revista Profitul Agricol nr. 7, din 2023

Jos urechismul!

Liderii organiza¡iilor se plâng cå nu sunt båga¡i în seamå de Ministerul Agriculturii. Sunt primi¡i la discu¡ii, dar una se vorbe¿te ¿i alta se face. Nu am prea våzut så se punå ¿i problema calitå¡ii reprezentan¡ilor. Din culise ¿i nu doar, aflåm cå unii chiar se duc la minister ca så batå câmpii. Ca ¿i când statul de vorbå cu ministrul, cu secretarii de stat, chiar ¿i cu directorii generali ar fi o bârfå la col¡ul stråzii.

Nu altå senza¡ie î¡i laså Nicu Vasile, pre¿edintele LAPAR, într-un interviu la Via¡a Satului. Probabil, pentru Gabriel Gherghescu, domnul Vasile s-a dovedit un interlocutor mult mai dificil chiar ¿i decât ministrul Petre Daea.

Întrebat cum vede evolu¡ia agriculturii, Nicu Vasile råspunde ritos: “Economia de pia¡å e o tablå de ¿ah, unde fiecare agent economic cautå så-¿i câ¿tige pia¡a”. Parcå a luat-o dintr-un banc cu rabini în¡elep¡i...

Nu stå mult ¿i militeazå deschis pentru o politicå de agregare a terenurilor agricole. “Ar trebuie så avem maxim 200.000 de ferme”. ªi Adrian Rådulescu, Dumnezeu så-l odihneascå, a scris în Profitul Agricol o pledoarie pentru 100.000 de fermieri. Dar nu s-a complicat în detalii, ca Nicu Vasile.

“Fermele între 1 ¿i 50 de ha sunt de subzisten¡å. Fermele de 300 de ha au probleme cu un singur an secetos din cinci. Mai u¿or lucrezi 5.000 de ha, decât 50 ha sau 5 ha”. Când Comisia Europeanå ne cere måsuri tot mai articulate pentru fermele mici, pre¿edintele Ligii se pune de-a curmezi¿ul.

Apoi, a vorbit despre introducerea criteriului de profitabilitate la acordarea subven¡iilor, urmând ca, în cazul fermelor vegetale, profitabilitatea minimå så fie de 500 de euro/ha. Cine nu câ¿tigå 500 de euro pe hectar, nu prime¿te subven¡ie?

Nu este exclus ca, într-o analizå academicå, lipsitå deci de apåsårile vie¡ii reale, ideile pre¿edintelui LAPAR så fie prezentate drept unele valide. Din påcate, mediul asociativ are obliga¡ii în via¡a realå, nu så deseneze utopii pe pere¡i.

O solicitare exprimatå clar, cu argumente tehnice imbatabile, va avea întotdeauna un impact superior unui talme¿-balme¿ de revendicåri. Dacå organiza¡iile de fermieri vor så conteze, trebuie så înceapå prin renun¡area la comunicarea dupå ureche.

Robert VERESS

Tel/Fax: 021.318.46.68

Redactor- ¿ef

Andrei Ostroveanu

0730 588 779 andrei.ostroveanu@agrinet.ro

Redactori redactie@agrinet.ro

ProfitulAgricol@agrinet.ro

Arpad Dobre 0723 320 596

Gheorghe Miron corespondent Regiunea de Vest 0748 807 243

Viorel Patrichi

0730 588 782

Robert Veress

0747 067 867

Editori permanen¡i Drago¿ Båldescu

Daniel Botånoiu

Gabriel Cheroiu

ªtefan Gheorghi¡å Horia-Victor Hålmåjan

Director marketing

Simona Negoi¡å 0730 588 787 simona.negoita@agrinet.ro

Abonamente ¿i difuzare

Dana Bondoc 0730 588 784 abonamente@agrinet.ro

Concep¡ie graficå ¿i DTP

Cristian Soci 0730 588 783 special@agrinet.ro

Marilena Råducu

Director

George Ostroveanu

0730 588 777

Redac¡ia ¿i administra¡ia str. Constantin Bålåcescu

nr. 15, sector 1, Bucure¿ti ISSN: 1453-2263

Alegeri la APA Bråila. Cine sunt cei doi candida¡i la

S|PT|MÂNII

Oscarul agriculturii s-a decernat la Bucure[ti

Douå såptåmâni pânå la un vot pe Legea Porcului

Legea Porcului ar putea ajunge la vot în Plenul Parlamentului în douå - trei såptåmâni, sus¡ine Dånu¡ Påle, vicepre¿edintele ANSVSA. Aceasta va ajuta la eradicarea pestei porcine africane de pe teritoriul României, dar va sus¡ine ¿i cre¿terea porcului în gospodåria popula¡iei.

“Dupå ultimele discu¡ii, cred cå ¿i factorul decident a în¡eles cå avem nevoie de aceastå lege, întrucât avem notificare de la Comisia Europeanå privind efectuarea unui audit în toamna acestui an ¿i dacå noi nu scoatem Legea Porcului, nu mai primim niciun ban pentru combaterea pestei porcine africane ¿i toate despågubirile vor fi fåcute de la bugetul de stat. În plus, nici nu mai ie¿im cu absolut nimic în afarå”, a explicat Dånu¡ Påle.

Joi, pe 23 februarie, când revista abia ie¿ea de sub tipar, la Bucure¿ti se desfå¿ura a VIII-a edi¡ie a congresului FAPPR, De lafermieripentrufermieri.

Din timp ¿i nu fårå eforturi de låmurire, ¿i-au confirmat prezen¡a nume sonore ca Petre Daea, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, directorul general adjunct al DG Agri, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa Cogeca, Carmen Avram , europarlamentar, membru în comisia de agriculturå, Alicia Hernandez , consilier agricol pe lângå Ambasada SUA sau Cyrille Schweizer, consilierul pentru probleme agricole al Ambasadei Fran¡ei.

Dacå totul s-a desfå¿urat conform programului, a fost o zi maraton. Conferin¡a s-a deschis la ora 11, urmatå de decernarea premiilor Porumbul de Aur

¿i de alte douå conferin¡e, Embryo ¿i Agro Policy desfå¿urate simultan, în douå såli. La final, pe la orele 16, 17, atmosfera s-a destins cu un cocktail de

închidere. ¥n salå, în jur de 400 de invita¡i, mai ales agricultori ¿i oameni de decizie din managementul companiilor din pia¡å. Nu e pu¡in lucru, având în vedere cå congresul anual al FAPPR vine la o zi dupå un alt eveniment mare, Agri Trade Sumit, sus¡inut de Agricover.

Probabil, cea mai a¿teptatå, dacå nu ¿i cea mai importantå parte a congresului a fost decernarea trofeelor Porumbul de Aur. Câ¿tigåtori au fost fermierul mure¿ean Valentin Mårginean, cu 14.000 kg/ha la neirigat ¿i ferma ialomi¡eanå Nutre Farming, cu 19.116 kg/ha la irigat.

ªi în salå, ¿i pe scenå, fiecare a vorbit deschis despre tehnologiile folosite pentru a ajunge la astfel de produc¡ii.

Dar, obliga¡i de calendarul tipografic, toate aceste informa¡ii le vom prezenta pe larg în numårul urmåtor al revistei.

O scrisoare de 200 de milioane de euro Alian¡a pentru Agriculturå ¿i Cooperare (care reune¿te APPR, LAPAR, Pro Agro ¿i UNCSV) le-a scris pre¿edintelui Klaus Iohannis ¿i premierului Nicolae Ciucå despre problemele apårute în urma eliminårii tarifelor vamale cu Ucraina. Invocând presiunea fluxurilor de cereale ucrainene ¿i lipsa unei disponibilitå¡i logistice pentru vânzåtorii români, care nu mai pot livra cereale în Portul Constan¡a, cele 4 organiza¡ii solicitå contorizarea ¿i controlarea tuturor produselor agricole cu origine Ucraina ¿i alocarea unei sume de 200 de milioane de euro pentru producåtorii români afecta¡i.

Bunåstarea animalelor

în timpul transportului maritim Comisia Europeanå a înåsprit regulile pentru protec¡ia animalelor transportate pe mare. Noile cerin¡e se vor aplica registrelor, procedurilor de urgen¡å, punctelor de ie¿ire ¿i aprobårii navelor de transport al animalelor, informeazå ANSVSA. O bazå de date europeanå va fi creatå de Agen¡ia Europeanå de Securitate Maritimå (AESM).

Andrei OSTROVEANU

Rusia amenin]\ din nou cu blocarea coridorului maritim

Un oficial rus a amenin¡at din nou cå Rusia nu va prelungi acordul care permite exportul de cereale din porturile de la Marea Neagrå, dacå nu sunt ridicate toate sanc¡iunile economice impuse de comunitatea interna¡ionalå de la începutul invaziei din Ucraina.

“Nu ne-am schimbat pozi¡ia cu privire la prelungirea acordului. Fårå implementarea memorandumului RusiaONU, în special ridicarea tuturor restric¡iilor impuse exporturilor agricole ruse¿ti, prelungirea nu are nici un sens”, a declarat într-un interviu ministrul-adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Vershinin.

Exporturile agricole ale Rusiei nu sunt supuse sanc¡iunilor, dar Moscova sus¡ine cå sunt împiedicate de alte restric¡ii impuse båncilor ¿i companiilor de asiguråri.

Ucraina spune înså cå Rusia împiedicå deja transporturile din porturile ucrainene prin tergiversarea inspectårii navelor ¿i a cerut Turciei ¿i

ONU så facå presiuni asupra Kremlinului pentru deblocarea lor. Kievul spune cå reprezentan¡ii ru¿i solicitå documente care nu sunt necesare conform acordului ¿i cautå orice motiv pentru a prelungi cât mai mult procedurile.

“Aceastå politicå distructivå a ru¿ilor a dus la scåderea sistematicå a traficului prin coridorul de transport”, explicå

ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba. Guvernul ucrainean estimeazå cå în ultimele trei luni exporturile de alimente ar fi putut fi cu 10 milioane de tone mai mari, dacå ru¿ii respectau prevederile tratatului.

Corteva Agriscience a anun¡at începerea proiectului “Crame Române¿ti”, proiect ce promoveazå, cum îi zice ¿i numele, cramele de pe teritoriul României.

Deoarece, spun reprezentan¡ii Corteva, pe måsurå ce industria vinului continuå så creascå, cramele se confruntå cu noi provocåri.

Anul trecut, compania a prezentat situa¡ia cramelor din Republica Moldova. Pentru 2023 primul episod al proiectului a fost la Cotnari. Aståzi cunoscuta podgorie, cu o istorie de peste 500 de ani, a devenit o afacere româneascå de familie, cu îmbunåtå¡iri tehnologice în procesul de produc¡ie, cu vinificatori care cautå în mod constant modalitå¡i de a-¿i îmbunåtå¡i produsul.

“Este un proiect foarte important pentru noi ¿i sunt bucuros cå a ajuns la a doua edi¡ie. E un proiect în care investim mult, iar datoritå faptului cå lumea devine din ce în ce mai informatå, totul trebuie îmbunåtå¡it constant pentru a cre¿te calitatea produsului. Consider cå noi, la

Corteva, avem datoria directå så reu¿im så integråm cele mai noi tehnologii ¿i så îi capacitåm pe to¡i partenerii no¿tri så aducå în final cele mai bune produse pe masa clien¡ilor lor”, a spus Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience Romania & Moldova.

Corteva sprijinå eforturile partenerilor såi prin furnizarea de solu¡ii bazate pe ¿tiin¡å care le permit så producå vinuri de cea mai înaltå calitate posibilå. De-a lungul anilor, produsele de protec¡ie a culturilor Corteva i-au ajutat pe fermieri så scadå presiunea unor boli iminente, crescând în acela¿i timp recoltele ¿i îmbunåtå¡ind sånåtatea solului.

Arin DORNEANU

Drago[ B|LDESCU

Corteva Agriscience lanseazå seria video “Crame Române¿ti”

Alegeri la APA Br\ila

Joi, 2 martie, va avea loc Adunarea Generalå a membrilor Asocia¡iei Producåtorilor Agricoli din jude¡ul Bråila. Pe ordinea de zi figureazå mai multe puncte, începând cu prezentarea raportului pre¿edintelui, Vasile Datcu, aflat la final de mandat.

Nina Gheorghi¡å este vicepre¿edinte LAPAR (federa¡ie din care face parte APA Bråila) de anul trecut. De profesie inginer agronom, absolventå USAMV Bucure¿ti ¿i doctor în Agronomie, a activat în mediul universitar, în industria semin¡elor, iar din 2010 administreazå împreunå cu so¡ul såu o fermå de culturå vegetalå de 600 ha la Ro¿iori, Bråila.

S-a implicat activ în simplificarea submåsurii 17.1, ob¡inerea despågubirilor pentru secetå, ob¡inerea derogårilor pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratarea semin¡elor de floarea-soarelui.

de la MADR.

Prioritå¡i legislative: Legea arendei, Creditul funciar, Managementul riscului, Strategia apei, Crearea infrastructurii necesare scoaterii fermelor din vatra satului. Iar pentru a suda rela¡iile dintre membri, î¿i propune organizarea unui Bal anual al fermierilor bråileni.

Bogdan Furfuricå, membru în consiliul director APA Bråila, administreazå o fermå de 1.600 ha. Este absolvent de Marketing ¿i Management al Produc¡iilor Agricole al Universitå¡ii Constantin Brâncoveanu din Bråila.

Seva discuta ¿i modificarea statutului asocia¡iei, sunt propuse ¿i excluderi pentru neplata cotiza¡iei, va fi stabilitå cotiza¡ia anualå, se va adopta bugetul de venituri ¿i cheltuieli.

Înså, probabil, punctul cel mai fierbinte este alegerea unui nou pre¿edinte ¿i a noii echipe de conducere (noul consiliu director).

În cursa pentru func¡ia de pre¿edinte s-au înscris doi candida¡i: Nina Gheorghi¡å ¿i Bogdan Furfuricå.

Au drept de vot doar membrii APA cu plata cotiza¡iei la zi. Deocamdatå, ace¿tia sunt în numår de 95, din totalul de 179 înscri¿i.

Dar este de a¿teptat ca numårul lor så creascå deoarece cotiza¡ia se poate achita inclusiv în ziua Adunårii Generale.

Membrii activi care, din motive întemeiate, nu pot ajunge la AGA î¿i pot exprima op¡iunea cu privire la alegerea pre¿edintelui prin completarea buletinului de vot ¿i transmiterea acestuia prin e-mail sau plic sigilat depus la sediul asocia¡iei.

Ea remarcå lipsa de rezultate a întâlnirilor de la Ministerul Agriculturii, dintre oficiali ¿i reprezentan¡ii mediului asociativ, ¿i î¿i propune schimbarea acestei paradigme, prin întårirea organiza¡iei.

În acest sens se angajeazå så creascå numårul de membri, aducând atât membri noi, cât ¿i dintre cei care au fost în organiza¡ie, dar au ie¿it din varii motive. Plånuie¿te întâlniri periodice cu parlamentari, europarlamentari, reprezentan¡i ai autoritå¡ilor locale, participarea în cât mai multe grupuri de lucru

Candideazå pentru cre¿terea vizibilitå¡ii organiza¡iei în fa¡a autoritå¡ilor prin sporirea cuno¿tin¡elor ¿i abilitå¡ilor fermierilor, modernizarea agriculturii (digitalizare), cre¿terea randamentului culturilor, dezvoltarea economiei rurale, cooperare cu alte organiza¡ii, informarea publicului.

Prioritå¡i legislative: Legea comasårii terenurilor, cadastrarea terenurilor, REACH - regulamentul de evaluare ¿i autorizare a substan¡elor chimice.

Robert VERESS

Cine sunt cei doi candida]i la func]ia de pre[edinte

India vinde trei milioane de tone de grâu din rezerve

Guvernul indian a anun¡at cå va vinde trei milioane de tone de grâu din rezerva de stat pe pia¡a internå, dupå ce pre¡ul fåinei a crescut semnificativ. India este al doilea cel mai mare producåtor de grâu din lume ¿i a încercat anul trecut så profite de råzboiul din Ucraina pentru a deveni un exportator important, dar planul a e¿uat rapid. Scumpirea cerealelor pe plan intern a for¡at guvernul så interzicå exporturile aproape complet ¿i så impunå måsuri tot mai restrictive de monitorizare a stocurilor.

Doi muncitori de la Mars au cåzut într-un bazin cu ciocolatå Autoritå¡ile americane au amendat o fabricå Mars din statul Pennsylvania dupå ce doi muncitori au cåzut într-un bazin cu ciocolatå. Cei doi erau angaja¡i part-time ¿i încercau så cure¡e partea superioarå a bazinului, iar raportul oficial sus¡ine cå nu aveau un instructaj corespunzåtor de protec¡ie a muncii. Pentru a-i salva a fost necesarå interven¡ia unei echipe de 12 oameni, care a tåiat fundul bazinului ca så-i elibereze. Compania a acceptat amenda ¿i a anun¡at cå siguran¡a angaja¡ilor este foarte importantå, a¿a cå va implementa måsuri suplimentare de protec¡ie.

Påsårile devasteazå culturile din Kenya

Recolta de orez din Kenya ar putea fi cea mai slabå din ultimii cinci ani, din cauza påsårilor care au invadat culturile. Roiuri uria¿e de påsåri quelea cu cioc ro¿u, poreclite "låcustele cu pene", au distrus deja complet 300 de ha de orez, iar autoritå¡ile estimeazå cå aproximativ 40% din recolta totalå a fost compromiså. Roiurile de quelea au dimensiuni gigantice, de pânå la douå milioane de påsåri, ¿i sunt capabile så consume chiar ¿i 20 de tone de cereale în fiecare zi. Guvernul folose¿te drone pentru a gåsi zonele unde cuibåresc påsårile ¿i vrea så elimine cel pu¡in 6 milioane prin stropirea cu fenthion.

AISR are un nou Consiliu Director

Alian¡a Industriei Semin¡elor din România a organizat, pe 17 februarie, Adunarea Generalå în cadrul cåreia au fost ale¿i membrii Consiliului Director. Mandatul Consiliului este de 2 ani.

¥n func¡ia de pre¿edinte a fost reconfirmatå Maria Cîrjå , marke ting manager Corteva.

Pentru func¡iile de vicepre¿edin¡i au primit votul Andrei Måru¡escu, Business Sustainability Head South-East Europe Syn genta, ¿i Hristofor Michelis, Production Research Manager KWS.

¥n func¡ia de trezorier a fost reales Patrick Lafon , Subsi diary Manager Mas Seeds.

În cadrul Adunårii Generale, membrii AISR au votat ¿i aderarea companiei BASF ca membru plin în cadrul asocia¡iei. Compania va fi reprezentatå de cåtre Marius Stanciu Dabija, Seeds

Mexicul cedeaz\ în

disputa agrar\ cu SUA

Mexicul a cedat oficial în disputa cu SUA privind interzicerea importurilor de porumb modificat genetic, care ar fi trebuit så intre în vigoare din anul 2024.

Un decret al guvernului mexican, care modificå legea ini¡ialå, prevede cå importurile de porumb modificat genetic vor fi permise în continuare în scop furajer sau industrial. Mexicul va interzice de anul viitor doar importul de porumb modificat genetic pentru consum uman ¿i utilizarea erbicidelor bazate pe glifosat.

Mexic importå anual în jur de 17 milioane de tone de porumb modificat genetic din SUA, din care aproximativ 80%

este pentru furaje. Administra¡ia Biden a amenin¡at Mexicul cu un litigiu în cadrul Tratatului Nord-American de Liber Schimb (USMCA). De¿i majoritatea importurilor de porumb nu vor fi afectate, americanii s-au declarat dezamågi¡i de decizia Mexicului.

“SUA crede ¿i aderå la un sistem comercial bazat pe reguli ¿i pe dovezi ¿tiin¡ifice. Råmânem hotårâ¡i så prevenim orice perturbare a comer¡ului agricol bilateral, care ar produce pierderi producåtorilor din SUA ¿i Mexic”, a declarat Secretarul USDA, Tom Vilsack.

Drago[ B|LDESCU

Manager pentru Româ¿nia, Bulgaria & Area BASF. Cu aceastå adeziune, AISR ajunge la 11 membri.

