Icoana Maicii Domnului

FILE DE ISTORIEICOAN E Icoana Maicii Domnului „di Caravaggio”

Bi serica Romano -Catolică din Sulina

Biserica Romano-Catolică din Sulina îl are patron pe Sfântul Nicolae. A fost sfințită în anul 1863 și este cea mai veche construcție din orașul aflat la extremitatea răsăriteană a țării. Clădire de patrimoniu, lăcașul a suferit ample lucrări de renovare în anii 1931 și, în zilele noastre, începând cu 2010. Parohia Sulina, înființată în anul 1896, este administrată în prezent de parohul de Tulcea, Pr. MarcelIoan Lungeanu, care îi vizitează pe enoriași și celebrează Liturghia o dată pe lună, după o călătorie de patru ore cu vaporul de linie. După finalizarea lucrărilor de renovare, păstorul Arhidiecezei de București, ÎPS Aurel Percă, este așteptat pentru a resfinți biserica.

În absida bisericii se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la baza căreia este scris: „MIRACOLOSA IMMAGINE DELLA B[EATA] V[ERGINE] DI CARAVAGGIO” (ICOANA MIRACULOASĂ A SFINTEI FECIOARE DE LA CARAVAGGIO”).

Simpla traducere a inscripției ne arată că nu este vorba de un tablou pictat de marele pictor italian Caravaggio (Michelangelo Merisi, zis Caravaggio, după locul nașterii), ci de o icoană venerată în Sanctuarul „Santa Maria del Fonte” („Sfânta Maria de la Izvor”) din

Text: Mons. Ieronim Iacob

localitatea Caravaggio, în Dieceza de Cremona, provincia italiană Bergamo.

Locul de pelerinaj de la Caravaggio a luat ființă în urma aparițiilor Maicii Domnului, care i s-a arătat tinerei țărănci Giannetta la 26 mai 1432. Mesajul Sfintei Fecioare, prin Giannetta, către „toți și fiecare” este o invitație la post „cu pâine și apă, în onoarea Fiului meu” în zi de vineri și dedicarea unei jumătăți din ziua de sâmbătă rugăciunilor în cinstea Ei „pentru multele și marile favoruri obținute de la Fiul meu prin mijlocirea mea”.

După circa trei sute de ani, odată cu aducerea unei copii a icoanei de la Caravaggio la Montagnaga, Dieceza de Trento (Italia), și a unor fapte minunate petrecute acolo, a luat ființă sanctuarul marian de la Montagnaga (1730). Opinăm că devoțiunea „Sfânta Fecioară de la Caravaggio” a fost adusă la Sulina de catolicii italieni, cu origini în Montagnana, angajați ai Comisiunii Europene a Dunării (1856-1939).

Icoana de la Sulina, cu înălțimea de c. 1,50 m și lățimea de c. 1 m, este semnată de pictorul maghiar Diósy și a fost executată în anul 1886. Sfânta Fecioară, înveșmântată în roșu-albastru, poartă pe cap vălul alb al fecioriei, peste care se află coroana, semnul regalității. Giannetta, întreruptă din febra strânsului nutrețului pentru

vite, este așezată de mâna stângă a Mariei în genunchi. Mâinile împreunate pentru rugăciune sunt gestul firesc al „văzătoarei” de îndată ce a recunoscut-o ca „Maria Vergine!” („Fecioara Maria!”) și a înțeles că mai importantă decât munca este rugăciunea. În izvorul „miraculos” care o separă/unește pe Giannetta de/cu Maria, o plantă viguroasă, de un verde intens, simbolizează darul sănătății și al vieții făcut celor care vor veni și vor bea din această apă.

Sanctuare dedicate Maicii Domnului de la Caravaggio au apărut și în alte părți ale lumii, printre care cele de la Tisno (Croația) și Farroupilha (Brazilia).

La intrarea în România, de mai bine de 130 de ani, venind din Răsărit, călători de orice rasă, religie sau interes care ne calcă pământul țării sunt întâmpinați de binecuvântarea Maicii Domnului de la Caravaggio, cinstită în Sanctuarul Romano-Catolic (prea puțin cunoscut!) de la Sulina.