Profitul Agricol nr. 6, din 2023 by Profitul Agricol

nr. 6 din 15 februarie 2023 - såptåmânal

15 lei

EDITORIAL

Revista

Profitul Agricol este proprietatea SC Profitul Agricol SRL

www.agrinet.ro anul XXVI, nr. 6/2023 Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor - ¿ef

O chichi¡å avocå¡eascå. Chiar a¿a?

Andrei Ostroveanu 0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori

Må tot gândesc ¿i råzgândesc cum så vå povestesc ce se întâmplå zilele acestea în paralel cu via¡a politicå de Dâmbovi¡a. Din col¡ul lui de cârcota¿, ªtefan Gheorghi¡å, fermier din Bråila, observå un detaliu intrigant. Expresia lui: “PNS-ul a fost adoptat prin HG (Hotårâre de Guvern), nu prin Ordonan¡å, cum era normal. ªi cum era obligatoriu din punct de vedere legal.” Omul nu ghice¿te în cafea. Anul trecut s-a oprit din orice pre¡ de câteva såptåmâni ¿i a redactat un amplu material pro neonicotinoide. Cum nu avea la dispozi¡ie nici laboratoare, nici cercetåtori, a luat la puricat, pe internet, studiile care ståteau la baza deciziei EFSA. Le-a parcurs ¿i a descoperit cå multe contraziceau chiar concluzia care li se atribuia. ªi acum a aprofundat, a consultat avoca¡i ¿i a redactat o lungå scrisoare în care a cuprins aspectele juridice legate de aprobarea PNS. Este, cel pu¡in deocamdatå, un act de sertar, care circulå doar între ini¡ia¡i. Ce conteazå cum este adoptat PNS-ul, cât timp este adoptat? Din afarå poate pårea o simplå chichi¡å juridicå. Dar au fost pe lumea asta ¿i procese mari care s-au terminat prost din cauza unei chichi¡e avocå¡e¿ti. Pentru agricultura de la noi, så se termine prost înseamnå, în cazul PNS, så se lase cu consecin¡e financiare.

redactie@agrinet.ro ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596 Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243 Viorel Patrichi 0730 588 782 Robert Veress 0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu Daniel Botånoiu Gabriel Cheroiu ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

A¿a, pe scurt, doar ca så vå face¡i o impresie, celålalt plan esen¡ial al României, PNRR-ul, a fost adoptat prin Ordonan¡å de Urgen¡å, supuså, cum e normal, aprobårii în Parlament. De ce PNS-ul nu a urmat aceea¿i cale fireascå? Mai ales cå primele douå variante tot prin OUG fuseserå aprobate ¿i trimise la Bruxelles. ¥n coali¡ia noastrå de guvernåmânt, unde to¡i se pândesc unul pe celålalt, chestiunea adoptårii PNS poate fi doar o banalå scåpare sau poate fi un “pretext” norocos pentru a-i da unuia foc la valizå.

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro Marilena Råducu

Director George Ostroveanu 0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Andrei OSTROVEANU Profitul Agricol 6/2023

SUMAR Evenimentele s\pt\m=nii Evolu¡ia produc¡iei de carne

Ghi¡å Pinca, pre¿edintele CA al Agricover Distribution

Au fost aprobate normele pentru Observatorul laptelui O bazå de date na¡ionalå a materialului de reproducere

Fermierii francezi au “cucerit” Parisul pentru o zi

Egiptul vrea mai mult grâu din România

1 miliard de euro pentru porcesatori Mai este profitabilå cre¿terea suinelor?

Pre]uri [i pie]e Cota¡iile principalelor produse agricole pe pie¡ele lumii

Produc¡iile de grâu continuå så creascå

Mai pu¡in porumb în 2023

9 9

Amendå pentru incendierea unui hambar de un milion de lire sterline 12 Încå o crizå alimentarå în Coreea de Nord 14 Penele de curent ¿i recolta de vin din Africa de Sud 14 O nouå conducere Agricover Distribution 16 2022, anul recordurilor pentruexporturile agricole ale SUA 16

Ma[ini & utilaje Kwizda No Foam, agent antispumant Gala premiilor de excelen¡å pentru tratamente la toate culturile 38 Dicor Land 46 Progresele tehnologiilor minime 40 Jan Hendrik Mohr: “Claas produce pentru orice fermier” 48 Nu pute¡i controla pre¡urile, dar controla¡i costurile 40 Inspec¡ia de iarnå a utilajelor 49

Inazuma - solu¡ia pentru combaterea JCB Fastrac iCON, Cine conduce în topul exportatorilor 42 ¿i mai multå productivitate dåunåtorilor la rapi¡å 49 de porumb 24 Cre[terea animalelor Performan¡å cu tåvålugii VarioPack Culturi vegetale din oferta Lemken 50 Pledoarie pentru porcul din curtea ¡åranului 43 Alian¡a Semin¡elor a serbat Opinii 10 ani de activitate 26 Chinezii au clonat vaci, Interzicerea dar ce n-au clonat chinezii? 43 Miza perdelelor forestiere neonicotinoidelor, fåcute cu bani de la Mediu 27 solu¡ie pentru Se poate fårå dezmiri¿tire? 30 agricultura europeanå? 53 Tehnologiile noi ¿i clasice pot coexista în fermå 32

Hobby

Erbicidul Basar, ajutor la råsårirea florii-soarelui

Trei argumente în favoarea fungicidului de sol Xilon

Uzina de biogaz a lui Alexandru Baciu

Pe alb, la vânat negru

Fermierii din Banat s-au “båtut” la fotbal

EVENIMENTELE

S|PT|MÂNII Evolu]ia produc]iei de carne Produc¡ia de carne de porc a României s-a diminuat anul trecut cu aproape 11%, de la 383.485 tone carcaså în 2021 la 341.964 tone în 2022, potrivit datelor Institutului Na¡ional de Statisticå. Datele statistice aratå cå anul trecut au fost sacrifica¡i 3,845 milioane de porci, în scådere fa¡å de anul precedent (4,2 milioane). În ceea ce prive¿te produc¡ia de carne de bovine, aceasta a totalizat anul trecut 82.618 tone, în scådere cu 3,2% fa¡å de anul 2021, când a fost înregistratå o produc¡ie de 85.351 tone carcaså. Anul trecut, numårul bovinelor sacrificate a ajuns la 503.000 de capete (fa¡å de 523.000 capete în 2021). Pe de altå parte, produc¡ia de carne de ovine ¿i caprine a crescut anul trecut

cu 7%, de la 85.082 de tone în 2021 la 91.114 tone carcaså în 2022. În 2022 au fost sacrificate 8,018 milioane de oi ¿i capre, în cre¿tere fa¡å de cele 7,489 milioane capete în 2021. Potrivit datelor INS, anul trecut a crescut ¿i produc¡ia de carne de pasåre a României, cu peste 6,3%, la 513.938 tone carcaså, de la 483.257 tone în 2021, ¿i cu 12% în decembrie 2022, când a fost raportatå o cantitate de 45.408 tone. Anul trecut au fost sacrificate 304,1 milioane de påsåri, mai multe fa¡å de 2021, când s-au consemnat 287 milioane de capete, în timp ce în luna decembrie 2022, numårul påsårilor sacrificate s-a majorat cu aproape 13%, fa¡å de decembrie 2021, pânå la 26,94 milioane capete.

Ghi]\ Pinca, pre[edintele CA al Agricover Distribution Såptåmâna trecutå, Ghi¡å Pinca (foto) a fost numit în func¡ia de pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie al Agricover Distribution. “Mi-am dedicat ultimii 15 ani pentru ca Agricover Distribution så ajungå un lider în acest domeniu, astfel încât fermierii cu care colaboråm så primeascå produse ¿i servicii de calitate la un cost optim”, a declarat Ghi¡å Pinca. ¥n 2021, Agricover Distribution a deservit peste 8.300 de clien¡i fermieri, înregistrând venituri de 1,716 milioane lei din vânzarea de tehnologii agricole, atât pentru cultura mare, cât ¿i pentru culturi speciale precum cultura cartofului, pomiculturå ¿i viticulturå. Profitul Agricol 6/2023

Vizitå UNCSV în Israel 38 de fermieri, reprezentând 27 de cooperative de culturå mare ¿i horticulturå, din 17 jude¡e, ce exploateazå aproximativ 22.000 ha, vor participa la un program complex de vizite de lucru în Israel, în perioada 26 februarie 3 martie. E vorba de un schimb de experien¡å organizat de UNCSV, Hort Integra ¿i Grupul Metzer. Agenda de vizite include Uzina de desalinizare a apei Sorek, Fabrica de tratare a apei Menashe, ferme ¿i cooperative, firme producåtoare de utilaje ¿i care efectueazå lucråri de infrastructurå pentru agriculturå (inclusiv iriga¡ii), companii de asiguråri, institute de cercetare. Un jurnalist Profitul Agricol va participa la acest program, a¿a cå vom putea reveni cu informa¡ii detaliate de la fa¡a locului. ANSVSA: mai sunt 24 de focare de pestå porcinå africanå Pe 10 februarie, în ¡arå mai erau 24 de focare de PPA, transmite ANSVSA. 23 sunt în gospodåriile popula¡iei ¿i un singur focar mai este înregistrat la nivelul unei exploata¡ii comerciale. Potrivit ANSVSA, focarul din exploata¡ia comercialå este în Cålåra¿i ¿i a fost confirmat în 8 februarie. 73 de euro ajutor de stat pentru fiecare cap de bovinå Guvernul a adoptat OUG pentru instituirea unui ajutor de stat de 73 de euro pe cap de bovinå. Valoarea totalå care poate fi acordatå pentru fiecare beneficiar nu trebuie så depa¿eascå echivalentul în lei a 250.000 euro. Perioada de depunere este de 30 de zile lucratoare, începând cu ziua urmåtoare intrårii în vigoare a ordonan¡ei de urgen¡å, iar termenul de plata este 31 decembrie 2023. Condi¡iile de eligibilitate sunt: De¡inerea a minimum 10 capete de vaci adulte, cu excep¡ia celor din UATurile din zona montanå care au voie minimum 5 capete vaci adulte, cu vârsta maximå de 12 ani, inclusiv, la data de 31 iulie 2022, în exploata¡ie cu cod ANSVSA, înregistrate în baza na¡ionalå de date (BND). 7

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Ucraina scoate la vânzare portul Cetatea Albå Fondul Proprietå¡ii de Stat din Ucraina va organiza la începutul lunii martie o licita¡ie pentru vânzarea portului Bilhorod-Dnistrovskyi (Cetatea Albå), cu un pre¡ de pornire de 4,7 milioane de euro. Portul este situat pe malul de vest al estuarului Nistrului ¿i ocupå o suprafa¡å de 59 de hectare, cu nouå dane, plus încå cinci hectare ¿i o danå în localitatea Zatoka (Bugaz). Portul are 148 de angaja¡i ¿i a suferit în ultimii ani pierderi considerabile, iar cumpåråtorul trebuie så achite în termen de ¿ase luni datoriile acumulate, care se ridicå la 2,6 milioane de euro. China vrea så refacå rezervele de carne de porc Ministerul chinez al Agriculturii a anun¡at cå va începe achizi¡iile de carne de porc pentru a reface rezervele strategice ale ¡årii, dupå ce anul trecut a scos pe pia¡å mari cantitå¡i de carne congelatå în încercarea de a ¡ine sub control pre¡urile de pe pia¡a localå. Statul asiatic folose¿te un index al pre¡urilor pentru a preveni varia¡iile bru¿te ¿i cumpårå sau vinde carne de porc pe pia¡a internå în func¡ie de valoarea lui. Beijingul a apelat de mai multe ori la rezerva de stat la finalul anului trecut, pentru a asigura aprovizionarea cu carne înainte de perioada în care se sårbåtore¿te Anul Nou Chinezesc. Egiptul cumpårå masiv grâu din Rusia Egiptul a cumpårat 535.000 tone de grâu din Rusia, la pre¡ul de 322,8 $/tona ¿i 325,8 $/tona, livråri în februarie ¿i martie. Au mai primit oferte din Ucraina (333 $/t), Bulgaria (341 $/t), România (între 340 ¿i 350 $/t) ¿i Fran¡a (peste 350 $/t). Originea ruså a “men¡inut un avantaj marcat de pre¡ la nivel interna¡ional fa¡å de grâul francez”, sublinia un analist francez Terre-net. “Grâul rusesc continuå så se impunå pe scena mondialå ¿i så tragå trendul pe o dinamicå negativå”. 8

1 miliard de euro pentru porcesatori Guvernul inten¡ioneazå så sprijine procesatorii de lapte ¿i carne cu 1 miliard de euro. Primul a anun¡at måsura Nicolae Ciucå, printre altele, la începutul ¿edin¡ei de Guvern. “Am discutat, la nivelul mini¿trilor de linie, posibilitatea ca, prin måsuri guvernamentale, så asiguråm un program de finan¡are de peste un miliard de euro prin care så îi ajutåm pe procesatorii români pentru a spori procesarea în ¡arå atât a produselor din carne, cât ¿i a produselor lactate, asigurând, a¿a cum spuneam, ceea ce ne este foarte la îndemânå - alimentele pentru popula¡ie ¿i nu numai acolo, când vom ajunge la acest nivel, så putem så exportåm, pentru cå avem produse de calitate”, a declarat premierul Nicolae Ciucå. Chestiunea a fost reluatå ¿i confir-

matå de ministrul de finan¡e, Adrian Câciu. “În prezent, lucråm la un program de finan¡are de peste un miliard euro vizând sus¡inerea producåtorilor români, în special partea de procesare hranå - de la procesarea cårnii de porc la cea de pui, dar ¿i lactate, astfel încât producåtorii români så poatå beneficia de costuri de produc¡ie cât mai reduse”.

Mai este profitabil\ cre[terea suinelor? Daniel Botånoiu, pre¿edintele Asocia¡iei Fermierilor din România, a organizat såptåmâna trecutå o maså rotundå în care s-a pus în discu¡ie contextul economic ¿i legislativ pentru dezvoltarea sectorului suinelor. A fost o dezbatere cu circuit închis, între profesioni¿ti. Dintre participan¡i, îi re¡inem pe ministrul finan¡elor, Adrian Câciu, pe Justin Paraschiv, proprietarul Carmistin, pe pre¿edintele ANSVSA, Nicolae Bociu, pe senatorul George Scarlat, pre¿edintele Comisiei de agriculturå, ¿i el crescåtor de porci, pe deputatul Florn Barbu, ¿i el pre¿edinte de comisie agricolå, ¿i pe Antal Szabolcs Barabasi, secretar de stat în MADR.

Daniel Botånoiu a accentuat nevoia unei bune func¡ionåri a trinomului pia¡å-asociere-finan¡are, precizând cå “industria mizeazå în continuare pe sprijinul Guvernului, astfel încât România, producåtorul numårul 1 de porumb boabe din UE, så direc¡ioneze aceastå recoltå în sectorul zootehnic na¡ional, iar produc¡ia na¡ionalå de carne de porc så poatå satisface necesarul de pe pia¡a internå”. Pre¿edintele AFR a vorbit despre nevoia unor solu¡ii rapide ¿i concrete la problema importului masiv de carne de porc, aråtând cå supermarketurile nu dispun de unitå¡i de procesare la standardele ¿i certificårile interna¡ionale de calitate ¿i construc¡ii. Profitul Agricol 6/2023

EVENIMENTELE S|PT|MÂNII

Au fost aprobate normele pentru Observatorul laptelui Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 307/2022 a laptelui ¿i produselor lactate ¿i Ghidul de defini¡ii ¿i termeni folosi¡i în industria laptelui. Astfel, dupå moda europeanå, ¿i la nivelul Ministerul Agriculturii va func¡iona “Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate”. Acesta va colecta, prelucra ¿i centraliza datele ¿i informa¡iile referitoare la pia¡a laptelui ¿i a produselor lactate, respectiv cele cu privire la exploata¡iile de vaci de lapte, bivoli¡e, oi ¿i capre, efectivele de animale, cantitå¡ile de lapte, pre¡ul laptelui crud materie primå, al laptelui comercializat ¿i al produselor lactate, precum ¿i al costurilor de produc¡ie. ¥n plus, “Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate” este organismul de legåturå cu Observatorul omolog din UE, constituit de

Comisia Europeanå în 2014. Constatarea contraven¡iilor ¿i aplicarea sanc¡iunilor se realizeazå de cåtre reprezentan¡i ai autoritå¡ilor cu atribu¡ii în domeniu, respectiv Protec¡ia Consumatorilor, AANSVSA ¿i MADR, prin Direc¡ia Generalå Control, Antifraudå ¿i Inspec¡ii, ¿i prin inspectorii abilita¡i din cadrul compartimentelor de inspec¡ii ale direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene. MADR asigurå confiden¡ialitatea datelor ¿i informa¡iilor individuale, prin adoptarea de måsuri administrative, organizatorice ¿i tehnice de protejare, de prevenire a accesului, difuzårii, înstråinårii ¿i distrugerii neautorizate a acestora. Furnizorii de date pentru mecanismul de pia¡å “Observatorul laptelui ¿i al produselor lactate” sunt ANSVSA, ANZ, APIA ¿i Autoritatea Vamalå.

O baz\ de date na]ional\ a materialului de reproducere

Ministerul Agriculturii ar dori instituirea unei baze de date na¡ionalå, care så con¡inå liste ale materialului de reproducere a plantelor, în sistem ecologic ¿i în conversie, ¿i/sau cartofi de såmân¡å, a animalelor ¿i påsårilor ecologice ¿i a animalelor tinere de acvaculturå ecologicå, destinat comer¡ului. Proiectul de act normativ se aflå deocamdatå în discu¡ie. El ar trebui så reglementeze: - condi¡iile care trebuie îndeplinite de cåtre furnizori pentru a fi introdu¿i în baza de date na¡ionalå; Profitul Agricol 6/2023

- documentele pe care furnizorii materialului de reproducere a plantelor ecologic ¿i în conversie ¿i/sau cartofi de såmân¡å, a animalelor ¿i påsårilor ecologice ¿i a animalelor tinere de acvaculturå ecologice trebuie så le depunå la direc¡iile pentru agriculturå jude¡ene ¿i a municipiului Bucure¿ti; - responsabilitå¡ile Ministerului Agriculturii ¿i Dezvoltårii Rurale ¿i a direc¡iilor pentru agriculturå jude¡ene ¿i a municipiului Bucure¿ti; - informa¡ii privind actualizarea datelor în baza de date na¡ionalå.

