Biz 213

biz www.revistabiz.ro

Nr. 213 •17 - 31 mai 2011• 6,5 lei

Grani]ele fizice [i tehnologice au disp`rut, iar inova]ia, perseveren]a [i curajul sunt singurele care pot face diferen]a \ntre succesul [i e[ecul unei noi afaceri.

Noul ANtrepreNor Codul pentru activarea aplica]iei AR este disponibil pe coperta revistei, distribuit` la chio[curile de pres` din re]elele InMedio, Relay [i Rautakirja.

Vlad Stan, fondator Business Design Academy

Nr. 213

Intr` pe www.revistabiz.ro/ar [i a[az` codul din imaginea al`turat` \n fa]a webcamului pentru a descoperi re]eta succesului \n antreprenoriat.

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Redactori ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON MARIUS GHENEA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate LAURA MU[AT ALEXANDRU DR~GAN

Marketing Consultant GABRIELA ENESCU/STRATEGYSTUDIO

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

Curaj \nainte de toate

C

uraj [i \nc`p`]ânarea de a face lucrurile bine. Mai bine. Sunt dou` dintre calit`]ile care-mi plac cel mai mult. Sunt acele tr`s`turi care \i pozi]ioneaz` pe unii oameni \n marea mas` a celorlal]i. Sunt calit`]i care ne definesc comportamentul \n momentele dificile.

De[i nu pare foarte greu, pu]ini sunt oamenii curajo[i azi. Pu]ini sunt cei care \[i ap`r` principiile [i au puterea s` se ridice [i s` spun` celor din jur clar ce cred. Este nevoie de curaj, nu? {i, de[i \ntre patru pere]i cu to]ii suntem cei mai buni la teorie, practica ne arat` c`, din p`cate, România nu se eviden]iaz` deloc prin curaj, \ndr`zneal` [i principii. Acesta este \ns` un ideal. O ]int` pe care am trasat-o [i la care sper s` ajungem \n urm`torii 10 ani. Cu mult noroc [i mult` munc`. Cu entuziasm [i \ncredere \n for]ele proprii. Dar mai ales f`r` oboseala, dezinteresul [i ne\ncrederea pe care le manifest` mul]i dintre cei care ne \nconjoar` zi de zi. |n zece ani, sper c` to]i cei care ne sf`tuiesc de bine, cum c` nu avem nicio [ans`, c` suntem români [i nu suntem \n stare, se vor fi plictisit [i vor fi obosit de vorbit. Sau, de ce nu, vor deschide ochii mari [i vor vedea c`, treptat, mul]i dintre noi, care nu suntem cei mai mari [i cei mai tari, facem lucruri. Mi[c`m pia]a, schimb`m fa]a realit`]ii.

Am \ntâlnit \n ultimul timp atât de mul]i oameni hot`râ]i, care muncesc [i munca lor d` roade care se v`d. Sunt palpabile. A[a c`, pentru mine, nu mai reprezint` nimic cei care fac parte din publicul [tirilor de la TV sau al publica]iilor care au obosit s` caute subiecte demne de mass-media.

V` provoc! Uita]i-v` \n jur. Fiecare \n domeniul \n care activeaz`. Ve]i vedea cel pu]in câ]iva oameni care au rezultate. Bune. {i care muncesc cu adev`rat. Nu se las`. {i nu se plâng continuu. Care aleg s` fac` treab` \n loc s` vorbeasc` negativ [i far` folos.

Ace[ti oameni sunt viitorul. Ei au avut curajul s` aleag` s` fac` altceva decât s` stea [i s` ne trag` \napoi. Ei sunt cei care ne creeaz` viitorul. Pentru ei \mi exprim respectul [i al`turi de ei am \ncredere c` vom ajunge s` tr`im \ntr-o ]ar` de care s` fim mândri [i \n care s` ne plac` s` tr`im.

ISSN 1454-8380

Tipografie: RH Printing Copert`: Grafic` [i Tipar

MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz

Biz

1

sumar Biz www.revistabiz.ro

Nr. 213 •17 - 31 mai 2011• 6,5 lei

Grani]ele fizice [i tehnologice au disp`rut, iar inova]ia, perseveren]a [i curajul sunt singurele care pot face diferen]a \ntre succesul [i e[ecul unei noi afaceri.

NOUL ANTREPRENOR Vlad Stan, fondator Business Design Academy

Nr. 213

Intr` pe www.revistabiz.ro/ar [i a[az` codul din imaginea al`turat` \n fa]a webcamului pentru a descoperi re]eta succesului \n antreprenoriat.

Premier` Revista Biz \mpreun` cu agen]ia de publicitate interactiv` Digital Star \]i ofer` o nou` premier` \n presa de business. Pentru a vedea cum coperta revistei prinde via]` prin “augmented reality”, asigur`-te c` ai un webcam activ ata[at la computerul t`u, acceseaz` www.revistabiz/ar [i pozi]ioneaz` codul din p`tratul de pe copert` \n fa]a webcamului.

Vizionare pl`cut`!

05

Microsoft \nchide telefonul \n nas lui Google

12 14 20

Listare la burs` \n online

30

Noul antreprenor

36

Ovidiu Ghiman: Segmentul TV va domina businessul Romtelecom

38

De la telespectator la spectacol online

40

Ce a mai r`mas din leasing

Tipologia antreprenorilor

La frontiera dintre bine [i r`u

50 54

S` descifr`m noul cod al muncii!

Tablourile care bat ac]iunile

60

Eleonore af Schaumburg-Lippe: |mi doresc transparen]` [i fairplay

62 66

Puterea inteligen]ei colective Paul Garrison: Chiar e[ti orientat spre client?

FOTO: VALI MIREA

46

Cum vom zbura \n 2050

agend`

Microsoft \nchide telefonul \n nas lui Google La numai câteva zile dup` ce Google [i Facebook anun]au c` sunt interesate de un parteneriat cu Skype, Microsoft a achizi]ionat operatorul de telefonie online pentru 8,56 miliarde de dolari.

DE OVIDIU NEAGOE

Zvonurile ap`rute peste noapte au devenit realitate. Printr-o achizi]ie istoric`, cea mai semnificativ` pentru gigantul software, operatorul de telefonie online Skype Global devine Microsoft Skype Division, la conducerea c`reia va r`mâne \n continuare Tony Bates, ca pre[edinte [i CEO. Achizi]ia are ca scop cre[terea gradului de accesibilitate a comunica]iilor video [i voce \n timp real. Cu peste 170 de milioane de utilizatori [i 207 miliarde de

minute de conversa]ii \n anul 2010, Skype este un pionier \n telefonia online.

Potrivit comunicatului de pres` emis de Microsoft dup` achizi]ie, Skype va fi disponibil pe dispozitive Microsoft precum Xbox [i Kinect, telefoanele de tip smartphone cu sistem de operare Windows, \n timp ce produc`torul de software va conecta utilizatorii Skype prin Lync, Outlook [i Xbox Live.

“Microsoft [i Skype au \n comun Biz

5

AGEND~

{TIRI

viziunea cu care au adus produse inovatoare clien]ilor”, spunea Tony Bates. Anul trecut, Skype a \nregistrat venituri de 860 de milioane de dolari, \n timp ce profitul s-a ridicat la 264 de milioane de dolari. Cu toate acestea, operatorul a avut nevoie de ani buni pân` a devenit profitabil.

Concuren]a nu doarme nici ea.

Google a pus bazele propriei infrastructuri de telefonie, Google Voice.

Prin lansarea noilor iPhone [i MacBook, Apple a introdus serviciul de apel video Face Time, \n timp ce tot Google pune la dispozi]ia utilizatorilor de terminale cu sistem de operare Android aplica]ia Google Talk. Singura variant` a Microsoft pentru apel video, Live Messenger, nu poate fi \nc` utilizat` pe telefonul mobil.

Aceasta ofer` mesagerie instant, dar [i posibilitatea de chat prin voce [i video [i \nsumeaz` \n jur de 330 de milioane de utilizatori activi \n fiecare lun`, comparativ cu cei 124 de milioane de utilizatori pe lun` ai Skype. Dintre ace[tia, doar 8 milioane pl`tesc pentru serviciile operatorului. Totu[i, \n urma achizi]iei, lupta pe pia]a de telefonie mobil` promite s` se ascut`, mai ales c`, \n urma parteneriatului cu Nokia, terminalele de tip smartphone ale finlandezilor nu beneficiau de o platform` care s` concureze cu Google Voice [i Face Time, de la Apple. Biz

Tehnologia aduce cl`dirile la via]`

Tehnologia ne schimb` via]a, dar poate schimba [i fizic lumea ce ne \nconjoar`. A dovedit-o proiec]ia uria[` de video mapping 3D realizat` de Orange România [i Publicis pe cl`direa Facult`]ii de Arhitectur` “Ion Mincu” din Bucure[ti pe 12 [i 14 mai. Proiec]ia, care a remodelat cladirea ad`ugând efecte 3D vizibile cu ochiul liber folosindu-se de caracteristicile ei de suprafa]` (ferestre, coloane [i arce), a marcat lansarea serviciului HD Voice de c`tre Orange. Acesta ofer` o calitate superioar` a serviciilor de voce oferite de companie, eliminând interferen]ele [i zgomotele de fond. Compania a mai anun]at c` \n 2011 investe[te 100 de milioane de euro \n modernizarea re]elei \n zonele rurale, care va oferi viteze de transfer de date de 14,4 Mbps [i va fi gata pentru LTE, tehnologie de tip 4G. (Gabriel Bârlig`)

Personalizare cu fiecare cea[c` Nescafé Professional a lansat recent pe pia]a româneasc` Nescafé Milano, o solu]ie profesional` pentru b`uturi premium pe baz` de cafea. Lansarea coincide cu deschiderea primei cafenele Nescafé Milano la nivel mondial, \n Bucure[ti. Nescafé Milano este o solu]ie integrat` de business, destinat` operatorilor horeca [i compus` din produse Nescafé Milano (cafea, cappuccino, ciocolat`), aparatur` de ultim` genera]ie [i servicii de suport destinate partenerilor (training personal, mentenan]` aparatur`, strategie de 6

Biz

marketing [i comunicare). Noutatea este adus` de Beverage Accelerators Program, ce implic` oferirea de suport personalului loca]iilor printr-un training specializat de Latte Art, care permite personalizarea fiec`rei ce[ti de cafea care pleac` de la bar. Timpul câ[tigat la prepararea cafelei datorit` aparaturii performante este realocat pentru prepararea latte art-ului. Cafeneaua Nescafé Milano din Pia]a Roman` este prima cafenea din lume \n care s-a implementat solu]ia de business cu acela[i nume.

(Loredana S`ndulescu)

AGEND~

{TIRI

PARTENERIAT |NTRE GIGAN}I Este unul dintre cele mai importante acorduri de furnizare de servicii de comunica]ii semnate pe pia]a local` \n ultimii ani. Romtelecom va furniza \n urm`torii trei ani servicii integrate de telefonie IP pe tehnologie CISCO, servicii de date VPN, dar [i servicii de date [i voce mobile furnizate de partenerul s`u, COSMOTE România, pentru Banca Comercial` Român`. |n urma câ[tig`rii licita]iei organizate de BCR \n toamna anului trecut, Romtelecom devine principalul furnizor al b`ncii pentru comunica]ii electronice (re]ea VPN cu peste 600 de puncte de prezen]`), telefonie IP (pentru mai mult de 6.000 telefoane IP cu numerota]ie nongeografic`), iar Cosmote va furniza telefonie mobil` [i internet pe telefonul mobil.

Contractul presupune [i integrarea de noi echipamente de comunica]ii.

“Solu]ia oferit` va moderniza actualele servicii de comunica]ii de voce [i date pentru BCR [i va preg`ti terenul pentru cre[teri semnificative ale productivit`]ii, cu posibilitatea de a integra [i interac]iona cu alte aplica]ii cheie din cadrul institu]iei”, a declarat George Makowski, director executiv comercial, Segmentul Business, Romtelecom.

La rândul s`u, Christian Franz Bruckner, Chief Operating Officer al BCR, arat` c` BCR se afl` \n proces de modernizare, dezvoltare si updatare a serviciilor sale de comunica]ii, de la telefonie terestr` [i mobil` la transferuri de date.

Romtelecom Business Solutions, divizia Romtelecom dedicat` companiilor, activeaz` de patru ani [i are drept clien]i pentru solu]iile sale de comunica]ii [i IT un num`r de 1.000 de mari companii [i peste 100.000 de IMM-uri. BCR, membr` a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând societ`]ile de profil de pe pia]a leasingului, managementului activelor, pensiilor private [i a b`ncilor de locuin]e. (G.B.) 8

Biz

Se deschide pia]a pentru achizi]ii Prim`vara a venit cu semne bune, cu un prim trimestru bogat \n tranzac]ii care dezmor]esc economia. Campioni au fost sectorul imobiliar, cel energetic [i cel al serviciilor. DE GABRIEL BÂRLIG~ Primul trimestru al anului aduce semne bune pe pia]a de achizi]ii [i fuziuni din România. Potrivit unui raport al Ernst & Young, primele trei luni din 2011 au adus 55 de tranzac]ii (15 anun]ate [i 40 finalizate), reprezentând mai mult de jum`tate din totalul tranzac]iilor (106) \nregistrate de-a lungul \ntregului an 2010. Majoritatea tranzac]iilor au avut valori reduse, mult sub 20 de milioane de euro. Valoarea achizi]iilor [i fuziunilor anun]ate sau finalizate \n primul trimestru pe plan local au reprezentat 83% din total ca num`r, cu o valoare total` de 270 de milioane de euro.

Acordurile transfrontaliere, de[i \n num`r de nou`, au totalizat 206 milioane de euro. Cele mai active sectoare au fost cel imobiliar, cel energetic [i cel al serviciilor.

Cea mai important` tranzac]ie, \n valoare de 107 milioane de euro, a fost vânzarea a 5% din ac]iunile BRD Groupe Société Générale de c`tre Banca European` pentru Reconstruc]ie [i Dezvoltare c`tre fondul american de investi]ii Artio Global [i alte fonduri str`ine. Alte tranzac]ii importante au fost

achizi]ia TMK Hydroenergy Power de c`tre CEZ Vânzare pentru 20 de milioane de euro [i vânzarea concesiunii petrolifere Bârlad de c`tre Regal Petroleum c`tre Chevron, pentru 19 milioane de euro. |n agricultur`, CHS a achizi]ionat operatorul regional esteuropean Agri Point, 20 de milioane de euro fiind alocate pentru achizi]ia opera]iunilor din România. |n ceea ce prive[te tranzac]iile a[teptate \n perioada urm`toare, cele mai importante vor fi vânzarea celor 8,9 procente de]inute de stat la OMV Petrom [i posibila preluare a UPC România de c`tre RCS & RDS, care ar putea dep`[i 200 de milioane de euro. De asemenea, speciali[tii de la Ernst & Young cred c` segmentul serviciilor medicale va continua consolidarea, dup` numeroasele tranzac]ii din ultimii doi ani, iar \n agricultur` sunt a[teptate noi tranzac]ii pân` la sfâr[itul acestui an. |n sectorul bancar, mi[c`rile la nivel interna]ional ar putea duce la schimbarea proprietarilor MKB Romexterra, ATE Bank, Volksbank [i RBS. Biz

Oficial ne merge bine Este oficial: România a ie[it din recesiune!

Institutul Na]ional de Statistic` (INS) a anun]at pe 13 mai cea mai a[teptat` prognoz` economic` a ultimilor doi ani, cea referitoare la ie[irea ]`rii din recesiune. |n primul trimestru al acestui an, Produsul Intern Brut (PIB) a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul IV 2010 (date ajustate sezonier). Fa]` de trimestrul corespunz`tor din anul 2010, PIB a înregistrat o cre[tere cu 1,6% \n seria brut` [i cu 0,3% \n seria ajustat` sezonier.

Deocamdat` ie[irea din recesiune este doar tehnic`, nu [i la nivel efectiv \n buzunare, care se va resim]i abia de anul viitor. Pentru ca economia unei ]`ri s` ias` tehnic din recesiune este nevoie ca PIB s` creasc` \n dou` trimestre consecutiv. |n trimestrul patru din 2010, fa]` de precedentele trei luni, PIB a \nregistrat o cre[tere u[oar`, de 0,1%. Economia a intrat \n recesiune \n trimestrul al treilea din 2008, odat` cu sc`derea PIB fa]` de precedentele trei luni cu 0,1%. De atunci, PIB a \nregistrat sc`deri \n fiecare trimestru, exceptând

cre[terea de 0,9% \n trimestrul al treilea din 2009, un avans de 0,2% \n trimestrul doi al anului trecut [i cre[terea de 0,1% din ultimul trimestru al anului trecut.

Economia României a sc`zut anul trecut cu 1,3%. Comisia European` (CE) estimeaz` o cre[tere economic` de 1,5% pentru acest an, aceea[i cu a Guvernului [i a Fondului Monetar Interna]ional (FMI).

Pentru anul viitor, CE estimeaz` o cre[tere de 3,7% pentru România, prognoza fiind mai pesimist` decât estimarea de 4,4% a FMI.

AGEND~

{TIRI

ASIGUR~RI PE AXA PARIS-BUCURE{TI Obiectivele pe termen mediu [i lung ale Axa Asigur`ri România au fost foarte clar stabilite: s` devin` o for]` a pie]ei de asigur`ri de via]` din România, unde avea \n 2010 o cot` de 1,6%, ceea ce plasa organiza]ia pe locul 11 \n top asigur`tori. Cota de pia]` redus` este dat` de cota pe care o avea Omniasig Life Insurance la momentul prelu`rii de c`tre Axa \n 2010 a pachetului majoritar de ac]iuni de]inut de Vienna Insurance Group. Achizi]ia se \nscrie \n strategia grupului care vizeaz` accelerarea dezvolt`rii pe pie]ele emergente, pie]e cu poten]ial

10

Biz

mare de cre[tere. “Am creat o strategie de dezvoltare rapid` pentru cre[terea cotei de pia]`, astfel \ncât pe termen mediu s` fim printre primii 5 juc`tori locali \n pia]a asigur`rilor de via]` din punct de vedere al achizi]iei de noi clien]i”, a declarat Violeta Ciurel, pre[edinte [i CEO al AXA Life Insurance. Noul model de business a implicat regândirea agen]iilor, printr-un nou model, cu un nou design, loca]ii de dimensiuni mai mici, cu un flux optimizat, care ofer` spa]ii pentru \ntâlnirile cu clien]ii [i consultan]i de asigurare care lucreaz` exclusiv pentru Axa. (A.A.)

CU CAPUL |N NORI...

DE FUM “Fumatul d`uneaz` grav s`n`t`]ii” este unul dintre avertismentele care, \nso]ite de fotografii deloc pl`cute, se reg`sesc pe toate pachetele de ]ig`ri, cu scopul de a reduce num`rul de fum`tori. Demersul guvernamental comun al celor mai multe state se pare \ns` c` nu are efectul scontat. Un studiu realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte arat` c` avertismentele

privind pericolele asupra s`n`t`]ii de pe pachetele de ]ig`ri nu au avut o contribu]ie direct` la reducerea num`rului de fum`tori. Mai mult, raportul arat` c` implementarrea deciziei de “plain packaging” – pachete de ]ig`ri f`r` logo, culori sau grafice, doar cu avertismentele de s`n`tate – ar avea efecte negative asupra retailerilor, consumatorilor [i guvernelor. (O.N.)

AGEND~

{TIRI

Internetul, pe noi frecven]e mobile Extinderea internetului mobil a dus la o aglomerare a frecven]elor, a[a c` Uniunea European` dore[te extinderea spectrului disponibil. Comisia European` a decis ca, \ncepând cu 2013, statele membre s` fac` disponibil` banda de frecven]` de 800 MHz pentru armonizarea serviciilor de internet wireless. Recent, Parlamentul European a votat o modificare care va permite ]`rilor UE s` cear` o amânare pân` \n 2015, dac` \ntâmpin` probleme de coordonare a frecven]elor la nivel transfrontalier cu statele ter]e vecine. |ns`, dup` 2013, membrii PE \[i doresc mai mult: benzi de 1,5 GHz [i 2,3 GHz trebuie f`cute disponibile pentru serviciile mobile \n band` larg`, \n timp ce spectrul alocat pentru traficul de date

trebuie s` ating` cel pu]in 1.200 MHz pân` \n 2015. |n plus, comisia ar trebui s` monitorizeze dezvoltarea tehnologic` [i eficien]a utiliz`rii spectrului, pentru a evalua dac` e necesar` armonizarea unor frecven]e adi]ionale (700 MHz) pentru a face loc pentru noi utilizatori [i servicii. Deciziile fac parte din planul UE de a oferi tuturor cet`]enilor [i companiilor din Europa acces la internet \n band` larg`, inclusiv \n zonele rurale [i pe insulele izolate, lucru imposibil f`r` internet wireless. Primul program strategic \n materie de spectru de frecven]e radio are ca scop asigurarea accesului la internet pe \ntreg teritoriul UE pân` \n 2013 [i realizarea unor conexiuni de mare vitez` de cel pu]in 30 Mbps pân` \n 2020. (Gabriel Bârlig`)

Biz

11

AGEND~

INTERNA}IONAL

Din social media direct la burs`?

Rovio (Angry Birds v` spune ceva?) a anun]at listarea la burs` \n urm`torii ani. {i nu sunt singurii juc`tori din online ce vor s` fac` oferte publice DE OVIDIU NEAGOE Rovio, dezvoltatorul jocului pentru terminale mobile Angry Birds, urm`re[te listarea la burs` \n urm`torii trei sau patru ani. Potrivit estim`rilor companiei, oferta public` ini]ial` se ridic` la valoarea de 50 – 100 de milioane de dolari, comparativ cu valoarea companiei de 6,5 milioane de dolari estimat` anul trecut. “Ne putem continua planurile f`r` listarea la burs`, dar bursa este o direc]ie mai concret` decât, de exemplu, vânzarea companiei”, preciza Peter Vesterbacka, director de marketing la Rovio. Anun]ul a luat prin surprindere majoritatea speciali[tilor, care a[teptau aceast` mi[care de la una dintre marile re]ele de socializare ca Facebook, LinkedIn sau Twitter. La \nce12

Biz

putul lunii, LinkedIn a anun]at c` va scoate la vânzare 7,84 de milioane de ac]iuni la un pre] de 32 35 de dolari. Anul trecut, LinkedIn a \nregistrat venituri de 234,1 milioane de dolari (+102%) [i o cre[tere a profiturilor cu 487%, la 15,4 milioane de dolari. |n primul trimestru al acestui an veniturile LinkedIn s-au ridicat la 93,9 mil. dolari.

De[i acesta este un semn, nu este un indicator al apetitului pentru listare al firmelor IT orientate c`tre consumator, ca Zynga, produc`torul jocului FarmVille, sau Facebook. Valoarea estimat` a companiei fondate de Mark Zuckerberg a crescut la 50 de miliarde de dolari, dup` o investi]ie a Goldman Sachs de 500 de milioane de dolari.

(Ovidiu Neagoe)

OSAMA, AJUTOR PENTRU OBAMA Recentul anun] privind uciderea lui Osama bin Laden \l ajut` pe pre[edintele SUA Barrack Obama. Un studiu efectuat de Ipsos arat` c` 45% dintre responden]i consider` c` actualul pre[edinte american va mai ob]ine un mandat, procent \n cre[tere cu 10% fa]` de un alt sondaj realizat \nainte de alegerile din Congres din noiembrie 2010.

GOOGLE NU MAI MU{C~ DIN M~R

GHICI CINE FACE MUZIC~?

Studiul “BrandZ” realizat de Millward Brown arat` c` Apple este cel mai valoros brand din lume, surclasând Google, care a stat \n fruntea acestui top timp de patru ani. Valoarea brandului Apple este estimat` la 153 mld. dolari, fiind urmat de Google (locul 2), IBM (3), McDonald's (4), Microsoft (5).

Google va lansa un serviciu online de muzic` similar celui al Amazon, potrivit “The Wall Street Journal”. Google nu a ob]inut licen]e de la marile case de discuri, deci utilizatorii \[i vor putea \nc`rca piesele, pe care le vor asculta ca la posturile de radio online, f`r` ca acestea s` poat` s` fie copiate.

AGEND~

MERKEL SPUNE “NU” GRECIEI

RUSIA PIERDE ALTITUDINE

Cancelarul german, Angela Merkel, a refuzat s` mai acorde ajutor financiar Greciei, men]ionând c` este \nc` prea devreme pentru a decide dac` guvernul grec va mai avea nevoie de ajutor pentru dep`[irea crizei datoriilor. “Sunt genul de persoan` care trage concluzii dup` ce vede rezultate [i le analizeaz`”, spunea Merkel.

Rusia a pierdut un contract de 110 miliarde de dolari pentru furnizarea de 126 de avioane militare MiG 35 c`tre India. |n curs` au mai r`mas Rafale, produs de Dassault, [i Eurofighter Typhoon. |n ultimii zece ani India a semnat cu Rusia cele mai importante contracte de achizi]ie a armelor, potrivit edi]iile \n limba englez` a “Pravda”.

