PROMEHS –
promovarea sănătății mintale în școală
Promovarea sănătății mintale în școală –implicații pentru dezvoltarea personală a profesorilor
Sănătatea mintală - repere curriculare și extrașcolare
Sănătatea mintalăexperiențe de învățare curriculare
Sănătatea mintalăexperiențe de învățare extrașcolare
Ziua cea mai frumoasă? Astăzi. Obstacolul cel mai mare? Frica. Lucrul cel mai uşor? Greşala. Greşala cea mai mare? Renunţarea. Rădăcina cea mai rea? Egoismul.
Distracţia cea mai bună? Munca. Înfrângerea cea mai urâtă? Descurajarea. Profesioniştii cei mai buni? Copiii. Nevoia dintâi? Comunicarea. Fericirea cea mai mare? Să fii util. Misterul cel mai profund? Moartea. Defectul cel mai mare? Întristarea.
Sentimentul cel mai urât? Ura. Cadoul cel mai frumos? Iertarea. Traseul cel mai bun? Calea dreaptă. Senzaţia cea mai plăcută? Pacea interioară. Gestul cel mai frumos? Zâmbetul. Medicamentul cel mai bun? Optimismul. Satisfacţia cea mai mare? Datoria împlinită. Puterea cea mai mare? Credinţa. Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.
(Maica Tereza)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Cuvânt înainte 3, 6 Cuprins 4 - 5
Capitolul I: Sănătatea mintală - argumente pentru promovarea în școală 7 - 28
Promovarea sănătății mintale în școală - Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR, Inspector școlar prof. Lidia ACOSTOAIE 8 – 9
PROMEHS – promovarea sănătății mintale în școală - Conf. univ. dr. Adina COLOMEISCHI, Prof. Lidia ACOSTOAIE, Prof. Tatiana VÎNTUR, Prof. Gabriela SCUTARU 10 - 13
Promovarea sănătății mintale în școală – implicații pentru dezvoltarea personală a profesorilorConf. univ. dr. Adina COLOMEISCHI 14 - 20
Sănătatea mintală - repere curriculare și extrașcolare - Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR 21 - 28
Capitolul II: Sănătatea mintală - Experiențe curriculare de învățare 29 - 70
Dezvoltarea personală în învățământul primar - Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR 30
Sala de clasă - spațiul de învățare pozitivă - Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Dorina DULCEAC 31
Promovarea învățării socio-emoționale în orele de dezvoltare personală - Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Adriana COȚOVANU 32 - 33
Zarul emoțiilor - Prof. Irina HRIȘCĂ 34
Trăiri emoționale - Prof. Maria Mihaela RUSU 35 - 36 Timpul în viața noastră - Prof. înv. primar Carmen Mihaela TUDOSĂ 37 - 42 Învață să fii fericit! - Prof. înv. primar Anca CĂLDĂRUȘ 43 Grupul de joacă - proiect didactic - Prof. înv. primar Maria IENACHE 44 - 49
Povestea vârstei mele - Prof. Georgeta NISTOR 50 - 53
Etichetare și prejudecăți - Prof. Raluca Ana BOBU 54 - 55
Comunicarea interpersonală și de grup - Prof. Luminița CĂȘUNEANU 56 - 57 În căutarea sinelui - Fișă a identității personale - Prof. Luminița CĂȘUNEANU 58 - 59
Gândirea critică. De ce învăț? - Prof. Diana SALUP RUSU 60 - 61
Puterea vindecătoare a emoțiilor - Prof. Ionela Lăcrămioara IGNĂTESCU 62 - 65
Abordarea învățării din perspectiva S.A.F.E. - Prof. Lăcrămioara TOMA 66 - 67
Emoții negative - Prof. Liliana TIMOFTE, Consilier școlar Adrian MARMELIUC 68 - 70
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Capitolul III: Sănătatea mintală - Experiențe extrașcolare de învățare 71 - 92
Educație și prevenție - Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR 72 - 75
Educația între joc și joacă - Prof. Liliana TIMOFTI 76 - 78
Beneficiile activităților de loisir asupra sănătății mintale - Prof. Vasile - Ovidiu VRANĂU 79 - 80
Stimularea motivației în învățare a elevilor - Prof. înv. primar Angela MOSCAL 81
Rolul jocului didactic în dezvoltarea inteligenței emoționale - Prof. Paraschiva JESCU 82 - 83
Tranziția de la nivelul primar la nivelul gimnazial - Prof. dr. Elena Iuliana DOMUNCO 84 - 85
Minte sănătoasă în corp sănătos - Prof. înv. primar Maria - Cristina MELINTE 86 - 87 Împreună în diversitate - Prof. Tamara Dorina BRUTARU 88 - 89
Cafeneaua părinților - Prof. Mihaela Ștefania DOMUNCO 90 - 91
Atelierul lui Moș Crăciun - Prof. Monica MONACHU 92- 93 Târgul de Crăciun, 2022 - Director prof. Gabriela MIHAI 94
Doctore, simt ceva mortal Aici, în regiunea fiin Mă dor toate organele, Ziua mă doare soarele Iar noaptea luna a pus un junghi în norul de pe cer Pe care până atunci nici nu i mă trezesc în fiecare diminea
Degeaba am luat tot felul de medicamente i chiar am citit ni Am vorbit cu oamenii am cheltuit pe ele o groază de ani.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Barometrul reușitei școlare este un instrument de multiplicare a rezultatelor proiectului de formare profesională Leonardo da Vinci VETPRO „Practici inovatoare care favorizează succesul școlar” al Inspectoratului Școlar Județean Suceava.