Ordinul va crea cadrul legal necesar pentru instituirea bazei de date na¡ionalå privind constituirea unei liste a materialului de reproducere a plantelor ecologic ¿i în conversie ¿i /sau cartofi de såmân¡å, a animalelor ¿i påsårilor ecologice ¿i a animalelor tinere de acvaculturå ecologicå, destinat comer¡ului, conform reglementårilor europene.

pagini de

Arin DORNEANU 9

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

Fermierii francezi au “cucerit” Parisul pentru o zi

Sute de fermieri furio¿i au blocat centrul Parisului cu tractoare pentru a protesta contra deciziei guvernului francez de a interzice utilizarea neonicotinoidelor. “Produc¡ia noastrå agricolå este constant subminatå de astfel de inter-

dic¡ii fårå alternative. Ajunge!”, a declarat Jerome Despey, secretarul general al principalei organiza¡ii agricole franceze, FNSEA. Poli¡ia ¿i organizatorii mitingului au numårat peste 2.000 de persoane ¿i 600 de tractoare. Tractoarele au traver-

sat zona centralå a Parisului, Esplanada Invalizilor, purtând pancarte cu mesaje ca “Salva¡i fermierii!” sau “Macron distruge agricultura”, ¿i s-au oprit în fa¡a Ministerului Agriculturii. Dupå o întâlnire cu protestatarii, ministrul francez de resort, Marc Fesneau, a promis cå va anun¡a în aceastå såptåmânå un plan de rezolvare a crizei. Conform fermierilor care au luat parte la discu¡ie, Fesneau a fost de acord så compenseze în acest an toate pagubele provocate de virusul galben la sfecla de zahår. De la proteste a lipsit Confederation paysanne, al treilea cel mai mare sindicat al agricultorilor francezi, care a criticat dorin¡a celor ce vor în continuare så utilizeze neonicotinoide ¿i refuzå progresul ecologic.

Arin DORNEANU

Rezerva de ap\ din stratul 0-100 cm Daniel ALEXANDRU [ef Laborator Agrometeorologie, ANM

La data de 13 februarie, în cultura grâului de toamnå, gradul de aprovizionare cu apå pe profilul de sol 0-100 cm, la sta¡iile meteorologice din cadrul ANM, se situeazå în limite satisfåcåtoare, apropiate de optim ¿i optime, în Transilvania, Maramure¿, Cri¿ana, Banat ¿i Oltenia, pe suprafe¡e agricole extinse din Muntenia, local nordul, nord-vestul, estul, centrul ¿i sud-vestul Moldovei. În Dobrogea, local vestul, centrul, estul, sudul, nord-estul ¿i sud-estul Moldovei, estul, sud-estul, sudul, izolat nordul Munteniei, prezintå valori 10

scåzute ¿i deosebit de scåzute (secetå pedologicå moderatå, puternicå ¿i extremå).

În aceastå perioadå, consumul de apå al plantelor este extrem de redus, plantele aflându-se în repaus vegetativ. Profitul Agricol 6/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII Incendiu la o fermå de ouå din Noua Zeelandå Un incendiu la o fermå a celui mai mare producåtor de ouå din Noua Zeelandå a provocat moartea a 500.000 de gåini, chiar în momentul când ¡ara se confruntå cu o crizå severå de aprovizionare. Autoritå¡ile sus¡in cå numårul påsårilor ucise reprezintå doar 1,4% din totalul existent în Noua Zeelandå, a¿a cå incidentul nu va avea un efect notabil asupra aprovizionårii cu ouå. O oaie a nåscut triple¡i cu ta¡i diferi¡i O oaie de la o fermå din provincia englezå Lincolnshire a nåscut trei miei, fiecare dintre ei având un tatå diferit. Proprietarii fermei cred cå acest eveniment extrem de rar a fost posibil pentru cå oile au stat pentru scurt timp împreunå cu berbecii în timp ce era reparat un gard. Oaia este din rasa Dorset ¿i a fost împerecheatå cu un berbec de acela¿i tip, dar mieii nåscu¡i de ea aratå cå ta¡ii ¿i au fost din rasele Herdwick ¿i Jacob. Veterinarii spun cå oile nasc frecvent miei cu ta¡i diferi¡i, dar acest lucru trece de regulå neobservat pentru cå ace¿tia sunt din aceea¿i raså ca mama. Exporturi mai mari de carne de pui din Ucraina În ciuda invaziei ruse, Ucraina a exportat anul trecut carne de pui în valoare de 852 milioane de dolari, cu 18,6% mai mult fa¡å de anul 2020. Cele mai mari cantitå¡i au ajuns în Olanda (29,6%), Arabia Sauditå (25,8%) ¿i Slovacia (7,6%). Producåtorii ucraineni se confruntå înså cu mari probleme din cauza întreruperilor curentului electric ¿i doar aproximativ 20% dintre fermele de pui sunt echipate cu generatoare. Cel mai mare exportator ucrainean de carne de pui, compania MHP, a investit în ultimul an în centrale electrice proprii pe bazå de biogaz, care i-au permis så-¿i continue activitatea la capacitate maximå. 12

Egiptul vrea mai mult grâu din România Guvernul egiptean a anun¡at cå a semnat un acord cu România ¿i Serbia pentru importuri mai mari de grâu prin portul Constan¡a ¿i negociazå finan¡area construc¡iei unui siloz modern cu Banca Europeanå de Investi¡ii. “România va face toate eforturile pentru a evita o crizå alimentarå ¿i va profita de orice oportunitate de cre¿tere a exporturilor în Egipt pentru a acoperi toate nevoile ¡årii”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucå în timpul recentei vizite oficiale la Cairo. La doar câteva zile dupå vizita lui Ciucå, în capitala Egiptului a sosit o delega¡ie din Serbia conduså de fostul pre¿edinte Boris Tadic, care a promis livråri anuale de un milion de tone de grâu prin portul Constan¡a.

În plus, sârbii sunt dispu¿i så creascå exporturile de porumb furajer. Statul african încearcå så gåseascå noi surse de aprovizionare cu cereale din cauza råzboiului din Ucraina, care asigura împreunå cu Rusia aproape 80% din totalul importurilor. Într-o întâlnire separatå cu reprezentan¡ii EIB, ministrul Aprovizionårii Ali Mosely a discutat despre construc¡ia unui siloz cu capacitatea de 200.000 de tone în portul Damietta ¿i a altor cinci silozuri mai mici, care pot depozita câte 5.000 de tone. Conform estimårilor oficiale, Egiptul trebuie så importe în acest an peste cinci milioane de tone de grâu.

Drago[ B|LDESCU

Amend\ pentru incendierea unui hambar de un milion de lire sterline Pe 1 februarie, un tânår de 16 ani a fost obligat de un tribunal pentru minori din Oxford la plata unei amenzi de 61 de lire sterline, dupå ce a incendiat hambarul unei ferme din Eynsham, pe data de 24 octombrie 2021, scrie Farmers Weekly. Pagubele rezultate în urma incidentului au fost evaluate la un milion de lire sterline. Tânårul, care dat foc deliberat fânului din hambar cu o brichetå, a pledat vinovat. El ¿i-a cerut scuze instan¡ei pentru ac¡iunea sa, pe care a numit-o “prosteascå ¿i nesåbuitå”. Pe lângå amendå, judecåtorul l-a obligat så participe, timp de patru luni, la un program

de reabilitare destinat minorilor. 40 de pompieri au participat la stingerea incendiului, care a ars complet cele 600 de tone de fân din hambar ¿i a distrus utilajele. Din fericire, nimeni nu a fost rånit. Fermierul, în vârstå de 70 de ani, ¿ia recuperat o parte din pagube, fiind asigurat. Poli¡istul care a anchetat cazul a declarat cå pierderile suferite de fermier au fost "incomensurabile", iar tânårul vinovat a fost "foarte norocos" så nu fi primit o sentin¡å mai semnificativå.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2023

India le cere cetå¡enilor så îmbrå¡i¿eze vaci de Valentine's Day Autoritatea Sanitar Veterinarå din India a cerut popula¡iei så îmbrå¡i¿eze vaci de Valentine's Day, pentru a respecta tradi¡iile locale ¿i a respinge influen¡ele culturii vestice. Apelul a provocat un val de reac¡ii în mediul online, iar majoritatea indienilor l-au considerat “ridicol” sau “incredibil”. Vacile sunt animale sacre în religia hinduså, iar guvernul na¡ionalist a impus în ultimii ani legi tot mai stricte de protec¡ie a lor. Cutremurele din Turcia ar putea afecta securitatea alimentarå a ¡årii Cele douå cutremure masive din vestul Turciei au provocat pagube economice uria¿e ¿i amenin¡å securitatea alimentarå a ¡årii, pe fondul infla¡iei extrem de ridicate. Zonele afectate asigurå aproximativ 15% din alimentele produse de Turcia, iar reducerea produc¡iei ar putea cre¿te infla¡ia alimentarå, care a ajuns la 71% în luna ianuarie. În total, cele zece provincii unde cutremurele au avut impactul maxim genereazå 9% din produsul intern brut al ¡årii ¿i vor fi necesare investi¡ii de cel pu¡in 25 de miliarde de dolari pentru reconstruc¡ia clådirilor ¿i a infrastructurii. SUA cere noi explica¡ii Mexicului Negociatorii americani au cerut Mexicului så explice urgent care au fost argumentele ¿tiin¡ifice care au stat la baza deciziei de a interzice importurile de alimente modificate genetic ¿i utilizarea erbicidului glifosat. SUA amenin¡å în continuare cu un litigiu în cadrul tratatului comercial nord-american (USMCA), pentru a-i proteja pe fermierii care exportå anual aproximativ 17 milioane de tone de porumb modificat genetic în Mexic. Guvernul mexican a propus recent ca interdic¡ia så se aplice începând din anul 2025, dar americanii spun cå vor o solu¡ie pe termen lung, sus¡inutå de o motiva¡ie solidå. 14

:nc\ o criz\ alimentar\ în Coreea de Nord Comitetul Central al Partidului Comunist din Coreea de Nord se va întruni de urgen¡å în aceastå lunå pentru a discuta despre cre¿terea produc¡iei agricole interne, pe fondul temerilor cå lipsa alimentelor ar putea provoca un dezastru umanitar. “Este foarte important ¿i foarte urgent så stabilim o strategie corectå pentru dezvoltarea agriculturii”, sus¡ine un comunicat al Biroului Politic din statul asiatic, citat de agen¡ia oficialå de ¿tiri.

Pentru restul lumii, ¿tirile despre Coreea de Nord care se confruntå cu o nouå penurie de alimente nu mai sunt o noutate. Doar exper¡ii FAO mai atrag aten¡ia cå situa¡ia s-a agravat în ultimii ani, pe fondul unui ¿ir de dezastre naturale ¿i al pandemiei. Coreea de Nord a trecut printr-o perioadå de foamete în anii ‘90, dupå pråbu¿irea Uniunii Sovietice, atunci când au murit între 600.000 ¿i un milion de oameni.

Penele de curent [i recolta de vin din Africa de Sud Întreruperile tot mai dese de curent din Africa de Sud amenin¡å så afecteze produc¡ia de vin a statului african, chiar în momentul critic al recoltei. Podgoria Groote Post, situatå la 80 de kilometri de marele ora¿ Cape Town, a început procesul de recoltare ¿i fermentare al strugurilor, de¿i în acest an nu a existat nici o zi fårå pene de curent. “¥n aceastå situa¡ie, toatå activitatea este paralizatå dacå nu ai un generator de curent. Îmbutelierea, etichetarea sau råcirea vinurilor sunt întrerupte. Totul se întâmplå în timpul recoltei, atunci când este foarte important så începem fermentarea

strugurilor”, spune Peter Pentz, directorul de comunicare al Groote Post. Compania a fost silitå så instaleze un generator de mare putere, alimentat cu motorinå, iar costul combustibilului este de aproximativ 2.800 de euro pe lunå. Problemele energetice din Africa de Sud nu sunt noi, dar situa¡ia s-a agravat considerabil în ultimul an. Compania de stat Eskom, care produce 95% din energia electricå a ¡årii, dispune doar de centrale foarte vechi pe bazå de cårbune, care se defecteazå constant.

pagin\ de Drago¿ BÅLDESCU Profitul Agricol 6/2023

EVENIMENTELE S|PT|M+NII

O nou\ conducere Agricover Distribution Agricover anun¡å numirea lui Bogdan Dimcea în func¡ia de director general al Agricover Distribution SA. Ghi¡å Pinca, care a ocupat anterior func¡ia de director general, î¿i va continua activitatea în cadrul Agricover, în calitate de pre¿edinte al Consiliului de Administra¡ie al Agricover Distribution. Bogdan Dimcea are o experien¡å comercialå ¿i opera¡ionalå de peste 22 de ani, câ¿tigatå în cadrul unor companii precum Coca-Cola HBC, Red Bull România, CHS, Aectra Agrochemicals ¿i Agricover Distribution. Înainte de a fi numit director general al Agricover Distribution, acesta a ocupat func¡ia de director de dezvoltare în cadrul companiei Agricover Technology.

În noua sa pozi¡ie, Bogdan Dimcea va fi responsabil de dezvoltarea Agricover Distribution, prin identificarea ¿i promovarea celor mai bune produse ¿i servicii destinate cre¿terii performan¡ei fermelor.

“Pe viitor, îmi voi dedica activitatea diversificårii paletei de solu¡ii tehnologice oferite fermierilor, indiferent de dimensiunea exploata¡iilor lor, pentru a contribui eficient la dezvoltarea unei agriculturi performante ¿i sustenabile”, Bogdan Dimcea, Director General Agricover Distribution SA

2022, anul recordurilor pentru exporturile agricole ale SUA Sectorul agricol american a înregistrat cel mai bun an de export din istorie în 2022, exporturile de produse agricole ¿i alimentare din SUA ajungând la 196 de miliarde de dolari, conform secretarului pentru Agriculturå, Tom Vilsack (foto). Este vorba de o cre¿tere cu 11%, respectiv 19,5 miliarde de dolari, fa¡å de recordul anterior, stabilit în 2021. Vilsack pune succesul pe seama creårii de noi pie¡e de desfacere pentru produsele americane, a investi¡iilor în infrastructurå ¿i consolidarea lan¡urilor de aprovizionare. Valoarea vânzårilor americane a crescut pe toate primele 10 pie¡e agricole de export ale Statelor Unite - China, Mexic, Canada, Japonia, Uniunea Europeanå, Coreea de Sud, Taiwan, Filipine, Columbia ¿i Vietnam. 16

"În timp ce råmânem angaja¡i fa¡å de baza noastrå de clien¡i consacratå din întreaga lume, ¡intim, de asemenea, noi oportunitå¡i de cre¿tere în locuri precum Africa, America Latinå, Orientul Mijlociu ¿i Asia de Sud-Est. Au existat 30 de pie¡e în care exporturile SUA au depå¿it 1 miliard de dolari în 2022, o cre¿tere de la 27 de pie¡e în 2021", a men¡ionat oficialul american. Cele mai importante mårfuri exportate de Statele Unite în 2022 au fost soia, porumb, carne de vitå, lactate, bumbac ¿i nuci, care împreunå au reprezentat mai mult de jumåtate din valoarea exporturilor agricole din SUA.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2023

o analiz\ de Daniel BOT|NOIU

Pre]uri [i Pie]e SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 10 februarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.282 lei). A scåzut cu 8 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 6 februarie.

