Limba romana clasa a 3-a by Raluca Rogoz

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Auxiliar pentru clasa a III-a

K Kreativ

Toate drepturile rezervate EDITURA KREATIV © Târgu-Mureş, 2016 Director editorial: Andrei Timar limba şi literatura română Auxiliar pentru clasa a III-a - Semestrul I © Aurelia Şeulean, 2016 © Mărioara Minculescu, 2016 © Elena Oltean, 2016 Tehnoredactare: Editura Kreativ Colaborator: SC Design Solutions Consulting SRL Comenzi la: Tel./Fax: 0265-250805 office@editurakreativ.ro www.editurakreativ.ro ISBN 978-606-646-360-7 ISBN 978-606-646-361-4 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ŞEULEAN, AURELIA Auxiliar de limba şi literatura română pentru clasa a III-a / Aurelia Şeulean, Mărioara Minculescu, Elena Oltean.-Târgu-Mureş: Kreativ, 2016 2 vol. ISBN 978-606-646-360-7 Semestrul 1. - 2016. - ISBN 978-606-646-361-4 I. Minculescu, Mărioara II. Oltean, Elena 371.671:821.135.1.09+811.135.1:373.3 Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Kreativ. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă în orice formă sau prin orice mijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare a informaţiei fără acordul prealabil scris al Editurii Kreativ. Drepturile de distribuţie în străinătate aparţin în exclusivitate Editurii Kreativ.

AUXILIAR DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Cls. a III-a

Semestrul I CUPRINS Sunt pregătit pentru clasa a III-a? (test de evaluare iniţială)

UNITATEA I LA ŞCOALĂ, CU TOAMNA DE MÂNĂ 1. Sunet, literă, alfabet, cuvânt, propoziţie 2. Dialogul 3. Text – alineate, personaje 4. Aranjarea textului în pagină Scrierea cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un 5. Textul în versuri 6. Repetăm, exersăm, învăţăm 7. Test de evaluare

9 10 14 18 22

UNITATEA II CARTEA – PRIETENUL DINTÂI 1. Cartea – Alcătuirea cărţii Prezentarea unei persoane Componentele comunicării 2. Formularea de întrebări şi răspunsuri 3. Textul literar narativ Harta textului Scrierea cuvintelor i-a, ia 4. Textul nonliterar 5. Planul simplu de idei desprins din ilustraţii Povestirea orală după planul simplu de idei Scrierea corectă a cuvintelor iau, i-au 6. Delimitarea textului în fragmente Ordinea întâmplărilor Acătuirea planului simplu de idei 7. Repetăm, exersăm, învăţăm 8. Test de evaluare

26 28 32 35 36

40 43

48 51

56 59

UNITATEA III EU ŞI LUMEA MEA 1. Sunet, literă, cuvânt, silabă Scrierea cuvintelor la, l-a 2. Propoziţia – semne de punctuaţie 3. Cuvântul – parte de vorbire 4. Substantivul. Felul substantivelor 5. Numărul şi genul substantivului 6. Repetăm, exersăm, învăţăm 7. Test de evaluare UNITATEA IV BUCURIILE IERNII 1. Fragmentul descriptiv Scrierea cuvintelor neam, ne-am 2. Cuvinte cu sens asemănător, cuvinte cu sens opus 3. Adjectivul 4. Acordul adjectivului cu substantivul Poziţia adjectivului faţă de substantiv 5. Repetăm, exersăm, învăţăm 6. Test de evaluare 7. Povestire orală după benzi desenate 8. Poezia 9. Povestirea scrisă după un şir de întrebări 10. Părţile unui text creativ – compunerea 11. Să descoperim sensurile cuvintelor! 12. Textul funcţional – cartea poştală, e-mailul 13. Textul de informare. Afişul. Fluturaşul 14. Exerciţii recapitulative 15. Test de evaluare

62 63 69 73 76 82 87 91 93 94 97 101 106 108 110 113 114 116 118 121 124 127 129 132

Dragul meu, Începi un nou an şcolar. De acum, cărţile şi caietele îţi vor fi prieteni de nedespărţit. Ştiu că-ţi plac jocul cu prietenii, zilele fără griji, valurile înspumate, dar nu cred că ai putea trăi într-o continuă vacanţă. Cum te-ai simţi faţă de ceilalţi colegi, care în timp ce tu nu ai face nimic, ar munci pe întrecute? Cred că în scurt timp ai cere să pui capăt plictiselii, întorcându-te la rostul tău. Dacă vei fi curajos, „armele” tale, cărţile şi colegii, te vor ajuta să ajungi învingător. Mult succes!

SUNT PREGĂTIT PENTRU CLASA A III-A? TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ 1. Citeşte cu atenţie textul. Un clopoţel argintiu plângea acolo, în Ţara Clopoţeilor. Toată familia îl certa: – Ce fel de clopoţel eşti tu? Să-ţi fie ruşine! – Ai tras cu urechea la uşa clasei, spuse mama supărată şi, când ai auzit că băiatul cu ochi albaştri e scos la tablă, ai şi sunat de recreaţie! Abia auzit, clopoţel şopti: – Prietenul meu nu ştia prea bine lecţia. – Faci neamul clopoţeilor de ruşine, strigă la el un frate mai mare, clopot de pompieri. Noi nu sunăm mai devreme sau fără rost! (Luiza Vlădescu – Inimă de clopoţel)

2. Răspunde la următoarele întrebări: a) Care este titlul lecturii din care face parte acest fragment?

b) Cine este autorul?

c) Care sunt personajele?

d) De ce era certat clopoţelul?

e) De ce a sunat el mai repede?

3. Subliniază cuvintele ce conţin grupuri de litere. Alcătuieşte propoziţii cu trei dintre cuvintele subliniate.

4. Desparte în silabe cuvintele: argintiu ........................................ rost ............................................... ceartă .......................................... niciodată ....................................... băiatul ......................................... pompieri ........................................ 5. Găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru: ceartă ........................................... supărată ......................................... prieten .......................................... fără rost .......................................... 6. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru: plânge .......................................... bine ................................................ acolo ............................................ devreme ......................................... 7. Alcătuieşte trei propoziţii în care cuvântul ochi să aibă înţelesuri diferite.

I. LA ŞCOALĂ, CU TOAMNA DE MÂNĂ SĂ NE AMINTIM ÎMPREUNĂ! • Sunet, literă, vocale, consoane • Silaba, cuvântul, despărţirea în silabe • Sensul cuvintelor • Propoziţia, semnele de punctuaţie • Textul literar narativ • Poezia • Textul nonliterar informativ • Scrierea corectă a cuvintelor: într-o/într-un, dintr-o/dintr-un; s-a/sa, sau/s-au

SUNET, LITERă, ALFABET, CUVÂNT, PROPOZIŢIE Întâia zi de şcoală Edmondo de Amicis Azi e întâia zi de şcoală! Ca un vis au trecut la ţară cele trei luni de vacanţă! Mama m-a adus azi dimineaţă la şcoală ca să mă înscrie în clasa a III-a primară; mi-era gândul tot la ţară şi mă duceam la şcoală cu inima rea. Pe toate uliţele mişunau copii; cele două librării erau pline de părinţi. În faţa şcolii se grămădise atâta lume, încât portarul şi poliţistul abia puteau să ţină orânduiala la poartă. Pătrunserăm cu greu. Domni, doamne, ofiţeri, bunici: fiecare cu câte un copil de mână. În jurul directorului se aflau femei foarte îngrijorate, fiindcă nu mai erau locuri pentru copiii lor. Profesoarele nu mai ştiau unde le stătea capul. Mă gândeam la profesorul meu din clasa a II-a. Ce bun era şi ce micuţ! Părea că este un şcolar de-ai noştri. El mereu râdea cu noi. Profesorul de acum e înalt şi n-are barbă, părul îi e cărunt, glasul îi este gros. Se uită ţintă la noi ca şi cum ar vrea să ne ghicească gândurile. Eu îmi ziceam în mine: „Asta e de-abia ziua dintâi, mai sunt încă nouă luni. Ce de muncă! Ce de osteneală!”. Mi-a părut bine că am găsit-o pe mama la uşa şcolii, căci simţeam nevo ia de a mă arunca în braţele ei. Ea mi-a zis: – N-ai grijă, Enrico, o să învăţăm împreună. M-am întors acasă cu inima bună.

A. Ce am înţeles din text? 1. Când se petrece întâmplarea? 2. Cum se numeşte personajul principal?

3. Care este atmosfera în prima zi de şcoală? 4. De cine îşi aminteşte cu drag Enrico? 5. Cum este noul lui profesor? 6. Cum îl încurajează mama pe Enrico? 7. Care este titlul textului? 8. Cine este autorul?

B. Să exersăm! 1. Scrie în ordine alfabetică cuvintele din enunţul subliniat în text.

2. Stabileşte numărul de sunete şi litere pentru următoarele cuvinte. copii → sunete litere; dintâi → sunete litere bunici → sunete litere; ziceam → sunete litere profesorul → sunete litere; nouă → sunete litere 3. Găseşte în textul dat cuvinte care să respecte următoarea schemă grafică: VCV VCVCV CVC VCVCC

4. Transcrie o propoziţie alcătuită din şase cuvinte. 5. Desparte cuvintele date în silabe ca şi cum ar fi la capăt de rând. dimineaţa îngrijorate ghicească librării împreună

→ → → → →

............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................. .............................................................................

Să ne amintim! Sunetul este partea cea mai mică a unui cuvânt. Litera este semnul grafic al sunetului. Alfabetul este totalitatea literelor aşezate într-o anumită ordine. Cuvântul este o îmbinare de sunete. Propoziţia este o comunicare despre ceva sau cineva.

6. Delimitează cuvintele, apoi scrie corect propoziţiile. Profesorulerabunmicuţşirâdeamultcuelevii.

MamaîlîncurajeazăpemiculEnrico.

7. Scrie câte o propoziţie: a) enunţiativă

b) exclamativă

c) interogativă

La finalul unei propoziţii se pune: • punct . • semnul exclamării ! • semnul întrebării ?

DIALOGUL Citeşte textul. Nenea directorul George Şovu Băieţelul plângea lângă una din ferestrele culoarului. Cu bărbia sprijinită pe pervaz, privea în curtea şcolii. Un bărbat mai înalt, puţin adus de spate, cu părul bogat, s-a apropiat de el şi l-a întrebat blând: – Ce e cu tine? Ce s-a întâmplat? De ce plângi? Din ochii negri şi strălucitori ai copilului au ieşit la iveală două perle fierbinţi. – Cum te cheamă? În ce clasă eşti? – Ionuţ! – Ionuţ şi mai cum? – Ionuţ Popa. – Îmi pare bine, Ionuţ Popa! Numele meu este Alexandru Mocanu. Acum, fiindcă am făcut cunoştinţă, te rog să-mi spui în ce clasă eşti şi ce s-a întâmplat. – Nene, dar matale cine sunteţi? – Eu sunt directorul şcolii, Ionuţ. Eu sunt nenea directorul. – Nenea directorul, eu vreau acasă! Nu-mi place la şcoală! – Bine, am înţeles, spuse directorul, pornind cu băiatul de mână de-a lungul coridorului. Ajungând în dreptul unei uşi, pe care scria „Laboratorul de Ştiinţe ale Naturii”, au intrat. Copilul a dat cu ochii de un vultur, de un porc mistreţ, de un acvariu... – Iată o căprioară! strigă Ionuţ. Vai, ce de păsărele! – Mă bucur că-ţi plac. Acum hai să vedem şi alte locuri! Au mers în sala de sport, apoi au vizitat câteva săli de clasă, iar Ionuţ 14

a văzut mulţi copii din blocul lui care învăţau la această şcoală. Se simţea mândru că era de mână cu nenea directorul. Toţi copiii se ridicau din bănci şi spuneau în cor: „Bună ziua!”. Cel mai mult i-a plăcut în sala în care un loc gol, într-o bancă, îl aştepta. Şi doamna lui era cea mai frumoasă dintre toate cele pe care le văzuse în şcoală. – Acum vrei să rămâi la şcoală, Ionuţ? întrebă directorul. – Da! răspunse copilul cu faţa toată numai zâmbet, aşezându-se la locul lui în bancă.

1. Cine participă la acest dialog? 2. Cine pune întrebările? 3. Cine dă răspunsurile? 4. Transcrie un răspuns dat de băiat. 5. Transcrie un răspuns dat de director. 6. De ce în text s-au folosit multe linii de dialog?

Dialogul este conversaţia dintre două sau mai multe persoane. Înaintea cuvintelor fiecărei persoane care participă la dialog se scrie linie de dialog.

7. Transcrie din textul dat partea marcată de chenar.

8. Împreună cu alţi colegi, creaţi dialoguri care se pot derula între: A) doi colegi de bancă;

B) Cenuşăreasa şi surorile sale.

9. Tu ştii să formulezi întrebări? Formulează cât mai multe întrebări pe baza textului citit.

10. Priveşte imaginile şi scrie răspunsuri la următoarele întrebări, apoi ordonează-le într-un text. Dă-i un titlu potrivit. a) Cum se numeşte şcoala ta? b) Unde este aşezată? c) Cum este şcoala? d) Dar sălile de clasă? e) Ce fac colegii tăi ca şcoala să fie mai frumoasă, mai primitoare? f) De ce eşti mândru de şcoala ta?

TEXT – ALINEATE, PERSONAJE Insula copiilor care mănâncă litere Lângă „Ţara copiilor care merg la şcoală”, în „Marea de cerneală”, se află „Insula copiilor care mănâncă litere”. Demult, aici locuiau oameni care se hrăneau cu peşti, ouă, ierburi săl batice, toate de culoare albastră, fiindcă le pescuiau din apele „Mării de cerneală”. Copiii lor credeau că pot mânca doar alimente de culoare al bastră. Odată s-a oprit la ţărmul insulei o corabie cu litere albastre ieşite din poveşti, care se îndreptau către „Ţara literelor colorate”. Se rătăciseră şi voiau să-şi refacă rezerva de apă înainte de a pleca iar la drum, spre suratele lor de alte culori. Literele debarcaseră şi se uitau în jur curioase. P, înarmat cu o lunetă, cerceta locurile în speranţa că-i va zări pe locuitori. El văzu, ascunşi după copaci, mulţi copii care îi studiau în tăcere pe musafirii nepoftiţi. Nu înţe legeau cum pot exista fiinţe albastre şi pe pământ, nu doar în apă, cum ştiau ei. – Sunt albastre, spuse un copil. – Sigur sunt bune de mâncat! Haideţi să le mâncăm! îndemnară alţii. Copiii ieşiră din ascunzătoare şi se repeziră asupra literelor: unii mâncau literele crude ca pe ierburile culese din mare, alţii le frigeau sau le fierbeau, aşa cum îi văzuseră pe părinţii lor şi presărau peste ele mirodenii înainte de a le înghiţi. Erau foarte gustoase! – Hai să fugim! strigau literele care scăpaseră. Copiii aceştia sunt săl batici! Un A de tipar, curajos, zise: – Aşteptaţi! Vreau să vorbesc puţin cu ei. Mănâncă litere doar pentru că nu ştiu că suntem de folos la citit. – Mare curaj, spuse un M, bine aşezat pe picioare. Ai grijă, totuşi, ai putea s-o sfârşeşti rău! 18

Îndrăzneţul H le spuse copiilor: – Hei, copii, chiar dacă suntem albastre, ar fi bine să ne citiţi. Veţi fi mai câştigaţi prin ceea ce veţi afla decât dacă ne mâncaţi. Dacă dispărem, nu mai înţelegeţi nimic din cuvinte şi nici nu veţi învăţa lucruri interesante. (Sonia Larian – Insula copiilor care mănâncă litere)

1. Răspunde la întrebări: a) Unde se afla „Insula copiilor care mănâncă litere”?

b) Cu ce se hrăneau locuitorii ei?

c) Încotro se îndrepta corabia cu litere albastre?

d) De ce au debarcat literele pe insulă?

e) Cum s-au comportat copiii cu literele albastre?

f) Ce i-a sfătuit îndrăzneţul H pe copii?

g) De ce mâncau copiii litere?

Unele informaţii obţinute dintr-un text citit sunt informaţii esenţiale (importante), altele sunt de detaliu (amănunt).

