Barometrul reușitei școlare nr.41/2021

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SUCEAVA

Tatiana VÎNTUR Nr. 41 Anul IX 2021

BAROMETRUL REUȘITEI ȘCOLARE Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

Editura „George Tofan” Suceava

Barometrul reuşitei şcolare

Activități de suport educațional pentru elevi Consiliere și orientare, clasa a IX-a Repere metodologice

Publicaţie bianuală nr. 41, Anul IX, 2021

ISSN 2344-6277 ISSN - L 2344-6277

Realizat cu sprijinul Colegiului „Alexandru cel Bun” Gura Humorului Director Prof. Mihaela Ursaciuc Prof. Elena Sextilia Solonaru

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.3

Activități de suport educațional

CONSLILERE ȘI ORIENTARE

C apit ol ul I

Formal

Consiliere și orientare -

Profesorul diriginte

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.4

CUPRINS *** Școala noastră, casa noastră, director adjunct prof. Liliana-Lucia Condur *** De ce m-am făcut profesor?– prof. Elena-Sextilia Solonaru *** Atribuțiile profesorilor diriginți conform ROFUIP/2020 – anexa Ordinului M.E.C. nr. 5.447/2020, inspector școlar prof. Tatiana Vîntur *** Elemente ale profilului de formare al absolventului de liceu, nivelul funcțional, inspector școlar prof. Tatiana Vîntur *** Elemente programatice cu privire la Consiliere și orientare (liceu), clasa a IX-a, inspector școlar prof. Tatiana Vîntur *** Exemplu de planificare la disciplina Consiliere și orientare, clasa a IX-a, coordonator de cerc prof. ElenaSextilia Solonaru *** Sugestii de activități de învățare folosite pentru dezvoltarea competențelor de consiliere și orientare la elevii de liceu, clasa a IX-a  Modulul Autocunoaştere şi dezvoltare personală, prof. Elena-Sextilia Solonaru  Modulul Comunicare și abilități sociale, prof. Diana-Oana Sabău-Lupașc  Modulul Managementul informațiilor și al învățării - prof. Ortenzia Gotcu  Modulul Planificarea carierei – consilier școlar, psiholog Anca Coca  Modulul Calitatea stilului de viață – prof. Maria Orhean-Vrânceanu *** Exemplu de proiect de lecție din programa de clasa a IX-a, prof. Elena-Sextilia Solonaru *** Consolidarea competențelor cheie în cadrul unor workshop-uri organizate în ora de dirigenție (competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice; competențe pentru a învăţa să înveţi; competenţe digitale; competenţe antreprenoriale)  Parteneriatul cu Junior Achievement Romania - o șansă în plus pentru dobândirea de competențe antreprenoriale în orele de consiliere și orientare, prof. Mihaela Cuțuhan  EPAS - programul educativ “Școli ambasador ale Parlamentului European” – formarea de competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice, prof. Adriana-Alina Apetri, 5 elevi ambasadori juniori  Betzavta - o metodă inovatoare în educația pentru democrație, prof. Ana Maria Rusu *** Metode și tehnici folosite în ora de consiliere și dezvoltare personală, inspector școlar prof. Tatiana Vîntur *** Rolurile profesorului diriginte, director adjunct prof. Profira-Cristina Tudor *** Instrumente de evaluare: portofoliul de învățare al elevului, prof. Varvaroi Maria-Magdalena/ prof. Brîndușa-Luminița Cîmpan *** Bune practici și experiențe de învățare  Experiențe de învățare online - instrumente Google Suite. Aplicații online, crearea de site-uri, prof. Marius-Daniel Băeșu  Activități de dezvoltare personală a elevilor, îndrumare și orientare în carieră în cadrul proiectului ROSE, consilier școlar, psiholog Anca Coca *** Profesor în online cu bucurie – prof. Diana-Oana Sabău-Lupașc *** Caiet de lucru al activității metodice *** Evaluarea activității

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 5

Școala noastră, casa noastră: Quo vadis, Magister?

Ca reprezentant al unei unități de învățământ cu1401 elevi înscriși Director adjunct Liliana Lucia în anul școlar 2021/2022, de diferite etnii, 117 cadre didactice și 21persoaCONDUR ne, personal nedidactic sunt perfect conștientă de rolul pe care îl avem, ca Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura liceu, în educarea generațiilor tinere ale comunității în care trăim. Școala, Humorului alături de familie, contribuie la transmiterea de valori culturale și morale pentru tinerii vremurilor de astăzi și la construirea premiselor pentru noile schimbări sociale într-o societate democrată, cu o economie de piață în concordanță cu evoluția pieței muncii din zonă și din țară.

Nu întâmplătoare este întrebarea adresată din titlu – în ce direcție ne îndreptăm ca profesori -, pentru că suntem preocupați de educație, ne pasă de viitorul elevilor noștri și așteptăm cu interes orice reformă care să promoveze abordări echilibrate, individualizate și mai creative. Trăim într-o epocă cu profunde și rapide schimbări în toate domeniile, iar piața muncii se cere a fi extrem de flexibilă pentru a face față vremurilor . Cerințele societății moderne și, totodată ale angajatorilor, sunt foarte diferite în comparație cu cele care au existat și astfel, orice potențial angajat trebuie să fie pregătit pentru ceea ce îi rezervă viața. Școala nu poate sta departe de aceste tendințe, de aceea este necesară o schimbare și o adaptare la lucrurile noi care se produc. Colegiul „Alexandru cel Bun” prin reprezentanții săi, echipa managerială și colectivul didactic, acordă o atenție deosebită acestor schimbări și este preocupat în a asigura oportunități care să-i ajute pe elevi să-și atingă potențialul de performanță pentru o bună inserție pe piața muncii atunci când vor termina.

Pentru un număr foarte mare de elevi, avem nevoie și de o ofertă generoasă, care să acopere nevoile educaționale variate. Avem clase de profil real de matematică/informatică și limba engleză intensiv, științele naturii, cu limba franceză predată în regim intensiv, iar pentru elevii cu veleități umaniste avem clase de filologie și științe sociale. Profilul tehnologic este de asemenea, bine reprezentat cu clase specializate în profil economic, turism, transporturi și automatizări, designer vestimentar. Avem clase destinate învățământului profesional-mecanic auto, comerciant vânzător sau lucrător hotelier și învățământului cu frecvență redusă.

Cum arată lumea pentru care ne asumăm responsabilitatea formării unor absolvenți bine pregătiți, apți să țină piept provocărilor societății? Este o lume în care realitatea virtuală este în competiție cu lumea reală, în care inteligența artificială își face simțită prezența din ce în ce mai mult, luând locul oamenilor, și, culmea, făcându-le treaba mai bine, mai precis și mult mai repede. Este o societate în care medicina are metode performante în intervenții sau tratamente, sau în care oamenii sunt practic dependenți de internet, platforme, media, pentru a putea lucra eficient pentru serviciu sau, în cazul elevilor, pentru școala online. Este o comunitate în care mulți oameni sar putea să nu aibă suficiente locuri de muncă, iar cei care răzbat în astfel de încercări au nevoie de competențe și abilități care să-i ajute în acest sens.

Ca urmare, asigurăm servicii care au ca principii de bază calitatea, performanța, promovarea valorilor europene, egalitatea de șanse pentru toți participanții și disponibilitate pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Suntem preocupați să asigurăm o pregătire de calitate atât în vederea pregătirii examenelor de bacalaureat sau de competențe profesionale, cât și în vederea dezvoltării la elevi a aptitudinilor și abilităților privind traseul profesional ulterior. Este în lista noastră de priorități dezvoltarea armonioasă a elevilor noștri astfel încât la finalul fiecărui ciclu școlar să realizeze profilul de formare al absolventului de liceu, o țintă importantă a curriculumului național.

Ne dorim și facem eforturi în direcția promovării unei școli care nu doar pregătește elevii pentru examene, ci stimulează învățarea în armonie cu tehnologia, artele, ingineria, astfel încât absolvenții noștri să stăpânească o gamă bogată de abilități și aptitudini practice, și să aibă flexibilitate în cadrul programei, în așa fel încât să existe oportunități pentru a-și urmări propriile interese și punctele forte.

Așadar în ce direcție ne îndreptăm? Într-o direcție deschisă valorilor comune europene, într-un context al schimbărilor, ajutați de tehnologia care ne permite personalizarea educației. Oferim elevilor noștri o paletă largă de opțiuni și specializări, pentru a-i implica într-o formă de instruire riguroasă, personalizată, de care toată lumea are nevoie.

Reușim să vedem succesul pentru toți elevii/ absolvenții noștri? Din păcate nu, dar important este că facem eforturi de îmbunătățire a standardelor educaționale și nu renunțăm să credem în toți elevii noștri și să sperăm că, în timp, nivelul motivației pentru învățare va fi un deziderat pentru un număr cât mai mare!

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.6

De ce m-am făcut profesor? „Dacă un profesor are doar dragoste pentru muncă, el va fi un profesor bun. Dacă un profesor are doar dragoste pentru un elev, ca un tată, o mamă, el va fi mai bun decât profesorul care a citit toate cărțile, dar nu are dragoste nici pentru muncă, nici pentru studenți.

Dacă un profesor combină dragostea pentru muncă și pentru elevi, este un profesor perfect ... " (L. Tolstoi)

Prof. Elena Sextilia SOLONARU Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului

Fiecare ne naștem cu o menire. Se spune că încă din copilărie, putem vedea drumul pe care un copil îl va urma. Mi-am dorit să devin profesor încă de pe vremea când mă jucam cu păpușile. Mai târziu, am înlocuit păpușile cu colegii mei pe care îi ajutam nu doar în pauze ci și dimineața, făcând ore de pregătire suplimentară la limba română și matematică. Mi-a plăcut dintotdeauna să ajut, să arăt ceea ce știu, să împărtășesc cu ceilalți cunoștințele mele.

Am avut ca orice copil, profesori preferați, cum a fost profesorul de limba franceză din gimnaziu. Și când peste ani, de data aceasta la catedră, doamna profesoară mi-a spus: „M-ai copiat foarte bine!”, am luat acest lucru ca pe un compliment plăcut.

Tot din școala generală mi-o amintesc foarte bine pe doamna dirigintă. Nu îmi amintesc foarte clar lecțiile de limba română, ci îmi amintesc dragostea cu care ne privea, modul în care ne vorbea și explica, fie că era limba română, fie că era o activitate extrașcolară, de exemplu brigăzile. Îmi amintesc cât suflet punea în tot ceea ce făcea cu noi, dar mai ales că ne spunea tot timpul că își dorea să devenim OAMENI. Doamna dirigintă mi-a insuflat dragostea pentru teatru, altă activitate educativă. Am jucat teatru la căminul cultural din sat și în satele din împrejurimi. Am avut așadar modele pentru a deveni profesor.

Din perioada liceului îmi amintesc cu precădere de profesorul de limba franceză și foarte puțin despre doamna dirigintă, care avea o voce blândă și o privire duioasă. Nu îmi amintesc foarte mult din orele de limba franceză, dar îmi amintesc că profesoara de franceză ne ducea la teatru și la spectacole la Casa de Cultură.

Cel mai bun sfat primit în facultate a fost ca o dată ajunși la catedră, să nu uităm niciodată faptul că am fost și noi elevi. Mai târziu, am regăsit aceste cuvinte, ca în cartea „Profesorul de succes” a lui Ovidiu Pânișoară, care spune că „dacă vreți să îl cunoașteți pe celălalt trebuie să priviți lumea prin ochii săi, puneți-vă în locul lui”.

Empatia este o trăsătură importantă pentru un profesor. Empatia mai înseamnă să „reacționezi la sentimentele oamenilor, și nu la cuvintele lor”.

De ce am rămas profesor? Îmi sunt dragi oamenii, îmi place să fiu înconjurată de oameni, iubesc oamenii cu care lucrez, colegi și copii. Nimic nu se compară cu momentul intrării în clasă, bucuria revederii, mesajele primite de la foști elevi sau anunțarea reușitei unui fost elev. Îmi iau energia din munca mea, mă motivează și îmi dă dorința de a preda, de a continua.

Formarea de copii și adolescenți sociabili, fericiți, liberi și întreprinzători este o mare provocare în ziua de azi. Dacă unui cadru didactic nu îi place ceea ce face, atunci, indiferent ce ar face sistemul de învățământ pentru membrii săi, întregul proces este prejudiciat.

Referințe: Cury, A., 2018, Părinți fericiți, profesori fascinanți, Editura For You. Dawson, R., 2006, Secretele persuasiunii¸ Polirom, Iași.

Pânișoară, I.O., 2009, Profesorul de succes, Polirom, Iași.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 7

Arta schimbării sau magia profesorului diriginte

MOTTO: „The school should always strive to ensure that the young person leaves it as a harmonious personality, not as a specialist”. (Albert Einstein)

Prof. Profira Cristina TUDOR Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului

Cu toții trăim cu intensitate anii copilăriei sau ai adolescenței, când ne apropiam cu sufletul de dascălii care ne marcau creșterea și evoluția. Generații mai vechi sau mai noi, ne-am format sub semnul paradigmei profesor-elev, racordați prin comunicare la învățare, dornici să transformăm o experiență pur rațională, de achiziții și exerciții într-una spirituală, existențială de transformare a unui destin, cu toate influențele scrise în stele a ni se întâmpla: descoperirea de sine, a pasiunilor și preocupărilor, dezvoltarea sănătoasă a gândirii sau sentimentul plenar al împlinirii.

De un singur lucru putem fi siguri: profesorii sunt oamenii care inspiră și ai căror influență modelează parcursul viitor al unui elev. Poate mai mult decât profesorii pe care i-am avut la diferite materii, profesorul diriginte rămâne un etalon al educatorului, al celui care, cunoscând particularitățile determinate de vârstă ale elevilor săi, contribuie la crearea unui climat stimulativ care să scoată la lumină ceea ce este mai bun în elevii săi și să-i ajute să aibă încredere în propriile forțe. Este o abordare deschisă și sinceră a provocărilor cu care elevii se confruntă și oferă încredere acestora, influențând într-o anumită măsură performanțele școlare obținute de elevi, dar și oferind o stare de bine, dând calitate și sens vieții.

Cine sunt profesorii diriginți? Cadrul legal dă dreptul profesorilor care predau la o anumită școală/liceu/ colegiu să fie numiți în această funcție de către directorul unității de învățământ, în baza hotărârii consiliului de administrație, respectând principiul continuității. Aparent o funcție pe care o poate obține orice doritor, dar dincolo de acest drept stabilit prin lege există o mare responsabilitate: aceea de a crea condițiile necesare formării unei personalități armonioase”, amintită de Albert Einstein. Este vorba de tânărul care are încredere în școala care îl formează și care contribuie la întărirea motivației prin centrarea pe competențele cheie care vizează o îmbunătățire a proceselor de predare-învățare.

Ken Robinson, în cartea sa Școli creative considera educația „ca un proces viu, comparabil cu agricultura”. În viziunea sa, așa cum plantele se dezvoltă de la sine având condițiile necesare asigurate de către grădinar, la fel și predarea, prin metodele ei specifice, favorizează învățarea. Mai mult de atât, modelul, exemplul uman de decență, caracter și comportament, cu atitudini pozitive și încurajatoare poate favoriza un traseu ascendent al tânărului care crede în respect și are încredere în specialistul capabil să intuiască nevoile individuale ale tinerilor învățăcei și să-i trateze diferențiat, învățând cu răbdare să adapteze constant o abordare în funcție de nevoile momentului. În plus, este necesar un spirit al echității și nepărtinirii care să aprecieze obiectiv atitudinea elevilor clasei în contextul interacțiunii dintre ei sau față de celelalte persoane cu care intră în contact pe perioada desfășurării programului de școală. Îndeplinindu-și atribuția de organizator și coordonator al activității colectivului de elev, dirigintele va avea grijă să ghideze elevii în a se cunoaște reciproc, iar pentru aceasta va antrena colectivul în activități extrașcolare de construire sau închegare a grupului. Va intui nevoile estetice și artistice și va organiza excursii sau îi va însoți la concerte, spectacole sau manifestări culturale în cadrul comunității. De asemenea, va contribui la implicarea și celorlalți parteneri activi în procesul de educare al elevilor, profesorii clasei, psihologul școlar, astfel ca printr-un efort comun să implementeze și să alimenteze ideea de succes în procesul de învățare și dezvoltare.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 8

Se marșează mult pe ideea că de succesul școlii depinde transformarea învățării într-un scop în sine. Este o ipoteză care poate fi valabilă în unele școli, dar nu se poate generaliza întrucât există o varietate de elevi cu o diversitate de priorități și scopuri în minte, iar acestea nu se aliniază neapărat scopurilor școlilor. Într-adevăr, profesorul diriginte are în intenția sa formarea de deprinderi intelectuale prin stimularea curiozității și prin valorificarea metodelor didactice formative și atractive. Dar, profesorul diriginte are datoria de a vedea elevul și dincolo de performanța sa școlară, urmărind atitudinile tânărului față de mediul înconjurător, față de profesori, elevi părinți, îndrumându-i să se respecte pe ei înșiși și, implicit, pe ceilalți, prin aprecierea diversității, prin toleranță și adeziune la valorile comunității. În felul acesta, elevii se vor forma cetățeni responsabili și empatici, cu un impact pozitiv asupra mediului în care se formează.

Putem spune că, în cadrul școlii, elevii vor învăța să dezvolte legături puternice cu anturajul lor - elevi apropiați ca vârstă, - dar și cu adulți care contribuie la dezvoltarea lor - profesori și părinți. În acest sens, profesorul diriginte joacă un rol cheie. Creează contextul care să-i ajute pe elevi să-ți dezvolte inteligența emoțională. Îi expune unor situații în care să conștientizeze propriile emoții în interacțiunea cu cei din jur, și să le folosească constructiv dezvoltând stăpânirea de sine, dar și ambiția pozitivă, inițiativa. Îi învață să relaționeze eficient și să controleze înțelept situațiile limită. Un rol important al profesorului diriginte în calitatea sa de consilier este acela de a-i face pe elevi să conștientizeze transferul de atitudini, abilități și cunoștințe în activitatea școlară și în viața reală, amplificând apetența și motivația pentru învățare pe termen lung, pentru viață, pentru integrarea pe piața muncii.

Rolul său nu se limitează doar la acțiunile sale de a implica elevii și de a le oferi o atmosferă care să stimuleze și care fie deschisă experiențelor de formare, ci include și o serie de activități birocratice, de adunare de date, înregistrarea frecvenței și a notelor elevilor și valorificarea acestora în scop educativ. Documentarea și cunoașterea intereselor elevilor precum și relaționarea cu specialiști în diferite domenii care să informeze și să ghideze elevii cu privire la meseriile pe care aceștia și le-ar dori sunt esențiale în vederea consilierii pentru alegerea parcursului viitor în viață.

Sunt profesorii diriginți super-eroi, iar arta lor este magia? În nici un caz! Tăcuți, discreți, informați, dedicați, conștienți de menirea lor și de impactul pe termen lung și scurt asupra elevilor, sunt cei care se îndreaptă cu pași constanți spre schimbare, spre împlinirea profilului absolventului, cu tot ceea ce implică acest deziderat educațional. Iar pentru această reușită socială va insufla încredere și va fi alături de elevii săi într-un veritabil parteneriat, prin faptă, cuvânt și întreaga sa ființă, uneori chiar în pofida propriilor ezitări.

Referințe: Îi vei învăța să zboare, dar nu vor zbura cu zborul tău.

Îi vei învăța să viseze, dar ei nu vor visa visul tău. Îi vei învăța să trăiască, dar ei nu vor trăi viața ta.

Cu toate acestea, în fiecare zbor, în fiecare viață, în orice vis, Amprenta drumului i-ai învățat că vor rămâne.

(Maica Tereza)

Hattie, John Învățarea vizibilă Ghid pentru profesori, București, Editura Trei, 2014 Legea educației naționale nr.1/2011 Repere metodologice în consiliere și orientare pentru tranziția de la clasa a viii-a la clasa a IX-a, 2021 Robinson, Ken, Școli creative.

Revoluția de la bază a învățământului, București: Editura Publica, 2015 Ordin nr. 5447/31.08.2020 Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 9

Atribuțiile profesorului diriginte „Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață. Dă-mi, te rog, acele lucruri care mă vor îndrepta spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume.... ”

Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR I.Ș.J. Suceava

(din Childs Appeal, Mamie Gene Cole) Profesorul diriginte este coordonatorul activităților unei clase de elevi , numit de directorul unității, după consultarea consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie, din rândul profesorilor ai unei clase.

Rolurile și atribuțiile dirigintelui sunt multiple, fiind stipulate în documentele legislative. Voi reda mai jos atribuțiile profesorului diriginte, conform ROFUIP/2020 – anexa Ordinului M.E.C. nr. 5.447/2020.

Art. 57 (2) Preşedintele consiliului clasei este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, respectiv profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial, liceal, profesional şi postliceal.

Art. 64 (1) Profesorul diriginte coordonează activitatea clasei din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal.

(2) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile de profesor diriginte la o singură formaţiune de studiu.

(3) În cazul învăţământului primar, atribuţiile dirigintelui revin învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar.

Art. 65 (1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de administraţie.

(2) La numirea profesorilor diriginți se are în vedere, în măsura posibilităților, principiul continuității, astfel încât clasa să aibă același diriginte pe parcursul unui nivel de învățământ.

(3) De regulă, poate fi numit profesor diriginte un cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma didactică în unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă.

Art. 66 (1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte sunt prevăzute în fişa postului cadrului didactic.

(2) Profesorul diriginte realizează anual, planificarea activităţilor conform proiectului de dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe care îl coordonează. Planificarea se avizează de către directorul unităţii de învăţământ.

(3) Activitățile de suport educațional, consiliere și orientare profesională sunt obligatorii și sunt desfășurate de profesorul diriginte astfel: a) în cadrul orelor din aria curriculară consiliere și orientare; b) în afara orelor de curs, în situația în care în planul cadru nu este prevăzută ora de consiliere și orientare.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 10

În această situație, dirigintele stabilește, consultând colectivul de elevi, un interval orar în care se vor desfășura activitățile de suport educational, consiliere și orientare profesională, care va fi adus la cunoștință elevilor, părinților și celorlalte cadre didactice. Planificarea orei destinate acestor activități se realizează cu aprobarea directorului unității de învățământ, iar ora respectivă se consemnează în condica de prezență.

(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei. Activităţile se referă la: a) teme stabilite în concordanţă cu specificul vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare în vigoare elaborate pentru aria curriculară „Consiliere şi orientare"; b) teme de educaţie în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor încheiate de Ministerul Educației și Cercetării cu alte ministere, instituţii şi organizaţii.

(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi educative extraşcolare, pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru colectivul de elevi.

Art.67 (1) Pentru realizarea unei comunicări constante cu părinții sau reprezentanții legali, profesorul diriginte stabilește, în acord cu acestia, lunar, o întâlnire pentru prezentarea situației școlare a elevilor, pentru discutarea problemelor educaționale sau comportamentale specifice ale acestora.În situații obiective cum ar fi: calamități, intemperii, epidemii, pandemii, alte situații excepționale, aceste întâlniri se pot desfășura online, prin mijloace electronice de comunicare, în sistem de videoconferință.

(2) Planificarea orelor dedicate întâlnirilor diriginţilor cu părinţii sau reprezentanții legali de la fiecare formaţiune de studiu, se comunică elevilor şi părinţilor sau reprezentanților legali ai acestora şi se afişează la avizier sau pe site-ul unitații de învățământ.

(3) Întâlnirea cu părinții sau reprezentanții legali se recomandă a fi individuală, în conformitate cu o programare stabilită în prealabil. La această întâlnire, la solicitarea părintelui/reprezentantului legal sau a dirigintelui, poate participa și elevul.

Art. 68 Profesorul diriginte are următoarele atribuţii: 1. organizează şi coordonează: a) activitatea colectivului de elevi; b) activitatea consiliului clasei; c) întâlniri cu părinții sau reprezentanții legali la începutul şi sfârşitul semestrului şi ori de câte ori este cazul; d) acţiuni de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei; e) activităţi educative şi de consiliere; f) activități extracurriculare și extrașcolare în unitatea de învățământ și în afara acesteia, inclusiv activitățile realizate prin intermediul tehnologiei și al internetului; 2. monitorizează: a) situaţia la învăţătură a elevilor; b) frecvenţa la ore a elevilor; c) participarea şi rezultatele elevilor la concursurile şi competiţiile şcolare; d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare; e) participarea elevilor la programe sau proiecte şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat; 3. colaborează cu: a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul instructiv-educativ, care-i implică pe elevi; b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei; c) directorul unităţii de învăţământ, pentru organizarea unor activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative referitoare la întreținerea I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 11

şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi; d) asociația și comitetul de părinţi, părinţii sau reprezentanții legali pentru toate aspectele care vizează activitatea elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară; e) alţi parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară; f) compartimentul secretariat, pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor clasei; g) persoana desemnată pentru gestionarea SIIIR, în vederea completării şi actualizării datelor referitoare la elevi; 4. informează: a) elevii şi părinţii sau reprezentanții legali, despre prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ; b) elevii şi părinţii sau reprezentanții legali, cu privire la reglementările referitoare la evaluări și examene şi cu privire la alte documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor; c) părinţii sau reprezentanții legali, despre situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii sau reprezentanții legali, precum şi în scris, ori de câte ori este nevoie; d) părinţii sau reprezentanții legali, în cazul în care elevul înregistrează absenţe nemotivate; informarea se face în scris; numărul acestora se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare a fiecărei unităţi de învăţământ. e) părinţii sau reprezentanții legali, în scris, referitor la situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie; 5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu legislaţia în vigoare sau fişa postului.

Art. 69 Profesorul diriginte mai are şi următoarele atribuţii:

a) completează catalogul clasei cu datele de identificare școlară ale elevilor (nume, inițiala tatălui, prenume, număr matricol); b) motivează absenţele elevilor, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ; c) propune în cadrul consiliului clasei și în consiliul profesoral, nota la purtare a fiecărui elev, în conformitate cu reglementările prezentului Regulament; d) aduce la cunoștința Consiliului Profesoral, pentru aprobare, sancțiunile elevilor propuse de către Consiliul clasei, precum și propunerea de ridicare a sancțiunilor privind scăderea notei la purtare; e) pune în aplicare sancțiunile elevilor decise de Consiliul profesoral în conformitate cu prezentul Regulament și statutul elevului; f)

încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul de elev;

g) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de an şcolar pe baza rezultatelor acestora; h) propune consiliului de administraţie acordarea de burse pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare; i)

completează documentele specifice colectivului de elevi şi monitorizează completarea portofoliului educaţional al elevilor;

j)

întocmeşte calendarul activităţilor educative extraşcolare ale clasei;

Art. 70 Dispoziţiile art. 67-69 se aplică în mod corespunzător şi personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.12

Elemente ale profilului de formare al absolventului de liceu, nivelul func țional Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR I.Ș.J. Suceava

Profilul de formare al absolventului de liceu reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional și descrie aşteptările exprimate faţă de elevi la sfârşitul învăţământului preuniversitar, prin raportare la cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate.