Factorii individuali, sociali, școlari și familiali ce influențează succesul școlar au fost abordați, pe parcursul editării numerelor anterioare, într-o varietate de activități metodico-științifice: studii și cercetări pedagogice, lecții demonstrative, activități de suport educațional pentru elevi și părinți, conferințe, workshop-uri, caiete metodice.
Numerele anterioare ale volumului au avut tematici ce au ilustrat abordări și practici inovative folosind tehnici, metode și instrumente necesare în învățarea formală și nonformală.
Volumul nr. 47 aduce în atenția specialiștilor în educație - practicienii în consiliere și dezvoltare personală - o temă de actualitate: sănătatea mintală. Sănătatea mintală este importantă în fiecare etapă a vieții – copilărie, adolescență și maturitate - și este definită de un nivel psihologic al stării de bine caracterizat de funcționalitatea ființei umane în condiții satisfăcătoare ale adaptării emoționale, comportamentale, biologice și sociale.
Instrumentul educațional aduce argumente pentru aprofundarea în cadrul orelor de dirigenție, activităților extrașcolare și extracurriculare, a conținuturilor specifice problematicii sănătății mintale.
Volumul de față cuprinde conținuturi și activități de învățare aplicate de cadrele didactice de la Școala Gimnazială nr. 1 Suceava în activități ce valorizează programa de Dezvoltare personală - clasele primare, Consiliere și dezvoltare personală, activități extrașcolare - clasele gimnaziale, cu scopul de a disemina bunele practici educaționale care promovează sănătatea mintală în școli.
Barometrul reușitei școlare oferă experiențe de învățare și bune practici, din județul Suceava, în efortul comun, școală - familie - comunitate, de a realiza un climat educațional armonios, incluziv, sigur, nonviolent, non-discriminatoriu, tolerant, dinamic și proactiv.
Colectivul de redacție
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Promovarea sănătății mintale în școală
Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR, Inspector școlar prof. Lidia ACOSTOAIE
Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava, alături de universități și autorități publice din șapte țări europene, au implementat instrumente educaționale necesare promovării sănătății mintale în școală și vizează dezvoltarea unui curriculum validat științific.
Proiectul PROMEHS - PROMOTING MENTAL HEALTH AT SCHOOL, un proiect ERASMUS+ KA3, și-a propus să dezvolte politici educaționale prin care educația pentru sănătatea mintală să fie facilitată în școlile din țările UE.
„Nu pot schimba direcția vântului, dar îmi pot regla pânzele pentru a ajunge întotdeauna la destinație.” (Jimmy Dean)
Proiectul a fost cofinanțat de Comisia Europeană (2019-2022) și s-a derulat sub coordonarea unei echipe de cercetători de la Universitatea Bicocca din Milano, fiind conceput pentru a dezvolta, implementa și evalua un curriculum de promovare a sănătății mintale pentru grădinițe, școli primare, gimnaziale și licee, oferind, în același timp, o instruire de înaltă calitate personalului didactic.
Proiectul european Erasmus +, KA3, desfășurat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava, continuă prin acțiuni de sustenabilitate ce vizează promovarea sănătății mintale în școli.
„Promovarea sănătății mintale în școală” este tema activităților de formare continuă în cadrul activităților de cerc pedagogic adresate coordonatorilor de proiecte și programe educative, care se vor desfășura în județul Suceava, în anul școlar 2022 - 2023, fiind coordonate de I.Ș.J. Suceava – educație permanentă.
Aspecte vizate în activitățile metodice: Lecții și secvențe de lecții: Promovarea învățării sociale și emoționale: conștiința de sine, managementul sinelui, conștientizarea socială, abilități de relaționare, luarea deciziilor responsabile; Promovarea rezilienței: gestionarea dificultăților psihosociale, gestionarea experiențelor traumatizante
Prevenția problemelor comportamentale: abordarea problemelor de internalizare și externalizare, gestionarea comportamentelor de risc.
Bune practici: proiectul Erasmus+ „Promovarea sănătății mintale în școală – PROMEHS”, proiecte educative – „Din grijă pentru copii”, proiectul „DOMINO” – educația cu încurajare, proiectul R.E.S.P.E.C.T. – componenta E –Inteligența emoțională, proiecte proprii Strategii de învățare nonformală: Ziua gândirii pozitive, Ziua mondială a educației, Ziua mondială a sănătății mintale, Ziua internațională a învățării sociale și emoționale (Social Emotional Learning –SEL) Bune practici – activități extrașcolare.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Sănătatea e darul cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă.”
