Profitul Agricol nr. 45, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 45 din 29 noiembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Cine face un plan de pace?

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 45/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Din când în când ne bântuie, ca pe kremlinezi fantoma lui Lenin, câte o pornire mai anti-ucraineanå. ¥ntr-un fel, e chiar de în¡eles. ¥n februarie anul viitor se fac doi ani de când a început råzboiul. Må rog, opera¡iunea militarå specialå, dacå tot am amintit de Kremlin. Doi ani de când suntem mai îngrijora¡i, mai nesiguri. ªi nu ajutå deloc cå Europa a tratat într-o cheie destul de emo¡ionalå contextul, mai ales când a venit vorba så refuze cu superioritate orice resurse naturale doar pentru cå veneau din Rusia. Evident cå problema cerealelor ucrainene vândute la nici 170 de euro tona îi nemul¡ume¿te pe agricultorii români. Cum fac ucrainenii så fie rentabili la pre¡ul åsta? Din care, vreo 70 de euro costå doar transportul peste grani¡å. Dacå în primul an de råzboi situa¡ia era mai de în¡eles (vând oamenii åia totul doar ca så scape, så nu le distrugå silozurile vreo rachetå), acum, dupå a doua varå cu acelea¿i pre¡uri mici, întrebarea revine mai insistent. Cum poate supravie¡ui economic agricultorul ucrainean cu 100 de euro pe tona de grâu? Dar, mai ales, cum poate supravie¡ui cel român când pe mica lui pia¡å concureazå cu ucraineanul, care acceptå 100 de euro?

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

¥n lipsa unor råspunsuri sigure, apar specula¡iile. Ba cå ucrainenii au grâu modificat genetic, deci alte randamente la costuri clar mai mici, ba cå e datoritå pre¡urilor lor la îngrå¿åminte ¿i motorinå, mult mai scåzute ca la noi, ba cå de fapt sunt interese mari la mijloc... De fapt, asta, ultima, pare så fie chiar adevåratå. Interesele partenerilor europeni ¿i americani ne-au cerut så ¡inem deschis comer¡ul ucrainean. ªi Bucure¿tiul a în¡eles cå nu are altå solu¡ie. Doar cå nu a ¿tiut så o spunå. Pentru cå a întoarce spatele partenerilor europeni ¿i americani înseamnå a întoarce spatele UE ¿i NATO. Putem închide oricând u¿a Portului în nasul ucrainenilor. Cu riscul destul de cert cå atunci alia¡ii de azi så nu mai vrea så ne ofere garan¡iile financiare ¿i de securitate de care avem atâta nevoie. Ne då mâna så o facem? ªi mai observ cå, dupå doi ani de conflict, ministerul nu este capabil så articuleze måcar o teorie, daråmite o strategie, despre ce vom face anul ce vine ¿i în anul de dupå, în condi¡iile în care råzboiul nu pare så se sfâr¿eascå prea curând... Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 45/2023

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Vot favorabil NGT în Parlamentul European

SUR a picat, dar PSD a votat PENTRU

Rusia continuå så exporte cantitå¡i mari Bugetul Uniunii de îngrå¿åminte în UE 8 pe anul 2024

Acord pentru restaurarea naturii

Clubul Fermierilor ¿i Consiliul de Coordonare

Fermierii polonezi continuå så blocheze frontiera cu Ucraina 13

Pre]uri [i pie]e

Agricultura ecologic\

Cooperative agricole

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Seipro - Solu¡ia ecologicå pentru culturile viitorului

Ionu¡ Lungoci este directorul executiv al grupului de cooperative VegetalRo 36

400 milione tone de soia

Cre[terea animalelor

Strategia unui intermediar devenit fermier Corteva a produs peste 2 milioane de unitå¡i de semin¡e Un an greu pentru cooperativa Trei Spice

Problemele crescåtorilor de Bazna ¿i Mangali¡a

Se då avansul SCZ pentru oi

S-a plåtit avansul pentru vaci

Fermierii, obliga¡i så raporteze online câte pesticide folosesc 23 Noile Tehnici Genomice în abordarea Comisiei Europene Optimizarea costurilor, “religia” Agro Holding

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale Dupå mult timp, a plouat mai mult în jumåtatea de sud

UNCSV a semnat Manifestul Cogeca la Tarragona

Utilajele ¿i ferma stau sub “umbrela” Claas connect

Dronele agricole nu sunt chiar în legalitate

Industria româneascå de echipamente agricole încå rezistå 40 Parteneriat Amazone ¿i Bayer

Anvelopele Alliance Agri Star II, rezistente la uzurå

Hobby Pacostea numitå ¿acal

Urechea¡i, în prag de iarnå

Dinasta ºåranilor 26 de pe Obcina Ursului

Vânzåri tot mai mici de ulei de måsline în Spania ¿i Italia 46

EVENIMENTELE

S|PT|M+NII Vot favorabil NGT în Parlamentul European Contrazicând scepticismul multor observatori ai parcursului propunerii de regulament pentru noile tehnici genomice (NGT), care considerå pu¡in probabilå adoptarea acestuia în actuala legislaturå, eurodeputatul Daniel Buda (PNL) se declarå convins cå o solu¡ie favorabilå este posibilå în Parlamentul European. Daniel Buda, eurodeputat

“Sunt sigur cå vom putea ajunge la un vot pozitiv în aproximativ douå luni”, spune Daniel Buda. Singura rezervå ar fi legatå de posibilitatea folosirii plantelor NGT în agricultura organicå. “Eu zic cå putem permite ¿i acolo, cu etichetare corespunzåtoare, astfel încât consumatorul så decidå, în cuno¿tin¡å de cauzå”. Mai departe, piedicile ar putea veni din Consiliul mini¿trilor agriculturii din UE. Ace¿tia sunt diviza¡i în privin¡a propunerii Comisiei Europene. Iar România, care, în mandatul lui Florin Barbu, ¿i-a schimbat abordarea cu aproape 180 de grade, trecând de la sus¡inerea fårå rezerve la opozi¡ie aproape få¡i¿å, este în postura de a înclina balan¡a. “Sunt întrebat de colegi din alte ¡åri de ce România se opune mai nou în Consiliu, de ce nu suntem serio¿i? Nu existå argumente logice. Înclin så cred cå ministrul Barbu nu în¡elege subiectul ¿i de aici schimbarea de direc¡ie în ulProfitul Agricol 45/2023

timul moment”, crede Daniel Buda. Revenind la situa¡ia din Parlament, optimismul lui Buda pare så aibå sus¡inere. Cehoaica Veronika Vrecionová, din grupul conservatorilor europeni (ECR), negociator principal al avizului Comisiei de Agriculturå (ComAgri), a prezentat un proiect de compromis. Astfel, “noile tehnici genomice” ar urma så fie redenumite “tehnici de reproducere de precizie”, pentru a se face o distinc¡ie ¿i mai netå de organismele modificate genetic (GMO). Vrecionová propune ¿i o simplificare a procedurilor pentru comercializarea soiurilor ¿i hibrizilor din categoria NGT2. În plus, statelor membre le-ar fi interziså blocarea sau restric¡ionarea în orice fel a produselor din categoria NGT1, asimilate produselor ob¡inute prin tehnici conven¡ionale. Aceastå ultimå prevedere cu sigu-

ran¡å nu va fi pe placul unor state membre, care, la ultimul Consiliu AgriFish, din 20 noiembrie, s-au exprimat (prin mini¿trii lor ai agriculturii) în favoarea unei a¿a-numite clauze “opt-out”, care så le permitå så autorizeze plantele ob¡inute prin tehnici NGT pe teritoriul lor. Înså statele care sus¡in propunerea de regulament a Comisiei aratå cå o asemenea discriminare ar submina pia¡a internå comunå. Eurodeputa¡ii din ComAgri au mai stabilit cå plantele NGT1 nu vor fi brevetabile, chiar de la data intrårii în vigoare a regulamentului ¿i nu din 2026, adicå dupå studiul de impact al Comisiei Europene. Un vot în cadrul Comisiei de Agriculturå este a¿teptat pe 11 decembrie, în timp ce votul din Comisia de Mediu e programat pe 11 ianuarie.

Robert VERESS 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Egipt: cel mai mic stoc de grâu din ultimii 20 de ani Egiptul ar putea avea la finalul anului cel mai mic stoc de grâu din ultimii 20 de ani, pe fondul recoltei interne slabe, a cre¿terii consumului ¿i a problemelor economice care au redus cantitatea importatå. De¿i în luna aprilie guvernul de la Cairo a majorat cu 70% pre¡ul plåtit pentru grâu fermierilor locali, suprafa¡a totalå cultivatå a scåzut de la 1,45 milioane de hectare în anul 2022 la 1,35 milioane de hectare în acest an. Statul african va fi nevoit så importe în acest an aproximativ 12 milioane de tone de grâu, cu 7% mai mult fa¡å de sezonul precedent. 3,63 lei sprijin pe litrul de motorinå Ministrul Florin Barbu a anun¡at un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorinå din anul 2022. Sprijinul se acordå beneficiarilor pentru suprafe¡ele aferente cererii de platå unicå pe suprafa¡å depuså în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapi¡å, floarea-soarelui. Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului sub formå de grant, de 2 lei/litru, se considerå cå acesta reprezintå o valoare aferentå unei cantitå¡i unitare de 78 litri/hectar de motorinå, precum ¿i cå în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizeazå 50% din cantitatea rezultatå din înmul¡irea numårului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/hectar de motorinå. Sprijinul va fi de 3,63 lei/litrul de motorinå folosit în lucrårile agricole efectuate în anul 2022. 274 de milioane lei pentru culturå mare ¿i oleaginoase Fermierii din sectorul cerealelor ¿i cel al semin¡elor oleaginoase vor primi peste 274 milioane de lei pentru plata sprijinului de urgen¡å în urma pierderilor economice cauzate de cre¿terea importurilor de cereale ¿i semin¡e oleaginoase din Ucraina, se aratå într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Rusia continu\ s\ exporte cantit\]i mari de îngr\[\minte în UE Federa¡ia Ruså exportå în continuare cantitå¡i importante de îngrå¿åminte în state ale Uniunii Europene. Dacå la produse precum gazul natural, petrolul, o¡elul sau nichelul statisticile aratå cå, de la debutul conflictului din Ucraina, exporturile ruse¿ti cåtre UE au scåzut în mod constant, în ceea ce prive¿te îngrå¿åmintele, dupå o scådere înregistratå în anul 2022, Rusia pare så fi recâ¿tigat cota de pia¡å în acest an. Statistici realizate la nivel european aratå cå nivelul schimburilor comerciale între Uniunea Europeanå ¿i Rusia råmâne unul scåzut, importurile ¿i exporturile fiind puternic afectate de restric¡iile impuse dupå invadarea Ucrainei. Astfel, cota de pia¡å a Rusiei în importurile din afara Uniunii Europene a

scåzut cu 27% în cazul gazului natural, fiind înregistrate, în schimb, cre¿teri din Statele Unite (+14%), Norvegia (+7,6%) ¿i Algeria (+5,5%). În cazul importurilor de îngrå¿åminte realizate de Uniunea Europeanå, situa¡ia este cu totul alta. Datele oficiale aratå cå în al treilea trimestru al anului 2021 cota de pia¡å a Rusiei din totalul importurilor non-UE de îngrå¿åminte era de 27%, aceasta a scåzut la 17 procente în al treilea trimestru al anului 2022, pentru ca în al treilea trimestru al acestui an Rusia så ajungå din nou la cota de pia¡å de 27% în ceea ce prive¿te îngrå¿åmintele.

Daciana ILIE

Acord pentru restaurarea naturii Pre¿edin¡ia spaniolå a Consiliului ¿i reprezentan¡ii Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu asupra proiectului de regulament privind restaurarea naturii. Propunerea urmåre¿te så punå în aplicare måsuri pentru a restabili cel pu¡in 20% din suprafe¡ele terestre ¿i maritime ale UE pânå în 2030 ¿i toate ecosistemele care au nevoie de restaurare pânå în 2050. Acordul stabile¿te obiective ¿i obliga¡ii specifice, obligatorii din punct de vedere juridic pentru refacerea naturii în fiecare dintre ecosisteme enumerate

- de la terenuri agricole ¿i påduri pânå la ecosisteme marine, de apå dulce ¿i urbane. Acordul provizoriu va trebui så fie aprobat ¿i adoptat oficial de co-legislatori înainte de a intra în vigoare.

Robert VERESS Profitul Agricol 45/2023

SUR a picat, dar PSD a votat PENTRU Propunerea de regulament pentru Utilizarea Durabilå a Pesticidelor (cunoscut sub numele prescurtat de SUR), care prevedea, în forma Comisiei, o înjumåtå¡ire a consumului de produse de protec¡ie a plantelor pânå în 2030, a fost respinså de Parlamentul European såptåmâna trecutå, pe 22 noiembrie. Eurodeputa¡ii care s-au opus SUR au reu¿it anterior så introducå o sumedenie de amendamente care ar fi fåcut ca noua legisla¡ie a produselor de protec¡ia plantelor så fie în unele privin¡e chiar mai permisivå decât cea existentå aståzi. Astfel, i-au for¡at pe Verzi ¿i pe Sociali¿ti, adicå tocmai pe sus¡inåtorii SUR, så voteze împotriva proiectului de regulament.

Profitul Agricol 45/2023

Miercuri, 22 noiembrie, în Parlamentul European, la votul Regulamentului de Utilizare Sustenabilå a produselor de protec¡ia plantelor, cåruia i se spune pe scurt SUR, s-au consemnat 299 de voturi împotrivå, 207 pentru ¿i 121 de ab¡ineri. Voturile împotriva propunerii de regulament, cu amendamente cu tot, tre-

buie înså privite ca voturi în favoarea SUR, adicå a variantei propuså de Comisie ¿i întåritå de raportorul Sarah Wiener, eurodeputat austriac, membrå a Grupului Verzilor, observå europarlamentarul Daniel Buda. Ne vom referi la documentul respectiv ca SUR Wiener, pentru a-l distinge de SUR cu amendamente, varianta supuså la vot în plenul PE.

Amendamentul 502 Amendamentul ini¡iat de eurodeputa¡ii PNL Daniel Buda ¿i Dan Motreanu, însu¿it de PPE ¿i prezentat în numele grupului popularilor de austriacul Alexander Bernhuber, a fost introdus la Articolul 5, ca un alineat nou (3b). “În cazurile excep¡ionale în care statele membre au înregistrat o intensitate scåzutå a utilizårii produselor de protec¡ie a plantelor în func¡ie de greutate ¿i utilizarea este mai micå de 35 % din media Uniunii, Comisia acordå derogårile solicitate de statele membre, ¡inând seama de circumstan¡ele specifice”.

Au votat pentru SUR Wiener, din partea PSD, Maria Grapini, Mihai Tudose, Victor Negrescu, Rovana Plumb, Claudiu Manda, Adrian-Drago¿ Benea ¿i Tudor Ciuhodaru. Li s-au alåturat Corina Cre¡u (Pro România, alipit la grupul Alian¡ei Sociali¿tilor ¿i Democra¡ilor), Cristian Terhe¿ (AUR, alipit la grupul ECR, al Conservatorilor ¿i Reformi¿tilor Europeni), Nicolae ªtefånu¡å (Partidul Verde, din Grupul Verzilor). Carmen Avram a fost singurul europarlamentar PSD care s-a F ab¡inut.

Robert VERESS 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Au votat împotriva SUR Wiener to¡i europarlamentarii PNL, PMP, UDMR (grupul PPE, al Partidului Popular European), precum ¿i o parte dintre parlamentarii REPER ¿i USR (grupul RENEW): Vasile Blaga, Rare¿ Bogdan, Siegfried Mure¿an, Gheorghe-Vlad Nistor, Dan Motreanu, Daniel Buda, Cristian Bu¿oi, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu, Traian Båsescu, Eugen Tomac (PMP), Iuliu Winkler, Loránt Vincze (UDMR), Ramona Strugariu, Alin Mitu¡a, Drago¿ Tudorache (REPER) ¿i Vlad-Marius Boto¿ (USR). Alåturi de Carmen Avram, s-au mai ab¡inut Drago¿ Pîslaru, Dacian Ciolo¿ (ambii din REPER) ¿i Vlad Gheorghe (USR).

¥n mod interesant, pânå ¿i europarlamentara Sarah Wiener, raportorul pentru regulamentul de utilizare sustenabilå, a votat alåturi de Sociali¿ti ¿i Verzi, în tabåra care a adunat 299 de voturi împotriva SUR cu amendamente. Înså austriaca nu ¿i-a ascuns dezamågirea acestui vot: “Este o zi foarte întunecatå pentru societate, pentru mediu ¿i pentru fermieri. Majoritatea deputa¡ilor europeni au acordat prioritate profiturilor marilor companii agricole în detrimentul sånåtå¡ii copiilor no¿tri ¿i a planetei. Am dat dovadå de flexibilitate, dar tot textul a fost cålcat în picioare”.