Profilul absolventului de liceu este axat pe competenţele cheie și exprimă în ce măsură educabilul s-a apropiat de idealul educaţional. Pe lângă competenţele care definesc profilul absolventului la finalul clasei a X-a, respectiv clasei a XII-a, profilul de formare al absolventului învățământului profesional şi al învățământului liceal tehnologic şi vocațional cuprinde un ansamblu de rezultate ale învăţării, cu relevanţă directă pentru calificarea dobândită.

Profilul absolventului de liceu descrie setul de competențe pe care elevii trebuie să le aibă în etapa specifică a formării lor educaționale, pentru a-și cunoște și maximiza potențialul, pentru a face față diferitelor contexte din afara spațiului școlar/universitar, corelând contextelor formale, nonformale şi informale de învăţare.

Centrarea pe competenţe în domeniul Consiliere și orientare presupune promovarea adecvată a unor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini, nu doar a unor cunoştinţe/ conţinuturi ale învăţării, pentru contexte diferite de viaţă, raportate la nevoile şi la interesele omului contemporan. Acestea reprezintă sisteme integrate de cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini care se preconizează a fi atinse până la sfârşitul anilor de studii.

Competențele generale/ specifice în aria curriculară Consiliere și orientare sunt concepute pe de o parte, pentru dezvoltare și împlinire personală, inserție profesională, incluziune socială și cetățenie activă, dezvoltare durabilă și un stil de viață sănătos, iar, pe de altă parte, pentru a face față schimbărilor economice, sociale, culturale, informaționale cu care se confruntă omenirea. (Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, consiliere și orientare, 2021) Competențele-cheie sunt acele competențe de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială, un stil de viață durabil, o viață de succes în cadrul unor societăți pașnice, o gestionare a vieții care ține seama de aspecte legate de sănătate și cetățenie activă.

Acestea sunt dezvoltate în perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, începând din copilăria mică și pe tot parcursul vieții adulte, prin intermediul învățării formale, nonformale și informale, în toate contextele, inclusiv familie, școală, locul de muncă, vecinătate și alte comunități. Toate competențele-cheie sunt considerate la fel de importante; fiecare dintre acestea contribuie la o viață de succes în societate.

Competențele pot fi aplicate în diferite contexte și în diferite combinații. Ele se suprapun și se întrepătrund; aspectele esențiale dintr-un domeniu pot sprijini competențele dintr-un alt domeniu.

Aptitudini cum ar fi gândirea critică, soluționarea problemelor, munca în echipă, aptitudinile de comunicare și negociere, aptitudinile analitice, creativitatea și aptitudinile interculturale fac parte integrantă din competențele-cheie.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 13

Cadrul de referință stabilește opt competențe-cheie:  competențe de alfabetizare;  competențe multilingvistice;  competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii;  competențe digitale;  competențe personale, sociale și de a învăța să înveți;  competențe cetățenești;  competențe antreprenoriale;  competențe de sensibilizare și expresie culturală.

(RECOMANDAREA CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții ) Profilul de formare al absolventului unui nivel de învățământ constituie referențialul pentru dezvoltarea curriculumului și are implicații asupra evaluărilor și certificării competențelor dobândite de elevi. Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare (în învățământul preșcolar) și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ (primar, secundar). Acesta descrie aşteptările exprimate faţă de absolvenții diferitelor niveluri de studiu, prin raportare la: cerinţele exprimate în Legea educaţiei naţionale, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate, la finalităţile învăţământului, caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.6 Disciplina Consiliere și orientare contribuie la dezvoltarea a patru dintre cele opt COMPETENŢECHEIE stabilite la nivel european. țe pentru a învăţa să înveţi rea electronică) În cadrul activităților desfășurate la clasă de către diriginte, parcurgerea conținuturilor învățării subordonate celor cinci module tematice:

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.14

Competența cheie Descriptori conform Profilului de formare al absolventului de clasa a X-a, nivel funcțional Competența digitală

- Utilizarea critică, selectivă și creativă a resurselor și aplicaţiilor informaţionale și educaţionale digitale complexe, ca suport în rutina zilnică a învăţării; - Participarea constructivă și creativă la dezvoltarea unor conţinuturi digitale, inclusiv de tip social media sau resurse educaţionale deschise în cadrul unor proiecte educaţionale; - Promovarea normelor privind siguranţa pe internet și a comportamentelor pozitive și constructive în mediile virtuale sociale.

Repere metodologice - clasa a IX-a

Utilizarea TIC în activități: completarea unor chestionare, teste și instrumente de evaluare a abilităţilor şi intereselor personale, pentru orientarea în carieră; realizare unor teme pentru portofoliu, care presupun documentarea pe internet pe teme despre învăţare, muncă şi carieră; realizarea unor portofolii digitale care cuprind produse ale activităților și resurse personale relevante pentru nevoile și interesele de învățare.

Discuţii de grup, dezbateri, interviuri, sondaje de opinie cu privire la factorii care influenţează alegerea şi dezvoltarea carierei, brainstorming.

Ex: - resurse informatice şi comunicaţionale de informare cu privire la învăţare, muncă şi carieră; - discuţii de grup, dezbateri pe tema diversităţii şi veridicităţii surselor de informaţii cu privire la oferta educaţională şi locurile de muncă; - interviuri cu angajaţi şi angajatori, specialişti din agenţiile de plasare a forţei de muncă, specialişti din cadrul ANOFM, consilieri şcolari cu privire la sursele de informare despre educaţie şi piaţa muncii; - interviuri, sondaje de opinie cu privire la factorii care influenţează alegerea şi dezvoltarea carierei;

- Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activităţi, proiecte, pe baza evaSpirit de inițiativă luării şi minimizării riscurilor; și antreprenoriat - Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor probleme care presupun schimb de opinii, planificare, organizare, obţinerea unor rezultate, evaluare, reflecţie critică; - Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală; - Alegerea traseului profesional potrivit posibilităţilor şi intereselor personale, oportunităţilor şi provocărilor specifice diferitelor alternative.

Competența

Proiecte individuale şi de grup, dezbateri și discuții de grup, interviuri sondaje de opinie.

Ex: - discuţii de grup, dezbateri pentru înţelegerea conceptului de carieră (cls. a IX-a); - interviuri, sondaje de opinie cu privire la factorii care influenţează alegerea şi dezvoltarea carierei (cls. a IX-a) - proiecte individuale şi de grup pe tema calităţii relaţiilor de muncă şi a stilului de viaţă (cls. a IX-a); - studiu de caz cu tema: „Planificarea carierei şi stilul de viaţă” (cls. a IX-a);

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 15

Competența cheie Descriptori conform Profilului de formare al absolventului de clasa a X-a, nivel funcțional Competența A învăța să înveți

Competențe sociale și civice

Repere metodologice - clasa a IX-a

- Formularea unor obiective şi planuri de învăţare realiste pe baza aspiraţiilor personale, şcolare şi profesionale; - Identificarea şi aplicarea unor strategii şi tehnici de învăţare eficientă; - Asumarea responsabilităţii pentru propria învăţare, monitorizarea progresului personal şi autoreglarea în activităţi de învăţare individuală sau de grup; - Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală.

Brainstorming, discuţii în grup, exerciţii metaforice de cunoaştere şi intercunoaştere, elaborarea unor proiecte individuale sau de grup.

Ex: - brainstorming, discuţii în grup despre factorii care influenţează încrederea în propria persoană şi strategiile de dezvoltare a acesteia; - exerciţii individuale şi de grup pentru înţelegerea şi interpretarea comportamentelor, emoţiilor, atitudinilor specifice adolescenţei; - exerciţii metaforice de cunoaştere şi intercunoaştere; - exerciţii de comunicare eficientă; - exerciţii de optimizare a gestionării emoţiilor; - dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire la rolul tipurilor de învăţare în obţinerea succesului personal şi profesional; - Promovarea, în situaţii concrete de viaţă – Simularea unor situaţii de comunicare, şcolare, extraşcolare, inclusiv profesionale - a joc de rol, dezbateri și discuții – arguvalorilor, normelor şi a obligaţiilor morale; mente și contraargumente, proiecte - Manifestarea unei atitudini pozitive faţă de sine individuale și de grup. şi faţă de ceilalţi, faţă de identitatea culturală Ex: proprie şi faţă de identitatea celor care aparţin - exerciţii de comunicare eficientă; unor culturi diferite; - exerciţii de optimizare a gestionării - Asumarea responsabilităţii pentru conseemoţiilor; cinţele alegerilor făcute în contexte şcolare, - realizarea unor activităţi de grup pe extraşcolare şi profesionale; tema calităţii relaţiilor sociale şi a stilului de viaţă: afişe, postere, pliante; - Manifestarea deschiderii faţă de empatie, di- proiecte individuale şi de grup pe tema versitate, alteritate şi interculturalitate. calităţii relaţiilor de muncă şi a stilului de viaţă; - realizarea unui eseu pe tema violenţei domestice, a consecinţelor acesteia şi a modalităţilor de prevenţie sau intervenţie; - dezbatere pe tema rolului stilului de viaţă în alegerea unei profesii. Completarea unui chestionar de identificare a stilului de viaţă preferat şi a profesiilor asociate acestuia;

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 16

Planificare calendaristică - clasa a IX-a Prof. Elena Sextilia SOLONARU Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului

Documentul curricular care reglează activitatea cadrului didactic este programa şcolară; se spune în acest sens că programa şcolară este instrumentul de lucru al cadrului didactic. Activitatea desfăşurată de profesor cu elevii în clasă presupune raportarea profesorului la prevederile programei şi la spiritul acestor prevederi anterior desfăşurării propriu-zise a acestei activităţi.

Proiectarea demersului didactic este o premisă a aplicării programei şcolare la clasă; constituie, astfel, o activitate prin care profesorul îşi propune etape şi acţiuni de parcurs şi de realizat în predare-învăţare-evaluare.

Proiectarea demersului didactic se realizează prin raportare la programa şcolară şi presupune: - lectura integrală şi personalizată a programei școlare; - elaborarea planificării calendaristice; - proiectarea unităților de învățare.

PLANIFICAREA ANUALĂ A ACTIVITĂŢILOR DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE Clasa a IX-a

Nr.crt.

Modulul tematic

Semestrul I Semestrul al

Anual

1

Autocunoaştere şi dezvoltare

6

3

9

2

Comunicare şi abilităţi sociale

6

4

8

3

Managementul informaţiilor şi al

1

5

6

4

Planificarea carierei

-

2

2

5

Calitatea stilului de viaţă

3

5

8

6

Școala altfel

-

1

1

Total/An

14 ore

20 ore

34 ore

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 17

Semestrul I Consiliere și orientare

Modul Tematic I. Autocunoastere şi dezvoltare personală

Competenţe generale

Competenţe specifice

Conţinuturi

Tema

1. Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei

1.1. Argumentarea importantei încrederii în sine, pentru evoluția personală

Autocunoaștere:

Colectivul clasei – cealaltă familie a mea

- factori care influențează încrederea în sine

Responsabili responsabilități

1.2. Examinarea caracteristicilor specifice adolescenței

Creștere și schimbare:

Puncte tari, puncte slabe

- încredere în sine

- adolescența: caracteristicile dezvoltării fizice,

și

Cine sunt eu?

Imaginea de sine construcţie socială

–

o

Am crescut, adolescent

sunt

cognitive, emoționale Strategii de lucru: - Brainstorming, discuții în grup despre factorii care influențează încrederea în propria persoana si strategiile de dezvoltare a acesteia.

- Exerciții individuale si de grup pentru înțelegerea si interpretarea comportamentelor, emoțiilor, atitudinilor specifice adolescentei.

- Exerciții metaforice de cunoaștere si intercunoaștere.

- Fişe de autoevaluare, Chestionare, Desene, Portofoliul, Scheme, Diagrame, Hărți mentale, Scenarii dramatice care şi a

2.

Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale si profesionale

2.1. Exersarea comunicării eficiente

Comunicare:  forme de comuni-

care eficientă

Autocontrol 2.2. Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoțional

emoțional: - tehnici de autocontrol emoțional

Strategii de lucru - Exerciții de comunicare eficienta.

- Exerciții de optimizare a gestionarii emoțiilor.

- Dezbatere privind diferite mituri legate de emoții - Regulamente-norme - Proiecte personale, Scenarii dramatice, Dialogul, Scheme, Desene

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Comunicarea orală – regulile unei comunicări reuşite

Elemente ale comunicării nonverbale Bariere în comunicare Ce pot să fac când mă simt stresat

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.18

MODUL TEMATIC

III. Managementul informațiilor și al învățării

COMPETENŢE GENERALE

3. Utilizarea adecvata a informațiilor, în propria activitate, pentru obținerea succesului

COMPETENŢE SPECIFICE

CONŢINUTURI

TEMA

3.1. Exersarea abilităților de utilizare a unor resurse de informare variate, referitoare la propria activitate

Managementul

Cum îmi valorific stilul de învăţare

3.2. Analizarea corespondentelor dintre resursele personale de învățare si cerințele școlare, în context liceal

IV. Calitatea stilului de viață

5. Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate

STRATEGII DE LUCRU

învățare tipuri și niveluri de performante în

- Discuții de grup, dezbateri pe tema diversității si veridicității surselor de informații cu privire la oferta educaționala si locurile de munca.

- Interviuri cu angajați si angajatori, specialiști din agențiile de plasare a forței de munca, specialiști din cadrul ANOFM, consilieri școlari cu privire la sursele de informare despre educație si piața muncii.

- Dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire la rolul tipurilor de învățare în obținerea succesului personal si profesional.

Proiectul de grup Exerciţiu Orare, testele

învățare

naţionale

cerințe școlare

Activităţi practice

informațiilor: - resurse informatice si comunicaționale de informare cu privire la învățare, munca si cariera Managementul învățării: tipuri de

5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora 5.2 Analizarea relației dintre stilul de viața și alegerea carierei

Traficul de persoane.

Cum acţionăm Alcoolul, drogurile şi efectele lor Minciuna colectivă şi efectele ei asupra grupului

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

Chestionare Fişe de autoevaluare Afişe Scheme Fişe de autoevaluare Dezbaterea Activităţi practice

BAROMETRUL REUșITEI șCOLARE NR.42

PAGE 19

Semestrul al II-lea Consiliere și orientare Modul

Competenţe generale

Competenţe specifice

I.

1. Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei

1.1. Argumentarea importantei încrederii în

Autocunoastere şi dezvoltare personală

sine, pentru evoluția personală 1.2. Examinarea caracteristicilor specifice adolescenței

Conţinuturi

Tema

Autocunoaștere: - încredere în sine - factori care influențează încrederea în sine

Harta valorilor Emoțiile și pubertatea

Creștere și schimbare: - adolescenta: caracteristicile dezvoltării fizice,

Etichetarea şi consecinţele acesteia

cognitive, emoționale

- Discuții de grup, dezbateri pe tema diversității si veridicității surselor de informații cu privire la oferta educaționala și locurile de muncă.

- Interviuri cu angajați si angajatori, specialiști din agențiile de plasare a forței de munca, specialiști din cadrul ANOFM, consilieri școlari cu privire la sursele de informare despre educație si piața muncii.

- Dezbateri elevi – profesori - consilieri cu privire la rolul tipurilor de învățare în obținerea succesului personal și profesional.

-Fişe de autoevaluare, Chestionare, Desene, Portofoliul, Scheme, Diagrame, Scenarii dramatice

şi

2. Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale si profesionale

2.1. Exersarea comunicării eficiente

Comunicare: - forme de comunicare eficienta

Cum comunic în situaţii conflictuale

2.2. Aplicarea tehnicilor de autocontrol

Comunicarea nonviolentă

Autocontrol

emoțional

emoțional:

Știu să îmi exprim opinia

- tehnici de autocontrol emoțional

Autocontrolul

- Exerciții de comunicare eficientă.

- Exerciții de optimizare a gestionarii emoțiilor.

- Dezbatere privind diferite mituri legate de emoții - Regulamente-norme - Proiecte personale, Scenarii dramatice, Dialogul, Scheme, Desene, Hărți mentale

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 20

III. Managementul informațiilor și al învățării

3. Utilizarea adecvata a informațiilor, în propria activitate, pentru obținerea succesului

3.1. Exersarea abilităților de utilizare a unor resurse de informare variate, referitoare la propria activitate 3.2. Analizarea corespondentelor dintre resursele personale de învățare și cerințele școlare, în context liceal

IV. Planificarea carierei

V. Calitatea stilului de viață

4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personala si profesionala

4.1. Analizarea conceptului de cariera si a factorilor care influențează alegerea

5.

Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de

5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora

calitate

carierei

5.2 Analizarea relației dintre stilul de viața si alegerea carierei

Managementul informațiilor: - resurse informatice si comunicaționale de informare cu privire la învățare, munca si cariera Managementul învățării: - tipuri de învățare tipuri si niveluri de performante în învățare

Planul meu de lucru Motivaţia învăţării Cine, ce ne spune Surse de informaţii Strategii de organizare a informaţiilor

- cerințe școlare

Planificarea și dezvoltarea

Interesele şi pasiunile mele

carierei: - cariera: definire - factorii care influențează alegerea carierei

Meseriile viitorului

Obiceiuri alimentare sănătoase şi nesănătoase Reclama/ publicitatea şi efectele ei Spaţiul public şi spaţiul privat Suntem ECO Stres şi relaxare

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

- Discuții de grup, dezbateri pe tema diversității si veridicității surselor de informații cu privire la oferta educaționala si locurile de muncă.

- Interviuri cu angajați si angajatori, specialiști din agențiile de plasare a forței de munca, specialiști din cadrul ANOFM, consilieri școlari cu privire la sursele de informare despre educație si piața muncii.

- Dezbateri elevi – profesori - consilieri: rolul tipurilor de învățare în obținerea succesului personal/ profesional.

Proiectul de grup Exerciţiu, Orare, mape cu material util pentru testele naţionale, Activităţi practice Chestionare - Discuții de grup, dezbateri pentru înțelegerea conceptului de carieră.

- Interviuri, sondaje de opinie, factorii care influențează alegerea si dezvoltarea carierei.; Vizite la centre / cabinete de consiliere școlara, mediere a muncii.; Scrisoarea de intenţie, CV-ul, Portofoliul, Oferta educaţională a liceelor, Chestionare, Fişe de opţiuni, Planşe -Activități de grup: Calitatea relațiilor sociale si a stilului de viață - Proiecte individuale si de grup - Eseu pe tema violentei domestice, a consecintelor acesteia si a modalitatilor de preventie sau interventie.

- Dezbatere: Rolului stilului de viata în alegerea unei profesii. Chestionare de identificare a stilului de viata preferat si a profesiilor asociate acestuia.

- Studiu de caz cu tema: „Planificarea carierei si stilul de viata”., Activităţi practice

BAROMETRUL REUșITEI șCOLARE NR.41

PAGE 21

Activități de suport educațional

CONSLILERE ȘI ORIENTARE

C a p i t o l u l II

Formal

Repere metodologice

Consiliere și orientare Clasa a IX-a

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 22

Modulul I: Autocunoa ștere și dezvoltare personală Prof. Elena - Sextilia SOLONARU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Programele școlare de liceu pentru aria curriculara Consiliere si orientare particularizează următoarele domenii de competențe-cheie stabilite la nivel european***:  competențe interpersonale, interculturale, sociale si civice;  „a învăța să înveți”;  competențe digitale (bazate pe deprinderi de utilizare a tehnologiei pentru gestionarea informației si comunica-

rea electronică);  competențe antreprenoriale.

Competențele generale care se regăsesc pe parcursul celor patru ani de liceu sunt:  Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei  Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale și profesionale  Utilizarea adecvata a informațiilor, în propria activitate, pentru obținerea succesului  Elaborarea proiectului de dezvoltare personală și profesională  Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 23

Pentru a putea aborda corect provocările cu care se confruntă „bobocii” în cadrul orei de consiliere și orientare în clasa a IX-a și pentru a maximiza oportunități de aprofundare a cunoștințelor și abilităților elevilor, în ghidul Repere metodologice în consiliere și orientare pentru tranziția de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a se propun mai multe metode și mijloace pentru evaluarea/ gradului de achiziție a competențelor din anii școlari anteriori, ciclul gimnazial: 

Analiza, identificarea și realizarea unei liste cu eventualele probleme întâmpinate de fiecare elev în gimnaziu pe baza analizei portofoliului personal, fișei psihopedagogice din gimnaziu, rezultatelor la învățătură etc.



Instrumente de autoevalua- Nr. re pentru colectarea de feed- crt.

Domenii de conținut Gimnaziu

back cu privire la cunoștințele și 1. abilitățile anterioare ale elevilor -

Autocunoaştere și stil de viaţă sănătos și echilibrat;

analiza

Dezvoltare socioemoțională;

SWOT

personală. 2. (variantă on-line -formulare de tip Google Forms). 

Chestionar

structurat pe 3.

Managementul învăţării;

domenii de interes: social, emoțional, relațional. 

Socio-matricea

4.

Managementul carierei.

clasei - se

adresează întrebări pentru a sur-

Metode și mijloace propuse pentru evaluarea gradului de achiziție a competențelor Instrumente de autoevaluare (analiza SWOT personală) Portofoliul personal Chestionar structurat Socio-matricea clasei Hartă conceptuală Portofoliul personal Chestionar structurat Inventare de concepte Hartă conceptuală Chestionar structurat Inventare de concepte Hartă conceptuală

prinde relațiile afective de preferențiere sau de respingere. 

Inventarele de concepte - pot avea răspuns multiplu sau cu răspuns scurt care vizează concepte fundamentale dintr-un domeniu. (varianta on-line - platforma de învățare KAHOOT).



Hartă conceptuală. (varianta on-line - aplicația Google Jamboard).

Fiind profesor diriginte al

unei clase a IX-a, am realizat la începutul anului școlar o hartă cu propuneri de teme la disciplina Consiliere și orientare, realizată în variant a

online,

pe

Google

Jamboard:

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 24

Sugestii de Activități de învățare pentru Modulul I - Autocunoaștere și dezvoltare personală în Repere metodologice în Consiliere și orientare pentru tranziția de succes de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a C.S.

Autocunoaştere şi dezvoltare personală

1.1.

Argumentarea importanţei încrederii în sine, pentru evoluţia personală

Autocunoaştere: - încredere în sine - factori care influenţează încrederea în sine

1.2.

Aplicarea tehnicilor de autocontrol emoţional

Creştere şi schimbare adolescența: caracteristicile dezvoltării fizice, cognitive, emoţionale

Activități

- Brainstorming: identificarea cuvintelor cheie (imagine de sine, stimă de sine) - Analiza elementelor încrederii în sine: exerciții de percepție a propriei persoane și a percepției celorlalți (lucru în echipă), identificarea aspectelor comune și a diferențelor (se discută ceea ce face diferența în percepția celorlalți asupra propriei persoane) - Poveste terapeutică care țintește spre valorificarea aspectelor de optimizat la fiecare: povestea vasului spart chinezesc (se poate citi aici: http://www.povesticutalc.ro/povesti-Povestea-vasului-crapat.html ) - Moment de transfer al cunoștințelor: studiu de caz (poate fi o situație data sau aleasă din trecutul lor) în care se analizează aspectele pozitive și negative, apoi se valorifică „lecția” învățată (lucru în perechi sau în echipă) -realizarea unui portret care să surprindă schimbările fizice pe baza fotografiilor personale din clasa a V-a și una din clasa a IX-a: li se vor sugera câteva criterii de urmat: Se va accentua ideea că toate aceste transformări sunt normale și țin de dezvoltarea fizică caracteristică perioadei.

- percepția personală asupra noii aparențe fizice: identificarea aspectelor care le plac la ei si a celor pe care vor să le schimbe (identificare de stereotipuri legate de adolescent și discutarea lor critică, inventarierea cauzelor care determină respingerea unora dintre modificările fizice și a trăirilor afective pe care complexele fizice le pot crea în sufletele lor).

- studiu de caz în echipe: se creează un text pe baza căruia se subliniază ideea prezentării personale prin promovarea aspectelor compensatorii, atunci când există complexe ce țin de aspectul fizic.

- „Noul Eu” – activitate frontală prin care se identifică schimbările apărute în stările emoționale față de situații cotidiene, în comparație cu cum ar fi reacționat cu doi ani în urmă: se aleg situații din viața reală și se analizează (conflicte, succese, eșecuri, îndrăgostit).

- „Ce mă face curios acum?” – activitate în grupe prin care se identifică interesele cognitive (de cunoaștere) pe care ei le au acum, motivele care le fac atractive, modul în care ei își satisfac nevoia de cunoaștere (se vor prezenta modalități de accesare a informațiilor pe internet, considerând securitatea datelor personale și a propriei persoane, a surselor folosite - https://www.cert.ro/vezi/document/securitatea-in-retelele-sociale-sicontrolul-parental ) - „Adolescența este trăită diferit peste tot în lume” – studiu de caz în grupe – se analizează texte scurte despre viața trăită de adolescent în diverse părți ale lumii, urmărindu-se aspectele comune dintre elevi și personaje și elementele diferite, inventariind-se cauzele care fac diferența, modul în care societatea/grupul de adulți îi tratează în acele culturi, stările emoționale pe care ei le testează când află despre cum trăiesc alți covârstnici (aici se găsesc sugestii despre viața adolescenților în culturi tradiționale/arhaice:https://www.academia.edu/39242564/Riturile_de_Trecere_Arnol d_Van_Gennep ) I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 25

Propuneri de activită ți de învă țare Activitatea 1: Suntem la fel, dar diferiți Timp: 20 min

Materiale necesare: foi de hârtie, markere Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Se spune elevilor că uneori este greu să vorbești despre propria persoană, toți trecem prin diferite situații și este important să știm că nu suntem singuri. Se trasează o linie cu creta, cu un marker pe o foaie, așezându-se foaia jos. Se explică elevilor că li se va citi o serie de afirmații, iar de fiecare dată când afirmația li se potrivește, elevii vor păși peste linie. Cei care nu se regăsesc în situație rămân pe loc.

La finalizarea exercițiului se șterge linia/ se ia foaia de flip-chart. Elevii sunt întrebați dacă în realitate îi separă ceva.

Activitatea 2: Ecusonul personal Timp: 40 min Materiale necesare: foi de hârtie, markere, culori Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Acesta este un exercițiu destul de cunoscut, dar care este foarte util în pri-

mele ore de dirigenție, atunci când copiii nu se cunosc. Aceștia sunt invitați să ia o foaie de hârtie, să deseneze în mijloc o imagine reprezentativă pentru ei, iar în fiecare colț lucruri simple și plăcute despre ei (mâncarea preferată, culoarea preferată, muzica preferată, o pasiune etc.).

După completarea ecusonului, fiecare este invitat în fața clasei pentru a se prezenta colegilor. Exercițiul poate continua și după închegarea colectivului de elevi, dar de

această dată se realizează ecusonul pentru un coleg.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 26

Activitatea 3: Aș vrea ca tu să îmi zici ….