Maria Cîrj\, marketing manager Corteva

Valeriu Tab\r\> Patrimoniul

- Ce apelativ vå reprezintå mai mult din toatå activitatea dumneavoastrå: “domnule ministru”, “domnule pre¿e dinte”, “domnule profesor”, “domnule senator”?

- Normal cå cea de profesor pentru cå include tot. Celelalte au venit pe parcurs, chiar dacå au fost confirmate unele prin vot. Ca så ajungi profesor, trebuie så treci prin ni¿te furci caudine.

- Domnule profesor, ce rol mai are Academia de ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice în construc¡ia agriculturii?

- Dacå agricultura ar fi o clådire, ASAS ar fi o cåråmidå. Academia Românå ¿i Academia de ªtiin¡e Agricole au realizat proiecte de biotehnologie cu 20 de ani în urmå. Eu am dus materialul la Bruxelles. Se discuta atunci de biotehnologie ¿i la noi nimeni nu a vrut så audå. Nici nu ne-au luat în seamå.

Din påcate, tråim o dramå fa¡å de restul lumii unde se realizeazå progres: Statele Unite ale Americii, China, Australia. Acolo nu se ia nicio decizie fårå så aibå o bazå de cercetare, fårå consultarea profesorilor universitari, a oamenilor de ¿tiin¡å consacra¡i.

La noi, chiar ¿i pe timpul regimului comunist, nu se luau decizii majore, pe termen lung, fårå fundamentare ¿tiin¡ificå. În asemenea condi¡ii, eu må întreb de ce îi mai ¡inem pe marii profesori universitari, conducåtori de doctorate ¿i la noi, ¿i la Academie, dar nimeni nu-i consultå niciodatå pe probleme fundamentale.

- Care mai este starea patrimoniului ASAS aståzi?

- Pânå în 2009, când a apårut Legea 45, a fost un dezastru la noi. A fost o lege care a trecut foarte greu prin Parlament, tot din cauza intereselor. A durat 4 ani pânå a ie¿it din Parlament.

Cu ea am reu¿it så conservåm partea de patrimoniu care mai råmåsese

pânå la acea datå... ¥n 1990, cercetarea agricolå avea în jur de 160.000 de hectare. Erau peste 120 de unitå¡i de cercetare. Pânå atunci, Legea 18/1991, Legea 245 ¿i altele, toate vizau sta¡iuni de cercetare care nu se puteau apåra. ªi nu le apåra nimeni. ªi au luat cum au vrut teren din domeniul public sau din proprietatea statului.

- Este o percep¡ie publicå sau o certitudine faptul cå statul, ASAS în acest caz, a devenit cel mai prost apåråtor al avu¡iei na¡ionale?

- Nici nu ar fi putut altfel.

- Ce terenuri mai de¡ine Academia acum?

- Noi gestionåm la aceastå datå 32.000 de hectare din peste 160.000, cåte vå spuneam cå aveam în ‘90.

- Deci avoca¡ii, consilierii juridici au ajuns ¿i ei o pradå u¿oarå...

- Am avut juri¿ti buni o vreme. Fårå salarizare bunå, fårå o bazå materialå corespunzåtoare, nu po¡i face selec¡ia unor meseria¿i în domeniu.

Vobea¡i de juri¿ti. Sta¡iunile noastre nu primeau bani nici så-¿i plåteascå cercetåtorii.

A¿a se face cå, la aceastå datå, Academia are peste 1.000 de ac¡iuni judecåtore¿ti. Nu ¿tiu dacå mai existå o altå institu¡ie cu atâtea dosare. Peste 800 din aceste ac¡iuni judecåtore¿ti au fost deschise pentru proprietatea publicå a statului român.

Nu mai face nimeni ce am fåcut noi. Vrem så aducem la normalitate, în administrarea statului ceea ce s-a luat cu japca fårå nicio bazå legalå.

- Ave¡i avoca¡i proprii sau apela¡i la case de avocaturå?

- Fiecare sta¡iune a mai angajat consilieri juridici în ultimii ani, dar nu ne putem limita doar la ei fiindcå au anumite

limitåri. La nivelul Academiei, avem doi juri¿ti. Numai documentele pe care le elaborez sau råspunsurile care ne vin sunt la nivelul Ministerului Agriculturii.

Pentru procese de o complica¡ie deosebitå, cum ar fi cel de la Båneasa ¿i nu numai, acolo îmi trebuie caså de avocaturå. Au fost încheiate contracte în participa¡iune când baza legalå nu era corectå, dar ele au fost fåcute beton, cum sunt acele contracte de concesiune de la ADS pe 49 de ani.

- În¡eleg cå, de-a lungul timpului, guvernele României ¿i-au luat mâna de pe patrimoniul ASAS?

- Total! ªi acum se întâmplå la fel. Legea 45 a fost o primå reorganizare a sistemului. ADS ¿i ceilal¡i le-au luat sta¡iunilor sursa de venituri. Unele au råmas numai cu zidurile, fårå obiectul muncii, cum ar fi Sta¡iunea pentru sfeclå de zahår Giurgiu, sta¡iunea similarå de la Piatra-Neam¡. S-au luat toate terenurile din jurul lor ¿i au råmas numai zidurile.

Eu, de-aici, nu am mai avut voie så fac buget pentru acele unitå¡i care au fost låsate de izbeli¿te. Chiar dacå Lega 45 prevede imperativ cå ADS le preia, le transformå în societå¡i comerciale, le privatizeazå conform Legii 248 sau le desfiin¡eazå dacå ele nu mai au teren.

Am câ¿tigat procesul, avem sentin¡å definitivå ¿i nu au aplicat-o. Au fost penaliza¡i cu aproape 400.000 de lei ca så ne dea nouå despågubiri.

Deci institu¡ie publicå a statului român, cu prevedere imperativå într-o lege organicå, cu toatå procedura, cu trei evaluåri efectuate ¿i nu a mi¿cat un deget. Este domeniu public al statului român ¿i noi suportåm lipsurile.

Am fåcut sesizåri ¿i Ministerul Finan¡elor råspunde în doi peri. Cine gestioneazå proprietatea publicå a statului român? Ministerul Finan¡elor.

Ministerul Agriculturii nu a dat curs

ASAS nu mai este o prad\

niciunui demers al nostru, de¿i este vorba de proprietate publicå ¿i se putea privatiza ca så poatå produce.

Am dat câte douå unitå¡i la Academia Românå ¿i la Academia Oamenilor de ªtiin¡å, pentru universitå¡i am dat alte 4 sau 5 unitå¡i. O singurå universitate a preluat - cea din Cluj. I-am învå¡at ce trebuie så facå, så meargå în instan¡å.

Sta¡iunea de la Târgu-Jiu am dat-o universitå¡ii de-acolo. Se ocupå de cercetarea nucului, are colec¡ii de nuci, de aluni, de meri, de pruni. N-au fåcut nimic. Academia Oamenilor de ªtiin¡å a primit douå unitå¡i la Podu Iloaiei ¿i nu a fåcut nimic. Cåutåm solu¡ii pentru ele.

Sta¡iunea Pomicolå Dolj a fost låsatå de izbeli¿te. Pentru cå eu am lucrat la legile repective, am intervenit în for¡å. ANAF, exact ce a fåcut cu economia româneascå, a fåcut ¿i aici a fel. Am avut o discu¡ie cu Nicolae Våcåroiu. Ei fac ca påianjenii, depisteazå capitalul

din interiorul întreprinderii ¿i acolo atacå, î¿i bagå trompa ¿i sug. Împrumuturi, dobânzi mari, credite, nu s-au mai respectat regulile ¿i întreprinderea a dispårut. Acela¿i lucru s-a întâmplat ¿i aici. Statul nu a dat un leu la aceste unitå¡i publice ¿i ANAF a venit ¿i le-a executat.

La Sibiu s-au dus så execute aparatura de laborator de la Institutul de Montanologie, structurå publicå, nu privatå. Nu a primit bani pentru lemne de foc ¿i lucråtorii nu au pornit calculatoarele pe timp de iarnå din cauza frigului. ANAF a procedat la fel în mai multe locuri, a distrus unitå¡i întregi de cercetare ¿i nu-i întreabå nimeni nimic.

Sta¡iunea Nucet a fost construitå de Grigore Antipa ¿i e unicå în Europa. Aveam hotårârea de guvern spre finalizare, dar avem birocra¡ie. Må sunå directoarea. Veniserå douå doamne de la Direc¡ia financiarå a jude¡ului Dâmbovi¡a la Nucet ca så execute pe¿tii din patrimoniul sta¡iunii. Era vorba de can-

titå¡i mari de pe¿te, baza geneticå a sta¡iunii. Voiau så punå sechestru pe capital ¿i låsau materialul în custodie.

Când era vorba de animale, ANAF venea cu clien¡ii, fåcea execu¡ia ¿i vindea pe loc produsele, ca la Oradea. Nu i-a întrebat niciodatå nimeni nimic.

Le chem pe cele douå doamne care s-au dus la Nucet. Le-am spus cå încalcå grav legea. “Vå rog så numåra¡i pe¿te cu pe¿te. Când termina¡i de numårat pe¿tii, îi lua¡i cu dumneavoastrå pe to¡i. Depunem contesta¡ie ¿i deschidem imediat ac¡iune judecåtoreascå. ªi vå asigur cå voi câ¿tiga procesul, dar mie nu-mi trebuie bani. Mie îmi aduce¡i pe¿tii înapoi!...”

Este genetica noastrå ¿i acolo este muncå de o sutå de ani. Avem acolo orice pe¿te de pe gob, inclusiv sturioni de apå dulce.

Pre]uri [i Pie]e

Grâu

România

FOB Constan¡a

277 euro/t (+ 6)

1.357 lei (la 4,9 lei/euro)

Såptåmâna 13 - 17.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

¥n perioada 13 - 17 februarie pre¡ul grâului pe pie¡ele mondi-

ale a avut ur måtoarea evolu¡ie: SUA: pre¡ul grâului la Chicago FOB-Golful Mexic, la închiderea licita¡iilor din 17 februarie, a fost de 289dolari/tonå (1.329 lei).

A scåzut cu 4 dolari/t fa¡å de pre¡ul cu care au început licita¡iile în 13 februarie.

Principalele destina¡ii: Coreea de Sud 85.770 tone, Japonia 77.070 tone, Mexic 75.070

tone, China 57.700 ¿i Columbia 17.700 tone.

Argentina: pre¡ul FOB-port a fost de 341 dolari/tonå (1.569 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Fran¡a: pre¡ul grâului FOB Moselle a fost de 267 euro/tonå (1.308 lei). A scåzut cu 2 euro/tonå.

Pre¡ul grâului FOB Rouen a fost de 323 euro/tonå (1.583 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de deschiderea din 13 februarie.

- 4,9 lei

- 4,6 lei

La bursa Dunquerque pre¡ul grâului a fost de 290 euro/t (1.421 lei). A scåzut cu 1 euro/tonå.

Ucraina: pre¡ul grâului FOB cu livrare în luna martie 2023 este de 257 euro/t (1.259 lei).

A înregistrat o scådere de 2 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de såptåmâna trecutå.

Rusia: pre¡ul grâului, FOB port cu livrare în luna martie, a fost de 253 dolari/t (1.164 lei).

A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Porumb

România

FOB Constan¡a

215 euro/t (+2)

1.053 lei (la 4,9 lei/euro)

Såptåmâna 13 - 17.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

SUA :pre¡ul porumbului

FOB-Golful Mexic în ziua închiderii, 17 februarie 2023, a fost de 281 dolari/tonå (1.293

lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ucraina, FOB - pre¡ul porumbului, cu livrare în martie 2023, este de 197 euro/tonå (965 lei).

A crescut cu 20 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Fran¡a: pre¡ul porumbului FOB Bordeaux a fost de 281 euro/tonå (1.377 lei).

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de pre¡ul cu care a deschis licita¡iile.

Pre¡ul porumbului la bursa Pontivy a fost de 289 euro/tonå

(1.416 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå.

La bursa Pallice pre¡ul la închidere, pe 17 februarie, a fost de 277 euro/tonå (1.357 lei). A scåzut cu 4 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 februarie.

Pe bursa Rhin pre¡ul a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de deschiderea licita¡iilor.

¥n Argentina, pre¡ul FOBport a fost de 271 dolari/tonå (1.247 lei). A scåzut cu 6 dolari/tonå.

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Soia

¥n såptåmâna 13 - 17 februarie 2023 pre¡ul soiei ¿i al produselor derivate a avut ur måtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul soiei, FOB-Golful Mexic, a fost de 577 dolari/tonå (2.654 lei). A crescut cu 2 dolari/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Principalele destina¡ii: China

Orz

România

FOB Constan¡a

207 euro/t (+ 4)

1.014 lei (la 4,9 lei/euro) Såptåmâna 13 - 17.02.2023, pre¡ cu livrare în mart. 2023.

Pre¡ul orzului pe bursele din Fran¡a a avut urmåtoarea evolu¡ie:

Pre¡ul orzului furajer , FOB-Rouen, a fost de 279 euro/tonå (1.367 lei). A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Pre¡ul orzului pentru be-

Rapi¡å

Pre¡ul rapi¡ei la bursa FOB-Moselle a fost de 541 euro/tonå (2.651 lei).

A scåzut cu 16 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din 13 februarie.

La bursa Rouen pre¡ul a fost de 517 euro/tonå (2.533 lei).

1.117.770 tone, Olanda 85.970 tone, Germania 77.770 tone, Mexic 177.770 tone ¿i Taiwan 17.770 tone.

¥n Argentina, FOB-port, pre¡ul soiei la închiderea licita¡iilor, pe 17 febr. 2023, a fost de 619 dolari/tonå (2.847 lei). A scåzut cu 4 dolari/tonå.

Cota¡ia ¿rotului de soia la bursa de la Chicago a fost de 517 dolari/tonå (2.378 lei).

FOB, Bursa Chicago în Golful Mexic

Floarea-soarelui

¥n såptåmâna 6 - 10 februarie 2023 , pre ¡ul florii-soarelui din Fran¡a, FOB-Dieppe, a fost de 570 euro/t (2.793 lei).

chidere al licita¡iilor, în data de 17 februarie 2023, a fost de 561 dolari/tonå (2.581 lei).

re , FOB-Moselle, a închis la 291 euro/tonå (1.426 lei).

A scåzut cu 6 euro/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

Australia: pentru livrare în martie 2023, pre¡ul orzului furajer este 207 dolari/t (952 lei), mai mic cu 10 dolari/tonå fa¡å de licita¡iile de såptåmâna trecutå.

A scåzut cu 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor.

La bursa Dunquerque pre¡ul rapi¡ei a fost de 525 euro/to-

A scåzut cu 9 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere al licita¡iilor din 13 februarie.

¥n Argentina, pre¡ul de în-

A înregistrat o scådere de 8 dolari/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere din data de 13 februarie.

Ucraina, FOB - pre¡ul floriisoarelui, cu livrare în luna martie 2023, este 539 euro/t (2.641 lei).

A scåzut cu 10 euro/tonå fa¡å de såptåmâna trecutå.

Ungaria - pre¡ul florii-soarelui, cu livrare în martie 2023, este 577 dolari/t (2.654 lei). A crescut cu 6 dolari/tonå.

nå (2.572 lei). A înregistrat o cre¿tere de 20 euro/tonå fa¡å de pre¡ul de deschidere.

¥n tabelul de mai jos avem ¿i cota¡iile pentru rapi¡a din Canada:

Sorg

Pre¡ul sorgului din SUA , FOB-Golful Mexic, în såptåmâna 13 - 17 februarie, a fost de 285 dolari/tonå (1.311 lei). A scåzut cu 2 dolari/tonå fa¡å de deschidere.

Scade produc]ia mondial\ de oleaginoase

637 milioane tone

semin¡e oleaginoase, din care:

 soia (383 mil. tone, reduså cu 5 mil. tone fa¡å de luna trecutå, dar cu 25 mil. tone mai mare fa¡å de 2021/2022);

 rapi¡å (85 milioane tone, cu 11 milioane mai mult fa¡å de anul trecut);

 floarea-soarelui (51 milioane tone, cu 6 milioane mai pu¡in fa¡å de 2021/22);

 arahide (50);

 semin¡e de bumbac (42);

 nuci de palmier (20);

Raportul USDA publicat luna aceasta indicå o produc¡ie mondialå de semin¡e oleaginoase reduså cu aproape 6 milioane tone, ¿i ajunge la 637 milioane tone. Scåderea este determinatå în principal de prognozele scåzute privind recoltele de soia în Argentina (- 4,5 mil. tone) ¿i Ucraina (- 0,4 mil. tone) ¿i a produc¡iei mici de floarea-soarelui din Rusia (-0,5 mil. tone).

Marii exportatori råmân Brazilia, cu la 92 milioane tone, SUA, cu 55 milioane tone (mai pu¡in cu 2 mil. tone), Canada (13 milioane tone), Argentina 7 milioane tone (mai pu¡in cu 2 mil. tone).

Uleiuri vegetale

Produc¡ia mondialå de uleiuri vegetale a ajuns la 217 milioane tone, mai mare cu 9 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Structura sortimentalå:

 ulei de palmier (77 mil. to);

 soia (61 mil. to);

 rapi¡å (32 mil. to);

 floarea-soarelui (20 mil. to);

 nuci de palmier (9 mil. to);

La importatori avem China, cu 101 milioane tone (+ 1 mil. tone), ¿i UE, cu 24 milioane tone.

Stocurile finale de semin¡e oleaginoase ajung la 119 milioane tone, cu reduceri la soia (-1,5 mil. tone), floareasoarelui (-1 mil. tone), rapi¡å (-0,6 mil. tone).

ºårile mari consumatoare sunt China (133 mil. tone, mai pu¡in cu 1 milion de tone), SUA (65 mil. tone), Brazilia (57 mil. tone, în cre¿tere cu 1 mil. tone), UE (50), Argentina (41,5), India (34), Rusia (23) ¿i Indonezia (13).

 arahide (6,4 mil. to);

 semin¡e de bumbac (5 mil. to);

 ulei de måsline (3,7 mil. tone).

Marii consumatori de uleiuri sunt

China (40,5 milioane tone), UE (25 mili oa ne tone ), India ( 23 milioane tone), Indonezia (22 mil. t).

ºårile mari exportatoare sunt

Indonezia (31 milioane tone), Malaezia (18), Argentina (6), Rusia (5,5), Ucraina (4) ¿i UE (3,7).

 copra (6).

ªroturi proteice

Produc¡ia mondialå de ¿roturi este, de asemenea, reduså la 362 milioane tone, din cauza procesårii reduse de soia în China, Pakistan ¿i Argentina.

Structura sortimentalå (mil. tone):

 soia (254 mil. tone, reduså cu 3 mil. de tone);

 rapi¡å (45 mil. tone);

floarea-soarelui (22 mil. tone, mai mult cu 1 mil. de tone);

 semin¡e de bumbac (15); nuci de palmier (10); arahide (8) ¿i copra (2).

Marii consumatori sunt China (101 milioane tone), UE (50 mil. tone), SUA (41,5 mil. tone), Brazilia (22 mil. tone).

ºårile mari exportatoare sunt Argen tina ( 27 milioane tone ), Brazilia (21), SUA (13).

Cel mai mare importator de ¿roturi proteice este UE, cu 21 milioane tone.

Produc]ie-record de soia în Brazilia

Pentru anul de comercializare 2022/23 se prognozeazå o produc¡ierecord pentru soia din Brazilia, de 153 milioane de tone, mai mare cu 24 milioane tone (18%) fa¡å de recolta afectatå de secetå din sezonul trecut.

Va cre¿te ¿i suprafa¡a cultivatå la 43,4 milioane hectare, mai mare cu 1,9 mil. ha fa¡å de sezonul trecut.

La nivel mondial, produc¡ia de soia pentru noul an de pia¡å 2022/23 este prognozatå la 383 milioane tone, în scådere cu 5 milioane tone fa¡å de luna trecutå, dar mai mare cu 25 milioane tone fa¡å de 2021/22.

Cele mai mari produc¡ii le au:

Brazilia (153 milioane tone, + 24 milioane tone fa¡å de anul trecut);

SUA (116,3 milioane tone);

Argentina (41 milioane tone, - 4,5 milioane tone);

China (20 milioane, + 3 mil. tone);

India (12 milioane);

Paraguay (10 milioane tone).

