Profitul Agricol nr. 5, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 5 din 8 februarie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 5/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

O promisiune dulceagå

Redactori

Zilele trecute prim-ministrul Nicolae Ciucå s-a întâlnit la Cairo cu pre¿edintele Egiptului, Abdel el-Sisi. Din paletarul de subiecte despre care puteau discuta, au ales ¿i agricultura. Sau, cel pu¡in a¿a sus¡ine comunicatul oficial. “Premierul român a eviden¡iat nevoia de a sprijini fermierii români prin accesul la produc¡ia de îngrå¿åminte din Egipt, necesare culturilor agricole. Totodatå, pår¡ile au convenit så creascå exporturile de cereale ale fermierilor români pe pia¡a egipteanå.” Dar statul nu cumpårå îngrå¿åminte, nici nu vinde cereale, cå nu are. Cerealele le vând traderii. ¥ngrå¿åmintele sunt în portofoliul distribuitorilor. Sigur cå Egiptul este cel mai mare importator de grâu din lume ¿i cå România are interese så råmânå între originile agreate (inclusiv ca furnizor de porumb, de la o vreme). Dar la îngrå¿åminte, de ce s-o fi gândit premierul så favorizeze tocmai Egiptul? De ce nu Azomure¿ul, cå tot îi place så calce a patriot? Sau un furnizor european, cå ne place så ne fudulim cå ¿i noi facem parte din marea familie europeanå. De ce tocmai Egiptul? De la începutul anului, de când Europa a ridicat taxele vamale la îngrå¿åminte, continentul a fost inundat de sorturi din toatå lumea. SUA, Malaezia, Arabia Sauditå, Rusia chiar, vând fårå probleme. Pânå în ianuarie, avantajul îngrå¿åmintelor din Egipt era cå nu aveau taxe vamale în rela¡ia cu europenii. Acum au pierdut acest avantaj. Crede¡i cå dupå vizita lui Ciucå or så vândå mai ieftin special pentru români? ªi, o ultimå întrebare: Mihai Anghel de la Cerealcom Dolj este un vânzåtor de cereale în Egipt. O fi fost în delega¡ia premierului, la Cairo? Prezen¡a lui ar justifica discu¡iile despre agriculturå. Altfel, sunt doar vorbe.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 5/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii

Chinezii au clonat trei vaci

România, afectatå de importurile de cereale din Ucraina

SUA, preocupate de accesul stråinilor în agriculturå 10

Teodor Aflat nu a reu¿it så cumpere fabrica de zahår Ludu¿

Dezastrul revine la Codlea

Gripa aviarå pune la încercare normele de biosecuritate

Bihor: starea de vegeta¡ie este foarte bunå

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Agricultura digital\

Douå tehnologii complet noi în oferta BASF

Probleme la implementarea PNS

Implementarea ecoschemei PD04

Obliga¡iile care trebuiau respectate de în aplicarea derogårilor la GAEC 7 ¿i 8

KWS: o ofertå dinamicå de hibrizi de porumb

Hibrizii de porumb FMC

Sugestiile Saaten-Union pentru campania de primåvarå

Amalgerol Essence, siguran¡å pentru 32 Tinerii fermieri din grupul Agrinnovator culturi sustenabile Hibrizii propu¿i de Syngenta vin cu o propunere de politicå publicå pentru campania 2023 Culturi echilibrate pentru digitalizarea fermelor 18 în tot jude¡ul Satu Mare 34 Erbicidele recomandate Alexandru Coclisan de profesioni¿tii Syngenta Dosar Porumb 2023 conduce Vantage România 19 Adama: erbicide recomandate Hibrizii de porumb Lidea Culturi vegetale pentru porumb 36 Mas Seeds: o ofertå de neratat Rezerva de apå din stratul 0-100 cm Hibrizii de porumb recomanda¡i Flexibilitatea erbicidelor BASF la data de 30 ianuarie 2023 20 de Bayer 37 Insecticide recomandate Tehnologia validatå Erbicidele Bayer pentru porumb, nu e una plagiatå 22 o solu¡ie eficace 38 Alte produse recomandate pentru o culturå profitabilå Lucian Buzdugan ¿i-ar dori Hibrizii de porumb o “Poli¡ie a solului” 23 recomanda¡i de Corteva 39 Hobby Nicolae ªerban face Când noi vânåm, mistre¡ii arå Selectivitatea erbicidelor un profit mai mare cu no-till 24 Corteva Agriscience 40 Ur¿ii de la Zoo Târgu Mure¿ Eficien¡a noilor tehnologii au ie¿it din bârlog, semn cå Recomandårile din portofoliul în controlul buruienilor 26 de semin¡e INCDA Fundulea 41 primåvara este aproape

46 47 47 48 50

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII România, afectat\ de importurile de cereale din Ucraina De la începutul råzboiului din Ucraina, în România au intrat aproape 3 milioane de tone de cereale, a declarat ministrul Petre Daea. De aceea, la ¿edin¡a consiliului de mini¿tri din data de 30 ianuarie, România, împreunå cu alte cinci state (Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia ¿i Slovacia), a prezentat situa¡ia existentå în ¡årile aflate în proximitatea conflictului ¿i a cerut så se intervinå din partea Comisiei Europene. Ministrul a mai explicat cå, din cauza conflictului din Ucraina au fost

blocate cåile de comercializare, iar cereale au råmas în ¡arå, în timp ce aproape 3 milioane de tone de cereale au ajuns în România, la pre¡uri mult mai mici, afectând astfel fermierii autohtoni. Petre Daea a transmis cå a gåsit în¡elegere la CE, precum ¿i din partea comisarului european pentru Agriculturå, Janusz Wojciechowski, fa¡å de situa¡ia în care se aflå ¡årile care se aflå în proximitatea conflictului. “Spre bucuria noastrå ¿i în acela¿i timp spre aprecierea pe care am avut-o ¿i o avem fa¡å de dialogul acesta al

Consiliului cu reprezentan¡ii Comisiei Europene, respectiv cu comisarul, în acest dialog am putut vedea în¡elegere, am putut vedea apropierea comisarului fa¡å de situa¡ia în care se aflå ¡årile de care vå spuneam ¿i care se aflå în proximitatea conflictului. Comisarul, prin interven¡ia Domniei Sale, a spus clar cå este nevoie så intervinå pentru fermierii din aceste ¡åri. A¿teptåm råspunsul concret ¿i sunt convins cå el nu va întârzia så aparå”, a adåugat el.

Arin DORNEANU

Teodor Aflat nu a reu[it s\ cumpere fabrica de zah\r Ludu[ Noii proprietari ai fabricii de zahår din Ludu¿ sunt Mihaela Neagu ¿i Mihail-Daniel Matache, care au achizi¡ionat anul trecut ¿i fabrica de zahår Bod. Tranzac¡ia a fost anun¡atå, printrun comunicat de preså, de producåtorul francez de zahår Tereos, fostul proprietar al fabricii din Ludu¿. Tereos, al doilea mare producåtor de zahår din lume, a cumpårat fabrica din Mure¿ în 2012, înså aceasta a înregistrat pierderi în fiecare an dupå 2014. Ca atare, în ianuarie 2022, conducerea fabricii a notificat fermierii de la care obi¿nuia så achizi¡ioneze materia primå cå inten¡ioneazå så închidå. Fermierii, condu¿i de Teodor Aflat, care administreazå 10.000 de ha în 6

nordul jude¡ului Sibiu, au fåcut o ofertå de achizi¡ionare a fabricii. Într-o primå fazå, Ministerul Agriculturii s-a implicat în tranzac¡ie, ca intermediar. Înså, dupå ce l-a înlocuit pe Adrian Chesnoiu în func¡ia de ministru, Petre Daea a aplicat o altå strategie, låsându-i pe fermieri så negocieze direct cu Tereos. Lucrurile au tårågånat pânå în luna decembrie, când Aflat a anun¡at cå semnarea contractului de achizi¡ie este iminentå. Pe 1 februarie, înså, Aflat a fost informat de Tereos, telefonic, cå fabrica este vândutå altor investitori. Petre Daea ¿i-a exprimat dezamågirea cå producåtorii de zahår nu au reu¿it så intre în posesia fabricii. Pe de

altå parte, ¿i-a exprimat ¿i satisfac¡ia cå noii investitori sunt totu¿i români. La finele anului trecut, fabrica din Ludu¿ avea 153 de angaja¡i, iar Mihaela Neagu a anun¡at cå to¡i ace¿tia î¿i vor påstra locurile de muncå. Supranumitå în presa generalistå “mama må¿tilor de pandemie”, pentru cå firma sa, Best Achizi¡ii, a furnizat statului må¿ti, teste COVID ¿i combinezoane medicale, Neagu a mai declarat cå inten¡ioneazå så asigure cu fabricile din Ludu¿ ¿i Bod un sfert din necesarul de zahår al ¡årii.

Robert VERESS Profitul Agricol 5/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Dezastrul revine la Codlea Pe 26 ianuarie, gripa aviarå a lovit combinatul de cre¿tere a curcanilor de la Codlea, Bra¿ov. Este fosta companie Galli Gallo, botezatå acum Bravcod. Institutul de Diagnostic ¿i Sånåtate Animalå (IDSA) a confirmat prezen¡a virusului gripei aviare H5N1 în probele prelevate de la fermå. Au urmat alte douå focare în incinta aceluia¿i combinat pe data de 31 ianuarie.

26 ianuarie, imediat de la anun¡area suspiciunii, a fost activatå Unitatea Opera¡ionalå Localå din cadrul Direc¡iei Sanitare Veterinare Bra¿ov, care a întreprins primele måsuri pentru izolarea focarului. Totodatå, s-a activat Centrul Local de Combatere a Bolilor din Bra¿ov ¿i jude¡ele limitrofe, precum ¿i Unitatea Opera¡ionalå Centralå, conduså de pre¿edintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu. Istoria veterinarå re¡ine cå tot la Codlea a fost descoperitå gripa aviarå în 2005 ¿i Gheorghe Flutur a dispus uciderea påsårilor. “Mi-au distrus ¿i toate furajele. Nu mai aveam nimic”, povestea Cåtålin Muntean (foto), fondatorul combinatului de curcani Galli Gallo. Apoi, diagnosticul nu s-a confirmat. Spre deosebire de ceilal¡i crescåtori, Cåtålin Muntean a dat în judecatå Ministerul Agriculturii, a câ¿tigat ¿i a primit 8 milioane de euro daune. Apoi, Cåtålin Muntean a accesat proiecte europene ¿i a construit cel mai mare combinat pentru cre¿terea curcanilor din sud-estul Europei. A achizi¡ionat cele mai avansate utilaje Profitul Agricol 5/2023

Au fost eutanasia¡i 224.000 de curcani. Au fost distruse 100 de tone de carne aflatå în stoc. Cele 3 focare au fost deja izolate cu ajutorul Poli¡iei, spune prefectul Cåtålin Våsii. La câteva sute de metri de combinat, excavatoarele au såpat ¿an¡uri enorme, izolate cu folie neagrå, în care au fost îngropa¡i curcanii. Surse din anchetå spun cå de vinå pentru aceastå situa¡ie ar putea fi puii de curcan adu¿i din Ungaria. Acolo, la Codlea, este un conglomerat de ferme ceea ce face ca boala så ia dimensiuni dramatice. În zona de

protec¡ie se aflå 9 exploata¡ii comerciale de påsåri, din care 5 sunt cu profilul de cre¿tere curcani (douå nefiind populate) ¿i 4 ferme de broiler (tot cu douå depopulate). ¥n zona de supraveghere se mai gåsesc alte 17 exploata¡ii comerciale, din care 3 ferme de cre¿tere curcani, 3 ferme de broiler, o fermå de gåini de reproduc¡ie, 10 de gåini ouåtoare, a transmis ANSVSA. ¥n zona de restric¡ii se aflå douå abatoare ¿i o sta¡ie de incuba¡ie. Inspectorii sanitari veterinari au prelevat probe de la toate exploata¡iile din zonele de restric¡ie, pe o razå de 10 km în jurul focarelor confirmate. Rezultatele testårii PCR pentru toate probele prelevate au fost negative, astfel cå în momentul de fa¡å nu mai sunt înregistrate suspiciuni de boalå. Focarele au fost notificate la Comisia Europeanå ¿i Organiza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii Animalelor, au fost informate Institutul Na¡ional de Sånåtate Publicå ¿i Uniunea Na¡ionalå a Crescåtorilor de Påsåri din România.

Viorel PATRICHI

Gripa aviarå îngenuncheazå Europa

¿i instala¡ii. A impus pe pia¡å brandul “Pene¿ Curcanul” ¿i apoi a renun¡at la afacere în 2018. Cumpåråtorul era compania Bravcod, de¡inutå de Neculae Stinghe (93% din ac¡iuni) ¿i Råzvan ªandru (7%). Bravcod a împrumutat 111,8 de milioane de lei (aproximativ 24 de milioane de euro) pentru achizi¡ia companiei Galli Gallo, a fondului de marfå ¿i a brandului “Pene¿ Curcanul”.

În perioada octombrie 2021 - septembrie 2022, Europa s-a confruntat cu cel mai devastator val de gripå aviarå din istorie. Polonia a avut 32 de focare în ferme comerciale, Fran¡a 27, Cehia - 11, Germania - 7, iar la påsårile sålbatice: Germania - 40, Austria - 33, Belgia - 20, ceea ce determinå intensificarea supravegherii ¿i monitorizårii påsårilor domestice ¿i a celor sålbatice. Au fost sacrificate aproape 50 de milioane de påsåri în fermele infectate. În noiembrie 2022, Ungaria avea mai multe focare de gripå aviarå la frontiera cu România. 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Gripa aviar\ pune la încercare Interviu cu Irina Holerga, medic veterinar, director executiv la DSVSA Bra¿ov - Trebuie så fie foarte mult muncå la Codlea. Ce efective a¡i eutanasiat? - Este vorba de 224.000 de curcani, cu vârste diferite. Implicarea este legatå de 56 de unitå¡i epidemiologice, dar, dacå ne mi¿cåm repede, cred cå putem så oprim aceastå boalå. - A¡i distrus ¿i furajele? - Se distrug ¿i furajele care au råmas, dar noi am avut un program de måsuri imediate pentru a nu aduce atingere bunåstårii animalelor ¿i nici så nu facem risipå de furaje. Am limitat acolo unde am putut circula¡ia furajelor. Am creat culoare de furajare acolo unde am avut posibilitå¡i. Aceste culoare de trecere a buncårelor de furajare sunt organizate alåturi de operatori care au în¡eles cå trebuie så avem un program prestabilit, în func¡ie de stocurile de la fiecare nivel de unitate epidemiologicå. S-a suplimentat numårul de oameni, s-au suplimentat toate normele de biosecuritate, s-a suplimentat tot ce reprezintå echipamente de protec¡ie. Cred cå ¿i neutralizarea prin îngropare, modul de organizare s-au fåcut împreunå cu alte autoritå¡i care au efectuat o analizå de risc asupra tuturor factorilor ce ar putea så influen¡eze negativ mediul. S-a luat în calcul totul pentru a nu influen¡a negativ mediul. S-au luat måsuri ¿i pentru sånåtatea publicå, s-au activat toate procedurile de retragere, de rechemare ¿i distrugere a loturilor de carne considerate a avea legåturi epidemiologice cu aceste focare. - Dacå lua¡i atâtea måsuri de precau¡ie, înseamnå cå acest virus se transmite la om? - Pânå acum, studiile demonstreazå la nivel na¡ional cå nu am avut cazuri de îmbolnåviri la om din cauza gripei 8

aviare, înså trebuie respectatå legisla¡ia care este generatå în urma unor studii ¿tiin¡ifice. Se ia în calcul no¡iunea de precau¡ie ¿i de preven¡ie. - Din experien¡a dumneavoastrå, care crede¡i cå este factorul de contaminare la combinatul de curcani? Cum explica¡i påtrunderea bolii în aceste condi¡ii? - Ne aflåm încå în anchetå, nu am finalizat cercetårile. ªtiu cå sunt identificate ¿i posibilitå¡i de contaminare încruci¿atå prin circula¡ia inadecvatå a mijloacelor de transport pentru subproduse ce nu sunt destinate consumului uman. Existå neconformitå¡i identificate ¿i toate se iau în calcul. Se ¡ine seama de toate constatårile fåcute de personalul sanitar veterinar, toate se vor supune unei analize ¿i unor anchete. Vom avea o concluzie finalå abia la sfâr¿itul anchetei. - Mul¡i dau vina pe cerealele venite din Ucraina, furaje care au påtruns în România fårå certificat sanitar veterinar. În ce måsurå poate fi plauzibilå o asemenea supozi¡ie? - Eu v-am spus, luåm în calcul orice poten¡iale surse. Nu excludem nicio posibilitate. Acolo unde operatorul poate asigura prin garan¡ii certe cå s-a eliminat orice posibilå contaminare sau orice posibilå distrugere a virusului, le vom lua în calcul, dar acele garan¡ii trebuie verificate. - Ve¡i eutanasia ¿i genetica din fermå, pårin¡ii, bunicii? - Deocamdatå, nu am luat aceastå måsurå. Ancheta epidemiologicå preliminarå nu duce spre aceastå måsurå în prezent, dar se iau în calcul toate måsurile preventive ¿i orice reprezintå element de introducere a virusului. Vrem så identificåm sursa infec¡iei.

- Ce le recomanda¡i crescåtorilor de påsåri în aceastå perioadå? - În primul rând, så con¿tientizeze poten¡ialul risc, de unde vine. Mai ales så ¡inå seama cå acest virus se poate propaga prin utilizarea inadecvatå a mijloacelor de transport. Nu trebuie neglijat nici riscul care poate veni de la påsårile sålbatice. Trebuie luatå în calcul presiunea infec¡ioaså generatå de aceastå boalå la nivel na¡ional pentru cå la Codlea nu este singurul focar de gripå aviarå din România. Este un caz nefericit cå a apårut într-un astfel de complex zootehnic. Codlea are o istorie a cre¿terii påsårilor. A mai fost un eveniment cu ani în urmå tot pe aceastå temå. - Exact, tot la Codlea a început ¿i cealaltå epidemie de gripå aviarå... - Nu ¿tiu exact, dar sunt convinså cå autoritå¡ile de-atunci au pus un diagnostic de certitudine, pe care ¿i l-au asumat. ªi, în func¡ie de diagnosticul de certitudine, pe care ¿i l-au asumat, cred cå au implementat ni¿te planuri de måsuri, la momentul respectiv, conform legisla¡iei, alåturi de acei operatori existen¡i atunci. Acum, fermierii trebuie så în¡eleagå în primul rând så-¿i evalueze nivelul de siguran¡å din propriile proceduri de biosecuritate. Singuri trebuie så-¿i facå un management al riscului, un management al procedurilor proprii ca så asigure toate condi¡iile, ca så påstreze indemnå fiecare exploata¡ie. Fiecare trebuie så gândeascå în ferma lui cum î¿i gestioneazå circula¡ia furajelor, circula¡ia personalului, circula¡ia subprodusului ce nu este destinat consumului uman, unde se pot intersecta fluxurile de aprovizionare ¿i de contaminare încruci¿atå, så-¿i analizeze poten¡ialul risc. Profitul Agricol 5/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

normele de biosecuritate

Asta înseamnå o analizå de risc asupra furnizorului acceptat ¿i chiar ¿i a beneficiarului acceptat. Dacå nu existå o strânså legåturå în acest lan¡, între fermieri, între furnizorul de furaje, furnizorul de materie primå, produc¡ii primare, de cereale, dacå nu existå o colaborare între generatorii de premixuri, produse biologice, fermele devin vulnerabile ¿i nu vom putea gestiona aceastå boalå. Fiecare trebuie så fie atent în activitatea lui cu maximum de responsabilitate. Eu pornesc de la premisa cå oamenii care lucreazå în acest domeniu sunt oameni con¿tien¡i. Presiunea infec¡ioaså vine acum din douå direc¡ii clare: atât din zona silvaticå, cât ¿i din zona exploata¡iilor comerciale sau mai pu¡in comerciale. - Ce rol are factorul uman în råspândirea bolii? - Factorul uman este cel mai important aici. De aceea, trebuie luatå în calcul mai ales responsabilitatea umanå. - Fermierii trebuie så le interzicå lucråtorilor så mai creascå gåini acaså? - Asta este o condi¡ie esen¡ialå la nivelul unei exploata¡ii din jude¡ul BraProfitul Agricol 5/2023

¿ov. Fermierii ¿tiu cå acest lucru este impus, atât prin rela¡ia contractualå, cât ¿i prin propriile proceduri care alcåtuiesc planul de biosecuritate. Omul care lucreazå într-o exploata¡ie comercialå nu trebuie så aibå påsåri în curte. - Cam la cât se ridicå paguba provocatå? - Direc¡ia Sanitarå Veterinarå nu are rolul de a evalua pagubele. Existå o comisie care se stabile¿te în baza Hotårârii de guvern nr. 1214. Eu nu fac parte din acea comisie. Dar ce pot så vå spun este cå proprietarul fermei este extrem de îngrijorat, se implicå permanent, manifestå maximå disponibilitate ¿i este prezent 24 de ore din 24, alåturi de autoritå¡ile competente. Vå asigur cå toate institu¡iile implicate în acest Comandament Local de Combatere a Bolilor este prezent continuu. Analizåm orice ipotezå, orice poten¡ialå solu¡ie tehnicå pentru a evita råspândirea bolii. Facem ¿i comunicate de preså atât cât ne permite timpul. Nu avem timp liber, nu mai avem nici somn. Strângem elemente de anchetå, dar pe noi ne preocupå måsuri în timp, solu¡ii...