Timp: 10 min Materiale necesare: Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității

Descrierea activității: Elevii sunt invitați să se miște în clasă/ în curte, la îndemnul profesorului se așează în perechi, se stabilește contactul vizual între cei doi parteneri. Fiecare dintre cei doi continuă frazele: „Aș vrea ca tu să îmi zici …” „Nu aș vrea ca tu să îmi zici …”. Jocul continuă până ce s-au schimbat de mai multe ori partenerii. Această activitate contribuie la creșterea stimei de sine și la coeziunea de grup.

Activitatea 4: Cine sunt eu?

Timp: 10 min Materiale necesare: telefon Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Elevii sunt invitați să continue frazele pe aplicația online Padlet: „Dacă aș fi o carte, aș fi …”; „Dacă aș fi o floare aș fi, …”; „Dacă aș fi o zi aș fi, …”. După completarea în aplicație, se poate cere elevilor să justifice alegerea.

Activitatea 5: Povești terapeutice Timp: 20 min Materiale necesare: -

Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Se citește elevilor povestea, apoi aceștia sunt invitați la discuții. https://daniela-floroiu.ro/povestea-etichetelor/ https://educatiafnonf.wordpress.com/category/ povesti-cu-talc/ www.povesticutalc.ro/povesti-Povestea-vasului-

crapat.html I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 27

Activitatea 6: Studiu de caz - Stima de sine Timp: 45 min Materiale necesare: foi, pix, culori Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității

Descrierea activității: Elevii sunt împărțiți în 3 echipe: Raluca, colegii, mama Ralucăi. Se invită elevii să citească textul de mai jos. Apoi vor sublinia cuvintele care au un sens negativ și etichetările din text, iar la final vor completa tabelul. „Raluca are 15 ani și este un copil retras, nu îi place să se afirme în clasă. Are un mic defect de vorbire , însă acesta nu se observă decât în momentele în care este stresată. I-a fost greu să se adapteze la școală, însă în ultimul an vine cu mai multă plăcere la ore decât în anul trecut când s-a întors cu familia ei din Italia. Deoarece colegii obișnuiau să o imite când lungea pronunția cuvintelor, vorbirea ei lentă i-a adus porecla Melcușor. Într-o zi, la ora de biologie, Raluca a fost ascultată la lecție. Pentru că se simțea stresată, a pronunțat abimă în loc de amibă. În acel moment toți au izbucnit în râs ca și când așteptaseră acest prilej de distracție. De atunci porecla Ralucăi s-a schimbat în melcușor monocelular. A doua zi după ora de biologie, fata a stat acasă și a plâns. A țipat la mama ei învinuind-o pentru defectul ei de vorbire. Mama ei a suferit mult când a văzut reacțiile fiicei și a decis ..... ”

Gândurile Ralucăi Echipa 1

Atitudinile potrivite ale Ralucăi Echipa 1

Gândurile colegilor Echipa 2

Atitudinile schimbate ale colegilor Echipa 2

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Gîndurile mamei Echipa 3

Atitudinile suportive ale mamei Echipa 3

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.28

Activitatea 7: Analiza SWOT – Puncte tari, puncte slabe Timp: 20 min Materiale necesare: foi de hârtie, creioane, culori Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității

Descrierea activității: exercițiu de percepție a propriei persoane și a percepției celorlalți (lucru în echipă), identificarea aspectelor comune și a diferențelor (se discută ceea ce face diferența în percepția celorlalți asupra propriei persoane).

Activitatea 8: Cum sunt văzut de către ceilalți Timp: 30 min Materiale necesare: telefon Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Elevii sunt invitați să răspundă la întrebări pe aplicația online Padlet: „Cum mă văd eu?”; „Cum mă văd părinții? ”; „Cum mă văd prietenii?”; „Cum mă văd colegii?”; „Cum sunt eu?”; „Cum aș

vrea să fiu”. După completarea răspunsurilor se discută despre imaginea de sine.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 29

Activitatea 9: Calități/ defecte comune Timp: 40 min Materiale necesare: foi, creioane, markere Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Elevii sunt invitați să bifeze calități și defecte personale, după care se alcătuiesc grupe, notând o listă de calități și defecte valabile pentru toată grupa. Fiecare grupă este invitată în fața clasei pentru a-și prezenta lista.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.30

Activitatea 10: Clasa mea este …

Timp: 10 min Materiale necesare: telefon Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității

Descrierea activității: Elevii sunt invitați să noteze pe aplicația online Mentimeter trei cuvinte care descriu colectivul de elevi. Se citesc apoi cuvintele.

Activitatea11: Mașina de spălat Timp: 10 min Materiale necesare: Reguli: ascultarea în liniște, fără a vorbi, a râde, a șușoti, a arăta cu degetul etc.; respectarea fiecărei persoane și păstrarea confidențialității Descrierea activității: Elevii sunt așezați în două șiruri paralele, se formează un tunel între cele două șiruri. Fiecare elev trece prin „cuva” mașinii de spălat, fiind bătut pe umeri de fiecare participant, în timp ce îi sunt adresate aprecieri. Exemplu: „Îmi place de tine pentru că ești mereu zâmbitor.”; „ Apreciez sinceritatea ta.”; „Ai ochi frumoși.” etc.

Activitatea 12: Copăcelul EU

Timp: 10 minute Descrierea activității : Se dau elevilor fişele din Anexa 1 spre a fi completate. Spre finalul timpului, li se cere elevilor să se ridice din bânci şi să se aşeze pe o axă imaginară, dintr-un colţ în celălalt al clasei, în funcţie de câte lucruri positive au scris în copăcel. Astfel, în colţul din dreapta se vor aşeza cei care au trecut doar aspect pozitive, calităţi, în timp ce în colţul din stânga se vor aşeza cei care au trecut doar aspect negative, defecte. Pe mijloc se vor aşeza cei care au trecut şi calităţi, şi defecte.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 31

Modulul II: Comunicare și abilități sociale Omul nu poate trăi solitar. „Omul este din natură o ființă socială” spunea Aristotel, el făcea diferența între societatea oamenilor și forma de Prof. Diana SABĂU organizare socială a animalelor, susținând că, datorită faptului că omul poate Colegiul „Al. cel Bun” Gura schimba lumea și natura după propria dorință și cu puterea lui, se detașează de orice altă ființă de pe pământ. Omul, spunea Aristotel, are puterea de a Humorului cunoaște binele și răul, dreptatea și nedreptatea și are legi morale. Omul trăiește în comunități și își organizează viața cu și pentru societatea în care trăiește.

Din cele cinci competențe generale (1.Explorarea resurselor personale care influențează planificarea carierei.2.Integrarea abilităților de interrelaționare, în vederea dezvoltării personale și profesionale. 3.Utilizarea adecvată a informațiilor, în propria activitate, pentru obținerea succesului.4.Elaborarea proiectului de dezvoltare personală și profesională.

5.Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate) propuse de grupul de lucru care a realizat documentul „Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022, disciplina: Consiliere și Orientare”, cea de-a doua este cea care este legată de modului „Comunicare și abilități sociale”. Din aceasta reiese competența specifică 2.1. Exersarea comunicării eficiente.

Materialul propune sugestii de activități care să faciliteze dezvoltarea competențelor de comunicare:  Brainstorming: identificarea cuvintelor cheie ale comunicării eficiente;  Formula comunicării (emițător și receptor, registrul personal, mesajul și tipuri de comunicare);  Studiu de caz în echipe: se analizează mesaje urmărind mai multe criterii, modalități de feedback al mesajului; În ceea ce privește Autocontrolul emoțional - tehnici de autocontrol emoțional, activitățile propuse sunt:  brainstorming: identificarea cuvintelor cheie despre autocontrol;  „Ce ne scapă de sub control?” ( identificarea situațiilor concrete în care au control/își pierd controlul);  „Cum învățăm să ne gestionăm conduita?” (tehnici de autocontrol al conduitei al respirației).  „Spune-mi și voi uita. Arată-mi și îmi voi aminti. Implică-mă și voi înțelege.”

Folosirea elementelor teatrale în educație reprezintă un mijloc important de stimulare a creativității, a imaginației pentru rezolvarea de probleme, instigând de asemenea percepțiile elevilor despre lume. Explorarea dramatică poate oferi elevilor un mediu sigur în care să își exprime emoțiile, gândurile și visele.

Folosind jocul de rol, un elev poate, chiar dacă numai pentru câteva momente, SĂ DEVINĂ ALTUL, să exploreze un nou rol, să încerce și să experimenteze cu diferite opțiuni personale și soluții la probleme reale din viață.

Există o serie de avantaje ale folosirii mijloacelor teatrale în educație printre care voi enumera următoarele:  Jocul de rol poate stimula imaginația, creativitatea, motivația, colaborarea și abilitățile de exprimare, toate acestea în situații semnificative;  Jocul de rol combină practica și distracția pentru cei implicați, atingându-se în același timp obiectivele didactice într-un mod spontan;  Drama încurajează diferite stiluri de învățare și inteligențe - vizuale, auditive, kinestezice și tactile.  Elevii dobândesc abilități în mod autentic, complet contextualizat interacționând cu colegii lor.  Ei dezvoltă/îmbunătățesc un sentiment de încredere în abilitățile lor de a comunica verbal cu cei din jurul lor.

Jocul de rol este un instrument magic pentru a comunica, a colabora și a ne conecta cu elevii.

Bibliografie:  Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022, disciplina: Consiliere și Orientare https://www.edu.ro/ repere_metodologice_aplicare_curriculum_clasa_IX_an_scolar_2021_2022  Teatrul de improvizație- Ghid de facilitare -Oana Gheorghe https://www.anpcdefp.ro/library/Rapoarte%20%C8% 99i%20analize/Ghiduri_CONNECTOR_2017/Ghid%20Teatru%20de%20improvizatie_RO.pdf  GHID de FORMAREA ABILITĂȚILOR SOCIALE - Autori - Consilieri remediali, partener 1, ISJ Sibiu: Delia Stoicescu, Rodica Făgețan, Ana Adriana Conea, Florentina Schiau. https://www.isjsb.ro/d2020/GHID% 20FORMAREA%20ABILITATILOR%20SOCIALE.pdf  JOCURI TEATRALE - Bogdana Darie, Romina Sehlanec, Andreea Jicman - UNATC Press Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 32

Comunicarea eficientă prin tehnica celor 7C Clar Când porti un dialog, verbal sau în scris, când redactezi un text, fii foarte clar în ceea ce privește mesajul pe care dorești să-l transmiți și obiectivele pe care le fixezi. Care este scopul comunicării? Dacă tu nu ești sigur/sigură de răspuns, nici audiența ta nu va fi.

Pentru a comunica clar, micșorează pe cât posibil numărul de idei din fiecare enunț. Asigură-te că este foarte simplu pentru public să înțeleagă exact la ce te referi. Oamenii nu trebuie puși în situația de a fi nevoiți să citească printre rânduri și să facă presupuneri în încercarea de a-ți înțelege cuvintele.

Concis În momentul în care ești concis în procesele de comunicare, vei putea rămâne pe subiect. Audiența ta nu vrea să citească șase propoziții, atunci când tema ar putea fi exprimată în trei. Există adjective sau “cuvinte de umplutură” pe care le-ai putea elimina? Există propoziții/fraze care nu sunt necesare? Ai repetat o idee în moduri diferite?

Concret Dacă mesajul este concret, audiența are o imagine clară a ceea ce vrei să transmiți. Trebuie să existe detalii (dar nu prea multe), fapte reale și puncte de focus, dar mesajul să fie solid.

Corect Când comunicarea este corectă, se “lipește” de audiență. Folosesti termenii corespunzători nivelului de educație și cunostințelor publicului tău? Te-ai asigurat că nicio eroare gramaticală sau de tehnoredactare nu s-a strecurat în text? Sunt toate numele scrise corect?

Coerent Un mesajul coerent este unul logic. Toate punctele de discuție trebuie să fie conectate între ele și relevante în susținerea temei principale. Totodată, tonul și topica textului trebuie să fie logice și adecvate.

Complet Atunci când mesajul este complet, audiența are absolut toate informațiile necesare și aplicabile, astfel încât și poate trece la acțiune. Conține mesajul tău o invitație la acțiune, (call to action) ca audiența să știe ce vrei de la ea? Ai inclus toată informația relevantă? (contact, dată, oră, loc etc.)

Curtenitor/Politicos Comunicarea politicoasă este și prietenoasă, deschisă și sinceră. Nu există cuvinte cu subînțeles, cu înțelesuri ascunse sau agresive. Astfel, poti păstra punctul de vedere exprimat în mintea audienței și empatezi cu nevoile acesteia.

Temă: Redactați un eseu folosind tehnica 7C cu tema „Elevi în pandemie”

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 33

Testarea eficienței în comunicare Instrucțiuni: Următoarea scală cuprinde descrieri opuse ale stilului de comunicare. Fiecare pereche de astfel de descrieri este despărțită de o scala de la 7 la 1. Evaluați-vă stilul de comunicare în termenii fiecărei perechi de descrieri și încercuiți numărul potrivit.

Gândiți-vă la munca și la experiența dumneavoastră socială și răspundeți la următoarele afirmații: Imi sporește credibilitatea

7

6

5

4

3

2

1

Imi stirbeste credibilitatea

Este precis

7

6

5

4

3

2

1

Este imprecise

Este clar

7

6

5

4

3

2

1

Este neclar

Raspunde mai multor problem decat ridica

7

6

5

4

3

2

1

Ridica mai multe problem decat rezolva

Este eficient

7

6

5

4

3

2

1

Este inefficient

Este competent

7

6

5

4

3

2

1

Este incompetent

Este producitv

7

6

5

4

3

2

1

Este neproductiv

Obtine rezultate scontate

7

6

5

4

3

2

1

Nu obtine rezultate scontate

Este expresiv

7

6

5

4

3

2

1

Este inexpresiv

Imi creeaza o imagine pozitiva

7

6

5

4

3

2

1

Imi creeaza o imagine negative

Este bun

7

6

5

4

3

2

1

Nu este bun

Este abil

7

6

5

4

3

2

1

Nu este abil

Este relaxat

7

6

5

4

3

2

1

Este fortat

Este benefic

7

6

5

4

3

2

1

Nu este benefic

Nu ma face de ras

7

6

5

4

3

2

1

Ma face de ras

Scor total ____________________ Pentru a calcula scorul total adunati numerele incercuite

Interpretare: 81 sau mai mult – stil de comunicare foarte eficient 59-80 – stil de comunicare eficient 37-58 – stil de comunicare ineficient 15-36 – stil de comunicare foarte ineficient

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 34

Modulul III: Managementul informațiilor și al învățării Competența generală 3 - Utilizarea adecvată a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului vizează Modulul III - Managementul informațiilor și al învățării

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

Prof. Ortenzia GOTCU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

PAGE 35

Competențe specifice 3.1. Exersarea abilităţilor de utilizare a unor resurse de informare variate, referitoare la propria activitate

3.2. Analizarea corespondenţelor dintre resursele personale de învăţare şi cerinţele şcolare, în context liceal

Module

Activități 

„Studiul personal cu cartea tipărită vs. studiul pe internet” – activitate în grupe/perechi: se identifică avantajele și dezavantajele fiecărei metode de informare, urmărind criteriile: credibilitatea/ actualitatea sursei, utilitatea, posibilitatea de a folosi în scopul urmărit, modul în care este utilizată informația (reguli de copywrite)



Metoda Mind- mapping - inventarierea principalelor surse de informare pe internet analizate prin prisma scopurilor de învățare, a intereselor personale care prefigurează cariera, relaxarea, rețelele sociale, urmărind câteva criterii: utilitatea pentru scopurile imediate și de perspectivă, siguranța pentru propria persoană, responsabilizarea socială a informației



Studiu de caz despre situații în care se încalcă dreptul la intimitate, dreptul de autor etc.

Managementul informaţiilor: - resurse informatice şi comunicaţionale de informare cu privire la învăţare, muncă şi carieră



Brainstorming – identificarea scopului învățării pentru viață



Studiu de caz: activitate în grupe/perechi care analizează o tipuri diferite de învățare pe baza câtorva criterii: sursa învățării, gradul de implicare a elevului în învățare, analizator care este ajută mai mult la înțelegerea și stocarea informației. Apoi fiecare elev își identifică propriul stil de învățare. Se discută modalități de optimizare a învățării (https://sites.google.com/site/aboutlifebalance/succesulfinanciar/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-eficienta, https://bloguldirigintelui.wordpress.com/)

Managementul învăţării:



Decalogul învățării” : activitate de grup/perechi care pornește de la identificarea blocajele în învățare, apoi urmărește inventarierea modalităților de organizare a conținutului pentru a eficientiza învățarea (selecția datelor importante, realizarea schemei/rezumat, etc), apoi se formulează câteva reguli pentru învățare eficientă



„Bune exemple” – elevii vor lua interviu sau vor realiza scurt metraje în care discută cu colegi mai mari care au performanțe de excepție la concursuri, prin care îi invită să le prezinte modul în care se pregătesc, cum își gestionează timpul de învățare vs. timp personal, motivația etc). Acestea pot fi prezentate prin organizarea unei zile a învățării pe liceu sau la târguri ale porților deschise etc.



„Școala ideală” – realizarea unui proiect despre cum își imaginează elevii școala ideală, urmărind: arhitectură, modul de organizare a lecțiilor, tipul de relaționare cu profesorul, modul de comunicare cu acesta, discipline la care renunță și pe care le introduce, relația cu comunitatea, activități nonformale, etc. Prezentarea proiectelor poate fi făcută la ziua liceului sau în cadru mai larg, împreună cu părinții și reprezentanți ai comunității (primăria, parteneri educaționali)

Managementul informaţiilor şi al învăţării:

- tipuri de învăţare - tipuri şi niveluri de performanţe în învăţare - cerințe școlare

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 36

Ce vom face la orele de Consiliere și orientare, clasa a IX-a?

Cadrul didactic va ghida cu atenție activitățile de autoevaluare și evaluare, reacționând pro-activ la eventualele manifestări de către elevi a unor stări emoționale disfuncționale.

Acesta se va asigura de starea de bine a elevilor, instrumentând în acest scop diverse forme, metode, tehnici de evaluare, astfel încât elevii să fie provocați în sens pozitiv și motivați pentru succes. În timp ce implementați servicii de consiliere și orientare, este esențial să arătăm respect față de diferențele individuale.

Este necesar să subliniem importanța cooperării dintre părinți și consilieri, consilieri-diriginți, părinți-diriginți, care este esențială pentru îndeplinirea eficientă a tranziției de succes de la gimnaziu la liceu.

Pentru a răspunde nevoilor individuale ale elevilor este în beneficiul acestora să personalizăm mediul de învățare, să consolidăm capacitatea de învățare și adaptare și să construim conexiuni cu comunitatea, angajatorii și institutele de învățământ superior pentru a implica mai bine elevii și a-i ajuta să vadă relevanța cursurilor lor.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 37

În timpul școlii gimnaziale, prin ora de consiliere și dezvoltare personală, elevii încep să-și dezvolte înțelegerea de sine (conștiința de sine și acceptarea de sine), identificarea emoțiilor, conceptul de sine, sentimentul de competență și încredere.

De asemenea, construiesc luarea de decizii, comunicarea, consolidarea prieteniei și abilităților interpersonale, precum și dobândirea de atitudini pozitive față de școală, tehnici de învățare.

La liceu, vom completa cu activități care contribuie la: gestionarea bunăstării personale prin explorarea dimensiunilor emoționale, academice, sociale, morale și fizice, sănătății și interacțiunea dinamică dintre aceste componente gestionarea informațiilor și resurselor massmedia, folosind o varietate de instrumente și aplicații IT pentru independență și asumare în luarea deciziilor.

1. Managementul informațiilor se referă la identificarea, evaluarea și utilizarea adecvată a informațiilor pe care le avem la dispoziție la un moment dat, pentru a rezolva probleme și a lua decizii optime. Un management eficient al informațiilor este un element esențial al funcționării și adaptării persoanei la mediul social și economic aflat în permanentă schimbare. Fie că este vorba despre informație orală, scrisă sau în format electronic, principalele abilități care permit exploatarea eficientă a informațiilor vizează:  identificarea surselor utile de informației și descoperirea în cadrul acestora a informațiilor relevante pentru o

sarcina data - abilități de identificare/căutare a informațiilor;  evaluarea calității informațiilor și identificarea surselor de distorsiune - abilități de evaluare și prelucrare a

informației;  utilizarea informației în rezolvarea de probleme și în luarea de decizii - abilități de utilizare eficientă a

informației.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 38

ETAPELE MANAGEMENTULUI INFORMAȚIILOR a) Căutarea informațiilor presupune identificarea surselor utile de informație și descoperirea în cadrul acestora a informațiilor relevante pentru o sarcina data. Strategiile de căutare a informațiilor sunt cu atat mai importante cu cât sursele de informații disponibile se diversifica, iar deciziile implica în general combinarea informațiilor provenind din aceste surse.

În funcție de suportul comunicarii, exista mai multe tipuri de informații: -Informație pe suport scris: se găsește în general în cărți, reviste, broșuri, pliante, culegeri de texte, de exerciții etc. Accesul la acest tip de informație e facilitat de librării, biblioteci sau alte spații destinate lecturii. În ultimul timp, posibilitatea de comanda electronică a unor cărți favorite, prin internet, facilitează și mai mult accesul la informația de acest tip.

-Informatie orala: poate fi receptata prin participarea la prelegeri, cursuri, intalniri pentru discuții. De asemenea, pot fi ascultate casete care sintetizează conținutul unor cărți, permit învățarea unei limbi străine, etc.

-Informatie in format electronic: poate fi accesata prin intermediul computerului, fie pe suport magnetic. ( CD, Hard disk extern, stick de memorie) fie prin internet.

Cea mai cunoscuta si mai eficienta strategie de cautare a informatiei este tehnica celor 6 pasi (a lui Eisenberg si Berkowitz - https://sites.google.com/site/deprinderidelis/deprinderi-de/cautarea-prelucrarea-informatiei). b) Prelucrarea informațiilor: Bombardarea informațională a lumii moderne nu mai e o noutate. Primim tot timpul mai multe informații decât putem prelucra, mai multe informații decât ne sunt necesare. Aspectele care influențează prelucrarea informației țin de: (1) sursa din care provine informația; (2) forma mesajului; (3) caracteristicile persoanei.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 39

Cum găsești surse de încredere pe internet (https://www.greelane.com/ro/umanistic%c4%83/englez%c4%83/finding-trustworthy-sources4114791/ ) Cum se identifică o sursă credibilă

Lucruri de evitat

Dacă doriți să utilizați un site web, asigurați-vă că este actualizat cu un autor ușor de identificat. Siteurile care se termină cu .edu sau .gov sunt de obicei destul de demne de încredere.

Asigurați-vă că informațiile sunt cele mai recente informații disponibile. S-ar putea să găsiți un articol bun din anii 1950, dar există, probabil, mai multe articole contemporane care fie extind, fie chiar discreditează cercetările atât de vechi.

Rețele sociale . Acest lucru poate fi orice, de la Facebook la bloguri. S-ar putea să găsiți un articol de știri împărtășit de unul dintre prietenii dvs. și să credeți că este credibil, dar sunt șanse să nu fie.

Folosirea materialului care este depășit. Nu doriți să vă bazați un argument în jurul informațiilor care au fost demontate sau considerate incomplete.

Folosind un citat la mâna a doua. Dacă găsiți un citat într-o carte, asigurați-vă că citați autorul și sursa originale și nu autorul folosind citatul.

Familiarizați-vă cu autorul. Dacă sunt experți în domeniul lor, ar trebui să fie ușor să găsiți informații Folosind orice informație care are o părtinire evidendespre educația lor și să determinați rolul lor tă. Unele reviste publică în scopuri de profit în domeniul de studiu despre care scriu. Unesau au cercetările finanțate de un grup cu inteori începeți să vedeți aceleași nume care apar res special în găsirea anumitor rezultate. Acespe diferite articole sau cărți. tea pot părea de încredere, așa că asigurați-vă că înțelegeți de unde provin informațiile dvs.

https://www.youtube.com/watch?v=yrln8nyVBLU https://www.youtube.com/watch?v=Lg_aFe16_Nw https://www.youtube.com/watch?v=NYI1FK7xbHY Programul național Ora de net: Www.oradenet.ro

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 40

c) Utilizarea informațiilor: Pornind de la premisa că am reușit să identificăm și să extragem dintr-o multitudine de informații pe cele mai relevante și am evaluat în ce măsură ele corespund nevoilor noastre, pasul următor ar fi utilizarea cât mai adecvată a lor.

Datele sunt simboluri care există pur și simplu și nu au o semnificație în sine. Ele reprezintă un fapt sau o stare a unui eveniment și constituie materia prima a cunoașterii. Datele sunt informații potențiale. Ele descriu o parte dintr-un eveniment și nu furnizează vreo judecată sau interpretare și nici nu determină acțiuni. Cantitatea datelor nu reprezintă întotdeauna un argument al calității informațiilor.

Informațiile sunt date prelucrate înzestrate cu o anumită semnificație și sens prin raportarea lor la alte date sau cunoștințe. Informația poate fi percepută ca o parte utilizabilă dintr-un ansamblu de date. „Comercializarea” informațiilor: Informațiile sunt produse vandabile. Așa cum se vinde un autoturism ca instrument pentru deplasare, așa și informațiile pot fi vândute, respectiv cumpărate, pentru a rezolva probleme, a lua decizii sau pur și simplu pentru a lărgi baza de cunoștințe și a deveni mai informat. Furnizorii de informații de pe piața oferă aceste servicii contra cost sau gratuit, după caz.

Tehnologia informatică și de comunicare (TIC) Produsele (serviciile) societății informaționale (Internet, e-mail, website-uri, calculatoare) au devenit obiecte de largă utilizare deoarece asigură o comunicare mai rapidă și asigură accesul la un volum imens de informații. Argumentele pe care se sprijină afirmațiile de mai sus țin de uriașă capacitate a sistemelor electronice de înmagazinare și prelucrare a datelor, de posibilitatea de structurare rapidă a acestora după diferite criterii, etc.

TIC: Avantaje și dezavantaje: Avantaje:

Dezavantaje:

Facilitarea comunicării la distanță (e-mail, chat room)

Dependența de tehnologie

Susținerea acumulării de cunoștințe (stocarea și orga- Confidențialitatea informațiilor (nu poate fi pe deplin nizarea informațiilor) asigurată) Acces la surse variate de informații (biblioteci virtuale, site-uri, soft-uri educaționale) Eliminarea constrângerilor legate de timp și spațiu (învățământ la distanță) TIC au deschis o gamă largă de noi metode de comunicare, permițându-vă să intrați în legătură cu alții pentru mai puțini bani și la mai multe distanțe decât înainte.

Tehnologii precum mesageria text, mesageria instantanee și videoconferințele permit utilizatorilor să comunice instantaneu cu oamenii din întreaga lume pentru un cost nominal, un concept care poate părea ridicol înainte de apariția computerelor.

Securitatea informațiilor Acces contra cost la informațiile valoroase Pierderea caracterului personal al relațiilor interumane (anonimatul) TIC oferă o varietate de moduri în care escrocii pot accesa datele personale ale persoanelor, ceea ce ar putea duce la pierderea de bani și de reputație a dvs. sau a afacerii dvs.