2. Scrie E în dreptul informaţiilor esenţiale şi D în dreptul celor de detaliu. Lângă „Ţara copiilor care merg la şcoală” se află „Insula copiilor care mănâncă litere”. Aici locuiau oameni care se hrăneau cu peşti, ouă, ierburi sălbatice, toate de culoare albastră. Corabia cu litere albastre se rătăcise. Literele debarcaseră ca să se aprovizioneze cu apă. Copiii au spus că literele sunt albastre. Ei s-au repezit asupra literelor şi au început să le mănânce. A le spune celorlalte litere că nu se cunoaşte că ele sunt de folos la citit. Dacă vor dispărea literele nu se mai înţeleg cuvintele. 3. Textul are: • un titlu • un autor • mai multe alineate • Cei care participă la întâmplările povestite se numesc personaje. Acestea pot fi oameni, animale, obiecte. A. Transcrie corect textul de mai jos. Atenţie la alineate! Insula copiilor care mănâncă litere – Dar asta a fost demult, a protestat un X. Pe „insula copiilor care mănâncă litere” nu mai există niciun cuvânt descompletat, iar copiii ştiu că literele nu sunt bune de mâncat. – Şi dacă acolo toate literele sunt respectate, înseamnă că aşa fac toţi copiii din lume, a admis Z. de Sonia Larian

B. Câte alineate are textul „Insula copiilor care mănâncă litere”? 2 alineate 3 alineate 6 alineate 14 alineate Scrie primul cuvânt din alineatul al doilea. ............................................... Alcătuieşte cu el o propoziţie. ............................................................................................................... 4. Literele, dacă sunt îmbinate în mod corect, fie că sunt albastre sau colo rate, formează cuvinte. Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru: se hrăneau = ............................... se rătăciseră = ................................ ţărmul = ……................................ suratele = ........................................ lunetă = ........................................ a zări = …….................................... musafiri = ..................................... mirodenii = ….................................. 5. Îmbogăţeşte cu cuvinte propoziţia: Literele debarcaseră. Literele debarcaseră litere debarcaseră . 6. Să ne amintim! Se scrie: • sau când se poate înlocui cu ori; • sa când are înţelesul de lui/ei. Alege forma corectă. • Demult, oamenii din această ţară s-au/sau hrănit cu peşti, ouă, ierburi. • Odată s-a/sa oprit pe ţărmul insulei o corabie. • Literele s-au/sau rătăcit şi doreau să-şi refacă rezerva de apă. • Litera P sa/s-a înarmat cu luneta sa/s-a. • Copiii s-au/sau repezit asupra literelor. • Unii mâncau literele crude sau/s-au le fierbeau. • Litera H sau/s-au M s-a/sa dovedit mai curajoasă. 21

ARANJAREA TEXTULUI ÎN PAGINĂ. SCRIEREA ÎNTR-O, ÎNTR-UN, DINTR-O, DINTR-UN Poveste de toamnă Titel Constantinescu În faţa ferestrei e un măr. Copiii îl văd din clasă, îi ascultă poveştile când fereastra e deschisă şi uneori se opresc în preajma lui şi rândunelele. Prea sunt gureşe! Şi tocmai din cauza asta copiii nu sunt atenţi la lecţii. Rândunelele se supără şi ele pe măr. Prea are multe crengi şi crengile prea au multe frunze şi foşnesc de-ţi iau auzul, nu alta! Şi-atunci... atunci... cum pot oare să mai fie atenţi copiii la lecţii?! A trecut o boare de vânt, aşa, în fugă... şi parcă mai rece decât ieri, decât alaltăieri, dar parcă mai altfel decât ieri, decât alaltăieri. Îndată rândunelele au început să facă pe supăratele: – Ai văzut, mărule? Abia a trecut vântul, că ai şi-nceput să foşneşti. Neai asurzit cu gălăgia ta!... Şi strigau atât de tare, încât mărul s-a supărat: – Iar voi... voi faceţi atâta zgomot acum încât... Au mai trecut câteva zile. Vântul a-nceput să vină mai des pe acolo. Mărul a foşnit mai mult, iar rândunelele nu ştiau de ce, dar nu prea s-au mai simţit bine în cuibul lor. Parcă era mai frig. Şi rândunelele, într-o seară, au stat de vorbă cu mărul: – Vom pleca. Trebuie să plecăm! Dacă mai stăm mult, copiii nu vor mai învăţa din cauza noastră. Mărul a foşnit trist: – Îmi pare rău! Cred că şi frunzele mele vor trebui să plece. Foşnesc prea tare. Copiii au nevoie de linişte, de foarte multă linişte. – Altfel, spuseră din nou rândunelele, noi nici nu ne-am fi gândit să plecăm. Dar copiii, ce ne facem cu copiii? Trebuie să înveţe, nu? – Absolut! a răspuns mărul. La asta mă gândesc şi eu de câteva nopţi. Şi rândunelele s-au strâns în stol şi au plecat. Frunzele mărului le-au 22

privit depărtându-se. Apoi au început şi ele să se desprindă una câte una, să se legene prin aer şi să cadă în linişte la pământ. – De ce-aţi plecat? le-a întrebat o vrabie. – Foşnim prea tare, au răspuns frunzele, şi copiii nu mai pot învăţa, altfel... altfel... n-am fi plecat niciodată!

1. Care sunt personajele care apar în text? 2. De ce era supărat mărul pe rândunele? 3. Dar rândunelele de ce erau supărate pe măr? 4. Ce hotărâre au luat rândunelele? 5. Dar frunzele mărului? 6. Ce crezi că au spus copiii când şi-au dat seama că rândunelele au plecat, iar mărul a rămas gol, fără frunze?

7. Alcătuieşte enunţuri cu expresiile subliniate în text.

8. Alege forma corectă a următoarelor cuvinte: într-o, într-un, dintr-o, dintr-un. Rândunelele stau adunate într-un/întrun măr. Elevii dintr-o/dintro clasă erau deranjaţi de rândunelele gureşe. Într-o/Întro zi rândunelele au hotărât să plece. Dintrun/Dintr-un măr au început să se desprindă frunze îngălbenite. 9. Explozie stelară! Reciteşte şi completează. Cine ................................? Ce ....................................?

Unde ....................................?

Cum .................................? De ce ...................................? 10. Când ai de scris un text, aminteşte-ţi şi respectă următoarele reguli: • Fiecare text are un titlu. Acesta se scrie la mijloc, cu literă mare. După titlu nu se pune punct. • Respectă alineatul pentru fiecare idee nouă. • Scrie cu literă mare începutul propoziţiilor şi al numelor. • Nu omite litere din cuvinte, dar nici nu adăuga altele. • La capătul fiecărui rând, desparte cuvintele în silabe. • Verifică dacă următorul text respectă cerinţele formulate. Transcrie-l. O rândunică ne povesteşte Sub streaşina casei noastre se află un cuib. În fiecare an, cuibul prinde viaţă fiindcă soseşte stăpâna lui, o rândunică tare drăguţă. Într-o seară i-am spus mamei: – Ce mult aş vrea să ştiu ce este în viaţa acestei rândunici, pe unde umblă ea! Aş vrea să pot zbura cu ea. Dar mama a zâmbit şi a început să-mi povestească lucruri interesante despre rândunici. Am adormit.

TEXTUL ÎN VERSURI Citeşte cu atenţie. Toamna de Nicolae Bârlad Cade frunza de salcâm Îmbrăcând cărarea. Berzele s-au dus de-acum, Cenuşie-i zarea. În crâng fluturi nu mai sunt, Păsări nu mai cântă! Plutesc neguri pe pământ... Vântul tot frământă... Pic cu pic, pe geamuri lin Ploaia se prelinge. Nu e soare, nici senin, Cerul parcă plânge.

1. Completează spaţiile libere. Titlul poeziei este ...................... Autorul se numeşte .................................. Poezia are ............. versuri În poezie este prezentat anotimpul ......................................... Elementele din natură care ne duc cu gândul la toamnă sunt: ......................, ..................................., ........................., ..........................., ......................, ..................................., ........................., ..........................., ......................, ..................................., ........................., .......................... . să Ne amintim! Poezia este un text literar. Ea are versuri. Cele mai multe poezii au versurile grupate în strofe. Fiecare vers se scrie cu literă iniţială mare. Autorul poeziei se numeşte poet.

2. Scrie perechi de cuvinte care rimează (din poezie).

3. Reţine expresiile: frunza ... îmbrăcând cărarea plutesc neguri pe pământ cenuşie-i zarea vântul tot frământă ploaia se prelinge cerul parcă plânge Scrie cu ele enunţuri şi grupează-le într-un text. Respectă cerinţele textului.

Vrei să fii detectiv? Colegul tău, Vasilică, a găsit o foaie de hârtie cu nişte versuri incomplete. Ajută-l să completeze spaţiile libere cu cuvintele potrivite şi să aleagă forma corectă. La opt ani mergi pe a.......... Cumperi o o............. La nouă ani mergi la m................. Să cauţi nişte t..................... La zece găseşti t................ Pentru a-ţi face un V..................... De s................... La anul am o i................ Vom porni în t......................

muzee muzeie

alee aleie

trasee traseie

orhidee orhideie

turnee turneie

idee ideie

trofee trofeie

viitor vitor

scriitor scritor 27

REPETĂM, ÎNVĂŢĂM, EXERSĂM 1. Aminteşte-ţi şi completează. Propoziţia este formată din ........................... Cuvintele sunt alcătuite din ...................... Silabele sunt formate din .......................... Semnul scris al sunetului este ...................... Toate literele unei limbi, aşezate într-o anu mită ordine, formează ............................... 2. Scrie următoarele cuvinte în ordine alfabetică: om, caiet, avion, bunică, foc, elefant, grădină, iepure, hartă, kilogram, jar, lup, Maria, ramă, Natalia, român, ştire, xilofon, ureche, Silviu, zar, vrabie, tablou, ţintă

3. Citeşte versurile. Precizează numărul de sunete şi litere care alcătuiesc fiecare cuvânt. „Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce...” (M. Eminescu – Somnoroase păsărele)

4. Completând cele două rebusuri, îţi vei reaminti cum se clasifică sunetele. A

1. Mijloc de transport aerian 2. Locul unde aterizează şi decolează avioanele 3. Sală în care învaţă elevii 4. Program săptămânal 5. Aliment obţinut din floarea-soarelui 6. Fructele părului

1 2 3 4 5 6 B A

1. Scriem pe tablă cu ea 2. Vestitorii primăverii 3. Propoziţiile sunt alcătuite din... 4. Număr natural 5. Una din culorile de bază 6. Cuvintele sunt alcătuite din... 7. Sinonimul cuvântului „exist” 8 8. Sunete care se pronunţă uşor

1 2 3 4 5 6 7 B

5. Aranjează cuvintele în coloane, ţinând cont de numărul de vocale şi de consoane: Aurel, aer, roz, patru, codru, dop, Europa, vulpe, cuminte, ele, linişte, Aurica. VVCVC

VVCVCV

CVC

CVCCV

CVCVCCV

VCV

6. Completează cuvintele cu litera omisă. pli__bare, î__doială, î__părăteasă, î__ceput, co__punere, po__pă, î__ăuntru 29

7. Corectează cuvintele scrise greşit în textul următor. Cîinele âncepu să mârîie. Lîngă gard văzu o umbră. Era cumetriţa cea şireată. Ea dădea tîrcoale curţii. Gândul âi era la găinile cele grase. 8. Desparte în silabe următoarele cuvinte: copacii ................................. examen .................................. poveste ............................... îmbujorează ........................... deschisă .............................. excavator ............................... exerciţiu ............................... explozie .................................. margine ............................... caracatiţă ................................ Să Reţinem! Când „x” se află între două vocale, formează silabă cu vocala care urmează: saxofon → sa-xo-fon Când „x” se află între o vocală şi o consoană, formează silabă cu vocala dinaintea lui. explică → ex-pli-că

9. Transcrie din textul dat: o propoziţie enunţiativă, o propoziţie exclamativă, o propoziţie interogativă. „Bătrânul a desfăcut mănunchiul. Astfel a rupt cu uşurinţă nuielele, una câte una. – Vedeţi, fiii mei? Tot aşa se va întâmpla şi cu voi. Dacă veţi fi uniţi, niciun rău nu vă va putea atinge. Dar de veţi fi dezbinaţi, lesne vă veţi frânge. În unire stă puterea!” (Povestire veche)

10. Aranjează în ordine următoarele propoziţii şi pune semnele de punctua ţie potrivite. Într-o zi eram în parc Acolo am întâlnit-o pe prietena mea Ai fost împreună cu părinţii 30

Raluca

Nu Am fost în excursie cu doamna învăţătoare Ce bine-mi pare că te-am întâlnit Nu te-am mai văzut de câteva zile Ai fost plecată din oraş Şi eu mă bucur de această revedere Ieri ne-am întors de la munte

TEST DE EVALUARE Citeşte cu atenţie textul de mai jos pentru a rezolva corect exerciţiile. Era toamnă târziu. Copacii se goliseră de frunze. În pădure, în vârful unui măr sălbatic, rămăsese atârnat un singur măr. Un iepure a văzut mărul. Cum să îl ia de acolo? Mărul era sus şi nu putea sări până la el. A rugat o cioară să îl ajute. Cioara a rupt mărul, dar nu a reuşit să îl ţină în cioc. Mărul a căzut drept în ţepii unui arici, care stătea ascuns printre frunzele uscate. Speriat, ariciul a început să fugă. – Stai! a strigat iepurele. Unde fugi cu mărul meu? – Este mărul meu! a răspuns ariciul. A căzut, iar eu l-am prins între ţepii mei. – Ba este mărul meu! a zis cioara, apropiindu-se în zbor. Eu l-am rupt din pom! Tocmai atunci trecea ursul pe lângă ei. Mirat, acesta i-a întrebat: – Ce se întâmplă aici? De ce vă certaţi? Iepurele, cioara şi ariciul i-au povestit ursului cele întâmplate, apoi l-au rugat să îi ajute. Ursul i-a ascultat cu răbdare, apoi i-a sfătuit pe toţi trei prieteneşte: – Împărţiţi mărul în părţi egale! Fiecare trebuie să ia câte o felie din măr. Ariciul s-a gândit puţin, apoi a luat mărul şi l-a împărţit în patru felii egale, spunând bucuros: – Uite, ursule! A patra felie de măr este a ta! Îţi mulţumim că ne-ai împăcat! (Adaptare după Mărul de Vladimir Suteev) 1. Bifează caseta corespunzătoare personajelor participante la întâmplările din textul Mărul. lup veveriţă iepure urs arici cioară rândunică 2. Aranjează în ordine momentele întâmplării. Ariciul a împărţit mărul în patru felii egale. În vârful unui măr sălbatic rămăsese un măr. 32

Iepurele a cerut ajutorul unei ciori. Mărul a căzut drept în ţepii unui arici. Iepurele, ariciul şi cioara l-au rugat pe urs să-i ajute. Ursul i-a sfătuit să împartă mărul în părţi egale. 3. Transcrie din text: a) întrebarea adresată de iepure ariciului. b) enunţurile care redau sfaturile ursului.

4. Scrie numele personajului care rosteşte fiecare din replicile următoare: A căzut, iar eu l-am prins între ţepii mei. ................................................. Eu l-am rupt din pom! ................................................. De ce vă certaţi? ................................................. A patra felie de măr este a ta! ................................................. 5. Scrie din text câte un cuvânt format din: a) două silabe ......................... b) trei silabe ............................. c) patru silabe .......................... 6. Rescrie corect enunţul format din următoarele cuvinte: vârful, unui, măr, a, zărit, sălbatic, un, iepure, un, în, sălbatic, măr.

7. Completează spaţiile libere cu „î”, „â” sau „x” pentru a obţine cuvinte. t__rziu, at__rnat, p__nă, __n, e__plicaţie, __ntre, c__te, __ntrebă, e__ erciţiu, __mpărţit, g__ndit 8. Desparte în silabe fiecare cuvânt. toamnă ................................... ţepi ........................................... copacii .................................... acesta ...................................... cioara ..................................... cearta ....................................... arici ........................................ felii ...........................................

9. Transcrie din primul alineat al textului un enunţ format din cinci cuvinte. 10. Încercuieşte cuvintele care indică părţile corpului ursului. cioc, labe, urechi, plisc, bot, ochi, picioare, pene 11. Selectează din text cinci cuvinte care conţin grupuri de litere şi alcătuieşte cu fiecare câte un enunţ.

12. Cum crezi că s-a terminat întâmplarea din textul Mărul? Scrie părerea ta în 3–4 enunţuri.

II. CARTEA – PRIETENUL DINTÂI

Să descoperim! • Cartea • Prezentarea unei cărţi • Cum este alcătuită o carte • Ce tipuri de cărţi există • Textul literar narativ • Textul nonliterar • Scrierea cuvintelor ia/i-a, iau/i-au • Formularea de întrebări şi răspunsuri • Planul simplu de idei • Delimitarea textului în fragmente 35

CARTEA – ALCĂTUIREA CĂRŢII. PREZENTAREA UNEI PERSOANE. COMPONENTELE COMUNICĂRII Povestea unei cărţi roz Adaptare după Raluca Radu La împlinirea vârstei de 5 ani, Maria a primit în dar o carte frumoasă cu poveşti despre prinţese. Coperţile cărţii erau roz, aşa ca şerbetul de zmeură pe care-l făcea bunica ei. A îndrăgit-o de la început şi a numit-o Cartea Roz. A aşezat-o pe unul din rafturile bibliotecii sale. Între celelalte cărţi, Cartea Roz stătea ţanţoşă şi impunătoare. Spre seară, Maria fiind obosită după cât petrecuse de ziua ei, s-a dus să se culce. Şi în bibliotecă venise seara, iar cărţile erau scufundate în întuneric. Cărţile îşi închiseră paginile, gata să adoarmă. Deodată, un glas subţire se auzi în bibliotecă: – Nu mă mai împinge, prăfuito, că acum te arunc de pe raft! Cartea Roz se certa cu o altă carte cu poveşti despre zmei, spiriduşi şi vrăjitoare. – Ne murdăreşti de praf rochiţele noastre de zâne, continuă deranjată Cartea Roz. – Poate vreţi să vă închid pe toate într-un turn! interveni o voce care se auzea exact din cartea numită prăfuită. Ce credeţi că dacă suntem într-o carte mai veche nu ne îndrăgeşte şi pe noi Maria? Enciclopedia lunii încerca să le liniştească. – Vă rog să faceţi linişte ca să putem dormi. Eu mâine trebuie să-i povestesc Mariei de munţi, oceane şi oraşele lumii. (...) Când deja începuseră să zboare cocoloaşe de hârtie şi pagini rupte, a apărut un spiriduş pe nume Magicianul Cărţilor, care le-a spus aşa: – Dragele mele, vă comportaţi ca nişte copii alintaţi. Fiecare dintre voi este interesantă şi plină de lucruri folositoare. Datorită vouă, Maria învaţă să deseneze, să memoreze poezii, află poveşti frumoase, descoperă lu mea înconjurătoare. Strângeţi cocoloaşele, urcaţi-vă pe rafturi şi gândiţivă că a fost o întâmplare.

1. Ce personaje apar în text? 2. Ce trebuiau să înveţe cărţile Mariei de la Magicianul Cărţilor? 3. De ce cărţile sunt importante în viaţa noastră? 4. Ce înţelegi prin expresia „Cărţile sunt profesori muţi”? 5. Stabileşte părţile unei cărţi.

Povestea unei cărţi roz Raluca Radu La împlinirea vârstei de 5 ani, Maria a primit o carte frumoasă cu poveşti despre prinţese. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. .............................................................. 42

........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... ........................................................... 43

Cartea este alcătuită din ....................... şi ........................ . O filă are două ........................ . Lista care ne indică textele din cărţi şi paginile unde pot fi găsite se numeşte ......................... Cărţile pot fi: ..................................... ..................................... ..................................... ..................................... ..................................... 37

6. Reciteşte dialogul. – Nu mă împinge, prăfuito, că acum te arunc de pe raft! – Poate vreţi să vă închid pe toate într-un turn! interveni cartea prăfuită. a) Cine vorbeşte? (vorbitorul)

b) Cine ascultă? (ascultătorul)

c) Ce mesaje îşi transmit personajele?