Marii exportatori de soia sunt Brazilia (92 milioane tone, cu 13 milioane de tone mai mult decât în 2021/22), urmatå de SUA (54 mil. tone, cu 5 mil. mai pu¡in decât anul trecut), Paraguay (6,3 mil. tone) ¿i Argentina (4,2 mil. tone).

Marii importatori de soia sunt China (96 milioane tone, mai mult cu 5 milioane tone fa¡å de 2021/22), urmatå de UE (14 milioane tone), Mexic (6,4), Argentina (6,2), Egipt (4,3).

Stocurile mondiale sunt progno-

Pre¡uri soia

¥n luna ianuarie, pre¡ul la export pentru soia din SUA a crescut cu 6 dolari/tonå la 607 dolari/tonå, în timp ce pre¡ul din Brazilia a crescut cu doar 1 dolar/tonå, la 590 dolari/tonå.

¥n Argentina, pre¡ul a råmas neschimbat,la 617 dolari/tonå.

zate la 102 mil. tone, fa¡å de 99 mil. tone în anul de pia¡å 2021/22.

Uleiuri

Produc¡ia mondialå de uleiuri din soia este estimatå la 61 milioane tone, mai mare cu 2 milioane tone fa¡å de cea din anul 2021/22.

ºårile mari producåtoare sunt: China (17 milioane tone, mai mult cu 1 milion de tone); SUA (12 milioane tone); Brazilia (10 milioane tone); Argentina (7,3 milioane tone); UE (3 milioane tone).

ºårile mari exportatoare sunt Argentina (5 mil. tone), Brazilia (2,2 mil. tone), UE (1 mil. tone).

ºåri importatoare sunt India (3 milioane tone), China (1 mil. tone).

Marilena

Principalii produc\tori de soia. Total> 383 mil. tone

La ce pH trebuie aplicate amendamentele calcaroase?

Horia-Victor H|LM|JAN StelianFOLIC|

Am putea spune cå a fost o vreme când cei care consultau cår¡ile de specialitate aveau o anumitå siguran¡å cå vor putea performa în produc¡ie. De aici ¿i expresia ce desemna mul¡umirea pentru lucrul bine fåcut, “ca la carte”.

O variantå “modernå” a teh nologiilor ca la carte o consti tuie buletinele infor mative de la universitå¡i, institute de cercetare, servicii de extensie etc.

Se pare cå mul¡i fermieri sunt destul de intriga¡i de efectul acidifiant al îngrå¿åmintelor cu azot asupra reac¡iei solului, ¿i în final asupra produc¡iei, mai ales cå aplicarea amendamentelor calcaroase a scåzut dramatic dupå 1990, iar dozele de îngrå¿åminte cu azot au crescut este adevårat, dar destul de domol.

Combinând cele douå surse de cunoa¿tere, cår¡ile ¿i internetul, am aflat câteva informa¡ii interesante, care ar trebui completate cu opiniile dumneavoastrå. Vå rugåm så ni le trimite¡i. Când se aplicå amendamentele în func¡ie de valoarea pH?

1. Madjar ¿i Davidescu (2000) considerå cå la pH determinat în suspensie apoaså:

- la pH < 5,5 nevoia de amenda-

mente este mare;

- la pH 5,6 - 6,2 nevoia de amendamente este mijlocie;

- la pH > 6,3 nu este necesar så se facå corectarea reac¡iei acide.

de Stat din Kansas au determinat aciditatea rezidualå a solului, în urma aplicårii mai multor tipuri de îngrå¿åminte prin raportul kg CaCO3/kg N.

2.

Finck, A. Institut f. Pflanzenernaehrung u. Bodenkunde, University Kiel, Germany:

- Valorile sub pH 4,5 - 5,0 pot fi foarte dåunåtoare plantelor deoarece unii nutrien¡i, cum ar fi fosforul ¿i Mg, pot fi bloca¡i ¿i apar caren¡e, iar al¡ii devin toxici (Al, Fe, Mn);

- Aplicarea amendamentelor calcaroase trebuie så creascå valoarea pH peste 5,5;

- În intervalul de 5,5 - 6,5 se pot ob¡ine produc¡ii medii (så ¡inem seama înså cå în Germania produc¡iile medii sunt destul de mari);

- Pentru produc¡iile mari, valorile optime pentru pH se calculeazå pentru diferite tipuri de sol ¿i rota¡ii.

3. În 1980, C. Hera ¿i Z. Borlan au publicat “Ghid pentru alcåtuirea planurilor de fertilizare”:

- La grâul cultivat pe un sol cu pH mai mic de 5,8 dintre sorturile de îngrå¿åminte cu azot se recomandau ¿i nitrocalcar, uree, azotat de amoniu, DAP;

- La pH între 5,8 ¿i 6,2 se poate aplica ¿i sulfatul de amoniu.

4. În 1993, Tisdale ¿i colaboratorii de la Institutul sulfului, Institutul fosforului ¿i potasiului ¿i Universitatea

- Ureea (3,6 - 0 - 1,8), azotat de amoniu (3,6 - 0 - 1,8), sulfat de amoniu (7,23,6 - 5,4), MAP (7,2 -3,6 - 5,4), DAP (5,4 -1,8 - 3,6).

- Prima cifrå este valoarea maximå, a doua reprezintå valoarea minimå, iar media, cea de a treia cifrå, reprezintå este cea oficialå.

Interpretarea rezultatelor

- pH-ul solului nu ar trebui så scadå sub 5,5, pentru a nu activa aciditatea poten¡ialå (ioni de hidrogen ¿i de aluminiu).

- În zonele cu precipita¡ii bogate, care determinå acidificarea naturalå a solului prin levigarea nitra¡ilor, iar fermele performante folosesc doze mari de îngrå¿åminte, amendamentele (CaO) se aplicå o datå la 4-5 ani, pentru men¡inerea valorii pH-ului.

- În zonele cu mai pu¡ine precipita¡ii, amendamentele se aplicå mai rar sau mai pu¡ine, deoarece atât levigarea nitra¡ilor, cât ¿i dozele de azot sunt mai mici.

- Ureea ¿i azotatul de amoniu pot fi folosite/folosi¡i ¿i pe soluri acide deoarece, a¿a cum se vede din informa¡iile prezentate de Tisdale ¿i colab., sunt cazuri în care îngrå¿åmintele cu azot nu au efect acidifiant.

Culturile de acoperire Viterra, un pas important c\tre agricultura sustenabil\

ing. Alina ANDREI marketing manager Saaten-Union

Agricultura se confruntå cu marea provocare de a satisface nevoile securitå¡ii alimentare globale ¿i a devenit din ce în ce mai dependentå de lucrårile intensive ale solului, utilizarea pe scarå largå de îngrå¿åminte ¿i produse de protec¡ia plantelor, diversitatea în rota¡ie ¿i nu în ultimul rând apa.

Avem ca exemplu anii agricoli anteriori, în care ne-am confruntat cu seceta, ¿i este de a¿teptat în continuare ca rezerva de umiditate în anumite zone ale ¡årii så fie în deficit, ceea ce va avea un impact major asupra productivitå¡ii culturilor agricole ¿i implicit asupra profitabilitå¡ii fermelor agricole.

Compania Saaten-Union are o tradi¡ie de mai multe decenii ¿i în domeniul ameliorårii plantelor destinate culturilor verzi.

Prin tehnologii moderne, participå la dezvoltarea celor mai performante solu¡ii de producere a semin¡elor ¿i amestecurilor pentru culturi verzi de acoperire, sub brandul Viterra, lider pentru culturi de acoperire, asigurând calitå¡i superioare, conform standardelor în vigoare.

Este din ce în ce mai vizibil impactul negativ asupra solului ¿i productivitatea culturilor, ceea ce necesitå o gestionare proactivå a resurselor naturale.

¥n acest sens, începând cu 1 ianuarie 2023, Comisia Europeanå a implementat noua Politicå Agricolå Comunå, ce va direc¡iona un nivel mai ridicat de sprijin al veniturilor, cåtre cei care au cea mai mare nevoie de el.

Beneficiile multiple ale acestor culturi:

- Contribuie la re¡inerea unei cantitå¡i mai mari de apå în sol.

- ¥mbunåtå¡esc structura, textura ¿i fertilitatea solului prin cre¿terea materiei organice.

- Scot ¿i re¡in îngrå¿åmintele minerale din sol prin masa vegetativå, la nivelul solului.

- Reduc numårul de buruieni ¿i stopeazå dezvoltarea acestora.

- Dezvoltå asupra solului o protec¡ie biologicå.

- Cre¿te con¡inutul de humus al solului.

- Determinå cre¿terea numårului de organisme vii, utile solului, ca, de exemplu, râmele.

- Combat nematozii din sol.

Fermierii sunt încuraja¡i så stocheze carbonul în sol, så reducå emisiile de gaze cu efect de serå ¿i så se adapteze prin practici adecvate la gestionarea extensivå a på¿unilor, culturilor leguminoase ¿i a culturilor de acoperire.

¥n plus, culturile de acoperire verzi

sunt amintite ca normå de condi¡ionalitate pentru subven¡iile APIA, respectiv în Codul pentru bune condi¡ii agricole ¿i de mediu (GAEC).

¥n acest sens, în România, compania Saaten-Union vine în sprijinul fermierilor, comercializând amestecuri de semin¡e pentru culturile de acoperire. Acestea sunt de o calitate excep¡ionalå ¿i sunt ambalate în propor¡iile stabilite în cadrul fiecårui amestec în parte.

¥n portofoliul Saaten-Union gåsi¡i 7 variante de amestecuri pentru culturi de acoperire, în func¡ie de destina¡ia ¿i rota¡ia culturilor:

 Viterra MP (mu¿tar 71% + facelia 29%),

 Viterra MR (mu¿tar 58% + rapi¡å de primåvarå 42%),

 Viterra Avic (Ovåz 21 kg + måzåriche 9 kg),

 Viterra TOPGRÜN (secarå 60% + 40% rapi¡å furajerå) ,

 Viterra Trio Plus (facelia 50% + trifoi 36% + 14% hri¿cå),

 Viterra VITAL ECO (mu¿tar alb 85% + 15% ridiche de ulei) ¿i

 Viterra RAPID (avena strigose 49% + facelia 51%).

România

Hibrizii de porumb Soufflet Agro România

Alegerea hibridului potrivit este primul pas spre o culturå reu¿itå ¿i profitabilå. Având în vedere seceta care oricând ne poate amenin¡a, Doamne Fere¿te!, selectarea geneticii potrivite devine ¿i mai dificilå. ¥n ideea cå un agricultor încearcå îndeob¿te mai mul¡i hibrizi, de la mai multe companii de semin¡e, vå redåm mai jos recomandårile Soufflet Agro România pentru campania acestei primåveri.

extraordinar la irigat. MMB mare (360 g - 380 g). Toleran¡å foarte bunå la principalele boli. Excelent ritm de pierdere a apei pentru grupa sa de maturitate. Rezisten¡å bunå la cådere. Profil sanitar foarte bun. Stay green foarte bun.

DEVICE

Hibrid nou, pentru boabe (bob dentat), grupa 320 FAO. Este un produs de top, cu randament ridicat ¿i pierdere rapidå a apei din bob. Are un sistem radicular puternic ¿i toleran¡å ridicatå la secetå.

Profil fitosanitar excelent ce asigurå recolte calitative ¿i cantitative. Tolerant la principalele boli ale porumbului. Vigoare la råsårire foarte bunå. Stay green bun. Pierdere a apei din bob: foarte rapidå.

ISULEA

Hibrid pentru boabe (bob dentat), grupa 490 FAO. Poten¡ial de produc¡ie

Hibrid pentru boabe (bob dentat), grupa 360 FAO. Stabilitate ¿i adaptabilitate în toate zonele. Plantå de talie medie. Sistem radicular bine dezvoltat ¿i tulpinå puternicå. Excelentå valorificare a apei ¿i a nutrien¡ilor din sol. Poten¡ial de produc¡ie ridicat, cu o toleran¡å bunå în condi¡ii de stres. Ritm de pierdere rapidå a apei din bob la maturitate. Vigoare bunå la råsårire. Rezisten¡å foarte bunå la cådere. Profil sanitar excelent, cu rezisten¡å foarte bunå la boli. Pierdere rapidå a apei din bob.

Hibrid nou, pentru boabe (bob dentat), grupa 390 FAO. Genera¡ie nouå, poten¡ial sporit de produc¡ie. Toleran¡å bunå în toate condi¡iile. Acoperire rapidå a solului ce împiedicå îmburuienarea. Stay green excelent care demonstreazå rusticitatea hibridului.

Profil sanitar foarte bun, cu toleran¡å crescutå la boli (Ustilago ¿i Fusarium). Vigoare la råsårire foarte bunå. Rezisten¡å bunå la cådere. Pierdere rapidå a apei din bob.

Hibrid pentru boabe (bob dentat), grupa 430 FAO. E combina¡ia idealå între randament ¿i calitate. Vigoare bunå la råsårire. Produc¡ii ridicate ¿i stabile. Profil sanitar excelent. Aspect foarte plåcut, hibrid cu talie medie cu boabe de calitate ¿i ¿tiule¡i lungi.

Rezisten¡å la cådere foarte bunå. Profil sanitar foarte bun. Stay green bun. MMB: 360 g. Pierdere rapidå a apei din bob.

Sta¡iunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolå

Secuieni - Neam¡

ORGANIZEAZÅ CONCURS

începând cu 9 martie, ora 10:00

pentru ocuparea a 3 posturi de CERCETÅTOR ªTIINºIFIC GRAD CS

Rela¡ii privind condi¡iile de participare, bibliografia ¿i modalitatea de desfå¿urare se pot ob¡ine de la Biroul Resurse Umane, tel: 0233.745.136, 0743.212.964 www.scda.ro

CERINºE

• Cuno¿tin¡e tehnice în agriculturå;

• Bune abilitå¡i de comunicare ¿i de rela¡ionare;

• Experien¡å în vânzåri în agribusiness;

• Permis de conducere cat. B;

• Studii superioare la USAMV.

RESPONSABILITźI

 Realizarea planului de vânzare pe inputuri ¿i achizi¡ia de cereale;

 Îndeplinirea rolului de ambasador al rela¡iilor cu fermierii;

 Gestionarea procesului de consultan¡å agricolå ¿i recomandarea solu¡iilor potrivite pentru fermier, în colaborare cu echipa tehnicå;

 Oferirea de asisten¡å pre ¿i post vânzare fermierilor;

 Construirea unei bune rela¡ii cu fermierii prin oferirea suportului necesar în cre¿terea profitabilitå¡ii de ambele pår¡i.

BENEFICII

 Bonus lunar din vânzåri;

 Ma¿inå de serviciu;

 Plan de carierå pe 7 ani;

 Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;

 Asigurare medicalå;

 Tichete de maså.

RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

Cluj, Bra¿ov, Alba, Mure¿, Sibiu, Bihor, Arad, Cålåra¿i, Ialomi¡a, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava

CERINºE

• Experien¡å practicå în agriculturå de minim 3 ani;

• Pasiune ¿i dorin¡a de a contribui, prin cuno¿tin¡ele sale, la cre¿terea produc¡iei culturilor fermierilor;

• Cuno¿tin¡e solide despre produsele fitosanitare, semin¡e ¿i îngrå¿åminte;

• Dorin¡a de învå¡are ¿i dezvoltare continuå;

• Studii superioare la USAMV.

RESPONSABILITźI

 Consolidarea rela¡iei cu fermierul, oferirea de servicii de calitate ¿i ob¡inerea rezultatelor anticipate;

 Monitorizarea implementårii corecte a strategiei ¿i tehnologiilor propuse cåtre fermier;

 Gestionarea platformelor de testare, împreunå cu echipa tehnicå desemnatå;

 Implementarea cu succes a celor mai bune practici din industrie;

 Instruirea ¿i dezvoltarea cuno¿tin¡elor tehnice pentru echipa comercialå.

BENEFICII

 Bonus lunar din vânzårile echipei din care face parte;

 Ma¿inå de serviciu;

 Plan de carierå pe 7 ani;

 Program trimestrial de training ¿i suport în dezvoltare;

 Asigurare medicalå;

 Tichete de maså.

RELAºII SUPLIMENTARE LA: recrutare@soufflet.com Tel: 0759.039.939

Olt, Cluj, Bra¿ov, Bihor, Arad, Ialomi¡a, Bråila, Constan¡a, Bacåu, Vaslui, Ia¿i, Suceava

Tehnologia conteaz\> cum alegem corect fertilizantul starter microgranulat

Cu cât sus¡inerea culturii începe mai de timpuriu, cu atât este mai bine pentru produc¡iile viitoare de porumb, floareasoarelui, rapi¡å, cereale, sfeclå de zahår ¿i cartof. Din acest motiv, fertilizantul starter inovativ Microstar Care se aplicå încå de la semånat, ultralocalizat, oferind semin¡elor nutri¡ia necesarå înainte de germinare.

Microstar Care reprezintå o inova¡ie în rândul îngrå¿åmintelor microgranulate, datoritå celor douå tehnologii de ultimå genera¡ie (TPP ¿i Acrecio), ¿i se prezintå sub formå de granule fine ¿i uniforme (0,5 - 1 mm), cu un con¡inut optim de azot, fosfor, magneziu, sulf ¿i zinc.

Inova¡ia TPP (Tehnologia de Men¡inere a Fosforului) asigurå nutri¡ia plantelor în momente critice. Aceastå tehnologie spore¿te biodisponibilitatea fosforului, dar ¿i a altor elemente minerale, împiedicând formarea unor compu¿i insolubili prin reac¡ii la nivelul solului.

TPP include în propor¡ie de 43% un compus al fosforului (anhidridå fosforicå solubilå în apå P2O5), precum ¿i mai mul¡i acizi organici. Aceastå formulare oferå mai multe avantaje, cum sunt:

l Diminueazå posibilitatea ca fosforul så fie fixat în solu¡ia solului.

l Blocheazå indisponibilizarea acestuia de cåtre unele elemente cationice, cum sunt aluminiul ¿i fierul.

l Reduce reac¡iile dintre fosfor ¿i compu¿i ai calciului, care împiedicå plantele så absoarbå fosforul.

Inova¡ia Acrecio reprezintå o tehnologie de nivel înalt pentru sus¡inerea dezvoltårii radiculare, fiind un biostimulator ce spore¿te metabolismul rådåcinii, stimuleazå absorb¡ia de nutrien¡i ¿i accelereazå dezvoltarea radicularå.

Acrecio activeazå dezvoltarea rådå-

cinilor datoritå celor 4 substan¡e con¡inute: acid humic, L-triptofan, l-metioninå ¿i Acreciactiv (o moleculå cu rol de biostimulator, special creatå pentru dezvoltarea radicularå).

Aceastå tehno logie spore¿te atât dezvoltarea optimå a rådåcinilor, cât ¿i capacitatea plantelor de asimilare ¿i utilizare a nutrien¡ilor. De asemenea, un sistem radicular puternic ajutå plantele så fie viguroase, mai pu¡in afectate de condi¡iile de stres (secetå, salinitate, temperaturi scåzute etc.)

Mod de aplicare

Doza recomandatå variazå între 20 - 25 kg/ha la porumb ¿i floareasoarelui, 20 - 30 kg/ha la cereale ¿i rapi¡å ¿i între 30 - 40 kg/ha la cartof ¿i sfeclå de zahår.

Aplicarea se realizeazå cu microgranulatorul,la semånat, într-o singurå trecere, direct în brazdå. Datoritå agen¡ilor chimici, nu råmân reziduuri de praf, evitându-se astfel riscul blocårii utilajelor. Microstar Care con¡ine agen¡i anti-aglomerare, ce asigurå stocarea sigurå în ambalajul original de 300 kg, cu men¡inerea calitå¡ii produsului.

Importan¡a nutri¡iei ultralocalizate Mobilitatea scåzutå a fosforului face ca aplicarea sa så fie eficientå doar la distan¡e foarte mici fa¡å de rådåcinile aflate în stadii incipiente de dezvoltare, adicå la mai pu¡in de 2 mm, condi¡ie pe care pu¡ine dintre produsele tradi¡ionale o îndeplinesc. Spre deosebire de acestea, microgranulele Microstar Care , care se încorporeazå la semånat cu ajutorul microgranulatorului, asigurå o distribu ¡ie optimå a îngrå¿åmântului în brazdå ¿i o localizare preciså, cu multiple puncte de contact ale produsului cu semin¡ele. Distan¡a reduså dintre semin¡e ¿i granule permite absorb¡ia rapidå a nutrien¡ilor de cåtre rådåcinile în dezvoltare. Drept urmare, absorb¡ia fosforului este facilå, de aceea produsul are eficacitate foarte ridicatå (95% - 100%).

