Profitul Agricol nr. 46, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 46 din 6 decembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 46/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Zootehnizarea agriculturii noastre

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Agricultura româneascå ar trebui întoarså cu fa¡a la zootehnie ¿i procesare, spunea, cui ståtea så-l asculte, Petre Daea. ¥ntre timp, ministrul a plecat, ideea a råmas. De curând, a reluat-o Daniel Botånoiu, acum consilier al primului ministru. “Cred cå România a fåcut pa¿i suficien¡i în ceea ce înseamnå sectorul vegetal. Acum important este så ne ducem cåtre zootehnie ¿i industria alimentarå. Pentru cå exportåm 12 milioane tone materie primå, în condi¡ii normale, importåm 5 milioane tone (de alimente - n. red.) ¿i avem un deficit de 6 miliarde de euro. Asta înseamnå cå exportåm grâu ¿i importåm biscui¡i. Sigur cå zootehnizarea României nu poate så se realizeze decât dacå existå ni¿te politici publice. Strategii, legi, viziuni, o så le vede¡i peste tot. Cred cå sunt ministerele pline cu a¿a ceva. Numai cå o politicå publicå asumatå de to¡i deciden¡ii politici înseamnå continuitate. “Dacå s-a schimbat Guvernul, nu te apuci så faci biciclete în loc de iriga¡ii ¿i nu te apuci så faci industrie alimentarå când vegetalul sau zootehnia au fost abandonate. Ele trebuie prioritizate ¿i continuate”, spune aståzi Botånoiu. Lui Petre Daea îi cam plåcea så arunce vina deficitului comercial pe fermier. De ce nu stå agricultorul så creascå porci ¿i så facå pâine, în loc så vândå grâu ¿i porumb? Botånoiu a mai rafinat ideea ¿i nu acuzå agricultorul cå nu î¿i diversificå afacerea. ¥n schimb, acuzå voalat ministerul cå, în anul coabitårii, nu face politici de coali¡ie. Mie ideea zootehnizårii îmi aduce aminte de replica unui cunoscut care îmi zicea cå ar fi bine så punem panouri fotovoltaice pe toate grajdurile, dar mai ales pe alea pe care nu le-am construit încå.

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 46/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Zahårul, alt motiv de disputå cu Ucraina Porcul din gospodårie ¿i miza lui electoralå Tractoare conduse cu permis auto

Iohannis, preocupat ¿i de stocarea carbonului

Douå focare de pestå în jude¡ul Buzåu

UE exclude bovinele de la regulile privind emisiile poluante

A început programul Agro Intergeneration

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii Cu 29 milioane tone de cereale, Portul Constan¡a ¿i-a båtut recordul România råmâne partener fidel ¿i Kievului, ¿i cerealelor sale

Solu¡ii fårå stresul derogårilor la insecticidele cu aplicare la sol Sudul ¿i sud-estul României în topul Europei la cereale Slovacia prelunge¿te fårå datå interdic¡ia la importurile din Ucraina

Cre[terea animalelor

Un soi românesc de grâu poate face 10 tone/ha

4 miliarde euro pentru tehnologii de decarbonificare

“Super-porcii” sålbatici 20 invadeazå SUA

“Fårå diversificare, suntem falimentari!”

Marcel Ciolacu ¿i-a rupt din¡ii 22 în ¿oriciul ¡åranului

Corteva lanseazå biostimulatorul de eficien¡å a azotului Utrisha N

Andre¿oi: Vom omologa 24 eco-tipurile de ºurcanå

Cre¿terea porcului în an electoral

Programul Clubului Fermierilor pentru managerii de ferme

Aderarea Ucrainei la UE va distruge întreg sistemul agricol

Zece ferme dau faliment zilnic

Ma[ini & utilaje

Culturi vegetale

GMO, NGT1 ¿i NGT2. Jude¡ul Buzåu råmâne singurul afectat Prescurtåri cu care de secetå pedologicå extremå 18 ar trebui så ne învå¡åm

Marii procesatori vor face publice emisiile de metan

Utilajele tot mai digitalizate ¿i scåderea costurilor

Noile tractoare Deutz-Fahr 6 cu motoare pe ulei

Comia C12, performantå ¿i în culturi cu umiditate mare

Anvelopele BKT pentru câmp ¿i ¿osea

New Holland T8, un tractor de “categoria grea”

Douå cultivatoare Bednar intrå pe pia¡å din 2024

Opinii Acuza¡iile lui Dimitrie Muscå

Hobby “Nu mai avem câine în meniu”

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Zah\rul, alt motiv de disput\ cu Ucraina Problema ucraineanå începe så se simtå ¿i în vestul Europei. Såptåmâna trecutå cultivatorii de sfeclå de zahår din Fran¡a au cerut ca importurile din Ucraina så fie reexportate în afara Europei, pentru a nu-i afecta pe producåtorii locali.

mporturile de zahår ucrainean în Uniunea Europeanå au crescut de zece ori în ultimul sezon, iar tendin¡a este de cre¿tere, în detrimentul Braziliei care este pe cale så î¿i piardå pozi¡ia de cel mai mare furnizor de zahår al blocului comunitar, aratå Comisia Europeanå. Conform statisticii, importurile de zahår ucrainean în UE au ajuns la 413.000 de tone, în sezonul 2022-2023, care s-a încheiat la 30 septembrie 2023, de la doar 40.000 de tone, în sezonul 2021-2022. La fel ca ¿i în cazul altor materii prime, UE a eliminat taxele vamale la importurile de zahår ucrainean, dupå debutul invaziei ruse¿ti. Ponderea ocupatå de Ucraina în importurile totale de zahår ale Uniunii Europene, care a urcat pânå la 16% în ultimul sezon, a continuat så creascå la începutul sezonului actual 2023-2024, ajungând la 38% din importurile totale Profitul Agricol 46/2023

în luna octombrie ¿i primele trei såptåmâni din noiembrie, a precizat Comisia Europeanå. În aceea¿i perioadå, Brazilia, cel mai mare producåtor de zahår din lume, a våzut cum cota sa în importurile de zahår ale UE a scåzut de la 32 la 8% în întregul sezon 2022-2023. Datele executivului comunitar aratå cå aproape o treime din importurile de zahår ucrainean, în sezonul 2022 2023, au mers spre România, urmatå de Polonia, Italia, Ungaria ¿i Bulgaria, toate cu cote mai mici. Importurile de zahår din Ucraina ale blocului comunitar ar putea ajunge la 700.000 - 800.000 de tone în sezonul 2023 - 2024, se teme Asocia¡ia Cultivatorilor de Sfeclå de Zahår din Fran¡a (CGB). Asta ar fi mult peste media de 21.500 de tone înregistratå în cei cinci ani de dinainte, conform datelor Comisiei Europene. Anterior, Ucraina a anun¡at cå în acest sezon va plafona exporturile de zahår la 650.000 de tone cåtre toate destina¡iile. "Avem nevoie de un råspuns clar din partea Comisiei Europene cu privire la modul cum va gestiona în viitor acest aflux de zahår", a subliniat CGB. În pofida cre¿terii importurilor de zahår din Ucraina, pre¡urile din UE råmân la un nivel ridicat pe fondul unui deficit global de zahår.

Arin DORNEANU

Florentin Bercu, ales vicepre¿edinte COGECA Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Na¡ionale de Ramurå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV), a fost ales vicepre¿edinte al COGECA - Confedera¡ia Europeanå a Cooperativelor Agricole. Cu un mandat de 3 ani, Florentin Bercu a fost sus¡inut de cåtre Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare ¿i a ob¡inut 109 voturi din 155. Bercu este al patrulea român cu func¡ie în conducerea Copa-Cogeca, dupå Marius Micu, Alexandru ºachianu ¿i Liliana Piron. Fran¡a declarå risc ridicat de gripå aviarå Fran¡a a trecut nivelul de risc pentru gripå aviarå de la moderat la ridicat, dupå descoperirea de noi focare. ¥n Ultimele såptåmâni, tot mai multe ¡åri europene anun¡å focare noi de gripå aviarå. ¥n 2021, în Fran¡a au fost sacrificate 32 de milioane de påsåri din cauza virusului. Adama are o nouå campanie de promovare Compania Adama a anun¡at o nouå campanie de promovare pentru anul 2024. Pornind de la ideea cå în agriculturå este un raport delicat între inova¡ie ¿i tradi¡ie, noua campanie î¿i propune o alåturare a celor doi termeni. Iar råspunsul este sloganul “Inova¡ie sau tradi¡ie? Ambele!” Noua campanie Adama demareazå la începutul lunii decembrie. AFIR a publicat condi¡iile accesårii fondurilor europene AFIR a publicat condi¡iile accesårii fondurilor europene pentru investi¡ii în sectorul zootehnic ¿i în procesare, în vederea lansårii sesiunilor de primire a cererilor de finan¡are. Sprijinul nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65%. Sesiunea de depunere a solicitårilor de finan¡are se deschide dupå 15 zile de la publicarea pe site-ul AFIR a Ghidului solicitantului ¿i a fi¿ei de evaluare.

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Recoltå slabå de porumb în Bulgaria Recolta de porumb din acest sezon din Bulgaria nu va depå¿i 2.5 milioane de tone, din cauza secetei ¿i a temperaturilor foarte ridicate din timpul verii. Conform estimårilor Departamentului de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA), recolta slabå va afecta exporturile de porumb ale vecinilor de la sud de Dunåre, care vor avea un surplus de un milion de tone, cu 400.000 de tone mai pu¡in fa¡å de sezonul trecut. Recolta de grâu a fermierilor bulgari ar putea ajunge înså la 6,8 milioane de tone, cu 6% mai mult ca în anul 2022. 1,5 miliarde de euro pentru iriga¡ii Guvernul a alocat 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea a 2,4 milioane de hectare din infrastructura principalå de iriga¡ii. "Am pornit cel mai amplu ¿i cel mai mare proiect de reabilitare a infrastructurii principale de iriga¡ii pe 2,4 milioane de hectare, cu o alocare directå, în lege, de 1,5 miliarde (de euro, n.r.). În momentul de fa¡å, România are 1,4 milioane de hectare reabilitate ¿i sistemul de iriga¡ii func¡ioneazå. Avem, prin Programul Na¡ional Strategic, alte 500 de milioane pentru reabilitarea infrastructurii secundare de cåtre fermieri ¿i så-¿i achizi¡ioneze echipamentele”, a subliniat Barbu. Mai mul¡i bani pentru Programul Usturoiul Ministerul Agriculturii a anun¡at un proiect de modificare a HG nr. 393/2023, cunoscutå ca Programul Usturoiul. Proiectul vizeazå douå modificåri: plata a câte 3.000 euro pe hectarul cultivat cu usturoi. Astfel, se suplimenteazå resursele financiare necesare de la 29,7 milioane lei la 41,2 milioane (8,3 milioane euro). Totodatå, se prelunge¿te termenul de platå a sumelor reprezentând ajutoare de minimis cåtre beneficiari, de la 15 decembrie la 29 decembrie 2023. 8

Porcul din gospod\rie [i miza lui electoral\ Porcul nu trebuie interzis ¿i nu se va interzice niciodatå în România, a declarat ministrul Florin Barbu, care crede cå ¿i ideea acordårii de tichete pentru achizi¡ia de carne este una gre¿itå, pentru cå încurajeazå consumul din stråinåtate.

ne cre¿te trei porci - unul pentru mine, unul pentru fratele meu ¿i unul pentru ei. Deci lucrul acesta nu se va interzice niciodatå în România, iar cine spune cå vom da tichete, e o mare prostie. Prin acele tichete încurajåm consumul de carne de porc din stråinåtate”, a spus ministrul.

“Porcul nu trebuie så fie interzis, este o tradi¡ie. ªi eu voi merge de sårbåtori la pårin¡i, ¿i tatål meu, care chiar dacå este cadru didactic ie¿it la pensie,

Arin DORNEANU

Tractoare conduse cu permis auto

rnet de ivitå¡ii de¡inerii unui ca at lig ob ea ar in m eli cis tractoare agriPlenul Senatului a de pentru conducåtorii de i rie go te ca r to zå un va fi suficonducere coresp pe drumurile publice ia la¡ cu cir ru nt pe l, tfe ativ Proiectul de act norm cole sau forestiere. As . rii go te ca e alt ru nt ucere pe începere din cient permisul de cond pentru categoria Tr, cu lui isu rm pe ea at vit i o propcare impunea obligat tori PNL ¿i PSD, printrna se de up gr un de t enda n OUG 195/2002 1 iulie 2024, a fost am ea art. 23, alin.(1) di ar ific od m ru nt pe unere legislativå tier umurile publice. privind circula¡ia pe dr tractor agricol sau fores un e uc nd co a ru nt pe lui, conducere din Potrivit amendamentu ¡inerea permisului de de ie or at lig ob te es vada înpe drumurile publice D, DE sau Tr, sau do E, D1 , D1 , CE C, E, , C1 categoriile B, BE, C1 a de motive circula¡ie. În expunere de t ep dr cu e ar to ui re se utiloc lucrårilor agricole la ca a rte pa e ar m o cå å å de opse arat propulsat se realizeaz to au j ila ut alt u sa l ru toare lizeazå tracto categoria corespunzå ru nt pe ise rm pe ¡in eratori care nu de gorii. carnet pentru alte cate pentru dezutilajelor, dar care au t urmeazå så fie trimis na Se de t ta op ad l tu Amendamen for decizional. Deputa¡ilor, care este a er m Ca la re ta vo ¿i batere Arpad DOBRE Profitul Agricol 46/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Iohannis, preocupat [i de stocarea carbonului Prezent la Conferin¡a Na¡iunilor Unite privind Schimbårile Climatice (COP28) care s-a ¡inut în Dubai, pre¿edintele Klaus Iohannis vorbit despre faptul cå România este interesatå så dezvolte, så utilizeze ¿i så fabrice tehnologii verzi, dar ¿i de captarea carbonului, tehnologie esen¡ialå pentru a ajunge la neutralitatea climaticå. “România este interesatå så dezvolte, så utilizeze, dar ¿i så fabrice tehnologii verzi ¿i så contribuie astfel la lan¡urile valorice verzi interna¡ionale”, a declarat ¿eful statului, care a amintit capacitatea de export a energiei ob¡inute din panouri fotovoltaice sau sisteme eoliene. “Prin intermediul Fondului pentru Tranzi¡ie Justå, ¡ara mea sprijinå în mod activ dezvoltarea produc¡iei de baterii în regiunile în care economia localå este încå dependentå de cårbune. De asemenea, marii producåtori auto din România

î¿i reorienteazå produc¡ia cåtre vehiculele electrice”. Potrivit ¿efului statului, “cel mai important atu” în lupta împotriva schimbårilor climatice sunt cetå¡enii, care trebuie så aibå competen¡ele necesare pentru a inova ¿i a participa la tranzi¡ia verde. Acest lucru va asigura o cre¿tere durabilå din punct de vedere economic ¿i ecologic, a punctat Iohannis. “Sistemele educa¡ionale solide vor genera capacitatea de cercetare, dezvoltare ¿i inovare necesarå pentru tranzi¡ia verde. România a fåcut pa¿i în acest sens prin includerea, de exemplu, a Såptåmânii Verzi în structura anului ¿colar, începând cu 2023”, a conchis Klaus Iohannis.