- Cad dejec¡ii pe alei de la un stol de påsåri sålbatice, care pot fi bolnave. Ce trebuie så facå fermierul? Ce substan¡e trebuie så foloseascå un fermier pentru decontaminare ¿i pentru preven¡ie? - Noi nu i-am pus så facå voliere. ªi existå metode de igienizare a aleilor, a tuturor cåilor de acces. Fermierul trebuie så-¿i asigure în primul rând etan¿eitatea halelor pentru cre¿terea påsårilor. Buncårele de furaje trebuie så fie etan¿e, så evite orice risipå de furaj. La nivelul halei trebuie organizate acele dezinfectoare pentru picioare. Concentra¡ia dezinfectantului adecvat este foarte importantå. Eu nu pot så recomand un anumit dezinfectant ca så nu fac reclamå pentru o marfå comercialå. Trebuie folosite acele substan¡e active care au ac¡iune virulicidå, conform prospectului. Este foarte important så se respecte prospectul dezinfectantului, mai ales concentra¡ia. - Unii fermieri folosesc solu¡ia diluatå de sodå causticå ¿i chiar var stins. - Solu¡ia de sodå causticå este foarte corozivå pentru utilajele fermierului ¿i el a investit în utilajele lui. Pentru alei trebuie aleaså o substan¡å dezinfectantå cu ac¡iune virulicidå . Toate elementele au fost luate în calcul. - Deci sunte¡i optimistå: vom depå¿i momentul? - Speran¡a moare ultima. Fermierii sunt adevåra¡i luptåtori, au demonstrat acest lucru ¿i împreunå cred cå vom reu¿i.

a consemnat Viorel PATRICHI 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Produc¡ia agricolå din Republica Moldova a scåzut cu 30% Biroul de Statisticå din Republica Moldova a anun¡at cå produc¡ia de alimente a ¡årii a scåzut cu 30% în anul 2022, conform unor date preliminare. Recolta agricolå a fost cu 37% mai micå fa¡å de anul 2021, în timp ce în domeniul cre¿terii animalelor scåderea a fost mult mai micå, de 2,6%. Produc¡ia de lapte s-a redus ¿i ea cu peste 10%, iar cea de ouå este singura care a crescut anul trecut, cu 5,9%. Recolta de cereale a ¡årii vecine s-a pråbu¿it pur ¿i simplu, cu o scådere de 74,8% la porumb ¿i 45,6% la grâu. Bayer anun¡å un parteneriat strategic cu Kimitec Companiile Bayer ¿i Kimitec au anun¡at un nou parteneriat strategic pentru dezvoltarea ¿i comercializarea la nivel global a unor produse biologice de protec¡ie a culturilor. Kimitec este un lider mondial în domeniul solu¡iilor agricole biologice, o pia¡å care ar putea ajunge la o valoare de 25 de miliarde de euro în urmåtorii cinci ani, pe fondul preferin¡ei consumatorilor pentru alimente care nu con¡in resturi de chimicale. Produsele biologice se bazeazå doar pe substan¡e ¿i molecule naturale ¿i pot înlocui cu succes pesticidele ¿i erbicidele sintetice. Un robot inventat în Finlanda ar putea poleniza culturile viitorului Cercetåtorii de la Universitatea Tampere din Finlanda au dezvoltat un robot minuscul, de mårimea unui puf de påpådie, care ar putea salva agricultura viitorului. Robo¡ii sunt atât de u¿ori încât sunt purta¡i de vânt, iar controlul lor se realizeazå cu ajutorul unor semnale laser. În viitor, milioane de astfel de mecanisme ar putea fi dirijate pentru a poleniza culturile, înlocuind albinele ¿i alte insecte. 10

Chinezii au clonat trei vaci performante Cercetåtorii chinezi sus¡in cå au reu¿it så cloneze trei vaci din rasa Holstein Friesian. Chinezii au clonat ini¡ial 120 de embrioni din celule prelevate din urechile animalelor, iar jumåtate dintre ei au fost implanta¡i în mame surogat. În final s-au nåscut doar trei exemplare sånåtoase, dar cercetåtorii chinezi sunt optimi¿ti, tehnologia este abia la început. Prin programul de clonare, guvernul sperå så reducå nivelul importurilor ¿i så creascå semnificativ produc¡ia internå. “Vrem ca în urmåtorii doi sau trei ani så avem o turmå de 1.000 de aceste super-vaci, care

ne va ajuta så reducem dependen¡a Chinei de vaci de lapte din import ¿i så nu mai fim afecta¡i de diverse probleme din lan¡ul de aprovizionare”, explicå Jin. Statul asiatic este al treilea cel mai mare producåtor de lapte din lume, dar produc¡ia actualå acoperå doar aproximativ 70% din consumul intern.

SUA, preocupate de accesul str\inilor în agricultur\ O ini¡iativå legislativå depuså în Senatul ¿i Congresul SUA prevede blocarea investi¡iilor în agricultura localå din state considerate inamice, ca Rusia, China, Iran sau Coreea de Nord. “Securitatea alimentarå este o problemå de siguran¡å na¡ionalå ¿i sunt mândrå så må opun adversarilor no¿tri, care încearcå så exploateze orice poten¡ialå vulnerabilitate ¿i så ob¡inå controlul agriculturii noastre”, spune Elise Stefanik, o membrå a Partidului Republican al SUA. Datele oficiale aratå cå stråinii de¡in 40,8 milioane de pogoane de teren agricol în SUA, echivalentul a 3,1% din suprafa¡a totalå aflatå în proprietate privatå. Cel mai mare investitor stråin este

Canada, în timp ce China controleazå 384.000 de pogoane de teren american, 0,9% din totalul de¡inut de stråini. Legisla¡ia federalå din SUA le permite stråinilor så de¡inå teren agricol, dar legile din 14 state interzic sau restric¡ioneazå semnificativ acest drept. Un scandal recent a adus în primplan investi¡iile stråine în agricultura americanå, dupå ce Pentagonul a anun¡at cå se opune proiectului unei companii chineze de construc¡ie a unei mori de porumb în statul North Dakota, pentru cå se aflå în apropierea bazei aeriene Grand Forks. pagin\ de

Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 5/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Probleme la implementarea Planului Na]ional Strategic {tefan GHEORGHI}| fermier

Cu cât aprofundåm mai mult PNS-ul, observåm tot mai multe probleme care au început så-i fråmânte pe fermieri, fie ei mici, mijlocii sau mari. Aståzi vå supun aten¡iei trei teme. Primele douå sunt legate de modul de implementare a ecoschemei PD04, care se aplicå la fermele mai mari de 10 ha ¿i a treia este despre derogårilor care se aplicå standardelor privind bunele condi¡ii agricole ¿i de mediu ale terenurilor (GAEC 7 ¿i 8).

O primå neclaritate derogårile acordate la GAEC 8 Så începem cu prevederile din Reg. UE1317/2022, prin care s-a acordat derogare la aplicarea unor prevederi la GAEC 8, pe care le vom ¿i comenta în continuare. “Art. 1 - Decizii de derogare de la aplicarea anumitor standarde privind bunele condi¡ii agricole ¿i de mediu ale terenurilor pentru anul de cerere 2023 (b) GAEC 8, prima cerin¡å “Procentajul minim din suprafa¡a agricolå dedicat zonelor sau elementelor neproductive: - Ponderea minimå de cel pu¡in 4% din terenul arabil la nivel de fermå alocat zonelor ¿i elementelor neproductive, inclusiv terenuri låsate în pârloagå.” - În cazul în care un fermier se angajeazå så aloce cel pu¡in 7% din terenul såu arabil unor zone sau elemente neproductive, inclusiv terenuri låsate în pârloagå, în cadrul unei ecoscheme consolidate în conformitate cu articolul 31 alineatul (6), ponderea care trebuie 12

så respecte prezentul standard GAEC se reduce la 3%.” Astfel, în cazul normal, fårå aplicarea derogårii (cum se va întâmpla din 2024), articolul prevede cå, pentru a respecta GAEC 8, fermierii ar trebui så lase 4% din terenul cultivat pârloagå. Dar la alineatul urmåtor se precizeazå cå fermierul, dacå îndepline¿te ¿i cerin¡ele unei ecoscheme, cum este în cazul nostru PD04, care prevede ¿i ea obligativitatea unui teren låsat pârloagå, atunci obliga¡ia conform GAEC 8 se reduce la 3% teren pârloagå. O primå concluzie în opinia mea (dar a¿tept ¿i punctul de vedere oficial al ministerului, ca organ de implementare al PNS) este cå un fermier care, în 2024, va dori så aplice la ecoschema PD04 are obliga¡ia de a låsa 3% pârloagå conform GAEC 8 + 5% pârloagå conform ecoschemå PD04 + 5% culturi fixatoare de azot conform ecoschemå PD04. Dacå mergem mai departe ¿i analizåm prevederile de la lit. (b), aliniat 2 din Reg. UE1317/2022, observåm cå “în cazul în care un fermier se angajeazå så aloce cel pu¡in 7% din terenul såu arabil unor zone sau elemente neproductive, inclusiv terenuri låsate în pârloagå, în cadrul unei ecoscheme consolidate în conformitate cu articolul 31 alineatul (6), ponderea care trebuie

så respecte prezentul standard GAEC se reduce la 3%”. S-ar putea re¡ine cå, într-un an fårå derogare, un fermier care acceseazå ecoschema PD04 nu ar trebui så lase decât 3% pârloagå în loc de 4 % conform prevederilor GAEC 8, deci în total ar avea 3% conform GAEC 8 + 5% ecoschema PD04 = 8% teren pârloagå + 5% culturi fixatoare de azot conform ecoschemå PD04. Rezultå o întrebare, în sensul cå procentul care så se ia în calcul în 2023 cå nu ar trebui cultivat de cåtre fermieri cu porumb sau soia, în urma derogåri pentru terenul pârloagå de la GAEC 8, este de 4% sau de 3% pentru cei care vor aplica la ecoschema PD04? Revenind la derogarea invocatå mai sus, apar ¿i alte aspecte de interes. Aici am în vedere prevederi importante, care aratå cå derogarea de la obliga¡ia de a låsa teren pârloagå are totu¿i alte condi¡ionalitå¡i, unele directe ¿i unele indirecte. Cele directe sunt definite în primul paragraf, unde se spune “statele membre se asigurå cå terenul arabil care nu va fi destinat zonelor neproductive ca urmare a derogårii men¡ionate la primul paragraf, litera (b), nu este utilizat pentru cultivarea porumbului, a boabelor de soia sau a speciilor forestiere cu ciclu scurt de produc¡ie.”

Profitul Agricol 5/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII Deci precizarea este imperativå, fårå porumb sau soia pe terenul care ar fi trebuit låsat pârloagå, în conformitate cu prevederile GAEC 8. ¥n aliniatul urmåtor se înce¡o¿eazå un pic lucrurile, deoarece se aratå cå “statele membre care recurg la oricare dintre derogårile men¡ionate la primul paragraf promoveazå cultivarea culturilor destinate produc¡iei alimentare.” Conform acestui text se poate în¡elege cå pe lângå faptul prevåzut în paragraful anterior, cå se interzice în mod expres cultivarea de porumb sau soia, se mai adaugå ¿i exprimarea neclarå “cå se promoveazå cultivarea doar a culturile destinate produc¡iei alimentare.” Pornind de la aceastå men¡iune, în opinia mea putem considera culturi destinate produc¡iei alimentare dintre cele curent cultivate, floarea-soarelui, mu¿tar, rapi¡å de primåvarå, sfeclå de zahår ¿i poate ceva care îmi scapå. Men¡ionez încå o datå cå soia ¿i porumbul sunt interzise în mod expres, conform primului paragraf mai sus indicat. A¿ avea aici în vedere clarificarea de cåtre Ministerul Agriculturii a în¡elesului sintagmei “promoveazå cultivarea culturilor destinate produc¡iei alimentare”, pe suprafe¡ele destinate terenurilor pârloage conform GAEC 8 ¿i cårora li se aplicå derogarea prevåzutå prin Reg. UE 1317/2022. O a doua cerere ar fi så se indice care este documentul legal care indicå culturile cu destina¡ie alimentarå ¿i care ar sta la baza prevederilor Reg. UE 1317/2022.

Profitul Agricol 5/2023

A doua neclaritate:

Implementarea ecoschemei PD04 Ecoschema PD04 prevede, printre altele, pentru anul 2023, cultivarea a 10% din suprafa¡a fermei cu plante proteice. Aici avem în vedere: soia, mazåre, måzåriche, sparcetå, trifoi, facelia, fasole, fasolitå, ghizdei, nåut, lupin, linte, bob, lucernå, arahide, amestecuri de leguminoase ¿i graminee perene (cerin¡å obligatorie). Din anul 2024, dacå nu va apårea vreo modificare, ecoschema va con¡ine 5% teren pârloagå ¿i 5% culturi proteice. Subliniez cå dacå se analizeazå art. 1 lit. (b) din Reg. UE 1317/2022 se observå cå “în scopul ecoschemelor men¡ionate ¿i al angajamentelor în materie de agromediu, climå ¿i alte angajamente în materie de gestionare stabilite de statele membre în planurile lor strategice PAC, pentru anul de cerere 2023, condi¡iile de referin¡å în ceea ce prive¿te GAEC 7 ¿i prima cerin¡å din cadrul GAEC 8 nu se modificå prin deciziile statului membru.” Se observå astfel cå derogårile de la GAEC 7 ¿i 8 din Reg. UE 1317/2022 nu se aplicå ¿i în cazul ecoschemelor, ceea ce consider cå este încå un argument cå ecoschema PD04 nu se cumuleazå ca suprafe¡e cu cele prevåzute în cazul GAEC 8. Dar så ne aducem aminte cå pentru derogarea aplicatå la GAEC 8 este interziså cultivarea de soia ¿i porumb. Astfel dacå coroboråm derogarea de la GAEC 8 cu ecoschema, un fermier poate cultiva pentru ecoschema PD04 10% cultura de soia ¿i pentru GAEC 8 orice altå leguminoaså decât soia, sau orice altå cerealå sau plantå tehnicå decât porumbul. Dar ¿i aici apar câteva întrebåri ¿i a¿ avea în vedere:

Pentru cultivarea terenului cu derogare de la GAEC 8 (care nu mai este låsat pârloagå) se pot folosi ¿i culturile de toamnå, în condi¡iile în care noul PNS a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2022? Având în vedere cå nu tot GAEC 8 este suspendat, eventualele culturi cultivate pe terenul care nu mai este låsat pârloagå ¿i care sunt culturi fixatoare de azot, nu cumva trebuie cultivate fårå tratamente fitosanitare? O altå prevedere importantå a acestei ecoscheme PD04 men¡ionatå la pct. 3 al cerin¡elor obligatorii ale PNS, o reprezintå obliga¡ia ca “în perioada sensibilå pentru sol, cuprinså între 15 iunie -15 octombrie, terenul arabil trebuie så fie acoperit cu culturi agricole sau se asigurå o acoperire minimå a solului cu miri¿tea råmaså dupå recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnå nou înfiin¡ate, dupå recoltarea culturii principale, pe cel pu¡in 85% din suprafa¡a arabilå a exploata¡iei”. Analizând situa¡ia, se pune întrebarea: dacå un fermier, în perioada în care pregåte¿te terenul pentru semånat, este sau nu în culpå, în condi¡iile în care prelungirea perioadei sensibile pânå la 15 octombrie include semånatul la mult mai multe culturi, cum ar fi rapi¡å, orz ¿i grâu, ceea ce în multe cazuri reprezintå peste 50-60% sau chiar mai mult din suprafa¡a unei ferme? Dacå fermierul nu este în culpå la cele indicate mai sus, ar fi foarte bine ca reprezentan¡ii MADR så indice textul legal unde se regåse¿te aceastå prevedere astfel încât så nu existe probleme de interpretare ulterioarå. 13

EVENIMENTELE S|PT|M+NII A treia neclaritate:

Obliga]iile care trebuiau respectate în aplicarea derog\rilor la GAEC 7 [i 8 Aplicarea Reg. UE 1317/2022 are ¿i o serie de prevederi prin care obligå statele membre så ia decizii care så conducå la evitarea problemelor de organizare a semånatului din toamna anului 2022. Nu se poate invoca de cåtre un stat membru cå simpla adoptare a acestui regulament ar fi dus la îndeplinirea cerin¡ei de informare, deoarece fiecare stat avea o anumitå libertate de a reglementa anumite aspecte care ¡ineau de modul de implementare al derogårilor. Astfel, în preambulul Reg. UE 1317/2022, se aratå la pct. 9: “Pentru a asigura faptul cå derogårile autorizate prin prezentul regulament sunt eficace pentru îndeplinirea scopului lor ¿i dat fiind faptul cå fermierii iau decizii privind însåmân¡area pentru recolta din 2023 începând cu vara anului 2022, decizia de a recurge la derogåri trebuie luatå rapid. Având în vedere necesitatea de a asigura punerea în aplicare în timp util, deciziile nu trebuie så fie supuse aprobårii Comisiei.” Iar la pct. (10) din preambulul la acela¿i regulament se aratå cå: “Având în vedere necesitatea ca deciziile statelor membre så fie luate în timp util înainte de deciziile fermierilor privind însåmân¡area, prezentul regulament trebuie så intre în vigoare în regim de urgen¡å în ziua urmåtoare datei publicårii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.” Aceste recomandåri devin text legislativ ulterior la art. 2 pct. 1 din Reg. UE 1317/2021, unde se aratå: “În termen de 30 de zile de la data intrårii în vigoare a prezentului regulament, statele membre care decid så utilizeze derogårile men¡ionate la articolul 1 alineatul (1) notificå Comisiei deciziile luate în temeiul alineatului respectiv....”. În continuarea art. 2, la pct. 3 se 14

aratå cå deciziile men¡ionate la pct. 1 doar se notificå la Comisie, nefiind necesarå aprobarea. Astfel se då libertate statului membru de a decide, iar la pct. 4 se aratå cå deciziile se aplicå începând cu anul 2023. În toate aceste texte, prin “decizii luate de statul membru” se va în¡elege în acest caz acte normative, fiindcå reglementarea nu se poate face prin afi¿e postate pe garduri. Bineîn¡eles cå ¿i aici apar câteva întrebåri care ar necesita un råspuns din partea MADR.

Astfel, care este decizia, când a fost adoptatå, de cåtre cine ¿i cum s-a comunicat fermierilor, conform art. 2 din Reg. UE 1317/2022, despre ce måsuri a decis România cå vor urma så fie implementate prin noul PNS? Ce în¡elege Ministerul Agriculturii prin sintagma “statele membre care decid så utilizeze derogårile men¡ionate la articolul 1 alineatul (1) notificå Comisiei deciziile luate”? Ca o micå concluzie legatå de cele prezentate, poate ar fi bine ca ¿i func¡ionarii MADR så ¿tie cå existå un mic articol, având nr. 298 din Codul Penal, intitulat neglijen¡a în serviciu.

Acesta spune cå “încålcarea din culpå de cåtre un func¡ionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoaså, dacå prin aceasta se cauzeazå o pagubå ori o våtåmare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepse¿te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendå.” Care ar putea fi fapta, pe scurt? Un Regulament al UE impune obliga¡ia ca fiecare membru så ia decizii privind derogårile posibile a fi accesate prin Reg. UE 1317/2022 în termen de 30 de zile de la adoptarea acestora ¿i så le comunice fermierilor, ca ace¿tia så poatå lua decizii privind însåmân¡årile din toamna anului 2022. Acum sunt situa¡ii unde avem fermieri care nu pot respecta cerin¡ele din aceste regulamente decât prin distrugerea culturilor înfiin¡ate în toamnå sau prin pierderea dreptului de a primi o parte din plå¡ile directe (subven¡ii), dar toate aceste pierderi financiare înregistrate din neglijen¡a unor func¡ionari care ar fi trebuit så respecte ni¿te obliga¡ii legale. Iar fermierii trebuie så în¡eleagå cå în fa¡a unor astfel de probleme existå ¿i calea justi¡iei, lungå, anevoioaså, dar necesarå. Profitul Agricol 5/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 3 februarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.282 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 30 ianuarie.

Grâu România FOB Constan¡a 269 euro/t (- 2) 1.318 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.01 - 3.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023. ¥n perioada 30 ianuarie - 3 februarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 90.770 tone, China 57.700 tone, Japonia 57.070 tone, Mexic 45.070 tone

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¿i Columbia 11.700 tone.

lei). A scåzut cu 10 euro/tonå.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 371 dolari/tonå (1.669 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2023 este de 259 euro/t (1.269 lei). A înregistrat o scådere de 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 255 euro/tonå (1.249 lei). A scåzut cu 14 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 319 euro/tonå (1.563 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 30 ianuarie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 281 euro/t (1.377 Cota¡ii - Bursa din Chicago 30.01 31.01 01.02 Martie 271 269 277 Aprilie 279 277 281 Mai 285 283 283

de 275 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România FOB Constan¡a 207 euro/t (+3) 1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.01 - 3.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 3 februarie 2023, a fost Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago 30.01 Martie 273 Aprilie 271 Mai 263

31.01 01.02 02.02 03.02 271 269 271 267 269 267 269 265 261 259 265 261

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

30.01 31.01 01.02 02.02 03.02 277 273 271 270 269 279 277 275 273 267

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2023, este de 177 euro/tonå (867 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.01 281 281 285 Bordeaux FOB 287 Pontivy 293 Bordeaux Pallice Rhin FOB

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei

02.02 279 285 287

$/t 03.02 277 283 285

Cota¡ii grau - Bursa din Kansas 30.01 31.01 01.02 02.02 Martie 321 319 317 323 Aprilie 317 315 313 319 Mai 317 313 315 317

$/t 03.02 321 317 315

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 3 februarie, a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 3

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie, a fost de 253 dolari/t (1.138 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina 30.01 31.01 01.02 02.02 Martie 383 379 377 373 Aprilie 385 381 379 377 Mai 385 383 381 379

$/t 03.02 371 385 377

Cota¡ii - Burse din Fran¡a 30.01 31.01 01.02 Rouen 291 289 287 Dunquerque 291 289 287 Pallice 297 295 293 Creil FOB 285 283 281 Moselle FOB 269 267 259 Rouen FOB 327 325 323

euro/t 02.02 285 285 291 279 257 321

03.02 283 281 291 270 255 319

februarie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 269 dolari/tonå (1.210 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

31.01 01.02 02.02 03.02 279 277 274 273 279 277 274 273 283 279 277 275 285 281 279 277 291 289 287 285

Profitul Agricol 5/2023

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 30 ianuarie - 3 februarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 567 dolari/ tonå (2.551 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago 30.01 Martie 567 Aprilie 569 Mai 561

31.01 565 567 559

$/t 01.02 561 559 557

02.02 563 561 559

03.02 561 559 557

Orz FOB Constan¡a 201 euro/t (- 6) 985 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 30.01 - 3.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023. Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

PREºURI

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei). A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 30 ianuarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 3 febr. 2023, a fost de 611 dolari/tonå (2.749 lei). A scåzut cu 12 dolari/tonå. Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 519 dolari/tonå (2.076 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 30.01 Martie 1.347 Aprilie 1.347 Mai 1.345

31.01 1.341 1.345 1.343

01.02 1.339 1.343 1.341

Rouen Dunquerque Pontivy Orz bere: Creil** Moselle**

01.02 279 283 277

$/t

02.02 1.337 1.341 1.339

03.02 1.303 1.309 1.311

euro/t

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

România

30.01 - 3.02.2023

1.117.770 tone, Mexic 207.770 tone, Olanda 77.970 tone, Germania 69.770 tone, Taiwan 37.770 tone.