Grâu România FOB Constan¡a 271 euro/t (+ 2) 1.328 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023. ¥n perioada 6 - 10 februarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondiale a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 90.770 tone, Japonia 57.070 tone, China 57.700 tone, Mexic 45.070 tone ¿i Columbia 11.700 tone.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 337 dolari/tonå (1.516 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de deschidere. Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 261 euro/tonå (1.279 lei). A scåzut cu 8 euro/tonå. Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 320 euro/tonå (1.568 lei). A scåzut cu 7 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 6 februarie. La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 285 euro/t (1.396 $/t Cota¡ii - Bursa din Chicago 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 285 283 281 279 277 Aprilie 290 289 287 285 283 Mai 291 290 289 287 285 Cota¡ii grau - Bursa din Kansas $/t 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 330 329 327 325 323 Aprilie 327 323 321 320 319 Mai 323 321 319 317 315

fost de 275 dolari/tonå (1.237 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb România

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2023, este de 177 euro/tonå (867 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

FOB Constan¡a 213 euro/t (+6) 1.044 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

SUA: pre¡ul porumbului FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 10 februarie 2023, a Cota¡ii porumb - Bursa din Chicago

$/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 271 269 267 265 263 Aprilie 269 267 265 263 261 Mai 267 265 263 261 259 Pre¡uri - FOB, porturi Argentina Martie Mai

$/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 277 273 271 270 267 279 277 275 273 269

Profitul Agricol 6/2023

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 263 euro/tonå (1.289 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile. Cota¡ii - Burse din Fran¡a

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 24 euro/tonå. La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 10 februarie, a fost de 269 euro/tonå (1.318 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din

€ - 4,9 lei $ - 4,5 lei lei). A scåzut cu 6 euro/tonå. Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2023 este de 257 euro/t (1.259 lei). A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå. Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie, a fost de 251 dolari/t (1.129 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡uri - FOB, porturi Argentina $/t 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 345 343 341 339 337 Aprilie 347 345 343 340 339 Mai 349 347 345 343 341 euro/t Cota¡ii - Burse din Fran¡a 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Rouen 291 290 289 287 285 Dunquerque 291 290 289 287 285 Pallice 299 299 297 295 294 Creil FOB 289 287 285 283 281 Moselle FOB 269 267 265 263 261 Rouen FOB 327 325 323 321 320

6 februarie. Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 273 euro/tonå (1.338 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor. ¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 263 dolari/tonå (1.183 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

$/t

euro/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 281 279 277 274 269 281 279 277 274 269 285 283 279 277 273 Bordeaux FOB 287 285 281 279 263 Pontivy 293 291 289 287 269 Bordeaux Pallice Rhin FOB

Pre]uri [i pie]e

Soia ¥n såptåmâna 6 - 10 februarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie: Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 565 dolari/tonå (2.542 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå. Principalele destina¡ii: China Cota¡ii pentru soia Bursa din Chicago

$/t

1.107.770 tone, Mexic 177.770 tone, Olanda 77.970 tone, Germania 59.770 tone, Taiwan 17.770 tone.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 519 dolari/tonå (2.076 lei). Cota¡ii pentru uleiul de soia Bursa din Chicago 06.02 07.02 Martie 1.317 1.311 Aprilie 1.317 1.315 Mai 1.325 1.323

Orz

Cota¡ii FOB - porturi Fran¡a

FOB Constan¡a 203 euro/t (+ 2) 995 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 6 - 10.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

$/t

08.02 09.02 10.02 1.309 1.307 1.301 1.313 1.311 1.305 1.321 1.317 1.303

euro/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Rouen 285 283 279 277 275 Dunquerque 287 285 283 277 275 Pontivy 281 279 277 269 267 Orz bere: Creil** 285 283 281 279 277 Moselle** 297 293 291 289 285

Cota¡ii la ¿rotul de soia - Chicago

$/t Pre¡uri soia - FOB, porturi Argentina

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 623 621 619 617 615 Mai 619 613 609 607 603

Floarea-soarelui

¥n Argentina, pre¡ul de închidere al licita¡iilor, în data de 6 februarie 2023, a fost de 571 dolari/tonå (2.569 lei). A înregistrat o scådere de 14 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 6 februarie.

¥n såptåmâna 6 - 10 februarie 2023, pre¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 570 euro/t (2.793 lei). A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 6 februarie.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie: Pre¡ul orzului furajer, FOB-Rouen, a fost de 275 euro/tonå (1.347 lei). A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în martie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (931 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Rapi¡å

A crescut cu 10 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

nå (2.680 lei). A înregistrat o cre¿tere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 547 euro/to-

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

6 - 10.02.2023

PREºURI

Cota¡ii rapi¡å - Fran¡a

euro/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Rouen 537 535 531 529 547 Dunquerque 545 543 541 537 547 Moselle 557 555 553 551 545

Cota¡ii floarea-soarelui FOB, porturi Fran¡a

euro/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Dieppe 579 569 567 563 570 Pre¡uri floarea-soarelui FOB, porturi Argentina

$/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 589 585 573 569 571

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2023, este 577 dolari/t (2.596 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

Sorg $/t Pre¡uri - FOB, Golful Mexic 06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 287 285 283 281 277 Mai 297 295 289 287 285

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 599 597 595 593 617 609 599 597 595 615 591 589 587 585 609

Pre¡ul sorgului din SUA, FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 6 - 10 februarie, a fost de 277 dolari/tonå (1.246 lei). A scåzut cu 10 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Cota¡ii rapi¡å - Bursa din Canada Martie Aprilie Mai

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2023, este 549 euro/t (2.690 lei). A crescut cu 10 euro/tonå.

$/t

Grâu

Porumb

Soia

Sorg

Golful Mexic

285 dolari/t

-8

275 dolari/t

-8

$/t

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 527 525 523 521 519 Mai 525 523 521 519 517

Pre¡ul orzului pentru bere, FOB-Moselle, a închis la 285 euro/tonå (1.396 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 545 euro/tonå (2.670 lei). A scåzut cu 12 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 6 februarie. La bursa Rouen pre¡ul a fost de 547 euro/tonå (2.680 lei).

$/t

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 10 febr. 2023, a fost de 615 dolari/tonå (2.767 lei). A scåzut cu 8 dolari/tonå.

06.02 07.02 08.02 09.02 10.02 Martie 567 565 561 559 557 Aprilie 569 567 559 557 555 Mai 561 559 557 555 553

România

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

565 dolari/t

- 10

277 dolari/t

- 10

Profitul Agricol 6/2023

Pre]uri [i pie]e

Produc]iile de grâu continu\ s\ creasc\ Principalii produc\tori. Total 784 mil. tone

Conform datelor din raportul USDA (publicat pe 8 februarie), pe pia¡a grâului se men¡in prespectivele de cre¿tere atât la produc¡ii, cât ¿i la aprovizionare, consum ¿i comer¡. Astfel, pentru sezonul 2022/23, produc¡ia mondialå de grâu cre¿te cu 2,5 milioane tone ¿i ajunge la 784 milioane tone, datoritå prognozelor bune pentru culturile din Australia ¿i Rusia. Produc¡ia din Australia a crescut la 38 milioane tone (+ 1,4 mil. tone), ceea ce ar fi al treilea record consecutiv. Produc¡ia Rusiei a crescut la 92 milioane tone (+ 1 mil. de tone), datoritå suprafe¡ei mai mari cultivate cu grâu de primåvarå. Consumul mondial va cre¿te cu 1,4 milioane de tone, la 791,2 milioane, da-

toritå cererii mari de furaje ¿i ¿roturi de cåtre Canada, UE ¿i Rusia. ºårile mari exportatoare vor fi Rusia (43,5 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. de tone), UE (37 mil. tone, mai mult cu 0,5 mil. tone), Australia (29,5 milioane tone, mai mult cu 1 mil. de tone), Canada (25 milioane tone), SUA (21,5 milioane tone), Ucraina (13,5 mil. tone, mai

¥n bazinul Mårii Negre, pre¡urile la grâu au scåzut cu 6 dolari/tonå, atingând 305 dolari/tonå.

Cota¡iile din Argentina au scåzut cu 3 dolari/tonå ¿i au ajuns la 373 dolari/tonå.

ªi cota¡iile din Australia au înregistrat o cre¿tere de 2 dolari/tonå ¿i au închis la 362 dolari/tonå.

Cota¡iile UE au scåzut cu 10 dolari/tonå, la 321 dolari/tonå.

¥n Canada, înså, pre¡urile au crescut cu 6 dolari/tonå ¿i au ajuns la 373 dolari/tonå.

Pre¡urile din SUA au avut cea mai mare cre¿tere, de 17 dolari/tonå, ¿i au ajuns la 391 dolari/tonå.

ºåri cu stocuri mari de grâu China

145 mil. t

Varia¡ie fa¡å de 2021/22 + 3 mil. t

SUA

15,4 mil. t

- 4,6 mil. t

Rusia

14,4 mil. tone

+ 3,4 mil. t

India

13 mil. t

- 3,5 mil. t

11 mil. t

- 2,3 mil. t

2022/23

mult cu 0,5 mil. tone). În topul importatorilor sunt Egiptul (11 mil. tone) ¿i Indonezia (11 mil. tone), urmate de Turcia (10 mil. tone), China (10 mil. tone), UE ( 9 mil. tone), Algeria (8,2 mil. tone). Stocurile sunt prognozate u¿or mai mari, la 269 milioane tone, dar încå la cel mai scåzut nivel din ultimii 6 ani. Pentru SUA prognozele sunt în mare parte neschimbate, cu modificåri minore ale consumului ¿i stocurilor. Consumul este redus cu 2 milioane de busheli, la 975 milioane busheli. Stocurile pentru 2022/2023 sunt estimate så creascå cu 1 milion de busheli, la 568 milioane busheli.

Profitul Agricol 6/2023

Pre]uri [i pie]e

Mai pu]in porumb în 2023 La porumb, USDA î¿i men¡ine prognoza în scådere, cum a fost ¿i luna trecutå. Pentru anul 2022/23, prognozeazå o produc¡ie mondialå de porumb de 1,151 miliarde tone, mai micå cu 65 milioane tone fa¡å de anul trecut. Comer¡ul mondial este prognozat în cre¿tere înså în aceastå lunå, bazat pe exporturile mai mari din Ucraina, Brazilia, Paraguay ¿i Turcia. Sunt raportate, de asemenea, importuri mai puternice în Uniunea Europeanå. ¥n topul exportatorilor se aflå SUA, cu 51 milioane tone de porumb, fiind urmate de: Brazilia (51 milioane tone, mai mult cu 2,5 mil. tone) Argentina (33 milioane tone, mai pu¡in cu 4 mil. tone) Ucraina (22,5 milioane tone, mai mult cu 2 mil. tone) Fed. Ruså (3,3 milioane tone) UE (2,2 milioane tone). La importatori, pe primul loc este UE (23,5 milioane tone, mai mult cu 2 milioane tone fa¡å de luna trecutå), urmatå de:

Pre¡ul porumbului din SUA a råmas neschimbat, la 306 dolari/tonå. Cererea slabå pentru porumb din SUA men¡ine pre¡uri mai scåzute fa¡å de concuren¡i.

Braziliei se încheie. Pre¡urile din Argentina au înregistrat o cre¿tere de 8 dolari/tonå, la 316 dolari/tonå.

¥n Brazilia, pre¡ul porumbului a crescut cu 13 dolari/tonå, pânå la 311 dolari/tonå. Cre¿terea este sus¡inutå de cererea crescutå de porumb, în special din China, ¿i de scåderea ofertei pe måsurå ce sezonul de export al

Ofertele din Ucraina continuå så fie publicate. Pre¡urile au crescut cu 4 dolari/tonå, la 268 dolari/tonå. Datele Ministerului Agriculturii au indicat exporturi de 2,6 milioane tone în ianuarie, în scådere cu 700.000 de tone fa¡å de luna precedentå.

China (18 milioane tone) Mexic (17,2 milioane tone) Japonia (15 milioane tone) Coreea de Sud (11 milioane tone) Vietnam (10 milioane tone).

Previziunile pentru produc¡ia de porumb din SUA pentru 2022/23 din aceastå lunå sunt neschimbate, la 13,730 de miliarde busheli.

Marii consumatori de porumb sunt: SUA (304, 5 milioane tone) China (297 milionae tone) Brazilia (73 milioane tone) UE (78 milioane tone) Mexic (44 milioane tone).

Consumul este redus cu 2 milioane busheli, la un record de 975 milioane busheli. Porumbul folosit pentru etanol este redus cu 25 de milioane de busheli, iar stocurile finale au crescut cu 25 de milioane de busheli.

Stocurile mondiale sunt reduse cu 1,1 milioane tone, la 295 milioane tone, cu scåderi pentru Ucraina ¿i Indonezia.

pagini structurate de

Marilena RÅDUCU

Principalii produc\tori. Total 1,151 miliarde tone

Profitul Agricol 6/2023

Pre]uri [i pie]e

Cine conduce în topul exportatorilor de porumb Departamentul Agriculturii al SUA estimeazå cå exporturile de porumb din Brazilia vor fi egale cu cele ale Statelor Unite (51 milioane tone) în sezonul 2022/2023 (oct-sept.). Exporturile de porumb din Brazilia le-au depå¿it doar o singurå datå pe cele ale Statelor Unite, în anul secetos din 2012/13. Din octombrie 2022, Brazilia a exportat aproximativ 25 milioane tone de porumb, depå¿ind cu mult aceea¿i perioadå a oricårui an anterior. În schimb, exporturile de porumb din SUA au avut un debut lent. Produc¡ia în 2022/2023 este mai micå decât se prognoza ini¡ial, iar preocupårile privind logistica pe râul Mississippi în lunile de dupå recoltare au men¡inut pre¡urile ridicate.

Volumele exportate au fost scåzute, având în vedere cå porumbul american a avut pre¡uri competitive fa¡å de livrårile altor exportatori. Aceastå convergen¡å a previziunilor a fost determinatå ¿i de nivelul comer¡ului celorlal¡i doi exportatori majori: Argentina ¿i Ucraina. Ucraina a reu¿it så exporte o cantitate impresionantå de porumb în cadrul Ini¡iativei privind cerealele la Marea Neagrå, dar volumele lunare livrate råmân totu¿i sub capacitå¡ile de dinainte de råzboi. Spre deosebire de Brazilia, exporturile de porumb din Argentina au scåzut la sfâr¿itul anului de comercializare 2021/22 (încheiat în februarie 2023), iar ¡ara se confruntå cu reduceri semnificative de produc¡ie pentru anul 2022/23

din cauza secetei. În ultimele luni, Brazilia a compensat o parte din golul låsat de Argentina ¿i Ucraina în aprovizionarea globalå cu porumb. Totu¿i, începând cu luna februarie, exporturile sunt prognozate så scadå pânå la recoltarea safrinha (a doua culturå de porumb). În plus, pre¡urile din SUA s-au redus în ultimele luni, iar ofertele de export sunt acum mai mici decât cele din Argentina ¿i Brazilia. Dacå produc¡ia de porumb din SUA revine la un nivel mai normal, Statele Unite vor reveni probabil la statutul de cel mai mare exportator de porumb din lume.

Marilena R|DUCU

Seceta a afectat produc¡ia de porumb din Argentina Produc¡ia de porumb din Argentina pentru anul 2022/23 este estimatå de USDA la 47 milioane tone, în scådere cu 5% fa¡å de anul trecut. Randamentul este prognozat la 7,01 tone/hectar, dar în cre¿tere cu 1% fa¡å de anul trecut. Suprafa¡a cultivatå este reduså la 6,7 milioane hectare, cu 6% mai micå 24

fa¡å de anul trecut. Scåderea de la lunå la lunå a suprafa¡ei cultivate vine din faptul cå mul¡i fermieri au tåiat o parte din recolta de porumb timpuriu pentru însilozare. Condi¡iile meteo pentru cultura de porumb, care reprezintå aproximativ o treime din suprafa¡å, au fost sub medie, cu temperaturi ridicate ¿i secetå în tim-

pul formårii ¿tiule¡ilor. Dupå vizitele în câmp a delega¡iilor FAS Washington ¿i FAS Buenos Aires, la sfâr¿itul lunii ianuarie biomasa plantelor era sub medie ca mårime, ceea ce înseamnå cå poate sus¡ine mai pu¡ini ¿tiule¡i. În plus, ¿tiule¡ii care s-au format deja au dimensiuni sub medie. Recoltarea va începe în luna martie. Profitul Agricol 6/2023

CULTURI

VEGETALE

Maria Cîrj\, pre[edinte AISR, director marketing Corteva

Alian]a Semin]elor a serbat 10 ani de activitate Cu sloganul “Împreunå semånåm viitorul”, Alian¡a Industriei Semin¡elor din România (AISR) a organizat o conferin¡å pentru marcarea împlinirii unui deceniu de activitate. AISR va intra în cel de-al 11-lea an cu 11 membri, în urma alåturårii BASF, care va fi consfin¡itå în Adunarea Generalå din 17 februarie. În prezent, în asociere sunt membri cu drepturi ¿i obliga¡ii depline Corteva, Bayer, Syngenta, Mas Seeds, Lidea, Limagrain, KWS ¿i Soufflet Agro, iar Alta Seeds ¿i RAGT membri afilia¡i. Atât pre¿edintele AISR, Maria Cîrjå, directorul de marketing al Corteva, cât ¿i directorul executiv, Alina Mihai, au anun¡at deschiderea cåtre afilierea unor companii producåtoare de såmân¡å pentru culturi mai mici. Pe lângå principala misiune AISR, anume sus¡inerea dezvoltårii industriei 26

semin¡elor certificate, organiza¡ia militeazå pentru legalizarea noilor tehnici genomice pe plan european, prin intermediul EuroSeeds ¿i CropLife Europe, structurile europene din care face parte (în EuroSeeds din 2013, în CropLife de anul trecut). AISR mai militeazå pentru modificarea legisla¡iei privind eliberarea certificatelor ¿i pa¿apoartelor fitosanitare ¿i pentru legiferarea tratårii semin¡elor destinate exportului cu produse neomologate în România, dar omologate în ¡ara de destina¡ie. Alina Mihai a exprimat îngrijorarea companiilor membre cå industria semin¡elor va fi afectatå de aplicarea GAEC 7 (obligativitatea de rota¡ie a culturilor) ¿i de cerin¡a din ecoschema PD 04 ca anul acesta 10% din suprafa¡å så fie dedicatå culturilor fixatoare de azot, fapt care ar pune probleme de aprovi-

zionare cu necesarul de semin¡e. Probleme pune, evident, ¿i combaterea unor insecte endemice, precum Tanymecus, în absen¡a tratamentului såmân¡å cu insecticide neonicotinoide. Francesca Romana Minniti, din partea asocia¡iei europene Euroseeds, a accentuat cå multe dintre problemele prezentate sunt ¿i la nivel european, îndemnând la un lobby conjugat pe lângå europarlamentarii români în ¡arå ¿i la Bruxelles, pe lângå Guvernul României ¿i reprezentan¡a permanentå a României la Bruxelles, pentru a cre¿te ¿ansele de a influen¡a politicile europene. Desigur, România încå nu are o lege a lobby-ului (anul trecut a fost respinså de Parlament a noua ini¡iativå de reglementare), dar asta este o altå discu¡ie.

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Miza perdelelor forestiere f\cute cu bani de la Mediu Ministerul Mediului a lansat o ofertå greu de refuzat: câte 12.000 de euro pentru fiecare hectar plantat cu stejari, 456 de euro subven¡ie anualå, timp de 20 de ani, plus 190 de euro pentru lipsa de folosin¡å a terenului timp de 12 ani. Fermierii pe care i-am întrebat au fost de acord cu ini¡iativa ministrului Tánczos Barna, dar to¡i au avertizat cå aceastå ac¡iune trebuie întreprinså conform unui plan riguros.