Tehnologii, cum ar fi serviciile bancare online, înseamnă că, cu informațiile corecte de securitate, o terță parte vă poate impresiona și puteți obține acces la resursele financiare de la distanță.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 41

2. Managementul învățării Pe măsura înaintării în școala, elevii trebuie să proceseze o cantitate tot mai mare de informații și să opereze cu informația la un nivel tot mai abstract. Aceasta necesită utilizarea unor strategii de studiu din ce în ce mai sofisticate.

Orele de consiliere și orientare pot oferi cadrul de desfășurare al unui program de dezvoltare a unor strategii eficiente de învățare, prin care se poate valorifica și îmbogăți experiența de învățare a elevilor.

Stilul de învățare reprezintă modalitatea de receptare, prelucrare, stocare și actualizare a informației.

Acesta are atât componente determinate genetic, cât și componente care se dezvoltă ca urmare a expunerii frecvente și preferențiale la o anumită categorie de stimuli.

După modalitatea senzorială implicată, există trei stiluri de învățare principale: 1. stilul auditiv 2. stilul vizual 3. stilul kinestezic CHESTIONAR PENTRU STILURILE DE ÎNVĂŢARE Acest chestionar a fost conceput pentru a te ajuta să îţi determini preferinţele de învăţare care ţi se potrivesc cel mai bine. Precizia rezultatelor depinde de cât de cinstit poţi fi. Alege răspunsurile care ţi se par cele mai fireşti şi mai confortabile.

Ce se întamplă dacă simţi realmente că poţi alege mai multe răspunsuri? Mai întâi, caută să te stabileşti asupra unei opţiuni care ţi se potriveşte cel mai bine, iar dacă eşti convins că există mai multe răspunsuri ce îţi descriu stilul de învăţare în mod aproape egal cu prima aleasă, bifeaza-le şi pe celelalte.

1. Când întâlneşti o persoană necunoscută, ce te frapează prima oară la ea? a. Înfăţişarea sau modul cum se îmbracă b. Felul cum vorbeşte, ceea ce spune, cuvintele sale c. Ceea ce simţi despre ea d. Modul cum se comportă persoana, sau acţiunile ei

2. La câteva zile după ce ai cunoscut o persoană, ce anume îţi aminteşti cel mai bine

despre ea?

a. Chipul b. Numele c. Cum te-ai simţit alături de ea, chiar dacă i-ai uitat numele sau chipul d. Ceea ce ai făcut împreună cu ea, chiar dacă i-ai uitat numele sau chipul 3. Când intri într-o cameră în care n-ai mai fost niciodată, ce îţi atrage cel mai mult atenţia? a. Felul cum arată interiorul b. Sunetele şi discuţiile dinăuntru c. Cât de confortabil va simţiţi, emoţional sau fizic în cameră d. Ce activităţi au loc înăuntru şi ce anume poţi face acolo

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 42

4. Când înveţi ceva nou, cum ar trebui să procedeze profesorul? a. Profesorul să vă dea să citiţi ceva scris pe hârtie sau pe tablă, să vă arate cărţi, imagini, grafice, desene sau obiecte, dar fără discuţii şi fără să se scrie nimic b. Profesorul să vă explice totul verbal şi să vă permită să discutaţi subiectul, să puneţi întrebări, dar să nu vă ofere nimic de privit, de citi, de scris sau de făcut c. Profesorul să vă permită să scrieţi, să desenaţi informaţiile, să atingeţi în mod direct materialele, să faceţi ceva cu mâinile

d. Profesorul să vă permită să vă sculaţi din bancă pentru a executa proiecte, simulări, experienţe, jocuri, să interpretaţi personaje şi situaţii din viaţa reală, să exploraţi, să faceţi descoperiri ori activităţi care să vă îngăduie să vă deplasaţi, în scopul învăţării 5. Când îi înveţi pe alţii, cum procedezi? a. Le oferi ceva care să privească – un obiect, o imagine sau un grafic – fără prea multe explicaţii verbale ori discuţii b. Le explici verbal, fără a le mai oferi materiale vizuale c. Desenezi, scrii sau te foloseşti de mâini pentru a le explica d. Le demonstrezi o acţiune în mod practic şi le ceri s-o facă împreună cu tine 6. Ce tip de cărţi preferi să citeşti? a. Cărţi ce conţin descrieri menite să te ajute să vizualizezi cele ce se întâmplă b. Cărţi conţinând informaţii exacte, istorie, sau cu multe dialoguri c. Cărţi despre sentimentele şi emoţiile personajelor, despre relaţii, sau despre perfecţionarea minţii sau a corpului d. Cărţi scurte cu multă acţiune, sau cărţi ce te ajută să te perfecţionezi într-un sport, hobby sau să îţi dezvolţi un anumit talent 7. Ce preferi să faci în timpul liber? a. Să citeşti o carte sau să răsfoieşti o revistă b. Să asculţi un talk-show radiofonic, să asculţi sau să interpretezi muzică c. Să scrii, să desenezi, să dactilografiezi, ori să faci ceva cu mâinile d. Să faci sport, să construieşti ceva, sau să joci un joc folosindu-te de întregul corp

8. Care dintre următoarele variante descrie modul în care poţi citi sau studia cel mai bine? a. Poţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece le elimini mental b. Nu poţi studia în prezenţa muzicii, a zgomotelor sau a unor conversaţii, deoarece nu le poţi elimina mental c. Trebuie să te simţi confortabil, relaxat şi poţi lucra cu sau fără muzică, dar te distrag sentimentele negative ale altora d. Trebuie să te simţi confortabil, relaxat şi poţi lucra cu sau fără muzică, dar te distrag activităţile sau mişcările din odaie

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 43

9. Când vorbeşti cu cineva, în ce direcţie ţi se deplasează ochii?(Poţi ruga pe cineva să te observe, pentru a te ajuta să răspunzi la întrebare) a. Priveşti direct chipul interlocutorului şi doreşti ca el să te privească b. Priveşti interlocutorul doar pentru scurt timp, apoi ochii ţi se deplasează dintr-o parte în cealaltă, la stânga şi la dreapta c. Priveşti interlocutorul scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi îţi fereşti ochii d. Priveşti rar interlocutorul; de obicei te uiţi în jos, sau lateral, dar dacă există activităţi sau mişcări , priveşti în acea direcţie 10. Care dintre următoarele atitudini te descrie cel mai bine? a. Oriunde te-ai afla, remarci culorile, formele şi desenele, şi te pricepi la culori şi modele b. Nu poţi suporta liniştea şi, atunci când ţi se pare că un loc e prea tăcut, fredonezi, cânţi, vorbeşti tare, sau deschizi radioul, televizorul, casetofonul etc., pentru a menţine un stimul auditiv în ambient c. Eşti sensibil faţă de sentimentele oamenilor, propriile tale sentimente sunt rănite cu uşurinţă, nu te poţi concentra când alţii nu te plac, şi- pentru a lucra- ai nevoie să te simţi iubit şi acceptat d. Îţi vine greu să stai nemişcat la locul tău, trebuie să te mişti mult; dacă nu îţi poţi părăsi scaunul, te foieşti, îţi mişti mult picioarele, sau baţi un ritm cu vârfurile pantofilor în podea 11. Care dintre următoarele atitudini te descrie cel mai bine? a. Remarci dacă îmbrăcămintea oamenilor nu este asortată, sau dacă părul le este răvăşit şi adesea doreşti să rectifici această situaţie b. Te deranjează când cineva nu vorbeşte şi eşti sensibil faţă de anumite sunete, precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice c. Lăcrimezi la episoadele triste din filme sau cărţi d. Te foieşti şi nu îţi găseşti locul când eşti silit să stai nemişcat şi nu poţi sta prea mult timp în acelaşi loc 12. Ce anume te deranjează cel mai mult? a. Un loc dezordonat b. Un loc prea tăcut c. Un loc inconfortabil din punct de vedere fizic sau emoţional d. Un loc în care nu se permit activităţi, sau care nu oferă suficient spaţiu de mişcare

13. Ce te deranjează cel mai mult atunci când cineva îţi predă un subiect? a. Să asculţi o expunere neînsoţită de materiale vizuale b. Să fii nevoit să citeşti în tăcere, fără explicaţii verbale sau discuţii c. Să nu ţi se permită să desenezi, mâzgăleşti, sau să faci însemnări, chiar dacă nu le vei reciti niciodată d. Să fii nevoit să priveşti şi să asculţi, fără a te putea clinti 14. Rememorează o amintire fericită din viaţă. Petrece câteva secunde căutând sâ îţi aminteşti cât mai multe detalii. După ce ai retrăit episodul, ce amintiri ies în evidenţă? a. Cele văzute – descrieri vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor b. Cele auzite – dialoguri şi conversaţii, replicile tale şi sunetele din jur c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simţit, fizic şi emoţional

d. Acţiunile şi activităţile întreprinse de tine şi mişcările corpului Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 44

16. Imaginează-ţi că ai fi nevoit să îţi petreci tot timpul în unul din următoarele locuri, în care se desfăşoara activităţi diferite. Unde te-ai simţi cel mai confortabil? a. Un loc în care poţi să citeşti; să priveşti tablouri, opere de artă, grafice şi fotografii; să rezolvi puzzleuri vizuale, de felul labirinturilor sau descoperirii fragmentului lipsă dintr-un tablou; să joci jocuri cu litere, de tip scrabble; să efectuezi decoraţiuni interioare b. Un loc în care poţi asculta muzică, talk-show-uri radiofonice sau TV ori ştiri; să cânţi, vocal sau la un instrument; să joci jocuri verbale, să participi la dezbateri; să citeşti cu voce tare, să reciţi fragmente din piese sau filme etc. c. Un loc în care poţi desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale; să scrii sau să dactilografiezi, să efectuezi activităţi ce implică mâinile, aşa cum sunt cântatul la un instrument, jucatul de şah, dame etc.; să construieşti machete d. Un loc în care poţi să faci sport, să joci jocuri cu mingea, ori jocuri de acţiune, care implică mişcarea trupului , sau să joci în piese ori spectacole; să efectuezi proiecte în care să te deplasezi constant; să efectuezi experimente, sau să explorezi şi să descoperi lucruri noi; să construieşti sau să repari diverse obiecte; să participi în activităţi de echipă cu caracter competitiv 17. Dacă ar fi necesar să îţi reaminteşti un cuvânt nou, ţi l-ai aminti cel mai bine: a. Cele văzute – descrieri vizuale ale oamenilor, locurilor şi obiectelor b. Cele auzite – dialoguri şi conversaţii, replicile tale şi sunetele din jur c. Senzaţiile de pe piele şi corp, precum şi felul cum v-aţi simţit, fizic şi emoţional d. Acţiunile şi activităţile întreprinse de tine şi mişcările corpului Interpretarea rezultatelor: - daca in raspunsuri predomina litera “a” : stil vizual - daca in raspunsuri predomina litera “b” : stil auditiv - daca in raspunsuri predomina litera “c”: stil tactil - daca in raspunsuri predomina litera “d”: stil kinestezic Motivele pentru care elevii nu utilizează strategii eficiente de învățare:

- nu sunt informații sau sunt informați greșit asupra condițiilor de utilizare a strategiilor eficiente de învățare; - au prea puține informații anterioare care pot fi relaționate cu cele noi, prin urmare întâmpină dificultăți în înțelegerea materialului și recurg la metode mai uzuale, cum ar fi simpla lui memorare; - sarcinile de învățare nu necesită sau nu permit utilizarea lor; - scopurile lor sunt inconsistente cu utilizarea strategiilor eficiente de învățare; - au o stimă de sine scăzută relativ la capacitatea lor de a învăța în mediul academic.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 45

Anexe:

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 46

Deprinderi eficiente de studiu: a. luarea de notițe - este una din deprinderile bazale de studiu întrucât notițele luate constituie o sursa alternativa importantă pentru studiu b. sublinierea - scopul este de a reduce cantitatea de material ce trebuie actualizată specific și de a oferi o ancora în reactualizarea informațiilor adiacente c. monitorizarea comprehensiunii (înțelegerii) textului - reprezintă deprinderea de verificare sistematică a gradului de înțelegere a textului citit sau prezentat verbal d. gândirea critică - reprezintă deprinderea de a interactiona cu textul / informația în mod activ, de a obține, interpreta și evalua informația conținută într-un material în mod eficient (când gândim critic, formulăm de fapt o serie de întrebări asupra textului)

e. managementul timpului de studiu - este deprinderea de utilizare eficientă a momentelor dedicate învățării.

Acesta presupune alegerea momentelor propice pentru studiu, utilizarea eficientă a timpului acordat studiului și evitarea amânării sarcinilor de lucru.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 47

Timpul - resursă esențială pentru dezvoltarea personală Timpul este una dintre cele mai importante resurse personale. Strategiile de gestionare a timpului sunt adesea deficitare în perioada liceului și la facultate. Resursa care constă în managementul timpului implică gestionarea eficientă a sarcinilor zilnice, a obiectivelor personale, eliminarea factorilor distractori, planificarea evenimentelor dar și înlocuirea unor caracteristici personale disfuncționale cu unele eficiente.

O gestionare ineficientă a timpului poate avea mai multe cauze. De cele mai multe ori, se datorează absenței sau definirii deficitare a obiectivelor sau planificării deficiente. Însă ea poate fi generată și de lipsa cunoștințelor procedurale sau a incertitudinii pe care le presupun realizarea unor activități, de subestimarea sau supraestimarea duratei de timp de care o persoană are nevoie pentru îndeplinirea unei sarcini, de prezența fricii sau a presiunii pe care o presupune îndeplinirea unui obiectiv propus (Dembo, 2004). Altfel spus, gestionarea timpului și a resurselor face referire la îndeplinirea unor scopuri pe care ni le propunem într-o anumită perioadă prestabilită. În acest fel, indivizii dobândesc control asupra activităților în care se implică și pe care reușesc să le gestioneze abordându-le rând pe rând, fiind astfel mai eficienți în parcurgerea traseului zilnic.

Este important să avem în vedere faptul că fiecare persoană are un tipar personalizat după care funcționează; astfel, în momentul implementării activităților de gestionare a resurselor, este esențial ca acestea să fie aplicate prin raportare la specificul și preferințele fiecărei persoane.

Titlul: Organizarea timpului - aliatul meu

Adresabilitate: elevii claselor a IX-a și a X-a Scopul activității: Asumarea unei strategii de planificare a timpului personal Competențe dezvoltate: la sfârșitul activității elevii vor fi capabili: • să își stabilească obiective pe termen mediu și scurt • să își evalueze nevoile/obiectivele/sarcinile  să își planifice timpul personal.

Materiale necesare: • Anexa 1 – Care e programul meu zilnic?

• Anexa 2 – Cum planific eficient toate aceste activități?

• Anexa 3 – Agenda săptămânii • Anexa 4 – Cum evaluez sarcinile?

• Fișe cu sarcini* (pot fi înlocuite cu foi de flipchart, cu tabla sau pot fi proiectate).

Notă: Pentru acest exercițiu este recomandată parcurgerea capitolului Managementul resurselor din secțiunea de fundamentare teoretică a acestui capitol.

Durata activității: 50 minute

„Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!” (Nichita Stănescu)

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 48

Etapa

Strategii/ metode/ conținuturi

Observații/Sugestii

Timp

Expunere

Varianta 1 Comunicați elevilor tema activității și discutați cu aceștia despre felul în care obișnuiesc să își planifice timpul personal.

Discutați despre diferite modalități/ instrumente pe care le folosesc și realizați o hartă conceptuală pornind de la acestea. În centrul hărții, plasați planificarea timpului personal.

Alegeți una dintre variantele sugerate în acest ghid sau construiți orice altă variantă de moment introductiv al temei care considerați că ar putea fi relevantă și motivantă pentru elevi. Utilizați în acest sens informațiile și explicațiile din partea teoretică a acestui ghid. În cazul în care alegeți să nu folosiți fișele de lucru, puteți proiecta sau desena pe tablă un exemplu de grafic care să reprezinte cele 24 de ore dintr-o zi.

Listați împreună cu elevii principalele activități pe care le pot trece pe grafic (de ex., timpul petrecut la școală, timpul în care dorm, în care mănâncă, pe care îl alocă temelor sau altor activități) și rugați-i să își

15 min.

introductivă

Varianta 2 Discutați cu elevii despre cât timp alocă în fiecare zi pentru diferite activități.

Cereți fiecărui elev să își analizeze timpul personal pe o fișă de lucru (Anexa 1) sau pe o coală albă.

completeze fiecare propriul grafic. Împărțiți un cerc în părți corespunzătoare activităților pe care fiecare elev dorește să le reprezinte.

Dimensiunea fiecărei arii a cercului va trebui să fie direct proporțională cu timpul pe care îl alocă activității respective. (Anexa 1 – Care e programul meu zilnic?)

Activitate principală

Împărțiți elevii în echipe de câte 4 - 5 membri și provocați-i să aranjeze o serie de evenimente și sarcini în decursul unei săptămâni, astfel încât să folosească eficient timpul dat. Puteți folosi pentru această activitate fișa de lucru (Anexa 2 – Cum planific eficient toate aceste activități?) sau puteți concepe dumneavoastră o serie de activități și sarcini adaptate la specificul grupului cu care lucrați.

Puteți alege să proiectați sarcinile și activitățile pe care elevii să le organizeze sau le puteți scrie pe tablă.

20 min.

Înainte ca elevii să înceapă lucrul efectiv pe echipe, discutați împreună despre modalitatea în care vor structura „orarul săptămânii”.

„Se roteşte-n păsări timpul, sunt lângă tine, dar cheamă-mă.” (Nichita Stănescu) I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 49

Activitate

Dezbateți împreună cu elevii despre

Puteți alege să proiectați

principală

necesitatea unui „instrument” care i-ar

sarcinile și activitățile pe

putea ajuta să realizeze eficient

care elevii să le organizeze

planificarea timpului personal.

sau le puteți scrie pe tablă.

20 min.

În funcție de dinamica discuțiilor cu grupul, puteți fie să le dați libertatea de a-și structura singuri „agenda săptămânii”, fie le puteți oferi un cadru ca cel din anexă.

Acordați fiecărui grup câte 15 minute pentru a realiza sarcina și apoi rugați elevii să desemneze un reprezentant care să prezinte rezultatul lor (1-2 minute/prezentare).

Evaluare

• Discutați cu elevii despre cum s-au simțit în timpul activității (dacă au considerat stresantă activitatea de planificare a timpului) și despre ce au luat în calcul atunci când au planificat sarcinile în agenda lor.

• Din discuția cu elevii, subliniați faptul că pentru a fi realizate, unele activități trebuie împărțite în activități mai mici.

• De asemenea, subliniați importanța evaluării sarcinilor în funcție de urgența lor și de cât sunt de importante pentru ei. Puteți tipări fișa din Anexa 4 (Anexa 4 – Cum evaluez sarcinile?) o puteți proiecta sau o puteți desena pe tablă.

Alocați 1-2 minute pentru a o explica.

10 min.

Tema acasă

• Pentru următoarea săptămână, realizați acasă evaluarea sarcinilor și rearanjarea acestora în agenda săptămânii (utilizați Anexa 3).

5 min.

ANEXA 1 Care este programul meu zilnic?

Cele 24 de ore din cursul unei zile pot arăta foarte diferit de la o persoană la alta. Te-ai gândit vreodată cât timp din zi petreci făcând ceea ce îți place? Cât timp petreci în fiecare zi făcând ceva ce te ajută să ai succes în viitor?

Completează cercul de mai jos cu activitățile tale din timpul unei zile obișnuite și observă felul în care îți petreci ziua. Poți folosi culori diferite pentru activități diferite. _______________________________ ___________________________________ ___________________________________ Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 50

ANEXA 2 Cum planific eficient toate aceste activități?

ANEXA 3: Agenda săptămânii

Mai jos sunt o serie de sarcini și activități pe care e nevoie să le realizezi săptămâna aceasta. Împreună cu echipa ta, gândește-te la un mod eficient de a le planifica.

• în fiecare zi mergi la școală de la 8:00 la 14:00.

• curățenia săptămânală în camera ta.

• săptămâna aceasta e rândul tău să speli vasele după cină.

• mama ta te-a rugat să ai grijă de fratele tău mai mic marți, după ore (14:00 – 16:00).

• biletele la concertul la care vrei să mergi se pun în vânzare online începând cu ziua de marți.

• miercuri este termenul limită pentru realizarea proiectului de grup de la geografie. Ați început deja să lucrați la proiect, însă mai trebuie realizată prezentarea acestuia și

ultimele retușuri.

• miercuri apare un episod nou din serialul pe care îl urmărești.

• joi ai test la matematică.

• joi de la 16:00 la 17:30 mergi la cursul de înot.

• vineri este ziua de naștere a prietenului tău cel mai bun. Te-a invitat în oraș de la ora 18:00, să sărbătoriți.

• în week-end vin în vizită bunicii tăi.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 51

ANEXA 4: Cum evaluez sarcinile?

Bibliografie/webografie: https://www.edu.ro/sites/default/files/33_repere_metodologice_consiliere_si_orientare_0.pdf https://sites.google.com/site/deprinderidelis/deprinderi-de/cautarea-prelucrarea-informatiei https://www.greelane.com/ro/umanistic%c4%83/englez%c4%83/finding-trustworthy-sources-4114791/ https://bloguldirigintelui.wordpress.com/ DEZVOLTARE PERSONALĂ ȘI COACHING, Ghid ROSE, București, 2020 Dumitru, I. Al., Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Ed. de Vest, Timișoara, 2000 Baban, A., Consiliere educațională, Cluj-Napoca, 2001

Lemeni, G; Miclea, M., Consiliere și orientare, Ed. ASCR, Cluj- Napoca, 2004 Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 52

Modulul IV: Planificarea carierei Activităţile de orientare în carieră urmăresc dezvoltaConsilier școlar, psiholog Anca COCA rea personală şi înzestrarea elevilor cu cunoştinţe şi abilităţi Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului necesare pentru realizarea unui management eficient al propriei cariere.

Acest fapt se impune cu necesitate în condiţiile unei pieţe de muncă flexibile şi în mare parte imprevizibile, aflată într-o continuă schimbare atât a configuraţiei sale externe (ponderea diverselor profesii pe piaţa muncii şi schimbarea relaţiei dintre ele), cât şi interne (modificări în cerinţele impuse de diverse profesii).

Activităţile de orientare în carieră se întind de la prelegeri despre diverse ocupaţii, la work-shopuri pe teme de carieră, interviuri realizate cu diverşi invitaţi, discuţii de grup, vizite la diverse locuri de muncă, studiul unor documente scrise, jocuri de rol, realizarea de colecţii de informaţii şi imagini despre diverse locuri de muncă şi profesii, realizare de CV-uri şi scrisori de intenţie, consultarea specialiştilor în domeniul pieţei forţei de muncă.

Beneficiile intervenţiilor de orientare vocaţională se fac simţite, aşa cum arată şi studiile din literaturade specialitate realizate, atât la nivel individual şi organizaţional, cât şi la nivel societal, având în vedere şi efectul pe termen lung (Watts, 1999). În tabelul care urmează este reprezentată relaţia dintre variabila timp şi efectele unei intervenţii de orientare pentru carieră.

Beneficii ale orinetării în carieră:  

 

 

Beneficii pe termen scurt creşterea performanţelor şcolare ale elevilor, la materiile legate de scopurile lor de carieră; conştientizarea relaţiei existente între deprinderile şi cunoştinţele dobândite în şcoală şi succesul profesional; creşterea motivaţiei pentru învăţarea şcolară şi învăţare în general; dezvoltarea unor abilităţi de relaţionare interpersonală şi a unor deprinderi relevante pentru carieră (autocunoaştere, comunicare, etc.); dobândirea deprinderilor de planificare a învăţării; dobândirea unor cunoştinţe mai specifice despre ocupaţii şi cariere şi a unei atitudini de explorare a oportunităţilor.

Beneficii pe termen lung 

satisfacţie profesională;



randament academic şi profesional;



reducerea duratei şomajului şi implicit a costurilor sociale ale acestuia;



creşterea ratei de integrare profesională a tinerilor;



creşterea mobilităţii pozitive a forţei de muncă etc..

Competențele specifice necesare elaborării proiectului de dezvoltare personală și profesională pentru clasa a IX a constau în analizarea conceptului de carieră și a factorilor care influențează alegerea carierei iar la conținuturi regăsim planificarea și dezvoltarea carierei – definire; factorii care influențează alegerea carierei.

Activitatea 1: Elevii vor fi împărțiți în 3-4 grupe. Fiecare grup va avea sarcina de a identifica cât mai mulți factori care influențează alegerea carierei. După 10 minute se adună fișele de lucru și se face o totalizare a factorilor identificați de fiecare grup în parte. Factorii identificați for fi trecuți pe tablă / flipchart. Se vor aduce completări la rezultatele muncii elevilor din cele 3 – 4 grupe (anexa 1). Se va discuta, pe scurt, importanța fiecărui factor identificat în alegerea carierei.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 53

Anexa 1:

Activitatea 2 Elevii au ca sarcină să identfice, individual, câte trei idei (cel puțin) legate de carieră. După expirarea timpului de lucru (5 minute) vor prezenta, pe rând ideile identificate. Ceilalți vor aduce completări și se va purta o discuție dirijată asupra acestor idei (unele dintre acestea fiind mituri). În continuare, profesorul va prezenta câteva dintre miturile legate de luarea deciziei de carieră (anexa 2), cele care nu au fost deja enunțate de elevi iar elevii vor lucra în echipe. Ei vor avea ca sarcină să aducă argumente împotriva miturilor legate de carieră (oferite de către profesor pe fișe de lucru).

Activitatea 3 Elevii sunt împărțiți pe grupe de câte 6 elevi și au ca sarcină să identifice o persoană (care poate fi dintre cunoacuți-dar trebuie să o cunoască toți membrii grupului respectiv sau poate fi o persoană publică) care are o carieră de succes și să argumenteze de ce au numit această persoană din toate persoanele pe care le cunosc, oferind cel puțin 5 argumente. Timpul de lucru este de 15 minute. În continuare fiecare grup va prezenta personalitatea numită și va argumenta de ce, în opinia lor aceasta este o persoană cu o carieră de succes, analizându-se situațiile pzentate.

La finalul activității, în urma discuțiilor, elevii vor nota pe tablă/ flip-chart calitățile unei persoane cu o carieră de succes dar și condițiile pentru ca o persoană să aibă o carieră de succes.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 54

Anexa 2 MITURI LEGATE DE DECIZIA ÎN CARIERĂ Trebuie să simt o atracție emoțională spre o anumită carieră pentru a putea să o aleg.

Trebuie să mă decid cu mult înainte de finalizare școlii.

Cariera potrivită mă va împlini complet: tot timpul îmi va plăcea tot ceea ce fac și nu voi simți nici o clipă că muncesc E bine să mă orientez spre un domeniu în care pot să îmi găsesc repede un job, un domeniu „de viitor”.

Voi lucra în domeniul în care mi-am făcut studiile.

Anumite cariere sunt ”pentru bărbați” și anumite cariere sunt ”pentru femei”.

Majoritatea colegilor mei și majoritatea tinerilor știu deja ce vor să facă cu viața lor.

Dacă aștept destul de mult, norocul îmi va scoate în cale cariera dorită.

