Profitul Agricol nr. 47, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 47 din 13 decembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

“Nu vedem argumente împotriva NGT, ci doar afirma¡ii” Florian CIOLACU Clubul Fermierilor Români

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 47/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Dupå 15 ani, råstimp în care, pe plan global, s-au dezvoltat tehnologii noi, UE are în final pe maså un regulament referitor la NGT. A primit aprobåri de la institu¡iile de interes. În primul rând, de la EFSA, care gestioneazå siguran¡a alimentarå. Apoi, de la oamenii de ¿tiin¡å, prin JRC. Speciali¿tii afirmå cå varietå¡ile NGT-1 sunt sigure pentru consumul uman ¿i animal ¿i cå sunt asimilate varietå¡ilor conven¡ionale. Ca atare, noi vrem accesul la NGT-1 care, prin genetica lor, ne permit competitivitå¡ii pe pia¡å. Sus¡inem necesitatea de a avea acces la varietå¡ile NGT-1, asimilabile celor conven¡ionale. Fiind asimilate celor conven¡ionale, trebuie så li se aplice acela¿i regim din punctul de vedere al trasabilitå¡ii ¿i etichetårii. Nu vedem urmårirea hibrizilor de porumb conven¡ionali, prin trasabilitate ¿i etichetare, în målaiul de pe rafturi. Dacå ar exista, s-ar putea aplica acela¿i mecanism ¿i pentru NGT-1. Trebuie discutate separat aspectele comerciale. În privin¡a aceasta, existå douå aspecte: 1. Brevetarea - costuri pentru cei care utilizeazå aceste semin¡e, costuri rezultate din drepturile de proprietate intelectualå, patente. Am observat cå, pe plan european, existå o trecere în plan secundar a acestui aspect. 2. Limitare a accesului produselor din ¡åri precum România pe pie¡e ter¡e - în particular Orientul Mijlociu ¿i Nordul Africii. Dacå existå informa¡ii referitoare la aceastå limitare, dacå s-au fåcut demersuri diplomatice ¿i s-au ob¡inut råspunsuri care pot ridica semne de întrebare, trebuie comunicate ¿i clarificate. Deocamdatå, înså, nu am våzut informa¡ii ¿i argumente, ci doar afirma¡ii ¿i opinii. Suntem importatori de ¿roturi de soia modificatå genetic, folosite pentru cre¿terea animalelor la noi ¿i în celelalte state europene. Nu am våzut scris pe laptele din magazinele europene cå e ob¡inut de la animale hrånite cu plante modificate genetic. Iar ¡årile în care exportåm cumpårå ¿i din ¡åri precum Rusia ¿i Ucraina, care nu respectå nici pe departe standardele europene. Prin faptul cå ministerul solicitå trasabilitatea, etichetarea ¿i separarea varietå¡ile conven¡ionale de cele NGT-1, se contestå argumentul ¿tiin¡ific cå acestea sunt similare celor conven¡ionale. Sunt argumentele ¿tiin¡ifice interpretabile? Tot MADR cere separarea fluxurilor. Deci nu ar sta în picioare nici argumentele EFSA ¿i se considerå cå folosirea NGT ar reprezenta un pericol pentru siguran¡a alimentarå. Înså nu se oferå probe ¿tiin¡ifice, ci se exprimå opinii. Noi zicem cå ar trebui så luåm de bune informa¡iile date de oamenii de ¿tiin¡å de la EFSA ¿i JRC. Dacå nu avem argumente solide så conteståm aceste informa¡ii, ar trebui så judecåm mai departe prin prisma intereselor României. Iar interesul României este så aibå accesul la geneticå de vârf. Profitul Agricol 47/2023

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii NGT-urile? Un fleac, le-am ciuruit

Mai mul¡i bani pentru modernizarea zootehniei

Seceta din Panama love¿te în comer¡ul mondial cu cereale

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii China î¿i diversificå originile pentru importurile de grâu Produc¡ia de grâu cre¿te la 783 milioane tone

Timac Agro: “Este în natura noastrå så creåm sinergii!

Dosar NTG

Un plan ONU de reformå a agriculturii mondiale

Târgul de la Cremona a tras cortina

Ma[ini & utilaje 28

Mentenan¡a pe timp de iarnå

Lec¡ii vii pentru cooperative

Combina la superlativ ajunge în România

Alliance Agriflex+, eficientå în câmp ¿i pe ¿osea

Noile încårcåtoare JCB, diesel sau electrice

Sprayer John Deere 300M pentru cultura mare ¿i legumiculturå

Productivitate ridicatå cu noile încårcåtoare frontale Claas

UNCSV vrea så construiascå o moarå

Alexandru Haitå va investi în zootehnie, pentru a valorifica mai bine produc¡ia de alcool

Cre[terea animalelor

AAC vizavi de adoptarea NGT

Mihai Horvat este pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿

Norbert Lins, pre¿edintele ComAgri, Bani pentru påsåri ¿i porci rezervat în privin¡a ¿anselor regulamentului NGT 23 Ajutor de råzboi pentru vaca de carne Så nu îngropåm adânc fosforul

Liderii mondiali promit reducerea emisiilor

Apelul FAPPR, pro NGT

Culturi vegetale

FAPPR testeazå soiuri ¿i hibrizi în 37 de loca¡ii

Hibrizii Pioneer, stabilitate ¿i adaptabilitate

Interviu Europa nu-¿i poate permite så piardå NGT!

Azomure¿ suspendå produc¡ia

NGT-urile au aprins råzboiul dintre PSD ¿i PNL

Liviu Adrian Istrate: România 24 are nevoie de o ¿coalå veterinarå

36 38

38 39 39

Hobby Pe zåpadå, dupå mistre¡i

Fran¡a protejeazå fermierii de plângerile orå¿enilor muta¡i la ¡arå

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII NGT-urile? Un fleac, le-am ciuruit

Statele UE s-au dovedit destul de divizate în acceptarea noilor tehnici genomice A¿teptatå cu interes, decizia Consiliului de mini¿tri ai agriculturii din 11 decembrie, de la Bruxelles, mai ales partea legatå de propunerile vizavi de NGT, s-a petrecut în nota a¿teptatå. Deoarece, conform regulamentelor UE, sistemul de vot ia în calcul, pe lângå numårul statelor, ¿i popula¡ia acestora, un vot calificat are nevoie de 55% din numårul statelor ¿i 65% din totalul popula¡iei. La întâlnirea de pe 11 decembrie, noile tehnici genomice au primit 17 voturi pentru, 7 împotrivå ¿i 3 ab¡ineri. S-au ab¡inut Belgia, Bulgaria ¿i Germania. S-au opus Austria, Croa¡ia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Slovenia ¿i România. Solicitând separarea completå a varietå¡ilor NGT-1 de cele conven¡ionale, ceea ce practic face imposibilå legiferarea noilor tehnici genomice, ministrul Florin Barbu a dat vot negativ. “România considerå cå este prea devreme pentru «abordarea generalå» Profitul Agricol 47/2023

pentru acest dosar extrem de important pentru produc¡ia agricolå europeanå ¿i pentru siguran¡a exporturilor în ¡årile ter¡e. Reafirmåm faptul cå România î¿i dore¿te utilizarea NGT-urilor în culturå”, a declarat ministrul. Pentru România, spune Florin Barbu, nu sunt negociabile câteva aspecte: - Separarea completå a culturilor ¿i produselor conven¡ionale ¿i ecologice de NGT-1; - Trasabilitatea ¿i etichetarea acestora pânå la capåtul lan¡ului alimentar; - Analizele de risc ale fiecårei plante NGT în raport cu sånåtatea umanå, animalå ¿i de mediu; - Asigurarea acceptårii echivalårii NGT-1 de cåtre statele ter¡e vechi partenere de export (Turcia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord). “În concluzie, România, nu sus¡ine propunerea de regulament în forma actualå”, a conchis ministrul.

Robert VERESS

Omagierea seniorilor horticulturii Pe 19 decembrie, Societatea Românå a Horticultorilor ¿i Sec¡ia de Horticulturå a ASAS va omagia seniorii horticulturii române¿ti. ¥n cadrul acestui eveniment va fi comemorat ¿i prof. Nicolae ªtefan, de la na¿terea cåruia s-au împlinit 100 de ani. Reducerea accizei la motorinå, prelungitå pânå în 2026 Guvernul a aprobat recent prelungirea termenului de aplicare a prevederilor HG nr.1174/2014, privind reducerea accizei la motorina utilizatå în agriculturå, pânå la 31 decembrie 2026. Beneficiarii acestei scheme de ajutor de stat pot fi: producåtorii agricoli (PFA, ÎI, ÎF, societå¡i comerciale agricole), organiza¡iile de îmbunåtå¡iri funciare, organiza¡iile de testare a soiurilor, universitå¡ile, institutele ¿i sta¡iunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finan¡are. Fertilizers Europe are un nou pre¿edinte Leopold Alders, CEO al LAT Nitrogen Austria, a fost ales pre¿edinte al Fertilizers Europe. Alders îl înlocuie¿te la conducerea asocia¡iei producåtorilor europeni de îngrå¿åminte pe colegul såu Andreas Steinbüchler, de asemenea manager la LAT Nitrogen. “Având în vedere provocårile legate de pre¡urile ridicate ¿i volatile ale energiei, tranzi¡ia cåtre o economie cu emisii scåzute de carbon ¿i viitoarele alegeri UE, industria îngrå¿åmintelor are nevoie de un lider puternic ¿i cu experien¡å precum Leo Alders”, a comentat directorul general al Fertilizers Europe. “Må voi concentra pe restabilirea competitivitå¡ii industriei, pentru a debloca poten¡ialul nostru de decarbonizare ¿i pentru a asigura sistemele alimentare durabile în Europa”, afirmå ¿i Alders. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Mai mul]i bani pentru modernizarea zootehniei Pe 20 decembrie, Ministerul Agriculturii lanseazå Interven¡ia DR 20 - Investi¡ii în sectorul zootehnic, din cadrul PAC 2023-2027. Interven¡ia DR 20, Investi¡ii în sectorul zootehnic, are ca obiectiv îmbunåtå¡irea performan¡elor generale ale exploata¡iilor zootehnice, modernizarea sectorului agricol prin stimularea cercetårii, tehnologiei ¿i digitalizårii, precum ¿i cre¿terea valorii adåugate a produselor agricole prin procesarea acestora la nivelul fermei.

Sprijinul nerambursabil este acordat fermierilor, excluzând persoanele fizice, cu o valoare maximå de 2.000.000 euro/proiect. Pentru proiectele axate exclusiv pe achizi¡ia de utilaje ¿i echipamente, sprijinul poate atinge maxim 300.000 euro/proiect. Procentul nerambursabil este de maxim 65% din costurile eligibile. Sesiunea se va desfå¿ura în intervalul 20 decembrie - 30 aprilie. Alocarea financiarå este de 224 de milioane euro, din care:

- 67 milioane pentru vaci ¿i bivoli¡e; - 98 de milioane pentru porci; - 15,7 milioane pentru oi ¿i capre; - 20 milioane pentru gåini ouåtoare, în special pentru trecerea de la baterii îmbunåtå¡ite la sisteme alternative de cre¿tere; - 22 milioane pentru påsåri de curte (altele decât gåini ouåtoare) ¿i alte animale de fermå, inclusiv albinele;

Viorel PATRICHI

Seceta din Panama love[te în comer]ul mondial cu cereale Navele încårcate cu cereale pe Coasta Golfului din SUA sunt nevoite så navigheze pe rute mai lungi pânå în Asia, ceea ce majoreazå costurile cu transportul. Asta pentru a evita aglomerarea ¿i tarifele record de tranzit provocate de seceta din Canalul Panama. Autoritatea Canalului Panama (APC) a restric¡ionat deja tranzitul navelor, din cauza unei secete severe

care a limitat cantitatea de apå necesarå pentru a opera sistemul de ecluze. În prezent, sunt aprobate så tranziteze zilnic doar 22 de nave, fa¡å de aproximativ 35 în condi¡ii normale. În luna februarie a anului urmåtor, doar aproximativ 18 nave ar urma så fie autorizate så treacå zilnic prin Canal. Potrivit anali¿tilor, restric¡iile ar putea så continue så limiteze livrårile

de cereale pânå în lunile aprilie-mai 2024, când sezonul ploios din regiune ar urma så înceapå så umple din nou rezervoarele ¿i så permitå normalizarea shipping-ului. Unele sloturi de tranzit prin Canalul Panama s-au vândut pentru un milion de dolari, costuri suportate de companiile care fac comer¡ cu cereale. (A. D)

Profitul Agricol 47/2023

4 milioane de tone de cereale pe lunå România va asigura tranzitul a cel pu¡in 4 milioane de tone de cereale pe lunå, a declarat ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, când a anun¡at implementarea programului special de naviga¡ie pe timp de noapte pe canalul Sulina. Un nou sistem de balizaj permite, de pe 7 decembrie, navelor så circule fårå oprire pe canal. Pentru fluiditate, au fost pregåti¡i ¿i 18 pilo¡i fluviali în plus. Programul circula¡iei pe timp de noapte a fost finan¡at de Comisia Europeanå.

Azomure[ suspend\ produc]ia Compania Azomure¿ a anun¡at, såptåmâna trecutå, cå este nevoitå så suspende produc¡ia de amoniac ¿i îngrå¿åminte în luna decembrie. ¥n comunicatul oficial Azomure¿ î¿i motiveazå decizia pe lipsa unui set de politici, care afecteazå negativ marea industrie localå. Compania solicitå de mai mult timp autoritå¡ilor så sus¡inå industria de îngrå¿åminte din România. Potrivit Azomure¿, de la reluarea produc¡iei în octombrie, costurile cu gazele naturale au crescut cu aproape 40%, ¿i, în ciuda rezervelor ample de gaze din regiune, pia¡a europeanå råmâne semnificativ mai scumpå decât alte pår¡i industrializate ale lumii (de aproape 5 pânå la 10 ori mai mare). “Statul român are la dispozi¡ie diverse pârghii de sprijin pentru marea industrie, care decurg din propriile resurse energetice, ceea ce este o diferen¡å cheie fa¡å de UE în general, dar, din påcate, nu le folose¿te. Drept urmare, chiar dacå celelalte ¡åri producåtoare de gaze din lume construiesc noi fabrici de îngrå¿åminte ¿i alte state membre au pus în aplicare pachete de miliarde de euro în ultimii ani pentru a se asigura cå industriile mari continuå activitatea de produc¡ie, în România, Azomure¿, ultima companie de acest gen, se luptå pentru a råmâne opera¡ionalå”, aratå Josh Zacharias, diProfitul Agricol 47/2023

rector general Azomure¿. El atrage aten¡ia asupra diferen¡elor mari ale pre¡urilor la îngrå¿åminte din România fa¡å de restul Europei ¿i avertizeazå cå fermierii vor plåti în plus pentru inputurile lor fårå un producåtor local care så concureze cu importurile. În plus, afirmå acesta, compania trebuie så sus¡inå ¿i povara certificatelor de carbon impuse de UE producåtorilor europeni, spre deosebire de concuren¡ii din afara UE. Supraoferta de gaze subven¡ionate în România, în ciuda unui surplus semnificativ de gaze tranzac¡ionate de Transgaz, gazul suplimentar nu este pus la dispozi¡ia pie¡ei, deoarece marii producåtori nu au voie så realoce cåtre consumatori industriali, precum Azomure¿. Conducerea companiei a mai men¡ionat frauda fiscalå la import, amintind cå “în noiembrie, o navå cu 30.000 de tone de uree a intrat în portul Constan¡a cu documente false pentru a evita taxele ¿i sanc¡iunile ¿i, pânå când autoritå¡ile au descoperit situa¡ia, jumåtate din transport a dispårut”. Zacharias crede cå se impune crearea unui comitet strategic care så ia în discu¡ie securitatea inputurilor pentru agriculturå, precum ¿i viitorul industriei agricole române¿ti.