Teodor Ichim, din Negru Vodå, jud. Constan¡a, lucreazå 3.000 de hectare. Este un promotor al ideilor noi în agriculturå, ca prelucrarea minimå a solului. Ca så reducå efectele eroziunii ¿i ale secetei, a trebuit så planteze 30 de ha de perdea forestierå cu salcâmi. “Nu pot så spun cå perdelele mele atrag ploaia, dar s-a dezvoltat biodiversitatea. Au venit råpitoare care combat rozåtoarele. Pe o lå¡ime de 100 de metri de la perdea, produc¡ia este mult mai bunå. Acolo se adunå mai multå zåpadå. Nu se mai manifestå efectele eroziunii eoliene. Au fost cazuri în jude¡ul Constan¡a unde vântul a culcat la påmânt pur ¿i simplu floarea-soarelui ¿i foarte mul¡i fermieri au dat vina pe hibridul folosit. În schimb, la mine, între perdele forestiere, nu s-a întâmplat nimic”, poveste¿te Ichim. ¥n schimb, observå ¿i câteva lipsuri în cazul ini¡iativei Ministerului Mediului. ¥n primul rând, lipsa contractelor de arendå pe termen atât de mare. Profitul Agricol 6/2023

“Trebuie så ai un contract de arendå, valabil 20 de ani, så te angajezi cå påstrezi acea planta¡ie minim 20 de ani. Dacå aceastå måsurå se suprapune ¿i cu måsurile de eco-condi¡ionalitate din PNS, atunci e perfect. Este un pas

Drago¿-Costin Telehuz, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, el însu¿i fermier, ezitå så se pronun¡e. “Nu pot comenta în numele Ministerului Agriculturii pânå nu må låmuresc cu Ministerul Mediului dacå putem så le includem în schemele noastre. Ei au måsurile lor pe PNRR. Eu nu ¿tiu så existe un aranjament în acest sens între cele douå ministere.” Ca fermier din Bårågan, spune cå nu este interesat de împådurire. “Nu avem terenuri slabe ¿i ne aflåm în zonå irigatå. La un moment dat, când am luat în calcul så împådurim o parte din col¡uri, am în¡eles cât este de dificil, deoarece terenul nu ne apar¡ine peste tot. Mi-e greu så cred cå Ministerul Mediului a gåsit tertipul legislativ care så ne permitå så schimbåm destina¡ia terenului. Este un subiect sensibil, pe care nu-l ståpânesc.”

foarte important. Iriga¡iile fårå måsuri complementare, fårå perdele de protec¡ie, fårå cercetare, fårå soiuri rezistente la secetå, nu rezolvå problema. În anul 2020, în sistem irigat, s-au ob¡inut produc¡ii de 4 tone de porumb la hectar. De ce? Pentru cå nu s-a putut face polenizarea. Degeaba faci iriga¡ii continue, tot nu se polenizeazå porumbul. Noi trebuie så schimbåm pu¡in microclimatul. Dacå am avea aceste perdele puse destul de des între ele, dacå ¿i cercetarea ne ajutå cu hibrizi care rezistå la temperaturi mai mari, dacå noi facem o rota¡ie corectå a culturilor, întrun asolament corect, se poate lucra.”

Nicolae ªerban de la Filipe¿ti, One¿ti, jude¡ul Bacåu, agreeazå ¿i el måsura. “Sigur cå ar fi bine så plantåm perdele de protec¡ie, dar nu oricum, nu oriunde, nu în mijlocul terenului.Trebuie urmåritå direc¡ia vântului. Chiar må bate gândul så plantez ¿i eu. Trebuie så semnåm un conF tract pe durata respectivå cu

Viorel PATRICHI 27

CULTURI VEGETALE proprietarii terenului. Perdeaua forestierå va fi pe capåtul parcelelor. E foarte interesantå måsura, dar e destul de complicat de pus în practicå. În agricultura «no till», cea mai mare problemå o reprezintå ¿oarecii. Nu må pricep, dar am så apelez la un silvicultor.”

Aurel Placinschi a plantat ni¿te perdele la ºigåna¿i, jude¡ul Ia¿i, dupå ce crivå¡ul i-a retezat practic un lan de floarea-soarelui. “Este foarte bunå måsura Ministerului Mediului pentru plantarea perdelelor forestiere, dar lucrurile trebuie stabilite atent. S-ar putea så aparå cetå¡eni care så vrea så planteze copaci pe terenurile lor din mijlocul fermelor. Sau în mijlocul sistemului de iriga¡ii.” Ce po¡i så le faci? ridicå din umeri Placinschi, ca omul care s-a mai lovit de problemå. Terenul are un proprietar. De aceea nu crede cå va fi foarte simplu de

implementat acest program. ¥l atrage ideea subven¡iei cu 456 de euro anual pe hectar. Dar nu ¿tie cât îl pot costa lucrårile anuale de între¡inere a planta¡iei. Dacå depå¿esc acei 456 de euro? Uitå de cei 190 plåti¡i pentru lipsa de folosin¡å. Mai repede vede problema controalelor. Vor veni în control ¿i cei de la mediu, ¿i cei de la APIA. ªi durata contractului de arendå îi ridicå un semn de întrebare. Poate cå Ministerul Mediului ar trebui så stabileascå parcelele de comun acord cu fermierii, avanseazå Aurel Placinschi o idee. “Altfel, dacå pune unul un hectar de pådure în mijlocul tarlalei, nu am fåcut nimic. Probabil cå avem peste un milion de hectare de på¿uni degradate, care pot fi plantate. Eu am citit proiectul ¿i nu am våzut precizat nimic acolo. Planta¡ie ca la carte înseamnå så fie teren cu destina¡ie pentru pådure, nu trebuie så te încurce la pivo¡ii de irigat. Eu am fåcut perdele forestiere contra

Cu 200 ha de perdele forestiere, Gheorghe Albu de la Vii¿oara, jude¡ul Constan¡a, este un campion în domeniu. “Este binevenitå ini¡iativa Ministerului Mediului. Se urmåre¿te refacerea fondului forestier. Singura observa¡ie pe care a¿ vrea s-o fac este cå ar trebui implicatå mai mult Romsilva, alåturi de Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice.” Ca ¿i Florin Chirea, ¿i Gheorghe Albu ¿i-ar dori un proiect na¡ional, care så plece de la Vama Veche pânå la Beba Veche, în a¿a fel încât aceste perdele forestiere så fie amplasate pe direc¡ia perpendicularå vântului. Mai mult, tot acest fond forestier ar trebui dat în grija Romsilva. Asemenea perdelelor forestiere pe care le face Romsilva de-a lungul autostråzii A2. “A¿a, dacå se laså la îndemâna oricåruia, så punå oriunde copaci, se va crea un haos, se va scoate foarte mult teren fertil din circuitul agricol pentru cå sprijinul este tentant”, crede Albu. Dacå nu vor fi prinse într-un proiect na¡ional, nu vor avea nici efectul de mediu. 28

vântului ¿i au efect. Opresc zåpada, ajutå flora ¿i fauna.”

Florin Chirea de la Rusåne¿ti, jude¡ul Olt, cocheteazå cu ideea, dar ar vrea så o facå statul prin lege. “Så plantåm noi pe påmântul oamenilor? Trebuie så facå ei la Ministerul Mediului planul ¿i så fie obligatorie plantarea. Ideea este foarte bunå dacå se va aplica în mod adecvat.” Florin Chirea ar vedea-o ca pe o obliga¡ie gestionatå la nivel na¡ional sau måcar jude¡ean. E¿ti obligat så plantezi de aici ¿i pânå aici, så nu planteze fiecare dupå capul lui. M-ar tenta ¿i pe mine så plantez. Trebuie adoptatå legea ca så oblige lumea så planteze dupå un plan bine stabilit, nu a¿a, dupå convigeri ¿i påreri. Deocamdatå, au nimicit industria porcului din România, urmeazå vaca. Cine så se mai gândeascå la perdele de protec¡ie?” “Trebuie elaborat acest proiect na¡ional, så ¿tii de unde începi ¿i unde termini. Eu iubesc pådurea ¿i apreciez orice ac¡iune de împådurire, dar så se facå ¿tiin¡ific, controlat.” Gheorghe Albu spune cå nu prime¿te nici în prezent subven¡ie pentru perdelele forestiere plantate cu salcâm. Se vor plåti numai perdelele ce se vor face de-acum încolo. “Eu am plantat salcâmii dupå un proiect cu o lå¡ime mai mare de 10 metri. Perdelele cu o lå¡ime de maxim 10 metri intrå în subven¡ia de mediu pentru înverzire. Eu nu m-am apucat så le tai ca så iau subven¡ie. Le-am låsat a¿a, chiar dacå voi mai pierde în continuare ni¿te bani, dar råsplata vine prin plusul de produc¡ie, prin mediul curat în care tråiesc. Am început så exploatez pentru lemn unele perdele ¿i regenerarea se face natural, nu prin re-plantare”. Fiind o chestiune vitalå, de interes na¡ional, plantarea perdelelor de protec¡ie trebuie coordonatå de un premier cu viziune. Dacå am avea... Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Se poate f\r\ dezmiri[tire? Principala provocare a PNS pare så fie condi¡ia de acoperire a solului, pe durata verii, prevåzutå atât de GAEC 6 (în varianta 80% din suprafa¡å, respectiv pentru perioada 15 iunie - 30 septembrie), cât ¿i de ecoschema pentru culturile vegetale PD-04 (85% / 15 iunie - 15 octombrie). Referitor la acest subiect, fermierii prezen¡i la conferin¡a “Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului”, organizatå de Profitul Agricol, au fost în consens: doar cei care folosesc tehnologia no-till nu vor avea probleme cu respectarea eco-condi¡ionalitå¡ii, în condi¡iile în care s-ar men¡ine strictå prevederea de a nu se prelucra absolut deloc solul dupå recoltat.

ubiectul a fost deschis de Cristina Cionga (foto), director adjunct APPR, care i-a întrebat cum våd rezolvarea problemei pe vorbitorii din primul panel de discu¡ii Bi¡å Råcman, Theodor Ichim, Nicolae ªerban ¿i Lucian Buzdugan. Nicolae ªerban, care lucreazå 7.000 de ha no-till în Vaslui (pe lângå 5.500 ha minimum till în Bacåu), a admis cå e ca ¿i când ar fi dictat el însu¿i ecoschema ministerului. “Cu sau fårå GAEC sau ecoschemå, în varå nu existå så nu fie tot terenul cultivat. Imediat dupå ce recoltez grâul, pun îngrå¿åmânt cu fosfor (neavând probleme cu pH) ¿i semån culturi verzi. Tehnologia no-till trebuie aplicatå chiar ca la carte. Dacå sari o etapå, ¿ansele unui e¿ec sunt foarte mari”, spune proprietarul Grup ªerban. 30

Înså lucrurile stau cu totul altfel în tehnologiile clasicå ¿i minimum till (majoritatea situa¡iilor din România, fiindcå circa 95% dintre fermieri încå arå toamna). Bi¡å Råcman, Theodor Ichim ¿i Lucian Buzdugan au afirmat la unison: “Fårå dezmiri¿tit nu se poate!”. Ichim ¿i Buzdugan au invocat argumente tehnice, Råcman l-a adus în discu¡ie ¿i pe cel economic: un fermier care lucreazå 400 de ha are nevoie de produc¡ia pe cinci ani ca så acopere costul unei semånåtori care planteazå direct în miri¿te. Lucian Buzdugan a råmas de neclintit în sus¡inerea necesitå¡ii acoperirii solului pe durata verii, invitându-i pe fermierii mai mici så se asocieze, pentru a-¿i permite tehnica necesarå: “Via¡a solului e aceea¿i, indiferent de suprafa¡a lucratå. Opinez cå materia organicå din sol se îmbogå¡e¿te cel mai repede prin sistemele radiculare. De aceea, ideea culturilor de acoperire este foarte beneficå. Dar sunt de acord cu ideea expuså de Teodor Ichim, de lucrare superficialå. Argentinienii au la suprafa¡a solului un strat de mrani¡å de 30 de cm, format dupå 30 de ani de låsare a resturilor vegetale la suprafa¡a solului. Astfel, au crescut procentul de humus peste 5-6%. E adevårat, au precipita¡ii mai bogate. Dar noi putem stimula procesele biologice cu un Tiger, care nu scoate bolovani, ci face ¡årânå”.

Robert VERESS

Un fermier constån¡ean s-a interesat cum råmâne cu înfiin¡area culturii de rapi¡å. “Cum/când pregåtim terenul? Pregåtim terenul ¿i a¿teptåm ploaia. Dacå nu vine ploaia, pierdem cultura”. Theodor Ichim a completat: “Colegul e din Chirnogeni. În iulie 2022, la Chirnogeni au cåzut, cu totul, 4 litri. În august 21 de litri. Astea nu sunt precipita¡ii ¿i trebuie så fim foarte inventivi”. A replicat secretarul de stat Costin Telehuz: “Unu: Dacå nu ai apå, nu ai de ce så înfiin¡ezi cultura; Doi: Dacå nu ai apå nu ai ce så cau¡i så lucrezi terenul; Trei: condi¡ionalitatea e pânå în septembrie, iar eu am semånat rapi¡a cel mai devreme pe 3 august; cea mai bunå strategie pentru a semåna rapi¡a devreme e så lucrezi fix înaintea ei douå såptåmâni. Extinderea perioadei, cu o lunå, ne-a fost bågatå pe gât în contextul în care ministerul a insistat så nu fie acoperire 100%, ci 85%. Ca så råmânå 15% pentru rapi¡å, pe care så o înfiin¡ezi când vrei. Dacå insi¿ti så ari ¿i så expui terenul uscårii toatå vara, så semeni doar dacå vine o ploaie (ceea ce, colegial vorbind, mi se pare gre¿it), po¡i så o faci pe 15% din suprafa¡å. În Constan¡a, fermierii au Tiger ¿i tractoare puternice, pot executa opera¡iunea fix înainte de semånat. Ideal este så însåmân¡ezi spre sfâr¿itul perioadei, pe 1 septembrie. Dacå nu plouå ¿i nu semeni, se terminå perioada. Nu e a¿a de negru dracul. E negru în alte privin¡e: la partea de ecoschemå, la leguminoase, fiindcå nu putem aplica pesticide”. Chiar dacå GAEC-urile au fost deja notificate la Bruxelles, iar GAEC 6 în forma fårå dezmiri¿tit, asocia¡iile încå sperå într-o minune. ªi se pare cå nu fårå temei. Conform unor surse oficiale, jocurile încå nu sunt fåcute. Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Tehnologiile noi [i clasice pot coexista în ferm\ În opinia lui Dan Spåtaru, marketing manager porumb Corn and DFC la Syngenta Romania & Moldova, în vederea alegerii unei tehnologii de prelucrare a solului trebuie realizatå o împår¡ire pedoclimaticå a terenurilor fermei.

minimum-till ¿i no-till, de la 7,83 t/ha în conven¡ional la 8,55 t/ha, respectiv 8,44 t/ha. La minimim-till se intensificå folosirea erbicidelor ¿i mai u¿or cea a insecticidelor. La no-till se eliminå tratamentele de urgen¡å. În perspectivå, problema tehnologiilor regenerativå ¿i conservativå ar putea fi eventuala interzicere a glifosatului.

Robert VERESS

“

Chiar în interiorul aceleia¿i ferme putem avea diferite tipuri de sol, cu structuri diferite. Dacå vorbim de terenuri grele, care se pot compacta u¿or, nu va fi suficientå o întoarcere a brazdei la 15-20 cm”. Importan¡å capitalå are ¿i cultura premergåtoare. În cazul în care cultivåm rådåcinoase, precum sfecla de zahår, lucrårile minime nu se preteazå. Sfecla provoacå o oarecare compactare a solului. Aråtura e recomandatå ¿i pe terenurile afectate de båltiri, pentru a reface solul, a-l aerisi, a-i reface capilaritatea, explicå Spåtaru. ¥n afirma¡iile sale se bazeazå cu încredere pe rezultatele unui studiu comparativ efectuat în Cehia, în perioada 2001-2019. În primii zece ai studiului au fost comparate cele trei tehnologii de prelucrare a solului (conven¡ionalå, regenerativå ¿i conservativå) din punctul de vedere al impactului asupra utilizårii produselor de protec¡ie a plantelor. S-au folosit 529 parcele întinse pe 9.200 ha, aplicându-se 3.381 tratamente. S-a constatat cå, în linii mari, investi¡iile în tratamente råmân acelea¿i. Mai importante råmân condi¡iile anului, decât tehnologia de lucrare a solului. Tratamentele sunt împår¡ite în preventive (erbicidare în preemergen¡å, 32

George Cizma¿, cercetåtor INCDA Fundulea Dan Sp\taru, marketing manager porumb Corn and DFC la Syngenta România & Moldova

fungicidele aplicate singular) ¿i de urgen¡å sau corec¡ie (insecticide, erbicide în postemergen¡å). În sistemul regenerativ, tratamentele de urgen¡å au crescut pu¡in (o mai mare presiune de dåunåtori ¿i buruieni). La no-till s-au redus dramatic tratamentele de urgen¡å. La grâu s-a produs o oarecare intensificare a tratamentelor la no-till. Totu¿i, erbicidarea ¿i aplicarea de fungicide a fost la valori apropiate în conven¡ional ¿i minimum-till. Costurile globale au scåzut cu 5,8 euro/t (aproape 35 de euro/ha). Produc¡ia s-a redus de la 6,13 t/ha în conven¡ional la 5,96 t/ha în minimum-till, 5,91 t/ha în no-till. Un mare succes al tehnologiei minimum-till s-a consemnat la cultura de rapi¡å. Chiar dacå economia a fost de doar 20,09 euro/ha cu minimum-till, mai micå decât la grâu, s-au sechestrat 305,84 kg CO2/ha, în condi¡iile unor produc¡ii de 3,54 t/ha (conven¡ional), respectiv 3,24 t/ha (minimum-till), 3,18 t/ha no-till). Porumbul ajunge la economii de 76,95 euro/ha, produc¡iile crescând la

România lucreazå no-till peste media europeanå Conform unui studiu desfå¿urat la INCDA Fundulea între 2019-2022, nu au rezultat diferen¡e semnificative de produc¡ie între cele trei tehnologii de prelucrare a solului. S-au consemnat varia¡ii de la an la an în favoarea uneia sau alteia dintre tehnologii ¿i în func¡ie de culturå grâu, porumb, floarea-soarelui. George Cizma¿, cercetåtor ¿tiin¡ific gradul III, în cadrul Laboratorului de Agrotehnicå-Agriculturå conservativå de la Fundulea, spune cå cea mai avansatå este America de Sud, cu 60% din suprafa¡a arabilå lucratå conservativ, respectiv 66,4 milioane ha. Este urmatå de Australia & Noua Zeelandå cu 35,9% (17,9 mil. ha), America de Nord cu 24% (54 mil. ha), Rusia & Ucraina, care au fiecare cam 3,3% (5,2 mil. ha), Asia 3% (10,3 mil. ha), Europa 2,8%/2 mil. ha, Africa 0,9%/1,2 mil. ha. România stå mai bine decât media europeanå, cu 6,49%, adicå 0,58 mil.ha. în no till. Media globalå e de 10,9%. Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Erbicidul Basar, ajutor la r\s\rirea florii-soarelui Capacitatea culturii de floarea-soarelui de a evolua în condi¡ii de concuren¡å cu buruienile se manifestå doar atunci când plantele sunt suficient de dezvoltate ¿i puternice.

peciali¿tii considerå cå primele patru såptåmâni de la råsårire sunt critice în ceea ce prive¿te daunele provocate de buruieni ¿i cå, în aceastå perioadå, managementul buruienilor este esen¡ial. De aceea, recomandarea Kwizda Agro este un erbicid pelicular, Basar, cu aplicare în preemergen¡å (BBCH 00 - 08), pe bazå de s-metolaclor 960 g/l, care inhibå diviziunea celularå ¿i sinteza acizilor gra¿i din anumite buruieni monocotiledonate ¿i dicotiledonate prezente în cultura de floarea-soarelui.

