Reușesc să ies, iar primul lucru pe care-l fac este de a mă întinde pe spate și de a respira ușurată. Observ cum ploaia încetează și fulgi mari de zăpadă încep să apară. După ce respir regulat, îmi adun forțele și mă îndrept spre casa bunicii. Încep să alerg când simt că râul nu se mai termină. În depărtare zăresc cum cineva își aruncă copilul în apă. Refuz să mă mai uit atunci cand văd că acel copil, la căderea în apă, se lovește la cap. Pierderea foarte mare de sânge îl duce pe băiat la leșin și realizez ca nu îl pot ajuta cu nimic. Băiatul murise deja. Fug de acolo, fug cu ochii înlăcrimați și cu o dezamăgire în suflet, deoarece nu îl pot ajuta. Încep să plâng și mai tare când realizez că asta mi se putea întâmpla și mie. După un drum foarte lung ajung la casa bunicii. Mă privește speriată... Mă înfășoară într-o pătură și mă ia în brațe. Nu îmi cere explicații, iar singurul lucru pe care îl fac este să plâng în hohote. -Știam că asta se va întâmpla de când mama ta ne-a părăsit. Prea multe pe capul unui copil de zece ani, spune ea. Dar acum ești în siguranță. Bunica mă liniștește. La două zile după această întâmplare, plecăm din sat. Ne mutăm undeva departe. Undeva unde nimeni nu știe despre legenda râului. Ne-am mutat într-un loc liniștit și am reușit să mă odihnesc după cele întâmplate. Am realizat ca spiritul mamei m-a ajutat să mă ridic la suprafață. Acest fapt l-am considerat miracol de Crăciun și cadou de la mama.
Copilăria
Scurtu Andreea - Valentina, clasa a XI-a C, premiul al III-lea Concursul Național „Icoana Sufletului de Copil” - ediția a XVI-a Prof. îndrumător Reiter-Sandu Ioana Care dintre noi, adolescenții de azi, nu se gândesc O zi măcar, la clipa în care au simțit că zboară Până la cer și înapoi, văzând lumea cum crește In brațele mamei, ce făcea orice durere să dispară? La jocurile pentru care energia parcă nu se epuiza Atunci când soarele de vară era demult apus? Râsul tatei când scoteam câte-o perlă și îl amuza? Iernile cu zăpadă de la țară și magia ce-au adus? Acum nu e deloc târziu să retrăim tot, răpuși de nostalgia…copilăriei!
ANOTIMPURI „ROSE” LTT
- 52 -
ISSN 2783 - 9915 NR. 7 ANUL IV ISSN - L - 2783 - 9915