Arin DORNEANU

Libanul achizi¡ioneazå 30.000 tone de grâu din Ucraina Såptåmâna aceasta, guvernul libanez a achizi¡ionat aproximativ 30.000 tone metrice grâu de panifica¡ie din Ucraina, la licita¡ie. Achizi¡ionarea de grâu, cu un con¡inut de proteine de 11,5% s-a fåcut la un pre¡ de aproximativ 253 de dolari/tonå C&F (pre¡ ¿i navlu), sus¡in traderii. Finan¡area a fost acordatå de Banca Mondialå ca parte a continuårii programului de achizi¡ii de grâu pentru a sus¡ine Libanul. 59,7 milioane de tone, recolta de cereale a Ucrainei Ministerul ucrainean al Agriculturii a anun¡at, pentru 2023, o recoltå de cereale de 59,7 milioane de tone. Recolta totalå de cereale ¿i oleaginoase este estimatå så ajungå la 81,3 milioane de tone, a mai precizat ministerul. ¥n luna octombrie, estimarea de recoltå era u¿or mai micå, de 79,1 milioane de tone. Produc¡ia medie de grâu a urcat pânå la 5,47 tone/ha. Astfel, recolta de grâu este estimatå la 22,2 milioane de tone, cea de orz la 5,8 milioane de tone, iar cea de porumb la 30,1 milioane de tone. Prognozele referitoare la recolta de floarea-soarelui ¿i soia boabe au fost låsate la 13 milioane de tone, respectiv 4,6 milioane de tone. Recoltatul rapi¡ei s-a finalizat, iar produc¡ia a fost de peste patru milioane de tone. 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

NGT-urile au aprins r\zboiul dintre PSD [i PNL Vineri, pe 8 decembrie, PNL a emis un comunicat al parlamentarilor din Comisiile pentru agriculturå, referitor la problema NGT. Liberalii au vorbit de "turnura nea¿teptatå pe care a luat-o pozi¡ia oficialå a României, exprimatå de MADR, prin vocea ministrului Florin-Ionu¡ Barbu". O "turnurå" fa¡å de care î¿i exprimå "maxima îngrijorare".

omunicatul vine la doar o lunå dupå ce parlamentarii PNL au votat, cot la cot cu colegii lor din PSD, pentru un punct de vedere al Senatului României extrem de critic fa¡å de propunerea de regulament a Comisiei Europene pentru noile tehnici genomice (NGT). "În aceste momente, în care agricultura româneascå ¿i europeanå au cea mai mare nevoie de tot sprijinul ¿tiin¡ei pentru a contracara efectele generate de situa¡ia climaticå ¿i geopoliticå, suntem surprin¿i ¿i indigna¡i de lipsa de în¡elegere a echipei tehnice a MADR a importan¡ei unui subiect care este pe masa discu¡iilor de mai bine de 15 ani ¿i fa¡å de care, de-a lungul timpului, MADR s-a pozi¡ionat pozitiv. Încå din data de 25 iulie 2023, imediat dupå publicarea propunerii de regulament, ministrul Agriculturii s-a exprimat oficial în Consiliul AgriFish pentru sus¡inerea actului normativ. Ulterior, schimbarea nejustificatå a opiniei ¿i transmiterea pozi¡iei de ¡arå cu rezerve dovedesc o inconsecven¡å 10

¿i faptul cå se joacå o carte a intereselor mårunte ce va putea avea drept consecin¡å stagnarea competitivitå¡ii agriculturii europene, ¿i implicit române¿ti, fa¡å de restul statelor lumii”, se aratå în comunicat. Documentul precizeazå cå decizia de repozi¡ionare a României fa¡å de subiect s-a fåcut fårå consultåri ample ¿i “cu ignorarea tuturor argumentelor ¿tiin¡ifice, legislative ¿i comerciale ale forurilor de decizie europene. Deputatul Emil Dumitru (PNL), fost secretar de stat în MADR, a plusat, publicând pe pagina sa de Facebook un amplu articol critic la adresa ministrului Barbu, pe care îl considerå “cea mai mare vulnerabilitate pentru agricultura româneascå”. Între argumentele lui Dumitru se numårå rateul cu GAEC 7 ¿i GAEC 8, dar ¿i faptul cå nu ¿tie så diferen¡ieze între organisme modificate genetic (GMO) ¿i plante ob¡inute prin noi tehnici genomice (NGT), contrazicând ¿i pozi¡iile favorabile NGT, exprimate de predecesorul såu Petre Daea. “Când PSD a min¡it ¿i când a spus adevårul?”, întreabå retoric Dumitru. ªi conchide: “Fermierii, profesioni¿tii din mediul academic-agricol ¿i mediul asociativ se tot întreabå ce îl recomandå totu¿i pe actualul ministru? Påi e simplu, fra¡ilor. Omul e din Olt”.

Rezervele exprimate în pozi¡iile oficiale ale statului român nu au un fundament real, nu sunt justificate din punct de vedere economic ¿i nu sunt validate ¿tiin¡ific”. De aceea, PNL cerea revizuirea “de urgen¡å” a pozi¡iei României, înainte de Consiliul AgriFish din perioada 10-11 decembrie.

În replicå, de la Bruxelles, Florin Barbu acuzå PNL de “fake news”. “În¡eleg cå, în ¡arå, sunt unii care considerå cå interesele fermierilor no¿tri ¿i ale României sunt «mårunte». Mårunte, poate, în raport cu interesele lor, care îi îndeamnå så nu ¡inå cont de nimic ¿i så accepte introducerea în produc¡ie a plantelor ob¡inute prin modificarea genomului (NGT-1), fårå niciun fel de måsuri de protec¡ie. Am spuso foarte clar: România sus¡ine introducerea NGT-1 cu o condi¡ie esen¡ialå: protec¡ia produc¡iei ecologice ¿i a celei conven¡ionale ¿i separarea completå a acestora de organismele ob¡inute prin modificarea genomului. Sunt necesare måsuri de coexisten¡å ¿i analize de laborator finan¡ate de CE pentru identificarea NGT-1. Este regretabil cå sunt parlamentari în comisiile de specialitate care nu în¡eleg cå nu putem risca rela¡iile comerciale tradi¡ionale ¿i afacerile fermierilor no¿tri. Agricultura româneascå ¿i munca fermierilor no¿tri trebuie ¡inute departe de interesele acestui grup de politicieni care au uitat cå nu suntem, încå, în campanie electoralå ¿i cå avem responsabilitatea guvernårii!”.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Rusia permite importul de carne de pui fårå taxe vamale Guvernul de la Moscova va permite, în anul 2024, importul a 160.000 de tone de carne de pui fårå taxe vamale, întro nouå încercare de a opri scumpirea pre¡urilor pe pia¡a internå. Cantitatea este aproape egalå cu media importurilor anuale din ultimii ani, dar acestea proveneau în mare parte din Belarus, care face parte dintr-o uniune vamalå cu Rusia. Guvernul de la Moscova încearcå acum så încurajeze importurile de carne din afara Uniunii Euroasiatice, care s-ar putea tripla anul viitor. Boala limbii albastre se extinde în Marea Britanie Autoritå¡ile britanice au interzis transportul animalelor în unele zone din ¡arå, dupå descoperirea mai multor cazuri de boala limbii albastre la vaci ¿i oi. Boala nu poate infecta oamenii, dar provoacå infertilitate ¿i probleme respiratorii la animale ¿i se poate extinde foarte rapid, fiind transmiså de purici. Guvernul de la Londra le-a cerut fermierilor din sudul ¿i centrul ¡årii så fie foarte vigilen¡i ¿i så raporteze imediat orice probleme de sånåtate ale animalelor lor, pentru cå vântul puternic din aceastå perioadå a anului poate transporta insectele care propagå infec¡ia pe distan¡e mari. Nou focar de pestå în Hong Kong Guvernul de la Hong Kong a ordonat sacrificarea celor 800 de porci ai unei ferme din nordul teritoriului, dupå raportarea unui nou focar de pestå porcinå africanå. Toate animalele de la alte opt ferme de porci situate la mai pu¡in de doi kilometri de focar vor fi testate pentru a împiedica råspândirea virusului. Primul focar de pestå din acest an a fost descoperit în statul asiatic la începutul lunii noiembrie ¿i a provocat uciderea a 5.600 de animale. Ulterior, al¡i 1.900 de porci au fost eutanasia¡i dupå ce un al doilea focar a fost identificat în Hong Kong.

Un plan ONU de reform\ a agriculturii mondiale Organiza¡ia Na¡iunilor Unite a prezentat prima parte a unui plan de reformå agricolå care î¿i propune så asigure o produc¡ie suficientå de alimente, dar så împiedice în acela¿i timp cre¿terea temperaturii la nivel global cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Este pentru prima datå când organiza¡ia publicå un plan de måsuri în acest sens. Documentul define¿te 20 de obiective care trebuie atinse în perioada 2025-2050, dar oferå foarte pu¡ine detalii despre ac¡iunile concrete care sunt necesare pentru îndeplinirea lor. Printre altele, ONU solicitå pânå în anul 2023 reducerea cu 25% a gazelor emise de animalele de fermå, reducerea la jumåtate a risipei alimentare,

alimentarea cu apå potabilå a întregii popula¡ii a planetei sau interzicerea combustibililor fosili pentru gåtit. “Trebuie så ac¡ionåm pentru a reduce foametea ¿i în acela¿i timp så respectåm limita celor 1,5 grade. Putem realiza asta doar prin rebalansarea sistemului alimentar global”, crede Maximo Torero, economist-¿ef al Organiza¡iei pentru Alimenta¡ie ¿i Agriculturå a ONU. Torero a declarat cå ONU nu urmåre¿te impunerea unei taxe pentru consumul de carne, care este solicitatå de organiza¡iile de mediu, dar ar putea încuraja taxarea alimentelor procesate, a dulciurilor ¿i a produselor cu un con¡inut ridicat de sare.

Liderii mondiali promit reducerea emisiilor În cadrul Conferin¡ei Na¡iunilor Unite privind Schimbårile Climatice (COP28), organizatå în Dubai, peste o sutå de ¿efi de stat s-au angajat så reformeze agricultura din ¡årile lor, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serå. Exper¡ii spun înså cå declara¡ia adoptatå de COP28 este pur formalå, fårå angajamente concrete, ¿i nu va avea nici un efect real. “Adevårul este cå americanii consumå azi la fel de multå carne ca acum 50 de ani”, spune Maureen Ogle, autoarea unei cår¡i despre industria cårnii din SUA. În plus, marii producåtori de

carne reprezenta¡i de organiza¡ia Global Meat Alliance au trimis o delega¡ie numeroaså la conferin¡å, care a promovat mesajul cå mediul nu are de suferit din cauza consumului de carne. De altfel, datele oficiale aratå cå fermele de animale primesc în continuare atât în SUA, cât ¿i în Uniunea Europeanå subven¡ii mult mai generoase fa¡å de metodele de produc¡ie alternative, de exemplu carnea cultivatå în laborator.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 47/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cembrie, a fost de 258 dolari/tonå (1.213 lei). A crescut cu 11 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 214 euro/t (+ 2) 1.070 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024.

Principalele destina¡ii: Filipine 52.700 tone, Japonia 50.600 tone, Mexic 24.900 tone, Jamaica 22.000 tone ¿i Egipt 20.300 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 8 de-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 238 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.119 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 249 euro/tonå (1.245 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 4 decembrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 220 euro/t (1.100 lei). A crescut cu 1 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 211 218 228 239 229 Feb 221 227 231 241 235 Mar 226 232 236 242 238 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 236 241 241 239 243 Feb 237 241 243 241 245 Mar 239 243 244 242 245

de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2024, este de 203 euro/tonå (934 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 188 euro/t (+ 10) 940 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 207 dolari/tonå (973 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 182 181 184 182 184 Feb 190 191 193 190 192 Mar 195 195 197 195 196 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian 24 Feb

$/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 221 221 223 218 220 222 222 223 219 221

Profitul Agricol 47/2023

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 196 euro/tonå (980 lei). A crescut cu 2 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 200 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/tonå (1.000 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 8 decembrie, a fost de 191 euro/tonå (955 lei). A crescut cu 1 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,7 lei euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2024 este de 214 euro/t (1.070 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2024, a fost de 205 dolari/t (963 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 232 232 233 236 238 Feb 233 235 235 237 239 Mar 237 236 237 239 241 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Rouen 219 219 217 219 219 Dunquerque 219 220 218 220 220 Pallice 220 220 218 220 220 Creil FOB 214 215 213 214 214 Moselle FOB 217 218 216 217 217 Rouen FOB 246 249 247 249 249

de 203 euro/tonå (1.015 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 220 dolari/tonå (1.034 lei). A scåzut cu 1 dolar/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

euro/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 189 192 192 192 191 190 192 192 192 191 201 203 203 203 203 Bordeaux FOB 194 197 197 197 196 Pontivy 199 201 201 201 200 Bordeaux Pallice Rhin FOB

S\pt\mâna 4 - 8 decembrie

Soia Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 500 dolari/tonå (2.350 lei). A scåzut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China 444.300 tone, Spania 240.600 tone, Olanda 182.400 tone, Mexic 84.200 tone ¿i Germania 68.000 tone. Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian 24 Feb Mar

$/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 486 479 479 475 481 494 487 487 483 488 499 493 493 488 493

Orz

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 8 decembrie 2023, a fost de 498 dolari/tonå (2.341 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 165 euro/t (+ 1) 825 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 204 euro/tonå (1.020 lei). A crescut cu 4 euro/tonå.

A înregistrat o scådere de 1 dolar/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 1.132 1.128 1.107 1.086 1.126 Feb 1.134 1.129 1.108 1.087 1.127 Mar 1.134 1.129 1.108 1.087 1.127

euro/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Rouen 200 204 202 204 204 Dunquerque 200 204 202 204 204 Pontivy 193 193 191 193 193 Orz bere: Creil** 220 220 218 220 220 Moselle** 192 193 191 192 192

192 euro/tonå (960 lei). A crescut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 468 465 478 467 467 Feb 454 450 460 450 448

Floarea-soarelui Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 435 euro/t (2.175 lei). A crescut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Dieppe 430 430 435 435 435

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

4 -8.12.2023

PREºURI

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A avut o scådere de 2

Ian 24 Feb

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 506 500 499 496 498 506 509 509 505 507

chiderea licita¡iilor, pe 8 decembrie 2023, a fost de 810 euro/tonå (4.050 lei). Nu a avut nici o evolu¡ie fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina

$/t

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 810 810 810 810 810

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 440 euro/t (2.200 lei). A scåzut cu 15 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 678 679 663 656 672 Feb 686 686 671 664 680 Mar 695 693 678 672 687

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Rouen 434 437 437 429 432 Dunquerque 434 437 437 429 432 Moselle 434 437 437 429 432

Ian 24 Feb

04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

258 dolari/t

+ 11

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

207 dolari/t

500 dolari/t

$/t

euro/t

Australia: pentru livrare în ianuarie 2024, pre¡ul orzului furajer este 239 dolari/tonå (1.123 lei). A crescut cu 5 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 432 euro/tonå (2.160 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

$/t

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 467 dolari/tonå (2.195 lei).

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

-5

282 dolari/t

Profitul Agricol 47/2023

Pre]uri [i pie]e

China î[i diversific\ originile pentru importurile de grâu Pentru anul de comercializare 2023/24 importurile de grâu din China sunt prognozate så creascå cu 500.000 de tone, pânå la 12,5 milioane tone. Cu achizi¡iile recente din Statele Unite, China ¿i-a consolidat pozi¡ia de cel mai mare importator mondial pentru al doilea an consecutiv. Pe an calendaristic, pânå în luna octombrie, China a importat deja 10,7 milioane tone de grâu, cifrele indicând o depå¿ire a cotei tarifare, de 9,36 milioane tone. De¿i a depå¿it valoarea contingentului tarifar atât în 2021, cât ¿i în 2022, acesta este primul an, dupå 1995, în care va importa peste 10 milioane tone de grâu. Cererea Chinei pentru grâu cu alte origini fa¡å de SUA a fost determinatå de îngrijorårile legate de calitatea recoltei interne din acest an, în principal din cauza ploilor abundente din timpul recoltårii în provincia Henan, cea mai mare zonå producåtoare de grâu. Din iunie pânå în prezent, angajamentele totale ale SUA fa¡å de China au depå¿it 2 milioane de tone. Profitul Agricol 47/2023

Anul trecut, China s-a bazat pe aprovizionarea amplå din Australia, atât cu grâu de panifica¡ie, cât ¿i cu grâu pentru furaje. Având în vedere recolta-record în 2022/23, de 40,5 milioane tone, ¿i costurile mai mici de transport, Australia a exportat cåtre China un record de 7,8 milioane tone de grâu, captând aproape 60% din cota de pia¡å. ¥nså, în sezonul 2023/24, produc¡ia de grâu din Australia a scåzut la 25,5 milioane tone, prin urmare s-au redus drastic ¿i livrårile la export. Pânå în prezent, în acest an comercial (iulie-octombrie 2023), importurile de grâu din Australia au scåzut cu 27% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. Acest lucru determinå China så importe grâu cu alte origini. Pe lângå achizi¡iile extinse din Statele Unite, ¿i importurile din Canada au crescut cu 37%, având în vedere cererea puternicå pentru grâul de panifica¡ie. China a reluat ¿i importurile din Kazahstan, care de obicei exporta cantitå¡i mici de grâu cåtre aceastå desti-

na¡ie, par¡ial din cauza respectårii specifica¡iilor impuse. Anul acesta, înså, Kazahstanul a livrat deja 300.000 de tone de grâu în China, în compara¡ie cu exporturile aproape de zero în aceea¿i perioadå a anului trecut. În acela¿i timp, importurile de grâu din Rusia, la doar 4 luni din anul de pia¡å 2023/24, sunt aproape de un record. China a ridicat anul trecut restric¡iile asupra importurilor de grâu din Rusia, iar de atunci comer¡ul s-a extins rapid. Expansiunea pare plauzibilå, deoarece Compania ruså de export EPT a semnat în octombrie 2023 un acord pentru a exporta 70 milioane tone de cereale, semin¡e oleaginoase ¿i leguminoase în China, pe o perioadå de 12 ani, cu posibilitatea unei prelungiri. Rusia oferå grâu de måcinat la pre¡uri competitive în compara¡ie cu originile din SUA sau Canada.

pagin\ de Marilena R|DUCU 15

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de grâu cre[te la 783 milioane tone Principalii produc\tori. Total> 783 milioane tone

Raportul USDA privind produc¡iile ¿i pie¡ele mondiale la cereale, publicat pe 8 decembrie, indicå o cre¿tere a produc¡iei globale de grâu pentru sezonul 2023/24, de la 782 milioane tone la 783 milioane tone. Estimårile de produc¡ie atât în Australia, cât ¿i în Canada sunt în cre¿tere cu 1 milion de tone, respectiv 0,95 milioane tone. Comer¡ul global este încå sub nivelul record de anul trecut, în ciuda revizuirilor în cre¿tere din aceastå lunå pentru exporturile din SUA, Australia, Canada ¿i Ucraina Cota¡iile marilor exportatorilor în noiembrie au fost destul de dinamice. Cel mai competitiv pre¡ la grâu a fost cel din Rusia, cu o cre¿tere de 13 dolari/tonå, ¿i a ajuns la 240 dolari/tonå. ¥n Australia, cu o recoltå în curs, dar o produc¡ie semnificativ mai micå, 16

Top 5 cei mai mari exportatori vor fi Rusia (50 mil. tone, mai mult cu 2,5 mil. tone fa¡å de anul trecut), UE (37,5 mil. tone, mai mult cu 2 mil. tone), Canada (23,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Australia (22 mil. tone, mai mult cu 0,5 milioane tone), SUA (20 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone).