Buruienile prezente în culturi mai mult de patru såptåmâni de la råsårire conduc la pierderi importante de produc¡ie, chiar dacå se va încerca îndepårtarea lor dupå aceastå perioadå. De aceea, måsurile agrotehnice corecte împreunå cu aplicarea erbicidului Basar sunt foarte indicate în controlul eficient al buruienilor. Basar formeazå o peliculå pe sol, iar substan¡a activå este preluatå mai ales prin hipocotil, în perioada de germinare a semin¡elor, fiind transportatå cåtre vârfurile de cre¿tere ale buruienilor. Astfel, produsul ac¡ioneazå împotriva germinårii ¿i råsåririi plantelor nedorite, cum este costreiul din såmân¡å (Sorghum halepense), buruianå termofilå care germineazå primåvara târziu ¿i vara ¿i care, datoritå adaptabilitå¡ii excelente la condi¡iile pedoclima34

Dozå ¿i metodå de aplicare a erbicidului Basar la floarea-soarelui

tice regionale (secetå, ar¿i¡å etc.), reprezintå una dintre cele mai dåunåtoare buruieni. Produsul combate ¿i alte monocotile problemå: iarba bårboaså (Echinochloa cruss-galli), mei¿or (Digitaria sanguinalis), mohor (Setaria spp.), precum ¿i unele dicotiledonate: spanac sålbatic (Chenopodium album), ¿tir sålbatic (Amaranthus retroflexus), zåmo¿i¡a (Hibiscus trionum) etc. De ce este atât de importantå ac¡iunea împotriva råsåririi buruienilor? Pentru cå buruienile apårute înaintea plantelor de floarea-soarelui vor reprezenta o competi¡ie mai mare pentru asimilarea nutrien¡ilor ¿i a apei

Basar - un erbicid de bazå ¿i la porumb La porumb, tratamentul se efectueazå preemergent, dar poate fi aplicat ¿i postemergent timpuriu pânå la stadiul de 3 frunze ale culturii (BBCH 00 - 13), în func¡ie de condi¡iile pedo-climatice ale parcelei. Utilizarea erbicidului Basar împreunå cu adjuvantul Drill spore¿te eficien¡a tratamentului ¿i persisten¡a acestuia pe sol.

Doza erbicidului BASAR variazå între 1 ¿i 1,5 l/ha ¿i se stabile¿te în func¡ie de speciile prezente în sezonul anterior (în special dacå nu s-a realizat rota¡ia culturilor), gradul de îmburuienare, precum ¿i de cantitatea de humus a solei. Este necesarå o aten¡ie måritå la pregåtirea patului germinativ, care trebuie så fie corect nivelat, mårun¡it ¿i fårå bulgåri (pentru a ob¡ine o peliculå uniformå de erbicid pe sol), Basar se poate aplica cu sau fårå încorporare, în func¡ie de umiditatea solului. Dacå înfiin¡area culturii se realizeazå într-o perioadå secetoaså, erbicidul se aplicå înainte de semånat cu încorporare la 3-4 cm. Atunci când se înregistreazå o umiditate bunå a solului, Basar se aplicå înainte de råsårirea culturii, fårå încorporare. din sol comparativ cu cele care råsar dupå înfiin¡area culturii. Totodatå, acestea reprezintå vectori de transmitere a bolilor ¿i formeazå un mediu favorabil înmul¡irii dåunåtorilor. Inhibarea produc¡iei de acizi gra¿i de cåtre ebicidul Basar afecteazå membranele celulare, iar în cazul în care buruienile reu¿esc så råsarå, vor prezenta deformåri ale frunzelor. Aceasta face ca fotosinteza så fie diminuatå, cu limitarea dezvoltårii ¿i scåderea ratei de supravie¡uire.

Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Trei argumente în favoarea

fungicidului de sol Xilon Fungicidul biologic de sol Xilon, premiat interna¡ional ca “Cel mai bun produs biologic nou al anului 2020”, de cåtre Crop Science Forum & Awards, este un exemplu de performan¡å atât în fermele organice, cât ¿i în cele conven¡ionale, care urmåresc refacerea structurii ¿i sånåtå¡ii solului.

1. Limiteazå infestårile cu Sclerotinia ¿i al¡i patogeni Xilon con¡ine spori ¿i conidii ale ciupercii Trichoderma asperellum, tulpina T34, ce provin din surse naturale, fårå modificåri genetice, ¿i care au capacitatea de a combate fungii dåunåtori din sol ¿i de a forma micorize. Formularea inovativå Xilon oferå un efect booster dezvoltårii T. asperellum, datoritå nucleului nutritiv de zaharozå pe care aceasta îl consumå, maximizând ¿i securizând procesul de colonizare a organismelor biologice din rizosfera tinerelor plante.

T. asperellum prezintå 4 mecanisme de ac¡iune: Sinteza de enzime: T. asperellum dovede¿te o ac¡iune chimicå, de deteriorare a pere¡ilor celulari ai patogenilor. Hiperparazitismul: T. asperellum produce hife laterale puternice, care neutralizeazå patogenul. Barierå fizicå împotriva patogenilor. T. asperellum ¡ine la distan¡å agen¡ii patogeni prin re¡eaua de hife. Rezisten¡å sistemicå. T. asperellum determinå planta så secrete substan¡e de protec¡ie, pregåtind sistemul imunitar pentru eventuala interac¡iune cu patogenii, cårora le limiteazå atacurile. Filamentele ciupercilor se dezvoltå în prelungirea rådåcinilor ¿i lucreazå ca o extensie naturalå a acestora, facili36

tând accesul plantelor la o cantitate mai mare de apå. De asemenea, T. asperellum faciliteazå solubilizarea anumitor nutrien¡i din sol, ace¿tia având o disponibilitate mai mare pentru plante.

2. Ajutå plantele så se dezvolte, chiar de la înfiin¡area culturii Xilon se aplicå la semånat, în brazde, astfel încât T. asperellum blocheazå din start dezvoltarea patogenilor ¿i, de asemenea, sus¡ine nutri¡ia plantulelor, prin mobilizarea anumitor nutrien¡i din sol, printre care fosforul ¿i fierul. Se constatå o råsårire îmbunåtå¡itå, iar plantele ob¡inute au o înrådåcinare mai bunå ¿i prezintå o maså a rådåcinilor mai crescutå. Sclerotinia sclerotium este una dintre bolile care afecteazå cel mai mult produc¡ia de floarea-soarelui, are råspândire la nivelul întregului glob ¿i poate avea drept gazdå numeroase alte specii, cum sunt rapi¡a, mu¿tarul, leguminoasele etc. De aceea, pentru a preveni infestårile, se impun måsuri atât împotriva monoculturii, cât ¿i a rota¡iei cu aceste specii, fapt ce ar permite men¡inerea ciupercii în sol de la un sezon la altul. Propagarea acestui patogen se face cu ajutorul sclero¡ilor, care au un dublu mecanism de germinare, astfel cå boala se poate råspândi atât prin sol, cât ¿i prin aer. Xilon protejeazå plantele de infec¡iile primare ale bolii, care prezintå transmitere prin sol, dar “pregåte¿te” planta ¿i pentru atacul formelor aeriene ale patogenului. Efectul T. asperellum a fost demonstrat de cercetåtori, care au aråtat cå proliferarea T. asperellum este corelatå cu o scådere a viabilitå¡ii sclero¡ilor, cårora le încetine¿te dezvoltarea ¿i germinarea.

Pe måsurå ce micorizele se dezvoltå, în paralel cu evolu¡ia plantelor, o cantitate tot mai mare de apå ¿i de nutrien¡i este mobilizatå din sol. Drept urmare, se constatå un aspect mai bun al culturilor, vigoare crescutå, fotosintezå mai intenså ¿i plante mai verzi ¿i mai puternice. În cadrul unor teste realizate în jude¡ele Timi¿, Ialomi¡a ¿i Constan¡a, analiza imaginilor din satelit ¿i a indicelui NDVI (relevant pentru gradul de dezvoltare a biomasei ¿i sånåtå¡ii plantelor) a demonstrat o vitalitate crescutå a florii-soarelui. Datoritå mecanismului de ac¡iune ¿i con¡inutului 100% natural, Xilon nu produce fitotoxicitate. De asemenea, nu se înregistreazå apari¡ia fenomenului de rezisten¡å.

3. Reprezintå o verigå tehnologicå u¿or de integrat Testele GEP efectuate în zone reprezentative pentru cultura de floareasoarelui din România au aråtat un spor mediu de produc¡ie de 10% în loturile tratate cu Xilon fa¡å de cele netratate. Aplicarea Xilon se realizeazå într-o singurå trecere, la semånat, în dozå de 10 kg/ha, prin încorporare la cel mult 10 cm adâncime în sol cu ajutorul microgranulatorului sau prin pulverizare cu MET-ul, urmat de încorporare superficialå. Înlocuie¿te o aplicare ulterioarå cu fungicid (economie de resurse) ¿i prezintå flexibilitate în aplicare, avantaj important în cazul primåverilor ploioase, cu acces limitat în câmp.

Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Kwizda No Foam, agent antispumant pentru tratamente la toate culturile Pentru succesul tratamentului fitosanitar, trebuie respectatå ordinea de introducere a produselor în rezervor. O practica uzualå a devenit ¿i utilizarea adjuvan¡ilor care så împiedice apari¡ia spumei. Un astfel de produs nou, cu foarte bune proprietå¡i antispumante, este Kwizda No Foam.

datå introdus în rezervor, în amestecul de tratare, va împiedica formarea spumei sau va duce la diminuarea ei. Astfel, evita¡i risipa inputurilor ¿i a timpului programat cu tratamentele. Kwizda No Foam este un agent antispumant, pe bazå de emulsie de silicon 20%, care se utilizeazå în rezervorul de amestec la fiecare tratament cu produse de protec¡ie a plantelor, în vederea reducerii sau prevenirii formårii de spumå în mixurile de tratare.

duse pe bazå de glifosat sau mai multe produse de tratare concomitent (o situa¡ie frecventå, deoarece o singurå trecere înseamnå, pe lângå economie de resurse, ¿i o eficacitate mai ridicatå a tratamentului, care oferå un cumul de efecte: antifungic, insecticid, fertilizare etc). La aplicarea Kwizda No Foam este necesar så ¡ine¡i cont de ordinea corectå de introducere a produselor în rezervorul de tratare ¿i care, în linii mari, este aceasta: apå (cu un pH cât mai apropiat de valoarea 7 - neutru), agentul antispumant, fertilizan¡ii ¿i celelalte produse solide, produsele cu formulare pe bazå de apå, produsele pe bazå de ulei, iar apoi completa¡i din nou cu apå.

Cum se formeazå spuma în rezervor?

Modul de ac¡iune Apari¡ia spumei ridicå întotdeauna al emulsiei de silicon

un semn de întrebare, deoarece poate fi semnul unei incompatibilitå¡i între substan¡ele din amestec, respectiv al unei reac¡ii care så afecteze calitatea tratamentului, afectând investi¡ia de bani ¿i de timp. De asemenea, pentru a men¡ine calitå¡ile substan¡elor din amestec, este necesarå agitarea continuå a acestuia. În aceste condi¡ii, este favorizatå apari¡ia spumei în rezervor, care de multe ori afecteazå aplicarea. Kwizda No Foam este recomandat mai ales atunci când se utilizeazå pro38

Bulele de aer din spumå sunt dificil de eliminat, fiind stabilizate de o peliculå creatå de tensiunea superficialå a solu¡iei. Emulsia de silicon are tensiune mai scåzutå, drept urmare, peretele bulelor de spumå se sub¡iazå ¿i poate dispårea. Emulsiile pe bazå de silicon sunt preferate ca agent antispumant datoritå caracteristicilor speciale: reactivitate reduså, ac¡iune rapidå ¿i persistentå de "spargere a spumei", efect bun cu doze mici, compatibilitate cu un interval mårit de valori ale pH-ului.

Beneficiile antispumantului Kwizda No Foam l Împiedicå formarea spumei l Este necesarå o dozå reduså la hectar l Produsul este u¿or de folosit

Dozå ¿i mod de utilizare: Kwizda No Foam este utilizat în concentra¡ie de 0,005% (5 ml/100 I volum de solu¡ie), înainte de introducerea produselor de protec¡ie a plantelor, ¿i înainte de umplerea finalå a rezervorului cu apå. Se va evita introducerea produsului în tancul uscat, momentul optim este la jumåtatea alimentårii cu apå. Unele produse fac mai multå spumå; este posibil så fie nevoie de o ajustare a dozei, în consecin¡å. Factori precum temperatura sau gradul de agitare al amestecului vor scådea sau diminua cantitatea necesarå. Produsul poate fi utilizat la toate culturile agricole ¿i horticole: - la realizarea amestecului, pentru evitarea apari¡iei sau scurgerii spumei - atât în agricultura conven¡ionalå, cât ¿i în cea organicå - în timpul pulverizårii propriu-zise. Kwizda No Foam se poate aplica direct pe spuma formatå. A¿tepta¡i încetarea mi¿cårii lichidului, iar apoi adåuga¡i suficient produs pentru eliminarea spumei. Se poate folosi în amestec cu majoritatea produselor de protec¡ie a plantelor ¿i fertilizan¡i (dar se recomandå efectuarea unui test de compatibilitate în prealabil).

Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE

Progresele tehnologiilor minime Valeriu Tabårå, pre¿edintele ASAS, este un adept declarat al tehnologiilor regenerative (minimum-till) ¿i chiar conservative (no-till). “Nu se pot contesta progresele realizate de Argentina, Brazilia, Australia, Africa de Sud datoritå tehnologiilor minime. Acestea sunt viitorul. Într-un sistem de lucråri minimale, cu toate verigile respectate, problema dåunåtorilor ¿i a bolilor nu mai este atât de acutå precum în sistemele intensive, care nu sunt bine gestionate”. Lucrårile minime fac parte din pachetul agrotehnic obligatoriu pentru regenerarea solurilor. “Gheorghe Ionescu ªi¿e¿ti spunea, încå din 1913, cå în Bårågan nu ar trebui så întoarcem brazda, dacå am avea utilaje. Nu am voie så intru cu aråtura lipsesc elementele de restructurare a nediscuitå din toamnå, pentru cå îmi solului, de rea¿ezare a lui, în sensul în

care factorii care determinå via¡a din sol så poate merge în sistem normal. Nu mai am ce så mai caut cu discul în primåvarå! Cum så nu ai secetå, când tot terenul e coame primåvara? Lucrând terenul în felul åsta, România a pierdut humus 0,01% anual, în ultimii 20-30 de ani. Declinul trebuie stopat! Din zootehnie putem aproviziona cu materie organicå maxim 200.000 ha. A¿adar, sursa nr. 1 de materie organicå trebuie så fie resturile vegetale”. Valeriu Tabårå recomandå, înså, pruden¡å. “Dezvoltarea unui sistem de agriculturå conservativå nu se poate realiza fårå a se lua anumite måsuri din timp”.

