Profitul Agricol nr. 48, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 48 din 20 decembrie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 48/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

La Anul ¿i La Mul¡i Ani! Då-le, Doamne, sånåtate tuturor fermierilor, ¿i mari, ¿i mici, cåci mul¡i abia mai suflå dupå ce, de trei ani, duc crucea grea a secetei. Acum, cu ploile ¿i zåpada asta, parcå le reînvie ¿i speran¡a. Cåci de câ¡iva ani, am ajuns så ne uråm de ploi mai degrabå decât de orice altceva. Nu-l uita nici pe ministru, care n-a fåcut chiar atâta råu pe cât putea face. Noi îi iertåm nesåbuin¡a cu care a promis una-alta, de¿i ¿tia cå nu poate, ¿i recunoa¿tem cå a mai fåcut ¿i lucruri bune, cum e de datoria lui så facå. ªi pogoarå lumina påcii cåtre pre¿edin¡ii de asocia¡ii profesionale, cåci a¿a sfådi¡i cum sunt acum, parcå n-au fost niciodatå. Iar multe proiecte frumoase se nåruie din sfada lor. Dar mai ales, Doamne, tare am avea nevoie de un 2024 cu ploi ¿i cu pre¡uri bune la cereale, iar speran¡a ne este în Tine, cåci iriga¡iile ¿i sprijinul Guvernului sunt pu¡ine ¿i nici nu ajung pentru toatå lumea. ªi a¿a va fi un an mai dificil ca al¡ii. Puterea nu o recunoa¿te, dar to¡i intuim cå prin buzunarele Finan¡elor fluierå vântul. De aia ne ¿i serve¿te acest seism fiscal, pe care de altfel ni-l prezintå ca pe Cornul Abunden¡ei, râul de lapte ¿i miere. Iar în finalul acestui pomelnic, dacå po¡i, få cumva ca alegerile de la anul så ne mai aducå ¿i altceva decât birocra¡i ¿i politicieni mårun¡i, ca så nu tråim chiar o epocå de måre¡e pråbu¿iri.

Redactori redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

La Anul ¿i La Mul¡i Ani!

Redac¡ia ¿i administra¡ia

Andrei OSTROVEANU

Profitul Agricol 48/2023

str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Bugetul a primit aviz favorabil în comisii “Orientåri antitrust” pentru acordurile din agriculturå Comisia a aprobat modificarea PNS-ului

100 de euro/ha pentru culturile de toamnå

Francezii întorc pe dos semnele rutiere

Reevaluarea substan¡elor chimice

Rusia acuzå patru producåtori de ouå cå au aranjat pre¡urile 13

Noul guvern polonez promite deblocarea frontierei cu Ucraina

Avem nevoie de cadastru ¿i de cooperative solide

80.000 ha culturi de toamnå protejate de Agra Asiguråri

Zoltan Haller: “Ne axåm intens pe transplantul de embrioni”

Produc¡ia de oleaginoase, neschimbatå

ªoarecele-de-câmp, un pericol pentru zona de vest

Scade produc¡ia de soia

87 milioane tone de rapi¡å

Produc¡ia de floarea-soarelui

Pre]uri [i pie]e

Culturi vegetale

Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Intrarea în iarnå 14

1,2 miliarde tone de porumb

Carbonul Al Dahra ¿i Agreena, parteneriat pentru stocarea carbonului în IMB

Horticultur\ Hranå sånåtoaså ¿i mediu curat cu produsele biologice Andermatt Biocontrol Ghidul pentru digitalizarea agriculturii

Tractoarele încå nu pot fi conduse doar cu permis auto

Achizi¡ia de utilaje noi detaliile care vå scutesc de probleme

Transmisia Claas CMATIC, mituri ¿i atuuri

P9889, hibridul potrivit în toate fermele

Joa Cardana: 3 tone/ha de soia

Situa¡ia reglementårii plantelor NGT-1 Agricultura, între tractorul autonom 36 ¿i refuzul digitalizårii 49 22 la nivel mondial

Cooperative Adrian Chesnoiu: Amnistie fiscalå pentru cooperative

Produc¡ii frumoase în vestul ¡årii la floarea-soarelui

Ma[ini & utilaje

Cre[terea animalelor

Mini ¿i maxi-echipamente pentru curå¡area zåpezii

Petru Bordean: Politicienii î¿i bat joc de noi

Opinii

România ar putea exporta carne de porc

Gavrilå Tuchilu¿: “Zootehnia e previzibilå 24 ¿i profitabilå” 25

Îmi doresc politicieni care så nu-i mai mintå pe fermieri

Riscuri ¿i solu¡ii våzute de Valeriu Tabårå 52

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Bugetul a primit aviz favorabil în comisii Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii pentru anul 2024 a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate din Parlament, cu 34 de voturi “pentru” ¿i 7 “împotrivå”. Au fost depuse 15 amendamente, din care doar unul a fost aprobat, cel depus chiar de ministrul Florin Barbu, care este ¿i deputat PSD. Amendamentul vizeazå redistribuirea unei sume de 268 de milioane de lei pentru asigurarea despågubirilor cåtre fermierii care au fost afecta¡i de fenomenelor meteo nefavorabile în toamna lui 2022. Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii pentru 2024 este de 34,4 miliarde lei credite de angajament ¿i 26,19 miliarde lei credite bugetare. “Asta înseamnå cå la nivel de credite de angajament am avut o cre¿tere de 25%, iar pentru creditele bugetare o cre¿tere de 12%, ceea ce reprezintå 2% din PIB estimat pe anul 2024”, a mai spus ministrul.

Barbu a precizat cå a depus un amendament la anexa 3/22/13 “Sume alocate pentru activitå¡i finan¡ate integral din venituri proprii, la proiectul de buget pe anul 2024 al Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale”, reprezentând partea de 3% pentru fondul de risc care se realizeazå acum prin re¡inerea succesivå din plå¡ile directe care se realizeazå prin APIA. Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o cre¿tere economicå de 3,4%, o infla¡ie medie anualå de 6% ¿i un deficit de 5% din PIB. Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei, în condi¡iile unor venituri de peste 586 miliarde de lei ¿i ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimatå la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB.

Arin DORNEANU

Florin BARBU ministrul Agriculturii “Este un buget echilibrat ce asigurå finan¡are pentru dezvoltarea tuturor sectoarelor ¿i pentru derularea în bune condi¡ii a activitå¡ii fermierilor români. Am prevåzut sume importante pentru dezvoltarea capacitå¡ilor de procesare, în primul rând pentru a încerca în urmåtorii ani echilibrarea balan¡ei comerciale. Am stabilit finan¡are ¿i pentru investi¡ii în sistemul de producere a energiei verzi în ferme ¿i în industria alimentarå. Ne dorim foarte mult så scådem costurile fermierilor români, cât ¿i pe cele ale procesatorilor români. Am prins ¿i sume importante pentru continuarea reabilitårii sistemului de iriga¡ii, ¿i foarte multe alte forme de sprijin.” Profitul Agricol 48/2023

Ministerul vrea så achite o parte din ratele agricultorilor Ie¿ind de la negocierile pe bugetul pentru 2024, purtate în comisiile de profil ale Camerei Deputa¡ilor ¿i Senatului, ministrul Florin Barbu a anun¡at un proiect nou. Este vorba de Creditul fermierilor, în cadrul cåruia Ministerul Agriculturii ¿i cel de Finan¡e vor achita ROBOR ¿i alte comisioane. "Am prins în bugetul pe anul 2024 un credit foarte important, Creditul fermierilor, cu o dobândå de 1,95%, în care Ministerul Agriculturii cu Ministerul de Finan¡e vor achita ROBOR ¿i alte comisioane. Venim în sprijinul fermierilor în aceastå perioadå grea ¿i sunt sigur cå vom redresa partea de agriculturå din România", a declarat Barbu. Reorganizarea MADR începe din ianuarie O alt preocupare a ministrului Barbu, proiectul de reorganizare a ministerului, va demara din luna ianuarie. Ministrul spune cå va merge în Guvern cu acest proiect chiar dacå termenul pentru prezentarea acestuia a fost prelungit cu încå ¿ase luni, func¡iile de conducere care se vor desfiin¡a urmând så aducå economii la bugetul ministerului de aproape 50 de milioane de lei. "În luna ianuarie, Ministerul Agriculturii va veni în Guvern cu acea reorganizare. Ne dorim foarte mult ca fermierii, pe proiectele pe care noi le-am lansat, pe de o parte, pe Programul Strategic, pe de altå parte, pe bugetul de stat, privind partea de procesare în România, partea de independen¡å energeticå, ne dorim ca fermierii români så beneficieze de acest sprijin. Nu se reduce nimic, se reduc doar func¡iile de conducere. Niciun angajat al Ministerului Agriculturii sau al unitå¡ilor subordonate nu î¿i va pierde locul de muncå. Mai mult, sunt reduceri la buget pentru cå func¡iile de conducere care se vor desfiin¡a vor aduce economii. Cred cå aproape 50 de milioane de lei va fi o reducere pe bugetul Ministerului Agriculturii.” 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Importurile de lapte brut au scåzut cu 27,5% în primele zece luni Unitå¡ile de procesare au colectat, în primele zece luni ale anului, o cantitate de 1,023 milioane tone de lapte de vacå, în cre¿tere cu 7,8% fa¡å de aceea¿i perioadå a anului trecut. ¥n schimb, cantitatea de lapte brut importatå a scåzut cu 27,5%, anun¡å Institutul Na¡ional de Statisticå. Produc¡ia de smântânå de consum a înregistrat cea mai mare cre¿tere (+0,9%), iar produc¡ia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut ¿i alte produse similare) a avut cea mai mare scådere (-5,5%). În luna octombrie 2023, comparativ cu luna septembrie, cantitatea de lapte de vacå colectatå de unitå¡ile procesatoare a crescut cu 0,3%. Cea mai mare cre¿terea a produc¡iei s-a înregistrat la smântânå de consum (+7,9%), iar cea mai mare scådere s-a înregistrat la lapte acidulat (iaurt, iaurt de båut, lapte båtut etc.) (-5%). Dobânzi mai mari pentru fermierii care nu reduc emisiile Båncile ar putea så impunå dobânzi mai mari fermierilor ¿i afacerilor rurale care nu reu¿esc så î¿i reducå în mod satisfåcåtor emisiile de gaze cu efect de serå, a prognozat un director al båncii olandeze Rabobank, preluat de Agerpres. Agricultura este una dintre cele mai mari surse de gaze cu efect de serå, spune directorul båncii, azotul din îngrå¿åminte ¿i metanul de la efectivele de animale fiind vizate în mod special. Iar Rabobank are un angajament de a ajunge la emisii zero în 2050, cu obiective intermediare fixate pentru 2030. “În calitate de bancå, trebuie så påstråm capital în func¡ie de riscurile reprezentate de clien¡ii no¿tri. În timp, pe måsurå ce ne apropiem de termenul-limitå 2030, desigur cå clien¡ii care nu pot sau nu vor så facå tranzi¡ia ¿i så î¿i îmbunåtå¡eascå amprenta de carbon vor deveni pentru noi ca bancå un risc mai mare. ªi odatå cu riscul mai mare, probabil ¿i pre¡ul se va ajusta”, a apreciat Lara Yocarini de la Rabobank. 8

“Orient\ri antitrust” pentru acordurile din agricultur\ Såptåmâna trecutå Comisia Europeanå a adoptat “Orientåri” privind modul de concepere a acordurilor de durabilitate în domeniul agriculturii, printr-o nouå derogare de la regulile UE de concuren¡å. Noile Orientåri urmåresc så clarifice modul în care operatorii activi în sectorul agroalimentar pot concepe ini¡iative comune de durabilitate în conformitate cu articolul 210a. Obiectivele de sustenabilitate care pot fi urmårite prin acorduri se împart în patru categorii: protec¡ia mediului; reducerea utilizårii pesticidelor; reducerea rezisten¡ei antimicrobiene; sånå-

tatea ¿i bunåstarea animalelor. Acordurile care urmåresc obiective de sustenabilitate economicå ¿i socialå nu intrå în domeniul de aplicare al excluderii. Pentru a beneficia de excludere, pår¡ile trebuie så cadå de acord cu privire la adoptarea unui standard de durabilitate care este superior celui obligatoriu conform legisla¡iei UE sau na¡ionale, chiar dacå superioritatea va fi doar marginalå. În cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de sustenabilitate conduce la pre¡uri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe pia¡å a unui produs pentru care existå o cerere semnificativå de consumatori, autoritå¡ile de concuren¡å pot interveni ¿i pot cere oprirea sau modificarea acordului.

Robert VERESS

Grevå generalå la APIA, începând din 21 decembrie Angaja¡ii Centrelor Jude¡ene APIA vor declan¿a, pe 21 decembrie, grevå generalå pe perioadå nedeterminatå, a anun¡at Federa¡ia Agrostar, afiliatå la Blocul Na¡ional Sindical. “Având în vedere cå promisiunile fåcute angaja¡ilor Centrelor Jude¡ene nu s-au realizat, începând cu data de 18 ¿i pânå pe 20 decembrie se vor organiza ac¡iuni de pichetare la Ministerul Agriculturii. Din data de 21 decembrie se va declan¿a greva generalå pe perioadå nedeterminatå”, se aratå în informarea transmiså de federa¡ia sindicalå. Angaja¡ii APIA au declan¿at proteste în aceastå såptåmânå, nemul¡umi¡i de situa¡ia salarialå. Ei acuzå faptul cå, de¿i sunt foarte performan¡i, având o ratå de absorb¡ie a fondurilor europene de peste 96% în fiecare an, iar volumul de muncå este foarte mare, salariile au råmas la nivelul anului 2015. “În cazul în care grila salarialå nu va fi uniformizatå, membrii Federa¡iei Na¡ionale a Sindicatelor Apia afiliatå la CNS Cartel Alfa vor intensifica formele de protest, mergând pânå la grevå”, subliniazå organiza¡ia sindicalå. Profitul Agricol 48/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

100 de euro/ha pentru culturile de toamn\ Guvernul va plåti, anul viitor, un sprijin direct de 100 de euro/ha pentru culturile de toamnå din anul 2022. Banii au fost aloca¡i în bugetul pe 2024, a

confirmat ministrul Florin Barbu. “Avem în cadrul Ministerului Agriculturii, în bugetul pe anul 2024, o sumå foarte importantå de bani pentru acordarea a 100 euro pe fiecare hectar pentru culturile de toamnå din anul 2022. Asta înseamnå cå vom plåti pentru cele 3 milioane de hectare din România 100 euro platå directå cåtre fermieri, pentru cå a¿a cum am discutat cu asocia¡iile ¿i a¿a este, sunt într-o perioadå grea de dificultate de finan¡are”, a spus Barbu, la finalul dezbaterilor din comisiile de specialitate din Parlament.

Arin DORNEANU

Comisia a aprobat modificarea PNS-ului Comisia Europeanå a aprobat modificårile Planului Na¡ional Strategic al României, a anun¡at Ministerul Agriculturii. Planul Strategic astfel modificat va îmbunåtå¡i condi¡iile de accesare a plå¡ilor directe, atât pentru sectorul vegetal, cât ¿i pentru cel zootehnic, spun oficialii ministerului. Printre cele mai importante schimbåri, în sectorul vegetal se regåse¿te acum o defini¡ie a fermierului activ, aplicabilå pentru beneficiarii de plå¡i directe, ¿i au fost flexibilizate condi¡iile prevåzute de GAEC 6 - Acoperirea minimå a solului pentru a evita perioadele cele mai sensibile. Pentru zootehnie sunt modificåri ale schemelor existente pentru sectorul Profitul Agricol 48/2023

bovine ¿i ovine, dar ¿i o interven¡ie nouå pentru crescåtorii de vaci: sprijin cuplat pentru venit - porumb pentru siloz. “Aceste modificåri reflectå angajamentul MADR în promovarea unei agriculturi moderne, sustenabile ¿i adaptate la schimbårile climatice, contribuind astfel la consolidarea pozi¡iei României în cadrul Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene. MADR mul¡ume¿te partenerilor implica¡i în acest amplu proces de consultare ¿i reafirmå sprijinul constant în dezvoltarea durabilå a sectorului agricol na¡ional”, se mai aratå în comunicat.

O carte dedicatå fermierului constån¡ean Dumitru Manole O nouå carte dedicatå unui mare agricultor vede lumina tiparului. Este vorba de biografia “Inginer Dr. Dumitru Manole - Voca¡ia Comuniunii ªtiin¡ifice cu Ogorul Dobrogean”, scriså de Valentin Ciorbea ¿i Lumini¡a Stelian. Lansarea a avut loc miercuri, 20 decembrie, în sala de conferin¡e a Muzeului Na¡ional al Marinei Militare din Constan¡a. FrieslandCampina concediazå 1.800 de lucråtori Compania FrieslandCampina, care are ¿i douå fabrici în România, anun¡å cå va da afarå 1.800 de oameni ca så economiseascå 200 de milioane de euro. Aceastå decizie a fost luatå în urma rezultatelor slabe din acest an, dar ¿i a ambi¡iilor privind dezvoltarea durabilå ¿i cre¿terea profitului. Cooperativa olandezå spune cå va face asemenea concedieri în urmåtorii doi ani. “Este o zi grea pentru FrieslandCampina. Am analizat recent structura de costuri a organiza¡iei noastre ¿i acum anun¡åm pa¿i dificili, dar necesari pentru a ne reduce structural costurile”, a spus directorul general Jan Derk van Karnebeek. Compania are un program de reducere a costurilor anuale cu 400-500 de milioane de euro, începând cu 2026. Din ianuarie se depun proiectele pentru exploata¡ii pomicole Ministerul Agriculturii va deschide, pe 8 ianuarie, sesiunea de depunere a proiectelor pentru DR-15 - Investi¡ii în exploata¡ii pomicole. Alocarea financiarå este de 151,3 milioane de euro din care: pentru înfiin¡area sau modernizare exploata¡iilor pomicole 142,383 milioane de euro, iar pentru pepiniere - 9.000.000 euro. Sprijinul nerambursabil este de maximum 65% din costurile eligibile, fårå a depå¿i suma de 1.500.000 euro/proiect, cu excep¡ia proiectelor care implicå achizi¡ia de utilaje, care nu pot depå¿i 300.000 euro.

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Noul ministru polonez al agriculturii, un om crescut la fermå În Polonia, Donald Tusk ¿i-a format cabinetul de orientare pro-europeanå. La Ministerul Agriculturii a fost numit Czeslaw Siekierski (foto), un om cu experien¡å atât în Parlamentul polonez, cât ¿i în Parlamentul European. Fost pre¿edinte al Comisiei de Agriculturå din Parlamentul European în mandatul anterior, cu o solidå experien¡å administrativå, este un om care a crescut în tinere¡e la fermå ¿i ¿tie deci problemele adevårate ale fermierilor, spunea despre el eurodeputatul Daniel Buda (PNL).

Portul Constan¡a ¿i cerealele ucrainene Portul Constan¡a a expediat 32,6 milioane de tone de cereale în primele 11 luni ale acestui an, din care, cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volum. Precedentul record al Portului era de pu¡in peste 25 milioane de tone de cereale expediate în decurs de un an. În perioada ianuarie - noiembrie 2023, Ucraina a expediat 13 milioane tone de cereale prin Portul Constan¡a, în cre¿tere de la 11,7 milioane tone pânå la finele lunii octombrie, ¿i 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022. În ultimele luni tranzitul cerealelor ucrainene s-a redus, dupå ce Rusia a atacat în repetate rânduri porturile ucrainene de la Dunåre, iar punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu Polonia ¿i Slovacia au fost blocate de transportatorii rutieri locali, care vor så fie introduse restric¡ii. Guvernul de la Kiev se a¿teaptå în 2023 la o recoltå de 81,3 milioane tone de cereale ¿i semin¡e oleaginoase, iar excedentul exportabil în sezonul 2023/2024 totalizeazå aproximativ 50 milioane de tone. 10

Reevaluarea substan]elor chimice Comisia Europeanå a adoptat trei propuneri legislative pentru: ra¡ionalizarea evaluårilor substan¡elor chimice în întreaga legisla¡ie a UE; consolidarea bazei de date privind substan¡ele chimice; ¿i asigurarea detectårii timpurii ¿i a ac¡iunilor cu privire la riscurile chimice emergente. În cadrul acestui pachet “O substan¡å, o evaluare”, un rezultat esen¡ial al Strategiei pentru promovarea sustenabilitå¡ii în domeniul substan¡elor chimice. Atribu¡iile în acest sens vor fi realocate între patru agen¡ii ale UE, asigurând evaluåri coerente ale siguran¡ei substan¡elor chimice utilizate în produse precum dispozitive medicale, jucårii, alimente, pesticide ¿i biocide. Propunerile vizeazå consolidarea cooperårii ¿tiin¡ifice ¿i tehnice în cadrul Agen¡iei Europene pentru Produse Chimice, al Autoritå¡ii Europene pentru Siguran¡a Alimentarå, al Agen¡iei Europene de Mediu ¿i al Agen¡iei Europene pentru Medicamente. Agen¡iile vor fi mai bine pregåtite pentru a alinia stabilirea prioritå¡ilor, calendarele, procesele ¿i metodologiile utilizate pentru evaluarea substan¡elor chimice. În plus, cuno¿tin¡ele dobândite în urma evaluårilor efectuate în temeiul unui act legislativ (de exemplu, privind biocidele) pot fi reutilizate pentru o alta (de exemplu, în jucårii). Apoi, ar trebui instituitå o platformå de date comunå ¿i înfiin¡at un "ghi¿eu unic" de acces la datele privind substan¡ele chimice de¡inute de agen¡iile UE ¿i de Comisie.