PSD a încercat så-¿i aroge meritele parlamentarilor liberali ¿i Renew În ¡arå, lucrurile au fost prezentate pe dos. Ministrul Florin Barbu a afirmat cå voturile europarlamentarilor PSD au fost decisive pentru respingerea SUR Wiener, respectiv a cerin¡ei de înjumåtå¡ire a cantitå¡ii de pesticide folosite în agriculturå. ¥nså, la scorul de 299 la 207, voturile eurodeputa¡ilor PSD nu ar fi înclinat balan¡a nici dacå ar fi fost pentru ¿i nu împotriva amendamentelor la propunerea de regulament. Aceste voturi au contat doar statistic ¿i istoric. Practic, observå Daniel Buda, europarlamentar PNL, PSD ¿i-a dorit înjumåtå¡irea cantitå¡ii de pesticide folosite de fermierii români pânå în 2030. În loc så mistifice adevårul, PSD putea så iaså cu fa¡a curatå, cu argumentul cå europarlamentarii såi au fost nevoi¡i så se alinieze pozi¡iei Grupului Sociali¿tilor, din care fac parte, ¿i cå au acceptat aceastå constrângere ¿tiind cå, oricum, cu sau fårå votul lor, SUR Wiener pica. Mai mult, aveau ¿i argumentul cå, anterior, au votat în favoarea amendamentelor care au fåcut SUR indezirabil pentru verzii europeni.

Ini¡iativa Buda &Motreanu Europarlamentarul PNL Daniel Buda poveste¿te cå a pus umårul serios la “trântirea” SUR Wiener. “A fost cea mai grea såptåmânå de când sunt în Parlamentul European. Am fost, alåturi de colegul Dan Motreanu, ini¡iatorul amendamentului 502, care prevede derogare pentru România de la ¡intele de reducere a pesticidelor. Aceastå derogare ar fi fost absolut normalå, fiindcå avem un consum mediu/ha foarte mic de pesticide, în compara¡ie cu media europeanå ¿i mai ales în compara¡ie cu statele cu consum ridicat. Colegii germani ¿i austrieci din PPE m-au ajutat foarte mult în acest demers”. În Comisia pentru Agriculturå, amendamentul a trecut la douå voturi diferen¡å. Scorul a fost strâns ¿i în plen: 330 pentru, 288 împotrivå, 5 ab¡ineri. Buda spune cå ar fi fost chiar mai bine pentru România ca regulamentul så fie votat, cu amendamentele propuse, fiindcå statele cu consum de pesticide peste media europeanå ar fi fost obligate så-l înjumåtå¡eascå ¿i astfel situa¡ia s-ar mai fi echilibrat din punctul de vedere al competivitå¡ii. “Ar fi fost normal ca Olanda, care consumå peste 8 kg de pesticide/ha, så fie obligatå så reducå aceastå cantitate. La urma urmelor, importåm foarte multe legume ¿i fructe de acolo, care au un impact asupra sånåtå¡ii...”, conchide Daniel Buda.

Ce se întâmpl\ în continuare Raportorul Wiener a propus trimiterea textului înapoi, la Comisia de Mediu, pentru revizuire. De data asta, votul a fost mai strâns: 292 voturi pentru, dar insuficiente, fiindcå 324 au fost împotrivå. Teoretic, Comisia Europeanå ar putea så retragå propunerea ¿i så propunå un nou text, complet diferit. Iar Consiliul ar putea vota noua versiune “pe repede înainte”, urmat de Parla10

ment. Pre¿edin¡ia spaniolå a Consiliului chiar a anun¡at cå inten¡ioneazå så mai lucreze la proiectul SUR. Înså acest scenariu este complet nerealist. Wiener ¿i-a recunoscut înfrângerea definitivå: “SUR este mort în actuala legislaturå”. De partea sa, ¿eful Comisiei de Agriculturå, germanul Norbert Lins (PPE), a spus cå rezultatul celor douå voturi este “senza¡ional” ¿i aratå “o

respingere a extremismului de stânga”, pentru cå “reducerea pesticidelor trebuie fåcutå cu fermierii ¿i nu împotriva lor”. ªi Christiane Lambert, pre¿edinta Copa-Cogeca, ¿i-a aråtat satisfac¡ia: “În sfâr¿it, Parlamentul European recunoa¿te cå regulamentul SUR a fost prost calibrat, nerealist, nefinan¡at... doar un text ideologic pur!”. Profitul Agricol 45/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Bugetul Uniunii pe anul 2024 Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL) anun¡å cå bugetul Uniunii Europene pe anul 2024 va fi în valoare de peste 189 miliarde de euro, cu 666 de milioane mai mult fa¡å de propunerea ini¡ialå a Comisiei. Conform lui Motreanu, europarlamentarii au aprobat fonduri suplimentare pentru agriculturå, cercetare, burse ¿i sprijinirea Republicii Moldova. “ªi bugetul pentru tinerii fermieri va fi suplimentat cu 20 de milioane de euro. Partidul Popular European (PPE) a solicitat aceastå modificare pentru a consolida Politica Agricolå Comunå ¿i a stimula reînnoirea genera¡ionalå prin facilitarea preluårii fermelor de cåtre tineri, sporind totodatå atractivitatea noului PAC 2023-2027 dupå primul an de implementare”, mai noteazå Motreanu. “Suma destinatå Vecinåtå¡ii Estice va cre¿te cu 50 de milioane de euro, Republica Moldova urmând så fie un beneficiar important al acestor fonduri. A fost convenitå cre¿terea fondurilor pentru cercetare, ¡inând cont de cât de importantå este pentru cetå¡enii statelor membre, în special dacå ne gândim la cercetarea

Dan Motreanu, europarlamentar

medicalå. Va cre¿te, de asemenea, cu 60 de milioane de euro, alocarea de fonduri pentru bursele de studiu Erasmus+. Dorim ca bugetul UE så con¡inå finan¡årile necesare pentru a contracara problemele cu care se confruntå cetå¡enii ¿i firmele din statele membre”, încheie europarlamentarul liberal.

Arin DORNEANU

Clubul Fermierilor [i Consiliul de Coordonare Clubul Fermierilor Români s-a întrunit pe 20 noiembrie, într-un nou format extins, denumit Consiliul Na¡ional de Coordonare (CND), format din membrii Consiliului Director al Clubului ¿i 33 de fermieri performan¡i din toate regiunile ¡årii. CND se permanentizeazå ca o nouå structurå de sprijin a conducerii opera¡ionale a Clubului în activitå¡ile sale la nivel regional, precum ¿i pentru stabilirea prioritå¡ilor na¡ionale. “Nevoile agriculturii nu pot fi satisfåcute doar prin politici agricole generale, rezultate 12

exclusiv prin aplicarea politicilor europene în domeniul agriculturii ¿i mediului. Este necesarå punerea în valoare a elementelor specifice agriculturii române¿ti, în contextul finan¡årilor europene ¿i din bugetul na¡ional, prin preluarea expertizei locale ¿i regionale în dezvoltarea de politici ¿i proiecte specifice unor domenii de specialitate, respectiv a unor zone ¿i sectoare agricole din România”, explicå CFRO, într-un comunicat de preså.

Robert VERESS Profitul Agricol 45/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Fermierii polonezi continu\ s\ blocheze frontiera cu Ucraina Fermierii polonezi care s-au alåturat transportatorilor rutieri care blocheazå punctele de trecere a frontierei cu Ucraina au anun¡at cå vor continua ac¡iunile de protest pânå în luna ianuarie. “Am vândut porumbul nostru foarte ieftin ¿i pierdem 2.000 de zlo¡i la hectar. Costurile la hectar sunt de 5.000 de zlo¡i, iar noi am încasat doar 3.300 de zlo¡i. Împrumuturile garantate de stat, care ne-au ajutat pânå la un punct, au fost retrase de guvernul care pleacå

acum de la putere. Cerem ca impozitul pe teren så nu fie majorat ¿i suntem solidari cu companiile de transport, pentru cå aceste industrii au suferit cel mai mult”, a declarat unul dintre liderii fermierilor, Roman Kondrov. Protestele au provocat cozi masive la frontierå, care în unele loca¡ii au o lungime de peste 40 de kilometri, peste 1.400 de vehicule fiind blocate pe teritoriul polonez doar la punctul de trecere Medika-Shegin.

Agroland Agribusiness: venituri de 46,3 milioane de lei, profit de 1,3 milioane în primele 9 luni Agroland Agribusiness, parte a grupului specializatå în vânzarea de inputuri, raporteazå venituri din exploatare de 46,3 milioane de lei în primele nouå luni din 2023, o scådere cu 10% fa¡å de perioada similarå a anului trecut, ¿i un profit net de 1,3 milioane de lei, o mic¿orare cu 22% comparativ cu aceea¿i perioadå din 2022, potrivit unui comunicat. Cea mai mare pondere în cifra de afaceri a fost activitatea de trading de cereale, + 39% fa¡å de perioada similarå din 2022, pânå la 17,7 milioane de lei. Cantitatea de cereale tranzac¡ionatå a fost cu 64% mai mare comparativ cu T3 2022. ªi pesticidele au înregistrat un avans de 16% fa¡å de aceea¿i perioadå din 2022, pânå la 13,5 milioane de lei. Doar vânzårile la fertilizan¡i au scåzut cu 52% în compara¡ie cu primele 9 luni ale anului precedent, ajungând la 11,5 milioane de lei. Semin¡ele input au generat venituri de 9 milioane de lei, o majorare cu 14%, în timp ce vânzårile de combustibil input au scåzut cu 4%, pânå la 297.000 de lei. Agroland Agribusiness lucreazå cu 459 de clien¡i, în cre¿tere cu 6% fa¡å de anul trecut, ¿i este listatå la BVB din anul 2021.

Profitul Agricol 45/2023

Fermierii permit doar trecerea a douå TIR-uri pe orå, cu excep¡ia celor care transportå ajutoare umanitare în Ucraina, în timp ce traficul autobuzelor ¿i al autoturismelor se desfå¿oarå normal. Blocada nu îi afecteazå doar pe exportatorii ucraineni de alimente, ci ¿i pe producåtorii polonezi de carne ¿i lactate care nu-¿i mai pot livra produsele în Ucraina.

Drago[ B|LDESCU Iordania cumpårå 60.000 de tone de grâu românesc Iordania a cumpårat 60.000 de tone de grâu de la Cerealcom Dolj cu livrare în a doua parte a lunii ianuarie, la pre¡ul de 273,5 dolari per tonå, care include costul de transport pânå în portul Aqaba. Statul arab inten¡iona så achizi¡ioneze o cantitate dublå de cereale, dar oferta Cerealcom a fost singura aprobatå la ultima licita¡ie de stat. Traderii se a¿teaptå ca Iordania så organizeze în curând o nouå licita¡ie pentru a cumpåra 120.000 de tone de grâu cu livrare în perioada februarie-martie, pentru cå autoritå¡ile de la Amman au donat recent cantitå¡i importante de cereale pentru palestinienii din Cisiordania.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e noiembrie, a fost de 236 dolari/tonå (1.109 lei). A scåzut cu 3 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 216 euro/t (+ 4) 1.080 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023.

Principalele destina¡ii: Filipine 95.500 tone, Taiwan 73.100 tone, Yemen 52.500 tone, Coreea de Sud 42.200 tone ¿i Mexic 35.200 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 24

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 238 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.119 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

(1.080 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în decembrie 2023 este de 24 euro/t (1.070 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 240 euro/tonå (1.200 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 20 noiembrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 216 euro/t Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 202 203 203 204 201 Ian 24 211 213 213 214 212 Feb 24 217 219 219 220 217 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 227 226 226 225 221 Ian 24 230 229 229 229 224 Feb 24 232 232 232 232 227

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în decembrie, este de 207 euro/tonå (1.035 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 182 euro/t (- 8) 910 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 201 dolari/tonå (945 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 183 185 185 184 182 Ian 24 191 192 192 192 189 Feb 24 195 196 196 196 194 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Dec Ian 24

$/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 208 212 212 212 214 210 214 214 213 214

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 199 euro/tonå (995 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 201 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

€ - 5 lei $ - 4,7 lei

euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 24 noiembrie, a fost de 194 euro/tonå (970 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna decembrie 2023, a fost de 203 dolari/t (954 lei). A crescut cu 1 dolari/tonå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 246 239 239 236 238 Ian 24 241 237 237 235 237 Feb 24 242 241 241 238 240 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Rouen 220 217 219 218 216 Dunquerque 220 217 219 218 216 Pallice 219 217 218 218 216 Creil FOB 218 215 216 216 215 Moselle FOB 219 218 219 219 217 Rouen FOB 245 243 244 241 240

de 203 euro/tonå (1.015 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 214 dolari/tonå (1.006 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 194 193 194 194 194 194 193 194 194 194 200 200 201 203 203 Bordeaux FOB 199 198 199 199 199 Pontivy 201 200 201 201 201 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 45/2023

S\pt\mâna 20 - 24 noiembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 507 dolari/tonå (2.383 lei). A scåzut cu 11 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 1.045.900 tone, Spania 167.900 tone, Indonezia 96.900 tone, Mexic 86.000 tone ¿i Olanda 68.000 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 492 506 506 498 488 Ian 24 498 511 511 504 495 Feb 24 502 516 516 509 500

Orz FOB Constan¡a 167 euro/t (- 5) 835 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în dec. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 194 euro/tonå (970 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå. Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a în-

Rapi¡å

PREºURI

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A avut o cre¿tere de 4

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 1.146 1.194 1.194 1.181 1.136 Ian 24 1.129 1.178 1.178 1.162 1.108 Feb 24 1.129 1.178 1.178 1.162 1.108

euro/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Rouen 196 195 196 196 194 Dunquerque 196 195 196 195 194 Pontivy 199 197 198 198 195 Orz bere: Creil** 218 217 218 218 216 Moselle** 188 188 189 189 187

chis la 187 euro/tonå (935 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în decembrie 2023, pre¡ul orzului furajer este 250 dolari/tonå (1.175 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina $/t 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 499 506 506 504 504 Dec 519 530 530 522 524 Ian 24 523 529 529 521 523 Ian 24 481 487 487 482 478

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 413 euro/t (2.065 lei). A crescut cu doar 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dieppe 412 410 410 410 413 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina Nov

$/t

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 910 910 910 910 910

tot cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

din floarea-soarelui la închiderea licita¡iilor, pe 24 noiembrie 2023, a fost de 910 euro/tonå (4.550 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie, este 403 euro/t (2.015 lei). A avut o cre¿tere de 56 euro/tonå. DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în decembrie 2023, este 430 euro/t (2.150 lei). A crescut cu 25 euro/tonå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A crescut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Dec 714 717 711 704 697 Ian 24 720 720 716 710 701 Feb 24 722 725 720 713 704

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 Rouen 429 425 434 434 433 Dunquerque 429 425 434 434 433 Moselle 429 425 434 434 433

Dec Ian 24

20.11 21.11 22.11 23.11 24.11 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

Profitul Agricol 45/2023

-3

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Grâu

236 dolari/t

$/t

A înregistrat o cre¿tere de 5 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 433 euro/tonå (2.165 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 504 dolari/tonå (2.318 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

20 -24.11.2023

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 24 noiembrie 2023, a fost de 524 dolari/tonå (2.463 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

201 dolari/t

-6

5207 dolari/t

- 11

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

400 milione tone de soia Principalii produc\tori. Total> 400,4 milioane tone

În raportul Departamentului pentru Agrigulturå al SUA, publicat în 9 noiembrie, prognoza privind produc¡ia de soia cre¿te cu 0,9 milioane tone, la 400,4 milioane tone. Sunt estimate produc¡ii mai mari pentru Rusia, Ucraina ¿i Statele Unite.

6 mil. de tone), Paraguay (6 mil. tone), Argentina (4,6 milioane tone) ¿i Canada (4,5 milioane tone).

Stocurile mondiale de soia sunt reduse cu 1,1 milioane tone, ¿i ating cam 114,5 milioane tone.

Importurile mondiale de boabe de vor ajunge aproximativ 166 milioane tone.

Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (163 milioane tone, + 5 milioane tone); SUA (112,4 milioane tone, +0,7 milioane tone); Argentina (48 milioane tone); China (20,5 milioane); India (11 milioane); Paraguay (10 milioane tone).

Marii importatori de soia sunt China (100 milioane tone, mai pu¡in cu 1 milion de tone fa¡å de anul trecut), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai pu¡in cu 3 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Egipt (3,5 milioane tone).

ºåri cu stocuri mari: Brazilia: 40 milioane tone; China: 37 milioane tone; Argentina: 24,5 milioane tone; SUA: 7 milioane tone.