Voi avea un singur domeniu de activitate toată viața.

Alegerea carierei este un proces ireversibil.

Odată ce am ales o carieră, nu mă mai pot răzgândi.

Există o singură carieră potrivită pentru mine.

Valoarea mea ca persoană depinde de cariera mea. Știu totul despre cariera pe care vreau să o urmez.

Succesul în carieră depinde doar de performanțele mele academice.

Ca să am succes în carieră trebuie să am foarte multe diplome.

Trebuie să aleg între a avea o carieră sau o familie.

Succesul în carieră se datorează exclusiv șansei.

Trebuie să mă decid cu mult înainte de finalizare școlii.

Curs de formare Consiliere și orientare—exemplu de activitate de învățare Titlul activității: Alegerea profesiei: Timp: 50 minute Descriere: Elevii sunt organizați pe grupe. Citesc foaia de lucru Aspectele profesiei 1. Negociază răspunsul în cadrul grupului de lucru și completează ceea ce știu despre termenii pe care i-au întâlnit.  Elevii pot întâmpina dificultăți în înțelegerea sau exemplificarea a diferiți termeni din listă.

Sugestii pentru profesor: - rol de îndrumător, prin oferirea de răspunsuri individuale la întrebări; - rol de facilitator, îndrumând elevii să caute informațiile pe internet/ dicționar sau facilitând discuțiile productive în cadrul grupului de lucru; - rol de transmițător de informații – prezentare ppt cu definițiile termenilor cheie/ fișă cu aceste definiții;  Elevii parcurg lista Aspectele profesiei 2 și împreună găsesc exemple reale de ocupații și profesii pentru toate aspectele.  Fiecare membru al grupului de lucru își alege o culoare distinctă și subliniază în listă o profesie pe care i-ar place să o practice, după care justifică în fața colegilor de grup alegerea făcută. Discută similitudinile și diferențele, încercând să le explice cauzal.  Joc – pantomima: câte un membru al fiecărei echipe va mima în fața clasei activitatea specifică profesiei alese, urmând ca ceilalți să ghicească despre ce activitate/ocupație/profesie este vorba.

„Placerea muncii aduce perfecțiunea acesteia." (Aristotel) I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 55

ASPECTELE PROFESIEI (I) Cunoașteți acești termeni? Încercați să-i explicați!

Angajare: __________________________________________________________ Liber-profesionist: ___________________________________________________ Funcție: ___________________________________________________________

Normă întreagă: _____________________________________________________ Part-time: __________________________________________________________ Reputație: __________________________________________________________ Statut: _____________________________________________________________ ASPECTELE PROFESIEI (2) Găsiți exemple de profesii și locuri de muncă pentru următoarele aspecte!

1. Angajat sau lucrător independent (liber-profesionist) Lucrezi pentru o companie sau ai propria afacere?

Angajat

Liber-profesionist

2. Poziția Îndeplinești sarcini ca muncitor sau dai sarcini altor persoane?

Răspunzi de un anumit domeniu? Ești șeful cuiva?

Șef care dă sarcini

Muncitor care îndeplinește sarcini

3. Timpul de lucru Lucrezi cu normă întreagă sau mai puțin? Lucrezi numai iarna/vara?

Lucrezi în schimburi?

Normă întreagă

Part-time

4. Salariu Cum ești plătit pentru munca ta? Primești un salariu bun? Consideri că persoanele care prestează această muncă ar trebui să primească mai mult? Poate o persoană să trăiască cu acești bani?

Salariu mai mare

Salariu modest

5. Reputația și statutul social Ești mândru că ai această profesie? Oamenii care fac această muncă au o reputație bună? Are această muncă un statut social ridicat?

Statut destul de ridicat

Statut modest

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 56

Modulul V: Calitatea stilului de via ță sănătos

„Atunci când te naști, nu ești un copac, ci o sămânță.

Trebuie să crești, trebuie să ajungi la o înflorire, iar această înflorire va fi mulțumirea ta, împlinirea ta.

Această înflorire nu are nimic de-a face nici cu puterea, nici cu banii, nici cu politica. Nu are legătură decât cu tine, cu evoluția ta personală.” (OSHO)

Prof. Maria ORHEAN VRÎNCEANU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Adolescența este perioada în care personalitatea umană se maturizează, își descoperă identitatea, își planifică viitorul, își clarifică concepția despre lume și își formează propriul sistem de valori.

Perioada adolescenței este una dintre cele mai importante etape din viața unei persoane și reprezintă trecerea de la condiția de copil la cea de adult atât în plan fizic, cât și în plan pshiologic și social.

Succesul în lucrul cu tinerii este determinat de măsura în care se ține cont de următoarele axiome: 1.Adolescenții nu mai sunt copii, dar încă nu sunt nici adulți.

2.Adolescența este perioada cea mai indicată pentru promovarea grijii față de propria sănătate – prevenirea deprinderilor nocive (fumat, droguri) este oportună în adolescență, deoarece în această perioadă se formează concepția despre lume.

3. Sănătatea adolescentului depinde de condițiile sociale – majoritatea factorilor ce favorizează apariția deprinderilor nocive au o cauzalitate socială (sărăcia, șomajul, discriminarea).

REPERE METODOLOGICE CLASA A IX-A – MODULUL CALITATEA STILULUI DE VIAȚĂ Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora Calitatea stilului de viață (studiu de caz în care se analizează situații diferite de comunicare-cu profesorii,cu prietenii, cu părinții urmărind modul de exprimare a mesajului, atitudinea în timpul relaționării) Calitatea relațiilor sociale „Cum comunicăm asertiv?” http://www.consultanta-pshiologică.com/tehnici-eficiente-in-comunicarea-asertiva/ „Ce determină frumusețea unei relații?„ – activitate care pornește de la inventarierea aspectelor pozitive ale unei relații, apoi se identifică factorii care o pot deteriora.

Analizarea relației dintre stilul de viață și alegerea carierei Calitatea opțiunilor privind cariera „Învăț să spun NU„ – activitate mixtă frontală și de grup/pereche, în care se discută comportamentele de risc – consum de alcool, fumat, droguri, se identifică posibilele cauze care determină această conduită, apoi se discută responsabilitatea unui NU la îndemnurile grupului care contravin valorilor personale „Cum ne armonizăm alegerile cu viața noastră?” – se pornește de la chestionarele de carieră, apoi fiecare elev își creează un model personal de carieră bazat pe observațiile chestionarului.

„Sănătatea nu reprezintă totul, dar fără sănătate nimic nu contează.” (Arthur Schopenhauer)

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 57

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE PROPUSE Activitatea NR. 1 Completează în spațiile libere modul în care te poate afecta consumul de alcool dacă ai încercat și tu o dată să bei la un chef cu prietenii.

Sănătatea fizică Sănătatea emoțională Sănătatea socială Sănătatea mentală Sănătatea ocupațională Activitatea NR. 2 Completează pe fiecare petală a florii sănătăţii modul în care fumatul intervine în starea ta de sănătate.

Activitatea NR. 3 Se proiectează un film prin care elevii vor fi sensibilizați asupra problemelor importante cauzate de consumul de droguri și alcool. Elevii vor fi împărțiți pe 4 grupe, fiecare având de analizat o problematică precisă, după cum urmează: Grupa 1: ce sunt drogurile și care sunt acestea Grupa 2: Identificați cauzele care determină adolescenții să consume droguri/ alcool Grupa 3: Analizați efectele consumului de droguri/ alcool Grupa 4: Cine îi poate ajuta pe consumatorii de droguri? În final, fiecare grupă va propune câte un slogan pentru consumatorii de droguri și unul pentru consumatorii de alcool cu scopul de a realiza un panou publicitar cu rol de prevenire a consumului acestor substanțe nocive.

1. Drogurile, viața pe contrasens. https://www.youtube.com/watch?v=J-bahiGd2JU 2.Captivi în libertate - documentar despre dependențele de alcool, tutun și droguri

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 58

PROIECT DE LECȚIE- STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS Modul: Calitatea stilului de viață Clasa: a IX-a Competența generală: 5. Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate.

Competența specifică: 5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora Obiective operaționale: -să recunoască comportamentele de protecție sănătoase și comportamentele de risc; -să înțeleagă consecințele de scurtă și de lungă durată ale unui stil de viață nesănătos implicându-se în luarea unor decizii; -să adopte un stil de viață sănătos.

Metode: conversația, explicația, descrierea, joc.

Resurse: chestionar, colaje cu articole din presă, reclame despre sănătate, fișe de lucru, desenele elevilor reprezentând activități sănătoase din familie. RESURSE DE TIMP: 1 oră de curs.

Etapele lecției

Activități

Timp

1. Moment organizatoric

Se pregătesc materialele; este informat dirigintele despre starea de disciplină, învățătură a clasei

2 minute

2. Captarea atenției

Joc energizer „Ridică-te sau stai jos”, pentru a-i introduce în tematica lecției. Se citește o listă de afirmații legate de sănătate, lăsând un scurt timp între ele; cei cărora li se potrivesc respectivele afirmații vor trebui să stea în picioare. În momentul în care afirmația respectivă nu li se potrivește, vor trebui să se așeze, nu au voie să vorbească între ei. Activitatea se încheie in momentul când toți elevii stau jos.

Scopul acestei teme constă în identificarea comportamentelor sănătoase cât și a influențelor pozitive și negative asupra sănătății.

5 minute

Se distribuie chestionarul „Ce înseamnă o persoană sănătoasă” care se completează individual. Apoi pe grupe de 3 elevi au loc discuții, astfel încât în alegerea afirmațiilor surprind sănătatea fizică, mintală și socială.

Se împarte clasa în 2 mari grupe. Se distribuie coli de scris, markere.

Fiecare grupă primește sarcina: 10 motive: favorabile adoptării unui stil de viață sănătos/ defavorabile adoptării unui stil de viață sănătos.

15 minute

Profesorul solicită fiecărei echipe să desemneze un reprezentant, să enunțe pe rând câte un motiv care să ilustreze importanța adoptării/ neadoptării unui stil de viață sănătos, până la epuizarea acestora.

10 minute

Profesorul adresează întrebări: Ce este sănătatea ? Ce este un stil de viață sănătos? Care sunt avantajele adoptării unui stil de viață sănătos ?

Proiectați propria persoană în viitor, peste 10 ani adoptând un stil de viață sănătos.

3 minute

3. Anunțarea obiectivului orei de dirigenție 4. Desfășurarea activității

5. Evaluare 6. Temă pentru acasă

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

2 minute

10 minute

3 minute

PAGE 59

4. ROZETA DIRIGINTELUI PRIVIND CALITATEA STILULUI DE VIAȚĂ

„Fericirea este cea mai înaltă formă de sănătate.” (Dalai Lama)

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 60

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 61

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 62

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 63

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 64

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 65

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG.66

Proiect de lecție Calitatea relațiilor sociale Clasa: a 9-a Data/ nr. de ore: / 1 ORĂ Modulul tematic: CALITATEA STILULUI DE VIAŢĂ Calitatea relaţiilor sociale Tema: TUTUNUL, ALCOOLUL, DROGURILE, SEMNE DE MATURITATE?

Prof. Elena - Sextilia SOLONARU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Scopul lecției: Prevenirea şi rezolvarea unor probleme cu potenţial de risc:tutunul, alcoolul, drogurile Concepte cheie: TUTUN, ALCOOL, DROG, PREVENIRE Competența generală: 5. Exersarea abilităților de management al unui stil de viață de calitate Competența specifică: 5.1. Identificarea caracteristicilor relațiilor sociale, din perspectiva calității acestora Obiective de referință: La sfârşitul acestei activităţi, elevii vor fi capabili:



să definească corect noţiunile de tutun, alcool, drog şi prevenire şi să numească cele mai importante droguri;



să identifice factorii favorizanţi ai consumului de droguri;



să identifice efectele negative ale folosirii drogurilor;



să dezvolte o atitudine responsabilă faţă de folosirea drogurilor;



să realizeze că drogul nu este o modalitate de rezolvare a problemelor;

Resurse:



umane: elevii clasei, dirigintele;



materiale: sala de clasă, laptopul, pliante, creta colorată, fişa de evaluare, foi de hârtie A4,etc.



procedurale: explicaţia, conversaţia, explozia stelară, discuţii de grup, prezentare Power Point etc.

Forme de organizare și participare: Activitate didactică pe grupe, individuală.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII ORGANIZAREA CLASEI: (3 minute)



Verificarea prezenţei şi modului în care sunt îndeplinite condiţiile de ordin material ale activităţii.



Captarea atenţiei elevilor şi prezentarea specificului activităţii. Se citește textul din Anexa 1.



Anunţarea titlului şi obiectivelor lecţiei.

Împărţirea elevilor în trei grupe: grupa I – alcoolul, grupa II - tutunul, grupa III – drogurile: Aceştia au fost anunţaţi cu o oră anterioară cu privire la tema lecţiei. Fiecare grupă are un semn distinctiv reprezentat printr-un ecuson: grupa I – alcoolul, ecuson de culoare roşie; grupa II – tutunul, ecuson de culoare maro, grupa III – drogurile, ecuson de culoare albastră.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 67

ACTIVITATEA NR. 1: (7 minute)



Se cere pentru început elevilor să definească noţiunea de drog (elevii sau documentat pe această temă);



Deşi alcoolul şi tutunul pot fi clasificate şi ele în categoria droguri, sunt luate separat deoarece în zona noastră prezintă o problemă mai mare decât drogurile propriu-zise.

ANEXA 1:



Mă plimb pe stradă. În mijlocul trotuarului este o groapă adâncă



Cad în ea.

Dirigintele descrie pe scurt metoda folosită, apoi cere elevilor să scrie cât mai multe întrebări legate de temele celorlalte grupe: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când? Care?; Elevii vor avea în vedere formularea de întrebări privind descrierea, factorii favorizanţi consumului de droguri, efectele negative şi pozitive ale consumului de droguri;

Sunt pierdut… Sunt neputincios.

Nu e greşeala mea. Îmi va trebui mult ca să pot ieşi din ea.

ACTIVITATEA NR. 2: (20 minute)



Elevii pun câte 5 întrebări privind temele colegilor lor;



Fiecare grupă trebuie să răspundă întrebărilor colegilor despre tema pentru care s-a pregătit;



Dirigintele intervine, punând întrebări suplimentare, apoi prezintă elevilor documentul Power Point despre droguri, insistând asupra formei de prezentare a drogului şi asupra efectelor negative (Anexa 2); După ce sunt abordate toate cele teme, dirigintele face apel la elevi pentru a evidenţia diferenţa între consumul de alcool şi tutun şi celelalte droguri.

ACTIVITATEA NR. 3: (7 minute) Elevii realizează în grup câte un pliant antidrog. Sunt prezentate concluziile şi pliantele anti-drog realizate de elevi; ACTIVITATEA NR. 4: (3 minute)



Se evaluează activitatea desfăşurată cu ajutorul fişei de evaluare anexată proiectului. (Anexa 3)

Mă plimb pe aceeaşi stradă. În mijlocul trotuarului este o groapă adâncă Mă fac ca n-o văd.

Cad în ea din nou Nu-mi vine să cred ca mă aflu din nou in acelaşi loc, Dar nu e vina mea. Îmi va trebui încă mult timp ca să ies afară Mă plimb pe aceeaşi stradă. În mijlocul trotuarului este o groapă adâncă O văd că este acolo.

Cu toate acestea cad in ea …este un obicei deja Ştiu unde mă aflu Este greşeala mea

Ies afară imediat.

Se anunţă tema următoarei lecţii de dirigenţie.

BIBLIOGRAFIE:



Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, Instruirea interactivă.

Mă plimb pe aceeaşi stradă În mijlocul trotuarului este o groapă adâncă O ocolesc



Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1975



Food Globus – revista industriei alimentare româneşti, dr. ing. Stroia şi ing.

Mihaela Begea, Alcoolul, produs alimentar sau toxic



www.ana.gov.ro



www.alegeviataana.ro



www.sanatatea.com Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Mă plimb pe altă stradă.

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 68

ANEXA 2: Întrebări posibile adresate de către profesorul diriginte/ elevi: Ce înseamnă băutura alcoolică? Alcoolul şi tutunul sunt alimente? Alcoolul şi tutunul atacă sănătatea?

Ce părţi ale corpului atacă alcoolul şi tutunul? Ce este mai rău, ca cineva să bea şi să fumeze înainte de 18 ani sau după 18 ani?

Ce înseamnă a bea din când în când? Ce înseamnă să devii dependent de alcool şi de tutun? Dezvoltaţi subiectul! Credeţi că stând pe lângă fumători sau alcoolici este bine să-i imitaţi?

Credeţi că bând mai mult şi fumând păreţi mai interesanţi? Credeţi că merită să vă distrugeţi sănătatea ca să fiţi la modă?Care credeţi că ar fi cauzele care îi determină pe oameni să bea? Enumeraţi-le!

Care credeţi că ar fi cauzele care îi determină pe oameni să fumeze? Enumeraţi-le!

Aţi fost tentaţi să fumaţi? Beţi ceva din când în când? Dacă da, ce anume?

Consideri că drogurile reprezintă un pericol pentru generaţia ta?

Enumeră drogurile pe care le cunoşti sau de care ai auzit: Enumeră motivele care stau la baza consumului de droguri de către adolescenţi: Care sunt efectele consumului de droguri asupra persoanei care le consumă?

Eşti tentat să consumi droguri? Dacă ai cunoaşte o persoană care se droghează, cum ai ajuta-o?

ANEXA 4: Fişa de evaluare elevi Numele şi prenumele : _____________________ Clasa : _____________ Data : ___________ Fişă de evaluare – activitate pe grupe Ce ştiu eu despre droguri?

NUMELE DROGULUI ALCOOLUL

EFECTE POZITIVE

EFECTE POZITIVE

TUTUNUL ECSTASY MARIHUANA HEROINA COCAINA ALTE DROGURI

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 69

Activități de suport educațional

CONSLILERE ȘI ORIENTARE

C a p i t o l u l III

Formal

Bune practici

Formarea competențelor

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 70

Proiectul JUNIOR ACHIEVEMENT ROMÂNIA ADOLESCENȚII ȘI ANTREPRENORIATUL După cum se poate constata, adolescenții zilelor noastre Prof. Mihaela CUȚUHAN sunt însetați de libertate, de libertate de exprimare, de acțiune fiind încurajați de progresul tehnologic, de situația economică a fiecăruia, Colegiul „Al. cel Bun” Gura de capacitățile fiecăruia de a se exprima, de potențialul nativ de a-și Humorului impune punctul de vedere.

Printre multiplele roluri pe care le are școala, se constată și acela de a încuraja antreprenoriatul. În funcție de profilul de studiu, elevii de liceu vin în contact cu noțiuni de bază referitoare la domeniul afacerilor prin intermediul unor discipline ca economie, educație antreprenorială. Favorizați în această direcție sunt cei de la profilul Tehnologic unde prin intermediul modulelor de studiu sau al firmelor de exercițiu își pot dezvolta competențe antreprenoriale.

Educaţia antreprenorială reprezintă o dimensiune de actualitate a acţiunii formative, iar pentru ca un astfel de demers formativ să nu se realizeze la întâmplare, ci să aibă un caracter coerent și sistematic, este important ca el să se realizeze într-un cadru instituţionalizat, pe băncile școlii.

Orele de Consiliere și Orientare pentru elevii de liceu vin cu o serie de competențe antreprenoriale ce urmează a fi achiziționate de-a lungul celor 4 ani de studiu.

Competența antreprenorială, una din cele 8 la nivel european, dezvoltate în orele de Consiliere și Orientare – Reprezintă valorificarea oportunităților și a ideilor pentru a le transforma în valoare pentru ceilalți. Competența se fundamentează pe creativitate, gândire critică și rezolvare de probleme, inițiativă și perseverență, pe activitatea colaborativă pentru a planifica și gestiona proiecte care au valoare culturală, socială sau financiară”.(disponibil online la: https://www.ise.ro/ wpcontent/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf) Profesorul diriginte are o sarcină extrem de complexă, aceea de a se reinventa oră de oră pentru a dezvolta descriptori pentru toate competențele cheie din cadrul Consilierii și Orientării. De multe ori pare imposibil de atins acest scop având în vedere timpul scurt de lucru la clasă.

O soluție în acest sens este colaborarea cu diverse organizații care susțin educația.

Repere metodologice în Consiliere și orientare – descriptori: DESCRIPTORI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ: NIVEL FUNCȚIONAL CLASA A X-A  Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activităţi, proiecte, pe baza evaluării şi minimizării riscurilor;  Manifestarea abilităţii de a lucra individual şi în echipe pentru rezolvarea unor probleme care presupun schimb de opinii, planificare, organizare, obţinerea unor rezultate, evaluare, reflecţie critică;  Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală;  Alegerea traseului profesional potrivit posibilităţilor şi intereselor personale, oportunităţilor şi provocărilor specifice diferitelor alternative.

Junior Achievement România, organizaţie non-profit, a fost fondată în anul 1993 şi este parte a JUNIOR ACHIEVEMENT® EUROPA înființată în anul 2000, prezentă în 40 de țări, are 3.000.000+ tineri în programe, 5.000+ parteneri din mediul de afaceri și JUNIOR ACHIEVEMENT WORLDWIDE, înființată în anul 1919, prezentă în peste 100 de țări, are 3.000.000+ tineri în programe, 35.000+ parteneri din mediul de afaceri.

Junior Achievement este cea mai mare organizaţie internaţională de educaţie economică şi antreprenorială, programele fiind urmate în 40 de țări din Europa și peste 100 din lume. În România, programele, proiectele și competițiile JA learning by doing și project based sunt urmate anual de peste 200.000 de elevi și studenți din peste 1.700 de instituţii de învăţământ şi se desfăşoară local în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naționale, instituţiile de învăţământ şi susținătorii JA în România.

Colegiul „Alexandru cel Bun” Gura Humorului colaborează cu Junior Achievement de 16 ani, colaborare încununată de certificări, competiții, experiență și premii. Programele pot fi derulate în cadrul orelor de Consiliere și Orientare sau separat.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 71

Programele internaționale JA acoperă toate categoriile de vârstă și sunt adaptate pentru specificul realității din România, ajutând tinerii să-și dezvolte abilități și competențe esențiale pentru carieră și pentru viață.

Programele sunt implementate la clasă gratuit, prin parteneriatul cu Ministerul Educației Naționale și datorită susținerii din partea comunității de afaceri, ce contribuie financiar și cu participarea consultanților voluntari la clasă, oferind tinerilor oportunitatea de a intra în contact cu mediul de business.

PROGRAMELE JUNIOR ACHIEVEMENT ROMANIA:

 Sunt parte a disciplinelor internaționale Junior Achievement  Sunt disponibile în sistemul de învățare hibrid (la clasă și în mediul online), în format digital interactiv, electro-

nic și tipărit

 Dezvoltă, în școală, competențe esențiale pentru carieră și pentru viață; detalii în broșură și în Facebook  Sunt learning by doing și project based: tinerii învață prin experiențe concrete, studii de caz, jocuri și competi-

ții

 Oferă elevilor și profesorilor acces la rețeaua internațională JA (40 de țări în Europa, peste 100 în lume)  Conectează școala cu mediul economic real și experiențe autentice de viață și profesie prin prezența consul-

tanților voluntari la clasă

 Un cadru didactic, indiferent de numărul claselor/grupelor cu care participă, se poate înscrie la maximum 3

  



         

discipline JA și poate accesa toate resursele pentru programele, proiectele și competițiile aferente acelor discipline. Detalii despre programele JA pot fi consultate în secțiunea Programe și în broșură. În cazul în care cadrul didactic predă la mai multe instituții, se realizează un acord de implementare pentru fiecare școală.

Materialele în format tipărit sunt oferite, în limita stocului disponibil, doar pentru programele JA care se implementează ca opțional/CDȘ/CDL. Programele Junior Achievement pentru adolescenţi, destinate claselor IX - XII, aduc şcoala mai aproape de economia reală, dezvoltând competenţe şi abilităţi prin activităţi practice care îmbină învăţarea prin experienţă cu rigoarea ştiinţifică: de la descoperire, analiză de studii de caz şi joc de rol până la simulări pe computer sau în sala de clasă.

Prin programele de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de orientare în carieră, elevii de liceu învaţă ce presupune o carieră bazată pe valori etice, succesul profesional şi mecanismele economiei de piaţă.

Abilități dobândite: Gândire critică Luarea deciziilor și exprimarea opiniilor Înțelegerea consecințelor alegerilor Identificare resurse și oportunități Lucrul în echipă Asumarea răspunderii Creativitate și inovare Adaptarea la schimbări Conectarea cunoștințelor la realitatea economică Identificarea riscurilor și oportunităților

Antreprenor JUNIOR (Mini-compania) Recomandat pentru: Liceu Elevii din programul Antreprenor JUNIOR (Minicompania) își dezvoltă cele 7 competențe-cheie antreprenoriale prin activități de tip learning by doing, care presupun o experiență antreprenorială reală în dezvoltarea unei companii pilot.

Economia Afacerilor - studii de caz Recomandat pentru: Liceu Elevii vor înțelege economia afacerilor folosind aplicații, exemple și studii de caz din piață, prezentări și analize ale unor situații reale.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 72

MINI-COMPANIA Tip: Liceal Recomandat pentru clasele IX-XII Elevii din programul Antreprenor JUNIOR (Mini-compania) își dezvoltă cele 7 competențe-cheie antreprenoriale prin activități de tip learning by doing, care presupun o experiență antreprenorială reală în dezvoltarea unei companii pilot. Activitățile se desfășoară sub coordonarea unui profesor și beneficiază de consultanță din partea unui voluntar JA, antreprenor sau specialist cu experiență în domeniul afacerilor. Întâlnit la nivel european și sub denumirea de Mini Enterprise, programul este recunoscut de Comisia Europeană drept model de bună practică în educația antreprenorială.

Elevii care participă la acest program, pot susține gratuit examenul pentru obținerea Certificatului European de Competențe Antreprenoriale (ESP), dobândind astfel recunoașterea competențelor lor antreprenoriale la nivel European.

OBIECTIVE  Dezvoltarea capacităţii de înţelegere a principiilor economice şi a modului de decizie în economia de piaţă  Dezvoltarea unor comportamente relaţionale, echilibrate pentru sistemul economic de piaţă, şi a unor capacități de lucru în echipă  Dezvoltarea gândirii critice în domeniul economic şi manifestarea unor atitudini favorabile luării de decizii şi asumare a responsabilităților CONȚINUTUL EDUCAȚIONAL Materialele (set complet/clasă) sunt puse la dispoziție gratuit de către Junior Achievement România:  Ghidul profesorului  Manualul elevului  Dosarele companiei (dosarele de departamente, fișe, formulare, tabele) COMPETENȚE ȘI ABILITĂȚI DEZVOLTATE Prin participarea la programul Antreprenor JUNIOR (Mini-compania), elevii își dezvoltă cele 8 competențe cheie antreprenoriale:  Creativitatea  Spiritul de echipă  Perseverența  Încrederea de sine  Spiritul de inițiativă  Responsabilitatea  Asumarea riscurilor  Înțelegerea și administrarea resurselor JA Incubator™ este un program „learning by doing” destinat tinerilor cu vârste între 16 și 26 de ani, ce urmărește metodologia Junior Achievement Inspire-Prepare-Suceed™, prin care un tânăr poate accesa cursuri, experiențe practice cu voluntari profesioniști din mediul de afaceri și internshipuri care dezvoltă competențele antreprenoriale, digitale și de orientare profesională. Programul este dezvoltat cu sprijinul profesioniștilor din comunitatea de afaceri, facilitând, într-un format suplu ce folosește tehnologia, trecerea de la mediul academic la mediul economic.