Completează! Convorbirea dintre două sau mai multe persoane se numeşte .............................. Într-un dialog, este o persoană care .............................. şi o persoană care .......................... Cel care vorbeşte transmite o ......................., iar cel care ascultă primeşte o ............................. Rolurile celor doi se ......................

7. Scrie în ordine următoarele enunţuri pentru a obţine o conversaţie dialogată. – Bună, Ana! La ce oră ne putem întâlni în parc? – Bună ziua! Sunt Mara, colega Anei, şi aş dori să vorbesc cu ea. – Bună, Mara! Eu pot veni la ora 17. – E foarte bine. Ne vedem în parc. La revedere! – La revedere!

8. Dacă ar fi s-o prezinţi pe Maria – personajul din Povestea unei cărţi roz –, ce ai putea spune despre ea? Nume – Vârsta – Pasiuni –

9. Alcătuieşte pentru tine o fişă de identitate. Nume: ......................................................................................................... Prenume: .................................................................................................... Şcoala: ....................................................................................................... Clasa: ......................................................................................................... Vârsta: ........................................................................................................ Adresa: .......................................................................................................

10. Citeşte textul şi realizează fişa de identitate a persoanei prezentate în text: Ionel Anghelescu este un băiat vesel de 8 anişori, care învaţă la Şcoala Gimnazială Nr. 6. Deşi e înalt, e doar în clasa a II-a. Îl cunosc bine deoa rece locuim amândoi în Timişoara, pe strada Salcâmilor, şi suntem colegi de clasă. Ne înţelegem foarte bine. Nume: ......................................................................................................... Prenume: .................................................................................................... Şcoala: ....................................................................................................... Clasa: ......................................................................................................... Vârsta: ........................................................................................................ Adresa: .......................................................................................................

11. Dacă ai vrea să-l prezinţi pe Ionel bunicii tale, ce formule ai folosi? Încer cuieşte. • Ionel Anghelescu, colegul meu. • Colegul meu, Ionel. • Un coleg. • El e Ionel. • Pe colegul meu îl cheamă Anghelescu Ionel. • Colegul meu se numeşte Anghelescu Ionel. 39

FORMULAREA DE ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI Se dă textul: Cartea cu ochii albaştri Marcela Peneş Într-o seară, Ana a auzit glasul cărţii de pe noptieră: – Ce faci, Ana? Ana privi cartea şi... ce credeţi? Cartea îi zâmbea cu prietenie. Avea nişte ochi albaştri ca cerul de vară. – Dacă vrei să afli povestea mea, ţine-mă aproape de ureche. Nu-i aşa că auzi foşnetul pădurii? – Aşa-i! Aud glasul frunzelor. – De acolo vin eu, din pădurea poveştilor. În timp ce copacii luau drumul schimbării lor în hârtie, scriitorul dădea viaţă cărţii. – Şi pe unde ai mai călătorit? – Am ajuns într-o editură unde m-am împrietenit cu computerul şi cu ilustratorul, iar de acolo în tipografie. Într-o dimineaţă m-am trezit aşa cum mă vezi: cartea cu copertă, cu file scrise şi cu ilustraţii colorate. Am fost dusă la librărie, de unde m-ai ales tu. M-ai aşezat cu drag în biblioteca ta. Astăzi ai citit primele pagini din povestea mea şi ne-am împrietenit. Am auzit de la bunica mea, Cartea cu poveşti, că un copil i-a îndoit paginile, a mâzgălit-o şi a citit-o doar pe jumătate. Ce tristă era!... Ana deschise ochii. Nu ştia dacă a fost vis sau realitate, dar ştia că a aflat povestea cărţii cu ochi albaştri ca cerul de vară.

1. Răspunde la întrebări: • Ce a auzit Ana într-o seară? • Cum era cartea?

• Ce i-a povestit cartea? • De unde venea cartea? • Cine a dat viaţă cărţii? • Cu cine s-a împrietenit cartea în editură? • Unde a ajuns cartea de la tipografie?

2. Scrie câte o întrebare pentru răspunsurile următoare: • Ana a auzit glasul cărţii de pe noptieră. • Cartea zâmbea cu prietenie. • Scriitorul dă viaţă cărţii. • La editură, cartea s-a împrietenit cu computerul şi ilustratorul. • Astăzi Ana a citit primele pagini din carte.

3. Urmăreşte schema de mai jos şi colorează drumul parcurs de carte. AUTOR

EDITURĂ

TIPOGRAFIE

MANUSCRIS

EDITARE

TIPĂRIRE

LIBRĂRIE CARTE BIBLIOTECĂ

4. Subliniază în poezia dată cuvintele-cheie legate de carte. Cum se face o carte Grigore Vieru Da! Cartea a fost copac prima oară În zori, tăietorii copacul doboară, Fabrica, uite, preschimbă tulpina În foile astea subţiri ca lumina. Nu dorm scriitorii noaptea întreagă, Pe tipografi sudoarea aleargă. Oh, cartea îşi are un miez ca de fragă! 5. Scrie o întrebare şi un răspuns despre lumea cărţilor.

TEXTUL LITERAR NARATIV HARTA TEXTULUI SCRIEREA CUVINTELOR IA, I-A Spiriduşul Doc a încurcat poveştile Spiriduşul Doc e pus pe şotii. Vreţi să vedeţi ce încurcături a făcut în poveşti? Dacă vreţi să aflaţi despre capra din Capra cu trei iezi că avea trei urşi cucuieţi sau cum a găsit cocoşul din Punguţa cu doi bani o punguţă cu 7 pitici, citiţi mai departe! Doc e cel mai năzdrăvan dintre spiriduşi. De dimineaţa şi până seara nu stă o clipă locului. E curios, vrea să afle cât mai multe lucruri, e neastâmpărat şi mai ales e pus pe şotii. Într-o zi a luat nuieluşa fermecată a Marelui Spiriduş, altă dată a luat covorul fermecat, iar astăzi... Ce credeţi că a mai făcut? A intrat în atelierul Magicianului Cărţilor să vadă cum se scrie o carte de poveşti. A intrat tiptil fără să-l vadă nimeni. Pe masa de lucru a magicianului erau multe litere ce aşteptau să fie tipărite în cartea de poveşti la care lucra Magicianul Cărţilor. Doc, văzând atâtea litere, s-a gândit că ar putea scrie chiar el o poveste. – Până se întoarce Magicianul Cărţilor, o să scriu o poveste foarte frumoasă, a spus Doc, începând să pună la nimereală literele în carte. Doc nu prea ştia literele şi le aşeza în carte fără să ştie exact ce cuvinte scrie acolo. A scris cât a scris, dar a început să obosească, aşa că a plecat din atelier cu gândul să se joace cu alţi copii de spiriduş. Când Magicianul Cărţilor s-a întors în atelier, şi-a găsit cartea de poveşti scrisă deja. Povestea scrisă în carte începea aşa: „A fost odată o capră care a mâncat un lup. Capra avea trei urşi fără coadă. Când s-a întors capra din pădure, a început să cânte la uşă: Trei urşi cucuieţi, Uşa mamei descuieţi. 43

Scufiţa Roşie a muşcat din mărul otrăvit oferit de vrăjitoare şi apoi l-a împuşcat pe lup. Un cocoş a găsit o punguţă cu şapte pitici. Găina babei a înghiţit toată apa dintr-o fântână şi a început să cânte: Cucuriguu, boieri mari! Mi-a căzut punguţa din buzunar... Povestea scrisă se încheia aşa: Albă ca Zăpada a încălecat pe o şa Şi v-a spus povestea aşa.” Magicianul, după ce a citit povestea, a mai citit-o încă o dată pentru că nu înţelegea ce poveste este. Nu-i venea să creadă cum apăruse această poveste încurcată şi caraghioasă. Era sigur că atunci când ieşise din atelier, nu apucase să scrie nici măcar un rând. A ieşit din atelier şi i-a chemat pe toţi spiriduşii. I-a întrebat dacă a fost în atelierul lui vreunul din ei. Niciunul nu a recunoscut că s-ar fi jucat în atelierul magicianului. La un moment dat, magicianul şi-a dat seama cine e făptaşul. L-a văzut pe Doc care îşi ştergea pe furiş tuşul de pe mâini pe pantaloni. L-a chemat pe Doc şi i-a spus: – Sunt supărat pentru că ai intrat în atelierul meu fără să-ţi ceri voie. Dacă ai fost atât de curios, înseamnă că îţi doreşti să înveţi să scrii. De azi înainte, te aştept în fiecare dimineaţă să vii cu un caiet la mine în atelier ca să te învăţ literele. Aşa vei învăţa să scrii şi să citeşti corect. Doc l-a ascultat pe magician şi a început să vină în fiecare dimineaţă la atelier. A învăţat toate literele din alfabet şi apoi a început să înveţe să scrie cuvinte. Încetul cu încetul, Doc a devenit cel mai bun ajutor al Magicianului Cărţilor, scriind poveşti frumoase pentru copii.

1. Răspunde la întrebări. a) Cine era Doc? b) Cum era el?

c) De ce a intrat în atelierul Magicianului Cărţilor? d) Ce s-a gândit să facă? e) De ce povestea lui era încurcată şi caraghioasă? f) Cum l-a ajutat Magicianul Cărţilor pe Doc să înveţe literele?

2. A) Alcătuieşte harta textului după ce ai stabilit: textul, autorul, personajele, alineatele, cuvintele şi expresiile frumoase, ideile transmise, părerea ta. Titlul Autorul

Cuvinte, expresii

Nr. de alineate

Ideile transmise

Părerea mea

B) Alcătuieşte harta textului pentru următorul fragment. Un crocodil şedea odată pe malul unei ape şi plângea, plângea cu la crimi de crocodil. – Vai, vai, cât de rău îmi pare! Vai, vai, sunt nemângâiat! – Ce-ai păţit, crocodilule? întrebă o căprioară. De ce plângi? Crocodilul îşi clătină capul şi strigă cu durere: – Cum să nu plâng, cum să nu plâng dacă am înghiţit adineauri un explorator, cu puşcă şi raniţă cu tot?

Căprioara, care nu-l avea la inimă pe crocodil, râse bucuroasă: – Aha! Te râcâie pe gâtlej, aşa-i? (Vladimir Colin – Povestea crocodilului care plângea)

3. Scrie câteva însuşiri ale spiriduşului Doc şi motivează alegerea lor. ..................................... .................................... .................................. ..................................... .................................... .................................. 4. Care sunt titlurile poveştilor încurcate de el? .................................................................................................................... .................................................................................................................... 5. De ce putem spune că textul Spiriduşul Doc a încurcat poveştile este un text narativ? Motivează. a) Sunt înfăţişate întâmplări reale sau imaginate de autor (descrie printr-un enunţ întâmplarea). b) Întâmplările sunt aşezate în ordinea în care s-au petrecut (scrie ordi nea lor).

6. Citeşte enunţurile şi alege forma corectă a cuvintelor ia/i-a. Spiriduşul Doc ia/i-a nuieluşa fermecată a Marelui Spiriduş. El i-a/ia luat Magicianului Cărţilor literele. În atelier ia/i-a cartea şi pune literele la nimereală.

Povestea scrisă de el e curioasă pentru că i-a/ia încurcat pe eroi. Magicianul i-a/ia chemat pe toţi spiriduşii. I-a/ia întrebat dacă a fost vreunul în atelier. Spiriduşul Doc ia/i-a lecţii de la Magician. 7. Completează cu exemple potrivite. spus o poveste. un buchet. .................................... . ............................. . I-a .................................... . Ia ............................. . .................................... . ............................. . 8. Completează cu forma potrivită (i-a/ia). Cartea ....... adus numai bucurii. ....... cartea din bibliotecă cu grijă! Maria ......... povestit mamei cartea citită. Angela ........ un album de pictură valoros.

TEXTUL NONLITERAR Citeşte cu atenţie. Spune ce ai observat. Despre cărţi Scrisul a fost una din descoperirile de importanţă capitală din istoria omenirii. Începând de la tăbliţele de lut şi până la programele de editare de text ale zilelor noastre, scrisul a reprezentat cea mai importantă formă de comunicare a ideilor. Când ne gândim la scris, unul din primele cuvinte care ne vin în minte este „CARTE”. Cărţile au reprezentat timp de sute de ani singurele moda lităţi de transmitere a unor informaţii. Mult timp, cărţile au fost scrise de mână şi apoi copiate de persoane special instruite, care scriau frumos. Odată cu apariţia tiparului în Europa, în jurul anului 1450, cărţile au putut fi scrise mai uşor. România se numără printre primele ţări care au introdus tiparul după 1500. Prima carte a fost tipărită de ieromonahul Macarie. Multe secole, ideea de carte tipărită a rămas neschimbată. De câţiva ani încoace vorbim de CARTEA ELECTRONICĂ, ce poate fi citită pe calculator.

1. Ce fel de text este cel citit de tine? 2. La ce aspect din realitate se referă? 3. Despre ce te-a informat? Enumeră!

4. Citeşte clasificarea următoare şi vei descoperi câteva tipuri de texte non literare. felicitarea reclama

biletul

articolul din ziar

Textul nonliterar

afişul

reţeta de bucătărie

5. Realizează: ● un afiş despre o lansare de carte

● un bilet adresat bunicii

6. Marchează cu „X” afirmaţiile adevărate: Afişul este un text nonliterar. Biletul este adresat persoanelor apropiate. Felicitarea se trimite cu ocazia unor evenimente. Reţeta de bucătărie se afişează în locuri publice. Biletul se trimite prin poştă. Poezia este un text nonliterar. 49

7. a) Completează corect rebusul.

1. Cuvintele sunt alcătuite din 1. .......................... 2. 2. Propoziţiile sunt formate din 3. ........................ 4. 3. Orice text are un 5. .............................. 6. 4. Un şir de propoziţii legate B între ele prin înţeles formează un ............................. 5. Textul care descrie un peisaj, un obiect se numeşte ............................... 6. .............................. este un text în versuri b) Alcătuieşte două enunţuri în care cuvântul descoperit pe verticala AB să aibă înţelesuri diferite.

PLANUL SIMPLU DE IDEI DESPRINS DIN ILUSTRAŢII POVESTIREA ORALĂ DUPĂ PLANUL SIMPLU DE IDEI SCRIEREA CORECTĂ A CUVINTELOR IAU, I-AU 1. Priveşte ilustraţiile, apoi alcătuieşte planul simplu de idei.

a) ................................................................................................................ b) ................................................................................................................ c) ................................................................................................................ d) ................................................................................................................ 2. Povesteşte privind ilustraţia şi planul simplu de idei.

a) Elevii clasei a III-a merg în vizită la tipografie. b) Acolo lucrează tatăl Laurei. c) Copiii văd cum se tipăresc şi se leagă foile până ajung cărţi. d) Cărţile finisate sunt distribuite la şcoli, biblioteci, librării. 51

3. În textul dat, încercuieşte forma corectă a cuvintelor iau/i-au. În fiecare dimineaţă, când merg spre şcoală, iau/i-au autobuzul. Cobor la semaforul din apropierea şcolii. Acolo mă opresc şi aştept răbdător culoarea verde. Apoi îmi iau/i-au geanta pe umăr, intru în curtea şcolii şi-apoi păşesc sfios în clasă. Astăzi unui coleg, aflat în faţa mea, i-au/iau căzut toate cărţile. Ghiozdanul îi era deschis. L-am ajutat cu mare drag. I-au/Iau mereu aminte la spusele mamei: „Ajută-ţi colegii!”. Am văzut şi alţi colegi care iau/i-au ajutat pe prichindeii din clasa pre gătitoare sau alte persoane în vârstă. Sunt sigur că părinţii lor i-au/iau felicitat pentru faptele bune. Sunt mândru de colegii mei! 4. Continuă următoarele propoziţii: Copiii iau ..................................................................................................... Copiii i-au .................................................................................................... Marcel şi Victor iau ...................................................................................... Marcel şi Victor i-au .................................................................................... Nepoţii iau ................................................................................................... Nepoţii i-au ................................................................................................. 5. Alcătuieşte câte un enunţ în care să foloseşti expresiile: iau medalia ................................................................................................ i-au oferit .................................................................................................... i-au îndrumat ..............................................................................................

DELIMITAREA TEXTULUI ÎN FRAGMENTE ORDINEA ÎNTÂMPLĂRIlor ALCĂTUIREA PLANULUI SIMPLU DE IDEI Se dă textul: Cum creşte un calificativ Mircea Sântimbreanu Într-o zi, o fetiţă se aşeză la masa de lucru şi scoase caietul de matema tică pentru a-şi face tema. – Acum e prea frumos afară! O să scriu mai târziu. Ieşi în curte. Nu peste mult timp veni înserarea şi fetiţa se întoarse acasă. Zări pe măsuţă caietul deschis şi zise: – E prea târziu! O să-mi scriu exerciţiul într-o recreaţie, mâine. A doua zi, în caietul ei de matematică, sub exerciţiul neterminat, apăru un calificativ mic. Privindu-l supărată, fetiţa se adânci în vise, zicându-şi: „Ce bine ar fi ca toate calificativele mici să crească, aşa cum cresc legumele pe straturile grădinarului!”. Fetiţa se şi vedea cu stropitoarea în mână. Apa gâlgâia din stropitoare, iar soarele încălzea minunata recoltă de calificative mari. Când se trezi, fetiţa izbucni în plâns. Calificativul rămăsese la fel de mic şi se afla tot în caiet, sub exerciţiul incomplet. Deşi trecuseră trei-patru ore de când se înserase, fetiţa începu să-şi scrie tema. Când exerciţiul fu terminat, ea înălţă capul obosită, dar bucu roasă. A doua zi, învăţătoarea privi tema completă şi nu găsi nicio greşeală. Atunci, pixul mare şi apăsat scrise calificativul „FOARTE BINE”.