Exporturile globale de soia se men¡in la 168,4 milioane tone. Marii exportatori de soia sunt Brazilia (97,5 milioane tone, cu 2 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (48 mil. tone, mai pu¡in cu 16

Pre¡uri soia ¥n luna octombrie, pre¡ul soiei din SUA a crescut cu 25 dolari/tonå, la 527 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au crescut cu 25 dolari/tonå, ajungând la 508 dolari/tonå. Pre¡ul soiei din Argentina a crescut cu 20 dolari/tonå ¿i a atins 534 dolari/tonå.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din anul de comercializare 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: China (17,7 milioane tone, mai mult cu 0,7 milioane tone); SUA (12,3 milioane tone); Brazilia (10,7 milioane tone); Argentina (6,8 milioane tone); UE (2,8 milioane tone). pagin\ de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 45/2023

CULTURI

VEGETALE

Dup\ mult timp, a plouat mai mult în jum\tatea de sud brie 2023, se prezintå astfel:

Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 20 - 26 noiembrie s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mixte (ploaie, lapovi¡å ¿i ninsoare), însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în sudul ¿i estul ¡årii. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice, în intervalul 20 - 26 noiem18

Banat 0 - 33,8 litri/mp; Cri¿ana 0 - 5 l/mp; Maramure¿ 0,4-25,5 l/mp; Transilvania 0 - 14 l/mp; Oltenia 10,2 - 94,2 l/mp; Muntenia 1,5 - 96,3 l/mp; Moldova 0,7 - 26,5 l/mp; Dobrogea 19,4 - 77,2 l/mp. La data de 27 noiembrie 2023, aprovizionarea cu apå în stratul de sol 0-50 cm, în cultura grâului de toamnå,

prezintå valori satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în cea mai mare parte a ¡årii. Con¡inutul de umiditate din sol se încadreazå în limite scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå), izolat în nordul Munteniei, estul Transilvaniei ¿i nord-estul Moldovei. Rezerva de apå pe profilul de sol 050 cm, în cultura grâului de toamnå, s-a îmbunåtå¡it semnificativ în sudul ¿i estul ¡årii, ca urmare a cantitå¡ilor de precipita¡ii înregistrate îndeosebi în ultimele zile ale acestei luni. Profitul Agricol 45/2023

CULTURI VEGETALE

Strategia unui intermediar devenit fermier Darius Georgiu este fermier pe cultura mare ¿i vicepre¿edintele al Camerei de Comer¡ Timi¿. Lucreazå 120 de ha disparate pe trei comune: Jimbolia, Sânandrei ¿i Or¡i¿oara.

grâu, în 2023 a ob¡inut 5 tone la ha, produc¡ie medie. A fost bine, dar se putea ¿i mai bine. Au fost ani când el a reu¿it så producå ¿i 8 tone de grâu la ha. Din påcate, anul acesta, principala problemå a fost atacul rozåtoarelor. De asemenea, floarea-soarelui a fost atacatå masiv de påsårile sålbatice. O parte de pe cele 50 de ha de floareasoarelui a fost semånatå ¿i de trei ori în primåvarå. A mai avut ¿i 30 de ha cu porumb, de pe care a scos o produc¡ie medie de 8,5 tone la ha. “A fost foarte råu. De obicei, scoteam peste 10 tone la ha, dar din cauza secetei, chiar când s-a format bobul, porumbul nu a produs cum trebuie”, a spus Darius. De 20 de ani, Darius Georgiu este ¿i trader de cereale. Spune cå, anual, agricultura din Timi¿ produce peste 4 milioane de tone de cereale, dintre care 250.000 - 300.000 de tone sunt consumate de porcii de la Smithfield. Pentru restul cantitå¡ii nu existå consumatori, nici procesare, dar trebuie valorificatå cumva. În general, clien¡ii sunt din exterior, adicå unitå¡ile de procesare din ¡årile occidentale care au nevoie de materie primå ieftinå ¿i de bunå calitate, iar fermierii români ¿tiu så producå grâu cu calitå¡i superioare ¿i mai pur, fiindcå nu utilizeazå cantitå¡i mari de îngrå¿åminte chimice.

Profitul Agricol 45/2023

Darius Georgiu este de pårere cå alte solu¡ii nu prea sunt, la ora actualå, pentru utilizarea cantitå¡ilor uria¿e de cereale produse local. Pânå nu vom investi în construirea urgentå a fabricilor de procesare, tot a¿a o vom duce. Vom vinde materie primå ieftinå peste hotare, fiindcå nu avem valoare adåugatå. “O solu¡ie ar fi asocierea fermierilor în cooperative sau în grupuri de producåtori. Atunci vor putea fi construite mai u¿or unitå¡i de procesare atât pe zootehnic, legume - fructe, cât ¿i pe cultura mare”, este de pårere omul de afaceri. Ca strategie de afaceri, spune cå a vândut tot grâul pe care l-a produs. Nu este adeptul ideii så stocheze marfa ¿i så a¿tepte un pre¡ mai bun. Nu stå niciodatå cu grâul în hambar pânå vine iarna, cu speran¡a cå va cre¿te pre¡ul. Pentru cå asta presupune riscuri mari ¿i multe necunoscute. Dacå a primit 1,15 lei, îl vinde imediat, fiindcå de cele mai multe ori poate så piardå. Nu a¿teaptå så crescå la 1,50 lei. “Mie îmi ajung 15 bani. Mai ales în aceastå conjuncturå volatilå ¿i extrem de potrivnicå fermierului român.

Altul a¿teaptå 1,50 lei, dar în mod dramatic scade la 0,80 lei, cum s-a mai întâmplat. Atunci pierzi tot”, spune sigur pe sine Darius Georgiu. Procedura e simplå. Are clien¡i care îi cer, så zicem, 10 tone de grâu, cu 200 lei tona. Imediat, cautå marfa ¿i când o gåse¿te cu 190 lei tona le spune så a¿tepte cam o orå ¿i a încheiat contractul. “Mi-am luat 10 euro ¿i am plecat. Prefer contractele de vânzare - cumpårare în oglindå. Sunt cele mai sigure ¿i to¡i au de câ¿tigat. Când l-am semnat pe unul, îl semnez ¿i pe celålalt ¿i am închis”. Ca multå lume, crede cå România suferå la capitolul procesare fiindcå negociatorii no¿tri, când au fost la Uniunea Europeanå, nu au båtut cu pumnul în maså. “Avem ferme mari ¿i moderne, suntem la a treia genera¡ie de tractoare ¿i combine ultramoderne de firmå achizi¡ionate cu sume grele, dar procesarea este 0 sau pe 0, când ar trebui så avem sute de combinate agroindustriale de tip Curtici sau Smithfield”. De ce nu le avem, nu se mai întreabå.

Gheorghe MIRON

Darius Georgiu

Sta]ia Corteva de condi]ionare de la Afuma]i

Corteva a produs peste 2 milioane de unit\]i de semin]e Sta¡ia de produc¡ie a semin¡elor de la Afuma¡i a companiei Corteva Agriscience a încheiat cu succes sezonul de produc¡ie agricolå din 2023. Peste 2 milioane de unitå¡i de semin¡e de porumb ¿i floarea-soarelui au fost produse pentru sezonul urmåtor pe o suprafa¡å de peste 11.000 ha. În acest an, au fost recolta¡i ¿i sunt în curs de procesare un total de 42 de hibrizi de porumb, 7 hibrizi de floareasoarelui ¿i un soi de soia. La sta¡ia de la Afuma¡i a Corteva Agriscience, hibrizii produ¿i în România sunt procesa¡i ¿i utiliza¡i pentru peste 20 de ¡åri diferite din Europa, cu cel mai mare volum în România, Bulgaria, Polonia, dar ¿i în Ucraina, Fran¡a ¿i Ungaria. În plus, în vara acestui an, au fost tratate ¿i însåcuite 32.000 de unitå¡i de

rapi¡å care alimenteazå în principal pia¡a din România ¿i Republica Moldova, contribuind la cre¿terea ¿i dezvoltarea durabilå a agriculturii în aceste ¡åri. Inauguratå în 2002, sta¡ia de condi¡ionare de la Afuma¡i reprezintå un simbol al inova¡iei ¿i excelen¡ei în procesarea semin¡elor. Cu o investi¡ie care depå¿e¿te 74 de milioane de euro în cei 21 de ani de existen¡å, unitatea de produc¡ie este echipatå cu utilaje de ultimå genera¡ie, inclusiv sortere optice ¿i ma¿ini de tratare performante. Sus¡inutå de o echipå dinamicå de aproximativ 300 de angaja¡i permanen¡i ¿i sezonieri, sta¡ia asigurå un ciclu de produc¡ie fårå probleme pentru hibrizii Pioneer. Fabrica Corteva din Afuma¡i este una dintre cele mai mari ¿i moderne facilitå¡i de produc¡ie Corteva din lume, este cea mai mare sta¡ie de procesare a semin¡elor din România, producând

“Corteva investe¿te constant în dezvoltarea capabilitå¡ilor oamenilor ¿i echipamente de ultimå genera¡ie la sta¡ia din Afuma¡i. Angajamentul nostru se extinde la sus¡inerea fermierilor români în atingerea rezultatelor optime din punctul de vedere al productivitå¡ii, prin valorificarea tehnologiilor inovatoare în România. Echipa noastrå dedicatå vine cu o expertizå extinså, cu un accent deosebit pe siguran¡a ¿i protec¡ia muncii, prin care asigurå desfå¿urarea fiecårei opera¡iuni într-un cadru sigur pentru ob¡inerea unor rezultate superioare", a declarat Jean Ionescu, country leader Corteva Agriscience. 20

semin¡e de porumb, floarea-soarelui, soia si rapi¡å cu tehnologii avansate pentru clien¡i de pe întreg teritoriul Europei, iar de curând ¿i Asia. Fabrica folose¿te tehnologii avansate pentru a aplica semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui tratamente care stimuleazå cre¿terea ¿i sånåtatea plantelor, oferind fermierilor solu¡ii inovatoare ¿i sustenabile. Cu o investi¡ie suplimentarå de 14 milioane de euro în 2021, Corteva ¿i-a extins capacitatea de produc¡ie de semin¡e de floarea-soarelui, soia ¿i rapi¡å, pentru a råspunde cererii tot mai mari din partea fermierilor, la nivel na¡ional ¿i interna¡ional. Aceastå facilitare råmâne un simbol al investi¡iilor sus¡inute, progresului tehnologic ¿i dedicårii colaborative, servind drept model global pentru produc¡ia modernå de semin¡e. Anual, Corteva Agriscience lanseazå în medie 10 hibrizi de porumb ¿i floarea-soarelui pe pia¡a din România, cu un ciclu de lansare foarte rapid. Un hibrid premium în portofoliul Corteva råmâne pe pia¡å timp de maximum 5 sau 6 ani, dupå care este înlocuit pentru a oferi solu¡ii adaptate nevoilor fermierilor în condi¡iile climatice în schimbare.

Corteva Profitul Agricol 45/2023

CULTURI VEGETALE

Un an greu pentru cooperativa Trei Spice Pentru cooperativa Trei Spice din Mehedin¡i, 2023 a fost un an foarte greu. În 2022, a achizi¡ionat inputuri agricole foarte scumpe: îngrå¿åminte, motorinå, pesticide ¿i fertilizan¡i. ¥n 2023, cereale s-au ieftinit. De aceea membrii cooperativei au mari probleme så-¿i recupereze cheltuielile extreme fåcute anul trecut.

“

Noi, agricultorii, suntem cei mai nepricepu¡i negustori: cumpåråm scump ¿i vindem ieftin, dacå a¡i mai auzit într-o pia¡å”, spune cu autoironie Petricå Vidan, directorul cooperativei Trei Spice. 0,7-0,8 lei kilogramul de grâu în noiembrie, 1,5 lei floarea-soarelui, 1,70-1,8 lei kg de rapi¡å. Totul raportat la tona de complex de 5.800 lei, 4.300 lei uree, aproape 10 lei litrul de motorinå, pre¡uri cu care au fost achizi¡ionate în 2022. Pesticidele ¿i fertilizante, toate inputurile mai scumpe cu 30%. “Ne a¿teptam så avem ¿i pre¡uri bune, dar noi le-am vândut la niveluri cum au fost în urmå cu trei-patru ani în urmå. A¿a n-ai cum så faci progrese, så-¡i recuperezi cheltuielile”, spune Vidan. Altfel ar sta lucrurile dacå grâul ar fi måcar 1,5 lei. Cooperativa Trei Spice a reu¿it så producå în medie aproape 5 tone de grâu la hectar, la o investi¡ie de peste 5.000 lei. Vidan sperå ca vremea så ¡inå cu fermierii ¿i så ajute culturile, iar pre¡urile la cereale så mai creascå pentru a-¿i recupera cheltuielile. Acestea sunt douå speran¡e ale fermierilor din cadru cooperativei Trei Spice. 22

De aceea, în aceastå perioadå, Vidan crede cå ar trebui ree¿alonate datoriile cåtre bånci. Asta ar fi de mare ajutor. Båncile trebuie så în¡eleagå cå agricultorii nu sunt råuvoitori. Dacå nu reu¿esc så-¿i plåteascå datoria, nu înseamnå cå nu vor. În data de 20 noiembrie, porumbul la cooperativa Trei Spice se afla încå pe câmp. Nici måcar nu au început recoltatul. În primåvarå, au semånat târziu, la sfâr¿itul lunii mai, din cauza ploilor prea dese, iar acum, tot din cauza ploilor, nu s-a putut intra la recoltat porumbul. În ultima perioadå au cåzut precipita¡ii la intervale foarte scurte de timp, chiar ¿i de 70 litri/mp. Nici nu sunt speran¡e la produc¡ii mari. “Când e secetå, când e ploaie multå. Problema este cå plantele au prins ar¿i¡a mare exact când trebuia så se umple bobul. De aceea vor fi probleme cu produc¡ia”.

În aceastå toamnå, cooperativa a însåmân¡at 1.000 de hectare de grâu, iar în noiembrie grâul era råsårit ¿i evolua foarte bine. Pe de altå parte, pentru cultura de rapi¡a este dezastru. Din 300 hectare, doar 100 au rezistat. Din cauza secetei din septembrie octombrie, o parte din rapi¡å a “murit”. 200 de ha vor fi întoarse.

Apelul lui Petricå Vidan cåtre Ministerul Agriculturii este ca så îi ajute mai mult pe producåtorii agricoli, nu doar så le spunå cå agricultura este un domeniu strategic ¿i prioritar. Pentru cå, crede Vidan, agricultura are nevoie de circuite economice eficiente, iar baza o reprezintå procesarea ¿i zootehnia, care nu prea existå.

Gheorghe MIRON

Petric\ Vidan, director Cooperativa Trei Spice Profitul Agricol 45/2023

Carmen Botez, director executiv AIPROM

Fermierii, obliga]i s\ raporteze online câte pesticide folosesc Din 2026, to¡i fermierii din statele UE vor fi obliga¡i så transmitå cåtre autoritå¡ile na¡ionale tipul ¿i cantitatea de substan¡e fitosanitare utilizate. Acest lucru va fi posibil prin intermediul unei aplica¡ii speciale, ce va fi disponibilå gratuit.

socia¡ia Industriei de Protec¡ia Plantelor din România (AIPROM) ¿i CropLife Europe - Asocia¡ia Europeanå pentru Protec¡ia Culturilor (CLE) au prezentat recent proiectul Conformitatea etichetelor digitale, prin care fermierii ¿i autoritå¡ile na¡ionale vor ¿ti ce fel de pesticide sunt folosite, în ce cantitate ¿i pe ce culturi. Pentru a pregåti fermierii în acest sens, CropLife va lansa anul viitor un program-pilot în Germania (la cultura rapi¡ei), Italia (culturi de grâu) ¿i România (floarea-soarelui), prin care fermierii din cele trei ¡åri vor scana ambalajele produselor pentru protec¡ia plantelor, prin aplica¡ia AgriGuide. Datele vor fi transmise direct cåtre autoritå¡ile na¡ionale de profil, pentru a fi analizate ¿i stocate. Profitul Agricol 45/2023

Carmen Botez, director executiv al AIPROM, spune cå aceastå colectare a datelor privind substan¡ele fitosanitare nu ar trebui så conducå în niciun fel la sarcini administrative suplimentare pentru agricultori. Etichetele digitale vor fi identice cu cele tipårite, doar cå modul de utilizare Etichetarea digitalå va avea în vedere asigurarea unor condi¡ii pentru principalii “actori” din sistem: Fermieri - asigurarea utilizårii conforme a PPP, u¿urarea utilizårii documenta¡iei, control ¿i proprietate integrale asupra datelor. Echipamente agricole ¿i software - etichetele digitale trebuie så fie compatibile ¿i u¿or de integrat, iar datele trebuie så utilizeze aceea¿i limbå. Comisia Europeanå ¿i autoritå¡ile na¡ionale - asigurarea ¿i documentarea corectå a utilizårii actuale a PPP, dovezi pe bazå de date incontestabile cå ¡intele Uniunii Europene sunt îndeplinite. Inputuri agricole ¿i industria producåtoare CLE - sporirea încrederii în siguran¡a PPP ¿i utilizarea conformå a acestora, corectarea ¿i aducerea la zi a tuturor datelor cuprinse în etichetele digitale.

al substan¡elor fitosanitare va apårea automat în aplica¡ie, pentru ca fermierii så fie la curent cu recomandårile producåtorilor de pesticide ¿i cu dozele maxim admise. ¥n plus, se va crea o bazå de date sigure ¿i verificate pentru PPP, un acces instantaneu la con¡inutul substan¡elor fitosanitare, se va crea un protocol agregat pentru tratamente fitosanitare cu date primite direct din câmp, datele vor fi accesibile pentru efectuarea pulverizårii în conformitate cu reglementårile în vigoare. Toate aceste informa¡ii vor fi apoi înregistrate în programul de tratamente, ceea ce va îmbunåtå¡i ¿i eficientiza lucrårile în ferme. Prin programul pilot el etichetelor digitale conforme, în 2024 fermierii din Italia, Germania ¿i România vor ob¡ine acces la informa¡ii ¿i vor confirma loca¡ia lor ¿i date despre vreme, culturile tratate ¿i motivul tratamentului. Din 2026, ei trebuie så prezinte în timp real conformarea la instruc¡iunile etichetei ¿i asigurarea zonelor-tampon din câmp pentru culturile men¡ionate (grâu, rapi¡å ¿i floarea-soarelui), acela¿i lucru fiind valabil ¿i pentru alte culturi din 2027.