Arin DORNEANU

Dou\ focare de pest\ în jude]ul Buz\u Såptåmâna aceasta, douå focare de pestå porcinå africanå au fost identificate în jude¡ul Buzåu, fiind impuse restric¡ii de mi¿care pe o razå de 10 km pentru a se preîntâmpina extinderea. Potrivit Direc¡iei Sanitar Veterinare, cele douå focare sunt în gospodårii din comunele Padina ¿i Vâlcelele, iar animalele, 4 la numår, au fost sacrificate. "Dacå nu mai apar alte focare pânå la jumåtatea lunii decembrie, acestea vor putea fi închise. Acum, în aceste zone sunt impuse restric¡ii de mi¿care a porcinelor, fiind interziså mi¿carea animalelor în zona de supraveghere ¿i de protec¡ie pe o razå de 10 km în jurul foProfitul Agricol 46/2023

carelor”, a declarat purtåtorul de cuvânt al DSVSA Buzåu, Iulian Moca. Inspectorii sanitar veterinari atrag aten¡ia cå este interziså comercializarea porcilor, cårnii ¿i produselor din carne provenite din zonele de restric¡ie, ca urmare a evolu¡iei virusului pestei porcine africane (PPA). ¥n urmåtoarea perioadå în jude¡ vor fi mai multe controale în trafic. Vor fi verificate mijloacele de transport pentru animale vii, cât ¿i ma¿inile obi¿nuite cu scopul de a descuraja mi¿carea de animale sau produse de origine animalå.

Ministrul Agriculturii a prelungit durata de valabilitate a schemei de Sprijin pentru implementarea ac¡iunilor în cadrul strategiei de dezvoltare localå cu 6 luni, de la 31 decembrie 2023 pânå la data de 30 iunie 2024. Totodatå, a majorat ¿i bugetul alocat de la 345 de milioane euro la 357 milioane. “Schema de minimis vizeazå ac¡iunile specifice ¿i beneficiarii eligibili care intrå sub inciden¡a regulilor ajutorului de minimis, conform fi¿ei tehnice a submåsurii 19.2 "Sprijin pentru implementarea ac¡iunilor în cadrul strategiei de dezvoltare localå", din cadrul måsurii 19 "Sprijin pentru dezvoltarea localå LEADER" (DLRC Dezvoltarea localå plasatå sub responsabilitatea comunitå¡ii), aferentå Programului Na¡ional de Dezvoltare Ruralå 2014-2020”.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII De 1 decembrie, la Timi¿oara s-a ¡inut Prânzul pentru pace De Ziua Na¡ionalå, dupå finalul paradei militare, în Pia¡a Victoriei din centrul Timi¿oarei, a avut loc Prânzul pentru pace, dar tot cu fasole cu ciolan de porc ¿i cârna¡i. Evenimentul a fost organizat de Primåria Timi¿oara în colaborare cu Mitropolia Banatului. Prânzul pentru pace face parte dintrun lung ¿ir de evenimente care promoveazå bogå¡ia gastronomicå din zona Banatului, o zonå în care converg 14 minoritå¡i etnice, cu obiceiurile lor atât de diferite. Cooperativa Some¿ Arie¿ are un nou pre¿edinte Mihai Horvat, un crescåtor de vaci din comuna Dåbâca, jude¡ul Cluj, a fost ales pre¿edinte al Cooperativei Some¿-Arie¿, în locul lui Cosmin Moldovan. “Misiunea mea cea mai importantå este så-i ¡in pe fermieri împreunå, fiindcå fermele lor se aflå în mare pericol. Tot mai multe ferme de familie renun¡å la vaci din cauza veniturilor foarte mici”, spune Mihai Horvat. Some¿-Arie¿ a fost fondatå de Dan ºandea ¿i Mircea Ciurea, doi fermieri redutabili, care au plecat în cealaltå lume. BASF Innovation Hub premiazå ¿i un startup românesc Start-upul românesc Peelhy a câ¿tigat faza regionalå a competi¡iei BASF Innovation Hub, organizatå pentru Europa Centralå ¿i de Sud-Est. Fondatorul Peelhy, Marius Pa¿culea, dezvoltå o idee de decontaminare a fructelor ¿i legumelor proaspete cu coajå comestibilå, folosind un bio-sticker antimicrobian care se dizolvå prin spålare. BASF Innovation Hub are loc pentru al treilea an la rând, iar interesul de participare al start-upurilor a fost unul ridicat. Anul acesta au fost 120 de înscrieri din 11 ¡åri UE, mai mult decât în edi¡iile precedente. BASF Innovation Hub este o competi¡ie destinatå ideilor care se ocupå de solu¡ii de tehnologie curatå (Cleantech), circularitate ¿i agriculturå sustenabilå (Farm to Fork). 10

UE exclude bovinele de la regulile privind emisiile poluante Parlamentul European ¿i Consiliul au ajuns la un acord privind emisiile generate de industrie ¿i de marile ferme de cre¿tere intensivå, a transmis såptåmâna aceasta Comisia Europeanå. În temeiul noilor norme, cele mai mari ferme de porci ¿i de påsåri de curte ar urma så fie acoperite, în timp ce includerea bovinelor va fi evaluatå într-o etapå ulterioarå. ¥n plus, fermele vor beneficia de un regim de autorizare mai pu¡in strict, bazat pe dimensiune ¿i densitatea ¿eptelului. Parlamentul European ¿i Consiliul vor trebui acum så adopte în mod oficial

Directiva revizuitå privind emisiile industriale ¿i noul Regulament privind Portalul emisiilor industriale, în conformitate cu acordul la care s-a ajuns. Odatå adoptate în mod oficial, acestea vor intra în vigoare în a 20-a zi de la data publicårii în Jurnalul Oficial. Înainte ca Regulamentul privind Portalul emisiilor industriale så devinå lege, Comisia va lucra la manuale de raportare ¿i la acte secundare, astfel încât operatorii ¿i statele membre så fie pregåtite så raporteze în temeiul noului regim în 2028.

Marii procesatori vor face publice emisiile de metan ªase dintre cele mai mari companii de lactate din lume vor începe în curând så dezvåluie care sunt emisiile lor de metan. Cele ¿ase companii sunt Danone, Bel Group, General Mills, Lactalis USA, Kraft Heinz ¿i Nestle ¿i vor începe så dezvåluie care sunt emisiile lor de metan de la mijlocul lui 2024. “Nu existå o solu¡ie magicå. Trebuie så ne uitåm la întreg spectrul de op¡iuni diferite pentru ferme din geografii diferite”, spunea vicepre¿edintele Danone. Grupul francez a promis

în acest an cå î¿i va reduce emisiile de metan din lan¡ul de aprovizionare cu lapte proaspåt cu 30% pânå în 2030. Companiile care fac parte din noua alian¡å nu trebuie så promitå cå î¿i vor reduce emisiile de metan cu o cifrå concretå, dar o mai bunå måsurare ¿i raportare sunt instrumente cruciale pentru ca ulterior companiile så î¿i reducå emisiile, a precizat Katie Anderson, director la Environmental Defense Fund.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români: “Este cel mai bun råspuns la criza multiplå cu care se confruntå aståzi agricultura româneascå, perioadå în care se suprapun efectele negative ale crizei economice ¿i de securitate, impactul schimbårilor climatice ¿i începerea aplicårii noilor politici de mediu-climå ale Uniunii Europene.”

Programul Clubului Fermierilor pentru managerii de ferme La începutul såptåmânii trecute, Clubul Fermierilor Români a lansat seria a III-a a programului de perfec¡ionare managerialå “Antreprenor în Agricultura 4.0”. Obiectivul principal al programului este ca absolven¡ii så fie capabili så creeze un plan de dezvoltare sustenabilå a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în cre¿terea performan¡ei.

articipan¡ii sunt antreprenori sau angaja¡i ai unor companii din agribusiness din toate zonele ¡årii, cu vârste cuprinse între 2856 ani, cu experien¡e ¿i pregåtiri diferite. Cele 21 de zile de cursuri intensive vor avea loc în perioada 21 noiembrie 2023 - 16 februarie 2024 ¿i se desfå¿oarå la Bucure¿ti ¿i la Predeal. Se va discuta despre administrarea ¿i diversificarea activitå¡ii agricole, direc¡iile europene privind noua PAC, legisla¡ia ¿i 12

fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesarea de fonduri europene. Sunt înså ¿i multe informa¡ii la zi privind agricultura digitalå, comer¡ul cu cereale, noile tehnici genomice, gestionarea iriga¡iilor, fiscalitate ¿i contabilitate, negocierea contractelor etc. Cursurile sunt sus¡inute de exper¡i educa¡ionali ¿i speciali¿ti în agribusiness recunoscu¡i la nivel interna¡ional. Orele de predare teoreticå vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participan¡ilor. “Programul «Antreprenor în Agricultura 4.0» este recomandat fermierilor activi, fårå limitå de vârstå, care au minim 5 ani de experien¡å managerialå într-o fermå sau departament de afacere agricolå, precum ¿i absolven¡ilor programului «Tineri Lideri pentru Agriculturå» derulat de Clubul Fermierilor Români”, explicå Bogdan Chiripuci, manager politici ¿i programe în agriculturå al Clubului. Participan¡i la primele douå serii ale programului au confirmat utilitatea acestuia. De exemplu, Vonica Maniu,

fermier vârstnic ¿i experimentat, administreazå o fermå vegetalå de 2.400 de ha în jude¡ul Constan¡a ¿i o fermå zootehnicå de 3.000 de capete de ovine. Este membru CD CFRO, regiunea Dobrogea ¿i viitor pre¿edinte al Clubului, de la 1 ianuarie 2024. “Consideråm cå ¿tim multe lucruri, dar niciodatå nu le ¿tim pe toate. Sunt din Poiana Sibiului, jude¡ul Sibiu. A¿a cå am mult de circulat pentru a-mi putea administra afacerea. Deci timp så pierd de pomanå este exclus så am. Vå spun cå participarea la acest program a fost foarte utilå. Am învå¡at multe ¿i am format legåturi puternice cu colegii participan¡i la cursuri, continuând schimbul de informa¡ii ¿i experien¡e ¿i ulterior, inclusiv prin vizite reciproce. Practic, suntem ca o familie acum”, spune Vonica Maniu. La a treia serie a cursurilor este înscris ¿i Becsek László, fost pre¿edinte CFRO, unul dintre campionii culturii cartofului din ¡arå.

Robert VERESS Profitul Agricol 46/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Aderarea Ucrainei la UE va distruge întreg sistemul agricol Asocia¡ia Fermierilor Germani (DBV) a avertizat de mai multe ori deja cå aderarea Ucrainei la Uniunea Europeanå va distruge fermele de familie ¿i sistemul agricol al blocului comunitar. Vå reamintim, Comisia Europeanå a recomandat oficial deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu fostul stat sovietic. Pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor Germani crede cå agricultura Ucrainei nu este compatibilå cu Politica Agricolå Comunå a Uniunii, iar mecanismul actual de acordare a subven¡iilor nu dispune de fonduri suficiente.

Dimensiunea medie a fermelor din Ucraina este de câteva zeci de ori mai mare fa¡å de media europeanå, nefiind neobi¿nuite fermele de peste 100.000 de hectare. Un raport recent al Institutului pentru Studii Economice din Viena contrazice înså aceste temeri ¿i aratå cå agricultura ucraineanå este deja foarte competitivå fårå så beneficieze de subven¡ii, a¿a cå aderarea Kievului va transforma UE într-o putere agricolå la nivel global. “De fapt, mul¡umitå solului negru fertil ¿i a for¡ei de muncå ieftine, agri-

cultura ucraineanå este atât de eficientå încât reprezintå o competi¡ie serioaså pentru multe state UE, a¿a cum aratå ¿i disputa legatå de exporturile de cereale în Polonia ¿i Ungaria”, sus¡ine raportul. Autorii studiului avertizeazå totu¿i cå agricultura Ucrainei va deveni mai pu¡in competitivå dupå adoptarea standardelor agricole ale UE, un pas obligatoriu înainte de aderare.

Drago[ B|LDESCU

Zece ferme dau faliment zilnic Conform unui raport al guvernului de la Berlin, zece ferme au dat faliment în medie în fiecare zi în ultimul deceniu, iar în perioada 2010-2020 aproximativ 36.000 de ferme ¿i-au închis por¡ile. Ministrul german al Agriculturii a admis cå strategia agricolå a autoritå¡ilor federale a fost gre¿itå ¿i a promis cå guvernul va face totul pentru a ajuta micile ferme, care vor primi de acum subven¡ii mai generoase din fonduri europene.

Profitul Agricol 46/2023

Asocia¡ia Fermierilor Germani (DBV) este de acord cu pozi¡ia ministrului ¿i a subliniat cå agricultorii au nevoie de politici stabile pe termen lung. “Schimbårile structurale din agricultura noastrå au fost provocate de doi factori principali: un mediu economic nefavorabil ¿i politicile fluctuante, care au descurajat investi¡iile”, explicå Secretarul General al DBV.

¥n schimb, organiza¡ia de mediu WWF sus¡ine înså cå datele prezentate în raport sunt în¿elåtoare, pentru cå majoritatea fermelor care au dat faliment se ocupau cu cre¿terea porcilor. Germania se confruntå din anul 2020 cu o epidemie de pestå porcinå africanå care a dus la interzicerea exporturilor de carne de porc în China ¿i alte state.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cembrie, a fost de 244 dolari/tonå (1.147 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 212 euro/t (- 4) 1.060 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024.

Principalele destina¡ii: Filipine 130.500 tone, Mexic 49.900 tone, Taiwan 34.800 tone, Japponia 27.400 tone ¿i China 24.300 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 1 de-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 234 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.100 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 215 euro/tonå (1.075 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 27 noiembrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 216 euro/t (1.080 lei). A crescut cu 4 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 201 196 199 204 209 Feb 212 206 210 215 219 Mar 217 211 216 220 225 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 221 216 225 235 236 Feb 224 219 226 233 236 Mar 227 221 228 234 237

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2024, este de 203 euro/tonå (934 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 178 euro/t (- 4) 890 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 200 dolari/tonå (940 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 182 179 177 177 181 Feb 189 187 186 187 190 Mar 194 191 191 192 194 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian 24 Feb

$/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 206 206 205 208 210 211 211 206 214 216

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 198 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/tonå (990 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 1 decembrie, a fost de 188 euro/tonå (940 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,7 lei euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2024 este de 213 euro/t (1.065 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2024, a fost de 203 dolari/t (954 lei). A crescut cu 1 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 236 236 236 232 234 Feb 233 233 233 233 235 Mar 234 234 234 234 236 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Rouen 212 208 210 215 216 Dunquerque 212 208 210 215 216 Pallice 212 208 210 215 216 Creil FOB 210 205 205 208 210 Moselle FOB 214 209 209 213 215 Rouen FOB 237 236 241 245 245

de 200 euro/tonå (1.000 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 210 dolari/tonå (987 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 193 189 186 187 188 193 189 186 187 188 202 200 198 199 200 Bordeaux FOB 198 194 191 192 193 Pontivy 200 198 197 197 198 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 46/2023

S\pt\mâna 27 noiembrie - 1 decembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 512 dolari/tonå (2.406 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 994.500 tone, Mexic 106.700 tone, Vietnam 82.000 tone, Olanda 65.200 tone ¿i Coreea de Sud 61.000 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian 24 Feb Mar

$/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 488 488 494 494 493 495 495 501 501 500 500 500 506 506 505

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 1 decembrie 2023, a fost de 520 dolari/tonå (2.444 lei). A crescut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 164 euro/t (- 3) 820 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 195 euro/tonå (975 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

A înregistrat o scådere de 27 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 1.136 1.144 1.176 1.161 1.152 Feb 1.108 1.125 1.167 1.160 1.152 Mar 1.108 1.125 1.167 1.160 1.152

euro/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Rouen 191 190 190 193 195 Dunquerque 191 190 190 193 195 Pontivy 192 186 186 188 190 Orz bere: Creil** 213 210 210 213 215 Moselle** 186 185 185 187 189

189 euro/tonå (945 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 512 512 518 518 520 Feb 510 510 516 516 518

Floarea-soarelui

chiderea licita¡iilor, pe 1 decembrie 2023, a fost de 820 euro/tonå (4.100 lei). A scåzut cu 90 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 431 euro/t (2.155 lei). A crescut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

PREºURI

27.11 -1.12.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 443 euro/tonå (2.215 lei). A avut o cre¿tere de 9

Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

euro/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Dieppe 415 420 424 429 431 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina

$/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 910 910 910 910 820

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 455 euro/t (2.275 lei). A crescut cu 25 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 443 euro/tonå (2.215 lei). A crescut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 693 711 703 701 692 Feb 698 713 706 706 698 Mar 702 717 711 712 703

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Rouen 434 438 441 445 443 Dunquerque 434 438 441 445 443 Moselle 434 438 441 445 443

Ian 24 Feb

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

244 dolari/t

Profitul Agricol 46/2023

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

200 dolari/t

-1

$/t

27.11 28.11 29.11 30.11 01.12 Ian 24 504 505 496 489 487 Feb 478 481 474 470 467

Australia: pentru livrare în ianuarie 2024, pre¡ul orzului furajer este 234 dolari/tonå (1.076 lei). A scåzut cu 16 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 443 euro/tonå (2.215 lei). A crescut cu 9 euro/tonå.