Robert VERESS

Nu pute]i controla pre]urile, dar controla]i costurile Sorin Gheorghi¡å, regional manager agribusiness Banca Transilvania, este specializat în dezvoltarea afacerilor, având expertizå în managementul vânzårilor ¿i al creditelor. El sugereazå cå banca este interesatå de investi¡iile în achizi¡ii de utilaje dedicate prelucrårii minime a solului, respectiv semånatului direct. “Interesul nostru este så promovåm inova¡ia care aduce mai mul¡i bani, care ajutå la rambursarea creditelor”. Înså, precizeazå Gheorghi¡å, orice investi¡ie trebuie atent cântåritå. “Trecerea de la o tehnologie la alta, ca ¿i creditarea, ¡ine de educa¡ie. Trebuie så ne informåm, så vedem avantajele ¿i dezavantajele ¿i apoi så luåm cea mai bunå decizie”. Reprezentantul båncii i-a îndemnat pe fermieri så aibå în minte, mereu, 40

profitabilitatea oricårei investi¡ii. “EBITDA e måsura care conteazå ¿i pentru bancå ¿i pentru fermieri. Le spun fermierilor cå nu pot controla pre¡urile, dar trebuie så controleze costurile”. În prezent, dobânzile sunt mari, deci banii båncilor vin cu un cost considerabil. Dar Gheorghi¡å aminte¿te cå existå ¿i alte surse de finan¡are pentru investi¡ii. “Pentru fermierii mari, ajutorul prin proiectele cu bani europeni este mai mic, de 30-50% din valoarea investi¡iei. Totu¿i, råmâne un aport semnificativ pentru schimbarea tehnologiei. Så nu uitåm nici de programul Rural Invest, valabil ¿i în 2023, prin care se acordå credite cu dobânzi subven¡ionate. Apar oportunitå¡i, precum ferme de

vânzare, echipamente noi”. Din datele Båncii Transilvania, în ultimii trei ani, a crescut apetitul fermierilor pentru credite bancare destinate investi¡iilor, înså, în continuare, majoritatea împrumuturilor se realizeazå pentru finan¡area capitalului de lucru. "În privin¡a investi¡iilor, circa 40% sunt pentru echipamente de irigat, apoi echipamente agricole ¿i o micå parte terenuri".

Robert VERESS Profitul Agricol 6/2023

CULTURI VEGETALE Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS începând cu 9 martie, ora 10:00

pentru ocuparea a 3 posturi de CERCETÅTOR ªTIINºIFIC GRAD CS Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare se pot ob¡ine de la Biroul Resurse Umane, tel: 0233.745.136, 0743.212.964 www.scda.ro

Inazuma - solu]ia

pentru combaterea d\un\torilor la rapi]\ Adrian IONESCU

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomiculturå Pite¿ti-Måråcineni

ORGANIZEAZÅ CONCURS 1 post ELECTRICIAN, Normå întreagå, Muncitor calificat I în cadrul comp. Administrativ Perioadå determinatå (1 an) - Studii medii absolvite cu diplomå de bacalaureat/absolvire; - Calificare în meseria de electrician, atestat cu diplomå/certificat de absolvire/calificare profesional; - Cel pu¡in 3 ani vechime în meserie; - Abilitå¡i de lucru în echipå.

1 post ASISTENT II, normå întreagå în cadrul Laboratorului Geneticå ¿i Ameliorare pomi, arbu¿ti fructiferi ¿i cåp¿un Perioadå determinatå (1 an) - Studii medii agricole absolvite cu diplomå de bacalaureat; - Adaptabilitate la condi¡ii de lucru în câmp ¿i în laborator; - Abilitå¡i de lucru în echipå. Detalii privind condi¡iile specifice, tematica ¿i bibliografia de concurs sunt disponibile în intervalul orar 08:00-16:00, Telefon: 0248.278.066

Category Marketing Manager Fungicides & Insecticides, Biologicals, Corteva Agriscience

De¿i este o culturå profitabilå ¿i o bunå premergåtoare pentru cerealele de toamnå, rapi¡a este ¿i o culturå sensibilå la condi¡iile climatice din toamnå, drept pentru care mai este numitå ¿i regina culturilor de câmp. Pe lângå condi¡iile climatice din toamnå, bolile ¿i dåunåtorii constituie un alt grup de factori de risc care amenin¡å aceastå culturå, fa¡å de care trebuie acordatå o aten¡ie deosebitå. Compania Corteva Agriscience vå pune la dispozi¡ie solu¡ia completå pentru controlul celor mai importan¡i dåunåtori ai acestei culturi - insecticidul Inazuma. Insecticidul Inazuma este compus din douå substanta¡e active: - acetamiprid cu ac¡iune sistemicå ce påtrunde rapid în plantå ¿i este protejatå de spålare, oferind astfel protec¡ie de lungå duratå împotriva insectelor cu aparat bucal de în¡epat ¿i supt; - lambda cihalotrin - piretroid cu spectru larg de combatere, efect ¿oc ¿i activitate rezidualå. Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma så ofere siguran¡a atât

de mult doritå de cultivatorii de rapi¡å. Când vine vorba de controlul dåunåtorilor din cultura de rapi¡å, precum Gândacul lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡a tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapi¡ei (Athalia rosae) ¿i Puricele rapi¡ei (Psylliodes chrysocephala), Inazuma este solu¡ia perfectå, fiind singura op¡iune gata formulatå la ora actualå ce are o ac¡iune ¿i sistemicå ¿i de contact. Insecticidul Inazuma poate fi aplicat la rapi¡å, cu o caden¡å de 14 zile între tratamente ¿i doze adaptate de 0,125-0,2 kg/ha pentru Afide, Viespea rapi¡ei ¿i Puricele rapi¡ei. Pentru Gårgåri¡a tulpinilor ¿i Gândacul lucios al rapi¡ei, dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15 - 0,2 kg/ha, în func¡ie de presiunea de atac. Se recomandå ca tratamentul de primåvarå împotriva Gândacului lucios al rapi¡ei (Meligethes aeneus), Gårgåri¡ei tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) ¿i Afidei (Aphis spp.), så fie fåcut în perioada de instalare a dåunåtorilor în culturå, în baza urmåririi atente a numårului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic: buton verde BBCH 51. Aten¡ie: Nu se aplicå în perioada înfloritului!!! Profitul Agricol 6/2023

CRE{TEREA

ANIMALELOR Pledoarie pentru porcul din curtea ]\ranului În timp ce marii crescåtori de porci considerå gospodåria ¡åråneascå cel mai important factor de råspândire a pestei porcine africane, ministrul Petre Daea are alte convingeri.

curând, a avertizat cå micul crescåtor va trebui mereu så de¡inå animale ca så participe astfel la asigurarea securitå¡ii alimentare a României.

“Este de neconceput så oprim cre¿terea porcilor în gospodåriile popula¡iei. O spune un om cu experien¡å, cu analizå în domeniu ¿i, dacå vre¡i, cu foarte multe interpretåri tehnice din acest punct de vedere”, spune Daea. ¥n opinia ministrului, avem o singurå problemå pe care trebuie så o rezolvåm, ¿i el crede cå o va rezolva prin acte normative, ¿i anume trasabilitatea produsului ¿i mi¿carea animalelor. Pentru cå, spune Daea, PPA este determinatå ¿i de factorul general de lipså de respect fa¡å de lege.

“¥n momentul în care omul nu în¡elege cå un animal care iese din curte trebuie så ¿tie unde-l duce ¿i în ce scop, lucrurile acestea pot produce în continuare greutå¡i autoritå¡ilor statului, inclusiv institu¡iei sanitar-veterinare, care nu poate så creeze un baraj de biosecuritate pentru fiecare gospodårie în parte”. De asemenea, ministrul crede cå un alt motiv pentru care virusul pestei porcine s-a extins îl reprezintå numårul mare de mistre¡i.

Viorel PATRICHI

Chinezii au clonat vaci, dar ce n-au clonat chinezii? A fåcut vâlvå faptul cå, a¿a cum scriam în numårul trecut, chinezii au clonat vaci. Doar pentru chinezi nu mai este o ¿tire. Deoarece, încå din 2015, cum scria cotidianul britanic The Guardian, China construia cea mai mari fabricå de clonare a animalelor din lume. Planurile Beijingului (så nu crede¡i cå se întâmplå ceva fårå aprobarea Biroului Politic al Partidului) erau så ajungå la 1 milion de taurine de carne pe an. Chinezii au deja rezultate spectaculoase în clonarea puilor de carne ¿i a porcilor de reproduc¡ie, dar ¿i pentru porumb ¿i soia. Ba au clonat ¿i cai pentru curse, Profitul Agricol 6/2023

scrie mult mai seriosul Le Figaro. Zhuang Zhuang este clona unui armåsar performant din Germania. Cursele de cai s-au dezvoltat foarte mult în China, dar numårul cailor competitivi este redus. “Am discutat cu cålåre¡i (chinezi) care concureazå la Jocurile Olimpice. To¡i au mai mult de un cal, de obicei doi sau trei. Fiecare cal costå de la câteva milioane pânå la 10 milioane de yuani” , sau pânå la peste un milion de euro, a declarat Mi Jidong, CEO al Sinogene, scrie Le Figaro. Ca notå personalå, så ¿ti¡i cå primul cal clonat din lume s-a nåscut în Italia, în 2003. Deci nevoia tot mai acutå de hranå ¿i rela¡iile tot mai proaste cu SUA ¿i cu

Uniunea Europeanå îi determinå pe fra¡ii chinezi så ardå etapele în zootehnie. China importå aståzi 70% din necesarul de vaci pentru lapte, informeazå publica¡ia Global Times, un tabloid al “Cotidianului Poporului”. A¿a cå nu erau så rateze ocazia de a clona vaci de lapte, mai ales dacå originalul då câte 36.000 de litri de lapte pe an. Pânå la clonare, doar 5 din 10.000 de vaci din China au produc¡ii superioare de lapte. De aceea, clonarea este perceputå ca un miracol care va salva poporul chinez de la foame.

Viorel PATRICHI 43

CRE{TEREA ANIMALELOR

Uzina de biogaz a lui Alexandru Baciu Alexandru Baciu de¡ine 1.300 de taurine, cu tot cu tineret. Prin urmare, grajdurile lui produc o mare cantitate de dejec¡ii, care trebuie gestionate, altfel devin o problemå de mediu. A¿a se explicå de ce a construit, în 2018, o uzinå de biogaz ¿i produce curent electric. Acum este o afacere cu dublu profit.

“

Se strângeau mun¡i de bålegar, trebuia så stea 5 luni så fermenteze ¿i veneau de la Mediu... ¿i atunci am vrut så fac, dar nu mai aveam bani. Nu puteam så mai gestionez dejec¡iile. Måcar în acest moment, Ministerul Mediului ar trebui så må întrebe cât a costat ¿i så må despågubeascå. Fårå så mai cer eu. Pânå la urmå, am construit sta¡ia de biogaz, care m-a scåpat de toate necazurile. Produc 630 kW pe orå ¿i vând curentul electric în re¡eaua na¡ionalå. Am dat curent în re¡ea degeaba pânå så se scumpeascå energia electricå. Vindeam cu 200 de lei 1 MW ¿i cumpåram din re¡ea cu 400-500 de lei 1 MW. ªi acum tot a¿a este. Investi¡ia a costat 3.200.000 de euro. Am restituit împrumutul”, poveste¿te Alexandru Baciu. A¿a a instalat uzina Ecomax Biogaz în ferma din Grådi¿tea, cu tehnologi din Italia. Bålegarul brut este împins într-un bazin digestor. Dupå un proces tehnologic, amestecul intrå în fabrica de biogaz. Mrani¡a o då pe câmp imediat fiindcå este fermentatå la 45 de grade 44

Celsius ¿i nu miroase. Bazinele de reten¡ie sunt îngropate la 4 metri adâncime în påmânt. Bazinul de la capåt adunå dejec¡iile de la toate grajdurile. Intrå în sectorul primar. Casa pompelor face transferul spre bazinul al doilea, unde se face fermentarea secundarå. În trei ani, a produs 269 MW. Încarcå 1.416 kg de material pe orå. O parte din cåldurå o folose¿te la abator, iar o parte o pierde. Nu inten¡ioneazå så facå serå pentru legume pentru cå nu gåse¿te lucråtori. Pe motor a instalat un schimbåtor de cåldurå. Bålegarul nu este înså suficient ca surså pentru biogaz. În uzina lui Alexandru Baciu, 18% din materialul energetic este porumb de siloz. Diferen¡a este completatå de bålegar, de a¿ternutul permanent din grajduri. Apa de la spålårile din sala de muls intrå tot aici. Func¡ioneazå continuu cu dejec¡ii solide ¿i lichide ¿i cu siloz de porumb. Puterea instalatå este de 630 kW pe orå. “Avem un consum tehnologic de 120

Principalele caracteristici tehnice ale uzinei Ecomax: Puterea totalå produså 28.935.200 kW/h Consum propriu total 87.4649 kW/h Consum total de biogaz - 0 Temperatura apei returnate 83 grade Celsius Temperatura biogazului emanat 9,30 grade Celsius kW (consumul fermei) ¿i restul îl injectåm în re¡ea. Ponderea silozului de porumb depinde de re¡etå. Dacå vreau så produc gaz mai mult, cresc cantitatea de siloz. Re¡eta idealå con¡ine 16 tone de siloz de porumb ¿i 22 de tone de gunoi de grajd, plus 70 de metri cubi de pi¿ålåu. Produc¡ia de biogaz nu are legåturå cu bacteriile. Fermenta¡ia este anaerobå. Centrala este ca o burtå uria¿å de vacå. Ne-a conectat direct la re¡eaua na¡ionalå de 20 kw, de înaltå tensiune.

Profitul Agricol 6/2023

CRE{TEREA ANIMALELOR

Eu nu sunt prosumator. Eu vând ¿i la capåtul celålalt al firului este cineva care îl cumpårå. Este vânzare directå, deci nu må compensez cu nimeni. Investi¡ia s-a amortizat în 4 ani. Tot ce am încasat pe ea s-a dus pe amortisment. Afacerea este profitabilå ¿i te scapå de necazurile cu mediul. Dacå dezvoltåm zootehnia, are vitor. De aceea, am recomandat tuturor så facå la fel. Pot så transform biogazul în metan, dar mai trebuie o instala¡ie, cu un container de stocare a metanului, iar altcineva trebuie så vinå så-l ia cu o cisternå. Nu vom avea a¿a ceva. Dacå dezvoltåm zootehnia, biogazul va avea viitor. Cine a¿teaptå la mila statului nu va

Profitul Agricol 6/2023

face înså nimic”. Italia produce instala¡ii eficiente pentru biogaz, dar nici acolo nu este agreatå aceastå tehnologie de to¡i fermierii, spune Alexandru Baciu. “Fermieri cu vaci, care nu au biogaz ¿i care nici nu vor så facå, se manifestå împotriva acestor instala¡ii. Silozul de porumb trebuie dat la vaci, spun ei. Altfel, cre¿te ¿i pre¡ul porumbului. În Germania, func¡ioneazå uzine independente de biogaz, care func¡ioneazå pe lângå fabrici de zahår. Fåcuse unul contract cu to¡i ceilal¡i fermieri ca så-i dea lui silozul de porumb ¿i avea toate fabricile de biogaz, iar porumbul nu mai ajungea la cei care aveau vaci.” Amortizarea investi¡iei s-a fåcut nu din vânzarea de curent, ci din alte surse. Fabrica de biogaz face parte dintr-o investi¡ie mai mare. “Sigur, eu am restituit creditul, dar nu puteam s-o amortizez în patru ani numai din vânzarea curentului. Dacå a¿ conta numai pe vânzarea de curent electric, s-ar amortiza în 20 de ani. În mod logic, ar fi trebuit så fi primit un ajutor din partea Ministerului Mediului”. Cu mrani¡a ob¡inutå poate fertiliza 100 de hectare pe an. “De zece ani, dau mrani¡å numai pe 500 de hectare ¿i nu se cunoa¿te pentru

cå terenul este foarte prost. Am o dolie pânå în ¿ira de colo, lungå de un kilometru ¿i latå de 20 de metri (dolie = dunå). Am pus mrani¡å an de an gunoi pe ea ¿i nu se face nimic. Cre¿te frumos ¿i, când soarele ajunge la 40 de grade Celsius, se ofile¿te orice a¿ pune. Teren de luncå. Nu am cernoziom aici. Teren ob¡inut în urma desecårilor.” Acum, Alexandru Baciu monteazå panouri fotovoltaice pentru abator, unde consumul de energie este mai mare. “Am un consum de peste 100 de kW. Fac instala¡ia cu circuit separat ¿i închid robinetul de la biogaz. Când nu are instala¡ia fotovoltaicå suficient curent, injecteazå energie fabrica de biogaz. Pentru instala¡ia fotovoltaicå, trebuie så punem ¿i noi 60% din valoare. Vom primi maxim 500.000 de euro. Trebuie så må încadrez în banii acorda¡i, dar, dacå vreau så fac o capacitate mai mare, nu e nimeni împotrivå. Eu a¿ fi vrut så fac fotovoltaice de 1 MW pentru o sta¡ie de irigat. Pentru 1 MW, î¡i trebuie un hectar de teren arabil. Acoperi¿urile nu au fost proiectate så sus¡inå o asemenea greutate. Este altå investi¡ie ¿i nu-¡i asigurå curent permanent. Grajdurile ar suporta greutatea.”

Viorel PATRICHI 45

MA{INI & UTILAJE Gala premiilor de excelen]\

Dicor Land

Sfâr¿itul lunii ianuarie a venit în haine de sårbåtoare pentru Dicor Land. La sediul firmei din Brani¿tea, Gala¡i, au venit reprezentan¡i ai celor mai mari companii de utilaje din Europa, partenerii companiei. Dicor Land a organizat întâlnirea pentru a sårbåtori alåturi parteneri ¿i angaja¡i, încheierea cu succes a încå unui an de vânzåri.

prima parte a evenimentului au participat doar echipele Dicor Land, iar discu¡iile s-au axat pe rezultatele ob¡inute. De-a lungul celor 12 ani de activitate, Dicor Land a pus ¿i pune mare pre¡ pe echipe, angaja¡i ¿i rezultate. S-a discutat despre importan¡a dezvoltårii pe plan personal a fiecårui angajat, dar ¿i eficien¡a muncii în echipå, atuuri deprinse din numeroasele cursuri organizate de-a lungul anului. Reprezentan¡ii din managementul companiilor partenere s-au alåturat apoi evenimentului ¿i, unul câte unul, au vorbit despre colaborarea de succes pe care fiecare o are cu Dicor Holding. Au luat cuvântul, rând pe rând, reprezentan¡i ai Maschio Gaspardo, Lemken, Irtec, Olimac, Pronar, Madara, Valmont, Kramp.