A. 1. Care este titlul textului?

2. Cine este autorul? 3. Cine sunt personajele?

B. Împarte textul în fragmente cu ajutorul desenelor. C. Ordonează corespunzător întâmplările din text. A doua zi, în caiet apare un calificativ mic. O fetiţă se pregăteşte să-şi facă tema pentru a doua zi. Amână rezolvarea temei din cauza timpului frumos. Fetiţa visează la momentul când calificativul va creşte ca legumele în grădină. După câteva ore de muncă, termină tema obosită, dar bucuroasă. D. Găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte. zări ................................. supărată ................................ recreaţie ......................... gâlgâia .................................. s-a trezit ......................... incomplet .............................. înălţă .............................. obosită .................................. bucuroasă ............................. E. Pune semnele de punctuaţie corespunzătoare. Ştefana aruncă furioasă cartea sub birou şi se aşeză în pat să se uite la desene animate Deodată, din ecranul televizorului ieşi o zână nespus de frumoasă, îmbrăcată într-o rochie ţesută din fir de aur Zâna îi spuse fetiţei cu glas blând La mulţi ani Ştefana Am venit să-ţi ofer cadoul de ziua ta Vrei să mergi cu mine într-o excursie interesantă Cum să nu Mă plictisesc îngrozitor Toţi mă bat la cap să citesc, dar mie nu-mi place (Povestea cărţii) 54

F. Povesteşte oral fragmentul. G. Desprinde ideea principală din acest fragment.

H. Citind fragmentele şi ordonându-le în mod logic, vei descoperi o poveste interesantă. Pune în cerculeţe numerele corespunzătoare. Astfel vei şti cum să aşezi literele ca să descoperi finalul poveştii. Funia aceasta era aşa de strălucitoare, încât Dumnezeu o puse pe cer. Acolo o poţi vedea şi astăzi pe bolta cerească şi se numeşte E Trăia odată o femeie care nu avea milă de nicio fiinţă. Ori de câte ori vedea un om necăjit, un copil sărac sau un animal chinuit, nu-l băga în seamă, trecea pe lângă el cu nepăsare. CA De funie se prinseră o mulţime de suflete pe care, împreună cu a sa mamă, băiatul le trase afară şi le scăpă de munca amară. TE După ce muri, femeia ajunse în iad. Dar copilul ei îşi aminti de câlţi şi merse cu ei la Dumnezeu. Acolo împleti o funie şi o coborî în iad. LAC Odată, ea găsi nişte pui de pisică, care aproape îngheţaseră de frig. Fe meia aduse nişte câlţi şi-i acoperi ca să-i ferească de frigul iernii. LEA Alcătuieşte planul de idei al acestui text. 1. ................................................................................................................ 2. ................................................................................................................ 3. ................................................................................................................ 4. ................................................................................................................ 5. ................................................................................................................

REPETĂM, EXERSĂM, ÎNVĂŢĂM Povestea stejarului bătrân Oltea Paraschiv A fost odată ca niciodată un stejar bătrân care trăia chiar în mijlocul unei păduri întinse. De bătrân ce era, nici nu mai ştia câţi ani are. Braţele erau noduroase, iar coaja în care era îmbrăcat era aspră şi pe ici, pe colo cârpită. Stejarul bătrân o iubea tare mult pe Domniţa Toamnă. Îi plăceau cel mai mult culorile cu care ea îi vopsea frunzele: galben ruginiu, roşcatportocaliu. Domniţa Toamna îl mângâia cu vânturi reci, îi spăla ramurile cu ploi lungi şi uneori, dimineaţa, îi dădea peste tot cu o brumă argintie, iar el se simţea atunci tare frumos. Cum sosea ea, stejarul o întreba: – Domniţă, când vor fi coapte şi fructele mele? Sunt aşa de multe, iar eu sunt bătrân şi nu le mai pot ţine. – Aşa e, Moş Stejar. Eşti plin de ghindă gustoasă. Mai aşteaptă puţin şi se va coace. Atunci voi chema veveriţele şi pe Moş Martin s-o culeagă. Nu trecea mult timp şi chiar aşa se întâmpla. Ghinda stejarului se cocea; era culeasă de veveriţe, de Moş Martin, uneori cădea pe jos şi de acolo o culegeau şi alte vieţuitoare. Încet, încet, stejarului îi cădeau şi ultimele frunze. – Stejarule, eu trebuie să pornesc la drum, şoptea Toamna. Acum poţi să te odihneşti, până când sora mea, Primăvara, te va trezi. – Mulţumesc, Toamnă frumoasă, îi răspundea stejarul şi apoi se cufunda într-un somn adânc. Alege varianta corectă. 1. Personajele textului sunt: toamna şi bradul; toamna şi stejarul; toamna şi pădurea. 56

2. Stejarul era: tânăr şi viguros; pui fragil; bătrân cu braţe noduroase. 3. Stejarul o iubea pe: Vară; Toamnă; Primăvară. 4. Fructele stejarului erau hrană pentru: veveriţe, urs şi alte vieţuitoare; vulpi, iepuri şi lupi; arici, şerpi şi capre negre. 5. Găseşte întrebări potrivite pentru următoarele răspunsuri: Stejarul cel bătrân trăia în mijlocul pădurii.

Copacului îi plăceau cel mai mult culorile cu care Toamna îi vopsea frunzele.

Stejarul îi cere Toamnei să-i coacă fructele.

Toamna se desparte de stejar, lăsându-l să se odihnească.

6. Găseşte cuvinte cu acelaşi înţeles pentru: odată ............................... cârpită .............................. să pornim ......................... 7. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: bătrân ............................... îmbrăcat ........................... lungi ................................. coapte ..............................

vijelii .................................. era culeasă ........................ vieţuitoare .......................... aspră .................................... reci ....................................... dimineaţa ............................. multe .................................... 57

8. Găseşte în text cinci cuvinte ce conţin grupuri de litere şi alcătuieşte pro poziţii cu ele.

9. Încercuieşte forma corectă a cuvintelor: sa/s-a, s-au/sau, i-a/ia, i-au/iau. Coaja sa/s-a era aspră. Crengile sale s-au/sau îndoit sub greutatea fructelor. Toamna ia/i-a colorat frunzele în roşcat-portocaliu. Veveriţele iau/i-au ghindele pentru a-şi face provizii. 10. Exprimă în 2–3 enunţuri ce ţi-a plăcut mai mult în această poveste.

TEST DE EVALUARE Citeşte textul cu atenţie: Povestea cărţii de poveşti După Emilia Căldăraru Zilele trecute, Gheorghiţă s-a bucurat foarte – ca întotdeauna când pri meşte în dar o carte. E o carte cu poveşti... Să tot stai să-i priveşti pozele minunat desenate, în fel şi chip colorate! Cât despre citit, lui Gheorghiţă îi citeşte mama-mare, în fiecare seară, la culcare. Numai că, de îndată ce bunicuţa a isprăvit de citit, Gheorghiţă de carte s-a şi plictisit. Ba chiar – să o spunem fără ocoliş – a rupt din ea o foaie să-şi facă o jucărie. – Ce nerozie! auzi el de îndată. Se uită împrejur pe furiş... Nimeni în odaie... – Ce nerozie! repetă foaia de hârtie. – A, tu erai? se miră Gheorghiţă. – Eu... sau mai bine zis o rămăşiţă... din cartea ce-o văd pe jos aruncată. Hei, dacă ai şti povestea cărţii de poveşti... – Povestea... ei? se întoarse Gheorghiţă spre carte, cu o privire mirată. Vrei să mi-o povesteşti? – Este, de fapt, povestea tuturor cărţilor. Alege răspunsul corect: A. 1. Titlul textului este: a) Cartea; b) Cartea cu poveşti; c) Povestea cărţii de poveşti.

2. Textul are: a) 4 alineate;

b) 2 alineate;

c) 8 alineate.

3. Personajele sunt: a) Gheorghiţă şi bunica; b) Gheorghiţă; c) Gheorghiţă şi cartea.

4. Alineatul al şaselea începe cu cuvântul: a) povestea;

b) eu;

c) zilele. 59

5. Primul alineat conţine: a) 4 enunţuri;

b) 6 enunţuri;

c) 5 enunţuri.

B. 1. Răspunde la întrebări: a) Cine îi citeşte poveşti lui Gheorghiţă? b) Ce a făcut băiatul după ce s-a plictisit de carte? c) Cine vorbeşte cu Gheorghiţă? d) Cum trebuia el să se comporte cu cartea citită de bunica? e) De ce sunt importante cărţile pentru noi?

2. Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru: totdeauna ............................ primeşte .............................. jos .......................................

culcare ................................... colorate .................................. a isprăvit ................................

3. Desparte în silabe cuvintele: totdeauna ............................... citit .......................................... plictisit ....................................

jucărie .................................... nerozie ................................... foaie .......................................

4. Scrie trei enunţuri cu înţelesuri diferite pentru cuvântul carte.

5. Completează cu sa, s-a, s-au, sau. Bunica ........ îi citea povestea.

Gheorghiţă .......... plictisit. Cartea ......... foaia au vorbit? Cărţile ......... supărat pe Gheorghiţă.

6. Scrie un scurt text despre cartea ta preferată.

7. Rezolvă rebusul şi vei descoperi pe verticala AB cuvintele care întregesc proverbul ..........................., ai parte. 1. Scriere tipărită şi legată în volum 2. Fiecare foaie a cărţii A 3. Învelişul protector al cărţii 1. 4. Faţa unei file 2. 5. Lista în care sunt enumerate 3. capitolele şi titlurile 4. 6. Orice text are un 5. ....................... 6. 7. O idee nouă este marcată 7. de ........................... B

III. EU ȘI LUMEA MEA

SĂ DESCOPERIM! • Sunet şi literă (vocale şi consoane); • Cuvânt, silabă; • Scrierea cuvintelor la/l-a; • Propoziţia; • Semne de punctuaţie; • Cuvântul – parte de vorbire; • Substantivul – felul substantivului; • Numărul substantivului; • Genul. 62

SUNET, LITERĂ, CUVÂNT, SILABĂ SCRIEREA CUVINTELOR LA, L-A MICA RAZĂ A fost odată o fetiţă care, în fiecare zi, pleca puţin de acasă pentru a călători prin lumea poveştilor. Nu trebuia decât să deschidă o minunată carte cu poze, să citească două-trei rânduri şi gata, era departe... Atât de departe, încât nu mai vedea şi nu mai auzea nimic din lumea din care tocmai plecase. Pe acel tărâm fermecat al poveştilor, mica cititoare hoinărea fără frică. Fiarele pădurii şi vrăjitoarele nu aveau nicio putere asupra ei. Atât de minunată era priveliştea, încât fetiţa căuta să o ţină bine în minte. .................................................................................................................... Avea mult de colindat. Foarte mult. Timp să se întoarcă în lumea ei nuşi prea găsea. Şi, parcă, nici chef. – Mai bine rămân aici! se gândi. La ce bun să mă mai întorc? Acolo nimic nu este la fel de plăcut. Toate sunt amestecate: binele cu răul, adevărul cu minciuna. În acea clipă, ca din senin, se ivi Zâna Basmelor. – Nu, draga mea. Deşi ai putea rămâne aici pentru totdeauna, nu este de dorit să laşi lumea ta. Dacă toţi cei buni s-ar refugia în poveşti, cine ar mai schimba-o? Dacă soarele ar străluci numai în cărţi, cine ar mai lumina zilele vieţii de pe Pământ? – Du-te înapoi, mică rază, şi oferă lumii tot ce ai învăţat citind! Chea mă-ne când îţi va fi greu! Întoarce-te când îţi va fi dor! Viaţa, dragă copi lă, să fie povestea ta!

1. Cine este asemănată cu o mică rază?

2. De ce îi plăcea fetiţei să călătorească în lumea poveştilor? 3. Cine a îndemnat-o să se întoarcă la viaţa ei obişnuită? 4. De ce povestea fetiţei trebuia să fie viaţa? 5. Transcrie din poveste fragmentul care te-a impresionat cel mai mult. No tează comentariile tale într-un mic jurnal. Te pot ajuta să faci comentarii următoarele întrebări: • De ce l-ai notat? • Ce întrebări ai în legătură cu acest fragment? • La ce te-a făcut să te gândeşti? • Cum te-a făcut să te simţi? Jurnal cu dublă intrare Fragmentul preferat Comentariile mele

SĂ EXERSĂM!

1. Câte sunete şi câte litere au cuvintele de mai jos? fetiţă s l; păduri s l; totdeauna s l; minunată s l; aici s l; viaţa s l; acel s l; acolo s l; citind s l. 2. Precizează numărul de vocale şi de consoane din fiecare cuvânt. tărâm → .............. v; .............. c; vrăjitoarele → .............. v; .............. c; senin → ................ v; ................ c; răul → ................ v; ................ c; mai → ................ v; ................ c; pământ → ................ v; ................ c. 3. Găseşte în text cuvinte care respectă următoarele scheme: CVCVCV CVVC CV CVC CVVCVV.

4. Stabileşte schema pentru următoarele cuvinte: viaţa

rază

hoinărea

priveliştea

pleca

5. Scrie patru cuvinte formate numai din vocale. Alcătuieşte câte un enunţ cu fiecare dintre acestea.

6. Completează cu consoana „m” sau „n” potrivit regulii. Alege patru cuvinte şi alcătuieşte propoziţii. i__portanţă î__doială î__mpărăteasă

co__portare î__ceput î__ăuntru

î__pachetat co__punere î__bogăţit

7. Unele consoane lipsesc. Scrie-le şi citeşte proverbele ascunse. a) _u e în_ăţa_ ce_ ce ci_eş_e că_ţi, ci ce_l ce ş_ie ce ci_eş_e.

b) Ci_e fu_e _u_ă doi iepuri _u p_in_e ni_iunu_.

8. Schimbă de mai multe ori primul sunet pentru a obţine cuvinte noi. car – ...........................................................................................................; vară – .........................................................................................................; mură – ....................................................................................................... . 9. Aşază în ordine literele din chenare pentru a obţine cuvinte. dpearte îontrc bienle poesvte unb ..................... .................... ........................ ........................ .................. 10. Completează spaţiile goale folosind cuvintele potrivite. O ............................ călătorea adesea în ............................ poveştilor. Pe ..................... tărâm ....................... ea hoinărea fără ............................. . Priveliştea era ........................... . Fetiţa nu mai ............................. să se întoarcă. Zâna îi ............................... că locul ei este pe ....................... . Numai aşa ......................... oferi lumii ce a .................................. citind. 11. Scrie câte trei cuvinte care denumesc: flori – ........................................................................................................... animale sălbatice – ..................................................................................... planete – ..................................................................................................... 12. Alcătuieşte familia cuvântului poveste. ........................................... ← → ............................................ poveste ........................................... ← → ............................................ 13. Desparte în silabe următoarele cuvinte. lumea = ..................................; priveliştea = ...............................; soarele = ................................; fiarele = ......................................; deschidă = .............................; dragă = ......................................; vrăjitoarele = ..........................; refugia = ....................................; 66

14. Transcrie primul enunţ din al doilea paragraf al textului dat. Grupează cuvintele după numărul de silabe.

1 silabă

2 silabe

3 silabe

4 silabe

15. Subliniază forma corectă a cuvântului din fiecare pereche. pae/paie alee/aleie chibrit/cribit păpuşă/păpuşe creier/creer tufişi/tufiş 16. Eu spun unul, tu spui multe! Alcătuieşte propoziţii cu formele găsite. copil → ....................... idee → ..................... alee → ......................... liceu → ....................... muzeu → ................. pagină → .....................

17. Scrie câte patru cuvinte care arată cum poate fi... povestea

fetiţa

călătoria

18. Alege forma corectă pentru cuvântul la/l-a în textul următor. Fetiţa pleca deseori la/l-a plimbare în lumea poveştilor. Acolo la/l-a zărit pe iedul cel mic şi necăjit sau pe Scufiţa Roşie. Prin vorbe meşteşugite la/l-a certat pe lupul cel rău. La/L-a revărsatul zorilor urma să se întoarcă. La/L-a ce bun să mă întorc acasă? Dar a ascultat sfaturile Zânei şi s-a întors. La/L-a lumina soarelui toate i se păreau mai frumoase. 19. Completează cu exemple potrivite. lăudat pentru succesul său. ........................................................................................... L-a ............................................................................................ ............................................................................................ 20. Completează textul cu forma corectă la/l-a. Ursul s-a dus .......... vulpe şi i-a spus: – Unde pot găsi şi eu peşte? – Du-te .......... baltă. Bagă coada în apă şi aşteaptă. Ursul a făcut cum .......... sfătuit vulpea. .......... revărsatul zorilor, nu şi-a mai putut scoate coada. Aşa .......... păcălit vulpea pe urs. SĂ REŢINEM! • Cuvântul este o îmbinare de sunete. • Cuvintele sunt alcătuite din silabe. • Silaba este un sunet sau un grup de sunete care se pronunţă cu o singură deschidere a gurii. • Semnele sunetelor sunt literele. • Sunetele pot fi vocale sau consoane.

PROPOZIŢIA – SEMNE DE PUNCTUAŢIE Citeşte povestirea de mai jos. CERCELUŞI după Mircea Cărtărescu Aveam poate trei ani. Poate nici atât. Tramvaiul cu care mergeam spre locuinţa mătuşii mele se clătina pe şine. Spinarea vatmanului în cămaşă asudată părea o pânză umflată de corabie. Am coborât la Rond. Statuia din centrul pieţii îşi lăsa umbra pe vitrina cofetăriei. Ne-am îndreptat spre uşa ei cu clopoţel. În vitrină erau bomboane de ciocolată înfăşurate în poleieli colorate. Mama a intrat. M-a lăsat să aştept afară. Norii se sfâşiau de creştetul statuii. Tramvaiul nostru trecuse şi piaţa era goală. Liniştea se lăsase de săvârşită. Şi mama nu mai ieşea din cofetărie. Mă pierdusem de ea. Aveam să rămân mereu acolo. Am început să ţip din răsputeri. Stăteam ghemuit pe vine. Uşa s-a deschis şi am zărit o mânecă roz. Am ştiut că e mama. Un val de iubire m-a copleşit. Era mama. Îi iubeam cârlionţii castanii, faţa subţire, gâtul, braţele. M-am încleştat de şoldurile ei. Râdeam printre lacrimi. Am simţit atunci aroma. Era un parfum dulce pe care aveam să nu-l mai uit. În mâna mamei era o pungă de hârtie cu margini zimţate. În ea erau bomboane roz, foarte uşoare, din zahăr. Mama mi-a zis că li se spune „cerceluşi”. Mirosul dulce era al lor. Umpleau piaţa de parfum.