30.01 285 287 281

31.01 283 285 279

02.02 277 277 269

03.02 261 261 255

285 297

283 281 279 269 293 291 289 279

re, FOB-Moselle, a închis la 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 18 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå. Australia: pentru livrare în martie 2023, pre¡ul orzului furajer este 217 dolari/t (976 lei), mai mic cu 20 dolari/t fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

30.01 31.01 01.02 02.02 03.02 Martie 527 525 523 521 519 Mai 525 523 521 519 517

Floarea-soarelui ¥n såptåmâna 30 ianuarie 3 februarie 2023, pre¡ul floriisoarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 559 euro/t (2.739 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 30 ianuarie. Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

30.01 31.01 01.02 02.02 03.02 Dieppe 579 569 567 563 559 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

30.01 31.01 01.02 02.02 03.02 Martie 589 585 573 569 559

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.582 lei). A înregistrat o scådere de 18 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 527 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

euro/t

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a 30.01 Rouen 537 Dunquerque 545 Moselle 557

31.01 535 543 555

01.02 02.02 531 529 541 537 553 551

03.02 517 527 541

$/t

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

30.01 599 609 591

31.01 597 599 589

01.02 595 597 587

02.02 03.02 593 585 595 577 585 573

30.01 31.01 01.02 02.02 3.02 Martie 623 621 619 617 611 Mai 619 613 609 607 601

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 3 februarie 2023, a fost de 559 dolari/tonå (2.515 lei). A înregistrat o scådere de 30 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 30 ianuarie. Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2023, este 539 euro/t (2.641 lei). A scåzut cu 20 euro/tonå. Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2023, este 571 dolari/t (2.569 lei). A scåzut cu 14 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 30.01 31.01 01.02 02.02 03.02 Martie 287 285 283 281 277 Mai 297 295 289 287 285

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 30 ianuarie - 2 februarie, a fost de 277 dolari/tonå (1.246 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

Profitul Agricol 5/2023

-8

275 dolari/t

-8

567 dolari/t

-8

$/t

277 dolari/t

- 10 17

AGRICULTURA DIGITAL|

Tinerii fermieri din grupul Agrinnovator vin cu o propunere de politic\ public\ pentru digitalizarea fermelor Tinerii fermieri din grupul Agrinnovator i-au prezentat ministrului Petre Daea o propunere de politicå agricolå: pregåtirea unui numår de 1.500 de tineri care så digitalizeze cel pu¡in o mie de ferme din România. “Noi, grupul Agrinnovator, venim cu o propunere de politicå publicå ce se nume¿te «Specialist în informaticå agricolå». Având în vedere experien¡a noastrå, ne-am dat seama cå ne-ar fi necesar så pregåtim 1.500 de tineri, pasiona¡i de digital, care så digitalizeze, targetåm noi cel pu¡in o mie de ferme, aceste o mie de ferme reprezentând masa criticå ce va duce cåtre o transformare a agriculturii române¿ti”, a declarat Alin Luculeasa, un tânår fermier din jude¡ul Vaslui care a câ¿tigat premiul pentru Cel mai bun proiect digital din agriculturå de la Bruxelles. În opinia lui Alin Luculeasa, ace¿ti speciali¿ti în informaticå agricolå pot fi selecta¡i dintre tinerii cu studii medii, dar pasiona¡i de tehnologie, cu precådere din mediul rural, care så participe la digitalizarea fermelor. “Profilul unui astfel de specialist: oameni tineri cu studii medii, cu precådere din mediul rural, pentru a påstra tinerii din mediul rural så råmânå în zona lor, så nu vinå în marile ora¿e ¿i så lucreze în domenii în care nu sunt specializa¡i, pasiona¡i de tehnologie. Trebuie så fie un bun comunicator pentru a påstra legåtura cu to¡i furnizorii de solu¡ii digitale ¿i cu restul angaja¡ilor ¿i buni multi-tasking. O fermå digitalizatå împreunå cu un specialist în informaticå agricolå care så foloseascå tehnologia så accelereze luarea deciziilor ¿i så creascå randamentul, aceste douå elemente împreunå pot ¿i sigur vor avea un 18

impact imediat ¿i tangibil”, a explicat el. Alin Luculeasa a absolvit Facultatea de Management ¿i Dezvoltare Ruralå din cadrul Universitå¡ii de ªtiin¡e Agronomice ¿i Medicinå Veterinarå din Bucure¿ti ¿i administreazå în prezent propria fermå de 70 de hectare, dar în paralel este angajat la ferma unchiului såu, Dan Hurduc, Evel-H Company. ¥nfiin¡atå în urma cu 22 de ani, este o fermå de peste 2.200 de hectare de culturå mare. În urmå cu 7 ani Dan Hurduc a demarat un ambi¡ios proiect de digitalizare. “Ne dorim ca acest proiect så fie sus¡inut la nivel na¡ional ¿i european, iar implementarea så fie realizatå de speciali¿ti competen¡i, ale¿i cu grijå. Ne-ar plåcea så avem rol de consultan¡i pentru a ajuta cu experien¡a ¿i cu viziunea noastrå. Înså, pentru a fi realizat cu succes, acest proiect are nevoie de sus¡inerea dumneavoastrå ¿i de implicarea Ministerului Agriculturii. Astfel, aståzi în aceastå întâlnire, vå adresåm invita¡ia de a-i fi alåturi în acest proiect”, i-a transmis Råzvan Prelipcean, ¿i el

tânår fermier ¿i membru coordonator în cadrul echipei Agrinnovator. În ceea ce prive¿te bugetul necesar implementårii acestui proiect, acesta a fost estimat la aproximativ 102 milioane de euro. Banii au fost împår¡i¡i în 3 componente bugetare, respectiv partea de recrutare ¿i ¿colarizare - 15 milioane de euro, suportul financiar la salarizare - 85 milioane de euro ¿i costuri administrative de implementare - 2 milioane de euro. Råzvan Prelipcean ar vrea ca cele 100 de milioane de euro så fie luate din bugetul PNS, de 16 miliarde de euro. Principala componentå va fi cea de salarizare, gânditå pentru o perioadå de 5 ani ¿i cu un salariu considerat motivant, de 1.500 de euro pe lunå. Agrinnovator este un think tank format din tineri fermieri care promoveazå practicile moderne de agriculturå sustenabilå, atât în rândul fermierilor, cât ¿i cåtre autoritå¡i.

Mariana NICA Agerpres Profitul Agricol 5/2023

AGRICULTURA DIGITAL|

Alexandru Coclisan conduce Vantage România Vantage, singura companie din pia¡a agricolå din România care este specializatå în oferirea întregii game de solu¡ii de agriculturå de precizie, anun¡å consolidarea echipei de management prin numirea lui Alexandru Coclisan pe pozi¡ia de Chief Operations Officer. Alexandru Coclisan a terminat Facultatea de Management în Agriculturå la USAMV Bucure¿ti, inclusiv un master de Management în Agribusiness. Cu o experien¡å de 12 ani în domeniul agribusiness pe pozi¡ia de Country Manager Isagri, el s-a alåturaat echipei Vantage începând cu luna ianuarie a acestui an. Are ca obiectiv extinderea opera¡iilor pe pia¡a localå ¿i coordonarea echipelor companiei. “Viziunea mea despre viitorul agriculturii a coincis cu cea a lui Kaloyan Kumanov, CEO Vantage, ¿i anume cå autonomizarea tehnologicå a fermelor va aduce un mare plus ¿i poate rezolva numeroase probleme din agriculturå, înså pentru acest lucru noua tehnologie hardware trebuie så facå «caså bunå» cu cea software ¿i så fie înso¡ite, bineîn¡eles, de o gamå de servicii de calitate ¿i adaptate pentru ca fermierii så le poatå utiliza la capacitate maximå”, a declarat Alexandru Coclisan. Tot de la începutului lui 2023, Vantage anun¡å ¿i o altå schimbare care ¡ine de restructurarea echipei. Fondatå în 2016, Vantage este reprezentan¡a NIK pentru pia¡a din România. NIK este un grup de companii, care implementeazå tehnologii pentru agricultura de precizie de 20 de ani, axatå pe oferirea de solu¡ii complete de automatizare ¿i optimizare a proceselor în fermele agricole. NIK lucreazå cu o echipå de peste 280 de oameni la nivel de grup în toate cele 8 pie¡e în care î¿i desfå¿oarå activitatea Profitul Agricol 5/2023

“Sunt onorat cå fac parte din echipa Vantage ¿i må bucur cå voi putea contribui la progresul fermelor române¿ti prin produsele ¿i serviciile pe care Vantage le are în portofoliu. Am încredere cå experien¡a mea de 12 ani din agribusinessul românesc pe segmentul de software agricol ¿i serviciile aferente vor contribui la dezvoltarea Vantage în România. Alexandru Coclisan Chief Operations Officer Vantage România

“Sunt bucuros så anun¡ promovarea lui Nicu Deaconu în func¡ia de Manager de Vânzåri al Vantage dupå 6 ani de succes petrecu¡i în companie, începând de la reprezentant de vânzåri, ¿i så îi urez un cålduros bun venit lui Alexandru Coclisan în func¡ia de COO. Alex este o «fa¡å» cunoscutå în agribusiness, iar pentru noi a fost important så vedem ce a construit în ultimii 12 ani în domeniul agriculturii de precizie din România”.

Kaloyan Kumanov, CEO Vantage

Nicu Deaconu a fost promovat din func¡ia de Regional Sales Manager zona de Vest în func¡ia de Sales Manager pentru întreaga echipå de vânzåri. Nicu Deaconu a început la Vantage de pe pozi¡ia de reprezentat vânzåri ¿i, datoritå implicårii, a reu¿it så întåreascå pozi¡ia companiei, acest lucru ducând la cre¿terea cifrei de afaceri în zona de Vest, dar ¿i så se dovedeascå un adevårat model pentru Nicu Deaconu Sales Manager Vantage România echipa pe care a coordonat-o. 19

CULTURI

VEGETALE

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 30 ianuarie 2023 Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

Cuantumul de precipita¡ii pe regiuni geografice la nivel de ¡arå pentru începutul lunii februarie 2023 se prezintå astfel: Oltenia 0-27,2 l/mp (Drågå¿ani), Banat 5,7-37,6 l/mp (Caransebe¿), Cri¿ana 8,2-35,3 l/mp (Gurahon¡), Muntenia 0-12,4 l/mp (Turnu Mågurele), 20

Moldova 0,1-5,5 l/mp (Tg. Neam¡), Transilvania 0-21,6 l/mp (Deva), Maramure¿ 5,3-22,9 l/mp (Baia Mare), Dobrogea 05,2 l/mp (Adamclisi). La data de 06 februarie 2023, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0100 cm, în cultura grâului de toamnå, la sta¡iile meteorologice cu program agrometeorologic din re¡eaua na¡ionalå de Agrometeorologie din cadrul ANM prezintå valori satisfåcåtoare pânå la

apropiate de optim ¿i optime, în cea mai mare parte a zonelor de culturå. Deficite de umiditate se înregistreazå în continuare local în sud-estul ¿i estul ¡årii, seceta pedologicå fiind moderatå, puternicå ¿i extremå. În aceastå perioadå, consumul de apå din sol al plantelor este extrem de redus, plantele aflânduse în stadiul de repaus vegetativ pe parcursul iernii.

Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Tehnologia validat\ nu e una Horia-Victor H|LM|JAN Stelian FOLIC|

ptimizarea bunelor practici agricole se poate face nu numai prin tehnologii inovative, a¿a cum cred cei care finan¡eazå cercetarea agricolå din România. Mai degrabå ar trebui så validåm prin teståri ¿i experien¡e efectuate în câmp ¿i în condi¡ii de produc¡ie pe cele mai utile ¿i mai la îndemânå informa¡ii. Nu ar trebui så ne temem så adaptåm informa¡ii sau tehnologii din ¡arå ¿i stråinåtate la condi¡iile socioeconomice din diferite zone din România. Cât de utile pot fi informa¡iile de “prin alte ¡åri de ploaie pline” (peste 1.000 mm precipita¡ii în Cordonul porumbului) pentru fermele din Bårågan? Am putea înså adopta/adapta o formå de prezentåri mai convingåtoare a informa¡iilor, a¿a cum se vede în tabelul de mai jos. Iatå câteva informa¡ii care ar trebui optimizate:

Pasul 1. De ce trebuie så cunoa¿tem valoarea pH ? Cea mai valoroaså informa¡ie despre fertilitatea solului pe care o pot ob¡ine fermierii u¿or ¿i ieftin (cu un pHmetru) este valoarea pH. Aceasta caracterizeazå reac¡ia solu¡iei solului (aciditatea sau alcalinitatea ei), pH-ul fiind unul din factorii principali care controleazå disponibilitatea nutrien¡ilor, procesele microbiene ¿i cre¿terea plantelor. Folosind datele din literatura de specialitate, din punctul de vedere al unor extensioni¿ti, putem afirma cå pentru a ob¡ine produc¡ii medii pH-ul solului trebuie så fie cuprins între 5,5 ¿i 6,5, pe când produc¡iile mari se ob¡in la valori 22

între 6,5 ¿i 7(7,5). La valori mai mici de 5,5 ale pH-ului se pot manifesta caren¡e de P ¿i Mg ¿i toxicitate produså de ionii de Al, Fe ¿i Mn. Bogdan Costea (Carmeuse Europe) afirmå cå “reac¡ia solului trebuie så ajungå la pH-ul ideal de 6,8-7,2, pentru ca acolo ¿i doar acolo sunt disponibile toate elementele nutritive în formå asimilabilå, existå via¡å microbianå ¿i raportul optim fungi / bacterii, acolo se aflå coeficientul maxim de mineralizare a humusului, fauna din sol este în optim, stabilitatea agregatelor de sol ¿i capilaritate maximå, porozitate idealå, iar principala caracteristicå a solului, fertilitatea sa, este maximå”. ºinând cont de faptul cå foarte pu¡ini fermieri determinå pH-ul, se pare cå nu ¿tim cå valoarea acestuia este un indicator foarte util al favorabilitå¡ii solului. Iatå un exemplu dintr-un tratat de specialitate: “pe solurile prea acide sau prea alcaline, plantele de grâu se dezvoltå slab ¿i dau produc¡ii micii. Cel mai potrivit pH se încadreazå, dupå Minkevici (1965), în limitele 6-7,5” la grâu, iar la porumb, al¡i autori men¡ioneazå intervalul 6-7. Americanii se pare cå sunt u¿or de altå pårere, dupå cum reiese din tabelul de mai jos. Analizând datele din tabel, publicate de USDA (Departamentul Agriculturii din Statele Unite), în func¡ie de valoarea pH, se poate observa cå orzul ¿i porum-

bul nu pot fi cultivate pe soluri cu pH de 4,7, deoarece produc¡ia ar fi prea micå, 0 la orz ¿i 34% din cea de porumb. Pe de altå parte, intervalul de pH între 6,8 ¿i 7,5 pare så fie (foarte) favorabil multor culturi.

Pasul 2. Cum poate modifica aplicarea îngrå¿åmintelor valoarea pH? Modificarea reac¡iei solului exprimatå prin pH poate fi “gestionatå” prin practici agricole adecvate care includ, dupå caz, fertilizarea corectå cu îngrå¿åminte sau amendamente, cre¿terea con¡inutul de materie organicå din sol. O parte dintre îngrå¿åmintele cu N, P ¿i S pot influen¡a valoarea pH-ului. Pe coasta de est a Statelor Unite, în regiunea New England, prin aplicarea sulfului elementar (90-99%) în doze de la 100 kg S/ha (pe soluri nisipoase) pH-solului

Cultura

4,7

5,7

6,8

7,5

Procente din produc¡ia relativå (%) Grâu

100

Porumb

100

Orz

100

Ovåz

100

Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

plagiat\ 500 kg S/ha se poate reduce pH cu 0,5 unitå¡i. În ceea ce prive¿te scåderea pH la aplicarea îngrå¿åmintelor cu azot, experien¡ele din Oregon, Statele Unite, au aråtat cå pentru fiecare 112 kg de azot amoniacal aplicat anual valoarea pH scade cu 0,1 unitå¡i/an. Unii speciali¿ti considerå cå azotul amidic (provenit din uree) poate fi considerat tot N amoniacal.

Îngrå¿åmintele cu azot nu pot influen¡a în mod durabil reac¡ia solurilor care au pH mai mare de 8,25 (Hera ¿i Borlan 1984). Forma de azot din îngrå¿åminte poate avea un efect diferit asupra aciditå¡ii solului. Ordinea descrescåtoare într-una din variante este aceasta: sulfat de amoniu> clorurå de amoniu> azotat de amoniu> amoniac anhidru> uree. Într-un numår viitor vom vedea de ce nitrocalcarul poate måri pH, îl poate reduce sau îl laså neschimbat. “Îngrå¿åmintele acidificå numai dacå are loc nitrificarea, altfel nu” (Hera ¿i Borlan 1984).

Dupå ce au urmårit timp de 20 de ani evolu¡ia proprietå¡ilor solului dupå fertilizarea cu azot din diferite sorturi de îngrå¿åminte, nu au observat diferen¡e semnificative de pH între utilizarea sulfatului de amoniu, azotatul de amoniu, ureei ¿i UAN (Dursman et al. 1991- Soil Science Society of America Journal). În Montana, Statele Unite, dupå o experien¡å complexå de lungå duratå, dupå 30 de ani, aplicarea continuå a îngrå¿åmintelor cu azot a redus pH-ul solului la adâncimea de 0-7,5 cm de la 6,30 la 5,73. Va urma.

Lucian Buzdugan [i-ar dori o “Poli]ie a solului” Adept declarat al lucrårilor minime, Lucian Buzdugan a decis renun¡area la plug, în Insula Mare a Bråilei, în anul 2010. “În anii 76-77 am studiat agricultura no-till în SUA. Mi s-a spus, clar, cå nu voi putea replica acaså ce am våzut acolo, fiindcå solurile noastre sunt grele. Dupå 20 de ani, în IMB, mi-a înghe¡at tot orzul. Am intrat primåvara ¿i am semånat direct în el porumbul, cu semånåtoarea SPC8. A ie¿it o culturå extraordinarå, nu am avut probleme cu buruienile. A¿a cå, din 2005, am început, pe scarå largå, semånatul direct cu semånåtoarea Gaspardo. Pânå în 2010 am renun¡at total la arat, aplicând o scarificare, o datå la patru ani. Între 2008-2018 am colaborat extraordinar cu firma Horsch, adaptând sistema de ma¿ini. Începând cu 2012 am introdus lucerna, o plantå amelioratoare gra¡ie cåreia am putut elimina ¿i scarificatul”. Buzdugan considerå cå sånåtatea solului ar trebui så devinå principala preocupare atât a fermierilor, cât ¿i a autoritå¡ilor. “Solul e ca o pâine. Dacå o «plåmåde¿ti» bine, îi pui «drojdie» ¿i îl la¿i så Profitul Agricol 5/2023

«dospeascå», te råsplåte¿te. Dacå intervii mecanic în acest proces de «dospire», opre¿ti procesele biologice. Trebuie så oprim eroziunea solului, så încetåm cu lucrårile care destructureazå solul. Primåvara, exact când microorganismele din sol încep så lucreze, intervenim cu aråturå sau alte lucråri mecanice care le expun radia¡iilor solare, vântului ¿i evapora¡iei. Le blocåm activitatea. Am fost în jude¡ul Cluj ¿i am våzut un dezastru în materie de arat din deal în vale. Am våzut a¿a ceva chiar ¿i în zona Bârladului. Nu este permis ca, dupå o ploaie puternicå, så mu¡i tot

påmântul fertil din deal în vale, pentru cå nu vrei så ari pe curba de nivel! Terenul este în proprietatea unei persoane, dar este un bun na¡ional. Vreau så sugerez MADR înfiin¡area unui organism, un departament în minister care så se ocupe de protejarea ¿i conservarea solului, a¿a cum existå în Statele Unite, din timpul pre¿edin¡iei lui Franklin Roosevelt. Acolo, dacå panta e peste 15 grade ¿i ai arat din deal în vale, e¿ti ras, nevoit så vinzi ferma ca så po¡i plåti amenda”. Buzdugan sus¡ine, din experien¡å proprie, cå prin lucråri minime, regenerative, a reu¿it så ridice clasa de fertilitate a solurilor din Insulå cu o unitate, de la maxim 2 în anii 90. De asemenea, s-a redus consumul de carburan¡i cu 40 - 50 %, la unele culturi chiar mai mult, iar timpul de lucru ¿i costul for¡ei de muncå s-au diminuat 50 60%. “Din nouå oameni într-o fermå de 2.000 ha am råmas cu doi. Iar în anii seceto¿i produc¡ia poate fi mai mare cel pu¡in cu 10 - 20%”.

Robert VERESS 23

CULTURI VEGETALE

Nicolae {erban face un profit mai mare cu no-till Dintre cele 12.500 de ha ale Grup ªerban, 7.000 sunt în Vaslui, lucrate notill ¿i 5.500 ha în Bacåu, lucrate minimum-till. Pentru Nicolae ªerban, cheia alegerii tehnologiei nu este maximizarea produc¡iei, ci cre¿terea profitabilitå¡ii. “Argumentul principal så aleg o tehnologie îl reprezintå EBIDTA. Îmi doresc så fac bani în agriculturå, nu produc¡ie. Dacå-mi då cineva o formulå prin care så nu fac nimic, dar så fac bani, aleg så fac bani. Investitorii care cumpårå ac¡iuni la Grup ªerban nu sunt interesa¡i de cum aratå porumbul meu sau bacteriile din sol. Ei a¿teaptå profit, EBITDA, margine ¿.a.m.d”. Confruntat cu lipsa cronicå a precipita¡iilor, înclina¡ia terenurilor, eroziunea (måcar o datå la doi ani se produce o ploaie toren¡ialå care nu valoreazå nimic pentru culturå, ci, dimpotrivå, produce pagube, spålând tot) ¿i necesitatea reducerii costurilor, a analizat op¡iunile pe care le avea, fåcând ¿i vizite de documentare.

Nicolae ªerban admite cå, în succesul no-till, un factor l-a avut ¿ansa. “Am aplicat tehnologia în anii de recoltå 2020-2022. În acest interval, în jude¡ul Vaslui au cåzut ploi între 180 ¿i 200 l/mp. Orice manual spune cå nu faci cine ¿tie ce produc¡ie cu acest aport de apå. Dacå erau precipita¡ii de 500 de l/mp, garantat a¿ fi fåcut produc¡ii superioare cu arat ¿i îngrå¿åminte. Al¡i fermieri care s-au chinuit cu aråturi, rupând pluguri, stricând tractoarele ¿i cheltuind cu repara¡ii ¿i consum mare combustibili ¿i cu resursa umanå, nu au fåcut mai nimic. La culturile de primåvarå chiar zero. În fermele mele, produc¡ia medie în echivalent cereale a fost, ¿i în 2020, ¿i în 2022, de aproximativ 3.600 kg. Eu o consider o valoare extraordinarå fiindcå am reu¿it EBITDA de 33%, pe acele terenuri, în acele condi¡ii!”. În primul an de no-till, spune ªerban, grâul a fost un e¿ec, terenul fiind cotropit de buruieni. Dar, dupå trei ani de no-till, terenul fiind curå¡at cu glifosat, are numai grâu.