ºåri cu stocuri mari de grâu China

134 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2022/23 - 5 mil. t

SUA

18 mil. t

- 0,7 mil. t

13 mil. tone

Rusia

12 mil. tone

- 2,6 mil

India

11 mil. t

+ 1,5 mil

2023/24

cota¡iile sunt neschimbate, la 302 dolari/tonå. Pre¡urile din SUA au crescut cu 5 dolari/tonå ¿i au ajuns la 294 dolari/tonå, datoritå vânzårilor recente puternice cåtre China Cea mai dramaticå scådere a fost a cota¡iilor din Argentina, care au scåzut

Importurile sunt prognozate în cre¿tere pentru Uniunea Europeanå ¿i China. China råmâne în topul importatorilor cu 12,5 milioane tone, urmatå de Egipt cu 11 milioane tone, Indonezia (10,5 milioane tone), Turcia (10 milioane tone), Algeria (9 milioane tone) ¿i UE (8,5 mil. tone, mai mult cu 1 milion de tone). Consumul mondial este prognozat så atingå 794,6 milioane tone, mai mare cu 1,4 mil. tone. Stocurile mondiale pentru 2023/24 råmân la 258,2 milioane tone. cu 41 dolari/tonå, deoarece racoltarea a debutat cu un randament mai mare decât anul precedent. ¥n schimb, cota¡iile UE au scåzut doar cu 1 dolar/tonå, la 250 dolari/tonå. ¥n Canada, pre¡urile au råmas neschimbate fa¡å de lunå trecutå, la 317 dolari/tonå. Profitul Agricol 47/2023

INTERVIU

Europa nu-[i poate permite Interviu cu Teresa Babuscio, ¿efa departamentului Afaceri guvernamentale

Schimbarea de ultim moment a pozi¡iei României fa¡å de noile tehnici genomice (NGT) a fåcut valuri pe plan european ¿i nu numai, mai ales cå votul ¡årii noastre în comitetul COREPER 1 ar putea fi chiar decisiv pentru adoptarea sau respingerea proiectului de regulament propus de Comisia Europeanå. La Bruxelles, atât Copa-Cogeca, organiza¡ia fermierilor europeni, cât ¿i organiza¡iile producåtorilor de semin¡e ¿i de pesticide sus¡in public, la unison, propunerea Comisiei. Cu ce argumente, aflåm de la Teresa Babuscio, ¿efa departamentului Afaceri guvernamentale ¿i industriale EMEA, la Corteva. 18

- Dincolo de sus¡inerea generalå pentru NGT, din punct de vedere tehnic propunerea legislativå a Comisiei Europene vi se pare corectå? Ce ar putea fi îmbunåtå¡it, în opinia dumneavoastrå? - Consideråm cå propunerea Comisiei Europene este suficient de bunå pentru a permite dezvoltarea tehnologiei în UE în beneficiul fermierilor, al consumatorilor ¿i al mediului. Schimbårile climatice sunt o realitate ¿i avem nevoie ca fermierii så aibå acces la varietå¡i mai adaptate ¿i mai rezistente. Nu spun cå NGT sunt singura solu¡ie, dar sunt un instrument care apar¡ine cutiei mai largi de instrumente de care au nevoie fermierii. Ne mul¡ume¿te faptul cå atât Comisia, cât ¿i Parlamentul European diferen¡iazå douå categorii de varietå¡i NGT: NGT1, similare varietå¡ilor ob¡inute prin tehnici conven¡ionale, tratate în acela¿i mod ca omo-

loagele conven¡ionale (adicå fårå etichetare, fårå trasabilitate, fårå evaluare a riscurilor); respectiv NGT2, considerate apropiate de OMG. Unde ar putea fi mai bunå propunerea? Mecanismul de aprobare a varietå¡ilor NGT1 ar trebui så råmânå agil ¿i rapid. În caz contrar, Europa va råmâne mereu în urma restului ¡årilor care deja lucreazå cu NGT. Dacå pentru fiecare aprobare va fi necesar votul statelor membre ¿i apoi cel din comitetul de apel, se vor pierde câte ¿ase luni. De aceea, Anexa 1 ar trebui så råmânå în sarcina Comisiei.

Dupå consultarea cu un profesor ¿i cercetåtor român de Geneticå, specializat în NGT, am în¡eles cå limitarea NGT1 la cele 20 de nucleotide/caracteristici va împiedica serios descoperirea de noi soiuri pentru anumite culturi. Profitul Agricol 47/2023

INTERVIU

s\ piard\ NGT! ¿i industriale - Europa, Orientul Mijlociu ¿i Africa (EMEA), la Corteva - Numårul 20 are o bazå ¿tiin¡ificå, chiar dacå una conservatoare, dupå cum a recunoscut Comisia. Nu ne opunem acestei abordåri. Înså este limpede cå unele tråsåturi complexe, inclusiv cele care fac plantele mai rezistente la schimbårile climatice, ar putea intra în categoria NGT2. De aceea, e necesar un regulament flexibil, care så permitå Comisiei så modifice criteriile de eligibilitate atunci când este necesar.

- Care este pozi¡ia Corteva în ceea ce prive¿te drepturile de proprietate intelectualå ¿i brevetele? Vå rugåm så detalia¡i acest subiect, pentru cå între timp a devenit unul foarte sensibil în România ¿i orice clarificare este binevenitå. S-a exprimat temerea cå cercetarea româneascå nu va avea acces la tehnologiile NGT ¿i cå doar companiile multina¡ionale vor putea produce noi soiuri ¿i hibrizi cu ajutorul NGT. Sunt aceste temeri întemeiate? - Cadrul de proprietate intelectualå al UE oferå deja instrumentele pentru a asigura transparen¡a ¿i accesul echilibrat ¿i echitabil la inova¡ie în editarea geneticå. În ceea ce prive¿te brevetarea tråsåturilor, consideråm binevenit studiul referitor la situa¡ia brevetelor, ini¡iat de Comisia Europeanå, care urmeazå så fie lansat în 2026. Må gândesc în special la brevetul aplicat în agriculturå, pentru a vedea dacå existå echitate pe pia¡å, accesabilitate ¿i accesibilitate. Dar, pentru noi, procesul legislativ este unul separat de subiectul brevetului. ªtim cå, din punct de vedere emo¡ional, dar ¿i logic vorbind, subiectul semin¡e ¿i drepturi de proprietate declan¿eazå automat discu¡ia asupra brevetelor. Dar credem cå NGT nu vor schimba Profitul Agricol 47/2023

aplicabilitatea actualå a brevetului în UE. Acest lucru a fost declarat ¿i de Oficiul European de Brevete.

- A¿adar, nu face¡i parte dintr-o conspira¡ie giganticå împotriva României, împotriva ¿anselor sectorului public de cercetare românesc de a-¿i ob¡ine cota de profit din introducerea NGT. - Cu siguran¡å nu! Speråm doar ca autoritå¡ile române så sus¡inå în continuare inova¡ia în beneficiul fermierilor ¿i al întregii popula¡ii.

- Cunoa¿te¡i obiec¡iile ridicate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la ultimul Consiliu AgriFish? Le considera¡i întemeiate? - Respectåm dezacordul, opiniile diferite, indiferent de situa¡ie. Cu toate acestea, punem la îndoialå rezerva pe care ministrul dumneavoastrå o are fa¡å de NGT. Principala rezervå a fost problema exporturilor de produse ob¡inute din soiuri NGT1. Sincer, nu în¡elegem asta. Aceastå problemå nu a fost ridicatå de nicio altå ¡arå din UE. ªi mai sunt alte ¡åri europene care exportå mårfuri cåtre acelea¿i destina¡ii ca ¿i România. De fapt, dintre toate problemele ridicate de propunerea Comisiei la care ne-am fi putut gândi, exportul nu a fost în mintea nimånui. Dimpotrivå, avem o problemå cu importurile, pentru cå fermierii din restul lumii au acces la NGT ¿i Europa råmâne în urmå. În al doilea rând, în¡elegem cå România ar dori så fie independentå în evaluarea varietå¡ilor NGT1, dar observåm cå sistemul european este diferit. Avem o autoriza¡ie europeanå. Avem ¿i o pia¡a internå comunå unul dintre pilonii UE. ªi nådåjduim cå

România va continua så fie un sus¡inåtor puternic al sistemului european, pentru cå sunt deja destule ¡åri care îl pun sub semnul întrebårii.

- Ce crede¡i cå se poate întâmpla dacå de-reglementarea soiurilor NGT1 va råmâne un subiect tabu în UE? - Competitivitatea fermierilor fårå NGT este o mare dilemå. Sunt de 17 ani la Bruxelles. Am lucrat ¿i pentru sectorul comer¡ului cu cereale. Acolo, interesul meu era så deschid importurile. Dar întotdeauna i-am în¡eles pe fermieri pentru cå se opuneau importurilor de produse modificate genetic, fiindcå ei nu pot folosi aceea¿i tehnologie care este sigurå, durabilå ¿i profitabilå. Întotdeauna le-am spus factorilor de decizie ¿i pår¡ilor interesate: så nu mai facem aceea¿i gre¿ealå! Nu ne putem permite! Sunt sora unui mic fermier, care se luptå în sudul Italiei. ªi-a pierdut complet recolta din cauza alternan¡ei de ploi reci cu temperaturi ridicate ¿i a grindinei. Anul acesta a recoltat zero. A¿adar, fermierii europeni, inclusiv fermierii români, trebuie så aibå o ¿anså.

- Totu¿i, dacå nu vor avea aceastå ¿anså, ce s-ar întâmpla? - Vom importa mårfuri exact din acele ¡åri care adoptå NGT într-un ritm mai rapid decât noi. Europa va råmâne în urma acestor ¡åri, exact ca ¿i în cazul OMG. ªi atunci ve¡i vedea competitivitatea fermierilor europeni în joc, comer¡ul european în joc ¿i a¿a mai departe. Chiar cred cå Europa ar trebui så facå un pas decisiv, acum, spre adoptarea NGT.

Robert VERESS 19

Dosar NGT

Apelul FAPPR, pro NGT ¥ntr-un comunicat de preså transmis la începutul såptåmânii, Forumul APPR face apel la în¡elegerea ministrului Florin Barbu, så nu se opunå NGT-urilor în Consiliul de mini¿tri. Nicolae SITARU, pre¿edintele FAPPR “Credem cå doar a¿a am putea avea acces la soiuri mai bine adaptate, ceea ce ar avea un puternic impact pozitiv asupra capacitå¡ii de a produce ¿i de a-¿i men¡ine afacerile a producåtorilor agricoli europeni. Dacå nu vom în¡elege aceste lucruri, vom deveni necompetitivi din perspectiva costurilor de produc¡ie ¿i vom pierde în scurt timp ¿i båtålia pe pia¡a interna¡ionalå, în destina¡iile în care România exportå produse agricole. O astfel de abordare nu ajutå deloc pe termen mediu ¿i lung fermierii români.”

“Ca ¿i în medicinå, unde au creat o adevåratå revolu¡ie (acordându-li-se ¿i un Premiu Nobel în 2020), noile tehnici genomice pot accelera dezvoltarea varietå¡ilor de plante de culturå capabile så råspundå eficient provocårilor cu care se confruntå agricultorii în contextul schimbårilor climatice, rezistente la boli sau dåunåtori, cu toleran¡å crescutå la secetå ¿i ar¿i¡å. Este o ¿anså istoricå acum ca statele membre, pânå la alegerile pentru Parlamentul European din varå, så aprobe acest Regulament. Dupå diverse studii (fåcute de EFSA ¿i Joint Research Center/JRC, în colaborare cu academiile agricole ¿i universitå¡i europene), Comisia Europeanå a publicat în iulie 2023 un proiect de regulament prin care så simplifice drumul cåtre pia¡å (adicå så dereglementeze) acele soiuri NGT care se ob¡in prin procese de mutagenezå similare celor care se produc spontan în naturå. Acestea intrå in categoria NGT-1 ¿i propunerea CE este så fie asimilate celor conven¡ionale, adicå så nu aibå nevoie de trasabilitate ¿i etichetare. Deoarece reproduc procese din naturå, pentru NGT-1 nu existå metodå

¿tiin¡ificå de a determina, prin testare, cå sunt produsul unor metode genomice. A¿adar, dacå UE va låsa aceste produse sub legisla¡ia OMG, va exista riscul så le facå inaccesibile propriilor fermieri ¿i consumatori, dar le va importa fårå ca måcar så ¿tie, din ¡åri precum SUA, Brazilia, Argentina. Împreunå cu marile organiza¡ii ale fermierilor europeni din Copa-Cogeca, ELO, Confedera¡ia Europeanå a Producåtorilor de Porumb (CEPM), cerem cu fermitate ca aceastå propunere de regulament (¿i mai exact, varianta de compromis propuså de Pre¿edin¡ia spaniolå) så meargå mai departe, urmând ca så fie îmbunåtå¡itå în dezbaterile ce vor urma în Parlamentul European. Eurodeputa¡ii români au dovedit cå ¿tiu så asculte ¿i så apere interesele fermierilor din România! Consideråm cå locul României este în corul european care pledeazå pentru un cadru de reglementare adecvat, care så aibå la bazå ¿tiin¡a!”

a consemnat Arin DORNEANU

Alian¡a Semin¡elor din Europa pledeazå pentru NGT Pe måsurå ce anul 2023 se apropie de sfâr¿it, Uniunea Europeanå se apropie, de asemenea, de decizii importante care vor determina viitorul sectorului såu în ceea ce prive¿te semin¡ele ¿i ameliorarea plantelor. Deciziile de azi vor avea un impact semnificativ asupra întregului lan¡ agroalimentar european, se aratå întrun comunicat al Euroseeds, organiza¡ia paneuropeanå a producåtorilor de material semincer. Inova¡ia în ameliorarea plantelor a fost motorul cheie al câ¿tigurilor de 20

productivitate de-a lungul acestui lan¡ timp de decenii. Mai mult de douå treimi din aceste câ¿tiguri au fost atribuite progresului genetic care provine din eforturile de ameliorare a plantelor. Pe baza acestor eforturi, Europa a devenit lider în ameliorare, aprovizionare cu semin¡e ¿i produc¡ie agricolå, conducând la securitatea alimentarå ¿i la o alimenta¡ie din ce în ce mai sånåtoaså. Aståzi, acest succes este amenin¡at. Cele douå ini¡iative legislative privind noi tehnici genomice ¿i un cadru modernizat pentru comercializarea

semin¡elor, propuse de Comisie în iulie, au poten¡ialul de a stimula progresul în ameliorarea plantelor ¿i securitatea semin¡elor de înaltå calitate. Euroseeds, care reprezintå 35 de asocia¡ii na¡ionale de semin¡e ¿i câteva mii de intreprinderi de ameliorare a plantelor ¿i de semin¡e, solicitå statelor membre ale UE ¿i membrilor Parlamentului European så permitå ameliorårii plantelor så foloseascå inovarea NGT.