(Michel de Montaigne)
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Inspectoratul Școlar Județean Suceava fac parte dintr-un consorțiu european, format din universități și autorități publice din șapte țări europene, constituit pentru a elabora o linie de politică educațională menită să asigure promovarea sănătății mintale în școală, prin dezvoltarea unui curriculum validat științific.
Conf. Univ. Dr. Adina COLOMEISCHI
Inspector școlar Prof. Lidia ACOSTOAIE
Inspector școlar Prof. Tatiana VÎNTUR
Director Centrul de Excelență Prof. Gabriela SCUTARU
Facultatea de Științe ale Educației din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în colaborare cu Inspectoratul Județean Suceava, participă la un parteneriat european de tip ERASMUS+ Key Actions 3, în vederea dezvoltării și implementării de politici educaționale care să susțină promovarea sănătății mintale în școală, în cadrul proiectului Promoting Mental Health at Schools (PROMEHS), cofinanțat de Comisia Europeană (2019-2022).
Proiectul PROMEHS este coordonat de o echipă de cercetători de la Universitatea Bicocca din Milano și este conceput pentru a dezvolta, implementa și evalua un curriculum de promovare a sănătății mintale pentru grădinițe, școli primare, gimnaziale și licee, oferind, în același timp, o instruire de înaltă calitate personalului didactic. Participanții la proiect sunt universități și autorități publice din șapte țări europene: Universitatea Milano –Bicocca, Italia, Ministerul Eduației, Universităților și Cercetării Italia, Biroul Regional Școlar din Lombardia, Italia, Universitatea Malta, Universitatea Letonia, Biroul Regional Școlar din Sigulda, Letonia, Universitatea Rijeka, Croația, Municipalitatea Rijeka, Croația, Biroul regional Școlar Primorsko-Goranska, Croația, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Universitatea Patras, Grecia, Universitatea Lisabona, Portugalia.
Parteneriatul se extinde și la nivel mai puțin formal, beneficiind de susținerea unor organizații profesionale internaționale, precum: Rețeaua Europeană pentru Competența Socială și Emoțională (ENSEC), Rețeaua școlară de promovare a sănătății în regiunea Lombardia, Italia, Asociația Europeană de Psihologia Dezvoltării (EADP), Departamentul pentru politici privind familia, parenting și oportunități egale din Regiunea Lombardia, Italia, Asociația Italiană de Psihologie (AIP) – Sectorul Developmental și Educațional, Rețeaua europeană Alianța pentru copilărie, Laboratorul Universității Rutgers – Dezvoltarea Socio –Emoțională și a Caracterului (USA).
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Din România participă aproximativ 160 de profesori din 15 unități de învățământ, majoritatea din județul Suceava (GPP „Țăndărică” Suceava, GPP „Căsuța Piticilor” Gura Humorului, G.P.P. „Gulliver” Suceava, Școala Gimnazială Todirești, Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava, Școala Gimnazială „Jean Bart” Suceava, Școala Gimnazială „Bogdan Vodă” Rădăuți, Liceul Tehnologic „Mihai Eminescu” Dumbrăveni, Școala Gimnazială „Episcop Melchisedec Ștefănescu” Gîrcina, Școala Gimnazială „Al.I. Cuza” Fălticeni, Colegiul Tehnic Rădăuți, Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, Liceul „Ion Luca” Vatra Dornei, Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret), s-au implicat în demersul constructiv de a identifica modalități explicite prin care
„Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului.” (B.K.S. Iyengar)
Promoting Mental Health at Schools (Promovarea sănătății iunea Cheie 3, co-finanțat de i conceput pentru a dezvolta, implementa și coli. Proiectul va crea o iile de învățământ, conec-
este primul curriculum de promovare a sănătății mintale elaborat în i asociații științifice din 7 țări ia, Grecia, Italia, Letonia, Malta, România și Portugalia.
Oferirea unui cadru sistematic pentru elaborarea și implementarea unui ific cu privire la sănătatea mintală în școli; i familiilor; colilor și a factorilor ii mintale în politicile educaționale
Sănătatea mintală este o stare de bine în cadrul căreia individul își descopeă provocărilor normale ale vieții, poate lucra i este capabil să contribuie la comunitatea sa (OMS, 2005,
ilor legate de sănătatea mintală la i a crescut la nivel mondial, devenind una dintre principalele ile de sănătate mintală au un impact nefavorabil semnificativ asupra diferitelor aspecte ale dezvoltării elevilor, cu un colare, concentrării, realizărilor generale și rela-
iilor de viață și a mediilor ând copiilor, personaluină o funcționare emoțidrul PROMEHS (fig. 1)iativele școlare - reprezintă colii din trei perspective. Primele două aspecte vizeaii mintale, în special, învățarea sociaa, în timp ce al treilea aspect este legat de prevei comportamentale.