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 487 dolari/tonå (2.289 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

512 dolari/t

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

Cu 29 milioane tone de cereale, Portul Constan]a [i-a b\tut recordul Portul Constan¡a a expediat 29,4 milioane de tone de cereale în primele zece luni ale acestui an. Din acestea, cerealele ucrainene au fost responsabile pentru 40% din volum, au declarat reprezentan¡i ai autoritå¡ii portuare pentru Reuters. Precedentul record privind cantitå¡ile de cereale expediate într-un an prin Portul Constan¡a este de pu¡in peste 25 milioane de tone. De când Marea Neagrå a fost închiså pentru porturile ucrainene de cåtre marina militarå ruså, Portul Constan¡a a devenit cea mai importantå rutå alternativå de export. Cerealele ucrainene ajung în Constan¡a pe cale rutierå, feroviarå ¿i cu barjele pe Dunåre. În perioada ianuarie-octombrie

2023, Ucraina a expediat 11,7 milioane de tone de cereale prin Port, în cre¿tere de la 10,5 milioane de tone pânå la finele lunii septembrie, ¿i de la 8,6 milioane tone pe parcursul anului 2022. Înså în ultimele luni tranzitul cerealelor ucrainene s-a redus, dupå ce Rusia a atacat în repetate rânduri terminalele ucrainene de la Dunåre. O surså guvernamentalå a dezvåluit pentru Reuters cå acum Portul Constan¡a are capacitatea logisticå de a expedia 40 de milioane de tone de cereale pe an. Guvernul de la Bucure¿ti a anun¡at cå în lunile urmåtoare inten¡ioneazå så dubleze capacitatea de tranzit a cerealelor ucrainene, pânå la patru milioane de tone pe lunå, gra¡ie investi¡iilor få-

cute în infrastructurile din Constan¡a ¿i de pe Dunåre. Operatorii portuari au investit ¿i ei în echipamente destinate cre¿terii vitezei de încårcare/descårcare. Înså cerealele din Ucraina concureazå pentru spa¡iu în Portul Constan¡a, care în mod tradi¡ional gestioneazå exporturile de cereale ale României, precum ¿i cele ale ¡årilor vecine fårå ie¿ire la mare, precum Ungaria ¿i Serbia. La începutul acestei såptåmâni, ONU a avertizat cå este posibil ca în urmåtorii ani produc¡ia de grâu a Ucrainei så nu poatå så acopere cererea internå ¿i exporturile, dacå ruta de export prin Marea Neagrå råmâne blocatå ¿i vor continua atacurile asupra infrastructurilor agroalimentare.

România r\mâne partener fidel [i Kievului, [i cerealelor sale Marcel Ciolacu a anun¡at cå România va cre¿te capacitatea de transport, cu sprijinul partenerilor interna¡ionali ¿i ai UE. “România ¿i-a asumat un rol de maximå importan¡å în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene cåtre pie¡ele interna¡ionale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din ¡ara noastrå. În perioada urmåtoare este vizatå o cre¿tere a capacitå¡ii de transport, cu sprijinul direct al partenerilor interna¡ionali ¿i ai Uniunii Europene”, a declarat prim-ministrul, într-o interven¡ie la Summitul interna¡ional de la Kiev despre securitatea alimentarå 16

mondialå. Premierul a subliniat rolul esen¡ial al României în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul coridoarelor de solidaritate create la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, a reafirmat solidaritatea României fa¡å de Ucraina ¿i a transmis felicitåri omologului såu ucrainean, Denys Shmyhal, pentru nivelul de cooperare excelent orientat spre extinderea conexiunilor terestre, feroviare, fluviale ¿i maritime dintre cele douå ¡åri. De asemenea, Marcel Ciolacu a condamnat bombardamentele ruse¿ti din proximitatea frontierei cu România, care afecteazå infrastructura necesarå

transportului de cereale pe pie¡ele interna¡ionale. Summitul interna¡ional de la Kiev privind securitatea alimentarå mondialå marcheazå importan¡a programului umanitar “Cereale din Ucraina”, ini¡iat în 2022 de pre¿edintele Volodimir Zelenski. Din cauza nesiguran¡ei cauzate de conflict, liderii politici au putut participa fie fizic, fie online.

pagin\ de Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2023

CULTURI

VEGETALE

Jude]ul Buz\u r\mâne singurul afectat de secet\ pedologic\ extrem\ Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Sub aspect pluviometric, perioada 27 noiembrie - 3 decembrie 2023 s-a caracterizat prin cantitå¡i de precipita¡ii mixte (ploaie, lapovi¡å ¿i ninsoare), însemnate din punct de vedere agricol, îndeosebi în nordul, centrul, vestul, sudul ¿i sud-estul ¡årii. Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice, în intervalul 27 noiembrie 18

3 decembrie 2023, se prezintå astfel:  Banat 0 - 33,8 l/mp;  Cri¿ana 11,7 - 67,6 l/mp;  Maramure¿ 29,8 - 52,7 l/mp;  Transilvania 0 - 32,8 l/mp;  Oltenia 1,1 - 33,8 l/mp;  Muntenia 2,6 - 17,4 l/mp;  Moldova 0,0 - 6,5 l/mp;  Dobrogea 4,0 - 24,7 l/mp.

La data de 4 decembrie 2023, în cultura grâului de toamnå, gradul de aprovizionare cu apå pe adâncimea de

sol 0-100 cm se încadreazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Maramure¿, Banat, Oltenia ¿i Dobrogea, pe suprafe¡e agricole extinse din Transilvania, Cri¿ana ¿i Muntenia, local estul, centrul ¿i izolat sudestul Moldovei. Con¡inutul de umiditate din sol prezintå valori scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå ¿i puternicå), în cea mai mare parte a Moldovei, local în nordul ¿i centrul Munteniei, estul ¿i sudul Transilvaniei, izolat sud-vestul Cri¿anei. Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

Un soi românesc de grâu poate face 10 tone/ha Lovrin nu uitå de cânepå

Marinel Horablaga

Sta¡iunea de Cercetare ¿i Dezvoltare de la Lovrin va lansa, în 2024, un nou soi de grâu, cu o produc¡ie poten¡ialå de peste 10 tone/ha.

oul soi are peste 12% proteinå ¿i o produc¡ia biologicå ce va depå¿i 10.000 de kg pe ha. Sta¡iunea de¡ine în portofoliu soiuri cu un poten¡ial biologic înalt de proteinå care se poate ob¡ine fårå probleme, atunci când se aplicå tehnologii corespunzåtoare. Proteina este determinatå genetic, dar generatå de tehnologie. Masa hectolitricå la noul soi este de peste 80%, cu condi¡ia så nu vinå o ploaie înainte de recoltare. Atunci, se va diminua mult, spune Marinel Horablaga, directorul sta¡iunii. Noul soi va putea concura cu orice soi aflat pe pia¡a agricolå din România, indiferent de origine. Acesta se aflå de Profitul Agricol 46/2023

doi ani în testare cu rezultate excelente, iar la anul va fi prezentat fermierilor. Problema este cå în zona de vest ¿i în Timi¿ nu prea sunt iriga¡ii. De aceea, împreunå cu speciali¿tii de la USAMV Timi¿oara, SCDA Lovrin face unele cercetåri pentru a se identifica astfel caracteristica specialå a grâului pentru a rezista în condi¡ii de secetå ¿i så fie transpuså din punct de vedere genetic la noile soiuri ¿i hibrizi ce vor fi create. Aceste cercetåri sunt cu atât mai importante cu cât dacå aceste produse sar potrivi numai pentru Câmpia de Vest sau pentru dealurile Transilvaniei, atunci ¿i-ar pierde din valoare, fiindcå numai acolo se va vinde. Înainte de a fi dat la omologare, un soi sau un hibrid este testat în re¡eaua ASAS, la toate sta¡iunile de cercetare din România, atât în zona de deal, cât ¿i de câmpie, dar ¿i în alte zone agricole ale ¡årii. Datele statistice se adunå ¿i se clasificå, iar cercetåtorii trag concluziile: soiul sau hibridul este bun pentru o zonå sau alta.

Gheorghe MIRON

Cercetåtorii de la Lovrin au reu¿it så creeze ¿i så trimitå la ISTIS Bucure¿ti pentru omologare un nou soi de cânepå, unul aparte, cu fibrå galbenå. Pentru o astfel de fibrå procesarea va costa mai pu¡in ¿i va fi de o calitate superioarå. ¥n laboratoarele SCDA Lovrin se fac cercetåri pentru lansarea unor linii de soiuri de cânepå cu un con¡inut ridicat de CBD - canabinoizi utiliza¡i în medicinå pentru ob¡inerea de medicamente, ¿i cu un on¡inut scåzut de THC, substan¡å care are acel efect halucinogen ¿i face ca unele soiurile de cânepå så fie considerate droguri periculoase, interzise de lege. “Ca så respectåm legea, facem astfel ca soiurile cultivate la SCDA Lovrin så aibå sub 2% THC”, spune directorul sta¡iunii, Marinel Horablaga.

Un ovåz pentru panifica¡ie De asemenea, în laboratoarele sta¡iunii se aflå în cercetare un soi destinat producerii fulgilor de ovåz. Este vorba de un ovåz decorticat, cu o calitate înaltå pentru panifica¡i ecare nu va avea pleavå pe bob. Cercetårile se desfå¿oarå în colaborare cu Universitatea de ªtiin¡ele Vie¡ii Timi¿oara. SCDA Lovrin a reu¿it så mai scoatå din omologare un alt soi de ovåz destinat producerii de biomaså pentru hrana animalelor. 19

CULTURI VEGETALE

4 miliarde euro pentru tehnologii de decarbonificare Comisia Europeanå a lansat, pe 23 noiembrie, o nouå sesiune de finan¡are din Fondul de Inovare al Uniunii. Aceasta a primit un buget record, de 4 miliarde euro doar pentru tehnologii de decarbonizare inovatoare.

ei 4 miliarde vor fi strân¿i din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), ceea ce va duce, cred oficialii europeni, la stabilizarea pre¡ului carbonului, ceea ce va da avânt tranzi¡iei verzi. Comisia a majorat fondurile totale disponibile ¿i a dublat bugetul alocat proiectelor de produc¡ie de tehnologii curate în compara¡ie cu cererea anterioarå. Proiectele vor fi evaluate în func¡ie de poten¡ialul lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serå, de gradul lor de inovare, de maturitate, de reproductibilitate ¿i de eficien¡a din punctul de vedere al costurilor.

Fondul pentru inovare poate acoperi pânå la 60 % din costurile relevante ale unui proiect. Proiectele situate în SEE sunt eligibile ¿i, în urma recentei revizuiri a Directivei EU ETS, cererile de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare sunt deschise în prezent ¿i sectoarelor transportului maritim, transportului rutier ¿i construc¡iilor, pe lângå tehnologiile din industriile mari consumatoare de energie (inclusiv avia¡ia), energia din surse regenerabile sau stocarea energiei. 20

Proiectele promi¡åtoare care nu sunt suficient de mature pentru un grant sau care nu sunt selectate pentru finan¡are din cauza limitårilor bugetare pot beneficia de asisten¡a pentru dezvoltare de proiecte (PDA) acordatå de Banca Europeanå de Investi¡ii.

Promotorii de proiecte trebuie så depunå cereri pânå la 9 aprilie 2024, prin intermediul Portalului pentru oportunitå¡i de finan¡are ¿i ofertare al UE. Candida¡ii sunt încuraja¡i så participe la Ziua de informare privind proSe pot solicita granturi în cadrul a cinci teme cu cerin¡e distincte: - Decarbonizare generalå (la scarå largå) - 1,7 miliarde euro pentru proiecte cu CAPEX de peste 100 de milioane euro. - Decarbonizare generalå (la scarå medie) - 500 de milioane euro pentru proiecte cu CAPEX între 100 ¿i 200 de milioane euro. - Decarbonizare generalå (la scarå micå) - 200 de milioane euro pentru proiecte cu CAPEX între 2,5 ¿i 20 de milioane euro. - Produc¡ia de tehnologii curate 1,4 miliarde euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX de peste 2,5 milioane EUR axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompe de cåldurå ¿i produc¡ia de hidrogen. - Proiecte-pilot - 200 de milioane euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX de peste 2,5 milioane euro axate pe decarbonizarea profundå.

cedura de ofertare IF23, care va avea loc online la 7 decembrie 2023. Acest eveniment este o ocazie de a afla mai multe despre noile caracteristici, de a descoperi procesul de depunere a cererilor ¿i de a adresa întrebåri Agen¡iei Executive Europene pentru Climå, Infrastructurå ¿i Mediu (CINEA), care pune în aplicare cererile de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare. Punctele de contact na¡ionale ale Fondului pentru inovare organizeazå, de asemenea, zile de informare în majoritatea statelor membre. Solicitan¡ii vor fi informa¡i cu privire la rezultatele evaluårii în al patrulea trimestru al anului 2024. Solicitan¡ii selecta¡i vor semna acorduri de grant în primul trimestru al anului 2025.

Cu venituri estimate la 40 miliarde euro din schema de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmåre¿te så creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile ¿i autoritå¡ile publice så investeascå în tehnologii de vârf cu emisii scåzute de dioxid de carbon ¿i så sprijine tranzi¡ia cåtre neutralitatea climaticå. Fondul a acordat deja aproximativ 6,5 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare.

De asemenea, Fondul pentru inovare a deschis ¿i prima licita¡ie-pilot în cadrul Båncii Europene pentru Hidrogen, cu un buget de 800 de milioane euro.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

“F\r\ diversificare, Administrator al Green Agro, o afacere agricolå mare, diversificatå, dar ¿i cu proiecte în desfå¿urare în diverse direc¡ii, Råzvan Avram este îngrijorat cå vremurile bune au apus definitiv pentru agricultori. El observå cå foarte multe ferme mici din jurul såu au fost deja scoase din circuit ¿i considerå cå, fårå surse noi de venit, fermele mari le vor urma soarta.

“Nu vedeam orizontul. ªtiam cå trebuie så merg într-o anume direc¡ie, dar må trezeam în diagonala opuså. Am avut ¿anså cu plugul - un Gregoire Bessonn care întorcea brazda foarte bine. Cu glifosat ¿i arat am reu¿it så scåpåm de stuf”. Dincolo de “durere”, înså, a fost oportunitatea. Pe care a “înhå¡at-o”. În 2015, când încå multe ferme din zonå, chiar dintre cele mari, nu apucaserå så se doteze cu ma¿ini agricole ¿i utilaje moderne, pe fonduri europene, a contractat o gamå completå, în leasing. ªi s-a capitalizat fåcând bani din preståri de servicii, câ¡iva ani la rând.