Arin DORNEANU Profitul Agricol 47/2023

Dosar NGT

AAC vizavi de adoptarea NGT ¥ntr-un comunicat public, Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare constatå, cu îngrijorare, cå în spa¡iul public, autohton sau comunitar, se vehiculeazå o serie informa¡ii inexacte despre cum se raporteazå mediul asociativ agricol na¡ional pe acest subiect, dar ¿i despre pozi¡ia României în rândul celorlalte state membre. Pentru o corectå informare a fermierilor, a consumatorilor, a jurnali¿tilor ¿i a reprezentan¡ilor politici de la nivel na¡ional ¿i european, AAC face urmåtoarele precizåri: “1. AAC, singura structurå cu reprezentativitate la nivel na¡ional ¿i european în mediul asociativ agricol, membru Copa-Cogeca din partea României, sus¡ine implementarea celor mai noi progrese ale ¿tiin¡ei. Apreciem cå, în condi¡ii legale clare, NGT ar putea reprezenta, din punct de vedere tehnologic, o oportunitate pentru fermierii români. 2. Dezbaterile, în acest moment, nu sunt, înså, pe chestiuni ¿tiin¡ifice, a¿a cum eronat au încercat så transmitå unele grupuri de interese. Discu¡ia, în acest moment, este legatå de chestiuni juridice ¿i comerciale. AAC considerå cå este nevoie, în continuare, de consultåri suplimentare

pentru a låmuri, complet, toate semnele de întrebare legate de actuala propunere de regulament a Comisiei Europene, în ultima formulå de text. Suntem pentru ¿tiin¡å, dar nu în condi¡ii discutabile din punct de vedere legal. Nu dorim ca fermierii români så devinå, în urmåtorii ani, victimele unor dispute comerciale sau juridice care så le afecteze activitatea. Måsuråm, acum, de zece ori ¿i tåiem o singurå datå. 3. AAC apreciazå pozitiv modul în care, pânå acum, România, prin ministrul Florin Barbu, a reprezentat interesele fermierilor în Consiliul AgriFish, în dosarul NGT. România sus¡ine noile tehnici genomice, nu a existat niciodatå op¡iunea så se opunå, doar cå are o serie de chestiuni ce trebuie clarificate ¿i o serie de condi¡ii ce trebuie så fie îndeplinite. Consideråm cå, odatå ce aceste condi¡ii vor fi tran¿ate, România poate sus¡ine, ¿i cu sprijinul AAC, o nouå formå de regulament a Comisiei Europene pe aceastå temå. Dosarul NGT este privit diferit în ¡årile europene, nu existå o viziune unicå. Pozi¡ia actualå a României nu este singularå. State precum Fran¡a, Croa¡ia, Slovenia, Malta sau Grecia sus¡in, de

asemenea, cu rezerve ¿i condi¡ii, actuala propunere a Comisiei. Iar state precum Polonia sunt chiar sceptice cu privire la modul în care se dore¿te, la nivel european, legiferarea noilor tehnici genomice. 4. AAC regretå modul în care unele grupuri de interese au ales så facå campanie pe acest subiect. Nu suntem “du¿mani ai ¿tiin¡ei”, nu ne opunem progresului tehnologic ¿i nu suntem deloc antieuropeni. Dimpotrivå. A te lupta pânå la capåt pentru interesele legitime ale fermierilor români, a milita pentru låmurirea tuturor aspectelor care ar putea afecta, în viitor, agricultura na¡ionalå, reprezintå, cu adevårat, spiritul european al democra¡iei, al dezbaterii oneste, al responsabilitå¡ii fa¡å de cei pe care îi reprezin¡i. Încercårile de intimidare ¿i minciunile trebuie så disparå din dezbaterea publicå a dosarului NGT. Vom continua så îi reprezentåm, a¿a cum trebuie, pe fermieri români, în ciuda tuturor acestor încercåri de manipulare!”

a consemnat Arin DORNEANU

În timp ce Alian¡a face lobby anti-NGT, Copa-Cogeca face lobby pro Pekka Pesonen, secretar general al Copa-Cogeca, le-a transmis, luni, deputa¡ilor din Comisia pentru Agriculturå din Parlamentul European un mesaj de sus¡inere a legisla¡iei privind noile tehnici genomice (NGT). “Apreciem foarte multå munca dumneavoastrå cu privire la propunerea Comisiei privind noile tehnici genomice. Sus¡inem toate amendamen22

tele de compromis ¿i speråm cå ve¡i ob¡ine o mare majoritate în favoarea lor”, le-a scris Pesonen. Mesajul vine la nici douå zile dupå ce Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare a emis un comunicat prin care se pozi¡ioneazå în sus¡inerea opozi¡iei ministrului Agriculturii, Florin Barbu, la NGT-uri. Întrebat cum vede aceastå pozi¡ie divergentå a Alian¡ei,

Pesonen a replicat cå nu comenteazå activitatea organiza¡iilor membre în ¡årile de origine, fiind oricum complicat så se ajungå la un consens european. Secretarul Copa-Cogeca nu a råspuns la întrebarea dacå pozi¡ia Alian¡ei a fost aceea¿i ¿i în ¿edin¡ele organiza¡iei europene de la Bruxelles.

Robert VERESS Profitul Agricol 47/2023

Dosar NGT

Norbert Lins, pre[edintele ComAgri, rezervat în privin]a [anselor regulamentului NGT Pre¿edintele Comisiei pentru Agriculturå din Parlamentul European, germanul Norbert Lins (PPE), apreciazå cå ¿ansele ca propunerea de regulament privind noile tehnici genomice (NGT) så fie adoptatå în actuala legislaturå sunt destul de reduse, cel mult 50%. “Vom vota propunerea Comisiei în ComAgri luni seara, dar votul nostru este doar consultativ. Votul din Comisia de Mediu este a¿teptat pe 11 ianuarie. Votul în plen este a¿teptat în prima såptåmânå din februarie. Este un calendar ambi¡ios ¿i o ¡intå ambi¡ioaså de a finaliza trialogul pânå la sfâr¿itul lunii februarie”, a declarat Lins, pentru Profitul Agricol. ªansele sunt cu atât mai mici cu cât multe state membre au exprimat diverse îngrijoråri, mai ales prin reprezentan¡ii lor în Consiliile AgriFish ¿i Envi (Mediu). Iar Lins e de acord cå trebuie så se råspundå tuturor acestor îngrijoråri. El s-a referit în mod specific la îngrijorårile exprimate de ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu: “Fire¿te cå nimeni nu ¿i-ar dori så

Profitul Agricol 47/2023

Norbert Lins, Pre[edintele Comisiei pentru Agricultur\ din Parlamentul European

piardå pie¡e de export. Deocamdatå, înså, îngrijorårile pe care le avem la nivel european este så nu devenim un importator net de produse agricole, din cauza adoptårii tardive a noilor tehnologii în compara¡ie cu alte puteri agricole globale, care deja sunt cu doi-cinci ani în fa¡a noastrå”. Înså nici måcar în PPE nu este de-

finitivatå pozi¡ia fa¡å de NGT, admite Lins. “Noi am sus¡inut întotdeauna propunerea Comisiei, în sensul cå trebuie så fim deschi¿i la inovare. Acum suntem în punctul de a gåsi cea mai bunå cale prin care så garantåm accesul la aceste tehnologii pentru sectorul agricol european, dar ¿i så le permitem ¿i celor care nu vor så le foloseascå så aibå aceastå op¡iune. De exemplu, chiar în aceastå diminea¡å am avut o discu¡ie cu reprezentan¡i ai sectorului organic din UE. În acest moment au rezervele lor în a folosi varietå¡i create cu aceste noi tehnici. Cred cå putem rezolva problema prin etichetare. Înså trebuie så diferen¡iem între semin¡e ¿i produse. Må pronun¡ pentru etichetarea semin¡elor, nu ¿i a produselor. Fiindcå avem sisteme voluntare de etichetare a produselor non-GMO. Avem discu¡ii referitor la acest subiect în interiorul grupului ¿i ne vom pronun¡a definitiv în såptåmânile ce urmeazå”.

Robert VERESS

CULTURI

VEGETALE S\ nu îngrop\m adânc fosforul dr. Horia-Victor H|LM|JAN USAMV Bucure[ti

Un fermier francez din regiunea Hauts-de-France a întrebat în 2007 un consultant de la CETIOM din aceastå regiune (unde a fost înregistratå în 2022 o medie pe regiune de 660 mm, fa¡å de o medie na¡ionalå a regiunilor de 620 mm) când trebuie aplicat fosforul, înainte de aråturå, dupå aråturå, la semånat sau dupå semånat? Vå invitåm så analiza¡i urmåtoarele argumente posibile care le-am gåsit în literatura de specialitate. Råspunsul consultantului CETIOM a fost unul oarecum (ne)a¿teptat: “fertilizarea de bazå trebuie fåcutå la rapi¡å între arat ¿i prelucrarea aråturii. Dacå se aplicå înainte de arat, o mare parte din fosfor va ajunge ¿i va råmâne pe fundul aråturii, fiind prea târziu accesibil plantelor de rapi¡å pe solurile slab aprovizionate cu acest element”. De ce este fosforul aplicat sub aråturå prea târziu accesibil plantelor de rapi¡å (din regiunea respectivå)?

Câteva explica¡ii din literatura franco-englezå Pentru a avea produc¡ii mari de rapi¡å, solul trebuie så fie bine aprovizionat toamna cu N ¿i P. Plantele de rapi¡å sunt foarte sensibile la caren¡a de fosfor în intervalul 5-6 frunze. În aceastå fenofazå, pivotul rådåcinii este mic, având în mod obi¿nuit lungimi de 5 cm - 8 cm. În mod logic, dacå o bunå parte din îngrå¿åmintele cu fosfor sunt plasate prin aråturå la adâncimi de 15-20 cm, 24

iar lungimea pivotului la intrarea în iarnå este de cel pu¡in 8 cm, dar nu mai mult de 15 cm conform regulii celor trei de opt: 8 frunze, 8 cm lungimea pivotului ¿i 8 mm diametrul la colet, o bunå parte din fosfor nu poate fi absorbit de cåtre plante, deoarece este plasat la adâncimi la care nu ajung rådåcinile plantelor mici cu 5-6 frunze. La Rothamsted, în Regatul Unit, s-au aplicat 200 kg N/ha ¿i 40 kg S/ha în sole care aveau diferite concentra¡ii de fosfor mobil, måsurate prin metoda Olson, ce se folose¿te pentru a extrage fosforul mobil din soluri cu pH > 6,5. Produc¡ia maximå a fost ob¡inutå pe solele cu concentra¡ii de fosfor mai mari de 9 ppm P, de cca 4,6 t/ha. Pe sola cu 4 ppm, produc¡ia de rapi¡å a fost de numai 2,3 t/ha, jumåtate din recolta ob¡inutå la 9 ppm. Pentru rapi¡å în Regatul Unit, concentra¡ia de fosfor din sol exprimatå în ppm pentru a ob¡ine 95% din poten-

Concluzii Fosforul este absorbit de cåtre plante numai din solu¡ia solului, în care ajunge printr-un proces foarte lent de difuziune. Este foarte pu¡in mobil ¿i din aceastå cauzå plantele îl absorb practic la locul în care a ajuns în sol, prin peri¿orii radiculari. Pentru a absorbi fosforul, plantele de rapi¡å î¿i multiplicå foarte mult rådåcinile în stratul de la suprafa¡a solului. Din aceste motive ¿i din altele care ne scapå, nu ar trebui så se recomande îngroparea fosforului prin aråturå pe solurile sårace, ci prin mijloacele pe care le vom analiza într-o viitoare postare.

¡ialul de produc¡ie al parcelei variazå între 19 ¿i 25 ppm P. Deci acesta asta este concentra¡ia de fosfor care ar permite så se aplice numai cantitatea de fosfor exportata prin semin¡e. Dacå pe o parcelå analiza solului a måsurat 19 ppm P, atunci se adaugå numai cantitatea exportatå prin semine (care a fost de 4,6 t/ha media pe 3 ani) de 26 kg P/ha, adicå 60 kg P2O5/ha. Este foarte rar când se men¡ioneazå un efect atât de puternic al lipsei fosforului. Acest lucru se datore¿te faptului cå rapi¡a este o plantå foarte exigentå la prezen¡a fosforului.

Variante în practica autohtonå Am aclimatizat ¿i noi explica¡iile posibile la aceastå întrebare ¿i am ajuns la urmåtoarele concluzii: 1. În România, între 1965 ¿i 2012, autori ai unora dintre cår¡ile de specialitate recomandau aplicarea fosforului sub aråtura de 20-25 cm adâncime. 2. Dacå în regiunea Hauts-de-France, cea mai nordicå regiune a Fran¡ei, care este pe locul 4 ca nivel de pluviometrie în Hexagon, unde plouå 300 mm toamna, rådåcinile plantelor de rapi¡å nu pot ajunge la fosforul îngropat la 15-20 cm prin aråturå, cum ar putea fi absorbit fosforul în solurile din România dacå este plasat la 20-25 cm prin aråturå? 3. Fertilizårii cu fosfor nu i s-a acordat suficientå importan¡å în România. Bîlteanu (1993) remarcå numai faptul cå aplicarea azotului împreunå cu fosforul pot dubla produc¡ia fa¡å de martorul nefertilizat, iar aplicarea numai a îngrå¿åmintelor cu fosfor a determinat un spor de produc¡ie de 6-7%. Profitul Agricol 47/2023

Timac Agro> “Este în natura noastr\ s\ cre\m sinergii! Planificarea atentå a anului agricol ¿i alegerea solu¡iilor performante ne ajutå så construim o agriculturå sustenabilå. An de an, aceste pregåtiri minu¡ioase alåturi de fermierii ¿i partenerii no¿tri de business garanteazå produc¡ii sånåtoase ¿i profitabile, deoarece misiunea Timac Agro råmâne aceea de a ajuta fermierii så realizeze o agriculturå durabilå ¿i cu o profitabilitate crescutå. ªi exact aceste subiecte au fost abordate ¿i în cadrul evenimentului pe care Timac Agro România l-a organizat pe 23 noiembrie 2023 - Este în natura noastrå så creåm sinergii, deoarece ceea ce ne diferen¡iazå aståzi în pia¡å este unicitatea solu¡iilor de fertilizare,

nivelul serviciilor oferite ¿i proximitatea fa¡å de fermieri prin intermediul echipei de speciali¿ti în nutri¡ie vegetalå Timac Agro - un adevårat mixt de sinergie. Este în natura noastrå så sus¡inem productivitatea fermierilor români ¿i så dezvoltåm tehnologii agricole performante ¿i sustenabile pentru un viitor mai bun.

Despre Timac Agro România Timac Agro România este filiala grupului francez Timac Agro, care, de mai bine de 60 de ani, cerceteazå constant modalitå¡ile de inovare ¿i de furnizare a solu¡iilor agricole ce optimizeazå performan¡a agricolå, protejând mediul înconjuråtor. Produsele noastre înglobeazå tehnologie de top ¿i sunt adaptate pentru culturile din România.

Model de business în România Având cea mai mare for¡å de vânzåri din agribusiness, modelul nostru se bazeazå pe consultan¡å de înalt profesionalism în fermå. Suntem alåturi de fermieri ¿i oferim consultan¡å în fiecare moment important: de la pregåtirea solului ¿i pânå la recoltat. Sus¡inem fermierii så se informeze constant ¿i så în¡eleagå tendin¡a cåtre o agriculturå de precizie.

Profitul Agricol 47/2023

Evenimentul a cuprins trei paneluri de discu¡ii în cadrul cårora au vorbit distribuitori, fermieri ¿i speciali¿ti ai Timac Agro România. Subiectele abordate au fost diverse, de la provocårile în segmentul de distribu¡ie a inputurilor agricole ¿i în cel de

produc¡ie, nevoia de diversificare a activitå¡ilor de la nivelul fermelor, pânå la utilizarea îngrå¿åmintelor chimice lichide cu aplicare la sol. ¥n acest an agricol dificil, cu dezechilibre în tot lan¡ul din sistemul agricol, Timac Agro România este alåturi de fermieri aducând în fermele din România o gamå nouå de produse adaptate condi¡iilor climatice actuale - solu¡ii nutri¡ionale sub formå lichidå! Este vorba despre gama SYNERTECH, solu¡ii adaptate la profilul local, gândite ¿i testate special pentru pia¡a din România. Timac Agro România ¿i-a asumat un rol de pionierat în privin¡a dezvoltårii pie¡ei interne de îngrå¿åminte chimice lichide. Investi¡ia în construc¡ia fabricii de la Bråila, unde se produc îngrå¿åminte chimice lichide, denotå încrederea companiei în viitorul noilor tehnologii de fertilizare An dupå an am reu¿it så cre¿tem, astfel încât så devenim unul dintre liderii pie¡ei de fertilizan¡i din România.

Recolte cât mai profitabile! 25

CULTURI VEGETALE

FAPPR testeaz\ soiuri [i hibrizi în 37 de loca]ii Chiar dacå ¿i-a extins obiectul de activitate ¿i se implicå activ în dialogul civil cu autoritå¡ile de la Bucure¿ti ¿i Bruxelles, principala preocupare a FAPPR råmâne cea tehnicå, de testare a soiurilor ¿i hibrizilor, pentru a le oferi membrilor informa¡ii cât mai realiste despre genetica disponibilå în pia¡å. Cåci FAPPR gestioneazå singura Re¡ea Independentå de Testare ¿i Analizå în Câmp (RITAC), care a ajuns så includå 37 de loca¡ii de testare råspândite în aproape întreaga ¡arå.

RITAC este realizatå riguros ¿tiin¡ific, în colaborare cu prestatori de servicii, institute de cercetare ¿i în parteneriat direct cu companiile producåtoare de semin¡e care au activitate comercialå în România. Testele constau în analizarea poten¡ialului productiv al hibrizilor/ soiurilor în condi¡iile de fermå ¿i în func¡ie de specificul zonei. Zonele în care aceste teste sunt realizate: Dobrogea, Muntenia, Moldova, Oltenia, Transilvania ¿i Banat. Loturile de testare sunt împår¡ite în micro-parcele cu dimensiuni 3m x 7m sau 3m x 8m, cu 3 repeti¡ii/variantå. În total se lucreazå 8.000 micro-parcele anual. 28

Tehnologia de pregåtire a terenului pentru semånat este cea conven¡ionalå sau minimum-tillage. Testarea urmåre¿te, în primul rând, nivelurile productivitå¡ii, dar ¿i celelalte aspecte ale managementului culturii, cum ar fi, de exemplu, umiditatea la recoltat în cazul porumbului sau procentul de proteinå ¿i gluten, în cazul grâului.

Cea mai mare provocare pentru succesul loturilor de testare este influen¡a factorilor abiotici (secetå, grindinå) ¿i a celor biotici (dåunåtori, boli). În situa¡ia în care rezultatele de produc¡ie sunt influen¡ate major de ace¿ti factori, testele sunt anulate în anul respectiv, deoarece rezultatele nu reflectå poten¡ialul productiv real. Partenerii care furnizeazå material genetic spre testare realizeazå periodic vizite în câmpurile de cercetare FAPPR. Semin¡ele hibrizilor sunt pregåtite ¿i codate de echipa tehnicå FAPPR. Speciali¿ti ai Institutului Arvalis din Fran¡a au urmårit pe parcursul tuturor anilor procesul de validare a loca¡iilor de testare RITAC, iar rezultatele sunt analizate obiectiv. Astfel, acestea sunt o surså de informare tehnicå pentru fermieri ¿i furnizori de inputuri.