Acestea vor include date privind pericolele, proprietå¡ile fizico-chimice, prezen¡a în mediu, emisiile, utilizårile, durabilitatea din punctul de vedere al mediului a substan¡elor chimice ¿i procesele de reglementare în curs. Platforma de date comunå va subsuma platformele existente, cum ar fi Platforma de informare privind monitorizarea substan¡elor chimice (IPCHEM), Instrumentul de coordonare a activitå¡ilor publice (PACT) ¿i instrumentul de identificare a legisla¡iei UE privind substan¡ele chimice (EUCLEF). Comisia î¿i dore¿te ¿i un sistem de colectare sistematice de date din biomonitorizare umanå, pentru a cunoa¿te cu aproxima¡ie nivelurile de substan¡e chimice care se gåsesc la oameni (de exemplu, în sânge sau în laptele matern). Acest lucru va contribui la o mai bunå estimare a nivelului de expunere a cetå¡enilor UE la substan¡e chimice. ¥n final, va fi instituit un cadru de monitorizare ¿i de perspectivå care så permitå detectarea timpurie a riscurilor chimice suficient de devreme pentru a preveni råspândirea poluårii. Aceasta va permite, de asemenea, un råspuns rapid în materie de reglementare ¿i va monitoriza impactul måsurilor de reglementare luate cu privire la substan¡ele chimice. Cadrul va consta într-un sistem de alertå timpurie ¿i de ac¡iune ¿i într-un cadru de indicatori, printre altele.

Arin DORNEANU

Profitul Agricol 48/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ferrero negociazå preluarea Michel et Augustin CTH Invest, o companie care face parte din grupul Ferrero, a confirmat cå negociazå achizi¡ia producåtorului francez de biscui¡i Michel et Augustin. Compania a fost fondatå în anul 2014 de doi antreprenori francezi ¿i a ajuns ulterior în portofoliul grupului Danone. Conform unor surse neoficiale, tratativele sunt foarte avansate ¿i tranzac¡ia ar putea fi finalizatå în urmåtoarele luni. Ferrero s-a extins agresiv în ultimii ani pe pia¡a biscui¡ilor premium ¿i a cumpårat producåtorii britanici Burton's Biscuit Company ¿i Fox's, compania danezå Kelsen Group ¿i brandul belgian Delacre. Capturå majorå de droguri ascunse în furaje Doi bårba¡i au fost condamna¡i la închisoare în Marea Britanie, dupå ce un fermier local a descoperit un transport de cocainå cu o valoare de 15 milioane de lire sterline ascuns în furaje. În urma sesizårii, poli¡ia a gåsit alte 189 de kilograme de cocainå întrun container cu furaje expediate din Columbia, aflat într-un port din Londra. Investiga¡iile au dus la arestarea a douå persoane care operau prin intermediul mai multor companii false ¿i la confiscarea unor cantitå¡i suplimentare de stupefiante ¿i ¡igåri de contrabandå importate ilegal din India. India transformå 1,7 milioane tone de zahår în etanol India va permite rafinåriilor så foloseascå pânå la 1,7 milioane tone de zahår pentru a distila etanol, ca parte a eforturilor guvernului Modi de a impulsiona produc¡ia de combustibil ecologic. De¿i este al doilea cel mai mare producåtor de zahår din lume, India le-a interzis în acest an producåtorilor de zahår så-l converteascå în etanol, din cauza secetei care a afectat regiunile unde se cultivå trestiede-zahår. Recolta slabå de trestie din acest sezon a provocat scumpirea zahårului pe pia¡a internå pânå la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani. 12

Francezii întorc pe dos semnele rutiere ªoferii din zonele rurale din Fran¡a au descoperit cu surprindere în ultimele såptåmâni cå mii de semne rutiere de la intrarea în localitå¡i sunt acum montate invers. Aceastå situa¡ie bizarå este rezultatul unei campanii a fermierilor francezi, care vor så atragå aten¡ia asupra dificultå¡ilor tot mai mari cu care se confruntå. Protestul inedit a început în luna noiembrie în sudul ¡årii ¿i s-a extins de atunci la nivel na¡ional. “Am vrut så gåsim o metodå pentru a condamna instruc¡iunile contradictorii pe care le primim. La noi în zonå, atunci când cineva spune azi un lucru, iar mâine spune opusul, se spune despre el cå merge invers. De aici ne-a venit ideea”, explicå Philippe Bardy, li-

derul asocia¡iei FNSEA din regiune. “Pe de o parte, ministerul ne cere så ne schimbåm practicile agricole, pentru a le face mai ecologice. Pe de alta, ne cere så producem cât mai mult, pentru a asigura securitatea alimentarå a Fran¡ei”, spune Bardy. Fermierii locali se plâng ¿i de scumpirea motorinei, plata cu întârziere a subven¡iilor agricole ale UE, concuren¡a provocatå de importuri ¿i birocra¡ia complexå din ¡arå. FNSEA sus¡ine cå aceastå campanie are deja rezultate, pentru cå guvernul a fost de acord så nu majoreze douå taxe cheie anul viitor. Autoritå¡ile nu au luat înså pânå acum måsuri pentru montarea indicatoarelor rutiere în pozi¡ia corectå.

Noul guvern polonez promite deblocarea frontierei cu Ucraina Noul guvern din Polonia, condus de Donald Tusk, a anun¡at cå a gåsit o solu¡ie pentru a satisface revendicårile transportatorilor rutieri locali ¿i a pune capåt ac¡iunilor de protest care au blocat mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. “Am cåutat ¿i am gåsit o strategie prin care vom råspunde în curând solicitårilor ¿oferilor polonezi ¿i vom debloca imediat frontiera cu Ucraina, care nu-¿i poate exporta produsele ¿i are nevoie de ajutorul nostru”, a declarat viitorul premier, Donald Tusk. Între timp, Ucraina a început så tri-

mitå în Polonia trenuri care transportå camioane pe platforme, pentru a ocoli blocajele de la grani¡ele rutiere. Noul guvern pro-european din Polonia are înså ¿i o veste proastå pentru autoritå¡ile de la Kiev ¿i a anun¡at cå va interzice în continuare importul de cereale ucrainene. “O så fac totul posibilul pentru a men¡ine embargoul actual”, a declarat ministrul desemnat al Agriculturii, Czeslaw Sekerski.

pagin\ de Drago[ B|LDESCU Profitul Agricol 48/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Rusia acuz\ patru produc\tori de ou\ c\ au aranjat pre]urile Autoritatea anti-monopol din Rusia a anun¡at cå patru producåtori de ouå sunt investiga¡i pentru aranjarea neconcuren¡ialå a pre¡urilor, la doar o zi dupå ce pre¿edintele Vladimir Putin a fost pus în dificultate de întrebåri pe acest subiect. În cadrul conferin¡ei de preså anuale a liderului de la Kremlin, cetå¡eni din multe regiuni ale ¡årii s-au plâns cå ouåle s-au scumpit accelerat în ultimele luni. Putin a dat vina pe consumul în cre¿tere ¿i pe importurile insuficiente pentru aceastå situa¡ie, dar a admis cå autoritå¡ile puteau face mai mult. “Îmi cer scuze pentru aceastå problemå, a fost o deficien¡å în activitatea guvernului”, a declarat pre¿edintele rus, care a promis cå va rezolva situa¡ia în curând. Serviciul Federal Anti-

Profitul Agricol 48/2023

Monopol (FAS) a reac¡ionat imediat ¿i a pus sub acuzare patru producåtori de ouå, douå companii din Crimeea ocupatå ¿i alte douå din regiunea Kirov din centrul Rusiei. FAS sus¡ine cå producåtorii din Crimeea au crescut în mod nejustificat pre¡urile cu 94%, iar cei din Kirov cu 60%, încålcând legile anti-trust. La finalizarea anchetei, companiile ar putea fi nevoite så plåteascå amenzi substan¡iale. Ouåle s-au scumpit cu 45% în magazinele din Rusia de la începutul anului, din mai multe cauze: scumpirea furajelor ¿i antibioticelor care erau importate din Uniunea Europeanå înainte de råzboi, dar ¿i lipsa for¡ei de muncå.

Drago[ B|LDESCU

China vrea så dubleze suprafa¡a cultivatå cu porumb OMG Fermierii chinezi se pregåtesc så semene în sezonul urmåtor o suprafa¡å dublå de porumb modificat genetic, pe fondul eforturilor Beijingului de a cre¿te produc¡ia localå de alimente. Anul viitor, guvernul a aprobat semånarea porumbului modificat pe 670.000 de hectare din opt provincii ale ¡årii, care includ pentru prima datå regiunea Liaoning din nord-est. Statul asiatic este al doilea cel mai mare producåtor de porumb din lume, dar în acela¿i timp ¿i cel mai mare importator, în special în scop furajer. Argentina majoreazå taxele de export pentru cereale Noul guvern din Argentina format de pre¿edintele libertarian Javier Milei vrea så majoreze tarifele de export pentru porumb ¿i grâu, dar nu va modifica taxele pentru exportul de soia ¿i produse derivate din soia. Conform unor surse neoficiale, taxele pentru porumb ¿i grâu vor cre¿te pânå la 15%, fa¡å de 12% în prezent. Milei sus¡ine înså cå taxele sunt necesare doar temporar, pentru a rezolva criza economicå severå din ¡arå, dar obiectivul lui este eliminarea tuturor tarifelor vamale de export.

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e cembrie, a fost de 237 dolari/tonå (1.114 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Grâu România FOB Constan¡a 217 euro/t (+ 3) 1.085 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024.

Principalele destina¡ii: Japonia 79.800 tone, Mexic 50.100 tone, Filipine 46.600 tone, Thailanda 27.700 tone ¿i Italia 23.400 tone.

SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 15 de-

Argentina: pre¡ul FOBport a fost de 238 dolari/tonå

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

(1.119 lei). A crescut cu 3 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 217 euro/tonå (1.085 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 245 euro/tonå (1.225 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor din data de 11 decembrie.

$/t

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 216 euro/t (1.080 lei). A scåzut cu 3 Cota¡ii - Bursa din Chicago $/t 11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 230 230 239 230 232 Feb 232 232 241 232 234 Mar 234 234 242 234 236 Cota¡ii - Bursa din Kansas $/t 04.12 05.12 06.12 07.12 08.12 Ian 24 236 241 241 239 243 Feb 237 241 243 241 245 Mar 239 243 244 242 245

licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în ianuarie 2024, este de 203 euro/tonå (934 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 195 euro/t (+ 7) 975 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic a fost de 204 dolari/tonå (959 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 181 181 182 179 181 Feb 189 189 191 188 190 Mar 194 194 195 193 195 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Ian 24 Feb

$/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 219 217 215 215 217 220 217 215 215 217

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 193 euro/tonå (965 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå. Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 197 euCota¡ii - Burse din Fran¡a

ro/tonå (985 lei). A scåzut cu 3 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 15 decembrie, a fost de 189 euro/tonå (945 lei). A scåzut cu 2 beuro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost

€ - 5 lei $ - 4,7 lei euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în ianuarie 2024 este de 217 euro/t (1.085 lei). A crescut cu 3 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna ianuarie 2024, a fost de 207 dolari/t (973 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 235 236 236 236 238 Feb 239 240 239 239 241 Mar 240 244 241 241 243 Cota¡ii - Burse din Fran¡a

euro/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Rouen 218 218 224 220 216 Dunquerque 219 218 224 220 216 Pallice 219 218 224 220 216 Creil FOB 213 213 219 215 212 Moselle FOB 216 216 222 219 217 Rouen FOB 248 245 250 246 245

de 201 euro/tonå (1.005 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 217 dolari/tonå (1.020 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 191 191 191 190 188 191 191 191 190 189 203 203 203 202 201 Bordeaux FOB 196 196 196 195 193 Pontivy 200 200 200 199 197 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Profitul Agricol 48/2023

S\pt\mâna 11 - 15 decembrie Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 500 dolari/tonå (2.350 lei). A scåzut cu 9 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 15 decembrie 2023, a fost de 502 dolari/tonå (2.359 lei). Nu a avut nici o modificare fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China 588.700 tone, Germania 113.200 tone, Mexic 94.900 tone, Olanda 85.000 tone ¿i Egipt 68.200 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 466 dolari/tonå (2.190 lei). A înregistrat o scådere de 8 dolari/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

Soia

Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago Ian 24 Feb Mar

$/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 490 490 486 480 482 497 497 493 487 489 501 501 498 492 494

Orz

Cota¡ii pentru uleiul de soia $/t Bursa din Chicago 11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 1.125 1.125 1.111 1.098 1.100 Feb 1.126 1.126 1.111 1.098 1.100 Mar 1.126 1.126 1.111 1.099 1.101

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

euro/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Rouen 203 201 207 202 195 Dunquerque 203 201 207 203 196 Pontivy 193 195 201 199 194 Orz bere: Creil** 218 216 222 218 215 Moselle** 191 191 197 193 189

România FOB Constan¡a 165 euro/t (=) 825 lei (la 5 lei/euro) pre¡ cu livrare în ian. 2024. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 195 euro/tonå (975 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå.

189 euro/tonå (945 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 502 516 500 500 502 Feb 511 520 510 510 512

Floarea-soarelui

chiderea licita¡iilor, pe 15 decembrie 2023, a fost de 785 euro/tonå (3.925 lei). A scåzut cu 15 euro/tonåfa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 430 euro/t (2.150 lei). A scåzut cu 5 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere. ¥n Ucraina, pre¡ul uleiul din floarea-soarelui la înCota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la

Rapi¡å

euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

tot cu 11 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

PREºURI

11-15.12.2023

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 4324 euro/tonå (2.120 lei). A avut o scådere de 11

Ucraina, FOB - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 403 euro/t (2.015 lei), acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

euro/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Dieppe 435 435 435 430 430 Pre¡uri ulei floarea-soarelui Ucraina

$/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 800 800 795 795 785

DAP Constan¡a - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în ianuarie 2024, este 430 euro/t (2.150 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Sorg

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

$/t Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada 11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 665 670 662 661 655 Feb 671 677 670 670 668 Mar 679 684 677 678 676

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Rouen 435 439 432 429 424 Dunquerque 435 439 432 429 424 Moselle 435 439 432 429 424

Ian 24 Feb

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 282 282 282 282 282 282 282 282 282 282

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, a fost de 282 dolari/tonå (1.325 lei). Este acela¿i pre¡ ca ¿i såptåmâna trecutå.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

237 dolari/t

Profitul Agricol 48/2023

-8

$/t

Pre¡uri - FOB, Golful Mexic

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

204 dolari/t

$/t

11.12 12.12 13.12 14.12 15.12 Ian 24 474 474 473 464 466 Feb 455 455 452 443 445

Australia: pentru livrare în ianuarie 2024, pre¡ul orzului furajer este 243 dolari/tonå (1.142 lei). A crescut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 424 euro/tonå (2.120 lei). A scåzut cu 11 euro/tonå.

$/t

500 dolari/t

-9

282 dolari/t

= 15

Pre]uri [i pie]e

1,2 miliarde tone de porumb Principalii produc\tori. Total> 1,222 miliarde tone

Prognoza USDA pentru luna decembrie privind produc¡ia mondialå de porumb în anul de pia¡å 2023/24 anun¡å o cre¿tere cu 1,3 milioane tone ¿i ajunge la 1,222 milioane tone. Sunt prognozate produc¡ii mai mari în Ucraina (+1 mil. tone), Rusia (+1 mil. tone), UE (+0,3 mil. tone) ¿i Egipt (+0,2 mil. tone). Comer¡ul mondial este prognozat în cre¿tere, în primul rând din cauza exporturilor mai mari din Ucraina ¿i Statele Unite. Importurile globale sunt, de asemenea, prognozate în cre¿tere, cu volume mai mari vândute de Mexic, precum ¿i mai multe ¡åri din America Centralå ¿i Africa de Nord. Brazilia råmâne în topul exportatorilor, cu 59 milioane tone de porumb, fiind urmatå de: SUA (54 milioane tone, mai mult cu 1 mil. tone) Argentina (34 milioane tone, mai mult cu 8 mil. tone) 16

Ucraina (21 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone) Fed. Ruså (5,3 milioane tone) UE (4,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (24,5 milioane tone), urmatå de: China (23 milioane tone) Mexic (20 milioane tone) Japonia (15,5 milioane tone) Coreea de Sud (11,8 milioane tone) Vietnam (11,2 milioane tone) Egipt (8,5 milioane tone) Iran (8,3 milioane tone) Canada (3,2 milioane tone).

milioane tone. Marii consumatori de porumb sunt: SUA (315 milioane tone, mai mult cu 8 milioane tone) China (304 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone) UE (80,4 milioane tone, mai mult cu 4 milioane tone) Brazilia (77,5 milioane tone) Mexic (47 milioane tone). Stocurile mondiale de porumb vor cre¿te cu 1 milion se tone ¿i ajung la aproximativ 315 milioane tone.

Consumul mondial este estimat så ajungå la 1,207 mil. tone, mai mare cu 2

pagini de Marilena R|DUCU

La licita¡iile din luna noiembrie, cota¡iile porumbului din SUA au înregistrat o cre¿tere de doar 2 dolari/tonå ¿i au ajuns la 213 dolari/tonå. Produc¡ia-record ¿i reducerea costurilor de transport pe fluviul Mississippi modereazå pre¡urile, în ciuda cre¿terii a vânzårilor cåtre Mexic ¿i Japonia.

¥n Brazilia, pre¡ul a ajuns la 230 dolari/tonå, în cre¿tere cu 11 dolari/tonå fa¡å de luna trecutå. Pre¡urile din Argentina au înregistrat o cre¿tere de 9 dolari/tonå, ajungând la 221 dolari/tonå. Ofertele din Ucraina nu au fost publicate din 21 iulie. Profitul Agricol 48/2023

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de oleaginoase, neschimbat\ Total> 661 milioane tone

Prognoza mondialå privind produc¡ia de semin¡e oleaginoase pentru anul de comercializare 2023/24 este neschimbatå în aceastå lunå, la 661 de milioane de tone. Se anticipeazå o reducere a recoltei de soia din Brazilia (- 2 milioane tone), care va fi compensatå înså de produc¡iile de rapi¡å în cre¿tere din Australia (+0,4 milioane tone) ¿i Canada (+ 1 milion de tone).

milioane tone), Australia (5,2 milioane tone, mai mult cu 0,2 milioane tone). La importatori avem China, cu 107 milioane tone, UE, cu 20,5 milioane tone, Mexic (8 milioane tone) ¿i

Comer¡ul mondial de semin¡e oleaginoase a crescut cu 2 milioane de tone, la 194,5 milioane tone, cu exporturi mai mari de soia din Brazilia ¿i rapi¡å din Canada ¿i Australia.

Structura sortimentalå: ulei de palmier (79,5 mil. tone); soia (62 mil. tone); rapi¡å (33,2 mil. tone); floarea-soarelui (22 mil. tone); nuci de palmier (9 mil. tone); arahide (6,3 mil. tone); semin¡e de bumbac (5 mil. tone); ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Marii exportatori de oleaginoase råmân Brazilia, cu 100 milioane tone (mai mult cu 1 milion de tone), SUA, cu 49 milioane tone, Canada (12,3 milioane tone, mai mult cu 0,3 milioane tone), Ucraina (7 milioane tone), Paraguay (6 milioane tone), Argentina (5,8 Profitul Agricol 48/2023

Uleiuri ¿i ¿roturi Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale va cre¿te la 223,6 milioane tone, cu 6 milioane tone mai mare fa¡å de 2022/23.

Marii consumatori sunt China (40 milioane tone), UE (25 mil. tone), In-

Japonia (6 milioane tone). Stocurile mondiale de semin¡e oleaginoase au crescut cu 0,3 milioane tone, la 132 milioane tone. donezia (25 mil. tone), India (24,6 mil. tone), SUA (20 mil. tone), Brazilia (10,6 mil. tone). Produc¡ia mondialå de ¿roturi va fi de 370,4 milioane tone, mai mare cu 14 milioane tone fa¡å de 2022/23. Structura sortimentalå: soia (259 mil. tone); rapi¡å (47,8 mil. tone); floarea-soarelui (23,4 mil. tone); semin¡e de bumbac (15 mil. tone); nuci de palmier (10,6 mil. tone); arahide (7,8 mil. tone). Marii consumatori sunt China (106 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (42 mil. tone), Brazilia (23 mil. tone). 17

Pre]uri [i pie]e

Scade produc]ia de soia Principalii produc\tori. Total> 399 milioane tone

Departamentul pentru Agrigulturå al SUA, în raportul pe luna decembrie privind pie¡ele mondiale, anun¡å o produc¡ie de soia în scådere cu 1, 5 milioane tone, la 399 milioane tone. Sunt estimate produc¡ii mai mici în Brazilia (-2 milioane tone) ¿i Mexic (0,2 milioane tone). Cele mai mari produc¡ii le au: Brazilia (161 milioane tone, - 2 milioane tone); SUA (112,4 milioane tone, +0,7 milioane tone); Argentina (48 milioane tone); China (20,5 milioane); India (11 milioane); Paraguay (10 milioane tone). Marii exportatori de soia sunt Brazilia (99,5 milioane tone, cu 4 milioane de tone mai mult decât în 2022/23), urmatå de SUA (48 mil. tone, mai pu¡in cu 6 mil. de tone), Paraguay (6 mil. tone), 18

Argentina (4,6 milioane tone) ¿i Canada (4,5 milioane tone). Marii importatori de soia sunt China (102 milioane tone, mai mult cu 2 milione tone fa¡å de anul trecut), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4 milioane tone), Argentina (6 milioane tone, mai pu¡in cu 3 milioane tone), Thailanda (4 milioane tone), Egipt (3,5 milioane tone). Stocurile mondiale de soia sunt prognozate la 114,2 milioane tone.

Pre¡uri soia ¥n luna noiembrie, pre¡ul soiei din SUA a scåzut cu 20 dolari/tonå, la 504 dolari/tonå, iar pre¡urile din Brazilia au scåzut cu 6 dolari/tonå, ajungând la 502 dolari/tonå. Pre¡ul soiei din Argentina a scåzut cu 16 dolari/tonå ¿i a atins 509 dolari/tonå.

ºåri cu stocuri mari: Brazilia: 38 milioane tone; China: 36 milioane tone; Argentina: 24,5 milioane tone; SUA: 7 milioane tone.

