IX. Lectură și confesiune Neuromantul și actualitatea tristă a războiului
Prof. Reiter-Sandu Ioana
O poveste captivantă care are loc într-o lume atipic construită, aceasta este narațiunea lui William Gibson, unul dintre primii autori de cyberpunk și primul autor care a câștigat „triada de aur” a genului SF: premiile Hugo, Nebula și Phillip K. Dick. Autorul cărții „Neuromantul” (Gibson, 2008) este un vizionar care, în 1984, și-a publicat propria viziune a viitorului. Un viitor sumbru în dezordinea lui, șocant pentru mine. Am trăit anii '80 neștiind de acest roman. Mă gândesc ce aș fi scris atunci despre cyberspațiu, amfetamine, matrice cosmică, holograme, microtoxină rusească și comerț cu materiale genetice și hormoni. Publicarea acestei cărți în 1984 și precara răspândire în România dovedesc decalajul dintre cultura românească și lumea occidentală, promotoare de noutate și invenție. William Gibson întrevedea explozia cibernetică ce urma să cucerească omenirea. Vedea o lume dezbinată, populată de oameni decadenți și dezinteresați, o lume unde cei bogați trăiau în orbita Pământului în stații spațiale de lux, iar cei din umbra lor trăiau sub teroarea organizațiilor mafiote care vânau ultimele software-uri și componente electronice care căzuseră din orbită în mizeria de la suprafața Pământului. Neuromantul prezintă anticipativ această lume, fiind opera de bază a curentului CYBERPUNK în materie de roman. Permeabilitatea deschisă între straturile narative, meditaţia asupra realităţilor virtuale produse de tehnologia informaţiei au asigurat accesul spre mediile critice contemporane. Cyberpunk este un termen compus din două elemente: pe de-o parte cyber, care face trimitere la cibernetică, la ceea ce are legătură cu tehnologiile de vârf ale informaticii, şi, pe de altă parte, punk care desemnează o atitudine a unei sub-culturi urbane, venite direct de pe stradă. Termenul cyberpunk a fost utilizat pentru prima oară de Bruce Berthke într-o povestire scurtă intitulată chiar Cyberpunk (1983), în numărul pe noiembrie al revistei Amazing Stories. Adevărata consacrare a sintagmei vine însă prin William Gibson şi prin al său Neuromancer (1984). Se concepe lumea cyberpunk doar prin mânuirea computerului, începând apoi să fie folosit şi în descrierea stilului unor autori ca Bruce Sterling, Lewis Shiner, Pat Cadigan, Tom Maddox sau Greg Bear. Interesantă este maniera în care această nouă formulă literară, atât de aclamată la vremea sa, a reuşit să intre în rezonanţă cu unele teorii sociale sau culturale care încercau să descrie schimbările de paradigmă produse în societatea postindustrializată. Pentru Fredric Jameson, de pildă, cyberpunk-ul, datorită intruziunii sale în mediile electronice, pe care le face astfel mai accesibile experienţei şi, mai ales, în particular, prin opera lui William Gibson, reprezintă o expresie a capitalismului târziu.
ANOTIMPURI „ROSE” LTT
- 45 -
NR. 7 ANUL IV
ISSN 2783 - 9915 ISSN - L - 2783 - 9915
