Biz 229- Cu gandul la exit

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 229 • 10 - 30 aprilie 2012 • 7,5 lei

CU GÂNDUL LA EXIT

Nr. 229

Ion Sturza a l`sat \n urm` politica [i afacerile cu petrol [i s-a orientat c`tre businessuri \n domeniul digital. Secretul investi]iilor sale?

Afaceri construite pentru un exit profitabil.

High Impact Friends este o experien]` intens` al`turi de cei mai influen]i oameni din online-ul rom창nesc [i brandurile campioane \n social media. O c`l`torie unic` \n viitor, pentru a descoperi strategiile c창[tig`toare \n era re]elelor sociale. O oportunitate de a avea acces, \n premier`, la coaching cu cei mai buni speciali[ti \n online, pentru a afla direct de la ace[tia ce trebuie s` fac` brandul t`u pentru a fi mereu pe val \n social media.

Fii parte a unui grup exclusivist de oameni care vor face networking cu cei mai influen]i bloggeri [i oameni din social media rom창neasc` \ntre 20 [i 22 aprilie, la

AMSTERDAM

Detalii [i informa]ii la gabriela.matei@revistabiz.ro

EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct

Manageri sau antreprenori?

GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA PAUL GARRISON PAUL RENAUD MARIUS GHENEA VICTOR KAPRA ADRIAN STANCIU

Fotografi VALI MIREA MIHAI BALOIANU

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Age Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT, pe perioada iunie - noiembrie 2010

ISSN 1454-8380

D

ilema aceasta, de[i pare veche de când lumea, exist` \nc` \n zilele noastre [i \n companiile antreprenorilor români. Unii investitori aleg s`-[i conduc` singuri businessurile, al]ii \ncearc` [i uneori reu[esc s`-[i aleag` cei mai buni manageri.

Motivele? Degrevare de sarcini, eliberare, distan]are de business sau \ncrederea c` un manager [colit sau cu experien]` \n businessul cu pricina ar face o treab` mai bun` decât ar face-o \nsu[i ac]ionarul urm`rindu-[i \ndeaproape obiectivele. Provocarea vine \ns` din partea antreprenorilor care nu se pot \ndep`rta suficient de mult \ncât s` lase locul pur [i simplu unui angajat, fie el [i manager, s` conduc` o afacere \n care el a pus bani [i suflet. Exemplu ar fi cei trei antreprenori prezen]i \n acest num`r, Emil Munteanu, {tefan Musta]` [i Eduard Dimitriev de la Power Net Consulting, dar [i al]ii ca ei.

Mai sunt \ns` [i cazuri, ce-i drept mai rare, cum ar fi cel al lui Ion Sturza, despre care ve]i citi \n acest cover al revistei Biz, \n care un ac]ionar a fost cândva [i manager ([i unul cu rezultate vizibile) [i apoi a revenit la antreprenoriat. Experien]a acumulat` ca director \ntr-o companie multina]ional` a fost benefic` [i a devenit un punct de pornire important pentru conducerea viitoarelor afaceri. Rolul avut ca manager [i businessul condus au fost chiar mai importante [i mai laborioase decât (poate) a cre[te afacerea personal` de la nivel micro la nivel macro.

Exist` exemple de antreprenori români care s-au \ntors la calitatea de manager fie \n urma vânz`rii propriei afaceri, fie ca o perioad` de tranzi]ie \n via]a lor, fie pentru bani. |ns` cu to]ii recunosc c` nimic nu se compar` cu a-]i conduce propria afacere, indiferent de cât de greu poate fi acest lucru sau cât de grea este provocarea. Pentru a fi un antreprenor de succes trebuie s` ai câteva calit`]i esen]iale. Dac` ave]i sau nu stof` de antreprenor afla]i din articolul “Micii antreprenori [i marile corpora]ii” din acest num`r.

Sunt \ns` [i cazuri de investitori a c`ror afacere acoper` mai multe domenii [i care nu pot conduce toate companiile deodat`. Ace[tia sunt “condamna]i” s`-[i g`seasc` managerul ideal, dar [i s` aib` un sistem de conducere eficient [i transparent, care s` nu-l exclud`.

O idee ar fi s` \nceap` c`utarile \n propria ograd`. Se spune c` un angajat promovat [i care are [ansa s` \[i dovedeasc` abilit`]ile nu va dezam`gi (aproape) niciodat`.

Richard Branson, un antreprenor britanic pe care \l admir foarte mult, crede c` cei mai de succes antreprenori sunt cei care au g`sit oameni cel pu]in la fel de competen]i ca [i ei, dac` nu cumva [i mai competen]i, s` le conduc` businessul. |ns` pentru asta este nevoie de art`, intui]ie [i noroc.

OANA GRECEA, Jurnalist Biz

Tipografie: Artprint

Biz

3

sumar

FOTO COPERT~: VALI MIREA

5 16 24 30 32 36

Curent continuu pe burs` Cu g책ndul la exit Plasticul care face to]i banii Preg`ti]i pentru impact Cafeaua de l책ng` scen` De ce loialitatea d` rezultate la Orange

38 45 53 54 56 58 60 62 66 68 73 80

Goana dup` spectru Industry leaders: Unlock Market Research Investitorii: ghid de utilizare Din pasiune pentru IT Noble]ea mobilei de lux Adrian Stanciu: Omul din oglind` Paul Garrison: Optimizarea CSR PR [i client \ntre oglinzi paralele De ce nu converte[te campania ta AdWords?

Micii antreprenori [i marile corpora]ii Noua defini]ie a confortului Steaua Biz: Adrian H`dean

31 Mai 2012 Bra[ov, Edi]ia I

summit regional despre influen}A online {i strategiile de marketing prin social media Vino s` afli care sunt cele mai eficiente strategii de marketing ce pot fi aplicate folosind principalele canale de social media, Facebook, LinkedIn [i Twitter, [i s` cuno[ti cei mai relevan]i bloggeri [i influenceri din online.

Un eveniment

Parteneri

agend`

Curent continuu pe burs` Oferta secundar` de vånzare a ac]iunilor Transelectrica prin care statul a scos la vånzare un pachet de 15% a readus un pic de culoare \n obrajii Bursei de Valori Bucure[ti.

DE ALEXANDRU ARDELEAN

Oferta Transelectrica a fost suprasubscris` cu aproape 59%, solicit`rile investitorilor mari au dep`[it 45,54% tran[a alocat`, iar volumul de ac]iuni cerut de micii investitori a fost de 2,8% peste titlurile puse la b`taie. Statul va \ncasa \n urma acestei oferte 37,7 milioane de euro pentru pachetul de 15% din ac]iuni, deoarece pre]ul pe tran[a investitorilor institu]ionali a fost de 14,9 lei, iar pentru micii investitori de 15,71 lei, potrivit ultimelor ordine de subscriere din ofert`.

Oferta a \nceput la 14 martie [i s-a \ncheiat la 27 martie. Investitorii care au subscris peste pre]ul de execu]ie vor primi integral ac]iunile cump`rate, iar \n cazul celor care au plasat ordine exact la

pre]ul de execu]ie alocarea se va face pro-rata (folosind algoritmul BVB).

Pentru investitorii institu]ionali (minimum 500.000 de lei) au fost alocate 90% din titlurile scoase la vånzare, iar pentru micii investitori, o tran[` de 10%.

Oferta a fost intermediat` de consor]iul format din Banca Comercial` Romån`, Intercapital Invest [i Swiss Capital.

Dan Weiler, director executiv Corporate Finance & Investment Banking BCR, a spus: “Aveam nevoie de o tranzac]ie de succes care s` impulsioneze \ncrederea investitorilor \n pia]a de capital [i \n economia romåneasc` [i ne bucur`m c` oferta Transelectrica poate deschide acest drum”.

Biz

7

AGEND~

{TIRI

Subscrierile au fost realizate prin sistemul transparent al bursei, astfel c` investitorii au putut cunoa[te permanent volumul subscrierilor [i pre]urile la care acestea au fost realizate.

Odat` cu aceast` ofert`, se poate deschide calea pentru celelalte privatiz`ri pe burs`, pl`nuite de guvern pentru acest an. Sunt \n preg`tire mai multe astfel de oferte publice, printre care pachete de 15% din ac]iunile Electrica, Romgaz, Transgaz, cåte cel pu]in 10% din Hidroelectrica, Nuclearelectrica, 10% din OMV Petrom, 20% din Tarom. Dup` e[ecul de anul trecut cu oferta Petrom, p`rea c` bursa este o [ans` ratat`, dar Transelectrica a dovedit contrariul. Este nevoie \ns` de o cercetare atent` a ceea ce s-a \ntåmplat cu aceast` ofert` care a avut atuuri ce au f`cut-o de neratat. Interesant e c` investitorii mici au fost extrem de activi, ceea ce ar putea ca pe viitor s` creasc` procentul oferit pentru aceast` categorie. |n general investitorii mari, institu]ionali, sunt mai reticen]i cånd vine vorba de ac]iuni \n companiile de stat, din cauza situa]iei complicate care rezult` de aici (sisteme de conducere greoaie, lipsa flexibilit`]ii, neacordarea de dividende).

Au mai contat transparen]a [i, foarte important, disponibilitatea guvernului de a oferi un discount bun, 12,5%, \n momentul lans`rii ofertei, pe zona inferioar` de pre]. Biz

Câte gadgeturi are românul acas`

O familie obi[nuit` din România de]ine \n medie 2,6 gadgeturi, potrivit unui studiu global realizat de Kaspersky Lab. Primul loc \n studiu este ocupat de Arabia Saudit` (4,3 gadgeturi), urmat` de Africa de Sud (4 gadgeturi) [i Statele Unite ale Americii (3,7 gadgeturi). România ocup` ultimul loc \n clasamentul studiului. Potrivit oficialilor companiei Kaspersky, cel mai popular echipament din România r`mâne PC-ul, 71% dintre responden]i afirmând c` de]in unul acas`. Pe locul doi \n topul preferin]elor românilor se claseaz` laptopul (51,5%), \n timp ce peste 40% dintre persoanele chestionate au afirmat c` de]in personal un smartphone. La studiul Kaspersky Lab efectuat \n 2011 au participat peste 7.000 de responden]i din Europa, Asia, America [i Africa. (D.L.)

Focus pe colectarea selectiv`

Romprest va investi \n acest an 12 milioane euro \ntr-un proiect prin care va fi eficientizat sistemul de colectare selectiv`. Proiectul, unic \n 8

Biz

România, presupune realizarea unei sta]ii de sortare automatizat`, prin care va fi redus` depozitarea \n ramp` cu minimum 40%. Totodat`, compania va continua [i programul de investi]ii \n echipamente [i extinderea flotei autovehiculelor aferente activit`]ii companiei – salubritate, servicii facility management, arhitectur` peisager` – prin bugetarea a peste 5 milioane euro.

Investi]ia f`cut` de companie, \n perioada 2001 – 2011, \n flota de 600 utilaje dep`[ea la sfâr[itul anului trecut valoarea de 35 milioane euro.

Romprest a investit \n cei 11 ani de activitate pe pia]a româneasc` peste 70 milioane de euro \n activele societ`]ii. |n acest moment compania are peste 6.000 angaja]i [i a \nregistrat o cifr` de afaceri de aproximativ 79 milioane euro \n 2011.

Pentru anul \n curs, Romprest \[i propune o cre[tere a cifrei de afaceri cu aproximativ 25%. (L.S.)

AGEND~

{TIRI

Pia]a radio, tot la 19 mil. euro Publicul de radio a devenit mai selectiv, pentru c` exist` o plaj` mai mare de radiouri din care poate alege, iar dezvoltarea pie]ei a creat, fa]` de acum 20 de ani, noi nevoi care sunt acum adev`rate provoc`ri pentru oamenii de radio. DE LOREDANA S~NDULESCU ZU este un radio vesel, dinamic, interactiv [i neconven]ional, cu o cre[tere spectaculoas` \n cei trei ani de la lansare. Romantic FM este un brand matur, consolidat, cu o istorie de 18 ani. Rodica Minculescu, General Manager al celor dou` posturi de radio, ne-a \mp`rt`[it provoc`rile cu care se confrunt` pe ambele direc]ii, precum [i planurile de dezvoltare ale celor dou` radiouri.

produs mainstream, Romantic, unul de ni[`. ZU este un brand nou, puternic, dinamic, a c`rui istorie num`r` trei ani, Romantic FM este un brand matur, consolidat, premium, cu o istorie de 18 ani. Acum, cea mai important` component` de business pentru divizia noastr` de radio este dezvoltarea.

Continu`m [i \n 2012 s` extindem re]eaua Radio ZU [i dezvolt`m \n online ambele radiouri.

Pe ce suport se ascult` acum radio?

Radioul este singura component` media care are mobilitate. Totu[i, perspectivele internetului accesibil oriunde [i oricând sunt mici \n momentul de fa]`, nu doar \n România, astfel \ncât principala modalitate de a asculta radioul este cea clasic`.

Radioul \n FM e bine, s`n`tos [i va r`mâne a[a \nc` mult timp. Dezvoltarea radioului \ns` este \ntr-adev`r legat` de dezvoltarea internetului. La ora actual` aproximativ 17% din totalul ascult`torilor obi[nuiesc s` asculte radio pe internet [i mobil.

Cum v` explica]i revenirea Radio ZU pe locul 1 \n Bucure[ti?

Radio ZU este lider de audien]` \n Bucure[ti. A fost lider, val dup` val, \nc` de la lansare. Cu o singur` excep]ie: vara lui 2011. Spre deosebire de pia]a TV, unde ecartul dintre lider [i urm`torul clasat este unul confortabil pentru lider, la radio competi]ia la vârf este una foarte strâns`. |n consecin]`, nu este u[or s`-]i p`strezi pozi]ia de lider. Pe de alt` parte, \n termeni de m`surare a audien]ei radio, 2011 a debutat cu o schimbare de metodologie care a radiografiat mult mai fidel particul`rit`]ile sezonului estival din perspectiva obiceiurilor de consum ale publicului, sco]ând \n eviden]` faptul c` o re]ea mare este mult mai bine “securizat`” chiar [i din perspectiva audien]ei pe Bucure[ti. Ceea ce a urmat, se [tie. Radio ZU a lansat “Cel mai tare sezon din istoria radioului”, datele de audien]` aferente 10

Biz

Ce estim`ri ave]i \n privin]a pie]ei de publicitate radio \n 2012?

Rodica Minculescu, General Manager, Romantic FM [i ZU

acestui sezon urmând nu numai s` reconfirme pozi]ia de lider pe Bucure[ti, ci s` \nregistreze [i o diferen]` confortabil` \ntre lider [i urm`torul clasat.

Radio ZU s-a remarcat de-a lungul timpului prin campaniile de promovare neconven]ionale. La ce s` ne a[tept`m anul acesta?

Neconven]ionalul este una dintre valorile ZU. Cât despre oamenii care fac Radio ZU, este \n firea lor s` gândeasc` “out of the box”. Proiectele noastre ]intesc tot mai sus, astfel \ncât [i anul acesta publicul nostru va avea parte de câteva evenimente speciale la care publicul s` se bucure, s` râd`, s` verse o lacrim`, s` se revolte. S` tr`iasc` emo]ii.

Cum v` \mp`r]i]i responsabilit`]ile \ntre ZU [i Romantic FM? Sunt dou` posturi de radio diferite, atât ca format, cât [i ca istorie. ZU este un

La sfâr[itul anului trecut industria radio era, dac` nu optimist`, m`car u[or senin` cu privire la perspectiva evolu]iei pie]ei de publicitate radio \n 2012. Dup` trei ani de sc`dere, se f`ceau, \n sfâr[it, previziuni de u[oar` cre[tere. Dup` primele dou` luni ale lui 2012, cifrele nu confirm` vreo tendin]` ascendent` a bugetelor consumate pe radio. Cu toate acestea, cred c` vom avea un an f`r` sc`dere, c` vom r`mâne \n jurul a 19 milioane de euro, ceea ce deja ar \nsemna o gur` de aer proasp`t.

Câ]i ascult`tori are, \n medie, pe zi, Radio ZU? Datele celui mai recent Studiu de Audien]` Radio arat` c` \n Bucure[ti ZU este ascultat de 238.400 de oameni \n fiecare zi. La nivel urban \n toat` ]ara, Buzdugan [i Morar salut` zilnic 1.048.100 de ascult`tori.

Care sunt volumele de publicitate pe care le-a atras Radio ZU \n 2011? Ce estim`ri ave]i pentru 2012? |n ciuda perioadei de criz` [i a sc`derii an dup` an a nivelului pie]ei de publicitate radio, cota ZU din totalul pie]ei radio a fost pe trend ascendent, constant. Anul 2011 nu a f`cut excep]ie. ZU a atras peste 4 milioane de euro, nivel pe care, firesc, \l dorim dep`[it \n 2012. Biz

AGEND~

{TIRI

FORD B-MAX DE CRAIOVA Ford va \ncepe anul acesta produc]ia noului model B-Max la Craiova.

Pentru acest an este planificat` atingerea unui plafon de 60.000 de unit`]i, pentru ca anul viitor acesta s` treac` la 100.000. Asamblarea noului model se va face \n dou` schimburi.

Angella Alexander, director Resurse Umane, Ford România, a anun]at demararea campaniei de angaj`ri la uzina din Craiova, care vizeaz` angajarea a 500 de muncitori. Ford vrea s` vând` \n 2013 \n România 2.000 de unit`]i B-Max. Pre]urile pentru modelul care se va realiza la Craiova \ncep de la 10.800 de euro [i ajung, \n func]ie de model, pân` la 17.650 de euro.

EMPORIKI COMUNIC~ FRAN}UZE{TE Emporiki Bank a lansat o campanie de comunicare care vrea s` ateste faptul c` ac]ionarul majoritar este banca francez` Crédit Agricole. De[i, \n ultimii ani, banca nu a mai fost vizibil` la nivel de comunicare, ac]iunile ei s-au reflectat \n cifrele financiare. |n ultimii doi ani, capitalul a fost majorat cu suma de 40 milioane euro, activele au ajuns la 259 milioane euro, cre[terea a fost de 42% \n ultimii doi ani [i s-a manifestat o \mbun`t`]ire a rezultatului net de 2011 de 62% (-5,1 milioane de euro fa]` de 13,5 milioane \n 2010).

FUZIUNEA BCR-OMNIASIG, LA FINAL Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor a aprobat fuziunea BCR Asigur`ri [i a Omniasig, ambele de]inute de asiguratorul austriac Vienna Insurance Group (VIG). |n cadrul acestui proces, Omniasig va fi absorbit` de BCR Asigur`ri, care, la finalizarea fuziunii, va prelua numele Omniasig. Procesul de fuziune este programat a se finaliza \n mai. Obiectivul fuziunii este crearea companiei de asigur`ri lider pe pia]a din România [i eficientizarea opera]iunilor VIG. (A.A) 12

Biz

FRUMUSE}EA LA 15 ANI Colete trimise din Ungaria o dat` la dou` s`pt`mâni, comenzi scrise pe formulare pretip`rite, o echip` compus` din cinci persoane. A[a ar`ta afacerea Avon \n 1997. DE LOREDANA S~NDULESCU Cincisprezece ani mai târziu, acela[i business \nseamn` 5 milioane de produse vândute pentru peste 6 milioane de clien]i, 140.000 de reprezenta]i, iar la nivel central, peste 300 de angaja]i, \n trei sedii din Bucure[ti, incluzând partea comercial`, [i un Centru Opera]ional (deschis \n 1999) care serve[te cinci ]`ri din regiune.

La nivel strategic, Avon România a fost implicat` \n dezvoltarea unor noi pie]e precum Moldova, Serbia [i Bosnia, contribu]ia fiind major` \n cazul Avon Moldova, companie deschis` de o echip` din România \n 2001, dup` o prospectare atent` a pie]ei [i a oportunit`]ilor. Un pas important \n evolu]ia companiei a fost inaugurarea Centrului Opera]ional Chiajna, o investi]ie de 12 milioane de dolari, care deserve[te România, Moldova, Bulgaria, Albania [i Macedonia. Din 2002, Avon este lider pe pia]a local` de cosmetice, cu 50 de trimestre consecutive de cre[tere. Recordul absolut de vânz`ri a fost \nregistrat \n 2009, când, \ntr-o singur` zi, au fost vândute produse \n valoare de 1,5 milioane de dolari.

Numele Avon se leag` [i de dou` ini]iative sociale de impact: campania de lupt` \mpotriva cancerului la sân (lansat` \n 2002) [i campania \mpotriva violen]ei domestice (lansat` \n 2008). Anul acesta a fost lansat primul produs local dedicat strângerii de fonduri, Cerceii “Fundi]a

Promisiunii”, ocazie cu care Andreea Marin B`nic` a devenit prima Ambasadoare Avon România, precum [i imaginea acestui produs [i a Campaniei pentru S`n`tatea Sânilor, \n 2012.

Avon România este de asemenea recunoscut` atât la nivel local, cât [i la nivel global pentru pionierat [i inova]ii. Din 2008, intuind oportunit`]ile create de mediul online, dar [i din grij` fa]` de mediul \nconjur`tor, afacerea Avon România s-a mutat \n totalitate pe internet.

Campania care a promovat comenzi verzi 100%, Avon Romania Goes Green, a fost transformat` \ntr-o campanie la nivel mondial sub numele Hello Green Tomorrow, care presupune comenzi plasate prin metode electronice, fie prin SMS, fie cu ajutorul site-ului, \nlocuind vechea metod` de folosire a formularului de comand`.

Avon a fost [i una dintre primele companii care a p`[it [i \n social media. |n 2002 a fost lansat site-ul Avoncosmetics.ro, iar \n 2008 a ap`rut [i primul blog de companie din organiza]ia Avon, www.Avonspaceblog.ro. |n 2009, au fost deschise birourile virtuale pe Facebook, Twitter, Flickr [i YouTube.

Inova]iile \n mediul online a continuat [i \n 2010, când a fost lansat` re]eaua social` Avon Connects, comunitatea online dedicat` reprezentan]ilor, cu peste 80.000 de membri la momentul actual. Biz

AGEND~

{TIRI

O nou` specie: Liliacul de vinotec` Un nou brand de vinuri premium \ncearc` s` cucereasc` pia]a româneasc` de HoReCa [i magazinele de specialitate. Investitorii sunt austrieci, managementul [i via sunt române[ti. DE OANA GRECEA Vinurile Liliac sunt create de oenologul Willi Opitz, din struguri de soiuri locale [i interna]ionale cultivate \n regiunea Bato[ [i Vermes Lechinta, areal viticol cu \ndelung` tradi]ie din Transilvania.

Sub sloganul “Transylvania has never tasted more alive”, Liliac se pozi]ioneaz` ca brand premium [i se adreseaz` cunosc`torilor familiariza]i cu noile trenduri din lumea vinului.

Ac]ionarii, o familie de austrieci, au \n România firma amb Holding, ce de]ine investi]ii \n mai multe domenii. amb Wine, parte a consor]iului austriac, a creat primul brand de vinuri, Liliac, \n urma unei

investi]ii de 3 milioane de euro. Banii au fost aloca]i pentru achizi]ionarea [i cultivarea a 38 ha de vie \n regiunea Bato[ [i Vermes Lechinta, \n dezvoltarea unit`]ii de vinificare [i \n construc]ia unei cabane de degustare cu

arhitectur` minimalist`. Compania are o capacitate de produc]ie de 100.000 sticle pe an [i \[i propune s` vând` 30.000 sticle de Liliac \n primul an, din care 30% vor fi exporturi.

“Liliac este o adev`rat` revela]ie \n lumea vinurilor române[ti. Vinurile acestea reprezint` o alegere nou`, o experien]` decisiv` pentru entuzia[tii vinurilor române[ti premium [i va deveni o aventur` tentant` pentru pie]ele interna]ionale. Sunt vinuri noi, care beneficiaz` de caracteristicile unei zone de mare tradi]ie viticol` [i de cele mai bune tehnologii de vinificare”, a declarat Ioana Micu, Manager Executiv la amb Wine,

oenolog [i blogger de vinuri din Cluj-Napoca. |n ceea ce prive[te numele, aceasta a ar`tat c` Liliac este simbolul legendelor [i misterelor Transilvaniei, al spiritului s`u fantastic [i atemporal, dar exprim` [i caracterul vinului: curajos, simbolic, memorabil.

Compania amb Wine continu` procesul de dezvoltare prin plantarea a 12 noi hectare cu soiuri nobile anul acesta, prin investi]ii suplimentare de dou` milioane de euro \n cram` [i \n tehnologiile de vinificare anul viitor [i estimeaz` o produc]ie de aproximativ 350.000 sticle pe an \n 2016, cu un procent de exporturi de 40%. Biz

Biz

13

AGEND~

INTERNA}IONAL

Angela merge mai departe

DAC~ VOI NU M~ VRE}I...

Cancelarul german, Angela Merkel, nu renun]` la Grecia [i declar` c` ar fi o gre[eal` politic` f`r` precedent dac` s-ar permite statului elen ie[irea din zona euro. DE OVIDIU NEAGOE Germania va face tot posibilul s` \mpiedice dezbinarea zonei euro, iar cancelarul german, Angela Merkel, sus]ine c` dac` s-ar permite statului elen s` p`r`seasc` zona euro s-ar

comite o gre[eal` f`r` precedent, ce ar duce la o incredibil` sl`bire a zonei euro. Statul elen a primit o a doua injec]ie de capital, \n valoare de 130 de miliarde de euro, cu inten]ia de a-[i men]ine pe linia de plutire economia pån` \n 2014.

Germania are de achitat cea mai mare parte din sum` \n compara]ie cu alte state, ceea ce a stårnit 14

Biz

nemul]umirea multor oameni politici [i cet`]eni germani. Merkel a mai ]inut s` calmeze temerile cu privire la viitoare injec]ii de capital din zona euro, men]ionånd c` au fost \nv`]ate lec]ii importante. |ntrebat` de BBC despre cum vede viitorul Greciei, Angela Merkel a precizat c` guvernul de la Atena a declarat \n mod repetat c` nu dore[te s` se rup` de zona euro.

“Are sl`biciuni majore, dar depune eforturi mari pentru dep`[irea acestora, atåt \n administra]ie cåt [i \n termeni de competitivitate a mediului de afaceri. Va fi un drum lung [i dificil”, a spus cancelarul german. Biz

PLANURILE APPLE La finele lunii trecute Tim Cook, CEO al Apple, a vizitat China, pentru a clarifica o serie de probleme ap`rute la unii dintre cei mai importan]i distribuitori de componente pentru gadgeturile companiei din Cupertino. |n paralel, noul [ef al Apple a declarat c` va cre[te investi]iile companiei \n China.

Microsoft va investi 18 milioane pentru \nfiin]area AppCampus, un program pentru dezvoltarea aplica]iilor mobile pentru dispozitivele Nokia pe platforma Windows Phone, prin care dore[te s` recupereze din cota de pia]` a Apple [i Google, care se bucur` de un num`r uria[ de aplica]ii pentru dispozitivele mobile cu sistemele lor de operare.

DECOLARE SPANIOL~ Operatorul aerian Iberia a anun]at lansarea liniei aeriene low-cost Iberia Express, care va opera atåt \n marile ora[e spaniole, cât [i \n insule ca Ibiza, Fuerteventura sau Lanzarote. Pre]ul pentru un bilet – doar dus – va porni de la 25 de euro. Lansarea Iberia vine la scurt timp dup` ce Spainair a dat faliment.

AGEND~

BMW RECHEAM~ MA{INI Produc`torul german a anun]at c` va rechema \n service 1,3 milioane de autoturisme din seriile 5 [i 6, produse \ntre 2003 [i 2010. Compania a ar`tat c` ar putea exista o serie de probleme la baterie, din cauza unui cablu montat gre[it, care, \n cazuri extreme, ar putea duce la aprinderea bateriei.

INTERNA}IONAL

CE NU COPIAZ~ CHINA? Guvernul de la Moscova este pe punctul de a vinde statului chinez 48 de aeronave militare Suhoi Su-35, dar numai cu condi]ia s` nu fie copiate de China. Dac` Beijingul accept`, va fi cea mai mare tranzac]ie din ultimii 10 ani, estimat` la 4 mld. dolari.

Avioanele chineze[ti J-10 [i J-11 sunt copii ale aeronavelor de lupt` ruse[ti Su-27 [i Su-30.

MANDATUL REVENIRII Revista american` “Bloomberg BusinessWeek” propune cititorilor un cover story ce analizeaz` modul \n care pre[edintele american Barack Obama a gestionat criza economic` din SUA. Spre deosebire de George Bush sau Roland Reagan, speciali[tii sus]in c` Obama nu are o filosofie economic` clar`.

PROFESORUL STEVE JOBS

PETROL |N AFRICA Dup` zeci de ani de explor`ri f`r` succes, \n Kenya s-a descoperit petrol la finele lunii trecute. Descoperirea a fost f`cut` \n partea de nord-vest a statului de compania britanic` Tullow Oil. “Este un excelent \nceput al campaniei noastre de exploatare”, spune Angus McCoss, directorul programului de explorare al companiei.

ABU DHABI VREA RBS Familia aflat` la conducerea statului din Orientul Mijlociu este interesat` s` achizi]ioneze un pachet de ac]iuni al b`ncii britanice Royal Bank of Scotland, potrivit Reuters. Tot ace[tia au precizat c` Amanda Staveley, o femeie de afaceri cunoscut` pentru contactele importante din Orientul Mijlociu, consiliaz` conducerea emiratului.

“Harvard Business Review” aduce \n aten]ia cititorilor un articol de fond semnat de Walter Isaacson, celebrul jurnalist care a semnat biografia oficial` a lui Jobs.

Materialul vorbe[te despre adev`ratele lec]ii de leadership pe care cititorii le pot \nv`]a din activitatea [i trecutul profesional al fondatorului Apple. Biz Biz

15

FOTOGRAFII: VALI MIREA

e

exit CU GĂ…NDUL LA

Ion Sturza este cunoscut ca fost director general adjunct al \ntregului grup Rompetrol, artizanul vânz`rii acestei afaceri c`tre kazahi [i fost prim-ministru al Republicii Moldova. Dar trecutul nu \l mai reprezint`, iar viitorul \l vede \n afaceri digitale. De]ine cea mai mare libr`rie online [i investe[te \ntr-un parc tehnologic la Cluj, o platform` pentru companiile din domeniul digital. Secretul afacerilor sale?

Businessuri construite pentru un exit profitabil.

DE OANA GRECEA

A

COVER STORY

Are un program foarte strict.

{tie din timp ce face, unde merge [i cu cine se \ntâlne[te [i timpul este foarte pre]ios. Chiar dac` acum nu mai este gr`bit s` ia deciziile rapid, ca \n cazul unei negocieri (vânzarea Rompetrol), \[i face timp s` se pun` la curent cu fiecare afacere \n care investe[te. Deciziile nu mai vizeaz` afaceri pentru al]ii, ci sunt chiar viitorul lui.

Ion Sturza este antreprenor \nc` din [coal`, când \ncerca diverse combina]ii care s`-i aduc` profit.