Produsul are proprietå¡i umectante ¿i se dizolvå rapid în apå, astfel, compu¿ii sunt rapid absorbi¡i ¿i asimila¡i de cåtre rådåcini sau de semin¡e. Microstar Care ajutå germina¡ia uniformå ¿i rapidå, oferind plantelor elemente minerale în propor¡ii echilibrate.

Traversând o criz\ f\r\ solu]ii

“În lunile iulie - august 2022, to¡i distribuitorii, agen¡ii de vânzåri ¿i firmele strigau în gura mare «lua¡i îngrå¿åminte cå nu vor mai fi!» acuzå Alin Cosmincescu, producåtor de cereale din Timi¿, care lucreazå 1.400 ha.

Dupå el, traderii ¿i firmele de inputuri au creat o spaimå ca fermierii så cumpere tot ce le-a ie¿it în fa¡å. Asta, spune Cosmincescu, a fost valabil nu numai pentru îngrå¿åminte, ci ¿i pentru motorinå ¿i toate inputurile din agriculturå.

Atunci, în toatå ¡ara, deci ¿i în Timi¿, pre¡urile la fertilizan¡i au explodat de la 1.800 de lei la 4.000 - 4.800 lei tona.

Mai mult, pentru complexul NP, azotfosfor 18 - 46, Alin Cosmincescu spune cå a plåtit 6.300 lei tona cu tot cu TVA, iar acum se uitå cå a mai scåzut ¿i a ajuns la 5.000 de lei. ªi ureea a scåzut, la 2.900 lei tona.

Când a cumpårat ureea, în luna septembrie 2022, cu 4.700 lei tona plus TVA, Cosmincescu credea cå face un gest chibzuit, cå î¿i securizeazå o cantitate în fa¡a pre¡urilor care vor mai cre¿te.

“A fost mai scumpå de peste 3 ori fa¡å de un an normal de dinainte de crizå. Dacå îngrå¿åmintele reprezintau 15 - 20% din toate investi¡iile într-o fermå, acum au ajuns la mai bine de 60%. În aceste condi¡ii, cum poate så mai reziste un fermier”, spune fermierul timi¿ean.

“De unde så mai scazi când pre¡ul

energiei este la cotå maximå? Scumpirea la inputuri, hai så zic, se justificå din cauza energiei. Salariile trebuie securizate, så nu zic cå ¿i acestea trebuie majorate, fiindcå ¿i angajatul trebuie så tråiascå”, este de pårere Cosmincescu.

Cu aceastå povarå în spate, a îngrå¿åmintelor cumpårate anul trecut la pre¡uri mari, Alin Cosmincescu se uitå cå pia¡a cerealelor este blocatå ¿i ei nu mai î¿i permite så vândå nimic, în luna februarie 2023, deoarece pre¡urile oferite de traderi au scåzut foarte mult.

Nu este singurul în situa¡ia asta, care se uitå cå riscå så råmânå fårå lichiditå¡i. ªi Ioan Georgiuveanu, agricultor din Lugoj, care de¡ine 500 de ha, pe care cultivå grâu, orz, porumb ¿i rapi¡å, crede cå s-a fåcut ¿i se face multå speculå.

“Acest blocaj a apårut din cauza faptului cå existå o cantitate foarte mare de cereale ieftine provenite din Ucraina. To¡i preferå cerealele lor, de¿i existå un pericol crescut ca så fie de proastå calitate sau chiar tratate cu substan¡e interzise în Uniunea Europeanå. Eu fac ce fac to¡i fermierii: a¿tept, dar nu e bine, cå apare riscul ca pre¡urile så scadå ¿i mai mult, iar atunci va fi ¿i mai grav. Nu pot nici så îmi iau îngrå¿åminte”.

Cei doi observå, tot ca pe un semnal

de alarmare, cå 70% dintre fabricile de fertilizan¡i din Europa sunt închise.

“Am ajuns så cumpåråm îngrå¿åminte din ¡åri ter¡e, mai ales provenind din Rusia. Asta nu pot så o în¡eleg”, spune Cosmincescu.

¥¿i tot face calculul cât poate så reducå dozele, fiindcå nu are cum så sus¡inå pre¡ul la inputuri, având în vedere dårile la stat ¿i arendele de plåtit.

“Prin urmare, apare riscul ca så nu te mai po¡i raporta la un profit net asigurat, fiindcå acest calcul trebuie så porneascå invers fa¡å de ceea ce ¿tiai. Calculul trebuie fåcut cu ce produc¡ie minimå î¡i po¡i asuma în varå!”

De aceea, Alin Cosmincescu spune cå va reduce dozele la fertilizan¡i cu cel pu¡in 25%, a¿a cum vor proceda foarte mul¡i colegi de-ai lui, asumându-¿i så ob¡inå produc¡ii mai mici. Asta înså, crede el, va adânci concuren¡a neloialå cu fermierii din ¡årile puternic dezvoltate ale Uniunii Europene.

“Nu po¡i så zici cå fermierul român este capitalizat, atât timp cât el are în derulare un proiect sau chiar douå-trei ¿i are utilaje luate în leasing. El a ajuns pur ¿i simplu un simplu plåtitor al dårilor cåtre stat ¿i cåtre firmele de inputuri.

Gheorghe MIRON

F

C U LT U R I V E G E TA L E

Fermierul trebuie så î¿i plåteascå toate obliga¡iile, altfel va fi obligat, dar fa¡å de fermier nimeni nu e obligat cu nimic, nici statul, nici oricine altcineva. Am putea spune cå el nu mai e fermier, ci plåtitor de taxe, impozite ¿i de inputuri”, este concluzia lui Cosmincescu.

O solu¡ie ca un du¿ rece

Alin Cosmincescu a ajuns la un scenariu în care, crede el, lucrurile se pot corecta. Nu este un scenariu u¿or, dar...

“Din punctul meu de vedere, într-un mod loial pentru toatå Uniunea Europeanå, cel mai bine ar fi så fie excluse

În luna februarie, tona de grâu se vindea în Timi¿ cu 230 euro.

Pre¡ul nemul¡ume¿te agricultorii, de¿i un neavizat ar putea compara cå, înainte de a începe råzboiul, tona de grâu se vindea cu 130 - 160 de euro.

subven¡iile.

S-a mai vehiculat aceastå solu¡ie, dar nu ascultå nimeni. Dupå mine, aceste subven¡ii reprezintå un control bine aplicat asupra fermierilor”, crede Cosmincescu.

Fårå subven¡ii, spune el, poten¡ialul agricol al României s-ar descåtu¿a, s-ar transforma într-un poten¡ial economic.

“Fac diferen¡a aici între poten¡ialul agricol, cât putem noi produce, ¿i poten¡ialul economic, cât putem realiza, dacå vre¡i, tot pentru firmele multina¡ionale care exportå ¿i vehiculeazå aceste cereale provenite din agricultura româneascå.

Sunt patru - cinci jucåtori în portul

ai vândut cu 160 euro înainte, nu e un pre¡ foarte bun la 230, cât este acum, sau vrei 400?

Dar cine poate så dea 400 de euro pe o tonå de grâu. Fermierii trebuie så revinå cu picioarele pe påmânt ¿i så accepte un pre¡ realist. Eu cred cå acest nivel este foarte bun ¿i pe må sura a¿teptårilor, numai cå producåtorii încå nu vor så vândå. Iar aceastå încåpå¡ânare duce la blocaj, deci unii vor intra în faliment”, crede Georgiu veanu.

Constan¡a care speculeazå pia¡a cerealelor, inclusiv cu culoarele din Ucraina ¿i marfurile ruse¿ti prin Ucraina ¿i aduse în România.

Aici putem include ¿i organismele modificate genetic, interzise pe teritoriul Uniunii Europene. Noi nu le putem cultiva, dar ei, ru¿ii, ucrainienii, le ¿i exportå fårå nicio problemå, doar pentru un cuvânt care se nume¿te solidaritate. Am înteles, suntem solidari cu ucrainenii ¿i cu cine dori¡i, dar pentru asta nu trebuie så înådu¿im economia româneascå ¿i så îl strivim pe fermierul român”, a mai conchis Alin Cosmincescu.

aceea¿i calitate cu cea impuså producåtorilor europeni.

Dar dacå dacå statul român nu va lua måsuri så limiteze importul din Ucraina, så impunå cumva o taxå de 50 de euro, chiar 100 euro pe tonå, ca så mai echilibreze situa¡ie, cum se va termina pentru agricultorii români aceastå crizå?”

Apoi, pia¡a, lumea întreagå, a trecut printr-un moemnt emo¡ional, când se vântura ideea cå nici Ucraina, nici Rusia nu vor mai exporta nimic ¿i nu vor mai fi cereale pe pia¡å. A¿a s-a ajuns ca tona de grâu så coste 400 de euro, anul trecut.

Ioan Georgiuveanu (500 ha lângå Lugoj) face calculul cu creionul, cu aten¡ie.

“Totul s-a scumpit acum ¿i nu mai po¡i så produci o tonå de grâu cu 100 de euro. ªi to¡i fermierii care au råmas cu produc¡ia blocatå în magazie viseazå cå marfa se va scumpi ¿i vor reu¿i så vândå la pre¡uri mari.

Dupå pårerea mea, nu va fi o majorare mai mult de 30% fa¡å de pre¡ul care a existat înainte de råzboi. Dacå

Ca tot românul patriot, ¿i el este într-un fel revoltat cå to¡i cumpåråtorii preferå cereale de Ucraina, care sunt mai ieftine. Dar recunoa¿te cå nici nu vede solu¡ii clare în acest sens.

“Cine poate så oblige traderii mari ¿i mici så cumpere marfa producåtorilor locali, decât så aleagå cereale venite din Ucraina, mai ieftine?

Sigur cå în toatå aceastå situa¡ie conteazå ¿i cantitå¡ile enorme intrate în ¡arå fårå niciun control ¿i fårå nicio taxå. Sigur cå este frustrant ca agricultor så vezi cå intrå fårå probleme cereale ucrainene care nu au

Acum, Georgiuveanu sperå cå în douå luni pia¡a cerealelor î¿i va relua mersul firesc. Deoarece, spune el, nimeni nu va rezista mult timp în aceastå situa¡ie. Fermierii au nevoie de bani så înceapå campania de primåvarå ¿i nu pot så a¿tepte la nesfâr¿it.

Gheorghe MIRON

Xilon cu formulare patentat\. Noi beneficii pentru cultura de porumb

Schimbårile climatice

¿i unele practici agricole, cum este monocultura, au avut drept efect intensificarea atacurilor de Fusarium spp., unul dintre cei mai temu¡i patogeni care afecteazå între 25 ¿i 50% dintre produc¡iile anuale de porumb la nivel global, prin contaminarea recoltelor cu micotoxine.

Fungicidul biologic Xilon, o inova¡ie care are la bazå ciuperca Trichoderma asperellum, este omologat ca produs de protec¡ie a plantelor, cu patru meca nisme de ac¡iune împotriva patogenilor, fårå risc de apari¡ie a rezisten¡ei, ¿i, în plus, cu efect demonstrat privind redu cerea nivelului de micotoxine. Mai mult, Comitetul de ac¡iune pentru rezisten¡a la fungicide (FRAC) a decis încadrarea produsului într-o claså separatå la categoria sa.

Formulare îmbunåtå¡itå pentru ac¡iune antifungicå mai puternicå

Noua tehnologie pentru optimizarea procesului de activare a organismelor biologice din compozi¡ia produsului este nucleul nutritiv de sucrozå.

Pe scurt, acesta ac¡ioneazå ca un catalizator pentru T. asperellum, prezentå în concentra¡ie ridicatå în Xilon, 1x107 unitå¡i formatoare de colonii per gram (CFU/g). Ciuperca, trezitå la via¡å de umiditatea din sol, consumå nucleul

nu tritiv, dupå care manifestå o dezvoltare foarte rapidå, iar procesul de creare a micorizelor va fi mai sigur ¿i mai energic. Drept urmare, aceastå nouå tehnologie are efect “booster”, de accelerare a colonizårii rizosferei, în urma cåreia Xilon sus¡ine sånåtatea culturii, mobilizeazå nutrien¡ii din sol, cre¿te capacitatea radicularå de explorare a apei ¿i elementelor utile din sol.

Trichoderma vs Fusarium.

O luptå în care Xilon câ¿tigå

Micotoxinele reprezintå un metabolit produs de Fusarium, atât în timpul dezvoltårii, cât ¿i a depozitårii. Infec¡ia cu Fusarium afecteazå porumbul, cerealele (în general), cu impact negativ în calitatea recoltei: consumate de animale sau de oameni, aceste substan¡e sunt periculoase pentru sånåtate, cu efecte acute sau cronice.

Existå mai multe tipuri de toxine secretate de Fusarium, dintre care amintim: deoxinivalenol, nivalenol, zearalenonå, T-2 toxinå ¿i fumonisinå B1.

Trichoderma asperellum are capacitatea de a lupta împotriva fungilor dåunåtori, printre care ¿i Fusarium, atât prin

Modul triplu de ac¡iune al Xilon

1. La nivelul solului, unde modificå pH-ul ¿i solubilizeazå anumi¡i nutrien¡i, cum sunt compu¿ii fosforului ¿i fie rul. Aceastå calitate este foarte importantå mai ales în perioadele de dupå råsårire, când slaba dezvoltare a rådåcinii ¿i condi¡iile climatice nefavorabile pot împiedica planta så se dezvolte corespunzåtor. În aceastå situa¡ie, prezen¡a ciupercii în sol ajutå planta så se aprovizioneze la nivelul cerut de ritmul de cre¿tere al momentului.

2. La nivelul plantei: odatå creatå micoriza, aceasta lucreazå ca o prelungire a plantei. Practic, planta devine capabilå så exploreze un volum mai mare de sol, asigurând astfel o nutri¡ie adecvatå, chiar ¿i în condi¡iile în care precipita¡iile sunt insuficiente.

3. La nivelul solei: plantele sunt mai sånåtoase, mai rezistente ¿i mai productive. Efectul asupra sistemului imunitar pe care îl are Trichoderma înseamnå ¿i o capacitate crescutå a plantelor de a rezista la atacul patogenilor ¿i de a continua fotosinteza la un nivel ridicat.

mijloace fizice – creând o barierå împotriva acestora – , dar ¿i prin mijloace chimice, enzime ce afecteazå stabilitatea pere¡ilor celulari ai patogenilor, dezvoltarea, viabilitatea sclero¡ilor, dar ¿i substan¡ele secretate. Spre exemplu, fenolii secreta¡i de Trichoderma asperellum reduc puternic sinteza de micotoxine. Drept urmare, prezen¡a ciupercilor dåunåtoare are un impact redus în evolu¡ia culturii de porumb ¿i în calitatea recoltei.

Testårile GEP au eviden¡iat capacitatea Xilon de a reduce cantitå¡ile de micotoxine produse de Fusarium spp. ¿i de a influen¡a pozitiv capacitatea de produc¡ie a culturii.

Tot în baza rezultatelor din loturi experimentale, a reie¿it cå nivelul micotoxinelor DON asociate Fusarium spp. a scåzut semnificativ, comparativ cu cel din loturile tratate cu fungicid conven¡ional. Existå înregistråri privind valori diminuate ale micotoxinei zearalenonå (ZEA) ¿i este în curs de studiu ac¡iunea Xilon asupra celorlalte micotoxine asociate patogenului, respectiv Fuminosin ¿i Nivalenol.

Aplicare facilå, beneficii pentru fermieri

Produsul are un rol benefic asupra solului, prin accelerarea descompunerii materiei organice ¿i eliberarea nutrien¡ilor minerali. XILON se aplicå o singurå datå, la semånat, prin încoporare cu microgranulatorul sau prin pulverizare cu MET-ul, urmatå de încorporare superficialå. Prezintå flexibilitate în aplicare,

avantaj esen¡ial în cazul primåverilor ploioase, ¿i poate înlocui un tratament fungicid ulterior, ajutând la eficientizarea costurilor cu tehnologia aplicatå. Doza este de 10 kg/ha, adicå o unitate de produs este suficientå pentru tratamentul unui hectar.

Recoltă de porumb infectată cu Fusarium spp.

Fertilizarea cu Wuxal Sulphur [i Wuxal Boron

Calitatea fertilizan¡ilor foliari din gama Wuxal este deja recunoscutå, produsele fiind concepute pentru a oferi elementele necesare culturilor, în cantitå¡i echilibrate ¿i sigure.

Formularea produselor Wuxal creeazå condi¡ii chimice favorabile unui grad ridicat de absorb¡ie (datoritå agen¡ilor de tamponare care asigurå un nivel potrivit al pH-ului) ¿i sus¡in reactivarea depozitelor uscate de pe frunzå cu ajutorul picåturilor de precipita¡ii sau rouå.

potrivit în condi¡ii de stres ¿i la productivitate scåzutå. De aceea, aplicarea acestui mix nutri¡ional poate preveni apari¡ia eventualelor deficien¡e ¿i poate constitui o asigurare în plus pentru succesul sezonului.

Borul este un element imobil, ce este translocat cu greutate în plantå. Prin tre semnele deficien¡ei de bor, amintim cloroza ¿i deformarea frunzelor, distrugerea apexului terminal al tulpinii principale ¿i apari¡ia låstarilor secundari, precum ¿i frunzele de culoare violacee.

având un beneficiu semnificativ local, ace¿ti nutrien¡i fiind mai dificil de asimilat din sol.

Înacest sens, aplicarea mixului Wuxal Boron Plus ¿i Wuxal Sulphur poate îndeplini câteva obiective importante pentru fermierii cultivatori de rapi¡å:

Aprovizionarea cu microelemente ¿i evitarea deficien¡elor

Deficien¡ele de nutrien¡i, în special de bor ¿i de sulf, pot conduce la încetinirea cre¿terii, la un comportament ne-

Sulful este un element mobil, care poate fi translocat u¿or de cåtre plante. Dacå deficien¡ele se produc în timpul înfloririi, se observå modificarea aspectului florilor ¿i petalelor, precum ¿i plante cu cre¿tere încetinitå.

De asemenea, plantele cu deficit de sulf sunt mai afectate de diversele tipuri de stres. Printre semnele deficien¡ei de sulf la rapi¡å se remarcå înflorirea reduså ¿i cloroza frunzelor tinere, care în timp capåtå o culoare vine¡ie.

Fertilizarea foliarå este eficientå ¿i în cazul elementelor imobile, cum este borul, dar ¿i a celor mobile, cum este sulful. Totu¿i, efectul fertilizårii foliare este mai evident în cazul elementelor minerale imobile, fertilizan¡ii foliari

Fertilitate ¿i legare intense, pentru productivitate ridicatå Borul este un element direct legat de cre¿terea tubului polenic ¿i germinarea polenului. Acest element sus¡ine, în general, productivitatea, fiind implicat în procesele de fecundare ¿i legare. De asemenea, produc¡iile bogate sunt imposibil de ob¡inut în cazul insuficientei aprovizionåri cu sulf, deoarece caren¡ele în acest element pot conduce la scåderea numårului de ramifica¡ii, al silicvelor ¿i al MMB - ului.

O produc¡ie calitativå înseamnå cre¿terea cantitå¡ii de ulei În ultima perioadå, biocombustibilii ¿i sursele de energie regenerabile prezintå un interes tot mai crescut. De aceea, pentru fermierii interesa¡i så ob¡inå o cantitate de ulei cât mai mare, nutri¡ia corectå a culturilor de rapi¡å este un aspect important, pentru cå cele douå procese sunt strâns corelate.