1. Numerotează comunicările de mai jos în ordinea în care apar în text. Liniştea s-a lăsat peste piaţă. Mama băiatului a intrat într-o cofetărie. Ei au coborât în piaţa numită Rond. Mama nu mai ieşea din cofetărie. 69

Copilul a mers cu mama la o mătuşă. Băiatul a început să ţipe. Mama a ieşit din cofetărie. Copilul a crezut ca s-a pierdut şi că va rămâne acolo. Mirosul bomboanelor a cuprins întreaga piaţă. Copilul a luat-o fericit în braţe. Mama i-a spus că bomboanelor li se spune „cerceluşi”. Băiatul a simţit o aromă dulce. Parfumul venea dintr-o pungă în care erau bomboane.

2. Numeşte trei sentimente diferite trăite de băiat.

..................................... ...................................... ......................................

3. Transcrie de la exerciţiul 1 propoziţiile în care se vorbeşte despre: a) fericirea copilului când şi-a văzut mama; b) parfumul care venea din punga cu bomboane. Scrie în casete câte cuvinte are fiecare propoziţie.

4. Adaugă câte un cuvânt propoziţiilor următoare.

Băiatul a simţit o ............................ . Bomboanele erau .......................... . Mama a intrat în ............................. . Statuia din ............................ pieţii era interesantă.

5. Delimitează cuvintele, ghiceşte intrusul şi scrie corect propoziţiile. Bomboanelesemănaucuniştetaricerceluşi. Linişteas-alăsatînfierbântatăpestepiaţă. Băiatulbătrânasimţitaromadulce.

6. Ordonează cuvintele pentru a obţine propoziţii. • copacilor, frunzele, ale, arămii, s-au aşternut, în, moale, covor.

• învăluie, un, blând, soare, din, grădina, faţa, casei.

• se, marea, stoluri, călătorie, de, pregătesc, rândunele, pentru.

7. Alcătuieşte două propoziţii în care fiecare cuvânt să fie format din câte o silabă.

8. Alcătuieşte trei propoziţii despre băiatul din textul dat, la sfârşitul cărora să pui: punct, semnul întrebării şi semnul exclamării.

SĂ REŢINEM! Propoziţia este o comunicare spusă sau scrisă. Ea este alcătuită din cuvinte. Propoziţiile se intonează diferit, în funcţie de scopul comunicării: – propoziţii prin care dăm informaţii – enunţiative; – propoziţii prin care cerem informaţii – interogative; – propoziţii prin care exprimăm o mirare, o strigare sau o exclamare – exclamative.

9. Transformă următoarele propoziţii afirmative în propoziţii negative. Noi suntem cei mai bun atleţi. În fiecare zi mergem la bunici. Nouă ne plac filmele de acţiune. Tata s-a gândit mult până să ia o hotărâre.

10. Scrie semnele de punctuaţie care lipsesc din următoarele texte. Întinde a) „Copilul nici nu mai poate vorbi de atâta năvală de lacrimi mâna spre cer; îi arată stolul care lunecă în zbor necurmat şi abia şop teşte Puişorii Mama îl strânge la sân şi-l sărută cu drag Nu plânge puiul mamei au să se întoarcă la primăvară ” (E. Gârleanu – Din lumea celor care nu cuvântă) b) Mircea îi spune colegului de bancă Ce faci duminica Ştefane Voi merge la verişoara mea Este ziua ei de naştere La mulţi ani pentru verişoara ta

11. Notează cu A enunţurile adevărate. Linia de dialog se pune la începutul unui alineat. Punctul se pune la sfârşitul unei propoziţii enunţiative. Semnul întrebării se foloseşte după o urare. Într-o propoziţie se pot pune mai multe virgule. Două puncte se folosesc după o enumerare. Propoziţia „Cad pietre de pe munte!” exprimă un avertisment. Propoziţia „Mergi pe cărarea asta până la lac!” exprimă o poruncă.

Cuvântul – parte de vorbire Se dă textul: POVESTEA OLARULUI de Călin Gruia Olarul frământa lutul în palmele sale şi apoi îi dădea formă şi chip. Roata lui se învârtea ca într-o horă şi pe ea se arătau ulcioare şi vase minunat măiestrite. În fiecare punea câte ceva din inima sa, din visarea sa, şi de aceea toate păreau pline de viaţă. Cupele înalte păreau păsări gata de zbor, oalele cele mari şopteau ceva între ele, cănile erau gata să se joace, iar ulcioarele se uitau cuminţi în ochii meşterului lor, gata să-l întrebe unde sunt fântânile cu apă. Şi iată că într-o zi trecu pe la poarta olarului un învăţat şi-l întrebă: – E greu să faci atâtea minuni? Nu te dor mâinile? Olarul îi răspunse: – Nu m-am gândit niciodată nici la greu şi nici la osteneala mâinilor. Noaptea visez chipuri noi de cupe şi ulcioare, iar a doua zi lutul mi se supune şi roata cântă, şi degetele cântă. – Fii binecuvântat! îi spuse învăţatul, iar meşterul olar îi dărui o cupă. În altă zi se opri acolo un negustor şi-l întrebă: – Câştigi mult cu meşteşugul acesta? – Nu m-am gândit niciodată la câştig. Atâta doar că nu duc lipsă de pâi ne şi sare, iar copiii mei nu umblă în zdrenţe. Într-o vară, un crai străin coborî din rădvanul său aurit şi se minună de meşterul olar: – N-ai vrea să vii la curtea mea ca să mă mândresc cu tine? Ţi-aş da stra ie de mătase şi încălţări de preţ. Te-aş purta prin cetăţi vestite şi prin pă duri la vânătoare. Ai lua parte la ospăţurile mele cu muzicanţi şi vinuri dulci şi ţi-aş da rândaşi să-şi murdărească ei mâinile şi slugi să-ţi învârtească roata… O roată, dar nu ca asta, o roată din marmură albă. Şi tu numai le-ai spune ce trebuie să facă. Ai fi mai-marele olarilor din palatul meu, 73

mai-marele cupelor, şi ţi se va da cinstea cuvenită la fel ca paharnicului sau ca vornicului. – Măria-ta, îţi mulţumesc pentru gândurile cele bune, dar eu încă nu pot să-ţi dau niciun răspuns. Trebuie să chibzuiesc, să cântăresc lucrurile. Şi dacă va fi să vin la curtea Măriei tale, voi veni, iar dacă nu voi putea, să nu ai pricină asupra mea. Craiul zâmbi şi-i făcu semne vizitiului să-ndemne caii. Olarul rămase pe gânduri. O zi întreagă n-a lucrat nimic. A doua zi n-a potrivit bine focul cuptorului în care-şi ardea oalele şi toate au crăpat pe la gură şi pe la torţi… A treia zi se aşeză din nou pe scaunul de lângă roata de lemn şi din lutul frământat începură să răsară cupe şi ulcioare, vase pentru flori şi untdelemnuri, butii pântecoase pentru vinuri şi alte minunăţii. Roata cânta, vântul care trecea peste gurile vaselor sale cânta şi el, mâinile nu simteau nici oboseală şi-n fiecare podoabă de lut punea câte un pic din inima sa şi toate păreau că prind viaţă. Uită vorbele negustorului, uită făgăduinţa craiului străin, iar spre bătrâ neţe dărui meşteşugul băieţilor săi, aşa cum şi el îl primise de la tatăl său.

1. De ce păreau pline de viaţă obiectele făurite de olar? 2. De ce olarului nu i se părea grea munca pe care o făcea? 3. De ce meşterul olar n-a acceptat nici propunerea negustorului, nici pe cea a craiului?

4. Cui a dăruit el meşteşugul la bătrâneţe? 5. În fragmentul marcat, cuvintele denumesc: • fiinţe: olarul, caii, ......................................................................................;

• lucruri: cuptorul, oalele, ...........................................................................; • însuşiri: pântecoase, ...............................................................................; • acţiuni: zâmbi, n-a lucrat, au crăpat, ........................................................; • fenomene ale naturii: .............................................................................. . Cuvintele folosite în vorbirea noastră denumesc: fiinţe, lucruri, feno mene ale naturii, acţiuni, stări sufleteşti, însuşiri. Acestea se numesc PĂRŢI DE VORBIRE.

6. Scrie ce denumeşte fiecare cuvânt. copil – fiinţă frumoasă – .................................... carte – ........................................ turnă – ........................................... bancă – ...................................... vas – ............................................. scrie – ........................................ înţelept – ....................................... curge – ...................................... fulgeră – ........................................ 7. Dintre următoarele familii de cuvinte, încercuieşte-le numai pe acelea care arată acţiuni. a) poveste, povestire, povesteşte, povestind, povestitor; b) scrisoare, scrie, scriind, scriitor; c) învăţător, învaţă, învăţătură, învăţând. 8. Grupează cuvintele de mai jos astfel: – cele care denumesc obiecte – în dreptunghi; – cele care arată însuşiri – în pătrate; – cele care arată acţiuni – în triunghi; – cele care exprimă numere – în cerc. bancă, vesele, merge, pune, deschide, creion, frumos, inteligent, şase, carte, nouă, rece, doi.

SUBSTANTIVUL – FELUL SUBSTANTIVELOR Citeşte cu atenţie textul. EXTRATERESTRA Noapte. Luna nu s-a arătat încă pe cerul posomorât. – Bogdane, vino repede în balcon! – Ce mai vrei? Ce mai inventezi? – De data asta e ceva adevărat! Priveşte deasupra blocului vecin! zise Ionuţ cu un ton categoric. – Privesc. – Nu vezi nimic? – Ba parcă văd ceva, dar nu ştiu ce. – Cum nu ştii ce? E un OZN. Asta e! spuse răspicat Ionuţ. – S-ar putea să ai dreptate. Iată şi un reflector... Şi nişte aripi care flutură... Tu ce mai vezi, Ionuţ? – Aoleu! strigară speriaţi băieţii. Se mişcă! – Ce să fie, Bogdane? – Nu pricep. – Cum nu? Este un extraterestru. Detectează zona. Iată-i antenele. Nu le vezi? – Nu vâd, dar în schimb parcă aud ţăcănitul emiţătorului. Ce transmite? – Îi cheamă şi pe ceilalţi. Ştii ce? Hai să le dejucăm planurile! – Cum? – Vezi lădiţa cu cartofi? Îi vom folosi ca pe nişte proiectile. Nu mai sta! Începem! Băieţii încep bombardarea obiectivului. – Ce v-a apucat, nesocotiţilor? se aude stridentă şi ameninţătoare vocea doamnei Safta. Ei las’ că vă învăţ eu minte! Şi, în câteva minute, părinţii celor doi vigilenţi observatori au şi recepţio nat mesajul transmis de OZN, iar „eroii” noştri au primit dreaptă recompen să în activitatea de cercetare. 76

– Şi totuşi, cred că a fost un OZN, adăugă supărat Ionuţ. – Şi doamna Safta era extraterestra? – De ce nu? Totul este posibil...

A. 1. Ce îşi imaginau cei doi băieţi că văd pe blocul vecin? 2. Cum s-au hotărât ei să dejoace planurile extratereştilor? 3. Ce pedeapsă crezi că au primit băieţii pentru fapta lor? 4. Ce părere ai despre fapta lor? 5. Împarte textul în fragmente, folosindu-te de următoarele titluri: a) OZN-ul; b) Bombardarea; c) Final neaşteptat.

B. 1. Găseşte în text cuvinte care: a) denumesc fiinţe – .................................................................................; b) denumesc lucruri – .............................................................................. . Le poţi găsi mai uşor prin numărare. o noapte ................................. noapte luna această noapte ................................. balcon

................................. reflector .................................

............................... ...............................

SĂ REŢINEM! Cuvintele care denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se nu mesc SUBSTANTIVE. Substantivele comune denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de acelaşi fel şi se scriu cu literă mică. Substantivele proprii denumesc anumite fiinţe, lucruri etc., pentru a le deosebi de celelalte şi se scriu cu literă mare.

2. Subliniază zece substantive în textul dat. Alcătuieşte propoziţii cu ele.

3. Scrie cât mai multe substantive care denumesc: • rechizite: .............................................................................................. • fenomene ale naturii: ........................................................................... • insecte: ................................................................................................ • flori: ...................................................................................................... • nume de persoane: .............................................................................. 4. Încercuieşte substantivele din enumerarea următoare: noi, urs, maşină, merge, bucuros, intră, brad, spre. 78

5. Găseşte substantive care au acelaşi sens cu următoarele cuvinte: ninsoare – ogradă – fiu – baltă – război – fiică – 6. Găseşte substantive cu sens opus pentru: bunătate – veselie – dărnicie – noroc – 7. Pornind de la următoarele cuvinte, scrie substantivele corespunzătoare: bucuros – a mânca – a alerga – plăcut – a tăcea – înalt –

8. Scrie cel puţin trei substantive care să înceapă cu ultima silabă a cuvintelor de mai jos. furnică – călimară, cămin, cărămidă; batiste – .................................................................................................; vulpe – ...................................................................................................; primăvara – ........................................................................................... .

9. Scrie două substantive care:

a) încep cu o vocală; ............................................ ............................................ c) se termină cu o vocală; ............................................ ............................................

b) încep cu o consoană; ............................................ ............................................ d) se termină cu o consoană; ............................................ ............................................

10. Începe următoarele comunicări cu substantive comune. .................................. plantează pomii în livadă. .................................. citeşte o carte interesantă. .................................. zboară fără astâmpăr. .................................. vânează prepeliţe.

11. Taie cu o linie forma greşită a următoarelor substantive: tramvai/tranvai; cearşaf/cearşeaf; gheaţă/ghiaţă;

petic/petec; cismar/cizmar; giacă/geacă. 79

12. Completează proverbele cu substantivele potrivite scrise pe steluţe. cal

e vorb

ban

a măg

va cara

câin

.......................... latră, .......................... trece. Mai bine un .......................... care te poartă decât un .......................... care te trânteşte. O mie de .......................... un .......................... nu fac. 13. Înlocuieşte substantivele comune subliniate cu substantive proprii. Am auzit că fetiţa nu cunoştea drumul. Vecinul meu iese mereu în parc cu căţelul. În oraş este o mare grădină botanică. Fata şi băiatul sunt colegi de clasă.

14. Completează spaţiile goale cu subtantivele proprii potrivite. Prietena mea locuieşte în oraşul ............................... . ............................... căţelul meu, e jucăuş. În vacanţă voi merge în staţiunea ............................... . ............................... îşi auzea paşii când călca pe frunzele uscate. ............................... a furat pupăza din tei. 15. Scrie două propoziţii în care cuvântul mugur să fie: a) substantiv propriu; b) substantiv comun.

Nică Sovata Flavia Piteşti Lăbuş

16. Completează casetele cu substantivele proprii corespunzătoare. • Capitala ţării • Localitatea unde te-ai născut • Localitatea bunicilor • Numele străzii pe care locuieşti • Prenumele celui mai bun prieten • Numele animalului pe care îl ai acasă

NUMĂRUL ŞI GENUL SUBSTANTIVULUI Se dă textul: Pomul cu păpuşi După Tudor Arghezi Fiindcă aţi fost cuminţi şi aţi ascultat de părinţi, vom merge să vă arăt ceva, dincolo de apă şi peste drum de moară, unde moşul cu barba cât cânepa şi cu sprâncenele cât peria de haine macină toată ziua făină de cozonaci. Să nu faceţi gură când trecem pe lângă moară ca să nu iasă moşul în prag şi să ne ameninţe cu degetul lui lung cât un băţ! Când vom trece apa, am să vă iau în cârcă pe amândoi, ca să nu vă prindă racii de picioare şi să vă gâdile sub talpă. Vă voi arăta un pom în care cresc păpuşi, din care pricină pomul se cheamă „păpuşoi”, adică „tată de păpuşi”. Păpuşile astea n-au mamă, au numai tată. Veţi vedea o pădure care face păpuşi. Păpuşile stau sculate în picioare şi îmbrăcate în şapte cămăşi albe, peste care tatăl lor a tras şi un halat verde. Păpuşile au părul roşu. Tot acest pom face şi mărgele galbene de chihlimbar, pe care le mănâncă iepurii noaptea la lună. Am să vă arăt o grămadă de lucruri peste apă, peste deal şi dincolo de locul unde bombăne albinele şi mârâie ursul. (fragment din Cartea cu jucării)

A. 1. Formulează întrebări pentru următoarele propoziţii legate de conţinutul textului: a) Tatăl le promite copiilor să le arate ceva. b) Pentru a ajunge în pădurea care face păpuşi, tatăl şi copiii trebuiau să treacă peste apă şi pe lângă moară.

c) Pomul care face păpuşi se numeşte „păpuşoi”. d) Păpuşile sunt îmbrăcate cu şapte cămăşi albe şi un halat verde. e) Părul roşu al păpuşilor se numeşte „mătasea porumbului”. f) Mărgelele de chihlimbar sunt boabe galbene-aurii de porumb.

2. Cadrane • Completează comparaţiile: deget lung ca ............................... sprâncenele cât ........................... barba cât ..................................... cămăşi albe ca ............................ halat verde ca .............................. mărgele galbene ca .....................

• Găseşte substantive care denumesc unul sau mai multe lucruri sau fiinţe. ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... .....................................................

• Găseşte familia cuvântului păpuşă. ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... .....................................................

• Transcrie din text enunţurile care redau pădurea cu păpuşi. ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... .....................................................