Nu s-a putut baza financiar pe ajutorul p`rin]ilor, mici func]ionari \n gospod`ria agricol` colectiv`. Totu[i, primul business independent serios l-a fondat la \nceputul anilor ’90. Primii bani au fost economiile proprii [i un credit primit de la partenerii de afaceri. A fost vorba de Grupul Incon, specializat \n producerea [i exportul de sucuri concentrate [i conserve din legume [i fructe. La scurt timp, pe anumite segmente, a devenit unul dintre cele mai mari din Europa. De altfel, \ncercând s` se bazeze pe un model de reu[it`, Sturza a fost inspirat de filosofia de afaceri pe care au avut-o fra]ii Rauch, din Austria, unii dintre cei mai mari produc`tori de sucuri din lume. “Pove[tile de succes din 18

Biz

pres` nu sunt [i succese \n realitate”, explic` Sturza motiva]ia pentru admira]ia unor oameni seminecunoscu]i \n media.

Afacerea Incon a fost vândut` definitiv \n 2005. |n 1993, Ion Sturza s-a implicat [i \n afacerea bancar` FinComBank (din care a ie[it \ntre timp), iar \n 2001 a cump`rat ac]iuni la Moldintergaz [i Moldagrochim. Din 2002 pân` \n prezent este ac]ionar, cu 20%, la Rompetrol Moldova. |n acela[i an a devenit ac]ionar [i la societatea de confec]ii muncitore[ti Codreanca. |n acest interval a avut loc \ntâlnirea cu Dinu Patriciu [i apoi numirea lui Sturza \n func]ia de director general adjunct la Rompetrol România.

Antreprenoriatul a \nsemnat pentru omul de afaceri basarabean experimentarea mai multor domenii de business, de la industria alimentar`, agricultur` [i imobiliare la IT, petrol, distribu]ia de gaze, industria textil` sau sectorul bancar. Investi]iile din ]ara natal` se numesc acum: Palplast Moldova (fabrica de ]evi), Rompetrol Moldova, Instancon (trei fabrici de textile), Agroinstal Plus [i Fribourg East Moldova.

EXPERIEN}A VIE}II, ROMPETROL ROMÅNIA La Rompetrol România a lucrat pân` \n septembrie 2009, când Dinu Patriciu a cedat \n totalitate controlul c`tre KazMunaiGas. De altfel, structurarea [i vânzarea Rompetrol, al c`rui artizan a fost, este considerat` de Sturza cea mai mare realizare \n afaceri. Exitul f`cut de Patriciu [i intermediat de Sturza a fost considerat cel mai mare deal privat din România [i a fost realizat la o valoare egal` cu de 13,5 ori EBITDA companiei.

Valoarea de preluare a pachetului de control de 75% a fost de 1,6

miliarde de dolari. Pre]ul pachetului de 25% r`mas [i preluat de kazahi nu a fost f`cut public.

Ion Sturza cuno[tea foarte bine pia]a din CSI [i s-a ocupat mult timp de identificarea de oportunit`]i pe aceast` pia]` pentru Dinu Patriciu. Absolvent de studii economice \n Republica Moldova [i cu un doctorat la Moscova, Sturza nu cuno[tea numai limba, ci [i mentalitatea partenerilor de negocieri. |n Kazahstan el avea [i investi]ii \n

Parcul de la Cluj, dup` modelul Brno (Cehia) Primele dou` etape ale Liberty Center Technological Park vor fi func]ionale \n maximum trei ani. Ele presupun crearea de spa]ii pentru birouri cu o suprafa]` dedicat` de 22.000 mp – \n care va fi inclus` [i zona de spa]ii pentru IMM-uri.

Spa]iul public va fi concentrat pe dezvoltarea de s`li

ac]iuni la câteva firme din domeniul petrol [i gaze, iar cunoa[terea \n profunzime a businessului Rompetrol România l-a ajutat foarte mult.

“Din prima zi la Rompetrol m-am ocupat de oportunit`]ile de dezvoltare \n zona CSI. Au fost mai multe etape”, spune Sturza.

AFACERILE DIN ROMÅNIA De[i se consider` acas` \n Republica Moldova, Ion Sturza locuie[te \n Bucure[ti [i gestioneaz` de aici investi]iile

ANTREPRENORIAT sale f`cute prin fondul GreenLight Invest. Vehiculul de investi]ii \n care este ac]ionar majoritar a avut \n plan, \nc` de la \nceput, preluarea unor afaceri de familie din afara României, dar [i ridicarea unor businessuri considerate de viitor. |n aceast` privin]`, omul de afaceri moldovean vede oportunit`]i \n domeniul digital. A achizi]ionat o firm` de design (Bunt Studio), construie[te un parc tehnologic [i mizeaz` pe platforma de vânz`ri online elefant.ro. “Viitorul este \n companii mici [i medii, care absorb for]a de munc` [i care \n unele ]`ri ajung la 80-90% din PIB”, explic` investitorul.

Priorit`]ile Greenlight Invest [i

de expozi]ie, centre de sport, zone de food & beverage, clinic` medical`.

O aten]ie special` este adresat` amenaj`rii spa]iului verde, ce se \ntinde pe o suprafa]` de 17.000 mp. Gradul maxim de ocupare permite g`zduirea a peste 3.500 de oameni. Universit`]ile cu profil tehnic [i medical vor reprezenta sursa ideal` de for]` de munc` calificat` care va ad`uga plus valoare unui astfel de parc tehnologic.

implicit ale lui Sturza sunt, \n 2012, cele trei businessuri \ncepute sau achizi]ionate \n 2010 [i 2011: elefant.ro, Bunt [i parcul tehnologic de la Cluj, la care s-ar ad`uga serviciile financiare.

Provoc`rile acestui an vin, \n opinia sa, din riscurile politicii interne (alegerile, protestele) [i criza zonei euro. “Oportunit`]ile vor veni din valorificarea activelor «distressed». Noi facem investi]ii, nu real estate”, spune Sturza.

Anul trecut, antreprenorul a \ndreptat o parte din investi]ii \n platforma online Elefant.ro,

pentru care a alocat peste dou` milioane de euro. “Vom mai investi \n soft, logistic`, angaja]i; bugetele ini]iale au fost mai modeste, dar am sim]it nevoia s` mai investim. Marketingul conteaz` foarte mult, acoper` inclusiv reducerile”, explic` Sturza. El a cooptat \n echip` un om de media, respectiv pe Virginia Costeschi, care \ntre]ine blogul Elefant [i care \mpreun` cu Ruxandra B`naru (directorul elefant.ro) organizeaz` expozi]ii [i alte manifest`ri pentru stimularea cititului. Printre motivele de mândrie ale lui Sturza se num`r` [i vânz`rile de e-bookuri, care au dep`[it orice a[tept`ri. “Am lansat acest serviciu la sfâr[itul lunii noiembrie 2011. De atunci am vândut peste 6.000 de c`r]i.

Ne-am preg`tit un pic altfel.

Cititorul de e-reader a[teapt` cele mai noi apari]ii [i este gata s` pl`teasc` pentru asta”, detaliaz` el.

Spune c`, fiind lider \n online, creeaz` pia]a [i atunci businessul lui este mai scump.

Investi]ia \n e-books s-a ridicat la aproximativ 200.000 de euro (a cuprins softul [i conversia c`r]ilor). Dar cum nimic nou pe pia]` nu este u[or de implementat, Universal Online a avut de luptat cu lipsa drepturilor de autor. “Editurile au pu]ine oferte de carte electronic`, pentru c` nu au cump`rat drepturile de autor electronice. Noi facem conversia din pdf \n e-reader, un device special pentru citire, confortabil pentru citit: nu te dor ochii, po]i lucra cu textul”, explic` antreprenorul.

Dac` \n 2011 cifra de afaceri a elefant.ro a fost de circa 1,2 milioane euro, \n 2012

oficialii companiei se a[teapt` la o cifr` de afaceri de peste 3 milioane de euro, inclusiv mass-marketul. De altfel, compania a devenit furnizor pentru lan]ul de supermarketuri Kaufland. Num`rul de angaja]i a crescut, de asemenea, de la doi \n primul an de func]ionare la 37 de angaja]i \n 2012. “Noi vorbim aici de un nou model de business – utilizarea outsourcing-ului. Am externalizat distribu]ia, softul, marketingul, partea legal` [i contabilitatea”, mai spune antreprenorul.

Modelul de business online func]ioneaz` doar cu pre]uri competitive. Când va veni [i profitul? Abia peste 2-3 ani de zile, crede Sturza, dar \n 2013 s-ar putea vorbi de break-even opera]ional. “Din punctul meu de vedere, recuperarea investi]iei nu se poate face decât prin exit.

Pentru asta cre`m o valoare, un brand. Din prima secund` m-am gândit la exit. Cump`r businessuri pe care le restructurez, le refinan]ez [i a[tept cre[terea”, recunoa[te acesta.

SINGURUL PARC TEHNOLOGIC DIN ROMÅNIA |n noiembrie anul trecut, Fribourg Development (subsidiara de]inut` de Fondul Privat de Investi]ii Fribourg Investments, localizat \n Cipru, unde este [i Sturza ac]ionar) a achizi]ionat fosta fabric` de mobil` Libertatea din Cluj.

Inten]ia? De a realiza un parc tehnologic autentic, dup` experien]a altor ]`ri din Europa Central`, o platform` pentru companiile din domeniul digital. Loca]ia se afl` \n centrul ora[ului, pe 4,5 ha [i 40.000 mp spa]ii construite. “|n acest parc se vor produce idei, nu vrem s` facem un parc de birouri. Acolo vreau s` existe [i facilit`]i de stocare date. Avem cereri ca pe Biz

19

COVER STORY

Cosmin Negrescu - director Bunt Studio, Sergiu Chirca - GreenLight Invest, Ruxandra B`naru - director Elefant.ro, Ion Sturza - pre[edinte GreenLight Invest un etaj s` fie cel pu]in 2.000 mp. Diferen]a va fi [i \n abordarea ecologic` a proiectului. Vom face birouri clasa A [i B adev`rate. Am v`zut parcurile din Viena, Budapesta, Praga [i avem ca model parcul tehnologic de la Brno (Cehia).

Asta presupune [i incubator de afaceri, crearea de subzone \n afara ora[ului, colaborarea cu universit`]i tehnice”, explic` Ion Sturza.

Investi]ia \n acest proiect este estimat` la 20 de milioane de euro. Proiectul care va revitaliza \ntregul spa]iu al fostei Fabrici Libertatea va avea func]iuni multiple [i va integra \n acela[i areal spa]ii de birouri, spa]ii pentru IMM-uri [i mari corpora]ii.

“Felul \n care este gândit` construc]ia propriu-zis` a parcului ]ine de utilizarea doar a tehnologiilor inovatoare, 20

Biz

prietenoase cu mediul [i eficiente din punct de vedere energetic”, a declarat Ion Sturza, pre[edintele Fribourg Investments. La \nceputul acestui an s-a organizat un concurs de design pentru realizarea parcului tehnologic, unde au participat [ase companii, iar \n faza final` au ajuns firmele Chapman Taylor [i Studio Valle.

Pre[edintele juriului a fost cunoscutul arhitect Dan Hanganu.

DIVERSIFICAREA, CHEIA SUCCESULUI Re]eta succesului \n afaceri ]ine, \n opinia lui Sturza, de compromisul dintre spiritul antreprenorial [i rigoarea opera]ional`. Cheia pentru o energie mai mare [i idei mai multe este v`zut` de antreprenor \n diversificarea activit`]ilor. De exemplu, la

sfâr[itul anului trecut, Sturza [i-a luat o lun` de vacan]` cu so]ia [i a plecat \ntr-o expedi]ie cu National Geographic \n Antarctica [i America Latin`: Argentina, Chile, Insulele Galapagos. A parcurs 51.000 km, timp de o lun` de zile.

“Schimbarea activit`]ilor este cea mai bun` odihn`”, spune el.

Dup` decizia de a se rupe o perioad` de afaceri, la \ntoarcere Sturza a achizi]ionat ultima pies` din puzzle-ul 2011, respectiv agen]ia de dezvoltare online Bunt Studio.

Fondul de Investi]ii GreenLight Invest s-a angajat la investi]ii de 5 milioane de euro pân` \n 2015 pentru noi produse [i proiecte online. Sturza a cump`rat 51% din ac]iuni de la Cosmin Negrescu, actualul director general al companiei. |nfiin]at` \n 2007, Bunt Studio a dezvoltat \n cei patru ani de activitate un portofoliu de servicii variat, de la web hosting [i design la programare [i aplica]ii pentru platforme mobile cu solu]ii [i servicii online. Compania a dezvoltat \n timp trei departamente specializate: design [i development, web hosting [i SEO, având o echip` de 30 de angaja]i, ce va cre[te pân` la 80 de persoane pe parcursul anului 2012. Investi]ia ofer` capitalul necesar dezvolt`rii [i acces`rii

Afacerile lui Sturza din afara Romåniei: 4 Palplast Moldova 4 Rompetrol Moldova 4 Instacon – fabrici de textile 4 Agroinstal Plus – terenuri agricole 4 Fribourg Investments Ltd., vehicul de investi]ii

financiare cu reprezentan]e \n Republica Moldova, Viena, Moscova [i Cipru 4 Investi]ii \n petrol [i gaze \n Kazahstan

ANTREPRENORIAT

pie]ei interna]ionale, compania estimând definitivarea de produse pentru aceast` pia]` \n 2012. “Avem multe oferte de a investi, de a face start-up-uri. |n domeniul economiei digitale, România a r`mas \n urm`. Nu putem s` vindem la infinit doar for]a de munc`, s` zicem, ieftin`; omul modern nu mai vrea s` stea la banda rulant`, nu mai e loc s` produci ceva tradi]ional, trebuie [i digital”, explic` Sturza.

ALTE AFACERI Antreprenorul de 52 de ani investe[te [i \n pia]a de art`.

“Avem un fond aparte pentru arta româneasc` (sec. XIX), parte din ele lucr`ri de patrimoniu. Investim ca business. Cump`ram pentru c` valoarea cre[te”, spune el. A avut deja oferte de cump`rare de 5-6 ori mai mari decât investi]ia ini]ial` \ntr-un tablou.

A investit circa 500.000 de euro \n ultimii trei ani, \n lucr`ri academice: [coala realist` {tefan Popescu, Constantin Artachino, Benoni Manea. |n Republica Moldova, antreprenorul este ac]ionar la compania Instacon, care de]ine trei fabrici de textile ce activeaz` pe pia]a confec]iilor din Moldova de peste 20 ani.

Societatea produce [i comercializeaz` articole de \mbr`c`minte pentru medicin`, industrie \n C`l`ra[i, Ungheni, Cupceni, folosind inclusiv stofe produse cu tehnologia Nano (\mpotriva bacteriilor).

Ion Sturza mai de]ine Pal Plast Moldova, o fabric` de ]evi de polietilen` pentru ap` [i gaz, care produce pentru pia]a local`. Biz

Achizi]ie pentru extindere interna]ional` Investi]ia GreenLightIntvest \n Bunt Studio permite atacarea pie]ei globale de aplica]ii [i produse online \ncepând cu anul viitor. Despre aceast` preluare poveste[te fostul ac]ionar majoritar, Cosmin Negrescu, director al Bunt Studio.

Ce \nseamn` pentru Bunt Studio achizi]ia de c`tre fondul de investi]ii GreenLight Invest?

Bunt Studio a \nceput ca un start-up tân`r, de anvergur` redus`, [i s-a dezvoltat organic de-a lungul a patru ani de zile, adaptându-se \n permanen]` cerin]elor pie]ei, implicându-se \n proiecte \ndr`zne]e, actuale, [i impunând un standard de calitate. De-a lungul anilor nu am putut fructifica anumite oportunit`]i din cauza constrângerilor financiare. Odat` cu achizi]ia de c`tre GreenLight ne-am putut concentra pe produsele [i serviciile care au perspective promit`]oare, dar care trebuie sus]inute financiar. Compania noastr` se dezvolt` \ntr-un ritm mult mai alert de la momentul achizi]iei [i putem implementa ideile de proiecte pe care le previzion`m \n viitor [i \n care credem.

Ce produse/sec]iuni ve]i dezvolta \n 2012?

Anul acesta vom lansa serviciul SEO Monitor [i vom dezvolta un nou start-up \n domeniul educa]iei, ambele la nivel global. Ne a[tept`m ca impactul acestor servicii inovatoare s` fie unul considerabil, la scar` interna]ional`. SEO Monitor este un sistem prin care monitoriz`m schimb`rile algoritmilor Google. |n acest fel adapt`m permanent strategiile campaniilor de optimizare. Iar clien]ii no[tri pot fi siguri c` astfel r`mân pe prima pagin` [i pe primele pozi]ii \n motoarele de c`utare, chiar dac` acestea din urm` \[i modific` \n timp criteriile de afi[are a rezultatelor.

Cu cât va cre[te num`rul de angaja]i de la preluare?

Estim`m 80 de angaja]i la sfâr[itul anului fa]` de 25 la preluare. Reprezint` o cre[tere

de peste 200%, ceea ce este \n conformitate cu planul nostru de dezvoltare.

Care este portofoliul de servicii pe care \l ave]i?

Ca orice agen]ie interactiv`, oferim servicii complete pentru dezvoltarea unui business online: design, web development, mobile development, marketing online, web hosting.

Serviciul care ne diferen]iaz` de restul agen]iilor este optimizarea pentru motoare de c`utare (SEO). |n urma a trei ani de cercetare, am dezvoltat o infrastructur` care ne permite s` control`m \ntr-o anumit` m`sur` rezultatele c`ut`rilor \n Google.

Serviciul func]ioneaz` \n ambele sensuri, putem promova un site pentru anumite cuvinte cheie [i astfel cre[tem num`rul de vizitatori interesa]i de serviciile [i produsele clientului sau putem devansa anumite articole def`im`toare, spre exemplu.

Cum arat` portofoliul de clien]i?

Majoritatea clien]ilor no[tri sunt din România. Printre ace[tia se num`r` [i Farmaciile Catena, Elvila, CNAS, Editura Litera [i Grupul Tonica.

Care sunt cele mai cunoscute proiecte dezvoltate de Bunt Studio, \n afar` de Elefant.ro?

Putem enumera proiectele proprii: SEO Monitor – serviciul de monitorizare [i optimizare SEO, [i Bunt Hosting – serviciu de g`zduire web. Biz

Biz

21

COVER STORY

Drumul c`tre Amazon Ceea ce a \nceput ca site de vânzare de carte este pe cale de a deveni un portal care ofer` acces la literatur`, muzic` [i film \n format digital. Planurile Elefant.ro sunt mai mult decât ambi]ioase. DE OANA GRECEA `r]i publicate concomitent \n edi]ie print [i digital, dezvoltarea sec]iunii de juc`rii, solu]ii complete pentru achizi]ia [i lectura c`r]ilor \n format electronic \n limba român` [i distribu]ia prin re]eaua na]ional` Kaufland, dar [i o accentuat` component` cultural` [i de responsabilitate social` sunt doar câ]iva din pa[ii f`cu]i de Elefant.ro pentru a deveni cel mai mare distribuitor de carte din ]ar`, un “Amazon” de România.

Cifra de afaceri a companiei Universal Online Promotion, care de]ine site-ul Elefant.ro, s-ar putea dubla \n 2012, prin cre[terea re]elei de distribu]ie. Din 28 februarie, Elefant.ro a devenit furnizor exclusiv pentru magazinele Kaufland care au raion de carte.

“Ca directive strategice ne propunem extinderea colabor`rii cu re]elele key account \n 2012, un prim obiectiv fiind re]eaua Kaufland, care opereaz` \n prezent 73 de magazine, cu o prognoz` de 13 magazine noi \n ora[e mici [i mijlocii”, ne-a declarat Ruxandra B`naru, director executiv al Elefant.ro. Extinderea capacit`]ii de distribu]ie a determinat [i mutarea depozitului de carte \ntr-o nou` loca]ie, mai mare [i dotat` la standarde europene.

Dar vânz`rile libr`riei electronice nu se vor dubla doar datorit` cre[terii re]elei de 22

Biz

distribu]ie. 2012 este anul de \nceput al revolu]iei digitale \n România. “}inta noastr` este ca \n viitorul apropiat 90% din c`r]ile noi s` fie publicate simultan \n edi]ie tip`rit` [i electronic`”, spune B`naru. Se pare c` exist` o pia]` \n cre[tere [i pentru acest segment, iar conform cercet`rilor Universal Online Promotion, consumatorul de carte electronic` tr`ie[te \n mediul urban, are \ntre 18 [i 45 de ani, studii medii [i superioare [i venituri de nivel mediu sau mai mari. |n opinia directorului portalului multimedia, lectura digital` \i atrage mai ales pe cei obi[nui]i cu internetul (utilizatorii de internet de cel pu]in doi ani), cu noile dispozitive de lectur` [i pe cei familiariza]i deja cu achizi]iile online.

Universal Online Promotion vizeaz` s` continue activitatea legat` de segmentele de carte fizic` [i digital`, e-readere [i tablete, care acum reprezint` core business, pl`nuind dezvoltarea de noi categorii de produse (multimedia – muzic`, film [i jocuri electronice –, juc`rii), care s` \ntregeasc` oferta general` [i s` aduc` un plus de valoare platformei.

Având \n vedere evolu]ia tehnologiei la nivel global, direc]iile de dezvoltare a Elefant.ro sunt: platforma digital` [i dezvoltarea aplica]iilor mobile; dezvoltarea unei platforme de selfpublishing; deschiderea sec]iunii

de muzic` \n format digital (MP3); sec]iunea de film \n format digital prin streaming. Strategia Universal Online Promotion stabile[te ca prioritate sec]iunea multimedia (muzic`, film, jocuri PC) – prima care va fi ad`ugat` \n portofoliul Elefant.ro, urmat` de carte str`in` [i ulterior juc`rii.

Sec]iunea juc`rii, care ar putea fi inaugurat` \n preajma datei de 1 iunie, va include produse precum: jocuri educative, jocuri clasice, jocuri tactice [i de strategie [i targeteaz` categoria de vârst` 2-16 ani.

|NTRE FIC}IUNE {I PRACTIC~ |n 2011, Universal Online Promotion a vândut peste 300.000 de produse din portofoliu. Ca structur` a vânz`rilor, cea mai vândut` categorie este cea de fic]iune, aproximativ 27%, urmat` de carte practic` 25%, carte pentru copii 18%. Nout`]ile editoriale reprezint` aproximativ 50% din vânzarea general` pe o anumit` categorie. De asemenea, dac` ar fi s` apreciem vânz`rile pe zone geografice, cel mai mult se cite[te \n Muntenia (40% din vânz`ri), apoi \n Moldova (22%), \n Ardeal (20%), 12% \n Oltenia [i 6% \n Dobrogea. Elefant.ro colaboreaz` \n prezent cu aproximativ 300 de furnizori, majoritatea edituri, \ns` num`rul acestora este \n continu` cre[tere. |n privin]a pl`]ii c`r]ilor livrate la u[`, doar 5% dintre clien]ii www.elefant.ro au optat \n 2011 pentru plata cu cardul a contravalorii comenzilor plasate \n portal, difen]a fiind reprezentat` de achitarea comenzilor \n sistem ramburs. |n aceste cifre

ANTREPRENORIAT

nu sunt incluse pl`]ile aferente comenzilor de carte digital`, unde modalit`]ile de plat` sunt exclusiv electronice – plata cu cardul sau prin Paypal.

CULTUR~ {I RESPONSABILITATE SOCIAL~

Ruxandra B`naru, director Elefant.ro

Direc]iile Elefant.ro \n 2012 1. Aplica]ie: Elefant Reader pentru Android, cu magazin de e-books integrat (finalul primului trimestru – \nceputul celui de-al doilea). Prin aplica]ia Elefant Reader pentru Android (pe lâng` cele pentru iPad [i iPhone), compania va acoperi \n propor]ie de 90% pia]a tabletelor [i a telefoanelor mobile inteligente.

2. Audio: Lansarea sec]iunii de con]inut audio \n format digital (.mp3) (trimestrul trei).

3. Self-publishing: Lansarea platformei de self-publishing (trimestrul 4). Prin platforma de self-publishing, orice autor care vrea s` publice o carte o va putea face \n câ]iva pa[i foarte simpli, f`r` s` existe vreun cost. Autorul se va loga \n contul s`u pe Elefant.ro, va trimite textul c`r]ii sale \n formatul obi[nuit Word, iar volumul \n format electronic va deveni \n mod automat disponibil pentru achizi]ie.

4. Media: Tot \n 2012, va fi lansat` sec]iunea de media \n format digital. Compania vrea s` obi[nuiasc` publicul cu ideea c` pentru con]inutul de calitate este normal s` pl`te[ti, iar “digital” nu echivaleaz` cu “gratuit”.

Valoarea total` a investi]iei \n aceste direc]ii de dezvoltare se ridic` la peste 100.000 de euro.

Fondatorii libr`riei online au ambi]ia de a dezvolta [i componenta cultural` a proiectului, ca form` a responsabilit`]ii sociale.

Anul trecut, Elefant.ro a demarat o campanie na]ional` de \ncurajare a lecturii pentru copii [i tineri, “Lectura e cool(tur`)!”, având drept public ]int` elevii \ntre 10 [i 18 ani. Parteneri \n acest demers sunt Ministerul Educa]iei [i Ministerul Culturii, asocia]ii de bibliotecari, Asocia]ia Editorilor din România. |n cadrul acestei campanii au fost acordate \n 2011 peste 1.000 de premii \n c`r]i.

“Mergem \n [coli, vorbim copiilor despre lectur` [i c`r]i preferate, apoi \i invit`m s` citeasc` [i s` intre pe elefant.ro pentru a-[i posta impresiile de lectur`. Cei mai activi «cronicari literari» au fost premia]i la Gaudeamus 2011, iar urm`torii \[i vor primi recompensele la Bookfest 2012”, spune Ruxandra B`naru.

Un alt proiect cultural de succes al companiei este blogul literar asociat libr`riei online – BookMag. Acesta ofer` iubitorilor de carte repere [i p`reri avizate \n alegerea anumitor titluri, dup` modelul suplimentului “Book Review” al cotidianului american “New York Times” (NYTBR). De altfel, \n BookMag pot fi g`site \n prezent [i recenzii preluate \n exclusivitate din “NYTBR”, al`turi de materiale semnate de personalit`]i culturale importante. De asemenea, oficialii elefant.ro se gândesc s` sus]in` o re]ea de lectur`.

Elefant.ro va s`rb`tori [i anul aceasta World Book Day – Ziua Interna]ional` a C`r]ii [i a Drepturilor de Autor. Biz Biz

23

PLASTICUL CARE FACE TO}I BANII CARDURILE DE CREDIT SUNT NOILE “MINE DE AUR” ALE B~NCILOR, CARE APELEAZ~ LA TOATE ATUURILE DIN PORTOFOLII PENTRU A CRE{TE BAZA DE CLIEN}I {I IMPLICIT VENITURILE. ODAT~ CU INTRAREA |N VIGOARE A REGULAMENTULUI BNR PRIVIND CREDITAREA, CARDUL ESTE SINGURUL SC~PAT DE NORME. {I NUMAI BUN DE JOAC~.

DE ALEXANDRU ARDELEAN 24

Biz

B~NCI

ån` acum cå]iva ani, cardurile nu se aflau \n prima linie a promov`rii sau a aten]iei bancherilor. O dat` c` apeten]a romånilor pentru cash este extrem de mare [i apoi pentru c` marjele de profit nu erau atât de atr`g`toare ca \n cazul celorlalte produse [i servicii. |ns` BNR a aprobat un nou regulament care a \n`sprit m`surile de creditare, pentru a nu exista derapaje \n aceast` direc]ie. Dar cardul de credit a r`mas \n afara acestuia, astfel \ncåt b`ncile \[i ascut serviciile [i promo]iile pe acest segment. De altfel, cardul de credit a fost pån` acum rezervat unor categorii restrånse de consumatori, fie pentru cei care doreau o modalitate rapid` de a accesa credite, f`r` s` apeleze efectiv la acestea, fie pentru cei care doreau s` aib` o modalitate rapid` de acces la bani, \n orice situa]ie.

P

Pentru a cre[te baza de clien]i, b`ncile au diversificat ofertele pentru carduri de credit [i au lansat cardurile cu bonus, cardurile de credit pentru cump`r`turi \n rate, cardurile multipunct etc. Cre[terea programelor de loialitate [i a siguran]ei au fost principalele elemente de care s-au preocupat b`ncile anul trecut. Kumar Ramachandran, Director Divizie Persoane Fizice pentru Citibank Romånia [i Cehia, afirm` c` se observ` o cre[tere \n industria pl`]ilor cu cardul [i o vizibilitate crescut` a cardurilor \n compara]ie cu alte produse bancare. “La acest moment, inova]ia este esen]ial`, pe m`sur` ce industria calibreaz` modul \n care va integra noile tehnologii precum contactless [i pl`]ile cu telefonul mobil.”

Bancherul mai spune c` oamenii \nc` sunt obi[nui]i s` pl`teasc` \n numerar [i au nevoie de un motiv foarte bun pentru a pl`ti cu cardul, indiferent c` este vorba despre confortul de a nu fi nevoi]i s` poarte \ntotdeauna numerar, despre acumularea de puncte, reducerile la comercian]i sau alte beneficii atractive. Kumar Biz

25

Ramachandran vede, \n esen]`, o pia]` o cardurilor activ`, pe m`sur` ce clien]ii au \nceput s` utilizeze cardurile cu o mai mare frecven]`, atåt la pl`]ile la comercian]ii tradi]ionali, cåt [i pe internet. Vorbim, deci, despre un poten]ial de cre[tere semnificativ.

Conjuctura economico-financiar` a determinat o aten]ie sporit` din partea clien]ilor pentru alegerea [i utilizarea produselor bancare. Astfel, \n cazul cardurilor bancare, principalele elemente care guverneaz` pia]a de profil sunt, pe de o parte, diversificarea beneficiilor oferite [i a caracteristicilor produselor, iar pe de alta, comportamentul clien]ilor foarte prudent \n prezent. |n plus, achizi]ia unui card de credit este influen]at`, printre altele, de afinitatea pe care clientul o are fa]` de banc`. Dac` la cardurile de credit beneficiile suplimentare sunt un motor de cre[tere, \n cazul cardurilor de debit, gradul de folosire [i achizi]ionare a unui card debit este influen]at de comisionul de retragere [i achizi]ionare a unui astfel de card, precum [i Conven]ia de Salariu \ncheiat` \ntre angajator [i banc`, potrivit lui Ilgaz Kaya, director Direc]ia Marketing la Garanti Bank.

ATACUL CARDURILOR Majoritatea b`ncilor estimeaz` c`, \n anul care a trecut, au crescut pe acest segment, inclusiv pe partea cardurilor premium. UniCredit }iriac Bank a \nregistrat o cre[tere confortabil` a portofoliului, \n concordan]` cu estim`rile ini]iale. A promovat produse cu caracteristici aparte, precum cardul Miles & More - care permite acumularea de mile premium, [i UNICEF primul card de afinitate din Romånia, prin care banca contribuie la dezvoltarea saloanelor mam`-copil \n maternit`]ile romåne[ti. Reprezentan]ii b`ncii au spus c` au \n preg`tire noi produse [i beneficii \n zona de carduri, unele adresate 26

Biz

ni[elor de clien]i, altele care vizeaz` \ntregul portofoliu. |n cazul b`ncii italiene, toate cardurile din portofoliu sau nou emise sunt dotate cu cip – de anul trecut s-a finalizat trecerea integral` la aceast` tehnologie. |n plus, toate cardurile sunt pre\nrolate \n sistemul 3D Secure, ceea ce \nseamn` un grad de securitate ridicat pentru to]i clien]ii la tranzac]iile online. {i \n cazul RBS Bank portofoliul de carduri de debit a crescut, \nregistrånd \n decembrie 2011 un avans de 12% fa]` de decembrie 2010. De asemenea, a continuat s` creasc` selectiv [i \n segmentul cardurilor de credit, pe ni[a de carduri premium (RBS Royal Black [i RBS Royal Gold) pe care banca de]ine o pozi]ie de top, aceast` cre[tere fiind de 21,5% \n decembrie 2011 fa]` de decembrie 2010. Marijana Vasilescu, Director Marketing [i Comunicare la RBS Romånia, spune c` [i \n acest an se vor concentra pe acest segment, prin cre[terea gradului de utilizare. Ea mai spune c` vom asista la o intensificare a competi]iei, b`ncile avånd \n vedere customizarea [i diferen]ierea beneficiilor oferite clien]ilor, astfel \ncåt s` le r`spund` direct nevoilor. Directoarea crede c` b`t`lia se va purta doar \n zona beneficiilor ata[ate [i a caracteristicilor produsului, nu [i \n cea a dobånzilor [i a comisioanelor.