Fiind vorba despre un eveniment de celebrare a succesului, nu au lipsit premiile. Dicor Land a primit trofee de excelen¡å ¿i a oferit, la rândul såu, diplome ¿i trofee ca så marcheze parteneriatele de succes. Ca o concluzie, Dicor Land a încheiat anul pe plus, cu vânzåri în cre¿tere fa¡å de 2021, atât la echipamente pentru prelucrarea solului, semånat ¿i tratarea culturilor, cât ¿i la sisteme de irigat ¿i echipamente de recoltat ¿i de transport al cerealelor. Printre cele mai bine vândute echipamente s-au numårat sprayerul Maschio David, pluguri Lemken Diamant, instala¡ii de irigat Irtec, remorci de transport cereale Pronar ¿i Madara.

Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2023

MA{INI & UTILAJE

Jan Hendrik Mohr> “Claas produce pentru orice fermier” Este porumbul o culturå câ¿tigåtoare în România? Existå ofertå de ma¿ini ¿i utilaje agricole mai simple sau complexe, accesibile ¿i pentru micii fermieri? Existå viitor pentru tineri în agriculturå? La toate aceste întrebåri råspunde Jan Hendrik Mohr, membru în Comitetul Executiv al Grupului Claas ¿i coordonator al Diviziei Recoltare Cereale.

ntr-un dialog-interviu cu Alina Cre¡u, director executiv APPR, Jan Hendrik Mohr a subliniat câteva coordonate pe care evolueazå agricultura din ¿i perspectivele ei în România. Sigur cå în orice ¡arå este valabil truismul responsabilitå¡ii så hråne¿ti oamenii. Dar, observå Mhr, în România sunt fermieri mari care exportå cereale în alte ¡åri sau continente. “A¿adar, agricultura din România ¿i în special exportul de mårfuri agricole pe pia¡a globalå au un viitor foarte promi¡åtor ¿i este de o importan¡å majorå pentru oamenii care activeazå în domeniu.” Sunt oare producåtorii de ma¿ini ¿i utilaje agricole pregåti¡i pentru cerin¡ele fermierilor români ¿i pentru provocårile viitorului privind noile reglementåri legislative, inclusiv în ceea ce prive¿te protec¡ia mediului? Reprezentantul Claas a råspuns, evident, afirmativ. “Producem utilaje de orice dimensiune. Avem ma¿ini ¿i echipamente agricole Claas mici, medii, mari, avem utilaje mai simple, dar ¿i mai complexe, do48

tate cu diverse sisteme electronice ¿i digitale, deci o mare varietate. Dacå vorbim de ferme mari, compania Claas este pregåtitå în mod special ¿i pentru aceastå direc¡ie. Acest segment se dezvoltå aici în România ¿i merge foarte bine.” Jan Hendrik Mohr a subliniat cå la Claas accentul a fost pus întotdeauna pe tehnologia de top, de înaltå performan¡å. Claas oferå în acest sens fermelor mari, dar ¿i celor medii sau mici, ma¿ini agricole ¿i utilaje foarte productive, inclusiv combine care pot recolta

eficient cerealele chiar ¿i în condi¡ii nefavorabile, chiar ¿i cu umiditate mare. Totodatå, observå oficialul Claas, nevoia de oameni este una existentå la nivelul întregii agriculturi europene. ¥n toate ¡årile din Europa cererea de for¡å de muncå este în cre¿tere. Trebuie ca atât statul, cât ¿i mediul de afaceri så depunå eforturi petru atragerea tinerilor în agriculturå, dar ¿i în fabricile de utilaje agricole. “Dacå a¿ fi din nou tânår, m-a¿ gândi så må reprofilez spre agriculturå. Am crescut la fermå ¿i cred cå este un domeniu foarte atractiv pentru a cre¿te din punct de vedere profesional. A¿a cå îi îndemn chiar ¿i pe tinerii sau tinerele care tråiesc în mediul urban så facå tranzi¡ia cåtre mediul rural ¿i så înve¡e despre agricultura modernå. Este un domeniu foarte atractiv.” Cât prive¿te culturile tradi¡ionale din România, porumbul are un loc aparte în structura fermelor ¿i, datoritå tehnologiilor ¿i geneticii, este preferat de foarte mul¡i fermieri. Jan Hendrik Mohr spune cå porumbul câ¿tigå teren peste tot în lume, datoritå poten¡ialului de produc¡ie foarte mare, iar aceastå culturå are un viitor mai ales acolo unde se pot ob¡ine culturi duble. “Acest lucru nu existå în Germania. România este unicå, iar porumbul ¿i soia pot juca un rol major, deoarece se pot ob¡ine produc¡ii de douå ori pe an. Deci cred cå porumbul are un viitor excelent în România. Ma¿inile agricole Claas sunt cele mai potrivite pentru aceastå culturå, iar combinele din gama Lexion sunt imbatabile la recoltarea porumbului.”

Arpad DOBRE Profitul Agricol 6/2023

MA{INI & UTILAJE

Inspec]ia de iarn\ a utilajelor Ca în fiecare an, Serv Class asigurå, în aceastå perioadå, inspec¡ia de iarnå a utilajelor, cu o diagnozå profesionistå pentru detectarea eventualelor probleme existente sau a celor care pot apårea. La cerere, echipe mixte, formate din speciali¿ti ai departamentelor Piese de Schimb ¿i Service din cadrul Serv Class, pot veni în ferme pentru a verifica starea tehnicå a utilajelor. În timpul vizitei se va întocmi necesarul de piese de schimb ¿i o listå cu recomandåri pentru repara¡ii ¿i între¡inere. Speciali¿tii Serv Class verificå: - Toate elementele în mi¿care ¿i subansamblurile ma¿inilor ¿i utilajelor; - Elementele de uzurå (curele, lan¡uri etc.); - Instala¡iile de iluminat; - Concentra¡ia lichidului de råcire, nivelul uleiului motor ¿i hidraulic ¿i altele. În urma expertizei, clien¡ii beneficiazå de:

- Verificare profesionistå ¿i diagnozå tehnicå detaliatå; - Transfer direct de cuno¿tin¡e de specialitate pentru exploatarea corectå a ma¿inilor agricole; - Func¡ionare optimå a utilajului; - Valoare mai mare de revânzare. Ma¿inile ¿i utilajele agricole sunt inspectate ¿i între¡inute de Serv Class, partener Claas, care lucreazå la cele mai înalte standarde, cu ani de experien¡å care asigurå cele mai bune servicii de între¡inere ¿i repara¡ii. Toate aceste opera¡iuni sunt documentate în sistem digital ¿i oferå o evaluare fiabilå a ma¿inilor, în cazul în care fermierul ia decizia de a le vinde.

Arpad DOBRE

JCB Fastrac iCON, [i mai mult\ productivitate Gama de tractoare Fastrac iCON a fost prezentatå de producåtorul JCB în premierå absolutå anul trecut, la o fermå din Anglia a companiei, iar NHR Agropartners, importator al mårcii în România, a livrat recent un tractor JCB Fastrac 8330 iCON la o fermå din jude¡ul Dâmbovi¡a. E bine de ¿tiut cå JCB Fastrac iCON are gamele 4000 ¿i 8000, iar sintagma iCON reprezintå trei caracteristici tehnice-cheie: - iCONFIGURE - creeazå o experien¡å de control personalizatå pentru fiecare operator, - iCONNECT - integreazå tehnologii avansate pentru agricultura de precizie, - iCONTROL - redefine¿te modul de func¡ionare prin noul software. Tractoarele dezvoltå între 175 CP ¿i 348 CP. La acestea se adaugå o transmisie îmbunåtå¡itå pentru utilizarea puterii motorului în func¡ie de cerin¡ele Profitul Agricol 6/2023

lurårilor efectuate, cu optimizarea condumului de carburant. Printre dotårile noilor tractoare am remarcat consola iCON pentru cotierå cu ecran tactil color de 12 inci (30,5 cm), reglabil în mai multe pozi¡ii, ¿i Isobus integrat op¡ional pentru controlul eficient al utilajelor ata¿ate, prin intermediul ecranului tactil. Operatorul are la dispozi¡ie o ghidare GPS complet integratå ¿i op¡iuni de aplica¡ii pentru agricultura de precizie, plus un joy-

stick auxiliar multifunc¡ional cu butoane configurabile. Sistemul digital cu care este echipatå gama Fastrac dispune de o memorie pentru pânå la 50 de profiluri de control diferite, pentru o serie echipamente ata¿ate ¿i operatori. Asta înseamnå cå pe un singur tractor pot lucra mai mul¡i operatori cu abordåri ¿i stil de condus ¿i operare diferite, ce pot fi memorate.

Arpad DOBRE

MA{INI & UTILAJE

Performan]\ cu t\v\lugii VarioPack din oferta Lemken Lemken a prezentat un cårucior special de transport pentru modelele de tåvålugi VarioPack. Ace¿tia pot fi utiliza¡i în tandem cu pluguri Lemken purtate sau semipurtate. Noul cårucior permite transportul pe ¿osele chiar ¿i a tåvålugilor inelari de dimensiuni mari, cum sunt cei din gama VarioPack. Cåruciorul de transport este disponibil pentru tåvålugii dubli, cu inele cu diametre de 70 sau 90 cm. Bra¡ele VarioPack-ului pot fi reglate vertical, lateral ¿i în lungime, astfel cå pot fi adaptate optim la orice condi¡ii date în teren. Acest lucru asigurå o operare facilå chiar ¿i pe pante, iar tåvålugul poate fi utilizat aproape de plug, pentru a reduce trac¡iunea lateralå. Dacå tot vorbim de tåvålugii Lemken VarioPack, aceste echipamente foarte utile în fermele care pregåtesc terenul cu ajutorul plugului, e bine de ¿tiut cå utilajele din gama Lemken fac parte din portofoliul multor distribuitori de ma¿ini agricole, printre care Proinvest ¿i Dicor Land. Dar så vedem ce ¿tiu så facå acesti tåvålugi care, practic, taie ¿i mårun¡esc brazdele låsate în urmå de pluguri.

ceea ce spore¿te productivitatea ¿i reduce timpii de prelucrare a solului, concomitent cu scåderea consumurilor de carburant. Plugul Diamant 16 are o gardå la sol de 85 cm ¿i o lå¡ime de lucru reglabilå manual, tip Passo. Cormanele sunt pline, iar plugul are 7 bråzdare ¿i 7 cu¡ite, iar speciali¿tii Dicor Land oferå fermierilor toate detaliile tehnice suplimentare pentru utilizarea plugurilor Lemken în condi¡ii de eficien¡å maximå.

Tåvålugi posteriori sau anteriori Un alt distribuitor al mårcii Lemken în România este Proinvest, care oferå

sisteme de tåvålugi împreunå cu un plug purtat sau semipurtat sau sistem de tåvålugi utilizat independent, cuplat în fa¡a tractorului, pe un rând sau pe douå rânduri, cu diametrul inelelor de 700 mm sau 900 mm, cu profilul inelului (lama inelului) de 30 de grade sau de 45 de grade. Datoritå construc¡iei inelare fårå butuc de roatå individual, lå¡imea de lucru a sistemului integrat VarioPack poate fi reglatå cu u¿urin¡å prin adåugarea sau scoaterea de inele. Forma ¿i profilul inelar ¿i modul facil de prindere asigurå fiabilitate, durabilitate ¿i uzurå minimå. Folosirea unui tåvålug în urma plugului asigurå fårâmi¡area suplimentarå a solului cu con¡inut de pietre ¿i o nivelare corespunzåtoare. În cazul solurilor de la u¿oare la medii, zona de lucrat poate fi pregåtitå pentru semånat într-o singurå trecere. Un dispozitiv de împingere permite tåvålugului så fie montat în fa¡a tractorului, iar un mecanism de direc¡ie simplu permite o acoperire continuå ¿i întoarceri u¿oare la capåt de parcelå.

Arpad DOBRE

Tandem cu plugurile Lemken Diamant Cum spuneam, tåvålugii VarioPack merg foarte bine în tandem cu plugurile Lemken, iar speciali¿tii Dicor Land recomandå gama de pluguri Lemken, printre care ¿i modelele Diamant. Plugul reversibil semi-purtat Diamant 16 poate satisface toate cerin¡ele fermierilor care utilizeazå aråtura, deoarece oferå o manevrare u¿oarå ¿i o calitate a muncii ¿i rentabilitate ridicatå. Manevrabilitatea ridicatå face ca plugul så se poatå întoarce rapid ¿i cu u¿urin¡å la capetele înguste de tarla, 50

Profitul Agricol 6/2023

OPINII> dr. ing. Daniel BOT|NOIU pre[edintele Asocia]iei Fermierilor din România

Interzicerea neonicotinoidelor, solu]ie pentru agricultura european\? Clotianidina, tiametoxamul ¿i imidaclopridul sunt insecticide din grupa neonicotinoidelor (NNI). Ele au fost folosite în întreaga lume încå din anii ‘90, pentru aproape toate culturile ¿i în mai multe moduri. Dar cea mai eficientå råmâne, de departe, acoperirea semin¡elor cu o peliculå minusculå din aceste substan¡e active. Adicå prin tratarea semin¡elor. Aceasta permite, pe de o parte, lupta împotriva bolilor transmise prin semin¡e, pe de altå parte, protejarea plantelor tinere împotriva parazi¡ilor prezen¡i în mod natural în sol ¿i, în final, asigurarea protec¡iei împotriva atacurilor timpurii ale dåunåtorilor ¿i bolilor în vegeta¡ie. Uria¿ul avantaj pentru mediu este cå, spre deosebire de împrå¿tierea unor cantitå¡i mai mari de pesticide în vegeta¡ie, tratamentul semin¡elor este mult mai eficient, fiind folosit, în plus, în doze foarte mici. Prin urmare, introducerea lor în agriculturå reprezintå un progres real pentru biodiversitate. Desigur, acestea sunt insecticide care, în mod destul de natural, au o anumitå toxicitate asupra insectelor, inclusiv a albinelor. Prin urmare, utilizarea lor este foarte restrânså. Mi¿carea anti-NNI a început în Fran¡a, când o mânå de apicultori au atribuit acestor produse mortalitatea ridicatå a albinelor, în timp ce al¡i apicultori, care ¿i-au låsat albinele så se hråneascå pe câmpurile tratate cu NNI, în principal raProfitul Agricol 6/2023

pi¡å ¿i floarea-soarelui, nu au constatat totu¿i mortalitå¡i în fermele lor. Aceasta a ini¡iat o mare controverså fårå ca problema så poatå fi solu¡ionatå definitiv, deoarece multe alte cauze ar putea explica ¿i aceste mortalitå¡i masive. Dar acest grup de apicultori francezi i-a numit drept principalii vinova¡i ai problemei lor pe ace¿ti celebri NNI, care au întruchipat vinovatul ideal, în special din cauza toxicitå¡ii lor evidente asupra polenizatorilor, atunci când intrau în contact cu produsul. Mi¿carea ecologistå francezå a în¡eles rapid interesul de a pune sub semnul întrebårii o tehnologie foarte råspânditå în modelul agricol cu care se luptå. Aceastå luptå s-a dovedit a fi un instrument evident ¿i foarte eficient pentru a slåbi un model pe care “nebuloasa ecologistå” ar dori så-l alunge. Mai presus de toate, din moment ce NNI-urile au fost prezentate ca insecticide care “ucid albinele”, ca produse ale agrochimi¿tilor ¿i agriculturii productiviste, a devenit dificil pentru liderii politici så le apere. A lua o pozi¡ie în favoarea utilizårii lor însemna så fie de acord så punå în pericol polenizatorii în general ¿i albinele în special. ¥ncå de la începutul anilor 2000, s-a lucrat pentru a interzice aceste produse, mai întâi în Fran¡a, apoi în Europa. Aståzi, suntem singurul continent unde sunt interzise. În restul lumii, NNI-urile sunt utilizate pe scarå largå, fårå a trezi nici cea mai micå ostilitate. Pentru ca un fermier så poatå folosi un produs de pro-

Rolul Cur¡ii Europene de Justi¡ie este de a interpreta legea. În acest caz concret, acesta a fost “sechestrat”de statul belgian, care avea un litigiu cu asocia¡ia anti-pesticide PAN Europe, asocia¡ia Nature & Progrès Belgique, precum ¿i cu un apicultor, care au considerat cå cele ¿ase autoriza¡ii de utilizare prin derogare a NNI-urilor, emise de cåtre statul belgian, fuseserå acordate “într-o manierå abuzivå”. Acest sistem de derogåri a intrat în vigoare deoarece Uniunea Europeanå a interzis utilizarea NNI-urilor sub presiunea statelor membre. Cu toate acestea, acelea¿i state membre ¿i-au dat seama cå aceste produse råmân de neînlocuit, în special pentru protec¡ia sfeclei împotriva afidelor, vectori ai viru¿ilor. Prin urmare, ¿aptesprezece state membre, inclusiv Fran¡a, au emis derogåri pentru a permite fermierilor så-¿i protejeze culturile, de fapt, pentru a corecta decizia de interzicere ale cårei consecin¡e nu le måsuraserå cu adevårat... În mod deloc surprinzåtor, Curtea a considerat apoi cå, într-adevår, nu puteau fi emise scutiri pentru un ingredient activ care fusese “în mod expres” interzis. Ra¡ionamentul såu este simplu: dacå UE considerå cå utilizarea NNIurilor este atât de periculoaså încât justificå interzicerea acestora, nu ar trebui så fie posibilå ocolirea acestei interdic¡ii prin sistemul derogårilor. 53

OPINII tec¡ia plantelor, este imperativ ca acest produs så aibå autoriza¡ie de introducere pe pia¡å (AMM). Este un proces lung care implicå, pe de o parte, UE, care valideazå autoriza¡ia pentru ingredientul activ, ¿i apoi fiecare stat membru în func¡ie de formularea produsului ¿i de utilizarea acestuia. Astfel, este posibil ca un produs så fi fost autorizat pentru planta¡iile de mere într-o anumitå formulå (o anumitå dozå, de exemplu), dar nu ¿i pentru peri deoarece nu s-a fåcut nicio aplicare. Totu¿i, dacå producåtorii de pere, fiind nevoi¡i så se confrunte, de exemplu, cu un atac unic al unui dåunåtor, doresc så foloseascå acest produs, pot solicita o scutire în condi¡ii foarte stricte. Este ceea ce fac producåtorii de mere organice, de exemplu, care folosesc pesticide pe bazå de azadiractin (ulei de neem) în fiecare an, în timp ce azadiractina pe mere nu are AMM, deoarece acest ingredient activ, a cårui toxicitate este doveditå, nu a fost niciodatå autorizat. Întrucât cultivatorii ecologici nu pot folosi insecticide sintetice ¿i nu se cunoa¿te nimic altceva decât uleiul de neem pentru a-¿i proteja livezile împotriva anumitor dåunåtori, în fiecare an, de peste ¿apte ani, ei folosesc articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, care prevede cå “în circumstan¡e speciale, un stat membru poate autoriza, pentru o perioadå care nu depå¿e¿te 120 de zile, introducerea pe pia¡å a produselor fitosanitare pentru utilizare limitatå ¿i controlatå, atunci când o astfel de måsurå este necesarå din cauza unui pericol care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile”. Acela¿i sistem de derogare - articolul 53 - este utilizat de cele 17 state membre din 2018 pentru tratarea semin¡elor pe bazå de NNI. Cu excep¡ia faptului cå, în acest caz concret, urmând logica pe care v-am descris-o, CJUE a considerat cå acest lucru nu este în conformitate cu legisla¡ia europeanå.