B. 1. Găseşte forma de singular pentru substantivele: părinţi ......................... cozonaci ..................... picioare ..................... sprâncene .................. raci ............................. păpuşi ....................... cămăşi ........................ mărgele ...................... albine ........................ 2. Grupează substantivele subliniate în text după modul cum se numără. o, două un, doi un, două (feminin) (masculin) (neutru) ............................ .............................. ............................. ............................ .............................. ............................. ............................ .............................. ............................. ............................ .............................. ............................. ............................ .............................. ............................. ........................... .............................. .............................. ........................... .............................. .............................. ........................... .............................. .............................. 3. Rescrie următoarea propoziţie punând substantivele la singular. Păpuşile poartă cămăşi albe şi halate verzi.

4. Descoperă intrusul din fiecare şir. a) păduri, câmpii, munţi, deal, ape; b) berze, rândunele, porumbel, privighetori, cuci; c) penar, caiet, radieră, creioane, stilou; d) vulpe, urs, lup, căprioare, cerb, râs; e) trandafir, ghiocel, lalea, bujor, crin.

5. Grupează în coloane substantivele: icre, spaghete, mazăre, lapte, zori, câlţi, curaj, aur, orez, ochelari. Au forme numai la singular

Au forme numai la plural

6. Alege dintre substantivele subliniate pe cele scrise corect. Taie-le pe cele scrise greşit. Pe alee/aleea din parc se plimbă o femee/femeie împreună cu fica/fiica ei. Pomi/Pomii şi-au pierdut frunzele, dar earna/iarna i-a împodobit cu haină nouă. Ghioceii/Ghiocei vestesc sosirea primăveri/primăverii. În curtea şcoli/şcolii, copii/copiii au organizat o ştafetă. 7. Alcătuieşte trei enunţuri în care să foloseşti substantivele: copil, copii, copiii.

8. Există substantive cu mai multe forme de plural şi tot atâtea sensuri. Exemplu: corn coarne Cerbul are coarne mari. cornuri La chioşc s-au adus cornuri. Găseşte şi tu pluralul pentru următoarele substantive şi alcătuieşte pro poziţii. ....................... buton ....................... cap

......................

colţ

.......................

zmei

.......................

........................ 85

9. Rescrie corect textul următor. Capitala ţării este oraşul bucureşti. Acest Oraş este traversat de râul dâmboviţa. La tot pasul vezi Clădiri mari şi impunătoare, Bulevarde largi şi multe Magazine. Teatrul ţăndărică este asaltat de copii bucureştenilor.

10. Completând careul cu substantive cu sens asemănător celor date, vei descoperi pe verticala AB numele unei părţi de vorbire. A 1. ŢIPĂT 1. 2. POVARĂ 2. 3. MONEDĂ 3. 4. ORNIC 4. 5. PICĂTURI 5. 6. FEREASTRĂ 6. 7. MELODIE 7. 8. ŢĂRI 8. 9. BUCURIE 9. 10. UNDE 10. B SĂ REŢINEM! • Substantivele care denumesc o fiinţă, un lucru, un fenomen al naturii sunt la numărul singular. • Substantivele care denumesc mai multe fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii sunt la numărul plural. • Substantivele au genuri: - feminin – se numără o, două; - masculin – se numără un, doi; - neutru – se numără un, două.

REPETĂM, EXERSĂM, ÎNVĂŢĂM Cuiele de Pop Simion Un om avea un fecior rău cum e fierea. Lenea curgea de pe el, în timp ce cu uşorul trai era frate de cruce. Doar de blestemăţii şi rele era bun. Tătâne-său nu-l bătu, cum făceau alţi părinţi. Bătu câte un cui în uşă de fiecare boacănă a neisprăvitului; cuiul şi fapta de ocară. Timpul curse, uşa se umplu şi deveni zid de cuie. N-aveai unde pune un deget şi fiul omului se înfurie, vorbind către tatăl său: – Nicăieri ca la noi! De ce ai bătut atâtea cuie în uşă? – Tu le-ai bătut, zise tatăl. – Eu? – Da. N-ai făcut tu rele cu duiumul, cutare şi cutare, nu mai ţin minte câte, fără număr? – Am făcut, recunoscu fiul. – De fiecare faptă rea am înfipt câte un cui. Priveşte, ăsta eşti tu, vorbi tatăl posomorându-se rău. – Nu-i supărare, cuiele se pot scoate. Eu voi fi acela care voi face asta, promise fiul. – Poate făcând tot atâtea fapte bune, spuse tatăl şi îşi văzu de propriile griji. Odrasla îşi luă rolul în serios şi se făcu alt om, de nerecunoscut, încât fapta de laudă şi actul de mărinimie deveniră obişnuinţă. Nu trecea zi să nu ia cleştele spre a scoate un cui-două din uşa fărădelegilor lui. Timpul trecu, uşa se goli şi fiul alergă într-un suflet la tatăl său care albise de tot şi trăgea să moară. Spuse către el, strălucind de bucurie: – Văzut-ai, tată? Nu mai e niciun cui. Le-am scos pe toate! – Dar găurile?

A. Explozia solară a) Formulează întrebări pe baza textului. Formulează răspunsuri. 1. ................................. 1. ....................................... Ce? 2. ................................. 2. ....................................... Cum? Ce făcea? 3. ............................... .. 3. ....................................... 4. .................................. 4. ....................................... Când? Unde? 5. .................................. 5. ....................................... b) Împarte textul în fragmente ţinând seama de planul simplu de idei. 1. Feciorul făcea numai fapte rele. 2. Tatăl său bătea în uşă câte un cui pentru fiecare faptă rea. 3. Deşi fiul şi-a îndreptat comportarea, au rămas urmele faptelor sale.

B. 1. Transcrie cele două enunţuri subliniate în text. Stabileşte numărul de cu vinte.

2. Desparte în silabe cuvintele: lenea ......................... părinţi.......................... cuiele.......................... blestemăţii ................. boacănă ..................... înfipt ........................... 3. Caută în text cinci cuvinte care încep cu vocală şi cinci cuvinte care încep cu consoană şi alcătuieşte propoziţii cu ele.

4. Grupează următoarele cuvinte după numărul de silabe:

5. 6.

omul, cum, înfurie, către, priveşte, laudă, cap, bucurie, timpul. 1 silabă 2 silabe 3 silabe 4 silabe ........................ .......................... ......................... ............................ ........................ .......................... ......................... ............................ ........................ .......................... ......................... ............................ ........................ .......................... ......................... ............................ Găseşte cuvinte cu sens asemănător pentru: fecior ........................... trai ............................. boacănă .......................... se înfurie ...................... nicăieri ....................... duium .............................. Explică expresiile de mai jos printr-un cuvânt: lenea curgea de pe el ............................................. era frate de cruce ............................................. fapta de ocară ............................................. îşi luă rolul în serios ............................................. actul de mărinimie ............................................. alergă într-un suflet ............................................. În propoziţia Tatăl bătu câte un cui în uşă pentru fiecare boacănă, – subliniază substantivele; – trece substantivele subliniate la numărul plural. .................................. .................................... ................................... .................................... Grupează pe genuri următoarele substantive extrase din text: om, fecior, frate, părinţi, cui, uşă, boacănă, faptă, timp, zid, deget, fiu, număr, supărare, griji, odraslă, zi, cleşte, cap, bucurie, gaură. Gen masculin

Gen feminin

Gen neutru

9. Alcătuieşte câte o propoziţie cu substantivele: fecior, feciori, feciorii.

10. Taie cu o linie forma incorectă din exemplele de mai jos. Dă-i lui Marcel/Marcelului biletul acesta. Mariei/lui Maria i-am trimis o scrisoare. Ţi-a plăcut desenul lui Violeta/Violetei? I-am oferit lui Ioana/Ioanei un buchet de flori. Mi-a plăcut tortul lui bunica/bunicii. Să-i spui lui Ionel/Ionelului să citească povestea. 11. Înlocuieşte substantivele subliniate cu sinonimele potrivite. Cămila este un animal care rezistă în deşert. Bunicul lui Ionuţ este invalid. Când se joacă, Monica face zgomot. În livadă au înflorit pomii. Vlad a primit o sancţiune. Elevii învaţă cu sârguinţă. 12. Pune semnele de punctuaţie potrivite. Vasile Vasile Mă auzi Unde eşti Te aud Andrei dar nu ştiu unde eşti Dar tu unde eşti Lângă un râu Prin tufiş mişună ceva 13. Alege forma corectă a ortogramelor în propoziţiile date. Victoriţa s-a uitat cu atenţie la el şi ia cerut o bomboană. i-a sa l-a Tramvaiul a ajuns în staţie la ora fixată. l-a Ionică la întrebat ce ia de la magazin. i-a l-a

hărnicie gălăgie grădină pedeapsă pustiu infirm

TEST DE EVALUARE Apolodor a pornit spre Labrador ca să-şi întâlnească fraţii. Citeşte cu atenţie textul pentru a răspunde corect cerinţelor: Cărţile lui Apolodor de Gellu Naum La circ, în Târgul Moşilor, Pe gheaţa unui răcitor, Trăia voios şi zâmbitor Un pinguin din Labrador. Cum se numea? Apolodor. Şi ce făcea? Cânta la cor. Deci, nu era nici scamator, Nici acrobat, nici dansator; Făcea şi el ce-i mai uşor: Cânta la cor. (Era tenor.) Grăsuţ, curat, atrăgător

În fracul lui strălucitor, Aşa era Apolodor. Dar într-o zi, Apolodor, Spre deznădejdea tuturor, A spus aşa: „Sunt foarte trist! Îmi place viaţa de corist Dar ce să fac? Mi-e dor, mi-e dor De fraţii mei din Labrador O, de-aş putea un ceas măcar Să stau cu ei pe un gheţar...”

1. Textul de mai sus este: 2. 3. 4. 5.

a) o poveste; b) o poezie; c) o ghicitoare. Versul al treilea are cuvinte. Primul cuvânt din versul nouă este ...................... Cuvântul Apolodor conţine vocale, consoane. Şirul în care toate cuvintele sunt despărţite corect în silabe este: a) dez-năd-ej-de, a-tră-gă-tor, scli-pi-tor; b) dez-nă-dej-de, a-tră-gă-tor, sclip-i-tor; c) dez-nă-dej-de, a-tră-gă-tor, scli-pi-tor. Câte sunete, silabe şi litere au cuvintele de mai jos? răcitor → sunete litere silabe dansator → sunete litere silabe ceas → sunete litere silabe 91

7. Completează versurile cu părţile de vorbire care lipsesc: Deci, ...................... era nici ......................, Nici ......................, ...................... dansator; ...................... şi el ce-i mai uşor: Cânta ...................... (Era tenor.) 8. Sunt la numărul singular cuvintele din şirul: a) gheţar, fraţii, pinguin, scamator; b) frac, acrobat, dansator, gheţar; c) pinguini, cor, tenor, viaţa. 9. Trece la plural substantivele de mai jos şi stabileşte genul lor. pinguin .............................. gen ................................... creion ................................ gen ................................... gheţar ................................ gen ................................... vis ...................................... gen ................................... călătorie ............................. gen ................................... 10. Scrie un scurt text cu titlul Apolodor. Foloseşte grupurile de cuvinte: i-a căutat, la cor, ia un frac strălucitor

IV. BUCURIILE IERNII

SĂ DESCOPERIM! • Fragmentul descriptiv • Cuvinte cu înţeles opus, cuvinte cu înţeles asemănător • Scrierea cuvintelor ne-am/neam, nea/ne-a • Adjectivul • Acordul adjectivului cu substantivul • Poziţia adjectivului faţă de substantiv • Poezia • Aşezarea poeziei în pagină • Povestirea scrisă după un şir de întrebări • Părţile unui text creativ • Textul funcţional – Cartea poştală, e-mailul • Textul informativ – Afişul • Textul de informare – Fluturaşul 93

FRAGMENTUL DESCRIPTIV SCRIEREA CUVINTELOR NEAM, NE-AM Se dă textul: Amintiri dintr-o iarnă Alexandru Vlahuţă Îmi aduc aminte că într-o iarnă, gazda noastră a plecat să facă sărbătorile la o rudă. Pe mine m-a lăsat cu Ionică în bucătărie, pân-o veni cineva de-acasă să ne ia. Ionică era de vârsta mea; amândoi la un loc aveam douăzeci de ani. Eram doar destul de voinici să ne facem o mămăligă şi o mâncare de fasole. Ne înţelegeam de minune şi la treabă, şi la joacă. Ziua ne dam cu sania, iar seara spuneam poveşti şi puneam la cale ce-aveam să facem noi când vom fi mari. Dar cum Crăciunul se apropia şi cei de acasă nu mai veneau, într-o dimineaţă am pornit la drum cu săniuţa. Văd ca prin vis dealurile ca nişte uriaşi dormind sub zăpadă, copacii tăcuţi, îmbrăcaţi în promoroacă, drumul ca o oglindă, poleit de soarele lucitor. Ionică, înhămat la sănioară, mă ducea în goană. Din când în când sărea ca un mânz care zburdă. Apoi se făcea el boier şi eu cal. La deal amândoi eram cai, iar la vale amândoi boieri.

A. 1. Cine sunt personajele? 2. Cum îşi petreceau timpul copiii? 3. Ce s-au hotărât băieţii să facă într-una din zile?

4. Ce imagine îi revine în minte autorului? În fragmentul marcat este descris un colţ din natură, deci este un fragment .................................. .

B. Citeşte un scurt fragment din povestirea Iarna de B. Şt. Delavrancea. E iarnă. A dat Dumnezeu zăpadă cu nemiluita şi cade, cade puzderie, măruntă şi deasă, ca făina la cernut, vânturată de un crivăţ care te orbeşte... Pădurile, în depărtare, cu tulpini fumurii ciucurate de ninsoare, par cercelate cu flori de zarzări şi de corcoduşi. Cârduri de corbi, prididite de vânt, croncăne căutând spre păduri. a) Cum sunt prezentate? zăpada pădurile .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... .................................... b) Ce sentimente crezi că l-au încercat pe autor când a văzut acest colţ de natură? c) Transcrie din acest fragment trei expresii care ţi-au plăcut. ................................... ................................ ................................

C. Scrie patru motive pentru care îndrăgeşti iarna. a) ............ .............. ...........

Îndrăgesc iarna pentru că:

............ .............. ...........

b) Când auzi cuvântul iarnă, ce alte cuvinte îţi vin în minte? Completează chenarele cu substantivele care se potrivesc. iarnă

c) Citeşte textul. Alege forma corectă pentru cuvintele: neam/ne-am. A început să ningă. Ne-am bucurat cu toţii. Abia aşteptam să ieşim pe Neam derdeluş. După terminarea lecţiilor ne-am întâlnit cu o ceată de copii. A neam venit şi un neam de-al meu. Era vărul Cezar care stătea la două case ne-am de noi. Ne-am distrat pe cinste! Neam d) Completează spaţiile goale cu ne-am sau neam. Părinţii noştri şi bunicii plecaseră la un ................. într-o localitate vecină. Ne-au sfătuit să stăm în casă, dar noi ............... luat săniuţele şi ................. dus degrabă la derdeluş. Acolo ............... întâlnit cu Mihai, care este ............. cu noi. ................. întors acasă târziu, iar părinţii erau îngrijoraţi.

CUVINTE CU SENS ASEMĂNĂTOR, CUVINTE CU SENS OPUS Cea dintâi ninsoare Edmondo de Amicis Rămas bun plimbărilor de pe calea Rivoli! A sosit vesela prietenă a copiilor, a sosit zăpada! De ieri a început să cadă deasă, în fulgi mari şi albi, ca florile de cireş. Ce veseli eram dimineaţă la şcoală, când o vedeam cum se lipea de geamuri şi se grămădea pe pervazurile ferestrelor! Chiar profesorul se uita bucuros la ea şi îşi freca mâinile. Toţi ne înveselim gândindu-ne ce de bulgări o să facem şi cum o să ne batem cu ei. Ce-o să ne mai dăm pe gheaţă şi ce dulce o să ni se pară, după aceea, căldura de acasă! Numai lui Stardi nu-i păsa; stătea cu coatele pe bancă şi cu fruntea între mâini, ascultând ca de obicei explicaţia profesorului. Ce frumuseţe! Ce veseli eram la ieşirea din şcoală! Toţi dădurăm năvală pe uliţă, strigând, băgându-ne picioarele unde era zăpada mai mare şi sumeţindu-ne mâinile, ca să facem bulgări şi să azvârlim unul într-altul. Umbrelele părinţilor care aşteptau afară se făcuseră albe. Ghiozdanele noastre se înălbiră într-o clipă. Toţi eram nebuni de bucurie; vesel era însuşi Precossi, fiul lăcătuşului, băiatul acela palid, serios şi trist; Robetti, băieţelul care scăpase pe un copil de sub roata omnibuzului, sărea şi el sărăcuţul cum putea, cu cârjele la subţioară; Calabrezul, fiindcă nu mai văzuse zăpadă în viaţa lui, făcuse un bulgăre şi muşca din el ca dintr-o piersică. Crossi, băiatul precupeţei, îşi umpluse ghiozdanul. Zidăraşul ne făcu să ne prăpădim de râs. Tatăl meu îl pofti să vină a doua zi pe la noi; în minutul acela era cu gura plină de zăpadă şi, necutezând nici s-o scuipe, nici s-o înghită, stătea îndopat cu ea şi se uita la noi zăpăcit, fără ca să poată spune un cuvânt. Chiar profesoarele râdeau şi glumeau, când ieşeau din şcoală; până şi biata doamnă Delcati alerga prin zăpadă tuşind şi acoperindu-şi faţa cu vălul ei cel verde. 97

Sute de fete de la şcoala vecină făceau gălăgie şi alergau sprintene pe aşternutul alb. Profesorii, pedelii, ba chiar şi gardistul, strigau: „Acasă, băieţi! Acasă!” şi înghiţeau fulgii de zăpadă, care le încărunţeau mustăţile şi barba. Cu toate acestea, se înveseleau şi ei de bucuria gălăgioasă a copiilor la vederea iernii. Vă înveseliţi că vine iarna!... Dar ia gândiţi-vă că sunt copii care n-au nici haine, nici încălţăminte, nici foc; că sunt mii de băieţi care se coboară de la colibele lor, din colinele singuratice, pe o cărare lungă şi obositoare cu o bucată de lemn în mâinile lor degerate ca să încălzească şcoala; că sunt sute de şcoli troienite în zăpadă, goale şi întunecoase ca nişte peşteri, unde copiii sunt înecaţi de fum sau tremură de frig şi se uită cu groază la fulgii cei albi, care cad nepăsători, grămădindu-se neîncetat pe colibele lor depărtate, ameninţându-le cu troiene. Vă înveseliţi că vine iarna!... Dar ia gândiţi-vă că sunt mii de fiinţe cărora iarna le aduce sărăcie şi adesea chiar moarte!