Când nu-¡i po¡i învinge du¿manul, aliazå-te cu el!

învå¡at så conducå tractorul în copilårie, în ferma unchiului såu. A fåcut Facultatea de Management la ASE ¿i a lucrat în IT cu succes. Cu banii strân¿i, în 2011 s-a întors în locurile de ba¿tinå ¿i a pus bazele propriei afaceri agricole. A început cu 2,5 hectare cumpårate cu mult peste pre¡ul zonei, fiindcå nu gåsise pe nimeni dispus så-i dea teren în arendå. 12 ani mai târziu, Råzvan Avram lucreazå 3.600 de hectare, din care 1.500 în proprietate, are una dintre cele trei ferme de bizoni din ¡arå, 750 de oi, cre¿te pui pentru gospodåriile din zonå, a convertit o moarå de grâu în una de sorg ¿i va face fåinå, face comer¡ cu inputuri ¿i are ¿ase magazine “La Doi Pa¿i”, în francizå.

Cum a reu¿it aceastå cre¿tere explozivå? “Durerea na¿te performan¡å. Dacå a¿ fi avut condi¡ii facile, intram în zona de confort ¿i probabil råmâneam cu 400-500 ha”. Memoreazå cum se urca pe tractor ¿i combåtea stuful care era gros ca parul ¿i sårea de înål¡imea capotei. 22

Pe lângå îmburuienarea solelor ¿i båltiri (zona fiind, pânå acum 3-4 ani, una cu exces de umiditate), Avram a mai avut de purtat o luptå pentru supravie¡uire cu ciobanii. “În zonå sunt multe stâne. Iar ciobanii au propriile legi care îi guverneazå. Pasc toate culturile. Nu te po¡i în¡elege cu ei, dacå nu e¿ti de-al lor. Sunt o castå aparte, de genera¡ii. N-au nici buletine, nici nu sunt ¿coli¡i, dar au ¿coala vie¡ii. Am încercat în¡elegeri, dar acestea nu au fost respectate, pentru cå ceea ce tu consideri cå ar fi bine pentru cioban, de fapt nu-l intereseazå. Binele lui e så månânce oaia. ªi oaia månâncå de la tine, fiindcå el nu are teren...”. Dupå ce a încercat inutil så se protejeze cu firme de pazå, în 2019 i-a venit ideea salvatoare. “Am zis så am ciobanii mei, cu oile mele, care så-mi månânce ele culturile ¿i så-i ¡inå la distan¡å pe al¡ii. Ra¡ionamentul meu a func¡ionat. A fost ca o cucerire de teritorii. Practic, am devenit de-al lor. A¿a am ajuns så nu mai avem deloc culturi påscute. Avem conven¡ii respectate cu al¡i ciobani: au ¿i ei drept

de påscut, înså numai dupå recoltat”. Acum este proprietar de turme. În prezent are 750 de capete de Merinos. Dacå investi¡ia asta a fost o modalitate de a-¿i proteja afacerea de culturå mare, un an mai târziu a fåcut un pas voluntar spre zootehnie, din cu totul alte ra¡iuni, apucându-se de cre¿terea bizonilor. Motivele au fost rentabilitatea ¿i exotismul afacerii. “Am avut dificultå¡i inclusiv cu DSV. Mi s-a spus: «N-am auzit! Nu ¿tiu! Nu se poate!». Dar se poate. Bizonii nu sunt ocroti¡i de lege ¿i pot fi sacrifica¡i - de fapt, termenul legal este recoltat, fiindcå sunt animale sålbatice”. A început cu 20 de femele ¿i un mascul. În prezent, a ajuns la 75 de capete. Livreazå carne în ¡arå ¿i în Vest, în special în Austria. Anul trecut a intrat pe o altå ni¿å: a¿a-zisa cre¿tere a puilor zbura¡i. “Agroland a lansat conceptul de pui de o zi. Noi luåm ace¿ti pui, îi cre¿tem pânå la 600-800 de grame ¿i îi vindem apoi, cåtre gospodarii din zonå. Ei nu mai pun clo¿cå, dar câteva gåini pe lângå caså au to¡i. Suntem doi în aceastå asociere. Asociatul meu se pricepe la acest sector. Iar eu am moara care produce furajarea. Activitatea e sezonierå: începe în februarie ¿i se încheie în maiiunie. Lucråm doar pe bazå de comenzi ferme. Anul acesta a fost primul. Produc¡ia a fost de circa 10.000 de capete”.

Probleme ¿i solu¡ii Terenurile din perimetrul comunei Tåtåranu erau afectate de båltiri, pânå acum trei-patru ani. Avram chiar a apelat la solu¡ii cu îngrå¿åminte speciale, pentru afânarea solurilor. Înså nu a ¡inut cont de avertismentele meteorologilor ¿i schimbarea vremurilor l-a surprins nepregåtit. “På¿unea unde sunt bizonii era o zonå mlå¿tinoaså, pânå în 2020. Înså, în anul åla, bizonii n-au mai avut ce pa¿te în timProfitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

suntem falimentari!” pul verii. Acum nu mai existå apå acolo nici în stratul de 10 metri ¿i a trebuit så forez un pu¡, ca så irig! Nu am dat crezare prognozelor referitoare la schimbårile climatice. 2017 a fost cu o secetå u¿oarå ¿i am zis cå nu e grav, economic am ie¿it bine. A venit 2020 fårå produc¡ie de grâu, fårå produc¡ie de porumb. Apoi 2021 a fost un an bun ¿i iar n-am mai bågat în seamå ce zicea ANM. Dar, dupå 2023, în sfâr¿it ne-am trezit la realitate: anii seceto¿i nu mai sunt accidentele, ci regula. Trebuie så ne adaptåm. Trebuia så o fi fåcut mai demult”. Ferma fiind destul de întinså, anul åsta a avut ¿i zone în care ploile au cåzut la momentul oportun, pentru culturile de toamnå. A¿a cå la grâu a avut ¿i produc¡ii de 4-5 t/ha. Înså microzonarea precipita¡iilor i-a redus media. “În aceea¿i tarla, pe un capåt am avut medie de 4 t/ha, pe alt capåt 1 t/ha, în condi¡iile în care, pe cartare, e acela¿i sol”. Condi¡iile climatice fiind vitrege, afacerea este în u¿or regres. Dar Avram nu stå cu mâinile în sân, mai ales cå vede problemele actuale din sectorul vegetal agravându-se dupå aderarea Ucrainei la Uniunea Europeanå. Pe lângå investi¡iile în iriga¡ii, are în vedere adaptarea tehnologiilor, diversificarea culturilor, procesarea unor materii prime. În prezent, irigå 200 ha prin picurare, cu apå din Siret. În viitor, sperå så poate cre¿te suprafa¡a irigabilå la 1.500 ha, cu apå din Putna. Din 2015 a fåcut trecerea la minimum till, renun¡ând complet la arat în 2019. A ajuns acum la strip till, cu tranzi¡ie spre no-till, unde sperå så fie cu toatå suprafa¡a, în trei-patru ani. Înså, ca så ajungå la no-till, are nevoie de investi¡ii în ma¿ini ¿i utilaje, în vremuri de restri¿te. Luni, 4 decembrie, a¿tepta så ajungå în fermå, pentru teste, un tractor Xerion, din ultima genera¡ie anun¡atå de Claas. Profitul Agricol 46/2023

“Am fost în Germania ¿i am testat versiunea cu ¿enile. Acum aduc varian¡a cu ro¡i. Dacå e ce trebuie, vom lua ¿i semånåtori de grâu ¿i porumb potrivite. Orientarea e spre Great Plains, Kinze, John Deere. Trebuie så ajungem la maxim patru treceri, anual / culturå, pe aceea¿i suprafa¡å. Semånatul cu fertilizare, un tratament - maxim douå ¿i recoltat”. Valorificå investi¡iile în tehnologiile conservative inclusiv prin înscrierea întregii suprafe¡e în programul creditelor de carbon al Agreena. În anul agricol 2021-2022 a stocat, în medie, 1,7 tone de carbon/ha, adicå a ob¡inut 1,7 credite/ha ¿i anul acesta a încasat 31 de euro/ha, deci 111.600 de euro în total. Folosind diverse alternative la fertilizarea clasicå, precum produsele care deblocheazå mineralele din sol, sau produse foliare pe bazå de aminoacizi, a redus norma la 50-60 kg N substan¡å activå/ha, din îngrå¿åminte chimice, suplimentate cu îngrå¿åminte organice (dejec¡ii de animale). Chiar ¿i a¿a, în anul agricol care s-a încheiat a avut un cost de 6.000 de lei/ha (4.000 fiind cheltuielile directe). Singura culturå profitabilå a fost sorgul. Ar fi cultivat sorg pe 200 ha, dar a trebuit så se mul¡umeascå cu 90 ha, fiindcå atât a fost såmân¡a disponibilå. Anul acesta plånuie¿te så extindå suprafa¡a ¿i så o treacå la organic, bazându-se pe pra¿ila mecanicå. Testeazå semånatul la 30-40 de cm distan¡å între rândurile de grâu ¿i cu distan¡å între plante mai micå. Prin cooperativa Cereal Top, în care sunt 21 de membri, respectiv 35 de asocia¡i, cu o suprafa¡å medie cultivatå de 300 ha, plånuie¿te investi¡ii în depozitare - silozuri cu capacitatea de 8.000 de tone.

Robert VERESS

R\zvan Avram, Green Agro

CULTURI VEGETALE

Corteva lanseaz\ biostimulatorul de eficien]\ a azotului Utrisha N Corteva Agriscience a lansat optimizatorul cu rol în eficientizarea nutrien¡ilor Utrisha N în România, ca parte a portofoliului såu de produse biologice, pentru a satisface cererea tot mai mare de solu¡ii sustenabile în agriculturå. De¿i produsul ¿i-a fåcut debutul în România la sfâr¿itul acestui an, a fost prezent cu succes în Republica Moldova în ultimul an, cu planuri de extindere începând cu anul 2024. Utrisha N furnizeazå o surså suplimentarå de azot care poate så ofere plantelor în cre¿tere activå azot suplimentar pentru a facilita dezvoltarea acestora. Produsul microbiologic oferå fermierilor o solu¡ie unicå, furnizând natural mai mult azot culturii. Aceastå tehnologie revolu¡ionarå aduce valoare prin eficien¡a integratå a managementului nutrien¡ilor în condi¡ii de teren, adaptându-se nevoilor de cre¿tere ale plantelor ¿i contribuind la maximizarea sustenabilå a poten¡ialului de produc¡ie. Ca produs biologic, Utrisha N se bazeazå

pe bacterie endofiticå fixatoare de azot Methylobacterium symbioticum, capabilå så fixeze azotul din aer ca surså adi¡ionalå. Începând cu 2024, Utrisha N va fi disponibil în România pentru o gamå largå de culturi, inclusiv rapi¡å, cereale, porumb ¿i floarea-soarelui. “Lansarea Utrisha N în România ¿i Republica Moldova este o dovadå a angajamentului nostru în promovarea practicilor agricole sustenabile. Acest produs inovator se aliniazå cererii tot mai mari pentru solu¡ii care så aibå un impact cât mai mic asupra mediului în agriculturå. Utrisha N nu abordeazå doar schimbårile condi¡iilor de mediu, ci contribuie ¿i la productivitatea ¿i sånåtatea culturilor într-un mod natural ¿i eficient”, a declarat Jean Ionescu, country leader pentru România ¿i Republica Moldova.

Arin DORNEANU

Jean Ionescu

Rusia inten¡ioneazå så exporte peste 65 de milioane de tone cereale, dupå o recoltå-record Dupå o recoltå-record, Rusia inten¡ioneazå så exporte peste 65 de milioane de tone cereale, spune Moscova. Cu o recoltå de peste 151 de milioane de tone cereale ¿i legume - inclusiv aproape 99 de milioane de tone de grâu - Rusia î¿i va putea acoperi propriile necesitå¡i ¿i va putea expedia cantitå¡i-record partenerilor stråini, a afirmat ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patru¿ev. Rusia a încheiat precedentul sezon cu exporturi record de 60 de milioane de tone cereale. Conform declara¡iilor lui Dmitri Pa24

tru¿ev, Rusia a realizat deja al doilea cel mai ridicat randament la cereale din istoria ¡årii, în sezonul dintre verile anilor 2023 ¿i 2024. ªi alte recolte de produse agricole, cum ar fi orez ¿i cartofi, au crescut în 2023, a adåugat oficialul rus. Dupå invadarea Ucrainei, sectorul agriculturii din Rusia s-a confruntat cu sanc¡iuni, iar autoritå¡ile de la Kiev au acuzat Moscova cå de la începutul invaziei s-au furat cereale ucrainene în valoare de un miliard de dolari. În mod repetat pre¿edintele Vladimir Putin s-a plâns de sanc¡iunile ca-

re afecteazå exporturile de cereale ruse¿ti. Cu toate acestea, Rusia a început în 17 noiembrie livrårile gratuite de cereale cåtre mai multe ¡åri africane, primele fiind Somalia ¿i Burkina Faso. Vå reamintim, Vladimir Putin a promis så livreze cereale cu titlu gratuit în ¿ase ¡åri africane, cu ocazia summitului Rusia-Africa, organizat în iulie 2023 la Sankt Petersburg.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

A început programul Agro Intergeneration A patra grupå de cursan¡i a început programul Agro Intergeneration, ini¡iativå a Båncii Transilvania ¿i a USAMV Cluj-Napoca. Cei aproape 30 de participan¡i fac parte din familii care sunt clien¡i BT agribusiness din 14 jude¡e. Contribu¡ia båncii pentru fiecare dintre cursan¡i este de 1.400 de euro. Programul este angajamentul båncii de a sus¡ine agricultura ¿i prin alte modalitå¡i decât prin finan¡are ori consultan¡å, afirmå Sorin Ignat, director agribusiness al Båncii Transilvania. Agro Intergeneration se deruleazå pe parcursul a ¿ase luni ¿i este organizat pe module sus¡inute de profesori de la USAMV Cluj-Napoca. Se predå administrarea afacerii, management financiar, leadership, inova¡ie ¿i marketing în agriculturå. Cursurile sunt completate cu întâlniri fa¡å în fa¡å cu fermieri români ¿i stråini, care vor fi vizita¡i chiar în fermele lor. Lansat în 2020, programul Agro Intergeneration ¿i-a propus så creascå o comunitate pregåtitå så contribuie la perpetuarea fermelor, respectiv afacerilor de familie din domeniul agriculturii. Schimbul de genera¡ii, prin atragerea tinerilor în agriculturå, reprezintå, de asemenea, unul dintre obiectivele Politicii Agricole Comune. Mai multe genera¡ii în acela¿i business poate însemna o abordare mai modernå a agriculturii, precum ¿i ocazia de a fi, ca familie, un model pentru comunitatea din care face parte. Sursele incertitudinii privind succesiunea în agribusinessurile de familie în România au legåturå mai ales cu mentalitatea, structura demograficå ¿i migrarea for¡ei de muncå. Conform datelor Comisiei Europene: - Aproape 45% dintre fermierii din 26

Solu]ii f\r\ cu aplicare În fiecare an existå substan¡e active care sunt retrase de pe pia¡å, produse chimice de care fermierii depind pentru controlul dåunåtorilor din culturi. De exemplu, neonicotinoidele, care, în urma unor solicitåri exprese, au primit, în cele din urmå, ¿i în acest an, o derogare pentru tratarea semin¡elor.