Anul 2011 a adus o consolidare a portofoliului de carduri ING Bank pentru persoane fizice \nso]it` [i de o cre[tere a gradului de utilizare, ajungånd la un portofoliu de un milion de carduri, de debit [i de credit. Cardurile emise ING Bank beneficiaz` de ultima tehnologie \n domeniul cardurilor cu cip (EMV), oferind o siguran]` sporit` \mpotriva copierii. ING a migrat \nc` din 2006 la tehnologia EMV [i este prima institu]ie financiar` care a migrat integral portofoliul existent.

Pl`]ile cu cardul la comercian]i au crescut cu peste 30%, atåt sub

Bani grei dar electronici Valoarea estimat` a tranzac]iilor online cu carduri emise \n Romånia s-a apropiat anul trecut de 800 milioane euro, \n urcare cu circa 40% fa]` de anul precedent, din care 600 milioane euro reprezint` pl`]i \n afara ]`rii, a declarat directorul general al Visa România, C`t`lin Cre]u, pentru Mediafax. “Practic, cifrele ne spun c` românii au \ncredere \n pl`]ile online [i cump`r` din ce \n ce mai mult de pe magazinele online, mai ales de pe cele din afara ]`rii. Trendul de cre[tere se va men]ine [i \n 2012 [i, \n acest context, valoarea tranzac]iilor online cu carduri emise \n România va dep`[i un miliard de euro la finele anului.”

El a amintit c` datele Romcard arat` că volumul comer]ului electronic cu plata online a \nregistrat anul trecut o cre[tere de 24% fa]` de anul anterior, ajungând la aproape 160 mil. euro.

Potrivit datelor B`ncii Na]ionale a României, prezentate de Ruxandra Avram, [eful Direc]iei Stabilitate Financiar` din cadrul institu]iei, valoarea pl`]ilor efectuate cu carduri de debit efectuate s-au apropiat de 17 mld. lei \n 2011, de la circa 14 miliarde de lei \n urm` cu an.

“Comer]ul online nu mai este pionerat. Practic, pl`]ile online cu cardul dep`[esc 20% din valoarea total` a pl`]ilor efectuate cu cardul anul trecut", a mai spus Cre]u.

B~NCI

raportul num`rului de tranzac]ii, cåt [i \n ceea ce prive[te volumul de tranzac]ionare. Un sector interesant este cel al \ntreprinderilor mici [i mijlocii, pentru care num`rul de carduri business a crescut semnificativ, cu aproape 31% fa]` de anul 2010. Ana-Maria Dobre, Product Manager – Cards la ING, afirm` c` \n acest an banca \[i dore[te s` vin` cu un pachet nou de servicii cu card ata[at, cu mai multe func]ionalit`]i disponibile \n Self'Bank [i pentru pl`]ile la comercian]i. ING Bank a \nceput anul 2012 prin lansarea, \n cadrul unei ini]iative pilot, a ATM-ului care permite eliberarea dar [i depunerea de bancnote euro. |n martie, banca a lansat cardul de debit Gold, asociat unui pachet de asigur`ri [i discount-uri la comercian]i. Tendin]a de a oferi carduri de debit premium vine din dorin]a

de specificitate a portofoliului de carduri, dup` ce versiunile premium erau destinate \n general cardurilor de credit. Tot mai multe b`nci au lansat variante premium a cardurilor de debit.

13.348.529

carduri valide, inclusiv co-branded [i cu func]ie electronic`, a, se aflau \n circula]ie \n Români 1.

201 la 31 decembrie Sursa BNR

Garanti Bank, una dintre cele mai active b`nci pe segmentul cardurilor mai ales cu cardul Bonus Card, a \nregistrat \n 2011 o cre[tere de 32% a num`rului cardurilor de debit active, \n timp ce num`rul cardurilor de credit s-a

men]inut constant. Totalul cardurilor de debit [i credit a ajuns la 230.000.

Dintre acestea, 3.000 sunt carduri de credit Gold [i Platinum. Anul acesta, obiectivul b`ncii este de cre[tere a num`rului de carduri de debit cu 25% [i a celor de credit cu 15%. Cardurile de debit emise sub sigla Maestro sunt \n plin proces de trecere la cip sub sigla MasterCard. Oficialii Garanti Bank estimeaz` c` vor finaliza acest proces la mijlocul acestui an. Cre[terea \n vânz`ri a fost de 69% pentru cardurile de debit [i de 19% pentru cardurile de credit.

Credit Europe Bank a continuat seria inova]iilor \ncepute cu Card Avantaj [i a lansat primul card cu display din Europa. Prin intermediul acestui card, posesorul poate genera, de exemplu, datele de autentificare pentru tranzac]iile prin serviciul de internet banking prin ap`sarea unui buton sensibil la atingere, iar datele vor fi

World Class vine mai aproape de tine, \n Pia]a Victoriei, cu un nou club!

World Class România continu` dezvoltarea re]elei [i \n acest an, \n aprilie deschizând cel de-al [aptelea club din Bucure[ti, chiar \n inima capitalei, la etajul 1 al cl`dirii America House din Pia]a Victoriei. O investi]ie de peste 800.000 de euro, World Class Fitness Center America House este ceea ce se poate numi un “centru de fitness expres” [i pune la dispozi]ie Gym & Cardio, Functional Training, studio de cycling, clase de aerobic, saun` umed` [i saun` uscat`.

Acest nou club se bazeaz` pe noile tendin]e în domeniul fitnessului [i anume Functional Training, ce presupune efectuarea acelor exerci]ii create special pentru a ne îmbun`t`]i performan]a în activit`]ile zilnice, respectiv mi[c`ri pe care le efectu`m în via]a de zi cu zi, precum urcatul sc`rilor, ridicarea/ \mpingerea/ transportarea diferitelor greut`]i, s`riturile, c`]`ratul. Spre deosebire de antrenamentul de for]` clasic, care se concen-

treaz` pe antrenarea izolat` a unei grupe de mu[chi, antrenamentul func]ional implic` participarea simultan` a mai multor mu[chi [i articula]ii. Exerci]iile specifice acestui tip de antrenament necesit` coordonare, echilibru, control al mi[c`rii, dar [i o contrac]ie muscular` identic` mi[c`rii pe care o imit` [i pentru care a fost creat.

Metodele de antrenament sunt noi [i distractive, se folosesc diferite obiecte de lucru – TRX, RIP-TRAINER, KETTLEBELL, GYMSTICK, FRÂNGHII, TRAMPOLIN~, MINGI MEDICINALE, SWISSBALL, BOSU sau pur [i simplu greutatea propriului corp.

World Class America House ar trebui sa fie al treilea loc \n care s`-]i dore[ti s` fi dup` cas` [i dup` job.

Un loc \n care vii ori de câte ori ai un pic de timp liber pe care vrei s`-l folose[ti pentru a-]i pune sângele în mi[care.

Un loc care eman` energie, în care e[ti motivat s` te antrenezi, în care te sim]i bine.

B~NCI

afi[ate pe display-ul cardului.

Banca are toate cardurile migrate la tehnologia cu cip [i are 415.000 de carduri, dintre care 325.000 de credit.

B`ncile au \nregistrat cre[teri pe segmentul cardurilor tocmai pentru c` au crescut programele de fidelizare, de bonusare [i reduceri atunci cånd se fac pl`]i la comercian]i sau la plata facturilor. Nici Banca Transilvania nu a f`cut excep]ie [i anul trecut volumul total al cump`r`turilor cu cardurile a fost \n anul 2011 cu 28,5% mai mare fa]` de anul anterior.

Banca de]ine \n portofoliu peste 1,7 milioane de carduri de debit [i 170.000 de carduri de credit. Cardurile premium sunt peste 20.000.

Banca are propriul sistem de fidelizare, Star BT, care a adus cre[teri ale num`rului de clien]i [i beneficii importante celor care au ales cardurile b`ncii.

Cea mai mare banc` din Romånia dup` active, BCR, a mar[at pe tehnologia contacless, fiind unul dintre pionieri \n aceast` zon`, dar [i \n zona pl`]ilor pentru transportul \n comun. |n acest an, banca are \n plan lasarea unor noi produse pe ni[a premium cåt [i un upgrade al sistemului de loialitate.

Pe de alt` parte, va continua penetrarea pie]ei cu carduri contactless, atåt de debit, cåt [i de credit, ambele produse de ultim` genera]ie, avånd ata[ate [i facilitatea de transport \n comun pentru Bucure[ti. Num`rul total de carduri BCR a dep`[it dou` milioane.

Pl`]ile directe cu cardurile b`ncii la comercian]i au avut un trend ascendent puternic \n 2011 \n ceea ce prive[te atåt num`rul cåt [i valoarea, \nregistrånd cre[teri [i de 38% comparativ cu anul anterior.

Citi Bank a continuat \n ultima perioad` inova]iile, lansånd un card co-branded cu Vodafone. |n plus, la \nceputul anului 2011, a lansat Citi Value Card, ai c`rui de]in`tori primesc \napoi pån` la 5% din banii cheltui] la diverse ca28

Biz

tegorii de comercian]i. În jur de 67% din portofoliul total de carduri ale Citibank Romånia sunt carduri de credit, restul de 33% sunt reprezentate de cardurile de debit. De asemenea, din totalul portofoliului, apro-

11.182.110

debit carduri valide de 2011 la 31 decembrie aflate \n circula]ie

2.156.286

valide \n circula]ie carduri de credit trecut. la sfâr[itul anului ximativ 15% sunt carduri premium (debit [i credit). Plata cu cardurile s-a dublat \n 2011, comparativ cu 2010, atåt pentru cele de credit, cåt [i pentru cele de debit.

VIITORUL ESTE ELECTRONIC |n ciuda folosirii tot mai mult a cardurilor, mul]i consumatori r`mån reticen]i \n abordarea lor \n orice situa]ie, pentru c` ne afl`m \nc` \ntr-o pia]` dominat` de cash. Chiar dac` mul]i români primesc salariile pe card, nu pl`tesc peste tot cu cardul, ci prefer` s` scoat` banii de la bancomat. Este drept c` nici re]eaua de acceptare nu este prezent` peste tot. Este greu s` pl`te[ti \ntre]inerea cu cardul, \n condi]iile \n care te duci la o scar` de bloc vecin` [i dai peste un administrator pensionar care \ncaseaz` banii \n timp ce scrie \n catastife. Pån` cånd toate pl`]ile vor avea [i alternativa folosirii cardului, va mai trece mult` vreme.

Important este ca b`ncile s` sus]in` \n continuare eforturile de educare a clien]ilor \n sensul consider`rii cardului de credit ca instrument de plat` [i nu ca linie de credit. Reprezenta]ii BCR au spus c` provocarea este tocmai

aceast` educare a clien]ilor pentru a utiliza cardurile cåt mai eficient, [i anume la cump`r`turi la comercian]i, \n detrimentul pl`]ilor cu numerar.

“Ne referim \n primul rånd la pl`]ile de valoare mic`, de zi cu zi, unde \nc` \ntålnim o reticen]` a clien]ilor \n ceea ce prive[te pl`]ile cu cardul”, a spus Ahu Atay, director executiv Direc]ia Carduri la BCR. Cardurile de credit nu sunt populare \n råndul clien]ilor pentru accesul la o linie de credit decåt \n ultim` instan]`, pentru c` dobånzile \n acest caz sunt, de multe ori, foarte mari. Bancherii au spus c` nu cred c` anul acesta vom asista neap`rat la o reducere a dobånzilor, ci s-ar putea s` vedem oferte “originale [i provocatoare”. Pe acest segment, dificultatea este reprezentat` de percep]ia consumatorilor, care \nc` v`d cu preponderen]` cardurile de credit ca pe o modalitate de creditare [i mai pu]in ca pe o modalitate avantajoas` de plat`.

Din acest motiv, Banca Na]ional` va adopta \n cea de-a doua parte a acestui an un nou regulament privind cardurile. Anun]ul a fost f`cut de Ruxandra Avram, directorul Direc]iei de Stabilitate Financiar` din BNR, agen]iei Agerpress, cu prilejul unui forum despre pia]a cardurilor. Elementele de noutate sunt introducerea unor produse pe care pia]a le-a cerut – cardurile pre-paid, inclusiv a celor gift card, prin care pot fi acordate spre exemplu beneficii sociale, [i reconfigurarea atribu]iilor BNR \n contextul directivei europene privind serviciile de plat`, prin care o parte din atribu]iile asumate pån` acum de banca central` au fost preluate, spre exemplu, de Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorilor (ANPC). |n prezent este \n vigoare Regulamentul nr.

6/2006 privind emiterea [i utilizarea instrumentelor de plat` electronic` [i rela]iile dintre participan]ii la tranzac]iile cu aceste instrumente, considerat dep`[it de c`tre pia]` [i chiar [i de c`tre BNR. Biz

OPINIE

Strategie de afaceri \n trei pa[i Atunci cånd ai sute de mii de clien]i, iar afacerea ta se deruleaz` prin intermediul a sute de parteneri de afaceri [i mii de loca]ii \n toat` ]ara, incertitudinile momentului actual trebuie s` se transforme rapid \ntr-un plan de afaceri flexibil, simplu [i u[or de implementat. DE ARIS PAPATHOMAS Dinamismul juc`torilor din retail este secondat ast`zi de adaptabilitatea IFN-urilor care ofer` solu]ii de finan]are la locul de vånzare. Am discutat cu Aris Papathomas, directorul general al EFG Retail Service, despre strategia de afaceri pentru o companie ce furnizeaz` preponderent produse [i servicii B2C. “Indiferent de momentul la care discut`m, criz` sau cre[tere economic`, cred c` un furnizor de produse [i servicii financiare trebuie s`-[i concentreze resursele afacerii c`tre trei piloni fundamentali: valoare pentru client, aten]ie acordat` clien]ilor existen]i [i implementare”, spune Aris Papathomas. Ace[tia sunt de fapt pilonii strategiei de afaceri \n trei pa[i a EFG Retail Service, indiferent de segmentul de clien]i deservit, companii sau persoane fizice.

Totul pleac` \ns` de la un singur element esen]ial: valoare pentru client, care trebuie abordat` \n permanen]` \ntr-o manier` dual`, atåt pentru consumatorul final, cåt [i pentru comercian]ii parteneri.

Aris Papathomas explic`: “Aten]ia acordat` clien]ilor existen]i [i implementarea sunt aspecte importante, \ns` ele reprezint` doar jum`tate din drum. Valoarea pentru client este de fapt busola care ne face s` mergem pe drumul care trebuie [i s` \ncepem c`l`toria a[a cum trebuie”.

Cum realizeaz` asta EFG Retail Service? Cardurile de credit EuroLine American Express® [i EuroLine sunt

achit` cump`r`turile la supermarketurile [i \n benzin`riile acceptante, suma oferit` este de 2%, iar pentru cump`r`turile la restul comercian]ilor parteneri, 3%.

Aris Papathomas, director general la EFG Retail Service, consider` c` “prin aceast` activitate, EFG Retail Service sus]ine clien]ii care folosesc frecvent cardurile de credit, fie pentru plata cump`r`turilor, fie cånd au nevoie de cash.

Bonusul oferit \napoi pe card este \nc` un beneficiu major, al`turi de sistemul de rate f`r` dobånd`, activ \n peste 2.000 de loca]ii comercial, [i de perioada de gra]ie de 49 de zile oferit` la cump`r`turile cu plata integral`, ambele implicite cardurilor de credit emise de EFG Retail Services”.

Ac]iunea derulat` de EFG Aris Papathomas, Retail Service este un exemplu Director General, de implementare a unei EFG Retail Service strategii de afaceri simple, \ns` cuprinz`toare. Aceasta este de fapt caracteristica companiilor construite \n jurul a trei puncte de care au reu[it s` administreze corect acces: cump`r`turi cu plata integral`, \ncerc`rile ultimilor ani. Produc`tori cump`r`turi \n rate f`r` dobånd` [i sau furnizori de servicii financiare, retrageri de numerar. Un exemplu de toate aceste firme au pus \n centrul “valoare pentru consumator” este activit`]ii lor valoarea pentru client ac]iunea promo]ional` recent ata[at` (atåt prin intermediul caracteristicilor acestor carduri de credit. produsului, cåt [i prin intermediul Utilizatorii primesc valoare atåt prin canalului de distribu]ie/utilizare), caracteristicile intrinseci ale aten]ia acordat` clien]ilor existen]i [i produselor, cåt [i prin canalul prin implementarea f`r` cusur. Afacerile nu care utilizeaz` aceste produse. De sunt complicate atunci cånd ai o exemplu, \n situa]ia \n care utilizatorul strategie clar` pe care o urmezi dore[te s` fac` retrageri de la consecvent, chiar dac` aceasta este \n ATM-urile Bancpost, prime[te un numai trei pa[i. Biz bonus de 1%. Atunci cånd utilizatorul Biz

29

PREG~TI}I PENTRU IMPACT Dup` ce anul trecut am descoperit, al`turi de influenceri [i companii, puterea networkingului offline \n online, repet`m experien]a High Impact Friends la Amsterdam. Doar c`, de data aceasta, totul va fi mai intens! DE GABRIEL BÅRLIG~ rima oar`, impactul a fost clar: relaxare, zâmbete [i râs s`n`tos, dar [i discu]ii directe sincere [i \ncinse pe alocuri. Fo[tii “combatan]i” afla]i (cel pu]in teoretic) \n tabere diferite s-au desp`r]it ca prieteni buni. A[a ar`ta “ga[ca” format` din cei 10 bloggeri de top [i din reprezentan]ii companiilor la finalul experimentului social media marca Biz High Impact Friends, desf`[urat \n 2011 la Amsterdam. A doua oar`, impactul va fi... dublu. Cel pu]in a[a arat` previziunile participan]ilor la acest proiect unic \n media [i social media româneasc`.

Celebru pentru faptul c` stimuleaz` creativitatea prin metode specifice, Amsterdam este [i sediul unei companii care folose[te social media \n moduri inovatoare. KLM a adunat pe Facebook portrete ale utilizatorilor pe care le-a postat pe un avion intercontinental, a oferit c`l`torilor cadouri-surpriz` personalizate \nainte de \mbarcare, \n func]ie de activitatea lor pe re]elele sociale. Recent, a lansat “Meet and seat”, primul serviciu al unei companii aeriene care permite c`l`torilor s` \[i aleag` vecinii \n avion \n func]ie de profilul de pe Facebook sau de pe LinkedIn. Tocmai de aceea, cea care a imaginat [i coordonat aceste proiecte, Anna Ketting, Manager Social Media KLM, este invitat` special` la High Impact Friends [i va vorbi despre ele [i nu numai cu participan]ii la eveniment. Este o ocazie unic` de a avea acces la detalii din culisele unei strategii social media care [i-a dovedit deja eficien]a.

30

Biz

High Impact Friends 2011 Dar cine sunt participan]ii? |n primul rând, cei 10 blogeri [i influenceri de top: Cristian China-Birta, Alexandru Negrea, Drago[ Stanca, Cristian Manafu, Costin Cocioab`, Victor Kapra, Cristian {u]u, Sebastian Bârg`u, Cristian Dorombach [i Bobby Voicu.

Apoi, reprezentan]ii companiilor Starbev România, Pepsi România, Premium PR, Ecorom, BCR, KLM. Pentru unii, impactul primei edi]ii a fost atât de puternic, \ncât nu au putut sta deoparte când am anun]at a doua edi]ie. “Una din cele mai mi[to ispr`vi organizate de Revista Biz la care am participat s-a numit High Impact Friends. Când ne-am dus la Amsterdam bloggeri, agen]ii [i companii. La plecare to]i aveam ni[te emo]ii (a se citi re]ineri unii fa]` de ceilal]i). Dar la \ntoarcere am realizat

c` cele dou` zile petrecute \mpreun` acolo, departe de tumultul [i de zbuciumul de la noi, au fost momente excelente de a ne \n]elege reciproc [i, \n unele cazuri, de a stabili ni[te rela]ii de prietenie [i de business care merg bine mersi [i \n momentul \n care v` scriu aceste rânduri. A[a c` mergem din nou. C`ci a fost prea frumos s` nu o mai comitem”, spune Cristian China-Birta pe blogul s`u, chinezu.eu.

Cei care au gustat anul trecut din dulcele nectar social media made in Amsterdam by Biz [i nu pot anul acesta (din motive bine \ntemeiate) s` ne onoreze cu prezen]a au intrat deja \n doliu: “Anul `sta, din p`cate pentru mine, nu pot merge cu ei s` bârfim web 2.0 – [i chiar \mi pare foarte extrem de regretabil acest lucru”, spune \n stil propriu Radu B`z`van,

Alexandru Negrea

Cristian China-Birta [i Cristian Manafu

Sebastian Bârg`u, Vlad Petreanu, Victor Kapra, Andreea Pâslaru

Vlad Petreanu, Cristian {u]u, Sebastian Bârg`u, Victor Kapra, Radu B`z`van mai bine cunoscut drept groparu.ro.

Al]ii, afla]i la prima experien]` High Impact Friends, de-abia a[teapt` s` intre \n lumea prietenilor de impact.

“Mergem s` ne [colim cum ar veni, dar

afar`, pe teren str`in, observând astfel ce fac ei acolo, cum fac [i cum putem s` facem lucruri mult mai magnifice”, spune Cristian Dorombach pe blogul lui, piticu.ro, dup` ce recunoa[te c` va

Drago[ Stanca fi prima oar` când va c`lca \n Amsterdam \n afara aeroportului.

Alt “boboc” al prietenilor de impact 2.0, Bobby Voicu, a mai fost la Amsterdam o singur` dat`, \n 2005, cu afaceri. Acum revine al`turi de Biz [i promite s` fie la fel de serios ca la ultima vizit` \n ora[ul olandez. |ntr-o er` \n care comunicarea este extrem de facil`, dar am ajuns s` folosim tehnologia pentru a ridica ziduri \n jurul nostru, High Impact Friends propune spargerea acestor ziduri, prin cunoa[terea real` a celor pe care \i [tim sau avem impresia c`-i [tim din ceea ce scriu, pozeaz`, filmeaz` [i apoi posteaz` \n social media. Pentru orice om de business, o rela]ie direct` cu un blogger sau influencer este echivalentul unei chei magice, cu ajutorul c`reia poate accesa re]eaua acestuia de contacte, de influen]`. Pentru orice om de business este vital s` cunoasc` bine cât mai mul]i oameni relevan]i pentru afacerea sa, s` fie cunoscut de cât mai mul]i [i s`-i foloseasc` cât mai eficient. Iar ast`zi, f`r` social media, o companie poate fi condamnat` la e[ec. High Impact Friends reprezint` ocazia, serioas` [i informal` \n acela[i timp, de a intra \n clubul 2.0 prin networking la un nivel f`r` precedent.

Iar impactul va fi clar: formarea de prietenii reale, dar [i de rela]ii de business la fel de reale. Preg`ti]i-v` pentru impact! Biz Biz

31

CAFEAUA DE LÂNG~ SCEN~ Teatrul independent [i-a cl`dit reputa]ia de alternativ` mai ieftin` [i nonconformist` a teatrului “de stat”. Unul dintre atuurile sale a fost un concept nou pentru România: cafeneaua-teatru. Cât de viabil este acest model de business? DE DRAGO{ L~Z~RESCU

C 32

Biz

afé-teatrele bucure[tene, adev`rate spa]ii culturale boeme, au devenit \n ultimii ani locul preferat de petrecut timpul liber pentru unii tineri care caut` seara, dup` serviciu, ceva mai mult decât o bere sau o cafea servit` \n compania amicilor. Conceptul de cafenea-teatru este avantajos [i pentru proprietari. De[i s`lile teatrelor de stat sunt pline la majoritatea pieselor, veniturile din vânzarea biletelor nu acoper` de multe ori nici m`car onorariile actrilor [i plata utilit`]ilor, fiind nevoie de sprijinul statului pentru a finan]a peste 50% din costul total al pieselor de teatru. Majoritatea teatrelor independente practic` pre]uri mai mici la biletele pieselor, pe fondul unor bugete de produc]ie reduse [i al numelor mai pu]in cunoscute de pe scen`. Dar s-au v`zut nevoite s` g`seasc` alternative pentru a se putea autofinan]a, iar asocierea dintre dintre scena de teatru [i o cafenea, un bar sau un pub pare s` fie “mariajul” perfect.

|n momentul de fa]`, conceptul de café-teatru se diversific`. |n timp ce unii proprietari opteaz` pentru o scen` aflat` \n imediata vecin`tate a meselor la care clien]ii consum` cafea sau mâncare, al]ii prefer` s` delimiteze scena de zona alimentar`, pozi]ionând zona \n care se joac` piesele \ntr-un spa]iu dedicat. Un alt motiv pentru diversificarea teatrului independent \l reprezint` num`rul tot mai mare de tineri absolven]i ai facult`]ilor de teatru [i film. Anual, peste 60 de studen]i ies de pe b`ncile facult`]ilor, iar num`rul teatrelor de stat stagneaz`. Pentru ei, cea mai la \ndemân` solu]ie pentru a-[i pune \n valoare talentul o reprezint` teatrul underground, mult mai deschis ideii de a descoperi [i promova tinere talente.

ORE VERZI DE 18 ANI Pentru a ne forma o idee mai clar` despre statutul teatrului independent din România, nu ar strica o scurt` incursiune \n trecut. Voicu

R`descu este primul om care a f`cut pa[i importan]i \n promovarea conceptului de café-teatru \n România [i la 18 ani de la deschiderea Green Hours reu[e[te s` r`mân` un etalon pentru teatrul independent românesc. Totu[i, conceptul pe care \l promoveaz` R`descu \n acest moment are pu]in de-a face cu ideea [i ambi]iile de la care a pornit. “Am vrut s` fac un bar cu interferen]e culturale. Nu m` gândeam la mai mult de câteva concerte cu chitar` clasic`. V`zusem cu mul]i ani \nainte ceva similar \n Kog`lniceanu”, \[i aminte[te R`descu.

Spa]iul de pe Calea Victoriei gestionat de Grupul Pentru Dialog Social (GDS) [i de]inut de Ministerul Culturii i-a f`cut cu ochiul de la primul contact. Era vopsit \n verde \n propor]ie de 80%, mo[tenire a renov`rii din anii ’80 realizate sub conducerea lui Nicu[or Ceau[escu.

De aici a venit [i numele barului: Green Hours 22 Cafe Bar. La scurt timp, R`descu a preluat ideea din

CULTUR~

doar un minim sprijin financiar \n ace[ti ani”, poveste[te R`descu. |n primii ani, Maia Morgenstern [i ceilal]i actori au jucat [i \n fa]a unor audien]e de 10-15 oameni, \ns` publicul acestui tip de spectacole s-a format [i a crescut \n timp, odat` cu actorii, \n subsolul verde al cl`dirii \nchiriate de R`descu de la GDS. Conceptul propus de R`descu lumii boeme a Bucure[tiului a prins la public,

ciar` de succes, de organizare riguroas` sau de branding. Dup` cum m`rturise[te, veniturile Green Hours abia acoper` plata chiriei, utilit`]ilor, salariilor [i \i asigur` lui un trai decent. |n schimb, r`mâne dedicat p`str`rii unui echilibru artistic \n Green Hours, echilibru care a adus pu-ului s`u reputa]ia de deschiz`tor de drumuri. “Caut s` p`strez [i \n jazz, [i \n teatru o palet` estetic` larg`.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

bulevardul Kog`lniceanu: un profesor de chimie anima atmosfera cântând regulat la chitar` \n barul lui, dup` care au urmat arti[tii de jazz, cu Lucian Ban [i a lui Jazz Unit \n frunte. “Erau tineri, dinamici, cu idei noi \n jazzul românesc obosit dup` cei 40 de ani. Au venit cu influen]e afro [i cu o poft` de cântat care m-a molipsit. Era un mister pentru toat` lumea c` ni[te pu[ti din Transilvania aduceau aceste influen]e”, rememoreaz` cu nostalgie patronul Green Hours.

A urmat \n mod firesc teatrul.

Spunem “firesc” \ntrucât Voicu este fratele lui Vlad R`descu, un cunoscut om de teatru. Incursiunea Green Hours \n lumea teatrului a \nceput cu pa[i m`run]i, astfel c` spectacolele one man show erau urm`rite de grupuri restrânse de oameni, [i nu \ntotdeauna cu interes. Maia Morgenstern era o prezen]` obi[nuit` a scenei Green Hours, pentru care a ales s` joace chiar [i gratis \n momentele de cump`n` ale localului nonconformist. Odat` cu cre[terea \n popularitate a teatrului, Voicu R`descu [i-a dat seama c` nu mai poate func]iona haotic, astfel c` a ales un nume pentru grupul de actori: Teatrul LUNI. “Am optat pentru acest nume fiindc` Maia Morgenstern, Coca Bloos, Dorina Cri[an Rusu, Mihaela R`descu, to]i arti[tii teatrului \n acea vreme aveau liber luni, era ziua \n care puteau sus]ine spectacole la Green Hours”, explic` R`descu.

De altfel, \ntregul proces de selec]ie a arti[tilor [i de punere \n scen` a ideilor era extrem de flexibil. “Sistemul de stat era nepermeabil pentru tineri. Ei au mirosit acest spa]iu [i l-au g`sit primitor.

Nu am f`cut altceva decât s`-i las s` se desf`[oare f`r` niciun fel de piedic`. Existau foarte pu]ini bani, ca [i acum; am \ncercat s` le ofer

motiv pentru care tot mai multe café-teatre [i-au f`cut apari]ia \n prim-planul teatrului independent din Bucure[ti. |ns` concuren]a nu \l \ngrijoreaz` pe R`descu, ba dimpotriv`. |ncearc` s` sus]in` noul val de café-teatre, a[a cum a f`cut-o cu valul de actori tineri pe care i-a primit \n undergoundul teatrului bucure[tean \n ultimii 20 de ani.

De altfel, de[i este proprietar [i director de pub/teatru de aproape 18 ani, R`descu nu pare preocupat aproape deloc de o re]et` finan-

Las haita larg` de concep]ii estetice ale arti[tilor s` se manifeste, s` se confrunte [i s` se \mprieteneasc` la scen`”, explic` el.

“

ARCA LUI HORNOIU Dac` R`descu a optat pentru un concept \n care actorii \mbin` teatrul [i pub-ul \n acela[i spa]iu, Dan Hornoiu a preferat s` separe scena de domeniul alimentar. Astfel, Hornoiu a pus \n 2004 bazele clubului La Scena, iar \n podul cl`dirii extrem de generoase a amenajat o scen` pentru teatrul Arca. A pornit

Inima Godot este scena.