INTERNA}IONAL

SUA VS. AL QAEDA Revista american` Bloomberg BusinessWeek face o analiz` ampl` a istoriei SUA [i a al Qaeda din ultimii zece ani. “Ce mi-ar pl`cea s` \mi spun propriului eu, cu zece ani mai tân`r, este c` Osama bin Laden va pierde, pentru c` nimeni nu vrea s` tr`iasc` \ntr-o pe[ter`”, conchide materialul.

EFICIEN}~ LA MAXIMUM

OSCAR PENTRU DISTRIBU}IE

PREMIER F~R~ SALARIU

YouTube va pune la dispozi]ia utilizatorilor peste 3.000 de filme, printre care [i cele mai noi pelicule de la Hollywood.

Cinefilii vor pl`ti \ntre 99 de cen]i [i 3,99 de dolari. Printre cele mai noi pelicule ce pot fi \nchiriate se num`r` “Inception” sau “Discursul regelui”, iar din categoria filmelor clasice fac parte “Taxi Driver” sau “Scarface”.

{eful executivului japonez, Naoto Kan, a anun]at c` va renun]a la salariu pân` când criza nuclear` din arhipelag va lua sfâr[it, potrivit CNN. Premierul avea un salariu lunar de 20.200 de dolari. Comparativ, \n ]ar`, \n 2009, premierul român a avut un salariu anual de 25.409 dolari, potrivit declara]iei de avere.

Revista Harvard Business Review propune un ghid ce va ajuta cititorii s` devin` mai productivi al`turi de echipele lor.

Articolul, dedicat productivit`]ii, are interviuri cu David Allen, autor al bestseller-ului “Getting Things Done”, [i cu Tony Schwartz, autorul volumului “Be Excellent at Anything”.

Biz

13

L U O N RE T N A NOR E R P ` s ` at lul d o i ic seco n a c m \n e c r i o r [ i o i u r. Tr` at din ist` a m o e t ai ex n c m e e u r i n c p [ o A e m c r ` u t i c n f n i fii aare po]i , \n care n]a fiz ndate \n c al lumii e preze anii fo ccesa col] i]e \ntrl`. Comp pot a doar gran virtua lume e nevoiesiune. cea nde \n ]`. Est re [i pa oriuea[i pia schide U C S E UL D ace uraj, de N ~ S c A e N d A D E OR L E D

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

er p e tr n e a d , n d ta n mo S \n d a u e l t V e u es . {i t r s i t e n n a it i Pe atul s e i d t c nori `. De 20 s-a pli c` ar f a via] ness. Nu semne , acum a busi nu d` contr` ai cee i nici it. Din ac` num ergie [ oboss s` f cu o en de fie i. ajun place, mitoare tålne[t ce-i une ui ånd \l \n pasi dat` c CRIZA DIN 2007 care Metamorfozarea \n ceea ce este acum

C

ând l-am \ntrebat

dac` mai are de gând s` lanseze ceva anul acesta, f`r` s` stea pe gânduri a spus c` e posibil. {i, \n cazul lui, a[a [i este. De fiecare dat` când l-am \ntâlnit am mai descoperit câte un nou proiect la el.

Ceva ce a \nv`]at sau ceva ce a descoperit c`-i place [i are poten]ial poate deveni un business \n cazul lui Vlad Stan.

Diferen]a \ntre el [i al]i antreprenori care lanseaz` start-up-uri \n serie este pasiunea cu care vorbe[te despre fiecare dintre afacerile \n care se implic`. Demareaz` numai proiectele \n care crede [i numai dac` g`se[te parteneri la fel de pasiona]i ca [i el. Dac` ceva nu merge pe parcurs, nu are nicio problem` \n a renun]a la proiectul respectiv. Nu renun]` \ns` la ideea de a face business.

Este genul de antreprenor de curs` lung`, care oricâte obstacole ar \ntâmpina nu se d` b`tut.

16

Biz

Vlad Stan s-a produs ca efect, cu patru ani \n urm`, a ceea ce el acum nume[te “marele crash”. Atunci a fost momentul când a pornit din nou de la zero, cu o for]` [i energie uimitoare. De atunci [i-a propus s` fac` doar ce-i place. {i se ]ine de cuvânt. Iar de fiecare dat` când pronun]` “doar” \[i schimb` intona]ia pentru a se asigura c` este bine \n]eles.

“Eram genul de om pentru care banul era cel mai mai important”, \[i aminte[te Vlad Stan. {i atunci c`uta nout`]i, noi provoc`ri, dar punea banul pe primul loc.

Nu se bucura de fiecare moment [i totul era “\mpins” c`tre o destina]ie. “|mi imaginam c` bucuria se va \ntâmpla când voi ajunge la destina]ie”, poveste[te el.

Numai c` uneori ajungi, alteori nu ajungi la destina]ia stabilit`. Important este s` te bucuri pe parcurs. Acum nu-l mai intereseaz` unde ajunge. |[i fixeaz` un obiectiv ca s` aib` un sens de mers. Se bucur` \n fiecare zi de orice pas f`cut. |n trecut f`cea sacrificii cu via]a lui pentru un viitor mai bun. A muncit opt ani \ntr-o companie pe care a construit-o de la zero [i, când s` ajung` la o vânzare 4 milioane de euro, nu i-a mai ob]inut din cauza unui parteneriat gre[it. |n

urma loviturii primite, a ajuns s`-[i pun` câteva \ntreb`ri majore. A[a [i-a dat seama c` trebuie s` schimbe ceva.

Acum, privind \n urm`, \[i d` seama c` [ocul respectiv a fost [i cel mai bun moment din via]a sa. “Dac` nu a[ fi primit lovitura, poate a[ fi r`mas un antreprenor de mod` veche.” Ceea ce nu l-ar fi caracterizat.

|N AFARA ORIC~RUI SISTEM “Nu-mi plac sistemele”, spune el. Chiulea de la [coal` [i \nv`]a numai matematic` [i fizic`. Nu-i plac nici regulile. Singura regul` pe care o agreeaz` este cea a bunului sim]. Acesta este un avantaj pentru companiile mici, care \[i pot construi propriul bun sim]. De aceea acum, nici \n ruptul capului nu ar mai conduce companii cu 100 de angaja]i. 15 este num`rul maxim \n viziunea sa. Chiar dac` sistemul educa]ional nu i-a fost pe plac, nu \nseamn` c` nu-i place s` \nve]e. “Am 38 de ani [i fiecare zi mi-o \ncep \nv`]ând ceva”, spune el. La capitolul regrete are câteva, \ns` are [i o bun` metod` de a le anihila. Analizeaz` ce a gre[it [i prima chestie pe care o face este s` \nve]e din gre[eli.

PROIECTELE LUI STAN. VLADSTAN.COM |n afar` de Trigwee.com [i fondul de investi]ii SeedMoney, este implicat \n comunitatea de business [i spa]iul de lucru destinat antreprenorilor – Bucharesthubb.com, Engrid – asistenta virtual`, site-ul de dating Cupidonly.com, Business Design Academy [i TangoMeet.com. Dintre toate, proiectul care-l face acum fericit zi de zi este Business Design Academy. |n trecut, a fondat Vodanet Media, una dintre cele mai mari companii române[ti de publishing online, dezvoltat` pân` la un num`r de 100 de angaja]i [i o cifr` de afaceri de 1 milion de euro \n 2007, când a ie[it din business. Este cofondator al Videomax, primul serviciu românesc de \nchiriere de DVD-uri, proiect \nchis \n 2006. |n mediul online, Vlad Stan a lansat peste 20 de proiecte.

Unele au e[uat, altele nu, fiind integrate \n Acasa.ro [i Ele.ro, ambele portaluri operate de Vodanet Media. |nainte de a se ocupa de online, \nc` din timpul

FOTO: VALI MIREA

ANTREPRENORIAT

De 20 de ani, Vlad Stan caut` formula antreprenoriatului.

A g`sit-o la \nceputul acestui an, odat` cu lansarea Business Design Academy.

Biz

17

ANTREPRENORIAT

facult`]ii, a lucrat ca trader la Active International, una dintre primele companii de brokeraj din România. Spiritul antreprenorial l-a avut de pe la 16 ani, când s-a apucat de comer] cu blugi adu[i din Polonia. Apoi, tot adolescent fiind, \nainte de 1989, lansa prima “firm` de cablu” din ora[ul natal, Bac`u, oferind semnal de la propriul aparat video c`tre locatarii din dou` blocuri.

ACADEMIA DE ANTREPRENORI

rul s` descopere cum poate crea o companie de la 0 la 100.000 euro. Cele trei p`r]i esen]iale sunt: Concept idea validation, Breakthrough sales [i Product adoption validation. Modulul este gândit pe o perioad` de 5 zile de lucru intensiv \n echip` [i \mpreun` cu un facilitator [i cu o perioad` nedeterminat` de practic`, pân` se ajunge la construirea unei companii care poate ajunge vânz`ri de 100.000 de euro. Numai dup` ce a fost atins acest prag se poate trece la modulul urm`tor – Entrepreneurs Essential, care acoper` prin workshop-uri nivelul de

trateaz` problemele antreprenorilor ce de]in companii cu venituri \ntre 500.000 euro [i 1.000.000 euro, iar workshop-urile sunt menite s` propulseze afacerile spre venituri de peste un milion de euro. |n acest modul, antreprenorul se preg`te[te de dou` noi posibile roluri, acela de business designer sau proprietar/ac]ionar ori cel de vânzare a companiei c`tre un investitor strategic, dac` personalitatea antreprenorului este de a crea afaceri \n serie. |n acest modul sunt workshop-uri de negociere, analiz` financiar`, HR, instrumente moderne de afaceri.

De[i Business Design Academy este un proiect lansat recent, Vlad Stan a primit deja mesaje de la fo[ti cursan]i care spun c` l-ar recomanda [i |N PAS DE TANGOU copiilor lor. O astfel de Tangoul i-a schimbat viziunea afirma]ie \l face s` simt` c` a asupra vie]ii, oricât ar suna realizat ceva extraordinar. Este aceasta a cli[eu. Pasiunea [i-a un proiect ancorat \n realitatea descoperit-o dintr-o \ntâmeconomic` a momentului, plare, \n urm` cu doi ani. Este gândit pentru a acoperi tot ce genul de om c`ruia \i place s` are nevoie un antreprenor. experimenteze. A[a a fost [i cu Ideea a pornit vara trecut`, de tangoul. La \nceput l-a prins, la o discu]ie pe terasa de la dup` care i s-a p`rut greu [i a Bucharest Hubb cu patru sturenun]at. Când la Bucharest den]i care-l \ntrebau cum s` Hubb au \nceput s` se organi\nve]e s` fac` afaceri f`r` s` zeze cursuri de tangou, [i-a retreac` printr-un proces de descoperit pasiunea. |n primul preg`tire de 10 ani. rând, prin tangou a g`sit Business Design Academy este r`spuns la \ntrebarea “Cum s` pentru orice antreprenor, indifaci un business f`r` niciun anferent c` se g`se[te la \nceput gajat?”. Exemplul celor doi de drum sau se afl` \n impas ini]iatori ai Tango Camp din cu propria afacere. Programul Suedia, la care a participat anul este gândit pe module de trecut, a fost elocvent din acest workshop-uri care s` ajute la punct de vedere. Cei doi, so] [i cre[terea, dezvoltarea [i transso]ie, sunt un exemplu de anformarea \ntr-un succes a treprenori care fac dou` miVLAD STAN – BUSINESS DESIGN ACADEMY oric`rei afaceri f`cute cu palioane de euro pe an f`r` s` siune. Primul program al proaib` niciun angajat. Tot prin cuno[tin]e necesare pentru a construi o iectului este Mindset Design for tangou, a realizat [i ce \nseamn` leadercompanie de la 100.000 euro la 500.000 Business. Acesta ofer` instrumentele [i ship. La fel ca \n tangou, [i \n business se euro. |n acest modul se pune accent pe cadrul necesar pentru a gândi afacerile la ini]iaz` o conversa]ie. Magia se produce construirea echipei, pe leadership [i pe orice nivel. Cei care particip` la acest procând cei doi parteneri ajung s` comunice preg`tirea unui e[antion de managegram pot \n]elege ce \nseamn` [i cum le atât de bine \ncât aud \n acela[i fel mument. Pentru atingerea acestui scop sunt afecteaz` munca amânarea, zica. Asta face [i \n afaceri. Vrea s` aib` necesare 5 workshop-uri: leadership, perautocomp`timirea [i limbajul folosit. numai colegi ca \ntr-un dans, nu partesonal branding, creative thinking, public Dup` parcurgerea acestui program se pot neri de afaceri cu care s` se chinuiasc` speaking [i team performance. Cu inurma, pe rând, trei module, gândite penreciproc. De aceea tatoneaz` destul de forma]iile primite \n acest modul [i cu tru a r`spunde nevoilor antreprenorilor, mult \nainte s` intre \ntr-un parteneriat, programele de coaching de suport, veniafla]i \n diverse etape de dezvoltare a bumult mai mult decât o f`cea \nainte. Pân` turile companiei ar trebui s` creasc` de la sinessului. acum este mul]umit de partenerii pe care 100.000 la 500.000 euro anual. Cel de-al Primul modul este Startup Design. i-a g`sit. Nu e singur \n niciun business, treilea modul, Business Design Essential, Scopul acestuia este s` ajute antreprenopentru c` nu-i place s` danseze singur. Biz

“Motorul \n business e s` faci lucrurile din pasiune.

Vreau ca [i cel de lång` mine s` fie fericit. Nu a[ vrea s` se spun` c` i-am sclavagit pe to]i [i am f`cut un imperiu de miliarde. A[ vrea s` se spun` c` am fost un om care a f`cut bine, a f`cut numai ce i-a pl`cut [i a f`cut [i bani.”

18

Biz

ANTREPRENORIAT

A I G O R L O O L I R TIP O N E R P E R T AN

erite f i d i r essu n i tres n u A b . e r l e uno ce afaceri r e rat r [ a a d u n , d i dau lelor i con ] e [ i r d a e o f m e i d d a ces. e e i c t r n u i a e s r t m e n e a f r O inve ri di l sp e u a r l t i i ` t v n s s m sea n pa [i au n u \ l e t u t s e ia ESCU L U prenor a la acestea D N A S~ e r N a A t D r E o p foarte mare. |n rest, calit`]ile de manager DE LOR

V

ârsta la care

cei mai mul]i oameni \ncep prima afacere este \ntre 16 [i 25 de ani. Potrivit statisticilor, cei care nu au curajul s` lanseze un business \n acest interval de vârst` nu o mai fac niciodat`. Acum este \ns` momentul \n care pentru oricine este mai u[or ca niciodat` s` fac` afaceri. Tr`im \ntr-un secol \n care po]i fi conectat de oriunde [i oricând, din orice col] al lumii. Antreprenoriatul nu mai cunoa[te limite de spa]iu [i nici bariere de comunicare. Conteaz` enorm viteza cu care un antreprenor are acces la informa]ii, dar mai presus de orice sunt curajul [i perseveren]a. Cu toate acestea, românii nu stau foarte bine \n ceea ce prive[te antreprenoriatul.

Comparativ cu alte 23 de ]`ri prezente \n cel mai recent raport despre antrepreno20

Biz

riat al Global Entrepreneurship Monitor, România ocup` penultima pozi]ie, cu aproximativ 17,5 puncte, \n urma noastr` aflându-se doar Grecia.

Ne-am propus s` afl`m cine sunt antreprenorii români la ora actual` [i care sunt motoarele care-i motiveaz` \n business. Am vrut s` afl`m [i ce s-a schimbat \n ultimii ani [i care este starea antreprenoriatului românesc. Nu \n ultimul rând, ne-am propus s` desen`m portretul noului antreprenor, cel care va conduce lumea de business acum \nainte. |n cei 10 ani de coaching \n România, Mihai St`nescu, Business Coach [i General Manager al RoCoach, a v`zut zeci, poate sute de antreprenori. Pe mul]i dintre ei i-a antrenat c`tre rezultate extraordinare \n business, managementul personal [i cel strategic. Din acest punct de vedere, este de p`rere c` exist` o calitate \nn`scut` a antreprenorului, care se reflect` \n tot ceea ce face: detectarea rapid` a oportunit`]ilor [i punerea lor \n practic`. Iar aceast` calitate, prezent` la mai to]i antreprenorii mari pe care \i cunoa[te, se poate educa \ntr-o m`sur`

[i lider sunt educabile \ntr-o propor]ie destul de mare. Importante \n antreprenoriat sunt constan]a [i hot`rârea. {i Iuliana Stan, General Manager al Human Synergistics România, crede c` antreprenoriatul este mai degrab` o deprindere. |n mod sigur exist` un fond propice dezvolt`rii acestei deprinderi.

Nu toat` lumea are o rela]ie bun` cu asumarea riscului [i cu asertivitatea, nu pentru c` e ceva r`u \n ele, ci pentru c`, de[i sunt aspira]ii generale [i universale, sunt foarte greu de pus \n practic`. Din afar` pare simplu, iar dac` ai [i succes, cu atât mai simpl` pare rela]ia cauzal` dintre antreprenoriat [i talent. Este mai degrab` o combina]ie \ntre cele dou`, iar educarea s-ar traduce prin perseveren]` [i disciplin`.

ANTREPRENOR DE ROMÅNIA |N 2011 Calit`]ile antreprenorului r`mân acelea[i indiferent de perioad` [i de tipul de societate. |ntotdeauna vor exista marii antreprenori, care fac business la nivel \nalt, au contracte pe termen lung [i \[i consolideaz` domeniul sau ni[a de pia]` prin construirea de re]ele de companii [i centre de profit. La cel`lalt

ANTREPRENORIAT

rii [i al identific`rii de oportunit`]i, “Cu siguran]` antreprenoriatul din cap`t al spectrului, vor fi mereu preacum e nevoie de creativitate, de asertiprezent nu seam`n` cu cel de acum 20 zen]i antreprenorii \n serie, care convitate, de abilit`]i de a construi orgade ani, când a fi antreprenor \nsemna struiesc relativ rapid businessuri [i apoi niza]ii func]ionale, de timp petrecut \n s` vinzi marf` mai degrab`, decât s` ai le vând, respectiv micii antreprenori, egal` m`sur` cu angaja]ii cât [i cu viziunea unei companii”, puncteaz` Iucare \[i fac din businessul lor un stil de clien]ii. Cumva, cantitatea de efort liana Stan. |n 2011, dac` vrei s` via]`, nu \i intereseaz` s` creasc` [i s` pe care o are de f`cut antreprenorul fii antreprenor multiplice un model de business ci mai din prezent e infinit mai mare degrab` s` adune suficient capital cât decât ce era de f`cut \n trecut. s` \[i \mbun`t`]easc` stiViteza de reac]ie la schimb`ri, lul de via]`. determinarea [i deschiderea c`tre Cu toate acestea, nou sunt calit`]i f`r` de care un Mihai St`nescu obantreprenor nu se poate dezserv` dou` schimb`ri volta. Nu de pu]ine ori Mihai majore \n mentalitatea St`nescu a \ntâlnit \n prograantreprenoriatului romele de coaching oameni tineri mânesc. Pe de o parte, [i foarte tineri care \ncep s` \[i postcriz`, fantasma genedezvolte businessuri cu viralizat` a cre[terii contiziuni puternice [i de viitor. nue [i rapide \n care tr`iau ei ani r t io d Chiar dac`, \n prezent, ei nu mai to]i antreprenorii din ii |n ultim t s` apar` “ reprezint` o for]` economic` Romania s-a dizolvat \n ditul din \ncepu ntreprenoia u r a o n notabil`, St`nescu este ficult`]ile de a ob]ine lichie u a pr olile de omånia. Cu “Antre nu seam`n` c c [ \ncrez`tor c` peste doi-trei dit`]i [i contracte noi. zent i \n R e ani. [ d t ` t 0 ia is ani noua genera]ie de 2 Rezultatul a fost o reconfigu- pre r x e cum te, e cuvin are de fond mentalit`]i [i practici va cel de a , dac` vrei s` rare extrem` a mentalit`]ii lt a i[c da tonul businessului antreprenoriale: oamenii de |n 2011 prenor nu e eja o m une o d op r p is românesc. afaceri au devenit mult mai e u r fii antre t, dar, ca s` b a e c uralizare \n cu a pruden]i fa]` de investi]ii [i lt complic diferit fa]` d cu a menilor cheltuieli, apreciaz` mult mai CINE ESTE NOUL ss a oa afaceri.” faci cev eprenori, e n e r d t n mult valoarea ad`ugat` de proANTREPRENOR? e e , a u s iv c t i s ` al] t`ne ini]ia cepe s \n Mihai S ager, Analizând evolu]iile mai dusele [i serviciile la care au ia ] a n u ec l Ma .” h multor businessuri lanGenera acces [i \ncep s` gândeasc` stratan, S RoCoac a omplice n a c li u I , tegic, multianual [i pe mai multe sate de antreprenori roer l Manag s Genera ic dimensiuni ale businessului promâni [i com portamentele dominante t is g r e Syn Human nu e priu. Pe de alt` parte, \n ultimii ale acestora, am identificat mai multe ticeva complicat, dar doi – trei ani au \nceput s` apar` puri de antreprenori. |n practic`, aceste dac` vrei s` te remarci \ntre al]i antre[colile de antreprenoriat [i \n tipuri nu exist` \n stare pur`. |n esen]`, prenori, ecua]ia devine mai complicat`.

România. Cu alte cuvinte, exist` deja o fiecare antreprenor este câte pu]in din Antreprenorul din prezent nu ajunge s` mi[care de fond care propune o cultufiecare, doar c` anumite caracteristici aib` doar o idee de afaceri bun`, ci [i ralizare \n business a oamenilor cu sunt mai pregnante decât altele. misiunea de a construi o companie, de ini]iative de afaceri. Dincolo de calitaNoul antreprenor este mult mai ancoa-[i alinia oamenii la viziunea lui de tea acestor programe, inten]ia este rat \n transform`rile de zi cu zi. Este mult afaceri. Antreprenoriatul acum e mai foarte clar`. Este nevoie s` se dezvolte mai rapid. Internetul, accesul la degrab` despre valori [i aliniere la o o nou` mentalitate \n privin]a businesinforma]ii [i comunicarea online \l ajut` misiune decât despre bani [i chestiuni sului, mentalitate care s` alinieze s` sparg` bariere mult mai repede. Noul opera]ionale, care nu mai fac doar ele România antreprenorial` la Uniunea antreprenor este interesat de tot ce este \n sine diferen]a. Dac` \n urm` cu 20 European` antreprenorial` [i chiar la nou [i de evolu]iile pe care noile tehnolode ani ajungea doar un sim] al negocieStatele Unite antreprenoriale. gii le produc. Biz

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL DIN UMBR~ Opus fa]` de cel “vedet`”, acesta investe[te \n businessuri care nu sunt foarte cunoscute de public sau alege s` nu se promoveze \n asociere cu acestea. Avånd o echip` de parteneri [i manageri, \[i diversific` activitatea [i profilul de investitor, c`utånd mereu oportunit`]i de a cre[te profitul general.

Prefer` statutul de ac]ionar celui de manager, conducând din culise companiile pe care la \nfiin]eaz`. Este modelul perfect pentru domenii “sensibile”, care implic` conexiuni informale cu lumea politic`, fiindc` permite promovarea intereselor de afaceri departe de ochii publicului. Poate fi [i modelul adoptat de persoane care pre]uiesc via]a privat` [i nu doresc s` se expun` direct opiniei publice.

PUNCTE TARI: Discre]ia \l calific` pentru businessuri sensibile, cu rat` mare de profit. |n plus, poate strånge informa]ii [i \[i poate “face temele” f`r` a fi bruiat de vreun deadline sau de o seam` de condi]ii aplicabile celor cu care alege s` lucreze.

PUNCTE SLABE: Leadership-ul [i capacitatea de a inspira oamenii. Fiind un caracter extrem de privat, nu \[i folose[te succesele ca lec]ii pentru cei care vin \n urma lui. Biz 22

Biz

ZOLTAN TESZARI PROPRIETAR RCS & RDS ste o persoan` atât de retras`, \ncât este practic imposibil s` g`se[ti fotografii ale sale. Nu exist` declara]ii oficiale ale sale, interviurile lipsesc cu des`vâr[ire, dar afacerile sale \nfloresc. A fondat [i conduce din umbr` unul dintre cei mai mari operatori de televiziune [i comunica]ii din România, grupul RCS & RDS realizând \n 2009 venituri de 720 de milioane de dolari [i un profit de 250 de milioane de dolari (datele pe 2010 nu au fost \nc` publicate de companie).