JA Incubator este organizat pe 3 clustere: Incubatorul de business, Incubatorul de locuri de muncă și Pre-acceleratorul destinat proiectelor de business ale tinerilor: Incubatorul Național JA BizzFactory™ este cea mai importantă parte componentă a programului internațional de antreprenoriat JA 2021 și are rolul de a dezvolta competențe antreprenoriale, digitale și de comunicare, necesare pentru profesiile viitoare, dar și de a-i motiva pe elevi sau studenți să aplice în practică ce au învățat în cadrul programului JA de educație antreprenorială și să treacă de la idee la pilot de afacere sau start-up. *Pentru componenta Antreprenoriat social - liceu (Social Innovation Relay) numărul maxim de membri care pot face parte dintr-o echipă este de 4 elevi.

Cele mai active echipe, cu idei fezabile de afaceri(Social, Agrobusiness, Educație, Turism etc., vor fi selectate pentru a primi subvenții de dezvoltare a ideii și realizare a pilotului/start-up-ului pe parcursul incubatorului.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 73

ENTREPRENEURIAL SKILLS PASS - o răsplată binemeritată Certificatul de Competențe Antreprenoriale (Entrepreneurial Skills Pass - ESP) este o certificare unică în Europa, ce poate fi obținută de elevii care au derulat o activitate practică în domeniul antreprenoriatului.

ESP certifică elevii care au obținut cunoștințele, abilitățile și atitudini necesare pentru a începe un business propriu sau pentru a se angaja cu succes.

Certificatul poate fi obținut de elevi cu vârste cuprinse între 15 și 20 de ani, care participă la programul de educație antreprenorială adresat liceenilor, Antreprenor Junior (Mini-compania), derulat de Junior Achievement. Programul presupune înființarea unei companii pilot și o examinare la nivel internațional a abilităților antreprenoriale, economice și de business.

Junior Achievement facilitează organizarea Examenului Internațional ESP - Entrepreneurship Skills Pass pentru elevii de liceu. Întregul proces este gratuit și nu solicită prezenșa elevilor la școală.

Testarea ESP reprezintă un plus semnificativ la CV-urile elevilor indiferent de parcursul ales după finalizarea studiilor – inclusiv pentru cei care nu promovează examenul de bacalaureat.

Testarea ESP le oferă elevilor 2 rapoarte și 1 certificat: un raport despre competențele antreprenoriale deținute, altul despre cele de învățare pe tot parcursul vieții, iar după promovarea unui examen pentru care oferim simulări și Certificatul Internațional ESP.

Bibliografie: https://www.edu.ro/sites/default/files/33_repere_metodologice_consiliere_si_orientare_0.pdf www.jaromania.org Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 74

Programul Școli – Ambasador ale Parlamentului European Programul „Școli-ambasador ale Parlamentului European” (EPAS) își propune să familiarizeze elevii proveniți din Prof. Adriana Alina APETRI, medii educaționale, sociale și geografice diferite în legătură cu democrația parlamentară europeană, cu rolul Parlamentului ambasador-senior EPAS European și cu valorile europene.

Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului Programul le oferă elevilor ocazia de a-și înțelege drepturile în calitate de cetățeni ai UE și de a învăța despre modul în care pot participa activ la viața democratică a Uniunii Europene. În anul școlar precedent, Colegiul ”Alexandru cel Bun”, Gura Humorului a candidat la titlul de ”Școală ambasador și a primit acestă distincție în urma desfășurării unei suite de activități de promovare și conștientizare a rolului Uniunii Europene și a Parlamentului European în viața noastră. În coordonarea și desfășurarea acttivităților au fost implicați 5 ambasadori seniori (prof. Apetri Adriana-Alina, prof. Botușan Mihaela, prof. Rusu Ana Maria, prof. Rusu Daniel, prof. Solonaru Elena-Sextilia)și 15 ambasadori juniori (Flutur Mihnea, clasa a 9-a A, Jitariu Daria, clasa a 9-a C, Munteanu Alexandru, clasa a 9 a B, Aionoaie Evelina-Georgiana, clasa a 10-a G, Babuc Bianca, clasa a 10-a C, Beleș Caterina, clasa a 10-a I, Obreja Andreea-Claudia, clasa a 10-a F, Mekamene Marwa, clasa a 10-a I, Tcaci Mihaela Nicoleta, clasa a 10-a F, Crețuleac Raul-Mircea, clasa a 11-a A, Golea Raluca, clasa a 11-a A, Mihăilă Gabriel Codruț, clasa a 11-a B, Radu Ştefana, clasa a 11-a D, Rusu Ilinca, clasa a 11-a F, Slevoacă-Grigore Simion, clasa a 11-a D) și 532 de elevi – beneficiari direcți. Părinții și comunitatea locală au beneficiat în mod indirect de program, activitatea ambasadorilor EPAS fiind intens promovată on-line.

Programul a surprins o plajă largă de informații și s-a desfășurat pe mai multe categorii: Activități legate de modul de funcționare a Parlamentului European, Diseminare de informații și Activități dedicate Zilei Europei.

Categoria 1 - Activități legate de modul de funcționare a Parlamentului European a însemnat desfășurarea a trei activități sub titlul Simularea unei sesiuni de alegeri pentru Parlamentul European și s-au desfășurat la clasele a 10 a G, a 10 a F, a 10 a D și a 11 a F. În cadrul sesiunilor sau dezbătut moțiuni precum: reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani, introducerea obligatorie a votului în România, sprijinirea statelor membre aflate în incapacitatea de a plăti, violența domestică, migrația masivă etc. S-a remarcat implicarea atât a ambasadorilor-juniori (care s-au transpus în ipostaza unui europarlamentar), cât și a colegilor care au dovedit dedicare și mai ales dorință de schimbare. Interesați de subiectele dezbătute, tinerii au adus argumente, bine susținute, pro sau contra moțiunilor precum și soluții viabile.

Categoria 2 – Diseminare de informații a reunit activitățile sub egida Europa mai aproape de noi și a oferit elevilor posibilitatea de a învăța cât mai multe lucruri interesante despre țările membre ale Uniunii Europene. În fiecare miercuri, timp de șapte săptămâni, s-au postat informații despre patru țări, cu accent pe tradițiile ce le individualizează.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 75

Ambasadorii juniori EPAS devin profesori pentru colegii lor este titlul unei ample activități de diseminare de informații desfășurată în perioada 10-14 mai 2021. Atelierele au fost susținute de ambasadorii juniori și au fost prinse în program 20 de clase, cu elevi de vârste diferite, informați sau mai puțin informați despre Uniunea Europeană, însă dornici să afle mai multe. Cei 15 ambasadori-juniori s-au împărțit în echipe, iar fiecare grupă și-a gândit, conceput, planificat scenariul activității pe care urma să o susțină, a căutat cele mai potrivite metode de a prezenta informațiile, cele mai interesante strategii de a capta interesul auditoriului, astfel încât la final să obțină feedback pozitiv din partea colegilor și să considere activitatea un succes. În cadrul seminariilor desfășurate la clasă, ambasadorii au prezentat istoria, instituțiile și valorile UE, iar pentru a înțelege și reține mai ușor informațiile primite, elevii au fost introduși în diferite jocuri și quiz-uri interesante: „Fill the word web”, Betzavta, Quiz-uri Kahoot puse la dispoziție de Biroul Parlamentului European în România. Pe lângă acestea, la sfârșitul activității, au purtat discuții libere pe baza unor subiecte legate de UE. Tinerii au dat dovadă de multă curiozitate și au fost comunicativi, implicați și deschiși, dornici să-și depășească limitele necunoscutului. Aceștia le-au oferit ambasadorilor feedback-uri anonime, pozitive și încurajatoare și și-au exprimat dorința revenirii juniorilor de la EPAS, imediat ce vor avea ocazia, pentru a continua discuțiile începute în prealabil.

Categoria 3 – Activități dedicate Zilei Europei a reunit trei activități interesante: Let`s debate for a better Europe, Împreună de Ziua Europei, Webinar-Confruntarea miturilor țărilor Uniunii Europene. Prima s-a desfăsurat în colaborare cu clubul de dezbateri academice Dialectica si au sărbătorit ziua Europei 9 MAI printr-o dezbatere pe motiunea ,,Acest parlament, UE, ar interzice importurile de bunuri care nu respectă standardele sociale, ecologice si de muncă ale Uniunii”. Cea de a doua a fost sustinută în parteneriat cu echipa de ambasadori de la Colegiul National Pedagogic „Mircea Scarlat” din Alexandria pentru a realiza un material video despre țările Uniunii Europene. Colegiul „Alexandru cel Bun” a reprezentat România. S-a realizat un scurt videoclip de prezentare a tării, având ca muzică de fundal negativul imnului nattional. Ultima dintre activitătile acestei categorii a presupus participarea elevilor la webinarul interactiv organizat de către echipa de ambasadori juniori formată din Aionoaie Evelina Georgiana și Tcaci Nicoleta, în cadrul proiectului EPAS. Tema „Unitate în diversitate – confruntarea miturilor țării Uniunii Europene” a captat atenția participanților prin diversitatea noțiunilor controversate discutate pe parcursul întâlnirii.

Scopul webinarului a fost asimilarea noțiunilor de mit, hate-speech, propagandă, distorsionare a evenimentelor istorice ale UE, cât și importanța diferențelor și impactului adus de aceste noțiuni în relațiile dintre țările membre ale Uniunii Europene, variabile ce ne aduc pe noi, cetățenii europeni, atât de aproape unii de ceilalți.

Programul s-a dovedit unul de impact, dovadă stau testimonialele ambasadorilor – juniori sau seniori, dar, mai mult decât atât, feedback-ul primit în urma activităților desfășurate la clase ce au presupus implicarea directă a celorlalți elevi. „Cea mai plăcută surpriză pe parcursul activităților a fost energia și implicarea elevilor colegiului. Fără doar și poate, informațiile tehnice aduse de noi au ajuns la ei, pe unii surprinzându-i, unora confirmându-le ceea ce știau deja, pe alții motivându-i să ia inițiativă pentru a rezolva problemele Uniunii Europene. Însă dincolo de toate acestea, faptul ca diseminarea s-a petrecut de la elev la elev, de la minte la minte și de la suflet la suflet, a făcut că întreaga experiență să prindă conturul unei bine-venite educații non-formale pentru un viitor "al nostru". I-am învățat pe ceilalți și am avut de învățat, așa aș sumariza întreaga experiență, pe care m-aș bucura să o repetăm cât de curând.” (Ștefana Radu, 11 D, ambasador-junior) „EPAS pentru mine a fost și încă este o mare realizare, este o experiență care cere implicare, dedicare și seriozitate, dar pe cât e de serioasă este la fel de interesantă și educativă. Datorită acestei experiențe am avut ocazia să-mi îmbogățesc cunoștințele despre ce înseamnă UE și nu doar. Am cunoscut oameni noi, minunați și înțelegători, am învățat să mă deschid în fața tuturor și să fiu mai încrezătoare. Aș repeta la nesfârșit aceasta minunată experiență!’’ (Nicoleta Tcaci, 10 F, ambasador-junior) „A fost inedit. În primul rând, am învățat multe lucruri care cred că îmi vor ajuta și pe care le voi folosi pe viitor în anumite situații, dar și faptul că am interacționat într-un mod care îmi place și am putut sa îmi exprim și eu punctul de vedere. Personal, sper să mai particip la activități de acest gen, a fost super!’’ (Boșca Alexandra, 10 F, elev beneficiar) Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 76

BETZAVTA - o metodă inovatoare în educația pentru democrație Dezvoltată de Institutul Adam din Israel, BETZAVTA (= împreună în limba ebraică) este o metodă ce vizează eduProf. Alina RUSU caţia morală şi educaţia pentru democraţie.

Noutatea metodei constă în crearea de situaţii conProf. Daniel RUSU flictuale, transformarea conflictelor create în dileme şi apoi Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului reevaluarea punctelor de vedere iniţiale, în încercarea de a găsi soluţii acceptate de toţi actorii implicaţi, prin armonizarea diferitelor perspective, în cadrul unor grupuri.

Betzavta poate fi descrisă cu ajutorul a trei mari caracteristici: 1. Ideile şi situaţiile pe baza cărora se discută sunt create de grupul însuşi în timpul activităţilor; 2. Discuţiile pe marginea subiectelor, au ca scop clarificarea punctelor de vedere şi a modelelor de acţiune; 3. Obiectivul major al evaluării este acela de a determina indivizii să conştientizeze contradicţiile din atitudinile lor proprii şi din modelele încetăţenite de comportament şi să le soluţioneze într-o manieră democratică.

Principiile care stau la baza metodei Betzavta sunt următoarele:

    

Nu există corect sau greşit Participare voluntară la activități Transparență Confidențialitate Accent pus pe experiența trăită

În general, activitățile Betzavta sunt structurate astfel: 1. Muncă individuală- participanții încep prin a reflecta la o problemă și își formează un punct de vedere personal; 2. Activități în grupuri mici- punctele de vedere sunt la început discutate cu cei din grupul restrâns, ceea ce permite participanților să cunoască și să compare anumite puncte de vedere; 3. Activități în plen- în care sunt prezentate și explicate toate perspectivele care apar în timpul activității.

Conceput inițial ca un program/o metodă de educație nonformală, Betzavta poate fi adaptată în contexte variate, de la seminarii, traininguri adresate diferitelor grupuri țintă (elevi, profesori, asistenți sociali, polițiști, etc) până la clasicele cursuri școlare. Ea poate fi integrată în cadrul tuturor disciplinelor socioumane, de la psihologie, economie, studii sociale, dar mai ales, la filosofie. De exemplu, orice lecţie de filosofie despre contractul social poate debuta cu o activitate ca „Necesitatea unui contract”. Aceeaşi activitate poate fi folosită şi în cadrul lecţiei introductive de la capitolul Morala, deoarece pune în evidenţă multiple comportamente fireşti ale oamenilor, care pot fi calificate drept morale sau imorale.

Considerăm că există două alternative de integrare a metodelor Betzavta în cadrul lecţiilor. Prima ar fi aceea de a selecta şi integra în lecţii fragmente din activităţi, de exemplu, cele care presupun reflecţia individuală asupra unor probleme, apoi discutarea punctelor de vedere în cadrul grupurilor. La capitolul Morala, putem adapta activitatea Când ar trebui să decidă majoritatea? punând în tabel întrebări controversate din sfera eticii, ca în exemplul: 1. Dacă avortul ar trebui permis 2. Dacă am dreptul să-mi iau viaţa când vreau 3. Dacă numele suspecţilor de crimă ar trebui să apară în presă 4. Dacă vreau să aleg eu sexul viitorului meu copil 5. Dacă pedeapsa cu moartea ar trebui înlocuită cu închisoarea pe viaţă.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 77

Totodată, în cadrul programului şcolar, pot fi folosite activităţile integral în cadrul orelor de recapitulare, cu mici adaptări în ceea ce priveşte factorul timp. Deoarece acest tip de activităţi sunt concepute pentru minimum 60 de minute, o ajustare a timpului este necesară.

A doua alternativă de integrare a Betzavta ar fi mai puţin constrânsă de factorul temporal, activităţile putând fi concepute sub forma unor proiecte interdisciplinare, scurte seminarii sau chiar work-shop-uri care pot fi realizate în săptămâna dedicată activităţilorextraşcolare.

Activitățile extrașcolare din licee, organizate sub forma cluburilor, s-au diversificat și au devenit foarte căutate de elevi în ultimii ani. Fie că vorbim de cluburi de teatru, dezbateri academice, teatru, lectură, robotică, etc, cert este că elevii își petrec în cadrul lor timp de calitate, dezvoltându-și abilități atât de necesare traiului în societatea de astăzi.

Activitățile de tip Betzavta prin crearea de situaţii conflictuale, transformarea conflictelor create în dileme şi apoi reevaluarea punctelor de vedere iniţiale, în încercarea de a găsi soluţii acceptate de toţi actorii implicaţi, dezvoltă gândirea critică a participanților, abilitățile de argumentare și comunicare, motiv pentru care ele pot fi desfășurate fie în cadrul cluburilor de educație pentru democrație, fie în cadrul celor de dezbateri academice sau în orice club existent într-o școală.

NECESITATEA UNUI CONTRACT Concepte-cheie: lege, egalitate, putere, legitimitatea puterii, consimţământ, majoritate.

Obiective:  familiarizarea cu situaţii în care nu există reguli dinainte stabilite;  exersarea unor situaţii în care se deţine şi se exercită puterea;  experimentarea ideii că interesele comune nu pot fi atinse fără stabilirea unor reguli unanim acceptate; Descrierea activităţii: I. Participanţilor li se împart carduri (cartoane colorate într-o singură culoare). Fiecare persoană primeşte un singur card pe care îşi scrie numele.

II. Sarcina de lucru este: să strângă cât mai multe carduri timp de 15 minute. Cine va avea, după expirarea timpului anunţat, cele mai multe carduri, va putea impune o regulă pe care toţi participanţii o vor respecta pe toată durata proiectului. După încheierea jocului, profesorul constată cine are mai multe carduri şi scrie regula impusă de persoana respectivă pe tablă.

III. Diseminarea jocului are loc pe baza unor întrebări orientative ca: - Cât de mulţumiţi sunteţi de regula impusă?

- Regula se adresează tuturor în mod egal?

- Procesul prin care s-a impus regula a fost democratic?

- Cine a cedat cardul, de ce a făcut-o?

- Cine a avut cele mai multe carduri, cum le-a obţinut?

- Au apărut conflicte in timpul jocului? Dacă da, care a fost motivul?

Participanţii răspund la întrebări aşezând în faţa lor cartonaşele de feed-back.

Idei care se desprind din activitate: Cine deţine mai multă putere impune regulile pe care trebuie să le respecte toată lumea; Puterea poate fi obţinută fie prin consimţământul celorlalţi (unii îi conving pe ceilalţi să cedeze de bunăvoie cardurile), fie prin forţă (unii fură cardurile); în primul caz este legitimă, în al doilea nelegitimă; Unii indivizi au mai multă iniţiativă, îşi asumă riscuri, impun cu uşurinţă reguli, alţii sunt pasivi, nu doresc să se implice, sunt nemulţumiţi de situaţiile create.

Materiale: Carduri colorate, cartonaşe de feed-back (roşii, cu semnificaţia NU, verzi, cu semnificaţia DA, iar galbene cu semnificaţia Nu ştiu, sunt indecis) IV. Evaluarea presupune, datorită caracterului creativ al acestui exerciţiu, anumite cerinţe, întrebările puse vizând: Starea emoţională a participanţilor; Procesul prin care s-a ajuns la regula instituită; Natura regulii impuse Responsabilitatea fiecărui participant în procesul stabilirii regulii.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 78

Instrumente de evaluare: portofoliul de învățare al elevului „Fundația oricărui stat o reprezintă educația celor tineri.”

Diogene din Sinop

Prof. Brîndușa Luminița CÎMPAN Prof. Maria-Magdalena VARVAROI Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Ora de Consiliere și orientare reprezintă nu doar o oră în orarul școlar ci posibilitatea de a ajuta elevii să se descopere, să se formeze, să achiziționeze informații, să-și formeze abilități și să fie mai pregătiți pentru viitor. Liceul este acea etapă din viață în care dirigintele își propune să contribuie la realizarea unui portret al adolescentului care va alege, sau nu, să continue studiile și să parcurgă următoarele etape ale vieții.

Dirigintele este cel care poate să înțeleagă ce se află dincolo de aspectul fizic al unui copil, ce aptitudini poate să dezvolte în el, și în patru ani de zile la liceu este cel care marchează destine și îmbunătățește comportamente. Personal, consider că timpul din acea oră de Consiliere și orientare este insuficient pentru tot ce-mi propun și pentru a asigura deschiderea elevilor spre a afla mai mult dar încerc să profit de fiecare oră pentru a relaționa, a comunica și a fi acolo, alături de ei.

Evaluarea presupune existența unor competențe cheie care 

ajută adolescentul să se simtă împlinit și să se dezvolte



asigură tânărului absolvent posibilitatea obținerii unui job prin pregătirea lui pentru redactarea unui CV sau pentru participarea la un interviu, acesta află despre piața muncii și despre oferte, criterii de angajare sau despre cum poate aplica



ajută adolescentul să fie acceptat în societate, să relaționeze, să se cunoască, să-i cunoască pe ceilalți, să afle despre însemnătatea unui grup social sau despre importanța unor valori morale care asigură incluziunea socială



oferă posibilitatea de a discerne, de a alege drumul corect printr-un stil de viață adecvat



se pot evalua prin monitorizarea adolescenților intrați în societate



sunt esențiale în procesul de implicare și responsabilizare a cetățeanului de mâine.

Cele patru competențe identificate în Repere metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a în anul școlar 2021-2022 pentru disciplina Consiliere și orientare, document elaborat de Ministerul Educației și Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație sunt: Competența digitală A învăța să înveți Competențe sociale și civice Spirit de inițiativă și antreprenoriat Cum se regăsesc și cum pot fi evaluate aceste competențe decât prin utilizarea unor forme de evaluare iar în timp, prin evidențierea unor modele de clase, de elevi care demonstrează achiziția acestor competențe prin implicarea în diverse activități sau evenimente care-și propun să le ofere o șansă în plus de a arăta și de a-și arăta ce au devenit?

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 79

Formele de evaluare concrete sunt reprezentate de: Chestionare de cunoaștere și autocunoaștere Studii de caz Elaborarea unor proiecte individuale sau de grup pe teme diverse Sondajele de opinie Documentarea pe internet pe teme despre viață, carieră, studii, cultură generală Interviuri cu persoane în care pot descoperi influențe pozitive sau modele în devenirea personală Dezbaterile Discuțiile de grup sau în grupe de lucru Realizarea unor produse finale ale activităților (scrisoare/eseu/desen/fotografie/poster/articol care să ilustreze abilități, aptitudini  Utilizarea unor teste sau instrumente de evaluare a abilităților și intereselor personale și pentru orientarea în carieră.         

FIȘĂ DE EVALUARE Asociați corect afirmațiile din coloana A cu perioadele de vârstă din coloana B. A

B

Sunt la mine în cameră și visez la viitor.

a. preadolescența

Am îndoieli legate de înfățișarea mea.

b. adolescența propriu-zisă

Cer adesea ajutorul prietenilor.

c. perioada adultă

Consider că mi se cuvine totul.

Vorbesc adesea despre bani.

Am un jurnal intim. Îmi fac planuri pentru viitor.

Sufăr și plâng des și sufăr.

Sunt atent/atentă la toate modificările corpului meu.

Sunt tot timpul pe tabletă și pe telefon.

M-am îndrăgostit de iubita prietenului meu. În week-end ies mult cu gașca mea.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 80

CHESTIONAR Completând afirmațiile de mai jos, vă creionați profilul de adolescent: Din familie, cel mai bine mă înțelege ..................................................................................

La școală lucrurile merg ......................................................................................................

Mă uit în oglindă și văd .......................................................................................................

Nu mă înțeleg prea bine cu ..................................................................................................

Când voi fi mare, visez să ....................................................................................................

Hobby-urile mele sunt .........................................................................................................

Materia la care învăț cu plăcere este ....................................................................................

Cartea pe care îmi place s-o recitesc este ............................................................................

Artistul meu preferat este .....................................................................................................

Când am nevoie de ajutor, sun la .........................................................................................

Pentru a ține legătura cu prietenii mei, folosesc ..................................................................

Mă întâlnesc cu prietena/ prietenul mea/ meu cel mai bun .................................................

Intru pe Internet ...................................................................................................................

Adolescența înseamnă pentru mine .....................................................................................

Pentru mine maturizarea înseamnă ......................................................................................

STUDIUL DE CAZ Povestea lui Paul Paul are 16 ani și este elev în clasa a X-a. Îl cunoașteți din copilărie și vă pasă de el. În grupul de prieteni, Paul este un băiat sociabil, prietenos, glumeț.

La şcoală însă este mult mai timid. De când a început liceul, Paul nu s-a înţeles niciodată foarte bine cu colegii de clasă, poate pentru că, în relaţie cu ei, a fost destul de retras. Mereu a fost ţinta glumelor colegilor, dar niciodată nu le-a răspuns. În ultima vreme însă, Paul a început să reacţioneze la glumele colegilor. Mai mult decât atât, a intrat într-un conflict direct cu ei. Aveţi informaţii sigure că aceştia au de gând să îl bată pe Paul astăzi, după ore. Întrebarea 1: Ţinând cont de faptul că nu vă este indiferent ce i se întâmplă şi că îl consideraţi prietenul vostru, ce anume faceţi ca să-l ajutaţi? Întrebarea 2: Dacă aţi fi dirigintele lui Paul şi aţi afla de la elevi că acesta urmează să fie bătut, ce anume aţi face ca să preveniţi acest lucru? Întrebarea 3: Aţi fost vreodată, în realitate în situaţii de genul acesta? Dacă da, ce anume s-a întâmplat şi cum anume aţi contribuit la soluţionarea conflictului? * Fiecare întrebare se va adresa pe rând, urmărindu-se parcurgerea, în cazul fiecărei întrebări în parte a etapelor studiului de caz: lucrul individual, lucrul în echipă, dezbaterea în plen.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 81

FIŞĂ DE EVALUARE Descrieţi ținuta adecvată la un interviu de angajare. ..................................................................................................................................................

Daţi un exemplu de postură corporală inadecvată la un interviu de angajare. ..................................................................................................................................................

Descrieţi vestimentaţia adecvată la un interviu pentru un post de recepţioner. ..................................................................................................................................................

Descrieţi atitudinea adecvată a candidatului pentru un post de vânzător. .................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................................

Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Care este cel mai mare defect al tău?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................................

Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Ce anume te face să fii persoana potrivită pentru acest job?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................. ..................................................................................................................................................

Imaginaţi-vă că sunteţi la un interviu de angajare şi vi se pune întrebarea: „Ai întrebări pe care vrei să ni le pui?”. Ce răspuns ai da? .................................................................................................................................................

CHESTIONAR „Gestionarea agresivității în situațiile conflictuale” Daţi un exemplu de reacţie agresivă care poate duce la agravarea unui conflict.

Daţi un exemplu de conflict în care v-aţi aflat, arătând cum anume aţi contribuit la situaţiarespectivă.

Daţi un exemplu de situaţie când aţi reuşit să rezolvaţi paşnic un conflict în care v-aţi aflat, arătând ce anume aţi făcut.

Daţi un exemplu de modalitate în care vă puteţi opri colegii de la a face lucruri care să vă deranjeze, fără a declanşa însă un conflict cu ei.

Ce anume puteţi face pentru a aplana un conflict dintre doi colegi de clasă?