Arpad DOBRE 23

CULTURI VEGETALE

Noile Tehnici Genomice în abordarea Comisiei Europene

dr. Daniel BOT|NOIU pre[edinte Asocia]ia Fermierilor din România

Pe 5 iulie 2023, s-a atins un nou pas în procedura de revizuire a reglementårilor europene care vor fi aplicate Noilor Tehnici Genomice (NTG). Aceastå revizuire a legisla¡iei se desfå¿oarå printr-o ini¡iativå europeanå, care presupune un proces foarte complex, cu multe etape ¿i se va realiza în urmåtorii ani. Comisia a solicitat, a¿adar, studii cåtre JRC (Centrul Comun de Cercetare), privind evolu¡ia în domeniul cercetårii ¿i dezvoltårii (R&D). Ca urmare a acestor rezultate, Comisia Europeanå a publicat o propunere de reglementare pe 5 iulie 2023. Scopul acestei consultåri este de a informa Parlamentul European ¿i Consiliul European cu privire la opinia cetå¡enilor, care vor dezbate acest aspect în toamna/iarna 2023-2024. Întregul proces va dura, deci, mai mult de cinci ani! Comisia Europeanå propune reglementarea a douå categorii de produse derivate din NTG: mutageneza ¡intitå (cum ar fi tehnica CRISPR) ¿i cizogeneza. 24

Tehnica CRISPR permite tåierea preciså a ADN-ului celular (asemånåtoare unor foarfece moleculare) cu ajutorul unei proteine celulare (Cas) asociate cu un ghid ARN. Aceastå tåiere poate fi reparatå în mai multe moduri, cu modificåri minore precum ¿tergerea sau înlocuirea unui numår mic de unitå¡i de bazå ale ADNului (nucleotide), înso¡ite de o rearanjare genomicå, sau cu inser¡ia de material genetic mai substan¡ial. Cizogeneza este o modificare geneticå în care se utilizeazå doar material genetic din aceea¿i specie sau din specii cu o origine comunå, ¿i care poate fi realizatå ¿i prin tehnici de selec¡ie conven¡ionale. Noua propunere de reglementare europeanå face distinc¡ie între douå cazuri: Plantele NTG-1 sunt cele care prin noua reglementare sunt clasificate drept echivalente cu plantele conven¡ionale. Modificårile genetice minore produse în laborator cu ajutorul NTG, care ar fi putut så aparå ¿i în mod spontan în naturå sau så rezulte dintr-un proces de selec¡ie conven¡ionalå, fårå adåugarea de ADN stråin la patrimoniul genetic, sunt exceptate de la reglementarea organismelor modificate genetic. Nu sunt supuse evaluårii de risc sanitare ¿i de mediu. Dacå produsele derivate din aceste semin¡e nu sunt etichetate în mod specific, semin¡ele în sine sunt etichetate pentru a informa fermierul care le cultivå. Dupå depunerea unui dosar ¿i dupå opinia Agen¡iei Europene pentru Siguran¡a Alimentarå (EFSA), plantele incluse în aceastå categorie, NTG1, primesc aviz favorabil de la autoritå¡i, care le înregistreazå într-o bazå de date publicå.

Plantele NTG-2, care au fost de asemenea modificate cu ajutorul NTG, dar modificårile lor nu îndeplinesc criteriile pentru categoria NTG-1. Aceste plante NTG-2 sunt supuse unor reglementåri corespunzåtoare organismelor modificate genetic, care trebuie så fie propor¡ionale cu tråsåtura modificatå, dar includ o evaluare a riscurilor de mediu ¿i de siguran¡å. Dosarul de autorizare pentru plantele NTG-2 este mult mai dificil decât cel pentru plantele NTG-1. În special, trebuie så includå: (1) instrumente de tratabilitate molecularå; (2) etichetare care poate include men¡iuni despre toleran¡å la secetå sau la boli, îmbunåtå¡irea calitå¡ii alimentelor etc. ¿i (3) planuri de monitorizare a mediului. Deciziile autoritå¡ilor sunt înregistrate în bazele de date publice. La nivel european, orice soi înregistrat într-un catalog na¡ional apare în Catalogul Comun European, permi¡ându-i så fie comercializat în întreaga UE. Pânå în 2023, Catalogul Comun European con¡ine peste 23.000 de soiuri. Fiecare soi nou de plante este recunoscut ¿i certificat pe baza unor evaluåri exigente, prin caracteristicile produsului finit. Acest procedeu este foarte selectiv, deoarece doar 30% pânå la 40% dintre soiurile care solicitå aceastå recunoa¿tere o ob¡in. În Canada, reglementårile aplicate noilor produse se bazeazå pe urmåtoarea abordare: se evalueazå caracteristicile produsului finit ¿i calitatea produsului independent de metoda de produc¡ie: încruci¿are tradi¡ionalå, transgeneze (Organisme Modificate Genetic) sau NTG, prin reglementarea alimentelor noi. Aceastå abordare extrem de ra¡ionalå este marcatå de pragmatism ¿i eficien¡å. A fost posibilå pentru cå princiProfitul Agricol 45/2023

piul precau¡iei este diferit în America de Nord fa¡å de ce existå în Uniunea Europeanå, unde inova¡ia tehnologicå a evoluat într-un ritm mult mai lent. Cercetårile din ultimii douåzeci de ani au aråtat cå modificårile genomice prin inginerie geneticå, considerate anterior artificiale, adicå rezultatul manipulårii umane, apar spontan în naturå într-un moment independent de interven¡ia omului. S-a identificat faptul cå, în naturå, existå nu doar muta¡ii genetice, ci ¿i fluxuri transgenice complet spontane. Pe de altå parte, ingineria geneticå ne permite så alegem modificarea pe care

Profitul Agricol 45/2023

dorim så o facem într-un moment, eliberându-ne de efectele capriciilor naturii. Odatå cu progresul cunoa¿terii, cercetårile au aråtat cå Directiva 2001/18/CE a devenit învechitå. Publicatå în 2001, într-o perioadå în care încå exista multå incertitudine, ¿i pentru cå este definitå de principiul precau¡iei (Tratatul privind Func¡ionarea Uniunii Europene din 2016), Directiva Europeanå privind Organismele Modificate Genetic trebuie actualizatå. S-ar fi putut crede cå noile reguli de reglementare solicitate în anul 2019 de cåtre Consiliul Europei ¿i ini¡iate de cåtre Comisia Europeanå ar fi fost o

ocazie de a reconsidera legisla¡ia privind modificårile genomice în Uniunea Europeanå. Multe ¡åri din America de Nord ¿i de Sud, precum ¿i din Asia au adoptat aceastå solutie. Propunerea recentå a Comisiei Europene, publicatå la 5 iulie, aratå cå acest lucru încå nu este o prioritate. Aceastå atitudine precautå reprezintå un semnal fa¡å de riscul poten¡ial al inova¡iei în domeniul biotehnologic, economic ¿i agrifood, cu care se confruntå Uniunea Europeanå într-o lume globalizatå? Solu¡ia corectå este så låsåm oamenii de ¿tiin¡å så decidå înaintea politicienilor!

CULTURI VEGETALE

Optimizarea costurilor, Agro Holding e un grup de trei ferme din jude¡ul Teleorman, care însumeazå aproape 5.000 de hectare. La rândul såu, Agro Holding face parte din Vectr Holdings (African Industries Group), alåturi de Alisa Farming (17.700 ha în Cålåra¿i) ¿i AgroConcept (importatorul New Holland). Agro Holding ¿i Alisa Farming au management diferit ¿i totu¿i asemånåtor. Ca ¿i francezul Arnaud Charmetant, colegul såu de la Cålåra¿i, care e focalizat pe practicile agriculturii durabile, portughezul Ricardo Luís, managerul Agro Holding, are o filozofie câ¿tigåtoare: optimizarea continuå a costurilor de produc¡ie.

icardo Luís se aflå în România din 2012 ¿i a preluat frâiele Agro Holding în 2020, când firma avea ¿ase ani de existen¡å în agrobusinessul românesc, debutul fiind achizi¡ia unei ferme de 2.200 ha în Con¡e¿ti. Tot în 2020, în fermele Agro Holding s-a renun¡at la aråturå. “Am fåcut din 2020 trecerea la minimum till. Întâi am renun¡at la plug, iar apoi am eliminat ¿i discurile grele. În prezent, mergem pe lucrare verticalå, superficialå, cu un cultivator, acolo unde e nevoie. În anumite zone mai folosim ¿i scarificatorul. Este o tranzi¡ie spre no-till, tehnologie spre care ¡intim într-un viitor apropiat. Totu¿i, trebuie så procedåm cu aten¡ie. Solurile noastre au, în general, texturå medie, deci pot fi lucrate relativ u¿or. Înså orice transformare a tehnologiei de lucrare a solului trebuie gânditå pe termen mediu ¿i 26

lung. Nu ajung doi-trei ani så îmbunåtå¡e¿ti semnificativ compozi¡ia organicå a solului. ªi pânå ajungi acolo, trebuie så minimizezi riscurile de scådere a randamentului. Asta se poate face doar treptat, din aproape în aproape”. Prin trecerea la minimum till nu a observat o scådere a randamentelor. În schimb, a redus numårul de treceri, ob¡inând economii. “Sunt fermieri care preferå så discuiascå între recoltå ¿i semånat, pentru controlul buruienilor. Noi optåm pentru controlul chimic. Facem pregåtire cu o singurå trecere, dupå recoltatul floriisoarelui sau porumbului”. Consumul de motorinå a scåzut constant, din 2020 pânå acum, de la aproape 70 de l/ha la sub 50 l/ha. ªi mai este loc de îmbunåtå¡ire, spune Luís. De asemenea, timpul de lucru s-a redus în urma cre¿terii dimensiunii de lucru la semånåtori ¿i ma¿ini de erbicidat. Trecerea la minimum till a fost valorificatå ¿i prin înscrierea în programul Agreena de stocare a carbonului. “Am început în anul 2020-2021, testând pe 150 de ha. Apoi lucrurile au evoluat spre bine, fiindcå au îmbunåtå¡it, ¿i cu ajutorul nostru, suportul pentru clien¡i, platforma, condi¡iile. În sezonul urmåtor am crescut suprafa¡a pânå la 2.500 ha, 50% din suprafa¡a fermei. Contractele le-am semnat pe 5 ani. Anul acesta vom mai cre¿te cu 5001.000 de ha, fie tot cu Agreena, fie cu altå platformå. Sunt încå douå op¡iuni în pia¡å. Am purtat discu¡ii preliminare cu Cargill ¿i e-Agronom. Condi¡iile par oarecum asemånåtoare, poate în cazul unora o idee mai restrictive în privin¡a lucrårilor solului, în cazul altora beneficii fixe, mai mici”. Ar prefera så aleagå alt furnizor, pentru a împår¡i riscurile, înså decizia finalå va fi luatå spre sfâr¿itul anului, dupå o atentå cântårire a exigen¡elor cu beneficiile. Cert e cå suprafa¡a pentru credite de carbon va cre¿te, fiindcå pro-

gramul nu necesitå costuri suplimentare, deci câ¿tigul este clar ¿i net. În primii doi ani, Agro Holding a stocat, în medie, circa 0,8 t de carbon/ha, încasând între 26 ¿i 30 de euro/ha înscris în program. Suma se calculeazå pe fiecare parcelå în parte. Ea depinde de culturå, existen¡a culturii de acoperire, produc¡ia ob¡inutå, cantitatea de îngrå¿åminte folosite. Tot în scopul dråmuirii costurilor a fost redus semnificativ ¿i consumul de îngrå¿åminte. În primii doi ani de mandat ai portughezului mai mult, acum s-a intrat în faza de ajuståri fine. Înså totul este gândit prin prisma produc¡iei optime - nu cea mai mare, ci cea mai profitabilå. “De exemplu, teståm îngrå¿åminte mai moderne, precum ureea cu inhibitor de ureazå. Dar acestea sunt mai scumpe decât cele conven¡ionale ¿i încå nu am våzut un beneficiu real. Sunt convins cå va veni momentul când va avea sens så le folosim, dar încå nu suntem acolo”. Toate culturile sunt monitorizate prin satelit, se genereazå hår¡i NDVI, ferma este cartografiatå ¿i cu analize de sol o datå la 3-5 ani (aceea¿i solå). Informa¡iile adunate astfel sunt folosite pentru aplicarea îngrå¿åmintelor azotoase cu ratå variabilå, pe unele suprafe¡e. De asemenea, pentru gestionarea dozajului la semin¡e. “Nu ne place deloc så folosim nimic în plus peste ce este strict necesar!”. Cantitå¡ile de îngrå¿åminte folosite sunt sensibil sub cele medii din fermele comerciale. La semånat, norma de complexe starter DAP 18-46-0 este de 100 kg/ha în cazul orzului, 115 kg/ha pentru grâu, 125 kg/ha rapi¡å, 70-80 kg/ha floarea-soarelui, 100-120 kg/ha porumb. În vegeta¡ie se aplicå, dupå caz, îngrå¿åminte pe bazå de azot, sau azot cu sulf ori calciu, deci azotat de amoniu sau uree, sulfat de amoniu, nitrocalcar. Profitul Agricol 45/2023

CULTURI VEGETALE

“religia” Agro Holding

Ricardo Luís, manager Agro Holding

Nu se depå¿esc 90 de kg/ha de N substan¡å activå pentru orz, 115 kg/ha grâu, 110 kg/ha rapi¡å, 120 kg/ha porumb, 70 kg/ha floarea-soarelui. Dozele variazå în func¡ie de anul agricol, de precipita¡iile din prima perioadå a primåverii. Aport de microelemente se asigurå doar la rapi¡å ¿i floarea-soarelui (Bor ¿i Sulf), respectiv porumb (zinc), dacå sunt condi¡ii favorabile culturii. “În anii dificili evitåm fertilizarea foliarå - implicå un cost mare, cu impact redus”. Iar sezonul 2022-2023 a fost relativ dificil, inclusiv din punct de vedere agronomic, chiar dacå volumul redus al precipita¡iilor ¿i temperaturile foarte ridicate din timpul verii au avut impact semnificativ doar asupra porumbului ¿i culturilor proteice, care înså nu ocupå o suprafa¡å mare în rota¡ie. “Avem o structurå a culturilor stabilå: 25% grâu - anul acesta produc¡ia medie a fost 5,4 t/ha, orz de bere 22% - 5,8 t/ha, rapi¡å 10-15% - 3 t/ha, floare 20% 2,3 t/ha, porumb 170 ha - 3,8 t/ha. A fost al doilea an când am cultivat nåut pe Profitul Agricol 45/2023

10% din suprafa¡å, produc¡ie medie 1,6 t/ha. Am testat ¿i soia la neirigat pe 150 ha ¿i abandonåm ideea, fiindcå a fost 100% calamitatå”. Pe de altå parte, costurile de înfiin¡are au fost uria¿e, cu toatå parcimonia doveditå de Luís. Toate inputurile, mai ales îngrå¿åmintele, au fost achizi¡ionate anticipat, începând chiar din vara 2022, când pre¡urile erau “la cer”. Prin urmare, cheltuielile nu au fost acoperite din valorificarea produc¡iei.