Dar ambi]iile lui Teszari nu se opresc aici. Recent, RCS-RDS a lansat o ofert` de preluare a unuia dintre principalii competitori, UPC România, de la gigantul american Liberty Global, \n cadrul unei tranzac]ii de aproximativ 350 milioane

E

de euro. O preluare ar duce la crearea unui gigant local cu 4 milioane de clien]i pe pia]a de cablu TV, 1,7 milioane de clien]i pe telefonie fix`, 1,4 milioane de clien]i \n portofoliul de telefonie mobil` [i 1,4 milioane de clien]i \n zona de internet fix. Antreprenorul or`dean controleaz` RCS & RDS indirect, prin Cable Communications System NV (Olanda), [i [i-a extins activitatea \n domeniul televiziunii prin lansarea canalului de sport Digi Sport [i a televiziunii generaliste 10TV. Surse din pia]` sus]in c` Teszari este un apropiat al partidului de guvern`mânt. |n timp ce la exterior este necunoscut, surse din interiorul companiei spun c` omul de afaceri or`dean controleaz` strict toate aspectele businessurilor sale. Biz

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL VEDET~

CAMELIA {UCU FONDATOR CLASS LIVING r putea s` scrie o carte \ntreag` despre proiectele antreprenoriale pe care le-a pus pe picioare [i despre dificult`]ile de la \nceput de drum. |n România, numele de Camelia {ucu este sinonim cu luxul, iar \n timp s-a convertit \ntr-un brand mult mai valoros decât orice alt business aflat sub semn`tura sa. Primul pas a fost f`cut \n urm` cu aproape 20 de ani, odat` cu \nfiin]area companiei Mobexpert, dezvoltat` \mpreun` cu fostul so], Dan {ucu. Mobexpert este un brand care, de la comer]ul de mobilier de birou, a ajuns s` de]in` propriile linii de produc]ie.

Câ]iva ani mai târziu, Camelia {ucu a creionat Class Living, afacere dedicat` retailului de mobilier premium [i de lux, dar [i unor pro-

A

iecte reziden]iale de prim` clas`. A devenit imaginea propriei companii fiindc` a construit-o pe baza valorilor sale personale. Fire dinamic`, antreprenoarea nu a r`mas pe loc nici \n perioada economic` dificil`, din contr`, a preferat s` \noate \mpotriva curentului demarând noi investi]ii, chiar \n domenii total necunoscute precum administrarea unei pie]e agroalimentare. Cel mai nou proiect al s`u, Pia]a de Gros, este dezvoltat \n zona de sud a Bucure[tiului pe o suprafa]` de 9,5 hectare, unde Camelia {ucu se gânde[te s` pun` la punct un sistem logistic de colectare a fructelor, legumelor [i produselor animaliere, iar astfel super [i hipermarketurile s` cumpere produse române[ti de calitate. Biz

Este omul care nu doar c` se identific` cu afacerile sale, ci \[i contope[te imaginea personal` cu cea a companiei/companiilor pe care le conduce. Businessurile sale au fost construite dup` chipul [i asem`narea sa. A avut rezultate \n afaceri, a reu[it s` treac` de o prim` acumulare de capital [i apare \n mai toate emisiunile de business, la cele mai importante evenimente mondene [i sociale. Realizeaz` permanent [i con[tient leg`tura dintre persoana sa [i afacerile sale, promovåndu-le eficient pe ambele prin poten]are reciproc`. Uneori apare chiar [i \n reclamele companiei, garantånd personal pentru calitatea produselor/serviciilor acesteia. Drept consecin]`, este mereu atent la imaginea personal` [i la valorile pe care le promoveaz` \n interiorul companiei, dar [i \n afara acesteia.

PUNCTE TARI: {tie s` comunice foarte bine, inspir` [i ofer` \ncredere; fiind mereu \n aten]ia publicului, \[i dozeaz` entuziasmul [i ideile.

PUNCTE SLABE: |nva]` foarte greu lucruri noi. I se pare c` [tie mai tot [i c` doar ce \l intereseaz` e important. De cele mai multe ori, are o schem` de business simplist`, care nu prea mai \i ofer` rezultate extraordinare. Biz Biz

23

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL CALCULAT De[i pare o contradic]ie \n termeni, pruden]a poate fi o caracteristic` extrem de valoroas` pentru un antreprenor. Acest tip de antreprenor este adept al riscului calculat, este un bun strateg, analizeaz` atent oportunit`]ile pentru businessul s`u [i ac]ioneaz` numai dup` ce a pus la punct un plan detaliat. De multe ori fost angajat, [tie s` r`spund` foarte exact la \ntrebarea “Mie ce-mi iese din treaba asta?”. De obicei nu depune foarte mult efort, prefer` s` se joace cu marjele de profit [i s` \[i creasc` volumele.

De multe ori, va investi \ntr-o oportunitate testat` [i aprobat` de al]ii. De[i unele decizii ale sale sunt v`zute de cei din jur ca fiind riscante, ele sunt \n general rezultatul unei analize profunde a plusurilor [i minusurilor.

Din cånd \n cånd \ns`, va merge la risc pentru a-[i dovedi c` are flerul necesar \n afaceri. Spirit analitic [i profund, va construi afaceri solide, greu de doboråt de orice condi]ii de pia]`.

PUNCTE TARI: Poate deveni coloana vertebral` a microeconomiei din Romånia, prin calitatea de a anticipa posibilele capcane [i riscuri inutile.

PUNCTE SLABE: Poate pierde oportunit`]i pe care le consider` prea riscante. Biz 24

Biz

FLORIN TALPE{ CEO SOFTWIN e consider` exponent a ceea ce denume[te “Genera]ia 2C”, corespondenta baby-boomers din America. “Noi suntem cei care au crescut \n comunism, dar genera]ia mea este cea care a construit capitalismul \n România, dup` 1989”, explic` Talpe[ de unde provin cei doi “C”. A lansat Softwin ca o afacere de familie \n urm` cu aproape dou`zeci de ani.

Acum, Softwin este doar unul dintre multele branduri ale lui Florin Talpe[ care s-au impus pe pia]a interna]ional` de software. Matematician de profesie, Talpe[ se num`r` printre pu]inii antreprenori autohtoni care [i-au \mpins cu succes businessul dincolo de grani]ele române[ti, programul antivirus BitDefender fiind cunos-

S

cut la nivel global pentru performan]ele sale. |ns` drumul antreprenoriatului are \ntotdeauna sui[uri [i coborâ[uri. Referindu-se la momentele dificile din via]a sa, Florin Talpe[ declara \ntr-un interviu acordat revistei Biz c` anul 1995 a fost un moment de discontinuitate \n activitatea afacerii pe care o de]ine. “|n acel an, partenerul francez a pus condi]ia s` \i d`m gratis 50% din ac]iunile Softwin pentru a lucra mai departe \mpreun`”, \[i amintea Florin Talpe[. De[i nu era complet preg`tit s` preia activitatea comercial` interna]ional`, Talpe[ a refuzat propunerea francezilor [i, \n ciuda faptului c` a pierdut o parte din echipa tehnic` [i câ]iva dintre clien]ii francezi, a mers hot`rât \nainte. Biz

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL CURAJOS

DRAGO{ PETRESCU PROPRIETAR TROTTER PRIM entru Drago[ Petrescu, munca [i curajul \n afaceri au mers mân` \n mân` de-a lungul celor dou`zeci de ani de antreprenoriat.

Munc` pentru c` nimic din ceea de a ob]inut nu a venit de la sine [i curaj pentru c` a fost \ntotdeauna cu un pas \naintea competitorilor.

Primul s`u start-up a fost pe scara rulant` din sta]ia de metrou de la Universitate, unde \n 1990 vindea ziare. Prima companie a \nfiin]at-o \n 1992, iar prima activitate pe aceast` firm` a fost amenajarea unor tarabe \n Doroban]i [i Pia]a Amzei. |n 1994, a \nceput s` importe papuci de plaj` din Thailanda [i apoi ochelari de soare din Olanda [i Ungaria. O afacere de succes a fost aducerea \n 1997 a celei de-a 36-a francize Shell. Doi

P

ani mai târziu, pe vremea când nu existau restaurante pentru clasa medie, \mpreun` cu C`t`lin Mahu deschidea primul restaurant “La Mama”. Dup` ce a ie[it din asocierea cu Mahu a dezvoltat propriul lan] de restaurante [i cafenele. |n 2010, grupul controlat de Petrescu, Trotter Prim, care cuprinde brandurile City Grill, City Cafe, Caru cu Bere, Hanul Berarilor, Bundetot, Backwerk [i Cantina Sport Bar, a avut o cifr` de afaceri de 16 milioane de euro, \n cre[tere fa]` de 13,6 milioane de euro \n 2009.

Printre investi]iile recente se num`r` lan]ul de brut`rii \n franciz` BackWerck. Anul acesta a anun]at c` va investi \ntr-o ferm` de 7 ha care va ajunge s` asigure 40% din totalul materiilor prime folosite de companie. Biz

Pentru acest gen de antreprenor, riscurile de a-[i dezvolta un business solid sunt cu mult mai mari decât resursele pe care el le poate m`sura. |ns` nu se d` niciodat` b`tut [i de cele mai multe ori este capabil s` fac` apel la alte tipuri de resurse, astfel \ncât s` ias` \nving`tor \n lupta cu condi]iile care-i sunt potrivnice \n România.

Este genul de antreprenor care \[i asum` din start un e[ec \n business. |ns` acest tip de atitudine nu-i este nicidecum potrivnic, chiar \i poate fi de ajutor. Curajul este o combina]ie \ntre intui]ie [i analiz`, \nseamn` impuls ira]ional [i asumare ra]ional`.

De[i curajul \n afaceri este unul dintre elementele constitutive ale succesului antreprenorial, acela[i element este [i o cauz` important` a e[ecului \n domeniu.

PUNCTE TARI: Are \n general un caracter puternic, este \n stare s` reziste la oricåt de multe \ncerc`ri este supus.

G`se[te \ntotdeauna resursele s` se automotiveze [i r`spunde pozitiv la majoritatea ini]iativelor care presupun elaborarea unui front comun, indiferent c` este vorba de parteneri sau asocia]i.

PUNCTE SLABE: Uneori poate deveni coleric [i atoate[tiutor. Poate ajunge \n situa]ia de a se erija \ntr-un soi de educator negativ. Biz Biz

25

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL VIZIONAR Pentru el, prezentul este doar o treapt` c`tre un viitor \n care businessul s`u va schimba lumea (sau m`car pia]a pe care activeaz`). Este cu mul]i pa[i \naintea tuturor. |ncepe afaceri aparent lipsite de relevan]` comercial`, dar care \n timp \[i dovedesc valoarea cu vârf [i \ndesat. Acest tip de antreprenor deschide drumuri noi \n business [i este \n stare, cu motiva]ia potrivit` pe termen mediu, s` reconfigureze \ntregi pie]e de business. |n România, acest tip de antreprenor este cel mai rar, de[i mul]i dintre antreprenori vor s` fie asocia]i cu aceast` imagine.

Nu våneaz` oportunit`]i, cum fac majoritatea antreprenorilor, ci le creeaz` chiar el, ceea ce \i confer` un avantaj net \n fa]a competitorilor. Inoveaz` continuu, este mereu cu un pas \naintea celorlal]i.

PUNCTE TARI: Vede dincolo de eviden]e, \[i poate planifica etape intermediare de \mplinire a viziunii [i [tie foarte bine s` \i inspire pe ceilal]i.

PUNCTE SLABE: Contactul cu pia]a [i cu realitatea imediat` este destul de fragil. Poate c`dea \n dependen]` continu` de ultimele instrumente [i tehnologii, pe care nu le folose[te neap`rat pentru dezvoltarea businessului. Biz 26

Biz

RADU GEORGESCU PRE{EDINTE GECAD ovestea de antreprenoriat a lui Radu Georgescu aduce mult cu un film clasic american: \ncepe \n urm` cu 19 ani, \n dormitorul casei sale, unde f`cea software cu un prieten pe un calculator 286, [i continu` \n zilele noastre \n foarte multe col]uri ale lumii, inclusiv \n biroul din Silicon Valley. A avut viziunea de a se extinde pe pie]ele interna]ionale cu un produs local, antivirusul RAV, \ntr-un moment \n care România nu avea deloc o imagine favorabil` \n exterior. |n 2003, RAV era distribuit \n peste 60 de ]`ri. Tehnologia a atras aten]ia Microsoft, care a achizi]ionat-o, oferindu-i lui Georgescu posibilitatea de a se al`tura echipei. Acesta a refuzat \ns` categoric. Explica]ia o g`sim pe blogul

P

s`u personal: “|mi place s` fiu antreprenor”. Radu Georgescu a continuat munca de antreprenoriat prin Grupul GECAD. Astfel au ap`rut serverul de e-mail Axigen, platforma de pl`]i online ePayment [i solu]ia de securitate Sentinet. Sistemul ePayment a ajuns s` proceseze, \n 2009, un procent de 94% din totalul tranzac]iilor online cu card bancar din România [i a fost cump`rat de Allegro, parte a companiei media interna]ionale Naspers Ltd. Ca un adev`rat vizionar, Radu Georgescu [i-a stabilit deja urm`toarea ]int`: atingerea primului miliard de dolari din vânz`ri pân` \n 2015 [i cotarea pe NASDAQ a Avangate, companie cu cinci ani de activitate pe pia]a global` a solu]iilor de distribu]ie electronic` de software. Biz

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL INSPIRAT

FLORENTIN BANU FONDATOR BANUINVEST ste \ntr-adev`r un antreprenor inspirat, \n permanent` c`utare de oportunit`]i, “nestatornic \n afaceri”, dup` propria autocaracterizare. |n [apte ani a fondat Joe [i Artima, care au ajuns de la companii locale, la vârfuri de lance \n portofoliile a doi gigan]i – Nestlé [i Carrefour. Prima afacere a \nfiin]at-o \n anul 1992, când a deschis, \mpreun` cu fratele lui, discoteca Vienna \n Timi[oara, care nu a durat prea mult. |ns` \n 1994 a deschis o alt` afacere, napolitanele Joe. Produc]ia de napolitane a \nceput-o \ntr-un garaj, dar s-a dezvoltat ca \ntreprindere de succes. La sfâr[itul anilor 2000, cu o cifr` de afaceri de 12 milioane de euro, Joe controla circa 65% din pia]a româneasc`

E

de profil. Compania a intrat \n vizorul gigantului Nestlé, care a cump`rat afacerea \n 2000 pentru o valoare estimat` de peste 8 milioane de dolari. |n 2001, Florentin Banu a lansat re]eaua de supermarketuri Artima, care a ajuns la 21 de magazine \n vestul ]`rii. |n 2005, a vândut Artima fondului de investi]ii Polish Enterprise Fund, pentru 17 milioane de euro, iar doi ani mai târziu, lan]ul a fost cump`rat de Carrefour pentru 55 de milioane de euro. Dup` vânzarea Artima, Florentin Banu a fondat, \n 2005, grupul de firme Banuinvest, din care fac parte trei afaceri diferite: compania de construc]ii Banu Construct, Interpart, o fabric` de produc]ie mase plastice, [i Banusport, un complex sportiv. Biz

Inspira]ia este motorul tuturor proiectelor. Iar \n afaceri, este esen]ial` pentru a reu[i \n ceea ce \nseamn` \ntreprinderi de mare succces. Mihai St`nescu, fondator al RoCoach, spune despre acest tip de antreprenor c` are capacitatea de a “mirosi” oportunit`]ile cu mult \naintea altora. De obicei [i ac]ioneaz` \n consecin]`, mi[cându-se relativ rapid c`tre \ntâmpinarea lor. Activitatea sus]inut` [i spiritul comercial foarte bine pus la punct sunt dou` calit`]i definitorii ale antreprenorului inspirat. Ceea ce este esen]ial de remarcat este c` antreprenorul inspirat are flerul de fi \n avangarda marilor afaceri atunci când ele sunt doar la stadiul unor idei nebune[ti [i, mai mult, reu[e[te s` le dezvolte pentru c` simte direc]ia \n care trebuie s` mearg`.

PUNCTE TARI: {tie s` g`seasc` \ntotdeauna scurt`turi \n rezolvarea oric`rei probleme.

Poate intui posibilit`]ile de dezvoltare a businessului care sunt pe moment invizibile pentru to]i ceilal]i.

PUNCTE SLABE: De cele mai multe ori, antreprenorul inspirat este lipsit de rigoare [i se pierde \n detalii.

Inspira]ia \i vine din noi abord`ri ale acelora[i idei sau concepte, a[a c` poate r`måne lipsit de resurse dac` nu alege s` \nve]e continuu. Biz Biz

27

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORUL TEHNOCRAT Este genul de om care exceleaz` \ntr-un domeniu de activitate [i decide c` poate face afaceri de succes pe acel segment. Reu[e[te pentru c` st`pâne[te perfect toate detaliile activit`]ii pe care compania sa o desf`[oar` [i [tie din proprie experien]` ce fel de eforturi presupune aceasta. |n general, a lucrat \n multina]ionale [i s-a format \ntr-un mediu cu multe proceduri, guvernat de metodologii [i reguli. A \nv`]at c` regulile simple [i bine aplicate aduc succes aproape natural. |n acela[i timp, poate oricând oferi celor din companie exemplul propriu, devenind o surs` de inspira]ie pentru oamenii cu care lucreaz`.

PUNCTE TARI: |[i cunoa[te foarte bine posibilit`]ile [i poate replica cu u[urin]` competen]ele proprii \n rela]ia cu clien]ii. Ofer` o senza]ie de securitate \n orice contract pe care \l gestioneaz`, indiferent cåt de dezordonat [i impulsiv este clientul.

PUNCTE SLABE: Se adapteaz` mai greu la o dinamic` rapid` a pie]ei, cånd iese din modelul lui de business. Tinde s` nu profite de rela]iile de scurt` durat`, care \i pot aduce suficient numerar cåt s` investeasc` \n dezvoltare. De obicei, supracontroleaz` tot. Biz 28

Biz

IRINA SOCOL DIRECTOR GENERAL SIVECO onsider` c` un antreprenor este un om pasionat de ceea ce face [i nu poate face performan]` decât prin identificarea cu viziunea [i misiunea organiza]iei pe care a fondat-o. A \nfiin]at SIVECO \n 1992, dup` 11 ani de experien]` \n domeniul program`rii. “Experien]a dobândit` \n lucr`ri de pionierat pentru industria IT – care s-a dezvoltat apoi spectaculos – a reprezentat un fundament solid pentru \nfiin]area [i conducerea celei mai mari case de soft din România”, spune Irina Socol. Activitatea SIVECO a fost orientat` de la \nceput numai pe software, iar compania a ajuns azi s` ofere una dintre cele mai complexe suite software pentru companii [i

C

autorit`]i de pe pia]`, dar [i software de eLearning. Crede c` orice antreprenor are nevoie de curaj, intui]ie \n identificarea oportunit`]ilor, capacitatea de a evalua corect riscurile, puterea de a dep`[i greut`]ile [i de a persevera, dar [i de profesionalism \n domeniul ales. “Când faci ceea ce [tii cel mai bine [i \]i place cel mai mult, dificult`]ile devin simple provoc`ri, iar satisfac]iile vin de la sine”, crede directorul general al SIVECO România. Consider` c` implicarea total` este absolut necesar` pentru cel care conduce o afacere. Irina Socol \i sf`tuie[te, de altfel, pe cei ce vor s` \nceap` o afacere s` se \ndrepte c`tre o zon` \n care de]in expertiz`, fiindc` acolo pot cel mai bine s` performeze. Biz

ANTREPRENORIAT

ANTREPRENORIAT SOCIAL

O

O via]` nou`. Este o promisiune.

A R E I T N O FR E R T DIN R~U I { E BIN Cum e s`-]i m`sori reu[ita \n num`rul de oameni care pleac` de la tine, [i nu oriunde, ci c`tre un alt angajator? Pentru Ateliere f`r` Frontiere aceasta este ra]iunea de a exista, c창t [i scopul spre care tinde, zi de zi, cu fiecare persoan` care-i trece pragul.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Una dintre cele mai greu de \ndeplinit.

Cei de la Ateliere f`r` Frontiere au curaj s` o fac` zi de zi, de trei ani deja. Totul a pornit de la un pariu personal al Raluc`i Ouriaghli, fondatoarea organiza]iei Ateliere f`r` Frontiere, care timp de zece ani a studiat [i apoi a muncit \n Fran]a \n domeniul inser]iunii socioprofesionale [i dezvolt`rii durabile.

Ulterior, \mpreun` cu echipa cu care a fondat \n Rom창nia Atelierele, totul s-a transformat \ntr-un pariu colectiv al unor oameni care, f`r` s` aib` veleit`]i de supereroi sau salvatori ai planetei, [iau propus s` fac` bine. Un bine la nivel micro, care nu apare pe prima pagin` a ziarelor [i nici \n deschiderea jurnalelor de [tiri, ci un bine care poate s` schimbe destine.

Scopul principal al organiza]iei este inser]iunea social`. Mai exact, reintegrarea \n societate a unor oameni care par s` nu mai aib` nicio [ans`.

Persoane f`r` ad`post, copii postinstitu]ionaliza]i, persoane cu antecedente penale sunt direc]ionate de c`tre institu]iile statului c`tre Ateliere f`r` Frontiere. Aici sunt accepta]i pe baza motiva]iei personale de a schimba ceva \n via]a lor. |n urma interviurilor de angajare, \n medie 3 din 5 persoanele direc]ionate sunt acceptate \n Ateliere [i, pas cu pas, din exclu[i devin salaria]i \n inser]iune [i cet`]eni contribuabili. |n ateliere sunt \nv`]a]i s` intre \ntr-un proces de produc]ie, sunt \nv`]a]i ce \nseamn` s` lucreze \n echip`, s` vin` la program [i s` respecte o ierarhie. Ce fac, concret, salaria]ii \n inser]iune?

Dezasambleaz` [i apoi recondi]ioneaz` echipamente IT [i hardware colectate \n mod gratuit de la companii care nu mai au nevoie de ele. Echipamentele care pot fi recondi]ionate sunt fie donate unor ONG-uri, [coli sau spitale, fie sunt v창ndute la pre]uri accesibile unor persoane care nu [i-ar permite \n alte condi]ii s`-[i achizi]ioneze un computer. Echipamentele care nu mai pot fi recondi]ionate sunt trimise c`tre reciclatori. Aceasta este, de fapt, cea de-a treia component` a activit`]ii Atelierelor, cea de mediu, \n Biz

31

ANTREPRENORIAT SOCIAL

completarea componentelor social` [i economic`. |n 2007, Raluca Ouriaghli se afla \n c`utarea unui proiect interna]ional. Vroia s` plece din Paris pentru un proiect de dezvoltare \n domeniul inser]iunii [i dezvolt`rii durabile. C`ut`rile sale au coincis cu perioada când a \ntâlnit o asocia]ie din regiunea parizian`, Ateliers sans Frontiers, care avea un proiect de demarat \n România \n parteneriat cu o asocia]ie local` din Sibiu. Cu acest proiect a ajuns \n ]ara sa natal`, România.

Ulterior, a urmat o misiune de explorare timp de un an de zile. A[a a identificat o problem` major`. |n România exist` sisteme de asisten]` social` dar nu existau [i solu]ii de acompaniere pentru o integrare deplin`. Cum avea experien]` cu modelul de inser]iune prin activitatea economic`, consacrat la nivel interna]ional pentru c` pune persoana aflat` \n dificultate \ntr-o situa]ie de lucru intermediar` \ntre excluziune sau dependen]a fa]` de sistemele de asisten]` social` [i integrarea drept cet`]ean pe pia]a muncii, a decis s` se implice.

De la identificarea problemei pân` la deschiderea propriu-zis` a Atelierelor \ntr-o hal` industrial` de 500 mp \n incinta Uzinelor Faur din Bucure[ti nu a mai fost nevoie decât de parcurgerea pa[ilor administrativi.

Asocia]ia exist` din punct de vedere juridic din 2008, iar proiectul de inser]iune, realizat \n parteneriat cu mai multe ONG-uri, firme [i institu]ii, a fost lansat \n mai 2009. Se nume[te Ateliere f`r` Frontiere deoarece proiectul a fost inspirat de Ateliers sans Frontiers din Fran]a, \ns` este o organiza]ie româneasc`, independent` din punct de vedere financiar [i decizional. Modelul nu a fost “importat” ca atare, ci recreat corespunz`tor nevoilor [i contextului social din România.

Primele contracte cu salaria]ii \n inser]iune au fost semnate pe 18 mai 2009 [i cel mai important este c`, pentru fiecare \n parte, se demareaz` o acompaniere individualizat`. |n general, 32

Biz

un contract de munc` dureaz` \ntre 6 [i 24 de luni, iar media de [edere \n atelier este de un an de zile.