Ce anume poate face şcoala pentru a contribui la existenţa unor relaţii adecvate între elevi?

Vârsta: Clasa:

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 82

CHESTIONAR Enumeră 3 din calitățile tale (curajos, destoinic, talentat, sârguincios/ harnic, descurcăreț,perseverent, inteligent, cult, generos):

Bifează 3 aptitudini pe care le ai: Știi să cânți; Știi să dansezi; Știi să desenezi frumos; Poți lucra repede și corect sub presiune; Poți lua decizii corecte în scurt timp; Acorzi importanță detaliilor.

Bifează efortul la care crezi că reziști mai mult: Fizic Intelectual Scrie meseria pe care ți-ar plăcea/ îți dorești s-o practici: .............................................................................................

Enumeră 3 calități pe care ar trebui să le aibă cel ce practică meseria pe care ți-ai ales-o tu: .................................................................. .................................................................. ..................................................................

Alege 3 aptitudini pe care ar trebui să le aibă cel ce practică meseria aleasă de tine: ..................................................................... ....................................................................... .......................................................................

Compară răspunsurile de la 1 și 2 cu cele de la 5 și 6 și bifează varianta corectă: Pot deveni ce mi-ar plăcea; Nu am calitățile necesare pentru meseria la care m-am gândit (care mi-ar plăcea).

Vârsta: Clasa:

FIȘĂ DE EVALUARE Să cultivăm fericire!

De obicei, cultivăm flori! Dar ce-ar fi dacă am cultiva fericire, veselie, bucurie și alte emoții pozitive. Florile au nevoie de foarte multă îngrijire ca să poată să crească și să fie frumoase. Fiecare floare are nevoie de o îngrijire specială. Unele flori au nevoie de mai multă umbră, iar altele au nevoie de mai mult soare. Așa și oamenii au nevoie de lucruri diferite pentru a crește emoții pozitive. Scrie mai jos acele lucruri de care ar avea nevoie emoțiile tale să crească frumos și să fie fericite!

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 83

Jurnalul de reflecție Cea mai interesantă parte a acestui proiect este .......................................................................

Mi-ar plăcea să învăţ mai mult despre ..........................................................................................

Trebuie să lucrez la .......................................................................................................................

Cel mai greu lucru de făcut este ....................................................................................................

Am nevoie de ajutor la ...................................................................................................................

Când nu înţeleg ceva voi .................................................................................................................. Înainte de a începe să lucrez teme/ la proiect voi .......................................................................

Când trebuie să studiez, eu ..............................................................................................................

Când vreau să-mi aduc aminte ceva, eu ..........................................................................................

Sunt bun la ........................................................................................................................................

Am învăţat cum să ...........................................................................................................................

Instrumente utilizabile pentru fiecare unitate de învăţare Diagrama „Ştiu, Vreau să ştiu, Am învăţat” – care a fost prezentată la metode de predare -învățare ale gândirii critice este și un bun instrument de evaluare formativă și autoevaluare.

VREAU SĂ ȘTIU

ȘTIU Evaluare inițială (diagnoză)

AM ÎNVĂȚAT Evaluare continuă

Autoevaluare

Funcțiile evaluării

Jurnalul reflexiv

Fişă de observare a elevului pe parcursul unităţii de învățare

Respectarea regulilor

4, 3, 2, 1

4, 3, 2, 1

4, 3, 2, 1

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

4, 3, 2, 1

Scor

Respectarea termenelor

4, 3, 2, 1

Rezolvare de probleme

Participare/ implicare

4, 3, 2, 1

Gândire critică

Colaborare

Comunicare

Numele și prenumele elevului

4, 3, 2, 1

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 84

Portret – 15 minute Elevii sunt împărţiţi în două grupuri de lucru. Fiecare grup va primi un carton mare (format din 2-3 coli A0 de carton lipite între ele pe care se vor realiza prin desen comportamente care exprimă încrederea în sine şi respective neîncrederea sau o stimă de sine scăzută. Li se explică elevilor că desenele trebuie să fie cât mai expresive, acest lucru putând fi realizat prin imagini, culori, dar şi completat de cuvinte.

Prezentarea portretelor, discuţii şi concluzii – 10 minute La finalul timpului, fiecare grup va prezenta, cât mai creativ, portretul creat. Se acordă importanţă valorizării unei stime de sine crescute. Elevii explorează astfel ceea ce au descoperit de-a lungul provocărilor de învăţare propuse pentru îmbogăţirea atitudinilor pozitive faţă de sine.

Sarcină de lucru: Realizează un colaj despre tine ca elev/elevă la şcoala în care înveţi.

Sau Creează un poster care să răspundă la întrebările din casetele de mai jos. Dă un titlul potrivit posterului tău.

Cine sunt? b. Ce pot să fac? c. Ce ştiu? d. Ce vreau? e. Ce-mi place?

Sau Elaborează o Scrisoare către tine, în care să evoci cea mai important calitate a ta, care te defineşte întru totul.

Aminteşte-ţi cum ai câştigat această calitate.

Portofoliul reprezintă o colecţie de informaţii despre progresul şcolar al unui elev , obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare. El reprezintă „cartea de vizită” a elevului, urmărindu-i progresul de la un semestru la altul, de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclul de învăţământ la altul, incluzând rezultatele relevante obţinute prin alte celelalte metode şi tehnici de evaluare precum şi sarcini specifice fiecărei discipline.

Scopul portofoliului: 

care este conţinutul (modul, temă, domeniu de pregătire)?



ce ar trebui elevii să fie capabili să facă (înregistrarea unor observaţii, crearea unei situaţii problemă şi rezolvarea ei, structurarea unei argumentaţii sau comunicarea interpersonală în cadrul relaţiilor elev-elev şi profesor-elev) ?



care sunt atitudinile pe care elevii ar trebui să le dezvolte în realizarea portofoliului lor ?



care este destinaţia sau destinatarul său (persoană, instituţie, comunitate etc.) ?

Funcții   

de a investiga majoritatea „produselor” elevilor care de obicei rămân neinvestigate în actul evaluativ; de a stimula desfăşurarea întregii game de activităţi didactice. este parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează de-a lungul timpului

Utilitatea portofoliului 

instrument de evaluare destinat profesorului



instrument de evaluare destinat părinţilor sau comunităţii



instrument de autoevaluare al elevului

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 85

Activități de suport educațional

CONSLILERE ȘI ORIENTARE

C a p i t o l u l IV

Formal

Metode de învățare

nonformală

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 86

Formarea competențelor în mediul formal și nonformal Prof.Tatiana Vîntur - inspector școlar I.Ș.J. Suceava

Conform curriculumului naţional competenţa școlară este definită ca „un ansamblu/sistem integrat de cunoștinţe, capacităţi, deprinderi și atitudini dobândite de elevi prin învăţare și mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vârstei elevului și nivelului cognitiv al acestuia, în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.”

„Secretul pentru a reuşi în educaţie nu este atât de a preda, cât de a-l pune pe elev în situaţia de a învăţa prin el însuşi.”

R. BadenPowell

Formarea unei competenţe școlare este un proces de durată, separabil în etape distincte. Tradiţional aceste etape ţin de:  achiziţionarea cunoștinţelor fundamentale (a ști)  transformarea cunoștinţelor fundamentale în cunoștinţe funcţionale (a face)  interiorizarea cunoștinţelor/formarea atitudinilor (a fi)  exteriorizarea cunoștinţelor (a deveni).

Etapele de formare a competenţei școlare se condiţionează reciproc și constituie un ciclu continuu care, prin utilizarea diferitor metode, forme, mijloace de învăţare, are drept rezultat realizarea performanţei. În proiectarea conţinutului educaţional orientat pe formarea competenţelor sunt necesare condiţiile:  respectarea sistemului de principii specifice cunoașterii știinţifice, ţinând cont de

particularităţile de vârstă;  organizarea procesului educaţional în baza teoriilor cunoașterii știinţifice, dezvoltării

cognitive (L. Vîgotsky), învăţării experiențiale (D. Kolb);  realizarea etapelor de formare a competenţelor: cunoștinţe fundamentale, funcţio-

nale, interiorizate, exteriorizate.

Plan

Arii

cadru

curriculare

Competențe generale

Se formează pe parcursul unui ciclu de învățământ

Competențe

Se formează pe parcursul unui an de studiu

Discipline specifice

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 87

Competențe generale

Competențe specifice Conținuturi Activitate de învățare 1

Activitate de învățare 2

Activitate de învățare 3

Activitate de învățare 4

„Elevul nu este o „mărime constantă”, ci o individualitate irepetabilă.”

V. Karakovschi

Strategii didactice Competențele vizate de disciplinele de învățământ se formează în mediul formal, nonformal și informal, în cadrul curriculum-ului național, curriculum-ului la decizia școlii, curriculum-ului local, dar și în cadrul activităților extrașcolare și a unităților care oferă activitate extrașcolară - palatele și cluburile copiilor.

Lecții Parteneriate

Excursii/ Tabere

Proiecte

Școli de vară

Competențe generale/specifice

Palatul Copiilor

Cercuri școlare

Activități extrașcolare

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Modalități de realizare a competențelor

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 88

Metode specifice educației nonformale Prof. Tatiana Vîntur - inspector școlar I.Ș.J. Suceava

Cercetări efectuate în ultimii ani arată că pasivitatea din clasă (înţeleasă ca rezultat al predării tradiţionale, în care profesorul ţine o prelegere, eventual face o demonstraţie, iar elevii îl urmăresc) nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. Iată câteva rezultate ale acestor studii: 

Elevii sunt atenţi numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984).

Elevii reţin 70% din conţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986). 

Elevii care au urmat un curs introductiv de psihologie bazat pe prelegere au demonstrat că ştiu numai cu 8% mai mult decât elevii din clasa de control care NU au făcut cursul deloc! (Rickard et al., 1988). 

Un studiu mai recent vizând implicaţiile predării centrate pe discursul magistral (Johnson, Smith, 1991) relevă că: 

atenţia elevilor descreşte cu fiecare minut care trece pe parcursul prelegerii;



prelegerea se potriveşte numai celor care învaţă eficient prin canal auditiv;



prelegerea promovează învăţarea de nivel inferior a informaţiilor factuale;



prelegerea presupune că toţi elevii au nevoie de aceleaşi informaţii în acelaşi ritm;



elevilor nu le place să fie supuşi unei prelegeri.

Creierul nu funcţionează ca un video sau ca un casetofon. Creierul nu este un simplu receptor de informaţie. Creierul funcţionează asemenea unui computer (mai bine zis, computerul a fost modelat după modul de funcţionare al creierului). Pentru ca un computer să înceapă să funcţioneze trebuie să apăsăm butonul „pornire”.

Când învăţarea este „pasivă”, butonul „pornire” al creierului nostru nu este activat!

Un computer are nevoie de un soft adecvat pentru a interpreta datele introduse. Şi creierul nostru are nevoie să „lege” ceea ce este predat cu ceea ce deja cunoaşte şi de modul său propriu de operare. Când învăţarea este „pasivă”, creierul nu face aceste legături. Un computer nu reţine informaţia procesată doar dacă acţionăm butonul „salvare”. Creierul nostru trebuie să testeze informaţia sau să o explice altcuiva pentru a o stoca. Când învăţarea este „pasivă”, creierul nu „salvează” ceea ce a fost prezentat!

Modul în care se produce învăţarea: 

Presupune înţelegerea, iar aceasta înseamnă mai mult decât cunoaşterea faptelor.



Elevii construiesc cunoaşterea şi înţelegerea pe baza a ceea ce deja cunosc şi/sau cred.

Elevii formulează noile cunoştinţe prin modificarea şi rafinarea conceptelor lor curente şi prin adăugarea de noi concepte la ceea ce cunosc deja.  

Învăţarea este mediată de mediul social în care elevii interacţionează unii cu alţii.



Învăţarea eficientă necesită preluarea de către elevi a controlului asupra propriei învăţări.

Transferul, respectiv capacitatea de a aplica cunoştinţe în situaţii noi, este afectat de gradul în care elevii învaţăpentru-înţelegere (şi învaţă-cu-înţelegere!). 

De ce vorbim de învăţare interactivă? Fără îndoială, este adevărat că cel care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Dar nu este mai puţin adevărat că această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii, care, la rândul lor, învaţă.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 89

1. Animația stradală Animaţia stradală ajunge în locurile în care orice altă formă de artă nu reuşeşte: creează acţiune pe asfalt, pe nisip sau pe iarbă, magie într-o parcare, spectacol în mijlocul oraşului…Te urmăreşte pe tine şi pe cei ca tine şi te surprinde în locurile în care nu te-ai aştepta. De obicei provoacă; aparent este ciudat şi interesant în egală măsură, energetic, copleşitor sau combinaţie din toate astea.

Animaţia stradală include forme diferite de exprimare artistică, printre care teatru, muzică, circ, clowning, dans, carnaval, pirotehnică, şi multe altele. Aceasta se desfăşoară într-un spaţiu deschis, public, în aer liber şi este accesibil tuturor precum şi oricărui număr de persoane.

Cel mai important aspect, chiar fundamental este contactul cu publicul! Trecătorul, privitorul, spectatorul joacă rolul cel mai important. Întregul spectacol se bazează pe el şi se orientează în jurul acestuia, iar de multe ori acesta nu rămâne doar un privitor.

Spectacolele de acest gen au de cele mai multe ori, mai ales dacă sunt organizate de ong-uri, un scop social, doresc să susțină o anumită cauză și să promoveze anumite atitudini prosociale, constructive pentru societate.

2 . Te a t r u F o r u m Teatru FORUM, așa cum spune și numele, este o formă de teatru ce dă posibilitatea la interacţiune și dezbatere, însă teatrul FORUM este un instrument de intervenţie socială. La prima vedere, Teatru Forum ar părea o formă de teatru, însă atributul distinct de „forum” creează o nouă modalitate de expresie și de interacţiune cu publicul. Piesa de teatru se petrece astfel încât un grup de oameni schimbă idei şi opinii, caută împreună soluţii sau modele de acţiune potrivite cu situaţia în care sunt implicaţi.

Teatrul forum s-a născut în 1973 în Peru, ca parte a unui ansamblu de forme şi tehnici teatrale pe care regizorul brazilian Augusto Boal l-a numit Teatrul Oprimaților Acest ansamblu mai include: Teatrul Imagine, Teatrul Invizibil, Teatrul Jurnal, Curcubeul Dorinţelor şi Teatrul Legislativ.

Teatru FORUM se opreşte asupra momentelor cu care oamenii se întâlnesc zilnic şi cărora nu le dau atenţie din obişnuinţă. Spre deosebire de viaţă însă, teatrul dă posibilitatea celor care participă la el să observe finalul din afară, să urmărească, la fel ca martorul ascuns după perdea, situaţia tragică şi să înţeleagă unde pot duce ignoranţa, nepăsarea, etichetarea sau discriminarea. Astfel, la finalul primei reprezentaţii, el ar putea spune: „STOP! Nu mi-a plăcut ce s-a întâmplat aici! Dacă s-ar fi intervenit mai devreme nu s-ar fi ajuns în situaţia asta! Dacă am putea întoarce timpul..”Teatru Forum este o piesă de teatru propriu-zisă este un pretext pentru a ridica o problemă şi pentru ca cei prezenţi să schimbe idei, să îşi exprime părerile şi să se implice.

Cei care iniţial sunt spectatori pot, după reprezentarea piesei, să devină actori, luând locul personajelor pe care le-au văzut interpretând o anumită situaţie. Deveniţi actori, cursul acţiunii şi finalul depind de ei, pentru că au libertatea de a schimba atitudinile personajelor pe care au ales să le înlocuiască, de a lua alte decizii.

Teatrul Forum este un instrument de intervenţie socială, temele propuse în piese fiind esenţiale. Poate fi vorba despre probleme legate de discriminare, excludere socială, marginalizare, alte probleme de implicare, etichetare, ignoranţă. Tema trebuie astfel aleasă, încât spectatorii să rezoneze cu ea, să le trezească emoţii. Într-o piesă de teatru Forum este expusă o situaţie de opresiune, din care protagonistul piesei nu ştie cum să iasă şi, în final, este învins. Această situaţie în sine le trezeşte spectatorilor dorinţa de a se implica şi a lua locul personajelor, pentru a schimba finalul piesei. Noile situaţii create sunt un prilej pentru ca toţi cei prezenţi să discute. Pentru că, de fapt, implicarea de pe scenă este doar un pas. Importantă este iniţiativa în viaţa reală. Printr-o astfel de piesă poţi determina schimbarea mentalităţii.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 90

Teatrul Forum este o formă de teatru interactiv, care porneşte de la o situaţie de discriminare în rezolvarea căreia încearcă să implice publicul spectator. Acesta poate opri desfăşurarea piesei în orice moment, propunând soluţii de rezolvare pe care este apoi invitat să le joace chiar el pe scenă. Soluţiile trebuie să se ţină de capacitatea discriminatului de a se apăra sau de capacitatea persoanelor din jur de a reacţiona pentru a-l proteja.

Una dintre regulile “de fier” este de a opri înlocuirea elementului opresor pentru a concentra atenţia asupra ideii că schimbarea poate şi trebuie să pornească în primul rând de la noi înşine.

Teatru Forum este construit pentru a fi folosit în şcoli, centre comunitare, asociaţii şi fundaţii bazate de regulă pe voluntariat. În loc de a rămâne pasivă, audienţa devine activă –spectatorii devin ”spectatori”- care creează soluţii alternative şi controlează acţiunea dramatică. Scopul forumului nu este de a găsi soluţii ideale la problemele sociale existente, ci de a inventa noi variante de controlare a opresiunii asupra individului.

Etape: ***Identificarea problemelor grupului ţintă şi formarea grupurilor de lucru. ***Stabilirea personajelor şi scrierea scenariului. ***Improvizaţie şi repetiţii. ***Momentul reprezentaţiei şi extragerea concluziilor cu publicul.

Teatru FORUM foloseşte teatrul ca pe un mijloc de împuternicire şi rezolvare de probleme, care te motivează să fii active şi să faci o schimbare.

Caracteristica interactivă a acestei forme de teatru este dată de puterea pe care o are publicul. Cu ajutorul Joker-ului, persoanele din public pot urcă pe scenă să înlocuiască un personaj din piesă şi să încerce să rezolve situaţia de opresiune prezentată.

Ulterior, se doreşte ca aceştia să transfere şi să pună în aplicare aceste soluţii în comunitatea lor.

Piesele de teatru FORUM sunt o invitaţie deschisă către spectatori, să reflecteze, să se transpună în pielea personajelor, să se gândească cum ar face ele să găsească o soluţie. Din simpli spectatori, se transforma în actori.

Piesele de teatru FORUM se concentrează în jurul unui opresat (cel care se confruntă cu problema) şi a unui opresor (cel care cauzează problema), ambii având aliaţi sau interacţionează cu personaje neutre.

Jokerul (moderatorul) este cel care moderează piesa şi creează contextual unei dezbateri şi luări de iniţiativă. Este un spaţiu sigur, spunem problemelor pe nume fără ca la finalul forumului cineva chiar să cadă victima lor.

Este o repetiţie pentru realitate, unde ne putem confrunta cu ele şi acolo trebuie să ştim să luăm atitudine.

Piesa de teatru se petrece astfel încât un grup de oameni schimbă idei şi opinii, caută împreună soluţii sau modele de acţiune potrivite cu situaţia în care sunt implicaţi.

3. Photo Voice Uneori îţi este greu să povesteşti, să vorbeşti despre ce (sau cine) îţi place sau să explici ce te supără.

Când cuvintele nu îţi sunt la îndemână, poţi arăta ce crezi tu prin imagini. PhotoVoice-ul este o cale de a povesti prin fotografie. „Photo” înseamnă în engleză „fotografie”, iar „voice” înseamnă voce.

Prin PhotoVoice vorbeşti cu ajutorul fotografiilor pe care le faci chiar tu. Şi pentru a fi sigur că fiecare fotografie este înţeleasă aşa cum vrei tu, lângă fotografie vei putea scrie câteva cuvinte care să povestească ce ai văzut tu când ai făcut poza.

Poţi să participi la un PhotoVoice atunci când vrei să transmiţi celorlalţi un mesaj. Vrei să le spui ce îţi place în satul tău sau ce vrei să te faci când vei fi mare sau orice altceva crezi că este important.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 91

Un PhotoVoice poate dura câteva luni. În acest timp, un grup de oameni (de pildă de copii) fac fotografii, se întâlnesc în fiecare săptămână şi şi le arată unii altora povestind despre ce vor să arate cu ele şi învaţă mai multe despre cum să facă fotografii bune. După ce au adunat multe fotografii, participanţii la întâlniri le aleg pe cele care cred că „vorbesc” cel mai bine despre ce vor ei să spună. Lângă fotografii adaugă povestea care o însoţeşte. Şi apoi transformă fotografiile într-o expoziţie care să fie văzută de cât mai multă lume.

Dacă vrei să participi, ţine minte: tu faci fotografiile şi tu spui ce vrei prin ele!

Metoda PhotoVoice presupune găsirea unei comunităţii, alegerea participanţilor şi stabilirea scopului urmărit, fie empowerment al comunităţii, fie advocacy, fie evaluarea nevoilor comunităţii etc..

Obiectivele unui photovoice sunt: să le permită oamenilor să caute şi să se gândească la punctele tari ale comunităţii lor şi la grijile lor comune; să promoveze schimbul de informaţii şi un dialog critic pe teme care vizează viaţa personală sau comunitatea în general prin intermediul discuţiilor de grup.

Participanţi sunt familiarizaţi cu tehnicile de fotografiere şi utilizare a aparatelor de fotografiat, apoi primesc camere foto şi pornesc în căutare de imagini care să surprindă cel mai bine problema cu care se confruntă în cadrul comunităţii. Fotografiile sunt discutate în cadrul întâlnirilor dintre beneficiari şi facilitatori, urmând a se ataşa un scurt text (caption), un mesaj imaginilor pe care participanţii le aleg din cadrul tuturor fotografiilor realizate.

Grupul de participanţi se formează dintr-un număr de 15 - 20 de persoane, iar realizarea fotografiilor şi a mesajelor se desfăşoară pe o perioadă de la câteva săptămâni, la câteva luni.

Rezultatele photovoice-ului sunt prezentate publicului larg prin intermediul unor expoziţii sau evenimente mediatice care înfăţişează fotografiile şi semnificaţiile lor. Fotografiile şi mesajele ce apar în expoziţie sunt selectate de către participanţi, aceasta fiind una dintre „regulile" photovoice-ului, decizia finală aparţine participanţilor.

Obiectivele pe care le poţi atinge printr-un photovoice sunt:



să le permită oamenilor să caute şi să se gândească la punctele tari ale comunităţii lor şi la grijile lor comune;



să promoveze schimbul de informaţii şi un dialog critic pe teme care vizează viaţa personală sau comunitatea în general prin intermediul discuţiilor de grup;



să ajungă la comunitate, la public, la cei care iau deciziile publice (administraţie publică, aleşi, experţi etc.).

4 . O p e n S p a c e Te c h n o l o g y ( O S T ) În anii ’80 Harrison Owen a organizat o conferință cu sute de participanți prin intermediul acestei metode.

O condiție neceară pentru participanții la OST este ca aceștia să fie pasionați de subiectul respectiv.

OST, Open Space Technology, (metoda de open space) a fost „creată” în anii 80 de către consultantul organizaţional Harrison Owen, cel care a descoperit că persoanele care veneau la conferinţele organizate de el erau mai interesate de pauzele de cafea decât de prezentările formale din cadrul plenarelor.

Având acest aspect în vedere plus experienţa sa de viaţă într-un sat african, Owen a creat o modalitate total nouă de a ţine o conferinţă. Conferinţă open space nu are lectori de dinainte stabiliţi sau program predefinit de ateliere de lucru şi nici discuţii pannel. În schimb participanţii care se regăsesc într-un cerc mare descoperă în prima ora de discuţii în ce fel îşi vor crea singuri conferinţa. Înainte să îşi dea seama ei înşişi devin unii altora profesori şi leaderi.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 92

Metoda de open space este în sine mai organizată decât orice comitet de organizare. Este în acelaşi timp haotică, productivă şi distractivă. Nimeni nu controlează nimic. Principiul de bază al metodei este acela ca oricine vine într-o conferinţă open space trebuie să fie pasionat de subiectul propus şi este dispus să producă lucruri din această pasiune.

Ce este Open Space Technology (Piața Ideilor)?

Open Space Technology ar putea fi definit ca:

***un mod simplu, puternic de a cataliza conversaţii cu adevărat eficient un instrument metodologic, care permite auto-organizarea grupurilor pentru a face faţă unor probleme complexe într-o perioadă foarte scurtă de timp; ***un proces de grup care sprijină transformarea pozitivă in cadrul comunităţii, inspiră la soluţii creative, îmbunătăţeşte comunicarea şi colaborarea între factori angajaţi; ***unul dintre cele mai eficiente procese care ajută comunitatea să identifice probleme critice, să de-a voce pasiunilor şi preocupărilor lor, să creeze cadrul pentru ca membrii comunităţii să înveţe unii de la alţii şi la momentul oportun să găsească împreună soluţii la problemele ridicate.

Care sunt pașii în Open Space Technology?

O sală de reuniune pregătită pentru Open Space are un cerc de scaune în mijloc, litere sau numere în jurul sălii pentru a indica locaţiile de întâlnire, un panou mare pe care vor fi afişate la începutul întâlnirii temele de interes, propuse chiar de către participanţi în esenţă, această metodă urmează îndeaproape paşii următori: 1. Grupul se reuneşte într-un cerc şi întâlnirea este deschisă de către cel care a iniţiat-o. Facilitatorul oferă o privire de ansamblu asupra procesului şi explică cum va funcţiona ziua.

2. Facilitatorul invită persoanele care au o temă de discuţie, relaţionată cu tema evenimentului să o scrie pe o bucată de hârtie şi să o prezinte în faţa grupului. Aceşti participanţi sunt „iniţiatorii de ateliere".

3. Iniţiatorii de ateliere, aşează hârtia pe agenda de pe perete şi aleg o oră şi o sală unde acea temă de discuţie va avea loc. Acest proces va continua până când nu mai există subiecte pe care participanţii doresc să le pună pe ordinea de zi.

4. Participanţii se apropie de agendă care este acum înţesată cu o varietate de teme de discuţii şi se înscriu la care dintre ateliere doresc ei, acolo unde simt că pot contribui sau pot învăţa ceva.

5. Se dă startul la sesiunile de dialog. Fiecare grup notează punctele cele mai importante ale discuţiei pe formularul de raport pe care apoi îl lipeşte pe perete lângă agendă pentru ca şi ceilalţi participanţi să poată citii rezultatele. La finalul evenimentului toate rapoartele vor fi copiate şi îndosariate astfel încât toţi participanţii să primească un raport complet al întâlnirii.