ională este procesul prin i fixează și ating obiective i, stabilesc și mențin relații pozitii iau decizii responsabile (Domitrovich, Weissberg & Gullotta, 2015). i a te adapta pozitiv la provocări
i comportamentale Dificultățile sociale, emoțioi comportamentale cuprind un spectru larg de comportamente dificile și esc normele referitoare la vârsta copiilor. Pot fi catalogate ionate către sine), externalizare i comportamente cu risc (Achenbach, Ivano-
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Principiul descris mai jos a ghidat dezvoltarea și implementarea PROMEHS. Promovare și prevenție: activitățile vizează promovarea dezvoltării sociale și emoționale sănătoase și prevenirea și rezolvarea problemelor de comportament ale elevilor și ale personalului școlar. Validare științifică : Rezultatele vor fi evaluate printro procedură riguroasă de cercetare realizată de Universitatea din Malta, cu ajutorul unui cercetător independent folosind instrumente valide și fidele. Datele referitoare la eficiența programului vor fi colectate de la elevi, profesori și părinți înainte (pre-test) și după implementare (post-test). Rezultatele a 2 grupuri vor fi comparate: primul grup va include persoanele care au au participat la implementarea curriculum-ului PROMEHS (grup experimental), iar al doilea grup va include persoanele care nu au participat la implementare (grup de control). Cercetătorul va estima modul în care ambele grupuri s-au schimbat de la pre-test la post-test pentru a identifica impactul PROMEHS în timp. Abordarea la nivelul întregii școli: curriculum-ul recunoaște importanța colaborării dintre elevi, profesori, familii, directori de școli, părți interesate ale comunității și factorii de decizie. Cadrul propus evidențiază colaborarea sistemică existentă în contextele de dezvoltare ale elevilor și profesorilor.
Abordarea SAFE: dezvoltarea activităților PROMEHS s-a bazat pe abordarea S.A.F.E. (Durlak și colab., 2015), care evidențiază faptul că activitățile trebuie să fie secvențiate (conectate și coordonate pentru a favoriza dezvoltarea abilităților de-a lungul anilor, potrivite vârstei), să includă forme active de învățare (pentru a ajuta elevii să stăpânească noi abilități și pentru a aplica noi competențe în alte contexte decât cel școlar), să fie Focalizat (accentuând dezvoltarea unei competențe specifice) și să vizeze abilitățile în mod Explicit (profesorii trebuie să le explice clar).
Integrare: Pentru a avea cele mai bune beneficii, abilitățile vizate trebuie abordate în domeniile și disciplinele de bază ale curriculumului școlar în timpul practicilor zilnice.
Abordarea incluzivă: PROMEHS își propune să îmbunătățească implicarea de succes a elevilor în viața școlară, inclusiv implicarea acelora care întâmpină probleme temporare sau ușoare de sănătate mintală. Activitățile sunt dezvoltate pentru a pune în valoare cultura, background-ul și experiența tuturor elevilor, inclusiv a celor care provin din medii socioeconomice diferite. Educația și îndrumarea profesorilor: cercetările sugerează că profesorii competenți din punct de vedere social și emoțional își pot înțelege și gestiona emoțiile proprii și ale celorlalți mai bine, au abilități mai bune de consolidare a relațiilor și raportează un nivel mai ridicat de auto-eficacitate în predare (Jennings & Greenberg, 2009). Din acest motiv, implementarea PROMEHS necesită formare inițială și continuă a cadrelor didactice, precum și activități de mentorat. Această formare va contribui la îmbunătățirea sănătății mintale, abilităților sociale și emoționale ale profesorilor, precum și strategiilor și abordărilor acestora în promovarea stării de bine a elevilor și familiilor.
Implicarea activă a familiei: școlile și familiile trebuie să coopereze pentru a dezvolta sănătatea mintală a copiilor. Acest lucru poate fi posibil numai dacă școala și familiile împărtășesc aceleași păreri și urmăresc aceleași obiective. Manualele PROMEHS pentru elevi și părinți sunt într-adevăr concepute pentru a consolida abilitățile și comportamentele pe care elevii le deprind la școală. Activitățile elevilor pentru acasă, care implică și membrii familiei, îi vor ajuta pe elevi să aplice noile competențe și acasă.
Sustenabilitate: Pentru a maximiza impactul și sustenabilitatea rezultatelor proiectului, inițiativele privind sănătatea mintală trebuie să fie legate de politicile educaționale existente și sprijinite de factorii de decizie politică la nivel local, național sau internațional. În acest fel, acestea ar putea fi aplicate în contexte mai largi.
Materiale curriculare
PROMEHS este compus dintr-o serie de manuale și resurse destinate cadrelor didactice, elevilor, familiilor, directorilor școlilor și factorilor de decizie politică.
„Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea.”