Planuri de investi¡ii Cea mai importantå investi¡ie preconizatå în viitorul apropiat este extinderea suprafe¡ei lucrate, prin noi achizi¡ii de ferme ¿i terenuri. Terenurile Agro Holding sunt bine comasate, astfel cå 1.000 de ha vor putea fi irigate cu pivo¡i. Doar aproximativ 15% din terenuri sunt proprietate, înså contractele de arendå sunt încheiate pe termen lung, media fiind de 10 ani. În plan este ¿i achizi¡ia unei ma¿ini de erbicidat cu tehnologie green-on-

green ¿i green-on-brown camere video care pot identifica buruienile în culturå, aplicând erbicidul doar acolo unde este nevoie. Tot pentru optimizarea tratamentelor fitosanitare se va investi într-o sta¡ie de tratare a apei.

Probleme semnalate “Ne deranjeazå lipsa de predictibilitate pentru mediul de afaceri, prin schimbåri anuale ale Codului Fiscal, poate chiar de mai multe ori într-un an. Nu po¡i face un plan de afaceri pe cinci ani, fiindcå ¿tii sigur cå nu vor mai fi acelea¿i condi¡ii. În agriculturå, o mare problemå este lipsa cadastrårii terenurilor în foarte multe comune. Fårå cadastrare nici comasårile nu sunt posibile. Iar fårå comasåri legale e dificil sau chiar imposibil så te gânde¿ti la investi¡ii pe termen lung. Altminteri, faptul cå sunt condi¡ii dificile pentru fermierii români, pentru noi reprezintå o oportunitate, fiindcå ståm bine financiar”.

Robert VERESS 27

AGRICULTURA

ECOLOGIC| Seipro - solu]ia bio

pentru culturile viitorului P Magda ST|ICU} manager comunicare, Summit Agro România

Pregåtind culturile viitorului, cu o aten¡ie deosebitå pentru agricultura ecologicå, Summit Agro România, parte a Sumitomo Corporation din Japonia, specializatå în comer¡ interna¡ional ¿i investi¡ii în afaceri, a început în anul 2018 conturarea gamei de produse BIO în parteneriat cu Futureco Bioscience din Spania, unul din liderii europeni, de peste 20 de ani în domeniul cercetårii, dezvoltårii, produc¡iei ¿i comercializårii de biostimulan¡i ¿i produse bio de ultimå genera¡ie pentru protec¡ia plantelor.

åstrând ¿i unificând linia valorilor comune ale celor douå companii, prin alåturarea particulei “sei” a cuvântului seicho (“cre¿tere” în limba japonezå) ¿i “pro”, ca simbol al profesionalismului ¿i grijii pentru naturå, ia na¿tere gama de produse BIO Seipro, cu scopul de a reflecta ¿i promova calitatea, inova¡ia ¿i responsabilitatea fa¡å de mediu. Toate acestea sunt transpuse grafic prin intermediul frunzei de Ginkgo biloba, ce poartå o dublå semnifica¡ie, forma de evantai a frunzei reflectând atât originile japoneze ¿i principiile de dezvoltare ce guverneazå activitå¡ile Sumitomo Corporation de 400 de ani, cât ¿i calitå¡ile arborelui de Ginkgo biloba ce transcend mileniilor: rezilien¡å, anduran¡å ¿i longevitate. Urmårind de peste 3.500 ani dansul uimitor, în båtaia u¿oarå a vântului, al evantaielor verzi ale celui mai longeviv copac de Ginkgo biloba în¡elegem fundamentele ce au stat la baza dezvoltårii gamei Seipro, ce se dore¿te a fi un element definitoriu de sprijin al agriculturii pentru anduran¡å, continuitate ¿i grijå fa¡å de naturå. Dezvoltarea gamei de produse urmeazå îndeaproape liniile pie¡ei europene ¿i înglobeazå, în mod constant, cele mai noi rezultate ale cercetårii ¿i dezvoltårii în asigurarea sustenabilitå¡ii mediului ¿i produselor, urmând trendul de cre¿tere vizat de Uniunea Europeanå, de a egala pânå în anul 2050 valoarea de pia¡å a produselor chimice.

În acest moment gama de produse BIO Seipro cuprinde ¿apte produse biologice, concepute special så ajute plantele cultivate så treacå peste perioadele de stres, stimulând refacerea lor ¿i protejându-le de dåunåtori.

Shigeki ¿tiin¡a ¿i natura în slujba ta Fertilizant foliar de ultimå genera¡ie cu efect biostimulator, ce con¡ine macroelemente ¿i o gamå largå de microelemente chelatate u¿or asimilabile ¿i stimuleazå procesele fiziologice pentru a trece mai u¿or peste perioadele de stres, având efect rapid, vizibil.

Kaishi uitå de stres Biostimulant cu o formulå unicå ce stimuleazå metabolismul plantelor, iar L-aminoacizii liberi de origine vegetalå conferå un grad mare de puritate a moleculelor ¿i o excelentå preluare de cåtre plantå. Are rol în recuperarea plantelor dupå o perioadå de stres ¿i ajutå la dez- F voltarea sånåtoaså a acestora. Profitul Agricol 45/2023

Kinactiv Fruit fructificare la superlativ Biostimulant pe bazå de L-aminoacizi liberi de origine vegetalå, macro ¿i microelemente ce ajutå plantele de culturå så treacå mai u¿or peste perioadele de înflorire, fructificare - formarea ¿i dezvoltarea fructelor (procese fiziologice care cauzeazå stres plantei) pentru a ob¡ine o produc¡ie bogatå, sånåtoaså, cu atingerea poten¡ialului genetic (mårimea ¿i culoarea fructului, fermitate, con¡inut în zaharuri etc.).

Poate fi aplicat în orice stadiu de dezvoltare a plantei, fiind prietenos cu fauna auxiliarå ¿i prådåtorii naturali ai musculi¡ei albe de serå, nu laså reziduuri, nu creeazå rezisten¡å ¿i nu necesitå timp de pauzå pânå la recoltare. Ajutå astfel fermierii så atingå standardele solicitate de marile lan¡uri comerciale în ceea ce prive¿te nivelul de reziduuri în fructe ¿i legume.

Kinactiv Root rådåcini la superlativ

Taikyu Biostimulant cu o combina¡ie echilibratå de elemente, este produsul per- BIOputerea fructelor perfecte fect ce ajutå plantele så treacå peste perioadele de stres, stimulând refacerea ¿i dezvoltarea mai rapidå a unui sistem radicular sånåtos, optimizând astfel capacitatea nutri¡ionalå a plantei, conducând la dezvoltarea completå ¿i cât mai aproape de poten¡ialul såu genetic.

Biostimulant cu formulå unicå ce con¡ine substan¡e de naturå vegetalå 100% (glicin-betainå, L-prolinå, azot organic, carbon organic). Are o solubilitate foarte bunå, rapidå, fiind u¿or preluat de cåtre plantele de culturå, ceea ce le ajutå så reziste perioadelor de stres cauzat de factorii biotici ¿i abiotici. Asigurå o revenire mai rapidå în urma stresului ¿i este recomandat a fi utilizat în special pentru reducerea procesului de cråpare a fructelor în perioadele cu ploi abundente urmate de temperaturi ridicate, de lungå duratå.

NoFly insectele NU-i rezistå! Insecticid bio ce con¡ine spori ai ciupercii entomopatogene Isaria fumosorosea (tulpina FE 9901) ¿i provoacå un proces natural de combatere a musculi¡ei albe de serå (Trialeurodes vaporariorum), în toate stadiile de dezvoltare. 30

BrasiPro fii Pro nutri¡ie! Fertilizant foliar complex ce îmbunåtå¡e¿te dezvoltarea rådåcinilor ¿i frunzelor, excelent revitalizant al culturii,

esen¡ial în formarea tulpinii ¿i intensificarea metabolismului, asigurând o dezvoltare uniformå a plantei ¿i o preluare rapidå a solu¡iei nutritive. Suntem aståzi, mai mult ca oricând, mai aproape de naturå, de culturi, de florå ¿i faunå ¿i avem la dispozi¡ie cele mai avansate instrumente de lucru ¿i tehnologii de ultimå genera¡ie pentru a în¡elege, a cuantifica, a analiza, dar mai ales a adapta ac¡iunile ¿i produsele noastre într-un efort comun de protejare ¿i dezvoltare a unei economii ¿i agriculturi durabile cu impact major asupra resurselor planetei pentru mai departe. Summit Agro România a luat fiin¡å în anul 1997 ¿i este parte a Sumitomo Corporation, cu sediul central în Japonia, ce are o istorie care dateazå încå din 1630 ¿i este prezentå în 66 de ¡åri ¿i regiuni cu peste 74.000 de angaja¡i. Sumitomo Corporation desfå¿oarå activitå¡i în diferite industrii ca: finan¡e, asiguråri, comer¡, extrac¡ie ¿i prelucrare a metalelor, transporturi ¿i sisteme de construc¡ii, mediu ¿i infrastructurå, media, bunuri ¿i servicii pentru îmbunåtå¡irea stilului de via¡å, resurse minerale, energie, produse chimice ¿i electronice.

Mai multe detalii despre Summit Agro România & Sumitomo Corporation pute¡i gåsi pe site-ul companiei www.sumi-agro.ro sau apelând cu încredere la reprezentan¡ii din teritoriu ai Summit Agro România.

Profitul Agricol 45/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Problemele cresc\torilor de Bazna [i Mangali]a De¿i pia¡a func¡ioneazå bine, avizul interjude¡ean necesar pentru valorificarea porcilor se ob¡ine foarte greu, dacå nu chiar deloc.

În

primul rând, un crescåtor trebuie så aibå o fermå înfiin¡atå conform normelor impuse de Uniunea Europeanå ¿i så îndeplineascå toate prevederile legii. De aceea anul acesta este mai greu så primeascå acel aviz, necesar pentru a vinde porcii între jude¡e. “Avizul interjude¡ean de la DSVSA trebuie eliberat mult mai u¿or, a¿a cum a fost pânå în 2022”, spune Costina Maria Dan, secretar general al Asocia¡iei crescåtorilor de rase tradi¡ionale Bazna ¿i Mangali¡a Arad. Så nu mai fie impuse condi¡ii mult prea greu de îndeplinit pentru un fermier, mai ales dacå e mic. Crescåtorii doresc, în primul rând, så îi facå animalului acel test de pestå porcinå africanå care dovede¿te cå porcul este negativ ¿i apoi completatå fi¿a de dezinfec¡ie a autovehiculului cu care sunt transportate animalele, în alte jude¡e unde existå comenzile. Atât este de ajuns. Nu trebuie ca autoritå¡ile så cearå mai mult. Så cre¿ti rase ca Bazna ¿i Mangali¡a

Profitul Agricol 45/2023

Costina Maria Dan [i colegii

nu este deloc u¿or. Micii crescåtori nu vor så-¿i înfiin¡eze ferme cu acte ¿i nici så se înscrie în organiza¡ii, nu vor så investeascå în bunåstarea animalelor, ¿i nici în condi¡ii de biosecuritate. În plus, trebuie så-¿i facå obligatoriu partea scripticå, så aibå un registru genealogic, nu doar pe reproduc¡ie, ci ¿i pe legisla¡ia cerutå de Direc¡ia Sanitar Veterinarå. Sunt crescåtori care nu vor så depunå efort ¿i så investeascå pu¡in pentru a îndeplini aceste minime norme pentru înfiin¡area unei ferme cu documente pentru a putea så se înscrie în asocia¡ie. “Aceasta este marea problemå cu care ne confruntåm. E greu så îi convingi cå trebuie så investeascå atât în animale de reproduc¡ie, cât ¿i în norme de biosecuritate”, spune Maria Dan.

Cine vrea trebuie så transmitå lunar documente atât la asocia¡ie, cât ¿i la autoritå¡i, fiindcå vor fi controla¡i. “Aståzi, multe animale sunt respinse fiindcå nu îndeplinesc condi¡iile stricte prevåzute de rasa purå Mangali¡a ¿i Bazna. Prin urmare, trebuie fåcute verificåri, fiindcå un crescåtor poate så nu fie corect, poate så declare una ¿i în realitate så fie altceva. Dacå el are o scroafå de Mangali¡a, dar o monteazå cu un vier Duroc sau Marele Alb, atunci nu mai iese Mangali¡a purå, ¿i asta nu se acceptå. De aceea, Asocia¡ia are o comisie tehnicå centralå, formatå din cinci membri speciali¿ti care cunosc foarte bine rasa. Atunci când sunt solicita¡i, F

Gheorghe MIRON 31

CRE{TEREA ANIMALELOR ei se deplaseazå în ferme ¿i verificå animale fenotipic. Speciali¿tii ¿tiu foarte bine cum trebuie så arate acel animal, fac måsuråtori la fa¡a locului, analizeazå caracteristicile fizice, fac måsuråtorile purcelu¿ului, måsoarå ¿i cântåresc scroafa ¿i vierul. Urmåtorul pas este genotiparea. Se ia sânge de la fiecare animal ¿i este trimis la un laborator special de la Cluj, unde se fac analize, se stabilesc harta genomicå ¿i ADN-ul animalului, ¿i la scroafå, ¿i la vier. Fermierul pretinde cå un purcel este rezultatul împreunårii dintre cele douå animale ¿i se face analiza ADN-ului. Dacå rezultatele aratå cå acesta nu provine de la cei doi pårin¡i, vier ¿i scroafå, înseamnå cå crescåtorul a min¡it, iar asta nu se acceptå în asocia¡ie.”

Succes de pia¡å Pânå în 2021, poveste¿te Maria Dan, îi era foarte greu så gåseascå crescåtorii mici interesate de Bazna ¿i Mangali¡a. Dar, de doi ani, situa¡ia s-a schimbat ¿i sunt destul de mul¡i cei vor så creascå aceste rase, mai ales Mangali¡a. De aceea, în primåvara anului 2023, au fost vându¡i to¡i purceii care au fost pregåti¡i pentru pia¡å. Mai mult, pre¡ul s-a triplat. Un purcelu¿ul de maxim 10 kg în¡årcat se vindea cu 100 euro în 2020, iar anul acesta a crescut la 300 de euro. “Dar cei mai mul¡i crescåtori îi vor pentru gospodåria proprie, nu vor neapårat så-i vândå”, explicå Maria Dan. Speciali¿tii sus¡in cå aceste rase tradi¡ionale au o carne ¿i o gråsime cu calitå¡i nutritive superioare ¿i mult mai

gustoase ¿i sånåtoase, cu pu¡in colesterol, dar cu omega 3 ¿i omega 6. “Mangali¡a este somonul cu patru picioare, cum se mai spune. Oamenii au aflat aceste detalii, de aceea a crescut interesul pentru aceste rase tradi¡ionale de suine”. Astfel, multe familii nu mai vor så creascå decât Bazna ¿i Mangali¡a. Faptul cå s-a îmbunåtå¡it situa¡ia porcului de Bazna ¿i Mangali¡a este ¿i pentru cå programele de sprijin desfå¿urate de Ministerul Agriculturii au ajutat foarte mult acest sector de ni¿å. S-a dublat ¿i subven¡ia pe scroafå, la 150 de euro. De asemenea, a ajutat mult programul de minimis care de patru ani func¡ioneazå cu succes, iar acum rezultatele se våd ¿i a determinat så creascå efectivele de porci.

Rasele vechi de suine prind mai ales în fostele teritorii ale Imperiului Asocia¡ia crescåtorilor de rase tradi¡ionale a fost înfiin¡atå în 2015. A pornit cu câteva sute de scroafe de reproduc¡ie, iar acum, în registrul genealogic sunt înscrise 3.000. “Este spectaculoaså cre¿terea, dacå ne raportåm la 2015. Vorbim de raså purå Mangali¡a ¿i Bazna. În plus, sunt ¿i foarte multe capete care nu sunt înscrise în registrul genealogic, iar numårul lor ar cre¿te la 20.000 de scroafe”, spune Maria Dan. Cei mai mul¡i crescåtori de Bazna ¿i Mangali¡a se aflå Arad, în jur de 50 de ferme înregistrate în asocia¡ie, dar sunt alte mii de familii care cresc Mangali¡a în gospodårii. La nivel na¡ional, sunt 150 de ferme înregistrate. Cu toate aceste cifre promi¡åtoare, suntem mult în urma crescåtorilor din Ungaria. ¥nceputurile dezvoltårii acestei rase a început la Chi¿inåu Cri¿, în Arad. Mangali¡a era cunoscutå acolo de pe vremea Imperiului Habsburgic. Cei care au promovat cel mai mult aceastå raså au fost austriecii, înainte de 1900. Ei au înmul¡it rasa ¿i toatå Europa de Vest a consumat carne de Mangali¡a în acea vreme. Nu existau al¡i porci care så trezeascå interesul 32

a¿a mare al fermierilor români. Cea mai mare fermå de Mangali¡a se afla la Chi¿inåu Cri¿, ¿i tot în jude¡ul Arad se afla centrul de colectare al porcilor Mangali¡a. “To¡i nem¡ii ¿i to¡i ungurii pânå în Italia au mâncat carne de Mangali¡a în timpul Imperiului Austro Ungar”, a concluzionat Maria Dan. Turmele de porci erau duse pe jos de la Chi¿inåu Cri¿ pânå în Viena. Era un spectacol, cu milioane de exemplare. Din påcate, animalele au fost decimate în timpul unei peste porcine care de la începutul secolului XX. Atunci, au murit foarte multe suine, fiindcå nu existau nici tratamente eficiente ¿i, bineîn¡eles, nici vaccin cu care fermierii så lupte împotriva pestei.