Ca så nu fie tentat så revinå la aråturå, într-un an cu precipita¡ii, a renun¡at complet le tehnica veche, påstrând doar ce are nevoie pentru no-till. Recolteazå påioasele cu strippere, nu cu headerele standard, ¿i laså paiele în picioare. “M-au avertizat cå nu va mai råsåri rapi¡a semånatå direct, acolo. Fiindcå nu ajunge soarele la sol din cauza paielor. Am acceptat cå e posibil så se întâmple a¿a. Apoi am våzut cu ochii mei cå rapi¡a råsare când intri cu semånåtoarea de precizie, pui bob cu bob, o astupi, dacå vine ni¿te apå råsare ¿i se dezvoltå minunat. E adevårat, cultura aratå urât la început ¿i toatå lumea zice cå ai dat faliment. Dar la final este foarte bine!”. Nicolae ªerban cultivå ¿i cartofi, în Bacåu, cu lucråri minime, la irigat, având rezultate spectaculoase (produc¡ii de peste 40 t/ha.

Robert VERESS

“Suntem în capitalism ¿i cel mai important lucru sunt banii. Îmi propun så fac, în medie multianualå de 12 ani, EBITDA de 46%. Dacå, fåcând bani, mai sprijinim ¿i natura, e minunat. Cred cå dacå la¿i solul în pace acesta se regenereazå. Am constatat cå cel mai bun tratament împotriva fungilor este soarele, iar cel mai bun utilaj de pregåtit solul este înghe¡ul. Må îngrijorez când nu vine înghe¡ul”. 24

Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Eficien]a noilor tehnologii în controlul buruienilor O op¡iune de actualitate este erbicidul Provalia, al cårui caracter agresiv în controlul buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene din cerealele påioase îl recomandå pentru a fi inclus cu prioritate în schemele tehnologice, mai ales cå manifestå o selectivitate ridicatå la plantele de culturå. Inova¡ia aduså de erbicidul Provalia constå în formularea OD (dispersie în ulei) prin micro-încapsulare ¿i tehnologia LQM, ce se diferen¡iazå prin precizia tratamentului, reten¡ia îmbunåtå¡itå a solu¡iei de tratat ¿i capacitatea ridicatå a acesteia de penetrare în frunzå. De ce este formularea OD* (dispersie în ulei) superioarå? Pentru cå acest tip de formulare permite unei substan¡e active solide så poatå fi aplicatå foliar, astfel încât så aibå o dispersie uniformå ¿i o reten¡ie bunå la nivelul frunzei. Care sunt avantajele micro-încapsulårii? Eficien¡a erbicidelor, ca ¿i a celorlalte substan¡e de protec¡ie a plantelor este condi¡ionatå de anumi¡i factori extrinseci, cum sunt degradarea chimicå, descompunerea microbiologicå, fotodegradarea, levigarea, volatilizarea, driftul etc. Încapsularea protejeazå substan¡a activå cu o peliculå solidå, påstrând intacte calitå¡i precum stabilitatea, solubilitatea, bioactivitatea, eficacitatea etc.

Prin ce se eviden¡iazå tehnologia LQM? Tehnologia LQM reprezintå noul nivel de performan¡å în domeniul erbicidårii, confirmatå de fermierii din întreaga lume în ultimii ani. Principalele avantaje sunt: - Concentrarea solu¡iei pulverizate cåtre suprafa¡a foliarå (reducerea driftului prin optimizarea dimensiunii picåturilor); - Îmbunåtå¡irea reten¡iei solu¡iei pe frunze, cumulatå cu o ratå de acoperire måritå; 26

- Cre¿terea gradului de penetrare a solu¡iei în plante, pentru poten¡area ac¡iunii celor trei substan¡e active.

Veronica spp.

Un studiu** referitor la satisfac¡ia fermierilor ce folosesc tehnologia LQM aratå cå 94% dintre intervieva¡i atestå nivelul înalt de eficacitate al acesteia la dicotiledonate, iar 95% declarå cå vor continua utilizarea produselor ce folosesc aceastå tehnologie.

Cei 3 vectori ai eficien¡ei Pe lângå formularea de ultimå genera¡ie, Provalia se diferen¡iazå ¿i prin combina¡ia unicå a trei substan¡e active complementare (fluroxipir 135g/l + tifen-

sulfuron metil 30g/l + metsulfuron metil 5g/l), care se absorb foliar ¿i radicular, afectând evolu¡ia buruienilor ¡intå. Efectul încruci¿at al substan¡elor active este rapid, întrucât produsul ac¡ioneazå încå din primele ore de la efectuarea tratamentului. Dupå 10 zile apar semnele vizibile (plantele sensibile se îngålbenesc, organele lor necrozeazå), iar moartea buruienilor survine în aproximativ 15 - 25 de zile dupå aplicare. Fluroxipir, o formå de auxinå sinteticå, perturbå dezvoltarea plantei atunci când este prezentå în concentra¡ie ridicatå. Se absoarbe prin frunze, translocarea este rapidå, ascendentå ¿i descendentå. Cre¿terea buruienilor înceteazå la scurt timp de la aplicare, iar planta se usucå începând de la vârf. Tifensulfuron metil se absoarbe foliar ¿i radicular, cu translocare în toate organele plantei, ¿i inhibå diviziunea celularå la nivelul noilor cre¿teri, oprind dezvoltarea buruienilor ¿i conducând la moartea acestora. Metsulfuron metil face parte din clasa erbicidelor sulfonilureice, cu absorb¡ie foliarå ¿i radicularå în ¡esuturile meristematice, unde opre¿te diviziunea celularå a plantelor ¡intå. Este eficient atât la aplicarea în preemergen¡å (cu efect prelungit), cât ¿i postemergent.

Aplicare ¿i doze

Provalia prezintå un interval larg de aplicare în postemergen¡å, de la stadiul de 2 frunze pânå la apari¡ia frunzei stindard (BBCH 12-39). Produsul este foarte eficace atunci când este aplicat pe buruieni mici aflate în faza de cre¿tere activå (2 - 6 frunze). Doza recomandatå este de 0,5 - 1 l/ha, iar ambalajul disponibil are 5 l.

Surse articol: *https://www.intechopen.com/ chapters/81740 **https://www.reference-agro.fr/innovation/tout-savoir-sur-les-herbicidesissus-de-la-technologie-lqm/ Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Bihor> starea de vegeta]ie este foarte bun\ ¥n toamnå, în Bihor au fost semånate peste 60.000 de ha de grâu, 5.000 de hectare cu orz ¿i câteva sute de hectare cu ovåz. “A fost o råsårire bunå spre foarte bunå, într-un procent de peste 95%, urmatå de o perioadå cu temperaturi destul de mari fa¡å de media anilor anteriori, iar bolile ¿i dåunåtorii nu reprezintå prea mari provocåri, în luna februarie”, spune Ioan Hodi¿an, directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Bihor. A observat un atac de afide, dar fermierii din jude¡ au aplicat tratamentele necesare pentru a scapå de pericol. Culturile afectate au fost în special cele aflate în zona de câmpie. Pânå la urmå, nu au fost urmåri grave. Nu au provocat viroze, fiindcå tratamentele au fost eficiente ¿i aplicate la timp. Este posibil ca în continuare så aparå micozele, dar culturile trebuie monitorizate cu aten¡ie. Existå ¿i o speran¡a ca acestea så nu aparå deloc, fiindcå au fost anun¡ate înghe¡uri, în zilele urmåtoare, îndeosebi pe timpul nop¡ii. Fermierii sperå ca gerurile så stopeze acest fenomen, astfel încât afidele ¿i micozele så disparå. Totu¿i, trebuie intervenit în câmp cu utilajele imediat ce se va putea, pentru a fi aplicate tratamentele, fiindcå în aceastå perioadå nu se poate. Umezeala este mult prea mare, iar terenul este foarte moale. Atunci nu vor mai fi probleme nici cu dåunåtorii, nici cu bolile. Momentan, orzul suportå o decolorare foliarå. Hodi¿an o pune pe seama excesului de umiditate ¿i o posibilå caren¡å de azot, dar poate fi u¿or corectatå imediat ce se va putea aplica tratamentele foliare, precum ¿i fertilizarea. Culturile cereale påioase sunt foarte receptive la aceste produse ¿i totul se 28

va rezolva. Nu existå pete maronii care så indice necrozåri, situa¡ii mai grave. “E clar cå vom reu¿i så completåm acest deficit de azot, când se va putea intra în câmp cu utilajele agricole. Putem spune cå în agriculturå nu ne-am mai confruntat cu anomalii a¿a cum s-a întâmplat în anul agricol 2022 - 2023 ¿i cum sunt anul acesta, cu cålduri ¿i ploi în iarnå. Dupå o secetå extremå, så avem precipita¡ii prea multe ¿i temperaturi mult prea ridicate pe timpul iernii. Pe moment situa¡ia neobi¿nuitå ne creeazå ståri de îngrijorare, dar sistemul biologic al plantelor este foarte bine adaptat situa¡iilor dificile ¿i, dupå ce condi¡iile meteo vor reveni la normal, ele vor reîncepe så se dezvolte normal”, este de pårere Hodi¿an. La rapi¡å au fost ceva dåunåtori, chiar ¿i viroze, dar s-au manifestat pe frunzele de bazå, pe primele perechi, nu s-au extins, fiindcå fermierii au ¿tiut så aplice tratamentele necesare ¿i au stopat fenomenul. În continuare rapi¡a se aflå într-o stare de vegeta¡ie bunå. S-au folosit ¿i regulatoare de cre¿tere pentru ca

plantele så nu se dezvolte necontrolat. “Fermierii din jude¡ul Bihor au experien¡e mari în agriculturå ¿i ¿tiu cum så se descurce în situa¡ii neobi¿nuite, a¿a cum sunt acestea în care ne aflåm de câteva luni. Ei ¿tiu så respecte tehnologiile. Gerul le va veni în ajutor în lupta cu bolile ¿i dåunåtorii în culturile de cereale påioase. Hodi¿an spune cå s-a deplasat în diferite zone din jude¡, a discutat cu mul¡i producåtori care i-au transmis cå nu au depistat probleme majore în câmp, în afarå de îngrijorårile fire¿ti, provocate de vreme. Prognoza meteo pe urmåtoarele zile în zona Bihor aratå temperaturi de pânå la minus 14 grade noaptea. Grâul, orzul, ovåzul ¿i rapi¡a le vor putea depå¿i fårå prea mari probleme, fiindcå sunt adaptate. Nu existå un strat protector de zåpadå, dar, din fericire, se preconizeazå cå vor veni ¿i ninsorile. “Cel mai bine este så facem o analizå, dupå perioada de iernare. Atunci vom ¿ti exact cu ceea ce am råmas în câmp în ceea ce prive¿te cultura ¿i suprafa¡a”, a conchis Ioan Hodi¿an.

Gheorghe MIRON Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Dou\ tehnologii complet noi Tehnologia XR (Xemium + Revysol) BASF a lansat pe pia¡å noua tehnologie XR pentru protec¡ia completå a cerealelor împotriva bolilor pe întreaga perioadå de vegeta¡ie. ¥n viziunea BASF, XR este råspunsul la provocårile ¿i la realitatea din câmp, cu care se confruntå fermierii. Tehnologia XR combinå avantajele celor mai noi ¿i performante substan¡e active, dezvoltate pânå acum de BASF: Xemium ¿i Revysol. Folosind tehnologia XR, femierii beneficiazå de puterea celor mai importante molecule create vreodatå de compania BASF - Xemium ¿i Revysol - în activå disponibilå în România începând lupta cu bolile, pentru a ob¡ine produc¡ii cu anul 2021. Având în vedere acest context în care substan¡ele active nu ce depå¿esc a¿teptårile. mai au aceea¿i eficien¡å, ¿i solu¡iile În România, septorioza este princi- sunt din ce în ce mai pu¡ine, BASF recopala boalå a cerealelor, iar substan¡ele mandå tehnologia XR, care le oferå feractive sunt cele mai folosite fungicide în mierilor 5 beneficii. Primul este reprezentat de molecula combaterea bolilor. Pânå în anul 2004, eficien¡a triazo- inteligentå Xemium, cu ac¡iune FAST lilor împotriva acestor boli era bunå, (Formula Activå în Spa¡iu ¿i Timp), ceea ajungea pânå la 70-90%. Înså, în pe- ce asigurå o mobilitate ridicatå în plante rioada 2014-2019, a scåzut dramatic ¿i o precizie excelentå împotriva bolilor. Utilizarea subtan¡ei active Revysol eficien¡a fungicidelor. Unele substan¡e reprezintå cel de-al doilea beneficiu. au ajuns så aibå eficien¡å ¿i sub 40%. Sigur cå fermierii nu ar fi mul¡umi¡i Revysol este cel mai bine adaptat la så cumpere un fungicid cu o eficien¡å Tehnologia XR de la BASF comatât de reduså. Începând cu anul 2018, binå produse cu substan¡e active din în fiecare an, au fost retrase de pe pia¡a 4 grupe chimice diferite: din România numeroase substan¡e acXemium (grupa chimicå SDHI) tive ¿i produse fungicide. Iar acum, inhibå enzima succinat dehidrogesolu¡iile pentru combaterea bolilor au nazå, din ciclul II al lui Krebs. devenit foarte limitate, în special la culRevysol (grupa triazolilor) - înturile de cereale. trerupe func¡ia membranei celulare. Propiconazolul, ciproconazolul ¿i Piraclostrobin (grupa strobiluriepoxiconazolul nu se mai pot folosi. Au nelor) - inhibå respira¡ia mitocondriråmas numai tebuconazolul ¿i trotioalå ¿i opre¿te producerea de enconazolul. BASF este singura comergie. panie care a lansat în utimii 20 de ani o Metrafenona (grupa benzofenosubstan¡å activå nouå din aceastå nelor) interfereazå în procesul de grupå chimicå a triazolilor, care e foarte diferen¡iere celularå a diferitelor importantå. etape din ciclul agentului patogen. Este vorba de Revysol, o substan¡å 30

condi¡iile climatice actuale ¿i oferå un spectru larg de combatere a bolilor. Iar cu ajutorul tehnologiilor se asigurå combaterea tuturor bolilor: fåinarea, septorioza, rugina brunå, rugina galbenå, påtarea reticularå, arsura frunzelor, fuzarioza, ramularia, bolile foliare ¿i ale spicului, care pot apårea la cereale. Controlul bolilor este mai eficient atunci când se folosesc alternativ mai multe substan¡e active, cu diferite moduri de ac¡iune. Al treilea beneficiu al tehnologiei XR este reprezentat de cele 4 moduri diferite de ac¡iune, alternate în douå tratamente consecutive, pentru protejarea cerealelor de agen¡ii patogeni. Mai mult, se îmbunåtå¡e¿te controlul bolilor prin alternarea substan¡elor active cu moduri diferite de ac¡iune, fårå riscul apari¡iei formelor de rezisten¡å. Al cincilea avantaj este ob¡inerea unor produc¡ii mari, de calitate, deci profitabile. Având control complet asupra bolilor, cerealele î¿i pot atinge poten¡ialul maxim de produc¡ie. În plus, le cre¿te vitalitatea ¿i perioada de vegeta¡ie prin efectele fiziologice AgCelence, pentru ca boabele så acumuleze pentru o perioadå mai lungå de timp. Recolta va fi mai mare, de calitate superioarå ¿i deci mai profitabilå. Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

în oferta BASF Managementul rezisten¡ei bolilor la cereale Agen¡ii patogeni evolueazå în fiecare an, înså fermierii au la dispozi¡ie un numår limitat de fungicide. De aceea, este foarte important ca acestea så fie utilizate astfel încât så råmânå eficiente cât mai mult timp, prin adoptarea managementului rezisten¡ei. Principiul de bazå în managementul rezisten¡ei la fungicide este utilizarea produselor cu moduri diferite de ac¡iune, alternarea substan¡elor active ¿i limitarea aplicårilor repetate ale aceleia¿i substan¡e active în timpul vegeta¡iei. Nerespectarea acestui principiu va duce la apari¡ia patogenilor cu rezisten¡å la fungicide. Produsele nu vor mai fi eficiente, iar în lipsa altor solu¡ii, produc¡ia va fi diminuatå drastic. În plus, fermierii întâmpinå ¿i problema retragerii multor substan¡e active. Nu mai pu¡in de 8 substan¡e active au fost retrase de pe pia¡a din România începând din 2018. Astfel, solu¡iile fermierilor în lupta cu bolile se reduc ¿i Varianta XR CARE a tehnologiei XR de la BASF combinå douå noi fungicide eficiente pentru protec¡ia culturii de cereale împotriva bolilor: Pachetul fungicid Flexity Trio recomandat pentru primul tratament; Fungicidul Revycare - recomandat pentru al doilea tratament.

devine extrem de importantå alternarea fungicidelor ¿i a substan¡elor active råmase pe pia¡å pentru a ob¡ine eficien¡a doritå împotriva bolilor la cereale.

Beneficiile XR STAR Cu ajutorul XR STAR, fermierul beneficiazå de adaptabilitatea ¿i eficien¡a elementului R (noul triazol Revysol), apoi de mobilitatea elementului X (molecula inteligentå Xemium) în cel de-al doilea tratament. XR STAR oferå astfel beneficii de neegalat: eficien¡å inclusiv la 5°C, rezisten¡å la ploaie, ac¡iune rapidå ¿i de lungå duratå ¿i efecte fiziologice AgCelence. Agen¡ii patogeni pot compromite cultura de cereale dacå tratamentele nu sunt aplicate la momentul potrivit sau nu se aplicå fungicidele potrivite. Înså pachetul XR STAR îi oferå fermierului siguran¡a combaterii fårå emo¡ii a numeroase boli. Dupå retragerea unui numår mare de substan¡e active de pe pia¡a româneascå, fermierii alterneazå într-o måsurå foarte micå substan¡ele omologate în tratamentele la cereale, fiind de multe ori for¡a¡i de împrejuråri så încalce aceastå regulå de bazå a bunelor practici agricole. Înså aceastå practicå duce la cre¿terea riscului de apari¡ie a formelor

XR STAR con¡ine: Pachetul fungicid Revystar Flex - pentru primul tratament; Fungicidul Priaxor EC - pentru al doilea tratament. de rezisten¡å la fungicide. Pachetul fungicid XR STAR le oferå fermierilor posibilitatea de a alterna nu mai pu¡in de 4 substan¡e active, din grupe chimice diferite: Revysol, Xemium, metrafenonå ¿i piraclostrobin. Astfel, se poate asigura protec¡ia împotriva a mai mult de 10 boli ale cerealelor.

XR CARE combate cele mai frecvente ¿i cele mai pågubitoare boli ale cerealelor: fåinarea, septorioza, rugina brunå, rugina galbenå, ramularia, fuzarioza, påtarea reticularå sau arsura frunzelor de orz. Folosind varianta XR CARE, fermierul va beneficia de ac¡iunea moleculei inteligente Xemium în primul tratament, respectiv de eficacitatea de excep¡ie a revolu¡ionarului triazol Revysol în al doilea. În plus, XR CARE oferå avantaje specifice semnificative precum: efecte fiziologice AgCelence, utilizarea a trei substan¡e active într-un singur tratament, efect curativ de excep¡ie sau eficacitate inclusiv la temperaturi de peste 25°C. Atacurile patogenilor sunt tot mai virulente ¿i o serie de boli care apåreau foarte rar au devenit uzuale ¿i în România. Cu ajutorul pachetului fungicid XR CARE se pot combate multe boli, iar cultura råmâne curatå pânå la recoltare.

Viorel PATRICHI Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Amalgerol Essence, siguran]\ pentru culturi sustenabile Biostimulator organic pe bazå de extract din plante alpine ¿i alge marine, Amalgerol Essence este 100% biodegradabil ¿i nu con¡ine organisme modificate genetic, fiind certificat pentru utilizare în agricultura ecologicå, dar ¿i în cea conven¡ionalå, produsul fiind compatibil cu toate tratamentele fitosanitare cunoscute.

atoritå compozi¡iei complexe, Amalgerol Essence prezintå câteva beneficii generale pentru toate culturile. Con¡inutul de carbon organic, alginat ¿i fitohormoni din compozi¡ia produsului sus¡ine dezvoltarea sistemului radicular, astfel încât acesta poate explora un volum mai mare de sol, în cåutarea resurselor nutritive ¿i a apei. Testele în diferite parcele au demonstrat cå Amalgerol Essence sus¡ine crearea micorizelor, unitå¡i simbiotice între rådåcini ¿i hifele unor ciuperci, cu efecte pozitive, naturale, asupra sånåtå¡ii plantelor ¿i a aprovizionårii cu nutrien¡i (în special N, P, K, Zn, Cu, care devin disponibile plantelor, cu ajutorul substan¡elor secretate de cåtre hifele ciupercii) ¿i apå. În consecin¡å, acest produs îmbunåtå¡e¿te via¡a microbianå din sol ¿i con¡inutul de humus, având rol în descompunerea resturilor vegetale, cu amplificarea resurselor de nutrien¡i. În plus, determinå ¿i o reten¡ie mai bunå a apei, creând condi¡ii optime pentru dezvoltarea culturilor. 32

Antioxidan¡ii, aminoacizii, extractul din plante alpine, azotul ¿i potasiul organic ac¡ioneazå împreunå asupra plantelor, reducând deteriorarea celulelor cauzatå de radicalii liberi. Drept rezultat, plantele î¿i reduc stresul oxidativ, au o rezisten¡å mai bunå la boli ¿i dåunåtori, devenind mai productive. Multiplele componente din compozi¡ia biostimulatorului Amalgerol Essence ajutå plantele în situa¡ii dificile (secetå, înghe¡ târziu, grindinå, fitotoxicitate) ¿i le måresc acestora rezisten¡a la diferite tipuri de stres, biotic ¿i abiotic.

Culturile de toamnå: revenire energicå dupå iernare Con¡inutul de antioxidan¡i ¿i aminoacizi ajutå la sus¡inerea culturii dupå stresul provocat de iernile cu pu¡ine precipita¡ii (stres termic ¿i hidric). Antioxidan¡ii din compozi¡ia produsului opresc deteriorarea celulelor, iar aminoacizii sunt promotori ai regenerårii posttraumatice rapide a ¡esutului celular. Aportul de aminoacizi si antioxidan¡i înainte sau dupå perioada de iernare reprezintå, la ora actualå, una dintre cele mai bune metode de prevenire ¿i limitare a daunelor produse de accidentele climatice. Totodatå, biostimulatorul måre¿te capacitatea de absorb¡ie a nutrien¡ilor minerali, ajutând planta så valorifice inputurile la un nivel superior.