Pân` \n prezent au trecut prin Ateliere peste 50 de salaria]i, fiecare cu o evolu]ie individualizat`. Ca parcurs de inser]iune, exist`

RALUCA OURIAGHLI Director, Ateliere f`r` frontiere

o perioad` de adaptare. Sunt persoane care fie nu au muncit niciodat`, fie vin dup` o perioad` \ndelungat` de [omaj. Prima faz` ]ine \ns` rezolvarea problemelor urgente care sunt legate de locuin]`, s`n`tate, acte, diplome, carte de munc`. Apoi urmeaz` o perioad` de \nsu[ire a deprinderilor profesionale. Norma de produc]ie este gradual`, \ncepând cu o perioad` de nonproductivitate sau una de productivitate sc`zut`. |n toat` aceast` perioad` de stabilizare persoana prime[te un salariu [i pl`te[te contribu]ii la stat. Urmeaz` apoi o perioad` de definire a proiectului de via]` al fiec`rei persoane. “Nu le dict`m noi ce s` fac`”, spune Raluca Ouriaghli. “Dac` au un proiect profesional, \i ajut`m s`-l \ndeplineasc`. Dac` nu au unul, \i ajut`m s`-l defineasc`”, rezum` ea

activitatea de inser]iune. Pe parcursul inser]iunii, salaria]ii pot urma cursuri de calificare [i sunt sprijini]i s` mearg` la interviuri de angajare pentru c` esen]a problemei lor se rezolv` numai atunci când ei reu[esc s` g`seasc` o cale de reintegrare \n societate, dincolo de por]ile Uzinelor Faur.

De la sfâr[itul lui 2009, ONG-ul [i-a diversificat activitatea economic`. |n parteneriat cu Viitor Plus, realizeaz` Saco[a de Pânz`, un proiect cu trei angajate care cos saco[e de pânz` din bumbac organic, netratat. Anul acesta continu` planurile de diversificare cu \nc` dou` linii de activitate economic`. Una \n parteneriat cu Viitor Plus pe zona de serigrafie textil` pentru saco[e [i o linie de activitate pentru confec]ionarea de gen]i [i obiecte de marochin`rie din mesh-uri, bannere, roll-up-uri publicitare, pentru care nu exist` \n momentul de fa]` o solu]ie de reciclare \n România.

Dac` la ora actual` veniturile din activitatea economic` proprie sunt de aproximativ 15% din bugetul total, prin diversificarea activit`]ilor autofinan]area ar putea s` ajung` peste câ]iva ani la 70-80% din buget.

Succesul [i e[ecul sunt no]iuni greu de definit \n acest gen de activitate. De pe por]ile Uzinelor Faur au ie[it salaria]i \n inser]iune care s-au angajat \n companii [i le merge bine acum. Al]ii au plecat “\n succes” [i dup` o vreme au dat gre[.

Al]ii, din contr`, au plecat “\n e[ec”, cum spune Raluca Ouriaghli, [i dup` câteva luni au g`sit de lucru [i [i-au \nchiriat o locuin]`. Fiecare pas \nainte f`cut de un fost salariat e o mic` victorie pentru cei de la Ateliere, fiecare pas \napoi e un e[ec din care \ncearc` s` \nve]e ceva.

Succesul Atelierelor se m`soar` \ns` [i \n num`rul de echipamente recondi]ionate sau \n cantitatea de de[euri colectate [i trimise spre reciclare. {i se m`soar` [i \n num`rul de copii ferici]i c` \[i pot face temele pe un computer. Biz

De la telefonie, la televiziune De câ]iva ani de zile, Romtelecom se extinde pe pie]e noi, atacând cu succes serviciile de internet [i televiziune.

Ovidiu Ghiman detaliaz` modul \n care segmentul TV va deveni pilonul principal al businessului companiei.

DE GABRIEL BÂRLIG~ Romtelecom este tot mai activ` \n zona de furnizare de con]inut, prin brandul Dolce. Are acest segment poten]ialul de a deveni principalul pilon al businessului companiei? |ntr-adev`r, obiectivul nostru pe termen lung este s` transform`m segmentul TV \n pilonul principal al businessului companiei, acesta fiind serviciul cu cel mai mare poten]ial de penetrare \n gospod`riile române[ti din portofoliul Romtelecom. Pentru foarte mul]i români divertisment \nseamn` majoritar televiziune. Dac` v` uita]i la evolu]iile din ultimii ani, observa]i cu u[urin]` c` o mare parte din investi]ii s-au \ndreptat c`tre segmentul TV. O astfel de investi]ie semnificativ`, ca exemplu, este lansarea propriului canal de sport, Dolce Sport. Astfel, telespectatorii care folosesc Dolce se pot bucura de competi]ii de anvergur`, precum UEFA Champions League, Preliminarii Euro 2012, campionate mondiale [i europene din mai multe discipline sportive, NBA, Cupa Davis, Fed Cup, Liga 2, Campionatul Portugaliei, Campionatul Ucrainei, Cupa Germaniei, Cupa Ligii Fran]ei, Cupa Braziliei, cele mai importante campionate de handbal [i de rugby din lume etc. La toate acestea se vor ad`uga meciurile din pachetul doi de difuzare a Ligii 1 de fotbal na]ional, de care sunt convins c` se vor bucura 36

Biz

iubitorii campionatului intern al sportului rege. |n acest moment, pia]a de TV este deservit` pe baza tehnologiilor de cablu [i satelit.

Romtelecom acoper` \n acest moment ambele segmente: pe pia]a de cablu TV activeaz` prin NextGen, oferind atât servicii analogice cât [i prin cablu digital, avem televiziunea prin satelit Dolce Romtelecom, iar pentru cei care doresc servicii interactive, oferim IPTV.

A]i lansat recent portalul de divertisment video dolcetv.ro. Care este feedback-ul pe care \l ave]i pân` acum?

Foarte multe dintre servicii migreaz` c`tre zona de online, obiceiurile de consum se schimb` [i trebuie s` r`mânem alinia]i la aceste noi tendin]e.

Tocmai de aceea am lansat dolcetv.ro.

De la momentul lans`rii, num`rul posturilor difuzate s-a m`rit, ajungând \n acest moment la 25. |n plus, dolcetv.ro ofer` [i con]inut exclusivist, telenovela "La vida entera" ("Pentru o via]` \ntreag`") fiind disponibil` exclusiv online \n România. Românii au \nceput s` \n]eleag` care sunt beneficiile pe care tehnologiile de ultim` genera]ie le aduc utilizatorilor [i c` exist` televiziune [i dincolo de telecomand`. Pot s` v` spun c` reac]ia utilizatorilor la dolcetv.ro a fost peste a[tept`rile noastre. Suntem convin[i c`, \n timp, toat` pia]a din România va

migra spre altceva decât serviciile obi[nuite de televiziune. |n plus, clien]ii caut` o calitate mai bun` a imaginii, ceea ce \nseamn` televiziune digital` sau HD, \[i doresc interactivitate oferit` prin video on demand, PVR, catch up TV. Iar Romtelecom ofer` toate aceste servicii.

Romtelecom s-a lansat recent \n e-commerce, prin clickshop.ro. Ce v-a determinat s` face]i acest pas? |n industria telecom, caracterizat` de un avans tehnologic rapid, este obligatoriu s` g`se[ti permanent noi modele de business. Romtelecom a \nv`]at foarte repede c` pe o pia]` de telecomunica]ii extrem de competitiv` [i aflat` \n plin` transformare trebuie s` te reinventezi pentru a r`mâne competitiv. A[a cum am mai spus, consider c` zona de online reprezint` viitorul, iar prin lansarea serviciului clickshop.ro vrem \n primul rând s` r`spundem a[tept`rilor acelui segment de clien]i pentru care timpul este foarte important, care este obi[nuit s` achizi]ioneze de pe net, clien]i care, atunci când au nevoie de anumite lucruri, de cele mai multe ori diferite, s` le poat` achizi]iona dintr-un singur loc, care s` le fie la \ndemân`, iar produsele s` fie de calitate [i s` aib` pre]uri accesibile.

Cum a fost 2010 pentru fiecare dintre liniile de business Romtelecom?

La sfâr[itul lui 2010 am \nregistrat aproximativ 4,7 milioane de abonamente de telefonie fix`, o cifr` \n cre[tere fa]` de anul trecut, de[i am traversat un an foarte dificil, de criz` economic`. Pe segmentul de internet broadband am dep`[it un milion de clien]i, la fel ca [i \n cazul televiziunii.

La IPTV aveam aproximativ 30.000 de clien]i la sfâr[itul anului trecut, \n timp ce serviciul de internet de mare vitez` VDSL a \nregistrat aproximativ 50.000 de clien]i. Chiar dac` a \nceput mai greu, finalul primului trimestru din 2011 ne-a adus câteva semne bune legate de interesul pentru servicii.

Sper`m s` vedem c` pia]a \[i va reveni [i acest lucru se va reflecta [i \n rezultatele din lunile urm`toare. Biz

TELECOM INTERVIU

“Obiectivul nostru pe termen lung este s` transform`m segmentul TV \n pilonul principal al businessului companiei.”

FOTO: VALI MIREA

Ovidiu Ghiman, Director Executiv Strategie [i Comercial Reziden]ial, Romtelecom

Biz

37

Telespectatori la spectacolul online

De[i televizorul r`mâne una din principalele surse de divertisment, modul \n care acesta livreaz` con]inutul este pe cale s` se schimbe radical. Iar companii ca Romtelecom se afl` \n primul val al acestei noi revolu]ii.

DE GABRIEL BÂRLIG~ ac` acum 5 ani cineva v-ar fi spus c` Emil Gr`dinescu va face parte din echipa Romtelecom, probabil l-a]i fi considerat rupt de realitate. Ce s` caute celebrul comentator sportiv \ntr-o companie care oferea telefonie fix` [i internet? Dac`, \ns`, a]i fi privit cu aten]ie la ce f`cea Romtelecom la acea vreme, na]i mai fi fost la fel de convin[i de nebunia unei astfel de afirma]ii. La finele lui 2006, Romtelecom lansa serviciul Dolce, care a devenit rapid un juc`tor de top pe pia]a de televiziune prin satelit (DTH). Iar \n vara anului trecut compania a lansat propriul canal de sport, Dolce Sport, ocazie cu care Emil Gr`dinescu se al`tura echipei Romtelecom.

Eforturile companiei \n domeniul televiziunii [i internetului s-au \mpletit anul acesta la propriu. Romtelecom a lansat portalul video integrat online www.dolcetv.ro, care aduce pe aceea[i platform` filme, emisiuni TV live sau \nregistrate, dar [i con]inut 38

Biz

video sportiv. Pas cu pas, Romtelecom se pozi]ioneaz` ca furnizor de divertisment electronic. De altfel, dup` cum declar` Ovidiu Ghiman, director executiv strategie [i comercial reziden]ial la Romtelecom, compania \[i propune ca, pe termen lung, s` transforme segmentul TV \n pilonul principal al businessului companiei. Este un pariu \ndr`zne], având \n vedere c` pia]a româneasc` de televiziune este caracterizat` de pre]uri foarte mici \n compara]ie cu celelalte state europene. Romtelecom mizeaz` pe faptul c`, \n 2-3 ani, percep]ia pie]ei despre calitatea [i valoarea serviciilor furnizate se va schimba [i consumatorii vor fi preg`ti]i s` pl`teasc` mai mult pentru acestea.

CE DOLCE E EXTINDEREA! Decizia Romtelecom de a investi pe pia]a TV s-a dovedit rapid una corect`. |n al doilea an de func]ionare, Dolce a avut o cre[tere record cu 65% a num`rului de abona]i [i nu s-a oprit din cre[tere nici \n

anii de criz` 2009-2010, ajungând \n prezent la o baz` de clien]i de peste 900.000 de abona]i. Dincolo de DTH, compania [i-a diversificat oferta, lansând \n 2009 servicii IPTV [i apoi venind cu un nou brand pentru televiziunea prin cablu, NextGen. Numai \n vara lui 2010, NextGen a finalizat achizi]ia a patru operatori mai mici de comunica]ii prin cablu din Moldova [i din zona de sud a ]`rii, câ[tigând astfel \n jur de 60.000 de clien]i noi. Dup` investi]ii de câteva zeci de milioane de euro \n dezvoltarea companiei, portofoliul NextGen num`r` peste 200.000 de abona]i de internet, televiziune [i telefonie, \n peste 22 de jude]e din ]ar`.

Romtelecom ofer` servicii de televiziune pentru peste un milion de clien]i din România.

O platform` cu poten]ial important de cre[tere este cea de IPTV, care folose[te tehnologia IP (Internet Protocol) pentru a transmite semnalul TV. Serviciile IPTV permit nu doar transmiterea programelor \n format high definition

(HD), ci [i personalizarea experien]ei TV. Se pot crea profile pentru fiecare membru al familiei, iar printre cele mai interesante op]iuni se num`r` cea de “Opre[te [i Revino”, care ofer` posibilitatea de a opri [i derula programele transmise \n direct sau filmele, respectiv “Arhiva TV”, ce ofer` posibilitatea vizion`rii emisiunilor difuzate

STRATEGIE CU 3 VECTORI DOLCE Lansat la finele lui 2006, serviciul de televiziune prin satelit (DTH) s-a dezvoltat exponen]ial, apropiindu-se \n prezent de pragul de un milion de clien]i. Avantajul a constat \n oferirea de pachete integrate, dar [i \n diversitatea con]inutului oferit.

TELECOM STRATEGIE

\n]elege \n timp c` aceasta este direc]ia \n care se \ndreapt` televiziunea [i se vor al`tura ini]iativelor noastre”, adaug` acesta.

INTEGRARE SPORIT~

Romtelecom a inovat [i prin lansarea, \n martie, a portalului video dolcetv.ro. Astfel,

compania \[i extinde serviciile de furnizare de con]inut [i direct pe internet exact \n momentul \n care pe plan global tehnologia Smart TV \ncepe s` prind` contur. Practic, televizorul redevine punctul central al divertismentului la domiciliu prin conectarea la internet. Portalul Dolcetv.ro este platforma ideal` pentru a introduce utilizatorii \n lumea

NEXTGEN {I IPTV

DOLCETV.RO

Pe o pia]` fragmentat` a serviciilor de televiziune prin cablu, Romtelecom a avut o strategie bazat` \n principal pe achizi]ii de juc`tori locali mici. |n acela[i timp, prin IPTV a putut testa reac]ia utilizatorilor la urm`toarea genera]ie de servicii TV.

Cel mai nou membru al “familiei” TV de la Romtelecom prefigureaz` viitorul televiziunii: platforme online integrate care vor putea livra con]inut nu doar pe computer, ci [i pe ecranul televizoarelor inteligente, aflate la \nceput de drum.

cu pân` la 7 zile \n urm`. Mai mult, serviciul IPTV ofer` o filmotec` de circa 200 de filme care pot fi accesate, \nchiriate [i vizionate la cerere, dar num`rul acestora va cre[te continuu.

UN TV MAI DE{TEPT

divertismentului livrat pe internet, dar la calitatea cu care ne-a obi[nuit televiziunea.

Acesta include trei sec]iuni: Filme, TV [i Sport. |n cadrul sec]iunii TV, utilizatorii au la dispozi]ie oricând, direct de pe computer, con]inut TV live sau \nregistrat furnizat de cele mai cunoscute posturi de televiziune din România.

Platforma TV a fost dezvoltat` \mpreun` cu Media Direct, o echip` de 10 oameni lucrând efectiv la realizarea site-ului timp de 3-4 luni. |n ceea ce prive[te negocierile cu posturile TV [i distribuitorii de filme, Ovidiu Ghiman spune c` Romtelecom a g`sit deschidere la majoritatea acestora. “|ntr-adev`r, exist` anumite reticen]e din partea unor furnizori de con]inut, dar sunt convins c` vor

Extinderea Romtelecom pe noi direc]ii de business s-a bazat pe sinergiile create \ntre partea de telefonie fix`, internet [i televiziune. La acestea s-a ad`ugat alian]a cu Cosmote, pentru a se transforma \ntr-un “one stop shop” pentru servicii de comunica]ii [i divertisment. “Liniile de business nu pot s` lucreze decât \mpreun`, pentru c` ne adres`m nevoilor de comunica]ii ale fiec`rei gospod`rii \n parte [i ne intereseaz` s` avem un pachet de servicii competitiv, care s` r`spund` acestei direc]ii de dezvoltare. |n plus, acesta este [i interesul clientului, s` primeasc` toate dot`rile de comunica]ii de la o singur` companie, s` pl`teasc` o singur` factur`”, arat` Ovidiu Ghiman.

Toate acestea presupun [i o reform` intern` a companiei, care a anun]at la \nceputul anului c` a demarat peste 20 de proiecte de transformare, vizând toate ariile importante de business ale companiei, de la \mbun`t`]irea proceselor [i vânz`ri pân` la ciclul de instalare, cre[terea eficien]ei \n call-center-uri [i magazine sau simplificarea portofoliului de produse. Iar finalitatea este clar`, dup` cum spune chiar Ovidiu Ghiman: “}inta noastr` este s` devenim furnizorul preferat de divertisment al românilor, de aceea internetul broadband [i serviciile de televiziune, indiferent de platforma sau tehnologia prin care le furniz`m, r`mân priorit`]i pentru Romtelecom”. Biz Biz

39

LEASING

CE A MAI R~MAS Acum, c창nd segmentele financiare sunt marcate de sc`deri sau de stagn`ri, leasingul nu mai este o op]iune pentru multe companii, care [i-au reg창ndit strategiile. Un domeniu cu mult poten]ial a ajuns s` trag` din greu pentru revenire.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

40

Biz

DIN LEASING

Biz

41

LEASING

U

Un miliard de euro pe an. Atât a pierdut \n medie pia]a de leasing, care, acum patru ani, se ridica la aproape 5 miliarde de euro, iar anul trecut ajunsese la 1,1 miliarde de euro, potrivit datelor de la Asocia]ia Societ`]ilor Financiare – ALB România, care reprezint` 91% din pia]a de leasing financiar. Pia]a a sc`zut anul trecut cu 14% fa]` de nivelul din 2009, când a fost de 1,3 miliarde de euro. |n 2009, sc`derea a fost dramatic`, de 73%.

Ca urmare a ceea ce se \ntâmpl` pe segmentul automobilelor, leasingul auto, care de]ine cea mai mare pondere \n totalul finan]`rilor, a coborât \n 2010 cu 12%. |n schimb, segmentul leasingului opera]ional – spune Bogdan Apahidean, director general la LeasePlan România – a \nregistrat cre[tere \n to]i ace[ti ani (cre[tere de 25% \n 2009 fa]` de 2008, respectiv de 15% \n 2010 fa]` de 2009), atât datorit` faptului c` se afl` \ntr-o faz` de \nceput, cât [i datorit` avantajelor specifice: reducere de costuri, eliminarea eforturilor administrative legate de gestionarea parcului auto.

Leasingul a fost unul din domeniile cele mai afectate de evolu]iile economice din ultimii ani, sc`derea pie]ei fa]` de anul de vârf 2007 fiind printre cele mai abrupte. “Cauza acestei evolu]ii a fost c` industriile care reprezint` pie]ele clasice de desfacere pentru leasing – automotive, transport, construc]ii – au fost la rândul lor puternic afectate”, afirm` Antoaneta Curteanu, CEO la UniCredit Leasing Corporation [i pre[edinte al ALB. Impactul negativ datorat sc`derii vânz`rilor a fost amplificat [i de cre[terea finan]`rilor neperformante, provizioanele fiind \nc` o problem` important` pentru firmele de leasing. “Sc`derea puterii de cump`rare, lipsa unor proiecte investi]ionale de anvergur`, cre[terea TVA, precum

[i avatarurile legislative legate de taxa de poluare, OUG 50/2010, modific`rile fiscale, recuperarea bunurilor finan]ate de la clien]ii r`u platnici au fost tot atâ]ia factori care au avut un impact negativ asupra pie]ei de leasing pe timp de criz`”, a sumarizat Bogdan Speteanu, CEO la BCR Leasing, problemele leasingului.

Din perspectiva companiilor de leasing, businessul s-a schimbat \ns` nu neap`rat \n sens negativ. Cu lec]ia \nv`]at`, au adoptat \n 2010 strategii de ie[ire din criz` \n care se reg`sesc mai multe locuri comune: pruden]a [i selectivitatea \n acordarea finan]`rilor, extinderea canalelor de distribu]ie, \n special \n cazul subsidiarelor bancare, mai buna valorizare a clien]ilor proprii, derularea de promo]ii \n parteneriat cu dealerii [i echilibrarea portofoliului \n sensul cre[terii ponderii finan]`rilor c`tre sectoare de produc]ie (echipamente) versus consum (autoturisme personale).

Leasingul pe proiecte, cum ar fi cele eoliene sau din zona energiei regenerabile, este noua direc]ie strategic` a companiilor de profil sprijine dezvoltarea leasingului.

Bogdan Speteanu spune c` ideal ar fi s` existe un dialog real \ntre autorit`]i [i reprezentan]ii firmelor de leasing.

AGONIA EXTAZULUI Leasingul a cunoscut momente de vârf \n perioada de boom, dar a [i c`zut extrem de mult odat` cu intrarea României \n criz`. |nc` din 2009, societ`]ile de leasing s-au concentrat pe trei direc]ii: adaptarea la contextul economic volatil, o capacitate mai bun` de recuperare [i vânzare a bunurilor recuperate [i o mai bun` capacitate de ree[alonare a finan]`rilor pentru clien]ii cu probleme de plat`.

Pentru revenirea pie]ei, sunt necesare m`suri de stimulare a economiei: sprijinirea \ntreprinz`torilor din domeniul produc]iei, deblocarea sau ini]ierea unor proiecte de dezvoltare a infrastructurii, stimularea \ntreprinz`torilor din agricultur`, turism, precum [i plata datoriilor c`tre/de c`tre stat. Apoi, sunt necesare m`suri [i clarific`ri legislative care s`

LA AUTO |NAPOI Cea mai mare sc`dere a fost cea de pe segmentul ma[inilor, care erau \n momentul de vârf cele mai tranzac]ionate produse ale ofertelor de leasing. De[i pia]a auto a cunoscut o contrac]ie semnificativ`, leasingul auto a reprezentat circa 63% din contractele nou \ncheiate, \n timp ce echipamentele au adunat 21%, iar imobiliarul circa 16%. Din

LEASINGUL AUTO |N 2010

3.300

de vehicule comerciale u[oare au fost achizi]ionate \n leasing anul trecut, aproape la jum`tate fa]` de 2009.

42

Biz

200.000

de ma[ini second hand au fost alese de consumatori [i \nmatriculate \n 2010 \n detrimentul celor noi din cauza taxelor introduse de la 1 ianuarie 2011.

23.000

de ma[ini achizi]ionate \n leasing din totalul de 106.239 autoturisme noi vândute anul trecut.

63% a fost ponderea leasingului auto din totalul contractelor de leasing \ncheiate \n 2010, \n sc`dere de la 70% \n 2008.

LEASING cauza dimensiunii reduse a cererii, ponderea ma[inilor \n total pia]` s-a diminuat \n raport cu anii de boom economic (63% \n 2010 fa]` de 70% \n 2008).

Primele luni ale anului au ar`tat semne de revenire a pie]ei de leasing \n zona automobilelor, potrivit lui Kurt Leitner, CEO al grupului Porsche Finance Group România, ceea ce duce la o mai mult` stabilitate al`turi de o tendin]` pozitiv`.

“Ca volum, leasingul financiar este \n continuare produsul de top \n portofoliul nostru, reprezentând \n prezent 80% din total, comparativ cu 87% pondere la sfâr[itul lui martie 2010. Sc`derea de 7% a fost cauzat` de cre[terea celorlalte produse ale noastre, leasingul opera]ional ajungând la o cot` de 7%, iar creditul auto la 13%”, a mai spus Kurt Leitner. Cifrele pentru primul trimestru din 2011 sunt pozitive. Valoarea bunurilor finan]ate de Porsche Finance Group România prin noi contracte a fost de aproximativ 23,7 milioane euro, cu aproximativ 43% mai mare comparativ cu 2010.

Antoaneta Curteanu estimeaz` c` ponderea segmentului auto va sc`dea la

60%, fa]` de aproximativ dou` treimi \n 2010, [i din cauza cre[terii taxei auto care a intrat \n vigoare la \nceputul lui 2011.

“Restul finan]`rilor vor fi direc]ionate \n zona de echipamente [i \n zona leasingului imobiliar. Preconiz`m o cre[tere \n sectoarele industriale diversificate, sectorul medical privat [i, nu \n ultimul rând, \n agricultur`”, a spus Curteanu. Leasingul poate reprezenta o solu]ie eficient` de finan]are a unor investi]ii productive [i aceast` caracteristic`, folosit` creativ, poate fi o surs` de cre[tere. UniCredit Leasing a reu[it \n 2011 s` ofere primele finan]`ri pentru proiecte din zona de produc]ie de energie eolian`. |n privin]a echipamentelor, \n ultimii trei ani, ponderile finan]`rilor se men]in \n limite apropiate (22,6% \n 2008, 19% \n 2009 [i 21% \n 2010) \n totalul finan]`rilor pe pia]a de leasing, \ns` valoarea finan]`rilor s-a situat \n 2010 la cel mai sc`zut nivel din ultimii cinci ani, reflectând dimensiunile reduse ale investi]iilor din industrie. La nivelul \ntregii pie]e, potrivit lui Bogdan Speteanu, valoarea echipamentelor finan]ate

\n 2010 a fost de 238 milioane euro, fa]` de 256 milioane \n 2009 [i 1,08 miliarde de euro \nainte de recesiune. |n privin]a leasingului imobiliar, cel mai tranzac]ionat produs la nivelul pie]ei a continuat s` fie “sale & lease back”, debu[eu de continuare a afacerilor pentru \ntreprinz`torii care pot valorifica astfel imobilele sau terenurile aflate \n proprietate. Dimensiunea pie]ei este \ns` mic`, 171 milioane euro \n 2010.