A. 1. Formulează întrebări referitoare la conţinutul lecturii folosind cuvintele din „explozia stelară”. Când? Cu cine? Cine? Unde? Ce?

2. Completează cu explicaţiile corespunzătoare obţinute din lectura textului. Copiii erau fericiţi când vedeau ............................................................. . Umbrelele părinţilor erau ..........................................., iar ghiozdanele se ................................... şi ele. Un copil şi-a făcut un bulgăre şi a început să muşte din el ca dintr-o pier sică fiindcă ............................................................... .

Altul şi-a umplut ghiozdanul cu bulgări deoarece .................................. . Profesoarele râdeau şi ele de ............................................................... . Elevii erau trimişi acasă deoarece ......................................................... . 3. Ordonează cronologic ideile principale ale lecturii. Profesorii se bucurau de veselia şcolarilor. La şcoală, elevii admirau ninsoarea. Le ieşirea din şcoală, copiii se bucurau de zăpadă. 4. Completează cu expresii frumoase din text: fulgi ca ............................ şcoli întunecoase ca .......................... bulgăre ca o ................................. B. a) Găseşte cuvinte cu înţeles asemănător pentru cuvintele subliniate din text. ............................... ................................. ............................. ............................... ................................. ............................. ............................... ................................. .............................. .................................. b) Găseşte cuvinte cu înţeles opus pentru cuvintele de mai jos. ieri ........................ veseli .......................... bucuros ...................... mari ...................... dimineaţa ................... dulce .......................... căldura .................. ieşirea ......................... gălăgie ....................... c) Taie cuvântul care nu se potriveşte: • zăpadă, omăt, nea; • harnic, muncitor, leneş; • drapel, steag, mătase; • insectă, gâză, iarbă. d) Colorează casetele ce conţin substantive cu sens asemănător. tinereţe – bătrâneţe

prunc – copil

fricos – laş

neliniştit – agitat

doctor – medic

datină – obicei

musafiri – oaspeţi

folositor – util

e) Subliniază cuvintele cu sens opus din proverbele: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâine. Ce înveţi la tinereţe, aceea ştii la bătrâneţe.

f) Găseşte în propoziţiile date cuvinte care pot avea mai multe înţelesuri. Alcătuieşte cu ele propoziţii interogative. Pictorul Nicolae Grigorescu a pictat care cu boi. Lacul Sf. Ana este un lac de munte. Râul curge în unde line. Mama pregăteşte multe cine pentru oaspeţii noştri.

C. a) Completează cu forma corectă a cuvintelor nea/ne-a. Pe stradă ne-am întâlnit cu ........... Victor. Acesta ............ întrebat. – Aşa ........ fost înţelegerea? Mi-aţi promis că mă ajutaţi! – Iartă-ne, dar ........... reţinut omul de zăpadă. ........... dat mult de furcă să-l terminăm. Auzind acestea ............ Victor nu ............ mai certat. b) Completează cu exemple potrivite. invitat la spectacol. ................................................... Ne-a ................................................... ................................................... SĂ REŢINEM! • Cuvintele cu sens asemănător (sinonime) se folosesc pentru a evita repetarea supărătoare a cuvintelor într-un text. • Cuvintele cu sens opus (antonime) contribuie la îmbogăţirea voca bularului.

100

ADJECTIVUL Citeşte textul: Fricosul După Emil Gârleanu Iarnă. Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Pe cer se aprindeau una câte una steluţe sclipitoare. Animalele pădurii s-au trezit la viaţă sub farmecul luminii: păsările zburau ca ziua; lupul, cu capul pe labele întinse, se uita nemişcat; vulpea se oprise lângă vizuină şi dorea să plece la vânat; veveriţa zburda din creangă în creangă şi umbla prin pădurea întreagă. Iepurele se gândea la joacă. Încet, ciulindu-şi urechile, a ieşit tiptil-tiptil din poiană şi, când a ajuns la margine şi a văzut întinderea lucie de zăpadă, a început să sară de bucurie: – Poate mai întâlnesc un prieten! Şi gândul îi răspundea: – Poate mai întâlneşti un prieten. Şi iar ţupa-ţupa, iepurele sărea vesel. – Poate dau şi peste o prietenă. Şi gândul: – Poate dai şi peste o prietenă. ...... Iepuraşul s-a oprit o clipă din mers să se odihnească. Atunci, de la spate, s-a ridicat, cu raze argintii, luna. Steluţele s-au făcut palide. Pădurea, copacii, tufele îşi arătau umbra. Iar iepuraşul a împietrit de groază! Chiar lângă el s-a întins pe pământ o arătare cu două coarne grozave. După o clipă de spaimă, iepuraşul a luat-o la fugă.

101

A. a) Întocmeşte HARTA TEXTULUI. TITLUL TEXTULUI AUTORUL

LOCUL ÎNTÂMPLĂRII

PERSONAJE

TIMPUL

CUVINTE NOI

b) Răspunde la următoarele întrebări: Când se petrece întâmplarea?

Cum păreau copacii, câmpul, iazul?

Ce făceau animalele?

Cum a ieşit iepuraşul din poiană?

Cu cine a stat de vorbă?

Ce a văzut din cauza luminii lunii?

c) Reţine expresiile şi alcătuieşte enunţuri cu ele. copaci de zahăr ........................................................................................ câmp de cristal .......................................................................................... iaz de oglindă ............................................................................................ stele palide ................................................................................................ raze argintii ................................................................................................ 102

B. Ce arată cuvintele subliniate în text? 1. Scrie însuşiri potrivite pentru substantivele date. noapte .................. păsări ......................... vulpea ............................. steluţe .................. lupul ........................... veveriţa ........................... iepure ................... zăpadă ...................... raze ................................ 2. Adjectivele pot arăta însuşiri legate de culoare, formă, mărime, gust, stare emoţională. Uneşte printr-o linie adjectivele din cele două coloane cu însuşirea pe care o exprimă.

pătrat mărime

alb

parfumat formă

aromat

dulce culoare

uriaşă

mărunt gust

acrişor

roşu oval miros 3. Din şirul de cuvinte care arată însuşiri, alege câte două pentru substantivele date: fricos, duioasă, silitor, frumoasă, deasă, umbroasă, ordonat, prietenos. .............................. .................................. mamă pădure .............................. .................................. .............................. .................................. elev iepuraş ............................... ...................................

4. Completează următoarele proverbe cu adjectivele potrivite. Paza ............... trece primejdia .............. . Minciuna are picioare .................... . Adevărul e mai .................. decât aurul. Ziua .............. se cunoaşte de dimineaţă.

103

SĂ REŢINEM! Partea de vorbire care arată însuşiri ale fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor naturii se numeşte adjectiv. Adjectivul stă de obicei după substantiv şi nu se desparte prin virgulă de acesta.

5. Taie cuvintele care nu sunt adjective. fetiţă, gălăgioasă, carte, vitregă, blândă, strălucitor, covor, el, înaltă, interesant, fermecător

6. Căror substantive li se potrivesc următoarele însuşiri? inteligent, curajos, calculat deasă, umbroasă, bătrână gingaş, mititel, plăpând zemoasă, moale, dulce

7. Subliniază cu o linie adjectivele şi cu două linii substantivele. fierbinte, ceai, complicată, situaţie, atlet, curios, calculator, calculat, căldu ră, călduros

8. Găseşte adjective cu înţeles opus: cald – frig ........................

........................................ ........................................

dulceaţă – ................... atenţie – ......................

toamnă – ....................... părinte – .........................

9. Transformă în adjective următoarele cuvinte: gust – gustos vară – ................

10. Scrie substantive care se pot forma de la următoarele adjective, după model. glumeţ – glumă harnică – ................... bun – ........................ frumos – ...................... 104

curajos – ............................. curat – ............................ primejdios – .......................... vijelios – ..............................

11. Subliniază cu roşu adjectivele. – Cojoc gros ca în anul acesta n-a mai avut dumneaei de mult, vorbesc între ei bătrânii. Uliţele satului sunt acoperite de un covor alb şi gros. Casele par mai mici, dormitând sub acoperişurile grele. (Ion Agârbiceanu – La săniuş)

105

ACORDUL ADJECTIVULUI CU SUBSTANTIVUL. POZIŢIA ADJECTIVULUI FAŢĂ DE SUBSTANTIV 1. Citeşte fragmentele următoare. Selectează substantivele însoţite de adjectiv. Precizează genul şi numărul. a) Odaia era mare ca un salon de recepţie şi, pe cât de mare, pe atât de întunecoasă. Pe jos, parchet grupat în rozacee, demult nelustruit, ştirb. În fund, un pian negru. Lângă perete, un pat de campanie acoperit cu o pătură cenuşie. Alături, un scaun cu o spetează înaltă de nuc sculptat şi căptuşeală de catifea decolorată şi spartă. (Ionel Teodoreanu – La Medeleni) Exp. pian negru – gen neutru, nr. singular

b) Toată ziua mă ţineam scai de bunica, oriunde se ducea, în grădină, în curte, pe la vecine, unde sta cu ceasurile, bea ceai şi povestea dife rite întâmplări. Nu-mi aduc aminte să fi avut ochi în timpul acela al vieţii mele pentru altcineva, decât pentru neastâmpărata şi nespus de buna mea bunică. Din când în când, se ivea în casă pentru scurtă vreme mama, mândră şi severă; îşi plimba peste tot locul privirea ochilor ei cenuşii şi reci ca soarele de iarnă şi dispărea repede, fără să lase în urma ei vreo amintire. (Maxim Gorki – Copilăria)

106

Ai observat că adjectivele au acelaşi număr cu substantivele ale căror însu şiri le arată? 1. Scrie câte un adjectiv pentru fiecare dintre substantivele următoare. Schim bă apoi locul adjectivului, după model. iarna – iarna grăbită grăbita iarnă copacul – ............................................. ............................................. pădurea – ............................................. ............................................. zăpada – ............................................. ............................................. bulgărele – ............................................. ............................................. fulgul – ............................................. ............................................. 2. Completează enunţurile cu adjective potrivite. Trece apoi substantivele la plural şi scrie propoziţiile obţinute. Exemplu: Norul cenuşiu a acoperit soarele. Norii cenuşii au acoperit soarele. Pasărea .................... a poposit pe o ramură. ....................................................................... Fulgul ............... s-a topit în palma mea. ........................................................................ 3. Scrie formele de plural pentru următoarele perechi substantiv-adjectiv. glob argintiu – globuri argintii – argintiile globuri copil hazliu ......................................................... nor cenuşiu ........................................................ palton maroniu ................................................... SĂ REŢINEM! • Adjectivul se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care îl înso ţeşte. • În mod obişnuit, adjectivul se află după substantiv. Uneori însă, acesta se află înaintea substantivului. • Adjectivele care la numărul singular se termină în iu, la plural se termină în: - ii când se află după substantiv; - iii când se află înaintea substantivului.

107

REPETĂM, EXERSĂM, ÎNVĂŢĂM 1. a) Alege dintre adjectivele din coloana dată pe cele potrivite pentru a completa propoziţiile din textul următor. b) Scrie aceste adjective la numărul corespunzător substantivului a cărui însuşire o arată. c) Dă un titlu textului. .................................................................. Norii ................... coborâseră pe pământ. zglobie Codrii .................. se zvârcoleau neputincioşi. bun Plopii ................. îşi rupeau crengile. drag Zidurile cetăţii ..................... dispăruseră. cenuşiu Zurgălăii săniilor ................... amuţiseră. înalt Părinţii noştri ................. tot ne mai aşteptau. uriaş Veghea nopii ................... îi obosise. întreagă Copiii lor ................. fuseseră prinşi de nemiloasă urgia ................... a vremii veche 2. Analizează substantivele şi adjectivele din propoziţiile următoare: a) Băieţelul bosumflat şi-a găsit sania nouă. ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................ b) Zglobiii copii se bat cu bulgări de zăpadă. ......................................................................... ......................................................................... ......................................................................... ......................................................................... 3. Transformă după modelul dat: Culoarea roşie îmi place mult. Roşul îmi place mult. 108

Femeia necunoscută se pierdu în mulţime. .................................................................... Fata româncă vorbea bine limba engleză. ..................................................................... Omului nemulţumit i se ia darul. ...................................................................... 4. Alcătuieşte comunicări în care cuvintele răcoritoare, războinic, muncitor, sărac să fie pe rând substantive, apoi adjective.

5. Înlocuieşte expresiile date cu adjective. negru la inimă ............................. ochi şi urechi ..................................... larg la pungă ............................... slobod la gură .................................... mort de sete ................................ tras ca printr-un inel ...........................

6. Completează textul de mai jos cu forma corectă a cuvintelor noi, nouă. Subliniază aceste cuvinte dacă arată însuşiri. .............. privim pe geam zborul fulgilor de nea. O .............. iarnă se aşterne în pragul caselor. Copiii fericiţi îşi pregătesc lucruri .................. . Părinţii le cumpără patine ................, poate şi o sanie ................... . Abia aşteaptă să le încerce. După o zi de joacă, fericiţi dar obosiţi, se întorc acasă. La ora ............... trebuie să intre în lumea viselor. Mâine îi aşteaptă o ............... zi.

109

TEST DE EVALUARE O seară minunată de Monica Rohan  Geamurile erau împodobite sărbătoreşte, cu flori mari de gheaţă argintie. Casa răsuna de bucurie mare. Bradul era falnic, încărcat cu bomboane, globuri colorate, lumânărele, steluţe, ghirlande de beteală aurie, argintie, roşie şi verde. Băiatul nu-şi încăpea în piele de bucurie. Răsucea nerăbdător cheiţa trenului mecanic.  Din bucătărie venea un miros atât de ispititor, încât copilul nu-şi găsea locul de curios şi pofticios ce era. Mama nu-şi mai vedea capul de treburi. O apucase noaptea. – Încă un cozonac! Încă unul cu mac pentru că băiatului îi place foarte mult. Apoi bate frişca. O! Şi crema de vanilie! Imediat! Într-o clipă sunt gata! – Abia aştept! exclamă băiatul nerăbdător.  Toată lumea se aşeză la masă. Mama aduse câte o porţie dulce pentru fiecare. Toţi se desfătară cu bunătăţile pregătite de ea.  Lumina se stinse târziu. Căsuţa se linişti, învăluită în noapte. Odăile miroseau a brad şi a vanilie.

A. 1. Notează ideea principală pentru fiecare fragment.

2. Formulează trei întrebări referitoare la text.

110

3. Alcătuieşte enunţuri cu expresiile: casa răsuna de bucurie

nu-şi mai vedea capul de treburi

se desfătară cu bunătăţile pregătite

nu-şi mai găsea locul de curios

4. Găseşte cuvinte cu înţeles... asemănător opus geamuri .......................... nerăbdător ......................... împodobite ..................... aducea ............................... bucurie ........................... dulce .................................. falnic ............................... se stinge ............................ pofticios ......................... noapte ................................

5. Transcrie din text:

a) o propoziţie alcătuită din cinci cuvinte

b) o propoziţie exclamativă

c) o propoziţie din fragmentul al treilea

d) ultima propoziţie a textului

111

B. 1. Găseşte în text cinci adjective şi completează tabelul. Adjectivul

Substantivul pe care îl însoţeşte

Genul

Numărul

2. Alcătuieşte câte un enunţ în care să foloseşti: • un substantiv, genul masculin, nr. singular, însoţit de un adjectiv; • un substantiv, genul feminin, nr. plural, însoţit de un adjectiv; • un substantiv însoţit de un adjectiv, dar adjectivul se află înaintea substantivului.

3. Alege forma potrivită a cuvintelor în următoarele exemple: neam de români. Suntem ne-am Nea Ion nea zis că ne-am înălţat. Ne-a ne-a neam nea neam Noi ne-am neam bucurat când ne-a spus că e ne-am cu noi.

112

POVESTIREA ORALĂ DUPĂ BENZI DESENATE 1. Citeşte benzile desenate. – Ce faci aici, mititelule?

– M-am pierdut de fraţii mei şi acum nu pot ajunge acasă!

– Te ajut eu! Să te iau în braţe că ţi-au îngheţat lăbuţele.

– Uite-o pe mama Îţi mulţumesc!

2. Scrie patru întrebări şi răspunsuri legate de benzile desenate.

3. Povesteşte oral întâmplarea. Pune-i un titlu potrivit. 4. Adaugă replici potrivite pentru următoarele benzi desenate.

113

POEZIA Miezul iernii Vasile Alecsandri În păduri trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloale unui templu maiestuos, Şi pe ele se aşază bolta cerului senină, Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină. O! Tabloul măreţ, fantastic!... Mii de stele argintii În nemărginitul templu ard ca vecinice făclii. Munţii sunt a lui altare, codrii – organe sonoare Unde crivăţul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare. Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas; Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă – nici un pas, Dar ce văd? În raza lunii o fantasmă se arată E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată.

1. Completează spaţiile libere. Titlul textului ............................. Autorul ..................................... Număr de strofe ....................... Număr de versuri ...................... 2. Subliniază cu roşu substantivele şi cu albastru adjectivele din textul dat.

114

3. Scrie cuvinte cu înţeles... opus (antonime) asemănător (sinonime) amar ............................... pădure ................................. albe ................................. ger ....................................... se ridică ........................... cristalină .............................. înalte ................................ văzduhul .............................. neclintire ........................... maiestuos ............................ se arată ............................. fantastic ............................... 4. Alcătuieşte propoziţii în care să introduci expresiile: ger cumplit, zăpada cristalină, farul tainic de lumină, tablou fantastic, totul e în neclintire.