Localul a crescut datorit` teatrului, nu prin ideea de cafenea.”

George Reme[, proprietar, Godot Café-Teatru

Biz

33

bers sau The Amsterdams. Chiar dac` restaurantul de la parter pl`te[te chiria [i utilit`]ile, conceptul promovat de Dan Hornoiu func]ioneaz` \n primul rând pe fondul plusului pe care \l aduc piesele de teatru [i show-urile de comedy de duminic` seara. “Publicul se reg`se[te \n textele noastre, \n vocabular. Eu simt c` nu e acela[i public care merge la teatrul de stat [i pentru care conteaz` mai mult decorul. |n teatrul contemporan e vorba de un text savuros, plin de via]`”, spune el.

SUFLU NOU |N CENTRUL VECHI

“

|n 1994 nu aveam un public dedicat, erau clien]i care asistau mai mult sau mai pu]in \ntâmpl`tor la spectacole \n timp ce savurau o bere.”

Voicu R`descu, proprietar, Green Hours 22 Café Bar

34

Biz

la drum cu o investi]ie de 20.000 de dolari, majoritatea banilor fiind strân[i din biletele vândute pentru primul spectacol. La inaugurarea teatrului au asistat numeroase personalit`]i potente financiar, printre care s-a num`rat [i primul-ministru de la acea vreme, C`lin Popescu T`riceanu.

“Voicu (R`descu – n. red.) a crescut un public, iar noi ne bucur`m de el, deci mai e loc pe pia]` pentru noi juc`tori. Noi, teatrul Arca, ne ocup`m de teatrul contemporan. Avem texte mai apropiate de problematica cotidian`. Important e ca lumea s` nu adoarm` pe scaun, ca la teatrul de stat”, explic` Hornoiu conceptul La Scena & Arca. Similar conceptului Green Hours, proprietarul La Scena \ncearc` s` compenseze subfinan]area teatrului cu veniturile din zona barului [i a restaurantului, \ns` chiria tot mai mare \l \mpiedic` s` se extind` a[a cum [i-ar dori. Totu[i, Hornoiu a reu[it s` pun` la punct un studio de \nregistr`ri \n subsolul cl`dirii, loc \n care au \nregistrat trupe cunoscute precum Robin And The Backstab-

Dup` succesul confirmat din punct de vedere artistic, dar mai moderat din punct de vedere financiar al Green Hours [i La Scena, pe pia]a café-teatrelor bucure[tene [i-a f`cut apari]ia Godot.

Proprietarul cafenelei de pe strada Bl`nari este George Reme[, un tân`r actor de film care s-a \ndr`gostit \n ultimii ani de teatru.

Dup` doi ani petrecu]i \n SUA pentru un master, George Reme[ s-a \ntors \n România hot`rât s` investeasc` \ntr-un café-teatru.

“Ini]ial nu m-am gândit la acest spa]iu, ci la ceva gen Green Hours.

Acesta a fost primul meu reper.

Când am intrat \n aceast` \nc`pere prima dat` am sim]it c` are o anumit` energie. Am intrat cu naivitate [i incon[tien]` \n aceast` poveste. S` deschizi un teatru \ntr-o perioad` de criz`... e o demen]`”, m`rturise[te Reme[.

De[i prognozase deschiderea café-teatrului \n trei luni de la \nchiriere, planurile i-au fost date peste cap de problemele ap`rute \n timpul renov`rilor, astfel c` \ntregul proces s-a \ntins pe durata a opt luni [i jum`tate. La finalul lor, dup` mai multe sesiuni de brainstorming, actri]a Ioana Barbu a venit [i cu ideea numelui noului local. Godot se diferen]iaz` de

café-teatrele consacrate din Bucure[ti prin prisma orient`rii c`tre un public mai elitist. Investi]ia lui Reme[ a dep`[it suma de 100.000 de euro, \ns` tân`rul antreprenor nu se a[teapt` s` \[i recupereze investi]ia prea curând. Totu[i, are unele motive de satisfac]ie: la mai pu]in de doi ani de la inaugurare, Godot se sus]ine financiar [i reu[e[te s` pl`teasc` din datoriile mai vechi. Atât vadul bun (cafeneaua e plasat` \n Centrul Vechi), cât [i aspectul elegant [i num`rul mare de spectacole fac parte din re]eta financiar` pe care Reme[ va miza \n continuare.

De concuren]` nu se pune problema. “Eu apreciez mult rela]ia pe care o am cu Green Hours. Nu m-au considerat niciodat` concuren]`. Domnul R`descu a fost prezent la inaugurarea Godot [i mi-a f`cut cel mai frumos compliment: «Felicit`ri, a]i scos undergroundul la suprafa]`»”, \[i aminte[te Reme[. R`spunsul publicului \i d` \ncredere tân`rului actor-investitor: “Publicul r`spunde bine la acest melanj \ntre teatru [i cafenea.

CULTUR~

Aducem [i public de teatru, dar [i un public pe care \l atrage ideea c` poate consuma ceva \n timpul piesei”, spune el. Feedback-ul din partea celorlal]i proprietari de café-teatre [i a publicului l-au determinat pe Reme[ s` continue investi]iile. “Vrem s` \ntip`rim \n mintea consumatorului c` Godot este un loc \n care po]i servi un meniu de prânz. Vom face un discount de tip happy hour \nso]it de un moment artistic. Al doilea lucru pe care mi-l doresc e ca Bl`nari s` devin` loc pietonal, cum e trecut \n acte, iar \n aceast` var` s` putem deschide o teras` \n fa]a cafenelei.

De asemenea, \n var` sper s` deschid [i spa]iul de jos. Avem la subsol un spa]iu care se preteaz` pentru un club \n direc]ia de elegan]`-cultur`, cum e sus”, spune el despre cel mai \ndr`zne] proiect de café-teatru din ultimii ani.

“Totu[i, din teatru nu s-a \mbog`]it nimeni [i nici nu cred c` se va \ntâmpla asta, de[i mi-a[ dori s` m` \n[el. Cred c` ar fi indicat ca [i statul s` sus]in` aceste demersuri. Sunt atâtea fonduri europene

pentru care suntem certa]i c` nu le absorbim. Nu exist` niciun program pentru un astfel de proiect de café-teatru”, spune Reme[.

NOI SPECII DE TEATRU INDEPENDENT Anul trecut [i-a f`cut apari]ia |n Culise, un nou proiect de teatru independent care se promoveaz` ca fiind un concept nou, cu un tip diferit de piese de teatru. Cei doi ac]ionari, {tefan Nistor (24 de ani) [i Cristian Bajora (23 de ani), au contribuit la sc`derea dramatic` a vârstei proprietarilor de café-teatre din Bucure[ti. “Pentru a ne putea desf`[ura liber trebuia s` ne cre`m propriul spa]iu \n care s` ne expunem ideile \n fa]a publicului. Am vrut de la \nceput ca acest loc s` aib` o sal` dedicat` pentru teatru. Chiar [i \n teatrul independent e greu s` p`trunzi [i s` te afirmi când sunt alte proiecte care ruleaz` de mult` vreme. Sunt copaci prea mari la umbra c`rora nu po]i cre[te. Aici ne putem manifesta cum vrem noi”, spune tân`rul actor Nistor.

Cei doi proprietari ai pub-uluiteatru |n Culise \ncearc` s` promoveze piese nonconformiste, puse \n scen` de actori [i regizori tineri. Spre exemplu, una dintre piesele \n care joac` {tefan Nistor se desf`[oar` deasupra publicului, actorii fiind suspenda]i de corzi. |n plus, colegul s`u, Cristi Bajora, se ocup` de un club care ofer` cursuri de actorie pentru amatori. Totu[i, pentru ca teatrul celor doi s` supravie]uiasc`,

“

Punem \n scen` un tip de teatru experimental. Oamenii au nevoie de acest gen de teatru, nu mai vor s` stea pe scaun ca la televizor.”

Cristian Bajora, coproprietar, |n Culise

“

pub-ul de la parterul cl`dirii este esen]ial. “Era nevoie de un suport care s` ne ajute s` ne sus]inem. Vânzarea biletelor nu ne-ar fi ajutat s` pl`tim chiria, angaja]ii [i utilit`]ile. De aceea mai organiz`m evenimente pe partea de bar [i clubbing”, explic` Bajora. Dac` totul va merge conform planurilor, cei doi tineri anticipeaz` c` \[i vor recupera investi]ia de 25.000 de euro \n aproximativ doi ani.

Cu toate c`, pân` \n momentul de fa]`, nimeni nu s-a \mbog`]it din teatrul independent, atât pionierii acestui concept, cât [i tinerii din noul val prefer` s` vad` jum`tatea plin` a paharului: niciun café-teatru important nu [i-a \nchis por]ile \n ultimii ani, ceea ce poate fi un semn \mbucur`tor pentru pia]`. De[i un caféteatru este greu de monetizat, tradi]ia (vezi Green Hours [i La Scena) sau ideile noi (Godot [i |n Culise) se pot dovedi re]ete de succes pentru pasiona]ii de teatru care prefer` s` \[i urmeze pasiunea pân` la cap`t \n loc s` urm`reasc` doar profit pe termen scurt. Biz

Sufletelepereche se salveaz` la potop urcându-se pe o arc`.”

Dan Hornoiu, proprietar La Scena [i Arca

Biz

35

INTERVIU

LOIALITATEA SE SCHIMB~ CU ORANGE Când via]a devine tot mai agitat`, iar tehnologiile sunt tot mai complexe, Orange \[i propune s` fie ghidul utilizatorilor prin lumea digital` [i s`-[i \nt`reasc` rela]ia pe termen lung cu ace[tia, dup` cum ne-a dezv`luit Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer la Orange România. DE GABRIEL BÂRLIG~ Noua realitate a pie]ei locale de telecom, ajuns` la maturitate, presupune o alt` abordare: segmentare eficient`, adaptarea ofertelor [i construirea unei rela]ii pe termen lung cu utilizatorii. De aceea, Orange, brand care aniverseaz` 10 ani pe pia]a din România [i 15 ani de servicii de comunica]ii mobile, mizeaz` pe mai multe atuuri: un nou program de loialitate (care are la baz` durata rela]iei dintre client [i companie), ini]iative online [i offline \n sprijinul utilizatorilor, plus \mbun`t`]irea continu` a tehnologiei.

Ce v-a determinat s` regândi]i programul de loialitate?

Pia]a a ajuns deja la maturitate, iar focusul s-a deplasat de la atragerea clien]ilor la crearea unei rela]ii de durat` cu ace[tia. Noutatea programului Orange Thank You const` \n faptul c` am introdus conceptul de durat`. Nu prime[ti o dat` o recompens`, dup` care cerem prelungirea contractului, ci introducem conceptul de “life time” – cu cât e[ti de mai mult timp \n re]ea, cu atât vei avea oferte mai bune. |n func]ie de perioada \n care ai fost client Orange, avem mai multe niveluri de fidelizare: Hello (0 - 2 ani), Smile (2 - 4 ani), Enjoy (4 - 8 ani) [i Trust (peste 8 ani). Cu cât e[ti mai de mult timp cu noi, cu atât vei primi beneficii mai importante. E vorba de puncte Thank You, care permit discounturi pentru telefoane, Numere Magice la alegerea abona]ilor cu care pot vorbi gratuit, recompense pentru aniversarea zilei de na[tere [i nu numai. Loialitatea e important` [i avem mai mult de câ[tigat dac` 36

Biz

ne p`str`m clien]ii, fiindc` pia]a s-a maturizat. Acum avem o solu]ie inovatoare, care nu exist` pe pia]`, pentru a r`spl`ti fidelitatea clien]ilor. |n plus, este un program gândit de echipa din România, pentru pia]a din România.

Ce schimb`ri a adus maturizarea pie]ei pentru operatori?

Ofertele “one size fits all” nu mai au nicio [ans`. Strategia noastr` este cea a ofertelor atent segmentate. Exist` clien]i care vor doar oferte de voce, al]ii vor [i date, [i SMS, [i a[a mai departe. De aceea am introdus abonamentele reprezentate generic de câte un animal. Pe unele le-am schimbat, pe altele le-am \mbun`t`]it, am adus noi oferte. Apoi am introdus segmentarea \n func]ie de vârst`, cu abonamentele Junior [i Senior, care includ, pe lâng` servicii, [i telefoane specifice pentru fiecare categorie. Ca volum, principalul abonament vândut este Delfin, care include voce [i SMS. Vocea [i-a atins limita maxim` de utilizare, dar continu` s` aduc` majoritatea veniturilor. Inova]ia vine din ce se pune \n jurul acestui serviciu. Situa]ia e mult mai complex` decât acum 10 ani, iar aten]ia s-a mutat de la achizi]ie la partea de rela]ionare cu clientul nostru. Ca [i \n via]`, rela]ia e un lucru mai complex decât simpla achizi]ie.

Achizi]ia e o tranzac]ie, rela]ia are sui[uri [i coborâ[uri, e complicat`. Oferirea de minute e un lucru de baz`, dar \n marketing trebuie s` trecem mai departe la calitate, servicii pentru clien]i, managementul contului online etc.

Cum a evoluat cererea de date?

Anul trecut a crescut traficul de internet mobil numai pe smartphone-uri cu 62%.

Avem 3,4 milioane de utilizatori cu acces la internet mobil. Principala problem` e schimbarea percep]iei clien]ilor: mul]i cred c` e scump, dar nu e a[a, op]iunile \ncep de la 3 euro cu trafic de 50 MB, suficient pentru browsing de [tiri, de exemplu. |n trimestrul 4 al anului trecut, vânz`rile de smartphone au reprezentat 25-30% din total. Exist` apetit pentru consumul de internet mobil [i terminalele sunt tot mai accesibile. Tocmai de aceea moderniz`m [i extindem re]eaua, anticipând din timp strategia corect`. La jum`tatea anului, vom acoperi la nivel na]ional 98% din popula]ie cu acces la 14,4 Mbps, de la 82,5% \n prezent. |n plus acoperim 21 de ora[e cu viteze de pân` la 21,6 Mbps [i 5 ora[e cu viteze de pân` la 43,2 Mbps dual-carrier. Suntem operator mobil, deci, prin defini]ie, clien]ii no[tri sunt mobili. Sigur, stau mai mult \n ora[, dar se duc s`-[i viziteze p`rin]ii sau \[i petrec weekendurile la munte, se duc vara la mare. De aceea e nevoie de acoperire na]ional`. Vinzi clientului ceva care s` poat` fi accesat oriunde, nu doar când e acas`.

Cum folosesc clien]ii internetul mobil? Au nevoie de educare?

Smartphone-urile sunt adev`rate computere. Exist`, desigur, un segment de utilizatori care cunosc foarte bine partea tehnic` [i utilizeaz` la maximum telefoanele inteligente. Dar pentru ceilal]i am

TELECOM lansat un program prin care te po]i \nscrie online la o sesiune de training \n shop-urile Orange pentru utilizarea smartphone-ului, a aplica]iilor etc. |n plus, oferim serviciul de transfer al datelor de pe un telefon pe altul. O alt` inova]ie e Orange Care Center, un spa]iu dedicat telefoanelor mobile, unde clien]ii pot beneficia de repara]ii, set`ri sau instal`ri de softuri pe loc, [i unde e plin mereu. Telefonul a devenit tot mai important [i, dac` nu func]ioneaz`, e pentru mul]i oameni o situa]ie extrem de nepl`cut`. Ast`zi, datorit` telefonului mobil, e[ti \n permanen]` conectat la internet. Când privim pe datele SATI vedem c` [tirile [i sportul sunt cele mai accesate, asta pe lâng` Facebook.

Oamenii nu stau neap`rat mult online pe mobil, dar verific` periodic [tirile. Când am avut promo]ia prin care ofeream internet gratuit la metrou, traficul a fost uria[. Am putut observa ce doresc utilizatorii [i am observat c` sunt gata s` consume date mobile.

Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer la Orange România

FOTO: VALI MIREA

Orange e prezent \n România, ca brand, de 10 ani. Care a fost re]eta succesului?

Consecven]a brandului. Am p`strat mereu valorile brandului [i nu am f`cut compromisuri pe termen scurt. Pot s` v` ar`t 10 reclame la companii telecom diferite [i o ve]i identifica imediat pe cea de la Orange. Consecven]a e important`, brandul e o promisiune pe termen lung. Dac` faci compromisuri pe termen scurt, dac` schimbi tonul brandului pentru ceva punctual, vei pierde pe termen lung.

Facem lucrurile cât mai simple pentru clien]ii no[tri. E foarte important` leg`tura emo]ional`, nu ne baz`m pe detalii tehnice. E vorba despre oameni [i emo]ii [i acest lucru a fost o constant` pentru noi. Când aleg o propunere, caut acest lucru. Succesul nostru, reflectat \n num`rul de clien]i [i veniturile realizate, e dat de acoperi[ul construc]iei Orange, care e brandul. Apoi, re]eaua, experien]a utilizatorilor, calitatea, magazinele formeaz` structura de rezisten]`. |ns` deasupra tuturor e brandul. Viziunea noastr` pentru perioada urm`toare este s` fim “digital coach” ai pie]ei telecom. Vrem s` fim fizic sau virtual al`turi de clien]i, ca s`-i ajut`m s` descopere toate posibilit`]ile noii tehnologii. Biz Biz

37

GOANA dup` SPECTRU

Concuren]a pe undele radio se \nte]e[te, odat` cu scoaterea la licita]ie a spectrului pentru comunica]ii mobile pân` \n 2019. Dar câ[tigarea frecven]elor va fi doar \nceputul unei lupte dificile pentru operatori.

GABRIEL BÂRLIG~

Biz

39

TELECOM este tot \n jurul nostru se afl` o resurs` extraordinar`. Nu o vedem, dar o folosim zi de zi [i multe companii \[i construiesc afaceri de sute de milioane de euro pe baza sa. Este vorba despre spectrul radio folosit pentru comunica]ii mobile de voce [i date, cel care ne-a oferit o mobilitate f`r` precedent \n ultimii ani [i a schimbat modul \n care comunic`m, ne distr`m [i facem afaceri. Iar \n 2012 spectrul radio revine \n aten]ia tuturor prin scoaterea la licita]ie a 56 de blocuri de frecven]` pentru comunica]ii mobile, care valoreaz` \n total minimum 726,8 milioane de euro, dac` vor fi vândute toate potrivit planurilor Autorit`]ii Na]ionale pentru Administrare [i Reglementare \n Comunica]ii (ANCOM). Licen]ele actuale de comunica]ii mobile (cu excep]ia celor 3G) vor expira la 31 decembrie 2012, deci operatorii prezen]i pe pia]`, Orange, Vodafone, Cosmote, vor fi sigur prezen]i la licita]ia organizat` de ANCOM undeva \n vara-toamna acestui an. Data exact` urmeaz` s` fie stabilit` dup` publicarea anun]ului de participare [i a caietului de sarcini, estimat` de ANCOM pentru luna mai. Licita]ia va avea un pre] minim de pornire pe fiecare bloc de frecven]`, iar pre]ul va cre[te \n etape pân` la reglarea dintre cerere [i ofert` pentru acele blocuri pe care exist` cea mai mare competi]ie.

Dac` vi se pare complicat, ave]i dreptate, chiar este. Dar s` \ncerc`m s` simplific`m pu]in lucrurile.

Imagina]i-v` o autostrad` cu mai multe benzi. Aceast` autostrad` poate fi asimilat` unei frecven]e de comunica]ii mobile, iar fiecare operator are la dispozi]ie câteva benzi de pe aceast` autostrad`. Fiecare poate face ce dore[te pe benzile sale, dar nu poate intra pe benzile celorlal]i. |n acest moment, comunica]iile mobile comerciale se desf`[oar` pe trei astfel de “autostr`zi”, fiecare corespunzând unei frecven]e: 900 MHz, 1.800 MHz [i 2 GHz. Ultima frecven]` este alocat` licen]elor 3G [i nu face obiectul licita]iei din acest an, fiindc` 40

Biz

aceste licen]e au fost acordate pe 15 ani \n 2005 (Orange [i Vodafone) [i \n 2007 (RCS & RDS [i Zapp, acum parte din Cosmote).

Dar, la licita]ia ANCOM, frecven]elor de 900 [i 1.800 MHz, cunoscute [i sub numele de spectru GSM sau 2G, li se al`tur` dou` frecven]e (autostr`zi) noi, de 800 [i 2.600 MHz, care vor fi eliberate de Ministerul Ap`r`rii Na]ionale. |n plus, MapN va elibera câteva benzi din “autostrada” de 1.800 MHz. ANCOM scoate la licita]ie “autostr`zile” band` cu band`, adic` operatorii vor

7 miliarde euro au investit pân` acum \n România Orange, Vodafone, Romtelecom [i Cosmote cump`ra blocuri de frecven]`. Cele 56 de blocuri sunt grupate dup` cum urmeaz`: 5 blocuri 2 x 5 MHz \n 900 MHz [i 6 blocuri 2 x 5 MHz \n 1.800 MHz pân` \n 2014, respectiv 6 blocuri 2 x 5 MHz \n 800 MHz, 7 blocuri 2 x 5 MHz \n 900 MHz, 15 blocuri 2 x 5 MHz \n 1.800 MHz, 14 blocuri 2 x 5 MHz \n 2.600 MHz [i 3 blocuri 1 x 15 MHz \n 2.600 MHz pân` \n 2029. Interesant este faptul c` ANCOM a impus operatorilor limite maxime la spectrul pe care \l pot de]ine \n frecven]a de sub 1 GHz, pentru a se asigura c` pe pia]` vor exista la acest nivel cel pu]in patru operatori. Cel mai probabil, RCS & RDS va achizi]iona o licen]` \n frecven]a de 900 MHz, asta dac` nu va ap`rea un operator nou.

MIZA FRECVEN}ELOR Dac` pentru guvern miza este predominant una financiar`, mai ales \n actuala perioad` de constrângeri bugetare, [i de asigurare a unei concuren]e s`n`toase [i stimulare a investi]iilor \n infrastructur`, pentru

operatori frecven]ele sunt pariul esen]ial pentru urm`toarea etap` de dezvoltare. Pe o pia]` deja matur`, unde rata de penetrare a telefoniei mobile a dep`[it bine 100%, vocea aduce \nc` grosul veniturilor, dar viitorul apar]ine datelor mobile. {i, pentru asta, e nevoie de frecven]e care s` acopere cererea tot mai mare, \mpins` permanent din spate de revolu]ia smartphone. Motivul este simplu: smartphone-urile devin tot mai accesibile, iar utilizatorii s-au obo[nuit s` le foloseasc` oriunde, dup` cum arat` Julien Ducarroz, Chief Commercial Officer la Orange România. |n trimestrul 4 al anului trecut, vânz`rile de smartphone-uri ale operatorului au reprezentat 25-30% din total, iar pe tot anul 2011 au crescut cu 62% fa]` de anul precedent.

“Cred c` ritmul se va men]ine.

Nu neap`rat fiindc` oamenii au un venit disponibil mai mare, ci pentru c` exist` apetitul pentru consumul de internet mobil [i fiindc` terminalele sunt tot mai accesibile”, arat` Ducarroz. Orange România are 4,3 milioane de utilizatori cu acces la internet mobil.

Oficialii companiei Vodafone România v`d aceea[i tendin]`: “Num`rul de utilizatori de internet mobil este \n continu` cre[tere, clien]ii \n]elegând beneficiile pe care le poate aduce accesul la internet oricând [i oriunde”. |n al treilea trimestru al anului financiar 2011/2012, \ncheiat la 31 decembrie 2011, compania a \nregistrat o cre[tere semnificativ`, \n ceea ce prive[te atât num`rul de utilizatori, cât [i veniturile din date mobile. Astfel, num`rul utilizatorilor de internet pe mobil a crescut cu 77% fa]` de trimestrul anterior [i cu 75% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. Veniturile de internet pe mobil au crescut cu 33% fa]` de trimestrul anterior [i cu 58% fa]` de aceea[i perioad` a anului trecut. {i Cosmote constat` popularitatea tot mai mare a internetului mobil.

“Cererea [i utilizarea serviciilor de date mobile au \nregistrat o cre[tere continu` \n rândul clien]ilor no[tri,

TELECOM de-a lungul anilor. Ca urmare, \n 2011, compania [i-a sporit semnificativ baza de clien]i care utilizeaz` serviciul 3G, cu 116% comparativ cu anul fiscal 2010, anul \n care Cosmote România a lansat oferta de internet mobil \n band` larg`”, dup` cum declar` Panos Makris, Chief Commercial Officer, Cosmote România.

Un alt motor important al cre[terii consumului de internet mobil \l reprezint` re]elele sociale, \n special Facebook, care au explodat pur [i simplu \n ultimii doi ani \n România.

Potrivit Facebrands.ro, la 31 martie erau 4.676.660 de utilizatori de Facebook \n România, ceea ce \nseamn` 21,79% din popula]ie, respectiv 64,09% din totalul utilizatorilor de internet din ]ar`. “Re]elele sociale re-

INVESTI}II |N AER

Acest succes nu aduce doar venituri pentru operatori, ci [i nevoia de investi]ii \n modernizarea [i extinderea re]elelor, care s` poat` oferi acces la internet la viteze tot mai mari pentru utilizatori tot mai preten]io[i [i aplica]ii tot mai complexe. “Am anticipat cre[terea cererii de date mobile. Ne-am adaptat re]eaua [i vom \ncheia \n curând modernizarea acesteia”, arat` Julien Ducarroz, de la Orange. La jum`tatea anului, operatorul va acoperi la nivel na]ional 98% din popula]ie cu viteze de acces de 14,4 Mbps, fa]` de 82% \n prezent. Asta pe lâng` vitezele de 21,6 Mbps [i 43,2 Mbps oferite \n 5 zone metropolitane.

“Suntem singurii care mergem cu 14,4 Mbps \n mediul rural. De ce? |n primul rând pentru c` [i clien]ii no[tri sunt moLICITA}IA PE UNDE bili. Vinzi clientului ceva Care sunt pre]urile blocurilor de frecven]e scoase la vânzare de ANCOM care s` poat` fi accesat NR. BLOCURI BAND~ DURAT~ LICEN}~ PRE} DE PORNIRE oriunde, nu doar când e 6 800 MHz 15 ani 35 mil. euro acas`. |n al doilea rând, 5 900 MHz 15 luni 3,4 mil. euro exist` o cerere impor7 900 MHz 15 ani 40 mil. euro tant` [i \n mediul rural.

6 1.800 MHz 15 luni 800.000 euro Sunt mul]i oameni acolo 15 1.800 MHz 15 ani 10 mil. euro care acceseaz` internetul, 14 2.600 MHz 15 ani 4 mil. euro fiindc` smartphone-urile 3 2.600 MHz 15 ani 3 mil. euro devin tot mai accesibile”, Sursa: ANCOM arat` Ducarroz. Orange a anun]at un plan de investi]ii \n re]ea \n valoare de 500 de prezint` cel mai important factor de milioane de euro pân` \n 2015. cre[tere, având \n vedere c` oamenii {i Vodafone România se afl` \n interac]ioneaz` mai mult, iar acest plin` etap` de punere \n aplicare a lucru implic` viteze mai mari pentru planului de investi]ii de 500 milioane internetul pe mobil [i o bun` calitate euro anun]at la sfâr[itul anului 2010 a serviciului”, arat` Panos Makris. |n pentru un interval de cinci ani. “Inplus, ecosistemul smartphone are la vesti]iile vizeaz` toate departamenbaz` aplica]ii de tot felul, care trebuie tele companiei, iar printre destina]ii desc`rcate [i, de multe ori, au nevoie se num`r` [i re]eaua”, arat` oficialii de conexiune la internet pentru a companiei. Vodafone România ofer` func]iona. {i tot mai mul]i utilizatori \n prezent servicii de internet mobil români de internet mobil [i-au f`cut de mare vitez` pentru 90% din poun obicei din a verifica pe smartpula]ia României. Re]eaua de date phone ultimele [tiri, activitate ce mobile a Vodafone acoper` peste prezint` avantajul unui consum 12.000 de localit`]i din toat` ]ara, redus de date. “Tiparul de consum permi]ând viteze de desc`rcare a s-a mutat c`tre zona de navigare cu datelor de pân` la 21,6 Mbps. scop de informare [i acces la [tiri, Pentru Cosmote, 2012 \nseamn` accesarea de re]ele sociale [i chat, continuarea concentr`rii pe segmendesc`rcarea de aplica]ii, jocuri [i tele corporate [i de internet \n band` con]inut de personalizare”, sublilarg` [i, de asemenea, pe direc]iile niaz` oficialii Vodafone România.

42

Biz

principale ale companiei: dezvoltarea re]elei, cele mai recente tehnologii, rela]ia cu clien]ii [i re]eaua de distribu]ie. “Vom continua extinderea portofoliului de produse [i servicii, \n beneficiul consumatorilor români.

Focusul va fi pe segmentul smartphone-urilor, prin oferirea celor mai noi [i performante modele, al`turi de pachete foarte atractive, care includ servicii de voce [i trafic de date”, spune Panos Makris, Chief Commercial Officer, Cosmote România. |n acela[i timp \ns`, nu trebuie neglijat` concuren]a din partea operatorilor de internet fix. Romtelecom e un juc`tor tot mai puternic [i, mai ales, devine un important furnizor de con]inut pe web, domeniu care are poten]ialul de a deveni adev`rata “killer application” \n era internetului omniprezent. La finalul anului trecut, Romtelecom avea peste 2,3 milioane de clien]i pe segmentul de internet de mare vitez` [i pe cel TV. “Experien]a clasic` a consumului de con]inut TV este completat` prin video on demand, prin portalul over-the-top www.dolcetv.ro. |n urm`toarea perioad`, direc]ia strategic` a Romtelecom de a plusa pe serviciile de televiziune se va reflecta \n continuare \n oferte foarte atractive pentru clien]i”, spune Ovidiu Ghiman, director executiv Strategie [i Comercial Reziden]ial la Romtelecom.

De altfel, pe 2 aprilie, printr-un parteneriat cu HBO România, Romtelecom introduce HBO GO, un serviciu video on demand disponibil online, pe platformele sale de televiziune (satelit [i IPTV), pentru to]i clien]ii MAXPAK, devenind primul operator de comunica]ii din România care ofer` acest serviciu la nivel na]ional. Experien]a HBO GO, ad`ugat` pachetului MAXPAK, atât pentru clien]ii deja existen]i, cât [i pentru noii clien]i, poate fi testat` gratuit timp de dou` luni, urmând ca ea s` fie apoi disponibil` la 1 euro f`r` TVA peste pre]ul pachetului MAXPAK. Furnizarea de con]inut poate fi o strategie câ[tig`toare, mai ales \n condi]iile \n care serviciile de acces la internet tind s` devin` tot

TELECOM mai stringent` pe majoritatea pie]elor, mai ales odat` cu r`spândirea serviciilor de cloud computing, care vor pune [i mai mult` presiune pe re]elele de date. Iat` un singur exemplu: un iPhone consum` de 24 de ori mai mult spectru radio decât un telefon mobil din vechea genera]ie, iar un iPad de 122 de ori mai mult, conform Comisiei Federale pentru Comunica]ii din SUA (FCC).

AT&T, al doilea operator mobil din SUA, afirm` c` traficul de date din re]eaua proprie a crescut cu 20.000% de la lansarea iPhone, \n 2007.