Cercetårile aratå cå nutri¡ia cu azot ¿i

Plus Ÿ performan]a culturii de rapi]\

Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron

Plus - surse nutri¡ionale de calitate

Pentru o fertilizare foliarå de succes, produsele utilizate trebuie så fie de foarte bunå calitate, de aceea vå recomandåm mixul format din Wuxal Sulphur ¿i Wuxal Boron Plus

Deficien]\ de bor la rapi]\ (frunz\)

Foto> alamy.com

Aprovizionare corect\ cu sulf (stânga) versus caren]\ de sulf (dreapta)

Foto> alamy.com

Desigur, cantitatea de ulei este legatå de productivitatea generalå a culturii: plantele sånåtoase, bine aprovizionate cu bor ¿i sulf, vor avea un numår mai mare de silicve ¿i de boabe în silicvå, ceea ce va face ca produc¡ia de ulei totalå så fie mai mare.

Deficien]\ de bor la rapi]\ (tulpin\)

Foto> Adobe Stock Photos

bor influen¡eazå cantitatea de ulei pe care o vor con¡ine semin¡ele. Conform studiilor, aplicarea unor cantitå¡i de bor, alåturi de azot ¿i sulf, conduce la o cre¿tere a con¡inutului de ulei cu aproximativ 4%.

De asemenea, cantitatea de ulei depinde de intensitatea fotosintezei, care, la rândul såu, este influen¡atå de cantitatea de sulf disponibilå. Fotosinteza depinde de sånåtatea frunzelor, ce poate fi mai u¿or de men¡inut în cazul unei nutri¡ii complexe ¿i corecte, cum este cea oferitå de mixul Wuxal Boron Plus ¿i Wuxal Sulphur

Principalele beneficii ale mixului

WUXAL Sulphur + WUXAL Boron Plus la cultura de rapi¡å

WUXAL Sulphur:

l Oferå necesarul de sulf, dar ¿i azot ¿i micronutrien¡i, pentru o nutri¡ie variatå ¿i echilibratå a culturii de rapi¡å;

l Stimuleazå absorb¡ia azotului, contribuie la ob¡inerea unor plante mai viguroase ¿i la emisia unui numår mai mare de ramifica¡ii ¿i silicve, având drept rezultat productivitate crescutå;

l Ajutå cultura de rapi¡å (dar ¿i alte culturi de toamnå, mai predispuse la caren¡e de sulf), så facå fa¡å mai u¿or perioadelor cu temperaturi scåzute.

WUXAL Boron Plus:

l Oferå culturii de rapi¡å o formå de bor foarte u¿or accesibilå, cu absorb¡ie 100%, surså provenind din acid boric;

l Ajutå plantele så depå¿eascå perioadele cu temperaturi scåzute (iarnå, ger), prin stimularea acumulårii de zaharuri;

l Influen¡eazå dezvoltarea radicularå ¿i corecteazå caren¡ele de bor, care ar putea afecta serios produc¡iile.

Wuxal Sulphurasigurå aprovizionarea excelentå a culturii de rapi¡å cu sulf. Produsul con¡ine sulf lichid, din trioxid de sulf SO3

Care sunt principalele beneficii?

l Este o formå de sulf total solubil în apå, foarte u¿or de asimilat.

l Produsul nu con¡ine sulf elementar, ce nu poate fi absorbit de cåtre plantå.

l Prezintå fereastrå de aplicare mai mare, deoarece disponibilitatea SO3 nu depinde de temperaturå, umiditate sau perioadå de descompunere.

l Nu afecteazå calitatea solului, adicå nu contribuie la acidifierea acestuia, ca alte forme de sulf.

Wuxal Boron Plusse diferen¡iazå de alte formulåri ale borului prin faptul cå are acid boric ca surså de bor, fiind una dintre pu¡inele surse din pia¡å cu aceastå formulare.

Avantajele?

l Acidul boric este recunoscut cå este cea mai bunå surså de bor pentru fertilizarea foliarå, deoarece acest compus poate fi complet absorbit, fiind 100% disponibil plantelor.

l Microelementele aflate într-un compus al acidului boric sunt mai u¿or asimilate de cåtre plantele de rapi¡å, deoarece påtrund mai rapid prin cuticula frunzei, comparativ cu cele din produsele pe bazå de carbona¡i sau sulfa¡i.

Un exemplu concludent este bor-etanolamina,mult mai greu de procesat de cåtre plante ¿i într-o concentra¡ie mult mai micå.

VIA [iLIVADA

Syngenta propune noi solu]ii pentru viticultur\

Edi¡ia anualå a Forumului Na¡ional pentru Viticulturå Syngenta s-a desfå¿urat la Bra¿ov, în prezen¡a a peste 200 de fermieri ¿i tehnologi din domeniu. Au fost abordate toate temele curente de interes, culminând cu solu¡iile cele mai noi pentru combaterea bolilor ¿i dåunåtorilor problemå.

manei cu produsele Coprantol Duo, PergadoF, Universalis ¿i mai ales noutatea Orondis Ultra . Produsul este prezent de doi ani în pia¡å, înså doar anul acesta va fi lansat în varianta ready mix.

Simon Arnšek, director tehnic fungicide Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu, a descris Orondis Ultraca fiind un amestec de douå substan¡e active din grupe chimice diferite: oxatiopiprolin (grupa 49) ¿i mandipropamid (grupa 40). Acest amestec îi conferå mai multe calitå¡i, începând cu un nou mod de ac¡iune.

În prezent, observå speciali¿tii Syngenta, fungii au devenit rezisten¡i inclusiv la grupa de molecule SDHI, dupå ce, începând cu anii 1960-1970, au cåzut, pe rând, fenilamidele, apoi triazolii ¿i strobilurinele.

Cam la fiecare 10 ani apare rezisten¡a la un grup de produse ¿i tot la 10 ani trebuie så aparå grupe noi. Înså timpul nu mai e de partea noastrå, mai ales de când Bruxelles-ul interzice produsele de protec¡ie pe bandå rulantå.

Syngenta ocupå prima pozi¡ie în industria globalå de protec¡ie a plantelor, cu prezen¡å în peste 100 de ¡åri ¿i având peste 30.000 de angaja¡i, precum ¿i un buget de cercetare de aproape 1,5 miliarde de dolari anual, a punctat Iulia Nicola, director de marketing regiunea Mårii Negre.

Dacå în 2004 Syngenta avea doar un singur reprezentant pentru fiecare regiune a ¡årii, în prezent a ajuns la 7-8 reprezentan¡i, dintre care unul pentru viticulturå, spune Emil Nedelcu, director de vânzåri.

Iulian Zafiu, director vânzåri culturi horticole, a anun¡at cå Syngenta poate asigura un tratament complet la vi¡a-devie. El avertizeazå cå, dupå manå, fåinare ¿i putregai cenu¿iu, încå o boalå s-a instalat în culturå: putregaiul negru. Pentru combaterea acestuia solu¡iilesunt Dynali, Topas, Coprantol Duo. Accentul a fost pus pe combaterea

Esen¡ialå este înså rezisten¡a uluitoare la spålare. La ¿ase ore de la aplicare, 40% din substan¡a activå este deja în plantå, iar 20% în stratul de cearå. Mai mult, în testele de laborator, la o orå de la aplicare s-au sprayat echivalentul a 200 de l/mp. Chiar ¿i în aceste condi¡ii, 50% din substan¡ele active tot au ajuns în plantå, iar eficacitatea sa påstrat la un nivel ridicat.

Eficacitatea nu este doar imediatå, ci ¿i îndelungatå. În 10 teste fåcute în Europa, produsul a ie¿it pe primul loc. Orondis Ultra a dat rezultate mult superioare produselor concurente, atât pe frunze, cât ¿i pe ciorchini, unde eficacitatea sa e aproape totalå.

Produsul este ¿i sistemic. Aplicarea pe partea ventralå a frunzei asigurå protec¡ie ¿i pe partea dorsalå, având transmise translaminarå ¿i acropetalå.

Astfel, se protejeazå 90% ¿i cre¿terile noi. Agentul patogen Plasmopara este controlat în toate fazele sale.

Pentru întârzierea apari¡iei rezisten¡ei (care se va instala, inevitabil, la un moment dat), se recomandå:

- evitarea utilizårii unui singur produs;

- alter narea grupelor de molecule ¿i folosirea celei mai puternice când presiunea de boli este mai ridicatå;

- limitarea numårului de tratamente/sezon;

- respectarea strictå a indica¡iilor de pe etichetå;

- evitarea tratamentelor eradicative, prin preven¡ie;

- gestionarea integratå a bolilor prin evitarea plantårii viei în loca¡ii cu o presiune ridicatå a bolilor, prec um våile închise, fårå vânt care så împrå¿ tie sporii, plantarea varietå¡ilor mai rezistente, utilizarea agen¡ilor biologici de control a fungilor, måsuri agrotehnice precum tåierea frunzelor, care aereazå spa¡iul din jurul ciorchinilor.

Akos Forrai (foto), manager insecticide Europa, Africa ¿i Orientul Mijlociu, a început prin a vorbi tot despre... boli. Mai exact, despre fitoplasmoze. Fiindcå acestea sunt letale pentru vi¡a-de-vie, iar insectele, în spe¡å cicadele, sunt vectorii lor de råspândire.

Fitoplasmoza aurie a vi¡ei-de-vie (Flavescensce dorée) poate fi confundatå cu îngålbeniri ale frunzelor cauzate de caren¡e, precum cea de fier sau de magneziu. Înså determinarea exactå ¿i imediatå a bolii ¿i carantinarea plantei este vitalå pentru soarta întregii planta¡ii, fiindcå råspândirea patogenului este fulminantå - în câ¡iva ani via poate fi pierdutå.

În cazul flavescen¡ei, frunza poate avea ¿i culori ro¿iatice, se strânge prin curbare spre interior, cåpåtând o formå triunghiularå, ¿i se usucå mai rapid, de¿i picå mai târziu. Låstarii nu acumuleazå zahår ¿i nu lignificå, maturi zarea lor este întârziatå ¿i cre¿te riscul de înghe¡, internodurile sunt tot mai scurte, capåtå o formå de zigzag ¿i se închid la culoare.

Se pot observa simptome pe flori

¿i, ulterior, pe struguri. De regulå, florile sunt avortate, iar dacå totu¿i ciorchi nele se leagå, boabele se zbârcesc ¿i se usucå. Gustul lor va fi oribil.

Dacå plantele afectate nu sunt carantinate, întreaga planta¡ie va fi distruså în câ¡iva ani. Nu se poate face nimic împotriva bolii, odatå ce sa instalat. O tåiere adâncå, la 20 cm, poate întârzia sfâr¿itul plantei, dar nu îl poate împiedica.

Calea mai simplå de combatere a bolii este controlul vectorilor de råspândire. Cel mai important vector este cicada americanå a flavescen¡ei aurii (Scaphoideus titanus). Este o insectå monofagå, cu o singurå genera¡ie anual.

Cicada japonezå sau cicada mozaic, specie polifagå, a fost semnalatå în Italia ¿i de acolo este de a¿teptat så se råspândeascå pe întregul continent. E ¿i ea vector pentru flavescen¡a aurie. Hyalesthes obsoletus , altå cicadå polifagå, e vector pentru Bois noir, tot o

Robert VERESS

Dåunåtorii din vi¡a-de-vie ¿i infec¡iile pe care le råspândesc

Marius Dr\goi, CP Marketing Manager Veg & Spec România and Moldova

boalå de carantinå.

Existå un program de combatere a acestor trei cicade, realizat de Uni versitatea din Padova, Italia. Momentan, nu este omologat în România, fiindcå, tot momentan, aceste trei cicade nu le dau viticultorilor români acelea¿i båtåi de cap ca celor italieni. Înså e doar o chestiune de timp.

Programul prevede controlul larvelor cu tau-fluvalinat, aplicat, de regulå, în a doua decadå a lunii mai sau când apare dåunåtorul în capcanele lipicioase.

Adul¡ii se combat cu insecticid de contact, Karate Zeon fiind produsul recomandat. Se aplicå de douå ori, fiindcå adul¡ii sunt activi pânå în septembrie. Sa introdus în schema de tratament ¿i Bion, un activator al mecanismelor de autoapårare ale plantei, produs înregistrat în regim de urgen¡å în Italia. Cercetåtorii italieni au ajuns ¿i la o concluzie surprinzåtoare: în viile unde este utilizat azoxistrobin pentru controlul bo-

lilor, popula¡ia de cicade s-a înjumåtå¡it. Legåtura de cauzalitate încå nu a fost determinatå.

Akos Forrai a vorbit ¿i despre Lobesia botrana (molia vi¡ei-de-vie), lepidoptera deocamdatå cea mai problematicå în planta¡iile viticole din România.

Înainte de schimbårile climatice existaudoar douå genera¡ii ale acestei insecte, clar diferen¡iate. În prezent s-a ajuns chiar la patru genera¡ii. Combaterea ultimelor douå genera¡ii, respectiv înainte de recoltare, este dificilå, fiind necesar un produs cu o remanen¡å foarte reduså.

În primele stadii, Lobesia atacå inflorescen¡ele. Genera¡iile a doua ¿i a treia atacå boabele ¿i provoacå pagube uria¿e, inclusiv prin deschiderea atacului de Botrytis cinerea (putregai cenu¿iu). Larva de Lobesia se hråne¿te cu Botrytis, iar acest fapt cre¿te fecunditatea femelelor.

Syngenta are în portofoliu trei pro-

duse cu un spectru larg de combatere, acoperind toate stadiile de dezvoltare ale insectelor: Karate Zeon, Affirm ¿i noul Voliam

Voliam ¿i Affirm au efect ovo-larvicid, Karate Zeon combate adul¡ii. Affirm are un profil rezidual foarte bun, fapt care permite aplicare pânå în stadiile cele mai avansate ale culturii, pentru controlul celei de-a treia genera¡ii.

Molecula din Voliam este o diamidå. Are un efect foarte rapid, fapt foarte important, fiindcå larvele încep så se hråneascå ¿i så provoace deci pagube imediat dupå eclozare. Se recomandå aplicarea sa pentru combaterea primelor douå genera¡ii de Lobesia.

Platforma “To¡i pentru vin”

76 de crame s-au înscris, pânå acum, în platforma “To¡i pentru vin”, ini¡iatå de Syngenta. Vinurile se pot lista gratuit în platformå.

Trap View, re¡eaua de capcane digitale Syngenta

Andreea Caimac (foto), marketing lead culturi horticole Europa de Sud-Est, a prezentat Trap View, noul proiect Syngenta. Acesta constå într-o re¡ea de capcane digitale ce se pot monta în culturile viticole ¿i nu numai. Capcanele sunt cu feromoni, ca ¿i cele clasice, dar integrate într-un sistem digital, astfel cå se pot oferi informa¡ii în timp real despre speciile de insecte prinse, numårul lor, predic¡ii ale curbei de zbor.

Toate aceste informa¡ii se acceseazå de oriunde ¿i oricând, prin intermediul unei aplica¡ii. Dar se genereazå ¿i rapoarte zilnice detaliate, ce pot fi primite prin e-mail.

La 100 de ha suprafa¡å planå se monteazå trei capcane, iar pe deal cinci capcane.

Anul trecut, sistemul a fost testat cu succes ¿i în România, pentru monitorizarea curbelor de zbor ale Lobesiei botrana, în douå loca¡ii, Grebånu ¿i Tohani.

Cum st\ agricultura Poloniei la tura]ie maxim\

Interviu cu ambasadorul Republicii Polone, Maciej Lang

Care sunt principalele måsuri pe care le ia Polonia pentru a asigura consumul de produse agroalimentare din produc¡ia internå ¿i pentru a stimula exporturile?

Fabricile poloneze de prelucrare a produselor lactate ¿i a cårnii sunt printre cele mai moderne din lume.

Prin reglementåri legislative au fost create fonduri speciale de promovare pentru a sprijini exportul de produse ¿i consumul acestora pe pia¡a internå.

Polonia este una dintre ¡årile europene cu cel mai ridicat poten¡ial agricol. Anul trecut, exporturile de produse agricole poloneze au depå¿it 36 de miliarde de euro, cu o balan¡å comercialå pozitivå de aproape 13 miliarde de euro. Compara¡ia cu cifrele României, care înregistreazå deficite record, de la an la an (de la 2 miliarde de euro, în 2020, la 4,7 miliarde în 2021, datele pentru 2022 nefiind încå date publicitå¡ii), aratå cå Bucure¿tiul are destul de învå¡at de la Var¿ovia.

ES Maciej Lang, ambasadorul Republicii Polone la Bucure¿ti, a avut amabilitatea de a ne acorda un amplu interviu, în care ne-a împårtå¿it multe informa¡ii interesante despre agricultura Poloniei.

Punctul forte al produselor alimentare poloneze este în primul rând faptul cå produc¡ia acestora se bazeazå pe materii prime de calitate excelentå, pe re¡ete verificate ¿i pe cea mai înaltå calitate. Dacå adåugåm la acestea aroma ¿i gustul unic, avem råspunsul la motivul pentru care exporturile agroalimentare poloneze au atât de mult succes.

În plus, se desfå¿oarå campanii pentru a-i face pe consumatori con¿tien¡i de semnifica¡ia simbolului “Produs polonez” ¿i de scopul campaniei “Cumpåra¡i în mod con¿tient”. În acest fel, se construie¿te patriotismul consumatorilor. Aceste activitå¡i sunt în perfectå concordan¡å cu tendin¡a tot mai mare din Polonia de a cumpåra alimente ecologice ¿i locale. Aceasta este punerea în aplicare a strategiei de scurtare a traseului produsului de la sol la maså, atât de promovatå de noua PAC.

Care sunt principalele dificultå¡i cu care se confruntå fermierii polonezi?

Fermierii polonezi au probleme similare cu cele ale colegilor lor din alte ¡åri. Aståzi, mai ales, existå îngrijorare cu privire la pre¡ul ridicat al îngrå¿åmin-

telor, care vor fi necesare pentru lucrårile agricole de primåvarå.

De¿i am avut destul de mult succes în lupta împotriva virusului pestei porcine africane - în 2021 au fost 120 de focare ¿i în 2022 doar 14 - boala nu poate fi consideratå învinså. Cu toate acestea, planurile de biosecurizare au fost eficiente.

De acest subiect se leagå situa¡ia generalå de pe pia¡a porcilor. Ferme de cre¿tere a porcilor sunt închise în toatå Europa. Acesta este motivul pentru care guvernul polonez a decis så acorde subven¡ii pentru scroafe ¿i purcei. 450 de milioane de zlo¡i (aproximativ 95,6 milioane de euro) au fost alocate pentru a stopa scåderea numårului de ferme.

În viitorul apropiat, va fi lansat un sprijin sub forma unei plå¡i unice, care are legåturå cu dificultå¡ile care decurg din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Se are în vedere un sprijin cuprins între 2.400 zlo¡i (aprox. 510 euro) ¿i 70.000 PLN (aprox. 14.870 euro), în func¡ie de mårimea ¿eptelului de porci.

Care sunt, în opinia Poloniei, principalele dezavantaje ale Politicii Agricole Comune?

În primul rând, trebuie reamintit faptul cå ¡årile din regiunea noastrå au avut la aderare condi¡ii mult mai proaste decât au avut fermierii din Europa de Vest ¿i au fost nevoite så concureze cu costuri similare pentru produc¡ia agricolå.

Schimbårile actuale ale politicii agricole a UE sunt, în general, privite favorabil în Polonia. Este vorba,

în primul rând, de trecerea de la maximizarea profitului la o agriculturå durabilå. Polonia era singura dintre ¡årile blocului estic în care, chiar ¿i în perioada comunistå, se practica o agriculturå individualå. Din acest motiv, structura fermelor din Polonia este diferitå de cea din România sau din ¡årile care au aderat la UE odatå cu noi, de exemplu.

De aici ¿i evaluarea noastrå cu privire la direc¡ia de evolu¡ie a PAC. Suntem în favoarea unei agriculturi durabile, în care produc¡ia vegetalå este corelatå cu produc¡ia animalå.

În plus, din punctul nostru de vedere, ar trebui luate mai rapid decizii legate de situa¡ii specifice, care nu lipsesc în agriculturå - fenomene meteorologice din ce în ce mai violente, situa¡ia rezultatå în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei etc.

De asemenea, într-o perioadå de schimbåri climatice rapide, nu ar trebui så se respecte cu stricte¡e datele rigide din calendar, ci så se reac¡ioneze mult mai bine ¿i mai rapid la condi¡iile meteorologice actuale.