5. Formulează trei întrebări referitoare la textul prezentat.

6. Transcrie la alegere o strofă din poezie, respectând aşezarea în pagină, versurile şi semnele de punctuaţie.

115

POVESTIREA SCRISĂ DUPĂ UN ŞIR DE ÎNTREBĂRI

1. Observă imaginea şi răspunde la întrebări. • Ce anotimp este prezentat în ilustraţie? • Cum este vremea? • Cum este cerul? • Ce au început să cearnă norii? • Cum ninge? • Cu ce seamănă fulgii de zăpadă? • Ce se întâmplă cu pomii, casele, străzile? • Ce simţi tu într-o asemenea zi de iarnă?

116

2. Alcătuieşte un text folosindu-te de răspunsurile formulate la întrebări. Dă-i un titlu. Poţi folosi diferite expresii cu care să înfrumuseţezi propoziţiile: fulgii zboară ca roiuri de fluturi albi, văzduhul pare căptuşit de nori de vată, ca sele poartă cuşme albe, copacii sunt împodobiţi cu flori de marmură albă.

3. Alcătuieşte un scurt text despre prima zi de şcoală. Povesteşte în scris pe baza întrebărilor de mai jos. a) În ce anotimp începe şcoala? b) Ce se întâmplă cu şcolile? c) Cum ţi s-a părut drumul spre şcoală? d) Cum a fost întâlnirea cu colegii? e) Cum s-a desfăşurat festivitatea de deschidere? f) Ce urare v-a făcut doamna învăţătoare? g) Cum ţi s-au părut şcoala şi clasa? h) De ce erau bucuroşi copiii? Poţi folosi expresii ca: freamătul de copii, clinchetul cristalin al clopoţelului, chipurile bronzate ale colegilor, glasul blând al învăţătoarei.

117

PĂRŢILE UNUI TEXT CREATIV (COMPUNEREA) 1. Răspunsurile la întrebările tale legate de compunere le găseşti citind ur mătoarele versuri. CE ESTE COMPUNEREA? de Marcela Peneş Compunerea-i precum o casă, Este a ta şi e frumoasă; Tu ai făcut-o cu gândire, Şi-n ea e trudă şi simţire. I-ai pus, precum şi alţii au făcut, O temelie de-nceput, Din care a ţâşnit în salt Zidirea mândră spre înalt. Din cărămizi, pe lung şi lat, Cuprinsul casei s-a-nălţat, Şi-n încheiere, tu pieptiş I-ai meşterit acoperiş. Dar, când mă-ntreb aşa, în mine, Cum de ieşiră toate bine, Tu planul îmi arăţi îndată O schiţă mică, da-nsemnată. SĂ REŢINEM! – O compunere este un text creativ alcătuit din propoziţii legate prin înţeles; – Are un titlu şi se scrie după un plan; – Cele trei părţi ale compunerii sunt: introducerea, cuprinsul şi înche ierea. – Completează propoziţiile tale cu expresii frumoase.

118

Citeşte următorul text şi delimitează părţile componente ale unei compuneri. IARNA Clinchetul cristalin al clopoţelului vestea sfârşitul orelor. Copiii bucuroşi se îndreptau alergând spre ieşire. Zăpada pufoasă şi albă se aşternuse ca un covor imaculat în curtea şcolii. În scurt timp, curtea se umpluse de copii. Toţi se grăbeau să facă bulgări, cât mai mulţi bulgări. Ca la un semn, zeci de bulgări s-au pornit să zboare peste capetele noastre. Bucuria şi vacarmul au umplut văzduhul. Chiar şi fulgii, care cădeau necontenit, ar fi intrat în jocul nostru. După ce ne-am jucat în zăpadă, m-am îndreptat cu Eugen spre casă. Pe drum, admiram zăpada care se aşternea în straturi, pe case, pe drum, pe copaci, pe maşini. La despărţire am stabilit că ne întâlnim după-amiază pe derdeluş. Iarna este un anotimp minunat.

1. Scrie câte o propoziţie reprezentativă pentru fiecare fragment al textului prezentat.

2. Închipuie-ţi că un fulg de nea poate vorbi cu tine. Acesta poate fi tovarăşul tău de joacă sau de conversaţie. Poţi folosi următorul plan de idei: a) Ninge; b) Un fulg ţi se opreşte în palmă; c) Pare o fiinţă unică ce prinde viaţă; d) Începe dialogul; e) Fulgul îţi spune povestea lui; f) La despărţire, în palmă rămâne o picătură de apă. 119

3. Realizează un text creativ după următorul şir de ilustraţii.

Planul compunerii a) Întâlnirea vulpii cu găina; b) Înfăţişarea vulpii şi a găinii; c) Dialogul dintre vulpe şi găină (vulpea o laudă pe găină pentru înfăţişarea ei; o invită la o petrecere în vizuină; găina o păcăleşte spunându-i că se întoarce, dar îşi aduce şi suratele); d) Întoarcea găinii împreună cu stăpânul şi câinele acestuia.

120

SĂ DESCOPERIM SENSURILE CUVINTELOR! Citeşte textul. FRAM, URSUL POLAR după Cezar Petrescu După cele dintâi viscole ale iernii, cerul s-a limpezit dintr-o dată de nori. Vântul a stat. Bolta nopţii s-a dezvelit înaltă şi albastră, cu străluciri de stele. A fost o minune de altă lume. Rece şi nepământească, o lume de vis. Cerul s-a umplut de curcubee în toate culorile ştiute şi neştiute. Albastre, roşii şi verzi, violete şi portocalii, flăcările se ţeseau, se împleteau, se desfăşurau şi se stingeau neaşteptat. O muzică depărtată şi dulce, de-abia auzită, plutea în văzduh. Părea un murmur de clopoţel de cristal, aşa cum se aud iarna de departe zurgălăii argintii ai săniilor. Fram privea de pe stânca înaltă dansul fantastic al luminilor colorate şi asculta muzica nemaiauzită. Se târî apoi în adăpostul de sloiuri. Se încolăci, cu botul ascuns în blana pântecului. Încercă să adoarmă. Afară se pornise din senin viscolul. Norii negri năpădeau luna. Înghiţeau stelele. Stingeau pâlpâirea aurorei boreale. Fram închise ochii şi visă la ţările calde, acolo unde luminile se aprind în fiecare seară răsucite de un buton, unde mai sunt copii care râd şi îi roagă pe bunici să le povestească, la gura sobei, întâmplări minunate din gheţurile polare. Fram visa şi scâncea prin somn. Tot aşa cum odinioară scâncea prin somn visând la depărtările acestea pustii, în cuşca de la Circul Struţki. Atunci dorea viaţa de aici.

A. 1. Unde ajunge Fram? 2. Cum este descrisă aurora boreală?

121

3. La ce visează Fram, ursul polar? B. 1. În text sunt subliniate grupuri de cuvinte care pot fi înlocuite cu un cuvânt. Încearcă şi tu, după model. – dansul fantastic al luminilor colorate – flăcările se ţeseau – cerul s-a limpezit dintr-o dată de nori – norii negri năpădeau luna – înghiţeau stelele

jocul

2. Uneori, expresiile frumoase care îmbogăţesc conţinutul unor texte pot înlocui un cuvânt. Alteori, cuvintele cu aceeaşi formă pot avea sensuri dife rite. Aceste cuvinte se numesc omonime. • Subliniază aceste cuvinte în exemplele date. • Mama a pregătit un ochi gustos. • Mă doare un ochi. • Tata a înlocuit un ochi de geam. • Mama a pus supa pe un ochi al aragazului. • Scrie şi tu asemenea exemple.

3. Înlocuieşte expresiile date cu câte un cuvânt. – tras printr-un inel – ...................................... – floare la ureche – ........................................ – cu scaun la cap – ........................................ – cu ochii-n patru – ........................................ 122

4. Bifează sensul asemănător al cuvintelor date. potecă

drum cărare sigur şosea

incorect cert victorie corect

reuşită eşec izbândă

5. Elimină din fiecare cuvânt una dintre silabele: ne, in, des/dez. Scrie cuvintele obţinute. nesupunere – .............................. insucces –................................. nevrednicie – .............................. insensibil – ............................... dezumflat – ................................. desfăcut – ................................ dezlipi – ...................................... dezinfecţie – ............................. 6. Scrie în dreptul numerelor cuvinte cu sens opus celor din rebus. A 1. ..................................... 2. ..................................... 3. ..................................... 4. ..................................... 5. ..................................... 6. ..................................... AB ................................... .

1. S U S

2. A T E N T 3. B R U N E T 4. R Â S 5. A C U M 6. B O L N A V

B 7. Înlocuieşte cuvintele subliniate cu altele cu înţeles opus şi vei descoperi nişte proverbe. Adevărul (.................................) are picioare lungi (.................................). Buturuga mare (............................) răstoarnă carul mic (..........................). Harnicul (............................) la toate, spune că poate (............................) Chiar omul fără (..................................) judecată, greşeşte câteodată. 8. Completează după model. a fi capabil – a putea a-l duce cu vorba – ........................................... a-şi da cuvântul – .............................................. a-şi da seama – ................................................ ieşit din comun – ............................................... a-i părea rău – .................................................. a da de ştire – ................................................... . 123

TEXTUL FUNCŢIONAL CARTEA POŞTALĂ, E-MAILUL Citeşte următoarea carte poştală. 29.XI.2016 Dragă Victor, Te salut din tabăra de la Poiana Ţapului. Îmi pare foarte rău că nu eşti şi tu cu noi. Ţi-ar fi plăcut foarte mult. Zăpada este atât de mare şi peisajul e foarte frumos. Ţi-am trimis nişte poze pe e-mail.

Cu prietenie, Dan

1. Cui îi este adresat mesajul?

2. Cine este expeditorul?

3. Cine este destinatarul?

4. Unde este scrisă adresa destinatarului?

124

Destinatar: Mărginean Victor Adresa: Str. Macului, nr. 17 Localitatea: Târgu-Mureş Judeţul: Mureş Cod poştal: 540457

5. Găseşte varianta corectă. Cartea poştală cuprinde: – o mulţumire – un mesaj – o formulă de adresare

– o cerere – un desen – o formulă de încheiere

SĂ REŢINEM! Cartea poştală sau vederea este folosită pentru a transmite diferite informaţii scurte unor persoane aflate la distanţă. Mesajele se pot transmite şi prin e-mail (poşta electronică).

6. Scrie o carte poştală adresată mamei/tatălui. ......................... ................................ ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... ..................................................... .....................................................

Destinatar: ............................ Adresa: ................................ Localitatea: ........................... Judeţul: ................................ Cod poştal: ............................

7. Mesajele transmise prin e-mail trebuie să respecte şi ele nişte reguli: a) Începe cu o formulă de salut, care să conţină şi numele celui căruia îi trimiţi mesajul; b) Scrie mesajul scurt, fără greşeli de ortografie. Formulările să fie politicoase. c) La sfârşitul mesajului, scrie o formulă de încheiere (Cu prietenie, Cu deosebită plăcere, Aştept răspuns). 125

8. Scrie un mesaj pe care l-ai trimite prin e-mail unui coleg/unei colege. Res pectă regulile învăţate. ...................................................... .................................................................................................................... .................................................................................................................... .................................................................................................................... ...............................................................

126

TEXTUL DE INFORMARE AFIŞUL. FLUTURAŞUL 1. Citeşte cu atenţie afişul. Şcoala „Mihai Viteazul” Piteşti organizează

Cine organizează evenimentul?

MAGIA IERNII

Care este locul desfăşurării?

Concursul Judeţean

24.12.2016 Orele 8:00–10:00

În ce zi şi între ce ore se desfăşoară evenimentul?

2. Realizează un afiş: - Stabileşte evenimentul, locul desfăşurării, data şi ora; - Înfrumuseţează-l cu un desen adecvat.

127

3. Citeşte fluturaşul. Dacă doriţi felicitări inedite pentru cei dragi, vă aşteptăm să ne vizitaţi! Elevii clasei a III-a C de la Şcoala „Liviu Rebreanu” vă invită la expoziţia „Frumuseţe şi culoare”, organizată pe holurile şcolii. Banii adunaţi vor fi donaţi copiilor cu dizabilităţi. Relaţii suplimentare la secretariatul şcolii. Formulează întrebări pe baza fluturaşului. Ce? Cu ce scop?

Cum?

Cine?

Unde?

SĂ REŢINEM! • Afişul este o înştiinţare scrisă prin care se transmit informaţii referitoare la anumite evenimente. • Fluturaşul este un text nonliterar de informare de mică întindere.

128

EXERCIŢII RECAPITULATIVE 1. Completează spaţiile punctate. Oamenii pot comunica între ei ....................... sau ......................... . Comunicarea dintre două sau mai multe persoane se numeşte .................... . O comunicare spusă sau scrisă se numeşte ........................ . Pro poziţiile sunt formate din ........................ . Cuvintele sunt alcătuite din ............................ . Un şir de propoziţii legate prin înţeles formează un ......................... . Orice text are un ......................... . Textul care descrie un peisaj sau un obiect este o ............................ . Textul care povesteşte una sau mai multe întâmplări este un text ............................. . 2. Transcrie corect textul următor, delimitând propoziţiile şi punând semnele de punctuaţie necesare. Zăpada şi gerul nu le sperie pe vieţuitoare în cămările lor furnicile au adunat multă hrană în scorbura copacilor veveriţe au strâns alune mici şi ghindă albinele au fabricat multă miere.

3. Delimitează cuvintele, indică numărul acestora şi scrie corect proverbele: Prietenullanevoiesecunoaşte. Pisicacuclopoţeinuprindeşoareci.

cuvinte

129

4. Desparte în silabe cuvintele de mai jos, indicând numărul de silabe, sunete, vocale şi consoane. viscol silabe fulgi silabe dealuri silabe imensitate silabe

sunete sunete sunete sunete

vocale vocale vocale vocale

consoane consoane consoane consoane

5. Dă exemplu de patru cuvinte care: - denumesc fiinţe ........................................................................................ - denumesc acţiuni ...................................................................................... - denumesc însuşiri ..................................................................................... - denumesc fenomene ................................................................................ 6. Colorează cu galben casetele în care cuvintele sunt scrise corect. cumpănă poezie egzistă suave

cunpănă poiezie există soave

înpărţire epure exact gheaţă

7. Subliniază cuvintele care au aceeaşi formă, dar sens diferit.

împărţire iepure egzact ghiaţă

Valentin sare coarda. Fără sare, mâncarea nu are gust. Aluatul acesta este prea crud. Tatăl lui Radu este un om crud. 8. Uneşte fiecare substantiv cu numărul corespunzător. munte singular

cabane patine fulg mănuşi

130

cojoace

ţurţuri sanie

derdeluş schiuri

plural

fular zăpadă

9. Completează rebusul cu pluralul substantivelor date. Alcătuieşte o propo ziţie cu cuvântul găsit pe verticala AB. A.

1. echipă 2. coală 3. umbrelă 4. munte 5. iarnă 6. copil 7. şcolar 8. mănuşă 9. tren 10. seară

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. B.

AB ..............................................................................................................

10. Scrie adjective care se pot forma din următoarele substantive: vişină ...................... trandafir ..................... ploaie ...................... vorbă ...................... mâhnire ..................... munte ...................... 11. Trece la numărul plural adjectivele şi substantivele următoare: înzăpezitul deal ................................. marele fulg .................................... înaltul munte ..................................... frumoasa poveste ......................... îngheţata floare ................................. uşoara geantă ............................... 12. Alege forma corectă a cuvintelor ia, i-a, i-au, iau, l-a, la, nea, ne-a, neam, neam. Vărul meu ia sania din curte. i-a

Mergi la gheţuş? l-a

I-a arătat un om de zăpadă. Ia Iau I-au cu mine şi patinele. I-au Iau indicat adresa corectă.

L-a văzut pe unchiul meu. La Nea Ne-a Valentin e cumsecade. Ne-am Neam întâlnit la spectacol.

131

TEST DE EVALUARE Citeşte textul cu atenţie: Într-o iarnă geroasă, aproape de Anul Nou, un câine şchiop, foarte slab şi trist se târa de colo-colo pe stradă, aşteptând ca cineva să-i arunce o coajă de pâine. Deodată, de la o poartă se auzi un glas: – Cuţu, cuţu! După o nouă chemare, câinele a intrat în curte. Fetiţa i-a întins un os şi lapte cald amestecat cu bucăţele de pâine. L-a dus în casă, l-a ocrotit, l-a hrănit, l-a îndrăgit şi câinele s-a întremat cu iuţeală. Fetiţa l-a botezat Feta şi au devenit prieteni nedespărţiţi. În toamnă, Feta avea blana frumoasă, se îngrăşase, piciorul i se vindecase şi putea să calce pe el. Într-una din zile, observând că pe la porţile vecine scria „Nu intraţi, câine rău!”, fetiţa s-a gândit că nu poate scrie aşa despre Feta, buna ei prietenă. Ea a atârnat pe poartă o plăcuţă pe care scria: „Nu intraţi, câine foarte bun!”. (Dincolo de iarnă după Silvia Kerim) 1. Completează: Titlul textului este ................................................. Autorul textului este ............................................. Personajele sunt .................................................. Textul este un text ................................................ 2. Răspunde la întrebări: a) Când se petrece acţiunea? b) Cum a îngrijit fetiţa câinele? c) Ce nume i-a dat?

132

d) Ce a scris fetiţa pe tăbliţă?

3. Ce crezi despre felul cum a procedat fetiţa? Ce ai fi făcut tu?

4. Ordonează enunţurile potrivit ordinii desfăşurării întâmplărilor din text. Fetiţa o consideră pe Feta un câine bun. Feta este îngrijită şi iubită de fetiţă. Un câine rănit şi fără adăpost este găsit de fetiţă. Ea pune la poartă o tăbliţă pe care scrie „Nu intraţi, câine foarte bun!”.

5. Scrie cuvinte cu sens asemănător pentru: geroasă ......................... glas ................................. trist ................................ l-a ocrotit ......................... 6. Scrie cuvinte cu sens opus pentru: slab ......................... trist ................................. a intrat ................... prietenă ................... nedespărţiţi .................. 7. Scrie câte două enunţuri în care cuvintele poartă şi nouă să aibă sensuri diferite.

8. Alcătuieşte un text de 5–6 propoziţii cu titlul Iarna.

133