(Hipocrate)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Promovarea sănătății mintale în școală – implicații pentru dezvoltarea personală a profesorilor
Ceea ce îi învăț pe alții, mă transformă
Conf. Univ. Dr. Aurora Adina Colomeischi
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Organizația Mondială
a Sănătății oferă o definiție cuprinzătoare a ceea ce reprezintă sănătatea mintală: Sănătatea mintală poate fi înțeleasă ca o stare de bine ce îi permite individului să își valorifice abilitățile, să poată face față situațiilor solicitante normale din viața sa, să poată lucra în mod productiv și fructuos și să își poată aduce contribuția în comunitatea în care trăiește.
Crezul învățării active ne arată că pe măsură ce ne implicăm tot mai mult într-un act de învățare, achiziția și transformarea finală este tot mai pregnantă. Coordonarea unui proces de predare – învățare conduce la o profundă transformare a celui care prelucrează conținuturi și le așază într-un cadru accesibil celor care învață.
Ne așteptăm, așadar, ca predarea unui conținut care promovează sănătatea mintală în școală să aibă efecte transformatoare pentru cadrele didactice care se implică să genereze demersuri experiențiale de învățare, să articuleze coerent secvențe care să conducă în mod direct la formarea de abilități și atitudini ce descriu cadrul sănătății mintale, respectiv al stării de bine care predispune la acțiuni de exersare a potențialului, de coping adaptativ la stresul obișnuit al zilei și mai ales, de generare de răspunsuri care să contribuie la creșterea calității vieții personale și a celor din jur.
Lucrarea examinează efectele implementării unui program de sănătate mintală asupra rezultatelor psihologice ale profesorilor. Prezentăm rezultatele unui experiment dezvoltat în cadrul unui parteneriat european pentru inovarea politicilor educaționale privind implementarea unui curriculum pentru promovarea sănătății mintale în școală. PROMEHS este un curriculum creat de 7 echipe europene de cercetători din diferite universități din Italia, Portugalia, Grecia, Letonia, Croația, Malta și România.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Curriculumul se bazează pe trei dimensiuni și este furnizat în contextul abordării integrate la nivelul școlii, astfel încât toți profesorii, comunitatea de părinți și alți factori de decizie comunitari să fie implicați. Principalele dimensiuni ale curriculumului sunt axate pe învățarea socio-emoțională, reziliență și prevenirea dificultăților, respectiv a problemelor de internalizare și externalizare. (Cavioni, C., Grazzani, I., & Ornaghi, V. ,2020).
Studiul nostru prezintă efectele implementării curriculumului de sănătate mintală asupra dezvoltării personale a profesorilor, cum ar fi identificarea impactului asupra autoeficacității, rezilienței și competenței socio-emoționale a cadrelor didactice. Multe studii au demonstrat importanța abilităților socio-emoționale ale profesorilor ca având un impact puternic asupra rezultatelor elevilor, atât din punct de vedere academic, cât și personal și, de asemenea, au subliniat importanța promovării stării de bine personale și a competenței socioemoționale a profesorilor (Schonert-Reichl, 2017). Competența socială și emoțională a profesorilor are un impact important asupra activităților profesionale (Collie, 2017; Hen & Goroshit, 2016), iar competența personală a profesorilor are un impact asupra calității procesului educațional (Ransford et al, 2009) și, în plus, asupra competențelor copiilor ( (Lam & Wong, 2017).
Competența socială-emoțională a profesorilor cuprinde atât dimensiuni personale, cât și interpersonale, cum ar fi relația elev-profesor, relațiile interpersonale, reglarea emoțională, conștientizarea socială. (Tom, 2012). Jennings (2011) a arătat că abilitățile socio – emoționale ale profesorilor reprezintă baza pentru furnizarea de relații de susținere în contextele profesionale, pentru a fi mai eficienți în gestionarea calei de elevi și mai bine echipați pentru a oferi un curriculum socioemoțional. Un profesor competent socio – emoțional înseamnă să aibă nu doar niște abilități înalte, ci și să aibă capacitatea de a fi conștient de sine și de ceilalți, astfel încât să poată stabili cele mai bune relații cu elevii. (Elias, 2009)
Reziliența profesorilor, ca o capacitate de a face față adversităților, de a naviga printre resursele interne și de mediu și de a ale activa pe cele necesare (Liebenberg et al., 2016) este un atu important pentru profesia didactică, fiind legată de autoeficacitate, motivație și realizare (Gu & Day, 2007)
Autoeficacitatea profesorilor este un concept care apare în lumina multor cercetări, prezentând o bună corelație atât cu rezultate psihologice importante, cât și cu calitatea performanței profesionale (Duffin et al., 2012). Conform teoriei cognitiv-sociale a lui Bandura (1997), autoeficacitatea profesorului cuprinde convingerile legate de capacitățile profesorilor de a utiliza strategii de instruire în context educațional și aceasta afectează în mod pozitiv motivația și performanța.
„Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om.”