Uleiuri Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 62 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone fa¡å de cea din anul de comercializare 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: China (17,6 milioane tone, mai mult cu 0,7 milioane tone); SUA (12,2 milioane tone); Brazilia (10,7 milioane tone); Argentina (6,8 milioane tone); UE (2,8 milioane tone).

pagini de Marilena R|DUCU Profitul Agricol 48/2023

Pre]uri [i pie]e

87 milioane tone de rapi]\ Produc¡ia mondialå de rapi¡å, în anul de pia¡å 2023/24, este estimatå în aceastå lunå în cre¿tere cu 1,4 milioane tone ¿i va ajunge la 87 milioane tone. Marii producåtori de rapi¡å sunt: UE (20 milioane tone, mai mult cu 0,4 mil. tone); Canada (18,8 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); China (15,4 milioane tone); India (11,7 milioane tone). Principalii consumatori: UE (25,2 milioane tone); China (19,3 milioane tone); India (11,5 milioane tone); Canada (11 milioane tone); Japonia ( 2 milioane tone). Cel mai mare exportator este Canada, cu 7,7 milioane tone. ºåri importatoare: UE (5,3 milioane tone), China (3,4 milioane tone), Japonia (2 milioane tone). Stocurile de semin¡e de rapi¡å vor fi de 7,4 milioane tone, mai mici cu 0,4 milioane tone ca anul trecut.

Produc¡ia mondialå de ¿roturi din rapi¡å pentru 2023/24 este evaluatå la 47,3 milioane tone, mai mare cu 0,3 mil. tone fa¡å de 2022/23. Primii 5 mari producåtori de ¿roturi sunt: UE (14 milioane tone); China (11 milioane tone); India (6 milioane tone); Canada (6 milioane tone); Japonia (1,2 milioane tone).

Produc¡iile mondiale în anul de pia¡å 2023/2024 Produc¡ia de cereale este prognozatå så atingå 2.803 milioane tone, cu 53 milioane tone mai mare fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de cereale furajere va fi de 1.502 milioane tone, cu 54,5 mil. tone mai mare fa¡å de anul trecut. Produc¡ia de orez va fi 518 milioane de tone, în cre¿tere cu 5 mil. de tone fa¡å de 2022/23. Sorgul va ajunge la 60 milioane tone, cu 4,6 milioane tone mai mult ca în 2022/23.

Cei mai mari consumatori sunt: UE (14 milioane tone), China (13 milioane tone), India (4,3 milioane tone), Japonia (1,2 milioane tone).

Produc¡ia de orz se a¿teaptå så fie de 143,6 milioane tone, mai micå cu 8 milioane tone fa¡å de cea din 2022/23.

Produc¡ia mondialå de ulei de rapi¡å este prognozatå la 33 mil. tone. Cei mai mari producåtori sunt: UE ( 10,2 milioane tone); China (7,3 milioane tone); India (4 milioane tone); Canada (4 milioane tone).

Semin¡ele oleaginoase vor fi în jur de 661 milioane tone, cu 30 milioane mai mult fa¡å de 2022/23.

ºårile consumatoare sunt: UE (10 mil. tone), China (8,6 mil. tone), India (4 mil. tone) ¿i Canada (1 mil. de tone).

Produc¡ia de soia va ajunge la 399 milioane tone, cu 24 milioane mai mare decât în 2022/23. Produc¡ia de rapi¡å este apreciatå la 87 milioane tone, cu 1,8 milioane tone mai micå fa¡å de 2022/23. Floarea-soarelui va ajunge la 57 milioane tone, mai mare cu 4,4 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. Produc¡ia de arahide este estimatå la 50,4 milioane tone, egalå cu cea din 2022/23. Produc¡ia de bumbac fibrå va fi de 113 milioane tone, în scådere cu 2 milioane tone. Estimårile de mai sus au fost fåcute de USDA ¿i se bazeazå pe datele de produc¡ie disponibile pânå pe 8 decembrie 2023.

Profitul Agricol 48/2023

Pre]uri [i pie]e

Produc]ia de floarea-soarelui Principalii produc\tori. Total> 57 milioane tone

La nivel mondial, produc¡ia de floarea-soarelui pentru anul de pia¡å 2023/24 este prognozatå de Departamentul Agriculturii din SUA la 57 milioane tone, în cre¿tere cu aproximativ 5 milioane tone fa¡å de anul trecut. Marii producåtori sunt: Rusia (17,5 milioane tone); Ucraina (14,5 milioane tone); UE (10,6 milioane tone); Argentina (4,5 milioane tone); China (2,2 milioane tone); Turcia (1,5 milioane tone). Consumul mondial este prognozat în cre¿tere cu aproape 1 milion de tone fa¡å de anul trecut ¿i va ajunge la 57 milioane tone. Marii consumatori sunt: Rusia (17 milioane tone), Ucraina (14,2 milioane tone), UE (10,6 milioane tone), Argentina (4,4 milioane tone). La importatori avem Turcia, cu 0,9 milioane, ¿i UE, cu 0,5 milioane tone. Stocurile mondiale vor scådea la 20

3,8 milioane tone, fa¡å de 4 milioane tone în 2022/23.

La importatori avem UE (2,3 milioane tone) ¿i Turcia (1,2 mil. tone).

Ulei de floarea-soarelui Produc¡ia mondialå va ajunge la 22 milioane tone, mai mare cu 0,5 mil. tone fa¡å de cea din 2022/23. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (7 milioane tone); Ucraina (6 milioane tone); UE (4 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1 milion de tone).

ªroturi Produc¡ia mondialå de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozatå så ajungå la 23,4 milioane tone, în cre¿tere cu 0,5 milioane tone fa¡å de anul trecut. ºårile mari producåtoare sunt: Rusia (6,7 milioane tone); Ucraina (6 milioane tone); UE (5,2 milioane tone); Argentina (1,7 milioane tone); Turcia (1,4 milioane tone).

Consumul de ulei de floarea-soarelui este prognozat cu 1 mil. de tone mai mare în acest an, la 20,5 milioane tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (5,4 milioane tone); Rusia (2,5 milioane tone); Ucraina (1,4 milioane tone). Cei mai mari exportatori sunt Ucraina (5,6 milioane tone), Rusia (4,3 milioane tone), Argentina (1 mil. de tone), Turcia (1 mil. de tone) ¿i UE (0,8 milioane tone).

Consumul mondial de ¿roturi de floarea-soarelui este prognozat la 23 milioane de tone. ºårile mari consumatoare sunt: UE (7 milioane tone); Rusia (4 mil. tone); Turcia (2,2 mil. tone); Ucraina (1,3 mil. tone). Stocurile finale vor cre¿te la 1,7 milioane tone.

Marilena R|DUCU Profitul Agricol 48/2023

CARBONUL

Al Dahra [i Agreena, parteneriat pentru stocarea carbonului în IMB Companiile Al Dahra ¿i Agreena au semnat un parteneriat prin care cele 55.000 de hectare de teren cultivate de Al Dahra în Insula Mare a Bråilei vor intra în programul de agricultura carbonului al Agreena. Aceastå temå, a sechestrårii carbonului în sol ¿i modul în care poate aduce bani fermierilor care practicå anumite tehnologii, este una nouå, dar care a prins contur în destule ¡åri europene. Prin motivarea fermierilor så facå tranzi¡ia de la agricultura conven¡ionalå cåtre practicile agronomice regenerative, Agreena sus¡ine demersul de a transforma terenurile lor în rezervoare de carbon, stocând în sol ¿i împiedicând astfel eliminarea dioxidului de carbon în atmosferå. “Lucrând cu parteneri ca Agreena, tranzi¡ia fermei noastre de la Bråila vine cu beneficii de ordin financiar ¿i de mediu ale agriculturii regenerative. Acestea vor fi contribu¡ia noastrå la furnizarea sustenabilå a hranei în timp ce ne vor oferi posibilitatea de a cre¿te profitabilitatea afacerii noastre. Vedem acest pas ca pe un moment de referin¡å ¿i ne asumåm angajamentul de a extinde suprafa¡a ce face tranzi¡ia cåtre agricultura regenerativå cu fiecare ocazie”, spune Arnoud van den Berg, CEO Al Dahra Group. Conform unui comunicat al celor douå companii, în Insula Mare a Bråilei va fi aplicatå agricultura regenerativå, precum utilizarea culturilor de acoperire verzi ¿i reducerea practicilor care afecteazå solul. Vor fi eliminate practicile conven¡ionale care sunt asociate în mod tradi¡ional cu culturile vegetale. Programul Agreena, acreditat la nivel interna¡ional ¿i validat de ter¡e pår¡i, 22

cuantificå reducerea cantitå¡ilor de gaze cu efect de serå ¿i carbonul eliminat utilizând o metodologie ¿tiin¡ificå ¿i un protocol riguros de måsurare, verificare ¿i raportare. Rezultatul este emiterea de credite de carbon cu un nivel înalt de credibilitate sub standardul celei mai mari pie¡e voluntare de carbon din lume. “Solu¡iile inspirate din naturå, inclusiv agricultura regenerativå, sunt printre cele mai eficiente în diminuarea schimbårilor climatice pânå în 2030, iar acest proiect demonstreazå cå sectorul privat lucreazå la crearea unui impact pozitiv la

scarå mare”, a declarat Simon Haldrup, CEO Agreena. “Prin programul nostru de agricultura carbonului, semånåm semin¡ele pentru schimbarea sustenabilå din agriculturå în toatå Europa.” Acest parteneriat reprezintå cel mai mare proiect al Agreena pânå la aceastå datå, consolidând ¿i mai mult pozi¡ia de top a companiei pe pia¡a de carbon din Europa ¿i survine dupå ce sa anun¡at luna trecutå atingerea pragului de 2 milioane de hectare înscrise în programul AgreenaCarbon.

Arin DORNEANU

hå¡i¿urile Un supliment ghid prin ale stocårii carbonului ¿i e tiv ra ne ge re rii tu agricul ulexistå aståzi, între agric cå a re ta ta ns co la de d Pornin de sechesa¡ii despre tehnologia rm fo in de te ita id av o de tori, aduce ea bani, echipa e at po m cu ¿i i ulu on trare a carb iaså pe imele luni ale lui 2024 så pr în ca us op pr a ¿ie redac¡i plicativ. pia¡å cu un îndrumar ex ent ghid rbonul, va fi un suplim de Botezat clar ¿i clar, Ca låmuri toate chestiunile va i, no åm er sp ¿i, ri ie pentru ferm ¡in? Cine de carbon? Cum se ob ele at fic rti ce nt su Ce . bazå pot vinde? ªi, le cumpårå? Cu cât se perien¡a unor fermai ales, pove¿ti din ex u¡i care au avut de mieri români cunosc a regenerativå ¿i sto câ¿tigat din agricultur carea carbonului. te o a carbonului nu mai es re ca sto zi, tå as , cå ru Pent iar frumoaså. od m å, este o afacere ch

COOPERATIVE

Adrian Chesnoiu> Amnistie fiscal\ pentru cooperative Prezent la reuniunea na¡ionalå a cooperativelor, deputatul Adrian Chesnoiu (PSD), pre¿edintele Comisiei de Agriculturå, a recunoscut deschis o problemå pe care abia zilele acestea a reu¿it så o rezolve cum trebuie. Este vorba de controalele inopinate de la ANAF pentru cooperativele care au primit fonduri prin AFIR de la FEADR, dupå cinci ani de la plata lor. “ªi a¿a se trezesc fermierii cu decizii de imputare a TVA. În condi¡iile în care TVA era eligibil, dar dintr-o interpretare a Codului fiscal, fårå så ¡inå cont de Legea 566, care trebuie så fie douå acte fiscale complementare, iar nu antagonice.” Legea 566 este o lege specialå, care derogå de la general ¿i unor cooperative le-a fost decontat TVA, altora le-a fost recuperat sau refuzat la platå. Pe de o parte, AFIR nu le permite så factureze cåtre membrii cooperatori, pe de altå parte, ANAF obligå cooperativele så factureze cåtre membrii cooperatori, aråtând cå au activitate comercialå ¿i cå sunt beneficiarii deductibilitå¡ii TVA. “Iatå o problemå spinoaså, care putea så conducå la desfiin¡area foarte multor cooperative sau falimentarea multor fermieri care au accesat fonduri europene”, spune Adrian Chesnoiu. “¥mpreunå cu colegii de la Finan¡e ¿i de la Comisia de Agriculturå, am identificat o solu¡ie ¿i sunt bucuros cå am votat în plenul Parlamentului o ini¡iativå legislativå, de exceptare a Codului fiscal ¿i pentru acordarea acestei amnistii fiscale pentru cooperative. Va fi publicatå în Monitorul Oficial.” De cooperative, pe Adrian Chesnoiu îl leagå o veche experien¡å. Pe când era Profitul Agricol 48/2023

director general la AFIR, a vizitat douå cooperative dintr-o ¡arå vecinå. Nu a zis unde, dar am în¡eles cå se referå la Ungaria. O cooperativå producea varzå, broccoli, conopidå, cealaltå se ocupa de cultura mårului.

“

“¥mpreunå cu colegii de la Finan¡e ¿i de la Comisia de Agriculturå, am identificat o solu¡ie ¿i sunt bucuros cå am votat în plenul Parlamentului o ini¡iativå legislativå, de exceptare a Codului fiscal ¿i pentru acordarea acestei amnistii fiscale pentru cooperative. Va fi publicatå în Monitorul Oficial”, Adrian Chesnoiu, deputat

“

În cooperativa legumicolå erau 700 de fermieri asocia¡i. Aveau un depozit uria¿ de colectare, selectare, condi¡ionare, ambalare, pregåtire pentru comercializare. Au pus în comun varza, au reu¿it så acceseze fonduri europene, au cumpårat o ma¿inå de recoltare. Era o ma¿inå scumpå, ultimul model. Chesnoiu î¿i aminte¿te cå era complet automatizatå. Venea tirul în capul lotului, se debarasa de capul tractor, se conecta la aceastå ma¿inå ¿i la capåtul celålalt al parcelei, varza era recoltatå, ambalatå, etichetatå, puså în låzi, stivuitå în tir. Cealaltå coperativå avea 66 de producåtori de mere pe 1.300 de hectare.

Venea camionul cu mere din câmp, le deversa într-un bazin cu apå, cât un bazin olimpic de înot. Din acel moment, nimeni nu mai atingea merele care circulau prin apå pe ni¿te canale, erau selectate dupå mårime pentru comercializare, pe trei calitå¡i. La 1.300 de hectare, 66 de fermieri au fåcut o investi¡ie de 25 de milioane de euro pe fonduri europene. În execi¡iul 2014-2020, s-a mar¿at foarte puternic pe unitå¡ile mici de produc¡ie, dar care trebuie så aibå ca obiectiv produsul de calitate regionalå. Dar, cu o investi¡ie de 2,5 milioane de euro, spune Chesnoiu, nu ai cum så fii competitiv într-o confruntare cu o fabricå de 150 de milioane. “De aceea, în 2021, atunci când a trebuit så negociem Planul Na¡ional Strategic, am tratat cu reprezentan¡ii Comisiei Europene ridicarea procesårii la nivelul de sus¡inere publicå din fondurile europene. România a cerut 15 milioane, s-au stabilit 10 milioane, nu a fost deloc råu, ci era de patru ori mai mult decât înainte.

Viorel PATRICHI ªi am mai re¡inut un detaliu spus de Adrian Chesnoiu. ¥n România, existå înscri¿i la APIA în anul agricol 2022 peste 730.000 de fermieri, din care aproximaiv 5.000 utilizeazå 30% din suprafa¡a agricolå a ¡årii ¿i produc 70% din cantitatea totalå de cereale. Restul de 730.000 utilizeazå 75% din suprafa¡a agricolå a ¡årii, dar produc doar 30% din cantitatea de cereale.

HORTICULTUR|

Hran\ s\n\toas\ [i mediu curat cu produsele biologice Andermatt Biocontrol Andermatt Biocontrol România a participat ca partener la cea de-a III-a edi¡ie a evenimentului Dezvoltarea ¿i Consolidarea Sectorului Legumiculturii din România, organizat de OIPA “ProdCom Legume-Fructe” pe 8 decembrie 2023, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumiculturå ¿i Floriculturå Vidra - Ilfov. Andermatt Biocontrol România face parte din Andermatt Grup AG, una dintre cele mai importante companii de protec¡ie biologicå a plantelor la nivel mondial. În calitate de organiza¡ie reprezentativå a sectorului, reunind 255 de organiza¡ii ale producåtorilor de legume, fructe, flori, ciuperci, cât ¿i procesatori, OIPA “ProdCom Legume-Fructe” sus¡ine ¿i î¿i propune så lanseze o serie de evenimente dedicate dezvoltårii ¿i consolidårii legumiculturii ¿i, totodatå, formarea unei comunitå¡i de expertizå în domeniu. La evenimentul de la ICDLF Vidra au participat reprezentan¡i ai mediului de afaceri ¿i asociativ, ai mediului academic ¿i de cercetare, ai institu¡iilor financiare, de asiguråri, ai companiilor de consultan¡å, precum ¿i reprezentan¡i ai institu¡iilor publice relevante pentru sectorul horticol. Gheorghe Vlad, pre¿edintele OIPA “ProdCom Legume-Fructe”, a precizat: “Colaborarea organiza¡iei noastre cu Andermatt Biocontrol România înseamnå fructe ¿i legume sånåtoase, pentru cå vorbim de produse de protec¡ia plantelor bio24

logice, despre tratamente biologice în culturi conven¡ionale ¿i/sau ecologice în controlul bolilor ¿i dåunåtorilor, pentru ob¡inerea de fructe ¿i legume fårå reziduuri”. Liliana Ionescu, CEO Andermatt Biocontrol România, a declarat: “Viziunea noastrå este «Hranå sånåtoaså ¿i Mediu sånåtos - pentru to¡i!». Scopul companiei noastre este acela de înlocuire a pesticidelor chimice cu alternative biologice bune, cum ar fi produsele microbiene, substan¡ele naturale ¿i baculovirusuri. În urmå cu mai bine de 30 de ani, Andermatt Grup AG a început prima produc¡ie de produse de protec¡ie a plantelor pe bazå de baculovirusuri. Aståzi, måsurile de control biologic sunt utilizate pe scarå largå, ¿i nu doar ca o solu¡ie în agricultura ecologicå, ci s-au

dovedit a fi ¿i un instrument extrem de eficient în cadrul programelor de combatere integratå în agricultura conven¡ionalå, pentru o produc¡ie alimentarå ecologicå ¿i fårå reziduuri. Astfel men¡inem un mediu cât mai curat ¿i mai sånåtos. Ne propunem så aducem în România solu¡ii de biocontrol deja consacrate ¿i utilizate de fermierii din întreaga lume, solu¡ii provenite atât din portofoliul Andermatt, cât ¿i de la partenerii grupului”. Este cunoscut cå din ce în ce mai mul¡i consumatori solicitå alimente fårå reziduuri ¿i în conformitate cu standardele care respectå mediul înconjuråtor. Datoritå expertizei în domeniul cercetårii ¿i dezvoltårii, grupul Andermatt oferå agricultorilor din întreaga lume pro-

Profitul Agricol 48/2023

HORTICULTUR| duse ¿i servicii biologice de înaltå calitate, reprezentând solu¡ii alternative la pesticidele ¿i îngrå¿åmintele conven¡ionale. În cadrul evenimentului organizat de OIPA “ProdCom Legume-Fructe” la ICDLF Vidra au fost prezentate fungicidele biologice Vitisan, Vitiprotect ¿i Botector, care au ac¡iune preventivå ¿i curativå împotriva unei game largi de boli, fiind omologate la o serie de culturi fårå riscul de apari¡ie a rezisten¡ei ¿i fårå reziduuri în produc¡ia recoltatå. Insecticidele biologice polivalente NeemAzal-T/S ¿i NeemPro, pe bazå de extras de azadiractinå, controleazå eficient un spectru larg de dåunåtori (afide, trip¿i, omizi, musculi¡a albå, acarieni etc.) fårå a afecta organismele utile. Spruzit, un nou insecticid care va fi lansat în 2024, produs pe bazå de pyretrin, are efect de ¿oc asupra unei multitudini de insecte dåunåtoare, inclusiv a acarienilor în toate stadiile de dezvoltare (ou, larvå ¿i adult). De asemenea, în 2024 vor fi lansate încå douå produse biologice pentru toate culturile agricole ¿i horticole, Sluxx HP ¿i Menorexx, care fac parte din grupa moluscocidelor, pentru controlul melcilor ¿i limac¿ilor. Solu¡iile biologice de protec¡ia plantelor din portofoliul Andermatt vin în sprijinul cultivatorilor de legume ¿i pot fi integrate în programele de tratament conven¡ionale, asigurând o protec¡ie optimå cu ob¡inerea unei recolte fårå reziduuri, precum ¿i men¡inerea unui mediu cât mai curat ¿i sånåtos.

Profitul Agricol 48/2023

Ghidul pentru digitalizarea agriculturii Agrinnovator, un grup de fermieri tineri ¿i bine pregåti¡i, pasiona¡i de tehnologie ¿i agribusiness, a lansat såptåmâna trecutå Ghidul pentru digitalizarea agriculturii, un îndrumar oferit gratuit tuturor fermierilor. Scris de tineri fermieri entuzia¿ti, ace¿tia î¿i propun så îi ajute ¿i pe cei mai pu¡in familiariza¡i cu tehnologia så î¿i digitalizeze fermele ¿i så fructifice numeroasele beneficii ale solu¡iilor tehnologice de ultimå genera¡ie. Pentru cå, spun ei, poate nu acum, dar în viitorul foarte apropiat, digitalizarea va permite în primul rând controlul de la distan¡å. Cu energia debordantå a tinere¡ii, autorii ghidului vorbesc despre cum în ferme se vor gåsi senzori, drone, inteligen¡å artificialå, internet of things (acel internet special care leagå între ele douå obiecte compatibile), big data (baze de date), tehnologia blockchain (folositå aståzi la criptomonede), totul pentru a colecta, procesa ¿i

analiza date cu scopul de a îmbunåtå¡i opera¡iunile din fermå, procesul de luare a deciziilor ¿i productivitatea. Cum ar fi ca tractoarele cu GPS så lucreze în ture continue, sta¡iile meteo så stabileascå împreunå cu inteligen¡a artificialå efectuarea anumitor opera¡iuni (tratamente, iriga¡ii, intrat la recoltare), în timp ce senzorii så trimitå seturi de date cåte dealerii de utilaje (în caz cå se stricå tractorul), cåtre traderi, dacå vre¡i så vinde¡i, cåtre sistemele de analizå avansatå care deja vå pot modela urmåtoarele culturi? Mie unul mi-au adus aminte de un banc. Se zice cå marele savant rus Miciurin lucra la îngemånat grâul cu pirul, ca så facå ¿i grâul plantå perenå. A¿a, nu mai trebuia så mergem la semånat, ci doar la recoltat. Dar tinerii ace¿tia inimo¿i s-ar putea så fie mai aproape de adevår decât Miciurin.