Dezastru a fost colosal, mai ales cå animalele erau crescute în totalå libertate ¿i virusul s-a transmis cu repeziciune. ªi aståzi, pe primul loc în cre¿terea raselor tradi¡ionale se aflå Aradul, pe locul doi Clujul, iar pe trei, Suceava. ¥n Timi¿ existå o fermå de câteva sute de Mangali¡a, ¿i mul¡i mici crescåtori neînscri¿i în asocia¡ie. În ultimii doi ani, a început ¿i sudul României så creascå cele douå rase. A¿adar, cei mai mul¡i ¿i mari crescåtori se aflå în Transilvania, apoi în Moldova. Mai sunt ferme în Muntenia, dar pu¡ine. Abia în 2023 s-a ajuns la un nivel în care autoritå¡ile recunosc asocia¡ia ca un partener de nådejde, necesar în dezvoltarea acestui sector, al raselor tradi¡ionale de porci. Profitul Agricol 45/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Se d\ avansul SCZ pentru oi APIA anun¡å cå plåte¿te în aceastå perioadå avansul la sprijinul cuplat zootehnic pentru venit (SCZ), subven¡ie europeanå cu cel mai mare cuantum, în acest moment, din oierit. Mai precis, se acordå acum 70% din SCZ. O oaie prime¿te SCZ pe 2023 suma totalå de 16,9448 euro/cap, iar avansul este 70% din aceastå sumå, adicå 11,8613 euro/cap = 58,9921 lei pentru fiecare oaie. Cursul valutar stabilit este de 4,9735 lei/euro. Conform condi¡iilor APIA de acordare a sprijinului cuplat, numårul minim de ovine femele pentru care se face plata diferå în zona montanå fa¡å de

celelalte zone. La munte, se acordå SCZ pentru un numår minim de 60 de oi, iar numårul maxim pentru care se plåte¿te este de 500 de oi. Prin urmare, un oier poate lua minim 3.539,5 lei pentru 60 de oi ¿i 29.496 lei pentru 500 de oi. Oierii de la deal ¿i câmpie primesc SCZ pentru minim 150 de oi eligibile, adicå în total 8.848,8 lei. Pentru maxim 500 de oi eligibile, ei primesc 29.496 lei. Plata avansului APIA se încheie la data de 30 noiembrie 2023. Dupå data de 1 decembrie, începe plata diferen¡ei dintre avansul APIA de 70% ¿i cuantumul integral pe cap de oaie.

S-a pl\tit avansul pentru vaci APIA a plåtit, pânå pe 30 noiembrie, avansul la sprijinul cuplat zootehnic, subven¡ia europeanå din zootehnie pentru vacile de lapte. APIA trebuie så acorde în acest an 338 euro/vacå, dar avansul este de 70% din aceastå sumå, adicå 236,6 euro pe vaca de lapte = 1.176,7301 lei. APIA face plata în lei la un curs valutar de 4,9735 lei/euro. Sprijinul cuplat pentru venitul vacilor de lapte se acordå anul acesta pentru minim 10 vaci de lapte eligibile la platå ¿i pentru maxim 250 de vaci de lapte.

Profitul Agricol 45/2023

Pentru zona montanå, pragul minim este de 5 vaci, iar cel maxim este de 250. Prin urmare, 5 vaci de munte vor primi 5.883,6505 lei. Pentru 250 de vaci cu lapte eligibile, fermierul va primi 294.182,525 lei. Pentru 10 vaci cu lapte, va lua 11.767,301 lei. Sprijinul cuplat pentru vaca de carne este în acest an de 279 euro. Avansul de 70% înseamnå 195,3 euro, adicå 971,3245 lei pe vacå. Indiferent de zona în care se aflå ferma, pragul minim pentru care se acordå sprijinul cuplat zootehnic este de 10 vaci eligibile, iar

pragul maxim råmân acela¿i - 250 de vaci. Prin urmare, fermierul va primi 9.713,245 lei pentru 10 vaci ¿i, respectiv, 242.831,125 lei pentru 250 de vaci. APIA încheie plata avansului la subven¡ii pe data de 30 noiembrie 2023, iar dupå 1 decembrie, începe plata diferen¡ei de 30% din cuantumul subven¡iilor. E clar cå nu avem bani suficien¡i pentru zootehnie...

pagin\ de Viorel PATRICHI

CRE{TEREA ANIMALELOR

Dinasta }\ranilor de pe Obcina Ursului Din motive pur electorale, România este ¡ara cu cei mai mul¡i fermieri din Europa. Politicienii no¿tri au refuzat så vadå diferen¡a între gospodåria ¡åråneascå, devenitå în actele ANSVSA gospodåria popula¡iei, ¿i ferma efectivå, cea fiscalizatå. De aceea, nu urmåre¿te nimeni cum se transformå o gospodårie ¡åråneascå în fermå de familie ¿i ce trebuie fåcut pentru înlesnirea procesului.

În

acest context, ce face un ¿ef de promo¡ie dupå absolvirea facultå¡ii la USAMV? Vine la Bucure¿ti ¿i vinde granule pentru mâ¡e! Onest din fire ¿i prin educa¡ie, Costel ºåran din satul Botu¿, comuna Fundu Moldovei, jude¡ul Suceava, a gândit altfel: a råmas pe munte ¿i aici a împlinit 30 de ani. A studiat temeinic legisla¡ia, a învå¡at ce este un sistem de operare ca ansamblu de programe, care are rolul de a gestiona ¿i de a facilita utilizatorului accesul la resursele sistemului de calcul. Apoi, a preluat gospodåria tatålui Ion ºåran de pe Obcina Ursului ¿i a transformat-o în fermå de familie. Dinastia ºåranilor are casele de locuit pe malul drept al râului Moldova, în satul Botu¿, iar sus, pe Obcina Ursului, a råmas doar casa unche¿ului. Acolo stå acum nepotul Ion ºåran, care îngrije¿te vacile aici pânå toamna târziu. Mai sus de Botu¿, este Râpa la Safta ¿i vârful Bobeci. Casele lui Ion ºåran ¿i ale strånepo¡ilor au fost ridicate pe Prelucå, adicå într-o veche poianå de altådatå.

“Eu am crescut în casa de pe deal a unche¿ului, eram legat de via¡a de munte. M-am gândit ce facultate så fac, ¿i m-am dus la Montanologie, la USAMV Ia¿i. Am vrut så råmân acolo, dar pårin¡ii mi-au zis så vin acaså pentru cå noi avem totu¿i un pic de teren. Nu-mi gåseam locul. Am venit, dar nu aveam bani pentru finan¡are. Am studiat foarte mult, am citit ghidurile pentru fonduri europene. În 2017, nu se deschisese nicio sesiune pentru tinerii fermieri. În 2018, a apårut ghidul. Norocul meu a fost cå îndeplineam majoritatea condi¡iilor, aveam punctaj mare pentru tânårul fermier. Foarte mult a contat faptul cå aveam studii superioare pentru “nivelul de calificare”. Am luat 25 de puncte aici. Am avut un atu din start. Se puncta foarte bine preluarea integralå a exploata¡iei. Tata de¡inea vaci ¿i deci avea exploata¡ie. Am preluat tot terenul de la tata, cu efectivele de animale. Trebuia så am minim 12.000 SO. Am calculat ¿i aveam 10.000 SO. Am mai cumpårat douå vaci, am mai concesionat ceva teren, pânå mi-am fåcut numårul minim de SO-uri, iar acum am 15.000. Am depus dosarul de finan¡are.”

A trebuit så învingå toatå birocra¡ia care nu iartå pe nimeni, mai ales pe cei care nu au speciali¿ti care så umble pentru ei din u¿å în u¿å. El crede cå “tinerii nu trebuie så se lase, så nu abandoneze, s-o ia de la capåt, pânå reu¿esc.” El a¿a a fåcut ¿i a sfin¡it recent pensiunea pe care a ridicat-o pe Prelucå. “Eu ¿tiu bine cât e de greu. Trebuie så-¡i faci curå¡enie în Registrul Agricol. Te duci la notar, faci un contract de comodat ¿i transferi terenul în proprietate. Trebuie så ob¡ii cod de exploata¡ie pentru animale. Îl preiei, faci altul. Trebuie rota¡ie de animale. Ai nevoie de un acord de mediu de la jude¡. Trebuie så faci platformå de gunoi pentru animale. Iei ¿i de la DSV autoriza¡ie. Dacå nu le ob¡ii din timp, nu rezolvi. Acolo sunt ni¿te termene, trebuie så le respec¡i. Nu trebuie så te descurajezi. Foarte mul¡i încearcå ¿i nu reu¿esc. Eu am izbutit, am accesat proiectul de 40.000 de euro, am fåcut investi¡ia. Am avut control pentru tran¿a a doua de împrumut. Am îndeplinit planul de afaceri. În timp ce derulam proiectul pentru «Tânårul fermier», tot studiind legisla¡ia, am våzut o altå måsurå de interes pentru

Ion [i Costel }\ran Profitul Agricol 45/2023

Ion }\ran (stânga), Tiberiu }\ran, Geta }\ran, mama, [i Costel }\ran

zona noastrå: Måsura 6.2. Era o måsurå pe vechiul PNDR 2014-2020, care se referea la investi¡ii non-agricole. Era o sumå forfetarå de 50.000 de euro pentru diversificarea activitå¡ii agricole. ªi am zis: «Hai så vedem despre ce e vorba!» Am studiat, am citit ghidul, am våzut la ce se referå principiul diversificårii activitå¡ilor agricole. Rezulta cå trebuie så îmbinåm ferma de zootehnie cu turismul. A¿a am accesat måsura. Am primit punctaj suplimentar pentru accesarea Måsurii 6.2 fiindcå aveam deja o activitate agricolå desfå¿uratå de peste 12 luni. Comuna Fundu Moldovei era trecutå în anexa måsurii “cu poten¡ial turistic ridicat”, ceea ce a contat mult pentru proiect. Este ¿i zonå defavorizatå pentru plå¡ile suplimentare. Am depus proiectul, l-am câ¿tigat. A¿a am achizi¡ionat ATV-urile pentru organizarea traseelor montane numai din UAT Fundu Moldovei. Am construit apoi un foi¿or pentru activitå¡i de recreere, cu biliard, cu tenis de maså. Se poate face un punct gastronomic local, care nu-i complicat de ob¡inut. Este o investi¡ie de viitor. Nu pot face restaurant pentru cå nu e lume multå, dar un punct gastronomic local, cu 10-12 locuri, se poate face. Så speråm cå vor mai fi finan¡åri prin noul Plan Na¡ional Strategic ¿i autoritå¡ile poate vor fi interesate så amenajåm ¿i puncte gastronomice locale.” A luat un tractor mic, de la Bra¿ov, potrivit pentru lucrårile lui. Are 35 CP. “Cei de la IRUM le fac mari pentru mine. Eu am balotierå ¿i fac balo¡i mici, din fân de munte, mai u¿or de transProfitul Agricol 45/2023

portat.” A costat 13.000 de euro. L-a luat în cadrul proiectului, împreunå cu balotiera, greblå, cositoare. Toate sunt mici, pentru dimensiunea tractorului. Mai întâi, Costel ºåran a ridicat casa pentru familie. Apoi au venit toate la rând pentru pensiune, ¿i un ciubår enorm din lemn de brad pentru turi¿ti. O båtrânå a crezut cå vrea så facå agheazmå mare pentru Boboteazå în ciubår nou de brad, ca arhiepiscopul Snagoveanu. “A¿a de mare, maicå?!” A construit ¿i garaj pentru tractor. Tot aici, gåzduie¿te cele 3 ATV-uri, pe care le închiriazå pentru turi¿ti. “Toate au mers din una în alta. Fårå fermå, nu erau nici ATV-urile. Le integrez pe toate în activitatea pensiunii. Îi pot duce pe turi¿ti ¿i pe Giumalåu”. A primit doar 50.000 de euro pentru partea de agro-turism, dar totul a costat mult mai mult. Un ATV costå 7.000 de euro. Foi¿orul are o salå mare, unde piesa de rezisten¡å este cuptorul pentru pâine ¿i poale-n brâu, cu sobå, cu gråtar ¿i afumåtoare, toate încorporate frumos. Partea de agrement a fost evaluatå la 70.000 de lei în 2020, dar a prins scumpirile de dupå pandemie din 2022 ¿i costurile s-au dublat: 150.000 de lei. To¡i apropia¡ii au sårit ¿i l-au împrumutat ca så nu ajungå la bånci... Costel ºåran nu vrea så renun¡e la vaci ¿i inten¡ioneazå så dezvolte nucleul de Brunå. Pe lapte prime¿te 95 de bani pe litru. Atât oferå Dorna Lactalis. ªi este singura ¿anså de supravie¡uire pentru ferma de pe Obcina Ursului. “Nu putem face agro-turism fårå zootehnie. Punem pe masa turistului un lapte natural, proaspåt, un preparat de

caså din carne de tåura¿. Dar nu ne permitem så tråim numai din fermå fiindcå nu se poate. Fiecare are ¿i o carte de muncå undeva. Dacå reu¿im så dezvoltåm componenta de agro-turism, cred cå am putea asigura o carte de muncå, dar numai prin combina¡ie cu zootehnia. Este un model specific zonei montane. A crescut interesul pentru cumpårarea terenurilor în regiune. A ajuns 4 euro un metru påtrat. Este un pre¡ mare pentru un teren fårå utilitå¡i, chiar fårå acces auto, fårå nimic.” Sperå så poatå construi o instala¡ie fotovoltaicå pentru refugiul de pe munte. Dacå nu se mai då subven¡ia pentru fânea¡å, cre¿te pådurea la loc. Aproape fiecare ¡åran de pe malul Botu¿elului mai are 3-4 vaci care se chinuie så pascå pe på¿unea stråjuitå de gard electric. Comunicarea trebuie så fie afectivå la fiece pas. Cineva ¿i-a pus tricolor mare ¿i nou la poiatå, så vadå ¿i vacile care este ¡ara lui. Parcå toatå ºara de Sus a Moldovei a luat foc din spaimele de iarnå ale fagului, ale mesteacånului, ale cire¿ului sålbatic. Oare când se va construi pe aici Via Transilvanica? Sau un alt proiect serios pentru zonå. Seceta a mu¿cat adânc din Obcina Ursului. Otava de fân abia se i¡e¿te de sub uscåturi, hribii nu au crescut ¿i nici ghebele nu au ie¿it în acest an. Må uit atent la Costel ºåran ¿i trebuie så retractez: bådia Ion nu este ultimul ºåran de pe Obcina Ursului, cum credeam eu anul trecut...

Viorel PATRICHI 35

COOPERATIVE AGRICOLE

Ionu] Lungoci este directorul executiv al grupului de cooperative VegetalRo Cooperativa Agricolå Vegetal România lntegrat - VegetalRo, ce include 28 de cooperative agricole din Muntenia, Moldova, Dobrogea ¿i Banat, ai cåror membri lucreazå 110.000 ha, a fost înfiin¡atå anul acesta. Recent, director al VegetalRo a fost numit Ionu¡ Lungoci, fost director executiv al cooperativei Dobrogea Sud. Lungoci a råmas cu ferma familiei membru în Cooperativa Dobrogea Sud. Scopul declarat al înfiin¡årii VegetalRo, cooperativå de grad 3 (cel mai înalt nivel de asociere cooperatistå), este dezvoltarea procesårii ¿i scurtarea lan¡ului de vânzare de la producåtor spre consumator final.

Cele 28 de cooperative membre reprezintå în principal fermieri producåtori de cereale ¿i oleaginoase, dar ¿i

producåtori de culturi proteice, furaje, cartofi ¿i sfeclå de zahår. O parte din cooperativele membre proceseazå sau sorteazå materia primå, ob¡inând produse cu valoare adåugatå, respectiv: semin¡e certificate, pele¡i ¿i brichete din paie, ¿roturi, urluialå, pele¡i furajeri, cartofi sorta¡i ¿i ambala¡i. Cooperativele din VegetalRo au aderat ini¡ial la UNCSV. În prezent, VegetalRo este doar membru onorific în UNCSV, pentru continuarea reprezentårii în dialogul civil pe plan na¡ional ¿i european.