(James H. West)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Sănătatea e comoara cea mai prețioasă și cea mai ușor de pierdut; totuși cel mai prost păzită.” (Emile Augier)
Participanți Eșantionul a cuprins 104 profesori, 61 din grupul experimental și 43 din grupul de control. Din punctul de vedere al nivelului de învățământ, 35 (19 grup experimental, 16 grup de control) au fost din grădiniță, 27 (7 grup experimental și 20 din grupul de control) din școala primară, 26 cadre didactice (13 din grupul experimental și 13 din grupul de control) din gimnaziu și 16 (13 grup experimental și 3 din grupul de control).
Scopul prezentului studiu a fost testarea impactului unui curriculum de promovare a sănătății mintale asupra dezvoltării personale a profesorilor.
Obiectivele vizează identificarea diferențelor legate de sentimentul de eficacitate ale profesorilor, reziliența profesorilor și competența socială și emoțională a profesorilor între fazele pre și post-test în grupul experimental și în grupul de control.
Colectarea datelor a avut loc în momente diferite, în decembrie 2020 și în iunie 2021. Între cele două momente, grupul experimental de profesori a implementat proiectul PROMEHS, o abordare educațională care promovează sănătatea mintală în școală. Grupul experimental a urmat un curs de formare de 25 de ore privind promovarea sănătății mintale în școală și a desfășurat în medie 12,6 activități de promovare a sănătății mintale.
Comitetul de Etică pentru Cercetare în Științe Umaniste și Sociale al Universității „Ștefan cel Mare” Suceava a aprobat permisiunea de cercetare în data de 21.07.2021.
Au fost testate următoarele ipoteze pentru a îndeplini obiectivele așteptate:
H1: Există o corelație pozitivă între autoeficacitatea profesorilor, reziliența profesorilor și competența lor socio-emoțională după implementarea curriculum-ului;
H2: Există un impact pozitiv al implementării proiectului PROMEHS asupra variabilelor personale precum: autoeficacitatea profesorului și dimensiunile acesteia, reziliența profesorilor și competența socio-emoțională a profesorilor și dimensiunile acesteia:
H2a: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește sentimentul de autoeficacitate al profesorilor și dimensiunile acesteia (eficacitatea relativă la capacitatea de motivare a elevilor, eficacitatea în ceea ce privește utilizarea strategiilor de instruire, eficacitatea privind managementul clasei) în grupul experimental;
H2b: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește reziliența în grupul experimental;
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
H2c: Există o diferență semnificativă între etapele pre-test și post-test în ce privește competența socio– emoțională a profesorilor și dimensiunile acesteia (relația profesor - elev, reglare emoțională, conștientizare socială, relații interpersonale) în grupul experimental.
Profesorilor li s-a cerut să completeze Scala Teacher Sense of Self-eficacy ((Tschannen-Moran & Hoy, 2001), Connor Davidson Resilience Scale (CD 10) (Connor & Davidson, 2003) și Social and Emotional Competence of Teachers (SECTRS) (Tom, 2012). Am folosit versiunea scurtă a Scalei eficacității profesorilor, care conține 12 itemi și sunt distribuite în trei subscale: eficacitate în implicarea elevilor, eficacitate în strategiile de instruire și eficacitate în managementul clasei. Are proprietăți psihometrice bune: alfa Cronbach pentru TSES – 0,934, și subscale: implicare – 0,849, instrucție - 0,874, managementul clasei – 0,866. Eficacitatea în implicarea elevilor, eficacitatea în strategiile de instruire și eficacitatea în managementul clasei variază de la 1 la 9, unde cu cât scorul mediu este mai mare, cu atât este mai mare autoeficacitatea profesorului.
CD-10 are zece itemi, descriși printr-o scală Likert de la 1 – deloc adevărat la 5 – adevărat aproape tot timpul. (alfa Cronbach – 0,913). Reziliența variază de la 1 la 5, unde cu cât scorul mediu este mai mare, cu atât este mai mare capacitatea profesorului de a se recupera rapid din dificultăți.
SEC variază de la 1 la 6, unde cu cât este mai mare scorul cu atât este mai mare competența socio-emoțională.
Pentru a testa ipoteza H1 am folosit analiza de corelație Pearson, iar rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos. Există corelații pozitive și semnificative ridicate între toate variabilele testate (a se vedea tabelul 1 pentru corelațiile dintre Eficacitatea pentru implicarea elevilor (ESE), Eficacitatea pentru strategiile de instruire (EIS), Eficacitatea pentru managementul clasei (ECM), Autoeficacitatea profesorului (TSE), Reziliență, relație profesor-elev (TSREL), Reglare emoțională, conștientizare socială, relație interpersonală, competență socio-emoțională (SEC)
„Nu mă judeca după succesul meu, judecă-mă de câte ori am căzut și am revenit.” (Nelson Mandela)
Pentru testarea H2 am folosit testul T pentru eșantioane pereche având ca variabile dependente autoeficacitatea, reziliența și competența socio-emoțională a profesorilor, iar ca variabilă independentă faza cu două categorii: pretest și posttest. Am făcut această analiză pentru fiecare grup, separat. Rezultatele indică faptul că grupul experimental a cunoscut o creștere a unor variabile precum autoeficacitatea pentru implicarea elevilor, autoeficacitatea pentru strategiile de instruire, autoeficacitatea pentru managementul clasei, reziliența, competența socio-emoțională, relația profesor-elev și relațiile interpersonale.