Arpad DOBRE

CULTURI VEGETALE

Intrarea în iarn\>

apa trece, problemele r\mân Col¡ii deznådejdii din octombrie, când seceta persista ¿i rapi¡a pårea compromiså, s-au tocit odatå cu ploile cåzute în ultimele douå luni. Înså culturile sunt doar pe alocuri pregåtite de intrarea în iarnå. Plantele abia råsårite ¿i firave ar avea nevoie de încå o såptåmânå-douå cu temperaturi pozitive ¿i apoi de un strat de zåpadå protectoare. Miza e uria¿å: mul¡i fermieri zgreap¡ånå la fundul sacului gol, dupå un an cu produc¡ii mici, ob¡inute cu costuri mari ¿i valorificate în pierdere.

Raul Mårun¡oiu: “Sunt ca un pompier care are de ales ce incendiu trebuie stins primul” La Såcele, Constan¡a, unde Raul Mårun¡oiu lucreazå 1.400 ha, rezerva de apå din sol s-a refåcut dupå aproape 200 de litri/mp în ultima lunå. Înså odatå cu ploile s-a instalat ¿i sezonul rece. Såptåmâna trecutå, temperaturile din timpul zilei au oscilat între douå ¿i 13 grade, iar såptåmâna asta valorile pozitive se men¡in. Totu¿i, suma gradelor utile fiind foarte micå, plantele evolueazå foarte încet. Ca atare, culturile de grâu ¿i orz sunt abia în stadiul de germinare ¿i råsårire 26

incipientå, fiind foarte vulnerabile în cazul unui înghe¡. Rapi¡a e deja “duså”. O brumå de ploaie, de 5 litri/mp, cåzutå dupå semånat, a påcålit-o så råsarå, apoi s-a uscat. Pe o solå a primit 27 de l/mp, înså în timp foarte scurt, de ordinul minutelor. S-a format o crustå pe care nici tåvålugul inelar nu a putut-o rezolva. S-au format ravene, apoi påmântul s-a frânt ¿i a luat-o la vale... În locul rapi¡ei întoarse, Mårun¡oiu a semånat grâu ¿i orz, atât cât i-a permis rota¡ia, conform constrângerilor din PNS. Astfel, suprafa¡a cultivatå cu påioase a crescut cu aproape 200 ha fa¡å de anul precedent. În rest, va trebuie så semene floarea-soarelui, la primåvarå, de¿i nu-¿i mai dore¿te aceastå culturå în asolament. “¥n zona mea, prå¿itoarele nu mai dau randamente. Anul trecut, floarea a dat 240 de kg/ha, iar porumbul l-am treierat cu discul. A trebuit så respect procentele: cultura principalå så nu fie mai mult de 75%, nu mai mult de 50% monoculturå, iar cele douå împreunå så nu fie mai mult de 85% din fermå”. A fost nevoit ¿i så lase 80 de hectare de pârloagå. Dacå s-ar fi dat derogare, singura culturå pe care ar fi putut-o semåna la primåvarå ar fi fost tot floareasoarelui. Înså pe terenul låsat pârloagå a cultivat rapi¡å în sezonul precedent. Pe Mårun¡oiu nu-l mul¡ume¿te varianta cu 7% culturi fixatoare de azot, în loc de 5% pârloagå. Pentru lucernå spune cå nu are pia¡å, soia este excluså din cauza lipsei iriga¡iilor, iar mazårea nu poate fi valorificatå în câ¿tig. Recordul de produc¡ie l-a avut în 2021: 3,4 t/ha, dar a vândut cu doar 1 leu/kg. Iar acum pre¡ul e ¿i mai jos, la 70 de bani/kg. Cu o produc¡ie de 3 t/ha ar ob¡ine 2.100 de

lei/ha, în condi¡iile în care doar såmân¡a îl costå 1.200 de lei/ha. A¿adar, “baza ¿i nådejdea” råmân cele 620 de ha cu grâu ¿i 340 ha cu orz. În anul încheiat, produc¡iile au fost de 3 t/ha la grâu, 4 t/ha la orz, 1,5 t/ha la rapi¡å (pe 300 ha), pe lângå cele 240 de kg/ha de floare (pe 37 ha), 0 kg/ha porumb (pe 43 ha), 300 kg/ha mazåre. Produc¡ii proaste, chiar dacå ceva mai bune ca cele din 2020. Având în vedere pre¡urile de valorificare, raportate la costurile de produc¡ie, a rezultat o pagubå de 60%. “Anul se încheie cu conturi goale ¿i datorii neachitate. Fac tot timpul calcule, discut cu contabilul de cinci ori pe zi, så vedem ce plåtim, ce luåm pe datorie. Procedez ca un pompier care ac¡ioneazå unde e vâlvåtaia mai mare ¿i laså pe mai târziu focul care încå nu s-a înte¡it”. Investi¡iile în culturi sunt în regim de “avarie”. A renun¡at complet la complexe ¿i a redus ¿i fertilizarea cu azot. A redus drastic ¿i bugetul pentru mentenan¡a utilajelor. Sunt probleme ¿i cu încasarea sumelor cuvenite de la stat. “Am primit doar plata de bazå (BISS), acei 95 de euro/ha, ¿i nu pe toatå suprafa¡a, ci doar pe 1.200 ha. Pe cealaltå firmå, cu suprafa¡å mai micå, nu am încasat nimic ¿i nici nu sunt semnale cå voi încasa ceva pânå la finele anului. În plus, nu s-a achitat subven¡ia pentru zonå defavorizatå. Înverzirea nu se ¿tie când se plåte¿te. Am ¿i pachete de agromediu care nu se ¿tie când se plåtesc. ANT-urile intrå târziu ¿i sunt insignifiante. Nu se acordå subven¡ie pentru motorinå, pentru terenul pârloagå, fiindcå nu existå norme. Car hârtii ¿i poze cu geoloca¡ie la APIA, ca så probez cå acolo unde am declarat orProfitul Agricol 48/2023

CULTURI VEGETALE zoaicå am avut orzoaicå ¿i nu sfeclå sau ce a mai crezut cå vede satelitul”. Situa¡ia lui Mårun¡oiu nu e deloc singularå în zonå. Fermierii mici, care lucrau 30-60 ha, sunt deja sco¿i din joc ¿i îl contacteazå cu oferte de vânzare a suprafe¡elor de¡inute. Înså, pe lângå faptul cå abia gåse¿te bani de salarii, Mårun¡oiu nici nu-¿i mai dore¿te asemenea investi¡ii. A ob¡inut amânare de platå la leasinguri pentru utilaje. Chiar a¿a ¿i cu toate reducerile de costuri, tot nu ies socotelile. “Noroc cå nu sunt îndatorat excesiv, inputurile le-am achitat pe anul trecut ¿i le voi lua pe datorie doar pentru anul acesta. Dar e limpede: ca så putem continua cu ferma, e obligatoriu ca anul agricol 2023-2024 så fie unul bun. Singura speran¡å e în produc¡iile mari, fiindcå semnalele de pe burse nu sunt deloc încurajatoare”.

Cezar Mustea¡å: “Doar cu vegetal nu mai merge!” Pentru Cezar Andrei Mustea¡å, din ºibåne¿ti, Ia¿i, sezonul 2022-2023 a

fost cel mai greu an dintre cei 21 de când face agriculturå (s-a apucat la 18 ani). Chiar ¿i a¿a, îl încheie cu profit marginal, pe seama unor produc¡ii bune la grâu ¿i orz. Grâul furaj l-a ¿i valorificat cu pre¡ relativ bun raportat la ofertele din pia¡å: 90 de bani/kg. “Sunt un caz fericit, cå n-am leasinguri, astfel încât ¡in mai bine sub control costurile”. Prin urmare, ¿i-a permis extinderea suprafe¡ei. Anul trecut lucra 250 ha, 100 proprietate. Acum, a ajuns a 270 ha, 110 în proprietate. ªi ar mai vrea så achizi¡ioneze 7 ha, dacå ob¡ine un credit de la CEC, pe 16 ani. Înså cam aici se terminå ve¿tile bune. Situa¡ia din câmp nu e prea bunå, råsårirea la grâu fiind neuniformå, pe alocuri incipientå. Rapi¡a a scos-o din asolament, considerând-o loterie. Anul trecut a fåcut 3,5 t/ha ¿i a vândut-o cu 4.050 lei/t. Anul åsta aråta senza¡ional în primåvarå. Dar temperaturile scåzute ¿i vântul din timpul polenizårii, coroborate cu scåderea popula¡iilor de albine din zonå din cauza unor probleme din timpul iernii, apoi înghe¡urile târzii care au dus la avortarea primelor etaje de flori, au restrâns produc¡ia la doar 2,4 t/ha. “Am ¿i valorificat-o cu numai 1.800 de lei/t, în condi¡iile în care doar cu ma¿ina de erbicidat am avut ¿ase «ex-

cursii» pe câmp. A¿a cå prefer orzul riscuri mai pu¡ine, investi¡ii mai pu¡ine, bani siguri. E adevårat, a scåzut ¿i pre¡ul lui - anul trecut l-am dat cu 1,5 lei/kg, anul acesta e 65 de bani ¿i am råmas cu stoc de 700 de tone. Crescåtorii de porci din zonå s-au obi¿nuit så se aprovizioneze cu marfå din Ucraina, mult mai ieftinå. Iar så-l duci în Constan¡a, cu 200 de lei/t, e pagubå”. E deranjat de interdic¡ia de monoculturå, fiindcå are un teren unde ar fi ideal så cultive porumb. Din cauza secetei, cultura de anul åsta n-a valorificat corespunzåtor îngrå¿åmintele. Atât cât a fost, a trebuit så fie recoltatå târziu tardiv pentru a se putea folosi o culturå intermediarå, care så permitå revenirea cu porumb. Analizând toate aceste probleme, Mustea¡å conchide cå nu mai e profitabilå cultura vegetalå, iar fermierii sunt obliga¡i så gåseascå solu¡ii pentru diversificare, pentru valoare adåugatå. Deocamdatå, s-a în¡eles cu un fermier vecin så testeze porumbul zaharat, legume (broccoli), furaje. Dar s-ar duce ¿i spre zootehnie, fiind tentat de proiectele de dotare a fermei finan¡ate cu 65% fonduri europene. “A¿ face o fermå de 600 de F

Robert VERESS

Silviu Mihai: “Sunt optimist la intrarea în noul an!” Alta e situa¡ia în ferma de 1.500 ha, din Iazu, Ialomi¡a, administratå de Silviu Mihai, pre¿edintele ACCPT. Anul se încheie cu profit - chiar dacå unul diminuat cu 60% fa¡å de sezonul precedent, iar premisele pentru 2024 sunt excelente. “Putea fi mult mai bine, dar, pe lângå costurile dublate, produc¡iile la neirigat au fost foarte mici. De exemplu, 1,7 t de porumb/ha media la neirigat, fa¡å de 5 t/ha în 2022. ªi produc¡ia la irigat, de 13 t/ha, a fost mai micå cu 1,5 t/ha fa¡å de 2022”. De la 1 septembrie pânå acum au cåzut 200 de l/mp. Mihai a intervenit ¿i cu iriga¡ii, pe 200 ha de grâu ¿i 70 ha de rapi¡å. “Am avut apå pe canal, ca niciodatå, pânå la 1 noiembrie. Felicit ANIF fiindcå sProfitul Agricol 48/2023

a ¡inut de cuvânt!”. Rapi¡a (330 ha), grâul (500 ha) ¿i orzul (40 ha) aratå aproape optim pentru iernat. Grâul e înfrå¡it, iar rapi¡a chiar s-a dezvoltat excesiv ¿i a necesitat aplicarea unui fungicid cu regulator de cre¿tere (Caramba). Anul acesta nu va cultiva floareasoarelui. În locul ei a semånat orz. În schimb, a mårit suprafa¡a de soia, având posibilitatea de a o iriga. A început så testez no-till pe câteva parcele, în total 200 de ha, la porumb ¿i soia irigate. Dar cea mai mare parte a fermei råmâne la minim till. “Voi testa no-till cinci ani de zile, înainte de a lua o decizie de trecere cu toatå ferma”. 27

CULTURI VEGETALE vaci, cu un mix de vaci de lapte ¿i de carne, fiindcå, având în vedere tehnologiile moderne, cre¿terea lor nu mai e a¿a de complicatå, m-a¿ descurca cu 5-6 angaja¡i. Problema e de unde scot eu un milion de euro partea mea ¿i apoi så mai cumpår ¿i animalele”. O altå variantå ar fi o îngrå¿åtorie de porci, în cazul în care planurile guvernamentale de finan¡are a fermelor de scroafe se vor concretiza ¿i vor conduce la scåderea pre¡ului purceilor.

Georg Bardeau: “Costurile logistice sunt uria¿e!” Grupul Banat Agri (11.000 ha) a terminat anul în profit doar gra¡ie activitå¡ilor comerciale. Sectorul vegetal a fost, înså, în pierdere. “Anul trecut am avut pre¡ul Matif minus 30 de euro, acum este Matif minus 80 de euro, fiindcå trenurile sunt ocupate, iar barjele transportå mårfuri din Ucraina”, spune Georg Bardeau, ac¡ionar principal al grupului. Bardeau crede cå fermierii români sunt îndreptå¡i¡i så cearå una din douå: fie instituirea unor cote de tranzit pentru mårfurile din Ucraina, fie compensa¡ii pentru pierderile de profitabilitate cauzate de prezen¡a mårfurilor ucrainene. “Portul Constan¡a, dacå suportå un tranzit de 12 milioane de tone ¿i 10 milioane de tone vin din Ucraina, nu mai are cum så primeascå 5 milioane de tone din România. Ce a fåcut guvernul cu licen¡ele de import este praf în ochi. Trebuie så ne asiguråm cå ¿i mårfurile noastre pot pleca din ¡arå”. Cu excep¡ia unor atacuri de ¿oareci, care au distrus cam 30% din cultura de rapi¡å, pe 200 de ha, starea câmpului este bunå. În schimb, economic, zona este sub presiune. “Sunt multe ferme de vânzare în zonå, mereu primim oferte. Anul trecut 28

am fi cumpårat, dar acum trebuie så refuzåm”. Traian Dogar, administratorul grupului de ferme, explicå de ce situa¡ia e complicatå în acest moment. “Costurile au fost între 1.200 ¿i 1.500 de euro/ha. Am avut inunda¡ii pe 1.000 de ha, grindinå pe 600 ha, ploi abundente care au dus la formarea de cruste. A trebuit så reînfiin¡åm 800 de ha de rapi¡å. Produc¡iile nu au fost proaste, dar nici grozave: 5,8 t/ha la grâu, 2,8 t/ha la rapi¡å. Înså, cu toate aceste probleme ¿i în condi¡iile în care, acum, valorificarea grâului se face cu 180 de euro/t, profitul este exclus”. Soia a fost singura culturå profitabilå în 2023, cu o medie de 3,3 t/ha. Produc¡ia la floarea-soarelui a fost dezamågitoare - doar 2 t/ha. Porumb boabe nu se cultivå. Doar porumb siloz, care a dat o produc¡ie bunå, între 40-50 de t/ha. Acesta a fost valorificat în fermele proprii de vaci, care au suferit ¿i ele în urma pråbu¿irii pre¡ului laptelui în luna aprilie, de la 3 lei la 1,65 de lei. Dogar va reduce anul viitor de la 200 la 150 de kg doza de azotat de calciu ¿i amoniu CaN/ha. ªi va introduce îngrå¿åmintele starter la culturile de primåvarå. Altå modificare strategicå este reducerea suprafe¡ei cultivate cu floareasoarelui ¿i cre¿terea suprafe¡elor pentru culturile de toamnå (rapi¡å ¿i grâu). Astfel s-a ajuns la 5.000 ha de grâu, 200 ha de orz, 2.100 ha de rapi¡å. Dogar mårturise¿te cå anul acesta a învå¡at o lec¡ie durå: nu se mai poate face agriculturå fårå investi¡ii în instrumente de limitare a pierderilor de produc¡ie. “Må refer la hedging, un instrument oferite de burse, pentru a te proteja de oscila¡iile de pre¡uri. Pia¡a fiind volatilå, hedgingul func¡ioneazå ca o asigurare. Are un cost, så zicem 10 euro/t, dar, în caz cå pre¡ul grâului o ia la vale, e¿ti la adåpost. În trecut, când agricultura era mai liniarå, lucrurile mai stabile, asemenea instrumente påreau inutile, excesive. Acum au devenit obligatorii”.

Florin Tiutiu: “Am redus investi¡iile” Pre¿edinte al Clubului Fermierilor în perioada ianuarieiunie 2023, Florin Tiutiu administreazå 5.500 ha în jude¡ele Olt ¿i Teleorman. De¡ine ¿i o fermå de porci cu o produc¡ie de 40.000 de capete/an, precum ¿i ferme mai mici de oi, capre ¿i vaci. Chiar dacå ploile au venit târziu, la începutul lunii noiembrie, ¿i cantitativ au fost mai slabe ca în alte regiuni, respectiv în jur de 100 de l/mp, grâul (2.300 ha) ¿i orzul (700 ha) au råsårit uniform ¿i au densitate corespunzåtoare, plantele fiind pregåtite de iernare chiar dacå nu sunt înfrå¡ite. În schimb, probleme sunt la rapi¡å. A înfiin¡at 1.250 ha. Semånatå devreme, a prins o ploaie de 15 l/mp în septembrie ¿i a råsårit, iar acum e dezvoltatå. Cea care a råsårit dupå ploile din noiembrie acum e firavå, în 2-3 frunze ¿i depinde de evolu¡ia vremii în continuare dacå va råmâne viabilå. Fiindcå nu poate iriga ¿i nici combate ar¿i¡a, produc¡iile sezonului încheiat au fost, din nou, bune în cazul culturilor de toamnå ¿i slabe în cazul celor de primåvarå, cu o medie de 4 t/ha la porumb. A¿a cå a decis så creascå suprafa¡a alocatå culturilor de toamnå, de la 60% la 70%. În mod normal, la ora asta ar fi avut cel pu¡in 30% din necesarul de inputuri în magazii. Înså circumstan¡ele nefavorabile l-au constrâns så-¿i gestioneze altfel cheltuielile. Ca mul¡i fermieri, este deranjat de incertitudinea legatå de pârloagå. “Nu ¿tim dacå mai e cazul så ne facem plan de culturå sau nu, så achizi¡ionåm såmân¡å sau nu. Ar fi mai bine cu varianta Fran¡ei, så po¡i pune fixatoare de azot decât så la¿i påmântul nelucrat”. Profitul Agricol 48/2023

CULTURI VEGETALE

80.000 ha culturi de toamn\ protejate de Agra Asigur\ri Agra Asiguråri a anun¡at primele rezultate pentru sezonul agricol 20232024. Sunt peste 80.000 de hectare de culturi de toamnå asigurare prin Pachetul de Reînsåmân¡are, produsul venind în sprijinul fermierilor pentru a le oferi o protec¡ie extinså împotriva riscurilor imprevizibile. Seceta accentuatå din aceastå toamnå a afectat în mod semnificativ regiunile sudice, respectiv jude¡ele Constan¡a, Teleorman, Dolj, Giurgiu ¿i Olt, generând daune pe aproximativ 74.000 de hectare. Cauza principalå a fost seceta pedologicå în faza de råsårire, care a constituit 97% dintre avizåri. Pentru cele 520 de avizåri de daune înregistrate în Portalul Agra Asiguråri pentru Pachetul de Reînsåmân¡are, exper¡ii au finalizat evaluårile pentru 27 de dosare, compensând fermierii, iar pen-

tru restul de 493 de dosare, procesul de monitorizare este în curs de desfå¿urare. Avizårile au fost deja inspectate de cåtre echipele specializate, iar fermierii urmeazå så fie despågubi¡i dupå reînsåmân¡area culturilor. În ultimii ani, fluctua¡iile de temperaturå ¿i fenomenele meteorologice extreme au amplificat vulnerabilitatea fermierilor, influen¡ând negativ cre¿terea ¿i dezvoltarea culturilor, cauzând daune semnificative ¿i pierderi economice considerabile. Acest context volatil a subliniat importan¡a asigurårilor agricole ¿i necesitatea unor solu¡ii inovatoare, adaptate la nevoile din teren ale fermierilor locali pentru a consolida stabilitatea sectorului agricol în fa¡a acestor provocåri.

Pachetul de Reînsåmân¡are oferå o protec¡ie extinså pentru culturile de rapi¡å ¿i cerealele de toamnå împotriva multiplelor riscuri, precum seceta pedologicå, particulele de nisip antrenate de vânt, crustå sau spålarea solului, înghe¡ul combinat cu seceta finalå de iarnå ¿i dåunåtorii specifici, despågubirile acoperind costurile de reînsåmân¡are în func¡ie de tipul de daunå, între 15% ¿i 20% din suma asiguratå pe hectar, cu limite maxime prestabilite. Pentru a beneficia de aceastå acoperire, fermierii trebuie så încheie poli¡ele pânå la data de 31 august pentru rapi¡å ¿i pânå la 30 septembrie pentru cerealele de toamnå, înainte de înfiin¡area culturii.