În afara re¡elei standardizate RITAC, în cadrul centrelor de cercetare aplicatå FAPPR se testeazå anual diverse produse ¿i tehnologii, rezultatele fiind folosite pentru a le oferi membrilor råspunsuri ¿i consiliere legat de cele mai adaptate solu¡ii disponibile.

Robert VERESS

13 loca¡ii pentru hibrizii de porumb (120), irigat ¿i neirigat: Ostrov - Constan¡a, Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a, Bucu - Ialomi¡a, Fundulea - Cålåra¿i, Båråganu - Bråila, Mircea Vodå - Bråila, Bârlad - Vaslui, Ezåreni - Ia¿i, Zåne¿ti - Neam¡, Furcule¿ti - Teleorman, Caracal - Olt, Pecica - Arad, Jucu - Cluj. 6 loca¡ii sunt pentru floarea-soarelui (64 de hibrizi): Traian - Tulcea, Coroana - Constan¡a, Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a, Båråganu - Bråila, Ulmu - Bråila, Furcule¿ti - Teleorman. 5 loca¡ii pentru grâu (70) ¿i orz (8): Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a, Mircea Vodå - Bråila, Fundulea - Cålåra¿i, Secuieni - Neam¡, Caracal - Olt. 4 loca¡ii pentru rapi¡å (50): Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a, Iazu - Ialomi¡a, Mircea Vodå - Bråila, Furcule¿ti -Teleorman. 2 loca¡ii pentru soia (30 ): Mihail Kogålniceanu - Ialomi¡a, Mircea Vodå - Bråila. 2 loca¡ii pentru sorg (20): Mircea Vodå - Bråila, Caracal - Olt. Profitul Agricol 47/2023

CULTURI VEGETALE

Lec]ii vii pentru cooperative Proiectul Bune practici de guvernan¡å în cadrul cooperativelor agricole a ajuns la final. Au fost realizate schimburi de experien¡å între cooperative din România, Fran¡a, Grecia ¿i Estonia. Pentru a face un bilan¡ al activitå¡ii, Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) a organizat, pe 7 decembrie, la Bucure¿ti, o reuniune care a devenit practic o conferin¡å tehnicå.

Proiectul Erasmus a fost câ¿tigat de UNCSV în anul 2022. De atunci, au învå¡at cum ar trebui så func¡ioneze o cooperativå agricolå. Pentru asta, au fåcut ¿i deplasåri în Grecia, Fran¡a ¿i Estonia. De fiecare datå au participat în jur de 40 de manageri de cooperative. De la un fermier grec au învå¡at cå este bine så dezvolte modelul care li se potrive¿te cel mai bine. Pentru cå o co-

operativå agricolå este tot o afacere, doar cå este de¡inutå ¿i controlatå de producåtori. Ca o cooperativå så prospere, trebuie så aibå ca membrii fermieri de succes. Apoi, fermierii trebuie så fie dispu¿i så investeascå timp, efort ¿i bani ca så primeascå beneficii. Aståzi, nu to¡i liderii de cooperativå ¿tiu cât de greu este så fii conducåtor. De aceea, simplii membri trebuie så aibå un organism în cooperativå pentru evaluarea conducerii. Dacå totul merge bine, o cooperativå poate rezista câteva genera¡ii, spre

“Cooperativa trebuie så aibå plan de afaceri pe 10 ani. Nu existå fermier în Germania care så nu ¿tie så elaboreze un plan de afaceri pe 10 ani. Dacå ne bazåm numai pe importuri de geneticå, noi nu putem ajunge la rentabilitate. Niciodatå nu ne-a costat agricultura atât de mult ca acum din cauza importurilor de geneticå, nu doar din cauza importurilor directe de alimente”, a spus Valeriu Tabårå. 30

deosebire de o companie realizatå doar pentru investitori, care tråie¿te în medie spre 20 de ani. Bånci redutabile, cum sunt Crédit Agricole în Fran¡a, Raiffeisen în Austria, au pornit ca bånci ale unor cooperative. Când Bursa din New York a cåzut, fermierii au fost salva¡i de båncile cooperativelor, nu de båncile comerciale. La începutul unei cooperative, fermierii au acelea¿i obiective ¿i ei se aseamånå. Pe måsurå ce cooperativa cre¿te, omogenitatea dispare. Fermierii tineri trebuie pregåti¡i pentru apartenen¡a la cooperativå. ªi nu trebuie cåutat sprijinul guvernului, cåci, dacå acesta intervine în cooperative, lucrurile încep så meargå prost.

Jean de Balathier este director al unei cooperative din Fran¡a. Crede cå aståzi doar cooperativele mici fac produse cu valoare mare, de ni¿å. Cooperativele foarte mari sunt mai degrabå ni¿te corpora¡ii, cu mii de membri. Fran¡a are aståzi 20.000 de cooperative. În urmå cu 20 de ani, erau 3.000. Iar în Fran¡a, cooperativele fuzioneazå pentru a deveni ¿i mai eficiente. Statul creeazå un consiliu de cooperare agricolå, care valideazå noile Profitul Agricol 47/2023

CULTURI VEGETALE cooperative. Existå chiar ¿i o agen¡ie na¡ionalå de audit pentru cooperative, care apar¡ine de guvern. O datå la 5 ani, se verificå fiecare cooperativå. Dacå timp de trei ani la rând are rezultate negative, va fi auditatå ¿i ajutatå. “Trebuie så investi¡i împreunå, spune Jean de Balathier. Noi am avut ¿ansa unei bånci gestionate de fermieri. Cooperativele din Fran¡a investesc de 30 de ani pentru dezvoltarea activitå¡ii lor. ªi fondurile de investi¡ii sunt create de fermieri. Este treaba Guvernului francez så înfiin¡eze un fond care så investeascå în cooperative ¿i în proiectele lor. Se pune problema suveranitå¡ii când vine un fond stråin så investeascå la noi.”

Estonia a fost o republicå sovieticå, iar acum prosperå pur ¿i simplu în Uniunea Europeanå, devenind un exemplu

“

“Dorim ¿i noi så ne dezvoltåm. Vrem så ne capitalizåm, så strângem lângå noi fermieri ¿i cooperative ¿i så închidem lan¡ul de procesare ¿i de distribu¡ie”, spunea Mircea-Paul Bålu¡å, pre¿edintele UNCSV

“

¿i pentru România, ¡arå cu un poten¡ial incomparabil mai mare. În Estonia, func¡ioneazå 113 cooperative, majoritatea în culturå mare. Al doilea domeniu de interes este laptele. Prima cooperativå din Estonia a apårut în 1902. În 1992, s-a reînfiin¡at. ¥n Estonia lipsa de încredere în cooperative este la fel ca în România, iar

situa¡ia se repetå în toatå Europa de Est, remarcå Rando Varnik, cadru universitar care conduce Catedra de Economie Ruralå de la Universitatea EMU din Estonia. Fermierii cred cå liderii furå sau deturneazå fondurile. De aceea, cooperativele cresc greu. În 2020, o cooperativå din Estonia a adoptat un plan de capitalizare cu o cotiza¡ie de 80 de euro la hectar pentru fiecare fermier. Cine nu a vrut så contribuie a plecat ¿i pu¡ini au refuzat så plåteascå. Dar cooperativa avea un statut clar ¿i o activitate transparentå, iar oamenii au avut încredere unii în al¡ii. A¿a au sunat, în linii mari, sfaturile învå¡at din experien¡å de celelalte cooperative din Europa.

Viorel PATRICHI

UNCSV vrea s\ construiasc\ o moar\

Paul ªchiopu (foto), economistul care a elaborat documentele de bazå pentru activitatea UNCSV, a anun¡at cå uniunea inten¡ioneazå så facå o moarå în jude¡ul Constan¡a. Acest proiect vine ca råspuns la repro¿ul unor politicieni cå producåtorii de cereale preferå så exporte materii prime, în loc så facå ¿i ei måcar o moarå, o fabricå de tåie¡ei sau de covrigi. “A apårut recent anun¡ul pentru lansarea Måsurii DR 22 pentru depozitarea, condi¡ionarea ¿i proesarea produselor agricole, unde, ¿i datoritå insisten¡elor noastre, cooperativele au un punctaj prioritar”, confirmå Florentin Bercu, director executiv UNCSV. Asta înseamnå cå o cooperativå poate så ajungå pânå la 95 de puncte ¿i så intre la finan¡are în prima sesiune de proiecte. “Suma propuså de Adrian Chesnoiu a fost stabilitå ¿i la solicitarea noastrå. Urmare a feedbackului primit de la colegii Profitul Agricol 47/2023

din teritoriu, am constatat cå suma maximå care era disponibilå pentru proiectele de finan¡are era prea micå. A¿a am ajuns ca, pe aceastå måsurå, så putem accesa pânå la 3 milioane de euro pentru programe de modernizare, cu 65% cofinan¡are, 7 milioane de euro pentru depozitare ¿i pânå la 10 milioane de euro pentru procesare. Ceea ce doresc eu ¿i sper så reu¿im împreunå cu colegii este så men¡inem mobilizarea pânå la capåt ¿i 25 de cooperative din cele 57 de cooperative membre så depunå proiecte pe måsura de depozitare, condi¡ionare ¿i procesare. Vrem så ajungem så avem o capacitate de depozitare nouå de 350.000 de tone. În prezent, avem o capacitate de depozitare de 100.000 de tone”.

Viorel PATRICHI 31

CULTURI VEGETALE

Hibrizii Pioneer,

stabilitate [i adaptabilitate Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

Un subiect foarte des discutat ¿i vehiculat în sfera agricolå este sensibilitatea porumbului la condi¡iile de climå ¿i mediu, în special secetå ¿i ar¿i¡å, de departe cele mai agresive din punct de vedere productiv. Varia¡iile anuale legate de aceste fenomene sunt din ce în ce mai vizibile, cu o amprentå puternicå asupra produc¡iilor din ultimii 5 ani. Iar lucrurile se complicå ¿i se diversificå pe måsurå ce anii trec. Dacå pânå acum 20 ani se discuta doar despre secetå, mai recent despre ar¿i¡å, acum apar noi provocåri, precum cre¿terea temperaturilor nocturne, deoarece în 2023 s-a înregistrat un numår record de nop¡i cu temperaturi peste 20°C, lucru ce impacteazå clar produc¡ia. Cu siguran¡å putem adåuga ¿i alte probleme, precum de¿ertificarea, cre¿terea temperaturilor medii anuale etc. Un studiu recent ¿i foarte complex din SUA a demonstrat clar cât de importantå este alegerea hibridului/geneticii de porumb, acest aspect ocupând locul 3, dupå vreme ¿i fertilizare.

Ce putem face? Cum putem alege produse pretabile? Alegerea hibridului potrivit este responsabilå pentru minim 20% din produc¡ie. Deci conteazå mai mult decât se a¿teaptå majoritatea fermierilor. De aproximativ 10 ani fermierii din România au un partener de nådejde la cultura de porumb - Optimum AQUAmax, cu siguran¡å cel mai cunoscut brand pentru porumb boabe, nu doar în Europa, ci pe orice pia¡å de porumb boabe din lume, fiind de departe brandul preferat al fermierilor.

Ce anume a determinat încrederea acordatå? Foarte simplu: stabilitatea ¿i adaptabilitatea, douå caracteristici extrem de importante în contextul actual, obligatoriu de avut în vedere când selectåm produsele pentru înfiin¡area culturi. ¥n cadrul testårilor RITAC, teståri independente, în condi¡ii ¿i loca¡ii variate din toatå ¡ara, au fost demonstrate cele douå caracteristici ale hibrizilor de porumb Pioneer. Mai exact, anul acesta grupa cea mai importantå de maturitate, 300 - 400 FAO, ce ocupå peste 65% din suprafa¡a

Media pe 8 loca¡ii a primilor 10 hibrizi demonstreazå afirma¡iile din text Nr. crt.

Hibrid

FAO

Produc¡ie U=15% (kg/ha)

Umiditate recoltare %

15 9 31 21 28 17 23 13 20 11

P9889 P8834 P9975 APP APP APP P9944 APP APP P9610

350 310 370 380 360 300-340 360 330 350 330

8517.35 8501.50 8422.85 8396.78 8319.44 8275.50 8264.80 8154.35 8133.66 8104.53

16.04 14.32 17.11 17.23 15.57 15.20 16.16 15.15 15.86 14.81

cultivatå, a fost testatå în 8 loca¡ii, cu cei mai performan¡i 58 de hibrizi, în condi¡ii de neirigat, pe suprafa¡a întregii ¡åri, de la Caracal la Bârlad, de la Constan¡a la Arad. Produc¡iile medii ob¡inute în aceste loca¡ii au variat de la 3,5 tone/ha pânå la 10 tone/ha.

Corteva Agriscience a participat la aceste teståri cu 5 hibrizi din acest segment de maturitate, iar hibrizii Pioneer au dominat pe toate segmentele: - Cel mai stabil portofoliu - to¡i cei 5 hibrizi sunt în TOP 10 - Podium complet - Locul 1 - hibridul P9889, Locul 2 - hibridul P8834, Locul 3 - hibridul P9975 - Cea mai bunå medie - 8,3 t/ha - Cea mai micå diferen¡å între “cel mai bine pozi¡ionat hibrid” ¿i “cel mai slab pozi¡ionat hibrid” - 413 kg/ha - Cel mai stabil ¿i productiv hibrid, 3 ani consecutiv - P9889 - Cel mai productiv hibrid timpuriu - P8834

Este evident faptul cå nu putem alege la întâmplare viitorii hibrizi ce vor fi semåna¡i! Între cel mai bun hibrid, P9889 - 8517 kg/ha ¿i ultimul clasat este o diferen¡å de peste 2.500 kg/ha, ultimul hibrid ca ¿i medie din teståri a înregistrat o produc¡ie de 5.990 kg/ha. Practic, alegerea corectå a hibridului în cazul de fa¡å înseamnå un spor cantitativ de 2,5 t/ha. Chiar ¿i în cazul în care nu compåram extremele, ci hibridul de pe Locul 1 - P9889 cu o produc¡ie de 8.517 kg/ha, cu media testårilor - 7.456 kg/ha, în cazul hibridului Pioneer avem un avantaj de 1.061 kg/ha, suficient cât så acopere pre¡ul total al hibridului. Profitul Agricol 47/2023

CULTURI VEGETALE

Alexandru Hait\ va investi în pentru a valorifica mai bine Cu tatål såu ales primar al comunei Cåline¿ti de Teleorman, încå din 2004, Alexandru Haitå (36 de ani) a preluat devreme administrarea fermei Alvalex. A¿a se face cå a petrecut mai mult timp pe câmp decât colegii såi, în timpul studiilor de Agronomie. S-a prezentat aproape exclusiv pentru examene, ocupat fiind så creascå afacerea familiei. Într-adevår, a ajuns rapid, de la 130 de ha în 2008, la 600 de ha în 2010, iar mai apoi la 1.100 ha, suprafa¡a actualå, din care aproape 200 ha în proprietate. Cultura favoritå a devenit rapi¡a, cu care reu¿e¿te produc¡ii de peste 5 t/ha într-un an favorabil.

oate bune ¿i frumoase, pânå în 2020, când ¿i-a pus în aplicare prima parte a strategiei de diversificare a afacerii: produc¡ia de alcool ¿i de construire a brandului de spirtoase Mågura Zamfirei. E una dintre ideile care i-au intrat în cap în 2007, când a avut ¿ansa unui stagiu de pregåtire în Marea Britanie, de ¿ase luni. “Am gândit aceastå afacere fiindcå nu existå alte limitåri în afarå de cele legate de desfacere. Nu ai, ca în agriculturå, grija suprafe¡ei, climei, altor elemente pe care nu le po¡i controla. Investi¡iile în echipamentele de distilat sunt relativ mici. Am comandå pentru 20.000 de litri, atât produc. Dacå

primesc o comandå pentru douå milioane de litri ¿i nu am instala¡iile necesare ¿i nici banii så le cumpår, pun mâna pe telefon, vând un tractor ¿i fac instala¡iile. Astea sunt paritå¡ile”. Asta e partea plinå a paharului.

artea goalå e cå profitul unei distilerii construite pentru a produce båuturi fine, nu “såniu¡e”, vine abia de prin al cincilea an de activitate. Asta o ¿tia, era avizat. Ceea ce a subestimat, înså, e cheltuiala de marketing. Bugetul pentru construirea brandului ¿i popularizarea acestuia este semnificativ peste ce î¿i imaginase. Fåcuse o prospec¡iune de pia¡å, analizând inclusiv trenduri de consum. Dar a dat de o comunitate închiså, cu secretomanii. Nu ¡i se dau ponturi, nu prime¿ti avertismente, trebuie så afli pe propria piele ce te poate destabiliza. “Nu m-a¿ mai apuca de afacerea asta, dacå ar fi så o iau de la zero. Am ajuns så fie decapitalizat complet, fiindcå toate resursele din vegetal s-au dus cåtre acest al doilea business. Dar nu pot så mai dau înapoi...”.