Sorin Ignat

România au peste 65 de ani; - România are cel mai mare numår de fermieri din UE: 3,5 milioane; - 23% din for¡a de muncå din România este angajatå în agriculturå, cel mai mare din UE; - 90% din fermele din ¡arå sunt mici, având mai pu¡in de 5 hectare; - 13,5 milioane de hectare este suprafa¡a din România folositå în ¡ara noastrå, 57% din suprafa¡a totalå ¡årii; - Sub 5% din suprafa¡a agricolå din România este cultivatå ecologic - cel mai mic procent din UE. Banca Transilvania se pozi¡ioneazå drept cel mai mare sus¡inåtor al agriculturii române¿ti, lucru firesc fiind ¿i cea mai mare bancå din România. Are o cotå de pia¡å de 20%, peste 4 milioane de clien¡i, circa 10.000 de angaja¡i ¿i 500 de sedii în 180 de localitå¡i. Valoarea båncii a depå¿it 500 de milioane USD ¿i a intrat în top 300 în Brand Finance Banking pentru anul 2023. De asemenea, este în Top 10 Strongest Banking Brands Worldwide, cu un brand rating AAA+.

ceastå hotårâre a fost un råspuns la solicitarea înaintatå de cåtre fermierii români, ce au aråtat cå “anumite specii (...) nu au solu¡ii corespunzåtoare de combatere ¿i prezintå o proliferare tot mai puternicå de la an la an. Suprafe¡ele afectate de dåunåtori cresc cu fiecare sezon, iar tratamentele realizate în vegeta¡ie sunt adesea ineficiente”, dupå cum aratå un document publicat de cåtre Autoritatea Na¡ionalå Fitosanitarå. Printre speciile men¡ionate în memoriu se numårå ¿i viermii sârmå (Agriotes spp.). Totu¿i, derogarea oferitå de cåtre oficialitå¡i vine cu anumite condi¡ii, astfel cå neonicotinoidele vor fi folosite doar pentru tratarea semin¡elor de porumb ¿i floarea-soarelui, exclusiv în perioada 22 ianuarie - 21 mai 2024 ¿i doar în zonele puternic afectate. Mai mult, prevederile precizeazå cå tratarea semin¡elor va fi realizatå de cåtre prestatori de servicii autoriza¡i, iar parcelele tratate vor fi semnalizate ca atare.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

stresul derog\rilor la insecticidele la sol Aceste condi¡ii, pe lângå incertitudinea privind siguran¡a culturilor viitoare, riscul ¿i gradul de infestare de la o solå la alta, precum ¿i intervalul relativ scurt de acordare a derogårii îndeamnå fermierii så caute alternative mai avantajoase, pe termen lung, care nu pun probleme de avizare. Pe de altå parte, måsurile nu abordeazå ¿i celelalte culturi amenin¡ate de aceia¿i dåunåtori, cum este cartoful. De exemplu, ¿tim cå analiza concretå a PED-ului este mai dificil de realizat în cazul viermilor sârmå (Agriotes spp.), deoarece ace¿tia au poten¡ial migrator ridicat ¿i atacå în vetre, iar într-o singurå solå putem întâlni suprafe¡e alternative cu popula¡ii neuniforme de dåunåtori. Un motiv în plus ca prevenirea atacului acestora så fie o verigå obligatorie la constituirea planului tehnologic.

Agriculturå fårå stres existå insecticide sigure, cu aplicare la sol O solu¡ie beneficå ¿i sigurå pentru sezoanele urmåtoare de porumb, porumb zaharat, sorg ¿i cartof este utilizarea la semånat (sau, dupå caz, plantat) a insecticidului microgranulat de sol Picador 1,6 MG, pe bazå de cipermetrin (substan¡å activå din

Profitul Agricol 46/2023

grupa piretroizilor de sintezå), în cantitate ridicatå, de 16 g/kg. Aceste granule se aplicå direct în brazdå, cu ajutorul unui dispozitiv tip coadå de pe¿te montat la capåtul tubulaturii microgranulatorului, dispozitiv care este pus la dispozi¡ia fermierului de cåtre producåtor, cu titlu gratuit. În acest sens, nu mai este cazul så contracta¡i servicii ter¡e ¿i nici nu trebuie så vå ghida¡i dupå regulile stabilite privind semnalizarea ¿i autentificarea lucrårilor executate conform normativelor în vigoare (indicarea solelor, a modului de realizare a tratamentelor etc.) pe care le impune legisla¡ia privitoare la alte substan¡e cu derogare temporarå, opera¡iuni mari consumatoare de timp. Picador 1,6 MG este omologat pentru controlul unor dåunåtori de sol cu inciden¡å din ce în ce mai mare în fermele din România, indiferent de zonå. De exemplu, produsul ac¡ioneazå foarte eficient împotriva viermelui vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera), care înregistra pânå în urmå cu câ¡iva ani un prag economic de dåunare doar în vestul ¡årii, dar care, în ultima perioadå, s-a råspândit ¿i în sole din sudul sau estul ¡årii, producând pagube majore. Picador 1,6 MG asigurå un control foarte bun al viermilor sârmå (Agriotes spp.) ¿i al larvelor de buha semånåturilor (Agrotis spp.), al cåror atac provoacå daune cu impact economic semnificativ în fermele de porumb, sorg ¿i cartof.

Spre deosebire de alte insecticide, cipermetrinul se evaporå lent, controlat, motiv pentru care este disponibil la un nivel constant pe o perioadå îndelungatå (pânå la 120 de zile de la momentul aplicårii). Suportul pe care este aplicatå substan¡a activå, carbonatul de calciu, este insolubil în apå, de aceea microgranulele nu se dizolvå ¿i råmân active indiferent de regimul pluviometric. Densitatea carbonatului de calciu ¿i cea a solului sunt similare, drept urmare microgranulele de Picador 1,6 MG nu au tendin¡a de deplasare de la locul aplicårii, iar bariera protectoare î¿i påstreazå forma ¿i eficacitatea în timp. Afla¡i ¿i care sunt celelalte beneficii derivate din utilizarea unui insecticid microgranulat de sol în compara¡ie cu cea a tratamentelor semin¡elor scanând codul QR de mai jos. Pentru floarea-soarelui, rapi¡å, dar ¿i alte culturi (morcov, sfeclå etc.), este disponibil insecticidul microgranulat Columbo 0,8 MG, cu cipermetrin în concentra¡ie de 8 g/kg, care ac¡ioneazå în parametri similari celor descri¿i mai sus împotriva viermilor sârmå (Agriotes spp.) ¿i a altor dåunåtori de sol specifici speciilor respective.

CULTURI VEGETALE

Sudul [i sud-estul României în topul Europei la cereale Valoarea produc¡iei totale de cereale în UE a fost de 64,4 miliarde euro în 2021, iar cea a laptelui a fost de 58 miliarde, conform Eurostat. Cele douå produse contribuie cu pu¡in sub 30% din valoarea produc¡iei agricole totale. 10 regiuni europene sunt clasificate la nivelul 2 al Nomenclatorului unitå¡ilor teritoriale de statisticå. Acestea au produs cereale în valoare de peste 1 miliard de euro în 2021. Regiunea UE care a produs cereale de cea mai mare valoare a fost Castilla y León din Spania (2,3 miliarde euro).

Aceasta a fost urmatå îndeaproape de Centre-Val de Loire din Fran¡a (2,2 miliarde euro). Alte patru care au produs cereale evaluate la peste 1 miliard de euro sunt în Fran¡a (Champagne-Ardenne, Paysde-la-Loire, Picardie ¿i Poitou-Charentes), douå în România (sud-est ¿i sud - Muntenia), una în Lituania (Vidurio ir vakaru Lietuvos regionas) ¿i o altå regiune din Spania (Aragón). În 4 regiuni valoarea produc¡iei de cereale reprezintå cel pu¡in 40% din valoarea produc¡iei lor agricole totale. Trei dintre aceste regiuni sunt în nordul Bul-

gariei (campioana este Severozapaden, cu 53,7%), iar una în Fran¡a. În regiunea sud-est a României, produc¡ia de cereale reprezintå 35,8% din total, iar în sud - Muntenia 33,4. Regiunea care a produs cea mai mare valoare a laptelui în 2021 a fost sudul Irlandei (2,4 miliarde euro), urmatå de Bretagne în Fran¡a (2,0 miliarde euro) ¿i Lombardia în Italia (1,8 miliarde euro). Alte 5 regiuni au generat lapte în valoare de cel pu¡in 1 miliard de euro: Pays-de-la-Loire ¿i Basse-Normandie în Fran¡a, Weser-Ems ¿i Schleswig-Holstein în Germania ¿i Gali¡ia în Spania.

Slovacia prelunge[te f\r\ dat\ interdic]ia la importurile din Ucraina Ministrul slovac al Agriculturii, Richard Takác, membru al partidului populist de stânga Smer, care a câ¿tigat alegerile generale pe 30 septembrie, ¿i-a onorat promisiunea din campania electoralå ¿i a prelungit pe termen nedeterminat interdic¡ia unilateralå la importurile din Ucraina. Mai mult, a lårgit aria de aplicare a interdic¡iei la alte produse agricole. Interdic¡ia anterioarå, care urma så expire la finele anului, se aplica la grâu, porumb, rapi¡å ¿i semin¡e de floarea-soarelui. Pe lângå cele patru produse au fost adåugate pe lista neagrå orzul, fåina de grâu, boabele de soia, zahårul ¿i mierea. Takác spune cå interdic¡ia este un råspuns la "absen¡a unei solu¡ii sis28

temice paneuropene" la problema importurilor din Ucraina. El contrazice Comisia Europeanå, care a informat Parlamentul European cå importurile de produse agricole ucrainene nu provoacå perturbåri pe pia¡a agricolå a UE. Pe de altå parte, Bulgaria renun¡å la interdic¡iile unilaterale dupå ce autoritå¡ile de la Sofia ¿i cele de la Kiev au încheiat un acord, såptåmâna trecutå, pentru un sistem de licen¡e pentru importurile de produse agricole ucrainene, inclusiv semin¡e de floarea-soarelui. Acordul a fost încheiat la presiunea producåtorilor de ulei, care au amenin¡at cu închiderea definitivå a fabricilor. Bulgaria este cel mai mare exportator de ulei de floarea-soarelui

din UE, înså, dupå opt luni de interdic¡ii la importurile de materie primå din Ucraina, produc¡ia de ulei a scåzut cu 30%. Unele fabrici de ulei sau închis temporar ¿i sute de angaja¡i au fost trimi¿i în ¿omaj. În Fran¡a, producåtorii francezi de sfeclå de zahår cer ca importurile tot mai mari de zahår din Ucraina så fie reexportate în afara Europei. În urma invaziei Rusiei, importurile europene de zahår ucrainean au crescut de la 20.000 la 800.000 de tone anual. Pe de altå parte, UE are un deficit de aproximativ 2 milioane de tone de zahår.

pagin\ de Robert VERESS Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

Prescurt\ri cu care ar GMO, NGT1 ¥n ultima vreme, în spa¡iul public s-au auzit o sumedenie de påreri pro sau contra organismelor modificate genetic (GMO) sau a noilor tehnici genomice (NGT). Prin urmare, se impune nevoia unor clarificåri venite din partea unui om de meserie, care chiar se pricepe. Ne-a ajutat în acest demers Iulian Gabur, doctor în geneticå, conferen¡iar universitar la Facultatea de Agriculturå a USV Ia¿i.

A¿adar, la întrebarea “Ce este un organism modificat genetic?”, råspunsul este simplu ¿i poate, pentru unii, deconcertant: din punct de vedere genetic, toate organismele vii sunt modificate. Nu existå organisme vii care så fie perfect identice genetic, iar majoritatea caracteristicilor care ne fac diferi¡i sunt rodul unor modificåri genetice. Speciile apar în urma unor muta¡ii genetice naturale mai semnificative, rasele ¿i soiurile în urma unor muta¡ii de mai micå anvergurå, iar caracteristicile individuale sunt rodul unor combina¡ii genetice infinite ce apar în intervale de timp foarte mari, uneori mii de ani. “Dacå organismele nu ar fi fost modificate genetic pe cale naturalå, nu am vorbi, aståzi, de nicio culturå cu importan¡å economicå. Evolu¡ia organismelor implicå apari¡ia ¿i acumularea unor muta¡ii pozitive în speciile vegetale. Iar omul intervine de mii de ani cu selec¡ie artificialå, prin identificarea acelor plante modificate genetic natural ¿i utilizarea lor în culturå. A¿a au apårut popula¡iile locale. Ca så interzici organismele modificate genetic, din perspectiva mea, e ca ¿i când 30

ai interzice toate varia¡iile ¿i ¡i-ai propune så råmânå un singur hibrid de porumb, un soi de grâu, sau un soi de rapi¡å. ªi cå ¡i-ai propune så opre¿ti natura - fapt imposibil, oricât ar încerca cineva så legifereze a¿a ceva. Nu ai cum opri evolu¡ia speciilor ¿i selec¡ia naturalå”.

În uzan¡a globalå, organismele modificate genetic, identificate prin acronimul lor GMO, sunt cele ob¡inute prin inser¡ii de material genetic (gene) de la o specie la alta. Legisla¡ia europeanå, înså, define¿te un organism modificat genetic, sau GMO, drept un organism al cårui material genetic a fost modificat într-un mod care nu apare natural prin încruci¿are ¿i/sau recombinare naturalå, conform unei directive din 2001. “Este o defini¡ie gre¿itå ¿i nu are legåturå cu realitatea biologicå”. În linii mari, GMO sunt interzise în Europa, în sensul cå cercetarea în direc¡ia ob¡inerii lor este interziså. De asemenea, este interziså cultivarea unor plante GMO, precum soia, fiind permis, în schimb, importul de plante GMO pentru utilizare în zootehnie. Noile tehnici genomice, precum CRISPR/Cas9 ¿i mutageneza, presupun modificåri genetice ¡intite, în interiorul unui organism. Mai mult, aceste modificåri se produc ¿i în naturå, doar cå în timp mai îndelungat ¿i fårå control. Mai simplu spus: nu luåm rezisten¡a la secetå a unei plante ce cre¿te prin Sahara, pentru a o muta la porumb, ci gåsim în porumb secven¡a de gene care då cea mai bunå rezisten¡å la secetå ¿i o activåm acum, în loc så låsåm natura så o facå, poate peste un milion de ani.