Arin DORNEANU

Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asiguråri:

Horia-Adrian Lupu, director general Agra Asigur\ri

“În ultimii ani, am asistat la consecin¡ele devastatoare ale schimbårilor climatice asupra agriculturii române¿ti. Secetele prelungite, inunda¡iile ¿i alte fenomene meteorologice extreme au condus la daune semnificative asupra culturilor, afectând activitatea fermierilor autohtoni. Prin Pachetul de Reînsåmân¡are, ne propunem så asiguråm un pilon solid de protec¡ie pentru agricultorii din România, furnizând o solu¡ie financiarå esen¡ialå pentru a face fa¡å riscurilor imprevizibile. Acest pachet a fost conceput pentru a oferi protec¡ie împotriva unei game variate de pericole care pot afecta recoltele, astfel încât fermierii så poatå gestiona mai bine incertitudinile climatice ¿i så-¿i continue cu încredere ¿i stabilitate activitatea.” Profitul Agricol 48/2023

CULTURI VEGETALE

{oarecele-de-câmp, un pericol pentru zona de vest Seceta crâncenå instalatå în zona de vest începând cu luna septembrie, accentuatå în octombrie ¿i prelungitå pânå în noiembrie, a determinat înmul¡irea microtus arvalis (¿oarecele-de-câmp) cu atacuri devastatoare asupra rapi¡ei, orzului ¿i grâului.

ficiile fitosanitare din Timi¿, Arad ¿i Cara¿-Severin au lansat mai multe avertizåri ¿i pu¡ine solu¡ii în lupta cu acest periculos dåunåtor. ªoarecele-de-câmp este una dintre speciile cele mai dåunåtoare pentru culturile agricole, fiind întâlnit în zonele cu terenul înnierbat, dar ¿i în culturå pânå la atitudini de 750 m. Dåunåtorul preferå clima uscatå ¿i iernile blânde, este foarte asemånåtor cu ¿oarecele de caså ¿i tråie¿te în colonii, a explicat inginer Marius Curescu, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Cara¿-Severin. Drago¿ Bålan, din cadrul Emiliana West Rom, confirmå cå seceta a provocat apari¡ia rozåtoarelor. ªoarecii s-au înmul¡it foarte tare, fiindcå ploile nu au umplut galeriile cu apå ca så îi înece, ca în al¡i ani. “Cred cå a fost una sau douå genera¡ii în plus de rozåtoare anul acesta. Dacå a¡i fi ie¿it pe drumul dintre Timi¿oara ¿i Arad a¡i fi våzut cum circulau ¿oarecii pe câmp”. Unii fermieri din Timi¿ au ob¡inut 5 tone la ha la grâu, produc¡ie medie, în timp ce în al¡i ani produceau ¿i 8 tone. Ei sunt convin¿i cå, în 2023, principala cauzå a reducerii produc¡iei la grâu a

Profitul Agricol 48/2023

fost atacul devastator al ¿oarecilor. ªoarecii-de-câmp se înmul¡esc, în general, de 4-8 ori pe an ¿i de fiecare datå o femelå na¿te, în medie, 4-8 pui (chiar 10-12), care ajung la maturitate dupå 30-60 de zile, dând na¿tere, la rândul lor, altor genera¡ii. Având în vedere cå durata vie¡ii ¿oarecelui-de-câmp este de 18-19 luni, printr-un simplu calcul se poate constata cå dintr-o singurå pereche pot lua na¿tere aproape 10.000 pui pe an. Spre deosebire de hârciogi ¿i popândåi, ¿oarecii-de-câmp nu ierneazå. Ei sunt activi în tot cursul anului, atât ziua, cât ¿i noaptea. Perioada optimå de combatere este primåvara, în lunile martie-aprilie, ¿i toamna, în lunile octombrie-noiembrie, când vegeta¡ia nu este dezvoltatå. Mai multe orificii grupate, 10-15 pe metru påtrat, formeazå o colonie, iar zona înconjuråtoare de vegeta¡ie care a fost retezatå pentru consum reprezintå vatra de atac. Pentru a avea efect, perioada optimå de tratament este atunci când existå peste 5 colonii la ha. Oficiul Fitosanitar Timi¿ recomandå folosirea produsului Arvalin, cinci bucå¡i la galerie activå, sau alte produse omologate de protec¡ia plantelor. Arvalin este un rodenticid sub formå

de momealå gata de utilizare ( boabe de cereale impregnate). Odatå plasate în galerii, momelile ingerate de ¿oareci intrå în contact cu acidul gastric ¿i produc efectul rapid ¿i sigur, cu rezultate în câteva minute. ¥n schimb, cei de la Oficiul Fitosanitar Arad recomandå Ratron GW, 5 momeli pe galerie, cu substan¡a activå 2,5 % fosfurå de zinc. Aceasta este o solu¡ie radicalå pentru evitarea pagubelor cauzate culturilor ¿i paji¿tilor de cåtre ¿oarecele-de-câmp. Ratron GW este o momealå gata de utilizat, cu ac¡iune rapidå ¿i de lungå duratå. Este rezistent la ploaie ¿i nu poate germina. Datoritå noii sale formulåri, ingredientul activ con¡inut în cereale ac¡ioneazå doar la ingerare, pentru a evita suspiciunea rozåtoarelor, oferind în acela¿i timp o siguran¡å suplimentarå. Dupå ingerare, fosfura de zinc se transformå în fosfinå în stomacul rozåtoarelor, în urma ac¡iunii acidului gastric, provocând moartea rapidå în decurs de 1 pânå la 3 ore în func¡ie de mårimea animalului. Odatå ce rozåtoarea este moartå, materialul activ va fi descompus complet, pentru a nu provoca otråvire secundarå.

Gheorghe MIRON 31

CULTURI VEGETALE

Produc]ii frumoase în vestul ]\rii Într-un an dificil, cu secetå pedologicå severå, produc¡iile de floarea-soarelui la nivel na¡ional nu au fost cele scontate de fermieri atunci când începeau campania de semånat. Cu toate acestea, hibrizii Pioneer au confirmat ¿i în situa¡ii dificile. E adevårat, mai mult în Câmpia de Vest, unde cerul nu a fost a¿a zgârcit cu ploile ca în Dobrogea ori Bårågan. “Ne-am fi dorit ca aceastå campanie la floareasoarelui så aibå rezultate mult mai bune, så ne mândrim cu o produc¡ie na¡ionalå mult mai mare, înså de multe ori suntem neputincio¿i în fa¡a capriciilor vremii”, spunea ¿i Maria Cîrjå, marketing manager Corteva. “De aceea vreau så subliniez cât de importantå este alegerea hibrizilor potrivi¡i în func¡ie de zonå, pentru cå, da, în ultimii ani condi¡iile de cultivare s-au schimbat la noi în ¡arå. Asta înseamnå cå fermierii trebuie så fie ¿i mai aten¡i la deciziile pe care le iau în ferme. Cred cå o aten¡ie sporitå în alegerea hibridului potrivit poate salva o campanie dezastruoaså. De fapt, nu cred, ¿tiu cå a¿a este ¿i drept dovadå stau fermierii campioni la floarea-soarelui din acest an. Îi felicit pentru rezultatele ob¡inute atât pe ei, cât ¿i pe to¡i colaboratorii Corteva, pe care vreau så îi asigur cå mereu le vom fi alåturi cu solu¡ii inovatoare care så le sporeascå afacerile.” 32

mite rota¡ia culturilor, un aspect pe care îl considerå foarte important.

Daniel Manea, din localitatea Nådab, jude¡ul Arad, lucreazå 270 ha, din care 40 le-a semånat cu floarea-soarelui. Acum, se poate mândri cu o produc¡ie de 4.000 kg/ha, oferitå de hibridul P64LE99. “Floarea am semånat-o dupå o culturå de porumb, astfel cå am intervenit cu plugul. ¥n primåvarå am pregåtit terenul în douå treceri cu combinatorul ¿i am semånat în data de 1 mai. Atunci am fertilizat pe rând cu 120 kg/ha de azot ¿i 120 kg/ha de îngrå¿åmânt complex 20.20.0. Cultura a primit un erbicid preemergent, dupå care am aplicat Express ¿i încå un erbicid pentru buruienile cu frunzå îngustå. De insecticide, fungicide sau orice altceva nu a fost cazul, i-am dat pace pânå la jumåtatea lunii septembrie, atunci când am recoltat”, a amintit Daniel Manea. Declarându-se este foarte mul¡umit de acest hibrid pe care îl cultivå de mult timp, spune cå vrea så îl foloseascå atâta vreme cât va fi pe pia¡å ¿i îi va per-

Roland Simon, din jude¡ul Timi¿, a ales hibridul P64LE162 ¿i a ob¡inut o produc¡ie de 3.808 kg/ha. Fermierul timi¿ean lucreazå 230 ha, din care anul acesta a semånat 50 cu floarea-soarelui: 30 cu P64LE162 ¿i diferen¡a cu P64LE99. Cultura premergåtoare a fost orzul, jumåtate din suprafa¡å a fost aratå, jumåtate scarificatå, la finalul iernii a discuit, iar înainte de semånat a pregåtit terenul cu combinatorul. “La pregåtirea patului germinativ am administrat DAP - 200 kg/ha ¿i 200 kg/ha de uree, apoi am semånat în jur de 15 aprilie. Am erbicidat de douå ori, prima oarå în stadiul de 2-4 frunze, a doua trecere a fost cu Express, în stadiul de 6-8 frunze, ¿i atunci am administrat ¿i un fungicid. Insecticide nu a fost cazul så administrez. Am recoltat dupå data de 15 septembrie ¿i am fost mul¡umit de produc¡ie, mai ales de hibridul P64LE162, dar ¿i de hibridul P64LE99, care mi-a oferit 3.200 kg/ha, înså, din cauza condi¡iilor, în ultima parte am suferit pierderi, cred cå cca 400 - 500 kg/ha s-au scuturat.” Pentru anul viitor Roland Simion va cultiva hibridul P64LE162 pe 50 ha. Profitul Agricol 48/2023

CULTURI VEGETALE

la floarea-soarelui hibridul P64LE99 este unul stabil, care nu are înlocuitor ¿i pe care îl vom semåna ¿i campania viitoare”, a afirmat Koller Karsten.

Tot în Timi¿, Koller Karsten, din localitatea Voiteg, a ob¡inut o produc¡ie de 3.680 kg/ha cu hibridul P64LE99. Karsten lucreazå cu totul 230 ha. Parcela semånatå cu floarea-soarelui a avut 34 ha, înså din cauza båltirilor, capetele au råmas nesemånate, în jur de 2 ha. Cultura premergåtoare a fost soia. Terenul a fost scarificat în 15 noiembrie, pe 23 aprilie a intervenit cu un disc u¿or, a fertilizat la începutul lui mai cu 130 kg/ha de complex 16:20:0 + sulf, iar urmåtoarea zi a intervenit cu un disc u¿or. Pe 9 mai a semånat 74.000 bg/ha. “Am erbicidat urmåtoarea zi dupå ce am semånat, iar a doua erbicidare a fost la început de iunie, când am dat Express ¿i un insecticid. Am fertilizat în vegeta¡ie cu azotat de amoniu - 150 kg/ha. Urmåtoarea interven¡ie în culturå a fost în 22 iunie, atunci am aplicat erbicid, biostimulator ¿i îngrå¿åminte foliare. La început de iulie am aplicat fungicidul Capartis ¿i un biostimulator, dupå care din nou îngrå¿åminte foliare ¿i biostimulator. Recoltatul a avut loc în data de 22 septembrie ¿i pot spune cå Profitul Agricol 48/2023

Cosmin Bujora din localitatea Dinia¿, jude¡ul Timi¿, a ales hibridul P64LE99 ¿i a ob¡inut 3.600 kg/ha. Lucreazå 1.000 ha, din care cu floarea-soarelui a avut 120 ha, semånate dupå culturå de grâu. “¥ntâi am intervenit cu grouperul, apoi am discuit ¿i am semånat în perioada 15 - 20 aprilie. Am fertilizat cu îngrå¿åmânt complex 18.46.0 - 150 kg/ha ¿i cu uree - 200 kg/ha. Am erbicidat cu Express, am aplicat ¿i insecticid sistemic ¿i de contact, în stadiul de 4-5 frunze, am administrat ¿i un îngrå¿åmânt foliar înainte de înflorire. Recoltatul a avut loc în jurul datei de 25 septembrie ¿i pot spune cå a fost foarte bine anul acesta, am fost mul¡umit de acest hibrid, îl cultiv cred cå de vreo 10 ani pentru cå se preteazå foarte bine la noi în zonå”, poveste¿te pe scurt tehnologia Cosmin Bujora. ¥n urmåtoarea campanie de primåvarå va semåna cca 120 ha tot cu hibridul P64LE99.

3.600 kg/ha a ob¡inut ¿i Ovidiu Boro¿, din localitatea Gåtaia, jude¡ul Timi¿. Boro¿ lucreazå 300 ha, din care floarea-soarelui a semånat anul acesta pe 60 ha. Spune deschis cå cel mai performant hibrid din fermå a fost P64LE162. “Cultura premergåtoare pentru acest hibrid de floarea-soarelui a fost porumbul, astfel cå am arat terenul, apoi l-am pregåtit corespunzåtor cu combinatorul. Am fertilizat la pregåtirea patului germinativ cu 200 kg/ha de uree ¿i am semånat cu 250 kg/ha de îngrå¿åmânt complex triplu 15. Anul acesta am semånat ceva mai târziu, la începutul lunii iunie, dar a fost benefic pentru culturå. Am erbicidat într-o trecere, iar unde a fost nevoie am revenit cu Express în stadiul de 3-4 frunze. Am avut ¿i douå treceri cu îngrå¿åmânt foliar pe bazå de bor ¿i insecticid de contact, prima oarå în stadiul de 4-5 frunze, iar la urmåtoarea inter ven¡ie, atunci când plantele erau mai mari, am adåugat ¿i un fungicid. Nu am fertilizat în vegeta¡ie, nu am prå¿it, aceasta a fost toatå tehnologia. Am recoltat la începutul lunii octombrie, a fost o recoltå bunå, am fost foarte mul¡umit ¿i an de an semån hibrizi Pioneer. Anul viitor cred cå voi semåna floarea-soarelui tot în jur de 60-70 ha”, a precizat domnul Boro¿.

a consemnat Arin DORNEANU 33

CULTURI VEGETALE

Sta]ia de produc]ie a semin]elor Corteva Agriscience de la Afuma]i, Ilfov

P9889, hibridul potrivit în toate fermele Andrei CIOCOIU Category Marketing Manager Seeds, Corteva Agriscience

De aproape 100 de ani, brandul Pioneer a demonstrat întregii lumi poten¡ialul genetic ridicat al hizibrizilor ¿i tot de atât timp dominåm topurile productivitå¡ii cu hibrizii de porumb comercializa¡i. Porumbul marca Pioneer este, în mod firesc, pe primul loc ¿i în preferin¡ele fermierilor din România, iar peste 38% din fermieri aleg “Certitudinea succesului”, cultivând hibrizii no¿tri. Faptul cå în România avem o echipå dedicatå de cercetare, la Afuma¡i, demonstreazå aten¡ia cu care compania trateazå fermierii ¿i dorin¡a de a aduce în pia¡å produse adaptate condi¡iilor locale, care vor valorifica la maximum investi¡iile ¿i încrederea acordatå. Hibridul P9889 demonstreazå cele enumerate mai sus, iar în 2023 ocupå cea mai mare suprafa¡å de porumb cultivatå cu un hibrid în România. P9889 este un hibrid ce apar¡ine grupei 350 FAO, maturitate de interes pentru ¡ara noastrå, perfect adaptat pentru orice tip de tehnologie ¿i zonå în care va fi cultivat. Este un produs ce reu¿e¿te så valorifice la maxim fiecare 34

picaturå de apå, fiind etalonul hibrizilor Optimum AQUAmax, grupa cea mai cunoscutå de hibrizi în toatå lumea, ce au ca ¡intå valorificarea precipita¡iilor, toleran¡a la ar¿i¡å, dar ¿i un sistem prin care pierderea de apå este reduså considerabil. Grupa Optimum AQUAmax reprezintå o necesitate pentru fermierii din România, unde lipsa precipita¡iilor cauzeazå mari pierderi anual. Pentru a fi siguri de reu¿ita în fermå, avem nevoie de minimum de investi¡ii, pentru a produce maximum posibil. Productivitatea acestui hibrid este de neegalat! Practic, aståzi, în intervalul de maturitate 300 - 400 FAO, P9889 este imbatabil, cu un avantaj de minimum 500 kg/ha, atât în condi¡ii nefavorabile, cât ¿i în condi¡ii perfecte. Anul 2023 a fost un an dificil la porumb în toatå ¡ara, iar pentru a exemplifica poten¡ialul excep¡ional al acestui hibrid, amintim produc¡iile ¿i locul acestuia, ob¡inute în 3 loca¡ii: - Dane¿ - jude¡ul Mure¿ - 17.165 kg/ha, U - 15,5% - Dorohoi - jude¡ul Boto¿ani 11.753 kg/ha, U - 15.2% - Varni¡a - Republica Moldova 16.116 kg/ha, U - 8%

Loca¡iile pot fi confirmate de cåtre fermieri ¿i presa prezentå la recoltare, adicå informa¡ie credibilå, ob¡inutå în condi¡ii de fermå, cu tehnologia recomandatå de Corteva Agriscience, de la erbicidare pânå la fertilizare. P9889 a demonstrat cå poate fi cultivat ¿i în fermele în care fertilizarea cu azot este scåzutå (70 kg/ha N s.a.), hibridul reu¿ind o produc¡ie de peste 9 t/ha în rota¡ie cu cereale påioase pe o solå aflatå în jude¡ul Constan¡a, unde precipita¡iile au fost de peste 250 l/mp, de la semånat la recoltat. Evident, rezerva de azot de la cerealele påioase a ajutat, dar randamentul hibridului este incontestabil, indicele de utilizare al azotului fiind unul extraordinar. Pentru fermierii ce î¿i propun fertilizåri sub 100 kg/ha azot substan¡å activå, acest hibrid este recomandarea noastrå numårul 1. Condi¡iile meteo actuale ne îndeamnå cåtre precau¡ie, alegeri cumpåtate, aten¡ia la cele mai mici detalii ¿i utilizarea experien¡ei acumulate, pentru a avea un an reu¿it. Cu siguran¡å alegerea hibridului potrivit reprezintå un pas esen¡ial cåtre reu¿itå, iar P9889 este defini¡ia reu¿itei în cultura porumbului. Profitul Agricol 48/2023

CULTURI VEGETALE

Joa Cardana a ob]inut 3 tone de soia la hectar, în 2023 Portughezul Joa Cardana a cultivat, în 2023, 7.000 de ha, dintre care 400 ha de soia, 400 de orz, 2.200 ha de rapi¡å, 1.600 ha porumb la irigat, 1.300 ha grâu, iar restul cu floarea-soarelui, în jude¡ul Timi¿, la Buzia¿. Spune cå, pentru a cultiva un hectar cu soia, cheltuie cu inputurile 350 de euro. Iar cele mai mari probleme cu care se confruntå sunt ambrozia ¿i scaie¡ii. “Presiunea buruienilor este extraordinarå, dar ne descurcåm, ¿tim cum så le combatem. Avem solu¡ii tehnice. Acestea sunt cele mai eficiente”, a explicat fermierul portughez. Metoda este simplå. Pregåte¿te foarte bine terenul în toamnå, astfel încât primul val de soia så aparå cât mai repede ¿i uniform, încât så se poatå interveni mecanic, dacå va fi cazul. Seamånå la 50 cm pentru cå, dacå e o urgen¡å, så poatå intra cu prå¿itoarea. A aplicat ¿i 1,5 litri de glifosat la ha, dar ¿i un amestec de metribuzil ¿i Dual gold, în preemergen¡å. Aceste metode sunt suficiente så ¡inå sub control ambrozia. La început, aplica numai o substan¡å, dar nu avea efect. Atunci a adåugat ¿i metribuzin defalcat ¿i a reu¿it så controleze ambrozia. Produc¡iile la soia depind de nivelul precipita¡iilor. ¥n 2021 ¿i

Profitul Agricol 48/2023

Joa Cardana (mijloc) [i doi cercet\tori de la SCDA Turda

2022, când a fost secetå mare, Cardana a reu¿it så producå între 1,6 tone - 1,7 tone la ha. Cu totul altceva a fost în 2023, când ploile au cåzut intens ¿i la timp. “Fiindcå a fost apå, am fåcut 3 tone la hectar. E o produc¡ie bunå”. În anii seceto¿i la densitå¡i de 500.000 de semin¡e la ha, plantele suferå mult, este afectatå germina¡ia, iar soiurile mai timpurii nu ajung la maturitate. În schimb, soiurile care ramnificå foarte bine ¿i sunt mai izolate reu¿esc ¿i rezistå så aducå boabele la maturitate, datoritå spa¡iului de nutri¡ie. “Dacå scådem la 350.000 - 450.000 de plante/ha, atunci fructifica¡iile vor fi mult mai mari, iar produc¡iile mai bogate”. Pentru un producåtor sunt douå argumente foarte puternice pentru a cultiva aceastå plantå. În primul rând, este o culturå care fixeazå azotul în sol, iar în

al doilea rând, are mare cåutare la procesatori. Pia¡a nu e o problemå. Tona se vinde cu 465 dolari sau cu 400 euro. Totu¿i, producåtorii locali au început så intre în competi¡ie directå cu soia modificatå genetic importatå din Ucraina. De aceea, în 2022, pre¡ul s-a pråbu¿it cu 50 de euro dupå ce din ¡ara vecinå, a intrat pe pia¡a noastrå cantitå¡i mari de soia ieftinå modificatå genetic, care a fost vândutå la pre¡uri de nimic. În 2023, Cardana a cultivat soiurile Raluca, Onix ¿i Diana de la SCDA Turda. Raluca a fost cam des, dar a reu¿it så ramnifice bine ¿i så ¿i producå astfel cu succes. A avut ¿i germina¡ie bunå. Productivitatea depinde de grupa de maturitate. Diana ¿i Onix, timpurii, au dat peste 4.000 de kg.