Beneficii concrete, fapte ¿i cifre În urma testårilor efectuate de cåtre douå institute din Bulgaria în 2021 ¿i 2022, la culturile de grâu, floarea-soarelui ¿i porumb, produc¡ia ob¡inutå în solele în care s-au aplicat douå tratamente a câte 2 l/ha din biostimulatorul Amalgerol Essence a fost mai mare cu 8,5% la grâu, cu aproape 20% la floarea-soarelui ¿i cu aproximativ 15% la porumb fa¡å de cea din sola tratatå doar cu îngrå¿åmânt solid pe bazå de azot, în condi¡iile reducerii la jumåtate a cantitå¡ii de îngrå¿åminte aplicate. Utilizarea repetatå a Amalgerol Essence de-a lungul a mai mul¡i ani consecutivi produce o scådere a compactårii solului ¿i, drept urmare, diminueazå costurile cu combustibilul necesar lucrårilor agricole cu pânå la 20-30%. Capacitatea produsului de a sus¡ine revitalizarea solului amelioreazå efectele fitotoxicitå¡ii generate de utilizarea repetatå a erbicidelor ¿i îngrå¿åmintelor chimice. Prin disponibilizarea elementelor esen¡iale ca N, K, aminoacizi ¿i accelerarea asimilårii acestora de cåtre plante se ob¡in indici de panifica¡ie superiori calitativ la grâu.

Doze ¿i mod de aplicare La rapi¡å, aplicarea Amalgerol Essence se realizeazå între fenofaza de alungire a tulpinii pânå la formarea bobocilor. La cereale, produsul se aplicå de la înfrå¡ire pânå la apari¡ia frunzei stindard. De asemenea, poate fi aplicat pe stratul de paie pentru o mai bunå descompunere a acestora. Profitul Agricol 5/2023

CULTURI VEGETALE

Culturi echilibrate în tot jude]ul Satu Mare Ioan Cioltan (foto), directorul Direc¡iei Agricole Jude¡ene Satu Mare, descrie situa¡ia în amånunt: “Suntem într-o zonå cu aprovizionare optimå cu apå. Am avut ¿i avem precipita¡ii multe, începând cu septembrie 2022. Deocamdatå, avem umiditate în sol cât ne trebuie, poate ¿i mai mult decât atât”. În jude¡, în luna ianuarie, au cåzut ploi de 73 l/m², o cantitate optimå, dat fiind cå anul trecut, în perioada de varå, Satu Mare, ca ¿i întreaga ¡arå, s-a confruntat cu o secetå cumplitå. Prin urmare, spune Cioltan, s-a recuperat deficitul extrem de apå din sol. Acum, în luna februarie, toate culturile de toamnå aratå nea¿teptat de bine. În acela¿i timp, s-au format condi¡ii bune ¿i pentru culturile de primåvarå.

Grâul, orzul, ovåzul sunt råsårite, sunt înfrå¡ite ¿i se dezvoltå excelent. Rapi¡a chiar aratå spectaculos. “Deocamdatå, bolile nu reprezintå o amenin¡are de netrecut. Fermierii ¿tiu så le ¡inå sub control prin tratamente. Pericolul îl reprezintå temperaturile foarte mari pentru perioada de iarnå ¿i ploile excesive”, a aten¡ionat Cioltan.

Vestea bunå este cå aceste cålduri, exagerate pentru perioada de iarnå, urmeazå så scadå. S-au anun¡at zåpezi ¿i geruri, îndeosebi pe timpul nop¡ii. Aici ar putea apårea o problemå. Dacå vine frigul brusc ¿i la un nivel foarte scåzut, plantele nu sunt cålite, a¿a cum ar trebui, fiindcå au fost cålduri anormale, iar atunci existå riscul ca så fie afectate într-un anumit grad. “Dar eu nu am mai întâlnit, din experien¡a mea de agricultor, ca dupå o secetå cumplitå så urmeze o toamnå ¿i 34

o iarnå calde ¿i foarte umede. Nu am mai fost a¿a ceva în Satu Mare”, remarcå Ioan Cioltan. În regiune, media multianualå este de 700 de litri pe metru påtrat, iar anul 2022 s-a închis pe 691 l/m².

În tot jude¡ul au semånate 38.200 ha de grâu, care aratå foarte bine, 22.000 de hectare cu rapi¡å, care evolueazå excelent, ¿i 4.000 de hectare de orz. Plantele se dezvoltå foarte bine, fårå teama cå existå pericole mari în culturå. În continuare, se preconizeazå tempe-

raturile de minus 710°, dar percepute ca minus 14 grade. A¿adar, vor veni gerurile, spre beneficiu plantelor, fiindcå vor stopa amenin¡area bolilor ¿i dåunåtorilor. Sunt anun¡ate ¿i ninsori, utile ca strat protector pe culturi. Fårå stratul de zåpadå ar fi fost probleme, fiindcå plantele vegeteazå ¿i nu sunt cålite, întrucât nu a fost geruri a¿a mari ¿i pe perioadå lungå.

Gheorghe MIRON

Din cauza temperaturilor ridicate, nici serele de legume nu au fost încålzite ¿i deja se recolteazå spanac. Deci serele au func¡ionat fårå încålzire, spre bucuria producåtorilor. “La ora asta, producåtorii de legume ¿i fructe recolteazå salate într-o veselie, fårå så le fi pompat cåldura necesarå dezvoltårii. Numai au închis u¿a, atât! Nau avut nevoie de cåldurå. Temperaturile au fost numai cu plus. Rar s-a ajuns la minus 1°. În Satu Mare, au fost temperaturi de la minus 1° pânå la 10 - 12 grade. În general, au fost pânå la 7- 8° cu plus, spre bucuria producåtorilor de legume în spa¡iu protejat, fiindcå nu au fost nevoi¡i så încålzeascå serele ¿i så consume energie, gaze naturale foarte scumpe!”, a concluzionat Ioan Cioltan. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Adama> erbicide recomandate pentru porumb ACTIVUS 400 SC Un produs pelicular, cu aplicare în preemergen¡å sau postemergen¡å timpurie, pe bazå de pendimetalin (400 g/L). Combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale. Absorb¡ia se face prin rådåcini, coleoptil ¿i prin hipocotil. Substan¡a activå împiedicå procesele de divizare ¿i cre¿tere celularå, iar buruienile sensibile mor. Substan¡a råmâne activå în sol mai multe såptåmâni, astfel încât ¿i buruienile cu germinare târzie sunt afectate. În special la aplicarea în preemergen¡å, sunt importante pregåtirea corespunzåtoare a solului ¿i respectarea adâncimii de semånare specifice, deoarece ¡esuturile sensibile ale plantulelor nu trebuie så intre în contact cu substan¡a activå. Se aplicå un singur tratament cu Activus 400 SC pe aceea¿i suprafa¡å, întrun sezon, în preemergen¡å sau postemergen¡å timpurie. Efectul de combatere este cu atât mai bun cu cât buruienile sunt într-un stadiu cât mai timpuriu de dezvoltare (1 - 3 frunze, respectiv BBCH 10 - 13).

AMINO 600 SL Se utilizeazå în postemergen¡å, în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale ¿i perene la grâu ¿i porumb. Con¡ine 600 g/L acid 2,4-D (din sarea de dimetilaminå). A¿adar, este un erbicid sistemic selectiv, de tip fenoxi, care este absorbit de plante atât foliar, cât ¿i radicular. Este absorbit în special prin frunze ¿i translocat cåtre meristem. Translocarea este influen¡atå de speciile de buruieni, de nivelul acestora de dezvoltare, precum ¿i de unele condi¡ii de 36

mediu, cum ar fi intensitatea luminii, umiditatea relativå, umezeala din sol ¿i temperatura. Produsul ajunge în frunze dupå numai douå ore de la aplicare, iar primele efecte apar dupå 12 - 18 ore. În timp de o såptåmânå are loc distrugerea totalå a buruienilor.

EFICA 960 EC Produs preemergent selectiv cu ac¡iune împotriva buruienilor monocotiledonate, dar ¿i a unora dicotiledonate. Substan¡a activå, S-metolaclor, face parte din grupa acetanilidelor ¿i este preluatå în principal prin coleoptil în perioada de germina¡ie ¿i de råsårire a buruienilor, preluarea prin rådåcini fiind mai reduså. Ac¡ioneazå în stratul superior al solului în zona de germina¡ie a buruienilor. Solubilitatea ridicatå a produsului conferå o protec¡ie eficientå chiar ¿i la cantitå¡i mai reduse de precipita¡ii. În lipsa precipita¡iilor se recomandå aplicarea înainte de semånat cu încorporare în limita a 3-4 cm. În condi¡ii de umiditate normalå produsul se va aplica preemegent imediat dupå semånat ¿i înainte de råsårirea culturii ¿i a buruienilor. Pentru o eficien¡å optimå se recomandå ca erbicidul så fie aplicat pe un pat germinativ bine mårun¡it, fårå bulgåri.

PYXIDES Un erbicid complex, format din 3 molecule consacrate ¿i complementare folosite în combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene din porumb: Nicosulfuron, Dicamba ¿i Mesotrione. Substan¡a activå Mesotrione este absorbitå în principal foliar, dar ¿i prin

rådåcini, se translocå prin plantå atât prin xilem, cât ¿i prin floem. Nicosulfuron ac¡ioneazå contra buruienilor monocotiledonate greu de combåtut (în special costreiul din rizomi), în condi¡ii de selectivitate totalå fa¡å de porumb. Este rapid absorbit de buruieni mai ales prin frunze, dar ¿i prin rådåcini ¿i apoi se translocå atât ascendent, cât ¿i descendent în curentul de sevå pânå la nivelul meristemelor (punctelor de cre¿tere). Dicamba ac¡ioneazå prin stimularea cre¿terii celulare anormale în celulele meristematice. Acest lucru poate duce la blocarea ¡esutului vascular-floem. Buruiana este distruså prin înfometare: are loc o incapacitate de a transloca energia necesarå în floem. Pixedes e disponibil împreunå cu Efica 960 EC (Pachetul Pixedes Extra).

TOMIGAN (DISCOVERY 250 EC) Produs selectiv pentru combaterea buruienilor anuale ¿i perene din cultura de grâu ¿i porumb. Con¡ine fluroxipir, care apar¡ine grupei acizilor piridin-carboxilici, cunoscutå pentru perturbarea cre¿terii celulelor plantelor în tulpinile ¿i frunzele nou formate. Produsul se absoarbe în plante prin frunze ¿i se translocå rapid, atât ascendent, cât ¿i descendent, ¿i provoacå o reac¡ie de tip auxinic. Buruienile î¿i înceteazå cre¿terea la scurt timp dupå aplicare, primele simptome de clorozare fåcându-se vizibile în vârful plantei. Tratamentul se aplicå postemergent, când buruienile sunt în stadiu incipient de dezvoltare (2-4 frunze). Se aplicå un singur tratament pe culturå ¿i pe sezon. Se are în vedere cå la momentul tratamentului temperatura exterioarå så fie cuprinså între 10 ¿i 25°C. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Hibrizii de porumb recomanda]i de Bayer stabilå de porumb, cu umiditate scåzutå la recoltare, pentru un randament maxim al culturii. Cel mai productiv ¿i stabil hibrid de porumb DEKALB din grupa semitimpurie. Este un hibrid universal care se poate cultiva în toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Recomandat pentru semånatul în epoca optimå ¿i întârziatå. Densitate: mediul scåzut: 68.000 72.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75.000 81.000 b.g./ha, mediul ridicat: 82.000 86.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor care doresc un produs semitimpuriu care så performeze în toate mediile de produc¡ie.

DKC3972 RM89 Extratimpuriu (FAO 250-290) cu poten¡ial ridicat de produc¡ie, toleran¡å excelentå la secetå ¿i ar¿i¡å, stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå, fiind pretabil ¿i pentru cultura a doua. Recomandat pentru semånatul timpuriu. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Densitate: mediul scåzut: 65.000 67.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75.000 78.000 b.g./ha, mediul ridicat: 80.000 83.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor inovatori care î¿i doresc un hibrid extratimpuriu cu performan¡å superioarå ¿i stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå, fiind pretabil ¿i pentru cultura a doua.

DKC4728 RM 95 Este un alt hibrid DEKALB nou, semitimpuriu (FAO 350-390), dedicat fermierilor care î¿i doresc un hibrid cu performan¡å superioarå de produc¡ie, care suportå densitå¡i ridicate, fiind pretabil pentru dublå utilizare boabe sau siloz. DKC4728 este un hibrid candidat pentru sigla Field Shield. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Densitate: mediul scåzut: 70.000 75.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 77.000 81.000 b.g./ha, mediul ridicat: 83.000 87.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor inovatori care î¿i doresc un hibrid semitimpuriu cu performan¡å superioarå ¿i stabilitate de produc¡ie în toate mediile de culturå care se preteazå ¿i la semånatul timpuriu. Profitul Agricol 5/2023

DKC5016 RM 100

DKC4611 RM 96 Hibrid semitimpuriu (FAO 359-390), din gama Field Shield, pozi¡ionat pe segmentul de maturitate al hibridului DKC4670. Se preteazå pentru securizarea produc¡iei în condi¡ii de secetå. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Recomandat pentru semånatul în epoca optimå. Densitate: mediul scåzut: 68.000 74.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75.000 83.000 b.g./ha, mediul ridicat 84.000 86.000 b.g./ha.

DKC5092 RM 99 Hibrid semitimpuriu (FAO 350-390), intensiv, din gama Field Shield. E dedicat fermierilor profesioni¿ti care urmåresc så ob¡inå produc¡ie ridicatå ¿i

Hibrid semitardiv (FAO 400-440), Field Shield, pozi¡ionat pe segmentul de maturitate al hibridului DKC5068. Recomandat pentru fermierii care aplicå o tehnologie intensivå de culturå ¿i ¡intesc produc¡ii de top, chiar ¿i în condi¡ii de stres. Acest hibrid a câ¿tigat locul 1 în 2021 ¿i 2022 la Ziua Porumbului de la Orezu în grupa de maturitate FAO 400449. Se poate cultiva în toate zonele din România ¿i toate mediile de culturå (scåzut/mijlociu/ridicat). Recomandat pentru semånatul timpuriu. Densitate: mediul scåzut: 68.000 72.000 b.g./ha, mediul mijlociu: 75.000 77.000 b.g./ha, mediul ridicat: 82.000 86.000 b.g./ha. Dedicat fermierilor profesioni¿ti care aplicå o tehnologie intensivå de cultura ¿i ¡intesc produc¡ii de top chiar ¿i în condi¡ii de stres. 37

DOSAR PORUMB 2023

Erbicidele Bayer pentru porumb, o solu]ie eficace ADENGO 465 SC Cel mai complex erbicid pentru cultura de porumb dintre erbicidele cu aplicare pre- ¿i postemergen¡å timpurie. Produsul con¡ine douå substan¡e active complexe, deosebit de puternice, completate de un safener (antidot) care determinå o metabolizare rapidå a substan¡elor active în planta de porumb, fapt ce determinå cre¿terea selectivitå¡ii, cultura de porumb nefiind stresatå. Cele douå substan¡e active, isoxaflutol ¿i tiencarbazon-metil, se completeazå reciproc ¿i ac¡ioneazå deosebit de eficient în combaterea buruienilor monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale. Ele ac¡ioneazå prin translocare radicularå la aplicare preemergentå, iar la aplicare postemergen¡å timpurie prin translocare foliarå ¿i ulterior radicularå. Adengo 465 SC combate peste 85 de specii de buruieni ¿i reprezintå o armå eficientå în reducerea rezervei de buruieni perene. Combate cu succes pålåmida ¿i costreiul din såmân¡å; dacå nu sunt combåtute din såmân¡å, acestea devin perene prin dezvoltarea rizomilor, care faciliteazå ulterior înmul¡irea lor pe cale vegetativå.

CAPRENO 547 SC O combina¡ie de douå substan¡e active erbicide: tembotrione ¿i tiencarbazon-metil. Tembotrione, apar¡inând clasei chimice triketone, este absorbit rapid în plantå, la maximum o orå de la aplicare. Prezintå ac¡iune dublu sistemicå, fiind distribuit ascendent ¿i descendent, în toate organele plantei, pânå la punctele de cre¿tere la circa 6 ore de la tratament. Tiencarbazon-metil conduce la încetarea imediatå a cre¿terii ¿i la daune progresive pânå când se realizeazå controlul total al buruienilor sensibile. El permite controlul complementar al unor buruieni cum sunt speciile de Polygonum, precum ¿i întårirea ac¡iunii erbicidului asupra gramineelor. Datoritå faptului cå tiencarbazonmetil ac¡ioneazå ¿i la nivelul solului, fiind preluat prin sistemul radicular, Capreno are efect ¿i asupra buruienilor graminee ¿i dicotile ce vor råsåri în perioada urmåtoare tratamentului. Se aplicå în postemergen¡å, de la stadiul de 2 pânå la 6 frunze ale culturii de porumb, pentru controlul buruienilor dicotile ¿i monocotile anuale.

Doza omologatå este de 0,22 - 0,29 l/ha, adaptatå în func¡ie de gradul de îmburuienare, spectrul de buruieni ¿i stadiul de dezvoltare a buruienilor. Capreno se va aplica întotdeauna împreunå cu adjuvantul specific Mero (doza 2 l/ha).

LAUDIS OD 66 Este produsul pentru solele în care se urmåre¿te combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene. Erbicidul se poate aplica din faza de 4 pânå la 8 frunze ale porumbului. Este un erbicid deosebit de eficient în combaterea buruienilor monocotiledonate anuale ¿i perene; de asemenea, combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate anuale. Formularea avansatå de tip OD conferå produsului o aderen¡å ¿i o absorb¡ie rapidå în frunzele buruienilor, iar antidotul înglobat cre¿te selectivitatea produsului fa¡å de porumb. Pentru buruienile monocotiledonate anuale, momentul optim de aplicare este înaintea înfrå¡itului; dacå vorbim de costreiul din rizomi, momentul optim este la înål¡imea de 15-20 cm ¿i nu mai mult de 10 cm în cazul pirului.

Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Hibrizii de porumb recomanda]i de Corteva P9889 FAO 350. Optimum AQUAmax. Este campionul deta¿at al grupei. Prezintå aceea¿i stabilitate productivå ca a lui P9903, foarte bunå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å, caractere agronomice net superioare, fiind un hibrid cu “stay green”. Densitå¡i recomandate: neirigat: 66.000 - 75.000 plante recoltabile/ha; irigat: 76.000 - 85.000 plante recoltabile/ha. Este recomandat pentru toate zonele de culturå ¿i tehnologii medii ¿i intensive.

P9975 FAO 370. Optimum AQUAmax. Hibrid semitimpuriu, plantå echilibratå cu inser¡ie joaså a ¿tiuletelui. Caractere agronomice superioare, tulpinå puternicå ¿i sistem radicular foarte bine dezvoltat. Excelentå capacitate de produc¡ie. Pierde rapid umiditatea la maturitate. Densitå¡i recomandate la neirigat: 67.000 - 75.000 plante recoltabile/ha; irigat: 77.000 - 88.000 plante recoltaProfitul Agricol 5/2023

bile/ha. Reac¡ioneazå foarte bine la tehnologie intensivå. Este recomandat pentru zonele de campie ¿i de deal din sudul, vestul ¿i estul ¡årii.

P9978 FAO 390. Optimum AQUAmax. E un hibrid stabil, foarte productiv, mai ales in condi¡ii bune de culturå. Are toleran¡å excelentå la secetå ¿i ar¿i¡å. Exploreazå un volum foarte mare de sol. Randament foarte bun de utilizare a rezervelor de apå ¿i a elementelor nutritive. Randament excelent în boabe. Densitå¡i recomandate: neirigat: 62.000 - 66.000 plante recoltabile/ha; irigat: 72.000 - 78.000 plante recoltabile/ha. Se recomandå semånatul timpuriu. Recomandat a se cultiva în special în sudul ¿i vestul României.

P8834 FAO 310. Optimum AQUAmax. Hibrid care aduce un poten¡ial productiv ridicat ¿i înlocuie¿te hibridul P9175. Are o productivitate excelentå, o excep¡io-

nalå toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å ¿i o stabilitate bunå. Prezintå foarte bune caractere agronomice, în special cele legate de toleran¡a la bolile porumbului. Densitå¡i recomandate: neirigat: 68.000 - 76.000 plante recoltabile/ha; irigat: 76.000 - 85.000 plante recoltabile/ha. Se recomandå semånatul timpuriu. Este campion în zonele cu condi¡ii foarte bune ¿i tehnologii ridicate.

P9590 FAO 350. Hibrid sticlos pentru målai, cu cel mai bun raport productivitate/calitate din pia¡å. Foarte bunå stabilitate ¿i toleran¡å la secetå ¿i ar¿i¡å. Cel mai ridicat poten¡ial de produc¡ie pentru aceastå categorie. Excelent profil agronomic, cu rezisten¡å foarte bunå la bolile ¿tiuletelui. Pierde bine apa dupå apari¡ia punctului negru. Densitå¡i recomandate: neirigat: 65.000 - 72.000 plante recoltabile/ha; irigat: 75.000 - 83.000 plante recoltabile/ha. E recomandat pentru industria de morårit ¿i panifica¡ie, în toate zonele de culturå. 39

DOSAR PORUMB 2023

Selectivitatea erbicidelor Corteva Agriscience ARIGO Un erbicid selectiv, o solu¡ie completå în postemergen¡a timpurie (faza de 2-6 frunze ale porumbului, cel mai târziu pânå în stadiul de 8 frunze BBCH 18). Combate atât buruienile graminee, cât ¿i cu frunza latå, anuale ¿i perene. Con¡ine: 120 g/kg nicosulfuron + 30 g/kg rimsulfuron + 360 g/kg mezotrione. Nu influen¡eazå rota¡ia culturilor. Se aplicå un singur tratament, posibil în amestec cu fungicide. Cele mai bune rezultate se ob¡in asupra buruienilor tinere, aflate în cre¿tere activå, în stadiul de 2-4 frunze ¿i asupra gramineelor perene pânå la 1520 cm înål¡ime. Precipita¡iile care cad în primele 5-7 zile dupå aplicare sau irigare îmbunåtå¡esc eficacitatea ¿i activitatea rezidualå.

MUSTANG Un erbicid sistemic destinat combaterii buruienilor cu frunza latå în postemergen¡å la porumb ¿i påioase. Con¡ine: 6.25 g/l florasulam + 300 g/l acid 2,4-D EHE. Asigurå combaterea totalå a turi¡ei (Galium aparine) ¿i mu¿e¡elului (Matricaria spp.) chiar ¿i în stadii avansate de dezvoltare. Are o eficacitate foarte bunå ¿i în combaterea pålåmidei (Cirsium arvense), samulastrei de rapi¡å ¿i floareasoarelui, dar spectrul såu de ac¡iune cuprinde peste 100 de specii de buruieni dicotiledonate. Penetreazå foarte rapid suprafa¡a foliarå a buruienilor, migrând spre punctele de cre¿tere ale acestora. Opre¿te cre¿terea buruienilor în 24 de ore de la aplicare. Se poate aplica imediat ce temperatura depå¿e¿te 50 40

C, în stadiul de 4-6 frunze ale culturii de porumb. Nu afecteazå culturile postmergåtoare. Poate fi administrat concomitent cu fungicide, insecticide, o gamå largå de graminicide, îngrå¿åminte foliare.