CINE OCUP~ FRECVEN}ELE Pe m`sur` ce spectrul devine tot mai agloIat` cum este \mp`r]it spectrul radio pentru comunica]ii \n prezent: merat, scade calitatea serviciilor: apar \ntre900 MHz (licen]iat` integral pentru 2G [i 3G) ruperi \n convorbiri [i 880 885 890 895 900 905 910 915 Uplink Cosmote Vodafone Orange viteza de acces la in(2 x 10) (2 x 12,5) (2 x 12,5) ternet scade.

Fostul 925 930 935 940 945 950 955 960 Downlink Solu]ii exist`. Una Spectru 1.800 MHz (par]ial licen]iat` pentru 2G [i 3G) dintre ele este reutiliGSM 1710 1720 1730 1740 1750 1760 1770 1780 Uplink zarea spectrului, prin sau 2G Vodafone Cosmote Orange Orange Nelicen]iat` MapN 12,4) (2 x 12,7) (2 x12,4) (2 (2 xx12,4) (2 x 37,5) ad`ugarea de noi an1810 1820 1830 1840 1850 1860 1870 1880 Downlink tene sau echipamente 2 GHz (licen]iat` integral 3G) radio la antenele exisSpectrul 1920 1930 1940 1950 1960 1970 1980 Uplink tente, pentru a spori Vodafone UMTS RCS&RDS Cosmote Orange Orange (2 14,8) num`rul conexiunilor (2 x 15) (2 x 14,8) (2 x 14,8) (2 xx12,4) sau 3G 2110 2120 2130 2140 2150 2160 2170 Downlink posibile. Este \ns` o Sursa: ANCOM metod` scump` [i dificil de implementat mai ales \n zoPROBLEME LA ORIZONT? nele urbane aglomerate. Totu[i, Alcatel-Lucent a introdus \n urm` cu Dezvoltarea exponen]ial` a segmenun an lightRadio, un dispozitiv de tului de date mobile va ridica \ns`, m`rimea unui cub ce poate fi ]inut \n destul de curând, probleme serioase palm` [i care folose[te tehnologia legate tocmai de spectru. Mai ]ine]i cloud pentru a oferi suficient` capaminte autostr`zile despre care vorcitate 2G, 3G [i 4G la dimensiuni beam? Din punctul de vedere al utimult mai mici. Acesta ar putea duce liz`rii spectrului, vocea \nsemna c` la \nlocuirea antenelor masive, lumea mergea pe ele cu ma[ini mici, permi]ând construirea unei re]ele cel mult cu SUV-uri. Odat` cu servimult mai extinse care \ns` s` ocupe ciile de date, mai ales prin accesul la mai pu]in spa]iu fizic. Se poate apela e-mail [i video, tot mai mult` lume [i la eficientizarea utiliz`rii spectruse mi[c` pe autostr`zi cu camioane lui, metod` care grupeaz` mai efide mare tonaj, care ocup` tot mai cient traficul de date pentru a elibera mult loc. E o problem` care a devenit o parte din frecven]`. Aici vine cu evident` mai ales pe pia]a amerisolu]ii tehnologia 4G, mai precis vercan`, atât din cauza num`rului mare siunea LTE (Long Time Evolution), de utilizatori, cât [i ca urmare a unor care ofer` capacit`]i de 6-8 ori mai particularit`]i legate de acordarea mari decât re]elele tradi]ionale 2G. foarte fragmentat` a blocurilor de O alt` solu]ie este eliberarea re]elei frecven]`. Dar problema utiliz`rii cât de utilizatori prin re]ele Wi-Fi mai eficiente a spectrului va fi tot mai asem`n`toare celor de utilit`]i.

Ca s` v` face]i o idee despre dimensiunea investi]iilor din telecom, Vodafone, Orange, Romtelecom [i Cosmote au investit pân` \n prezent \n România peste 7 miliarde de euro [i au oferit locuri de munc` directe pentru circa 16.500 de persoane.

Conform unui studiu recent al KPMG România, industria telecom a contribuit, \n 2011, la bugetul României, cu 7 miliarde de lei, iar cifra de afaceri \n domeniu a reprezentat echivalentul a 3% din PIB.

44

Biz

plasate strategic, \n special \n zone aglomerate. Acestea, conectate la fibr` optic`, pot oferi viteze foarte mari eliberând \n acela[i timp spectrul folosit de re]eaua mobil`. {i alt` metod` este ad`ugarea de spectru, prin luarea acestuia de la cei care nu-l utilizeaz` eficient – \n principal armata [i televiziunea terestr`.

Este exact ce face ANCOM prin licita]ia din acest an. {i, pentru a se asigura c` serviciile vor fi disponibile pentru cât mai mul]i români, condi]iile de acordare a licen]elor impun acoperirea unor zone care nu beneficiaz` acum de comunica]ii mobile de date. Astfel, pentru benzile sub 1 GHz guvernul cere, pân` la 5 aprilie 2015, acoperirea cu prioritate a circa 1.400 localit`]i “albe”, neacoperite \n prezent cu date mobile de band` larg`. Orice nou operator interesat de spectrul sub 1 GHz va trebui s` investeasc` pentru a acoperi 60% din popula]ia României pân` la 5 aprilie 2019, având \n vedere c` operatorii existen]i (mai pu]in RCS & RDS, care nu ofer` servicii \n aceast` zon` de frecven]`) dep`[esc deja aceast` cerin]` cu re]ele existente.

Pentru benzile peste 1 GHz, ANCOM cere acoperirea a 30% din popula]ia României pân` la 5 aprilie 2019. |n ceea ce prive[te serviciile 4G, to]i operatorii a[teapt` ca ANCOM s` aloce spectru pentru aceast` tehnologie. “Din punct de vedere tehnic suntem preg`ti]i pentru 4G. Orange are deja servicii comerciale \n alte ]`ri. Problema e legat` de frecven]e.

Exist` cerere. Trebuie s` vedem care va fi cadrul tehnic pentru a putea realiza investi]iile \n 4G”, spune Julien Ducarroz, de la Orange. {i Vodafone [i Cosmote a[teapt` mi[carea ANCOM \n acest domeniu. “|n func]ie de organizarea [i rezultatele licita]iei ANCOM prin care spectrul radio urmeaz` a fi redistribuit, precum [i de asigurarea unui context care s` permit` previzibilitate [i continuitatea serviciilor, lu`m \n calcul inclusiv investi]ia \n lansarea serviciilor 4G, \n acest an”, arat` oficialii companiei Vodafone România.

B`t`lia pe spectru se ascute. Biz

INDUSTRY LEADERS

INDUSTRY LEADERS

Adina Vlad: Nu am mai fost confortabil` cu confortul De[i bugetele clien]ilor au sc`zut, Unlock a reu[it s` p`streze un nivel de business constant prin cre[terea num`rului de proiecte, iar de anul trecut a dep`[it grani]ele ]`rii prin coordonarea unor proiecte interna]ionale \n Europa de Est. DE LOREDANA S~NDULESCU Cu patru ani \n urm`, Adina Vlad p`r`sea o pozi]ie confortabil` \ntr-o multina]ional` [i, \mpreun` cu colega sa Camelia Petrescu, punea bazele propriei companii de cercetare. Au fost patru ani cu bune [i rele, cu sui[uri [i coborâ[uri. Acum, tr`gând linie, nu regret` nimic. Din contr`, abia acum pare s` tr`iasc` la maximum. |n patru ani de antreprenoriat simte c` a tr`it cât zece \ntr-o multina]ional`.

Au trecut deja patru ani de când ai lansat propriul business. Cum te sim]i \n aceast` postur` pe o ni[` pia]` dominat` de multina]ionale?

Nu m` gândesc la multina]ionale. Când am ales s` plec dintr-o multina]ional`, am ales [i s` \mi asum identitatea de antreprenor local care vrea s` fac` ceva diferit. Multina]ionalele \]i ofer` un confort cu care eu, la un moment dat, nu am mai fost confortabil`. Cei patru ani de antreprenoriat nu a[ spune c` au fost u[ori. Simt c` am tr`it \n ace[ti patru ani cât tr`ie[ti 10 ani \ntr-o multina]ional`.

Au fost momente extrem de bune [i momente mai grele. Nu regret nimic.

Ce \nseamn` la ora actual` cercetarea de pia]` \n România?

Am sim]it un oarecare regres la \nceputul crizei. Acum mi se pare c` ultimii doi ani au dus la o oarecare maturizare a pie]ei [i a clien]ilor. Cred c` tr`im un moment foarte bun pentru cercetare tocmai pentru c` pia]a a realizat c` 46

Biz

“dirty check-urile” [i test`rile standard nu rezolv` problemele reale de business.

M` bucur când primesc brief-uri care \ncep cu “Vrem s` ne apropiem mai mult de consumatori, s` \n]elegem cum gândesc, cum tr`iesc [i de ce fac lucrurile a[a cum le fac”. |mi plac proiectele \n care mergem cu clientul pe teren [i acesta interac]ioneaz` cu omul c`ruia trebuie s`-i vând` produsul. |mi place s` v`d “wow-urile” pe fe]ele lor; cred c` a[a simt actorii la sfâr[itul piesei de teatru, când tot ceea ce primesc sunt aplauzele publicului.

Dac` \ntr-o multina]ional` unul dintre pericole este plafonarea, \n antreprenoriat care este cea mai mare provocare? |n niciun caz plafonarea. Glumesc. Nu [tiu dac` pericolul \n multina]ionale este plafonarea. Asta e ceea ce am sim]it eu la un moment dat – c` am mult prea mult confort. |ncepusem s` m` simt inutil`. Poate al]ii reu[esc s` se reinventeze \n multina]ionale [i nu ajung la starea de autosuficien]`. Eu nu am reu[it [i de aceea mi-am asumat riscul de a face ceva pe cont propriu. Problema mea a fost c` eu nu am o structur` de antreprenor, \n ciuda aparen]elor. Chiar m` amuz de fiecare dat` când cineva \mi spune c` am “stof` de antreprenor”.

Colegii mei din Unlock sunt cu adev`rat antreprenori, c`ci ]in businessul s` nu se transforme \ntr-o agen]ie de “free of charge service”. Pentru noi, cea mai mare provocare a fost s` ne p`str`m

inocen]a [i capacitatea de a visa, chiar dac` am intrat \n lupta pentru supravie]uire. {i s` nu ne gândim la cash flow, ci la ce proiecte tari am mai putea face. S` ne asum`m riscuri, chiar dac` e criz` [i trebuie s` pl`tesc salarii \n fiecare lun`. S` fim “employer of choice”, chiar dac` suntem o companie local` \nfiin]at` de ni[te fete cercet`toare \n urm` cu patru ani. S` r`mânem “agency of choice” pentru clien]ii mari care au \ncredere s` ne dea nou` proiectele mari.

Cum \]i \mpar]i timpul \ntre cercetare [i postura de manager antreprenor?

M` implic \n aproape toate proiectele, dar altfel decât o f`ceam \n trecut. Sunt implicat` \n partea de briefing (pentru noi \n]elegerea problemei clientului este un research \n sine) [i \n g`sirea unei metodologii adecvate – de multe ori aici e rost de inova]ie metodologic` [i asta \mi ofer` mult` adrenalin`. Un alt moment \n care m` implic mult este acela al recomand`rilor. |n acest punct eu simt c` am evoluat destul de mult \n ultimii ani, \n sensul c` nu mai facem doar pagini de recomand`ri \n raport, ci lucr`m direct cu clientul \n g`sirea de solu]ii de business viabile care \ncorporeaz` [i know-how-ul de consumator.

Acesta este un alt moment de maxim` adrenalin`. Cât despre management, nu \l fac singur`. Fiecare department are un [ef, iar opera]iunile sunt conduse de un Operational Manager, Loredana {erban, acum relocat` la Geneva. Dezvoltarea

UNLOCK

Cum a evoluat businessul Unlock?

Am câ[tigat clien]i noi, care au lucrat pentru prima dat` cu noi [i au avut re-

experien]` de coordonare pe proiecte cross-countries, oportunitatea de a cunoa[te alte culturi [i o foarte bun` motivare a echipei.

|n 2011 a]i coordonat ni[te proiecte interna]ionale. Despre ce este vorba?

Am coordonat proiecte \n estul Europei.

Nu pot s` spun despre ce proiecte este vorba. Pot s` spun doar c` este o recunoa[tere a calit`]ii muncii noastre. Mai exact, am f`cut o serie de proiecte \n România, [efii clien]ilor no[tri au fost foarte mul]umi]i [i au zis c` vor acela[i lucru realizat [i \n alte ]`ri, pentru omogenizare. Nu am participat propriu-zis la un pitch interna]ional. S-a dus vestea

Adina Vlad, Managing Partner, Unlock

vela]ii. Pentru mine asta \nseamn` c` Unlock este o companie de cercetare recunoscut` pentru serviciile sale, independent de experien]a [i notorietatea fondatorilor s`i. |n ciuda sc`derii bugetelor clien]ilor, am reu[it s` p`str`m un nivel de business constant prin cre[terea num`rului de proiecte. Nu am dat niciun om afar` pe considerente de restructurare. Pentru mine, asta este o mare realizare, pentru c` e foarte trist s` investe[ti \ntr-un om [i apoi s` consta]i c` nu mai po]i s` ]i-l permi]i. Am \nceput s` coordon`m proiecte interna]ionale [i s` avem vizibilitate \n hub-urile clien]ilor, ceea ce \nseamn` mai mult`

potrivesc stau destul de mult timp cu noi. Cei care nu ni se potrivesc pleac` la un moment dat. Unii ar spune ca investi]ia \n oameni este destul de riscant`. A[a e. Este riscant`, pentru c` omul nu e ca o mobil` – ai cump`rat-o [i e a ta. Nevoile omului se schimb` pentru c` la un moment dat \n via]` \[i dore[te altceva. La \nceput m` sup`ram [i o luam personal. Acum \ns` m-am mai lini[tit. Am \nv`]at c` orice desp`r]ire e s`n`toas` atât timp cât omul respectiv nu se mai simte bine acolo.

Cum se câ[tig` clien]ii pe pia]a de cercetare? {i cum se p`streaz`?

Noi \n general \i câ[tig`m prin recomand`ri. O mic` parte din clien]i vin la noi [i pentru c` ne cunosc \n circumstan]e publice. |i p`str`m fiind serio[i, oferind servicii de calitate [i implicându-ne \n proiecte dincolo de limitele impuse de un contract. Pentru noi, cel mai mult conteaz` s` \l ajut`m pe client s` fac` ceva de calitate cu ceea ce a aflat din cercetarea f`cut` cu noi. Chiar ne mândrim cu faptul c` cea mai mare parte a clien]ilor no[tri au crescut exact \n perioada \n care lucrau cu noi. Nu [tiu dac` e coinciden]` sau nu, dar chiar [i dac` e, ne avantajeaz`.

FOTOGRAFII: VALI MIREA

businessului [i proiectele de zi de zi sunt supervizate de mine [i de Camelia, dar noi nu ne ocup`m de managementul propriu-zis al companiei. Nici nu am putea. Noi suntem researcheri prin defini]ie. Singurul aspect din management care simt totu[i c`-mi apar]ine este motivarea oamenilor [i dezvoltarea de “creiere”. Un alt aspect \n care am un rol esen]ial este acela de setare a viziunii companiei – c`tre ce ne \ndrept`m [i ce oceane mai explor`m. Porecla mea \n companie este “Am o idee!”.

[i a[a am ajuns s` coordon`m proiecte interna]ionale.

|n ce anume se investe[te cel mai mult \n cazul unei companii de cercetare?

Nu [tiu exact. Cred c` depinde de companie – unii investesc \n infrastructur`, al]ii \n tehnologie, al]ii \n rela]ia cu clientul. Noi investim \n creiere. Pentru noi este foarte important` calitatea oamenilor cu care lucr`m. Trebuie s` fie talenta]i, s` simt` nevoia de autodep`[ire, s` gândeasc` liber [i s` fie oameni. Cred foarte mult \n selec]ia natural` – noi prefer`m s` form`m oameni de la zero [i cei care rezist` [i ni se

Este ceva ce-]i lipse[te de pe vremea când munceai \ntr-o corpora]ie? Ce ai câ[tigat \n plus?

Singurul lucru care \mi lipse[te este confortul, de care de altfel am fugit. A[a c` nu-mi lipse[te nimic \n mod semnificativ. Ar fi o arogan]` s` spun c` mi-a fost u[or \n ultimii patru ani. Mi-a fost uneori foarte, foarte greu. Dar momentele grele trec sau alterneaz` cu momente foarte bune. Dac` am câ[tigat ceva cu adev`rat \n aceast` perioad` a fost c` m-am \n]eles mai bine pe mine. |n urm` cu patru ani credeam c` [tiu exact cine sunt [i ce vreau. Se pare \ns` c` a fost bine c` mi-am l`sat instinctul s` lucreze [i “m-am aruncat” \n Unlock, pentru c` a[a am aflat c` [tiam prea pu]ine din ceea ce era esen]ial \n leg`tur` cu mine [i meseria mea.

Unlock este cel mai mare [i mai important proiect de research din via]a mea profesional`, pân` \n acest moment. Biz Biz

47

INDUSTRY LEADERS

Echipa de [oc Unlock |n spatele unor idei senza]ionale sau al unor studii de impact stau oameni inteligen]i, cu pasiune [i dedicare pentru fiecare din proiectele pe care le dezvolt`. V` prezent`m echipa de manageri de la Unlock, cu motiva]iile [i aspira]iile care-i fac zi de zi s` se \ntreac` pe sine. DE LOREDANA S~NDULESCU CAMELIA PETRESCU,

IOANA BOBE,

Associate Director

Senior Research Consultant, Qualitative

A lucrat cinci ani \n Synovate \n calitate de Senior Researcher. |n urm` cu patru ani, \mpreun` cu Adina Vlad, a fondat Unlock.

Cameliei i-au pl`cut mereu enigmele. {i pentru c` nu a ajuns poli]ist, s-a f`cut researcher. Practic, principiul e acela[i – porne[ti de la ni[te indicii (brieful), faci munca de teren (discu]ii cu oamenii) [i apoi, dac` totul a fost f`cut cum trebuie, [i ai ceva intui]ie, nu doar metoda, ajungi la concluzia potrivit`. Diferen]a e c` \n cercetare rezultatul e \ntotdeauna pozitiv pentru c` e despre a merge mai departe, despre ac]iune [i evolu]ie. De aceea, pentru ea este esen]ial de avut \n vedere scopul pentru care se face cercetarea. De multe ori drama vine din uitarea scopului, din uitarea faptului c` cercetarea de marketing este despre a oferi o direc]ie, o solu]ie.

Dac` doar pui pe mas` toate informa]iile pe care le-ai aflat \n timpul studiului, aceea nu se mai cheam` cercetare de marketing, ci doar colectare de informa]ii. Acestea sunt ideile care au men]inut-o pân` acum \n domeniu, lupta pentru fiecare “caz” pe de o parte [i, pe de alt` parte, lupta cu sinele pentu a nu o lua pe calea mai scurt` [i a trata totul u[or, de genul “A, am mai f`cut asta, [tiu deja!”. Renun]area la confort este un deziderat pe care \l are Camelia, admiratoare a unui citat al lui Steinbeck: “Dac` a[ dori s` distrug o na]iune, i-a[ da totul din bel[ug”. Tocmai de aceea consider` c` nu are niciun proiect perfect. Perfec]iunea nu exist`, de[i tinde spre ea, c`ci, cine [tie, poate fi un tratament de prevenire a demen]ei la b`trâne]e.

48

Biz

S-a format profesional \n Unlock, unde lucreaz` de trei ani. Mereu a fost un observator atent. Era genul de copil t`cut care st` retras [i \i analizeaz` pe ceilal]i. |n facultate nu i-a mai fost de ajuns s` observe ca s`-[i satisfac` curiozit`]ile. {i a \nceput s` ia oamenii la \ntreb`ri. A[a a ajuns s` fie surprins` c` partea de contact cu ceilal]i i-a pl`cut aproape la fel de mult ca partea \n care era doar ea cu mintea ei. |n cercetare iube[te dou` aspecte. O dat`, oamenii care o \ncarc` cu energie pozitiv`. |i place intimitatea care se creeaz`, \i place efectul pe care poate s` \l aib` asupra altora – s` se relaxeze, s` se deschid`, s` se deconecteze [i uneori chiar s` se distreze. Apoi \i place descoperirea, descifrarea, momentul acela \n care apare o idee care clarific` mecanismul acela ascuns care \i face pe oameni s` ac]ioneze [i s` gândeasc` \ntr-un anume fel. E ca [i cum ar g`si cheia la o cutiu]` muzical` care pân` atunci suna dezacordat [i f`r` sens.

OANA CÅNDESCU, Senior Research Consultant, Qualitative Specializat` \n studii etnografice, segment`ri [i studii motiva]ionale [i Ioana Bobe [i Oana Cândescu cu o experien]` de 6 ani \n Synovate [i apoi Unlock, Oana scrie despre [i practic` cercetarea de pia]` cu con[tiin]a omului care \n fiecare zi descoper` c` P`mântul nu e nici plat, nici p`trat, ci poate deveni pe rând oval sau roz, \n func]ie de lumina sau unghiul prin care te ui]i la el.

Ea crede c` pentru a ajunge s` descifrezi “omul” din fa]a ta, nu e de ajuns s` fii doar curios, vorb`re] sau un foarte bun observator. Din contr`, dac` vrei s` traduci mecanismele unei comunit`]i, ideile care stau \n spatele comportamentului [i deciziilor, nu po]i s` te limitezi la a a[eza experien]ele ei \ntre paranteze, cu etichetele cuvenite, \nghesuindu-le una \n alta pe raftul research-ului. Miza este s` ajungi \n mediul ei natural, \n povestea ei unic` [i inepuizabil`, printre lucrurile care \i construiesc [i \i rafineaz` identitatea. {i abia dup` ce “mediul” \]i permite s`-l “dezbraci” de cli[ee, de r`spunsuri [i reac]ii prefabricate, po]i spune c` ai ajuns \n fa]a unei porti]e pe care scrie: c`l`torie \n cercetare.

UNLOCK LOREDANA {ERBAN, Operational Manager Cu nou` ani experien]` \n business administration, Loredana coordoneaz` de la Geneva, unde se afl` \n prezent, tot ce \nseamn` managementul opera]ional al Unlock. Ca de multe ori \n via]` [i \n cazul ei a fost o conjuctur`. Nu ea a ales s` fac` cercetare, ci cercetarea a ales-o pe ea. Acum, dou` lucruri o motiveaz` \n rela]ia cu aceast` meserie. Primul ar fi faptul c` research-ul companiei Unlock depinde foarte mult [i de ea. Jobul ei are rolul dopaminei din creier, face lucrurile posibile. Cel de-al doilea este legat de faptul c` to]i oamenii care fac efectiv cercetare \n Unlock creeaz` valoare ori de câte ori au ocazia. La Unlock nu exist` limite, de aceea research-ul aici este o poveste cu tâlc. Iar partea cu povestea a inspirat-o destul de mult.

ALEXANDRA COJOCARU, Senior Client Service

ANDREI TUDOSE, Client Service Manager

Cu patru ani experien]`, Alexandra este n`scut` [i crescut` \n Unlock. Posibilitatea de a “ajuta” brandurile [i de a-[i vedea efectiv rezultatele muncii \n pia]` este una dintre ideile care o motiveaz`. Po]i merge la magazin sau pe strad` [i vedea o reclam`, un brand sau auzi oamenii vorbind despre ele [i atunci e[ti mândru c` ai fost Santa's Helper. Practic, cercet`torul este cel care cite[te “the wish list” [i o traduce pentru ca UN brand s` devin` ACEL brand. |n plus, procesul \n sine de transformare a numerelor \n pove[ti [i descoperirea acelor insight-uri care conteaz` [i fac diferen]a reprezint` o provocare fantastic` pentru Alexandra.

Alexandra Cojocaru, Andrei Tudose, Diana Foc[eneanu

Andrei a lucrat \n Mercury [i apoi la JTI, iar din 2009 s-a al`turat echipei Unlock. |n dou` cuvinte, ce \l motiveaz` s` fac` research zi de zi este bucuria descoperirii.

Faptul c` se treze[te \n fiecare diminea]` f`r` s` [tie ce va mai afla \n ziua respectiv`. |l motiveaz` faptul c` lucreaz` zi de zi cu oameni. |n mod indirect, fiecare studiu este o ocazie s` intre \n contact (chiar dac` indirect) cu sute [i uneori mii de oameni. Iar oamenii sunt mereu surprinz`tori, mereu evoluând [i schimbându-se. De fapt, cercetarea este o punte \ntre consumator [i brand, poate cel mai direct canal de comunicare. |n]elegerea oamenilor \n profunzime, capacitatea de a trece peste comportamentele de suprafa]` [i a g`si acele emo]ii care \i leag`, care \i fac s` ac]ioneze sunt aspectele cheie prin care po]i s` creezi o leg`tur` cu ei. Iar punctul culminant \n toat` aceast` poveste este atunci când reu[e[ti s` extragi dintr-un noian de informa]ii s`mân]a de adev`r care \i face pe cei care \]i citesc raportul s` exclame: “AHA!”.

DIANA FOC{ENEANU Data Analysis Manager S-a al`turat echipei Unlock \n 2009 dup` ce anterior a lucrat la Brennan [i GfK. |ntâlnirea cu cercetarea de pia]` a fost complet \ntâmpl`toare, avea 20 de ani, nu era mul]umit` de ceea ce \nsemna cu adev`rat politehnic`/inginerie [i \[i c`uta un loc de munc`. Un prieten care lucra la o mic` agen]ie de cercetare de pia]` a \ntrebat-o dac` nu ar interesa-o s` devin` operator la ei. Cum nu avea altceva mai bun de f`cut [i avea nevoie de bani, a acceptat. Acela a fost momentul \n care s-a deschis o poart` c`tre o alt` lume. O lume fascinant`, dinamic` [i complet atipic` pentru ea, care se visa inginer din copil`rie.

A dorit s` afle mai multe [i i s-a oferit ocazia, a[a c` a f`cut studii de marketing. |ntotdeauna a avut o gândire matematic`, astfel c` statistica i s-a potrivit m`nu[`. Nu crede \n coinciden]e sau \ntâmpl`ri, iar cercetarea de pia]` i-a oferit posibilitatea de a afla aproape \ntotdeauna explica]ia din spatele lucrurilor.

Nu are o motiva]ie s` fac` cercetare \n fiecare zi, tot ce [tie e c` nu se vede f`când altceva \n via]a profesional` \n afar` de cercetare. Dac` cercetarea ar fi o persoan`, ar putea spune c` din momentul \n care s-au cunoscut a [tiut c` sunt f`cu]i unul pentru altul.

Biz

49

INDUSTRY LEADERS

INOVA}IE CU METOD~ La fel ca orice alt` companie de cercetare, Unlock dezvolt` studii de cercetare calitative [i cantitative pentru obiective strategice de brand [i categorie.

Poate \ns` mai mult decât \n alte companii de profil, \n]elegerea problemei clientului este un research \n sine, iar g`sirea metodologiei adecvate, un proces cu mult` adrenalin`. DE LOREDANA S~NDULESCU UNLOCK UNPLUGGED Sau cercetare f`r` orchestra]ie. |n cercetarea de pia]`, rolul cercet`torului este deseori invaziv. Omul participant la studiu este de multe ori deranjat de prezen]a u[or invaziv` a cercet`torului, oricât de prietenos ar fi acesta. Cum se pot observa aspecte din via]a oamenilor reducând la maximum interven]ionismul, bias-ul? Unlock a reu[it s` rezolve \n mare parte dilema acestei observa]ii neinvazive prin Unlock Unplugged, un sistem prin care \n prim` faz` oamenii sunt ruga]i s` se filmeze / s`-[i fac` poze (singuri) \n situa]ii relevante pentru obiectivul cercet`rii. Aceast` etap` dureaz` \n general o s`pt`mân`. Este ceea ce se nume[te etnografie autoaplicat`. |n faza a doua, profesioni[tii de la Unlock stau de vorb` cu ei pentru a le \n]elege comportamentele. Practic, se trece la descoperirea motiva]iilor. |n plus, sunt organizate sesiuni asistate de cump`r`turi \n care se observ` cât de diferit reac]ioneaz` omul aflat \ntr-o situa]ie de achizi]ie.

BRAND STRENGTH Problemele clien]ilor nu sunt niciodat` punctuale. Echipa Unlock a observat c`, atunci când un client ar vrea s` [tie 50

Biz

cât de puternic` este marca sa, de cele mai multe ori este motivat [i de dorin]a de a afla cum poate influen]a pozitiv evolu]ia m`rcii. Care este \ns` prioritatea, ce pedale s` se apese – schimbarea ambalajului, modific`ri \n pre]? Brand Strength este recomandat \n cazul \n care se dore[te realizarea unui diagnostic \n profunzime a strategiei de brand, putând indica principalele direc]ii de dezvoltare [i modul \n care pot fi prioritizate investi]iile pentru a spori eficien]a acestora. Programul de cercetare cuprinde dou` etape: interviuri cantitative fa]` \n fa]`, reprezentative la nivel urban pentru a asigura acurate]ea datelor pentru pia]a / categoria investigat`.

Pe baza rezultatelor cercet`rii, poate fi dezvoltat un simulator de pia]` care s` permit` testarea diferitelor scenarii, prin ajustarea parametrilor ce ]in de mixul de marketing.

MEDIA TOUCHPOINTS Toat` lumea vorbe[te ast`zi de schimb`ri importante la nivelul mediilor de comunicare, al canalelor de informare. Asta \nseamn` [i o redefinire a punctelor de contact ale m`rcilor cu consumatorii. Media Touchpoints este doar o metod` de identificare a

leg`turii dintre canalele media, motiva]iile oamenilor atunci când sunt expu[i la un mesaj [i specificul m`rcilor cercetate. Acest produs de cercetare reprezint` un instrument pentru dezvoltarea [i / sau \mbun`t`]irea planului de media pe brand. Metoda presupune un program integrat de cercetare, compus din explorare calitativ` urmat` de validare cantitativ`. |n cadrul etapei cantitative, responden]ii completeaz` timp de o s`pt`mân` un jurnal pentru a realiza un inventar complet al tuturor punctelor de interac]iune cu o marc`, incluzând [i aspecte legate de motiva]iile [i nevoile lor \n momentul respectiv. La sfâr[itul acestei s`pt`mâni, oamenii r`spund la un

UNLOCK

chestionar detaliat pentru a putea colecta informa]ii privind cea mai bun` rut` de comunicare pentru brand.

FACEBOOK FROM LIKE TO LOVE Cum s` generezi implicare \n raport cu brandul [i care sunt strategiile cele mai eficiente. Ideal pentru a-]i crea strategia de comunicare pe Facebook, ajutându-te s` adresezi specific fiecare target. |n urma unui studiu calitativ, s-au identificat 6 tipuri de utilizatori de Facebook, fiecare categorie raportându-se diferit la con]inutul social media. Astfel se pot identifica rute pentru ca pagina de Facebook a unui brand s` devin` relevant` pentru consumatori. Mai departe, “loveul” este dimensionat printr-o metodolo-

gie online inovatoare, care va furniza informa]ii specifice de comportament [i utilizare a Facebook-ului pentru fiecare tip \n parte. |n plus, ofer` posibilitatea de a realiza analize la nivel de categorie [i brand.