A¿adar, NGT nu sunt GMO. Totu¿i, Curtea de Justi¡ie a Uniunii Europene a decis, în 2018, cå plantele ob¡inute prin mutagenezå intrå sub inciden¡a legisla¡iei GMO. “Este o nouå gre¿ealå. Prin NGT, cercetåtorii induc schimbåri similare celor care apar natural, prin muta¡ii spontane”. Ca atare, Comisia Europeanå a cåutat o cale prin care så reglementeze diferit NGT, astfel încât nici så nu contrazicå ¿tiin¡a, dar nici så intre în conflict cu justi¡ia. Compromisul rezultat s-a materializat în propunerea de regulament adresatå Parlamentului European ¿i Consiliului, “privind plantele ob¡inute prin anumite tehnici genomice noi ¿i produsele alimentare ¿i furajele ob¡inute din acestea”. Propunerea vizeazå modificarea Regulamentului (UE) 2017/625. În esen¡å, propunerea ¡inte¿te dereglementarea plantelor ob¡inute prin

Profitul Agricol 46/2023

CULTURI VEGETALE

trebui s\ ne înv\]\m [i NGT2 NGT care nu afecteazå mai mult de 20 de nucleotide (elemente din ADN). Aceste plante, incluse în categoria NGT1, ar urma så fie asimilate celor ob¡inute prin tehnicile conven¡ionale universal acceptate. În schimb, plantele ob¡inute prin modificåri mai ample, ce implicå peste 20 de nucleotide, ar fi în categoria NGT2, asimilabile GMO. S-a argumentat cå limita impuså (20 de nucleotide) este nefericitå. Explicå profesorul Gabur: “Limitarea impuså pentru NGT1, de 20 de modificåri de maxim 20 de nucleotide fiecare, se justificå prin faptul cå ARN-ul ghid, folosit pentru transfer, are 20 de baze. Înså, dacå la porumb 20 de modificåri pot fi suficiente, la grâu, plantå hexaploidå, rezultatå prin încruci¿area interspecificå a trei genomuri diploide diferite provenite de la specii sålbatice înrudite, deci cu ¿ase seturi de cromozomi omologi, ca så modifici o caracteristicå, trebuie, de fapt, så modifici cel

Profitul Agricol 46/2023

pu¡in ¿ase gene. Or, cu 20 de editåri permise într-o plantå, po¡i modifica maxim trei gene de interes. Alte plante au ¿i mai multe seturi de cromozomi. De pildå, cåp¿unile sunt octaploide, au 8 seturi de cromozomi sau sunt specii cu sute de perechi de cromozomi. Limitarea la 20 de modificåri restric¡ioneazå utilizarea tehnologiei pe scarå largå”.

Referitor la dezbaterile de la Ministerul Agriculturii, la care a asistat în calitate de specialist invitat de organiza¡ii profesionale, Gabur admite cå a råmas cu un gust amar. “Au fost multe lucruri pe care nu leam în¡eles. Discutåm så interzicem o tehnologie despre care nici måcar nu ¿tim ce facem. Så luåm exemplul unei unelte banale, un ciocan. Cu el po¡i bate un cui sau po¡i sparge un geam. Noi vrem så interzicem ciocanul, de teamå cå cineva l-ar putea folosi ca så spargå

un geam. ªtim cå nu vom mai avea cu ce så batem cuie, dar tot îl interzicem. E absurd! S-a spus cå NGT1 ar înlocui ameliorarea conven¡ionalå. E o imposibilitate. Prin NGT1 se poate ob¡ine o caracteristicå specialå, precum rezisten¡a la un anumit patogen. Dar productivitatea ridicatå a unei plantei o ob¡ii prin încruci¿åri ¿i hibridåri clasice, la fel cum facem de sute de ani ¿i cum vom mai face sute de ani de aici înainte. Vigoarea hibridå, sau heterozis cum îi spunem noi, nu poate fi ob¡inutå prin editarea unor gene, ci e rezultatul interac¡iunii dintre toate genele din formele parentale. Legislativul are datoria så permitå tehnologia ¿i så intervinå acolo unde se constatå cå tehnologia este folositå întrun sens nedorit”.

Robert VERESS

Croa¡ia anun¡å un focar de gripå aviarå înalt patogenå H5N1 Croa¡ia a raportat descoperirea unui focar de gripå aviarå înalt patogenå H5N1 la o fermå avicolå, a informat Organiza¡ia Mondialå pentru Sånåtate Animalå. Virusul a infectat 5 påsåri dintr-un efectiv de 19.600 de la o fermå lângå grani¡a cu Bosnia. Germania ¿i Danemarca anun¡å descoperirea unor focare de gripå aviarå înalt patogenå H5N1 Germania ¿i Danemarca au raportat descoperirea unor focare de gripå aviarå înalt patogenå H5N1. La o fermå avicolå din nord-vestul Germaniei au fost sacrifica¡i 25.000 de curcani, a anun¡at Ministerul Agriculturii. De asemenea, un focar de H5N1 a fost detectat la o fermå din nordul Germaniei, toate påsårile fiind sacrificate. În Danemarca vor fi sacrifica¡i aproximativ 2.700 de fazani de la o fermå de lângå grani¡a cu Germania. Serviciile sanitare daneze au cerut crescåtorilor de påsåri så-¿i ¡inå animalele în incinte acoperite ¿i så le hråneascå acolo, ca så evite contactul cu animale sålbatice.

Primul focar de gripå aviarå din acest sezon în Japonia Guvernul japonez a anun¡at primul focar de gripå aviarå din acest sezon, la o fermå din sudul ¡årii. Toate cele 40.000 de påsåri vor fi eutanasiate. Premierul a convocat o reuniune de urgen¡å a guvernului pentru a discuta måsurile necesare pentru a împiedica råspândirea virusului. Japonia a ucis un numår-record de 17,7 milioane de påsåri sezonul trecut din cauza gripei aviare, iar autoritå¡ile au ridicat deja nivelul de alertå sanitarå la nivelul maxim înainte de venirea påsårilor migratoare. 32

CRE{TEREA

ANIMALELOR Cre[terea porcului în an electoral Ministrul Florin Barbu a declarat recent cå românii î¿i pot comercializa porcii crescu¡i în gospodårii, atât în perioada Cråciunului, cât ¿i pe tot parcursul anului, cu aviz gratuit de la medicul veterinar din care så reiaså cå animalul nu este bolnav. “Påstråm tradi¡iile, protejåm gospodåria ¡åråneascå! Românii î¿i pot comercializa porcii crescu¡i în gospodårii, atât în perioada Cråciunului, cât ¿i pe tot parcursul anului, cu aviz gratuit de la medicul veterinar din care så reiaså cå animalul nu este bolnav. Nimeni nu va

putea så interzicå românilor så creascå, så sacrifice ¿i så vândå porcul din gospodårie.” Anterior, Florin Barbu a spus cå porcul nu trebuie interzis ¿i nu se va interzice niciodatå în România, iar ideea acordårii de tichete pentru achizi¡ia de carne e o mare prostie, pentru cå încurajeazå consumul de carne de porc din stråinåtate. În acest sens, ANSVSA modificå Ordinul nr. 130/2023, care aprobå Normele specifice de aplicare a Legii nr. 122/2023.

“Super-porcii” s\lbatici invadeaz\ SUA O popula¡ie de “super-porci” sålbatici care s-a înmul¡it rapid în Canada amenin¡å så traverseze frontiera ¿i så invadeze nordul SUA. Porcii din statele canadiene Alberta, Saskatchewan ¿i Manitoba sunt hibrizi care combinå abilitatea de supravie¡uire în sålbåticie a mistre¡ilor cu dimensiunile mari ¿i fertilitatea superioarå a raselor domestice, fiind foarte dificil de controlat. “Ace¿ti porci sunt cea mai invazivå specie de pe planetå ¿i un dezastru ecologic absolut”, spune un profesor la Universitatea din Saskatchewan. Animalele distrug culturile agricole ¿i au

învå¡at så se ascundå de vânåtori. Statele americane Minnesota, Dakota de Nord ¿i Montana s-au pregåtit deja pentru invazia super-porcilor ¿i studiazå mai multe metode de eliminare a lor, printre care amplasarea unor capcane de dimensiuni mari sau uciderea lor din elicoptere. Departamentul de Stat pentru Agriculturå al SUA (USDA) a trimis avioane ¿i drone de recunoa¿tere în zona de frontierå ¿i a anun¡at cå testeazå mai multe tipuri de otråvuri.

Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 46/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Marcel Ciolacu [i-a rupt din]ii în [oriciul ]\ranului La prima vedere, s-au supårat ¡åranii cå nu mai pot så-¿i vândå liber porcii de sårbåtori ¿i imediat ministrul Agriculturii i-a cerut pre¿edintelui ANSVSA så dea un ordin care så modifice Legea porcului. În realitate, nu ¡åranii au fost cei care au exercitat presiuni asupra Guvernului ca så lase porcii în legea lor, ci samsarii de animale. O surså din PSD care a dorit så-¿i påstreze anonimatul ne-a spus cå samsarii au intervenit pânå sus. Cå totul a purtat o mascå electoralå, este altå discu¡ie. “Cei mai mul¡i samsari, care fac så circule porcii în preajma sårbåtorilor prin toatå ¡ara, nu sunt fermieri ¿i nici ¡årani. A¿a cå ¿oriciul cu care s-a fript cel mai råu Marcel Ciolacu este al samsarului, ¿i nu al ¡åranului.” Iar lumea samsarilor este un bazin de agen¡i ¿i de aranjori electorali foarte important pentru PSD dintotdeauna. ªi probabil nu doar pentru PSD. Aceastå concesie nouå îi nemul¡ume¿te pe marii crescåtori, care î¿i våd periclitate afacerile. Aproape toate måsurile prevåzute în lege pentru prevenirea pestei porcine africane au sårit din nou în aer în numele tradi¡iei ¿i libertå¡ii ca fiecare så creascå câte un porc în ogradå. Dar nu ¡åranul umblå cu porcul ¿i cu virusul de colo-colo prin ¡arå, ci samsarii ¿i mistre¡ii. De formå, ordinul ANSVSA a påstrat men¡iunea cå trebuie un aviz de la medicul veterinar de liberå practicå pentru circula¡ia animalelor. O måsurå aproximativå. Profitul Agricol 46/2023

“Eu a¿a în¡eleg lucrurile acum: printr-un ordin, se poate modifica o lege care a trecut prin Parlamentul României”, spune cu regret Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc (APCPR). “Eu nu sunt jurist, dar o asemenea practicå este ilegalå. Mai råmâne din lege cât mai laså ei så råmânå. Subiectul devine tot mai fierbinte pe måsurå ce ne apropiem de sårbåtori. Presa a prezentat peste tot cå “se interzice comer¡ul cu porci”. Cineva a vrut så facå vâlvå mare pe acest subiect, dar nu a interzis nimeni comer¡ul cu porci. Vânzarea porcilor, inclusiv din gospodåriile ¡åråne¿ti, era ¿i este posibilå conform legii votate. M-am apucat ¿i eu de såpat. Noi avem o lege în vigoare din 2014, care reglementeazå pia¡a ¿i care precizeazå foarte clar: gospodarul poate så vândå ¿i grâu, ¿i porumb, ¿i animale, nu doar porci, cu condi¡ia så aibå atestat de producåtor ¿i carnet de comercializare. Domnul Barbu poate så facå orice avertisment, dar legea existå, nu a abrogat-o nimeni. Din ce ¿tim noi, în structurarea ¿i în elaborarea normelor de aplicare a Legii porcului, a fost implicat ¿i Ministerul Agriculturii. Nu este o surprizå cå au apårut asemenea reac¡ii, dar nu ¿tiu de ce se mirå domnul ministru. Din perspectiva mea, este o chestiune pur electoralå ¿i nimic altceva. A început campania electoralå cu porcul.” Toate prevederile legii erau importante pentru a preveni råspândirea bolii: ¿i normele de biosecuritate, ¿i interzicerea reproduc¡iei în cote¡ele ¡åranilor, ¿i despågubirile, dar asocia¡iile ¡in cel mai mult la controlul deplasårii porcilor. Aici este riscul cel mai mare.

Ioan Lado[i, pre[edinte APCPR

“Cel mai important aspect este men¡inerea sub control a mi¿cårii animalelor în teritoriu, spune Ioan Lado¿i. Aceastå activitate nu e controlatå sub nicio formå ¿i este o chestiune de primå urgen¡å. Aici este misiunea Ministerului de Interne. Legea a¿a prevede, så existe echipe mixte, care så exercite controlul.” Se încheie ¿i anul 2023 ¿i vaccinul pentru pesta porcinå africanå tot se mai laså a¿teptat. “Eu cred cå nici în 2024 nu vom avea un vaccin. Noi am trimis o scrisoare din partea APCPR cåtre echipa profesorului José Manuel SánchezVizcaíno Rodríguez, expert al Organiza¡iei Mondiale pentru Sånåtatea Animalelor, care lucreazå, pe bani nu pu¡ini, pentru acest vaccin. L-am rugat så schimbe destina¡ia vaccinului pentru mistre¡i, så facå testarea ¿i validarea ¿i în România. Ei fac teste în Ungaria, unde nu existå o mare popula¡ie de mistre¡i, ca la noi. Nu am primit niciun råspuns.”

Viorel PATRICHI 33

CRE{TEREA ANIMALELOR

Andre[oi> Vom omologa eco Nu am crezut niciodatå cå oierii no¿tri pot ajunge la asemenea performan¡e”, spune nu fårå mândrie Dumitru Andre¿oi, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de oi Dacia din jude¡ul Hunedoara, care conduce Registrul Genealogic al rasei. Mai ales la oile ºurcane, pe care eu le cresc. Suntem foarte mândri pentru ceea ce am reu¿it împreunå cu crescåtorii de ovine. Noi am adus berbecii din rasa ºurcanå la o greutate de 140 de kilograme, iar oile au acum 128-130 de kilograme. Peste un an, vom face o altå demonstra¡ie prin cântårire ¿i vom depå¿i 150 de kilograme. Un cârlan ajunge la 80 de kilograme.” Un rezultat este surprinzåtor pentru ºurcanå, despre care se zice cå este o raså primitivå ¿i fårå viitor fiindcå nu vrea nimeni så cumpere carcasele noastre prin ¡årile occidentale. “ºurcana era consideratå o raså fårå viitor atât timp cât nu aveam date despre ea. Acum, odatå cu înfiin¡area registrelor genealogice, avem date clare, care certificå produc¡iile deosebite. Cifrele nu mint. ºurcana nu mai este o

raså rusticå, este o raså mixtå: laptecarne-lânå”, precizeazå Dumitru Andre¿oi. Asocia¡ia “Dacia” ¿i-a propus omologarea variantelor bine izolate genetic ale ºurcanei: Breaza, Oache¿a, Båla ¿i Bucålaie. Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie este înså de altå pårere, de¿i rezultatele au devenit evidente. “În urmå cu trei ani, profesorul doctor inginer Gheorghe Nea¡å a început acest proiect de omologare a celor patru eco-tipuri. Ne aflåm la finalul procesului de omologare a acestora ¿i speråm cå, la începutul anului 2024, ele vor fi declarate drept rase. Toate sunt bune de lapte, dar Breaza le întrece pe toate. Unii colegi au început så mulgå mecanic oile. Sigur, nu toate animalele se preteazå, dar ¿i ºurcana are mameloane care permit mulsul mecanic. Noi facem selec¡ie geneticå în cadrul asocia¡iilor ¿i în acest sens. Brânza are acum un pre¡ corect: telemeaua pleacå din stânå cu 40 de lei kilogramul. Eu mulg pentru consumul

propriu, dar må ocup mai mult de carne. Cel mai mult må bucurå pre¡ul pentru tineretul viu. Mielul greu de 45 de kilograme se comercializeazå cu 18 lei kilogramul. Nu ne mul¡ume¿te pe deplin, dar este un pre¡ bun, mai ales cå pre¡ul cerealelor a mai scåzut. Anul trecut, se vindea cârlanul în octombrie-noiembrie cu 14 lei kilogramul. Pentru zootehnie, 2023 a fost un an mai bun. Så speråm cå 2024 va veni cu pre¡uri mai bune deoarece crescåtorii de animale chiar au nevoie de ni¿te pre¡uri corecte. În ultimii trei-patru ani, au fost pre¡uri la limita subzisten¡ei. Noi avem nevoie de bani pentru investi¡ii”. Dumitru Andre¿oi spune cå a crescut consumul de carne de oaie în ultimii ani în Europa. “Anul trecut vindeam cantitå¡i mici în Grecia, Croa¡ia, Italia, în Germania, acum vindem foarte mult în Europa la 18 lei kilogramul în viu ¿i 35-36 de lei kilogramul de carcaså”. Scriam altå datå cå Dumitru Andre¿oi vrea så ducå anual un milion de animale pânå la clientul final din Orientul Mijlociu, cu propriile vapoare.