PRINCIPAL Este destinat combaterii atât a buruienilor graminee anuale ¿i mai ales perene, cât ¿i a buruienilor cu frunza latå. Con¡ine: 429 g/kg nicosulfuron + 107 g/kg rimsulfuron - numai porumbul este capabil så metabolizeze ambele substan¡e active. Poate fi aplicat pânå în stadiul de 8 frunze ale porumbului. Eficacitatea sa e poten¡atå de surfactantul Vivolt, mai ales în condi¡ii dificile, de stres hidric, cu buruieni avansate în vegeta¡ie. Este absorbit prin frunze ¿i este rapid distribuit sistemic în toate organele plantei, inclusiv în rizomii plantelor perene. Urmeazå decolorarea ¿i necrozarea nervurilor dupå 5-10 zile, iar distrugerea completå dureazå pânå la trei såptåmâni.

PRINCIPAL FORTE Pe lângå 62.475 g/kg nicosulfuron + 31.25 g/kg rimsulfuron, con¡ine ¿i 510.42 g/kg dicamba + 31.25 g/kg isoxadifen (un safener), fiind o solu¡ie completå în postemergen¡a culturii de porumb. Cele trei substan¡e active manifestå o ac¡iune sistemicå excep¡ionalå ¿i penetreazå rapid planta. Rimsulfuron ¿i nicosulfuron sunt asimilate preponderent de frunze ¿i transportate în vârfurile de cre¿tere ale

buruienilor, în special a celor graminee, sistând diviziunea celulelor în låstari ¿i rådåcini. Dicamba este asimilatå de frunze ¿i de sistemul radicular ¿i posedå proprietatea de a se transloca în toate direc¡iile: de la rådåcini spre vârfurile de cre¿tere ¿i de pe pår¡ile terestre ale plantei spre peri¿orii absorban¡i, distrugând sistemul radicular al buruienilor dicotiledonate perene, inhibarea cre¿terii, ofilirea, deformarea, decolorarea, necroza putând fi observate la 3-7 zile dupå aplicare. Cåldura ¿i umezeala sporesc performan¡a erbicidului. De regulå, o singurå aplicare, în stadiul de 2-9 frunze ale culturii (BBCH 1219), este suficientå pentru asigurarea protec¡iei în perioada de vegeta¡ie. Produsul este în curs de omologare.

PRINCIPAL PLUS Con¡ine acelea¿i substan¡e active ca ¿i Principal Forte, înså în altå formulare, fårå safener: 92 g/kg nicosulfuron + 550 g/kg dicamba + 23 g/kg rimsulfuron. E o solu¡ie completå în postemergen¡å, reducând în timp rezerva de buruieni graminee ¿i cu frunzå latå, anuale ¿i perene. Trebuie aplicat în stadiul de 2-6 frunze ale porumbului. Având activitate rezidualå scurtå, combate buruienile råsårite sau în curs de råsårire în momentul aplicårii. Eficacitatea maximå se ob¡ine când buruienile sunt tinere, respectiv în perioada de cre¿tere activå, de la råsårire pânå în stadiul de 2-4 frunze ale buruienilor cu frunzå latå ¿i/sau rozetå la cele perene, pânå la sfâr¿itul înfrå¡irii gramineelor anuale. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Recomand\rile din portofoliul de semin]e INCDA Fundulea AMURG Hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 360, înregistrat în 2022. Talie înaltå ¿i inser¡ie a ¿tiuletelui medie. Lungime ¿tiulete: 21 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat. MMB medie: 300-310 g. Randament mediu de boabe: 85%. Con¡inut mediu de proteinå: 11,412,4%. Pornire foarte bunå în vegeta¡ie. Tolerant la secetå, ar¿i¡å, Fusarium spp. ¿i Ostrinia nubilalis. Stabilitate foarte bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Vitezå foarte bunå de uscare a boabelor. Nivel produc¡ie boabe: 11,5-12 t/ha, la neirigat, ¿i 13-15 t/ha, la irigat. Recomandat pentru zonele I, II ¿i III de favorabilitate. Densitate optimå: 55-60 mii de plante/ha la neirigat ¿i 65-70 mii plante/ha la irigat.

MAGNUS Hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 350, înregistrat în 2021. Talie ¿i inser¡ie a ¿tiuletelui medie. Lungime medie ¿tiulete: 20-21 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat. MMB medie: 300-320 g. Randament mediu de boabe: 85%. Pornire foarte bunå în vegeta¡ie. Rezistent la cådere ¿i frângere, tolerant la secetå, ar¿i¡å, Fusarium spp. ¿i Ostrinia nubilalis. Stabilitate foarte bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Vitezå foarte bunå de uscare a boabelor. Nivel produc¡ie boabe: 11,0-11,5 t/ha la neirigat ¿i 13,0-14,0 t/ha la irigat. Recomandat pentru zonele I, II ¿i III de favorabilitate. Densitate optimå: 6065 mii de plante/ha la neirigat ¿i 70-75 mii plante/ha la irigat.

FELIX MIRAJ Hibrid simplu, semitimpuriu, FAO 390, înregistrat în 2022. Talie ¿i inser¡ie a ¿tiuletelui înaltå. Lungime medie ¿tiulete: 20 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat. MMB medie: 300-320 g. Randament mediu de boabe: 85%. Pornire foarte bunå în vegeta¡ie. Rezistent la cådere ¿i frângere, tolerant la secetå, ar¿i¡å, Fusarium spp. ¿i Ostrinia nubilalis. Stabilitate foarte bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Vitezå foarte bunå de uscare a boabelor. Nivel produc¡ie boabe: 11,5-12 t/ha la neirigat ¿i 15-16 t/ha la irigat. Recomandat pentru zonele I, II ¿i III de favorabilitate. Densitate optimå: 55-60 mii de plante/ha la neirigat ¿i 65-70 mii plante/ha la irigat. Profitul Agricol 5/2023

Hibrid simplu, semitardiv, FAO 460, înregistrat în 2019. Talie ¿i inser¡ie a ¿tiuletelui medie. Lungime medie ¿tiulete: 20-21 cm,16 rânduri de boabe, bob dentat. MMB medie: 300-320 g. Randament mediu de boabe: 85%. Con¡inut de amidon: 72,0-73,5%. Tole-

rant la secetå ¿i ar¿i¡å, Fusarium spp. ¿i Ostrinia nubilalis. Stabilitate bunå a produc¡iei în diverse condi¡ii climatice. Vitezå bunå de uscare a boabelor. Nivel produc¡ie boabe: 10,5-11,5 t/ha la neirigat ¿i 14,0-15,5 t/ha la irigat. Recomandat pentru zonele I, II ¿i III de favorabilitate. Densitate optimå: 6065 mii de plante/ha la neirigat ¿i 70-75 mii plante/ha la irigat. Utilizare: industrie, hrana animalelor.

FUNDULEA 423 Hibrid simplu, semitardiv, FAO 470, înregistrat în 2015. Talie ¿i inser¡ie a ¿tiuletelui, medie. Lungime ¿tiulete: 2122 cm, 16 rânduri de boabe. MMB medie: 300-320 g. Randament boabe: 84%. Con¡inut mediu de proteinå: 10,511,6% (total aminoacizi 9,15%, lizinå 0,31%). Tolerant la secetå ¿i ar¿i¡å, Fusarium spp. ¿i Ostrinia nubilalis. Nivel produc¡ie boabe 8-10,5 t/ha la neirigat ¿i 11-14,5 t/ha la irigat. Formeazå 2 ¿tiule¡i/plantå. Recomandat pentru zonele I ¿i II de favorabilitate. Densitate: 60-65 mii de pl./ha la neirigat ¿i 70-75 mii pl./ha la irigat. Pentru consum uman ¿i hrana animalelor.

DOSAR PORUMB 2023

KWS> o ofert\ dinamic\ de hibrizi de porumb ADONISIO FAO 330, Grupa PLUS4GRAIN. Ameliorat în România, se eviden¡iazå printr-o råsårire explozivå, urmatå de o vigoare foarte bunå. Particularitå¡i: prezintå un numår mare de boabe/¿tiulete, 16-18 rânduri, peste 30 de boabe/rând; poate fi cultivat în toate zonele de culturå a porumbului din România. Plasticitate foarte largå, cu o comportare extraordinarå la diversitatea de condi¡ii pedoclimatice întâlnite în zonele de culturå a porumbului. Randament foarte bun al boabelor.

KARPATIS FAO 340, Grupa PLUS4GRAIN. Ameliorat în România, KARPATIS î¿i asigurå productivitatea din combina¡ia între numårul ridicat de rânduri de boabe, numårul boabelor pe rând ¿i greutatea boabelor. Particularitå¡i: poten¡ial excelent de produc¡ie, este bine adaptat ¿i în zone unde ar¿i¡a ¿i seceta sunt factori limitativi. Boabe dentate, u¿or sticloase în treimea dinspre vârf a ¿tiuletelui, cu un con¡inut echilibrat de proteinå ¿i amidon. Ritm intens de pierdere a apei din 42

bob, favorizat de deschiderea pånu¿ilor la maturitatea fiziologicå.

INTELIGENS FAO 420, Grupa PLUS4GRAIN. Hibrid din noua genera¡ie, cu o performan¡å foarte bunå, capabil så atingå niveluri ridicate de produc¡ie. Particularitå¡i: vigoare timpurie foarte bunå, care îl recomandå ¿i pentru semånatul timpuriu; ¿tiulete flexibil, cu un numår mediu de boabe pe ¿tiulete, dar cu o greutate de excep¡ie (MMB = 320-350 g). Dinamicå excelentå de pierdere a apei din bob înainte de recoltat. Excelent în condi¡ii de irigat, datoritå însu¿irilor agronomice superioare (tulpina robustå ¿i sånåtoaså, toleran¡å ridicatå la bolile foliare ¿i ale ¿tiuletelui) ¿i a poten¡ialului superior de produc¡ie.

LAURO FAO 300, Grupa CLIMACONTROL3. Hibrid dentat, caracterizat printr-o vigoare deosebitå la råsårire ¿i comportament excep¡ional la secetå ¿i ar¿i¡å. Dinamica de pierdere a apei din bob dupå atingerea maturitå¡ii fiziologice depå¿e¿te media hibrizilor din gru-

pa lui de maturitate, datoritå particularitå¡ilor bobului (pericarp sub¡ire, mi¿unå adâncå) ¿i a temperaturilor încå ridicate la acel moment. Particularitå¡i: areal vast de cultivare, pretabil pentru toate zonele de culturå a porumbului din România, chiar ¿i cele din zonele deluroase sau premontane. Randament ridicat în produc¡ia de boabe, dat de înflorirea rapidå ¿i formarea rapidå a produc¡iei.

ALMANZO FAO 380, Grupa CLIMACONTROL3. Ameliorat în România, se remarcå prin stabilitatea ¿i caracteristicile sale, ce îi conferå un poten¡ial de produc¡ie ridicat, ce poate fi fructificat în condi¡ii diverse de cultivare. Particularitå¡i: ¿tiuletele cilindric are 16-18 rânduri ¿i frecvent 40 boabe/rând, cu un MMB ridicat. Paniculul bine ramificat asigurå o cantitate mare de polen, eliberat pe o perioadå de timp mai lungå, astfel încât reu¿ita polenizårii este asiguratå. Plasticitate ecologicå, ce îi conferå un grad mare de adaptabilitate la diverse condi¡ii de climå ¿i tehnologie în toate zonele de culturå a porumbului din România. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Sugestiile Saaten-Union pentru campania de prim\var\ SM WAWEL FAO250. Primul la recoltat, primul la valorificat. Hibrid extratimpuriu cu extrabeneficii, are toleran¡å ridicatå împotriva Macrophomina phaseolina ¿i Fusarium spp, toleran¡å medie împotriva Helicoverpa Armigera.

SUM305 FAO 370. Este un hibrid semitimpuriu, cu o polenizare foarte bunå ¿i beneficii fårå sfâr¿it. Plantå viguroaså, cu foliaj bine dezvoltat, cu o foarte bunå rezisten¡å la frângere. Este recomandat pentru

tehnologie intensivå, în toate zonele de culturå unde suma temperaturilor active este de 1.200 grade Celsius.

SUM405 FAO 400. ºine ritmul produc¡iilor ridicate. Toleran¡å foarte ridicatå fa¡å de tåciunele comun ¿i bunå fa¡å de påtarea frunzelor ¿i fuzarioza porumbului. Hibrid cu geneticå de elitå, semitardiv, cu o perioadå de vegeta¡ie de 125128 zile. Foarte bunå rezisten¡å la frângere ¿i un randament foarte bun al produc¡iei de boabe.

FILIGRAN

ce de¡ine o toleran¡å deosebita la secetå. Filigran dezvoltå plante rustice, viguroase, ce asigurå un randament ridicat de boabe pe plantå. Poate fi folosit atât pentru produc¡ia de boabe, cât ¿i pentru siloz.

LILA FAO 600. Hibrid de siloz pentru produc¡ii ridicate ¿i siloz de calitate. Are o vigoare foarte bunå la råsårit, pretabil ¿i pentru semånat în prima parte a perioadei optime. Prezintå tulpini foarte bine dezvoltate ¿i puternice, talie înaltå cu inser¡ia ¿tiule¡ilor înaltå.

FAO 450. Hibrid cu geneticå de elitå,

Hibrizii de porumb FMC INNOVATE 240 SC Erbicid pentru porumb cu spectru larg în combaterea buruienilor graminee ¿i unele buruieni cu frunzå latå. Substan¡a activå: nicosulfuron 240 g/l. Avantaje: eficacitate împotriva buruienilor graminee anuale ¿i perene ¿i a unor buruieni cu frunzå latå; fårå restric¡ii pentru liniile parentale, porumb zaharat ¿i de floricele; compatibil cu alte erbicide utilizate la cultura de porumb. Este omologat pentru combaterea unor buruieni graminee anuale problematice, precum Setaria, Echinochloa, Sorghum din såmân¡å (doza recomandatå: 0,135 l/ha postemergent la stadiul de 4 - 8 frunze, respectiv BBCH 14 - BBCH 18) ¿i a Sorghum halepense din rizomi. 44

Doza recomandatå: 0,170 - 0,250 l/ha postemergent, tot la stadiul de 4 - 8 frunze).

Doza omologatå: 3,0 - 4,0 l/ha preemergent ¿i postemergent.

DINIRO SUCCESSOR TX Erbicid selectiv preemergent ¿i postemergent timpuriu pentru combaterea buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå din culturile de porumb ¿i floareasoarelui. Substan¡ele active: petoxamid 300 g/l + terbutilazin 187,5 g/l. Avantaje: este solu¡ia eficace ¿i de lungå duratå pentru combaterea buruienilor graminee ¿i a unor buruieni cu frunzå latå; spectru larg de buruieni combåtute; ac¡ioneazå în stratul superficial al solului, chiar ¿i la cantitå¡i mai reduse de precipita¡ii; selectiv pentru cultura de porumb ¿i floarea-soarelui.

Erbicid selectiv, sistemic, pentru combaterea în postemergen¡å a buruienilor graminee ¿i cu frunzå latå, anuale ¿i perene din culturile de porumb. Substan¡ele active sunt prosulfuron 40 g/kg + dicamba 400 g/kg + nicosulfuron 100 g/kg. Avantaje: spectru larg de combatere: buruieni cu frunzå latå ¿i buruieni graminee, anuale ¿i perene; selectivitate bunå fa¡å de culturå; investi¡ie pe termen lung, reduce rezerva de buruieni; fårå restric¡ii de rota¡ie a culturilor dupå recoltarea porumbului. Doza omologatå: 400 - 500 g/ha. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Hibrizii propu[i de Syngenta pentru campania 2023 SY PAMPLONA Unul dintre cei mai stabili hibrizi din pia¡a de porumb, pentru grupa sa de maturitate, cu rezultate foarte bune, atât în condi¡ii de secetå ¿i ar¿i¡å, dar ¿i în condi¡ii intensive. Este hibridul cu cea mai bunå plasticitate ¿i performan¡å pentru intervalul 250-290 FAO. Are o vigoare foarte bunå la råsårit, o toleran¡å foarte bunå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie. Se preteazå la semånatul timpuriu ¿i råspunde prin produc¡ii foarte bune. Are o umiditate scåzutå la recoltare ¿i o toleran¡å ridicatå la temperaturile ridicate (secetå ¿i ar¿i¡å). Densitå¡ile recomandate la neirigat: 65.000-72.000 de plante recoltabile la hectar.

SPECTRAL O noutate pentru anul 2023. E un hibrid din grupa timpurie de maturitate FAO 300-340 ¿i are urmåtoarele caracteristici: este un hibrid care tolereazå foarte bine condi¡iile de ar¿i¡å ¿i secetå. Are un pachet agronomic foarte bun, o rådåcinå ¿i tulpinå puternicå, stabilitate în produc¡ii ce asigurå fermierilor siguran¡å. Are o umiditate scåzutå la recoltare. Densitå¡ile recomandate la neirigat: 65.000-72.000 de plante recoltabile la hectar.

SC3120 O altå noutate pentru anul 2023. Este hibrid timpuriu, pozi¡ionat în intervalul FAO 300-340. Se caracterizeazå printr-o stabilitate forte bunå ¿i o toleran¡å crescutå pentru condi¡iile de ar¿i¡å ¿i secetå. Acest hibrid are cea mai bunå Profitul Agricol 5/2023

vigoare la råsårire din to¡i hibrizii din pia¡å, din aceea¿i grupå de maturitate, ¿i, de asemenea, o toleran¡å crescutå la temperaturile scåzute din prima parte a perioadei de vegeta¡ie. Prezintå un sistem radicular foarte bine dezvoltat, iar toate aceste caracteristici recomandå hibridul a fi cultivat în sistemele de lucråri conservative (no-till ¿i minimumtiil). Hibridul suportå foarte bine densitå¡ile ridicate, având un ¿tiulete de geneticå fixå.

SC4140 Hibridul cu care Syngenta a întregit portofoliu pe intervalul de maturitate 400-440 FAO, important în segmentul hibrizilor semitardivi din România. Are un nivel de performan¡å foarte ridicat, având un ¿tiulete foarte bine polenizat, cu un numår de 18-20 rânduri de boabe în condi¡ii intensive, demonstrând performan¡e ridicate. SC4140 are o umiditate scåzutå la recoltare, comparativ cu grupa de maturitate, un sistem radicular foarte bine dezvoltat, prezentând o toleran¡å bunå

la secetå. Este un hibrid care se preteazå a fi cultivat pe diferite tipuri de sol, având o plasticitate foarte bunå. Poate fi folosit pentru sistemele de lucråri conservative datoritå sistemului radicular ¿i dezvoltårii foarte rapide în primåvarå.

SY BLADE Este hibridul recomandat fermierilor ce doresc produc¡ii ¿i performan¡å ridicatå. Råspunde foarte bine la inputuri, asigurând investi¡ia prin produc¡ii foarte bune. E pozi¡ionat în intervalul FAO 450-490. SY Blade are o vigoare foarte bunå la råsårire, fiind pretabil pentru semånatul timpuriu. Plantele sunt sånåtoase ¿i cu ¿tiule¡i sånåto¿i, având ¿i o calitate foarte bunå a boabelor. Datoritå arhitecturii plantei, sistemului foliar, dar ¿i reac¡iei foarte bune la inputuri, poate fi semånat în desimi ridicate. Densitå¡ile recomandate la neirigat: 65.000-72.000 de plante recoltabile la hectar, iar la irigat, între 72.000-80.000 de plante recoltabile la hectar. 45

DOSAR PORUMB 2023

Erbicidele recomandate de profesioni[tii Syngenta CASPER Con¡ine prosulfuron 5%, dicamba 50%. Erbicid postemergent pentru porumb ¿i sorg. Prin combina¡ia de douå substan¡e active combate un spectru larg de buruieni dicotiledonate, inclusiv cele perene - considerate buruieni dificile, cum ar fi pålåmida - Cirsium arvense sau hri¿ca urcåtoare - Polygonum convolvulus. La porumb, produsul se aplicå între stadiul de 2 pânå la 8 frunze astfel: în dozå de 0,3 kg/ha, pânå la stadiul de 8 frunze al culturii; în dozå de 0,4 kg/ha, pânå la stadiul de 6 frunze al culturii. Aplicarea dozei de 0,4 kg/ha dupå stadiul de 6 frunze al culturii poate duce la fenomene fitotoxice; pentru combaterea spectrului de buruieni graminee, se recomandå utilizarea împreunå cu antigramineicul Mistral 4SC (nicosulfuron 40 g/l).

CALARIS PRO Con¡ine mesotrione 50 g/l, terbutilazinå 326 g/. Este un erbicid cu ac¡iune pelicularå ¿i sistemicå ce combate principalele buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale întâlnite în cultura porumbului. Este extrem de eficient împotriva buruienilor dicotiledonate care se înmul¡esc prin semin¡e, precum zåmo¿i¡a, tei¿orul, ciumåfaia, cornu¡ii, pålåmida etc. ¿i a celor mai importante buruieni monocotiledonate care se înmul¡esc prin semin¡e, precum iarba bårboaså, mohorul ¿i costreiul. Are fereastrå largå de aplicare, din preemergen¡å pânå în stadiul de 8 frunze ale culturii de porumb, precum ¿i 46

grad de selectivitate ridicat. Cel mai bun moment pentru aplicare este în postemergen¡å, atunci când monocotiledonatele sunt în fenofazå de pânå la înfrå¡it, iar dicotiledonatele se aflå în stadiul de rozetå, respectiv 2-4 frunze. Se recomandå aplicarea Calaris Pro împreunå cu adjuvantul Fix Pro, iar pentru combaterea costreiului din rizomi, amestecul în rezervor cu graminicidul Mistral 4SC.

ELUMIS Con¡ine mesotrione 75 g/l, nicosulfuron 30 g/l ¿i este un erbicid consacrat pentru combaterea buruienilor graminee anuale ¿i perene, precum ¿i a buruienilor cu frunza latå, anuale ¿i perene, din cultura porumbului. Are ac¡iune multiplå, în principal foliarå, dar ¿i la sol, radicularå ¿i antigerminativå, ceea ce-l recomandå împotriva buruienilor greu de combåtut. Este printre cele mai selective erbicide în cultura porumbului. Elumis se poate aplica postemergent, având un interval larg de aplicare, începând de la 2 pânå la 8 frunze ale culturii de porumb. Se va urmåri aplicarea erbicidului Elumis în stadii timpurii de dezvoltare a buruienilor, astfel: buruieni dicotiledonate 2-4 frunze, graminee 1-3 frunze pânå la înfrå¡it, costrei din rizomi pânå la 20 cm.

