Rolul profesorului modern în societatea actuală Prof. Popa Marinela-Alexandra
„Oameni, fiți umani, iată prima voastră datorie! Fiți umani pentru toate stările, pentru toate vârstele, pentru tot ce nu este străin de om. Ce ințelepciune există pentru voi în afară de omenie? Iubiți copilăria, ocrotiți-i jocurile, plăcerile, drăgălășeniile ei! Care dintre voi n-a regretat câteodată această vârstă care avea întotdeauna râsul pe buze și sufletul totdeauna liniștit? De ce vreți să lipsiți pe cei mici nevinovați de plăcerea unui timp fugar, atât de scump și de un bun atât de prețios, pe care nu știu să-l folosească în rău? De ce vreți să umpleți de amărăciune și de durere acești ani, care se scurg atât de repede și nu se mai întorc vreodată, nici pentru ei, nici pentru voi?” (JeanJacques Rousseau, 1973, p.54) În calitate de profesor în învățământul preuniversitar, am început să mă informez, să studiez legislația în vigoare și să-mi creez principii solide cu privire la această meserie nobilă, și, ca orice profesor tânar, îndrăgostit de actul didactic, observ prin intermediul impulsului creator și al curiozității, întregul drum parcurs spre civilizație de profesorii iluștri, de filosofii celebri și de marii scriitori, drum pe care îl parcurg și eu, cu interes și entuziasm. Subiectul fidelității pentru meseria aleasă, element întâlnit la E.M.Cioran, filosof preferat și apreciat de străinii din întreaga lume, s-a identificat în perioada iluminismului și la filosoful Jean-Jacques Rousseau. Această fidelitate mă determină să le insuflu elevilor sentimentul necesar atingerii idealul în demersul didactic, respectiv în a beneficia de o educație solidă.
ANOTIMPURI „ROSE” LTT
Motivul principal evocat de Rousseau se rezumă la gândirea morală și corectă. JeanJacques Rouseau a scris multe opere despre educație și despre virtute. Filosoful credea că fără virtute nu se dobândește libertatea reală și că adevărata demnitate a omului vine din inimă și nu din minte. Lucrările incontestabile scrise în limba melodioasă a lui Jean-Baptiste Poquelin, cunoscut mai bine ca Molière, și în limba lui Voltaire după Al Doilea Război Mondial, mau determinat să-mi doresc împărtășirea acestor informații prețioase și tinerei generații, din care fac parte si eu, profesorul. Meditând la crescânda popularitate a elevului modern, este imperios necesară și apariția profesorului modern sau convertirea profesorului tradiționalist în profesor modern. Un aspect important, ce se impune a fi precizat, este faptul că profesorul modern străbate un drum sinuos, deoarece pe lângă informațiile de specialitate transmise, parcurge alături de elevii săi, un drum hotărâtor, emoțional și cultural, cu trimiteri spre autocunoaștere, spre dezvoltare personală, spre relaționare și spre imensa descoperire a frumosului și a unicitații oamenilor. Un lucru este cert, avem nevoie sa fim mai buni cu noi înșine și cu cei din jur, și de aceea se impune sa creăm împreună cu elevii noștri frumuseți și lucruri noi, aceasta fiind provocarea noastră asumată. Ne-am adaptat la schimbare, nu ne-am opus ei. În munca noastră de zi cu zi suntem nevoiți să utilizăm și să inventăm metode moderne, strategii de organizare a activităților, pentru a putea răspunde cu succes nevoilor elevului.
- 42 -
NR. 7 ANUL IV