¥n 2024, în Olt va porni o mare fabricå de procesare a lânii “Vom valorifica ¿i lâna, chiar dacå e grosierå. În 2023, s-a construit în jude¡ul Olt cea mai mare fabricå de prelucrare a lânii din Europa. Este o bogå¡ie lâna de oaie ¿i încå nu ¿tim s-o valorificåm”. Fabrica de procesare a lânii a fost construitå de ni¿te investitori români din jude¡ul Olt, comuna Fåge¡elu, care au ob¡inut suma de 182 milioane lei în cadrul unei scheme de ajutor de stat. Investitorul este Cristian Mercioniu, un antreprenor activ în zona imobiliarelor. ¥n cadrul fabricii, vor fi o halå de 34

produc¡ie cu o suprafa¡å de 12.500 mp, trei linii de spålare lânå brutå, cu o capacitate unitarå de 1t/orå/linie, care vor include sub-capacitå¡i precum: instala¡ii de centrifugare pentru extragerea lanolinei, douå linii de peletizare, o sta¡ie de reciclare a apei ¿i reintroducere în circuit, douå linii automate de prelucrare ¿i ambalare produse finite ¿i o capacitate de producere a energiei prin panouri fotovoltaice instalate pe întreaga suprafa¡å a halei. Compania Eco Partnersheep Insulation SRL, care va opera fabrica de

procesare lânå, este controlatå de Mercioniu Cristian, cu 99,8% din ac¡iuni, ¿i Pereanu Balaban. Compania are un singur angajat ¿i a raportat în 2021 o cifrå de afaceri de aproximativ 265.000 de lei. Domeniile principale de activitate sunt cumpårarea ¿i vânzarea de bunuri imobiliare proprii ¿i fabricarea de textile ne¡esute ¿i articole din acestea. Mercioniu mai de¡ine ¿i alte companii cu activitå¡i în zona imobiliarå, dar ¿i afaceri în zona textilelor. Profitul Agricol 46/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

-tipurile de }urcan\

Dumitru Andre[oi, pre[edinte Asocia]ia Cresc\torilor de oi Dacia, jude]ul Hunedoara

“În 2023, depå¿im cifra de 700.000 de animale vândute, poate ajungem la un milion, în func¡ie de pia¡å. Avem acum în fermele noastre 150.000 de cârlani la îngrå¿at (tineret ovin) ¿i peste 40.000 de oi reformå, retrase de la reproduc¡ie ¿i puse la îngrå¿at pentru livrare”. Omul de afaceri a lansat ¿i proiectul vitelor pentru carne. “Am început achizi¡ia vacilor specializate pentru carne: Red Angus ¿i Limousine. Arealul fermelor noastre din Hunedoara, Bra¿ov, Constan¡a ne permite cre¿terea acestor animale. Rasele de vaci pentru carne au un viitor în România. Vom cumpåra 1.000 de vaci Limousine din Fran¡a. Foarte mul¡i neam inspirat ¿i de la domnul Miron, care este un pionier în domeniul vacii de carne din ¡ara noastrå. Am botezat asocia¡ia “Dacia” fiindcå nu aveam alt nume mai predestinat pentru acest domeniu. Eu m-am nåscut Profitul Agricol 46/2023

în satul Coste¿ti, la poalele cetå¡ilor dacice. Dacå ne depårtåm de istorie ¿i de ceea ce ne define¿te pe noi, ne pierdem identitatea ca ¡arå. E foarte important. Eu må trag dintr-o familie de crescåtori din partea mamei. Bunica a fost båci¡å sus pe munte ¿i ea m-a crescut. ªtiu så mulg, så fac brânzå, un balmu¿, un sloi, ¿tiu tot... Nu se mai practicå transhuman¡å mare spre Bårågan, dar se face anual mica transhuman¡å de la fermå la mun¡ii Godeanu, Retezat, ºarcului. Avem peste 200.000 de oi. Un berbec din rasa Bucålaie face peste 2.000 de euro, dar eu nu vând...” Dimitrie Cantemir era nemul¡umit cå moldovenii lui nu ¿tiu så facå niciun fel de comer¡ ¿i cå intermediarii stråini le cumpårå animalele la pre¡uri meschine ¿i le vând la pre¡uri foarte mari prin Imperiul Otoman sau prin Lehia. “Locuitorii mun¡ilor au boi mici, dar cei de la ¿es au cirezi mari, cu boi fru-

mo¿i ¿i zdraveni, din care sunt trimi¿i în fiecare an peste patruzeci de mii în ¡ara le¿eascå, spre Dantzig, iar de acolo sunt vându¡i iarå¿i în ¡årile învecinate ca boi le¿e¿ti. În Moldova, po¡i cumpåra o pereche de boi cu 5 sau, iarna, chiar cu 3 taleri nem¡e¿ti, iar la Dantzig se vând cu 40 pânå la 50 de taleri nem¡e¿ti. Boii cei mai gra¿i se gåsesc la Pârâul Sårat din Fålciu ¿i pe pârâul Ba¿eului din ¡inutul Cernåu¡ilor, fiindcå acolo på¿unile sunt foarte sårate ¿i cu iarbå graså. Aici se gåsesc atât de mul¡i boi de soiul acesta, încât ei sunt îndestulåtori nu numai pentru hrana locuitorilor, dar ¿i pentru plata gelelor biruri pe care turcii au obiceiul så le cearå de la ace¿tia.” (“Descrierea Moldovei”). Dumitru Andre¿oi este singurul om de afaceri din România care vrea så transporte el însu¿i animalele spre clientul final.

Viorel PATRICHI 35

MA{INI & UTILAJE Utilajele tot mai digitalizate [i sc\derea costurilor Utilajele foarte digitalizate, de¿i ar presupune în prima fazå costuri mai mari, sunt o solu¡ie de luat în seamå deoarece pot ajuta la reducerea cheltuielilor generale în fermå, spune Mihai Iva¿cu, directorul de marketing al APIMAR, Asocia¡ia Producåtorilor ¿i Importatorilor de Ma¿ini Agricole.

tehnologii clasice, cu aråturå, disc, combinator, semånåtoare. “La tehnologii conservative membrii no¿tri oferå semånåtori directe care fac pregåtirea superficialå a solului ¿i semånat, precum ¿i fertilizare, plus ratå variabilå de semånat. Separat, vorbim de echipamente care aplicå tratamente ¿i fertilizare cu ratå variabilå ¿i care închid sau deschid sec¡iuni în func¡ie de harta agrochimicå încårcatå în calculatorul utilajului. Toate acestea reduc costurile în ferme.” uând în considerare constrângerile Nici banii nu sunt o problemå, spune de tot felul (schimbårile climatice, reprezentantul APIMAR, deoarece dealerii pia¡a cerealelor în scådere, cre¿te- de ma¿ini agricole au inclusiv finan¡åri avanrea costurilor la înfiin¡area culturilor ¿i cu sala- tajoase, atât la utilajele noi, cât ¿i la cele rizarea), Mihai Iva¿cu spune cå veniturile în secondhand. ferme nu prea mai pot spori. Singura variantå “Finan¡atorii våd cum merge pia¡a de cepentru continuarea activitå¡ii råmâne redu- reale ¿i au în vedere la stabilirea bonitå¡ii ¿i cerea cheltuielilor, iar aici o op¡iune de luat faptul cå unii ani sunt mai buni, al¡ii, mai slabi. în seamå sunt utilajele digitalizate. Deci fermierii nu trebuie så se simtå conAsta intrå în contradic¡ie cu afirma¡iile unor strân¿i de lipsa banilor, ci pot cere consiliere dealeri de ma¿ini agricole ¿i chiar a unor fer- ¿i finan¡are prin intermediul dealerilor. Va fi mieri, cå nici måcar 50% dintre operatori nu în favoarea lor, deoarece vor avea utilaje mai utilizeazå tractoarele ori combinele la capac- bune, costuri reduse ¿i profitabilitate.” itatea maximå a dotårilor digitale. ªi dacå ar La Indagra, diver¿i oficiali prezen¡i au låsat avea de apåsat doar un buton sau douå, tot så se în¡eleagå cå ar putea fi reluat programul nu o fac, iar astfel scade ¿i încrederea fermie- Rabla pentru tractoare. rilor în a mai achizi¡iona utilaje digitalizate. Mihai Iva¿cu crede cå, în varianta veche, Totu¿i, fårå acestea nu se poate, spune programul era doar un copy-paste nefericit Iva¿cu. Prin utilizarea acelor câteva butoane, dupå Rabla pentru autoturisme. Nefericit, costurile în ferme s-ar reduce la 20%, poate deoarece teoretic se acorda un voucher de mai mult. Asta ar reprezenta diferen¡a între 5.000 euro pentru achizi¡ia unui tractor nou, un fermier aflat la limita capacitå¡ii de platå era permiså cumularea a 2-3 vouchere, dar ¿i altul care, folosind optim utilajele digita- programul viza un numår de trei ori mai mare lizate sau tehnica agricolå inteligentå, reia decât toate tractoarele noi vândute într-un an, fårå probleme ciclul culturilor ¿i are ¿i bani ¡intå nerealistå. pentru investi¡ii. “Am recomanda ca, în cazul reluårii proIva¿cu considerå cå membrii APIMAR au gramului, autoritå¡ile så vorbeascå ¿i cu asooferte croite pentru toate fermele ¿i oferå atât cia¡iile de fermieri, ¿i cu APIMAR, pentru o utilaje cu sisteme digitale avansate, cât ¿i implementare corectå ¿i realistå”, încheie echipamente pentru ferme care vor så reducå Mihai Iva¿cu. chimizarea ¿i så aplice tehnologii conservative, precum ¿i pentru ferme care “merg” pe Arpad DOBRE

Mihai Iva[cu, director de marketing al APIMAR

Profitul Agricol 46/2023

Noile tractoare Deutz-Fahr 6 cu motoare pe ulei

Deutz-Fahr a lansat noile tractoare 6160.4 - 6180, care vor fi disponibile din 2024. Concret, vorbim de 5 modele cu transmisii TTV, motoare cu 4 ¿i 6 cilindri ce dezvoltå între 161 CP ¿i 192 CP putere maximå. Cel mai important, noua serie 6 va putea folosi ulei vegetal hidrotratat în loc de motorinå.

o capacitate de încårcare utilå cu pânå la 1 tonå în plus fa¡å de modelele din genera¡ia anterioarå ¿i astfel se reduce numårul ciclurilor de transport. Noul sistem hidraulic CleanOil, cu un rezervor de ulei deta¿abil de 60 l, previne contaminarea nedoritå a uleiului de transmisie, iar durata de via¡å a componentelor este mult extinså.

controleze toate func¡iile ma¿inii de pe un ecran central. Pe lângå un nou design pentru pictogramele grafice ¿i elementele de operare, a fost introdus un mod de zi, care oferå vizibilitate perfectå în medii luminoase. Alte func¡ionalitå¡i noi: - îmbunåtå¡iri multiple în gestionarea liniei A-B/punctului de semnalizare, - nou manager de inventar pentru o gestionare mai bunå a datelor, - taste virtuale pentru operare individualizatå suplimentarå, configurarea mai rapidå a instrumentelor/ utilajelor,

SDF Smart Farming pentru agricultura inteligentå Cu noul software iMonitor H5, operarea tractoarelor Deutz-Fahr devine mai rapidå, mai linå ¿i extrem de intunginere¿te vorbind, toate noile itivå. iMonitor permite operatorului så mode ale seriei 6 de la DeutzFahr au consum scåzut de comCabina MaxiVision poate fi con- de control complet electrice ¿i de bustibil. ªi mai au rezervoare cu o capacitate de pânå la 350 de litri, ceea ce figuratå în diferite variante pentru a iMonitor op¡ional de 12" pe cotiera erle oferå o autonomie consideratå sufi- oferi operatorilor acel nivel de confort gonomicå MaxCom. ¿i echipament în care sunt dispu¿i så cientå pe timpul lungilor zile de lucru. Toate cabinele MaxiVision sunt Transmisia TTV cu varia¡ie continuå investeascå. Cabina MaxiVision+ con¡ine con- echipate cu noile oglinzi spate stabile¿te standarde în ceea ce prive¿te figura¡ia mixtå nou dezvoltatå, cu XLargeVision cu 65% mai mari ¿i pot confortul ¿i asigurå o vitezå de pânå la douå valve mecanice ¿i douå valve fi echipate cu dotåri speciale: o fer50 km/h pentru toate modelele, la tura¡ii reduse ale motorului, concomitent cu electro-hidraulice pe spate. Oferå un eastrå frontalå care se poate dereducerea zgomotului ¿i sporirea efi- echilibru perfect între confort ¿i sim- schide, suporturi multiple pentru displitate. pozitive mobile, o cutie de råcire cien¡ei. deta¿abilå, precum ¿i noul sistem auCu MaxiVisionPro, operatorul Adåugåm cå greutatea brutå a vehiculului, de pânå la 13,5 tone, permite beneficiazå de pânå la cinci supape dio premium 4.1, inclusiv subwoofer.

Profitul Agricol 46/2023

MA{INI & UTILAJE - fluxul de lucru simplificat ¿i multe altele. Cu sistemul H5 pot fi monitorizate pânå la 255 de opera¡iuni de lucru cu sec¡iuni, prin intermediul sistemului de control al sarcinilor integrat în iMonitor, ¿i pot fi utilizate simultan pânå la 2 hår¡i de aplica¡ii cu controlul ratei variabile. În plus, toate tractoarele Deutz-Fahr de putere mare vin acum cu 5 ani de trafic de date inclus, permi¡ând o utilizare mult mai eficientå a acestora.

Profitul Agricol 46/2023

Motoare pe ulei hidrotratat În ultima vreme, tot mai mul¡i producåtori de tractoare au decis så-¿i utileze motoarele pentru a putea utiliza inclusiv HVO, adicå ulei vegetal hidrotratat, care poate reduce cu pânå la 90% noxele. Drept urmare, ¿i Deutz-Fahr a ales så certifice carburan¡ii HVO pe motoarele Deutz ¿i FARMotion Stage V cu care sunt echipate noile tractoare. Combustibilii HVO sunt regenerabili ¿i deri-

va¡i din materiale organice (practic, sunt din ulei comestibil folosit la pråjire ¿i reciclat), ceea ce îi face o alternativå mai curatå la combustibilii diesel tradi¡ionali.

Utilajele Deutz Fahr sunt importate ¿i distribuite în România de NHR Agropartners

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Comia C12, performant\ [i în culturi cu umiditate mare Agri-Alian¡a a furnizat unui fermier din Buzåu o combinå Sampo Comia C12, împreunå cu hederul Biso Crop Ranger VXL 600. Produså în Finlanda, Sampo Comia este propulsatå de un motor Agco Power în 6 cilindri, de 300 CP, are sistem de treier cu 6 cåi¿ori ¿i 4 trepte de separare ¿i un buncår de 7.600 litri, cu vitezå de descårcare de 100 l/sec. Comia este o combinå robustå, cu fiabilitate recunoscutå, recolteazå eficient inclusiv culturile cu umiditate mare ¿i î¿i dovede¿te productivitatea în ferme medii ¿i mari. Performan¡ele acestei combine sunt asigurate, printre altele, de tobele de batere tip Heavy Duty, la care se adaugå ¿i cilindrii de pre-batere tip TS, utili în cazul culturilor mai umede.

Cabina dispune de aer condi¡ionat ¿i monitor Comvision II cu ecran tactil cu diametru de 31 cm. Volanul este reglabil, scaunul operatorului are suspensie pneumaticå, iar consola amplasatå pe cotierå controleazå, practic, întreaga combinå.