LUMAX Con¡ine mesotrione 37,5 g/l, Smetolaclor 375 g/l, terbutilazin 125 g/l. Permite combaterea majoritå¡ii buruie-

nilor din cultura de porumb, dintr-o singurå trecere. Aplicat în postemergen¡å timpurie, are ac¡iune multiplå asupra buruienilor råsårite, dar ¿i ac¡iune de lungå duratå la sol. Utilizat împreunå cu un adjuvant nonionic, eficacitatea sa cre¿te împotriva buruienilor råsårite în momentul aplicårii - anuale monocotiledonate ¿i dicotiledonate råsårite, par¡ial unele perene råsårite. Necesitå pregåtirea superioarå a patului germinativ: mårun¡it ¿i bine a¿ezat. Se ob¡ine atât stimularea råsåririi uniforme a buruienilor, cât ¿i formarea peliculei de erbicid.

MISTRAL PLUS Con¡ine 50 g/L nicosulfuron, 220 g/L dicamba. Este o solu¡ie ce ac¡ioneazå împotriva celor mai dificile buruieni din cultura porumbului, monocotiledonate ¿i dicotiledonate anuale ¿i perene, prin sinergia dintre cele douå substan¡e active, formularea OD (dispersie în ulei) ¿i utilizarea în doza maximå de 1,2 L/ha. La scurt timp dupå tratament, nicosulfuron-ul este absorbit de frunze ¿i translocat în xilem ¿i floem cåtre ¡esuturile meristematice. Inhibå activitatea enzimei ALS, rezultând întreruperea diviziunii celulare. Dicamba face parte din clasa acizilor benzoici ¿i controleazå buruienile problemå precum Convolvulus arvensis ¿i Cirsium arvense. Are ac¡iune auxinicå, blocând receptorii proteinelor de cre¿tere a buruienilor.

Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Hibrizii de porumb Lidea ES MYLADY FAO 340. Hibrid nou, cu genetica Tropical Dent, stabilitate foarte bunå pe toate tipurile de sol, toleran¡å bunå la stresul climatic, foarte tolerant la frângere ¿i cådere. Este disponibil cu tratament Boost & Go (biostimulant, nutrien¡i, înveli¿ special, protec¡ia culturii fa¡å de stresul biotic).

ES FARADAY FAO 350. Hibrid cu genetica Tropical Dent ¿i sistem radicular robust, pretabil atât pentru sole cu poten¡ial ridicat, cât ¿i pentru sole cu un poten¡ial redus. Hibridul se caracterizeazå prin ran-

dament, stabilitate ¿i uscare rapidå a boabelor. Este cel mai bine vândut hibrid de porumb din portofoliul Lidea. Disponibil cu tratament Boost & Go (biostimulant, nutrien¡i, înveli¿ special, protec¡ia culturii fa¡å de stresul biotic).

AZUMAYA FAO 410. Hibrid nou, cu stabilitate foarte bunå ¿i poten¡ial ridicat de produc¡ie. Este adaptat pentru tehnologie intensivå, cu un efect stay green pronun¡at ¿i uscare rapidå a boabelor la sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie.

LID 4040C FAO 360. Hibrid nou, cu genetica Tropical Dent, cu un poten¡ial foarte bun de produc¡ie ¿i o vigoare timpurie foarte buna. Este adaptat pentru tehnologie intensivå ¿i densitate ridicatå. LID 4040C este disponibil cu tratament Boost & Go (biostimulant, nutrien¡i, înveli¿ special, protec¡ia culturii fa¡å de stresul biotic).

ES HORNET FAO 420. Hibrid cu genetica Tropical Dent ¿i sistem radicular robust, cu toleran¡å ridicatå la frângere. Are capacitatea de a pierde foarte rapid apa din bob cåtre sfâr¿itul perioadei de vegeta¡ie. Poten¡ial ridicat de produc¡ie în condi¡ii dificile de sol.

Mas Seeds> o ofert\ de neratat MAS 43.P Hibrid semitimpuriu (FAO 390), cu bob dentat, declarat porumbul anului în 2020, de APPR. Are talia scurtå, cu o calitate excep¡ionalå a tulpinilor, ce conferå rezisten¡å naturalå ridicatå la cådere. Este caracterizat de vigoare la råsårire, înflorire timpurie ¿i un comportament bun în condi¡ii de secetå, pierderea rapidå a apei din bob, produc¡ii sigure ¿i regulate. Tolerant la fuzarioza ¿tiuletelui. Densitate la semånat: irigat 75-80.000/ha; neirigat 65-70.000.

MAS 37.V Cel mai cåutat hibrid din portofoliul MasSeeds România. Semitimpuriu (FAO 370), cu bob sticlos ¿i dentat. Calitatea excelentå a boabelor îl recomandå pentru industria moråritului. Poate fi cultivat pe toate tipurile de sol Profitul Agricol 5/2023

¿i în toate condi¡iile, având toleran¡å la secetå. Bun efect de stay green, tulpinå solidå cu rezisten¡å la cådere, toleran¡å la boli, în special la fuzarioza ¿tiuletelui. Densitate la semånat: irigat 7580.000/ha; neirigat 7065.000/ha.

MAS 524.A Hibrid tardiv (FAO 470) cu talie micå ¿i bob dentat. Prezintå poten¡ial mare de produc¡ie cu un comportament bun în condi¡ii limitate. Toleran¡å foarte bunå la bolile foliare. Plante robuste cu toleran¡å sporitå la cådere. Densitate la semånat: irigat 8090.000/ha; neirigat 75-85.000.

MAS 582.D Hibrid tardiv (FAO 490), cu talie medie ¿i bob dentat, ce oferå satisfac¡ie garantatå în grupa sa de maturitate. Se preteazå bine semånatului timpuriu ¿i are vigoare bunå la

råsårire. Prezintå o inser¡ie uniformå a ¿tiuletelui. Are un randament stabil, nivel de produc¡ie ridicat cu MMB mare ¿i numår mare de boabe pe ¿tiulete. Densitate la semånat: irigat 7580.000/ha; neirigat 65-70.000.

PELOTA Hibrid tardiv, pentru siloz, cu talie înaltå (dar rezisten¡å bunå la cådere) ¿i bob dentat. Este rustic, cu randamente bune la hectar în condi¡ii variabile. Prezintå vigoare la råsårire ¿i efect pronun¡at de stay green ce conferå flexibilitate la recoltare. Rezisten¡å bunå la Helminthosporium ¿i fuzarioza ¿tiuletelui. Valori nutritive bune, fiind caracterizat de o energie echilibratå în care digestibilitatea fibrelor, ce este foarte bunå în special pentru fermele de vaci pentru lapte care utilizeazå mai mult de 70% porumb în ra¡iile alimentare. Densitate la semånat: irigat 7590.000/ha; neirigat 70-80.000. 47

DOSAR PORUMB 2023

Flexibilitatea erbicidelor BASF AKRIS Asigurå o combatere eficientå ¿i de lungå duratå a buruienilor anuale, monocotiledonate ¿i dicotiledonate din cultura porumbului. Combinå ac¡iunea a douå substan¡e active: dimetenamid-P ¿i terbutilazinå, cu moduri diferite de ac¡iune. Dimetenamid - P este eficientå mai ales împotriva gramineelor din såmân¡å, dar combate ¿i buruieni dicotiledonate importante, cum ar fi Amaranthus spp. (¿tir) ¿i Ambrosia trifida (Ambrozie). Are o ac¡iune sistemicå - buruienile în curs de germinare absorb substan¡a activå prin coleoptil. Cantitå¡i foarte mici din substan¡a activå sunt preluate de radiculå (traseu secundar). Umiditatea din sol favorizeazå solubilizarea, formarea peliculei ¿i absorb¡ia. Are activitate de combatere de lungå duratå. Terbutilazina are în spectrul ei de ac¡iune cele mai importante buruieni cu frunzå latå ¿i este preluatå de buruieni prin rådåcini ¿i frunze. Amestecul celor douå substan¡e active combate buruienile înainte, în timpul sau la scurt timp dupå råsårire.

FRONTIER FORTE Erbicid sistemic pe bazå de dimetenamid-P, din grupa amidelor, cu eficacitate foarte bunå împotriva principalelor buruieni graminee anuale ¿i a unor importante buruieni dicotiledonate. Prezintå selectivitate excelentå fa¡å de culturå. Efectul såu e îmbunåtå¡it de solubilitatea ridicatå, miscibilitatea favorabilå ¿i dispersia foarte bunå în sol. Produsul e flexibil fa¡å de perioada de aplicare ¿i sistemele de lucråri ale solului, cu men¡iunea cå nu se recomandå aplicarea pe terenuri arate primåvara. Având efect rezidual, combate ¿i valul doi de buruieni. Efectul maxim este atins într-un interval de 7-10 zile dupå aplicare. În primåverile secetoase, pe soluri cu 48

umiditate insuficientå, se recomandå aplicarea erbicidului înaintea semånatului ¿i încorporarea imediatå cu combinatorul. Altminteri, se poate aplica ¿i în primele 2-3 zile dupå semånat. BASF pune la dispozi¡ie ¿i un instrument online care prognozeazå momentul ideal pentru aplicarea acestui erbicid.

REKORD MAX (CALLAM + SAMSON EXTRA 6 OD + DASH HC)

Un pachet de douå erbicide ¿i un adjuvant, care oferå eficacitate maximå împotriva principalelor buruieni mono¿i dicotiledonate, printr-o singurå aplicare. CALLAM con¡ine 12,5% tritosulfuron + 60% dicamba, SAMSON EXTRA 6 OD e pe bazå de nicosulfuron 60 g/l, iar DASH HC este adjuvantul. Un pachet Rekord Max pentru 5 ha con¡ine 2 kg de Callam, 3,5 L Samson Extra 6 OD ¿i 5 L Dash HC. Pachetul se aplicå în postemergen¡å, de la 2 la 6 frunze ale culturii de porumb, în func¡ie de gradul de dezvoltare a buruienilor. Pentru un nivel optim de activitate, erbicidul trebuie aplicat în condi¡ii de umiditate adecvatå, într-un interval de temperaturi între 4-25°C.

STRATOS ULTRA Con¡ine 100 g/l de cicloxidim. Combate perfect monocotiledonatele anuale ¿i perene în postemergen¡å, chiar ¿i când existå un grad ridicat de infestare. Are o ac¡iune sistemicå ¿i e absorbit

prin pår¡ile verzi ale buruienilor. Substan¡a activå påtrunde în plante la 1-2 ore de la aplicare, migreazå ascendent ¿i descendent, inclusiv pe toatå lungimea rizomilor ¿i se interpune în procesul formårii ¡esuturilor meristematice. Tratamentul este eficace din prima såptåmânå dupå aplicare, când are loc stoparea cre¿terii rådåcinilor buruienilor, chiar dacå stoparea cre¿terii la suprafa¡å ¿i apari¡ia culorii antocianice sunt vizibile la câteva zile dupå aplicare. Are flexibilitate mare de aplicare, de la stadiul de 2 pânå la 8 frunze ale culturii de porumb. Este de preferat ca erbicidarea så se facå dupå o ploaie sau dupå irigare, în orele târzii ale dupå-amiezii.

WING P Con¡ine: 250 g/l pendimetalin + 212,5 g/l dimetenamid-P, substan¡e complementare, din clase chimice diferite, cu mod de ac¡iune diferit. Combate buruienile monocotiledonate anuale ¿i unele specii de dicotiledonate anuale. Poate fi aplicat atât preemergent, cât ¿i postemergent timpuriu ¿i e selectiv cu plantele de culturå. Protec¡ia e de lungå duratå, cu capacitate de reactivare dupå ploaie. Produsul inhibå atât diviziunea celulei, cât ¿i alungirea acesteia în meristemul rådåcinilor. Buruienile mor imediat dupå germinare sau råsårire, fiind eliminate timpuriu din competi¡ie. Doza recomandatå e de 3,5 - 4 l/ha. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

Insecticide recomandate ADAMA LEBRON 0,5 G O solu¡ie de încredere pentru combaterea dåunåtorilor la începutul vegeta¡iei. Ac¡ioneazå, atât prin contact, cât ¿i în stare de vapori, asupra unui spectru larg de dåunåtori care î¿i au activitatea în sol. Se aplicå pe rânduri sau pe câmp deschis, cu microgranulatoare bine reglate. Dupå aplicare, produsul poate fi încorporat în sol cu o grapå u¿oarå, la 3-5 cm. Este permis un singur tratament pe ciclu de vegeta¡ie.

CORTEVA

Substan¡a activå: clorantraniliprol 200 g/l. Avantaje: insecticid din gama Rynaxypyr - cu moleculå unicå din clasa antranilamide, cu spectru larg de combatere asupra mai multor specii de dåunåtori; mod de ac¡iune diferit de al celorlalte insecticide cunoscute; protec¡ie excelentå a culturii, ac¡ioneazå rapid asupra ouålor, larvelor ¿i adul¡ilor; eficient ¿i de lungå duratå (14 - 21 zile); rezistent la spålare - ploaia cåzutå la 2 ore dupå tratament nu diminueazå eficacitatea produsului; profil toxicologic ¿i ecotoxicologic favorabil, sigur pentru om ¿i mediul înconjuråtor. Pentru porumb, doza omologatå este de 125 ml/ha, pentru combaterea Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), Helicoverpa armigera (omida fructelor).

INAZUMA Un insecticid cu activitate complexå, sistemicå ¿i de contact, cu efect de lungå duratå. Con¡ine: Acetamiprid 100 g/kg (substan¡a cu ac¡iune sistemicå) + Lambda-cihalotrin 30 g/kg (contact). Doza recomandatå este de 0,150.20 kg/ha pentru combaterea sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis) ¿i viermelui vestic al rådåcinilor (Diabrotica virgifera). Are perioadå scurtå de pauzå de la aplicare pânå la recoltare ¿i o foarte bunå rezisten¡å la spålare (ploi, irigare etc). Nu este influen¡at de temperatura aerului ¿i oferå o protec¡ie de lungå duratå. Combate foarte bine insectele în stadiul de ou, larve ¿i adul¡i.

FMC CORAGEN Insecticid cu spectru larg în combaterea insectelor dåunåtoare la porumb, pomi fructiferi, vi¡å-de-vie, cartof ¿i legume. 50

NUFARM BACTOSPEINE DF Insecticid biologic pentru combaterea omizilor defoliatoare dintr-un numår mare de culturi. La porumb e omologat pentru sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) ¿i omida påroaså a dudului (Hyphantria cunea). Con¡ine microorganisme naturale utile (54% Bacillus thuringiensis subspecia kurstaki, tulpina ABTS - 351) ¿i se prezintå sub formå de granule dispersabile în apå, de culoare maro, deschis. Larva se opre¿te din hrånire imediat dupå ingerarea produsului. Acesta nu produce rezisten¡å ¿i cre¿te eficacitatea insecticidelor clasice. Nu produce reziduuri (este biodegradabil) ¿i nu necesitå perioadå de pauzå dupå recoltare. Se aplicå atunci când se observå primele larve, preferabil în perioadele de hrånire activå. Tratamentele se repetå la intervale de 7 - 10 zile, maxim

8 tratamente/culturå/sezon, utilizând o concentra¡ie minimå de produs de 100 g per 100 l apå. Doze mårite sunt necesare atunci când presiunea de atac este mare sau când popula¡iile larvare sunt amestecate cu indivizi în stadii avansate de dezvoltare.

KAISO SORBIE 5 EG Insecticid de contact cu efect de ¿oc din grupa piretroizilor premium, ce combate Diabrotica virgifera virgifera, viermele vestic al porumbului. Se prezintå sub formå de granule fine, omogene, fårå tendin¡å de sfårâmare, ce con¡in 5 % lambda - cihalotrin. Aceasta e o formulare patentatå de Nufarm ca tehnologie “Sorbie” ¿i prezintå avantajul eliberårii rapide a întregii cantitå¡i de substan¡å activå, asigurându-se astfel efectul de ¿oc asupra dåunåtorilor. În amestec cu apa, con¡inutul de surfactan¡i ¿i emulgatori ajutå la dispersarea rapidå ¿i completå în solu¡ie, concentratul emulsionabil rezultat con¡inând o cantitate de solvent reduså ¿i prezentând o eficacitate sporitå chiar ¿i la temperaturi mai ridicate decât în cazul altor piretroizi. Ac¡ioneazå atât prin contact, cât ¿i prin ingestie, având ¿i ac¡iune ovicidå. Atacå sistemul nervos al insectelor, determinând moartea rapidå a acestora.

SUMMIT AGRO ROM¢NIA MOSPILAN 20 SG Un insecticid sistemic cu efect de lungå duratå, care combate un spectru larg de dåunåtori. La cultura porumbului este omologat pentru combaterea gårgåri¡ei frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis), în dozå de 0,1 kg/ha. Combate dåunåtorii Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023 în toate stadiile de dezvoltare (ou - larvå - adult). Are efect rapid, afectând sistemul nervos al insectelor care paralizeazå ¿i mor. Produsul este absorbit rapid în plantå, iar eficacitatea nu este condi¡ionatå de temperatura aerului. Are rezisten¡å foarte bunå la spålare (ploi, irigare prin aspersie). Conferå o duratå lungå de protec¡ie, de peste trei såptåmâni. Perioada de pauzå de la aplicare pânå la recoltare este de 3-14 zile. Prezintå toxicitate scåzutå pentru om, animale ¿i mediu, fiind prietenos cu entomofauna utilå.

TRIKA EXPERT Insecticid granulat, cu aplicare la sol ¿i spectru larg de combatere a dåunåtorilor de sol. La porumb este omologat pentru controlul buhåi semånåturilor (Agrotis segetum), cåråbu¿ului de mai (Melolontha melolontha), viermilor sârmå (Agriotes spp.) ¿i viermelui vestic al rådåcinilor de porumb (Diabrotica virgifera). Este un insecticid din grupa piretroizilor de sintezå, care ac¡ioneazå prin contact ¿i ingestie, având ac¡iune de ¿oc ¿i efect repelent. Con¡ine lambda-cihalotrin ¿i suport organo-mineral de naturå humicå, Azot 7% ¿i Fosfor 35%, cu efect de starter. Rådåcina în formare a plantei de culturå este protejatå împotriva atacului dåunåtorilor de sol datoritå efectului de halou creat de molecula de insecticid. Iar prin substratul nutritiv, se asigurå tinerei plante elementele nutritive (azot ¿i fosfor) imediat accesibile.

Profitul Agricol 5/2023

SYNGENTA AMPLIGO Con¡ine 50 g/l lambda-cihalotrin, 100g/l clorantraniliprol, solu¡ia de neegalat împotriva sfredelitorului tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis). Prin sinergia celor douå substan¡e active cu moduri diferite de ac¡iune, translaminarå ¿i de contact, Ampligo este insecticidul utilizat la scarå largå în Europa, cu rezultate dovedite asupra lepidopterelor. Are efect ovo-larvicid, rapid ¿i de ¿oc, poate fi aplicat la temperaturi ridicate ¿i prezintå rezisten¡å la spålare. În dozå de 0,2 l/ha este utilizat împotriva Ostrinia, Sesamia nonagrioides, Helicoverpa armigera, Diabrotica virgifera virgifera (viermele vestic al rådåcinilor de porumb). Se poate aplica în intervalul de la apari¡ia celui de-al 4-lea internod ¿i pânå la stadiul de bob în lapte, la apari¡ia primelor semne de atac, dar nu mai târziu de momentul când 10% din plante sunt atacate. Are efect de lungå duratå.

plantelor, rezistent la ac¡iunea razelor UV ¿i a precipita¡iilor. În dozå de 0,15 l/ha, combate rå¡i¿oara porumbului (Tanymechus dilaticollis), musca suedezå (Oscinella frit), påduchele verde (Rhopalosiphum maidis), iar în dozå de 0,25 l/ha viermele vestic al rådåcinilor (Diabrotica virgifera).

FORCE EVO Cu teflutrin 5 g/kg, este insecticidul de sol care protejeazå culturile în primele etape de dezvoltare ale acestora, având în formulare ¿i macroelemente (N, P) ¿i microelemente (Mn, Zn) care dau efect de starter, stimulând ¿i procesul de germinare, dezvoltarea rådåcinilor, vigoarea plantelor ¿i pregåtirea pentru urmåtoarele etape de dezvoltare. Are un raport adecvat de azot ¿i fosfor asimilabil. În dozå de 20 kg/ha combate viermele vestic al rådåcinilor (Diabrotica virgifera virgifera) chiar ¿i la presiune mare de infestare. Pentru combaterea viermilor sârmå (Agriotes sp.) se aplicå 16 kg/ha, la semånat.

KARATE ZEON

FORCE 1,5 G

Con¡ine lambda - cihalotrin 50 g/l ¿i este un insecticid de contact care, pe lângå efectul rapid ¿i de ¿oc împotriva dåunåtorilor, oferå cea mai lungå perioadå de protec¡ie, datoritå tehnologiei Zeon. Formularea în capsule Zeon permite ca o cantitate optimå de insecticid så ajungå pe plantå, fårå pierderi în atmosferå la aplicare. Eliberarea treptatå a insecticidului din capsule determinå formarea unui depozit stabil pe suprafa¡a

Teflutrin 1,5% este un insecticid granulat, cu aplicare la sol. Prin ac¡iunea unicå de vaporizare, påtrunde în sol, distrugând dåunåtorii. Efectul puternic repelent oferå plåntu¡elor o protec¡ie de lungå duratå. Se aplicå pe fiecare rând de semin¡e, odatå cu semånatul, folosindu-se echipamente speciale (granulo-aplicatoare) montate pe semånåtoare, în dozå de 15 kg/ha împotriva Diabrotica virgifera, respectiv 12 kg/ha împotriva Agriotes spp.

DOSAR PORUMB 2023

Alte produse recomandate ADAMA EXELGROW Un biostimulator pe bazå de extract din alge marine cu efect de stimulare a proceselor fiziologice. Con¡ine extract de alge marine (Ascophyllum nodosum 25%), acid fulvic 17,5%, acid salicilic 2%, 2-bromo-2-nitropropane-1,3 diol 0,35%. Extractul de alge stimuleazå procesul de fotosintezå, îmbunåtå¡ind procesul de absorb¡ie al azotului ¿i reglând metabolismul plantei atunci când este afectatå de diferi¡i factori abiotici (secetå, temperaturi ridicate). ExelGrow ajutå plantele så treacå ¿i så se refacå dupå perioade de stres hidric ¿i termic. În plus, stimuleazå producerea de maså vegetativå ¿i produc¡ie principalå, dar ¿i prin îmbunåtå¡irea unor aspecte calitative. Primul tratament se face în stadiul de 6 frunze (BBCH 16), iar al 2-lea se face de la stadiul de 10-12 frunze (BBCH 20-22) pânå la înflorit. Tratamentul semin¡ei duce la o germina¡ie timpurie ¿i uniformå, plantulele având un start mai viguros în prima parte a vegeta¡iei datoritå dezvoltårii sistemului radicular.