Testul T pentru eșantioane perechi aduce rezultate promițătoare, arătând că implementarea unui curriculum de promovare a sănătății mintale ar putea avea un impact pozitiv asupra dezvoltării personale a profesorilor.
Conform studiului nostru, profesorii au experimentat valori crescute de autoeficacitate pentru implicarea elevilor (t(120) =-3,907, p=0,00)(pretest M=7,12, posttest M=7,80), autoeficacitate pentru strategiile de instruire (t (120)=-4,291, p=0,000) (pretest M=7,64, posttest M =8,30), autoeficacitate în managementul clasei (t(120)=-3,616, p=0,000, Mpretest=7,45, Mposttest=8,02) , reziliență (t(120)=-3,178, p=0,002, M pretest = 4,04, Mposttest = 4,35), competență social – emoțională (t(120)= -2,672, p=0,009), M pretest = 4,97, Mposttest= 5,19), relația profesor – elev (t(120)=-2,494, p=0,014, Mpretest =5,11, Mposttest=5,35) și relații interpersonale (t(120)= - 2,743, p=0,007, Mpretest=4,84, Mposttest =5,14). Două dintre variabilele testate nu au avut diferențe semnificative: reglarea emoțională și conștientizarea socială. Pe de altă parte, rezultatele pentru grupul de control nu au nicio semnificație în diferențele dintre fazele pre-test și post-test.
Figurile de mai jos prezintă modul de variație a celor două variabile principale măsurate: reziliența și competența socio-emoțională, pentru cele două grupuri (experimental și control).
Fig.1. Diferențele de medii privind reziliența între etapa pretest și etapa posttest, pentru grupul experimental vs grupul de control Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Fig. 2. Diferențele de medii privind competența socio - emoțională între etapa pretest și etapa posttest, pentru grupul experimental vs grupul de control
Discuții
Testând impactul unui curriculum de promovare a sănătății mintale asupra rezultatelor personale ale profesorilor, am obținut valori îmbunătățite pentru autoeficacitatea profesorilor, reziliența profesorilor și competența lor social-emoțională. Aceste rezultate sunt în concordanță cu alte constatări din diferite studii (Blewitt și colab., 2020, Langley și colab., 2010) care arată că intervenția bazată pe dovezi face o diferență atât în ceea ce privește rezultatele elevilor, cât și eficiența profesorilor. Potrivit lui Blewitt et. Al, (2020) programele SEL pot consolida calitatea predării, în special furnizarea de interacțiuni receptive și încurajatoare profesorelev și gestionarea eficientă a clasei. În aceeași linie, rezultatele studiului nostru indică faptul că programul de promovare a sănătății mintale contribuie la sporirea eficacității în ce privește managementului clasei, relațiile dintre profesori și elevi, a eficacității legate de strategiile de instruire. Acest studiu oferă dovezi pentru eficiența unui curriculum de sănătate mintală privind dezvoltarea personală a profesorilor, în concordanță cu alte rezultate ale cercetării (Blewitt et al., 2020; Collie & Perry, 2019; Oliveira et al., 2021; Tyson et al., 2009, Unterbrink, T et al., 2010) Rezultatele ar putea avea implicații asupra politicilor de formare a cadrelor didactice.
Studiul nostru indică faptul că o intervenție centrată pe elev ar putea avea impact și asupra profesorilor, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor personale, cum ar fi reziliența, autoeficacitatea legată de contextele profesionale și competența socio-emoțională.
Aceste rezultate valoroase explică importanța furnizării de programe de promovare a sănătății mintale în școli, având un impact pozitiv și asupra vieții personale a profesorilor.
Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului de cercetare Erasmus + KA3, finanțat de UE, „Promovarea sănătății mintale în școli” (nr. 606689-EPP-1-2018-2-IT-EPPKA3-PIPOLICY). https://www.promehs.org/
Mulțumiri echipei de la Universitatea Milano Biccoca pentru proiectare conceptuală și echipei de la Universitatea din Malta pentru realizarea bazei de date.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Orice mintea omului poate concepe și crede, se poate realiza.” (Napoleon Hill)
„La fel ca semințele minuscule cu o putere puternică de a împinge prin pământ dur și de a deveni copaci puternici, deținem rezerve înnăscute de o forță inimaginabilă. Suntem rezistenți.” (Catherine DeVrye)
*Bandura A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control (1st ed.). New Jersey: W.H. Freeman.
*Blewitt, C., O’Connor, A., Morris, H., Mousa, A., Bergmeier, H., Nolan, A., Jackson, K., Barrett, H., & Skouteris, H. (2020). Do Curriculum-Based Social and Emotional Learning Programs in Early Childhood Education and Care Strengthen Teacher Outcomes? A Systematic Literature Review. International Journal of Environmental Research and Public Health, 17(3), 1049.