Gheorghe MIRON

CULTURI VEGETALE

Situa]ia reglement\rii plantelor NGT-1 la nivel mondial

Cristina CIONGA, director-adjunct FAPPR

Proiectul de regulament urmåre¿te så scoatå de sub regimul de reglementare GMO (adicå de sub Directiva 18/2001) anumite categorii de plante NGT (pe cele din categoria 1, a¿a-numitele NGT-1), care sunt similare cu cele conven¡ionale. Centrul de cercetare al Comisiei Europene (JRC) a confirmat de mai multe ori cå nu este posibil så se identifice modul în care au fost create plantele NGT-1 ¿i acest lucru a generat propunerea Comisiei de (ne)reglementare. În plus, EFSA a confirmat cå plantele de culturå asemånåtoare celor conven¡ionale au acela¿i profil de risc precum speciile cultivate conven¡ionale ¿i cå în unele cazuri existå chiar mai pu¡ine tråsåturi nevizate (off-target). Existå anumite riscuri în ameliorarea conven¡ionalå, dar procesele pe care companiile de ameliorare le-au pus în aplicare asigurå cå numai produse sigure ¿i nutritive sunt puse pe pia¡å. Cerin¡e suplimentare pentru culturile NGT similare celor conven¡ionale ar fi discriminatoriu, deoarece acestea au un profil de risc identic exact pe baza metodei prin care au fost produse. Principalul motiv pentru propunerea fåcutå de Comisia Europeanå (CE) privind NGT au fost provocårile legate de posibilitatea de a aplica trasabilitatea, etichetarea ¿i cerin¡e speciale de 36

coexisten¡å pentru aceste produse NGT din categoria 1. Acest lucru ar fi imposibil atunci când produsele NGT nu se pot distinge de plantele conven¡ionale. Cerin¡ele de trasabilitate ¿i etichetare ar reintroduce problemele de aplicare, a¿a cum au fost deja identificate de studiul CE. ¥n acest context, nu existå un risc real ca România så piardå pie¡e de export pentru cereale/oleaginoase dacå va cultiva NGT-1 dupå adoptarea regulamentului, deoarece acestea nu sunt detectabile. De altfel, pie¡ele asiatice depind de exporturile de produse agricole din UE, SUA, America de Sud, deci este de a¿teptat cå vor adopta un regim de reglementare similar cu cel al marilor producåtori. Dintre ¡årile care reprezintå destina¡ii tradi¡ionale pentru România, doar Israelul a adoptat deja un regim de reglementare, care este, de altfel, unul similar cu cel din America de Nord ¿i America de Sud, cu o abordare de la caz la caz ¿i cu excluderea unor categorii de produse de la legisla¡ia GMO. Pentru majoritatea ¡årilor care urmeazå defini¡ia protocolului Cartagena, NGT-urile nu sunt OMG - ¿i nu doar cele din categoria 1, ci ¿i multe dintre produsele categoriei 2. Acestea vor intra în UE fårå nicio etichetare, dacå autoritå¡ile nu înva¡å cum så le detecteze. Pe de altå parte, dacå propunerea de regulament nu s-ar adopta, NGT-1 ar continua så fie reglementate complet ca OMG-uri, astfel încât, în practicå, fermierii români nu le-ar putea folosi, în timp ce importurile ar ajunge în România, deoarece nu existå metode de identificare disponibile. Pentru informare, în 2004 au ratificat Protocolul de la Cartagena Tunisia, Marocul, Egiptul ¿i Turcia. UE este, la rândul såu, semnatarå.

FAPPR a transmis Ministerului Agriculturii o parte dintre obiec¡iile esen¡iale legate de NGT. 1. Trasabilitatea ¿i etichetarea NGT-1 pânå la capåtul lan¡ului: Prin dereglementarea NGT-1, se ob¡ine scoaterea acestora din OMG ¿i includerea în conven¡ional. Prin urmare, aprobarea regulamentului european presupune exact eliminarea trasabilitå¡ii NGT-1, pentru cå acesta este recunoscut drept conven¡ional. Ecologicul, ca ¿i pânå acum, trebuie så aibå trasabilitatea sa proprie, nu NGT-1. 2. Måsuri de coexisten¡å ¿i analize de laborator pentru identificarea NGT-1: Acestea ar fi un nonsens, pentru cå NGT-1 nu se poate diferen¡ia prin analize de conven¡ional. Plantele NGT-1 nu pot fi distinse de plantele ob¡inute prin ameliorare conven¡ionalå. 3. Analize de risc ale fiecårei plante NGT-1 în raport cu sånåtatea umanå, animalå ¿i de mediu: Varietå¡ile NGT-1, conform propunerii, vor fi supuse unui proces de verificare, la care ¿i statele membre ¿i Comisia pot participa (prin formularea de obiec¡ii ¿tiin¡ifice motivate). 4. Asigurarea acceptåri echivalårii NGT-1 de cåtre statele ter¡e (Turcia, Orientul Mijlociu, Nordul Africii). Ministerul a lansat supozi¡ia cå statele importatoare ar putea så nu cumpere NGT-1, dar nu a prezentat nicio dovadå cå ar exista vreo ¡arå care så refuze importurile NGT. Profitul Agricol 48/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Petru Bordean>

Politicienii î[i bat joc de noi Petru Bordean, pre¿edintele Federa¡iei Crescåtorilor de Bovine, spune cå nu mai suportå falsurile din zootehnia noastrå. “Ministrul Florin Barbu ne tot spune cå vom mânca numai lapte românesc, cå a dat foarte mul¡i bani pentru vaca de lapte. ªi a dat pentru vaca de carne câte 100 de euro. Påi vaca de carne presupune acelea¿i cheltuieli ca vaca de lapte? A¿a se duce totul în derizoriu. Ne-a dat avansul exact cât a fost negociat pentru PNS în primul an: 38 de euro. Este o sumå aproximativå pentru cå ANZ încheie controlul administrativ så vadå cât se încadreazå, câte vaci sunt eligibile. În func¡ie de asta, se împarte bugetul, care este de 102,5 milioane de euro pe an, la numårul de animale eligibile. Eu sunt convins cå e blocatå plata finalå ¿i cå ei nu au nici acum numårul exact de vaci eligibile. Ai un buget pe care trebuie så-l dai în func¡ie de animalele eligibile. Au dat avansul din suEu pot suporta realitatea, prefer så ne confruntåm cu ea. De aceea, le urez politicienilor så nu ne mai mintå. To¡i suntem con¿tien¡i cå bugetul ¡årii nu este un sac fårå fund, dar spune, domnule, adevårul! Cå nu suntem infantili. Låsa¡i minciunile! Nu må pot min¡i pe mine care am fost la Timi¿oara în stradå în decembrie 1989... Ce a¿teptåri am avut noi de la democra¡ie ¿i ce a ie¿it? Democra¡ia presupune ¿i îndatoriri, obliga¡ii, apoi så ceri.” 38

Petru Bordean

ma negociatå, nu din suma realå. Foarte mul¡i fermieri nu au mai luat nimic ¿i nu au fost în control ca så fie cumva bloca¡i”, spune Petru Bordean. Fermierul de la Bod, Bra¿ov, sus¡ine cå 2023 a fost un an mai prost decât 2022, de¿i atunci au crescut pre¡urile la motorinå ¿i la curentul electric. “Pre¡ul energiei s-a men¡inut mare, pre¡ul laptelui a scåzut. A crescut acum, dar prea pu¡in. ¥n medie este 2 lei, pre¡ul maxim a atins 2,5 lei, dar se vinde mult lapte cu 1,4 lei litrul. Nu este un pre¡ de supravie¡uire, este o agonie. Sigur cå mul¡i fermieri î¿i vând vacile. Politica mincinoaså este de vinå. Î¿i bat joc de noi. Må sunå unii cå vor så cumpere certificate de origine cå au auzit ei cå se dau bani mul¡i pentru junincile påstrate în grajd. Doamne fere¿te! Vede¡i unde

am ajuns? Eu le-am atras aten¡ia cå au dat milioane de euro la registrele genealogice, fårå så urmårescå ce s-a fåcut cu banii. Acolo e furtul ¿i DNA trebuie så intervinå. Eu am cerut så nu fie distruså Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Dimpotrivå, am spus cå trebuie så li se dea de lucru fiindcå ei sunt singurii inspectori de stat în zootehnie. Ei pot face controale la ferme ¿i la asocia¡ii unde este o minciunå sfruntatå. E foarte grav ¿i DNA trebuie så lege câ¡iva, pânå se face ordine. Eurostat aratå cå România are 3.362 de litri de lapte pe cap de vacå, cea mai proastå produc¡ie din UE. E clar cå direc¡ia de ameliorare merge în direc¡ie gre¿itå. Ministerul Agriculturii nu are viziune. Adicå dai bani fårå så urmåre¿ti ce efect au? Eu asta nu în¡eleg. Sunt interese obscure, pe care noi nu le ¿tim. De aceea, foarte mul¡i crescåtori renun¡å treptat la vacile de lapte. Mai întâi, fermierii reduc efectivele, mai sperå un an, iar le reduc, pânå dispar.” Ferma lui Petru Bordean merge înså bine ¿i omul e mul¡umit. Are 80 de vaci, din care mulge 30, cu o produc¡ie de 2830 de litri în medie pe vacå. “Eu le urez fermierilor så fie mai aten¡i ¿i mai activi în munca lor. Chibi¡area pe la col¡ul stråzii nu schimbå lucrurile. Premierul Ciucå ne-a spus un lucru tran¿ant: «Bå, nu sunte¡i vizibili!» ªi avea perfectå dreptate. Ne convoacå la minister, må duc ¿i må cazez, dupå care må anun¡å cå ¿edin¡a nu se mai ¡ine.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 48/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

România ar putea exporta carne de porc Cei mai încerca¡i fermieri din zootehnia ¡årii noastre råmân crescåtorii de porci. Expu¿i la crize ¿i provocåri continue, au ajuns så-¿i încredin¡eze afacerile hazardului, chiar dacå au fåcut mari investi¡ii în normele de biosecuritate.

“Ce råmâne dacå tragem linie sub 2023? Grea întrebare îmi pune¡i, îmi spune îngândurat Ioan Lado¿i, pre¿edintele Asocia¡iei Producåtorilor de Carne de Porc (APCPR). Unii crescåtori au reu¿it så se fereascå de pesta porcinå africanå ¿i au avut norocul så scape. În prima jumåtate de an, a fost mai bine, pre¡ul cårnii de porc la poarta fermei era mai bun. Înså, începând cu luna septembrie, au revenit båtåile de cap cu pandemia de pestå ¿i pre¡ul s-a pråbu¿it iar ¿i continuå så scadå, afectând profitul fermelor, chiar dacå pre¡ul din galantare a crescut. Noi nu putem influen¡a pre¡ul din magazine. Comisia de Clasificare a Carcaselor nu oferå date în timp real, trebuie adunate pre¡urile de la toate abatoarele ¿i apoi fåcutå o medie, dar pre¡ul la poarta fermei a coborât la aproximativ 9 lei kilogramul în viu”, explicå Lado¿i. În acest timp, crescåtorii mici ¿i samsarii vând porcii cu 16-20 de lei kilogramul în viu, fårå ca activitatea lor så fie fiscalizatå cumva, cum se procedeazå cu fermele comerciale. “Aici trebuie fåcutå o precizare, spune Ioan Lado¿i. Micul crescåtor negociProfitul Agricol 48/2023

Ioan Lado[i, pre[edinte APCPR

azå direct cu cumpåråtorul, cu consumatorul final. Ferma comercialå nu negociazå direct cu consumatorul. Iar pesta continuå så se manifeste la fel ca în to¡i ultimii ¿ase ani: începe så creascå în intensitate primåvara, se amplificå pe toatå durata verii ¿i apoi scade în toamnå. Pe timp de iarnå, scade ¿i mai mult fiindcå aproape to¡i porcii din gospodåriile ¡åråne¿ti, care sunt ¿i cei mai expu¿i, vor fi sacrifica¡i, iar boala nu mai are unde så-¿i facå de cap. Mistre¡ii råmân în continuare prin påduri ¿i prin lunci.” APCPR a fåcut un demers cåtre Comisia Europeanå, cåtre Institutul de “Eu le-a¿ dori tuturor fermierilor så aibå parte de un pre¡ bun ¿i mult noroc ca så evite boala, indiferent din ce asocia¡ie fac parte. Le urez politicienilor så se gândeascå måcar acum, în ceasul al doisprezecelea, cå o ¡arå ca România, care exportå anual milioane de tone de cereale, ar fi putut s-o ducå mult mai bine ¿i så devinå o ¡arå net exportatoare de carne ¿i de produse din carne de porc dacå ei fåceau ce trebuia fåcut”.

Cercetåri Biologice de la Madrid, ce elaboreazå un vaccin, prin care î¿i oferea contribu¡ia la acst efort european comun, dar nu a primit niciun råspuns. “Probabil cå a¿teptau ca solicitarea så vinå de la ANSVSA, autoritatea competentå, de la Guvernul României, iar nu de la o asocia¡ie. Este singura explica¡ie”, crede Lado¿i. Numårul mistre¡ilor s-a mai redus, dar råmâne în continuare mare, de¿i nu ne oferå nimeni date concrete în acest sens. Fondurile de vânåtoare au cerut så fie împu¿cate cu obstina¡ie scroafele pentru a reduce astfel efectivele. Mistre¡ii reprezintå înså o formå de venit pentru fondurile de vânåtoare. Profesorul Ioan Lado¿i nu are dovezi cå mistre¡ii råma¿i ar fi dobândit o formå oarecare de imunizare. Teritoriul fiecårei familii de mistre¡i este bine delimitat, deci riscul contaminårii cu mistre¡i bolnavi este redus. În acest context, fermierii se a¿teaptå la o perioadå economicå absolut neagrå dupå sårbåtori. Ei sacrificå ¿i porci la o greutate mai micå fiindcå ¿tiu cå pre¡urile se vor pråbu¿i din nou.

Viorel PATRICHI 39

CRE{TEREA ANIMALELOR

Gavril\ Tuchilu[> “Zootehnia e previzibil\ [i profitabil\” L-am întrebat pe fermierul de la Agrimat Matca dacå a avut vreo bucurie deosebitå în anul 2023. “Pot så vå spun cå au cåzut aproximativ 63 de litri de precipita¡ii pe metru påtrat. Este cea mai bunå veste pe acest an, cea mai mare bucurie pentru mine, restul... Nu avem alte motive de veselie la sfâr¿itul anului din mai multe considerente: conjunctura na¡ionalå ¿i interna¡ionalå, condi¡iile pedoclimatice. ªi cu asta am zis tot.”

utoritå¡ile nu au fåcut nici în acest an nimic pentru a dirija apele interioare prin sisteme regionale de iriga¡ii ¿i aruncå miliarde pentru despågubiri, se plânge Gavrilå Tuchilu¿. Cu ace¿ti bani, s-ar fi dat în folosin¡å sistemul de la Lunca-Pa¿cani, unde lucrårile barajului au fost finalizate în propor¡ie de 95% încå din timpul premierului Emil Boc. Cu apa Siretului de-aici s-ar putea iriga prin cådere liberå aproape tot podi¿ul Moldovei. Cu apa din barajul uria¿ de la Movileni, de lângå Tecuci, s-ar putea uda toatå platforma Covurluiului, tot prin cådere liberå ¿i cu ni¿te costuri infime, inclusiv terenurile de la Agrimat Matca, pânå la Gala¡i. Guvernan¡ii preferå så reanimeze sistemul energofag de pe vremea comuni¿tilor ¿i pompeazå apa din Dunåre la deal, cu ni¿te costuri enorme. “Este al treilea an de secetå. Må rog la Dumnezeu så plouå. A venit apa din Dunåre mai bine în acest an, dar tot s-a oprit de douå ori: au ars ni¿te cabluri la 40

Gavril\ Tuchilu[

Le doresc spor ¿i sånåtate tuturor agricultorilor din România, dar ¿i minte luminatå celor care diriguiesc aceastå ¡arå, så aibå grijå de agriculturå pentru cå nu este bine deloc. La Mul¡i Ani! intrarea în sta¡ia de pe Dunåre, a durat vreo 10 zile înlocuirea lor, iar pe 10 august, a ars un transformator la jumåtatea jude¡ului ¿i nu am avut apå iar trei såptåmâni înt-o perioadå criticå pentru plante. Fa¡å de anul trecut, am reu¿it så ud 400 de hectare din 5.000. Am avut apå pânå a venit înghe¡ul. Am gândit extinderea iriga¡iilor pânå la 1.000 de hectare pentru anul viitor.” În zona irigabilå, a semånat porumb de siloz dupå triticale ¿i astfel a salvat furajele pentru zootehnie. “Am fåcut 40 de tone de porumb siloz la hectar dupå triticale, iar dupå rapi¡å au ie¿it 46 de tone. Acum am semånat orz ¿i voi pune porumb siloz imediat dupå recoltare. Dacå vom avea apå continuu, vom putea scoate 55-60 de tone de porumb siloz sau 10-12 tone de porumb boabe. Am avut ¿i multe plante sterile din cauza insola¡iei, în procent de 4-5%, chiar ¿i la fermierii care au irigat prin picurare de la Bråila”. Dacå a reu¿it så irige baza furajerå, ¿i rezultatele zootehniei au fost pe må-

surå. În zona irigatå a fåcut cinci coase la lucernå ¿i nu a mai cumpårat furaje. “Pot så fac douå culturi furajere pe aceea¿i suprafa¡å, fårå probleme, dacå am apå. Am crescut efectivele. Am acum 1.740 de capre ¿i 1.760 de vaci. Am ie¿it bine la zootehnie. Trebuie så ¿tii så programezi ¿i cât cheltuie¿ti ca så-¡i råmânå un bånu¡ pentru reinvestire, dar la vegetal cheltuim începând cu 1 iulie ¿i recoltez anul urmåtor ¿i nu ¿tii cât sco¡i. Nu a fost un an normal. Au fost mari fluctua¡ii de pre¡uri la inputuri. Nu po¡i face un calcul previzibil pe câteva luni înainte. Dacå ai iriga¡ii, zootehnia poate fi dirijatå ¿i devine previzibilå, comparativ cu orice culturå mare. Dar dacå laptele vine din Ungaria cu 2 lei ¿i 10 bani, ce så mai facem noi? Noi vindem lapte ¿i la Tecuci, ¿i la Bråila, ¿i pe pia¡a spot din Bulgaria cu 2,2 lei litrul. Cooperativa produce aproape 3 milioane de litri de lapte pe lunå ¿i fabrica încå nu poate så-l proceseze integral”.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 48/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

:mi doresc politicieni care s\ nu-i mai mint\ pe fermieri

Crescåtorul de vaci de la Milcovu ¿i Gologanu, jude¡ul Vrancea, nu vede bel¿ugul de sub brazda anului 2024. “Ar trebui 500-600 de litri de ploaie pe metru påtrat pentru refacerea necesarului din sol în regiunea noastrå. Au secat fântânile ¿i râurile pe-aici. La noi se folosesc tunuri antigrindinå ¿i må tem cå paguba este mai mare, decât dacå nu aveam asemenea instala¡ii. Gonesc norii. Nu ¿tiu dacå Ungaria sau Germania mai folosesc tunurile antigrindinå. Noi nu avem surse de iriga¡ii, dacå mai tråia Ceau¿escu doi ani, ajungea apa ¿i la Gologanu. Am semånat grâul ¿i orzul ¿i au început så råsarå. Orzul este încå în pericol dacå vine gerul, dar grâul rezistå la minus 20 de grade Celsius. Dacå ar fi så trag linie sub anul 2023, totul este pe minus. Produc¡ie nu am avut, dar am plåtit inputurile scumpe. Am fåcut trei tone de porumb boabe la hectar, iar eu ob¡ineam aici ¿apte-opt tone. Nici grâul nu s-a fåcut mai mult de “Eu le doresc tuturor sånåtate în noul an, minte multå ¿i inimå de român. Iar politicienilor mai ales så nu-i mai mintå pe fermieri...”, spune Toader Nea¡å-Împåratu, pre¿edintele AGCTR. 42

trei tone la hectar. Porumbul cel mai prost l-am fåcut siloz a¿a, fårå boabe. Ca anul trecut. Mai salvåm câte ceva cu laptele ¿i carnea. Pre¡ul laptelui a fost 1,70 lei litrul, iar acum este 2,20 lei. Îl dau la o fabricå din Râmnicu-Sårat, primesc banii la timp”, spune Toader Nea¡å-Împåratu. (foto). Asocia¡ia Generalå a Crescåtorilor de Taurine din România (AGCTR) a avut recent alegeri generale. Toader Nea¡å-Împåratu a fost reales pre¿edinte. Fermierul Gheorghe Florea este secretarul general. “Am pregåtit 7 tåura¿i pe care vrem så-i ducem peste douå luni la Semtest Craiova pentru testare. Acolo avem deja 8 tåura¿i pe care îi recoltåm. Nu-i putem påstra pentru cå avem cheltuieli mari cu ei. Taurii care s-au dovedit de nivel mondial au fost cumpåra¡i de Semtest Craiova. Restul i-am dat pentru montå naturalå dupå ce i-am recoltat. Vindem paieta cu 10 lei. Fermierii sunt mul¡umi¡i de performan¡ele urma¿elor acestor tauri. Este vorba de animale aclimatizate la condi¡iile noastre de mediu ¿i de furajare. Fermierii no¿tri cresc vacile în sistem extensiv. Speråm så remediem måsura anun¡atå de ministrul Barbu, care cere sacrificarea vacilor dupå 7 ani. Ideea vine tot de la fermierii mari pentru cå ei taie vacile dupå o lacta¡ie-douå chiar”. Toader Nea¡å-Împåratu are 170 de vaci, din care mulge 100. Nu mai cre¿te efectivele pentru cå este prea multå muncå. Pentru cå nu are furaje de calitate, reu¿e¿te så ob¡inå 20 de litri de lapte în medie pe vacå, dar în anii normali scoate 30 de litri.

Viorel PATRICHI

Avem nevoie cooperative Cooperativa trebuie så aibå reguli de fier dacå vrea så reziste, sus¡in crescåtorii din Some¿-Arie¿. Fermierii cu vaci bolnave trebuie ajuta¡i, iar dacå nu vor, trebuie så plece din cooperativå fiindcå laptele lor poate contamina munca tuturor ¿i submineazå prestigiul cooperativei.

onducerea cooperativei trebuie så practice pre¡uri la vedere fiindcå altfel oamenii se vor îndepårta. Nu este în regulå så dai pre¡uri diversificate pe lapte în func¡ie de apartenen¡a la un grup, ci numai în raport cu calitatea laptelui. Lipsa încrederii, suspiciunea rezonabilå sau patologicå omoarå spiritul de asociere la români. Mi-ar plåcea så cred cå aceste hibe nu se încurajeazå în Cooperativa Some¿-Arie¿, care ¿i-a ales recent un nou pre¿edinte - fermierul Mihai Horvath.