În ce måsurå, în opinia Poloniei, sunt realiste obiectivele stabilite prin strategia privind Green Deal? Vå rugåm så vå referi¡i în special la obiectivele stabilite pentru reducerea utilizårii îngrå¿åmintelor minerale ¿i a produselor chimice de protec¡ie a plantelor.

Green Deal-ul european, mai ales

ipotezele ¿i datele limitå ale acestuia, ar trebui så fie rapid revizuite ¿i modificate din cauza consecin¡elor agresiunii ruse¿ti împotriva Ucrainei. Polonia a solicitat ¿i a primit sprijin din partea altor ¡åri pentru a renun¡a la obliga¡ia de scoatere a terenurilor din circuitul agricol ¿i de excludere a 4% din terenuri de la utilizare. Din fericire, acest lucru a fost realizat cu un sprijin puternic din partea altor ¡åri.

Situa¡ia privind restric¡iile de utilizare a produselor fitosanitare ¿i a îngrå¿åmintelor este, de asemenea, foarte complicatå. Din punctul de vedere al Poloniei propunerea de reducere cu 50% a utilizårii produselor fitosanitare este deosebit de periculoaså. Cu o astfel de propunere, de exemplu, ºårile de Jos vor continua så utilizeze mai multe metode de protec¡ie a plantelor decât o

face Polonia în prezent. Acest lucru nu ar trebui så ne punå pe gânduri? Nu putem fi de acord cu aceastå propunere. În ceea ce prive¿te îngrå¿åmintele, situa¡ia este pu¡in diferitå, deoarece nu existå încå prevederi concrete sau propuneri de reducere.

România s-a aliat cu Polonia ¿i cu alte ¡åri din cadrul Grupului de la Vi¿egrad. Ave¡i încredere cå acest grup de ¡åri din estul Uniunii va reu¿i så impunå schimbåri semnificative ¿i benefice în viitoarea Politicå Agricolå Comunå?

ºårile noastre au experien¡e comune din sistemul anterior. Cu toate acestea, trebuie så ¡inem cont de normele UE privind procesul decizional ¿i posibila blocare a acestuia. Må bucur cå lucråm împreunå, dar nu suntem suficient de mul¡i pentru a avea o majoritate de veto. Prin urmare, prin ac¡iunea noastrå comunå, ar trebui så ne stråduim så câ¿tigåm mai mul¡i alia¡i, în special ¡åri cu o agriculturå puternicå, unde mul¡i fermieri au probleme similare cu ale noastre.

O problemå comunå este reprezentatå de inechitatea concuren¡ei, în condi¡iile în care agricultorilor europeni li se cere foarte mult, iar în acela¿i timp, în UE se importå produse care nu au fost produse în astfel de condi¡ii.

Pe scurt, cooperarea cu ¡årile din re-

giunea Europei Centrale ¿i de Est este foarte importantå pentru noi ¿i suntem dornici så o dezvoltåm. O voce comunå a ¡årilor cu cerin¡e comune oferå o oportunitate de a ne spori puterea de negociere în UE ¿i de a adopta solu¡ii care sunt benefice pentru ¡årile noastre.

Existå analize care spun cå råz boiul din Ucraina ar putea dura 1-2 ani sau chiar mai mult. Prelungirea conflictului va avea consecin¡e economice care sunt foarte greu de prezis ¿i de estimat. Crede¡i cå situa¡ia ar putea så se deterioreze pânå la punctul în care så ne confruntåm cu o crizå alimentarå în Uniunea Europeanå?

Nu cred cå se va ajunge la o crizå care så punå în pericol securitatea alimentarå în Uniunea Europeanå. Polo nia are o agriculturå foarte puternicå ¿i, datoritå muncii asidue a fermierilor, avem garantatå securitatea alimentarå, la fel ca ¿i cetå¡enii UE.

Cu toate acestea, trebuie så ne amintim cå nimic nu este garantat pentru totdeauna. Dependen¡a UE de resursele energetice ruse¿ti, în special de gaz, a dus, printre altele, la o cre¿tere drasticå a pre¡ului îngrå¿åmintelor, ceea ce a avut drept consecin¡å cre¿terea pre¡urilor la alimente.

Principala problemå cu care se confruntå Ucraina este exportul de produse agricole. Faptul cå existå un acord privind transportul maritim ¿i cå grânele påråsesc Ucraina este un lucru pozitiv. A¿ dori totu¿i så atrag aten¡ia cå declara¡ia UE din luna mai a acestui an nu a fost urmatå de nicio ac¡iune concretå. Transportul de cereale ucrainene prin teritoriul polonez a atins capacitatea maximå.

Coridoarele de solidaritate promise de UE nu pot fi realizate fårå facilitå¡i de transbordare suplimentare, containere etc., iar noi nu am primit un astfel de sprijin în ciuda anun¡urilor. Trebuie så fim con¿tien¡i de faptul cå ¿inele din Ucraina sunt mai largi decât cele europene ¿i, prin urmare, este nevoie de transbordarea mårfurilor.

Agricultura Poloniei în cifre

Suprafa¡a agricolå totalå: 14,95 milioane de hectare (conform Recensåmântului Agricol din 2020);

Suprafa¡a arabilå: 10.961.000 ha;

Suprafa¡a cultivatå cu cereale în 2021: 7.451.000 ha, din care: grâu 2,3 milioane ha, triticale 1,28 milioane ha, porumb boabe 998.000 ha, rapi¡å 993.000 ha, orez 762.000 ha, orz 721.000 ha, cartofi 236.000 ha;

Suprafa¡a cultivatå cu legume: 164.000 ha (în scådere fa¡å de 2020);

Suprafa¡a plantatå cu pomi fructiferi: 224.000 ha

la aceasta se adaugå 34.000 ha de planta¡ii de arbu¿ti fructiferi ¿i fructe de pådure;

Produc¡ia de fructe în 2021: 4,4 milioane tone + 566.000 tone din planta¡iile de arbu¿ti fructiferi ¿i fructe de pådure;

ªeptelul în decembrie 2021:

Efective vaci: 6,379 milioane capete (dintre care 2,289 milioane vaci de lapte);

Efective de porci: 10,2 milioane de capete (dintre care 0,6 milioane scroafe pentru reproduc¡ie);

Efective de oi: 0,288 milioane de capete;

Pui: 168,6 milioane de capete;

Numår total ferme (2020): 1,3 milioane

Din care:

mai mici de un ha - 25.000

1 - 2 ha - 220.000

2-5 ha - 440.000

5-10 ha - 289.000

10-15 ha - 131.000

Peste 15 ha - 212.000

Pre¡ul mediu al unui hectar, în baza tranzac¡iilor centralizate: 8.710 euro.

Arenda medie nu este cunoscutå sau nu a fost comunicatå. Dar KOWR (Centrul Na¡ional de Sprijin pentru Agriculturå, echivalentul ADS-ului de la noi), practicå o chirie medie de 13,2 zlo¡i (2,8 EUR)/ha. pentru o suprafa¡å totalå de peste 27.000 de hectare de teren.

CRE{TEREA ANIMALELOR

Bovicoop - o super-cooperativ\ a cresc\torilor de vaci

Uniunea de Ramurå Na¡ionalå a Cooperativelor din Sectorul Taurin, Bovicoop, s-a înfiin¡at în anul 2021, cu 9 membri fondatori. ¥ntre timp, a crescut frumos, la 17 membri, ¿i reune¿te crescåtori de vaci din 10 jude¡e (Arad, Bihor, Boto¿ani, Bra¿ov, Cluj, Harghita, Maramure¿, Satu Mare, Sålaj, Timi¿).

Întotal, acoperå 22.000 de vaci ¿i 700 de crescåtori.

Majoritatea sunt ferme de familie. Uniunea are un sediu principal la Apahida, jude¡ul Cluj, ¿i un punct de lucru în Bucure¿ti, pe strada Vasile Lascår, nu departe de Ministerul Agriculturii.

Pre¿edintele Bovicoop este medicul veterinar Daniel Frei, care coordoneazå ¿i Cooperativa Samus Lact de la Botiz, Satu Mare.

“Speråm så ajungem så avem reprezentare în fiecare jude¡ unde existå cooperative pentru vaci de lapte sau pentru carne”, spune Daniel Frei.

Cu Bovicoop vrea så participe la toate dezbaterile referitoare la taurine ca så poatå forma ¿i cooperative de gradul III.

“Este vorba de o cooperativå alcåtuitå din membrii asocia¡i ai cooperativei.

Mai precis, membrii coperativelor de gradul I ¿i de gradul II pot constitui o cooperativå de gradul III. Aceasta are un rol economic”, spune Frei.

“De exemplu, noi am avut la Satu Mare o cifrå de afaceri de 7,5 milioane de lei pe produse non-lactate. Este vorba de ¿roturi, fronturi de furajare, adåpåtoare, biberoane pentru vi¡ei, vitamine, calciu, sare ¿i alte inputuri, fårå îngrå¿åminte, fiindcå nu le cumpåråm împreunå. O cifrå mare de afaceri are ¿i Cooperativa Some¿-Arie¿, la fel ¿i crescåtorii de la Bihor. Cei de la Some¿ Arie¿ achizi¡ioneazå împreunå ¿i îngrå¿åminte, ¿i semin¡e, au fost autoriza¡i pentru motorinå.

Cooperativa de gradul III ar putea så negocieze ¿i chiar la un moment dat så ¿i producå. Crescåtorii inten¡ioneazå chiar så realizeze abatoare împreunå.

Noi am participat la negocieri pentru noul Plan Na¡ional Strategic din partea Uniunii. Pentru cooperativele de gradul III, se va aloca o anumitå sumå ¿i, împreunå cu ceilal¡i colegi, ne-am gândit så investim ¿i în procesarea cårniidacå va fi oportun sau nu. Vom face un abator pentru toate cooperativele.

Trei cooperative au un sistem asemånåtor de lucru - este vorba de SamusLact, Some¿-Arie¿ ¿i Cri¿ana Lact din Bihor. Trebuie så ne sincronizåm ca så colaboråm mai bine pe partea de inputuri, ca så le achizi¡ionåm împreunå. Am mai discutat ¿i cu al¡i fermieri crescåtori de vaci pentru carne, care ¿iau înfiin¡at o cooperativå dupå discu¡ia cu noi. Avem deja douå cooperative de carne în Uniunea noastrå ¿i va adera altå cooperativå din Gala¡i. Fiecare fermier va putea intra în baza de date a Uniunii ¿i va introduce efectivele de bovine, pe care vrea så le vândå. Încercåm så centralizåm astfel ceea ce vindem din efectivele noastre. Chiar dacå e vorba de vaci Holstein de reformå. Dacå eu vreau så vând cinci vaci Holstein, le încarc în baza de date, cineva le centralizazå ¿i ¿tie cå, la nivel de Uniune sau la nivel de cooperativå de gradul III, are de luat 30 de bovine reforme din zona Satu Mare-Maramure¿, 50 de tauri Angus ¿i încearcå så gåseascå ni¿te clien¡i. El va negocia astfel pentru efective mai mari pentru cå noi nu putem la nivel de ferme”. Viorel

Daniel Frei, pre[edintele Bovicoop

Criza love[te [i Cooperativa Some[-Arie[

Cooperativa Some¿-Arie¿ din Cluj are 72 de membri în jude¡ele Cluj, Bistri¡a-Nåsåud, Mure¿, Alba ¿i Sålaj.

“Aceastå cooperativå produce, în medie, 1 milion de litri de lapte pe lunå”, spune Lucian Na¿, directorul general.

Cooperativa este membrå în Uniunea Na¡ionalå a Cooperativelor Bovicoop, conduså de Daniel Frei.

Înprezent, fermierii din Cooperativa Some¿-Arie¿ nu proceseazå laptele. Fabrica de la ºaga, unde se fåcea Brânza de Nåsal, a fost vândutå. A fost cumpåratå de Cålin Zanc din Dej, pre¿edintele Asocia¡iei Crescåtorilor de Bivoli.

Cosmin Moldovan, pre¿edintele Cooperativei Some¿-Arie¿ ¿i patronul societå¡ii AgroCosfan, are fabrica de lactate, dar î¿i proceseazå doar laptele din ferma proprie.

“Noi colectåm laptele ¿i negociem pre¡ul cu principalii procesatori”, explicå Lucian Na¿. “Încercåm så ne diversificåm pu¡in ¿i lucråm cu Friesland Campina, Napolact, Romfulda, Monor, Binal Torockoi-Col¡e¿ti (brânzeturile fermentate de la Remetea).”

Pre¡ul la care vinde Cooperativa laptele este de 3,03 lei litrul.

L-am întrebat pe Na¿ dacå este acoperitor acest pre¡. “Depinde pe cine întrebi. Cu doi ani în urmå, laptele se vindea cu 1,40 lei litrul. Noi avem ¿i cisterne proprii ¿i livråm inclusiv motorinå fermierilor no¿tri. Le vindem toate inputurile”.

Cooperativa Some¿-Arie¿, derivatå din vechea asocia¡ie cu aceea¿i denumire, continuå ¿i activitatea de control.

“Facem controlul oficial al performan¡elor pentru 25.000 de vaci din rasa Bål¡atå Româneascå. Mai efectuåm controlul oficial al performan¡elor pentru vacile de carne din rasa Angus, pentru care trimitem informa¡iile la Registrul Genealogic de la Asocia¡ia Aberdeen Angus. Mai facem controlul pentru 95.000 de oi din rasa ºigaie de prin jude¡ele din jurul Clujului.”

Conform datelor înregistrate la Cooperativå, numårul de animale nu a scåzut în 2022. Nici cantitatea de lapte nu s-a redus. Majoritatea sunt ferme de familie ¿i cantitatea de lapte scade în mod obiectiv cu aproximativ 15% pe timpul iernii.

“Seceta a fost un stres major, dar crescåtorii no¿tri nu renun¡å la vaci”,

spune Lucian Na¿.

Media na¡ionalå la produc¡ia de lapte pe cap de vacå era, în 2021, de 3.300 de litri pe an. Dacå o vacå produce sub 3.250 de litri pe an, ea ar trebui excluså din efective, spune directorul cooperativei. Sub 3.300 de litri pe vacå, aceastå ocupa¡ie nu mai este economicå. Probabil cå 90% din vacile României ar trebui scoase din ferme

“În Israel, media produc¡iei anuale este de 12.000 de litri pe vacå. Au geneticå ob¡inutå prin transfer de embrioni. Au scurtat perioada de ameliorare cu 710 ani printr-o procedurå pe care ar trebui s-o poatå face orice medic veterinar de la noi. Iar statul român le-a dat în plus la salariu 10.000 de lei. De fapt, toate subven¡iile care se dau pentru ameliorare au devenit un fel de asisten¡å socialå la noi”, spune Lucian Na¿.

El insistå pentru cre¿terea exigen¡elor în domeniul cre¿terii vitelor care primesc subven¡ii din banii no¿tri. Pre¡ul inputurilor a afectat domeniul.

“Ureea, de exemplu, un îngrå¿åmânt folosit pe scarå largå, a avut momente în care a ajuns ¿i la de cinci ori pre¡ul de dinainte de izbucnirea råzboiului din Ucraina. Seceta a dus, de asemenea, la scumpirea cerealelor folosite pentru hrana animalelor. În plus, motorina, combustibilul cel mai folosit în agriculturå, ¿i-a dublat pre¡ul.

Aceste realitå¡i au dus la costuri mult mai mari ca pânå acum. Aståzi, cine vinde laptele cu 1,70 lei e în faliment. Cel mai vehiculat pe pia¡å, pentru lapte conform, este în jur de 3 lei fårå TVA. Asta înseamnå cå, pentru procesatori, pre¡ul a crescut cu peste 75%”, adaugå Lucian Na¿.

Lucian Na[, director general Cooperativa Some[-Arie[

ASAS> punct de vedere privind evolu]ia gripei aviare

Aståzi existå numeroase tulpini de virusul gripei aviare, clasificate în douå grupe în func¡ie de gravitatea bolii pe care o determinå la påsårile domestice:

- tulpini cu patogenitate scåzutå (LPAI), care de obicei provoacå manifeståri clinice discrete la påsårile domestice sau deloc, ¿i

- tulpini înalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe ¿i o ratå a mortalitå¡îi crescutå la påsårile domestice.

De¿i majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infecteazå oamenii, unele, cum ar fi tulpinile H5N1 ¿i H7N9, sunt bine cunoscute publicului din cauza implica¡iilor lor în infec¡ii grave ¿i uneori fatale la oameni.

Emergen¡a tulpinilor H5N1, un virus extrem de patogen, a fost semnalatå ini¡ial la om în Hong Kong în 1997.

Virusul a reapårut apoi în 2003 ¿i 2004 ¿i s-a råspândit din Asia în Europa ¿i Africa provocând câteva sute de cazuri umane ¿i decese, precum ¿i distrugerea a sute de milioane de påsåri domestice.

Aceastå formå asiaticå de H5N1 a declan¿at îngrijorarea oamenilor de ¿tiin¡å ¿i a autoritå¡ilor ¿i a generat lansarea unor programe de supraveghere din cauza poten¡ialului pandemic al unui astfel de virus, în cazul în care apari¡ia unei muta¡ii i-ar conferi proprietatea de transmitere interumanå.

Programele de supreveghere a circula¡iei gripei aviare în popula¡iile de påsåri sålbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au eviden¡iat prezenta/circula¡ia continuå a diferite tulpini de

virus, inclusiv a celor din grupul H5Nx.

De la detec¡ia tulpinii H5N1 în Guangdong, China, în1996, virusul s-a råspândit în peste 80 de ¡åri, mai ales pe rutele påsårilor migratoare. Ulterior a evoluat, generând sub-clade 2.3.4.4, care include subtipurile H5N2, H5N5 ¿i H5N8, toate izolate de la påsåri domestice în China. Dupå 2010, tulpinile apar¡inând acestui clade 2.3.4.4 au diseminat în Coreea de Sud în 2014 provocând un focar în sever.

Pânå în prezent, H5N8 a fost identificat în America de Nord, Africa, Europa ¿i Rusia ¿i continuå så provoace focare aviare.

În 2014 ¿i 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fårå precedent cauzat de o tulpinå de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. Cazurile ini¡iale au afectat în principal påsårile sålbatice ¿i diferite specii de påsåri de curte din sistemul free-range, în timp ce focarele ulterioare au afectat gåini ¿i curcani din ferme comerciale.

¥n 2016 - 2017 ¿i România a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la påsåri sålbatice ¿i la påsåri domestice crescute în exploata¡ii gospodåre¿ti.

Patogenia, transmiterea ¿i dinamica evolutivå intra-gazda a H5N8 eurasiaticå ini¡ialå ¿i tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investiga¡ii asupra particularitå¡ilor patobiologice dezvoltate în cursul replicårii pe diferite gazde, în cursul aceluia¿i eveniment: secven¡ierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a eviden¡iat numeroase polimorfisme cu frecven¡å scåzutå ¿i 20 de substitu¡ii la nivel de consens, la toate speciile de

påsåri ¿i genele virusului, dar mai frecvent la prepeli¡ele ¿i prepeli¡ele japoneze ¿i la determinan¡ii genetici ai proteinelor interne PB1 ¿i PB2.

Aceastå flexibilitate genomicå dupå un singur pasaj indicå faptul cå virusurile AI pot continua så evolueze prin circula¡ie între diferitele specii de galiforme, crescând oportunitatea lor de a se adapta altor specii.

¥n România, conform procedurilor interna¡ionale, diagnosticul HPAI consta în identificarea tipului hemahlutininei (Hx) ¿i al neuraminidazei (Nx). Fa¡å de rezultatele studiilor anterior men¡ionate devine imperativå ini¡ierea unui program de cercetare care så aibå drept scop urmåtoarele:

- monitorizarea evolu¡iei genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi în ¡arå, prin investigarea în focare a tuturor speciilor aviare susceptibile, nu numai a celei afectate;

- studierea celorlal¡i determinan¡i de patogenitate precum proteinele interne PB1, PB2 ¿i altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde ¿i patogenitå¡ii tulpinilor HPAI;

- investigarea subiec¡ilor umani din sau în contact cu focarul.

În prezent în România nicio structurå publicå nu investigheazå aceste aspecte, riscând så ne confruntåm cu un fenomen pentru care nu am adoptat investiga¡ii predictive ¿i cu atât mai pu¡in preventive, diagnosticul fiind numai o etapå, ce råmâne o simplå constatare în absen¡a måsurilor ofensive de profilaxie.