În datå gin ¿i rom, în perspectivå 2022, produsele sale (deocam-

¿i whisky) au ajuns în rafturile unor re¡ele na¡ionale de magazine. Are o capacitate de produc¡ie de 50.000 de litri/an. 2023 a adus cu sine pierderi pentru afacerea principalå, care råmâne, deocamdatå, produc¡ia vegetalå. ªi a fost chiar norocos, fiindcå de trei ani a renun¡at la culturile de primåvarå. Era “mâncat” dacå avea ¿i porumb pe suprafe¡e mari.

Rapi¡a, cultivatå pe jumåtate din suprafa¡a fermei, a fost singura culturå în cazul cåreia la final a ie¿it pe plus. Asta, pentru cå a scos 4,7 tone/ha. “Strategia mea este så nu las ca rapi¡a så intre în iernare cu mai mult de patru frunze, pentru a nu avea presiune pe înflorit în prima parte a primåverii, când existå risc de înghe¡. Încerc så amân cât pot înfloritul. Pentru asta, semån mai târziu, în a doua jumåtate a lui septembrie”. Strategia asta func¡ioneazå în majoritatea sezoanelor. Dar în 2017 a plouat în noiembrie, a råsårit rapi¡a pu¡in, apoi s-a låsat frigul când cultura era în stadiul de cotiledoane. În ianuarie 2018 a fost ger de minus patru grade, fårå zåpadå. ªi toatå rapi¡a lui Haitå a pierit. El se teme ca scenariul så nu se repete în sezonul actual. Chiar ¿i cu cele 4,7 t/ha, profitul nu a fost unul spectaculos, întrucât cheltuiala de produc¡ie a fost de 9.000 de lei/ha, respectiv 8.000 de lei scåzând transferurile cåtre produc¡ia de alcool. “Am 3.000 de lei doar cheltuielile indirecte, în special leasinguri ¿i dobânzi, fiindcå am tractoare de mare capacitate, scumpe”.

achizi¡ionat ¿i inputurile scump, în special îngrå¿åmintele. De pildå, a dat 5.000 de lei pentru tona de uree, peste 6.000 de lei pentru cea de complexe. Doar îngrå¿åmintele solide lau costat 3.400 de lei/ha. Cheltuielile ar fi putut fi chiar mai mari, dacå nu ar fi renun¡at la plug încå din 2009, trecând la scarificare ¿i decompactare. În prezent a ajuns chiar ¿i la no-till (floarea o seamånå direct, dacå e nevoit, ca în 2018, så întoarcå rapi¡a), Profitul Agricol 47/2023

CULTURI VEGETALE

zootehnie, produc]ia de alcool chiar dacå terenurile sunt argiloase, grele, cu grad redus de oxigenare. În cazul grâului a cheltuit ceva mai pu¡in, 7.000 de lei/ha. Înså a ob¡inut doar 6 t/ha, a valorificat cu un pre¡ mediu de 850 de lei/t, deci 5.100 de lei/ha, rezultând o pagubå de 1.900 lei/ha. Se putea ¿i mai råu, dacå nu valorifica produc¡ia prin Cooperativa Tinoasa, al cårei ini¡iator este, ¿i în care sunt înscri¿i 37 de fermieri, ce lucreazå 20.000 ha.

Între timp, investi¡iile în afacerea cu alcool se apropie de o jumåtate de milion de euro, cu tendin¡å de “expandare”, în condi¡iile în care se pregåte¿te så “invadeze” pia¡a europeanå ¿i chiar ¿i cea extracomunitarå. Asta înseamnå oameni specializa¡i ¿i logisticå. A recrutat un manager de export care îl va costa, lunar, peste 2.000 de euro net + bonusuri, ma¿inå, diurne etc. Prin urmare, intrå în noul an înglodat

Alexandru Hait\ Profitul Agricol 47/2023

în datorii, cu terenurile proprietate gajate la bancå.

Pe vesti¡ii în zootehnie, pariind acest fond, s-a apucat de in-

pe un succes de ni¿å. Mai exact, vrea så valorifice borhotul care rezultå din produc¡ia de alcool. “Am început cu oi de carne Suffolk ¿i Texel - acum avem 180 de capete, dintre care 130 oi gestante. Le ¡in deocamdatå în fermå, înså le voi scoate în câmp ¿i încep îngrå¿atul când voi ajunge la 500 de capete. Voi mai cre¿te, apoi, pânå voi ajunge la 1.000 de capete pe an. În primåvara 2024 voi achizi¡iona ¿i 20-30 de vaci de carne, apoi porci Mangali¡a. Voi face marketing pe aceste trei tipuri de carcase ca fiind finisate cu single malt - borhot de whisky. Ceea ce este unic în ¡arå ¿i Europa. Carnea iese marmoratå, mai graså ¿i gustoaså”. A testat ¿i irigatul prin picurare la porumb, pe 3 ha - tehnologia la suprafa¡å, cu benzi. Sursa de apå a fost un pârâu care curge chiar pe lângå ferma lui. Pentru compara¡ie, a cultivat ¿i 5 ha cu porumb neirigat. Produc¡ia ob¡inutå la irigat a fost 12,7 t/ha, iar la neirigat 2 t/ha. Diferen¡a mai mult decât elocventå sugereazå cå ar merita så investeascå în pu¡uri de adâncime - pârâul neavând un debit care så poatå asigura irigatul pe suprafe¡e mari. Totu¿i, socotelile nu se potrivesc. “Dacå pun pe hârtie toate costurile pentru a iriga, adicå în foraje, extrac¡ie, stocare, distribu¡ie de apå..., nu se amortizeazå investi¡ia nici în 15 ani!”.

Robert VERESS 35

CRE{TEREA

ANIMALELOR Mihai Horvat este pre[edintele Cooperativei Some[-Arie[ Mihai Horvat, crescåtor de vaci din comuna Dåbâca, Cluj, a fost ales în func¡ia de pre¿edinte al Cooperativei Some¿-Arie¿, în locul omului de afaceri Cosmin Moldovan. “Misiunea mea cea mai importantå este så-i ¡in pe fermieri împreunå fiindcå fermele lor se aflå în mare pericol. Tot mai multe ferme de familie renun¡å la vaci din cauza veniturilor foarte mici”, spune Mihai Horvat. Pe lângå ferma proprie, aceastå func¡ie este o povarå în plus pentru el. “Eu cred cå, dacå reu¿im så ¡inem fermierii laolaltå, înseamnå cå am fåcut suficient. Este cea mai mare sarcinå pentru aceste timpuri în care produc¡ia de lapte scade mereu. Parcå tindem så nu mai existåm azi-mâine. În fiecare an, dispar patru-cinci ferme. Renun¡å la tot efectivul. Alaltåieri a abandonat cineva. Ei dau anun¡ în prealabil în interiorul cooperativei. Nu prea se înghesuie nimeni acum så cumpere.” Cooperativa Some¿-Arie¿ adunå laptele de la fermieri ¿i îl vinde cu 2,50 lei litrul la Friesland Campina, la Napolact, Romfulda ¿i Bonas din Cluj. “Este un pre¡ mediu spre bun. A¿a råmâne timp de un an.” Preluarea taurilor mergea bine, dar, în ultima vreme, s-a cam uitat acest domeniu al activitå¡ii. “S-au rårit animalele. Sunt tot mai pu¡ine vaci de reformå la sfâr¿it de an. Oamenii au tot vândut în stânga ¿i în dreapta ¿i nu au mai venit la cooperativå. Dacå va mai fi lansatå måsura privind Grupul de producåtori, sper så 36

Mihai Horvat

revitalizåm aceastå activitate. Este o finan¡are care vine pe cifra de afaceri dintr-un an, timp de cinci ani, legat de animalele care merg spre abatorizare, dacå se vând împreunå.” Fermierii din Some¿ Arie¿ continuå så cumpere toate inputurile împreunå: semin¡e, îngrå¿åminte chimice, pesticide, motorinå etc. Cooperativa negociazå toate pre¡urile în numele lor. “Din cauzå cå fermele au venituri tot mai mici, råmân tot mai mul¡i fermieri care nu reu¿esc så plåteascå inputurile. Cei care se mai descurcå pu¡in ¿i reu¿esc så achite datoriile trebuie så-i ¡inå în spate ¿i pe ceilal¡i care nu au reu¿it så plåteascå. Trebuie så plåtim din banii cooperativei, cum se întâmplå acum cu toate facturile, iar asta înseamnå îndatorarea celor mici.”

Mihai Horvath s-a nåscut pe 1 aprilie 1984 ¿i are trei copii. La ferma lui din Pâgli¿a, nu departe de cetatea lui

Gelu din Dåbâca, cre¿te 100 de vaci, din care mulge 50. De¡ine 170 de hectare, din care på¿une 80 de hectare. A terminat Facultatea de Inginerie Economicå în Agriculturå la Universitatea din Cluj. “Ferma de familie este o mare problemå în toatå România, dar la noi este deosebit de acutå. Gospodåriile cu 510-15 vaci sunt låsate singure pe tobogan. Noi lucråm foarte mult cu fermele mici fiindcå avem ¿i serviciul de control oficial al produc¡iilor ¿i acolo avem foarte multe ferme. Asocia¡ia nu mai existå ¿i Cooperativa Some¿-Arie¿ a preluat ¿i acest serviciu de control în Cluj, Alba, Mure¿”. Cooperativa Some¿-Arie¿ are aproximativ 7.000 de vaci, majoritatea din rasa Bål¡atå Româneascå. Ea a fost fondatå de Dan ºandea ¿i Mircea Ciurea, doi fermieri redutabili, care au plecat prea devreme pe cealaltå lume.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bani pentru p\s\ri [i porci Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordonan¡å de Urgen¡å pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de porci ¿i de påsåri, pentru perioada 1 august 2022 - 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Valoarea totalå maximå estimatå a schemei este de 126.694.400 lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane

euro pentru suine ¿i 151.934.300 lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro, pentru aviculturå. Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei. Coeficien¡ii de conversie sunt: 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru suine de reproduc¡ie, respectiv scroafe ¿i scrofi¡e, 0,007 UVM pentru pui de carne ¿i pui ecloziona¡i, 0,03

Ajutor de r\zboi pentru vaca de carne Ministerul Agriculturii a publicat un proiect de Ordonan¡å de Urgen¡å, prin care se instituie o schemå de ajutor de stat pentru sus¡inerea activitå¡ii crescåtorilor de vaci pentru carne ¿i de bivoli, fermieri care au de suferit ca urmare a crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Acest ajutor este de 100 de euro pe vaca de carne sau pe bivoli¡å. Valoarea schemei de ajutor este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, iar numårul estimativ al poten¡ialilor beneficiari este de 6.000. Estimarea s-a realizat raportat la: Un efectiv de circa 150.000 capete bovine de carne: 100 euro/cap x 150.000 capete = 15.000.000 euro, respectiv 73.900.500 lei 38

Un efectiv de circa 11.000 bivoli¡e 100 euro/cap x 11.000 capete = 1.100.000 euro, respectiv 5.419.370 lei. Ajutorul are caracter temporar ¿i se acordå doar celor care aveau animale în perioada 1 octombrie 2022 - 31 martie 2023, ¿i este valabil pânå pe 30 iunie 2024. Cu ace¿ti bani, ministerul crede cå va compensa pierderile generate de cre¿terea pre¡urilor la furaje, combustibil ¿i alte costuri. Beneficiari ai schemei pot fi crescåtorii de animale persoane fizice ori juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum ¿i societå¡i agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991. Condi¡ia principalå este så de¡inå la data de 31 martie 2023 bovine de

pentru pui de curcå ¿i pui ecloziona¡i de curcå, precum ¿i 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire ¿i gåini ouåtoare, tineret de reproduc¡ie ¿i gåini din rase grele.

Viorel PATRICHI

carne ¿i/sau bivoli¡e cu vârsta de minimum 12 luni, în exploata¡ie cu cod ANSVSA ¿i/sau în exploata¡iile asocia¡iilor/cooperativelor/grupurilor de producåtori în care au fost transferate temporar, înscrise în BND. Bovinele de carne ¿i bivoli¡ele pentru care se solicitå ajutor de stat trebuie så fie înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, sec¡iunea principalå sau suplimentarå. Existen¡a, în ziua anterioarå datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel pu¡in 50% din numårul de bovine de carne ¿i/sau bivoli¡e de¡inut la data de 31 martie 2023. Valoarea totalå care poate fi acordatå pentru fiecare întreprindere nu va depå¿i echivalentul a 280.000 euro. Perioada de depunere este de 30 zile lucråtoare de la data intrårii în vigoare a prezentei ordonan¡e de urgen¡å, iar termenul de platå propus este 30 iunie 2024.

Viorel PATRICHI

Profitul Agricol 47/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Liviu Adrian Istrate> România are nevoie de o [coal\ veterinar\ Îi auzim frecvent pe unii fermieri cå au necazuri din cauza medicilor veterinari. Mai ales cei de la ANSVSA se bucurå de aceastå faimå tristå pentru cå unii au devenit o frânå în dezvoltarea zootehniei, de parcå nu aveam ¿i a¿a destule frâne în acest domeniu devenit cenu¿åreasa agriculturii. Ei întâi interzic ¿i omoarå, iar abia apoi informeazå ¿i fac educa¡ie printre fermieri.

ntâlnim destule cazuri în care medicii veterinari tergiverseazå interven¡ia pentru salvarea unui animal, ca så nu mai vorbim cå “uitå” så mai însåmân¡eze vacile fermierului sau så înregistreze ni¿te vi¡ele care ajung juninci fårå crotalii. Pe mine m-au nedumerit totdeauna asemenea atitudini, mai ales cå medicul veterinar este mai bine plåtit dacå vor fi animale mai multe. De aceea, el trebuie så-l instruiascå, så-l informze pe fermierul care nu cunoa¿te cre¿terea animalelor în intimitatea procesului. Cu cât vom avea mai multe ferme zootehnice, cu atât mai bine pentru medicii veterinari.

Liviu Adrian Istrate este medic veterinar de liberå practicå. Lucreazå pe bazå de contract mai ales în ferma de vaci a lui Viorel Macovei din Vrancea, dar merge oriunde este nevoie. Speciali¿ti dedica¡i ca el au råmas tot mai pu¡ini pentru cå e muncå grea ¿i trebuie practicå multå. A¿a cå nu e de mirare dacå îl vedem pânå ¿i prin Dolj la o cezarianå... Totdeauna are cu el o asistentå la toate opera¡iile. “Odatå, asistenta mea a fost nevoitå så plece de la o nuntå ca så salvåm o vacå valoroaså. Trebuie protejatå marginea uterului în timp ce eu cos Profitul Agricol 47/2023

opera¡ia. Eu suturez ¡esutul înåuntru, nu în afarå. Nevoia m-a învå¡at. În facultate se face numai teoretic. Am fåcut practicå cu un medic båtrân din Garoafa. Existå ¿i riscuri mari la asemenea inter ven¡ii: infec¡ie, ruperea uterului... Fac o anestezie para-lombarå, care blocheazå to¡i nervii din zonå ¿i vaca råmâne în picioare. Am luat un ecograf cu 5.000 de euro pentru depistarea gesta¡iilor. Atât mi-am permis”, poveste¿te doctorul Istrate. Are cabinetul în satul Båtine¿ti, mai sus de Foc¿ani, ora¿ unde s-a nåscut ¿i a crescut.

“Pasiunea pentru animale o am de la bunicul din partea mamei. El ma crescut. Bunicul era conductor la cai. Må sculam la 4 diminea¡a ca så må duc cu el cu caii ¿i cu cåru¡a. El aduna laptele de la stânile de pe ima¿urile Cooperativei Agricole de Produc¡ie ¿i îl ducea la ma¿ina ICIL de la marginea islazului. Îmi dådea o canå cu lapte cald de oaie, proaspåt muls, nestrecurat, ¿i acela era micul-dejun pentru mine. Seara, trebuia så ducå la CAP caii ¿i abia a¿teptam så mergem cålare. Avea mereu vacå în curte. F Mama era educatoare ¿i, când

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR am ajuns în clasa a VIII-a, mi-a zis så merg la Liceul Pedagogic ca så ies învå¡åtor. “Nu, eu må duc la Liceul Veterinar.” Dar nu dådea bine la public... ¿i acolo m-am dus ¿i am terminat facultatea la Bucure¿ti. Råzvan Bîr¡oiu, Nicolae Manolescu mi-au fost profesori... Nicolae Manolescu era ¿eful sec¡iei de Oncologie Comparatå al USAMV, conducåtor de doctorat, pre¿edintele “Centrului Zonal de Înalte Studii pentru Prevenirea Bioterorismului”, consilier al Pre¿edintelui ANSVSA; pre¿edinte al Sec¡iei de Medicinå Fundamentalå din Academia de ªtiin¡e Medicale, membru al Academiei de ªtiin¡e din New York pentru oncologia animalelor. Nu-l interesa ce bilet trågeai la examen. Vorbea frumos chiar ¿i cu studen¡ii slabi. Încerca så te facå så gânde¿ti cu mintea ta, så în¡elegi fiziologia. Eu sunt mort dupå profesia asta.” Vorbe¿te cu pasiune despre o profesie pe care al¡i veterinari o detestå, de¿i este meseria lor, din ea tråiesc. A refuzat så lucreze la DSV. “Eu vreau fermå, vreau pe teren. Lucrez ¿i cu ferme mari, ¿i cu ¡årani. Asta este meseria de medic veterinar. România are nevoie de o ¿coalå veterinarå, dar nu ne bagå nimeni în seamå, ca în toate domeniile... Nu am våzut måcar unul mai tânår, care så vinå ¿i så vrea så înve¡e meserie, gratis, fårå såmi plåteascå. Nu am gåsit, i-a¿ da un loc la o fermå. Eu nu am nevoie de reclamå. Îs coco¿at de muncå. Apare câte unul ¿i se laudå. “E¿ti bun, da?, îl întreb. Aratå mâinile. Dacå nu ai båtåturi la degete de la a¡a chirugicalå, te umfli degeaba. Uite buricele mele...” Dacå are mâinile date cu cremå... Eu citesc ¿i învå¡ mereu, altfel råmân un ignorant”. Lucreazå preponderent la ferma lui Viorel Macovei de la Bizighe¿ti, la 15 kilometri de Foc¿ani. “Am întâlnit frecvent boli respiratorii la tineretul taurin din România, la vaca adultå - nu prea. Cauza ar fi curen¡ii de aer, a¿ternutul nu se schimbå la timp... Cele mai grave probleme din fermele noastre ¡in de reproduc¡ie, pododermatite, mamite.