Cåtålin Nicu¿or U¡ din Cåmåra¿u, jude¡ul Cluj, are 100 de vaci. Tatål lui ¿ia dorit de tânår så aibå fermå. Lucreazå 120 de hectare. Cultivå porumb ¿i floareasoarelui pentru arendå. Då zilnic unei vaci o ra¡ie de 5 kilograme de porumb siloz, fân, concentrate ¿i fåinå de porumb. Cam 50 de kilograme de furaje pe zi. Face ¿i tratamente pentru vaci. A terminat liceul, a absolvit ¿coala de însåmân¡åtori a Agen¡iei Na¡ionale de Zootehnie de la Dej, cu o duratå de 9 såptåmâni. “Eu må ocup de vite ¿i tata lucreazå terenul. Bål¡ata nu ne creeazå probleme de sånåtate. Depinde foarte mult de furajare ca så reziste. Am avut în acest an trei reten¡ii placentare. Profitul Agricol 48/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

de cadastru [i de solide ºinem tåura¿ii pânå la 300 de kilograme. Vrem så mai facem un adåpost ca så-i putem ¡ine pânå la doi ani. Atunci e pre¡ul cel mai bun. S-a vândut cu 25-26 de lei kilogramul în carcaså. Când taurul e mai mic, se då cu 35 de lei kilogramul. Pre¡ul e destul de bun pentru cå am vândut ¿i cu 15-18 lei kilogramul taurul în viu, de 300 de kilograme. Dacå ministrul Barbu ne då banii promi¿i pe juninca påstratå, pe hectarul de porumb siloz, ar fi bine. Numai så nu råmânå tot o promisiune electoralå. Acum dåm laptele cu 2 lei ¿i 50 de bani la Napolact (Friesland). Mi-a¿ dori så extind ferma la 150 de vaci, så am måcar 60 la muls. Am accesat un proiect pentru tânårul fermier ¿i am luat 50.000 de euro. Am cumpårat utilaje, animale ¿i påmânt. Avem 60 de hectare terenul nostru”. Acum e cam greu så începi de la zero ca tânår. Fårå subven¡ie, nu mai meritå så ¡ii animale. Vaca abia î¿i acoperå cheltuiala prin pre¡ul laptelui.

fectå, dar îi oferå timp fermierului. ªi un tractor mi-a¿ dori. Am un tractor John Deere ¿i un Valtra secondhand.” Are o fermå de familie, pe care au început-o pårin¡ii cu 20 de ani în urmå, doar cu o vacå. “Tata e ¡åran cu ¿coalå profesionalå. Lucra la Fabricå de Sticlå, iar acum lucreazå cu mine la Romgaz. Avem 100 de vaci Bål¡atå Româneascå cu Ro¿u ¿i Bål¡atå Româneascå cu Negru. Facem parte din Cooperativa Some¿-Arie¿ din 2013”. Gestionarea dejec¡iilor este mai dificlå într-o fermå de familie, comparativ cu fermele mari. Costå foarte mult ¿i proiectele se acceseazå foarte greu, iar ferma de familie este de multe ori în sat. Deac se observå cu ironie cå la noi se dau bani pentru platforme deschise, care vor duce curând crescåtorii în conflict cu localnicii. ¥n timp ce în alte ¡åri din Europa, pânå în 2026, fermierii trebuie så aibå bazinele cu dejec¡ii acoperite ca så producå biogaz ¿i så elimine astfel noxele, iar statul îi ajutå pentru asta. De ce la noi nu se face a¿a, nu ¿tie så råspundå.

Ionu¡ Adrian Deac din satul Geaca, jude¡ul Cluj, vrea så-¿i cumpere robot de muls. “M-ar tenta un robot de muls pentru Adrian Deac lucreazå 105 hectare, cå robotul este viitorul. Nu e solu¡ia per- din care 20 sunt på¿une. Nu mai poate

cre¿te suprafa¡a fiindcå este competi¡ie mare în sat. A luat 40.000 de euro prin programul Tânårul fermier. A cumpårat påmânt cu 10.000 de lei hectarul. A încercat modernizarea fermei cu fonduri europene în 2018, dar nu s-a încadrat. “Cofinan¡area a scåzut, proiectele ¿iau dublat pre¡urile. Singura noastrå ¿anså ar fi så optimizåm produc¡iile ¿i så reducem cheltuielile, dar trebuie bani ¿i pentru asta. Nu avem cadastru. Nu ne ajutå nimeni. Primarii nu au timp, nu vor, ne amânå”, se plânge Deac. A ajuns la o produc¡ie medie de 17 litri de lapte pe zi de la o vacå, cu gråsime 4% ¿i 3,7% proteinå. Trebuie multe legi îmbunåtå¡ite. Fermierii trebuie så vândå ei produsele. “Este prea multå birocra¡ie. Ferma nu este apåratå de stat. Am avut 3 dozatoare de vândut lapte în Gherla. Cumpårau numai båtrânii lapte. Când a început så meargå treaba, ¡iganii mi-au spart toate dozatoarele ¿i poli¡ia nu le-a fåcut nimic pentru cå erau minori. Cåutau bani, nu lapte. Legea nu este de partea noastrå. A¿a cå am decis så închid toate dozatoarele dupå ce am alergat pe la toate institu¡iile ca så le pot deschide. Vindeam 90 de litri în douå zile. Am vândut aparatele”, spune Ionu¡ Adrian Deac. El se vede ¿i pese 10 ani tot crescåtor de vaci. “Eu a¿a sper ca sacrificiile fåcute de pårin¡ii mei ¿i de mine så nu fi fost degeaba. Avem birocra¡ie grea. Orice facturå trebuie înregistratå în maxim 5 zile de la livrare pentru cå noi furåm.” Ur¿ii fac pråpåd printre vaci, chiar dacå muntele cel mai apropiat este la 80 de kilometri. Iar un fermier mic are ¿anse infime så câ¿tige procesul cu un fond de vânåtoare...

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 48/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Zoltan Haller> “Ne ax\m intens pe transplantul de embrioni” În timp ce mul¡i fermieri manifestå rezerve fa¡å de aceastå tehnicå frecventå în fermele occidentale, Asocia¡ia Crescåtorilor de Vaci Bål¡atå Româneascå, tip Simmental (ACVBR-Sim), cu sediul la Hårman, jude¡ul Bra¿ov, a ajuns la 200 de vi¡ele ob¡inute prin transfer de embrioni. “Ne vom focusa mai mult pe partea de embrioni, spune Zoltan Haller, fondatorul acestei asocia¡ii. Ne intereseazå în mod deosebit cre¿terea performan¡elor la vacile de lapte ¿i de carne. Transferul de embrioni trebuie sus¡inut pentru cå cu bani relativ pu¡ini nu se pot ob¡ine rezultate foarte bune. Ele trebuie så se întoarcå în fermele comerciale ¿i så “Poate noul an så ne aducå totu¿i ceva mai bun. 2023 a fost un an de zbatere pentru fermieri, au luptat så supravie¡uiascå. Au fost nevoi¡i så gåseascå variante care så le permitå så ocoleascå provocårile ce le-au stat în cale, pornind de la pre¡ul mic al laptelui la poarta fermei ¿i pânå la inputurile foarte scumpe, la motorina cu pre¡uri oscilante. Situa¡ia nu este favorabilå pentru fermierii crescåtori de vaci. Ei nu se pot bucura de un pre¡ corect la poarta fermei pentru lapte ¿i pentru animale. Le-a¿ ura fermierilor så aibå nervii tari ¿i så strângå din din¡i ca så poatå så råzbeascå în viitor.”

asigure o produc¡ie mare de lapte. Este vorba de fermele care participå la programul de ameliorare al asocia¡iei. Sigur, ne intereseazå så urmårim mai departe confirmarea performan¡elor în lacta¡ie. Avem o activitate continuå de verificare, de înregistrare a datelor în urma controlului performan¡elor în produc¡ie. Existå un calcul matematic în transferul de embrioni fiindcå juninca va repeta performan¡ele pårin¡ilor”. Prin urmare, bel¿ugul de sub plug nu se prea întrevede în zootehnia noastrå, nu existå premise pozitive. ACVBR-Sim a avut o activitate constantå în acest an ¿i a continuat toate proiectele pe care le-a început. ¥n schimb, spune Haller, s-a constituit în ¡arå un fel de mafie a ameliorårii raselor, iar “capo dei capi” este Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. “Este inacceptabil ¿i de nedescris ce s-a întâmplat în 2023. ANZ trebuie reformatå obligatoriu, nu desfiin¡atå, ce se face acum ¿i restructurarea trebuie så înceapå cu directorul general pentru cå este absolut paralel cu toate problemele care ¡in de acea institu¡ie. Nu-l cunosc, dar îl judecåm dupå fapte prin care între¡ine haosul din domeniu”, încheie Zoltan Haller.

Viorel PATRICHI

Banii pentru registrele genealogice Pe 15 decembrie s-a închis depunerea de cereri anuale de solicitare a ajutorului în sectorul cre¿terii animalelor pentru 2024, cereri avizate de cåtre Agen¡ia Na¡ionalå de Zootehnie. Pentru serviciile de întocmire ¿i men¡inere a registrului genealogic al rasei vor plåti câte: 44

a) 60 lei/cap pentru rasele de vaci, bivoli ¿i cai; b) 35 lei/cap pentru rasele de oi ¿i capre; c) 100 lei/cap pentru rasele de porci. Pentru serviciile de determinare a calitå¡ii genetice a raselor de animale: a) 140 lei/cap în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte ¿i 60

lei/cap în cazul controlului produc¡iei de carne pentru vaci ¿i bivoli¡e; b) 35 lei/cap în cazul testårii performan¡elor produc¡iei de lapte, 35 lei/cap în cazul produc¡iei de carne, 30 lei/cap în cazul produc¡iilor de lânå pentru rasele cu lânå finå ¿i 36 lei/cap în cazul produc¡iei de pielicele pentru rasele de oi ¿i capre. Profitul Agricol 48/2023

MA{INI & UTILAJE Tractoarele nu pot fi conduse doar cu permis auto Fermierii ¿i tractori¿tii vor putea conduce tractoarele pe drumuri publice cu carnet auto doar dacå, urmând exemplul senatorilor, ¿i deputa¡ii vor adopta aceastå måsurå. Dar mai sunt câteva modificåri necesare în legisla¡ia din domeniu.

A fost primitå cu interes ¿tirea din edi¡ia trecutå cå Senatul a adoptat un amendament prin care eliminå obligativitatea de¡inerii unui carnet de conducere categoria Tr de conducåtorii de tractoare agricole sau forestiere. Amendamentul a fost introdus de senatorul George Scarlat ¿i prevede cå este suficientå de¡inerea oricåreia dintre categoriile B, BE, C1, C1E, C, CE, D1, D1E, D, DE sau Tr, sau dovada înlocuitoare cu drept de circula¡ie. Deocamdatå, proiectul adoptat de Senat a ajuns la Camera Deputa¡ilor, iar George Scarlat sperå cå va fi adoptat cât mai curând. “Noi ne-am mi¿cat foarte repede, iar din momentul în care am depus amendamentul, Consiliul Legislativ ¿i-a dat avizul

în douå såptåmâni ¿i am adoptat proiectul.” Senatorul liberal spune cå în prezent sunt peste 2.200 de dosare penale pentru conducerea tractoarelor fårå permis Tr, iar dacå situa¡ia se amplificå, la un moment dat vor apårea blocaje mari în activitatea multor ferme. La aceasta se adaugå ¿i aspectul penal care se råsfrânge asupra firmelor. “S-au întocmit dosare penale inclusiv pentru persoane juridice, adicå pentru administratorii acelor firme, ¿i chiar dacå e vorba doar de o amendå penalå, aceasta induce un risc major în rela¡ia acestor companii cu båncile, care pot refuza creditarea sau pot aplica restric¡ii, dar ¿i în rela¡ia cu Registrul Comer¡ului. Deci modificarea legisla¡iei este imperios necesarå.” George Scarlat spune cå, ¿i în forma actualå, reglementarea mai necesitå modificåri, pe care el sperå cå deputa¡ii le vor efectua. În primul rând, sunt necesare precizåri clare cu privire la conducerea tractoarelor în afara drumurilor publice. “Aceasta, ca så nu se în¡eleagå cå n-ai voie så conduci fårå permis în interiorul fermei, în câmp, pe drumuri de exploa-

tare. Dar este absolut normalå de¡inerea unui carnet de conducere la oricare din categoriile amintite.” O altå problemå nerezolvatå este masa totalå maximå admiså (MTMA). În legisla¡ia actualå este permiså conducerea pe drumuri publice a tractoarelor cu MTMA de 3,5 tone, înså la unele tractoare doar ro¡ile depå¿esc deja aceastå greutate. “Este necesarå o derogare, ca så fie admise tractoarele cu MTMA mai mare de 3,5 tone.” Nu fårå umor, George Scarlat poveste¿te cum, având în vedere anul electoral care vine, au apårut ¿i alte persoane care ¿i-ar aroga “paternitatea” ini¡iativei sale. Mai mult, se aude cå la nivel guvernamental s-ar avea în vedere adoptarea prin ordonan¡å de urgen¡å a deciziei de conducere a tractoarelor cu permis auto. “Nu ¡in neapårat la paternitatea ini¡iativei, måcar de s-ar adopta cât mai curând. Înainte de aceasta eu am înaintat adrese numeroase cåtre Ministerul Agriculturii ¿i cåtre cel al Internelor, cerândule så rezolve problema. Au avut luni în ¿ir timp la dispozi¡ie, nu au fåcut-o, a¿a cå am decis så modificåm legea la Parlament. Mi se pare bizar ca acum, când urmåm procesul legislativ, så se emitå o ordonan¡å de urgen¡å în acest sens. Dar în România orice e posibil”. Cristian Stoica, pre¿edinte al ACCPT Ia¿i - Asocia¡ia Grânarii, crede cå era necesarå aceastå modificare. “Noi nu avem ¿coalå de tractori¿ti în jude¡ul Ia¿i, måsura e salutarå, altfel vom avea blocaje mari în ferme. ªi ar mai trebui simplificatå ¿i legisla¡ia în domeniul ITP pentru utilajele agricole.”

Arpad DOBRE 46

Profitul Agricol 48/2023

MA{INI & UTILAJE

Achizi]ia de utilaje noi detaliile care v\ scutesc de probleme Odatå cu campaniile de discount la mentenan¡å ¿i piese de schimb, dealerii oferå ¿i posibilitatea achizi¡ionårii de ma¿ini ¿i utilaje, mai ales cå în marea parte a zonelor a plouat ¿i a nins îndeajuns så reaprindå speran¡a în recoltele anului viitor.

Desigur, sunt foarte multe oferte de tractoare ¿i combine noi, dar diferen¡a dintre acestea o fac detaliile, care nu sunt legate (numai) de pre¡. Am stat de vorbå pe aceste teme cu Radu Me¿inå, manager al Programului de consultan¡å pentru utilaje agricole al Clubului Fermierilor Români. Me¿inå a formulat o serie de recomandåri ¿i chiar “ponturi” pentru fermierii care decid så-¿i cumpere ma¿ini agricole noi. În primul rând, e bine så se achizi¡ioneze doar de la distribuitorii sau dealerii autoriza¡i. Chiar ¿i când existå o diferen¡å de pre¡ de 4 - 5% între oferta acestora ¿i cea a unui dealer neautorizat, astfel se evitå posibile probleme legate de livrare, garan¡ie, exploatare, service. Pe pia¡å pot apårea oferte atractive din partea unor dealeri din alte ¡åri (Ungaria, Italia, Olanda, Germania etc.), care înså nu au în România nici punct de service, nici magazine de piese de schimb ¿i nici mecanici pentru între¡inere ¿i repara¡ii. A¿adar, verifica¡i existen¡a unui service ¿i a unei baze de piese de schimb în apropierea fermei. În al doilea rând, fermierii trebuie så se asigure dacå ei chiar au nevoie exact de acel utilaj. O putere mai mare a motorului nu înseamnå neapårat un randament mai mare ¿i poate distruge Profitul Agricol 48/2023

Radu Me[in\, manager Program de consultan]\ pentru utilaje agricole al Clubului Fermierilor Români

utilajul ata¿at. O putere mai micå nu înseamnå doar un pre¡ redus, deoarece se poate ajunge în situa¡ia în care så nu se realizeze legåtura func¡ionalå între tractor ¿i utilajul ata¿at. În majoritatea lucrårilor, o lå¡ime de lucru reduså nu poate fi compensatå prin mårirea vitezei de deplasare, dupå cum un utilaj cu lå¡imea mai mare nu necesitå reducerea vitezei. Utilajele trebuie alese în acord cu celelalte echipamente din fermå, pentru a nu fi necesarå schimbarea întregului parc. Un alt aspect de luat în calcul ¡ine de deprecierea ca valoare în timp. Informa¡ii relevante sunt pe site-urile de revânzare a utilajelor ¿i se poate compara pre¡ul de achizi¡ie a utilajului nou cu pre¡ul unui utilaj similar, dar cu o vechime corespunzåtoare perioadei de amortizare pe care o dore¿te fermierul. Un utilaj care suferå o depreciere mare într-un interval de timp relativ scåzut (3-5 ani) prezintå o fiabilitate re-

duså în ceea ce prive¿te exploatarea. Dacå achizi¡ia se face cu credit, condi¡iile de finan¡are (dobânda, durata, garan¡ii etc.) sunt foarte importante, la fel ¿i asigurarea utilajelor pe perioada de rambursare. Fermierii care vor så acceseze fonduri UE nerambursabile trebuie så verifice informa¡iile disponibile pe site-ul AFIR. Odatå decizia luatå, este recomandat ca în perioada de valabilitate a ofertei så fie semnat contractul, securizându-l prin achitarea unui avans minim. În acest fel, vânzåtorul este obligat la respectarea condi¡iilor contractuale ¿i a termenelor de livrare. De asemenea, ar fi util ca în cazul depå¿irii datei de livrare, dealerul så asigure un utilaj de înlocuire care så permitå desfå¿urarea activitå¡ii. Dacå achizi¡iona¡i un utilaj second hand, este necesarå verificare a utilajului ¿i remedierea unor eventuale uzuri sau înlocuirea pieselor deteriorate cu cel pu¡in o lunå înainte de începerea campaniei agricole. Nu în ultimul rând, o foarte mare aten¡ie trebuie acordatå personalului care va conduce tractorul, combina sau va opera utilajul. Pregåtirea operatorului trebuie så se facå din timp, eventual ¿i prin cursuri de instruire, cu cel pu¡in 2-3 såptåmâni înainte de utilizarea în câmp, ca så se obi¿nuiascå cu comenzile, cu modul de lucru ¿i så-¿i însu¿eascå metodologia de între¡inere, repara¡ii ¿i principalele reglaje ale utilajului. Totodatå, este necesarå ¿i reînnoirea abonamentele pentru agricultura de precizie pentru perioada avutå în vedere de fermier.

Arpad DOBRE 47

MA{INI & UTILAJE

Transmisia Claas CMATIC, mituri [i atuuri Transmisia automatå continuu variabilå (CVT) Claas CMATIC (prescurtare pentru Claas Motion for Automated Transmission and Intelligent Controls) are o serie de avantaje, dar la nivelul pie¡ei de tractoare cu transmisii CVT existå o serie de mituri contestabile despre CMATIC, precum ¿i o serie de atuuri incontestabile ale acestei transmisii. Pentru început, så vedem care sunt pårerile în defavoarea CMATIC. Mitul 1: Transmisiile CVT se stricå mai repede. Fals, spun reprezentan¡ii Claas, care precizeazå cå transmisiile CMATIC nu prezintå niciun fel de defecte pe o duratå de utilizare de peste 10.000 de ore. Mitul 2: Transmisia CVT duce la un consum mare de carburant. Neadevårat, deoarece transmisiile moderne precum Claas CMATIC sunt foarte eficiente în privin¡a consumului de motorinå ¿i chiar îl reduc. Mitul 3: Transmisiile CVT au tehnologii de vârf, utilizabile doar de profesioni¿ti. Fals, acestea pot fi operate de oricine, deoarece tractorul este controlat aproape în întregime prin pedala de accelera¡ie sau maneta de comandå. Mitul 4: Din cauza CVT, remorca poate izbi tractorul. Dimpotrivå, cu CMATIC riscul de råsturnare este chiar mai mic. Mitul 5: CMATIC oferå doar schimbarea automatå a treptelor de vitezå. Par¡ial adevårat, deoarece, pe lângå schimbarea vitezelor, spore¿te modul de utilizare. 48

Dacå ar fi så comprimåm în câteva cuvinte atuurile transmisiei Claas CMATIC acestea ar fi: confort, economii de motorinå, scåderea uzurii, reducerea timpului de lucru. Speciali¿tii Claas România definesc Claas CMATIC drept un sistem de transmisie automatå pentru tractoare, care spore¿te substan¡ial confortul operatorului în timpul variatelor sarcini de lucru. Confortul ¿i u¿urin¡a în exploatare sunt foarte importante pentru operator. Cu transmisie manualå trebuie så selectezi trepte de vitezå ¿i game în func¡ie sol. Dacå acesta este mai tare, tractorul trebuie operat la o anumitå vitezå, dar dacå este mai moale, trebuie adaptatå altå treaptå de vitezå. Cu CMATIC adaptarea vine automat, iar acesta este doar unul dintre avantaje, deoarece acestea se extind în momentul în care luåm în calcul ce utilaje sunt ata¿ate la tractor, cu ce caracteristici ¿i pe ce lå¡imi de lucru. În aceste cazuri, CMATIC vine iar cu automatizarea, iar operatorul nu trebuie så schimbe în permanen¡å vitezele la intrarea cu utilajul pe câmp, la adaptarea treptelor la adâncimea de lucru a utilajului, la ridicarea acestuia la capåtul parcelei ¿i reluarea lucrårilor.

Concomitent, transmisia automatå realizatå de Claas reduce mult uzura cutiei de viteze, iar împreunå cu sistemul electronic de management al utilajelor CEMOS poate scådea consumul de carburant cu pânå la 17%, concomitent cu scåderea timpului de lucru ¿i a oboselii operatorului. CEMOS (prescurtare pentru Claas electronic machine optimisation system) pentru tractoare ajutå operatorul så optimizeze balastarea, presiunea din anvelope, gestionarea motorului ¿i a cutiei de viteze. În timpul aratului, de exemplu, CEMOS comparå continuu variabilele reale cu cele optime ¿i recomandå operatorului ajuståri pentru a spori eficien¡a ¿i productivitatea. În plus, reducerea consumului de carburant scade semnificativ emisiile de CO2. Un avantaj suplimentar este nivelul sporit de protec¡ie a solului, deoarece ajustårile pentru balastare ¿i presiunea din anvelope, combinate cu aplica¡ia integratå Terranimo, reduc presiunea de contact cu solul, evitând astfel patinarea nejustificatå, ineficientå ¿i dåunåtoare a ro¡ilor.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2023

MA{INI & UTILAJE

Agricultura, între tractorul autonom [i refuzul digitaliz\rii În agricultura româneascå se manifestå douå ståri de fapt extreme: mai mult de jumåtate dintre operatori nu utilizeazå deloc func¡iile automate ce echipeazå utilajele, iar pe de altå parte, numai 5% folosesc toate sistemele digitale de pe tractoare, combine ¿i utilaje.