SPERAN}E DE VIITOR Pentru 2011, este prognozat` o cre[tere de aproximativ 10 - 15% a pie]ei de leasing, sus]inut` de o cre[tere economic` de pân` la 2,5%. Se a[teapt` [i cre[terea lichidit`]ii, marcat` prin intensificarea ac]iunilor unor juc`tori care \n ultimii ani au fost mai pu]in prezen]i. Pe segmentul leasingului opera]ional, Bogdan Apahidean se a[teapt` c` ponderea acestuia s` creasc` pân` la 30-40% din pia]a de leasing, iar pentru acest an el estimeaz` o cre[tere de 20% pentru opera]ional.

Cre[terea economic` va da \n mod clar semnalul revenirii pie]ei. Biz

Biz

43

www.revistabiz.ro

LECTUR~ OBLIGATORIE PENTRU AFACERI Ideile bune, dublate de creativitate, duc la reclame bune. Pentru mine, revista Biz este nu doar o surs` de idei bune, ci [i o ilustrare a creativit`]ii \n abordarea subiectelor care m` intereseaz`.

BOGDAN NAUMOVICI CREATIVE DIRECTOR 23 COMMUNICATION IDEAS

AVIA}IE

CUM VOM

ZBURA |N

2050 |n mai pu]in de 40 de ani, operatorii aerieni vor \nregistra profituri de peste 100 de miliarde de dolari. Dar cum vor ar`ta industria aviatic` [i aeronavele care vor transporta pasagerii \n 2050? DE OVIDIU NEAGOE

46

Biz

O

O voce anun]` suav: “Cupla]i-v` centurile de siguran]` [i nu p`r`si]i cabinele personale pân` la apari]ia semnalului luminos. Ne preg`tim pentru procedura de decolare. Zborul c`tre Londra va dura 140 de minute, timp \n care pasagerii pot transforma cabinele personale \ntr-o plaj` exotic`, cu ajutorul noului soft pentru dispozitivele holografice”.

De[i pare scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic, nu este deloc a[a. Acestea ar putea face parte din experien]a de zbor a fiec`rui pasager \n urm`torii 40 de ani. Un proiect numit The Future by Airbus, realizat de produc`torul de avioane, eviden]iaz` felul \n care vor ar`ta

avioanele \n anul 2050. Exerci]iul de imagina]ie scoate \n eviden]` scaune care \[i schimb` forma, pere]i deta[abili printr-o singur` ap`sare de buton ce permit o vedere generoas` a lumii de la picioare [i de deasupra capului sau proiec]ii holografice cu decoruri virtuale, ce ajut` pasagerii anului 2050 s` schimbe fa]a cabinelor personale.

“Avionul concept al Airbus reprezint` visul oric`rui inginer cu privire la felul \n care aeronavele ar putea ar`ta \n viitorul \ndep`rtat”, spune Charles Champion, vicepre[edinte la departamentului tehnic al Airbus. “Nu este un avion real, iar tehnologiile prezentate, de[i

AVIA}IE

PASAGERUL DIN VIITOR Viitorul avia]iei plaseaz` clien]ii operatorilor aerieni \n centrul gândirii. Pân` \n anul 2050 num`rul pasagerilor va ajunge la 16 miliarde, iar \n ceea ce prive[te zborurile de tip cargo, acestea vor ajunge la 400 de milioane de tone, potrivit estim`rilor lui Giovanni Bisignani, CEO la IATA. Clasa de mijloc se va tripla \n urm`torii ani de la 1,3 la 3,5 miliarde de oameni, iar India [i China vor \nsuma o p`trime din ace[ti poten]iali pasageri.

fezabile, cel mai probabil nu vor fi asimilate \n aceea[i form`”, completa Champion despre felul \n care ar putea ar`ta avioanele \n anul 2050 – chiar \n 2030, dac` progresele \n tehnologiile curente vor continua \n acela[i ritm galopant, dup` cum mai ar`ta raportul Airbus.

Exper]ii produc`torului francez de avioane estimeaz` c` aeronava viitorului va fi u[oar`, cu un fuselaj extrem de lung, aripi sub]iri, coada \n forma literei U [i motoare semiinterioare, pentru sc`derea nivelului de poluare. Rezultatul: sc`derea cantit`]ii de kerosen ars, reducerea emisiilor, a zgomotului [i cre[terea gradului de confort.

Actualmente, avia]ia este responsabil` de 2% din totalul emisiilor de carbon, dar juc`torii din industrie vor eficientiza pân` \n 2020 consumul cu 1,5% pe an, iar \n anul 2050 emisiile de carbon vor fi \njum`t`]ite comparativ cu valoarea din 2005. “Suntem dedica]i atingerii acestor ]inte, chiar \n timp ce ne acomod`m cu uria[ele cre[teri pe care le estim`m. Sunt \ncrez`tor c` vom atinge aceste obiective, dar vom avea nevoie de sprijin. Nu m` a[tept la gratuit`]i, ci la decizii economice \n]elepte”, spunea Giovanni Bisignani, CEO la Asocia]ia Interna]ional` a Transportatorilor Aerieni (IATA) \n

cadrul conferin]ei Vision 2050.

Biocombustibilii sunt o component` important` a acestor angajamente, având poten]ialul s` reduc` cu pân` la 80% amprenta de carbon a industriei. Dac` ace[tia au fost deja testa]i pe flotele actuale ale operatorilor aerieni [i \n urm`toarele dou` luni vor primi deja certificare, singura problem` r`mâne comercializarea.

Companiile petroliere, potrivit estim`rilor CEO-ului IATA, ar putea \ncasa 13,7 miliarde de dolari de pe urma juc`torilor din avia]ie. Cu toate acestea, ele nu fac suficiente demersuri. “A[adar, avem nevoie de guverne care s` pun` \n ordine Biz

47

AVIA}IE

MODELUL ASIATIC

Profiturile operatorilor aerieni din acest an vor gravita \n jurul valorii de 8,6 miliarde de dolari, dup` estim`rile Asocia]iei Interna]ionale a Transportatorilor Aerieni. Asia deja are o contribu]ie semnificativ` \n ceea ce prive[te profiturile industriei. Dimensiunea importan]ei regiunii este demonstrat` prin cei 4,6 miliarde de dolari cu care contribuie Asia la profiturile totale. Operatorii din SUA contribuie cu 3,2 miliarde de dolari, America Latin` cu 700 de milioane, compa-

niile aeriene din Orientul Mijlociu \nregistreaz` profituri de 400 de milioane, \n timp ce operatorii europeni 100 de milioane. Mai mult, cele mai importante companii aeriene sunt Air China, cu o valoare de pia]` de 20 de miliarde de dolari, LATAM Airlines – format` dup` fuziunea dintre compania chilian` Lan Airlines [i Tam din Brazilia – cu o valoare de 15 miliarde de dolari, Singapore Airlines (14 miliarde de dolari), Cathay Pacific (12 miliarde) [i China Sout-

stimulente fiscale [i legislative care ar duce la pornirea procesului de comercializare”, spune Giovanni Bisignani.

CERUL EUROPEAN |N 2050 Contribu]ia avia]iei la economia european` este una substan]ial` [i graviteaz` \n jurul a 220 de miliarde de euro, furnizând aproape 4,5 milioane de locuri de munc`.

Aceasta a fost cea mai vizibil` anul trecut, dup` erup]ia vulcanului islandez, care a ]inut la sol o foarte mare parte dintre cursele europene 48

Biz

hern (11 miliarde). “Zona Asia – Pacific va deveni un juc`tor din ce \n ce mai puternic pentru industrie”, spunea CEO-ul IATA la o conferin]` din Singapore. “Sper c` Asia ne poate ajuta s` schimb`m regulile jocului, care au fost inventate cu 65 de ani \n urm` (...) cu toate c` \n ciuda obstacolelor politice existente regiunea a g`sit solu]ii s` permit` brandurilor multina]ionale, precum Jetstar sau Asia Air, s` creasc`”, mai adaug` Giovanni Bisignani.

[i a dus la pierderi de 2,5 miliarde de euro numai \n prima s`pt`mân`. |n 2050, transportul aerian european va fi integrat \ntr-un lan] logic, complet [i totodat` o parte interconectat` a sistemului aerian global, estimeaz` raportul “Flightplan 2050: Europe's Vision for Aviation”, realizat de Comisia European`. Interoperabilitatea dintre B`trânul Continent [i restul regiunilor din re]eaua global` va fi complet`, iar transportul comercial va fi furnizat de operatori aerieni organiza]i \ntr-o serie de alian]e.

Pia]a aviatic` din Europa va fi exponen]ial mai mare ca acum.

Pân` \n 2050 num`rul de zboruri comerciale va ajunge la 25 de milioane, comparativ cu 9,4 milioane, câte se efectueaz` \n 2011 pe cerul continentului, mai arat` studiul realizat de CE. Un studiu citat de Airbus \n proiectul “The Future by Airbus” demonstreaz` c`, \n mai pu]in de 40 de ani, conceptul de nevoie de flexibilitate se va schimba. 68% dintre responden]i consider` c` \n 2050 vor tr`i \ntr-o lume multicultural`, \n care prietenii [i familia nu vor mai locui neap`rat \n acela[i ora[ sau stat, 64% men]ioneaz` dorin]a de a c`l`tori [i de a vedea mai multe locuri de le glob, \n timp ce 54% estimeaz` c` vor avea nevoie de transportul aerian pentru mai mult` flexibilitate \ntre serviciu [i domiciliu. |n plus, unul din zece participan]i la studiu consider` c` peste 39 de ani va c`l`tori cel pu]in de dou` ori mai mult. Tot atunci, diversitatea aeronavelor care vor opera [i vor traversa continentul va fi cople[itoare comparativ cu anul 2011. Printre acestea se vor num`ra aeronave uria[e de ultim` genera]ie, avioane cu decolare vertical` [i noi modele de avion-elicopter (rotorcraft) [i vehicule conduse f`r` pilot (UAS), mai arat` “Flight Plan 2050”. Infrastructura din 2050 va consta \n hub-uri majore, aeroporturi secundare destinate zborurilor regionale sau avioanelor cu decolare vertical`, toate acestea conectate la o re]ea de transport multimodular`.

EXPERIEN}A VIITORULUI |n anul 2050, un zbor la bordul aeronavelor va fi o experien]`.

Transportul aerian va \ngloba eficien]a energetic` cu comoditatea.

Bagajele sunt ridicate de la u[a pasagerului, transportate peste hotare [i aduse la camera de hotel unde acesta \[i petrece vacan]a.

C`l`torii vor putea alege dintre mai

AVIA}IE

multe produse [i servicii personalizate, dup` cum mai arat` raportul “Flightplan 2050”. Tranzitul pasagerilor prin aeroport se face cu rapiditate, controlul decurge cu u[urin]`, \ntr-o manier` nonintruziv`, iar pasagerii vor putea accesa internetul de-a lungul \ntregii c`l`torii. Aeronavele f`r` pilot (UAS – Unmanned Aircraft System) vor juca un rol important \n activit`]ile aviatice noncomerciale, acestea vor furniza societ`]ii informa]ii despre infrastructur`, vor monitoriza func]ii [i vor putea contribui la prevenirea dezastrelor naturale.

Avia]ia este marcat` de o complexitate semnificativ` a componentelor, a produselor [i a sistemelor, tehnologii costisitoare din toate punctele de vedere, iar aeronavele sunt subiectul unor cicluri de cercetare [i dezvoltare, la fiecare dou`zeci de ani. Cu toate acestea, competi]ia industrial` se

transform` cu rapiditate CERUL EUROPEAN \ntr-un r`zboi dur, cu rivali 2011 pentru Europa precum 9,4 mil.

SUA sau chiar juc`tori noi Zboruri Pasageri 2,7 mld. [i puternici ca Brazilia, Canada, China, India [i Profituri operatori 8,6 mld.

Rusia. Regiuni precum Venituri 8,6 mld.

Orientul Mijlociu sau Asia Toate cifrele se refer` la Europa s-au dezvoltat exponen]ial Sursa: IATA, CE [i s-au transformat \n sus]inute \n tehnologiile de competitori puternici \n ceea ce ast`zi, dar [i \n cele de mâine prive[te infrastructura [i sunt o garan]ie a viitorului. “|n serviciile aeronautice. Avântul doar zece ani, estimez profituri tehnologic al Europei, sursa de peste 100 de miliarde de actualului succes, va continua s` dolari [i venituri \n jur de 1.000 fie principalul factor de de miliarde de dolari”, spune departajare, iar inova]ia \n Giovanni Bisignani, CEO la tehnologie – \n termeni de IATA. “Pe m`sur` ce ne energie, gestionare a apropiem de anul 2050, aceast` complexelor procese tehnice [i marj` de 10% va deveni [i mai performan]e ecologice – va semnificativ`”, mai adaug` securiza avantajul competitiv pre[edintele Asocia]iei. Biz viitor. Investi]iile substan]iale [i

2050 25 mil.

16 mld.

100 mld.

1.000 mld.

Biz

49

CODUL MUNCII

S~ DESCIFR~M NOUL

COD AL MUNCII! Contestat de angaja]i, sindicate [i de partidele politice din opozi]ie, noul Cod al muncii este o gur` de oxigen pentru angajatori, dar [i o oportunitate pentru poten]iali investitori nemul]umi]i de vechea legisla]ie. DE OVIDIU NEAGOE

D

De fiecare dat` când se schimb` regulile,

se formeaz` dou` tabere: cea a sus]in`torilor noii st`ri de fapt [i cea a nemul]umi]ilor. Iar când la mijloc se afl` Codul muncii, practic legea fundamental` a mediului de afaceri, putem fi siguri c` sar scântei. {i deja au s`rit. |n Parlament, guvernul a acuzat opozi]ia c` a copiat ini]iativa legislativ` a guvernului pentru propriul proiect, iar r`spunsul opozi]iei nu a \ntârziat, prin depunerea a mo]iunii “Codul Boc: salarii mici, [omaj mare, firme falimentare”.

Contest`rile nu se opresc, \ns`, aici.

Potrivit unui sondaj realizat de portalul de recrutare MyJob, 90% dintre angaja]i resping noul Cod al muncii, intrat \n vigoare de la 1 mai. La polul opus, 7,69% dintre angajatorii responden]i declar` c` prevederile \i vor ajuta s` genereze noi locuri de munc`, \n timp ce tot 7,69% consider` c` era nevoie de o lege care d` prioritate noilor investi]ii.

Aproximativ o treime dintre angajatori (30,77%) sunt de p`rere c` noile prevederi ale codului vor cre[te performan]a angaja]ilor. De fapt, aici apare marea noutate a codului: criteriile

50

Biz

CODUL MUNCII

solu]ia adoptat` de cod prin care profesionale [i de perioada din zi cât de performan]` sunt recunoscute oficial criteriile de evaluare a performan]ei programul de training afecteaz` ca standarde pentru evaluarea activit`]ii trebuie incluse \n mod expres \n desf`[urarea muncii, angajatul va angaja]ilor. “Pân` la urm` nu este contractul individual de munc`”, mai beneficia de toate drepturile salariale corect ca angajatorul s` fie obligat s` spune Anca V`t`[oiu. de]inute”, precizeaz` Sorin Faur. pl`teasc` salariul pentru un angajat care Prevederea are menirea s` simplifice nu \[i acoper` nici costurile, deoarece nu NUAN}~ DE PERFORMAN}~ aspectele legate de costurile asociate performeaz`”, spune pentru revista Biz form`rii profesionale, deoarece nu se Sorin Faur, director de resurse umane la Odat` cu introducerea unor criterii de mai fac distinc]ii referitoare la firma de audit [i consultan]` financiar` evaluare a activit`]ii profesionale, cuantumul acestor drepturi [i nici nu se BDO International. “Sigur, problema angaja]ii vor trebuie s` acorde o aten]ie mai condi]ioneaz` de durata absen]ei de este când acestea trebuie schimbate, sporit` calit`]ii muncii depuse, cu la locul de munc`. |n vechiul Cod al deoarece trebuie acceptate de ambele scopul ob]inerii unei evalu`ri favorabile, muncii, dac` formarea p`r]i, iar includerea lor \n presupunea scoaterea complet` contract necesit` acordul din activitate, contractul putea fi ambelor p`r]i \n caz de “O alt` noutate este reprezen- suspendat, iar angajatorul pl`tea modificare”, continu` o indemniza]ie stabilit` prin reprezentantul BDO tat` de modificarea condi]iilor contractul colectiv. Mai mult, International. \n care angajatorul care a dac` participarea la formare |n ceea ce prive[te companiile presupunea scoaterea din mari, practica evalu`rii dispus concedieri colective activitate \n propor]ie de sub performan]elor este o poate face noi \ncadr`ri pe 25% din durata zilnic` a obi[nuin]`, dar pentru cei mai locurile de munc` desfiin]ate. timpului normal de lucru, atunci mul]i angajatori mici necesitatea se pl`teau drepturile salariale unor criterii de evaluare nu era Astfel, a fost redus` de la 9 integrale, iar dac` scoaterea din evident`. Prin stabilirea unei luni la 45 de zile calendaristice activitate era de peste 25%, se serii de criterii de evaluare a pl`teau doar salariul de baz` [i, performan]ei [i consecin]ele perioada \n care angajatorul dup` caz, sporul de vechime. O impuse de rezultate [i prin trebuie s` acorde prioritate la astfel de m`sur` devenea includerea acestora \n antimotiva]ional` pentru regulamentul intern sau \n angajare, pe posturile angaja]ii care [tiau c`, de[i au contractul individual de munc` re\nfiin]ate urmare a relu`rii participat la cursuri de formare se ajunge la eliminarea profesional`, vor primi mai eventualelor abuzuri ale activit`]ii, saria]ilor concedia]i pu]ini bani la salariu. Cu noul angajatorilor [i iau na[tere colectiv anterior.” cod avantajele sunt de ambele aprecierile corecte. Beneficiile p`r]i: pentru angajator este mai aduse de o astfel de ANCA V~T~{OIU, u[or s` calculeze costurile totale reglementare? Asigurarea unui asociat \n cadrul practicii ale form`rii, \n timp ce pentru confort al angajatorilor, care pot de dreptul muncii la NNDKP angaja]i nu mai este ca o m`sur` astfel s` controleze mai bine despre concedierile colective de penalizare. “Nu se poate calitatea muncii depuse de afirma c` noile prevederi aduc salaria]i, \n timp ce angaja]ii avantaje substan]iale salaria]ilor, sunt impulsiona]i s` acorde mai dar nici nu \nr`ut`]esc, a[a cum adesea mult` aten]ie jobului. care implicit poate aduce beneficii s-a afirmat, pozi]ia juridic` a acestora, “|n alt` ordine de idei, introducerea financiare sau o promovare, \n func]ie cum era reglementat` de Codul muncii obliga]iei exprese de a stabili criterii de de sistemul implementat la nivelul \n vechea form`”, spune Anca performan]` reprezint`, \n principiu, o companiei. Astfel, salaria]ii ar putea s` V`t`[oiu, asociat \n cadrul practicii de modificare benefic` atât pentru fie interesa]i de dep`[irea standardelor dreptul muncii la casa de avocatur` angajator, cât [i pentru angajat, \n acele impuse de angajator prin perfec]ionare NNDKP. cazuri \n care acest sistem nu a fost deja continu`. Unul dintre punctele din noul implementat”, spune Anca V`t`[oiu, cod care avantajeaz` [i \ncurajeaz` MUNCA TEMPORAR~: asociat \n cadrul practicii de dreptul dezvoltarea profesional` a salaria]ilor se F~R~ RESTRIC}II muncii la casa de avocatur` Nestor refer` la prevederile privind continua Nestor Diculescu Kingston Petersen formare a angaja]ilor. “|n primul rând, Noul Cod al muncii aduce \mbun`t`]iri (NNDKP). Dar exist` o problem`. “Din este de consemnat precizarea c`, semnificative pie]ei muncii \n regim de punct de vedere practic, este discutabil` indiferent de durata form`rii angajare temporar` [i asigur` Biz

51

CODUL MUNCII

IMPACTUL NOULUI COD AL MUNCII

1 2 3 4 5

|NCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNC~ (CIM) SORIN FAUR, director de resurse umane la firma de consultan]` [i audit financiar BDO International, scoate \n eviden]` cele mai importante cinci modific`ri din Codul muncii

Devine obligatorie \ncheierea \n form` scris` a acestuia. Ca o consecin]` imediat`, acceptarea la locul de munc` a unui num`r de pân` la cinci persoane f`r` \ncheierea CIM este contraven]ie, iar peste cinci devine infrac]iune [i se pedepse[te cu \nchisoarea.

companiilor active \n România acces mai facil la solu]ii flexibile de munc`, ce pot conduce la crearea de locuri de munc` noi. Astfel, a ap`rut eliminarea restric]iilor de utilizare a muncii temporare, prin introducerea posibilit`]ii de a apela la munc` temporar` f`r` condi]ion`ri privind motivul care a dus la necesitatea supliment`rii for]ei de munc`: cre[terea activit`]ii, \nlocuirea angaja]ilor ale c`ror contracte de munc` sunt suspendate \n condi]iile legii, respectiv pentru activit`]ile sezoniere, ocazionale sau specializate. Singura interdic]ie care r`mâne valabil` este \nlocuirea angaja]ilor afla]i \n grev`. “Ne a[tept`m s` vedem companiile valorificând din plin aceast` oportunitate [i implementând noile schimb`ri, contribuind astfel la reducerea [omajului [i a muncii la negru”, spune Bogdan 52

Biz

PERIOADA DE PROB~

|NCHEIEREA CIM

SUSPENDAREA CIM

A fost lungit` pentru func]iile de execu]ie de la 30 la 90 de zile calendaristice, iar pentru cele de conducere de la 90 la 120 de zile calendaristice. De asemenea, este permis` angajarea succesiv` pe perioad` de prob` a mai multor persoane pe acela[i post, de la maximum trei \n trecut, f`r` limitare de num`r, dar cu limitare de timp la 12 luni.

Una dintre cele mai importante m`suri ce ]in de CIM \ns` se refer` la obligativitatea ca acestea s` fac` referire la criteriile de evaluare a activit`]ii profesionale pentru postul [i angajatorul respectiv. |nc` \nainte de angajare, candidatul trebuie informat asupra lor [i trebuie s` le accepte.

Se prevede \n mod clar faptul c` suspendarea CIM conduce la suspendarea tuturor termenelor relative la \ncheierea, modificarea, executarea sau \ncetarea CIM pe toat` durata suspend`rii.

Aceast` precizare elimin` utilizarea concediilor medicale, de exemplu, ca modalitate de “ocolire” a cercet`rii disciplinare.

Florea, director general la Trankwalder, companie ce ofer` solu]ii complete de recrutare [i leasing de personal. “Lipsi]i de vechile constrângeri, angajatorii vor deschide noi locuri de munc` mai u[or, mai rapid, \ns` a[a cum stipuleaz` noul Cod al muncii [i \ntr-un mediu mai competitiv, având posibilitatea s` selecteze angaja]ii performan]i a[a cum prevede legea”, mai declar` Bogdan Florea. |n ceea ce prive[te reglementarea activit`]ii agen]ilor de munc` temporar`, prelungirea duratei contractului de munc` de acest tip [i cre[terea num`rului de prelungiri posibile sunt de natur` s` conduc` la reducerea costurilor de operare. |n plus, prelungirea nerestric]ionat` ca num`r de extinderi succesive este un beneficiu semnificativ \n compara]ie cu contractele anterioare pe perioad`

PRELUNGIRE PENTRU CIM CU DURAT~ DETERMINAT~

Perioada pe care poate fi \ncheiat un contract individual de munc` cu durat` determinat` a fost majorat` de la 24 la 36 de luni. |n cazul contractelor pe durat` determinat` succesive, durata lor a fost limitat` la 12 luni fiecare.

determinat` cu durat` de maximum 18 luni [i limitate la trei contracte determinate succesive. Angajatorii care apeleaz` la salaria]i pe intervale de timp determinate au, de acum, posibilitatea s` foloseasc` din plin cele 36 de luni de munc` temporar`, indiferent de durata prelungirilor luate separat, ceea ce reprezint` un avantaj [i pentru angaja]ii \n acest sistem. Toate aceste modific`ri privind regimul muncii temporare la nivelul UE garanteaz` companiilor libertatea de a apela la solu]ii flexibile de munc` pentru gestionarea cât mai eficient` a cerin]elor de personal date de sezonalitate [i ciclurile afacerii, respectiv de crearea [i implementarea strategiilor de resurse umane, care s` asigure atât flexibilitatea afacerii, cât [i securitatea locurilor de munc`. Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA! Vino al`turi de bloggeri de top \n cea mai conectat` tab`r` de var`! Revista Biz te invit` la dou` zile de social media, sport [i distrac]ie \n aerul tare al online-ului rom책nesc.