UNLOCK SEASIDE MONITOR Unlock Seaside Monitor analizeaz` comportamentul consumatorilor de pe litoralul românesc, identificând principalele tipare / tipologii. Astfel, ofer` informa]ii utile pentru o targetare eficient` a acestora, \n termeni de activ`ri de brand sau promo]ii, ajutând la adaptarea strategiei de comunicare.

Studiul este sindicalizat [i \ncepe \n vara acestui an, monitorizând timp de patru

luni (din iunie pân` \n septembrie) [ase sta]iuni de pe litoral, cu e[antion total de 4.800 de turi[ti.

UNLOCK KIDS PANEL Un demers inovator de cercetare, ce \[i propune \n]elegerea \n profunzime a unei categorii insuficient explorate – \n termeni de interese, activit`]i desf`[urate, dar [i produse sau comunic`ri relevante pentru copii. Panelul este construit sub forma unei aplica]ii interactive – “Lumea copiilor: amintiri, pove[tiri, jocuri”, unde copiii pot vorbi liber [i pot interac]iona unii cu ceilal]i \ntr-un mod cât mai natural.

Pentru \nceput, acesta monitorizeaz` un num`r de 60 de copii. Biz Biz

51

Evenimentul afacerilor verzi [i al companiilor sustenabile 15 mai 2012, Hotel Howard Johnson - www.bizforum.ro/greenbiz7

află care sunt strategiile de branding, PR şi new media pentru o poziţionare de brand eco-friendly descoperă de ce brandurile sustenabile se descurcă bine în pofida crizei economice inspiră-te din studiile de caz ale companiilor prezente la eveniment primeşte sfaturi experte cu scopul de a crea un mesaj green credibil şi puternic pentru compania ta şi avantaj concurenţial identifică şi implementează strategii de green marketing pentru a convinge şi cel mai sceptic consumator participă la dezbateri privind atitudinea consumatorilor faţă de marketingul pentru produse şi servicii ecologice

Exclusiv: Topul celor mai verzi companii din România Un studiu realizat de ISRA Center pentru revista Biz Un eveniment

antreprenoriat Investitorii: ghid de utilizare Ce \nseamn` pentru compania ta o investi]ie din partea unui fond de investi]ii de tip private equity [i ce a[tept`ri au investitorii de la tine. DE LES NEMETHY

A

vantajul evident al investi]iilor de tip

private equity este faptul c` aduc bani \n companie. Majoritatea patronilor \ns` nu con[tientizeaz` [i implica]iile, dincolo de cele financiare, ale aducerii \n companie a unui investitor privat.

Compania va ajunge la un alt nivel. Investitorii priva]i au \n vedere profituri serioase – \n general, o rat` de rentabilitate de cel pu]in 25%. Ac]ionarii [i managerii companiei trebuie s` conving` investitorul de poten]ialul [i strategia cre`rii de valoare, dar [i de capacitatea managementului de a executa strategia. Un investitor privat se poate dovedi un partener de nepre]uit, care s` ajute compania s` joace pe plan interna]ional sau s` o coteze pe burs`.

Investi]iile se fac pe termen mediu. Fondurile de private equity nu investesc \ntr-o companie la nesfâr[it. De obicei, durata investi]iei este de 4 pân` la 7 ani. Una dintre primele \ntreb`ri pe care le pun se refer` la strategia de exit. Lipsa acesteia constituie aproape \ntotdeauna motivul pentru a respinge colaborarea cu o companie.

Investitorul privat nu e un partener pe termen foarte lung.

De obicei, managerii sunt p`stra]i. Proprietarii care sunt [i manageri [i vor un exit total vor fi dezam`gi]i. Investi]iile private equity \nseamn` \n general c` un asociat-manager va p`stra o parte semnificativ` a afacerii [i va ac]iona ca manager pentru ciclul de investi]ii pomenit anterior, de 4-7 ani. Excep]ie face cazul \n care investitorul realizeaz` o achizi]ie de tip bolt-on – cump`r` o companie pentru a o integra \ntr-un holding deja existent.

Se va pune accentul pe guvernan]` corporativ` [i management financiar. Foarte des, investitorii priva]i vor dori s` numeasc` directorul financiar.

Ei vor mai cere, de asemenea, un board activ [i eficient. Deciziile trebuie s` fie luate dup` o preg`tire minu]ioas`, \n mod transparent [i s` fie bine do-

cumentate. Aceasta poate constitui o parte important` a maturiz`rii companiei. Investitorii vor dori s` fie implica]i \n deciziile strategice, planurile de business, investi]iile majore, angajarea sau concedierea membrilor managementului superior etc., dar vor l`sa celelalte opera]iuni pe mâna managementului atâta timp cât acesta respect` planul convenit \mpreun`.

Se acord` prime dar [i penaliz`ri vizavi de respectarea planului. De obicei, fondurile de investi]ii private permit acordarea de bonusuri generoase când planul este \ndeplinit sau chiar dep`[it. Pe de alt` parte, ei pot cere ca ponderea asociatului-manager \n companie s` fie redus` dac` aceasta nu \ndepline[te planul de business prezentat atunci când s-a \nceput colaborarea. De asemenea, investitorii cer adesea s` aib` dreptul de a demite proprietarul-manager \n cazul \n care planul nu este \ndeplinit \ntr-un procent stabilit anterior.

Nu to]i juc`torii din private equity sunt la fel. Unele fonduri insist` s` aib` un pachet majoritar, altele accept` rolul de ac]ionar minoritar. Unele vor s` injecteze bani \n companie, altele vor cump`ra ac]iuni de la ac]ionarii existen]i. Unele fonduri de private equity se implic` mai mult decât altele, iar unele vor fi mai compatibile cu ac]ionarii [i managerii decât altele, \n vreme ce unele firme de private equity vor prefer` tranzac]ii mai mari decât altele. Cu alte cuvinte, merit` s` studiezi cu aten]ie pia]a [i s` discu]i cu mai mul]i juc`tori \n speran]a c`-l vei g`si pe cel mai potrivit pentru afacerea ta.

Concluzia care se desprinde este c` un investitor private equity se poate dovedi un partener avantajos pentru un proprietar-manager care este sigur c` poate ob]ine cre[terea scontat` cu ajutorul unei infuzii de capital [i c` poate opera \n condi]iile amintite mai sus, impuse \n general de investitorii private equity. Ceea ce, f`r` \ndoial`, nu se adreseaz` chiar oric`rui de]in`tor de businessuri. Biz

LES NEMETHY

CEO [i fondator al Euro-Phoenix, companie de corporate finance / fuziuni [i achizi]ii.

Absolvent de Economie [i Drept, cu un master în rela]ii interna]ionale, este autorul c`r]ii “Business Exit Planning”, disponibil` pe Amazon.com.

Biz

53

FOTO: VALI MIREA

DIN PASIUNE PENTRU IT Au fost \ntâi colegi, antreprenori [i apoi prieteni. Au investit \mpreun` \ntr-o firm` de IT, s-au extins \n consultan]` european` [i au dezvoltat o pensiune \n zona Doftana. Succesul antreprenoriatului vine din for]a rela]iei lor, din faptul c` se completeaz` [i v`d lucrurile \n acela[i fel. DE OANA GRECEA e peste 12 ani sunt \n aceea[i formul`. Emil Munteanu (37 de ani) a fost coleg din [coala general` cu {tefan Musta]`, iar pe Eduard Dimitriev (46 de ani) l-a \ntâlnit la o firm` de IT unde lucrau \mpreun`.

“Am ajuns antreprenori dintr-o necesitate, firma unde lucram se \nchidea [i noi nu aveam unde s` 54

Biz

mergem, a[a c` ne-am luat destinul \n mâini [i am \ncercat s` facem business cum am crezut mai bine, evident \ntr-un domeniu pe care \l cuno[team de ceva ani – IT-ul”, ne-a declarat Eduard Dimitriev, unul dintre cei trei ac]ionari ai companiei Power Net Consulting. |n 2000 au \nfiin]at firma, capitalul investit fiind plata primelor trei luni de chirie \n avans [i amenajarea spa]iului.

Din experien]a anterioar` r`m`seser` cu 2-3 clien]i pe care s-au putut baza.

Dac` la \nceput au fost doar ei trei, \n timp num`rul angaja]ilor [i cifra de afaceri au crescut pe m`sur` ce pia]a avea o nevoie tot mai mare de firme de integratori care s` poat` duce la cap`t proiecte mai mari din IT. “Suntem integratori de sistem, suntem printre cei mai importan]i din România.

ANTREPRENORIAT IT De câ]iva ani de zile am trecut de la partea de hardware, cu care am \nceput, la cea de software, datorit` cererii pie]ii”, spune Emil Munteanu.

Num`rul de angaja]i a ajuns \n prezent la 45 de persoane (pe toate firmele \n care sunt ac]ionari cei trei), iar cifra de afaceri a Power Net a fost, \n 2011, de 7,6 milioane euro. Cel mai bun moment al companiei a fost 2008, când a atins o cifr` de afaceri de peste 25 milioane euro. Chiar dac` vânz`rile firmei nu au mai atins aceast` cifr` record, ac]ionarii companiei consider` c` au luat m`surile corecte pentru a nu fi nevoi]i s` fac` restructur`ri sau s` \nchid`. Printre m`surile luate se pot enumera optimizarea costurilor, un num`r corect de angaja]i raportat la volumul de munc`, externalizarea unor servicii prea scumpe pentru companie.

De altfel, \nc` din 2002 cei trei investitori au deschis [i firma Power Soft Consulting, iar \n 2010 au achizi]ionat pân` la 75% din ac]iuni la Code Sphere (firm` specializat` \n dezvoltarea de software), companii c`tre care s` externalizeze lucr`rile de la Power Net. |nainte de venirea crizei, antreprenorii au investit peste 400.000 de euro \n propria cl`dire de birouri, finalizat` \n 2006. Parterul, etajele 1 [i 2 ale cl`dirii apar]in firmei Power Net Consulting, iar etajul 3 [i 4 apar]in firmei Tecon. “A fost o aventur`, la 30 de ani s` te apuci s` construie[ti o cl`dire de birouri. Am f`cut [i un credit de 200.000 de euro pentru asta.

Cl`direa a luat premiul I \n 2007 la anuala de arhitectur`. Am colaborat tot cu arh. Bogdan Babici de la firma Tecon, care a f`cut [i proiectul Atra Doftana”, mai poveste[te Munteanu.

Expansiunea Power Net s-a f`cut când s-a dat drumul proiectelor europene, “pentru c` nu to]i integratorii aveau eligibilitate s` mearg` acolo”, \[i aminte[te Emil Munteanu. Compania a participat la foarte multe licita]ii \n 2005 [i 2006.

De asemenea, s-a orientat \n zona de servicii publice. Concuren]ii s`i, cu care uneori s-au asociat la licita]ii, au fost Romsys, Siveco, Softwin, Asesoft etc.

Compania nu a mai participat la licita]ii de prin 2010, când s-a

repozi]ionat \n pia]`, axându-se mai mult pe sectorul privat. “Am f`cut dou` lucruri: ne-am dus c`tre software, fiindc` astea erau cerin]ele, [i am \nclinat balan]a c`tre sectorul privat”, mai spune Munteanu. Tot el crede c` trecerea c`tre sectorul privat s-ar putea s` o fi f`cut pu]in cam târziu, dar a durat ceva pân` firma s-a orientat c`tre solu]ii [i produse de ni[`.

Obi[nui]i cu proiectele europene, cei trei au ob]inut o finan]are pentru realizarea unui demo center, \n valoare de 200.000 de euro, cu tehnologii IBM, prin care aduc servicii clien]ilor pe care de obicei nu le pot face \n alt` companie. “Este o tehnologie prin care noi putem s` instal`m ast`zi ceva, s` le ar`t`m clien]ilor, [i mâine s` [tergem.

Chem`m al]i clien]i [i le ar`t`m alt`

toat` lumea a fost de acord, s-a supus la vot. Astfel, extinderile [i achizi]iile de firm` au continuat, iar Emil Munteanu, Eduard Dimitriev [i {tefan Musta]` au mers mai departe investind \n 2010 \n limita a 30% \n ac]iuni la Evolva (companie de consultan]` \n fonduri europene) [i \ntr-un proiect turistic de peste un milion de euro, pensiunea Atra Doftana (\n 2011).

Cei trei \mpart dintotdeauna un birou spa]ios, iar func]iile \n compania Power Net Consulting (unde sunt singurii ac]ionari) au fost \mp`r]ite astfel: director general – Eduard Dimitriev, director tehnic – {tefan Musta]`, director responsabil cu dezvoltarea – Emil Munteanu.

Cea mai proast` decizie luat` ca antreprenori a fost,

POVESTEA ATRA DOFTANA |n Pensiunea de la Atra Doftana s-a investit un milion de euro, iar cei trei antreprenori plus \nc` un partener cooptat \n ac]ionariat au apelat [i la finan]are european` de 200.000 de euro. Pân` la depunerea proiectului cheltuiser` deja 100.000 de euro pe teren, \nfiin]area firmei \n localitate, proiect. Arhitectul Bogdan Babici, proprietarul firmei Tecon, a fost premiat pentru acest proiect.

Pensiunea de lux are doar opt camere, iar cazarea pe noapte cost` 2.900 de lei cu mic dejun inclus.

tehnologie”, explic` unul dintre investitori func]ionarea acestui demo center. Firma inten]ioneaz` certificarea lui ca [i centru autorizat de training.

EXTINDERE AGREAT~ Func]ionarea unei afaceri cu trei ac]ionari prieteni care nu sunt rude poate p`rea dificil`. Totu[i, deciziile s-au luat \n firm` f`r` probleme, iar când nu

\n opinia ac]ionarilor, \ncercarea de a aduce din afar` un director executiv. |n planurile de viitor ale celor trei intr` extinderea interna]ional`, care s-ar putea face, poate, cu un partener extern. Biz Biz

55

Noble]ea MOBILEI DE LUX Loredana [i Silviu Preda au \nceput antreprenoriatul cu pu]in \nainte de venirea crizei, spre sfâr[itul lui 2006. Au mizat pe segmentul mobil` de lux, unde nu aveau concuren]` \n Bac`u, apoi s-au extins \n Bucure[ti. DE OANA GRECEA \nc` de la \nceput Galeriile Noblesse [i s-a dorit a fi ceva select, pentru o ni[` bine definit`: oamenii cu bani.

Aveau peste nou` ani de experien]` \n industria produc]iei de mobil` [i aveau deja contacte cu furnizori francezi.

Pasul a fost unul u[or pentru cei doi so]i, care acumulaser` o experien]` esen]ial` pentru viitorul lor business.

Pentru Loredana Preda (33 de ani, din Bac`u), contactul cu industria mobilei s-a f`cut \ntâmpl`tor, \n primul an de facultate. Era student` la managementul afacerilor \n limba francez` \n Bucure[ti [i s-a angajat ca traduc`tor la o firm` de consultan]` pentru antreprenorii francezi care veneau s` implementeze proiecte \n România. A[a a luat contact cu investitori care doreau s` construiasc` o fabric` de mobil` \n Bac`u, ora[ul s`u natal. “Provocarea a fost atât de mare pentru mine \ncât m-am [i angajat dup` câteva luni. Ceea ce trebuia s` fie un stagiu s-a transformat \ntr-un job permanent pentru nou` ani de zile”, zice Preda. Ea [i so]ul s`u au fost printre primii angaja]i [i au pus bazele acestei fabrici, o investi]ie de [ase milioane de euro. Drumul la “Lon Euro Mob” (dup` numele grupului francez) a fost pentru ea unul fulminant. A \nceput ca traduc`tor, apoi contabil [i \n doi ani de zile, pe când nu terminase \nc` facultatea, a ajuns director adjunct al companiei 56

Biz

FOTO: VALI MIREA

usinessul creat de ei s-a numit

franceze. “Primele lucruri pe care le-am cunoscut \n profesia mea au fost mobil`, design, management”, \[i aminte[te antreprenoarea. Firma producea numai pentru export [i realiza produsul finit: scaune, mic mobilier exclusiv pentru Fran]a.

Viitorul so] lucra tot \n aceast` firm` [i se ocupa de partea tehnic`, ajungând,

\n scurt timp, director de produc]ie. |n fabric`, Loredana Preda a \nv`]at foarte multe lucruri: de la managementul produc]iei, managementul financiar, strategie pân` la bugete.

Dup` vreo [ase luni de preaviz [i gândire cu ce s`-[i ocupe viitorul, cei doi so]i [i-au pus la b`taie economiile de 50.000 de euro \n 2006 [i au deschis un showroom \ntr-un spa]iu de 550 mp \n Bac`u.

Decizia lor de a pleca nu a venit neap`rat din dorin]a de a lucra pe cont propriu, pentru c` pozi]iile lor erau motivante. Ea a coincis cu momentul când patronatul francez a vrut s` vând`. Cei doi so]i nu au dorit s` fac` produc]ie, pentru c` era nevoie de investi]ii mult mai mari.

Aveau un portofoliu de produc`tori francezi, dar cuno[teau trendurile din pia]`. Primii bani i-au investit \n amenajarea showroomului, \n produse [i \n promovare. Au avut curajul s`

ANTREPRENORIAT MOBILIER

aduc` mobil` de calitate [i scump`, iar \n câteva luni lucrau pe proiecte mari, complexe. “Ideea nu a fost numai s` deschidem un showroom, ci s` lucr`m mai mult pe idei, logo-ul nostru fiind creator de ambian]`, adic` s` oferim amenaj`ri complete”, explic` Preda.

Astfel, au intrat pe proiecte unde livrau locuin]ele la cheie. “Totul a fost o mare provocare, o mare pasiune, nu ne-am gândit la cât vom câ[tiga, ci am dorit s` facem ce ne place”, recunoa[te investitoarea. Au pornit cu 10 furnizori [i au ajuns, dup` [ase ani pe pia]`, la peste 200. De[i au \nceput cu furnizori din Fran]a, acum colaboreaz` mai mult cu cei din Italia [i Spania. De ce? Pentru c` e vorba de stil, explic` Preda: stilul francez, provence, se adreseaz` preponderent unui segment mai redus de pia]`. Clien]ii Galeriilor Noblesse prefer` mobila italian`, clasic` [i modern` [i lemnul masiv.

EXTINDERE |N BUCURE{TI Dup` numai un an de zile, cei doi so]i au decis c` cel mai bine este s` deschid` un showroom \n Bucure[ti. Prima loca]ie aleas` a fost \n Pipera, \nchis` \ntre timp, iar \n 2010 au mai deschis un showroom \n centrul Bucure[tiului, \n zona Unirii. 90% din pia]a de design este \n Bucure[ti, crede Loredana Preda, motiv pentru care a mers \nainte pe segmentul de lux [i nu a dat gre[, nici chiar dup` criza din 2008.

Cifra de afaceri a companiei Bessona, care are \nregistrate m`rcile Galeriile Noblesse [i Studiu Insign, a ajuns la peste un milion de euro, iar num`rul angaja]ilor a crescut \n [ase ani de la 4 la 25. Firma se adreseaz` proiectelor casnice \n propor]ie de 80%, iar 20% celor publice (HoReCa). |n opinia Loredanei Preda, mai este loc de cre[tere, pentru c` pia]a imobiliar` s-a dezmor]it: nu se construie[te atât de

mult, dar se cump`r` locuin]e [i case vechi care trebuie renovate.

Pentru cei doi antreprenori, cel mai greu moment a fost anul 2008. Dup` ce \n 2006 [i 2007 firma a crescut [i avea speran]e de cre[tere \n continuare, criza le-a mai t`iat pu]in din aripile extinderii. {i-au men]inut decizia de a merge \n continuare pe segmentul de lux, iar cifra de afaceri \n acel an a r`mas la acela[i nivel ca \n anul precedent. Businessul este \n continuare profitabil, cu o marj` de circa 20%. “Dac` ai o idee \n care te implici [i \n care crezi, este profitabil”, spune Preda. Compania mai investe[te \ntr-o nou` marc`, Studio Insign, pentru proiecte care s` dep`[easc` grani]ele ]`rii.

So]ii Preda mai de]in un mic business de accesorii forestiere \n industria lemnului – primul business \n care au investit pe când erau directori la o alt` firm`. Biz

E RÂNDUL TĂU SĂ AI GRIJĂ DE MAMA TA!

Osteoporoza o poate măcina pe mama ta din interior, lăsând-o fragilă și lipsită de mobilitate, punându-i în pericol chiar viața. Pentru ea am creat pachetul Mulțumesc, mama!, un cadou prin care mama ta primește acces la cele mai performante metode de diagnosticare și tratare a osteoporozei.

Intră pe www.reginamaria.ro/multumescmama, sună la 021 9268 sau vino în recepțiile noastre și află cum o poți susține pe mama ta în tratarea osteoporozei.

www.reginamaria.ro/multumescmama Call Center: 021 9268

Biz

57

strategie OMUL DIN OGLIND~ Când nu putem distinge \ntre lucrurile pe care le facem [i ne ajut` [i lucrurile pe care le facem [i ne \ncurc`, consecin]ele pot fi grave. DE ADRIAN STANCIU

ADRIAN STANCIU

Consultant în transformare organiza]ional` [i Senior Adjunct Lecturer of Management la Maastricht School of Management România. www.adrianstanciu.ro

58

Biz

entru mai toate proiectele de schimbare \n care suntem implica]i, tema pe care o primim de la clien]i e \ncadrat` \ntr-un mesaj de genul “Avem o problem`, oamenii trebuie s` se schimbe”. Sub\n]eles e faptul c` cei care trebuie s` se schimbe sunt ceilal]i, mereu ceilal]i. Acest lucru e imposibil.

Nicio schimbare organiza]ional` nu e posibil` f`r` o schimbare personal`. Cel mai bun instrument de prioritizare a ac]iunilor \ntr-un proces de schimbare a organiza]iei e oglinda.

Dar ce e de schimbat [i, mai ales, de ce? De regul`, dou` lucruri. |n primul rând, cel mai adesea, sursa problemelor e \n filosofia de conducere. Cei mai mul]i manageri au \nv`]at s` conduc` oameni la [coala vie]ii, de la al]ii. Metodele pe care le-au aplicat au dat rezultate bune, mai bune decât cele ale altor colegi, de asta au [i fost promova]i. De aici concluzia c` ele sunt bune, c` a[a trebuie f`cut.

Dac` ceva nu merge bine, atunci \nseamn` c` trebuie doar s` se concentreze s` fac` mai temeinic pe ceea ce f`ceau.

De fapt, de cele mai multe ori, e nevoie s` faci lucrurile complet diferit, câteodat` radical diferit.

Motivul pentru care nu vezi asta este unul foarte r`spândit: efectul de halou. Acesta \nseamn` c`, \n general, nu putem face distinc]ia \ntre lucrurile pe care le facem [i ne ajut` [i lucrurile pe care le facem [i ne \ncurc`. Dac` rezultatul e bun, tot ce am f`cut ca s` \l ob]inem trebuie s` fi fost bun.

Dac` e prost, atunci tot ce am f`cut trebuie s` fi fost prost. Nu putem \n]elege c` am reu[it datorit` unora dintre ac]iuni [i \n ciuda altora. Printre factorii de succes se num`r` cel mai adesea [i unii pe care nu-i accept`m deloc, cum ar fi [ansa, condi]ii foarte favorabile din pia]`, acces la resurse etc. Dac` am avut un e[ec, procesul de gândire se inverseaz`. Orice am f`cut nu a fost a[a de r`u, dar am avut ghinion, condi]iile ne-au fost potrivnice, nu am avut ce ne trebuie.

Al doilea lucru de schimbat e ceea ce Chris Argyris, un mare teoretician al func]ion`rii organiza]iilor, numea “teoria \n ac]iune” – calea prin care ne punem filosofia \n aplicare. |n mod ideal ea ar trebui s` fie just`, adic` ar trebui s` produc` rezultatele pe care le credem bune. De cele mai multe ori \ns`, nu e a[a.

Urm`rind ac]iunile cuiva din afar`, vei vedea c` ele exprim` cel mai adesea o filosofie de via]` foarte diferit` de cea proferat` “oficial” de persoana \n cauz`.

Fenomenul e vechi [i general uman – “F` ce spune popa, nu ce face popa”. Interpretarea general` [i facil` e c` persoana este ipocrit` sau cinic` sau ambele.

Nu e deloc a[a. De obicei ne ferim de mesajul c` nu facem ceea ce credem c` e bine. Fenomenul se nume[te disonan]` cognitiv`.

Dac` suntem pu[i \n fa]a faptului disonant c` facem altceva decât spunem, ne vom feri de acest mesaj prin orice fel de mijloace. |ncepând cu negarea faptului \nsu[i, trecând prin excep]ie (doar de data asta), relativizare (toat` lumea o face), distorsionare (de fapt nu e a[a de r`u), ra]ionalizare (am un motiv \ntemeiat s` fac a[a) [i multe alte mecanisme defensive. Rezultatul final e c` ne dezvolt`m o palet` de obiceiuri, de strategii [i practici de conducere, care duc la un rezultat foarte diferit de cel pe care \l dorim sau a[tept`m, dar nu vedem c` aceast` diferen]` ni se datoreaz` nou` [i c` e \n puterea noastr` s` o elimin`m.

Din aceast` cauz`, \n orice proiect de schimbare \ntreprindem, nu plec`m la drum pân` nu punem liderii organiza]iei \n fa]a acestor dou` fenomene [i nu discut`m cu ei ce pot face pentru a se schimba pe ei \n[i[i \ntâi.

Pentru c` nu exist` schimbare organiza]ional` f`r` schimbare personal`. Biz

OPTIMIZAREA CSR Este timpul s` nu mai facem CSR doar de dragul CSR [i s` optimiz`m eforturile \n aceast` direc]ie pentru a ad`uga valoare brandului, ceea ce ajut` [i businessul [i imaginea.

DE PAUL GARRISON ompaniile sunt din ce \n ce mai preocupate de responsabilitatea social` corporatist` (CSR) [i de rolul lor \n comunitate.

Unele firme depun activit`]i de CSR datorit` faptului c` pot [i vor s` aib` un rol pozitiv \n societate, \n vreme ce altele v`d CSR ca pe o plas` de siguran]`, ca pe o mutare strategic`, \n eventualitatea \n care opera]iunea de baz` ar avea probleme serioase: la o adic`, m`car pot spune c` au fost cet`]eni corporati[ti de onoare.

Evident, prefer prima variant`, dar, indiferent de aceasta, faptul c` firmele sunt tot mai responsabile \n materie de implicare \n comunit`]ile \n care opereaz` este un lucru bun.

De obicei, managementul companiei va fi entuziasmat de noua juc`rie, activismul social, [i va trece la punerea la punct a unui manifest corporatist care descrie inten]iile lor nobile... [i aici se va \ncheia totul. Ceea ce este profund gre[it, pentru c` se rateaz` o oportunitate real` prin neintegrarea strategiei de CSR \n strategia general` de business a companiei. Alte companii, care sunt mai dedicate [i hot`râte s` nu aib` doar o declara]ie formal` pe peretele din lobby-ul firmei, \ntreprind \ns` un efort mai serios pentru ca responsabilitatea social` s` devin` parte integrant` a afacerii.

Acestea vor schimba felul \n care colaboreaz` cu furnizorii externi (de exemplu, ini]iativa \n materie de comer] echitabil a companiei Starbucks, de sprijinire a produc`torilor [i calit`]ii cafelei) [i cu angaja]ii (de pild`, Coca-Cola 60

Biz

trebui s` fie corect` sau c` nu e nevoie s` respecte toate legile [i reglement`rile - \n niciun caz.

Dar, mai mult decât orice, companiile pot [i trebuie s` fac` lucruri bune pentru comunitate, mediu [i angaja]i, deoarece este \n interesul companiilor s` fac` acest lucru.

Fiindc` le aduce economii [i spore[te reten]ia angaja]ilor, iar ace[tia sunt mul]umi]i. Mai mult, compania poate face [i mai mul]i bani dac` angaja]ii sunt atât de motiva]i \ncât vin cu noi idei [i produse care duc afacerea la un nivel superior. {i mai eficient este atunci când compania se implic` \n activit`]i care nu numai c` aduc beneficii societ`]ii, dar au leg`tur` direct` cu ceea ce face de fapt compania - furnizeaz` valoare clien]ilor. Eu numesc acest lucru Optimizare Social` PAUL GARRISON este profesor de Corporatist` (CSO) deoarece, marketing [i fost decan al Central atunci când o companie \[i European University Business optimizeaz` activit`]ile de School, iar acum pred` la MaasCSR pentru a ad`uga valoare tricht School of Management Robrandului, are mult mai mânia [i Skolkovo School of multe [anse s` r`mân` [i pe Management din Moscova. A lucrat mai departe \n afaceri [i s` \n marketing mai bine de 30 de ani. fac` [i fapte bune. Faptele De-a lungul carierei a lucrat la Procbune pot constitui o afacere ter & Gamble [i Coca-Cola. A fondat propria agen]ie de excelent` - aceste dou` publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de lucruri nu se exclud reciproc. consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. |n majoritatea cazurilor, activit`]ile de CSR ale unei companii, Ba chiar nu trebuie impus` cu for]a \n fie ele [i upgradate la stadiul de CSO, orice domeniu al afacerii dac` nu se vor afecta afacerea de baz`, \ns` numai demonstreaz` c` activitatea respectiv` rar ele au un efect mai serios asupra va influen]a \n mod pozitiv businessul, aducerii unor clien]i noi c`tre brand printr-o mai bun` absorb]ie [i reten]ie sau posibilit`]ii de a vinde mai mult a angaja]ilor, rela]ii bune cu c`tre clien]ii vechi. Cu timpul, clien]ii autorit`]ile de stat etc. Aceasta nu \[i vor da seama tot mai mult de rolul \nseamn` \ns` c` o companie nu ar \mprumut` angaja]i c`tre organiza]ia caritabil` United Way, ca s` lucreze \n comunit`]i locale), precum [i \n alte aspecte opera]ionale ale afacerii.

Toate acestea sunt foarte bune, iar unii consumatori vor aprecia efortul nobil al companiei [i vor cump`ra produsele acesteia pentru a-[i exprima sprijinul fa]` de idealurile respective.

Numai c` asta nu se \ntâmpl` foarte des. Consumatorii vor cump`ra produsele, de fapt, din acela[i motiv din care cump`r` orice - pentru c` acestea adaug` valoare vie]ii lor.

Exceptând cazul \n care eforturile de CSR ale companiei afecteaz` percep]ia consumatorului asupra valorii, CSR nu trebuie impus` cu for]a \n cadrul strategiei de brand doar pentru c` managementul crede c` “a[a se face”.

STRATEGIE MARKETING

companiei \n societate, iar sentimentele lor pozitive fa]` de companie se pot traduce \n decizii de cump`rare. Acest lucru \ns` se face \n timp, iar marketerii vor trebui s` fie foarte aten]i la modul \n care comunic` aceste valori c`tre consumatori dac` vor profit pe termen lung \n timp ce sunt cu ochii [i pe ]elul pe termen scurt.

AURA BRANDULUI S` te sim]i mul]umit de brandul pe care \l cumperi [i \l consumi reprezint`, \n mod cert, un beneficiu emo]ional. Numai c`, dup` cum [tim,

diferitele beneficii ale unui brand trebuie s` aib` leg`tur` \ntre ele, \n caz contrar brandul devenind schizofrenic, cu anumite aspecte ale sale f`r` absolut nicio leg`tur` cu altele. De aceea, simpla trântire a experien]ei emo]ionale legate de activitatea de CSR \n capul listei de beneficii func]ionale diferen]iatoare a unei companii probabil c` nu va fi la fel de eficient` [i, ca rezultat, echipa va tinde s` se ocupe numai de beneficiile func]ionale de nivel mai sc`zut, deoarece \n ziua de azi volumul de vânz`ri este atât de important. Numai c` \n aceast` situa]ie brandul va fi

sl`bit, \ntrucât beneficiile func]ionale nu se ridic` pân` la nivelul experien]ei emo]ionale.