Ionu] Lungoci

Robert VERESS

UNCSV a semnat Manifestul Cogeca la Tarragona Lideri ai cooperativelor agricole din întreaga Uniune Europeanå s-au reunit la Tarragona, Spania, pentru a lansa Manifestul Tarragona, cu 20 de obiective care abordeazå criza demograficå cu care se confruntå sectoarele europene de agriculturå ¿i silviculturå. Din partea UNCSV, manifestul a fost semnat de cei 33 de participan¡i. Între obiective ¿i instrumentele de atingere a acestora se numårå sprijinirea proiectelor profesionale ale tinerilor, reducerea costurilor opera¡ionale ale fermelor administrate de tineri, gåsirea solu¡iilor de gestionare a riscurilor pentru tinerii fermieri, implicarea tinerilor în activitå¡i cooperatiste, facilitarea 36

accesului la finan¡are bancarå, dezvoltarea programelor de formare profesionalå în cooperative, pentru umplerea golului de competen¡e în domeniul sustenabilitå¡ii, digitalizårii, agriculturii organice ¿i economiei circulare, facili-

tarea de stagii interna¡ionale, programe de mentorat prin cooperarea între cooperativele mari ¿i mici ¿i între cooperatori tineri ¿i experimenta¡i.

Robert VERESS Profitul Agricol 45/2023

MA{INI & UTILAJE Utilajele [i ferma stau sub “umbrela” Claas connect Claas va lansa anul viitor platforma digitalå Claas Connect, care va oferi conectivitate integralå, de la configuratorul de produse pânå la agricultura de precizie.

rin aceastå platformå pe bazå de stocare a datelor în cloud, Claas a combinat gestionarea digitalå a utilajelor, planificarea serviciilor cu maparea productivitå¡ii, hår¡ile de aplicare ¿i documenta¡iile. Având ca motto Urmåtorul pas în agriculturå, noul sistem se bazeazå pe o conectivitate mai bunå, o utilizare ¿i mai u¿oarå ¿i o rela¡ie mai strânså între client, dealer, producåtor ¿i parteneri. Prin Claas Connect fermierii vor avea aces la toate informa¡iile în cadrul unei singure platforme, cu un singur ID: gestionarea utilajelor chiar ¿i în cazul unor producåtori multipli, gestionarea licen¡elor, documenta¡ia ¿i aplica¡iile de agriculturå de precizie combinate întrun singur loc, cu o interfa¡å de utilizator standardizatå. Conectivitatea este cuvântul de ordine, de la gestionare digitalå a utilajelor, la procesul de cota¡ie ¿i achizi¡ie pânå la prelucrarea datelor utilajului, planificarea lucrårilor de service, consiliere cu privire la lubrifian¡i, comandarea pieselor de schimb ¿i alte func¡ii de asisten¡å, cum ar fi manualele de utilizare digitale. Totul începe cu o recomandare ¿i o ofertå pentru un nou utilaj Claas. Dacå 38

fermierul este deja înregistrat la Claas permite monitorizarea online a Connect, poate accesa configuratorul sarcinilor, vizualizarea hår¡ii, pozi¡iile ¿i prin intermediul ID-ului, î¿i poate con- starea utilajului cu transfer u¿or de date figura utilajul dorit ¿i poate solicita o online. ofertå sau o demonstra¡ie. Din 2024 vor fi oferite ¿i licen¡ele suDistribuitorul pregåte¿te oferta sau plimentare: asigurå utilaj pentru demonstra¡ie. - Fleet Connect: documentare auDacå fermierul face o achizi¡ie, datele tomatå, specificå câmpului, la nivelul utilajului apar pe portalul såu Claas întregii flote, cu date despre utilaje ¿i Connect la livrare, cu acces direct la procese, plus mesaje de alertå specimanualul de utilizare digital al utilajului, fice utilajului. ce lubrifian¡i sunt necesari etc. - Field Connect: bibliotecå digitalå ¿i Cu licen¡a pe 5 ani Machine Con- "banc de lucru" pentru hår¡i privind pronect furnizatå împreunå cu utilajul, in- ductivitatea, de înaltå rezolu¡ie, date tervalele de între¡inere relevante sunt geografice cu imagini prin satelit ¿i hår¡i introduse automat în portal. Acestea de sol, precum ¿i op¡iunea de a genera oferå o imagine de ansamblu asupra lu- hår¡i de poten¡ial ¿i de productivitate crårilor de între¡inere viitoare ¿i permit bazate pe monitorizarea vegeta¡iei penreprezentan¡elor Claas så planifice tru planificarea aplica¡iilor cu rate varimentenan¡a în avans. abile. Field Connect include planifiPe lângå Machine Connect, fer- carea rutelor ¿i crearea de linii de mierii mai beneficiazå ¿i de licen¡a de referin¡å. bazå Farm Connect pentru agricultura de precizie ¿i gestionarea digitalå a fermei la nivel de bazå. Aceastå licen¡å Arpad DOBRE

Profitul Agricol 45/2023

MA{INI & UTILAJE

Dronele agricole nu sunt chiar în legalitate Aståzi, în Uniunea Europeanå nu existå reglementåri unitare în privin¡a utilizårii dronelor agricole. Câteva state au o legisla¡ie mai mult sau mai pu¡in permisivå, cum este cazul Ungariei, dar în România, unde se utilizeazå de câ¡iva ani, aceste drone nu sunt în legalitate. În ultimii 5-6 ani am fost invita¡i de mai multe ori, ca preså de specialitate, så participåm la demonstra¡ii cu drone agricole în diferite ferme. La toate expozi¡iile de ma¿ini ¿i utilaje agricole, la loc de mare interes se aflå expuse dronele agricole de diferite mårimi, tot mai impresionante an de an. Aståzi existå inclusiv drone cu motor diesel, care au o autonomie de câteva ore, sau de echipamente cu motoare electrice ac¡ionate de acumulatori, cu autonomie de pânå la 20 de minute. Ni se spune cå aceste drone pot trata cu ratå variabilå, chiar în mod autonom culturile, pe baza hår¡ilor stabilite anterior de alte drone, prin care camerele în infraro¿u "våd" dåunåtorii sau bolile ce apar în culturi ¿i oferå imagini pentru aplicarea tratamentelor necesare. Aflåm, de asemenea, cå tratamentele cu drone necesitå cel mult 10% din cantitatea de apå folositå de sprayerele conven¡ionale, iar pre¡ul celor mai performante drone este cam a zecea parte din cel al sprayerelor clasice. Desigur, ¿i costurile de tratare a culturilor scad la procente similare. ªi atunci, de ce nu sunt folosite pe scarå largå de cåtre fermieri? Pentru cå utilizarea dronelor agricole nu este reglementatå în România, mai exact, acestea nu au bazå legalå pentru a fi folosite. ¥n Ungaria existå reglementåri clare încå din 2005. Statul ungar a emis în acel an un decret de utilizare a dronelor agricole pentru administrarea a produselor de protec¡ie a plantelor (PPP). Aceste echipamente nu pot fi utilizate Profitul Agricol 45/2023

alandala, ci pe baza unor certificate, emise de autoritatea maghiarå din domeniul fitosanitar. În Ungaria existå deja un ghid pentru efectuarea studiilor de eficacitate ¿i de control al derivei substan¡elor pulverizate. Dronele agricole trebuie så fie certificate pentru aplicarea PPP de cåtre un institut na¡ional specializat. Dar, în Ungaria, astfel de echipamente nu pot fi utilizate de oricine. Pilo¡ii de drone trebuie så aibå un certificat pentru dronele de tip A3, plus unul special pentru tratarea cu PPP, iar instruirea este organizatå de companii certificate de stat. Pentru pilotarea dronelor este nevoie de un permis de operare special din partea autoritå¡ii care råspunde de spa¡iul aerian. Pregåtirea pilo¡ilor a început anul acesta, iar aproximativ 200 de fermieri maghiari au deja ambele certificate. ªi încå ceva: studiile ungare au aråtat

cå, în vreme ce pulverizarea cu mijloace terestre are eficien¡å de 95%, cea din drone agricole - inteligent conduså poate avea o eficien¡å de 98%. ¥n România existå reglementåri pentru aplicarea aerianå a PPP, dar nu ¿i pentru tratarea culturilor cu substan¡e pulverizate din drone agricole, confirmå Mariana Mihalcea, ¿ef serviciu la Agen¡ia Na¡ionalå pentru Protec¡ia Mediului. Potrivit multiplelor studii efectuate în Ungaria, condi¡iile ideale de utilizare a dronelor agricole fårå a genera riscuri de poluare a mediului sau de ineficien¡å a tratamentelor: - Temperatura aerului: 25 grade - Umiditatea relativå a aerului: 60% - Viteza vântului: maximum 4 m /sec. - Duze cu diametre de 150-236 microni - Înål¡ime de zbor: 1,5-3 m - Viteza dronei: 3-6 m/sec.

Arpad DOBRE 39

MA{INI & UTILAJE

Industria româneasc\ de În România încå mai sunt producåtori de ma¿ini ¿i utilaje agricole care se încåpå¡âneazå så arate cå industria de profil nu a dispårut odatå cu marile fabrici. Am întâlnit la Agritechnica 10 astfel de companii private care, direct sau indirect, oferå solu¡ii de dotare cu echipamente performante ¿i în plus livreazå la export pânå la 30% din produc¡ie.

înfiin¡atå în 2017 ¿i produce linii complete de curå¡are, selectare, tratare a semin¡elor, cu ajutorul unor site speciale, precurå¡itoare ¿i curå¡itoare, care selecteazå boabele cu cel mai mare poten¡ial biologic. Compania mai produce ¿i livreazå ¿i mori pentru fåinå, målai, gri¿, arpaca¿, precum ¿i prese pentru ulei. Iuriaghi este prezentå cu echipamentele sale în România (Timi¿oara, Arad, Ia¿i ¿i alte zone), Bulgaria, Fran¡a, Germania ¿i a livrat recent un sistem complex de site chiar ¿i la Singapore.

Mecanica Ceahlåu Agent Trade Compania bucure¿teanå împline¿te anul viitor 30 de ani de la înfiin¡are ¿i are în portofoliu produc¡ia de generatoare electrice portabile, motocultoare, motosape, cositori ¿i alte echipamente agricole, livrate în România ¿i Austria, Germania, Italia, Serbia, Ucraina, Ungaria. Exportul reprezintå peste 30% din totalul produc¡iei. Marin Grigora¿, reprezentant Agent Trade, ne-a spus cå în anul 2022 exportul de generatoare electrice a crescut cu 90% fa¡å de 2021, ca urmare a råzboiului din Ucraina, dar pia¡a autohtonå de motocultoare e în scådere.

Endress Group Rusalin Dorohoi, manager vânzåri pentru Europa (Germania, Austria, statele ex-Iugoslavia), ne-a spus cå produsul principal al companiei înfiin¡ate în 2002 la Boc¿a, Cara¿-Severin, este generatorul de energie electricå (diesel, benzinå, gaz metan), cu puteri de la 10 la 4.000 kW. Generatoarele dotate cu motoare Deutz, Iveco sau Volvo se vând bine în România, cåtre firme private ¿i de stat, 40

inclusiv în ferme, precum ¿i cåtre industria hotelierå sau a spectacolelor. În 2023 au livrat cu câteva sute de generatoare în plus fa¡å de 2022, iar tendin¡a e de cre¿tere.

IRUM Reghin Compania fabricå din 2019 ¿i tractoare agricole cu nume de marcå TAGRO, livrate cåtre fermierii din România, precum ¿i celor din Austria, Germania ¿i Polonia. Dan Ceoarec, director vânzåri IRUM, spune cå tractoarele forestiere pe care le produce au motoare Perkins, la cele agricole se utilizeazå motoare FPT, iar cu excep¡ia geamurilor, ro¡ilor ¿i anvelopelor, toate subansamblele, inclusiv ¿asiul, cutia de viteze ¿i elemente de fontå sau o¡el, se realizeazå la IRUM sau în fabrici din ¡arå. Tractoarele agricole au sisteme de autoghidare ¿i telematicå pentru diagnoza la distan¡å.

Ionu¡ Moraru, director de vânzåri, ne-a prezentat una dintre cele mai noi semånåtori cu fertilizare ale companiei, Solaris, pe 6 rânduri, pentru plante prå¿itoare. El s-a aråtat oarecum nemul¡umit de faptul cå la utilajele achizi¡ionate din alte state UE nu se plåte¿te TVA, dar Mecanica Ceahlåu este obligatå så aplice taxa. O altå problemå a fost pre¡ul mic la cereale ¿i seceta din acest an, frâne în calea investi¡iilor în ferme. Cu toate acestea, producåtorul

Iuriaghi Iuri Custurå, administrator al Iuriaghi, ne-a spus cå firma bråileanå a fost Profitul Agricol 45/2023

MA{INI & UTILAJE

echipamente agricole înc\ rezist\ spus cå, dupå închiderea acestora, Mefin a trebuit så se reorienteze ¿i cåtre alte pie¡e. În 2003 s-a privatizat, iar în prezent este de¡inutå aproape integral de grupul Walbridge din SUA. Produce în continuare pompe de injec¡ie pe care le exportå în 115 ¡åri de pe glob, folosind materie primå produså exclusiv în UE. Vânzårile din 2023 sunt cu 25% sub nivelul celor din 2020.

Polteks

nem¡ean pregåte¿te lansarea de tamburi de iriga¡ii de 500-600 m ¿i noi semånåtori de påioase ¿i prå¿itoare.

Mefin Sinaia Compania prahoveanå era cunoscutå pentru produc¡ia de pompe de injec¡ie care echipau camioanele Roman, camionetele ARO ¿i tractoarele produse la fabricile din Bra¿ov ¿i Craiova. Lumini¡a Rusu, director marketing, ne-a

Polteks din Filipe¿tii de Pådure, Prahova, înfiin¡atå în 2001, este o companie mai pu¡in cunoscutå, poate ¿i pentru cå ceea ce produce nu se mai regåse¿te în cererea internå, adicå subansamble pentru anumite utilaje agricole (prese de balotat) ¿i pentru industria alimentarå. E vorba de cilindri acoperi¡i cu cauciuc ¿i poliuretan, role, inclusiv pentru industria metalurgicå. Ismail Selim, reprezentant Polteks, ne-a spus cå aproape toatå produc¡ia companiei merge la export. Compania livreazå produse pentru Grimme, DeWulf, exportând în Fran¡a, Belgia, Irlanda ¿i alte ¡åri.

Pop Industry Pop Industry, înfiin¡atå în urmå cu peste 20 de ani la Slatina, cunoscutå pentru remorcile sale auto, containerelor modulare ¿i corturilor structurale, a expus la Agritechnica noile sale produse - remorcile pentru agriculturå, realizate în cadrul diviziei Repo Agri a companiei. Gogu Lucian, reprezentant al firmei, ne-a spus cå aceste remorci, cu capacitå¡i de la 1,5 la 24 de tone, cu 1-3 osii, se adreseazå fermierilor mici ¿i mijlocii ¿i au primit omologarea pentru livrarea în UE. Compania a avut rezultate bune pe total în 2023, dar la capitolul utilaje agricole vânzårile au scåzut cu 15-25%. Profitul Agricol 45/2023

Tehnofavorit Tehnofavorit, înfiin¡atå în 1949 la Bon¡ida, Cluj, s-a privatizat în 1997 ¿i produce echipamente pentru tratarea culturilor ¿i utilaje pentru fabricarea nutre¡urilor combinate. La prima categorie, directorul general adjunct Toma Bogdan ne-a men¡ionat sprayerele tractate/purtate ¿i atomizoarele pentru viticulturå ¿i pomiculturå, iar la cea de a doua, de gama de utilaje folosite la stocarea ¿i prelucrarea cerealelor, precum ¿i granulatoare de nutre¡uri combinate. Tehnofavorit poate preda “la cheie” fabrici de nutre¡uri combinate, respectiv linii de produc¡ie a granulelor din nutre¡uri combinate.

Wiki Wiki Târgu-Mure¿ Dronele agricole sunt tot mai prezente în agriculturå, iar Biro Csaba, administrator al Wiki Wiki, ne-a spus cå a ajuns så producå astfel de echipamente pornind de la o necesitate. În 2019 achizi¡ionase cu fonduri europene mai multe drone pentru filmåri publicitare, când una s-a defectat. Era din China, a desfåcut-o, a reparat-o ¿i s-a apucat så fabrice drone pentru agriculturå. A ajuns în prezent la a patra genera¡ie de drone, pornind de la una ce ridica un rezervor de 20 kg, iar acum “saltå” unul de peste 50 kg, cu care poate aplica tratamente pe 100 ha/pe zi, cu reîncårcåri succesive.