În aceste condi¡ii, IPSO Agriculturå s-a angajat la o sarcinå grea, aceea de a extinde utilizarea digitalizårii, iar în acest scop a creat un Club pentru agricultura de precizie. Acesta va reuni, pentru început, fermierii care deja utilizeazå pe scarå largå noile tehnologii, apoi, împreunå cu ace¿tia, va extinde ¿i la alte ferme nivelul de adop¡ie al agriculturii de precizie. Motivul? Sistemele pentru agricultura de precizie scad cu peste 20% costurile în ferme, care pot produce mai mult cu mai pu¡in. Reprezentan¡ii companiei sperå cå în câ¡iva ani tractoarele autonome John Deere vor fi testate ¿i în România. Dar mai e mult de lucru. O statisticå deloc optimistå prezentatå de stafful IPSO aratå cå mai pu¡in de 50% dintre fermierii care au utilaje digitalizate utilizeazå facilitå¡ile agriculturii de precizie. Vorbim de cei 35% care folosesc sisteme de ghidare ¿i controlul sec¡iunilor (semånat, fertilizare, tratament), iar o categorie ¿i mai micå, de numai 10%, mai utilizeazå ¿i rate variabile pe semånåtori, sprayere ¿i echipamente de fertilizare. În final, datele IPSO aratå cå numai 5% dintre fermieri folosesc integral sistemele digitale pentru care au plåtit, Profitul Agricol 48/2023

Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agriculturå: “Împreunå cu John Deere am pus România pe harta Europei ca prioritate pentru agricultura de precizie. Trebuie så lucråm mai mult cu acei peste 50% dintre fermieri care nu folosesc tehnologiile noi, de¿i au plåtit pentru ele. Ace¿tia pot economisi mai mult de 20% din costurile de înfiin¡are a culturilor ¿i recoltare.” adicå, pe lângå cele enumerate, ¿i sistemele AutoPath (memorarea cårårilor tehnologice pentru semånat, fertilizat, tratament, recoltare), sincronizarea tuturor ma¿inilor agricole ¿i ghidarea pasivå sau activå a utilajelor ata¿ate care au, practic, propriul GPS. În prezent sunt peste 4.500 de ma¿ini ¿i utilaje conectate la platforma Operation Center, precum ¿i 2.200 de ferme, din care 1.100 utilizeazå datele furnizate de utilajele din platformå. La acestea se adaugå ¿i o suprafa¡å de 1,5 milioane hectare documentate cu lucrårile efectuate. Pare mult, dar având în vedere suprafa¡a arabilå totalå de aproximativ 9 milioane ha, mai e mult de lucru, fapt recunoscut de ini¡iatorii Clubului. Mul¡i vor spune cå agricultura de precizie e scumpå, al¡ii spun cå aceste sisteme se amortizeazå în 2-3 ani doar din reducerea costurilor.

La clubul lansat de IPSO pot adera ¿i fermierii care au deja 80% din suprafa¡å documentatå digital, respectiv 50% din suprafa¡å documentatå pentru cel pu¡in trei lucråri. În final, ideal ar fi ca majoritea fermierilor din România så utilizeze agricultura de precizie. Membrii Clubului pot testa în premierå în România noile tehnologii în fermele lor, î¿i pot optimiza utilajele prin rapoarte semestriale de utilizare ale acestora ¿i au acces direct cåtre speciali¿tii Precision Ag. Printre beneficiile membrilor se numårå ¿i împårtå¿irea de experien¡e, a rezultatelor de teståri în ferme ¿i alte informa¡ii în legåturå cu sisteme digitale utilizate. Acest lucru se va realiza lunar, prin întâlniri la filialele companiei, inclusiv la sediul din Mogo¿oaia.

Arpad DOBRE 49

MA{INI & UTILAJE

Mini [i maxi-echipamente pentru cur\]area z\pezii Agri-Alian¡a are o serie de utilaje ¿i echipamente Kubota destinate activitå¡ilor în sezonul de iarnå. Vorbim aici atât de lame de zåpadå de diverse lå¡imi de lucru din gama TE355, pluguri SSP ¿i freze de zåpadå SBL din gama Kubota, cât ¿i de echipamente de împrå¿tiat sare UTV, în format rotund sau paralelipipedic, cu capacitå¡i începând de la câteva sute de kilograme. Desigur, se pot utiliza împreunå cu mai multe tipuri de tractoare, dar sunt eficiente atunci când sunt ata¿ate la tractoare Kubota din gama BX. Acestea au motoare ce dezvoltå 23 sau 26 CP ¿i pot fi echipate atât cu cabinå, cât ¿i cu cadru tip ROPS (protec¡ie pentru operator în caz de råsturnare). Un alt utilaj foarte util pe parcursul anului, dar mai ales acum, pe timpul iernii, este vehiculul utilitar Kubota Seria RTV-X1110, cu motor de 24 CP. Kubota îl recomandå ca fiind unul dintre cele mai sigure vehicule utilitare, fie varå sau iarnå, datoritå transmisiei hidrostatice variabila VHT-X ¿i a sistemului dinamic de frânare a motorului. O dotare aparte este bena bascula50

bilå, pe care se poate amplasa o såråri¡å de formå paralelipipedicå, având capacitatea maximå de încårcare de 500 kg. În plus, pentru utilizarea pe timpul iernilor cu zåpadå multå, cu ata¿are în fa¡å de lame, pluguri, freze ¿i perii, existå posibilitatea dotårii cu ¿enile în loc de ro¡i cu lan¡uri. IPSO Agriculturå are în portofoliu mini-tractora¿e care pe timpul verii sunt eficiente la cosit iarba ¿i între¡inerea gazonului, iar pe timpul iernii pot înlåtura cu succes zåpada de pe drum sau din curtea casei ori a fermei, cu ajutorul unor echipamente performante. De asemenea, aceste echipamente pot fi operate cu orice alte tractoare mai mari cu sistem de ata¿are. Lama de zåpadå Tielburger TS125 are o lå¡ime de lucru de 1,25 m ¿i o greutate de 42 kg. Peria rotativå Tielburger TK520 måturå zåpada pe o lå¡ime de lucru de 1,20 m ¿i are o greutate de 66 kg. Peria poate fi folositå ¿i în celelalte anotimpuri la måturatul suprafe¡elor betonate/asfaltate din fermå.

Distribuitor de sare Fliegl are o capacitate de 400 l, o lå¡ime de împrå¿tiere de 5-15 m, vitezå de lucru de 5-15 km/h ¿i poate fi încårcat cu maximum 350 kg de sare. Pentru tractoare mai mari sunt recomandate umåtoarele echipamente: Lama de zåpadå Fliegl Mammut Mono are un unghi de pivotare de 30 grade, greutate de 500 kg ¿i lå¡ime de 2,7-3 m. Lama de zåpadå Fliegl Mammut Duplex are acela¿i unghi de pivotare, o greutate de 530 kg ¿i lå¡imi de 2,3, 2,7, 3 sau 3,3 m. Perie Fliegl Economy, cu lå¡ime de 2,3 m, greutate de 360 kg, unghi de pivotare de 30 grade. De asemenea, IPSO Agriculturå oferå echipamente cu perii Fliegl Keh 500 ¿i 600, cu lå¡imi de lucru de la 1,55 la 2,8 m, greutate de la 307 la 650 kg, respectiv perie Fliegl PowerPro, cu lå¡ime de lucru de la 1,2 la 2,8 m ¿i greutate de 350 kg.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 48/2023

Evenimentul de deschidere al anului 2024

Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului (TOPS) Edi¡ia a II-a

Te invitåm joi, 19 ianuarie, ora 9, la conferin¡a - reper dedicatå tehnologiilor de fermå

Vaslui, Pensiunea Noblesse (sala de evenimente) DN2F, KM 65

Rezervåri la redactie@agrinet.ro

Riscuri [i solu]ii v\zute de Valeriu Tab\r\ Dintr-un punct de vedere, agricultura româneascå pare a fi într-o situa¡ie oarecum bunå ¿i stabilå. Fermierii reu¿esc så investeascå an de an în culturi mai mult sau mai pu¡in extinse, cumpårå tehnicå de ultimå genera¡ie, iar cei care au noroc de ploi sau iriga¡ii pot så vorbeascå chiar de produc¡ii-record. Dar, cum an agricol fårå probleme nu existå, Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, trece în revistå principalele griji care stråbat agricultura de aståzi ¿i încearcå så creioneze câteva solu¡ii.

Nu existå strategie pe termen lung în agriculturå Totu¿i, atrage aten¡ia prof. Valeriu Tabårå, dacå ne uitåm aten¡i, vom vedea probleme teribil de grele ¿i, în acela¿i timp, riscuri extrem de mari. De aceea, spune el, este obligatoriu så ne întrebåm: “Sunt riscuri reale în România, privind securitatea alimentarå, agricultura, dezvoltarea ruralå, economia ruralå, în general, ¿i economia na¡ionalå?”. Tabårå crede cå România se aflå sub amenin¡area såråciei, fiind în grupa ¡årilor sårace, în coada clasamentelor din Uniunea Europeanå. Mai råu, agricultura nu a fost niciodatå atât de costisitoare ca aståzi. 70% din balan¡a comercialå a României se duce, direct sau indirect, în agriculturå pe ma¿ini, utilaje, îngrå¿åminte, trata52

mente chimice, tot ce este input sau tehnicå. “Nu mai vorbesc de ce înseamnå dublu standard sau dublu pre¡ al acestor utilaje, cu costuri care se blocheazå apoi într-o situa¡ie care råmâne aproape fårå ie¿ire. Este unul dintre cele mai mari riscuri pe care le avem”, este de pårere profesorul. A doua problemå este cå nu realizåm valoarea adåugatå în agriculturå. Nu avem procesare, fårå de care nu putem så progresåm. Produc¡ia agroalimentarå a României, spune Tabårå, ar avea o capacitate de 50 de miliarde de euro, pe când aståzi noi producem ¿i vindem de 16 miliarde de euro. “În acest interval se pot na¿te afacerile de mare succes.” Produc¡ia agroalimentarå a României, spune Tabårå, ar avea o capacitate de 50 de miliarde de euro, pe când aståzi noi producem ¿i vindem de 16 miliarde de euro. “În acest interval se pot na¿te afacerile de mare succes. Diferen¡a aceasta se poate acoperi cu produse de valoare adåugatå prin procesare”, apreciazå Tabårå. Acest decalaj între produc¡ie de materie primå ¿i procesare este obsesia ultimilor mini¿tri, fie ei de stânga, fie de dreapta. De ce nu se ¿i face procesare, asta e o întrebare la care nu s-au încumetat så råspundå. Dar så ne întoarcem la problemele ridicate de pre¿edintele ASAS. Tabårå acuzå cå nici aståzi România nu are o strategie clarå pe termen mediu ¿i lung în agriculturå ¿i economia ruralå. “Dacå cineva ¿tie cå existå pe undeva, så mi-o spunå. Dar, din påcate, nu

existå. Când am fost ministru a trebuit så îmi fac eu propria strategie”. ªi din lipsa unei strategii, apare altå problemå, lipsa de consisten¡å institu¡ionalå. “Este un alt foarte mare risc. Criza prin care trecem acum a mai fost în 2010. Nu are nicio legåturå cu nu ¿tiu ce conjuncturå interna¡ionalå, ci cu propriile noastre gre¿eli care ne duc într-un sistem de riscuri aproape fårå ie¿ire”.

Câteva modele de fermå ¿i posibile solu¡ii Tabårå are douå exemple-reper dupå care crede cå ar trebui så se ghideze agricultura pentru a func¡iona eficient: Combinatul Agroindustrial Curtici ¿i Ferma Baciu de la Cålåra¿i, a vicepre¿edintelui LAPAR Alexandru Baciu. Ceea ce fac Muscå ¿i Baciu reprezintå un model de cum ar trebui så func¡ioneze sistemul agroeconomic ¿i agroalimentar românesc, spune pre¿edintele ASAS. Este vorba de sistemul integrat care închide cercul, ¿i pe care, din påcate, nicio institu¡ie nu-l promoveazå. Profesorul este tributar aici unui studiu fåcut de o echipå de cercetåtori conduså de academician Ioan Otiman, la care ¿i el a subscris. Este vorba de un model de subven¡ii care se constituie într-un foarte mare risc, a¿a cum este el acum, ¿i care creeazå an de an probleme pentru aproape toatå lumea. Pe de altå parte, România este pe locul doi în domeniul cre¿terii ovinelor din Europa, dar într-un mod aberant nu poate vinde niciun berbec de valoare geneticå. Care este strategia aici de se acceptå asemenea abera¡ie? Politicile Profitul Agricol 48/2023

OPINIE pe care le aplicå Direc¡ia Sanitar Veterinarå nu vin în sprijinul dezvoltårii produc¡iei zootehnice la nivel de performan¡å, care så reprezinte o normalitate ¿i så dea for¡å produc¡iei interne. Nu trebuie så ne bazåm pe o produc¡ie importantå, iar asta înseamnå un risc colosal. De 30 de ani, cu mici încercåri de a ie¿i din aceastå situa¡ie, noi ne adresåm politic ¿i decizional pentru o propor¡ie de 40% din poten¡ialul agriculturii române¿ti. De aceea, spune Tabårå, avem rezultatele acestea catastrofale, unde balan¡a comercialå pe produse alimentare în loc så scadå cre¿te în aceastå direc¡ie. Este vorba de 4 miliarde de euro pe an. ªi într-un fel profesorul blameazå, în aceea¿i linie cu ministrul Daea, de exemplu, exportul de materie primå (grâu) ¿i nu de materie procesatå (fåinå), dar recunoa¿te cå nici påtrunderea în marile cluburi de comer¡ interna¡ional cu anumite produse nu se face a¿a simplu. România are marea ¿anså så se afle în marele club al exportatorilor de grâu ¿i nu orice grâu, ci unul de mare calitate care trebuie så se asemene cu primele grâne care ies ¿i se vând pe pia¡a interna¡ionalå. Cu toate acestea, când 75% din activitate economicå este data de vânzarea de cereale, trebuie så acceptåm cå ele nu produc plusvaloare pentru întreaga societate. Iar cerealele sunt cele care dau formå hranei de pe maså (pâinea). Valoare aduc produsele care se pot transforma în materii prime. Astea sunt cele din zootehnie sau plantele industriale care duc cåtre o producere majorå. La Bruxelles, Comisia Europeanå a tot discutat despre problema acceptårii noilor metode de cercetare în agriculturå prin tehnici genomice. Tabåra a semnat documentul alåturi de asocia¡iile mari Profitul Agricol 48/2023

din România. Academicianul aten¡ioneazå încå o datå cå acestea nu sunt acceptate în România, dar asta nu va aduce progres. Pentru cå România nu are ¿ansa så se mai redreseze odatå cu toate eforturile pe care încå o genera¡ie le va face în cercetarea biologicå. Viitorul este pentru cei care vor descoperi acele resurse care så depå¿eascå schimbårile climatice care, de fapt, în concep¡ia profesorului, nu sunt produse de oameni. Acestea sunt pove¿ti. Valeriu Tabarå a dat exemplu Câmpia Båråganului. Acolo nu e vorba de umiditatea solului, ci de ariditatea atmosfericå. Acesteia nu îi po¡i face fa¡å cu soiurile de grâu ¿i hibrizi de porumb importa¡i, ci trebuie unii crea¡i aici ¿i adapta¡i så suporte perioadele de secetå ¿i condi¡ii climatice grele. Care ar fi solu¡iile la aceste riscuri? Pre¿edintele ASAS este de pårere cå prima problemå care trebuie rezolvatå, ¿i astfel diminuate riscurile, este så se înceapå cât mai urgent crearea de valoare adåugatå ¿i, bineîn¡eles, inclusiv bogå¡ie. Altfel nu ai cum så dezvol¡i economia ruralå, economia circularå ¿i bioeconomia. Altå mare problemå o reprezintå modul în care gestionåm resursele naturale. Existå vreo institu¡ie care poate da o situa¡ie exactå a fondului funciar în ziua de azi? Prof. Tabårå a concluzionat: “Vå spun eu, nimeni! De la plecarea Direc¡iei Fondului Funciar din MADR în 2003, problema gestionårii fondului funciar reprezintå una dintre cele mai mari elemente de risc pe care le are România. Este una dintre mai grave erori pe care le putem face, care se duce în zona economicå”.

a consemnat Gheorghe MIRON 53

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 19 ianuarie 2024 La Vaslui se ¡ine edi¡ia a II-a a Tehnologiilor optime de prelucrare a solului, o conferin¡å organizatå de Profitul Agricol. Va avea loc la Pensiunea Noblesse, pe DN2F, începând cu ora 9:00. Ca ¿i la prima edi¡ie, ne vom concentra pe prezentårile speciali¿tilor în pregåtirea solului. 8 februarie 2024 Forumul APPR organizeazå a IX-a edi¡ie a Congresului De la fermieri pentru fermieri, înso¡itå de obi¿nuita decernare a trofeului Porumbul de Aur pentru cea mai mare produc¡ie ob¡inutå în 2023. 18 - 21 aprilie 2024 La Jucu, în Cluj, are loc Agraria. Târgul de suflet al Ardealului este una dintre cele mai longevive expozi¡ii. Se ¡ine din 1995. 23 - 26 mai 2024 DLG a stabilit data expozi¡iei Agriplanta-Romagrotec de la Fundulea, Cålåra¿i. Este cea mai mare expozi¡ie în câmp, un eveniment în sine pentru dealerii de utilaje ¿i fermieri. ~

O lingurit, a de poezie

Amurg de toamnå Din vârf de mun¡i amurgul suflå cu buze ro¿ii în spuza unor nori ¿i-a¡â¡å jåraticul ascuns sub valul lor sub¡ire de cenu¿å. O razå ce vine goanå din apus ¿i-adunå aripile ¿i se laså tremurând pe-o frunzå: dar prea e grea povara ¿i frunza cade. Lucian Blaga 54

¥n Filipine ceapa este mai scumpå decât carnea

Autoritå¡ile din Filipine inten¡ioneazå så importe zeci de tone de ceapå pentru a evita o altå "cre¿tere absurdå" a pre¡urilor, cum s-a întâmplat deja la începutul anului când ceapa a fost mai scumpå decât carnea de pui ¿i cea de vitå. Filipine a ajuns în situa¡ia în care a fost for¡atå så importe ceapå la începutul anului, dupå ce pre¡urile au explodat din cauza unui deficit de aprovizionare pe pia¡a localå, unii parlamentari dând vina pentru aceastå situa¡ie pe traderii care au fåcut stocuri ¿i au manipulat pre¡urile. ºara din sud-estul Asiei consumå aproximativ 17.000 de tone de ceapå pe lunå. Ceapa este un ingredient important în bucåtåria filipinezå, alåturi de usturoi. Explozia pre¡urilor a afectat consumatorii în special în perioada-cheie a sårbåtorilor de sfâr¿it de an, când au loc multe reuniuni în familie, astfel cå numeroase persoane s-au plâns pe re¡elele sociale de explozia pre¡urilor.

India a interzis exportul de ceapå

India a adåugat ceapa pe lista de produse alimentare vizate de restric¡ii la export, în condi¡iile în care Guvernul de la New Delhi vrea så ¡inå sub control

pre¡urile pe pia¡a internå înaintea alegerilor na¡ionale de anul urmåtor. Embargoul pe ceapå vine la o zi dupå ce India a restric¡ionat utilizarea sucului din trestie-de-zahår pentru a produce biocombustibili, o decizie menitå så creascå rezervele sale de îndulcitor, precum ¿i dupå restric¡ii impuse la exporturile de grâu ¿i orez. Måsurile s-au repercutat pe pia¡a mondialå, amenin¡ând aprovizionarea cu alimente din Asia ¿i pânå în Africa ¿i a impulsionat unele pre¡uri. Ro¿iile ¿i ceapa sunt subiecte atât de importante în cea mai populatå ¡arå din lume încât o cre¿tere a pre¡urilor poate declan¿a proteste. Unele partide politice la putere în India au pierdut alegerile pentru cå nu au putut controla pre¡urile la ceapå, care alåturi de ro¿ii sunt esen¡iale în alimenta¡ia de zi cu zi. Mai ¡ine¡i minte acum mai bine de 10 ani cât cultivatorii polonezi de ceapå au avut o produc¡ie atât de mare încât o dådeau gratuit, doar så goleascå depozitele? Ei bine, dacå tot nu facem procesare în ¡arå, poate ar trebui så ne reorientåm spre culturi cu pre¡ prohibit în anumite ¡åri de pe glob.

Arin DORNEANU

ORIZONTAL: 1) Accesoriu la o blanå de oaie – Forma¡ie la nuntå; 2) Stau mereu în cumpånå – Careuri 9 10 agrare; 3) Primele schi¡e – Luat de la gurå; 4) Ofertå fårå protocol – Privitå cu sfin¡enie de micå; 5) Frigare modernå; 6) Pentru o bucatå – Obliga¡ii de serviciu; 7) Aprinså pe uli¡å – Coadå de crocodil! 8) Pot så se dizolve; 9) Moarte dupå båuturå – Spus råspicat; 10) Îndepline¿te mai multe func¡ii.nt.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1 2 3 4 5 6

7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 47/2023 ORIZONTAL: PLUG - ULUCI; IERTARI - LN; SAS - INOTAT; OC - BAITURI; IUDE - REGIM; RANG - UNI; VITEA - LIED; A - AFILIATA; RETICENT - T; FLECAREALA.

VERTICAL: 1) Un col¡ de naturå – Surså de inspira¡ie reduså; 2) Atrage prin cancan – Prinse în snop! 3) Intrare pe fir – Nu departe de comunå; 4) Depå¿e¿te planul – Întâlnite în carierå; 5) Sus¡inut de unul singur; 6) Te¿ite la capete! – Structurå de uz intern; 7) Bun de cinste; 8) Puneri la distan¡å – Purtate în spate; 9) Opera¡ie pe scoar¡å – Izvorul de aur; 10) Amator de marcå. Profitul Agricol 48/2023