6. După o serie de ateliere de discuţii, facilitatorul readună grupul şi îl îndreaptă spre convergenţă, propunând un proces care să ia temele care au fost discutate şi să le transforme în ateliere de planuri de acţiune. Întâlnirea se încheie cu cercul de închidere, în cadrul căruia participanţii sunt invitaţi să îşi exprime opinia, să împărtăşească descoperirile pe care le-au făcut şi angajamentele pe care sunt gata să şi le asume.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 93

5. Teatrul educațional Această metodă face parte din categoria metodelor de simulare. Ca tip specific de simulare, învăţarea prin dramatizare se bazează pe utilizarea mijloacelor şi procedeelor artei dramatice. Teatrul educaţional presupune dramatizarea unor evenimente actuale, realiste şi reprezentative care se derulează atât în şcoală, cât şi în afara acesteia si se îmbină cu alte metode active şi formative: jocul de rol, tehnicile creative (brainstorming, brainwriting, sinectica, scamper etc.), tehnici de comunicare.

Printre obiectivele de învăţare ale acestei metode se numără stimularea creativităţii tinerilor pentru elaborarea unui scenariu original, care să redea faţetele şcolii actuale, dezvoltarea spiritului de echipă şi de colaborare pentru distribuirea eficientă a rolurilor, formarea abilităţilor de interpretare corectă a rolurilor din piesă.

Metoda are impact direct asupra participanţilor, ca urmare a implicării responsabile şi active în derularea scenariului, a creşterii motivaţiei şi a dorinţei de a lucra în echipă, cât şi un impact indirect, observabil prin efectele determinate la nivelul comunităţii apropiate, prin stimularea prietenilor de a participa la activităţile nonformale, prin susţinerea de către colegii, prin dezbaterea temei interpretate în piesă, prin evaluarea scenariului şi a modului de interpretare a rolurilor. În lumea metodelor alternative de educaţie teatrul ocupă un loc de mare cinste. Explicaţia este simplă: teatrul este un joc iar copiii învaţă jucându-se de-a oamenii mari.

Educaţia prin tehnici împrumutate din teatru stimulează inventivitatea copiilor şi îmbunătăţeşte procesele de memorare şi asociere logică. În aceste condiţii, educatorii şi profesorii încearcă să folosească tot mai des tehnici de educaţie informală în procesul de învăţare al copiilor. „Jocul", acest tip de „disciplină distractivă", oferă simultan şi libertate şi rigoare, dezvoltând încrederea în sine, creând posibilitatea de a-ţi descoperi şi folosi cele mai bune abilităţi, fiind cel mai bun stimulent pentru capacitatea de expresie a copilului. Jocul are scop educativ şi chiar terapeutic, asigură o bază de înţelegere cu sine şi cu ceilalţi, dezvoltând adaptabilitatea la diverse situaţii şi adaptabilitatea socială.

6. Animația socio - educativă Termenul de animator provine din limba latină de la cuvântul „animus” care înseamnă „suflet”, altfel spus, animatorul este sufletul publicului cu care lucrează. Animatorul socio - educativ are vocaţie educativă în domeniul social, cultural şi/sau socio - cultural, sportiv organizând jocuri plecând de la necesităţile persoanelor cu care lucrează: copii, tineri, adulţi. Principiile de lucru ale animatorului sunt cele ale toleranţei, autonomiei individuale, responsabilităţii sociale, respectării drepturilor copilului.

Funcţiile animaţiei socio - educative sunt cele de socializare, de reglare socială, de culturalizare, acestea având un caracter educativ şi inovator. Animația socio-educativă consistă în promovarea și coordonarea capacităților expresive, relaționale, de întrajutorare și inovație socială, educative și culturale, de comunicare interculturală atât ale persoanelor/ indivizilor, cât și ale grupurilor. Instrumentul cel mai des folosit de animatorul socio-educativ este jocul educativ.

Reguli în animaţie: 

Sensibilizarea şi motivarea pentru joc - se face prin afişe, invitaţii personale, mesaje muzicale, schetch, ghicitoare.



Pregătirea materială şi tehnică pentru joc - fixarea unor reguli clare, precise care nu pot fi interpretate.

Pregătirea materială presupune asigurarea materialelor înainte de activitate, a materialelor creative necesare activităţii.



Adunarea şi explicarea regulilor - modul de desfăşurare a jocului trebuie să fie clar explicat. Construirea echipelor - echipele trebuie să fie echilibrate în funcţie de aptitudini fizice, psihice, afinităţi, vârstă.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 94

Experiențe de învățare online

Prof. Marius-Daniel BĂEȘU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului InsertLearning economisește timp profesorii și elevi, menținându-i implicați.

Profesorii pot introduce întrebări, discuții și informații direct pe orice site web.

Când elevii accesează acel site web, ei pot răspunde la acele întrebări și discuții, pot vedea această perspectivă și pot lua propriile note.

Utilizați InsertLearning pentru a transforma orice site într-o experiență de învățare interactivă!

Iată câteva sfaturi despre cum să utilizați InsertLearning:

Iată câteva sfaturi despre cum să utilizați InsertLearning:

- Faceți clic pe butonul de extensie pentru a afișa bara de instrumente. Acest buton are logo-ul nostru și este situat în partea dreaptă sus a ferestrei dvs.

- Pentru a insera o întrebare, faceți clic pe pictograma întrebării de pe bara de instrumente și apoi faceți clic pe un paragraf. Introducerea unei întrebări într-un articol este o modalitate bună de a evalua ceea ce elevii învață pe măsură ce citesc.

- Pentru a insera un videoclip, primul pas este să introduceți o notă lipicioasă. Pentru a face acest lucru, faceți clic pe pictograma notă lipicioasă din bara noastră de instrumente și apoi faceți clic pe un paragraf. După inserarea unei note lipicioase, fie inserați un link YouTube, fie un cod de încorporare de la alt furnizor de videoclipuri. Inserarea unui videoclip este o modalitate bună de a aborda diferite stiluri de învățare în sala de I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 95

- Elevii pot, de asemenea, să evidențieze text și să introducă note lipicioase. Faptul că le adnotează astfel poate fi o modalitate bună de a evalua ceea ce învață. Dacă există adnotări pentru studenți disponibile pentru vizualizare, în partea din stânga sus a ecranului va apărea un buton cu o pictogramă care arată ca un grup de persoane. Faceți clic pe acest buton și apoi selectați un student pentru a-și vedea adnotările. Când ai selectat un student, vei vedea chiar ce adnotă în timp real.

- Pentru a vă atribui lecția unei clase, faceți clic pe logo-ul din bara noastră de instrumente, apoi faceți clic pe clasa căreia doriți să i se atribuie lecția. Odată ce lecția dvs. este atribuită unei clase, fiecare elev înscris la acea clasă va putea vedea lucrurile pe care le-ați introdus în articol.

- În timpul procesului de atribuire, puteți alege să trimiteți lecția la Google Classroom. Sub lista cursurilor dvs. este un buton care spune „Distribuiți în Google Classroom”. Faceți clic pe butonul respectiv, selectați cursurile din Google Classroom cărora doriți să le distribuiți, apoi faceți clic pe butonul care spune „Partajați la aceste cursuri”. După ce faceți acest lucru, un link către lecția dvs. va apărea în Google Classroom. De asemenea, dacă nu v-ați importat deja clasa, acest proces va importa lista dvs. din Google Classroom în InsertLearning.

Aplicații pentru învățarea online: OpenBoard: pe lângă întâlnirea online, când partajați ecranul, dacă vreți să creați o tablă interactivă pe care să puteți nota în timp ce prezentați, vă recomandăm aplicația OpenBoard. Aplicația se poate descărca gratuit și vă puteți înregistra cu un cont de unde puteți încărca documente precum pdf-uri sau imagini pe care să le expuneți pe ecran, în timpul întâlnirii online și pe care puteți face adnotări în timp real, ca și cum ați folosi o tablă interactivă.

Aplicaţia Kahoot este un instrument care poate fi utilizat la orice vârstă, la orice disciplină și care transformă învățarea într-o joacă. Aplicația este disponibilă gratuit online și presupune existența unui calculator care afișează o serie de întrebări cu patru variante de răspuns; elevii se înregistrează utilizând un cod pin furnizat de aplicație prin intermediul profesorului. Elevii pot participa la joc individual sau în echipe. Setul de întrebări poate fi realizat de profesori din contul acestora sau poate fi selectat dintr-o listă de „jocuri” disponibile. Cadrul didactic deține controlul asupra desfășurării activității; el decide când începe jocul și când trece la următoarea întrebare. Răspunsurile elevilor trebuie să fie marcate într-un timp stabilit anterior de profesor, prin selectarea de pe terminalele lor mobile a variantei pe care considerată corectă. După ce timpul expiră, este afișat răspunsul corect, iar elevii obțin astfel feedback asupra cunoștințelor lor: www.kahoot.com Padlet: o platformă de colaborare online, unde puteți crea împreună cu elevii table cu post-it-uri virtuale, imagini, link-uri și documente. Înregistrându-vă cu un email, gratuit, puteți folosi o „tablă” virtuală pe care o puteți împărtăși cu orice elev sau profesor, printr-un link unic, unde fiecare poate contribui (de pe mobil sau laptop) și toți pot vedea contribuțiile celorlalți. Puteți folosi aplicația pentru sesiuni de brainstorming, pentru a aduna lucrările elevilor și a le oferi feedback individual, pentru a le urmări progresul sau pentru a colecta, ca într-un jurnal al clasei, ce au învățat lucrând acasă, ce îi inspiră, ce vor să învețe etc. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web. Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Vă puteți loga cu contul de yahoo, gmail sau Facebook: www.padlet.com Wordwall: o aplicație unde profesorii pot crea, cu un cont gratuit, jocuri simple de potrivire a cuvintelor, puzzle-uri, quiz-uri și mai multe tipuri de aplicații care susțin învățarea. - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. Exemple: cuvântul lipsă, anagrame, puzzle, rebus, adevărat sau fals, sortează, chestionare, spânzurătoarea, deschide cutia etc); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net LearningApps – a fost concepută pentru a sprijini procesele de invățare si predare prin module interactive.

Aceste module de învățare pot fi integrate direct in conținuturi de învățare, dar pot fi și concepute online de utilizatorii înșiși sau pot fi modificate. Scopul este de a aduna module care pot fi reutilizate și de a le pune la dispoziția publicului. Aceste module (denumite Apps) nu conțin din acest motiv un cadru special sau un scenariu concret de învățare, ci se limitează exclusiv la partea interactivă. Există aplicații interesante (de exemplu: rebus, uneşte perechile, puzzle, completează cuvântul lipsă etc.). Avantajul este că se pot ușor partaja (link, cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material de învățare pe platforma LearningApps (creând clase în care să îi invitați pe copii; se pot face și sondaje pentru a măsura feed-back-ul) https://learningapps.org Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 96

Proiectul ROSE Scopul central al proiectului ROSE este de a preveni și de a reduce abandonul şcolar oferind soluții sustenabile în timp și aplicabile în cât mai multe instituții de învățământ. Pentru a răspunde acestor finalități, unul dintre obiectivele sale specifice îl reprezintă elaborarea unor lecții/activități practice sub forma unor materiale-suport utile tuturor persoanelor implicate în acest proces.

Consilier școlar Anca COCA Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Activitatea 1: Întrebări despre sine Durata estimată a activității: 45 de minute/90 de minute.

Scop: Din punct de vedere didactic, această activitate are un scop introductiv pentru abordarea tematicii dedicate cunoașterii de sine. Pentru elevi, are rolul de a trezi interesul pentru viitoarele exerciții de introspecție, în sensul conștientizării nevoii de a răspunde întrebărilor despre propriul EU. Organizarea activității: Activitatea se desfășoară frontal, sub forma unei conversații euristice, într-o atmosferă relaxată. În funcție de interesul elevilor, de încadrarea în timpul unei ore de curs având în vedere feedbackul obținut din analiza răspunsurilor elevilor, pot fi abordate toate sarcinile/ întrebările menționate mai jos sau doar o parte din acestea. Ordinea abordării subiectelor este la alegerea cadrului didactic.

Enunțul sarcinii de lucru pentru elevi: Pornind de la cele câteva enunțuri/întrebări simple de mai jos, vă rugăm să analizați și să concluzionați adecvat pentru fiecare situație expusă: • Atunci când sunteți într-o situație nouă, în fața unui grup nou, cum vă place să vă prezentați? Dați un exemplu de răspuns menționând 5 caracteristici personale care considerați că vă definesc. (Poate fi util ca profesorul să răspundă primul la această întrebare.)

• Prezentați-vă celorlalți colegi folosind doar 5 propoziții/fraze.

• De ce este importantă autocunoașterea? Oferiți 3 argumente prin care să convingeți un/o coleg/ă că autocunoașterea reprezintă un proces esențial în viața voastră și are consecințe pe termen lung.

• Din experiența voastră de până acum, cum ați comenta următoarea idee: Încrederea de sine ne propulsează, ne ajută să avansăm.

Activitatea 2: Cine sunt eu? Puncte tari și puncte slabe Scop: Să analizeze caracteristicile personale definitorii. Reprezintă un pas înainte în procesul cunoașterii de sine, în sensul conștientizării și obiectivității acestui proces, sub forma unui exercițiu de introspecție centrat pe două dimensiuni: punctele tari și punctele slabe.

Organizarea activității: Activitatea se organizează pe mai multe etape, după cum urmează:  la început frontal, sub forma unei conversații euristice, care are rolul de a capta atenția și de a argumenta nevoia cunoașterii de sine din perspectiva atributelor personale dominante;  după ce se transmite sarcina de lucru a activității, elevii sunt lăsați să noteze individual propriile observații, timp de 5 minute;  se trec în revistă răspunsurile elevilor, se solicită argumente atunci când este cazul, precum și feedbackul colegilor cu privire la cele afirmate;  se concluzionează asupra importanței cunoașterii de sine din perspectiva argumentării punctelor tari și slabe ale fiecăruia.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 97

De asemenea, acest proces de conștientizare a punctelor tari și slabe ale fiecărui elev se întregește prin confruntarea opiniei personale cu cea a colegilor referitoare la imaginea fiecăruia, dar mai ales prin propunerile de îmbunătățire a punctelor slabe, ceea ce denotă o minimă planificare a etapei următoare în parcursul dezvoltării personale.

Discuțiile colegiale din clasă nu trebuie să fie de tip prezentare personală, ci interactive, ca discuții critice, cu enunțuri pragmatice, susținute de exemple.

Cadrul didactic are un rol important în medierea și moderarea acestor discuții, în scopul ajustării imaginii de sine și a evidențierii notelor dominante.

Enunțul sarcinii de lucru pentru elevi: a) Scrieți pe o foaie de hârtie 3 calități personale pe care le considerați punctele tari ce vă definesc personalitatea.

De asemenea, notați și 3 puncte slabe ale voastre, alături de propuneri de îmbunătățire a lor pe termen scurt și mediu. b) Confruntați propriile opinii asupra imaginii de sine cu cele oferite de colegii de clasă.

Informații pentru cadrul didactic: Pentru identificarea punctelor tari, elevii trebuie încurajați să-și analizeze calități personale, atât din sfera afectiv-atitudinală, cât și din sfera comportamentală (de ex., sunt optimist, am umor, etc.); este important ca persoana să nu considere puncte tari doar calităţile deosebite sau succesele notabile. În mod similar, în ceea ce privește punctele slabe, este bine ca elevii să conștientizeze ce anume ar dori să corecteze, să amelioreze, să diminueze sau să elimine din comportamentul lor (de ex., sunt dezordonat, mă enervez ușor etc.) și mai ales cum pot face acest lucru.

Finalizare: Se recomandă analiza tuturor răspunsurilor oferite de elevi și comentarea adecvată, pe bază de argumente, atât a relevanței și obiectivității în selecția acestor calități personale, cât și a oportunității și adecvării soluțiilor propuse pentru îmbunătățirea punctelor slabe.

Durata estimată a activității: 45-50 de minute.

Activitatea 3: Stiluri decizionale Instrucțiuni generale: Scop: Prin această activitate, pe baza exemplelor personale, elevii pot analiza caracteristicile stilurilor decizionale care îi definesc. Astfel, luând ca referință o situație care a necesitat luarea unei decizii cu miză, ei pot înțelege mai bine importanța informațiilor din surse diferite, evaluarea acurateții/obiectivității lor, precum și feedbackul primit din partea celorlalți (persoanele cu roluri semnificative pentru elev).

Organizarea activității: Fiecare elev realizează individual exercițiul propus, urmând ca o parte dintre elevi, la alegere, să prezinte descrierea situației și caracteristicile implicate. Ulterior, sunt sintetizate concluziile în urma informațiilor prezentate, împreună cu toți elevii. Una dintre concluzii este aceea că fiecare își construiește treptat propriul stil decizional, analizat în raport cu acele situații care necesită luarea unor decizii foarte importante.

Enunțul sarcinii de lucru pentru elevi: Rememorați o situație în care a trebuit să luați o decizie foarte importantă pentru voi.

Raportându-vă la această experiență, notați răspunsurile la următoarele întrebări: • Cum ați procedat?

• Ce etape ați parcurs?

• Care este modalitatea în care simțiti că luați cel mai bine o decizie?

Descrieți aceste aspecte și concluzionați adecvat.

Durata estimată a activității: 30 de minute.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 98

Activitatea 4: Etapele procesului decizional – Modelul DECIDES Instrucțiuni generale: Scop: Modelul prezentat, pe baza căruia se creează exemple personale, are scopul de a familiariza elevii cu etapele procesului de luare a deciziei. Acest model poate fi utilizat cu ușurință în activitățile practice cu elevii, ca bază de analiză a modului în care aceștia abordează etapele procesului de luare a deciziei. Astfel, elevii își formează abilități importante, precum cea de luare a deciziilor.

Organizarea activității: Pentru început, împreună cu toți elevii, într-o organizare frontală a activității, se analizează caracteristicile fiecărei etape de luare a deciziei, conform teoriei lui Krumboltz și Hamel (1997), care într-o abordare sistemică a acestei problematici au dezvoltat acronimul DECIDES (Szilagyi A., 2007, pag. 80). În contextul familiarizării cu acest model operațional, în discuțiile cu elevii și apoi individual, se aplică cunoștințele noi pentru formularea exemplelor personale privind luarea unei decizii.

Enunțul sarcinii de lucru pentru elevi: Analizați cu atenție modelul de mai jos, caracteristic unui proces de luare a deciziilor.

1. D (define): definirea problemei. Care este decizia care trebuie luată?

2. E (establish): stabilirea unui plan de acțiune. Cum vei lua această decizie?

3. C (clarify): clarificarea valorilor. Care este cea mai importantă valoare penru tine în situația data?

4. I (identify): identificarea alternativelor. Care sunt alegerile care pot fi făcute?

5. D (discover): descoperirea posibilelor rezultate. Care sunt posibilele consecințe ale acelor alternative?

6. E (eliminate): eliminarea opțiunilor în mod sistematic. Care alternative nu vor fi potrivite pentru calitățile/valorile personale sau situațiile specifice ție? Care din ele au cea mai mică probabilitate de succes?

7. S (start): startul acțiunii. Ce trebuie să faci pentru a transforma planul în realitate?

Pe baza înțelegerii funcționalității modelului DECIDES, analizați o situație importantă care necesită luarea unei decizii, urmând algoritmul pas cu pas. Comentați pe baza exemplelor personale oferite.

Durata estimată a activității: 45/50 de minute.

Activitatea 5: Factorii care influențează luarea unei decizii Instrucțiuni generale: Scop: Activitatea are ca scop analizarea factorilor care influențează luarea unei decizii și astfel, ajută elevii să conștientizeze forța cu care acționează, mai ales în situațiile importante care solicită luarea unei decizii.

Organizarea activității: Activitatea se bazează pe o discuție/dezbatere cu elevii asupra factorilor care influențează deciziile importante, pornind de la rezolvarea individuală a exercițiului de mai jos. În măsura în care este posibil, exercițiul trebuie multiplicat pentru fiecare elev, astfel economisind timp pentru rezolvarea acestuia și pentru discutarea concluziilor.

Enunțul sarcinii de lucru pentru elevi: Imaginați-vă că acum sunteți în situația de a lua decizia privind alegerea studiilor/carierei. Alături de factori precum: familie, școală și grupul de prieteni, vă invităm să introduceți în analiză și următoarele aspecte: datele de personalitate; abilitățile; domeniile de cunoaștere; ambițiile personale; valorile și constrângerile; temerile și îndoielile; rezultatele la examene și mediile generale la disciplinele de interes; experiența de viață și cea de muncă/voluntariat/stagii de practică; relațiile sentimentale; rețele sociale și persoane de contact; interesele profesionale; posibilitatea unui sprijin financiar; imaginea și încrederea de sine.

Dintre acești factori enumerați, care vă pot influența alegerea, vă rugăm să notați trei, pe care îi considerați cei mai importanți. Motivați-vă răspunsul.

Recomandări pentru cadrul didactic în abordarea activității: Cadrul didactic poate folosi ca preambul al discuției informațiile din ghid referitoare la cei trei factori importanți care ne influențează deciziile: familie, școală și prieteni. Însă tabloul este mult mai nuanțat, așa cum rezultă în urma concluziilor formulate de elevi la finalul sarcinii de lucru.

Concluzie: Este nevoie de timp și de răbdare, de autocunoaștere și de analiză informată pentru a lua cea mai potrivită decizie, conștientizând importanța factorilor care ne influențează în acest proces.

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 99

Profesorul ideal Mereu m-a intrigat întrebarea „ce face un profesor bun să fie considerat ideal?” Am colectat răspunsuri la această întrebare în ultimii 8 ani, de la diferite clase, de la copii veniți din medii diferite, cu preocupări diferite. Și, deși predau de 16 ani, sunt încă în căutarea rețetei pentru perfecțiune, pentru a deveni profesorul ideal.

Prof. Diana SABĂU Colegiul „Al. cel Bun” Gura Humorului

Unul dintre răspunsurile pe care le-am primit frecvent a fost: „Să nu fie comunist!” Inițial am tratat acest răspuns ca fiind copilăros și lipsit de relevanță până când am început să îl înțeleg, pentru că atunci am început să ascult și cu inima, nu numai cu sufletul. „Profesorul ideal nu este serios tot timpul. Știe sa facă glume la ore, să ne dea exemple din viața lui ca sa înțelegem mai bine lecțiile.” -Lori „Foarte amuzantă, de gașcă și iertătoare”-Denis „Chiar dacă este mult mai mare ca noi nu schimbă faptul că în suflet este ca un copil și cu noi se comportă foarte frumos și cu asta are tot respectul meu pentru că ne înțelege pe noi ca adolescenți și ne face să ne simțim bine cu orice alegere pe care o facem.”-Raul Din răspunsurile lor se observă cu ușurință că elevii noștri își doresc să gândim ca ei și să înțelegem ce le trece prin cap. Vor ca noi să vedem lumea prin prisma ochilor lor.

La întrebarea „Cum ar fi lumea fără profesori?” nici unul dintre ei n-a conceput ideea de învățare care nu pornește de la un profesor. Iată câteva dintre răspunsurile lor: „Lumea fără profesori nu mai are sens, deoarece ar fi un mare haos. Nimeni nu ar avea de la cine să învețe anumite lucruri” - Diana „Absența profesorilor va însemna probabil lipsa de socializare și din cauza lipsei explicațiilor acestora, elevii ar avea multe goluri.” - Iulia „În primul rând, fără școală nu există, din cauză că nu ar avea cine să ne predea și ne facă să înțelegem lecția. În al doilea rând, neexistând școală, nimeni nu ar fi capabil de lucruri incredibile.” - Francesca „Lumea fără profesori ar fii neinteresantă” – Narcis „Lumea fără profesori ar fi o lume fără părinți. De ce părinți?

Deoarece acești profesori sunt oamenii care ne modelează gândirea și ne sunt alături pentru a ne învăța lucrurile corecte, la fel ca și părinții noștri.

Aceștia își arată interesul pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm treptat și frumos. Fără acești dascăli lumea ar fi cu siguranța mult mai nefuncțională deoarece nici măcar un om nu ar mai știi ce înseamnă cu adevărat prietenia și devotamentul pe care un om îl poate arăta atunci când își învață elevii tot ceea ce știe.” – Alesia Dacă ne-am acorda câteva minute să ne gândim la doi profesori pe care i-am îndrăgit când eram elevi, profesori care ne-au marcat și ne-au făcut să îi respectăm, care sunt calitățile pe care le-am admirat la aceștia? Am convingerea că acele calități văzute de noi în acei profesori se regăsesc și în calitățile văzute de copiii noștri de azi în profesorul ideal.

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

Activități de suport educațional pentru elevi - Consiliere și orientare, clasa a IX-a

PAG. 100

Maestrul Grădinar mi-a spus cândva: „Lasă panseluţele să crească în grădina Mea.” Apoi, mi-a înmânat cazmaua și a continuat: „Ai grijă de ele până Mă-ntorc! Vin îndat’” „Dar, Doamne, eu nu știu cum să am grijă de ele.

Sunt atât de firave, atât de fragile. Și eu n-am mai avut niciodată pansele! Încredinţează-mi un trandafir – ghimpii îl vor proteja de nepriceperea și de stângăcia mea. Încredinţează-mi o laleaStă îngropată în siguranţă sub iarbă, până trece Iarna cea grea, vremea cea aspră și rece, Ca mai apoi să răsară În înmuguriri de primăvară.

Încredinţează-mi o iederă, ai cărei cârcei se agaţă și ei de alţii, de ce pot, ca să găsească suport.

Dar, Doamne, panseluţe?

Ele nu au nici ghimpi, nici bulb, nici cârcei.

Nu-mi da panseluţe!

Dă-mi altceva, orice vrei!”

Dar Grădinarul nu mă asculta, deci, mi-am schimbat și eu rugăciunea, așa: „Bine, Doamne.

„Asta-i tot?” „Mai este un singur lucru, dar foarte important: Cât de frumos vor înflori și cât de minunat depinde de tine – de cât de ușor le atingi de cât le îngrijești de bine.

Așa că, umblă cu grijă printre micuţii Mei. Nu uita unde ești!

Nu călca pe panseluţe, să nu le zdorbești.”

Voi avea grijă de panseluţe de-acum, dar spune-mi Tu Amintindu-mi cuvintele Maestrului Grădinar, cum. am pornit înainte, pentru a-mi aduce la îndeplinire par„Și Dumnezeu mi-a spus: „Udă-le cu dragoste, tea mea de lucru, Plivește-le cu hotărâre și bine, murmurând în șoaptă această rugă fierbinte: lasă-le să se încălzească la lumina din sufletul tău, din „O, Doamne, tine.”

Dă-mi cuvinte blânde, mâini blânde și picioare blânde, Ca să nu calc peste panseluţele plăpânde.”

Kay Kuzma, Înțelege-ți copilul

I.Ș.J. Suceava - Educație permanentă

PAGE 101

Barometrul reuşitei şcolare Activități de suport educațional pentru elevi Consiliere și orientare

Nr. 41 Anul IX/2021

ISSN 2344-6277 ISSN - L 2344-6277 Coperta și tehnoredactare:Tatiana Vîntur Coordonator: Tatiana Vîntur Colectiv de redacție: Liliana Lucia Condur Elena Sextilia Solonaru Cristina Tudor Mihaela Ursaciuc Design:Tatiana Vîntur

Barometrul reușitei școlare, nr.41/2021

BAROMETRUL REUȘITEI ȘCOLARE

Editura „George Tofan” Suceava