Liviu Adrian Istrate medic veterinar

“Eu vreau fermå, vreau pe teren. Lucrez ¿i cu ferme mari, ¿i cu ¡årani. Asta este meseria de medic veterinar. România are nevoie de o ¿coalå veterinarå, dar nu ne bagå nimeni în seamå. Nu am våzut måcar unul mai tânår, care så vinå ¿i så vrea så înve¡e meserie. Apare câte unul ¿i se laudå. E¿ti bun, da?, îl întreb. Aratå mâinile. Dacå nu ai båtåturi la degete de la a¡a chirugicalå, te umfli degeaba. Uite buricele mele... Eu citesc ¿i învå¡ mereu, altfel råmân un ignorant”. Pentru Holstein, este o problemå geneticå la reproduc¡ie. Aceastå vacå are nevoie de condi¡ii impecabile de exploatare, trebuie urmåritå foarte atent. Ai gre¿it ceva, te taxeazå imediat. Asemenea vaci performante au dificultå¡i mari cu fecundarea. Dacå ai cheltuit 2-3 paiete pe o gesta¡ie, deja stai bine. Vina este tot a fermierului: nu-i asigurå tot ce trebuie în hranå. Bolile de reproduc¡ie sunt de fapt hibe ale furajårii. Poate så fie din cauza lipsei unor microelemente care ajutå reproduc¡ia ¿i vaca nu mai intrå în cålduri. În perioada canicularå, se evitå inseminarea în lunile iulie-august ca så nu mai cheltuiascå inutil banii pe paiete. ªi atunci, sincronizeazå din septembrie.” De unde concluzia cå vaca Holstein seamånå tot mai mult cu porumbul pentru cå spicul acestei plante nu mai poate poleniza påpu¿a când este caniculå. “Spermatozoidul moare la 40 de grade Celsius, înainte så fecundeze. Ovula este mult mai anemicå pe caniculå.” Este unul din pu¡inii doctori chema¡i de crescåtori din toatå ¡ara så facå ¿i cezarianå vacilor de valoare.

“Nu este frecventå distocia, dar fac aproximativ 5 cezariene pe an. Mai frecvent sunt probeme cu Bål¡ata Româneascå decât cu Holstein. Juninca Bål¡atå are bazinul mai îngust ¿i de aceea apar probleme la aceastå raså. Crescåtorii gre¿esc ¿i bagå paiete de rase de carne pe aceste vaci. Este prostia însåmân¡åtorului, nu a ¡åranului. Specialistul trebuie så-i explice fermierului. Medicul veterinar trebuie så facå ¿i educa¡ie printre fermierii ¿i ¡åranii, care duc lipså de informa¡ii. Eu le explic de ce fac a¿a ¿i nu cum zic ei. În general, ¡åranul român în¡elege, dar trebuie så-i explici pe limba lui, simplu, nu cu termeni de specialitate”. Orice opera¡ie ar face, 45% din suma plåtitå de fermier merge la stat, iar statul nu face nimic pentru medicul de liberå practicå. El nu are voie så oboseascå sau så se îmbolnåveascå. În acela¿i timp, al¡i confra¡i simuleazå cå vaca ¡åranului are boli grave, fac douå seringi de ser, saltå banul amårâtului ¿i pleacå. Dumnezeu cu mila ce se mai întâmplå cu animalul în urma lui... Profitul Agricol 47/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Târgul de la Cremona a tras cortina S-a låsat cortina ¿i peste expozi¡ia de la Cremona, Italia, dedicatå vacilor de lapte. A avut loc în perioada 30 noiembrie - 2 decembrie ¿i le-a adus organizatorilor un record regional. S-au prezentat peste 600 de vaci din rasele Holstein, Bål¡atå Italianå cu Ro¿u, Brunå Schwitz, Simmental ¿i Jersey, dar ¿i câteva exemplare din rasele autohtone ale Italiei, cum ar fi Barà Pustertaler, care då un lapte excelent pentru brânzeturile ricotto. Nu au fost adu¿i tauri. Expozi¡ia a fost vizitatå de peste 300 de antreprenori interna¡ionali din 20 de ¡åri, alåturi de numero¿i speciali¿ti italieni. Concursurile de frumuse¡e s-au derulat într-o arenå uria¿å, cu participarea a doi bonitori din Statele Unite. 42

La invita¡ia Agen¡iei Italiene pentru Comer¡ Exterior (Sec¡ia Promovare Schimburi a Ambasadei Italiei), am efectuat o vizitå de documentare la aceastå expozi¡ie. Ca în orice ¡arå, ¿i în Italia, politicienii au vrut så arate cât de mult le paså de via¡a fermierilor. A¿a cå au venit în ora¿ul viorilor Francesco Lollobrigida, ministrul Agriculturii, ¿i Daniela Santanchè, ministrul Turismului, alåturi de Massimiliano Giansanti, pre¿edintele Asocia¡iei Confagricoltura. Peste 200 de companii au fost prezente anul acesta la Târgul de Zootehnie Cremona. Cele peste 800 de vaci au venit din 7 ¡åri. Peste 70 de evenimente dedicate subiectelor extrem de actuale, precum bunåstarea animalelor, genetica, cre¿terea de precizie ¿i sustenabilitatea animalelor, valorificarea energeticå a de¿eurilor din produc¡ie ¿i managementul materiilor prime s-au derulat în cadrul expozi¡iei.

“A fost un pariu reu¿it”, spunea ¿i Roberto Biloni, pre¿edintele expozi¡iei. Ne bucuråm cå ne-am atins obiectivele stabilite. Am împårtå¿it idei, proiecte ¿i emo¡ii cu to¡i jucåtorii din comunitate. Am avut surpriza så våd cå România a fost reprezentatå la Cremona numai de fermieri tineri, cu o medie de vârstå de 35 de ani. Parcå mai putem spera când îi auzim cum vorbesc despre galera lor: ferma de vaci cu lapte. Pentru Adrian Popescu, om de afaceri din Craiova, Fiere Zootecniche Internazionali di Cremona 2023 este o expozi¡ie regionalå, micå, dar interesantå. “Nu am våzut nimic absolut nou pentru mine în domeniul procesårii lactatelor. ªtiam utilajele. Am våzut dealeri, am våzut aceia¿i robo¡i care apar peste tot în Europa”. Radu Belei din Sibiu le oferå fermierilor români construc¡ii moderne pentru gestionarea dejec¡iilor. El pare mai nuan¡at în afirma¡ii. Profitul Agricol 47/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR “Chiar dacå nu a fost foarte mare expozi¡ia ¿i multe lucruri påreau deja cunoscute, tot am gåsit ¿i aspecte interesante sau noi ¿i am våzut animale de excep¡ie. A fost o experien¡å interesantå, având în vedere cå a fost dedicatå doar bovinelor de lapte. Am våzut noile saltele propuse de Saveco ¿i mi se par eficiente. Au fost turnate din cauciuc granulat ¿i au alveole mari, care trebuie umplute cu nisip ¿i paie deasupra. Urina curge prin nisip ¿i consumul de paie nu este mare. Aceastå saltea asigurå ¿i råcorirea mai bunå a vacii. Salteaua simplå e confortabilå, dar se încinge sub vacå. Pre¡ul se discutå pe proiect. Dacå aduci un tir de saltele în România, te costå 2.000 de euro”. Am våzut la Saveco ¿i un separator de gunoi, care amestecå fibroasele din bålegar cu pulbere de var ¿i le transformå în a¿ternut neutralizat pentru animale. “Multe utilaje mi-au plåcut la Cremona, dar nu må ¡in buzunarele”, spune fermierul Cåtålin Nicu¿or U¡ din Cåmåra¿u, jude¡ul Cluj. “Acum e cam greu så începi de la zero ca tânår. Fårå subven¡ie, nu mai meritå så ¡ii animale. Vaca abia î¿i acoperå cheltuiala proprie

prin pre¡ul laptelui.” “Este un târg foarte interesant, crede Ionu¡ Adrian Deac din satul Geaca, Cluj. Am våzut foarte multe companii italiene, care nu au ajuns la noi în ¡arå. M-ar tenta un robot de muls pentru cå robotul este viitorul. Nu e solu¡ia perfectå, dar îi oferå timp fermierului. ªi un tractor Fendt mi-a¿ dori. Acaså avem un tractor John Deere ¿i un Valtra second hand.” “M-au atras multe în târg, dar nu avem atâ¡ia bani, spune Daniel Hossu. Au vaci frumoase, micu¡e. Ale noastre

sunt de douå ori mai mari. Mi-au plåcut vacile Jersey. Nu ¿tiu dacå rezistå la noi la Cluj, dar m-ar interesa. Au ugerul foarte bine prins ¿i urcå pânå sus”. “În ce prive¿te domeniul meu, aceastå edi¡ie mi se pare mai slåbu¡å, decât altele, spune Liviu Adrian Istrate, medic veterinar de liberå practicå. Lipsesc multe firme de medicamente de uz veterinar. Nu ¿tiu cauza. La animale stau înså mai bine decât oricând. În ce prive¿te gestionarea fermelor, nu am våzut noutå¡i. Noi avem acelea¿i condi¡ii. Nu am våzut noutå¡i absolute pentru fermieri. Italienii vor så-¿i promoveze produsele, nu au inventat ceva anume. Eu cred înså cå italienii i-au depå¿it la genetica taurinelor de lapte pe to¡i europenii. De aproape 50 de ani, ei merg pe genetica americanå, iar nu pe cea olandezå, danezå sau germanå. Preferå vaci de talie mare, cu ingestå mare. Sigur cå ¿i produc¡ia este mai mare. Eu am våzut fermå din Italia cu o produc¡ie medie zilnicå de 47,5 litri pe cap de vacå furajatå, nu mulså, cum se calculeazå la noi. ªi cumpåra paie din Spania. Olandezii au geneticå bunå, dar au redus talia din cauzå cå au foarte pu¡in teren. Eu cred cå fermierii români trebuie så meargå tot pe vacile Holstein din America. Noi avem terenuri. Nu ¿tiu de ce fermierii no¿tri nu cumpårå geneticå din Italia.”

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 47/2023

MA{INI & UTILAJE Mentenan]a pe timp de iarn\ Distribuitorii de ma¿ini agricole vå propun, în aceastå perioadå, o serie de servicii pornind de la inspec¡ia, verificarea ¿i pregåtirea pentru iarnå a tractoarelor, combinelor, sprayerelor ¿i altor utilaje. Dar ¿i dvs. pute¡i lua o serie de måsuri simple, pentru reluarea în bune condi¡ii a activitå¡ii în primåvarå.

Radu Me¿inå, manager al Programului de consultan¡å pentru utilaje agricole al Clubului Fermierilor Români, are un pachet de sfaturi tehnice demne de luat în considerare. La combine este necesarå curå¡area de praf ¿i spålarea sub jet de apå, demontarea antenei de ghidare prin satelit ¿i antenei radio, precum ¿i a diferitelor piese componente, scuturåtori, site, transportoare, cu melc ¿i elevatoare. Se demonteazå ¿i lan¡urilor de transmisie ¿i curelele (sau se slåbesc), precum ¿i acumulatorii (se depoziteazå în încåperi uscate, se reîncarcå lunar). Este necesarå curå¡area radiatoarelor ¿i umplerea cu antigel, se umple ¿i rezervorul de motorinå (pentru prevenirea condensului), se gole¿te instala¡ia de AdBlue. Dacå tractoarele mai sunt folosite pe timpul iernii (deszåpezire, lucråri în fermå ¿i în grajduri), trebuie înlocuitå motorina de varå cu cea de iarnå. Este necesarå înlocuirea antigelului, verificarea instala¡iei electrice ¿i a acumulatorilor, verificarea nivelului de ulei. Dacå, în schimb, tractorul nu este folosit câteva luni, se efectueazå opera¡iuni similare celor pentru combine, 44

AgroConcept oferå, pânå în 29 februarie 2024, o serie de discounturi: 25% reducere la piesele de schimb originale, 25% reducere la uleiurile Ambra ¿i Tutela, 10 - 25% reducere la manoperå, în func¡ie de complexitatea lucrårilor.

plus câteva ac¡iuni specifice: se suspendå tractorul ¿i se reduce presiunea în anvelope, protejându-le cu solu¡ie apoaså de var, se ung garniturile de etan¿are a cabinei cu solu¡ie de silicon sau vaselinå, se iau måsuri de protec¡ie contra rozåtoarelor. La sprayere, se spalå instala¡ia foarte bine cu detergent la exterior, se introduce în interiorul bazinului apå cu detergent ¿i se barboteazå apoi se gole¿te bazinul. Se reintroduce solu¡ia cu detergent în bazin, se întind rampele ¿i se pulverizezå solu¡ia pe o platformå betonatå, apoi se introduce apå curatå în bazin ¿i se pulverizeazå pânå la curå¡irea totalå a rampelor ¿i a duzelor. Urmeazå adåugarea de antigel, apoi demontarea duzelor ¿i depozitarea lor în baie de ulei sau motorinå.

Arpad DOBRE

IPSO Agriculturå desfå¿oarå în aceastå perioadå campania Expert Check, prin care oferå diagnozå (gratuitå, în anumite condi¡ii) ¿i mari reduceri la piesele de origine John Deere (tractoare, combine, sprayere, prese de balotat etc.). Campania se desfå¿oarå pânå în aprilie 2024, iar fermierii scapå de riscul de defectare a utilajului la repornire ¿i î¿i reduc ¿i costurile de operare. Discounturile la piese de schimb sunt de 25% pânå la 31 decembrie 2023, respectiv de 15% în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2024. NHR Agropartners are oferte similare la pregåtirea utilajelor agricole pentru sezonul rece. Importatorul Deutz-Fahr, Gregoire, Hardi, JCB, Poettinger oferå, pânå în 29 februarie 2024, pânå la 25 % discount pentru orice comandå de piese originale pentru tractoare, combine, încårcåtoare cu bra¡ telescopic sau alte utilaje, respectiv 15% discount pentru montajul pieselor. Se adaugå o inspec¡ie vizualå de specialitate gratuitå, diagnozå computerizatå ¿i recomandåri la pre¡ul de 550 lei plus TVA. Pentru achizi¡ii de piese în cadrul campaniei, de 4.000 lei/utilaj, se va deduce prin discount general contravaloarea diagnozei computerizate a echipamentului. Profitul Agricol 47/2023

Combina la superlativ ajunge în România New Holland a dezvåluit cea mai nouå combinå a sa, CR 11, medaliatå cu aur la Agritechnica. Cu heder de 18 m, pierderi aproape de zero, automatizåri ¿i reducerea costurilor de recoltare, noul model a fost testat ¿i în România. ¥n 2024 douå combine CR 11 vor fi aduse în ¡arå, pentru a fi prezentate fermierilor români.

Florin Marin, director after sales AgroConcept, spune cå modelul CR11 se bazeazå pe succesul actualei game CR10, care a de¡inut timp de aproape un deceniu recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltatå în opt ore - 797,6 tone. Din acel an, 2014, a început proiectarea, apoi testarea CR11. Obiectivul general al New Holland a fost reducerea costurilor totale ale recoltårii concomitent cu sporirea profitabilitå¡ii fermierilor. “CR11 în acest sens o productivitate mai mare, pierderi apropiate de zero, o Profitul Agricol 47/2023

gestionare mai bunå ¿i mai eficientå a reziduurilor ¿i o reducere semnificativå a timpilor de sta¡ionare”. Datoritå motorului såu de 775 CP C16, rotoarelor de câte 61 cm diametru, buncårului de 20.000 litri cu ratå de descårcare de 210l/secundå, combina CR11 cre¿te semnificativ productivitatea. “Motorul este amplasat longitudinal, invers decât la orice altå combinå, pentru a transmite mai u¿or puterea cåtre mecanismele de angrenare ale combinei. Au fost eliminate aproape toate variatoarele ¿i curelele (au råmas doar douå), precum ¿i toate lan¡urile, fiind înlocuite cu sisteme hidraulice, ceea ce spore¿te puterea ¿i performan¡a ¿i scade costurile de mentenan¡å”, spune Florin Marin. Noul Twin Clean vine cu douå sisteme de curå¡are unul dupå celålalt, cu 2 site superioare ¿i 2 inferioare, 2 ¿necuri de cereale curate ¿i 2 seturi de senzori de presiune pentru a måsura încårcåtura pe site. Twin Clean este complet automatizat, garanteazå func¡ionarea uniformå a sitelor, la capacitate maximå, cu pierderi apropiate de zero.