Valorile legate de modul \n care compania \[i desf`[oar` activitatea \n comunitate (fie global, fie local) [i de atitudinea fa]` de angaja]i pot influen]a unele aspecte ale beneficiilor de brand cum ar fi, de exemplu, \ncrederea [i continuitatea, \ns` \n general nu sunt atât de direct legate de emo]iile stârnite de beneficiile func]ionale ale brandului. Graficul de mai jos ilustreaz` felul \n care reputa]ia unei companii [i valorile angaja]ilor pot crea o aur` de brand care s` influen]eze pozitiv valoarea de brand.

Compania Avon a fost construit` pornind de la premisa nu doar a vânz`rii de cosmetice [i produse de \nfrumuse]are, ci [i a utiliz`rii unui model de vânz`ri directe care ofer` femeilor posibilitatea de a de]ine controlul asupra situa]iei lor financiare prin intermediul micii afaceri de reprezentat al Avon.

Dar Avon a dus [i mai departe ideea de a da independen]` femeilor, abordând responsabilitatea social` cu ajutorul programelor de sponsoriz`ri [i sprijin ale companiei care au efect direct asupra bun`st`rii femeilor.

De aceea, atunci când o reprezentant` a Avon vinde unei cliente un ruj sau o crem` hidratant`, nu numai c` \i merge bine ei, dar influen]eaz` pozitiv via]a femeilor la modul general.

Iar clientele [tiu acest lucru [i astfel valoarea de brand a Avon cre[te. |ntrebarea nu este dac` s` faci CSR sau nu pentru a avea un impact pozitiv asupra comunit`]ii [i angaja]ilor – bine\n]eles c` r`spunsul este da. |ntrebarea este cum s` faci acest lucru \n a[a fel \ncât s` aib` un efect benefic [i asupra rezultatelor tale de business. |n acest scop, trebuie s` \n]elegi modul \n care activismul social poate influen]a brandul [i, \n acela[i timp, s`-i \n]elegi limit`rile. Ca [i cu orice alt aspect al marketingului [i al comunic`rii de brand, clientul este r`spunsul la \ntrebarea ce poate afecta brandul [i ce nu. Biz Biz

61

PR {I CLIENT |NTRE OGLINZI PARALELE lientul nu \n]elege munca agen]iei, a[teapt` solu]ii miraculoase, pe termen scurt, cu bugete infime.

Agen]ia nu respect` termene, trateaz` cu superficialitate anumite proiecte sau nu cunoa[te bine industria \n care activeaz` clientul.

Sunt câteva dintre punctele nevralgice \n rela]ia dintre agen]ie [i client pe care le-am identificat din discu]iile cu juc`tori de ambele p`r]i ale baricadei.

Tensiunile sunt uneori inerente [i apar fie din gre[elile pe care agen]iile le comit, fie din cerin]ele uneori exagerate ale clien]ilor. La capitolul nemul]umiri din partea agen]iilor, cel mai des invocate sunt cerin]e precum realizarea unei campanii ample cu un buget foarte redus sau \ntr-un timp record, schimbarea unei percep]ii sau mentalit`]i negative [i refacerea reputa]ei unei companii printr-o investi]ie limitat`, pe termen scurt.

Gabriela Lungu, Managing Partner al agen]iei The Practice, are câteva exemple de situa]ii care stârnesc nemul]umire din partea agen]iei, cum ar fi invitarea a cinci agen]ii la un pitch cu cerin]e complexe pentru un buget total de 5.000 de euro, un brief de pitch cu trei strategii anuale, având deadline de numai [ase zile lucr`toare, sau o tem` dat` de client la 6 seara cu deadline la 10 diminea]a, cu mesajul c` exist` o zi la dispozi]ie pentru rezolvarea problemei. Rezultatul unor astfel de cerin]e exagerate din partea clientului a fost retragerea din pitch-urile respective sau \ncetarea colabor`rii cu clientul capabil s` dea un deadline atât de strâns.

“Ne \n]elegem foarte bine rolul [i locul \n rela]ia cu clien]ii, [tim c` lucr`m \n servicii [i clien]ii sunt foarte importan]i. |ns` vom fi \ntotdeauna serviabili, dar nu ser62

Biz

vili, [i ne vom da peste cap, dar pentru oamenii [i companiile care respect` [i r`spl`tesc efortul”, puncteaz` Gabriela Lungu \n completarea exemplelor pe care le-a oferit.

De cealalt` parte, nemul]umirile clien]ilor fa]` de agen]ii decurg din situa]ii precum nerespectarea deadline-urilor, necunoa[terea sau cunoa[terea superficial` a domeniului de activitate sau a pie]ei, lipsa de proactivitate [i spirit de ini]iativ`, lucrul dup` re]ete sau [abloane adaptate sau nu industriei, discrepan]` mare \ntre senioritatea echipei care câ[tig` pitch-ul [i nivelul persoanei sau echipei alocate pentru a men]ine rela]ia cu clientul.

tate pragmatic`”, spune Diana Klusch. Ce \nseamn` creativitatea pragmatic`? Ideile propuse trebuie s` duc` la atingerea unor obiective clare, de cele mai multe ori cu buget limitat. Nu \n ultimul rând, agen]ia trebuie s` fie la curent cu tot ce e nou [i cu un pas \naintea tendin]elor sau chiar s` dea tonul tendin]elor, s` aib` talentul de a scrie bine [i, \n cazul \n care ofer` servicii pe zona de management al crizei, s` aib` disponibilitate 24/7, pe care s` o manifeste cu tact [i calm.

CE A{TEAPT~ CLIENTUL? |n rela]ia cu agen]ia de PR, clien]ii r`spund la unison c` mizeaz` pe existen]a unui parteneriat \n care fiecare actor implicat s`-[i fac` bine treaba. Unele dintre a[tept`ri sunt generice [i presupun, dup` cum sintetizeaz` Diana Klusch, Corporate Affairs Director la Ursus Breweries, capacitatea de a \n]elege scopul comun [i de a contribui cu idei [i ac]iuni concrete, seriozitate, respectarea termenelor de livrare a anumitor lucruri. Exist` [i a[tept`ri specifice pe care tot reprezentanta Ursus Breweries le-a identificat. O agen]ie trebuie s` fie \n contact cu oamenii cu care trebuie s` comunice, s` le \n]eleag` nevoile astfel \ncât comunicarea s` fie adaptat` pe aceste nevoi.

O agen]ie de PR trebuie s` poat` gândi [i spune bine povestea brandului pe care \l promoveaz`. PR-ul \nseamn` din ce \n ce mai mult creare de con]inut, de poveste care s` atrag` [i s` men]in` aten]ia celor cu care se comunic`. Pentru a atinge toate din punctele de mai sus, agen]ia de PR are nevoie de creativitate - “creativi-

ROBERT Z~NESCU Director Comunicare Corporativ`, Bancpost Autosuficien]a este una dintre gre[elile agen]iilor, n`scut` din ideea c` experien]ele pozitive din trecut se pot repeta de la sine.

Alt` gre[eal` este concentrarea pe un client nou sau mai mare \n detrimentul celor mai mici. Aceast` metod` de maximizare a profitului poate func]iona, dar pe termen lung erodeaz` activitatea [i duce la o rota]ie mare a clien]ilor. Unii clien]i vor pleca, iar eforturile de a-i \nlocui vor duce la sl`birea capacit`]ii de a sus]ine activitatea cu clien]ii de volum. O gre[eal` este [i a face PR pentru agen]ie. Clien]ii \[i dau seama când agen]ia nu face PR pentru ei, ci cu ei.

STRATEGIE PR

Atât agen]ia de PR, cât [i clientul \[i doresc un parteneriat bazat pe dialog, \ncredere [i o bun` cunoa[tere a muncii celuilalt. Dar lucrurile nu sunt niciodat` atât de simple pe cât par \n teorie.

DE LOREDANA S~NDULESCU

Robert Z`nescu, Director Comunicare Corporativ` la Bancpost, are dou` a[tept`ri [i mai specifice din partea agen]iei de PR. Pe de o parte, vrea ca agen]ia s` dea dovad` de interes fa]` de activitatea clientului [i s` se concentreze mai pu]in pe a-[i completa portofoliul cu un nume nou dintr-o industrie care nu este prea bine reprezentat` \n palmaresul agen]iei. Pe de alt` parte [i-ar dori ca agen]ia s` dea dovad` de r`bdare, s` \n]eleag` c` de[i

ALEXANDRU P~IU{ Senior Partner, Image PR Când suntem \n pitch, avem nevoie de cel pu]in dou` s`pt`mâni pentru a realiza o propunere de comunicare. Când lucr`m cu un client zi de zi, ne dorim ca feedback-ul s` vin`, dac` se poate, rapid, dar mai ales s` fie fundamentat, complet [i final. Când câ[tig`m un cont, a[tept`m s` ni se acorde timp pentru cercetare [i adaptare, astfel \ncât s` ajungem la o bun` cunoa[tere a businessului clientului [i a pie]ei. Când primim un brief, vrem ca el s` fie clar, complet, s` con]in` inclusiv timing [i buget [i s` ne inspire.

\n aceast` perioad` businessul se transform` fundamental [i “schimbarea” este pe agend`, viteza nu este \ntotdeauna necesar`.

CE A{TEAPT~ AGEN}IA? |n primul rând, \[i doresc s` li se spun` de la bun \nceput care sunt a[tept`rile [i s` fie considerate partenere \n definirea strategiei de comunicare cu tot ce decurge din acest aspect: \ncredere, suficient timp alocat pentru cercetare, re-

IOSEFINA FROLU Corporate Communication Director, ING Bank Agen]ia trebuie s`-[i adapteze serviciile la nevoile clientului ceea ce presupune c` deja \n]elege businessul, cunoa[te industria [i [tie cu ce poate contribui astfel \ncât s` creeze plus valoare. De asemenea, o agen]ie trebuie s` aib` o echip` complet`. Campaniile de PR presupun o gam` destul de larg` de speciali[ti (strategi, speciali[ti \n comunicare pe diverse canale, graficieni). Ideal ar fi ca agen]ia s` “acopere” intern toate specializ`rile. Nu \n ultimul rând, agen]ia trebuie s` fie proactiv`, nu doar s` execute. Dincolo de toate acestea, agen]ia [i clientul fac echip` bun` atunci când exist` compatibilitate la nivel interuman.

surse, suport, feedback eficient [i rapid.

“A[tept`rile noastre de la clien]i nu ]in de logistic`, ci mai degrab` de structura rela]iei cu agen]ia”, spune Sorana Savu, Managing Partner la Premium PR. “Dac` rela]ia se \ntemeiaz` pe o chimie autentic`, sus]inut` de \ncredere, orice detaliu se rezolv`.” Cu alte cuvinte, agen]ia are nevoie s` i se permit` accesul la \ntreaga structur` de management, inclusiv la directorul general al companiei, interac]ionarea direct` cu

BOGDAN THEODOR OLTEANU Managing Director, Bor]un Olteanu Clien]ii ar trebui s` ne comunice complet [i coerent ce a[teapt` de la noi, care este problema de business sau comunicare, care sunt rezultatele pe care le vor, ce este specific \n colaborarea cu ei, cum se m`soar` rezultatele \n organiza]ia lor, ce [tiu c` vor s` fac` [i care este zona pentru care au nevoie de consultan]`. O agen]ie de PR poate s` \ndeplineasc` orice obiectiv legat de construc]ia [i managementul reputa]iei unui brand. Poate s` atrag` sus]inerea consumatorilor [i a liderilor de opinie. Poate s` genereze \ncredere [i credibilitate. Nu poate substitui o campanie TV [i nici un milion de intr`ri \ntr-o promo]ie on-trade.

Biz

63

64

LAVINIA TOMA Head of Corporate Communications, Henkel România

ALINA STANCIU Managing Director, Ogilvy Public Relations Worldwide/ Bucharest

Ideal ar fi ca agen]ia [i clientul s` lucreze ca o echip`, cu viziune [i valori comune. |ncrederea, respectul reciproc [i comunicarea deschis` reprezint` temelia acestui parteneriat. |n rela]ia cu agen]ia a[tept suport \n tot ceea ce \nseamn` PR, de la strategie, consultan]`, rela]ii cu presa, event management, comunicare de criz`, evaluare [i analiz`, pân` la “banalele” servicii editoriale. Agen]ia, fiind extern` clientului, nu de]ine toate informa]iile relevante, ac]ionând pe baz` de brief. Din acest motiv, pentru agen]ie este greu s` asigure asisten]` pe zona de strategie [i consultan]`, r`spunsul agen]iei fiind reactiv, cu influen]` direct` asupra resursei timp.

O agen]ie de PR poate s` ofere solu]ii la probleme specifice de business [i, dac` nu o poate face singur`, cu siguran]` cunoa[te partenerii sau influen]atorii cu ajutorul c`rora s` g`seasc` solu]ia potrivit`. O campanie de PR poate s` influen]eze opinii, s` educe publicul ]int`, s` contribuie la cre[terea \ncrederii \ntr-un brand sau \ntr-o companie, s` implice consumatorii \n programele ini]iate de organiza]ie sau de brand. Poate s` schimbe atitudini, comportamente [i s` influen]eze ac]iuni. PR-ul nu poate \ns` s` rezolve o problem` de fond printr-o campanie de form`, nu poate oferi solu]ii pe termen scurt [i nici alternative necostisitoare la campanii publicitare.

M` a[tept ca agen]ia de PR s`-[i cunoasc` clientul atât de bine \ncât s` fie mereu capabil` de solu]ii inovative, perfect adaptate clientului. |n plus, am a[tept`ri legate de interac]iunea personal`, de existen]a acelei “chimii”, extrem de important` \n PR. O agen]ie de PR ar trebui s` ofere o foarte bun` cunoa[tere a media, o viziune strategic` asupra ac]iunilor de PR ale clientului, o integrare strategic` a ac]iunilor de PR \n strategia de business a clientului, un nivel de profesionalism ridicat \n toate tipurile [i niveluri ac]iunilor \ndeplinite \n sfera PR-ului, o comensurare a ac]iunilor de PR pentru o analiz` corect` a raportului efect versus efort.

to]i purt`torii de cuvânt ai acesteia, implicarea \n proiectele mai complexe de comunicare de la bun \nceput. Dac` agen]ia este ]inut` la nivel “informativ” sau se lucreaz` pe baza unor briefuri punctuale, nu mai poate fi vorba de o consultan]` cu adev`rat profesionist`.

Timpul este resursa pe care agen]iile o aduc cel mai des \n discu]ie \n rela]ia cu clien]ii. “Ne dorim clien]i care s` \n]eleag` valoarea unei cercet`ri temeinice la \nceputul [i la finalul campaniei, a unui concept inovator, a unei implement`ri impecabile [i care s` ne acorde timpul necesar pentru fiecare dintre aceste etape”, puncteaz` Alexandru P`iu[, Senior Partner la Image PR. De altfel, managementul timpului pare s` fie unul dintre cele mai sensibile puncte \n rela]ia agen]ie - client. Gabriela Lungu se a[tept` \n primul rând s` primeasc` brieful la timp. “Mai ales atunci când un client lucreaz` cu mai multe agen]ii pe un proiect, ar trebui s`

nu uite c` agen]iilor de PR ar trebui s` li se prezinte brieful \mpreun` cu agen]ia de advertising, nu la s`pt`mâni dup`, când au conceput deja ideea campaniei.” Chiar dac` nu are un departament de “crea]ie” sau “strategie”, agen]ia de PR poate s` vin` cu idei de campanii integrate. |n al doilea rând, Gabriela Lungu se a[teapt` s` i se lase timp de gândire pentru elaborarea propunerilor cel pu]in cât \[i iau clien]ii ca s` le evalueze. Se \ntâmpl` ca agen]ia s` primeasc` doar trei zile pentru dezvoltarea ideii [i apoi s` dureze dou` s`pt`mâni ca s` ob]in` un r`spuns la ideea respectiv`.

Durata preg`tirii unei strategii difer` \n func]ie de tipul de client [i contextul \n care se \ntâmpl`. “Dac` vorbim de o strategie dezvoltat` pentru un client existent, pe care-l cunoa[tem [i cu care am trecut prin diverse situa]ii de comunicare, preg`tirea va dura mai pu]in decât dac` vorbim de un pitch sau de

un client nou. Diferen]a poate fi de la simplu la dublu”, exemplific` Alina Stanciu, Managing Director, Ogilvy PR. Din experien]a de pân` acum, [tie c` o strategie de comunicare pentru un an de zile poate s` dureze câteva s`pt`mâni, \n timp ce o strategie de comunicare \ntr-o situa]ie de criz` trebuie rezolvat` \n câteva zile sau ore. Iar feedback-ul trebuie dat \n acela[i ritm.

Biz

MIRELA NEM}ANU Corporate Communication & Public Affairs Manager, L'Oréal România

PITCH-UL, BAT~-L VINA |n ceea ce prive[te pitch-urile, ideal ar fi ca clientul s` anun]e bugetul pe care-l pune la b`taie atunci când invit` agen]iile la o licita]ie. “Alearg` cineva vreodat` \ntr-o curs` pentru un premiu surpriz`?”, se \ntreab` Gabriela Lungu.

Pentru c` orice agen]ie serioas` investe[te foarte multe resurse, firesc ar fi s` se anun]e bugetul ce urmeaz` a fi acordat, anual sau pe proiect, [i s` se dimensioneze pitch-ul \n func]ie de buget.

STRATEGIE PR

GABRIELA LUNGU Managing Partner, The Practice

DIANA KLUSCH Corporate Affairs Director, Ursus Breweries

SORANA SAVU Managing Partner, Premium PR

Nu exist` obiective nerezonabile. Cam orice obiectiv de comunicare se poate atinge, desigur \ntr-un anumit timp [i cu anumite costuri.

Singurul lucru care mi se pare nerezonabil este când clien]ii dau agen]iei obiectivele de \ndeplinit, dar caut` s` \i impun` [i calea prin care s` ajung` la obiective (impunând strategia, tacticile), [i apoi ar vrea s` trag` agen]ia la r`spundere pentru rezultate. Treaba este simpl`: cine decide strategia, \[i asum` [i rezultatele. Mergi pe mâna noastr`, ne urmezi sfaturile? Atunci ne po]i trage la r`spundere pentru rezultatul final. Nu accep]i ce-]i propunem [i iei alt drum, atunci nu ne \ntreba de ce ai ajuns la alt` destina]ie.

Nerespectarea termenelor, nelivrarea la timp a unor lucruri de baz`, care de cele mai multe ori ]in de execu]ie, sunt aspecte care trag mult \n jos o agen]ie. Dac` vrei s` fii o agen]ie bun` de PR, lucrurile de baz` trebuie s` fie livrate cu excelen]`, la cheie.

Nu e nevoie s` vin` clientul la un eveniment s` se asigure c` a fost a[ezat` sala, c` mapele de pres` sunt preg`tite [i c` sistemul de sonorizare func]ioneaz`. {tiu c` par elementare, dar uneori agen]iile las` astfel de sarcini pe seama juniorilor din agen]ie, f`r` a le asigura [i o supervizare serioas` din partea cuiva cu experien]` pentru a \i \nv`]a.

Ne ferim de situa]iile \n care nu putem comunica eficient cu echipa de la client, chiar dac` asta se traduce \n licita]ii \n care n-am intrat sau \n rela]ii din care ne-am retras. De aceea n-am avut cerin]e exagerate de foarte mult` vreme. Exagerat pentru mine \nseamn` s`-mi ceri ceva ce for]eaz` capacitatea de lucru a agen]iei sau limitele contractului f`r` o motiva]ie real` sau pentru a acoperi deficien]e interne. Dac` exist` o motiva]ie real`, reac]ion`m [i la deadline-uri de câteva minute [i la briefuri primite \n miez de noapte. Lucr`m bine cu clien]i considera]i “exagerat” de preten]io[i, \n care am descoperit profesioni[ti riguro[i, care cereau acela[i lucru de la agen]ie.

Pentru situa]iile de pitch, deadlineurile impuse de clien]i, deseori mult prea pu]in generoase, dau de asemenea multe b`t`i de cap unei agen]ii. Sorana Savu are o pozi]ie ceva mai nuan]at` \n privin]a deadline-urilor. “Pitch-urile sunt situa]ii de test, de ambele p`r]i. Exist` o dorin]` natural` a poten]ialului client s` verifice viteza de reac]ie, implicarea [i creativitatea unei agen]ii \nainte de a semna un contract pe termen lung.”

De altfel, ea consider` c` e rezonabil pentru clien]ii din industrii sensibile s` cear` rezolv`ri complexe cu deadline-uri scurte, \ns` aduce totodat` \n discu]ie reciprocit`]ii. “Cât` vreme ceri rigoare, munc` specializat` \n deadline-uri scurte [i agen]ia r`spunde cerin]elor, [i clientul trebuie s` demonstreze, la rândul s`u, rigoare [i r`spuns rapid.”

gete, dar [i de timp [i efort atât din partea agen]iei, cât [i din partea clientului.

De asemenea, sunt necesare investi]ii \n evaluarea campaniilor [i \n cercetare.

Acestea fiind \ndeplinite, PR-ul poate oferi multe. Sunt \ns` [i obiective pe care o agen]ie nu le poate atinge. Alexandru P`iu[ a identificat trei astfel de puncte: nu vinde pe termen scurt, nu ]ine loc de publicitate [i nu face minuni.

O agen]ie de PR nu poate aduce rezultate imediate de vânz`ri, chiar dac` adesea aceasta [i-a aliniat eforturile cu cele de marketing. |n ultima perioad`, \n contextul reducerii bugetelor de marketing, se discut` de “mutarea” unor proiecte [i bugete dinspre advertising c`tre PR. |ns` advertisingul [i PR-ul sunt dou` discipline distincte, complementare, fiecare servind unui scop diferit.

PR-ul nu poate \nlocui advertisingul [i nici viceversa. {i nu \n ultimul rând, PR-ul nu poate face minuni. Când o companie are o problem` sever` de

imagine, refacerea dup` acest prejudiciu de reputa]ie dureaz`, necesit` constan]`, investi]ii consistente [i mult` r`bdare.

Uneori poten]ialul situa]iilor tesionate poate fi eliminat dac` termenii rela]iilor se stabilesc de comun acord [i sunt pe deplin \n]ele[i de ambele p`r]i.

F`când referire la cazul agen]iei sale, Sorana Savu spune c` reu[e[te s` evite situa]iile tensionate [i s` construiasc` o rela]ie pe termen lung, bazat` pe \ncredere cu clien]ii s`i. “Nu promitem ce nu putem face, indiferent cât de r`spândit` e meteahna asta, nu promitem lucruri care depind de munca [i de decizia altora, nu promitem c` vom genera vânz`ri. Nu flat`m [i nu \ncerc`m s` drap`m o realitate mai strâmb` pentru a-i face pe plac clientului.”

Dac` la \nceput a crezut c` va avea de suferit de pe urma acestei atitudini, acum constat` c` to]i clien]ii de curs` lung` fix asta apreciaz` din partea agen]iei. Biz

PR, NUMAI DE CURS~ LUNG~ Investi]ia \n reputa]ie nu poate fi decât una pe termen lung, cu investi]ii de bu-

Biz

65

DE CE NU CONVERTE{TE CAMPANIA TA ADWORDS? Dac` face]i campanii AdWords [i clien]ii tot nu vin, \nseamn` c` sigur gre[i]i ceva pe parcursul planific`rii campaniei sau \n structurarea website-ului. Iat` câteva dintre cele mai frecvente gre[eli, precum [i solu]iile adecvate pentru fiecare dintre ele.

DE MARIUS L~Z~RESCU ea mai important` inova]ie \n domeniul advertisingului online, Google AdWords, deja folosit \n România de peste 15.000 de advertiseri, a devenit un mod foarte cunoscut de a face reclam` pe web [i s-a transformat \ntr-o strategie de succes pentru milioane de afaceri din \ntreaga lume. La prima vedere, pare simplu. AdWords este un sistem de advertising bazat pe text, apar]inând de Google, de tip cost-per-click, prin care un publisher pl`te[te doar atunci când un utilizator d` click pe reclam`. Dup` crearea unui cont [i setarea parametrilor, lucrurile se complic` mai mult decât par la \nceput. |n baza a peste 100 de audituri pe care compania de marketing online Today’s le-a efectuat \n campanii AdWords, iat` lucrurile de care trebuie s` ]inem cont astfel \ncât s` nu facem gre[elile pe care le fac mul]i \ncep`tori \n domeniu.

Gre[eala: Setarea paginii home ca landing pentru campania AdWords Solu]ie: Creeaz` o pagin` de aterizare dedicat`. Nu \]i seta pagina home ca landing page pentru campanie. Foarte mul]i fac gre[eala aceasta [i pierd bani ulterior. Acest sfat este valabil fie c` folose[ti Google AdWords, fie Etarget sau Facebook pentru reclame. Ca atare, dac` faci o campanie AdWords pentru un produs, atunci reclama trebuie s` conduc` vizitatorul la pagina acelui produs.

66

Biz

nici c` o imagine face cât o mie de cuvinte – alege o imagine relevant`, pozitiv` pentru aceast` pagin`.

Gre[eala: Folosirea de reclame “generaliste” Solu]ie: Concepe reclamele \n a[a fel \ncât s` fie unice [i atr`g`toare. Renun]` la reclamele “generaliste”. }ine cont de acea piatr` de temelie a advertisingului care este “call to action”. Invit`, \ndeamn` vizitatorul s` intre, s` caute, s` cumpere produsul t`u. O modalitate prin care \]i po]i face reclama atr`g`toare este s` oferi prin produsul t`u o solu]ie rapid`, accesibil` [i u[oar` la o problem` existent` \n industria ta [i vei vedea c` oamenii vor da multe click-uri.

Marius L`z`rescu, General Manager al companiei de marketing online Today’s.

Gre[eala: Landing page-uri plictisitoare Solu]ie: Landing page-ul trebuie s` fie un loc atractiv. Cel mai sigur mod prin care po]i converti traficul \n vânz`ri este prin a transforma “pagina de aterizare” \ntr-un loc atractiv pentru vizitator.

Include cel pu]in o chemare la ac]iune, fie orientat` pe vânzare (“Cere o ofert`”, “Rezerv` acum”), fie pe \nscrierea \ntr-o baz` de date sau la un newsletter (“|nscrie-te acum”, “Descarc` gratuit ghidul”), [i, nu \n ultimul rând, nu uita

Gre[eala: Campaniile nu sunt m`surate / evaluate / urm`rite Solu]ie: Nu l`sa reclamele s` ruleze \n gol. Dac` lansezi o reclam`, arunc` \n mod constant un ochi peste ce se petrece cu ea. Urm`rind indicatori precum CTR, Conversie, Cost/Conversie [i al]ii, vei vedea dac` este eficient` [i \]i vei da seama ce retu[uri mai trebuie s` faci. Mai mult decât atât, nu vei cheltui bani degeaba pe o reclam` “steril`”. Iar singura modalitate prin care \]i vei da seama ce func]ioneaz` [i ce nu este s` monitorizezi activitatea reclamelor tale [i s` vezi \n ce m`sur` func]ioneaz`.

STRATEGIE MARKETING

Gre[eala: Mirajul bid-urilor mici Solu]ie: Folose[te bid-urile cel mai bine pozi]ionate. Nu te mul]umi cu bid-uri de valori mici. Indiferent dac` algoritmii folosi]i \n AdWords sau Facebook folosesc diferite scale [i diferi]i indicatori pentru a-[i face ierarhiile, bid-urile joase sunt de prea pu]ine ori o abordare eficient`. Este recomandat s` te folose[ti de bid-urile cele mai bine pozi]ionate, chiar dac` te cost` mai mult la \nceput. Urm`re[te indicatorii de vânz`ri [i de eficien]` a campaniei pentru a afla care este bid-ul cel mai potrivit pentru tine.

De multe ori se \ntâmpl` ca o pozi]ionare a anun]ului medie sau \n partea superioar` s` genereze mai mul]i clien]i, mai ieftin.

Complementar campaniilor de AdWords, felul \n care este organizat [i administrat un website are un impact decisiv asupra ratelor de conversie. Lipsa

unui “call to action”, a elementelor diferen]iatoare sau a testimonialelor sunt doar trei dintre gre[elile care echivaleaz` cu a arunca banii pe fereastr`.

De[i cele mai multe website-uri \[i doresc clien]i, multe pur [i simplu “uit`” de “call to action” [i nu solicit` nic`ieri nicio ac]iune din partea utilizatorului.

Dac` \n cazul magazinelor online este suficient s` incluzi un buton vizibil cu textul “Cump`r` acest produs” (sau, \ntr-o abordare mai eficient`, “Adaug` \n co[“), website-urile ce prezint` servicii ar putea rezolva problema prin includerea unor linkuri [i butoane precum “Cere o ofert`”, “Programeaz` o vizit`”, “|nscrie-te la newsletterul nostru specializat”.

O alt` sugestie venit` \n urma testelor de marketing online este de a folosi pentru aceste butoane de “call to action” o cromatic` aparte fa]a de cea \ntâlnit` \n website, pentru a se eviden]ia mai u[or.

Un exemplu deja cunoscut pentru mul]i

marketeri este abordarea \n stil amazon.com: fundal galben, font albastru \nchis.

Lipsa elementelor de diferen]iere este una dintre problemele care apar cu prec`dere la companiile mici [i medii ce ofer` servicii [i se concentreaz` foarte mult pe modul \n care livreaz` produsul sau serviciul. De cele mai multe ori, o rezolvare simpl` [i rapid` poate consta \n a r`spunde câtorva \ntreb`ri de genul: “De câ]i ani faci business?, “Câ]i clien]i ai servit?, “Ai primit vreun premiu sau distinc]ie pentru produsele / serviciile tale?”.

Testimonialele nu trebuie ignorate, deoarece rezolv` trei aspecte. Adaug` credibilitate pentru c` e reputa]ia cuiva \n joc. “Dizolv`” obiec]ii – f` o list` de obiec]ii la produsul sau serviciul t`u [i solicit` testimoniale astfel \ncât acestea s` r`spund` obiec]iilor. Adaug` confort – oamenii se simt mai \n largul lor [tiind c` nu sunt primii sau singurii t`i clien]i. Biz

Biz

67

MICII ANTREPRENORI {I MARILE CORPORA}II De multe ori, [i \n afaceri buturuga mic` r`stoarn` carul mare.

Iat` ce trebuie s` \nve]e corpora]iile de la start-up-uri pentru a reu[i \ntr-un mediu economic tot mai incert.

DE OVIDIU NEAGOE

tåt \n perioada cånd motoarele economiei locale erau turate la maximum, dar mai ales \n plin` recesiune, o serie de companii de tip start-up au demonstrat c` “buturuga mic`” poate preda o lec]ie valoroas` “carului mare” \n materie de business. |n termeni de sfidare a crizei economice, micii antreprenori s-au dovedit nu de pu]ine ori mai flexibili ca marile companii, au luat deciziile cruciale mai repede, au inovat mai mult [i au dat dovad` de o adaptabilitate sporit` la mediul local de business.