Social Media Summer Camp

ART~

TABLOURILE

BAT AC}IUNILE Arta a devenit un vehicul investi]ional care poate aduce randamente profitabile celor care au disponibilit`]ile de cump`rare. Ce se \nt창mpl` cu arta rom창neasc`, afla]i din articolul urm`tor. DE ALEXANDRU ARDELEAN

54

Biz

ART~

iucurencu vinde!

Grigorescu cump`r`! Pallady e \n stagnare! Caut` arti[ti contemporani: Chirnoag` sau Buzneanu! Nu \n]elege]i prea bine despre ce este vorba? Sunt indica]iile investi]ionale pe care brokerii vor trebui s` le ia \n considerare. A ap`rut o nou` frontier` \n investi]ii: arta româneasc`. {i dac`, pân` \n prezent, investi]ia \n art` era doar apanajul colec]ionarilor pasiona]i sau al marilor muzee, acum ea poate fi la \ndemâna oric`rui investitor care dore[te noi metode de sus]inere financiar`, pe termen lung.

Un exemplu este lansarea primului fond de investi]ii dedicat artei române[ti de c`tre Certinvest. Valoarea minim` a subscrierii la fond este de dou` unit`]i de fond, iar o unitate valoreaz` 2.500 de euro. Obiectivul de randament estimat al fondului este de 15% pe an \n euro. Eugen Voicu, pre[edinte al Consiliului de Supraveghere al Certinvest, spune c`, “\n compara]ie cu tipurile tradi]ionale de active, pia]a de art` a realizat randamente atractive, \n timp ce corelarea cu alte clase de active r`mâne sc`zut`; astfel, prin includerea artei \n portofoliul investi]ional, se poate cre[te eficien]a investi]iei”.

Pia]a de art` este complet diferit` fa]` de pie]ele tradi]ionale, ac]iuni sau obliga]iuni, \n ceea ce prive[te lichiditatea, costurile de tranzac]ionare sau pre]urile de referin]`.

Apari]ia fondului este salutat` de juc`torii de pe pia]`. Eugene Al. Pann, proprietarul galeriei de art` ArtExpert, consider` c` Certinvest trebuie s` \[i probeze, \n timp, capacit`]ile pentru a atrage cât mai mul]i investitori. “Personal v`d cu ochi buni demersul acesta, \n condi]iile \n care chiar exist` dorin]a [i transparen]a necesar` pentru a forma o structur` solid` cu o anvergur` pe termen lung.” Radu Boroianu, administratorul galeriei European Art Gallery, spune [i el c`

Biz

55

VIZIUNE PE TERMEN LUNG Apari]ia fondului Certinvest pune reflectorul pe poten]ialul artei române[ti [i pe viitorul acesteia. Dar care este statutul acesteia \n acest moment [i cât are cu adev`rat [anse pentru a deveni investi]ie profitabil`? De[i recesiunea a afectat toate sectoarele economiei, pia]a de art` a fost cel mai pu]in atins`, na]ional [i interna]ional. |n România, pia]a de art` s-a dezvoltat \ntr-un ritm f`r` precedent \n ultimii doi ani, \n pofida crizei sau poate chiar mul]umit` ei. Potrivit casei de licita]ii Artmark, vânz`rile publice \n România, prin licita]ii de art`, au crescut de la 2,5 milioane euro \n 2008, la aproximativ 3,7 milioane \n 2009, pentru ca \n 2010 s` ajung` la circa 8,3 milioane euro. La nivel global, veniturile prin casele de licita]ii aproape s-au dublat \n 2010 fa]` de 2009, la peste 9,36 mld. dolari.

Investitorii au descoperit c` arta este cel mai pu]in afectat` de ritmul economiei [i c`, \n România, randamentul mediu anual al

56

Biz

pie]ei române[ti de art` a crescut cu aproximativ 36% (\n euro). “Aceast` NICOLAE GRIGORESCU tendin]` s-a accentuat \n 2010 [i a }`ranc` odihnindu-se adus o apreciere de 40% (\n euro) a Pre]: 270.000 euro randamentelor investi]iei \n art`. Am De]ine recordul absolut putea spune c` recesiunea a creat pentru o pictur` våndut` la o licita]ie de pe pia]a condi]iile pentru o mai larg` exploromåneasc` de art`. rare a alternativelor investi]ionale, \ntre care arta, care se afl` pe pozi]ii privilegiate”, a spus Manuela Pl`pcianu, CEO al Artmark. |n acest moment, arta româneasc` este interesant` doar pentru spa]iul na]ional, numai câteva vânz`ri puncIOAN ANDREESCU tuale ajungând [i pe pie]e exUlcic` cu flori de cåmp terne. Exist` [i recorduri Pre]: 135.000 de euro interesante, cum ar fi scoar]a Ca raport \ntre valoare [i din secolul al XVII-lea vândimensiune, are cel mai mare pre] pe cm2 de art` din Romånia: 270 dut` la Basel de Casa de lide euro (tabloul are 20 x 25 cm). cita]ii C`lu[ari pentru 100.000 euro.

Pia]a româneasc` de art` este sus]inut` curent, la nivelul vânz`rilor publice, de [apte case locale de licita]ie de WILLEM DE KOONING Woman III art` (cinci din Bucure[ti, una \n Cluj [i una \n Oradea), dintre care Pre]: 138 mil. dolari dou` au fost \nfiin]ate \n 2010, iar Este a doua cea mai scump` lucrare våndut` vreodat`. alte câteva sunt \n curs de autorizare. Acestea \ntreprind regulat sesiuni de licita]ie. Casele din Bucure[ti organizeaz` lunar aproximativ [apte licita]ii, \n cadrul c`rora se pun \n vânzare public` circa 700 lucr`ri de JACKSON POLLOCK plastic` [i grafic` de autor.

No. 5, 1948 Vânz`rile publice de art` rePre]: 140 milioane dolari prezint` aproximativ 65% din Este cea mai scump` lucrare pia]`, potrivit reprezentan]ilor våndut` vreodat` la o licita]ie.

Certinvest, dar stabilesc pre]uri/cota]ii de referin]` ale arti[tilor pentru \ntreaga pia]` de art`. Oferta este \n u[oar` cre[tere, atras` de cotarea \ncuLEONARDO DA VINCI rajatoare a multora dintre Mona Lisa arti[ti \n ultimii doi ani. {i cerePre] estimat: peste 700 de rea este \n cre[tere, atras` de vimilioane de dolari zibilitatea [i accesibilitatea pie]ei.

Dac` ar fi scoas` la o licita]ie Pia]a de art` contemporan` este vreodat`, Mona Lisa ar bate orice slab dezvoltat`, \ns` \n urm`torii record, dep`[ind valoarea de 1 miliard. Pre]ul estimat este bazat pe doi ani se a[teapt` s` confirme un trend puternic asigurarea f`cut` \n 1962, de 100 mil. dolari, actualizat cu rata infla]iei. ascendent. Pia]a artei de SURSA: ARTMARK

apari]ia fondului e semnul cel mai vizibil c` arta devine o investi]ie.

Cei care doresc s` se lanseze \n investi]ia de art` au la dispozi]ie [i instrumente specifice: indexul pie]ei de art` Artmark, actualizat \n 2011 (acoper` ultimii 16 ani, peste 1.000 de arti[ti români tranzac]iona]i public [i 7 tehnici de lucru), sau ART Consacrat (un portofoliu de 100 de arti[ti români, cei mai reprezentativi din istoria artei române[ti).

SURSA: ARTMARK

ART~

ART~ licita]ii”, spune Papagheorghiu.

ARTA BATE CRIZA

RANDAMENTUL PRINCIPALELOR INVESTI}II |n ultimii [ase ani, randamentul investi]iei \n art` a crescut mult peste randamentul altor instrumente investi]ionale.

160

Anul trecut a fost foarte bun pentru Ar- 140 120 tmark, de pild`, ca [i pentru alte case de li- 100 cita]ii, dar [i pentru 80 pia]a de art` din Ro60 mânia, care a crescut substan]ial. Vânz`rile 40 Artmark prin licita]ii 20 au crescut de la 1,76 0 milioane de euro \n 2009 la 5,5 milioane - 20 2005 2006 2007 2008 2009 2010 de euro, iar rata medie de adjudecare Euro Imobiliare BET Gold Arta a avansat de la 65% \n 2009 la 80,5% \n 2010. Recordul absolut al casei de licita]ii din aprilie 2011 cu 270.000 euro.

Artmark [i totodat` al pie]ei române[ti de Pentru casa Alis, a fost mai bun art` este pictura “}`r`ncu]` odihnindu-se”, decât anul 2009, \n cre[tere cu 40%, de Nicolae Grigorescu, vândut` \n cadrul ajungând la o cifr` de afaceri de Licita]iei de Art-Nouveau [i Romantism aproximativ 1,8 milioane de euro. Biz

SURSA: ARTMARK

patrimoniu este considerabil subestimat`, \ns` [i acest segment este \n curs de dezvoltare. Raportul actual al celor dou` categorii, investitori [i colec]ionari, care particip` la licita]ii a ajuns, \n 2009, la aproape 50%-50%.

Problemele cu care se confrunt` proprietarii de galerii sau de case de licita]ii de art` sunt legate de “foarte mult` marf` de slab` calitate, \n stare proast` de conservare, nivelul redus de cuno[tin]e [i pe alocuri lucruri minunate la pre]uri \nc` foarte modeste”, dup` cum arat` Bucur Mihail Papagheorghiu, directorul casei de licita]ii ALIS. La vânzare, exist` \n continuare supralicitatori pentru lucr`ri modeste, \n timp ce lucr`rile de valoare real` pot trece neobservate pentru c`, ulterior licita]iei, unele pot fi achizi]ionate la pre]uri destul de modeste. “Nu se simte decât arareori fiorul capodoperei, iar conceptul «Dau oricât numai s` fie a mea» nu prea se mai simte \n

Biz

57

STRATEGIE SALARII

Modera]ie salarial` \n HR

u toate c` finalul tehnic al recesiunii este foarte aproape, criza r`mâne o prezen]` puternic` \n buzunarele angaja]ilor care activeaz` \n domeniul resurselor umane. Din semnalele primului trimestru, anul curent nu pare foarte diferit de cel trecut sub aspectul pie]ei for]ei de munc`. Deblocarea anumitor proiecte de recrutare din companii [i reluarea angaj`rilor de c`tre firme sunt un adev`r, \ns` aceasta nu pare a fi tendin]a dominant` a anului 2011. “Cre[terile salariale sunt \n continuare moderate, de 5–10%, [i se axeaz` destul de mult pe zona de bonusare [i comision`ri \n func]ie de performan]e”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de recrutare [i consultan]` \n resurse umane ABC Human Capital. “Dac` \n trecut existau destul de pu]ine companii care ofereau recruiterilor un bonus la finalizarea proiectelor, acest model s-a extins destul de mult, astfel \ncât tot mai multe companii de recrutare \[i motiveaz` consultan]ii acordându-le o parte variabil` pe lâng` salariul fix”, mai spune Corina Diaconu. Formula se aplic` [i \n cazul angaja]ilor care activeaz` \n industria de 59

Biz

Procesele de recrutare au fost deblocate aproape total, ceea ce ar putea \nsemna cre[teri salariale de 5-10%, pe care le vor resim]i angaja]ii din domeniul resurselor umane \n acest an.

DE OVIDIU NEAGOE

training, business development [i management de proiect. Plafoanele salariale difer` de la organiza]ie la organiza]ie [i sunt \n direct` leg`tur` cu proiectele pe care le au \n derulare consultan]ii [i amploarea acestora. “Nu am \nregistrat schimb`ri majore la nivelul salariilor din HR \n primul trimestru din anul 2011 [i datorit` faptului c` focusul candida]ilor este \n continuare pe stabilitate, perspective de career path [i seriozitate”, spune Managing Director-ul de la ABC Human Capital. “La cel`lalt pol, companiile se axeaz` pe performan]`, productivitate [i indici de cre[tere a companiei”, continu` Corina Diaconu.

China, noua putere mondial` despre care se estimeaz` c` \n anul 2016 va deveni prima economie din lume, pl`te[te, spre exemplu, un training manager cu pân` la 5.100 de euro pe lun`, \n timp ce \n România aceea[i func]ie este remunerat` cu pân` la 1.500 de euro. Mai mult, dac` \n 2009 un Recruitment Manager din România câ[tiga cel mult 2.000 de euro pe lun`, acum pragul a sc`zut cu 500 de euro, \n timp ce \n China plafonul maxim salarial a r`mas constant pentru aceast` func]ie. Biz

SALARII |N HR Func]ie

Salariu*

Departamentul de recrutare Country Manager 1.500 – 3.000 Business Development Manager 1.000 – 1.500 Recruitment Manager 800 – 1.500 Senior Recruiter 500 – 1.000 Business Development Executive 400 – 600 Researcher 250 – 500 Junior Recruiter 250 – 450 Departamentul de consultan]` [i training Training Manager 900 – 1.500 Senior Trainer 900 – 1.500 Senior Consultant 500 – 1.200 Project Manager 500 – 1.000 Business Development Executive 500 – 650 Junior Consultant 300 – 450 Operator baze de date candida]i 200 – 250 Departamente suport Director economic Contabil Help Desk Support (IT) Secretar` * Cifrele sunt exprimate \n euro Surs`: ABC Human Capital

1.000 – 1.500 400 – 700 400 – 600 200 – 400

|mi doresc transparen]` [i fairplay Descendent` a casei regale daneze, Eleonore af Schaumburg-Lippe a venit la conducerea UAPR cu planuri mari. Vrea s` pun` um`rul la realizarea unor obiective precum transparen]` [i fairplay \ntr-o industrie m`cinat` de orgolii puternice [i tensiuni.

DE LOREDANA S~NDULESCU Care a fost prima dumneavoastr` impresie la prima vizit` \n România?

Am venit pentru prima dat` \n Bucure[ti \n 2008 \mpreun` cu tat`l meu, \n calitate de turi[ti. Am fost impresionat` de frumuse]ea ]`rii [i de cât de multe evenimente culturale aveau loc aici, la un nivel [i mai \nalt decât cele cu care eram obi[nuit` \n Danemarca. Am fost impresiona]i [i de cât de s`ritori erau oamenii, \n cazul \n care ni se \ntâmpla s` nu g`sim ceva prin Bucure[ti. La vremea respectiv` nu [tiam c`, la distan]` de câ]iva ani, urma s` m` mut \n România.

Cât de familiarizat` sunte]i cu industria de publicitate din România?

Industria româneasc` de publicitate arat` ca o mare familie [i poate c` \n anumite privin]e chiar este, dat fiind ca toat` lumea pare s` cunoasc` pe toat` lumea.

Am auzit multe pove[ti despre conflicte din interiorul industriei [i despre cum orgoliile exagerate au afectat multe proiecte sau evenimente. |ns` nu m` intereseaz` s` aud astfel de pove[ti despre trecut, inten]ionez s`-mi formez propriile p`reri [i s` \ncerc s` creez coeziune \n industria 60

Biz

româneasc` de advertising. Din câte am observat, industria se macin` din interior din cauza lipsei de transparen]` [i a orgoliilor exagerate care \ncearc` s` impun` standarde. Nu am o problem` cu orgoliile. Ele fac parte din natura industriei, \ns` cred c` se pune prea mult accent pe câ[tigarea pozi]iei de lider \n aceast` industrie. Am cunoscut oameni cu adev`rat talenta]i aici [i am v`zut lucr`ri creative, \ns` m` tem c` oamenii creativi se vor \ndep`rta de aceast` industrie dac` clien]ii vor continua s` pun` accent pe ob]inerea celor mai mici pre]uri, cu care nicio industrie nu poate supravie]ui. Este o spiral` negativ`.

soana de contact pentru agen]iile membre.

M` ocup de tot ce \nseamn` comunicare online [i offline, de la planificare [i realizarea proiectelor pân` la produc]ia final`. Coordonez cursurile online, inclusiv cursurile EACA, stabilesc contacte \ntre membri [i fac parte din comitetul educa]ional. De asemenea, sunt responsabil` cu coordonarea redesignului [i dezvolt`rii website-ului, a newsletter-ului [i bazelor de date.

Ce asem`n`ri a]i observat \ntre industriile de publicitate din Danemarca [i România?

Trebuie s` recunosc c` nu sunt prea multe, \n special \n felul \n care sunt f`cut pitchurile, licita]iile publice [i \n privin]a felului \n care clien]ii [i agen]iile lucreaz`. Totul este foarte diferit fa]` de Danemarca, ceea ce m-a [i surprins. Principala similaritate pe care o v`d este dragostea fa]` de aceast` industrie. Oamenilor din acest domeniu le place s` lucreze \n publicitate, sunt avizi s` \nve]e mai mult. Observ toate acestea [i ca urmare a listei de participan]i pe care am primit-o pentru cursurile EACA pe care le organiz`m aici \n România cu exper]i din Marea Britanie pe teme precum social media, achizi]ii, creativitate, new business, leadership [i comunicare online.

Care crede]i c` ar fi principalele diferen]e?

Din câte am observat, industria româneasc` de publicitate se afl` \n mâinile clien]ilor, ceea ce \n Danemarca nu mai este cazul. |n Danemarca exist`, desigur, concuren]` \ntre juc`torii din industrie, \ns` exist` mai mult fairplay \ntre clien]i [i industria de publicitate [i mai mult respect \ntre agen]ii [i industrie. Mi-ar pl`cea s` contribui la implementarea unor bune practici, a fairplay-ului [i transparen]ei, deoarece mul]i oameni din industrie chiar \[i doresc aceste lucruri.

Ce planuri ave]i pentru UAPR? Cât timp a]i lucrat pentru Asocia]ia Danez` de Publicitate?

Lucrez pentru Asocia]ia Danez` de Publicitate (DRRB) din 2007. Contractul meu expir` abia pe 31 august 2011, prin urmare colaborez \nc` cu ei printr-un sistem online. Mi-am dat demisia de la DRRB deoarece ei doreau ca eu s` m` \ntorc \n Danemarca, iar eu voiam s` r`mân aici, \n România. Deci \nc` sunt Project Manager pentru DRRB [i per-

Am acceptat pozi]ia de director executiv al UAPR pentru a promova industria aceasta pe pia]a local`. Propunerea a venit din partea lui Radu Florescu, pre[edinte al UAPR, care este un mentor pentru mine. Ne \ntâlnim s`pt`mânal, \n fiecare zi de mar]i, [i deja am f`cut progrese. Am pus la punct un newsletter s`pt`mânal pentru membrii UAPR. Organiz`m programe de training, cursuri EACA, particip`m la \ntâlnirile Effie, preg`tim un nou festival de crea]ie ce va fi

STRATEGIE INTERVIU anun]at \n curând, lucr`m la studiul AdMarket [i studiul despre salarii, vom lansa un nou website [i un nou newsletter bilingv, \n român` [i englez`. Pe termen lung, cuvintele de ordine sunt: transparen]`, bune practici, fairplay, mai multe trainguri [i accent pe unitatea industriei de publicitate.

Pân` acum ce a]i observat c` ar trebui \mbun`t`]it \n industria româneasc` de publicitate?

Sunt director executiv al UAPR de numai câteva luni [i am participat pân` acum doar la o [edin]` de consiliu. Deci mai am multe de \nv`]at pân` s` m` pot exprima ce ar trebui \mbun`t`]it. Pân` acum e ca [i cum a[ fi parcurs un curs intensiv despre cum func]ioneaz` industria româneasc` de publicitate. România este pentru mine o ]ar` nou`, limba este nou`, mentalitatea este alta, cultura este alta. Trebuie s` m` adaptez. Am multe de \nv`]at, de asemenea trebuie s`-mi definesc rolul aici. |ns` mai mult` transparen]` [i fairplay sunt obiectivele cheie pe care mi le-am stabilit.

Cât timp inten]iona]i s` sta]i \n România?

Sunt aici [i \mi place ceea ce fac la UAPR. Chiar cred c` pot s` fac ceva deosebit pentru industria de advertising de aici. Nu am nicidecum inten]ia s` m` \ntorc \n Danemarca. Timpul le va rezolva pe toate.

Ave]i de gând s` \nv`]a]i limba român`?

Am urmat deja, la \nceputul acestui an, un, curs de limba român` la Institutul Cultural Român, iar pe diploma mea scrie “foarte bine”. |n]eleg cam 60-70% din ce se vorbe[te [i vorbesc un pic române[te. Când timpul \mi va permite, o s` m` mai \nscriu la \nc` un curs de limba român` la ICR. Biz

Eleonore af Schaumburg-Lippe N`scut` \n 1978 la Copenhaga, s-a mutat la Bucure[ti \n 2011. Din 2007 este Project Manager la Asocia]ia Danez` de Publicitate, iar din 2006 este jurnalist freelancer la HER & NU, o publica]ie cultural` danez`. |ntre 2005 [i 2007 a fost coordonator de marketing la retailerul de \mbr`c`minte Escales [i anterior a lucrat ca jurnalist [i consultant de vânz`ri la revista danez` “People”. De]ine o diplom` \n Business Administration la Copenhagen Business School (CBS), este licen]iat` \n Multimedia Design &Communication, cu specializare \n comunicare interactiv`. A urmat cursuri [i certific`ri de marketing, comunicare grafic`, management de proiect, vânz`ri [i DTP, psihologie, IT [i comunicare.

Biz

61

PUTEREA INTELIGEN}EI COLECTIVE Oamenii de marketing [tiu c`, de cele mai multe ori, consumatorii ajut` la definirea problemei \ns` rareori pot oferi [i solu]ia. Dar crowdsourcing-ul r`stoarn` aceste percep]ii, solu]iile oferite de consumatori fiind unele dintre cele mai inspirate.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Unilever [i-a concediat, \n septembrie 2009, agen]ia de crea]ie, Lowe din Londra, care se ocupa la vremea respectiv` de brandul de snacks-uri Peperami. Vestea a f`cut senza]ie \n publica]iile de specialitate. Dar nu din cauz` c` agen]ia a fost concediat`. Se \ntâmpl` zi de zi astfel de situa]ii. Mediatizarea cazului a luat amploare ca urmare a anun]ului c` respectiva concediere a ap`rut ca “recompens`” pentru faptul c` agen]ia a deschis brandul c`tre crowdsourcing.

Termenul de “crowdsourcing” este rezultat din \mbinarea dintre “crowd” [i “outsourcing” [i \n traducere liber` \nseamn` procesul de externalizare a unor sarcini c`tre o mas` de oameni, c`tre o comunitate. Conceptul a devenit repede popular \n mediul de business [i \n jurnalism [i a luat o mai mare amploare odat` cu dezvoltarea tehnologiilor Web 2.0. Cei care au studiat fenomenul mai \n profuzime fac trimitere la cartea lui James Surowiecki, “The Wisdom of Crowds” (2004). Cu sensul sub care este cunoscut acum, termenul a fost folosit pentru prima dat` de Jeff Howe \ntr-un articol publicat \n iunie 2006 \n revista “Wired”. |n articolul “The Rise of Crowdsourcing”, Howe explic` faptul c`, datorit` avansului tehnologic, distan]a dintre profesioni[ti [i amatori s-a diminuat considerabil. Companiile pot astfel s` beneficieze de talentul maselor, prin ceea ce se nume[te crowdsourcing. Vorbim a[adar de o externalizare a sarcinilor care \n mod tradi]ional ar putea fi \ndeplinite de un angajat sau un contractor c`tre un grup mare de oameni sau o comunitate.

Când Jeff Howe a folosit pentru prima dat` termenul de “crowdsourcing”, exemplele sale f`ceau Biz

63

CROWDSOURCING MARKETING

referire \n special la pie]e de munc` pentru talente specializate precum iStockphoto, iFilm [i InnoCentive. |ntre timp \ns`, modelul s-a extins [i la alte domenii de activitate. Crowdsourcing-ul a devenit deja de ceva timp un subiect intens dezb`tut \n publica]iile de specialitate [i nu pu]ine sunt brandurile care la nivel interna]ional s-au folosit de diverse forme ale acestuia. Dell (IdeaStorm), Starbucks (MyStarbucksIdea), Doritos [i Procter & Gamble sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute exemple.

P&G a externalizat, de pild`, c`tre consumatori alegerea aromei pentru una din variantele parfumului Hugo Boss. Exemple de crowdsourcing se pot g`si [i \n istorie. |n 1936, Toyota organiza un concurs pentru desenarea logo-ului corporate. De asemenea, se spune c` faimosul simbol Nike ar fi fost desenat de un student de la Universitatea Oregon, contra unei sume ce echivala cu banii pentru un prânz.

PLATFORME DE CROWDSOURCING

THEOPEN este o b AD.NET oferite de urs` online a ide ilor de m o re]ea d arketing e peste 1 [i des ]`ri. Mari 1.500 de branduri c re ativi din p ign, p re c um MTV, este 125 DaimlerC de Vir hrysler fo losesc ac gin Atlantic [i est servic iu.