Managementul reconfigurat al reziduurilor vine cu un nou sistem de tocåtor ¿i împrå¿tiere a plevei, asigurând cea mai bunå calitate a tåierii ¿i distribuirea uniformå reziduurilor pe o lå¡ime de pânå la 18,3 m. New Holland recunoa¿te cå este imposibil så se elimine complet orice risc de înfundare a combinei. În cazul pu¡in probabil al blocårii cu material, procedura de deblocare automatå va ghida operatorul într-un mod care elibereazå blocajul în câteva minute, nu în câteva ore, fårå a solicita operatorului så iaså din cabinå sau så efectueze vreun efort fizic. În plus, inversorul automat încurajeazå operatorul så exploateze întregul poten¡ial al combina¡iei fårå teama de blocare. Func¡ia NutriSense vine cu un senzor NIR care monitorizeazå calitatea culturilor prin utilizarea luminii infraro¿ii pentru a analiza nutrien¡i precum con¡inutul de proteine, amidon ¿i/sau con¡inut de ulei, nivelurile de umiditate, ¿i pot crea hår¡i pentru o analizå agronomicå ulterioarå.

Arpad DOBRE 45

MA{INI & UTILAJE

Alliance Agriflex¡, eficient\ în câmp [i pe [osea Anvelopa Alliance Agriflex+ 373 pentru tractoare include tehnologiile avansate SLT & VF. Scopul a fost acela de a oferi un produs hibrid, care så fie cel mai bun atât pentru lucrårile de teren, cât ¿i pentru transportul rutier. Designul specializat al benzii de rulare asigurå o aderen¡å excelentå pe diferite terenuri, permi¡ând fermierilor så lucreze eficient. Fie cå traverseazå câmpuri noroioase sau

se deplaseazå pe suprafe¡e denivelate, aceastå anvelopå oferå trac¡iune ¿i stabilitate superioare. În timpul opera¡iunilor de transport, modelul unic al benzii de rulare va asigura o deplasare optimå pe ¿osea, oferind confort în timpul conducerii. Stabilitatea ma¿inii nu este compromiså, datoritå profilului de nervuri mai mare ¿i legåturi de rigiditate.

Arpad DOBRE

Noile înc\rc\toare JCB, diesel sau electrice Producåtorul britanic JCB ¿i-a lårgit gama de încårcåtoare cu echipament frontal sau cu bra¡ telescopic, care-¿i a¿teaptå clien¡ii de anul viitor. Este vorba de o serie de utilaje dezvoltate în conformitate cu conceptul “Zero emisii”, cât ¿i de utilaje consacrate care se aliniazå conceptului de emisii reduse. Dotate cu motoare diesel sau electrice, acestea pot fi utilizate atât în câmp, cât ¿i în spa¡ii închise, la depozitare sau în grajduri, datoritå dimensiunilor compacte. Se remarcå seria de încårcåtoare electrice, la categoria "Zero emisii", care au ¿i calitatea de a fi extrem de silen¡ioase ¿i pot fi folosite inclusiv în grajduri la distribuirea hranei pentru animale sau curå¡area gunoiului. Încårcåtor frontal 403E - mai pu¡in zgomot, între¡inere minimå, mai pu¡ine vibra¡ii, încårcare rapidå a acumulatorilor în 2 ore. Încårcåtorul frontal poate deplasa o sarcinå utilå de 640 kg într-o 46

cupå de 0,5 metri cubi, pe care o poate descårca la înål¡imea maximå de 2,88 m, în cazul dotårii cu bra¡e cu ridicare standard, sau la 3 m, cu bra¡e High Lift. Modelul 403E poate fi echipat ¿i cu furci. Încårcåtor electric cu bra¡ telescopic 525-60E - face parte din gama de pionierat 100% electricå ETECH a JCB, dotat cu motor electric cu zero emisii, baterie de 24 kWh, mai pu¡in zgomot, performan¡e similare unuia cu motor diesel. Capacitatea maximå de ridicare este de 2.500 kg, pânå la 6 m înål¡ime, ¿i are o vitezå maximå de 15 km/h. Mini încårcåtorul 35 - 22E Teletruk - face parte din gama utilajelor inovatoare JCB E-TECH, cu bra¡ telescopic cu furci ¿i cu trac¡iune 2x4 sau 4x4. Este mic, dar puternic, întrucât poate ridica 3.500 kg la înål¡imea de 4 m. Are motor electric ce func¡ioneazå cu o baterie de 18 kWh ¿i o vitezå de deplasare de 18 km/h.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 47/2023

MA{INI & UTILAJE

Productivitate ridicat\ cu noile înc\rc\toare frontale Claas Claas lanseazå o nouå genera¡ie de încårcåtoare frontale inovatoare, cu caracteristici de confort ¿i performan¡å îmbunåtå¡ite, pentru a înlocui seria anterioarå FL C. Noile echipamente sunt destinate tractoarelor Elios, Axos ¿i Arion. Cele ¿ase modele noi, de la FL 40 C la FL 140, acoperå capacitå¡ile de ridicare de la 940 la 2.490 kg (måsurate la 80 cm în fa¡a punctului de pivotare al cupei). Înål¡imile maxime de ridicare la punctul de pivotare al cupei variazå de la 3,50 la 4,50 m. Primul lucru care iese în eviden¡å este noul design inovator cu trei sec¡iuni. Bra¡ul cu unghi dublu schimbå mecanismul punctului de pivotare al paralelogramului în jos cu mai mult de 20 cm. Acest lucru oferå operatorului o

vizibilitate ¿i mai bunå cåtre cadrul încårcåtorului frontal ¿i asupra echipamentului ata¿at. Sistemul familiar de cuplare Fitlock de la vechile încårcåtoarele frontale FL ¿i FL C a fost påstrat, iar mecanismul de blocare este mecanic ¿i complet automat. Cu sistemul de cuplare multiplå MACH, toate legåturile hidraulice ¿i electrice pot fi conectate la tractor foarte rapid, fårå conexiuni suplimentare. Cu sistemul op¡ional FASTLOCK

hidraulic, echipamentele pot fi ata¿ate la încårcåtorul frontal la simpla apåsare a unui buton din cabinå. Func¡ia automatå de revenire a cupei o readuce automat în pozi¡ia de încårcare orizontalå, crescând confortul operatorului ¿i productivitatea.

Arpad DOBRE

Sprayer John Deere 300M pentru cultura mare [i legumicultur\ Dotate cu cea mai recentå tehnologie Precision Ag, cu razå minimå de întoarcere ¿i douå tipuri de rampe, cu sau fårå perdea de aer, noile sprayere John Deere 300M sunt eficiente pe terenuri cu acces îngust ¿i în culturi de înaltå

Profitul Agricol 47/2023

valoare. Sunt disponibile douå modele: 332M ¿i 340M. Primul are un rezervor de 3.200 de litri, motor de 175 CP, lå¡ime a rampei de pânå la 28 de metri ¿i o razå de întoarcere de doar 3,8 m. Modelul 340M are un rezervor de 4.000 de litri, o lå¡ime de lucru de pânå la 36 m, motor de 225 CP ¿i o razå de întoarcere de 4,2 m. Lå¡imea reglabilå automat a ecartamentului, de la 150180 cm, 180-225 cm,

pânå la 225-300 cm permite utilizarea flexibilå în toate tipurile de culturi. Ampatamentul 332M e de 3,1 m, iar al 340M, de 3,4 m. Distribu¡ia egalå a greutå¡ii sprayerului, de 50% pe fiecare osie, reduce compactarea solului. Ambele modele pot fi echipate fie cu rampe de o¡el, fie cu rampe de de o¡el inoxidabil cu cortinå de aer ¿i sunt disponibile cu sistemul de control individual al duzelor. Perdeaua de aer råsfirå frunzele ¿i rote¿te jetul de solu¡ie cåtre plante, tratând astfel mult mai eficient culturile de salatå, legume sau cåp¿uni.

Arpad DOBRE 47

PAGINA DE HOBBY Pe z\pad\, dup\ mistre]i Iatå cå, în sfâr¿it, dupå un pospai de zåpadå a¿ternut mai deunåzi, în câteva zile de toamnå târzie ¿i secetoaså, ¿i înghi¡it de îndatå de påmântul avid de umiditate, Mo¿ Nicolae ¿i-a comandat o ninsoare adevåratå, pentru a-¿i petrece cum se cuvine, tradi¡ional, onomastica, fårå så ¿tie cå, astfel, ne-a fåcut ¿i nouå, vânåtorilor, un frumos cadou.

Dupå douå goane, pu¿tile încå nu glåsuiserå. Organizatorii erau intriga¡i ¿i vådit stânjeni¡i. Urmele, mai vechi ori mai noi, justificau marea desfå¿urare de for¡e – vânåtori, câini mânåtori ¿i håita¿i –, dar lipsa la apel a vânatului jinduit fåcea inutile toate eforturile. Înså explica¡ia nu a întârziat så aparå: ochiul

atâtea, tipårite sub semnåturi autorizate, extrem de laborios ¿i elocvent întocmite. Chiar cu îndreptarul în mânå, fårå exerci¡iul îndelungat al umbletului prin naturå, de dorit ca discipol sub tutela unui maestru, nu ajungi la desåvâr¿ire. Consacrarea presupune, înainte de toate, practicå. Alaltåieri înså, am fåcut o vânåtoare frumoaså, bizuindu-ne pe urmele ciurdei de mistre¡i intrate peste noapte într-un

ocmai må întorsesem de la o ie¿ire în grup restrâns pe meleaguri boto¿ånene, nu departe de Prut, dupå iepuri, la sårite. Terenul, mozaicat ca vegeta¡ie, oferå condi¡ii de via¡å ideale atât pentru fauna autohtonå, cât ¿i pentru cea de pasaj, aflându-se pe o rutå importantå de migra¡iune a påsårilor. Miza noastrå înså o reprezentau iepurii. Încå de la plecarea de acaså, socoteam în fel ¿i chip cum voi prepara, la întoarcere, urecheatul de Cråciun. Se spune cå, dacå vrei så râdå Dumnezeu de tine, få-¡i planuri! Odatå ajun¿i în fondul cinegetic, am presim¡it cå vântul tåios ne va împu¡ina ¿ansele, dar nu credeam nici o clipå cå ne vom întoarce a¿a cum am venit, atâta doar cå mai înfrigura¡i ¿i mai osteni¡i: nu ne-a sårit nici måcar un singur iepure din coceni¿tile, viile, miri¿tile sau aråturile vechi pe care le-am båtut sistematic împreunå cu destoinicul nostru brac sârmos. Nu se ¿tie unde, urechea¡ii se adåpostiserå din calea urgiei, în a¿teptarea unor vremuri mai bune. În lipsa zåpezii, care lear fi deconspirat traseele, am renun¡at într-un târziu så-i mai cåutåm ¿i ne-am retras dezamågi¡i la ma¿ini. Zilele trecute, sperând într-o repara¡ie, må aflam la o vânåtoare de mistre¡i ¿i vulpi în pådurile Feredeului.

versat a descoperit semnele trecerii recente prin zonå a unui haitic format din trei lupi în cåutare de pradå. Prezen¡a în teren a acestor carnivore prin excelen¡å are darul de a spori vigilen¡a ¿i pruden¡a celorlalte sålbåticiuni. Chiar ¿i ursoaica înso¡itå de puii încå dependen¡i de ea cautå så evite întâlnirea cu lupii. Nici scroafa mistrea¡å, aprigå apåråtoare a godacilor såi, nu se bucurå de hoinåreala prin preajmå a haitei, pentru cå poate cådea înså¿i sub col¡ii briganzilor suri. Pråsila ei plåte¿te adesea tributul vie¡ii atacului disciplinat ¿i ingenios al lupilor. Cele mai vulnerabile, cervidele påråsesc primele arena. Cititorii de urme, rutina¡i în acest me¿te¿ug, identificå fårå gre¿ spi¡a cåreia îi apar¡ine vietatea ce ¿i-a låsat, în trecere, amprenta plantarå ¿i ¿tiu så evalueze cu micå toleran¡å mårimea animalului, sexul ¿i, uneori, chiar ¿i vârsta acestuia. O urmå veche diferå de una nouå. Sunt amånunte care scapå neofitului, fie el ¿i posesor al unor determinatoare sofisticate, cum sunt

huci cu expozi¡ie sudicå. Zåpada scåzutå sub soarele de dupå ninsoare i-a atras pentru siesta de peste zi. Acolo i-au gåsit câinii ¿i i-au mânat peste linia pu¿ca¿ilor, într-un iure¿ de zile mari. Vorba aceea: nu mai era timp de încårcat pe cât se trågea. Poate a¿a se explicå ¿i faptul cå, în pofida canonadei ¿i adrenalinei risipite în câteva secunde, tabloul de final nu a înregistrat decât un vier respectabil ¿i doi godaci din primåvarå. Bine cå scroafele, aflate sub interdic¡ie severå, au scåpat nevåtåmate din aceastå fiestå! Am mul¡umit, pe bunå dreptate, cititorilor de urme, aten¡i întotdeauna la semnele pe care cei mai mul¡i le ignorå, cu ochii la peisaj, la påsårile care învioreazå hibernalul pådurii încremenite, la febra neostoitå a câinilor ori la râvna håita¿ilor. Adesea, fura¡i de fundal, uitåm de amånunte. Care se dovedesc, nu o datå, esen¡iale.

Gabriel CHEROIU Profitul Agricol 47/2023

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate

19 decembrie Pe 19 decembrie, Societatea Românå a Horticultorilor ¿i Sec¡ia de Horticulturå a ASAS va omagia seniorii horticulturii române¿ti. ¥n cadrul acestui eveniment va fi comemorat ¿i prof. Nicolae ªtefan, de la na¿terea cåruia s-au împlinit 100 de ani. 19 ianuarie 2024 La Vaslui se ¡ine edi¡ia a II-a a Tehnologiilor optime de prelucrare a solului, o conferin¡å organizatå de Profitul Agricol. Va avea loc la Pensiunea Noblesse, pe DN2F, începând cu ora 9:00. Ca ¿i la prima edi¡ie, ne vom concentra pe prezentårile speciali¿tilor în pregåtirea solului. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso¡itå de obi¿nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur pentru cea mai mare produc¡ie ob¡inutå în 2023. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri. 50

Fran]a protejeaz\ fermierii de plângerile or\[enilor muta]i la ]ar\ Parlamentul francez a aprobat o lege care îi protejeazå pe fermieri de plângerile vecinilor muta¡i la ¡arå din zone urbane, care sunt deranja¡i de zgomotul ¿i mirosul produs de activitå¡ile agricole.

În Fran¡a existå de mult timp tensiuni între agricultori ¿i orå¿enii care cumpårå proprietå¡i ieftine în mediul rural, dar nu sunt obi¿nui¡i cu sunetele produse de câini ¿i coco¿i sau cu mirosul de balegå.

Proiectul de lege, sus¡inut de pre¿edintele Emmanuel Macron, a fost deja aprobat de cåtre deputa¡ii de la Paris ¿i a fost trimis Senatului pentru promulgare. “Aceastå lege va pune capåt proceselor abuzive deschise împotriva fermierilor care î¿i fac doar meseria pentru a ne asigura hrana. Este o ini¡iativå de bun-sim¡ care va rezolva multe probleme la nivel na¡ional”, a declarat ministrul Justi¡iei, Eric Dupont-Moretti.

Conform televiziunii BFM, aproape 500 de fermieri francezi se confruntå cu procese deschise pe aceastå temå de cåtre vecinii lor.

“Via¡a la ¡arå implicå acceptarea unor mici neplåceri”, spune ¿i Joel Giraud, ministrul Dezvoltårii Rurale.

Într-un caz care a fost popularizat la nivel mondial, un tribunal a decis în anul 2019 cå un coco¿ numit Maurice poate så cânte în continuare în fiecare diminea¡å, în ciuda plângerilor depuse de vecini.

Drago[ B|LDESCU

ORIZONTAL: 1) Face întoarcerea… pe loc – Blåni uscate la gard; 2) Acordate cu îngåduin¡å – Leagån 9 10 gol! 3) Neam¡ul nostru – Evolu¡ie la un curs; 4) Miez de rocå! – Puse peste mobilå; 5) Au vânzarea în sânge – Re¡ine oamenii la maså; 6) Bra¡e de fier – A face totul; 7) Mama ei e o vacå – Cântat lângå pian; 8) Alåturatå unei organiza¡ii; 9) Are multe rezerve; 10) Vorbe-n vânt.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 46/2023 ORIZONTAL: TAURI - INEC; INFIDEL - MO; NO - TERIBIL; ASTM - OCARA; TRANTIT - T; MII - UITARE; A - MARCATOR; TRIFOI - UTA; COTOR - ORAL; AMENINTARE.

VERTICAL: 1) Vedea lumea mai târziu – Asta-i culmea; 2) Dau în boalå – Pronume macho; 3) Are gustul mierii – Marcate cu ziua; 4) Gåsit in extremis! – Plin de avantaje; 5) Afirmatå cu hotårâre – Ne ¡ine hainele; 6) Mutåri dificile – Refrenul unui cavaler! 7) Gråmezi neordonate – Deloc precipitate; 8) Ajunså într-o formå de vârf; 9) Cu clape la Ateneu; 10) Asta ¿tie de fricå. Profitul Agricol 47/2023