Arpad DOBRE 41

MA{INI & UTILAJE

Parteneriat Amazone [i Bayer pentru agricultura inteligent\ Amazone ¿i FieldView, platforma principalå a Bayer pentru agricultura digitalå, au demarat o colaborare strategicå. Cele douå companii ¿i-au propus så îmbunåtå¡eascå conectivitatea ¿i så creeze o legåturå între instrumentele digitale avansate FieldView ¿i ma¿inile de precizie ale Amazone. Fermierii vor beneficia de o înregistrare digitalå u¿oarå a tuturor parametrilor relevan¡i din punct de vedere

agronomic, marcând o etapå importantå în transformarea digitalå a agriculturii. Un alt beneficiu este sporirea randamentului culturilor ¿i a productivitå¡ii terenurilor. Una dintre urmåtoarele versiuni FieldView este Cab App, iar pentru noile semånåtori Amazone va fi puså la dispozi¡ia tuturor clien¡ilor, care vor putea så înregistreze integral toate produsele aplicate în timpul semånatului ¿i

så le utilizeze ca bazå pentru analizå ¿i utilizare ulterioarå. Bayer a semnat parteneriate similare ¿i cu al¡i producåtori: Agrisem (echipamente pentru agricultura conservativå), NIK (tehnologii pentru agricultura de precizie), Tecnoma ¿i Berthoud (fabrican¡i de sprayere).

Arpad DOBRE

Anvelopele Alliance Agri Star II, rezistente la uzur\ Compania Alliance, parte a Yokohama Off-Highway Tires (YOHT), ¿i-a extins seria de anvelope pentru ma¿ini ¿i utilaje agricole Agri Star II cu noua gamå Agri Star II 65.

Datoritå tehnologiei Stratified Layer Technology (SLT) dezvoltatå de Alliance, noile anvelopele radiale pentru tractoare oferå trac¡iune constantå ¿i autocurå¡are chiar ¿i în cazul utilizårii îndelungate ¿i, astfel, oferå performan¡e de lungå duratå.

Fiecare nervurå are douå straturi, fiecare cu propriul profil. Primul strat are un profil cu mai multe unghiuri, iar al doilea strat, un profil cu un singur unghi. Imediat ce stratul superior este uzat, dupå o uzurå de aproximativ 40% a benzii de rulare, caracteristicile celui de-al doilea strat de nervuri intrå în ac¡iune. Geometria schimbatå aduce trac¡iune constantå ¿i caracteristici foarte bune de rulare pe ¿osea pentru o duratå de via¡å mai mare, ca ¿i cum ar fi o anvelopå complet nouå. Flancurile largi ale anvelopelor asigurå o suprafa¡å de contact mai mare ¿i o mai bunå protec¡ie a solului ¿i a culturilor pe câmp ¿i pe på¿une. Un compus premium al benzii de rulare oferå rezisten¡å crescutå la perforare, uzurå, tåiere ¿i a¿chiere, protejând anvelopa împotriva deteriorårii. Carcasa din poliester oferå o mai bunå stabilitate dimensionalå ¿i o cre¿tere a performan¡elor anvelopei în timpul utilizårii.

Arpad DOBRE 42

Profitul Agricol 45/2023

PAGINA DE HOBBY Pacostea numit\ [acal Specie de origine asiaticå în continuå expansiune europeanå, ¿acalul este men¡ionat pentru prima oarå ca existent în spa¡iul românesc de cåtre Dimitrie Cantemir, sub numele de „cical”. Se opineazå cå tot ¿acalul este controversatul „lup de trestie”, men¡ionat ulterior în alte izvoare documentare. Prima semnalare incontestabilå a acestui canid dateazå din anul 1929, în jude¡ul Dolj (Raul Cålinescu, 1930). În ultimele decenii, pe måsurå ce lupul ¿i-a restrâns arealul la arcul carpatic, ¿acalul a ocupat toate ni¿ele ecologice råmase libere, extinzându-¿i expansiunea teritorialå în timp record ¿i devenind prezent pe întreaga suprafa¡å extra ¿i intracarpaticå a ¡årii noastre. Delta Dunårii – prin regimul special de Rezerva¡ie a Biosferei ¿i în lipsa unui management cinegetic adecvat – constituie un adevårat rezervor demografic pentru ¿acal, a cårui înmul¡ire nestingheritå pericliteazå atât fauna specificå acestui mediu protejat, cât ¿i ¿eptelul localnicilor, ca prådåtor prin excelen¡å, dar ¿i ca factor nociv ¿i perturbator. Dacå påtima¿ul vânåtor Theodore Roosevelt, pre¿edinte al SUA în douå legislaturi (1901-1909), ar fi auzit, ca mine în pådurile Comanei, corul ¿acalilor, noaptea, în miez de iarnå, nu cred cå ar mai fi spus despre lup cå este „o sinistrå fiarå a dezolårii”. ªi poate cå nici n-ar fi dezlån¡uit teribila prigoanå împotriva acestei specii, pe care, dupå mai bine de o jumåtate de secol, americanii au reintrodus-o în vederea restabilirii echilibrului ecologic, pentru început în Parcul Yellowstone. Cum spuneam, la Comana, am auzit cu ani în urmå urletul modulat al ¿acalilor aurii în febra împerecherii. Cineva din grup ne-a chemat precipitat în curtea cabanei de vânåtoare, în crucea nop¡ii, sub o lunå imenså, fosforescentå ¿i dåtåtoare de fiori, så ascultåm un concert straniu. Auzisem lupii încå din adolescen¡å, pe când må aflam, în preajma echinoc¡iului 44

de toamnå, cu mo¿ul meu Pentelei, pe un clin de obcinå, pe Rija, la boncåluitul taurilor de cerb. Atunci, haita båtrânå î¿i scosese cå¡eii, deja în stare så mâne ¿i så rupå, la primele lor lec¡ii de rapt în forma¡ie. Bocetul lor a înghe¡at muntele într-o clipitå; chiar ¿i pe noi, de¿i ne încropisem un foc la rådåcina unei cioate vechi, sub un dâmb. Ceea ce am auzit în noaptea aceea de decembrie, la Comana, era cu totul altfel: la fel de tulburåtor, de sålbatic ¿i de misterios, dar fårå måre¡ia ¿i asprimea tumultuoaså pe care ¿irurile de culmi o imprimå manifestårilor sonore ale haiticurilor de lupi. Aici, în Codrii Vlåsiei, era doar un spectacol insolit, oferit de fiare venetice asemenea hoardelor asiatice care s-au perindat, peste secole, pe aceste meleaguri ståpânite altådatå de lupi. Prigonite de om, refugiate în arcul tenebros al Carpa¡ilor, nobilele fiare au låsat loc altor prådåtori, mai nevolnici, dar înzestra¡i cu o tenacitate pe måsura nåzuin¡ei lor instinctive de a cuceri ¿i împânzi teritorii de vânåtoare noi, de a extinde arealul speciei.

Aståzi, ¿acalul ståpâne¿te nu numai gura Dunårii. A cucerit Valahia, s-a insinuat în ºara Bârsei, a depå¿it Moldova pânå în Bucovina, iar pe Mure¿ a fåcut jonc¡iunea cu popula¡iile din Câmpia Panonicå. Acum, se împu¿cå frecvent ¿acali – legea permite vânarea pe tot cursul anului – din Mun¡ii Måcinului pânå în Câmpia de Vest, de la Corabia pânå în Maramure¿, Râmnicu Sårat, Hu¿i, Solca ¿i Vorone¡. Singura pavåzå în calea acestui nåvålitor o constituie arealul lupului, „barierå naturalå” de netrecut. Apartenen¡a la familia canidelor îl impun ca prådåtor orientat cåtre e¿alonul mediu al speciilor-¡intå, atât sålbatice, cât ¿i domestice, de la påsåri pânå la cervide, oi, capre sau porci. Am våzut ¿acal la Adamclisi, pe când ¿irul de gonaci se apropia de linia vânåtorilor. Fortuna nu mi-a surâs, a¿a cå nici Diana nu a avut prilejul så må socoteascå favorit. Ca o umbrå, sålbåticiunea a trecut pe lângå vecinul meu din stânga, pe care l-am tot a¿teptat så tragå. A pregetat ¿i a explicat mai apoi cå, necunoscând animalul, l-a crezut câine mânåtor, justificare destul de veridicå ¿i de neincriminat.

Gabriel CHEROIU

Profitul Agricol 45/2023

Urechea]i, ;n prag de iarn\ Cel pu¡in pe meleagurile noastre, consacrarea fiecåruia dintre vânåtorii din genera¡iile care s-au succedat pânå nu demult era sinonimå cu doborârea primului iepure. Chiar ¿i în mentalul colectiv, gloria cinegeticå se måsoarå ¿i aståzi în urechea¡i. Prima noastrå ie¿ire la iepuri s-a organizat cu o såptåmânå în urmå, la deschidere, pe meleaguri boto¿ånene. Zi de toamnå târzie, cu boare abia sim¡itå prin foile ve¿tede ale porumbi¿tilor, cu nori scåmo¿i ¿i tihnå cât cuprinde între cer ¿i påmânt. Ochisem, încå înainte de a ne parca ma¿ina pe marginea unui drumeag, câteva pârloage mårginite de aråturå veche, loc ideal pentru iepurii care – e lucru bine cunoscut – î¿i petrec ziua îndåråtul brazdelor înalte, feri¡i de vânt. De cum am intrat în vegeta¡ia uscatå, bracul înso¡itor a ¿i început så adulmece, cu capul ridicat ¿i nårile fremåtânde. „Pu¿tile vechi” spun atunci despre câine cå „are ceva în nas”, adicå a prins miros de sålbåticiune, care poate fi de la sticlete la mistre¡. Când ierbåria din fa¡a mea s-a deschis cu zgomot, mi-am dat seama cå albul cozii ce se îndepårteazå vertiginos, pâlpâind prin desi¿, face parte dintr-un iepure. Eram cu 20-ul. Am tras primul foc, dar nam reu¿it så-l opresc, a¿a cå am dublat, fårå nicio ispravå. Mucali¡ii spun cå pu¿tile clasice au douå ¡evi pentru a te Profitul Agricol 45/2023

putea face îndoit de râs. Quod erat demonstrandum! Noroc cu vecinul meu, cåruia bracul a reu¿it så-i conducå iepurele într-o råriturå, printr-o manevrå dibace de învåluire. Dupå foc, l-am cercetat: nu primise nicio alicå de la mine. Se întâmplå, adesea, ca e¿ecul cu care î¡i începi ziua så te urmåreascå insidios pânå seara, lucrându-te în subcon¿tient. Ceea ce s-a ¿i întâmplat: am mai ratat magistral o datå, tot cu ambele focuri, într-o pozi¡ie elementarå, pe aråturå, a¿a cå, la plecare, m-am våzut în deprimanta posturå de a båga în rucsac un iepure oferit cu mårinimie de Ionu¡, care împu¿case doi. Alaltåieri, am descins pe fondul vecin, cu un aspect la fel de promi¡åtor din punctul de vedere al vegeta¡iei. Atâta doar cå, acum, grupului nostru i se alåturase ¿i alt camarad, destul de rubicond. Ne-am hotårât „så pieptånåm“ câteva curele de coceni¿te veche, cu mohor ¿i costrei pânå la brâu. De data asta mi-am luat båtrânul meu „IJ” de 16, pe care îl cam neglijasem în ultima vreme. Mi-am rezervat pozi¡ia de flanc înaintat, cu plajå largå de ogor în dreapta. Dupå câteva zeci de metri, pu¿ca vecinului din stânga pocne¿te sec de douå ori, iar mie îmi defileazå „mågarul în miniaturå” din poezia lui Topârceanu, ca la carte. Îl las så iaså în câmp ¿i îl dau peste cap din primul foc, fårå drept de

apel. Altå via¡å! Când ¡i-ai adjudecat deja un vânat la începutul zilei, tragi deta¿at în rest, fårå complexe. Problema – minorå, e adevårat – este cå trebuie så cari „¿oldanul cât un vi¡el” (vorba aceluia¿i scriitor) pânå la plecare. Ideal ar fi så-l împu¿ti înainte de urcarea în ma¿inå (odatå chiar mi s-a întâmplat asta!). Mi-am påstrat locul ¿i la urmåtoarea fâ¿ie de porumbi¿te, cotropitå de påi¿. De aceastå datå, iepurele mi-a sårit în urmå, l-a våzut probabil pe noul camarad (de altfel, u¿or de remarcat), a cotit ¿i a dat så iaså în larg, dar focul meu i-a dejucat planul. Cu un iepure în rani¡å, cu unul în mâna stângå ¿i pu¿ca frântå pe bra¡ul drept, am continuat înaintarea. Atunci a sårit al treilea. Am låsat instantaneu greutå¡ile, am închis arma, am epolat ¿i am tras fårå gre¿. Deja crescusem în propriii mei ochi. Dupå o scurtå convocare a grupului, am împår¡it povara, fiindcå må trecuserå toate apele. Dar, poate n-o så crede¡i, lucrurile nu s-au oprit aici: din urmåtoarea coceni¿te, câinele a sculat un alergåtor somnoros, salutat de tot restul grupului cu focuri pereche, ceea ce l-a dinamizat teribil. Ultimul am tras eu, din aceea¿i pozi¡ie, îndatå ce a ie¿it pe ogor. I l-am oferit ultimului confrate nevoia¿, a¿a cå acum aveam fiecare câte un iepure ¿i ne puteam retrage. În plinå glorie!

Gabriel CHEROIU 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 28 - 30 noiembrie La Montpellier, Fran¡a, are loc SITEVI, târg interna¡ional pentru sectorul vinului, vi¡ei-de-vie, fructelor ¿i måslinelor. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului “De la fermieri pentru fermieri”. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri.

Vânz\ri tot mai mici de ulei de m\sline în Spania [i Italia Vânzårile de ulei de måsline extravirgin continuå så scadå în magazinele din Spania ¿i Italia, pe fondul scumpirii produselor ¿i al infla¡iei care reduce puterea de cumpårare a consumatorilor. Uleiul de calitate superioarå s-a scumpit constant în ultimii ani din cauza recoltelor slabe ¿i a stocurilor reduse råmase din anii preceden¡i. Conform unui studiu de pia¡å realizat în Spania, vânzårile de ulei extravirgin au scåzut cu 11% în acest an, dar cele de ulei virgin au fost

O lingurit, a~ de poezie

cu 69% mai mari, iar cele de ulei din turte de måsline au crescut cu 86%. Clien¡ii nu se orienteazå doar spre varietå¡i mai ieftine de ulei de måsline, dar aleg de multe ori så cumpere ulei de floarea-soarelui ¿i alte tipuri de ulei cu un pre¡ mai mic. O situa¡ie similarå se înregistreazå în Italia, acolo unde pre¡ul mediu al unui litru de ulei de måsline extravirgin s-a dublat în ultimul an. Asocia¡ia Italianå a Producåtorilor de Ulei (Assitol) spune înså cå situa¡ia este una artificialå ¿i a fost provocatå de marile magazine alimentare, care au vândut mult timp ulei extravirgin la pre¡uri promo¡ionale. Assitol sus¡ine cå produc¡ia de ulei de måsline din Italia va cre¿te cu 20% în acest sezon, iar pre¡urile vor reveni la nivelul normal.

Drago[ B|LDESCU

Dacå må ui¡i Vreau så ¿tii un lucru. Dacå må uit la luna de cristal, ramura ro¿ie a toamnei lente de la fereastra mea, dacå ating cenu¿a impalpabilå de lângå foc, totul må duce la tine, ca ¿i cum tot ce existå, arome, luminå, metale, erau bårci mici care navigheazå spre insulele tale care må a¿teaptå.

ORIZONTAL: 1) Ro¿ii culese toamna; 2) Câine ¡inut în bra¡e – Mic producåtor de hamuri; 3) Intrate în azil! – Pierdute în cea¡å; 4) Co9 10 rectoare de carte – Cuprins de cârcei; 5) Fåcutå så dea din coadå – Astupå urechea; 6) N-are nicio îndoialå; 7) Secretul cardului – A da o replicå tåioaså; 8) Dulcea¡a de pe buze – Acvariu gol! 9) Stinge din datorie – Prive¿te ziua; 10) Tocmealå într-o formå avansatå.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8

Dacå încetezi så må mai iube¿ti Voi înceta så te iubesc încetul cu încetul.

Pablo Neruda poet chilian Premiul Nobel pentru literaturå în 1971 46

9 10

Solu¡ia careului din Nr. 44/2023 ORIZONTAL: PUSCULITA; ANTET - NIMB; REA - ATENEU; GATI - ERETI; ALINTAT - EM; TOROPEALA; CANOTA - SIC; E - ABUNDA - I; RARIS - UNIT; CRETISOARA.

VERTICAL: 1) ºine apå rece în cåldare – Aici pot fi acostate vedetele; 2) Sunt ceva de vis – Micå unitate agricolå; 3) Ezitarea ardeleanului – Puså pe drumuri; 4) Fåcut så explodeze – Culturå cu maci; 5) Ac¡iuni violente; 6) În doi timpi ¿i trei mi¿cåri – Zilele sale sunt însemnate; 7) Poartå aerianå – Se bazeazå pe luminå; 8) Tragere în fire – Centru auto! 9) Treceri la proprietatea publicå; 10) Se impune în fa¡a celor mari. Profitul Agricol 45/2023