ING CROWDSPleRcare ofer` servicii

anii nt le finale su intre comp este una d g. Rezultate imise de c`tre in rc u o s d crow eri tr creative de arece sute de propun . o u a fi votate e tr d n e te p n a e n it s io s e p re p im unt postate designeri s

VOLUNTAR SAU PL~TIT? Ideile generate \n mod autentic de c`tre consumatori sunt o adev`rat` min` de aur. Pu]ini sunt cei care valorizeaz` valoarea de crowdsourcing a ideilor exprimate pe diverse forumuri [i site-uri de c`tre consumatori.

Recenziile f`cute de consumatori reprezint` un instrument extrem de util \n munca de marketing. Majoritatea demersurilor de crowdsourcing sunt oarecum controlate [i pun la b`taie diverse premii \n bani [i produse pentru atragerea unui num`r cât mai mare de participan]i. Odat` cu amploarea luat` de de social media, ascultarea “crowdvoicing-ului”: devine o nou` form` de cercetare de pia]`, ce poate fi realizat` \n timp real. Prin conversa]iile online, consumatorii pot avea o mai mare influen]` \n procesul de construire a brandurilor. Singurul risc pentru companii este s` se confrunte cu o reac]ie negativ` din partea consumatorilor când este anun]at` o schimbare. Cu cât ata[amentul este mai mare fa]` de un brand, cu atât mai “zgomotoas`” poate fi reac]ia la nou.

64

Biz

este un s FFFFOUN erviciu d D! e bookm distribuit arking gr e imagin se pot fa afic prin i g`s ce recom care pot and`ri a ite pe web. De a le unor d semenea fi ese , [i interes elor utili ne pe baza prefe zatorulu rin]elor i.

AP PATTERNTte-uri de tip community

ai bune si e inspira]ie intre cele m c`utarea unor surse d este unul d \n fla]i e design. designeri a frecvente d e m le b ro p pentru web a unor \n rezolvare

COL este un site de ti OURLOVERS Website p comm -ul prezin unity t` peste palete c un milio axat pe cromati romatice c`. n de nu , co speciali[ mentarii, clasam me de culori, su te de ti de top ente [i in \n dome niul culo terviuri cu rilor.

CROWDSOURCING MARKETING CE BRANDURI AU F~CUT CROWDSOURCING |N 2011?

DANONE |ntre 1 [i 27 martie 2011, Danone a oferit consumatorilor ocazia de a alege iaurtul preferat dintre cele dou` sortimente lansate pe pia]`: Multifruct [i Mure-Zmeur`. Aroma favorit` a fost votat` pe www.cremosso.ro, pe Facebook [i pe contul de Twitter. Produsul desemnat câ[tig`tor este Cremosso Mure-Zmeur`, ce a fost integrat \n portofoliul permanent al companiei.

Paginii Cremosso.ro, prezen]ei pe Facebook [i campaniei de advertising pe bloguri li s-au ad`ugat elemente precum canalul de YouTube Cremosso [i campania Cremosso Social Media, dedicat` bloggerilor. Marele premiu, un iPad2 a fost câ[tigat de blogul Blogatu.ro.

PEPSI TWIST |n aprilie 2011, Pepsi a organizat Loteria “Pepsi Twist. TU decizi”, un concurs promovat exclusiv pe

pagina de Facebook a Pepsi România, finalizat cu 1.959 de participan]i, dintre care 1.529 [i-au exprimat preferin]a pentru noul ambalaj. Campania a fost dezvoltat` \mpreun` cu agen]ia Xplain, care este [i administratorul paginii de Facebook a Pepsi România.

VODAFONE |n campania operatorului de telefonie mobil` “Cursa lui Cerebel – Alege Continuarea”, utilizatorii Vodafone sunt invita]i s` aleag` forma \n care s` se \ncheie spotul.

INNOCENT DRINKS Este una din companiile cu vechime \n a-[i atrage consumatorii s` contribuie cu idei pentru crearea noilor ambalaje [i testarea noilor produse. Compania a lansat un concurs prin care fanii brandului sau directori de crea]ie amatori puteau s` creeze o reclam` de 30 de secunde ce urma s` fie difuzat` pe TV. Spotul câ[tig`tor este ales

prin votul fanilor, iar premiul pus la b`taie este de 5.000 de lire sterline.

ROLLING STONES Cititorii au fost invita]i s` aleag` coperta. Totul a fost organizat sub forma unui concurs pentru descoperirea unor trupe talentate.

Concursul a fosr realizat \n parteneriat cu Atlantic Records [i AOL [i a fost sponsorizat de L’Oreal.

SONY A f`cut crowdsourcing pentru un videoclip al lui Michael Jackson.

Website-ul Behind The Mask a fost lansat special pentru realizarea acestui videoclip de c`tre casa de produc]ie Sony.

WRANGLER Campania The Next Blue a fost demarat` pentru alegerea urm`toarei perechi de jean[i pe care o va produce Wrangler. Câ[tig`torul competi]iei câ[tig` 5.000 de dolari [i “invidia tuturor prietenilor”. Biz

Biz

65

Chiar e[ti orientat spre client?

De[i companiile vorbesc mereu despre faptul c` pun clientul \n centrul tuturor ac]iunilor lor, realitatea \i contrazice de cele mai multe ori. E timpul s` schimba]i asta [i s` face]i cu adev`rat din clientul vostru st`pânul vostru.

DE PAUL GARRISON pre]uri sau aprovizionare. Pân` [i noul o]i sus]inem c` suntem model de CRM, anun]at ini]ial ca un orienta]i spre client. Unii nou mod de \n]elegere a clien]ilor, a chiar preciz`m acest lucru devenit atât de sofisticat, \ncât procesul \n declara]ia de principii de colectare a datelor (de c`tre etalat` cu mândrie \n holul departamentul de IT) a ajuns s` sufoce companiei. Retailerii nu uit` s` procesul de utilizare a acestor date (de sublinieze ce departament de rela]ii cu c`tre departamentul de marketing). clien]ii bun au [i ce nou program de Vorba unui proverb australian: “Când CRM au implementat. Socotite odinioar` ni[te formalit`]i mai mult inutile, [edin]ele cu PAUL GARRISON este profesor de managerii seniori ale marketing [i fost decan al Central departamentului de rela]ii cu European University Business clien]ii au loc acum lunar, School, iar acum pred` la Maaspentru a demonstra orientarea tricht School of Management Rospre clien]i. Dar, \n ultim` mânia [i Skolkovo School of instan]`, de altfel ca [i \n prima, Management din Moscova. A lucrat oare chiar ocup` clientul primul \n marketing mai bine de 30 de ani. loc \n inima [i mintea noastr`?

De-a lungul carierei a lucrat la ProcDac` am fi complet sinceri cu ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de noi \n[ine, r`spunsul ar fi cel publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de mai probabil nu. consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta.

Tindem s` vedem lumea prin e[ti \nconjurat de crocodili, e greu s`-]i ochii no[tri, iar lumea noastr` are multe mai aminte[ti c` tu de fapt venise[i lucruri care ne intereseaz` [i de aceea acolo s` seci balta”. este u[or s` ne pierdem direc]ia. S` ne Carrefour este, poate, cel mai bun gândim pu]in. Suntem la serviciu [i retailer din lume. Compania este foarte sun` teefonul – a[a cum se \ntâmpl` de competent` \n asigurarea unui flux 20 de ori pe zi. Dac` suntem retaileri, e rapid al clien]ilor pe la casele de marcat, cel mai probabil o problem` legat` de dar [i \n ceea ce prive[te expunerea la logistic` sau aprovizionare. Dac` raft exact a m`rfurilor c`utate de clien]i. activ`m \n domeniul telecomunica]iilor, |ns` avantajul fundamental al Carrefour trebuie s` fie ceva legat de reglement`ri este c` sunt a[i ai logisticii [i ai eficien]ei guvernamentale sau tarife. Dac` lucr`m opera]ionale. Rar g`se[ti o companie \n FMCG, [ansele cele mai mari sunt s` care s`-i \ntreac` la capitolul acesta. La sune un retailer cu o problem` legat` de 66

Biz

Coca-Cola, acolo unde am lucrat [i eu, ne place s` afirm`m c` suntem orienta]i spre client, dar \n realitate conducere companiei petrece cea mai mare parte a timpului ocupându-se de sofisticatul sistem de livrare direct \n magazin DSD (Direct Store Delivery) pus la punct de ei. Patriarhul companiei, Robert Woodruff, obi[nuia s` spun` c` misiunea lor principal` este “s` pun` Coca-Cola la \ndemâna dorin]ei”. Cum aceast` b`utur` r`coritoare poate fi g`sit` oriunde \n lume, se poate spune c` misiunea a fost \ndeplinit`. Iar o mare parte a meritului o are ingeniosul sistem de distribu]ie and logistic` DSD. Dar acum Coca-Cola se confrunt` cu o sc`dere a consumului la produsele sale de baz`, din cauza ascensiunii b`uturilor necarbonatate [i a celor energizante, foarte la mod`. M` \ntreb dac` Robert Woodruff ar fi putut orienta compania [i mai mult c`tre client, afirmând c` ar trebui s` se concentreze nu numai pe a pune Coca-Cola la \ndemâna dorin]ei, ci chiar pe crearea unei dorin]e care s` fie la \ndemân`. |n ultimii ani, Coca-Cola a ajuns inclusiv s` califice mamele drept Manageri \n Categoria Gospod`rie. Nu [tiu cum e la voi acas`, dar abilit`]ile mamei mele de a administra bugetul familiei nu reprezint` cele mai poetice aminitiri din copil`ria mea. Nestlé [tie \ns` diferen]a

STRATEGIE MARKETING dintre mame [i Managerii din Categoria Gospod`rie [i dovede[te asta expunându-[i \n magazine \nghe]ata \mpreun` cu un afi[ care d` mamelor permisiunea s`-[i r`sfe]e copiii (“Go ahead and spoil them”).

Poate c` modalitatea cea mai potrivit` de a-]i accentua orientarea spre client este s` te \ntrebi cât de mult [tii despre bunul t`u cel mai valoros – clientul. {i aici nu m` refer la cât de mult cump`r` acesta, unde tr`ie[te [i ce venituri are. Ci m` refer la cât de multe [tii cu adev`rat despre via]a lui. Probabil c` [tii totul \n materie de date psihografice, deoarece ]i-ai \mp`r]it baza de date despre clien]i \n segmente, \n func]ie de ce consum`, cu cine consum` [i de ce consum`. A[ zice c` este un \nceput bun, dar de-abia ai trecut de linia de start. E interesant s` [tii cum interac]ioneaz` cu produsul t`u

Pentru a vedea dac` e[ti atât de orientat spre client pe cât crezi, po]i face un test la doyoureallyknowyourconsumers.com.

Po]i, de asemenea, folosi aplica]ia ScanLife de pe telefonul t`u mobil pentru a scana codul al`turat [i a accesa testul.

clien]ii existen]i, dar mult mai util ar fi s` \n]elegi via]a clien]ilor t`i [i apoi s` descoperi cum poate produsul t`u

s` le \mbun`t`]easc` via]a, atât func]ional cât [i emo]ional. Dac` nu vei \ncerca s`-]i \n]elegi clien]ii la un alt nivel – dincolo de cum consum`, cump`r` sau folosesc un anumit produs – e foarte probabil c` \]i va veni extrem de greu s`-]i extinzi afacerea [i s` câ[tigi clien]i noi.

Gânde[te-te la clien]ii t`i poten]iali mai \ntâi ca oameni – [i o s` vezi c` ei vor ajunge s`-]i fie fie [i clien]i.

Regleaz` busola tuturor angaja]ilor astfel \ncât s` arate mereu spre nordul comunic`rii [i \ndeplinirii nevoilor clien]ilor, \n acest fel creând valoare pentru ace[tia din urm`. Dac` vei face toate acestea, vei pune din nou clientul \n centrul programului t`u de CRM [i nu vei mai strigi \n gura mare c` vinzi [i tu ceva, ci vei anticipa nevoile clientului \ntr-un moment potrivit pentru el. Cu alte cuvinte, vei ajunge s` comunici mesajul potrivit despre produsul potrivit la momentul [i locul potrivite. Niciunul dintre aceste lucruri nu este u[or, dar direc]ia \n care duce drumul c`tre \mplinirea lor este clar`: spre client! Biz

Biz

67

STRATEGIE INTERVIU Cum a evoluat pia]a local` de curierat \n 2010 [i care sunt estim`rile pentru 2011?

ridic` la 500.000 euro. Ne vom concentra pe extinderea hub-ului central de la Sibiu, diversificarea gamei de servicii oferite clien]ilor [i finalizarea procesului de rebranding (de la Pegasus, companie preluat` la finele lui 2008 de GeoPost, divizia de curierat a Po[tei franceze – n.r.).

2010 a fost anul \n care pia]a de curierat a \nceput s`-[i revin` u[or dup` doi ani de criz`, \n care a sc`zut cu 25%. Valoarea pie]ei a stagnat \n anul precedent [i companiile au \nceput s` aplice strategii de consolidare [i cre[tere. |n acest an preconiz`m c` nu va exista o cre[tere a domeniului, companiile de curierat fiind precaute [i c`utând s` aplice acele strategii care s` le ofere un avantaj concuren]ial \n fa]a competitorilor [i a clien]ilor.

Cum a schimbat criza pia]a de curierat?

Anul trecut DPD a realizat o cifr` de afaceri de peste 30 de milioane de lei. Cum privi]i 2011 din acest punct de vedere?

Pentru DPD România, anii 2008 [i 2009 au \nsemnat implementarea de noi tehnologii [i servicii, iar \n 2010 am \nceput s` culegem roadele [i s` ne consolid`m pozi]ia pe pia]a de curierat. Am \n]eles nevoile pie]ei [i ne-am adaptat acestora, aspect care s-a v`zut \n cre[terea de anul trecut. Vom continua s` investim \n servicii care vin \n \ntâmpinarea nevoilor clien]ilor no[tri [i estim`m ca la sfâr[itul anului acesta s` avem o cre[tere de 25% a cifrei de afaceri.

Ce cot` de pia]` ave]i \n prezent?

Ave]i o ]int` de cre[tere a acesteia pe termen mediu [i lung? |n prezent, DPD România are o cot` de pia]` de 7%. Planurile de dezvoltare pe care le avem pe termen lung ne dau \ncredere c` la sfâr[itul anului 2015 vom atinge o cot` de pia]` de 10%. Clien]ii no[tri activeaz` \n domenii diverse, de la FMCG la banking.

Printre companiile care au ales s` lucreze cu noi se num`r` Vodafone, Unilever, Emag, BRD, Amway, Mol, Sensiblu.

Ce investi]ii a]i realizat anul trecut [i care sunt planurile pentru 2011 \n acest domeniu?

68

Biz

Lucian Aldescu

Pe o pia]` \n stagnare dup` o sc`dere abrupt` \n 2009, DPD România estimeaz` un plus de 25% la cifra de afaceri \n 2011.

DE GABRIEL BÂRLIG~ Dup` cum am men]ionat, \n ultimii trei ani s-au f`cut investi]ii considerabile \n sisteme informatice, de securitate [i tehnologice. Pot men]iona aici re]eaua VPN, sistemul de scanare [i urm`rire a coletelor, call center, benzi automatizate de transport [i sortare. Valoarea investi]iilor realizate \n ace[ti ultimi trei ani a fost de un milion de euro. Pentru acest an avem un nou plan de investi]ii, care se

|n ace[ti ultimi ani, s-a f`cut o filtrare a pie]ei. Au disp`rut firmele mici care nu au avut o baz` solid` [i un plan de dezvoltare pe termen lung, iar al]i competitori au fuzionat sau au fost subcontracta]i de companiile puternice. Pia]a de curierat a devenit mai prudent` [i [i-a st`vilit ritmul de cre[tere avut \n anii premerg`tori crizei.

Companiile au trebuit s`-[i revizuiasc` sau s`-[i adapteze strategiile de business la noul context economic [i s` devin` mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

Ave]i \n plan achizi]ii de juc`tori mai mici sau fuziuni \n vederea cre[terii cotei de pia]`?

Ne dorim o cre[tere s`n`toas` [i durabil` a businessului. Tocmai de aceea nu ne hazard`m \n parteneriate [i fuziuni cu juc`torii mici doar pentru a mai ad`uga câte un procent la cota de pia]`.

Facem o selec]ie riguroas` a firmelor cu care ne asociem.

Acestea trebuie s` \ndeplineasc` o serie de condi]ii [i standarde pentru putea deschide discu]iile unui parteneriat cu DPD România.

De unde va veni cre[terea pe care o estima]i pentru 2011?

Cre[terea cifrei de afaceri preconiz`m c` va veni din planul investi]ional, din noile servicii implementate, care aduc beneficii majore clien]ilor. Nu \n ultimul rând, avem \ncredere \n echipa DPD, care se remarc` prin profesionalism [i entuziasm. Biz

Pe aripile sustenabilit`]ii

Primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, a r`spuns \ntreb`rilor speciali[tilor din domeniul green, la cea de-a cincea edi]ie a evenimentului GreenBiz Forum, cel mai important eveniment na]ional dedicat sustenabilit`]ii.

DE OVIDIU NEAGOE remea modei green a apus, a sosit timpul realismului ecologic. Dintr-un curent cu ini]iative sporadice [i nesus]inute, preocup`rile pentru s`n`tatea mediului \nconjur`tor ale companiilor, ale ONG-urilor, ale autorit`]ilor, dar [i ale românilor de rând au luat amploare. Cea de-a cincea edi]ie a GreenBiz Forum, al c`rei partener a fost The Group, iar sponsori – Antalis [i Ecorom, a reu[it s` \i pun` fa]` \n fa]` pe primarul capitalei, Sorin Oprescu, ONGuri, companii [i speciali[ti \n marketing, PR [i CSR. Evenimentul a analizat cele mai reu[ite campanii [i programe de sustenabilitate derulate de companiile din ]ar`. Printre vorbitorii celei de-a cincea edi]ii a GreenBiz Forum s-au num`rat Sorin Oprescu, primar general al capitalei, Mihaela Nicola, CEO la The Group, Magor Csibi, director de programe la WWF România, {tefan Gheorghiu, director comercial la Willbrook International, sau Mihai Sturzu, solist la HI-Q. Protec]ia mediului nu mai este doar o mod` sau o oportunitate pentru marile companii de a se promova, ci a devenit un stil de via]` pentru cei mai mul]i dintre noi. Tendin]a a fost subliniat` de Violeta Bahaciu, Research Manager la firma de cercetare GfK România. “O propor]ie mult mai mare dintre români consider` poluarea mediului o problem` extrem de serioas`, comparând atât cu persoanele din 70

Biz

Europa Central` [i de Est (CEE), cât [i cu cele din Europa de Vest”, a ar`tat Violeta Bahaciu \n cadrul evenimentului organizat de revista Biz. Un studiu realizat de GfK România arat` c` 67% dintre români consider` poluarea o problem` extrem de serioas`, comparativ cu 51% [i 44% procente \nregistrate \n CEE [i respectiv Europa de Vest. O alt` concluzie a studiului este c` 62% dintre responden]ii români consider` c` guvernul ar trebui s` rezolve problemele de mediu, nu fiecare dintre ei \n parte, \n timp ce responden]ii din CEE au aceea[i p`rere \n propor]ie de 50%, iar cei din Occident \n propor]ie de 47%. O alt` concluzie important` a raportului este c` atât românii, cât [i restul responden]ilor din Europa consider` c` este sarcina companiilor.

Astfel, 87% dintre români cred c` este important ca firmele s` ia m`suri pentru protejarea mediului \nconjur`tor.

Vestea bun` pentru companiile “verzi” din ]ar` a venit tot la GreenBiz Forum, prin intermediul Green Business Index, clasament realizat de Green Revolution pentru a identifica companiile din ]ar` cele mai responsabile \n domeniul eco.

Clasamentul pe 2010 urmeaz` s` fie publicat \n curând.

De[i cele mai multe organiza]ii din ]ar` au campanii CSR, adesea ele nu sunt coerente. Tot \n cadrul

evenimentului GreenBiz Forum, Mihaela Nicola, CEO la The Group, a enumerat o serie de sfaturi, dar [i activit`]i de care companiile aflate \n campanii de CSR ar trebui s` se fereasc`:

NU V~ DECLARA}I “ECO” F~R~ UN SCOP CLAR Nu de pu]ine ori, o serie de branduri s-au “vopsit” \n verde ca simplu demers de marketing. “Este imposibil s` \]i pese de toate aspectele \n egal` m`sur`”, preciza CEO-ul The Group. Rezultatul?

Companiile \[i vor pierde din credibilitate dac` se declar` “verzi” f`r` s` \[i defineasc` un scop.

LIPSA DE CONSISTEN}~ |N AC}IUNI COST~ Cum cu o floare nu se face prim`var`, organiza]iile care se declar` eco [i, dup` lansarea unei campanii CSR, nu realizeaz` alte demersuri \n aceea[i direc]ie nu au o consisten]` \n ac]iuni.

Pus` \ntr-o astfel de situa]ie, campania va fi catalogat` drept artificial` de c`tre consumatori.

CARITATE VS. CSR O companie nu este mai responsabil` social ca altele \n func]ie de popularitatea campaniei de CSR \n cadrul grupajelor de [tiri de la TV [i radio sau al articolelor care povestesc despre demersuri. “Când spun c` vor rezultate, se refer` de fapt la media coverage, or CSR-ul este despre altceva”, spunea Mihaela Nicola \n prima sesiune a GreenBiz Forum.

DIRECTIVE F~R~ DIREC}IE Dac` domeniul de activitate al organiza]iei care a lansat o campanie de responsabilitate social` nu este \n leg`tur` cu scopul acesteia, campania nu este autentic`, iar consumatorii vor considera artificial \ntregul demers.

AR~TA}I C~ V~ PAS~ “Intr`m \ntr-o etap` \n care cuvântul de ordine este «caring»”, spunea CEO-ul The Group, citându-l pe Wally Olins.

“Brandurile care vor \n]elege asta vor supravie]ui, iar cele care nu vor \n]elege, nu”, a continuat Mihaela Nicola. Biz

STRATEGIE EVENIMENT

entului

Sesiune de deschidere a evenim

Green Biz Forum a V-a edi]ie

Sorin Oprescu

, primarul ca

pitalei

FOTOGRAFII:

VALI MIREA

F Romania Magor Csibi, WW

Dup` dou` sesiuni de dezbateri aprinse despre cele mai noi tendin]e din domeniul ecologiei, la finalul c`rora speciali[ti din domeniu, oamenii de CSR din companii [i reprezentan]ii ONG-urilor au avut ocazia s` afle direct de la primarul general al capitalei, Sorin Oprescu, detalii despre proiectele green ale administra]iei din Bucure[ti.

Cele dou` sesiuni au culminat cu rezultatele celui mai mare proiect de implicare social` din ]ar`, “Let’s Do It, Romania”, care preg`te[te deja a doua edi]ie, \n toamn`.

a, The Group

Mihaela Nicol

, Urban SA

Lorita Constan tinescu, Ecorom Ambalaje

Dan Ceau[escu Sesiune special` “Let’s Do It,

Romania!”

Biz

71

STRATEGIE OPINIE

De ce e[ueaz` mai mereu eforturile de transformare?

|ntr-un articol ultracelebru, publicat \n Harvard Business Review \n 1995 [i care a devenit lectur` obligatorie pentru orice manager care se respect`, John Kotter a dat un r`spuns practic [i aproape complet la \ntrebarea din titlu.

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer Of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

72

Biz

rticolul se numea chiar a[a, “Why Transformation Efforts Fail”, [i identifica 8 gre[eli majore pe care liderii le fac atunci când conduc procese de transformare. Nu-mi propun nici s`-l contrazic [i nici s`-l completez pe John Kotter. E un titan al gândirii de management de azi, profesor la Harvard [i autor de best-seller dup` best-seller. Dar ceva e \n neregul` cu modelul lui. |n activitatea mea de consultant am fost implicat pân` acum \n multe procese de transformare organiza]ional`. Majoritatea nu [i-au atins obiectivele. Dac` a[ face o analiz` a motivelor practice pe care le-am observat eu pentru care transform`rile e[ueaz`, ele nu s-ar reg`si deloc pe lista lui Kotter.

Motivul e simplu. Kotter prive[te procesul de transformare ca pe ceva care \ncepe de la vârf [i continu` \n valuri prin organiza]ie.

Din aceast` perspectiv` modelul lui e aproape perfect. Dar \n realitate lucrurile nu se petrec a[a. |n realitate, cei mai mari oponen]i ai transform`rii sunt chiar la vârf.