Fran¡a este prima ¡arå care a interzis utilizarea anumitor NNI: prima interdic¡ie dateazå din 1999 ¿i se referea la imidacloprid utilizat pentru cultura de floarea-soarelui, apoi, în 2004, pentru cea de porumb. În 2016, “legea pentru recucerirea biodiversitå¡ii” a marcat un pas înainte prin interzicerea tuturor NNI începând cu 1 septembrie 2018. Înså, în urma dezastrului pe care la provocat aceastå interdic¡ie asupra cultivårii sfeclei în 2020, s-a decis prin lege så se poatå acorda scutiri pentru încå trei ani. Ministrul Mediului de la acea vreme a justificat aceastå derogare “provizorie ¿i foarte supravegheatå” admi¡ând cå era “singura solu¡ie posibilå pe termen scurt pentru a evita pråbu¿irea industriei zahårului din Fran¡a”. Întrucât de la acea datå nu s-a gåsit altå solu¡ie, cuvintele doamnei Pompili sunt deci actuale ¿i aståzi: fårå NNI, se va “pråbu¿i industria zahårului din Europa” ¿i nu numai! Cultivatorii de sfeclå care sunt acum victime ale acestei interdic¡ii europene au fost preceda¡i de cultivatorii de porumb, rapi¡å ¿i floarea-soarelui. Bineîn¡eles cå nocivitatea acestor produse este doveditå! Sunt insecticide, nu suc de fructe! Doar cå între-

barea nu este dacå sunt produse toxice, ci dacå pot så nu punå în pericol sånåtatea ¿i mediul. Cu toate acestea, în timp ce Europa råspunde negativ, toate agen¡iile din restul lumii cred contrariul. Încå o datå, Europa se deosebe¿te, probabil pentru cå liderii continentului nostru sunt cei care au integrat cel mai mult software-ul de gândire al mi¿cårii ecologiste. Din påcate, agricultura plåte¿te pre¡ul. Aceastå prevalen¡å a ecologiei asupra tuturor celorlalte pune aståzi o problemå vastå care ar putea, pe termen foarte scurt, så facå continentul nostru så se scufunde într-o situa¡ie dramaticå. Prin reducerea mijloacelor de protec¡ie a culturilor, Europa va ajunge så î¿i reducå capacitatea de a-¿i produce cerealele, fructele, legumele ¿i zahårul. Pe scurt, vom produce mai pu¡in, ceea ce în cele din urmå corespunde obiectivului comun ¿i declarat al Green Deal-ului, al proiectului agricol al UE ¿i al mi¿cårii ecologiste. Europa, acuzatå de unii cå este “liberalå”, este mai degrabå în cådere liberå. În primul rând, fermierii vor fi perdan¡ii, apoi consumatorii vor fi cei care vor depinde din ce în ce mai mult de alimentele importate ¿i, în final, mediul va avea de suferit. Profitul Agricol 6/2023

LOCURI DE MUNC| MAISADOUR SEMENCES ROMANIA

ANGAJEAZ| TEHNICIAN EXPERIMENTARE Full time, Belciugatele, jud. Cålåra¿i, Departament Cercetare

Candidatul ideal> - Absolvent al Facultå¡ii de Agriculturå; - Experien¡a în domeniu reprezintå un avantaj; - Cuno¿tin¡e minime de mecanicå; - Conducerea utilajelor agricole reprezintå un plus; - Cuno¿tin¡e Microsoft Office (Excel , Word , PowerPoint etc.); - Abilitatea de a lucra în echipå, bunå comunicare, seriozitate, o bunå gestionare a timpului, rezisten¡å la stres; - Disponibilitate program prelungit (doar în perioade critice); - Permis conducere, cat. B.

Descrierea jobului, responsabilit\]i [i beneficii> - Participå la înfiin¡area ¿i recoltarea loturilor experimentale ale companiei cu ajutorul utilajelor speciale de ultimå genera¡ie; - Efectueazå observa¡ii asupra materialului genetic, în câmp; - Supravegheazå lucrårile tehnice efectuate în câmpurile exparimentale; - Participå la numåratul ¿i tratatul semin¡elor; - Raporteazå managerului direct; - Asigurå func¡ionarea corectå a tuturor utilajelor; ¿i echipamentelor necesare desfå¿urårii activitå¡ii de cercetare.

Cluj, Bra¿ov, Alba, Mure¿, Sibiu, Bihor, Arad, Cålåra¿i, Ialomi¡a, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Experien¡å practicå în agriculturå de minim 3 ani; • Pasiune ¿i dorin¡a de a contribui, prin cuno¿tin¡ele sale, la cre¿terea produc¡iei culturilor fermierilor; • Cuno¿tin¡e solide despre produsele fitosanitare, semin¡e ¿i îngrå¿åminte; • Dorin¡a de învå¡are ¿i dezvoltare continuå; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Consolidarea rela¡iei cu fermierul, oferirea de servicii de calitate ¿i ob¡inerea rezultatelor anticipate;  Monitorizarea implementårii corecte a strategiei ¿i tehnologiilor propuse cåtre fermier;  Gestionarea platformelor de testare, împreunå cu echipa tehnicå desemnatå;  Implementarea cu succes a celor mai bune practici din industrie;  Instruirea ¿i dezvoltarea cuno¿tin¡elor tehnice pentru echipa comercialå. Profitul Agricol 6/2023

Drago¿ GEORGESCU +40.752.285.001 georgescu@maisadour.com

BENEFICII  Bonus lunar din vânzårile echipei din care face parte;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

LOCURI DE MUNC|

Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava CERINºE • Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå; • Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare; • Experien¡å în vânzåri în agribusiness; • Permis de conducere cat. B; • Studii superioare la USAMV. RESPONSABILITÅºI  Realizarea planului de vânzare pe inputuri ¿i achizi¡ia de cereale;  Îndeplinirea rolului de ambasador al rela¡iilor cu fermierii;  Gestionarea procesului de consultan¡å agricolå ¿i recomandarea solu¡iilor potrivite pentru fermier, în colaborare cu echipa tehnicå;  Oferirea de asisten¡å pre ¿i post vânzare fermierilor;  Construirea unei bune rela¡ii cu fermierii prin oferirea suportului necesar în cre¿terea profitabilitå¡ii de ambele pår¡i.

BENEFICII  Bonus lunar din vânzåri;  Ma¿inå de serviciu;  Plan de carierå pe 7 ani;  Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;  Asigurare medicalå;  Tichete de maså. RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

Profitul Agricol 6/2023

PAGINA DE HOBBY

Pe alb, la v=nat negru

Profitul Agricol 6/2023

mai este cunoscut în breasla noastrå ¿i ca „vânat negru”, dupå model german (Schwarzwild). Pe albul omåtului chiar a¿a ¿i pare, asemenea caprei negre, ¿i ea, de fapt, cu blana mai mult cafenie. Cum spuneam, ninsoarea mult invocatå de noi nu le-a fost fastå mistre¡ilor: în prima zi, au cåzut trei; în urmåtoarea

foto> Jozsef Eröss

În sfâr¿it, la început de Fåurar, am avut ¿i noi parte de ninsoare, dupå aproape o lunå de toamnå prelungitå sau de primåvarå timpurie, cu ghiocei ¿i meri timpurii înflori¡i, amågi¡i de soare ¿i de ploile cåldu¡e. Zåpada proaspåtå, nu mai înaltå de douå palme, a scos din anonimatul frunzi¿ului ve¿ted al fågetelor potecile vechi de când lumea ale sålbåticiunilor de tot felul. Dacå e¿ti me¿ter, cite¿ti urmele ¿i le tålmåce¿ti, ca ¿i cum ai parcurge, filå cu filå, o carte: pe aici, semnele tipårite pe albul omåtului ne descoperå cå a trecut în salturi un jder pe traseul veveri¡ei ce a dezghiocat, pe o cioatå veche, un con de molid; dincolo, s-a în¿irat ciurda mistre¡ilor, în cåutare de jir, traversând hoga¿ul dintr-un bazin în altul; un pâlc de ciute înso¡ite de câ¡iva vi¡ei a trecut drumul forestier în tåietura veche, dupå frunze de mur; nici cåpriorii n-au stat pe loc, ci s-au mutat pe versantul opus, la soare; pe departe, în ocol larg, iatå ¿i urmele femelei de râs înso¡ite de un pui deja în putere, porni¡i amândoi în speran¡a unei pene de vigilen¡å în grupurile cervidelor; la vale, cåtre confluen¡a pâraielor, doi lupi maturi, probabil mascul ¿i femelå, au trecut pe ghea¡å dincolo de apå, cu acela¿i gând… Cât timp ninge, vietå¡ile codrului nu se mi¿cå din såla¿urile lor vremelnice. La fel, pe vreme ploioaså. Odatå ce norii s-au råzbunat, pådurea freamåtå. Atunci e momentul så ie¿i în teren, pentru observa¡ii sau, dacå existå dezlegare, pentru încropirea unei vânåtori expeditive; altfel, urmele se råcesc, iar autorii lor sunt deja departe. Zilele trecute, datå fiind iminenta încheiere a perioadei alocate vânåtorilor de mistre¡i la goanå, s-au organizat la Argel douå partide consecutive, mai cu seamå cå zåpada abia a¿ternutå devenise un nepre¡uit aliat al omului. Pentru porcii sålbatici nu prevestea înså nimic bun. În treacåt fie spus, mistre¡ul

håita¿ii înso¡i¡i de câini se apropiau de linia trågåtorilor, caden¡a focurilor sporea de la un flanc la celålalt. Multe sålbåticiuni s-au întors printre gonaci, aplicând vechea lor tacticå de rupere a direc¡iei. Altele s-au dispersat cåtre margini. Dintre cele care au ales for¡area standurilor, au cåzut trei. A doua zi, lan¡ul pu¿tilor a ¿erpuit atât pe drumul forestier, cât ¿i prin pådurea båtrânå. Distan¡a parcurså de

– cinci. Totul parcå pentru a compensa, pe ultima sutå de metri, decep¡iile unui întreg sezon, când bel¿ugul de jir ¿i lipsa zåpezii obi¿nuite la aceastå datå au zådårnicit toate eforturile vânåtorilor, ale håita¿ilor ¿i ale câinilor hår¡uitori, în mai multe rânduri. Cum s-ar spune, „Finis coronat opus”! Pe scurt ¿i dat oarecum pe repedeînainte (cum obi¿nuiesc så spunå producåtorii de documentare), filmul celor douå ac¡iuni s-a derulat pe culmile cuprinse între douå bazine ale fondului cinegetic: Turcule¡ ¿i Porcescu, al doilea cu nume predestinat vânatului negru, nu fårå motiv, mistre¡ii gåsind dintotdeauna aici hrana ¿i tihna absolut necesare, indiferent de anotimp, astfel cå toponimul se justificå întru totul. Cele douå goane din prima zi s-au desfå¿urat cåtre ¿i dinspre culmea principalå, cu standurile în¿irate de o parte ¿i de alta a obcinii. Pe måsurå ce

valul împingåtorilor fiind considerabilå, nu s-a fåcut decât o singurå goanå. La aceasta a contribuit ¿i faptul cå rezultatul a fost unul cât se poate de bun: cinci mistre¡i, dintre care un dubleu adjudecat de camaradul Ioji, care nu s-a dezmin¡it nici de aceastå datå, un exemplar doborât de paznicul fondului, Vasile Mehediniuc, coordonator al håita¿ilor, ¿i al¡i doi, dintre care unul, rånit ¿i ¡inut pe loc, în vale, de câinii hår¡uitori, a primit lovitura de gra¡ie, fårå så lase în urmå regretul de a fi fost pierdut. Imediat dupå aceastå memorabilå închidere a acestui sezon de vânåtoare la mistre¡i în devålmå¿ie, s-au deschis, în sfâr¿it, ¿i båierile cerului, dupå o toamnå nefiresc de lungå: stratul de zåpadå e gros de o jumåtate de metru ¿i ninge în continuare…

Gabriel CHEROIU 57

MAGAZIN Cronica evenimentelor anun¡ate 16 februarie La World Trade Center Bucharest se desfå¿oarå a treia edi¡ie a conferin¡ei GLOBALG.A.P. în România. Vor fi prezen¡i reprezentan¡i ai asocia¡iilor de fermieri din ¡arå ¿i stråinåtate, firme de importexport, transport ¿i logisticå, reprezentan¡i MADR. 22 februarie La Bucure¿ti se organizeazå Agritrade, eveniment dedicat pie¡ei cerealelor. Organizatorii se mândresc cu participarea comisarului Janusz Wojciechowski, a lui Achim Irimescu, Mircea Geoanå ¿i al¡ii. 23 februarie La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022. Pânå atunci, înscrierile la concurs sunt deschise tuturor membrilor FAPPR.

Fermierii din Banat s-au “b\tut” la fotbal Forumul Agricultorilor ¿i Procesatorilor Profesioni¿ti din România (noul nume al APPR) a organizat etapa a treia a Campionatului Na¡ional de Fotbal al Fermierilor, la Timi¿oara. Campionatul cuprinde patru etape ¿i faza finalå. Prima confruntare a avut loc la Slobozia, a doua, la Constan¡a, a treia, la Timi¿oara, iar ultima, la Ia¿i. Alina Cre¡u, director executiv al APPR, prezentå la Timi¿oara, spunea cu mândrie cå este un campionat în adevåratul sens al cuvântului, cu mizå, cu faza finalå ¿i cu premii consistente. În 2022, echipa

28 februarie La Bucure¿ti, Corteva Agriscience lanseazå trei produse inovatoare pentru protec¡ia culturilor agricole.

25 - 26 mai Cei mai buni fermieri europeni din ultimul an vor veni la Bucue¿ti la cea de-a 7-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå RALF Romanian Agriculture Leadership Forum 2023. 58

Gheorghe MIRON

ORIZONTAL: 1) Puså pe cârâialå într-o înfå¡i¿are la curte; 2) Locul din fa¡å de la tribunå – E sub orice criticå; 3) Mo¿ somnoros 9 10 – A face o plângere; 4) Ie¿ite la atac cu turele – Riesling sec! 5) Luatå cu aten¡ie – Acumulare... animalicå; 6) Comer¡ exterior! – Se alege praful de el; 7) A se da în vânt – Bunå de gurå; 8) Desenat ca la carte; 9) Plin de fumuri… în familie – Se aflå în fa¡a... ma¿inii; 10) Tip de întâmplåri neprevåzute.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula

1 1

21 - 24 aprilie La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria. Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

câ¿tigåtoare a primit ¿i o excursie în SUA. În fiecare etapå, se confruntå opt echipe, dar råmân numai douå care vor participa în faza finalå. În total sunt 32 de meciuri. O partidå are douå reprize a câte 15 minute, cu cinci minute pauzå. La Timi¿oara, s-au “båtut” Golden Boys, PoliAgro, Victoria Perneac, Comlo¿u Mare, InterSol Arad, Max Agro, Vest Agro ¿i Timagri Business. Echipele care s-au calificat sunt Vest Agro ¿i Intersol Arad.

2 3 4 5

6 7 8 9 10

Solu¡ia careului din Nr. 5/2023 ORIZONTAL: INOROG - SEC; RAREFIAT - H; II - STAFIDI; GUST - CALIT; ARI - PACALA; TINTI - ETER; I - CALARETI; IMOBILI - AS; APETISANT; STALACTITA.

VERTICAL: 1) Pui la conservå – Protectoare suspuså; 2) A reveni în actualitate – Începe aversa! 3) Locuri stabilite pentru întâlniri – Se pierd în versuri albe; 4) Trase în låturi! – Prive¿te bidiviul; 5) Publicatå sub ochii autorului – Servit cu pâine la micul dejun; 6) Scump la vedere; 7) A se exprima cu greutate – Încoronat în Canada; 8) Måsura energiei! – A duce muncå de låmurire; 9) Încununate în chip strålucit; 10) Termen de garan¡ie. Profitul Agricol 6/2023

Profitul Agricol nr. 6, din 2023

Articles inside

Fermierii francezi au “cucerit” Parisul pentru o zi

O baz\ de date na]ional\ a materialului de reproducere

Au fost aprobate normele pentru Observatorul laptelui

1 miliard de euro pentru porcesatori Mai este profitabil\ cre[terea suinelor?

Ghi]\ Pinca, pre[edintele CA al Agricover Distribution