Monitorul are diverse reglaje de batere integrate, cu afi¿area imaginilor oferite de o camerå video amplasatå în partea din spate a combinei. Op¡ional, poate fi dotatå cu încå o camerå video, pentru o monitorizare suplimentarå a procesului de recoltare.

Anvelopele BKT pentru câmp [i [osea PowerTrailer SR 331 este o anvelopå utilå atât pe câmp, cât ¿i la transport pe ¿osea. Modelul benzii de rulare cu mai multe blocuri asigurå o rezisten¡å reduså la rulare, o presiune de contact uniformå ¿i o ¡inutå de drum îmbunåtå¡itå. Aceste caracteristici fac ca anvelopa så ducå la un consum redus de combustibil ¿i la mai mult confort la deplasarea pe ¿osea. AgriForce BK T71. Aceste ¿enilele de cauciuc au o nouå dimensiune, de 34'' x 6'' x 44, în completarea modelului AgriForce de 18" x 6" x 44. Sunt destinate echipårii tractoarelor de mare putere. Avantajul general al 40

¿enilelor din cauciuc este cre¿terea productivitå¡ii ¿i a performan¡elor. RideMax FL 615 ¿i FL 695. Prima este proiectatå pentru ro¡ile cu rulare liberå ale remorcilor agricole, cisternelor ¿i ma¿inilor de împrå¿tiat. A doua se potrive¿te pentru remorci în activitå¡i de transport în construc¡ii ¿i agriculturå. Ambele au capacitå¡i excelente de autocurå¡are. Noile anvelope BKT pot fi comandate începând din 2024.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 46/2023

MA{INI & UTILAJE

New Holland T8, un tractor de “categoria grea” AgroConcept a adus recent într-o fermå gålå¡eanå un tractor New Holland modelul T8.410 Genesis S5 Gold. Reprezentan¡ii companiei includ acest model la "categoria grea", datoritå puterii ¿i echipårilor. T.8 are un motor FPT Industrial de 8,7 litri, dotat cu tehnologie SCR2, conform cu cerin¡ele normei Stage V. La 2.000 rpm dezvoltå o putere nominalå 340 CP ¿i atinge un maxim de 409 CP. Are transmisie UltraCommand, cutie de viteze FullPowerShift cu 19x4 viteze ¿i suspensie Terraglide. La acestea se adaugå ¿i capacitatea de ridicare de 9.705 kg, prin care se pot opera utilaje grele pentru prelu-

Profitul Agricol 46/2023

crarea solului pe lå¡imi mari de lucru. Inginerii AgroConcept mai amintesc cabina cu suspensie ComfortRide ¿i o serie de echipåri care u¿ureazå munca operatorului: cotierå SideWinder Ultra reglabilå electric cu monitor intuitiv InteliView cu ecran tactil, manetå multifunc¡ionalå CommandGrip, climatizare automatå, scaun cu suspensie pe pernå de aer ¿i sistemul Precision Land Management, prin care folosind o interfa¡å de utilizare similarå tabletelor, fermierul poate så analizeze ¿i så partajeze date, totul cu sprijinul direct ¿i interconectat al dealerului.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Dou\ cultivatoare Bednar intr\ pe pia]\ din 2024 Bednar va dezvålui anul viitor o serie complet nouå de cultivatoare universale. Este vorba despre douå modele semipurtate din seria Versatill VO_L (cu o lå¡ime de lucru de 5,8 ¿i 7,5 metri), la care se va adåuga o nouå genera¡ie de cultivatoare purtate Fenix FN (cu lå¡imi de lucru de 3 - 3,5 metri), pentru prelucrarea în profunzime a solului.

Sorin Aioanei, territory manager România pentru Bednar, spune cå Versatill VO_L este un cultivator cu cinci rânduri, cu o gardå la sol ridicatå ¿i o distan¡å de 17 cm între din¡i, eficient la spargerea miri¿tii superficiale dupå recoltare. Asigurå prelucrarea patului germinativ, gestionarea rapidå a reziduurilor de culturå, eliminarea mecanicå a semin¡elor nedorite, a buruienilor

¿i a culturii intermediare. Dispune de din¡i Hercules cu protec¡ie prin arc, potrivi¡i pentru soluri mai u¿oare ¿i se utilizeazå în principal la prelucrarea patului germinativ. Din¡ii pot fi echipa¡i cu dål¡i cu douå fe¡e de 60 mm, dål¡i Long Life de 50 mm sau “såge¡i” cu o lå¡ime de 200 mm. Acestea din urmå sunt eficiente la plivirea mecanicå, eliminarea semin¡elor nedorite sau cultivarea patului germinativ. “Pentru o utilizare universalå pe tot parcursul anului, inclusiv spargerea superficialå a miri¿tii, recomandåm montarea pe cultivator a din¡ilor ranforsa¡i cu arc dublu Hercules”, a precizat Sorin Aioanei. Pentru prelucrarea intenså a reziduurilor de culturå (la floarea-soarelui sau rapi¡å), este utilå adåugarea la Versatill VO_L a unui tåvålug cu lame. La prelucrarea patului germinativ este recomandatå echiparea cu bara de nivelare Crushbar, reglabilå hidraulic, în partea din fa¡å a cultivatorului.

Fenix FN este un cultivator universal care oferå o gamå largå de utilizåri pe tot parcursul anului ¿i vine cu o construc¡ie rigidå a cadrului ¿i un nou tip de protec¡ie orizontalå robustå cu arc NonStop. Cultivatorul va fi fabricat mai întâi cu lå¡imi de lucru de 3 ¿i 3,5 metri, apoi urmeazå lå¡imi de 4 ¿i 5 metri. Fenix FN este proiectat cu trei rânduri, cu o distan¡å între din¡i de 31 centimetri, iar pe rând, de 93 cm. Aceastå dispunere oferå o afânare foarte bunå ¿i amestecare optimå, deoarece solul este sub-tåiat pe întreaga lå¡ime a utilajului, cu amestecarea ulterioarå a reziduurilor de culturå. Ancorele au protec¡ie cu arc împotriva suprasarcinii. Acest cultivator purtat poate fi echipat cu patru tipuri de dål¡i ¿i trei tipuri de “aripi”, care permit adaptarea echipamentului pentru afânare profundå sau prelucrarea miri¿tii dupå recoltare. Poate fi dotat cu tåvålugi posteriori Spring, U-Ring, V-Ring sau tåvålug tubular, ori cu tåvålug dublu (o combina¡ie între tåvålug tubular ¿i tåvålugul cu bare).

Arpad DOBRE

Profitul Agricol 46/2023

Evenimentul de deschidere al anului 2024

Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS) Edi¡ia a II-a

Te invitåm joi, 19 ianuarie, ora 9, la conferin¡a - reper dedicatå tehnologiilor de fermå Vaslui, Pensiunea Noblesse (sala de evenimente) DN2F, KM 65 Rezervåri la redactie@agrinet.ro

Profitul Agricol 46/2023

“Se încearcå så se impunå ca 5% din påmântul agricol al ¡årii så nu fie cultivat, dar trebuie så-l între¡ii. A¿a ceva agricultura nu î¿i poate permite. Este o decizie cu båtaie lungå. Fermierii au ajuns så cumpere îngrå¿åmintele cu 4.500 lei tona, importate bineîn¡eles, fiindcå combinatul chimic de la Târgu-Mure¿ a fost închis. Toate acestea au fåcut ca pre¡ul de cost pe hectar så creascå enorm de mult. În aceastå situa¡ie, la o produc¡ie de 7.000 de kg de grâu pe hectar, ajungi så nu fii rentabil, så ai pierderi.”

Acuza]iile lui Dimitrie Musc\ Dimitrie Muscå este revoltat în ultima perioadå pe Guvern, care a acceptat, ignorând interesul agricultorului român, så intre cantitå¡i ¿i mai mari de cereale din Ucraina tocmai când criza grâului a devenit ¿i mai devastatoare. “Au schimbat din nou. De la 2 milioane de tone pe lunå, acum vor intra 4 milioane de tone pe lunå din Ucraina prin România. Este inadmisibil”, spune tare Dimitrie Muscå. Din cauza asta, sus¡ine el, marii traderi s-au axat numai pe cerealele ucrainene ¿i au renun¡at la cele române¿ti, care au råmas blocate în depozite. Situa¡ie în fa¡a cåreia nici måcar fermierii nu s-au unit så meargå så discute cu mini¿trii. “A face bine unei ¡åri aflate în råzboi, cum e Ucraina, este normal ¿i avem toatå compasiunea pentru ¡ara vecinå, dar nu po¡i så faci asta distrugându-¡i propria agriculturå, distrugându-¡i mâncarea româneascå”, aten¡ioneazå, întrun registru patriotic, D. Muscå. Românii nu trebuie så se bucure de produsele ieftine venite din afarå cå nu e bine, mai spune fermierul din Arad, Profitul Agricol 46/2023

care nu rateazå niciun prilej så acuze Bruxelles-ul cå nu laså combinatul de la Târgu-Mure¿ så lucreze. “Ce na¡ie suntem dacå nu ni se permite ca acest combinat românesc så producå? Un combinat care asigurå necesarul de îngrå¿åmintele pentru jumåtate din suprafa¡a agricolå a ¡årii?” Cu argumentul cå la importul de alimente avem o pierdere de 5 miliarde de euro, noi ne mângâiem cu gândul cå, dacå ar vrea, România ar putea exporta alimente. “Odatå ¡ara a scåpat de datorii cu produse alimentare ¿i agricole ob¡inute aici, la noi, iar acum am ajuns så ne importåm mâncarea. Am ajuns så importåm 80% din carnea de porc ¿i 60% din laptele de consum.” O altå mare problemå nerezolvatå de 34 de ani: cea a animalelor sålbatice care distrug culturile an de an, fårå ca fermierii så fie proteja¡i în vreun fel. “Nimeni nu a vrut så facå o lege a vânåtorii care så vinå în sprijinul fermierilor, al agriculturii. S-au tot fåcut schi¡e, dar o lege a vânåtorii adevåratå, utilå agricultorilor, nu existå. Iar fermierii au pagube an de an. Vânåtorii, foarte mul¡i dintre ei politicieni ¿i parlamentari, nu mai laså în via¡å destule vulpi sau ulii, råpitori care

så vâneze ¿oareci. Asta ca så î¿i protejeze iepurii, fazanii, cåprioarele ¿i mistre¡ii pe care îi vâneazå.” Mai grav este cå nu se face nimic pentru eradicarea pestei porcine africane, care de ani face ravagii. Acum câ¡iva ani, pesta a lovit în ferma lui de porci ¿i a fost obligat så omoare 24.500 de capete. Dupå aceea a trebuit så facå investi¡ii de 20 de milioane, a cumpårat matcå ¿i a repopulat ferma, dar niciodatå nu a avut garan¡ia cå PPA nu va reapårea. De atunci, pentru angaja¡ii din complexul de porci cumpårå tot, inclusiv lenjerie de schimb când intrå în fermå. “Am încercat så limitez cu totul posibilitatea de a readuce PPA în fermå. Totu¿i nimic nu e sigur. Am primit despågubiri numai cå am fost de acord ceea ce spuneau autoritå¡ile, altfel se fåceau cercetåri ani de zile ¿i nu mai primeam nimic. De¿i, comparat cu investi¡iile pe care le-am fåcut, am primit chiar nimic.” Dimitrie Muscå spune cå ¿i-ar dori un guvern mai aplecat spre rezolvarea problemelor agriculturii decât spre declara¡ii frumoase, care doar dau bine la un anumit tip de public.

Gheorghe MIRON 45

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 7 decembrie 2023 UNCSV organizeazå cea de-a IX-a edi¡ie a conferin¡ei Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, sub titlul Bune practici de guvernan¡å în cadrul cooperativelor agricole, în cadrul programului Erasmus+. 7 decembrie 2023 Clubul Fermierilor Români organizeazå conferin¡a de prezentare a Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii, o hartå cåtre viitorul agriculturii digitale. 19 ianuarie 2024 La Vaslui se ¡ine edi¡ia a II-a a Tehnologiilor optime de prelucrare a solului, o conferin¡å organizatå de Profitul Agricol. Va avea loc la Pensiunea Noblesse, pe DN2F, începând cu ora 9:00. Ca ¿i la prima edi¡ie, ne vom concentra pe prezentårile speciali¿tilor în pregåtirea solului. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso¡itå de obi¿nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur pentru cea mai mare produc¡ie ob¡inutå în 2023. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri. 46

“Nu mai avem câine în meniu” Coreea de Sud (aten¡ie, nu de Nord!) inten¡ioneazå så interzicå consumul de carne de câine în restaurante ¿i nu numai. Guvernul de la Seul ¿i partidul aflat la putere vor introduce un proiect de lege în acest an vizând punerea în aplicare a interdic¡iei consumului de carne de câine. Având în vedere sprijinul afirmat din partea tuturor partidelor, actul normativ ar urma så fie adoptat fårå probleme de cåtre Parlament. Ministrul sud-coreean al Agriculturii, spunea cå Guvernul va implementa rapid interdic¡ia ¿i va oferi sprijin pentru cei din industria cårnii de câine, care vor trebui så î¿i închidå afacerile. Prima doamnå din Coreea de Sud este un critic acerb al consumului de carne de câine ¿i împreunå cu so¡ul, pre¿edintele Yoon Suk Yeol, au adoptat mai mul¡i câini vagabonzi. În trecut, ini¡iativele legislative care au vizat interzicerea consumului de

carne de câine au e¿uat din cauza opozi¡iei celor care sunt implica¡i în aceastå industrie, precum ¿i a îngrijorårilor cu privire la efectele negative asupra fermierilor ¿i proprietarilor de restaurante. De data aceasta, interdic¡ia ar urma så includå o perioadå de gra¡ie de trei ani ¿i sprijin financiar pentru ca firmele din sector så facå tranzi¡ia la alt gen de activitate. Consumul de carne de câine este o practicå veche în peninsula coreeanå, unde este consideratå o modalitate de contracarare a caniculei. Potrivit cifrelor oficiale, în Coreea de Sud sunt aproximativ 1.150 de crescåtorii de câini, 34 de abatoare specializate, 219 companii de distribu¡ie ¿i aproximativ 1.600 de restaurante care servesc carne de câine.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Cei care furå vi¡ei – Sfâr¿it în valuri; 2) Lip9 10 sit de statornicie – Plin de umor! 3) Ezitarea ardeleanului – Inspirå groazå; 4) Boalå de piept – Vorbå care cade greu; 5) Pus la påmânt; 6) Sute ¿i sute – Noaptea amintirilor; 7) Schimbå scorul; 8) Plantå cåutatå pentru noroc – Refrenul balansoarului; 9) Se aruncå din mår – Examen cu bilet; 10) Pune råul înainte.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 45/2023 ORIZONTAL: IONATANE - P; ENOT - CATEL; ZI - ABURITE; ERATA - ARAC; RIMATA - ATA; CATEGORIC; PIN - REPEZI; O - ALINT - AU; RATA - DIURN; TRANZACTIE.

VERTICAL: 1) Adversar dificil pe un teren jude¡ean – Coadå la bilete; 2) Produc cåscatul – Båuturå pe vas; 3) Zåduf pe sfâr¿ite! – A face o expediere; 4) A ¡ine caden¡a – Certat cu muzica; 5) Zilele lui Cezar – Trei la soacra lui Creangå; 6) Privesc o scenå de amor; 7) Ob¡inutå contrar legii – Cotå medie! 8) Supårå la talpå; 9) Lider arab – Care face; 10) Rude precum fra¡ii. Profitul Agricol 46/2023