fiind nevoi¡i så se reorienteze cåtre culturi alternative, mult mai pu¡in rentabile, grâu, nåut. Ghada Waly, directoarea executivå a UNODC, a subliniat cå Afganistanul are nevoie urgentå de investi¡ii puternice în mijloace de trai sustenabile ¿i asisten¡å umanitarå, pentru a le asigura agricultorilor afgani accesul la alternative la “economia opiului”.

de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2

28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor.

Viorel PATRICHI

ORIZONTAL: 1) A¿ezarea covoarelor; 2) Prezentå la cursuri – Elemente de înaltå tensiune; 3) Furtunå de aplauze – Limita vorbirii; 4) În 9 10 mare dirijeazå circula¡ia – E între alb ¿i negru; 5) Artist debutant! – Lipsit de fidelitate; 6) A folosi ghilimele – Le-a trecut vremea; 7) Fåcutå så explodeze – Centru auto! 8) Într-adevår e priceputå; 9) Esen¡a liricii eminesciene – Condus la ie¿ire; 10) Are tot timpul.

CAREUL AGRICOL

22 noiembrie AIPROM va organiza la Bucure¿ti evenimentul „Agricultura digitalå ¿i de precizie aplicatå la protec¡ia plantelor”.

8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”.

Dupå revenirea la putere a talibanilor la Kabul, în august 2021, pe fondul retragerii for¡elor interna¡ionale, liderul suprem taliban a interzis prin decret cultivarea macului. În trecut, circa 90% din produc¡ia mondialå de mac pentru opiu ¿i heroinå provenea din Afganistan. Pânå în 2023, valoarea exporturilor afgane de opioide depå¿ea frecvent valoarea bunurilor ¿i serviciilor exportate în mod legal de aceastå ¡arå. Mul¡i fermieri s-au orientat spre cultivarea grâului, care genereazå înså venituri mult mai mici decât opiul. ONU subliniazå cå aproape 80% din popula¡ia afganå depinde de agriculturå, iar Afganistanul cunoa¿te al treilea an consecutiv de secetå.

3 4 5

6 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 42/2023 ORIZONTAL: LAN - BALANS; EMOTIV - TAP; BURA - ARENA; AZ - LATERAL; DANII - PISA; ANA - UMEZIT; TITRATA - O; VAMUIRE - NR; I - INTENTII; INTAIETATE.

VERTICAL: 1) Avem mult noroc cu el – Frunze de piatrå; 2) Om cu douå fe¡e – Coadå de hârle¡! 3) Unealta intrigantului – Strânså cu cureaua; 4) Plinå de decora¡ii; 5) Lovesc în piept – Formulare pentru plecare de la slujbå; 6) Capete de drot! – În bunå vecinåtate; 7) Plin de draci – Rånit în bucåtårie; 8) Etichetå strålucitoare – Båtutå în råzboaie; 9) A sårit din avion; 10) Caracter bårbåtesc. Profitul Agricol 43/2023

revista Profitul Agricol nr. 43, din 2023

Articles inside

Fungii intr\ în tehnologia de trecere la no-till

Arnaud Charmetant renun]\ la culturile ecologice

VEGETALE Cercetare sau ponturi?

România, între primele 4 ]\ri cerealiere din UE Cel pu]in pe hârtie, fermele sunt pe plus

am produs 11 milioane tone [i am exportat 9 milioane

Comisia cere României s\ nu mai emit\ autoriza]ii pentru neonicotinoide

Ping-pong cu amenin¡årile bruxelleze