Acolo sunt oamenii care au creat realitatea curent`, acolo sunt cei care au un motiv puternic s` o apere. Din acest motiv aproape 80% din transform`rile de organiza]ie se fac sub management nou. Acest model de schimbare

care presupune decapitarea \ntregii echipe de management \nainte de lansarea unei schimb`ri serioase e complet absurd. El aproape c` garanteaz` e[ecul. Vechea echip`, desigur, trage de timp [i se ]ine de scaune cât poate. Ea e \nlocuit` dup` ce a trecut prin etape de reconsolidare, de relansare, de corec]ie a direc]iei, când toate \ncerc`rile de a reanima un cadavru au dat gre[. Apoi, cu organiza]ia sl`bit` [i demoralizat`, vine o conducere nou` care \ncearc` s` o [ocheze cu defibrilatorul [i s` o readuc` la via]`. Sigur c` e greu [i sigur c` e[ueaz`. Des. Lucrurile nu stau prea diferit când e vorba despre schimb`ri conduse de managementul existent. {tiu din proprie experien]` c` e fabulos de simplu, prin compara]ie, s` vii \n locul cuiva [i s` schimbi ce a f`cut acela. Totul e clar, ai energie, ai verb, \nsufle]e[ti oameni. Banal, aproape. De asta m-am f`cut consultant, pentru c` din afar` totul e limpede. Prin compara]ie, a schimba ceva ce tu ai f`cut, la care ai gândit, ai muncit, ai \nsufle]it oameni, e al naibii de greu. E greu, \n primul rând, s` te prinzi c` ce era bun ieri azi nu mai merge. Apoi e greu s` g`se[ti idei bune de schimbare. Pe cele mai bune le-ai avut deja. Una peste alta, tu [i echipa ta deveni]i cel mai mare obstacol \n calea schimb`rii. Abia dup` ce acest obstacol a fost \nl`turat, prin concediere sau con[tientizare, poate \ncepe procesul pe care-l descrie John Kotter. De regul` e foarte târ-

ziu, r`ul cel mai mare e deja creat.

Eu m` ocup de transform`ri de organiza]ie, nu de transform`ri de strategie. Dintr-un motiv sau altul acest tip de transform`ri, ale culturii organiza]iei, nu sunt v`zute ca prioritare, a[a c` de regul` nu se \ntâmpl` cu management nou, ci cu cel vechi. Ar trebui s` fie un avantaj, dar nu e. E chiar un mare obstacol. Pentru c` nu am \ntâlnit niciun caz pân` acum \n care tema pe care am primit-o s` nu fie de tipul: “Avem o problem`, oamenii trebuie s` se schimbe”. Tot timpul ceilal]i. Noi suntem \n regul`. Cel mai mare obstacol pe care-l avem de trecut este s` facem astfel \ncât echipa de conducere s` con[tientizeze c` oamenii sunt fix a[a cum iau crescut [i c` nicio schimbare nu e posibil` dac` nu \ncepe cu schimbarea lor personal`. De la paradigmele cu care \[i conduc via]a la stilurile cu care interac]ioneaz` cu ceilal]i. Pân` când nu con[tientizeaz` c` sunt parte din problem`, nu pot deveni parte din solu]ie. Noi am numit acest moment “tipping point”, inspirândune din alt` carte de succes. Pân` când acest moment de adev`rat` revela]ie nu se \ntâmpl`, orice proces de schimbare e inutil. Deoarece, ca s` citez un ultim mare clasic al conducerii, Gary Hamel, “the bottleneck is at the top of the bottle”. Un mic postscriptum. Nu e \n genul meu s` lansez dileme [i s` nu ofer m`car posibile solu]ii. {i aceast` dilem`, ca [i multe altele, are posibile rezolv`ri. Le voi trata \n articole viitoare.

life Unde se m`nânc` cel mai bine San Pellegrino propune 50 de restaurante unde experien]a gastronomic` se transform` \n revolu]ia papilelor gustative [i specialit`]ile se ridic` la nivel de art` DE OVIDIU NEAGOE TOP 10 RESTAURANTE Loc Restaurant

}ar`

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Danemarca Spania Spania Italia Marea Britanie SUA Brazilia Spania Fran]a SUA

Noma El Celler de Can Roca Mugaritz Osteria Francescana The Fat Duck Alinea D.O.M. Arzak Le Chateaubriand Per Se

SURS~: SAN PELLEGRINO

A

cum, c` sezonul estival a fost deschis oficial, iar ofertele agen]iilor de turism fac cu ochiul iubitorilor de c`l`torie cu promisiuni greu de refuzat, e timpul s` v` face]i planul de b`taie pentru aceast` var`. Indiferent c` este vorba despre tradi]ionalistul B`trân Continent sau mai modernele SUA [i Asia, nu trebuie s` rata]i ocazia de a savura preparate alese pe sprâncean` \n unele dintre cele mai renumite restaurante din lume. Celebrul ghid al restaurantelor interna]ionale \n care aromele [i condimentele bucatelor sunt combinate irepro[abil realizat de San

IMPRIMARE LA CUB

Pellegrino a ajuns la o nou` edi]ie. |n cea din 2011, primele cinci pozi]ii \n care experien]a alimentar` ajunge la rang de art` [i rafinamentul se \mplete[te armonios cu por]iile din farfurie sunt ocupate de localuri din Europa, iar locurile zece [i [ase sunt ocupate de SUA, \n timp ce Brazilia st` pe locul [apte cu restaurantul D.O.M. Renumele mondial al ocupantului primei pozi]ii a clasamentului, restaurantul Noma din Danemarca, s-a materializat \ntr-o carte de bucate celebr`, \n care sunt prezente 90 de re]ete nordice, realizate de buc`tarul-[ef al localului, René Redzepi.

Xerox România a lansat de curând noua imprimant` ColorQube 8870 cu cerneal` solid`, care ofer` imagini la o calitate remarcabil`, spore[te productivitatea [i reduce substan]ial costurile de imprimare. Noul echipament imprim` cu o vitez` de 40 de pagini color pe minut, la o rezolu]ie de 2400 dpi. Cerneala solid` ofer` documentelor imprimate culori vii, chiar [i \n cazul hârtiei reciclate.

Biz

73

LIFE

{TIRI

La \n`l]ime \n Hong Kong

|n capitala asiatic` a afacerilor, Hong Kong, grupul hotelier The Ritz Carlton a preg`tit o surpriz` pentru oamenii de afaceri care c`l`toresc \n interes de serviciu \n regiune, dar [i pentru turi[tii ce doresc s` \nve]e despre cultura chinez`: lansarea celui mai \nalt hotel din Hong Kong.

Grupul hotelier a achizi]ionat partea supe-

rioar` a International Commerce Center, de la etajele 102 la 118, de unde sunt purta]i c`tre recep]ie cu lifturi care ating viteze de 9 metri pe secund`. La 490 de metri deasupra vibrantului [i energicului ora[, turi[tii se pot bucura din camerele hotelului de o priveli[te uluitoare c`tre portul Victoria [i insula Hong Kong.

De la tradi]iile din ora[ la cultur` [i modernism, hotelul de cinci stele poate s` reprezinte o a doua cas` atât pentru oamenii de afaceri afla]i \n c`l`torii de afaceri, cât [i pentru turi[ti.

Petrecerea pentru lansarea hotelului a avut loc la \nceputul lunii [i a fost difuzat` atât pe pagina de Facebook a Ritz Carlton, cât [i pe pagina web a acestuia. (Ovidiu Neagoe)

Pelerinaj virtual \n Japonia Porni]i \ntr-o c`l`torie imaginar` \n Japonia pân` la finele lunii iulie, prin expozi]ia de gravur` nipon` “Pelerinaj la Muntele Fuji. Gravuri de Katsushika Hokusai”, de la Muzeul Na]ional de Art` al României.

Artistul red` frumuse]ea arhipelagului nipon prin seria intitulat` “Cele treizeci [i [ase de vederi ale muntelui Fuji”, la care a ad`ugat ulterior \nc` zece lucr`ri. Datorit` succesului uria[, cele 46 de lucr`ri au fost imprimate \n mai multe edi]ii. Bucure[tenii vor putea admira 38 de piese din colec]iile MNAR, publicate \n tiraje moderne la \nceputul secolului XX. Peisajele lui Hokusai marcheaz` un moment de vârf \n arta istoriei japoneze de tip “ukiyo”.

74

Biz

CALENDAR

3 IUNIE Este data la care cinefilii \l vor putea vedea din nou pe Gerard Depardieu \n ac]iune pe marile ecrane. Pelicula “Potiche” spune povestea unui patron autoritar de fabric` dintr-o provincie din Hexagon care este luat prizonier de angaja]ii nemul]umi]i de condi]iile de munc`, iar la cârma uzinei ajunge so]ia acestuia, cu o personalitate total diferit` de a so]ului dictator.

6 IUNIE Legendarul Sting revine \n România, \n Pia]a Constitu]iei din Bucure[ti, cu prilejul turneului mondial “Symphonicity”, \n care artistul interpreteaz` cele mai cunoscute piese din carier`, dar \ntr-o nou` versiune, reorchestrate pentru aranjamentul simfonic.

16 MAI – 30 IUNIE Cine nu a reu[it s` ajung` la edi]ia din acest an a Carnavalului din Vene]ia are ocazia s` priveasc` imagini inedite cu atmosfera de februarie din “ora[ul plutitor”, prin intermediul expozi]iei de fotografie “Vene]ia. Peisaje,

n`luci, ocheade” a fotografului Iulian Ignat, ce va avea loc la sediul ICR din Bucure[ti.

13 SEPTEMBRIE Funda]ia Calea Victoriei propune un curs de dezvoltare profesional` prin care participan]ii vor \nv`]a s` se cunoasc` mai bine pe sine.

De-a lungul celor [apte ateliere, ace[tia vor explora “lumea interioar`”, vor putea experimenta metode de lucru cu propria persoan` [i vor reu[i s` dobândeasc` mai mult` energie pentru activit`]ile din via]a de zi cu zi.

3 – 12 IUNIE Festivalul Interna]ional de Film Transilvania (TIFF) a ajuns la cea de-a zecea edi]ie, ce va avea loc la Cluj [i Sibiu.

Festivalul v` a[teapt` cu o gam` larg` de pelicule, dezbateri, expozi]ii, conferin]e [i alte surprize timp de zece zile.

Vedeta incontestabil` a festivalului este “In a Better World”, al regizoarei daneze Susanne Bier, care are \n palmares un premiu Oscar [i un Glob de Aur.

LIFE

FILM

O lupt` \n cuvinte

“Dezbaterea este lupt`, iar armele voastre sunt cuvintele.

Dezbaterea este un sport sângeros, trebuie s`-]i distrugi adversarul nu doar verbal, ci [i fizic”, spunea \n 1935 Melvin Tolson, profesor la liceul Wiley din Texas. La acea vreme, discriminarea persoanelor de culoare lua amploare \n SUA, iar profesorul liceului unde \nv`]au elevi de culoare preg`tea o echip` de dezbateri. |n cazul \n care ajungeau \n final`, urmau s` lupte contra prestigioasei echipe de la Harvard. Aceasta este povestea spus` de pelicula “The Great Debaters”, \n regia lui Denzel Washington, care joac` [i rolul principal. Filmul este inspirat dintr-o poveste real`.

Rockul mare vine \n micul Paris “Copiii de ast`zi au ratat complet o \ntreag` experien]` de via]`: atunci când \]i pui c`[tile \n urechi, dai volumul la maximum, te ]ii de hain`, \nchizi ochii [i te pierzi \n muzica unui album.

Doamne, erau ni[te vremuri magice, absolut magice”, spunea celebrul Jon Bon Jovi

\ntr-un interviu \n care \l acuza pe Steve Jobs c` a distrus industria muzical` prin crearea iTunes, care vinde piese la bucat`. Cei care \[i amintesc de acele vremuri \[i pot \ntâlni \n sfâr[it idolii \n Bucure[ti. Celebra trup` american` va sus]ine pe 10 iulie primul concert din ]ar`,

{TIRI

care face parte din turneul “Live 2010”. Biletele pentru concertul din Pia]a Constitu]iei au fost puse deja \n vânzare, exclusiv \n re]eaua Eventim, iar pre]urile variaz` \ntre 138 [i 479 de lei. Din p`cate, trupa va sus]ine concertele din cadrul acestui turneu f`r` chitaristul Richie Sambora, internat \ntr-o clinic` de dezalcoolizare. Una dintre cele mai iubite trupe rock ale lumii, Bon Jovi a vândut pân` \n prezent peste 120 de milioane de albume, iar piese ca “Always”, “It's My Life” sau “Livin' on a Prayer” au devenit adev`rate imnuri cântate de genera]ii \ntregi. Turneul “Live 2011” a debutat la \nceputul lunii februarie \n SUA [i se va \ncheia pe 31 iulie cu un concert \n Lisabona. Printre ora[ele \n care vor concerta cei de la Bon Jovi se num`r` Zagreb, Olso, Barcelona, Dusseldorf [i Atena. Format` \n 1983 \n New Jersey, trupa a lansat de-a lungul timpului 11 albume [i au sus]inut mai bine de 2.600 de concerte \n peste 50 de state. Membrii trupei – Jon Bon Jovi, Richie Sambora, Tico Torres, Hugh McDonald [i David Bryan – au cântat de-a lungul carierei \n fa]a a peste 34 de milioane de fani. (Ovidiu Neagoe)

Performan]` de buzunar entru iubitorii de muzic` nemul]umi]i de calitatea pl`cilor de sunet ale laptopurilor, solu]ia portabil` de buzunar Asus Xonar U3 exist` acum. Placa de sunet extern` cu USB este conceput` pentru a transforma laptopurile \n adev`rate centre personale de \nalt` fidelitate acustic` cu suport Dolby [i GX 2.5. Dispozitivul Xonar optimizeaz` basul [i sunetele \nalte [i ofer` o fidelitate audio deosebit` pentru c`[tile cu impedan]e de pân` la 150 de ohmi. Designul are la baz` tehnologia Asus Hypergrounding, prin care se separ` semnalul audio de zgomote [i se red` un sunet clar. Echipamentul are numai 25 de grame, este doar cu pu]in mai mare decât un stick de memorie [i poate fi

P

transportat cu u[urin]`. Nici instalarea nu este dificil`, egalizatoarele audio sunt preconfigurate, iar modurile de lucru (pentru muzic`, jocuri, filme sau c`[ti) \mbun`t`]esc cu rapiditate sunetul laptopurilor. |n plus, dispozitivul include tehnologii Dolby Home Theatre, printre care Dolby Headphone, Dolby Pro Logic IIx, Dolby Digital Virtual Speaker sau Dolby Live. Toate acestea joac` un rol important \n redarea unui sunet de cinema. Dispozitivul Asus Xonar U3 este disponibil \n România de la jum`tatea lunii mai la un pre] de 179 de lei. Biz Biz

75

LIFE

AUTO

Ma[ini \n uniforme de var`

MERCEDES-BENZ SLK ROADSTER Aflat la a treia genera]ie, SLK continu` s` redefineasc` segmentul ma[inilor sport, iar varianta decapotabil` combin` sportivitatea [i designul cu performan]a [i ecologia. Dar inova]ia cea mai vizibil` este acoperi[ul vitrat cu transparen]` controlat` Magic Sky. Acesta cap`t` o nuan]` mai \nchis` sau mai deschis` prin simpla ap`sare a unui buton, pentru a proteja mai eficient habitaclul de lumina prea puternic` a soarelui sau pentru a m`ri cantitatea de lumin` natural` ce p`trunde \n interior. Motoarele BlueEFFICIENCY consum` pu]in [i au emisii reduse de CO2, dezvolt창nd puteri cuprinse \ntre 184 [i 306 CP. Versiunea de top are o vitez` maxim` de 250 km/h.

76

Biz

LIFE

Anotimpul vacan]elor \ndeamn` la visare, libertate [i r`sf`]. A[a c` am decis s` dezbr`c`m de secrete câteva dintre cele mai interesante decapotabile ale sezonului. DE GABRIEL BÂRLIG~

AUTO

PORSCHE 918 SPYDER

Este un hibrid care combin` for]a unui V8 ce asigur` peste 500 CP cu dou` motoare electrice care dezvolt` \mpreun` 160 kW (218 CP). Rezultatul este un consum estimat la numai 3 litri la 100 km, iar ma[ina poate parcurge 25 km doar cu motoarele electrice. Vor fi fabricate doar 918 unit`]i.

FIAT 500C CABRIOLET

Poate cea mai mic` decapotabil`, dar [i una dintre cele mai cochete.

Ren`scut anul trecut, legendarul Fiat 500 a primit [i o versiune "textil`" juc`u[`. De altfel, vederea din spate cu acoperi[ul textil strâns [i barele cromate care-l sus]in fac o trimitere clar` la modelele atât de populare din anii '60.

BMW SERIA 1 CONVERTIBLE

Decapotabila seriei profit` la maximum de schimb`rile de design ce s-au produs la masca fa]` – farurile au fost redesenate, fiind puternic individualizate de o fâ[ie situat` deasupra unit`]ilor optice. |n ceea ce prive[te motorizarea, nem]ii au optat pentru un motor de 3 litri cu 6 cilindri \n linie, care dezvolt` 230 CP. Biz

77

LIFE

GADGET

Smartphone de Un singur dispozitiv ajunge s` acopere tot mai mult nevoile de comunicare, divertisment [i chiar de lucru ale omului

LG Optimus 2X, putere la maximum Pleiada de func]ii [i aplica]ii disponibile pentru un telefon modern a n`scut nevoia de putere de calcul sporit`. LG Optimus 2X a rezolvat problema devenind primul telefon mobil care \ncorporeaz` un procesor dual-core. Dezvoltat de NVIDIA, sistemul pe baza de chip Tegra 2 \ncorporat \n LG Optimus 2X func]ioneaz` la 1 GHz [i ofer` un consum redus de energie [i performan]e ridicate de player audio [i video. Utilizatorii pot experimenta o navigare rapid` pe web [i pot juca jocuri mult mai u[or comparativ cu experien]a oferit` de terminalele cu procesoare single-core care func]ioneaz` la aceea[i vitez`. Totodat`, telefonul r`spunde la comenzile tactile extrem de rapid [i utilizatorii pot accesa mai multe aplica]ii \n acela[i timp.

LG Optimus 2X permite video playing [i \nregistrare la 1080p HD, precum [i o experien]` de navigare similar` cu cea oferit` de PC-uri pentru con]inutul HD sau Flash. Modelul este optimizat pentru o conectare mai u[oar` [i transfer de fi[iere: func]ia content mirroring faciliteaz` extinderea ecranului la full HD prin micro HDMI, \n timp ce DLNA (Digital Living Network Alliance) permite transferul de con]inut prin wireless clasic \ntre LG Optimus 2X [i alte dispozitive digitale. Telefonul dispune de o camer` de 8 megapixeli pe partea din spate [i una frontal` de 1,3 megapixeli. Biz 78

Biz

DATE TEHNICE

BIZ APPS

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

Dimensiuni: 123,9 x 63,2 x 10,9 mm Greutate: 139 g Procesor: Tegra dual-core, 1 GHz Platform`: Android Ecran: tactil, 4 inch WVGA Memorie: 8 GB (extensie p창n` la 32 GB) Baterie: 1.500 mAh Camer`: 8 MP (spate), 1,3 MP (frontal`) Conectivitate: HDMI, microUSB, Wi-Fi, DLNA

KipCall

Airport Weather

Este o aplica]ie care v` permite s` suna]i prietenii de pe Facebook f`r` a avea nevoie de num`rul de telefon al acestora, cu condi]ia ca [i ace[tia s` aib` aplica]ia instalat`.

Astfel, pute]i controla mai u[or [i cine v` sun`, fiindc` pute]i decide oric창nd s` bloca]i sau s` permite]i prietenilor s` v` apeleze.

Pentru cei care c`l`toresc foarte mult, este esen]ial s` [tie cum va fi vremea pe aeroporturile spre care se \ndreapt`. Aplica]ia are o baz` de date cu 4.732 de aeroporturi [i func]ia de a g`si aeroporturi aflate pe o raz` de p창n` la 160 km fa]` de utilizator.

LIFE

GADGET

la mic, la mare modern. Dar g`sirea echilibrului perfect presupune o combina]ie de putere, u[urin]` \n utilizare [i design de top. DE GABRIEL BĂ‚RLIG~

Sony Ericsson Xperia mini

DATE TEHNICE

Dimensiuni: 92 x 53 x 18 mm Greutate: 136 g Procesor: Qualcomm Snapdragon, 1 GHz Platform`: Android Ecran: tactil, 3 inch Memorie: 2 GB (extensie pân` la 16 GB) Baterie: 1.200 mAh Camer`: 5 MP Conectivitate: microUSB, Wi-Fi, Bluetooth, DLNA

WhatsApp Messenger

Kobo

Ofer` mesagerie instant f`r` a mai fi nevoie s` pl`ti]i pentru SMS, folosind doar transferul de date. Utilizatorii \[i pot trimite mesaje text, dar [i fotografii, clipuri [i mesaje audio. Exist` [i op]iunea de discu]ii \n grup, iar aplica]ia este disponibil` pentru toate platformele smartphonem, inclusiv Symbian.

Este unealta perfect` pentru cei care vor s` citeasc` c`r]i \n format digital pe noua tablet` BlackBerry PlayBook, mai ales c` aceasta nu e compatibil` \nc` cu serviciul Kindle, de la Amazon.

Exist` o selec]ie variat` de c`r]i gratuite sau contra cost, dar deocamdat` nu sunt disponibile ziare sau reviste.

Puterea nu \nseamn` neap`rat [i dimensiuni mari. Sony Ericsson a avut succes cu o serie de terminale mici, a[a c` a decis c` merit` s` mearg` \n continuare pe acest segment prin noua genera]ie de telefoane Xperia mini [i Xperia mini pro.

Ambele smartphone-uri au la baz` un procesor Qualcomm Snapdragon de 1 GHz [i func]ioneaz` pe cea mai recent` versiune a platformei Android (Gingerbread 2.3). Terminalele integreaz` tehnologiile Sony de redare a imaginilor [i display Reality Display cu Mobile BRAVIA Engine [i func]ie de filmare HD (720p). Xperia mini este cel mai mic smartphone Android cu func]ie de filmare HD. Xperia mini pro are tastatur` glisant`, optimizat` cu func]ii inteligente de mesagerie. Cu Type & Send, utilizatorii nu mai trebuie s` deschid` o aplica]ie diferit` pentru fiecare tip de mesaj, iar Smart Keyboard activeaz` preventiv [i preg`te[te aplica]ia de mesagerie \n momentul \n care se deschide slide-ul. Xperia mini pro este echipat cu Office Suite [i soft de securitate McAfee, care le permit utilizatorilor s`-[i gestioneze \n siguran]` documentele [i e-mailurile. Sony Ericsson a introdus [i o nou` func]ie, Facebook inside Xperia, care integreaz` interac]iunea cu prietenii virtuali peste tot pe telefon [i permite accesul la Facebook din cele mai folosite sec]iuni ale telefonului - galeria foto, music player, agenda telefonului [i calendar. Biz Biz

79

BIZ STAR

Investitorul prim`verii telecom De la conducerea liderului pie]ei române[ti de comunica]ii mobile, Thierry Millet a anun]at planuri ambi]ioase de investi]ii pentru perioada urm`toare \n modernizarea re]elei [i noi servicii, dând semnalul pentru dezghe]ul industriei DE GABRIEL BÂRLIG~

O

range investe[te \n acest an 100 de milioane de euro pentru modernizarea re]elei, proces care vizeaz` \mbun`t`]irea acoperirii, \n special \n zona rural`, [i reducerea consumului energetic cu pân` la 20%. Obiectivul companiei este oferirea de servicii de date mobile 3G [i 3G+ pentru 98% din popula]ia ]`rii. Modernizarea implic` toate echipamentele de re]ea, furnizate de Huawei, Alcatel [i Cisco, preg`tind Orange pentru era 4G, având \n vedere c` re]eaua va fi compatibil` cu tehnologia LTE (Long Term Evolution), ce face trecerea c`tre urm`toarea genera]ie de servicii de comunica]ii mobile. Viteza transferului de date \n re]eaua modernizat` va fi \nc` de la \nceput de 14,4 Mbps.

Compania \[i propune, de altfel, s` devin` lider pe segmentul de date mobile pentru persoane fizice.

Orange România a ob]inut venituri de 222 milioane de euro \n primul trimestru din 2001 [i avea 10,3 milioane de clien]i la 31 martie 2011.

Dincolo de partea de date mobile, Orange a anun]at [i lansarea HD Voice, care ofer` sunet de o calitate mult \mbun`t`]it` pentru apelurile de voce, reducând puternic zgomotul de fond [i amplificând calitatea sunetului vocii interlocutorului. Serviciul este compatibil pentru moment cu trei terminale (Samsung Galaxy mini, Nokia E5 [i Nokia N8), urmând s` fie extins treptat [i pentru alte terminale, [i este disponibil la nivel na]ionale \n aria de acoperire 3G [i \ntre terminale compatibile.

De asemenea, companiile pot apela la solu]ia Extra Signal, bazat` pe tehnologia Femtocell, care asigur` o mai bun` calitate a serviciilor de voce [i date mobile prin \mbun`t`]irea acoperirii 3G [i 3G+ \n interiorul cl`dirilor.

Compania a lansat recent [i o nou` campanie de brand, “Today changes with Orange”.

Pentru continuarea investi]iilor pe o pia]` care \nc` se reface dup` perioada de criz` [i pentru semnalul pozitiv dat industriei, Thierry Millet, CEO al Orange România, prime[te “Steaua Biz”.

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media.

Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` pe 27 [i 28 mai, la

AMSTERDAM