Tot ace[tia au reu[it s` arate c` cea mai simpl` modalitate de a prezice viitorul \ntr-un mediu economic plin cu incertitudini este crearea propriului viitor: cl`direa unui model de business, care s` asigure o dezvoltare sustenabil` pe termen mediu [i lung [i, implicit, trecerea de la stadiul de companie de tip start-up la organiza]ie. “|n mediul antreprenorial vom g`si foarte mult` flexibilitate, 68

Biz

STRATEGIE MANAGEMENT

adaptabilitate, capacitatea de a formula solu]ii «tailor-made» clien]ilor, o \n]elegere foarte bun` a nevoilor partenerilor [i excelente abilit`]i de apropiere, comunicare [i rela]ionare interpersonal`”, spune Corina Diaconu, Managing Director la firma de executive search ABC Human Capital. “Toate aceste libert`]i te ajut` s` fii mai receptiv la nevoile clien]ilor

t`i, s` \i \n]elegi mai bine [i s` ai posibilitatea de a le oferi solu]ii personalizate, adaptate dolean]elor lor”, adaug` Corina Diaconu.

PORTRET DE ANTREPRENOR Din totalul companiilor din ]ar`, 9,9% reprezint` organiza]ii antreprenoriale aflate la \nceput de drum, \n timp ce procentul popula]iei care este \n c`utarea

CE PUNE BE}E |N ROATE ANTREPRENORILOR? Provocare Lipsa fondurilor Oamenii Know-how-ul Riscurile pe termen scurt Opera]iunile

Procent 33% 19% 19% 1% 1%

Surs`: Ernst & Young

deschiderii unui nou business ajunge la 5,6%, potrivit Global Entrepreneurship Monitor 2011, care mai arat` c` valorile sunt mai ridicate decåt \n state ca Germania ori Fran]a. Raportul mai indic` o alt` caracteristic` important` a antreprenorilor romåni, \ntålnit` mai rar la marile companii, care \[i asum` riscuri calculate: curajul. Pe o scal` de la 1 la 100, antreprenorii locali au \nregistrat un punctaj de 43 \n ceea ce prive[te teama de e[ec, valoare mai sc`zut` ca \n Marea Britanie (46), Emiratele Arabe Unite (47) sau Japonia (47). Mai “curajo[i” ca micii \ntreprinz`tori romåni sunt chinezii (35) [i antreprenorii din SUA (37).

Asumarea riscurilor prin stabilirea unor obiective provocatoare, care adesea for]eaz` limitele, prin analizarea oportunit`]ilor, dar [i a posibilit`]ilor de a avea succes sau de a e[ua este una dintre calit`]ile care \l diferen]iaz` pe un antreprenor de o persoan` obi[nuit`, potrivit declara]iilor lui Dorin Bodea, Senior Consultant la firma de training [i consultan]` \n management Result Development. Pe lång` aceasta, reprezentantul Result Development a mai identificat [i ini]iativa antreprenorial`, caracterizat` prin valorificarea oportunit`]ilor, inovare, networking [i ownership.

Dar, cum aceste calit`]i nu sunt tocmai suficiente pentru asigurarea succesului \n antreprenoriat, ce ajut` fondatorii companiilor \n lupta cu marile corpora]ii? R`spunsul la aceast` \ntrebare \l ofer` un studiu realizat de Ernst & Young. 33% dintre antreprenori consider` c` succesul propriului business este asigurat de experien]a trecut` de angajat la corpora]ii, educa]ia (30%), mentorii (26%), familia (21%), cofondatorii (16%), studiile liceale (13%), colegii (12%), echipa executiv` (11%), prietenii (9%) [i investitorii (5%). “Echipa de start este esen]ial` pentru succesul unui antreprenor, \n general, \n activit`]i de succes. Mai ales \n ultimele decenii, nu mai vedem antreprenori solidari, ci echipe de antreprenori: Microsoft, Apple, Google, Facebook [i multe alte exemple \n acest sens. Chiar dac` \n anumite situa]ii pare c` un singur om, un singur antreprenor a cl`dit afacerea [i succesul respectiv”, spune Marius Ghenea, pre[edinte la FiT Distribution. “Trebuie s` existe o viziune comun` \ntre membrii echipei, dar \n acela[i timp trebuie s` existe complentarit`]i clare \n ceea ce prive[te abilit`]ile, experien]a, profilul personal”, adaug` Marius Ghenea.

O alt` concluzie a studiului arat` faptul c` 58% dintre antreprenori au trecut de la stadiul de angajat la cel de antreprenor, \n timp ce restul de 42 de procente sunt reprezentate de antreprenorii “veritabili”, care nu au lucrat pentru alte companii. “Problema, mai ales \ntr-o asemenea perioad` de criz`, este c` sunt o mul]ime de oameni valoro[i care ]in de un scaun, de o pozi]ie de management \ntr-o corpora]ie, \n loc s` \ncerce s` devin` propriii lor st`påni, s` dezvolte o activitate antreprenorial`, chiar dac` aceasta presupune mai multe riscuri decåt un post c`ldu] corporatist”, arat` Marius Ghenea.

COMPANII CU TEMELE NEF~CUTE Antreprenoriatul este un vector important care contribuie din plin la progresul economic, social [i, mai ales, la schimbare. O foarte mare parte dintr-o zi Biz

69

STRATEGIE MANAGEMENT

obi[nuit` este influen]at` de companiile antreprenoriale, pentru c` cele mai multe dintre acestea lanseaz` produse [i idei noi, care transform` societatea, locul de munc` [i modul de via]`. “|n opinia mea, un antreprenor bun \[i va ar`ta personalitatea nu \n momentul \n care soarele r`sare pe strada lor [i businessul merge ca pe roate, ci \n vreme de furtun`. Ace[tia \[i arat` calit`]ile \n situa]ii de criz`. Aceasta este marea diferen]` dintre un antreprenor [i un CEO sau CFO tradi]ional”, spune Thomas Müller, psiholog criminalist citat de realizatorii studiului, Ernst & Young.

Marile corpora]ii beneficiaz` de resurse, de expunere global` [i de un proces de eficientizare extrem de bine definit. Cu toate acestea, nu de pu]ine ori r`spund cu greutate la oportunit`]i, din cauz` c` prefer` s` nu \[i asume riscuri, adesea nici chiar \n termeni de inova]ie. Atåt corpora]iile, cåt [i proaspetele ini]iative antreprenoriale au capacitatea de a inova, dar \n companiile mari inova]ia tinde s` fie un proces gradual, prin care se rafineaz` produsul sau procesul \n timp, ceea ce \nseamn` c` probabilitatea este mult mai mare ca inova]iile marcante s` fie concepute de companii mici. Acest fapt a fost demonstrat de studiul “The Great Recession Transforms Talent Management, Leadership and Development”, realizat de firma de consultan]` [i audit financiar Deloitte, care a ajuns la concluzia c` numai 39% dintre executivii responden]i au un plan prin care s` foloseasc` talentele din organiza]ie pentru generarea inova]iei.

“Actualmente \n criz`, companiile mici, mai ales cele de tip start-up, sunt deja preg`tite pentru noua paradigm` de business [i vin cu solu]ii noi [i 70

Biz

GARAN}IA SUCCESULUI Antreprenoriatul nu este u[or. Fondatorii companiilor, pe lång` cuno[tin]e economice solide, know-how al pie]ei pe care activeaz` [i o vast` re]ea de contacte, trebuie s` posede [i un set de calit`]i. Afl` dac` ai stof` de antreprenor [i, mai ales, de ce calit`]i ai nevoie pentru a deveni un antreprenor de succes: CALITATE Viziune Pasiune Impuls personal Integritate Inova]ie Asumarea riscurilor Repliere rapid` Proactivitate Focus pe clien]i Abilitate de a lucra \n echip` Flexibilitate Focus pe calitate Loialitate

PROCENT 76% 73% 64% 53% 49% 46% 42% 41% 38% 37% 33% 18% 14%

Surs`: Ernst & Young

eficiente pe care le pot aplica de pe o zi pe alta. Prin contrast, \ntr-o corpora]ie, orice plan de restructurare sau de «reinventare» dureaz` foarte mult, cost` foarte mult, \nseamn` [i multe sacrificii de personal [i pån` la urm` nu este clar dac` va avea succes”, spune Marius Ghenea. Acesta adaug` c` un vapor uria[ are mai multe [anse \ntr-o competi]ie cu o barc` cu våsle, dar, \n cazul \n care apare un aisberg, vasul nu poate opri sau schimba direc]ia \n timp util, ceea ce nu este [i cazul micu]ei ambarca]iuni.

Cum re]eta antreprenorial` este cå[tig`toare, \n ultimii ani o serie de companii s-au pus pe dezvoltat o cultur` antreprenorial` \n råndul angaja]ilor, prin care se dore[te ob]inerea unei cre[teri \n termeni de ini]iative [i inova]ie.

Dezvoltarea flexibilit`]ii, a deciziilor rapide [i a implic`rii angaja]ilor sunt caracteristici ale culturii antreprenoriale, o serie de angaja]i ai corpora]iilor devenind astfel antreprenori \n interiorul companiilor, adic` intraprenori.

Companiile le pun la dispozi]ie infrastructura tehnic` [i promovarea de care micile ini]iative antreprenoriale nu beneficiaz`, \ns` cel mai mare succes al companiei este reten]ia acestor intraprenori, care ar putea p`r`si compania pentru lansarea propriului business. “|n func]ie de cåt de valoros este un angajat, companiile trebuie s` identifice exact ce \l motiveaz` [i ce \l poate re]ine \n companie pentru o durat` cåt mai mare pentru a putea ac]iona \n consecin]`, pentru c` necunoscånd factorii motiva]ionali \]i este greu s` creionezi o politic` pertinent` de compensa]ii [i beneficii, grile de evaluare corect construite [i adaptate companiei tale sau politici de reten]ie de personal, care s` [i aib` rezultate”, spune Corina Diaconu. Aceasta adaug` c`, de multe ori, cheia succesului const` \n a avea un departament de HR, care s` se pozi]ioneze ca [i partener care s` \n]eleag` exact strategia [i viziunea companiei [i care s` [tie exact ce \i motiveaz` pe oameni astfel \ncåt s` \i aduc` la un numitor comun \n vederea maximiz`rii rezultatelor [i a performan]elor. Biz

life Noua defini]ie a confortului Pl`nui]i o vacan]` cu buget redus, dar care s` v` ofere cele mai bune servicii, experien]e, confortul de acas` [i preparate alese pe språncean`? Atunci, iat` care sunt cele mai bune 10 hoteluri din anul 2012 care ofer` un sejur regal. DE OVIDIU NEAGOE ste \n sfâr[it vremea s` zbur`m cu gåndul, chiar dac` pentru cåteva secunde, la concediul din aceast` var`. Plaje cu nisip alb [i fin, valurile spumoase ale m`rilor [i oceanelor, care se sparg de ståncile unei insule exotice sunt doar cåteva dintre caracteristicile unei escapade perfecte. Pentru succesul unei excursii esen]ial este, bine\n]eles, [i locul care pentru cåteva zile va deveni casa de departe de acas`. Pentru aceasta, edi]ia online a

“Travel and Leisure” a realizat un top al celor mai bune hoteluri din lume din anul 2012. Cu o tradi]ie de 10 ani, topul este realizat pe baza voturilor cititorilor, care claseaz` hotelurile \n func]ie de servicii, confortul camerelor, måncare [i pre], acesta fiind principalul motiv pentru care \n primele zece hoteluri nu figureaz`, spre exemplu, luxosul hotel de [apte stele Burj Al Arab. Fie c` pl`nui]i o vacan]` \n SUA, \n inima B`trånului Continent sau \n Africa, confortul [i

serviciile hotelurilor i-ar face s` se simt` ca acas` [i pe cei mai preten]io[i dintre turi[ti. Una dintre cele mai spectaculoase r`sturn`ri de situa]ii, comparativ cu edi]ia de anul trecut a topului, este num`rul \n cre[tere al propriet`]ilor din Africa: dintre cele mai bune 25 de hoteluri din lume, nou` se afl` pe Continentul Negru. Mai mult decåt atåt, Singita Grumeti Reserves, din Parcul Na]ional Serengeti, din Tanzania, ocup` primul loc \n clasament.

TOP 10 CELE MAI BUNE HOTELURI DIN 2012 Loc Hotel }ar` 1. Singita Grumeti Tanzania 2. Ol Donyo Kenya 3. Oberoi Udaivilas India 4. Triple Creek SUA 5. Kauri Cliffs Noua Zeeland` 6. Posada de Mike Rapu Chile 7. La Residence Phou Vao Laos 8. Hotel Caruso Italia 9. Little Palm Island Resort SUA 10. Blackberry Farm SUA SURS~: Travelandleisure.com

GREV~ AFRICAN~

|ntr-un sat aflat \ntre Africa de Nord [i Orientul Mijlociu, tradi]ia locului spune c` femeile trebuie s` aduc` zilnic ap` de la un råu din munte. |ntr-o zi \ns`, acestea intr` \n grev` \n speran]a c` vor putea schimba vechiul obicei. Dac` strategia va func]iona pute]i afla de pe marile ecrane, de la \nceputul lunii, din pelicula “La Source de femmes”, regizat` de Radu Mih`ileanu.

Biz

73

LIFE

{TIRI

Noul aliat al tabletelor Kingston Digital a lansat recent pe pia]a din Romånia dispozitivul Wi-Drive, un hard extern wireless, care acoper` nevoia de stocare suplimentar` pentru dispozitive ca iPad, iPhone

sau Kindle Fire de la Amazon. Dispozitivul este o solu]ie wireless care permite utilizatorilor s` partajeze fi[ierele media sau documentele importante.

Gadgetul este prev`zut [i cu aplica]ia Kingston Wi-Drive, care faciliteaz`

redarea clipurilor video sau a muzicii [i partajarea fi[ierelor cu al]i utilizatori ai produselor Apple sau ai tabletei Kindle Fire. Hardul extern folose[te memorie flash pentru stocarea informa]iei de pe calculatoarele tradi]ionale, date ce pot fi accesate ulterior cu ajutorul conexiunii wireless.

Una dintre caracteristicile importante ale dispozitivului este c` se pot conecta simultan pån` la trei utilizatori pentru accesarea fi[ierelor dorite, f`r` pierderea conexiunii la internet. Gadgetul cost` 160 de lei – varianta de 16 GB – [i 320 de lei – cea de 32 GB. (Ovidiu Neagoe)

Revolu]ie culinar` la 10.000 de metri Cine credea c` este tratat rege[te \n calitate de client al operatorilor aerieni numai pe zborurile de tip private ar trebui s` arunce o privire la compania Singapore Airlines. Aceasta a f`cut de curånd un parteneriat cu celebrul Alfred Portale, chef [i cofondator al Gotham Bar & Grill din Manhattan, pentru ca pasagerii zborului New York – Frankfurt – Singapore s` se simt` la bordul lui Airbus A380 ca la un restaurant cu måncare select`, chiar la 10.000 de metri \n`l]ime. Operatorul asiatic are un buget anual de 500 de milioane de dolari alocat alimentelor, pe care le achizi]ioneaz` de la 52 de furnizori din toat` lumea. Cu acestea se prepar` peste 55.000 de por]ii de måncare pe zi.

Principalele preparate din meniul \ntålnit pe cursele operate de Singapore Airlines sunt homar, caviar [i carne de vit` Wagyu - cea mai scump` carne din lume, disponibil` [i \n Bucure[ti la un pre] de 1.700 de lei/kg.

74

Biz

CALENDAR

20 APRILILE Vine pe marile ecrane "Battleship", film produs [i regizat de Peter Berg. Este o aventur` spectaculoas` care se \ntinde peste ape, \n cer [i \n spa]iu \ntr-o lupt` pentru supravie]uirea planetei \mpotriva unei for]e superioare.

Pelicula are la baz` clasicul joc de r`zboi Hasbro Battleship [i \i are \n rolurile principale pe Liam Neeson, Taylor Kitsch [i pe cånt`rea]a Rihanna.

19 APRILIE Iubitorii de fotografie sunt a[tepta]i de Funda]ia Calea Victoriei la atelierul “Fotografia – corp [i spirit. O poetic` fotografic`”. Participan]ii vor \nv`]a timp de 10 ateliere despre iluminare, mijloace de reglare a ponderilor elementelor de imagine, linii, forme [i fenomene dominante de imagine, dar [i despre elementele de construc]ie fotografic`: forma, direc]ia, dinamica [i echilibrul \n fotografie.

24 APRILIE Fanii artistului Mihai M`rgineanu vor putea \ntålni artistul cu prilejul

lans`rii noului album de studio, “Zarita”. Concertul va avea loc la Sala Palatului [i promite fanilor o serie de invita]i surpriz` care vor transforma seara \ntr-un eveniment memorabil. Biletele au pre]uri cuprinse \ntre 40 [i 150 de lei.

27 APRILIE Cinefilii sunt a[tepta]i la cinematografele din ]ar` pentru pelicula "Le Havre", care spune povestea lui Marcel Marx, un scriitor care se mut` \mpreun` cu so]ia \ntr-un or`[el mic unde lustruie[te pantofi. Marcel cunoa[te un b`iat african [i porne[te \ntr-o lupt` aprig` cu birocra]ia pentru a putea avea grij` de acesta.

20 APRILIE Este ziua \n care pute]i asista la Muzeul Na]ional George Enescu la spectacolul “Kiki van Beethoven”, de Eric Emmanuel Schmitt, regizat de Alice Barb. Textul este o monodram` scris` de Schmitt recent [i care a avut premiera mondial` \n decembrie 2010 la Paris, unde s-a bucurat de un succes fulminant.

LIFE

{TIRI

MOD~

Elegan]` [i siguran]` Pentru pasiona]ii de motociclism siguran]a este cel mai important aspect, mai ales \n Bucure[ti, unde [oferii din trafic nu sunt tocmai con[tien]i [i de prezen]a conduc`torilor bolizilor pe dou` ro]i. Motoplus Paneuro aduce \n exclusivitate pentru pasiona]ii din ]ar` [i un plus de elegan]`, pe lång` siguran]` prin lansarea colec]iei Borsalino. |n crearea propriei linii de c`[ti de protec]ie, compania a colaborat cu celebrul produc`tor de c`[ti pentru motocicli[ti Newmax. Colaborarea dintre cele dou` branduri, recunoscute pentru produsele lor premium, a dus la apari]ia unui nou tip de accesoriu: o casc` de protec]ie care \mbin` rafinamentul p`l`riilor Borsalino cu siguran]a [i inova]ia c`[tilor Newmax.

Efectul de Placebo e[tile bune se ]in lan] pentru amatorii de concerte de clas`. Dup` ce Red Hot Chili Peppers a anun]at c` va sus]ine un concert \n Bucure[ti la finele lunii august, acum a venit råndul trupei britanice de rock alternativ Placebo s` anun]e o \ntålnire cu romånii chiar \n capital`. Fanii britanicilor \[i vor putea revedea live idolii \n data de 6 august la Complexul Sportiv Iolanda Bala[-Söter,

V

odat` cu cea de-a treia lor vizit` \n Romånia. Biletele au fost deja puse \n vånzare [i cost` 95 de lei (zona B a gazonului), 125 de lei (gazon A) [i 145 de lei (\n tribun`). Cei care doresc s` fredoneze al`turi de trupa preferat` piese precum "Pure Morning" sau "Meds" trebuie s` [tie c` pre]ul biletelor se va modifica \n ziua evenimentului [i va varia \ntre 125 [i 190 de lei. (Ovidiu Neagoe)

Performan]a ca obiectiv ult a[teptatul aparat foto Canon EOS 5D Mark III a fost prezentat oficial \n Romånia, la numai cåteva zile dup` lansarea de la \nceputul lunii trecute.

Camera DSLR are o vitez` \mbun`t`]it` comparativ cu edi]ia precedent`, ofer` o rezolu]ie mai mare, precum [i o putere de procesare sporit`. Noul senzor full-frame de 22,3 MP nu este tocmai o \mbun`t`]ire considerabil` fa]` de 5D Mark II, motivul fiind un chestio-

M

nar completat de 6.000 de fotografi din toat` lumea, care au considerat c` num`rul megapixelilor este suficient de mare, \mbun`t`]irile importante fiind un senzor mai performant [i cre[terea ISO. Pe lång` rezolu]ia ideal` pentru fotografii [i filme HD, camera mai ofer` posibilitatea fotografierii la 6 fotograme pe secund`, iar sistemul AF \n 61 de puncte ofer` profesioni[tilor, dar [i amatorilor mai mult` flexibilitate [i precizie.

(Ovidiu Neagoe) Biz

75

LIFE

GADGET

BIZ APPS cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

mbPointer

Japonezul vorbitor Companiile nipone con[tientizeaz` tot mai mult c` trebuie s` atace serios noi pie]e, a[a c` \[i adapteaz` telefoanele pentru consumatorii europeni. Panasonic Eluga e unul dintre acestea. DE GABRIEL BÂRLIG~ Un telefon ultrasub]ire, rezistent la ap` [i praf, bazat pe sistemul de operare Android [i care con]ine tehnologia NFC – acesta este portretul-robot al lui Panasonic Eluga, lansat recent pe B`trânul Continent. Planurile japonezilor sunt ambi]ioase, Panasonic având \n plan s` comercializeze acest model \n 1,5 milioane de exemplare \n urm`toarele 12 luni numai \n Europa. “Panasonic este unul dintre primii funizori de telefoane mobile \n Japonia. Cum cererea de telefoane mobile – \n special smartphone-uri – continu` s` creasc` [i s` se maturizeze pe pia]a european`, credem c` este nevoie de o serie de modele care s` \mbine excelen]a \n design, proiectare [i cele mai avansate tehnologii care \mbun`t`]esc stilul de via]` al consumatorilor”, spune Laurent Abadie, CEO al Panasonic Europe.

Eluga, al c`rui nume e o contragere a expresiei “elegant user-oriented gateway”, cânt`re[te doar 103 grame, fiind unul dintre cele mai u[oare modele cu Android de pe pia]a european`. Smartphone-ul beneficiaz` de tehnologia Swipe and Share compatibil` cu gama de 76

Biz

televizoare Panasonic VIERA [i are un ecran OLED QHD de 4,3 inch, 960 x 540, care ocup` aproximativ 66% din suprafa]a telefonului, datorit` ramei foarte sub]iri care \l \nconjoar`.

Cu un profil de numai 7,8 mm pe \ntreaga lungime a telefonului [i forma unui D foarte sub]ire, telefonul nu va modifica linia hainelor [i poate fi purtat cu u[urin]` \n orice buzunar. Chiar [i camera foto \ncorporat`, de 8 MP, este plat` [i foarte bine integrat` \n carcasa telefonului. Procesorul de 1 GHz dualcore (OMAP4430) ruleaz` pe platforma Android Gingerbread (versiunea 2.3.5), cu posibilit`]i de upgrade la Ice Cream Sandwich.

Telefonul este protejat pentru a fi utilizat \n ap` la adâncimi de pân` la 1 m [i pân` la 30 minute, precum [i \mpotriva prafului, dac` este l`sat \ntr-un astfel de mediu pân` la 8 ore. Eluga dispune, de asemenea, de modul “eco”, tehnologie dezvoltat` de Panasonic pentru reducerea consumului de energie prin \nchiderea unor func]ii neesen]iale când telefonul ajunge cu bateria la nivel minim. Biz

Converte[te-]i iPhone-ul \ntr-un pointer wireless pentru prezent`ri de business.

Aplica]ia e compatibil` cu MS Office.

Cursorul poate fi mi[cat pe ecran prin simpla mi[care / \nclinare a telefonului, iar aplica]ia permite [i realizarea de adnot`ri.

Weather Flow Este o aplica]ie de prognoze meteo cu mult accent pe design, având tile-uri atractive. Pune]i loca]ia actual` pe ecran [i tile-ul aplica]iei va ar`ta vremea, dar [i cum e aceasta fa]` de ieri, a[a c` v` va fi u[or s` v` hot`râ]i cu ce s` v` \mbr`ca]i.

JuiceDefender Problema bateriei e tot mai serioas`.

JuiceDefender o conserv` când telefonul nu e folosit, oprind func]iile ce o consum` cel mai mult, cum ar fi conectivitatea 3G. Cu versiunea Ultimate, pute]i seta [i pentru ce aplica]ii s` nu se \ntrerup` conectivitatea.

Dragon for Email Pute]i dicta mesajele de e-mail direct c`tre BlackBerry-ul vostru.

Deschide]i clientul de mail [i \ncepe]i s` dicta]i mesajul – e de 5 ori mai rapid decât folosirea tastaturii. Astfel, drumul cu ma[ina poate deveni mult mai productiv [i pute]i fi [i aten]i la trafic.

NOI AMINTIRI DE LA GENEVA Catalogul salonului auto din Elve]ia cânt`re[te pe pu]in 2 kilograme, deci \ncercarea de a sintetiza ce s-a \ntâmplat acolo e foarte dificil`.

Suntem deja la episodul 3 al “serialului Geneva”. DE GABRIEL BÂRLIG~ PORSCHE BOXSTER Constructorul german a \nnoit complet gama Boxster.

Caroseria a fost redesenat`, iar [asiul, regândit pe o structur` de aluminiu. Rezultatul \nseamn` o greutate mai mic`, un ampatament [i un ecartament crescut.

Parbrizul e mult mai \nclinat [i profilul ma[inii e mai apropiat de sol. Acoperi[ul decapotabil este ac]ionat electric [i se strânge \ntr-un compartiment din spate f`r` capot`. Ca de obicei, avem dou` modele, Boxster [i Boxster S, propulsate de motoare pe benzin` ce pornesc de la 2,7 litri [i 256 CP, ajungând la 3,4 litri [i 315 CP. Ambele modele sunt dotate standard cu o cutie de viteze manual` \n 6 trepte. Consumul mediu este de 7,7 litri la 100 km pentru Boxster, respectiv 8 litri pentru Boxster S. Accelerarea de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n 5,7, respectiv 5 secunde.

78

Biz

LIFE

AUTO

VOLVO V40

CITROEN DS3 RACING S.LOEB

VOLKSWAGEN CROSS COUPÉ

Segmentul compact este tot mai competitiv, dar Volvo pariaz` c` V40 va schimba balan]a puterii. Cel pu]in la nivelul siguran]` nu are rival, fiind prima ma[in` de serie cu airbag pentru pietoni, care ridic` la umflare capota, flexibilizând-o, [i acoper` o parte din parbriz [i stâlpii laterali, reducând duritatea impactului pentru pieton. La capitolul motoare, V40 vine cu un motor turbo T5 pe benzin` de 2,5 litri [i 254 CP, dar [i unul de 2 litri [i 213 CP. Se pot alege [i dou` motoare de 1,6 litri: un T4 la 180 CP, respectiv un T3 la 150 CP.

Campion mondial de raliu de opt ori la rând cu Citroën, Sebastien Loeb merita o ma[in` care s`-i poarte numele. Tocmai de aceea, francezii au lansat la Geneva DS3 Racing S.Loeb, o serie limitat` la 200 de unit`]i, având la baz` modelul DS3 Racing, oferit cu sistem de naviga]ie MyWay. Este un model special mai ales prin culorile [i materialele folosite. Caroseria este camuflat` \ntr-un negru mat cu efect texturat. Plafonul, oglinzile laterale, grila, bordul [i maneta de viteze sunt \n culoarea ro[u Aden. Motorul este cel de pe DS3 Racing, dublu turbo la 1,6 litri, care dezvolt` 204 CP.

Puternic [i eficient, a[a ar putea fi caracterizat conceptul hibrid al celor de la Volkswagen. Dac` \n decembrie anul trecut un concept Cross Coupé consuma doar 2,7 litri la 100 km, prototipul adus la Geneva promite doar 1,8 litri la 100 km. {i asta pentru un SUV puternic de 309 CP [i 1.858 kg, care ajunge pân` la 220 km/h. Puterea e dat` de combina]ia dintre motorul TDI de 190 CP [i cele dou` motoare electrice – cel din fa]` de 40 kW [i cel din spate de 85 kW. Accelerarea de la 0 la 100 km/h se realizeaz` \n numai 6,5 secunde.

Biz

79

BIZ STAR

O pasiune de nivel olimpic Blogger, buc`tar, sufletist [i implicat intens \n via]a comunit`]ii, Adrian H`dean din Cluj este unul dintre cei cinci români ale[i de Samsung s` poarte tor]a olimpic` la Londra \n acest an. DE OANA GRECEA pasiunii sale pentru arta culinar` a reu[it s` ampania Samsung “Pasiuni care schimb` \mbun`t`]easc` comportamentul alimentar al vie]i” l-a remarcat al`turi de alte patru multor copii, \ntr-un spa]iu dominat de fast persoane pe clujeanul Adrian H`dean food [i alimente artificiale. Proiectul “Farfurii drept unul dintre românii care merit` s` curate” a avut ca scop implementarea meniurilor poarte tor]a olimpic` 300 de metri la Londra. s`n`toase create de Adi H`dean \mpreun` cu Samsung a selectat persoane cu o contribu]ie echipa profesorului Nicolae Hâncu \n cinci semnificativ` \n comunitatea din care fac parte, gr`dini]e de stat din Cluj-Napoca (Raza de din afara ]`rii gazd`, pentru a purta Tor]a soare, Lumea copiilor, Buburuza, Neghini]` [i Olimpic` \n cadrul Cursei de Purtare a Tor]ei Gr`dini]a Special`). “Am f`cut peste 100 de Olimpice pentru Londra 2012. To]i purt`torii re]ete pentru 40 de zile, trei, poate patru dintre tor]ei olimpice au fost ale[i ca o recunoa[tere a ele repetându-se \ntr-o form` sau alta, adic` am aportului lor \n cadrul comunit`]ii [i ca dovad` \ncercat s` ofer varietate \n meniu, respectând a spiritului lor olimpic. indica]iile domnului profesor Nicolae Hâncu [i Purt`torii români ai tor]ei olimpice selecta]i ale echipei dânsului”, a declarat H`dean pe \n cadrul campaniei de nominalizare “Pasiuni blogul propriu. care schimb` vie]i” au fost Bogdan Cismariu, C`l`toria de 70 de zile pentru Cursa de Adrian H`dean, Marius Radu, Cristina Adrian H`dean, blogger Purtare a Tor]ei Olimpice din Londra 2012 va Bogdan [i C`t`lin Stelian. Pasiunile celor cinci \ncepe \n Marea Britanie sâmb`t`, 19 mai, [i va parcurge mai nominaliza]i au inspirat oamenii prin contribu]ia important` multe zone culturale. pe care au avut-o \n cadrul comunit`]ilor lor locale, reu[ind s` Pentru proiectul “Farfurii curate”, pentru rolul activ \n fac` o diferen]` pentru membrii acestora. comunitate [i pasiunea cu care face totul \n via]`, revista Biz \i Adrian H`dean, buc`tar [i blogger, coordoneaz` un program acord` lui Adrian H`dean Steaua Biz. de nutri]ie pentru copiii de gr`dini]`, iar prin intermediul

C

Un eveniment

4 MAI 2012, HOTEL HOWARD JOHNSON BUCURE{TI

Care sunt brandurile campioane \n social media \n 2012?

Cine sunt noii intra]i \n jocul promov`rii online [i care sunt strategiile c창[tig`toare?

Vino la Top Social Brands [i afl` \n exclusivitate rezultatele clasamentului pe care \l realiz`m pentru al patrulea an consecutiv.

www.bizforum.ro