MA{INI & UTILAJE

Kverneland Exacta pentru o fertilizare eficient\

Echipamentele de distribuit îngrå¿åminte Kverneland Exacta garanteazå o împrå¿tiere preciså, sunt u¿or de operat ¿i oferå mul¡i ani de utilizare fårå probleme. AgroConcept, importator autorizat Kevrneland în România, oferå acum aceste utilaje cu doi ani garan¡ie.

Echipåri performante

Ma¿inile de fertilizat Kverneland Exacta TL Geospread fertilizeazå eficient ¿i cu precizie maximå ¿i pierderi minime datoritå numeroaselor dotåri preformante, printre care amintim:

- capacitatea bazinului de îngrå¿åminte de pânå la 3.900 l,

- lå¡imea maximå de lucru de pânå la 54 m,

- sistemul Geospread pentru controlul automat al sec¡iunilor pe lå¡imi de 2 m,

- panou de comandå compact EasySet pentru setarea ¿i reglarea cu u¿urin¡å a dozelor de aplicare.

Gama Exacta, caracteristici tehnice

Gama de echipamente de distribuit îngrå¿åminte Kverneland Exacta include mai multe modele performante.

Exacta CL EW are o celulå de cântårire, cu buncåre de la 1.100 l la 2.000 l ¿i lå¡imi de lucru de pânå la 28 m.

Exacta HL, cu variantele înguste sau late, echipate cu buncåre de pânå

la 3.900 l ¿i lå¡imi de lucru de pânå la 54 m.

Exacta TL are o capacitate mai mare, cu 4 celule de cântårire ¿i cu buncåre de la 1.875 la 3.900 l ¿i poate lucra pe lå¡imi de pânå la 54 m.

Exacta CL GeoSpread, cu 4 celule de cântårire, dispune de buncåre de 1.100 l sau 1.300 de l, iar cu extensii, capacitatea ajunge pânå la 2.450 l sau 2.800 l.

Exacta CL GeoSpread ¿i Exacta TL GeoSpread realizeazå controlul sec¡iu nii cu sec¡iuni de minimum 1 metru. Cu maximum 14 sec¡iuni (Exacta

Punctele forte ale Kverneland Exacta

1. Optimizare u¿oarå ¿i rapidå a setårilor

2. Stabilirea parametrilor îngrå¿åmintelor dupå proprietå¡ile fizice ale acestora, cu ajutorul sistemului pentru determinarea frac¡ionårii

3. Fårå impact cu paletele, fårå fragmentare, fårå praf, cu ajutorul sistemului special de distribuire CentreFlow

4. Model precis de distribuire a îngrå¿åmintelor, cu ajutorul celor 8 palete pe disc, chiar ¿i pe terenuri înclinate

5. Sistem de cântårire cu patru celule, care måsoarå greutatea realå ¿i oferå o calibrare continuå, în timp real

6. Senzorul de referin¡å compenseazå ¿i atenueazå ¿ocurile ¿i denivelårile, precum ¿i înclina¡ia în toate condi¡iile de teren

7. Sistem ExactLine pentru fertilizare uniformå la margini

CL GeoSpread) sau 24 de sec¡iuni (Exacta TL GeoSpread), suprapunerea inutilå este setatå la un minim absolut.

Precizie cu CentreFlow

Una dintre cele mai performante dotåri de care dispune gama de echipamente de fertilizat Kverneland Exacta este sistemul CentreFlow.

Prin acesta, granulele de îngrå¿åmânt primesc o u¿oarå accelerare ini¡ialå, ceea ce previne fragmentarea granulelor la impactul cu paletele ¿i

men¡ine caracteristicile organice ale pro dusului. Punctul de distribuire a granulelor este reglabil ¿i permite adaptarea setårilor în func¡ie de proprietå¡ile îngrå¿åmântului.

CentreFlow realizeazå accelerarea linå ¿i for¡a centrifugå pune în mi¿care granulele de fertilizant pânå la atingerea vitezei discului, înainte de a ajunge în palete.

Acest sistem care echipeazå modelele Kverneland Exact garanteazå acurate¡ea distribuirii fertilizantului inclusiv pe plan înclinat. Granulele intrå în contact cu paletele întotdeauna în acela¿i punct, chiar ¿i pe plan înclinat, ¿i se deplaseazå pe întreaga lungime a paletei.

În plus, CentreFlow oferå un model de împrå¿tiere precis, prin care fertilizantul este eliberat prin cele 8 palete pe disc cu o frecven¡å ridicatå, pentru a ob¡ine un debit constant ¿i un model de distribuire regulat. Aceastå caracteristicå este foarte utilå când se lucreazå cu viteze ridicate ¿i se împrå¿tie cantitå¡i mari de îngrå¿åminte.

Diagrame de împrå¿tiere Kverneland

Echipamentele de distribuit îngrå¿åminte Exacta sunt cunoscute pentru robuste¡ea, u¿urin¡a în utilizare ¿i acurate¡ea remarcabilå în toate situa¡iile. Acesta este rezultatul a mul¡i ani de experien¡å, cercetare ¿i teste.

Toate testele au fost efectuate în conformitate cu cele mai stricte standarde interna¡ionale ¿i cerin¡e de calitate. În consecin¡å, atunci când achizi¡iona¡i un utilaj Kverneland, ob¡ine¡i mai mult decât un simplu distribuitor de îngrå¿åminte.

Ave¡i în acela¿i timp acces la rezultatele testelor de specialitate ¿i la experien¡a folositå pentru a dezvolta diagrame de împrå¿tiere cuprinzåtoare ¿i u¿or de interpretat pentru cele mai des folosite tipuri de îngrå¿åminte.

IPSO Agriculturå: Întâlniri cu fermierii la „Combine Câmp”

IPSO Agriculturå a anun¡at o serie de evenimente la început de an, iar unul dintre acestea este „Combine Câmp”, în cadrul cåruia fermierii din Dobrogea, Muntenia, Moldova ¿i Ardeal sunt invita¡i så afle noutå¡i despre combine. Calendarul este urmåtorul: Dobrogea, IPSO Ovidiu - 28 februarie; Mogo¿oaia, Training Center IPSO Mogo¿oaia - 2 martie; Bråila, ferma Mitrea ¿tefan - 7 martie; Roman, IPSO Roman – 10 martie; Mure¿, ferma Mårginean Valentin17 martie. Întâlnirile vor avea loc începând de la ora 10.00.

Arpad DOBRE

Mitas: Anvelope radiale pentru remorci agricole Gama Mitas Agriterra de anvelope radiale pentru remorci agricole moderne include acum douå noi dimensiuni - 620/40R22.5 ¿i 620/75R26. Dimen siunea 620/40R22.5 este proiectatå pentru ma¿ini agricole mai mici, remorcate, cum ar fi prese de balotat, ma¿ini de recoltat furaje verzi, distribuitoare pentru pia¡a europeanå. Dimensiunea 620/75R26 este destinatå cositoarelor autopropulsate de pe pia¡a din SUA. Printre atuurile noilor anvelope se numårå capacitatea mare de încårcare ¿i rezisten¡a reduså la rulare.

AgroConcept: Livråri de încårcåtoare telescopice TH7.32 C Încårcåtoarele cu bra¡ telescopic New Holland TH7.32 C ¿i-au dovedit eficien¡a ¿i sunt tot mai cerute de cåtre fermierii români. AgroConcept, importator autorizat New Holland în România, a livrat recent nu unul, ci douå astfel de utilaje, cåtre ferma Brio Agriculturå din Belce¿ti, Ia¿i. Iatå câteva dintre caracteristicile tehnice ale acestui încårcåtor telescopic performant: motor cu capacitate cilindricå de 4,5 litri ¿i putere maximå de 133 CP, înål¡ime de ridicare - 7 m, capacitate maximå de ridicare - 3.200 kg.

Economii la erbicidat cu Amazone DirectInject

În timpul lucrårilor de pulverizare aplicate pentru eliminarea diverselor buruieni, unele nu råspund la tratamentele generale. În acest caz, solu¡ia Amazone este DirectInject, prin care se pot aplica erbicide specifice cu substan¡e dedicate eliminårii anumitor buruieni, care sunt erbicidate fårå a stresa restul culturii.

Înceea ce prive¿te protec¡ia plan telor, cerin¡ele impuse agricultorilor ¿i tehnologiilor aplicate sunt în continuå cre¿tere.

Un punct important în acest sens este flexibilitatea în alegerea produselor de protec¡ie pentru culturile agricole. Este adesea necesar så se ac¡ioneze cu produse ¿i substan¡e active specifice numai în anumite zone sau pe anumite suprafe¡e. Sunt ¿i cerin¡e privind protec¡ia solului ¿i a apelor, pe care agricultorul trebuie så le ia în considerare la alegerea produselor de protec¡ie a plantelor.

Cu sistemul DirectInject, Amazone oferå un sistem de alimentare ¿i pulverizare direct pe “insulele” de buruieni. Produsele de protec¡ie a plantelor pot fi introduse sau omise în timpul aplicårii, în func¡ie de necesitate.

Caracteristica specialå a DirectInject este timpul de reac¡ie rapidå al procesului de injectare ¿i integrarea completå în circuitul lichidului pentru pulverizare ¿i operarea dispozitivului de pulverizare.

Sistemul constå dintr-un rezervor suplimentar de 50 l cu tehnologie de dozare corespunzåtoare, integrat în compartimentul de depozitare al UX 01 Super, pe partea dreaptå a sprayerului.

Rezervorul este u¿or accesibil ¿i sigur de umplut, iar marele avantaj al tehnologiei este faptul cå DirectInject poate lucra cu substan¡e nediluate. Un agitator mecanic asigurå men¡inerea omogenå a produselor de protec¡ie a plantelor care con¡in substan¡e ce tind så se separe.

Dacå operatorul intrå cu sprayerul pe o suprafa¡å ce trebuie pulverizatå pentru combaterea buruienilor nedorite, el poate activa doza prin intermediul DirectInject, prin apåsarea unui buton din cabinå. La produsul de bazå pulverizat din rezervorul mare se adaugå ¿i pro-

dusul din rezervorul DirectInject.

Când este activatå alimentarea directå, amestecul este descårcat prin sistemul duzelor ¿i prin duze, prin mai multe puncte de pe rampå. Aceste distan¡e scurte parcurse de lichid prin instala¡ie conduc la un timp scurt de reac¡ie la pulverizarea pe câmp.

Datoritå circula¡iei sub înaltå presiune DUS Pro, lichidul pentru pulverizare din conducta de pulverizare circulå întotdeauna cu presiunea setatå, chiar ¿i atunci când duzele sunt închise. Când se activeazå injectarea directå, aceastå circula¡ie este închiså, astfel încât lichidul de pulverizare din rezervorul lichidului pentru pulverizare så nu fie amestecat cu produsul din rezervorul DirektInject.

Deoarece DirectInject poate lucra cu produse fitosanitare nediluate, dupå aplicare, cantitå¡ile neutilizate pot fi returnate în recipientul original al produsului.

Dupå aplicare, întregul sistem poate fi curå¡at automat ¿i de la distan¡å, prin comandå din cabina tractorului. Toate componentele sunt incluse în pachetul Confort al pulverizatorului. Acest lucru oferå utilizatorului siguran¡å ¿i îl ajutå så economiseascå timp.

Arpad DOBRE

Soft nou la sem\n\torile Bednar Omega

Semånåtorile universale Omega OO sunt foarte populare pe diferite pie¡e. Seria de modele structurale, cum ar fi paralelogramul bråzdarelor de semånat sau configura¡ia buncårului presurizat, influen¡eazå direct calitatea culturilor înfiin¡ate.

Jan Bednár, directorul de vânzåri al constructorului ceh Bednar, a anun¡at cå, din 2023, au echipat semånåtorile Omega OO_L ¿i OO_FL cu un nou software de control.

Noile func¡ii pe care le oferå acest software vor face ca semånåtorile Omega så fie ¿i mai atractive pentru fermieri. În plus fa¡å de noul software, s-au fåcut ¿i câteva modificåri individuale cu scopul de a cre¿te calitatea lucrårilor ¿i a simplifica operarea.

În primul rând, s-a lucrat la un nou design al interfe¡ei cu utilizatorul, cu diverse pictograme u¿or de recunoscut. Ecranul de operare de bazå este un indicator care afi¿eazå în mod transparent configura¡ia ma¿inii.

În al doilea rând, s-a realizat integrarea unitå¡ii Alfa Drill în software-ul de control al semånåtorii. În aceste condi¡ii

nu mai este necesarå utilizarea unui alt terminal pentru controlul unitå¡ii Alfa Drill, ca la versiunile anterioare.

La acestea se adaugå ¿i un proces de calibrare simplificat, cu op¡iunea de utilizare a datelor din a¿a-numita “bibliotecå” de semin¡e. Asta faciliteazå utilizarea valorilor memorate ale semin¡elor care au fost deja calibrate din biblioteca de semin¡e. Acest lucru simplificå urmåtorii pa¿i ai calibrårii, iar cantitatea de semin¡e pentru semånat poate fi setatå în kg/ha sau numår de plante pe metru påtrat, potrivit op¡iunii fermierului.

O altå noutate o reprezintå senzorii de debit pentru unitatea Alfa Drill, care pot fi porni¡i ¿i opri¡i individual în func¡ie de cerin¡e. La aceasta se adaugå ¿i setarea traseului materialului care urmeazå så fie distribuit (semin¡e, îngrå¿åminte, semin¡e pentru culturå intermediarå) cåtre bråzdarele de semånat sau cele de fertilizare atunci când semånåtoarea este dotatå cu echipamente corespunzåtoare, cum ar fi, de pildå, bråzdarele Ferti.

O altå modernizare esen¡ialå este echiparea pentru agricultura de precizie, realizatå prin:

- Controlul sec¡iilor. Activarea sau dezactivarea automatå a jumåtate din lå¡imea de lucru a ma¿inii este princi-

palul avantaj al sistemului.

- Controlul variabil al ratei de semånat pe baza hår¡ilor de prescrip¡ie pentru înfiin¡area culturilor.

Bednar a anun¡at ¿i schimbåri importante de proiectare pentru gama Omega OO. Semånåtorile au fost modificate ¿i dispun acum de echipåri care îmbunåtå¡esc calitatea lucrårii ¿i simplificå operarea. Acestea includ:

- Un nou design al gråtarelor buncårului. Gråtarul este mai adânc, iar umplerea buncårului este mai confortabilå, fårå semin¡e pierdute.

- Scåri în interiorul buncårului. Acestea pot fi utilizate, de exemplu, pentru curå¡area perfectå a interiorului buncårului dupå sezonul de semånat.

- Un senzor extern pentru verificarea presiunii din buncår. Oferå o siguran¡å mai mare ¿i o verificare simplå a func¡ionårii corespunzåtoare a sistemului presurizat.

- Pozi¡ie nouå, mai ergonomicå, a scalei.

Fermierii interesa¡i de gama modernizatå de semånåtori Omega OO pot afla ¿i alte detalii de la IPSO Agriculturå, importatorul autorizat al mårcii Bednar în România.

Arpad DOBRE

Horsch Tiger, pledoarie pentru utilajul anti-secet\

Care ar fi echipamentul optim pentru chivernisirea apei în sol, concomitent cu reducerea trecerilor pe teren ¿i prelucrarea optimå a påmântului înainte de semånat? Unul dintre echipamentele cele mai cumpårate de adep¡ii minimum till este Tiger Horsch MT.

Constantin Curcå, reprezentantul Horsch în România, spune cå sunt câteva modele de cultivator foarte apreciate de fermierii din România:

Tiger AS - Alternativa inteligentå ce poate înlocui aråtura. Oferå o afânare intensivå a solului cu încorporarea unei mari cantitå¡i de reziduuri vegetale în sol ¿i cu adâncimi de lucru de pânå la 35 de cm.

Tiger LT - Compact, cu consum minim de putere. Versiune compactå cu trei bare, pentru dezmiri¿tire ¿i pentru prelucrarea adâncå a solului.

Tiger MT - Cea mai bunå performan¡å în pregåtirea solului dupå recoltarea porumbului, poate prelucra optim solul chiar ¿i în condi¡ii de utilizare dintre cele mai grele.

Toate modelele Tiger efectueazå prelucrarea solului ¿i pregåtirea patului

germinativ într-o singurå trecere.

Ele pot avea lå¡imi de lucru de la 3 la 7,5 metri ¿i un necesar de putere care porne¿te de la 70 CP pentru fiecare metru de lå¡ime de lucru, ajungând la 100 CP/metru în cazul solurilor grele.

Cea mai apreciatå gamå este Tiger MT, care, datoritå faptului cå are douå rânduri de discuri în fa¡a organelor active, poate toca eficient resturile vegetale, ¿i nu mai înfundå cultivatorul.

În acest mod, resturile råmase inclusiv de la porumb ¿i alte culturi ajung în propor¡ie de cel pu¡in 70% în sol ¿i doar cel mult 30% råmân la suprafa¡å. Organele Tiger nu distrug bacteriile din sol, ci ajutå la dezvoltarea descompunerii resturilor ¿i la reducerea necesarului de fertilizan¡i ¿i de tratamente. Iatå, a¿adar, o serie de argumente pentru cei care decid så treacå la tehnologia minimum till, folosind cultivatoarele Horsch Tiger.

În ultimele patru decenii, constructorul german Horsch a oferit multiple solu¡ii pentru cei care cautå alternative

la agricultura clasicå. Unele dintre aceste solu¡ii s-au nåscut chiar din colaborarea cu fermieri ¿i tehnologi români.

În câmpurile sale experimentale din Bavaria, pe 6 hectare, familia Horsch testeazå, anual, de 27 de ani, patru tehnologii de prelucrare a solului: arat, prelucrare la 10 cm, la 25 cm ¿i semånat direct.

“Nu existå diferen¡e, pe termen lung, între cele patru sisteme, din punctul de vedere al productivitå¡ii, în condi¡iile în care se aplicå acelea¿i inputuri”, spune Constantin Curcå.

Trebuie doar ca fermierul så aplice continuu tehnologia, så nu se întoarcå la cea clasicå, chiar dacå sunt ani ploio¿i, când aråtura då produc¡ii mai bune. No-till då rezultate vizibile de la început, dacå nivelul precipita¡iilor este sub 300 mm/mp/an. Dar, în timp, se poate aplica, cu succes, ¿i dacå precipita¡iile sunt de 1.000 mm/mp/an. Fermierii care au avut curajul de a adopta aceste tehnologii sunt acum avantaja¡i.

Arpad DOBRE

Programul PAC 2023-2027 Aplicarea legii nu este facultativ\

Înainte de a analiza ceea ce consider a fi problemele de legalitate ale acestui program de finan¡are cu bani europeni, este important så în¡elegem de la ce s-a pornit în acest demers.

Prima parte a demersului se referå la perioada de implementare în legisla¡ia na¡ionalå a PNS 2023-2027, care începe dupå aprobarea acestui PNS prin decizia Comisiei, moment de la care programul poate så înceapå a fi aplicat juridic ¿i administrativ. Voi încerca så argumentez de ce spun cå aplicarea a început gre¿it din punct de vedere legal, iar consecin¡ele pot fi dezastruoase.

Pentru a se zugråvi mai clar cadrul,

så ¿ti¡i cå România a mai avut programe PAC pentru agriculturå ¿i în perioada 2015-2020 ¿i 2021-2022. ªi ele au avut alterat, så zicem, procesul legal de aprobare al programelor înainte de a fi adoptate de cåtre Comisia Europeanå. Dar aceastå practicå nu ¡ine loc de prevederi legale, iar dacå nu am fost prin¿i odatå, nu înseamnå cå a devenit legal.

Mai mul¡i mi-au ridicat teoria cå, dacå Comisia a aprobat programul acesta (sau altele din trecut), înseamnå cå sunt legale, ceea ce doar par¡ial este adevårat.

Deoarece Comisia Europeanå verificå doar dacå programul respectå

prevederile comunitare, dar nu are competen¡å ¿i nici nu este interesatå så verifice legalitatea adoptårii documentului de statul membru înainte de a fi trimis spre adoptarea sa ca document de pozi¡ie, a¿a cum a fost ¿i în cazul PNRR, dar ¿i al Programului PAC 2023-2027, deci este o mare diferen¡å.