BASF LIMUS CARE Este un inhibitor de ureazå. Reduce volatilizarea amoniacului din uree, crescând cantitatea de azot disponibilå plantelor ¿i reducând costurile fertilizårii. Se aplicå direct pe uree, combinând eficacitatea a doi inhibitori ai ureazi diferi¡i: triamida N-butil-trifosforicå (NBPT) ¿i triamida N-butil-fosforica (NPPT). 52

Astfel, poate bloca activitatea unui spectru mare de enzime de ureazå, încetinind procesul de hidrolizå a ureei ¿i reducând volatilizarea amoniacului. Folosind îngrå¿åminte tratate cu Limus Care, pierderile de amoniac se pot reduce cu pânå la 95%. În func¡ie de factorii climatici, aceste pierderi pot varia între 5 ¿i 80%. În condi¡iile experimentale, Limus Care a redus pierderile cu 70% pânå aproape de 100%, fiind cu pânå la 40% mai eficient, comparativ cu produsele pe baza unui singur ingredient activ. Ureea stabilizatå cu Limus Care poate fi aplicatå independent de condi¡iile meteo.

Corteva KINSIDROTM NUTRI Un amestec solid de micronutrien¡i (bor, cupru, fier, mangan, molibden, zinc) care stimuleazå planta hormonal, favorizând procesele fotosintetice ¿i activarea enzimelor necesare în procesele nutritive. Acizii humici ¿i fulvici împreunå cu elementele nutritive favorizeazå procesele vegetative ¿i generative din plante. Doza e de 150 grame în 150-300 litri apå/ha. Este solubil în apå ¿i se aplicå foliar, iar utilizarea sa este compatibilå cu majoritatea îngrå¿åmintelor ¿i produselor de protec¡ie a culturilor. La porumb se aplicå în faza de 2-6 frunze ale culturii.

UTRISHATM N Un optimizator nutritiv ¿i fotosintetic cu rol de fixare a azotului atmosferic. Con¡ine bacteria Metylobacterium symbioticum. Imediat dupå aplicare, aceas-

ta intrå prin stomate ¿i colonizeazå planta convertind azotul atmosferic în formå amoniacalå utilizatå de cåtre plantå în procesele biologice. Bacteria se hråne¿te cu metanol emis de plantå ¿i se råspânde¿te prin plantå cu ajutorul metaboli¡ilor. Cre¿te poten¡ialul de produc¡ie prin aprovizionarea continuå cu azot a plantelor fårå a avea pierderi prin levigare sau denitrificare. Oferå plantelor azot în forma sa cea mai u¿or asimilabilå, fårå ca acestea så depunå efort ¿i energie suplimentarå pentru metabolizarea lui. E miscibil cu majoritatea produselor fitosanitare folosite în mod curent, excep¡ie produsele cuprice. Fårå risc de arsuri ale plantelor de culturå. Se aplicå 0,333 kg/ha între BBCH 14-18 în 100-400 litri apå/ha. Formulare uscatå, u¿or de utilizat, ce poate fi påstratå chiar ¿i 2 ani la temperaturi normale. Ecologic, fårå emisii de CO2.

INSTINCT Este un stabilizator de azot compatibil cu to¡i fertilizan¡ii cu azot. Asigurå folosirea eficientå a azotului în culturile de cereale, rapi¡å ¿i porumb. Con¡ine: 300 g/l nitrapyrin ¿i are o formulare modernå bazatå pe micro-încapsulare, care permite aplicarea simplå cu ajutorul ma¿inilor de erbicidat, având o activitate de pânå la 12 såptåmâni (în func¡ie de temperatura ¿i umiditatea solului). Doza utilizatå: 1,7 litri/ha. Ac¡ioneazå asupra bacteriilor din genul Nitrosomonas, men¡inându-le inactive, påstrând azotul sub formå stabilå de amoniac (NH4). Aceasta e mai pu¡in expuså pierderilor prin levigare ¿i de-nitrificare, råmânând disponibilå în sol pentru plantele de culturå. Poten¡ialul de produc¡ie cre¿te cu 7% ¿i se reduc nitra¡ii din pânzele freatice. Profitul Agricol 5/2023

DOSAR PORUMB 2023

pentru o cultur\ profitabil\ FMC SEAMAXX SL Biostimulator de cre¿tere a plantelor pe bazå de extras concentrat din alge marine cu N, P, K ¿i micronutrien¡i, care stimuleazå cre¿terea culturilor. Aplicat la momentul optim, produsul furnizeazå o cre¿tere localå a nivelului de hormoni (în particular citochinine) care stimuleazå puternic metabolismul plantelor, facilitând preluarea u¿oarå a nutrien¡ilor ¿i sinteza de carbohidra¡i. Prezen¡a în formulare a N, P, K ¿i a micronutrien¡ilor men¡ine balan¡a nutritivå a plantelor, în special în momentele de cre¿tere intenså ¿i consum ridicat de hranå. Con¡ine ¿i oligozaharide care au

Profitul Agricol 5/2023

rolul de a declan¿a anumite substan¡e de apårare a plantelor împotriva atacurilor patogenilor. La porumb, prima aplicare se face la 2 - 4 frunze, utilizând 1,5 l/ha. Aplicarea se repetå la alungirea tulpinii ¿i se continuå la intervale de 4 - 6 såptåmâni, în func¡ie de necesitate.

NUFARM SPRAYGARD Un adjuvant de acoperire cu o formulare unicå, ce con¡ine 400 g/l polimer di-1-p menthene ¿i alcool etoxilat. Asigurå protec¡ie maximå împotriva

spålårii solu¡iei de pe plante, în cazul culturilor irigate sau a ploilor intervenite la scurt timp de la aplicare (circa 30 minute dupå uscarea solu¡iei pe plantå). Îmbunåtå¡e¿te aderen¡a pe suprafa¡a plantei a produselor de uz fitosanitar (erbicide, fungicide, insecticide ¿i regulatori de cre¿tere cu care se utilizeazå în amestec), mårind eficacitatea tratamentelor ¿i prelungind perioada de ac¡iune a produselor aplicate. Protejeazå împotriva degradårii ¿i volatilizårii substan¡elor active sub efectul razelor solare, când tratamentele se efectueazå la temperaturi ridicate. Poate fi utilizat în toate culturile agricole, în amestec cu erbicide, fungicide, insecticide ¿i regulatori de cre¿tere. Are efect penetrant ¿i protector împotriva spålårii. Determinå F

DOSAR PORUMB 2023 absorb¡ia mai bunå a produsului în plantå, în condi¡ii de temperaturi scåzute la momentul aplicårii.

GONDOR Adjuvant complex, polivalent, cu ac¡iune penetrantå ¿i de translocare. Îmbunåtå¡e¿te ac¡iunea erbicidelor ¿i a regulatorilor de cre¿tere. Spore¿te semnificativ re¡inerea ¿i penetrarea substan¡elor active la cele mai multe dintre erbicide, mai ales în cazul buruienilor greu umectabile, crescând astfel eficien¡a tratamentului. Datoritå formulårii unice, Gondor mic¿oreazå deriva particulelor fine, mai multe picåturi atingându-¿i ¡inta. Favorizeazå miscibilitatea produselor fitosanitare. Poate fi utilizat în amestec, în rezervor, cu majoritatea fungicidelor, insecticidelor, erbicidelor omologate, precum ¿i cu regulatori de cre¿tere ¿i fertilizan¡i foliari. Se va aplica numai pe culturi sånåtoase.

SUMMIT AGRO ROM¢NIA

3. umiditatea la nivelul frunzei, Con¡ine umectan¡i care men¡in

oferind beneficiul penetrårii superioare a substan¡elor în plantå ¿i a absorb¡iei sporite a nutrien¡ilor; Este agent surfactant ¿i penetrant, con¡inând substan¡e ce reduc tensiunea superficialå de la nivelul frunzei, fapt care conduce la dispersarea uniformå ¿i la sporirea contactului produselor pe suprafe¡ele plantei ¿i implicit penetrarea în plantå; Reduce duritatea apei prin inactivarea sårurilor de Ca sau Mg.

4. 5.

ELITETM Fertilizant foliar cu azot lichid, u¿or accesibil plantelor de culturå. Asigurå un aport suplimentar de elemente nutritive necesare unei cre¿teri ¿i dezvoltåri corespunzåtoare. Corecteazå deficien¡ele de nutri¡ie ¿i poate atenua efectul negativ al factorilor de mediu. Contribuie la ob¡inerea unor produc¡ii ridicate. Cre¿te rezisten¡a plantelor la boli ¿i dåunåtori. Se poate utiliza la orice culturå. Nu con¡ine cloruri, carbona¡i ¿i metale grele. Nu este fitotoxic (dacå este utilizat în dozele recomandate). Se poate aplica atât foliar, cât ¿i prin fertirigare.

SULFOMAXTM FLUID IMPROVE Adjuvantul 5 în 1 este un amestec de acid citric ¿i 2-aminoetanol, recomandat a fi utilizat în amestec cu produsele pentru protec¡ia plantelor. Are 5 beneficii care vor îmbunåtå¡i efectul aplicårii foliare a produselor pentru protec¡ia plantelor ¿i fertilizan¡ilor: Efect acidifiant, prin reducerea pH-ului apei ¿i men¡inerea lui pânå la nivelul optim 5 (se poate ajunge chiar ¿i la un pH de 3-4 la doze mari de produs); Are încorporat un indicator de pH. Se poate afla u¿or când pHul este cel dorit, prin apari¡ia unei colora¡ii roz a solu¡iei de stropit;

1. 2.

Fertilizant foliar pe bazå de trioxid de sulf u¿or accesibil plantelor. Dinamica ¿i circuitul sulfului în sol sunt asemånåtoare cu cele ale azotului (N). Este important så asiguråm culturile cu aceste 2 elemente, în momentele potrivite pentru a garanta stabilitatea nivelului de produc¡ie ¿i calitatea acesteia. Este de dorit ca aplicarea, mai ales în cazul celui de-al doilea tratament, så se facå cu echipamente terestre, în måsura în care acest lucru este posibil.

BRASIPRO Fertilizant foliar, condi¡ionat sub formå de suspensie concentratå (SC). O combina¡ie optimå de elemente nutritive, pentru o cre¿tere ¿i dezvoltare ar-

monioaså a plantelor. A fost special creat pentru a corecta deficien¡a unor elementele nutritive esen¡iale, asigurând un aport suplimentar în primåverile umede ¿i reci, când unele dintre elemente din sol nu sunt accesibile. Produce cre¿terea rezisten¡ei la iernare ¿i boli, precum ¿i spor de produc¡ie. Ajutå la refacerea plantelor la ie¿irea din iarnå. Cre¿te procentul de flori legate. Asigurå aprovizionare eficientå cu sulf lichid 100% asimilabil. Cre¿te rezisten¡a la factorii de stres (ger, secetå, ar¿i¡å etc.). Se aplicå la porumb în dozå de 3-4 L/ha. Se recomandå 1-2 aplicåri, la interval de 10-14 zile.

Syngenta QUANTIS Carbon organic 13,56%, K2O 8,84%, Ca 1% - este un îngrå¿åmânt biologic ce con¡ine carbon organic, aminoacizi, potasiu ¿i calciu, fiind un derivat din procesul de produc¡ie a drojdiilor având la bazå trestia-de-zahår. Produsul are efect biostimulator, îmbunåtå¡e¿te performan¡a plantelor ¿i minimizeazå pierderea de randament cauzatå de stresul abiotic. Formula lichidå a produsului Quantis este adecvatå pentru aplicarea foliarå în solu¡ii diluate în concentra¡ie de 1%. Cele mai bune momente pentru aplicarea produsului sunt înainte sau în timpul fazelor fiziologice esen¡iale ¿i în condi¡ii de mediu suboptime (ex. secetå). Poate fi amestecat cu un numår mare de produse fitosanitare sau alte substan¡e chimice. Se aplicå în dozå de 2l/ha, înainte de apari¡ia condi¡iilor de stres, de la faza de 2 frunze la apari¡ia måtåsii/preînflorire.

Profitul Agricol 5/2023

LOCURI DE MUNC|

Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare; • Experien¡å în vânzåri în agribusiness; • Permis de conducere cat. B; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Realizarea planului de vânzare pe inputuri ¿i achizi¡ia de cereale;  Îndeplinirea rolului de ambasador al rela¡iilor cu fermierii;  Gestionarea procesului de consultan¡å agricolå ¿i recomandarea solu¡iilor potrivite pentru fermier, în colaborare cu echipa tehnicå;  Oferirea de asisten¡å pre ¿i post vânzare fermierilor;  Construirea unei bune rela¡ii cu fermierii prin oferirea suportului necesar în cre¿terea profitabilitå¡ii de ambele pår¡i.

Cluj, Bra¿ov, Alba, Mure¿, Sibiu, Bihor, Arad Cålåra¿i, Ialomi¡a, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Experien¡å practicå în agriculturå de minim 3 ani; • Pasiune ¿i dorin¡a de a contribui, prin cuno¿tintele sale, la cre¿terea produc¡iei culturilor fermierilor; • Cuno¿tin¡e solide despre produsele fitosanitare, semin¡e ¿i îngrå¿åminte; • Dorin¡a de învå¡are ¿i dezvoltare continuå; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Consolidarea rela¡iei cu fermierul, oferirea de servicii de calitate ¿i ob¡inerea rezultatelor anticipate;  Monitorizarea implementårii corecte a strategiei ¿i tehnologiilor propuse cåtre fermier;  Gestionarea platformelor de testare, împreunå cu echipa tehnicå desemnatå;  Implementarea cu succes a celor mai bune practici din industrie;  Instruirea ¿i dezvoltarea cuno¿tintelor tehnice pentru echipa comercialå. Profitul Agricol 5/2023

BENEFICII  Bonus lunar din vânzåri;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

BENEFICII  Bonus lunar din vânzårile echipei din care face parte;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

PAGINA DE HOBBY C=nd noi v=n\m, mistre]ii ar\ Toamnå lungå, pânå peste fruntariile iernii calendaristice. Începând cu micul pâr¿ ¿i terminând cu ursul neretras în tihna bârlogului, toate sålbåticiunile se bucurå de vremea prielnicå, pentru a profita de bel¿ugul jirului din acest an. Mana cereascå a semin¡elor în coajå poleitå, cu trei muchii, face mai u¿oarå ie¿irea în primåvarå pânå ¿i a jivinelor nevolnice care, în lungul anotimp alb de la munte, cad îndeob¿te primele, de foame ori sub col¡ii prådåtorilor. Arborii seminceri nu sunt înså întotdeauna la fel de darnici. Sunt unele toamne cu totul de¿erte, la fel cum sunt ¿i altele în care din crengi abia se a¿terne la poale un pospai de jir abia deslu¿it dintre frunze. Fågetele încing ca un brâu arcul Carpa¡ilor no¿tri, dizolvându-se, odatå cu cre¿terea altitudinii, în subetajul pådurilor de amestec, alåturi de alte foioase, dar mai cu seamå de rå¿inoase. Bucovina le datoreazå numele, „buk”, la slavi, însemnând fag. Odinioarå, aici, predominau, dar politica forestierå habsburgicå le-a eliminat treptat, în favoarea molidului, specie socotitå mai importantå din punct de vedere economic. Pe suprafe¡ele de teren destinate regenerårii naturale se vede, aståzi, cå fagul tinde så-¿i adjudece teritoriul pierdut în mod samavolnic. Nestingheritå de om, natura func¡ioneazå dupå propria-i logicå, singura sånåtoaså. Nu existå animal omnivor sau plantivor care så nu profite de abunden¡a jirului. Am vânat bursuc al cårui stomac con¡inea numai semin¡e de fag, la fel cum altul, de ¿es, la Cernica, mâncase doar ghindå. Ursul, cervidele, mistre¡ul apreciazå ¿i ele aceste daruri ale pådurii, pânå ce zåpada le face inaccesibile. Chiar ¿i atunci, ei sapå în locurile ¿tiute, atât cât se poate. Acum, la început de februarie, porcii sålbatici sunt în plinå refacere, dupå rut: vierii ¿i-au neglijat nutri¡ia, hålåduind în cåutarea Profitul Agricol 5/2023

femelelor în cålduri ori angajându-se în lupte crâncene cu la fel de impetuo¿ii lor rivali, iar scroafele, în plinå gesta¡ie, care dureazå ¿aptesprezece såptåmâni, simt nevoia unui supliment de proteinå. Fagul se achitå în mod strålucit de misiunea între¡inerii tuturor, adesea chiar cu asupra de måsurå. În ce ne prive¿te pe noi, vânåtorii, putem spune cå, precum în cunoscuta snoavå orientalå, cu un ochi râdem, iar cu altul plângem. Pe de o parte, nu putem decât så ne bucuråm cå pådurea oferå tuturor vietå¡ilor hrana absolut necesarå traversårii iernii în condi¡ii de prosperitate, fårå a ne obliga la administrarea de hranå complementarå. Pe de altå parte, ciurdele fiind pretutindeni ¿i nicåieri, ne vedem nevoi¡i så ne bazåm numai pe hazard în organizarea partidelor de vânåtoare de sezon. Când noi ne angrenåm în aceastå activitate, elaborând strategii sofisticate – de la citirea preliminarå a urmelor pânå la rigorile a¿ezårii standurilor ¿i ale modului de înaintare a håita¿ilor –, mistre¡ii arå frunzi¿ul fågetelor, parcå în dispre¡ fa¡å de proiectele noastre. Iarna aceasta le-a fost, oricum, un bun aliat, prin zgârcenia în precipita¡ii: påmântul înghe¡at nu trådeazå nici el mi¿carea sålbåticiunilor dintr-un loc în altul. În mod obi¿nuit, majoritatea animalelor sålbatice au activitate nocturnå.

La adåpostul întunericului, se hrånesc, se împerecheazå, î¿i disputå întâietatea, se apårå sau ucid. În zori, se retrag în locuri tihnite (a¿anumite zone de refugiu), pentru siestå ¿i odihnå. Ziua este alocatå îndeosebi pregåtirii pentru noi confruntåri intra ¿i extra specifice, dar mai ales pentru evitarea întâlnirii cu omul ¿i cu toate nåscocirile lui menite så perturbe ritmul nicidecum patriarhal, dar firesc al naturii. Iar vânåtoarea este factorul cel mai pu¡in ofensiv, pentru cå se înscrie în raportul pradå-prådåtor, bizuindu-se pe norme stabilite în func¡ie de sporul natural anual, în urma evaluårii periodice a efectivelor fiecårei specii. Cât prive¿te mistre¡ul, pe un singur fond cinegetic – e adevårat, cu o suprafa¡å mare, dar cu o continuå alternan¡å între deal ¿i vale –, abia dacå au cåzut în vreo ¿apte ie¿iri colective în teren de-a lungul întregului sezon vreo patru exemplare, îndeosebi godaci. Bine, dincolo de condi¡iile naturale, s-au mai adåugat ¿i inerentele nebågåri de seamå ale unora dintre participan¡i, imperfec¡iunile coordonårii båtåia¿ilor ¿i tirul defectuos, dar acestea fac parte, dupå cum se ¿tie, din farmecul vânåtorii, prilej de amicale dispute ulterioare, la focul din fa¡a cabanei, sub cerul pe care încep så pâlpâie stelele…

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 22 februarie La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Organizatorii se mândresc cu participarea comisarului Janusz Wojciechowski, a lui Achim Irimescu, Mircea Geoanå ¿i al¡ii. 23 februarie La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR. 21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste. 25 - 26 mai Cei mai buni fermieri europeni din ultimul an vor veni la Bucue¿ti la cea de-a 7-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå RALF Romanian Agriculture Leadership Forum 2023. 25 - 28 mai La Fundulea se va organiza expozi¡ia AgriPlanta RomAgroTec.

Ur[ii de la Zoo Târgu Mure[ au ie[it din bârlog, semn c\ prim\vara este aproape Ur¿ii de la Grådina Zoologicå din Târgu Mure¿ au ie¿it såptåmâna trecutå din bârlog pentru a le oferi vizitatorilor o previziune meteo referitoare la cum va fi vremea în urmåtoarea perioadå. Potrivit unei tradi¡ii populare, dacå ursul iese afarå ¿i î¿i vede umbra se reîntoarce la hibernare, fiindcå iarna va continua, înså dacå este înnorat, atunci î¿i stricå bârlogul ¿i pleacå, semn cå primåvara e aproape. “Grådina Zoologicå din Târgu Mure¿ a început så organizeze Ziua Ursului în anul 2000, aceasta fiind prima activitate dintr-un an. Este prima activitate educa¡ionalå ¿i se bazeazå pe tradi¡ia popularå care spune cå dacå ursul vine din bârlog ¿i-¿i vede umbra, atunci primåvara o så vinå mai încolo, iar dacå nu-¿i vede umbra, atunci primåvara e aproape. În momentul actual se vede cå e cam înnorat ¿i cam ninge, a¿a cå primåvara este aproape.

ORIZONTAL: 1) Un cal între cornute – Timbru de valoare; 2) Scåzut în densitate; 3) Un cuplu 9 10 de viitor! – A deveni un zgârcit; 4) Specialitate de limbå – Ajuns la putere; 5) Måsuri luate la Paris! – Cåråtor de u¿i la ¡arå; 6) A se pregåti la tir – Adormea pe maså; 7) Prin¿i în curså; 8) Afla¡i în perfectå stare – Primul în claså, primul la joc! 9) Bun de gurå; 10) Atârnå în subteran.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

28 iunie - 3 iulie La Jupiter, pe malul mårii, se va ¡ine forumul Sate Inteligente. Se va vorbi despre satele inteligente, energie verde, inova¡ie în mediul rural etc.

31 august - 3 septembrie La Slobozia se va organiza FarmConect, Târgul Agriculturii Române¿ti. Aflat la cea de-a doua edi¡ie, FarmConect este un eveniment FAPPR pentru o informare transparentå ¿i corectå a agriculturii. Vå a¿teptåm în inima Båråganului!

Ceea ce pot så spun e cå ¿i noi ne-am uitat pu¡in la vreme pe baza zicalei populare ¿i cam s-a adeverit, era întotdeauna cum «zicea» ursul”, a declarat presei directorul adjunct al Grådinii Zoologice din Târgu Mure¿, Kapocz Andras.

3 4 5 6

7 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 4/2023 ORIZONTAL: RARITARE - Z; AROME - ARCA; CC - PLACERI; IARA - SOSEA; SURCEA - SF; SIS - OARECE; A - INTREMAT; CINICA - ATU; ROASA - ONOR; INTARATARI.

VERTICAL: 1) Ajutoare pompate în domeniul culturii; 2) Forma¡ii de suflåtori – Sfâr¿itul regelui; 3) Repeti¡iile unui orator! – ºine iniman loc; 4) Dat afarå din caså – Act de succesiune; 5) Plin de pofte! – Luatå cu din¡ii; 6) Hainå scurtå – Sferå de foc; 7) Face parte din profit; 8) Elemente de raså – A¿ii Craiovei! 9) Se aratå a fi amator; 10) Obi¿nuitå så se joace cu coarda. Profitul Agricol 5/2023

Profitul Agricol nr. 5, din 2023

Articles inside

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm la data de 30 ianuarie 2023

Tinerii fermieri din grupul Agrinnovator

Dezastrul revine la Codlea

S|PT|MÂNII România, afectat\ de importurile de cereale din Ucraina