Cert este cå dacå o instan¡å va confirma aspectele ridicate în acest material ¿i dacå aceastå procedurå va exista, s-ar putea så fim prima ¡arå care am trimis spre aprobarea Comisiei un act care nu a fost adoptat intern în ¡arå.

Ozi obi¿nuitå de miercuri, 28 decembrie 2022. Mai toatå lumea î¿i aducea aminte probabil, cu plåcere, de clipele petrecute alåturi de cei dragi, de Cråciun ¿i a¿tepta så serbeze cu un pahar de ¿ampanie trecerea în 2023.

Doar în clådirea Palatului Victoria era freamåt dupå ¿edin¡a såptåmânalå a Guvernului. Prin fa¡a presei se succedau o serie de mini¿tri pentru a se låuda cu proiectele gestionate. Printre ei, vizibil emo¡ionat, actualul ministru Petre Daea, Grav ¿i solem, cum îi e felul, “fåcând balet cu mintea”, cum îi place så spunå, a trecut în revistå modul binecuvântat în care a condus agricultura pentru a depå¿i efectele secetei, iar dupå o muncå sus¡inutå a angaja¡ilor din minister, condu¿i magistral de cåtre cine altcineva decât de el, a primit aprobarea Comisiei Europene pe Programul PAC 20232027 (PNS) prin care se alocau României 15,8 miliarde euro.

Ace¿ti banii finan¡eazå atât Pilonul 1, cu 10 miliarde de euro în cei 5 ani de program, cât ¿i Pilonul 2, cu 5,8 miliarde, unde sunt incluse ¿i fondurile pentru finan¡area investi¡iilor.

Dupå ce ministrul a dus la bun sfâr¿it importanta misiune de elaborare a PNS, “din momentul acela, a lucrat zi de zi pentru a face legisla¡ia necesarå.” Nu o spun eu, citez chiar din declara¡iile Domniei Sale.

“În momentul în care ai un plan, trebuie så îl implementezi, iar implementarea nu este u¿oarå, cere norme juridice foarte clare ¿i implicare permanentå, în a¿a fel încât så po¡i aduce cei 15,8 miliarde euro. Am adus pe masa guvernului trei acte normative, din care douå vizând implementarea Planului Na¡ional Strategic, douå Hotårâri de Guvern consistente din punctul de vedere al normelor juridice”.

Cele douå hotårâri, 1570 ¿i 1571, din aceea zi de 28 decembrie 2022, reglementau cadrul de implementare a

Programului PAC 2023-2027.

De aici începe greul din prezentul material. Pentru a în¡elege mai bine care este situa¡ia, vå voi rezuma modul de legiferare din sistemul românesc.

¥n primul rând, Guvernul are drept de legiferare în conformitate cu prevederile art. 108 din Constitu¡ie, care îi då dreptul så emitå ordonan¡e ¿i hotårâri.

Hotårârile se emit pentru organizarea executårii legilor. Ordonan¡ele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare. În situa¡ii extraordinare se adoptå Ordonan¡e de urgen¡å.

Asta însemnå cå Guvernul nu poate da o Hotårâre dacå nu existå în prealabil o lege (sau ordonan¡å, inclusiv de urgen¡å) pe care så o reglementeze ca mod de executare.

Tot privitor la acest aspect, ar merita så reiau ce spune chiar MADR în decizia de fundamentare a HG 1571/2022,

unde se aratå cå precedentele douå PNS-uri au fost reglementate prin Ordonan¡e de Urgen¡å (Ordonan¡a de Urgen¡å a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plå¡i care se aplicå în agriculturå în perioada 2015-2020, aprobatå cu modificåri ¿i completåri prin Legea nr. 104/2015, cu modificårile ¿i completårile ulterioare, a constituit cadrul legislativ na¡ional pentru reglementarea schemelor de plå¡i în agriculturå în perioada 2015-2020. Ulterior, pentru perioada de tranzi¡ie 20212022, s-a adoptat Ordonan¡a de Urgen¡å nr. 11/2021 pentru aprobarea schemelor de plå¡i ¿i a unor instrumente de garantare care se aplicå în agriculturå în anii 2021 ¿i 2022.

Este, dupå mine, dovada cå ra¡iona-

În perioada de documentare ¿i redactare a acestui material, am purtat discu¡ii cu diverse surse parlamentare care au ridicat ipoteza prin care poate aceste hotårâri de guvern au fost date în baza regulamentelor europene care sunt acte legislative obligatorii ¿i cu aplicare directå.

Astfel prin art.9 din Reg. UE 2115/2021 se aratå cå “ Statele membre instituie cadrul juridic care reglementeazå acordarea sprijinului din partea Uniunii cåtre fermieri ¿i al¡i beneficiari în conformitate cu planurile strategice PAC astfel cum au fost aprobate de Comisie în conformitate cu articolele 118 ¿i 119 din prezentul regulament ¿i cu principiile ¿i cerin¡ele prevåzute în prezentul regulament ¿i în Regulamentul (UE) 2021/2116. Acestea pun în aplicare planurile strategice PAC respective astfel cum au fost aprobate de Comisie.”

A¿a cum este men¡ionat clar în Regulament, cadrul juridic este obliga¡ia statului membru, iar coroborat cu legisla¡ia na¡ionalå, ar însemna cå implementarea trebuie fåcutå prin adoptarea unei ordonan¡e de cåtre Guvern.

mentul meu cu suprema¡ia Constitu¡iei l-a avut în vedere ¿i Guvernul în ultimii 9 ani de douå ori ¿i a stat la baza adoptåri de cåtre acesta a cadrului de implementare pentru precedentele programe na¡ionale strategice, cel pentru 20132020 ¿i cel tranzitoriu din 2021-2022. De ce acum, în 2022, au altå opticå, nu pot pricepe.

Dar pânå la urmå care o fi marea problemå cå PNS-ul 2023-2027 a fost aprobat prin HG ¿i nu prin OUG ¿i de ce ne agitåm atât pentru astfel de nimicuri, cum cred cå au interpretat ¿i o vor mai face foarte mul¡i.

În primul rând, trebuie så avem în vedere cå este o problemå de respectare a legii. ªi nu orice lege, ci chiar legea supremå, Constitu¡ia, care nu se aplicå nici facultativ, nici gre¿it.

Apoi, prin înlocuirea adoptårii prin Ordonan¡å de Urgen¡å, s-a eliminat posibilitatea controlului parlamentar asupra acestei probleme. Deoarece OUG ar fi fost în final dezbåtutå ¿i adoptatå de Parlament, în timp ce Hotårârile de Guvern nu urmeazå aceastå cale ¿i pot fi controlate pentru legalitate doar prin instan¡a de contencios administrativ.

Un al treilea aspect care trebuie în¡eles este cå oricând ¿i oricine (în termenul de decådere din dreptul de a ataca în contencios administrativ) poate ataca legalitatea celor douå hotårâri, HG1570 ¿i HG1571 din 2022.

Mai mult, dacå ar fi posibilå aprobarea acestui PAC 2023-2027 prin Hotårâre a Guvernului, atunci înseamnå cå acesta ar da ordine Parlamentului ¿i i-ar bloca prerogativele de legiferare conferite de Constitu¡ie.

Fac aceastå afirma¡ie deoarece, în mai multe cazuri, reiese din fi¿ele de interven¡ie ale acestui program 20232027 cå se prevede în mod expres necesitatea adoptårii unor viitoare prevederi legislative.

Astfel, vom putea avea situa¡ia ipoteticå, dar foarte posibilå prin care, în perioada 1 martie - 15 mai, se vor depune cererile de platå la APIA pentru subven¡iile din 2023 ¿i poate chiar 2024.

Dar în acest scenariu poate fi la fel foarte posibil så existe o situa¡ie în care cineva (persoanå fizicå, juridicå, ONG, asocia¡ie) så atace în instan¡å legalitatea, iar instan¡a så considere cå motivele sunt suficiente pentru a constata ilegalitatea adoptårii celor douå Hotårâri de Guvern ¿i så anuleze cele douå acte normative.

Este foarte important så nu uitåm cå având în vedere termenele uzuale care se dau în instan¡ele noastre, decizia finala a instan¡ei poate fi datå ca exemplu undeva la sfâr¿itul lui 2024, adicå dupå derularea a doi ani din PNS 2023-2027.

Dacå instan¡a va da o astfel decizie, toate actele derulate în baza acestor Hotårâri de Guvern vor fi anulate.

Adicå toate cererile de platå pe cei 2 ani, de exemplu, ¿i, conform dreptului comunitar, to¡i fermierii vor da banii înapoi de la subven¡ii, ceeacepentrufoartemul¡iarînsemna falimentul.

MAISADOUR SEMENCES ROMANIA ANGAJEAZ| TEHNICIAN AMELIORARE FLOAREA-SOARELUI

Full time, Belciugatele, jud. Cålåra¿i, Departament Cercetare

Candidatul ideal>

- Studii superioare de Agronomie sau echivalente (studiile de Masterat în ameliorarea plantelor reprezintå un avantaj);

- Experien¡å în domeniul cercetårii (reprezintå un avantaj);

- Cuno¿tin¡e de tehnicå experimentalå;

- Autonom ¿i riguros în modul de lucru;

- Cuno¿tin¡e MS Office tools;

- Limba englezå ¿i/sau francezå - nivel mediu;

- Permis conducere, cat. B.

Descrierea jobului, responsabilit\]i [i beneficii>

- Persoana angajatå î¿i va desfå¿ura activitatea în colaborare cu Responsabilul Opera¡iuni, Asistentul Ameliorare ¿i echipa de tehnicieni pentru a implementa planul anual în acord cu strategia stabilitå;

- Ajutå la organizarea ¿i monitorizarea activitå¡ilor opera¡ionale pe parcursul perioadei de vegeta¡ie (semånat, îngrijire câmpuri, izolari ¿i polenizåri, recoltat), precum ¿i la activitå¡i post-recoltat (egrenat, numårat, tratat, clasat) în vederea pregåtirii urmåtorului sezon;

- Realizeazå observa¡ii/nota¡ii fenotipice în pepinierele de ameliorare, multiplicare ¿i câmpurile de produc¡ie hibrizi experimentali;

- Coordoneazå ¿i instruie¿te echipa de sezonieri pentru lucrårile care se desfå¿oarå pe perioada de înflorit ¿i recoltat;

- Men¡ine o bunå gestiune a stocului de semin¡e;

- Participå la procesul de îmbunåtå¡ire continuå a întregului perimetru aflat sub responsabilitatea

În prag de Dragobete, la fazani

Ninsorile acestei primåveri din caleafarå de capricioase n-au ocolit nici luncile Prutului. ªi bine au fåcut, pentru cå – de¿i aflate în vecinåtatea unui curs de apå viguros, cu bål¡i ¿i revårsåri adiacente – påmântul încå se resimte dupå o lungå lipså de precipita¡ii. Pentru majoritatea sålbåticiunilor înså, zåpada nu e un prilej de mul¡umire, pentru cå ascunde sursele de hranå, aceasta devenind, dacå nu inaccesibilå, în cel mai bun caz greu de procurat. Speciile terestre autohtone de talie micå, printre care se numårå îndeosebi iepurele, fazanul ¿i potârnichea, sunt primele afectate.

În breasla noastrå, deschiderile ¿i închiderile de sezon au un farmec ¿i o semnifica¡ie aparte. Sunt ca primåvara ¿i toamna pentru fiecare dintre noi, sinonime cu exuberan¡a ¿i melancolia de la început ¿i de la sfâr¿it de ciclu anual. În acest prag de primåvarå, am ales så închidem sezonul de vânåtoare la fazani nu departe de Ripiceni, concentrându-ne asupra câtorva întinderi de påi¿ culcat de vânt ¿i, acum, împovårat de poclåzi de nea. Urmele râvni¡ilor pedestra¿i, care mai vechi, care proaspete, ne-au dat speran¡e. Înså fårå partenerul patruped, o femelå de brac sârmos plinå de temperament, nu cred cå am fi depå¿it nivelul inten¡iilor: nefiind în zonå nici un trup de pådure, nici o lizierå ori vreun pâlc de arbu¿ti în care så înnopteze, dupå cum le e obiceiul, fazanii dormeau, volens-nolens, pe sol, în cotloanele desi¿ului vegetal din pârloage. Faptul cå erau sili¡i så-¿i petreacå aproape tot timpul pe sol îi fåcea vulnerabili, obligându-i så gåseascå mijloace ingenioase de supravie¡uire. A¿a cå ¿i-au croit prin vegeta¡ia fanatå o vastå re¡ea de catacombe, prin care alergau nestingheri¡i pânå la micile

arene necesare decolårii în caz de for¡å majorå.

Cum spuneam, Lola, fårå så fie un bun aportor, s-a dovedit un scotocitor tenace, astfel cå ne-a scutit de multå alergåturå, poate chiar inutilå. Oricum, påsårile såreau departe, multe în spate, dupå ce trecusem de ele, mai ales fåzåni¡ele. Coco¿ii sunt, de regulå, mai

De pe malul drept al Prutului, am izbutit så-mi adjudec acum doi coco¿i, cåzu¡i, cum se spune, pachet, astfel cå nu a trebuit så negociez cu Lola un aport ca la carte, capitol la care, precum spuneam, nu exceleazå, rodându-se, probabil, pe nervii companionilor ocazionali, purtåtori de pu¿cå.

La întoarcere, într-o largå vårsåturå a râului, câ¡iva pescari profesioni¿ti î¿i fåceau de lucru cu plasele. I-am dat bine¡e unuia mai aproape de mal. Printre pe¿tii din barcå, våzusem ¿i câ¡iva ¿alåi, a¿a cå l-am întrebat dacå nu-mi vinde vreo doi. Dupå ce m-a måsurat din cap pânå

precau¡i ¿i recurg la tertipuri dintre cele mai interesante. ºin minte cå, acum vreo trei decenii, må aflam la o închidere similarå, nu departe de Bråila, într-un decor oarecum asemånåtor, în ni¿te orezårii abandonate, stråbåtute de canale de iriga¡ii în curs de depreciere, proces aståzi socotit încheiat, din påcate pretutindeni în ¡arå. ªi acolo fazanii î¿i construiserå tunelurile lor alambicate, pe care se deplasau ¿erpe¿te, sårind te miri unde, cu totul surprinzåtor, astfel cå, în pofida multelor ocazii, am fåcut o remarcabilå risipå de cartu¿e, cu insignifiantå compensa¡ie. Vremea caldå de dupå Dragobete le inflamase gonadele, iar coco¿ii glåsuiau sacadat, unii confruntându-se chiar ¿i în aer, bineîn¡eles departe de alicele noastre. Când ne apropiam, turnirul se muta în altå parte. Spectacolul a fost înså cu totul magnific.

în picioare, dar zåbovind cu privirea îndeosebi asupra coco¿ilor din ciochinar, m-a întrebat: „Da՚ mata nu-mi vinzi un fazan?” Pricepând aluzia, am propus un troc, a¿a cå m-am ales cu o desagå de strapazani ¿i cu pecetluirea unei camaraderii reciproc avantajoase: „Când mai veni¡i, întreba¡i de Ghi¡å zis Vintiru՚!” Dintotdeauna, vânåtorii ¿i pescarii au ¿tiut så-¿i manifeste frå¡ia…

În drum spre caså, gândul m-a dus la pregåtirea unui frumos ¿i original cadou de Dragobete, apreciat de orice doamnå, cât de preten¡ioaså ar fi ea: fripturå de fazan cu hribi ¿i garniturå de cartofi cop¡i, alåturi de câ¡iva ¿alåi înåbu¿i¡i ¿i dezosa¡i, cu maionezå. A¿a am ¿i fåcut în numai câteva ceasuri, alåturi de o Zghiharå de Hu¿i ¿i de o poveste.

Cronica evenimentelor anun¡ate

23 februarie

La Bucure¿ti va avea loc congresul anual al FAPPR, De la fermieri pentru fermieri! Totodatå va fi decernat ¿i trofeul Porumbul de Aur, pentru produc¡iile ob¡inute în 2022.

27 februarie

Institutul European din România organizeazå conferin¡a online Securitateaalimentarå, caelementalpoliticiiagricole comune¿iagriculturiiRomâniei încontexteuropean.Provocåri 2023 - 2027.

28 februarie

La Bucure¿ti, Corteva Agriscience lanseazå trei produse inovatoare pentru protec¡ia culturilor.

2 martie

Corteva Agriscience lanseazå o nouå solu¡ie vi¡a-de-vie, Zorvec Vinabel, fungicid inovativ pentru combaterea celei mai pågubitoare boli, Plasmopara viticola.

2 - 3 martie

Va avea loc ForumuloptiTech

pentruPomiculturåSyngenta 2023. Vor fi prezentate cele mai noi tehnologii pentru pomi fructiferi.

21 - 24 aprilie

La Jucu, în inima Transilvaniei, î¿i deschide por¡ile Agraria

Organizatå de aceea¿i echipå inimoaså (DLG Intermarketing) care organizeazå ¿i AgriPlanta, se anun¡å deja o expozi¡ie pe cinste.

23 mai

La Dude¿tii Noi, lângå Timi¿oara, se organizeazå Ziua Câmpului Merpano. Este o platformå cu 15 hectare de loturi demonstrative ¿i peste 150 de soiuri ¿i hibrizi.

25 - 26 mai

La Bucure¿ti are loc RALF, a VII-a edi¡ie a forumului interna¡ional de agriculturå.

Francezii, antiamericani doar pân\ la exporturi

Americanii sunt, de departe, cei mai mari cumpåråtori de vinuri ¿i båuturi spirtoase fran¡uze¿ti. ¥n total, cumpårå båuturi de aproape 5 miliarde de euro pe an doar din Fran¡a.

Dupå SUA, o altå pia¡å importantå este Marea Britanie, cu achizi¡ii de aproape 2 miliarde de euro pe an.

¥n clasament ar fi trebuit så urmeze China, dar Beijingul a insistat prea tare pe måsurile anticovid, iar restaurantele au fost ani de zile goale. Acum, cå restric¡iile au fost relaxate, francezii sperå så î¿i revinå ¿i comenzile de alcool din China.

Råzboiul a redus la jumåtate exporturile franceze de vin ¿i båuturi spirtoase spre Rusia, înså este vorba de o pia¡å relativ micå raportatå la exporturile totale. Råzboiul a avut mai degrabå un impact indirect ca urmare a majorårii pre¡urilor la energie ¿i a cerealelor necesare pentru produc¡ia de votcå. Cåci ¿i francezii fac votcå...

De departe înså, produsul cu cele mai bune performan¡e a fost ¿ampania. De

asemenea, dupå o cre¿tere explozivå în ultimii doi ani, exporturile de coniac s-au majorat în termeni de valoare, dar au scåzut în termeni de volum. Ceea ce este operforman¡å puså ¿i pe seama infla¡iei. Noi cât vin crede¡i cå vindem în SUA?

ORIZONTAL: 1) Scopul unei ac¡iuni de maså –Long play (abr.); 2) Culoare de a¿teptare –Caså de comenzi; 3) A scoate din tipare–Campioane la fugå; 4) Aflat între douå vârste –Produce ro¿ea¡å; 5) Face excluderea –Merge spre sat; 6) Nota¡i cu plus la chimie; 7) Apel la deratizare – E din cale afarå; 8) A reveni în pasaj – Prezentul popular; 9) Pregåte¿te scena; 10) Încåpere cu acces la… mare.

Solu¡ia careului din Nr. 6/2023

ORIZONTAL: ORATANIE - A; TEREN - CRAS; ENE - TANGUI; TANCURI - RG; SEAMA - SEU; CT - BATATOR; AERA - ORALA; S - ILUSTRAT; CAMIN - AUTO; AVENTURIER.

VERTICAL: 1) Rådåcina plânsului – Indicator de depå¿ire; 2) Caracteristica unei bune reproduceri; 3) Pofti¡i la masa verde – Deschide gura ¿i închide ochii; 4) Are de mâncare – A se înfiin¡a; 5) Pronun¡at cu durere – Un loc de vis; 6) Recul... în carlingå!– Tratat de criminalisticå; 7) Specificå sufletului – Inimå de mamå! 8) E o måsurå în toate; 9) Trage în western – Trådeazå seriozitatea; 10) Anun¡å ospargere.

CAREUL AGRICOL de Dinu-Ioan Nicula