Cavioni, C., Grazzani, I., & Ornaghi, V. (2020). Mental health promotion in schools: a comprehensive theoretical framework. International Journal of Emotional Education, 12(1), 65-82.
Collie, R. J. (2017). Teachers’ Social and Emotional Competence: Links with Social and Emotional Learning and Positive Workplace Outcomes. In E. Frydenberg, A. J. Martin, & R. J. Collie (Eds.), Social and Emotional Learning in Australia and the Asia-Pacific (pp. 167–184). Springer Singapore.
*Collie, R. J., & Perry, N. E. (2019). Cultivating teacher thriving through social–emotional competence and its development. The Australian Educational Researcher, 46(4), 699–714.
*Connor, K. M., & Davidson, J. R. T. (2003). Development of a new resilience scale: The Connor-Davidson Resilience Scale (CD-RISC). Depression and Anxiety, 18(2), 76–82.
*Duffin, L. C., French, B. F., & Patrick, H. (2012). The Teachers’ Sense of Efficacy Scale: Confirming the factor structure with beginning pre-service teachers. Teaching and Teacher Education, 28(6), 827–834.
*Elias, M. J. (2009). Social-Emotional and Character Development and Academics as a Dual Focus of Educational Policy. Educational Policy, 23(6), 831–846.
*Gu, Q., & Day, C. (2007). Teachers resilience: A necessary condition for effectiveness. Teaching and Teacher Education, 23(8), 1302–1316. https://doi.org/10.1016/j.tate.2006.06.006
Hen, M., & Goroshit, M. (2016). Social–emotional competencies among teachers: An examination of interrelationships. Cogent Education, 3(1), 1151996.
*Jennings, P. A. (2011). Promoting teachers’ social and emotional competencies to support performance and reduce burnout. In A. Cohan & A. Honigsfeld (Eds.), Breaking the mold of preservice and in service teacher education: Innovative and successful practices for the 21st century (pp. 133–143). Lanham, MD: Rowman & Littlefield Education.
*Lam, L. T., & Wong, E. M. Y. (2017). Enhancing social-emotional well-being in young children through improving teachers’ social-emotional competence and curriculum design in Hong Kong. International Journal of Child Care and Education Policy, 11(1), 5.
*Langley, A. K., Nadeem, E., Kataoka, S. H., Stein, B. D., & Jaycox, L. H. (2010). Evidence-Based Mental Health Programs in Schools: Barriers and Facilitators of Successful Implementation. School Mental Health, 2(3), 105–113. https://doi.org/10.1007/s12310-010-9038-1
*Liebenberg, L., Theron, L., Sanders, J., Munford, R., van Rensburg, A., Rothmann, S., & Ungar, M.(2016). Bolstering resilience through teacher-student interaction: Lessons for school psychologists. School Psychology International, 37(2), 140–154.
*Oliveira, S., Roberto, M. S., Pereira, N. S., Marques-Pinto, A., & Veiga-Simão, A. M. (2021). Impacts of Social and Emotional Learning Interventions for Teachers on Teachers’ Outcomes: A Systematic Review With Meta-Analysis. Frontiers in Psychology, 12, 677217.
*Ransford, C. R., Greenberg, M. T., Domitrovich, C. E., Small, M., & Jacobson, L. (2009). The Role of Teachers' Psychological Experiences and Perceptions of Curriculum Supports on the Implementation of a Social and Emotional Learning Curriculum. School Psychology Review, 38(4).
*Schonert-Reichl, K. A. (2017). Social and Emotional Learning and Teachers. The Future of Children, 27(1), 137–155. http://www.jstor.org/stable/44219025.
*Tschannen-Moran, M., & Hoy, A. W. (2001). Teacher efficacy: Capturing an elusive construct. Teaching and Teacher Education, 17(7), 783–805.
*Tyson, O., Roberts, C., & Kane, R. (2009). Can Implementation of a Resilience Program for Primary School Children Enhance the Mental Health of Teachers? Australian Journal of Guidance and Counselling, 19(2), 116-130. doi:10.1375/ajgc.19.2.116
*Unterbrink, T., Zimmermann, L., Pfeifer, R., Rose, U., Joos, A., Hartmann, A., Wirsching, M., & Bauer, J. (2010). Improvement in School Teachers’ Mental Health by a Manual-Based Psychological Group Program. Psychotherapy and Psychosomatics, 79(4), 262–264.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
47, Anul X, 2022
Sănătatea mintală - repere curriculare și extrașcolare
Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Sănătatea mintală reprezintă starea noastră de bine emoțională, psihică și socială. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de bine în care fiecare persoană își realizează propriul potențial, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra cu folos și productiv și este capabilă să contribuie la rândul ei la dezvoltarea comunității din care face parte“.
Oamenii folosesc frecvent termenul de „sănătate mintală” atunci când se referă la absența unei afecțiuni psihice. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că sănătatea mintală este „mai mult decât absența tulburărilor mintale sau a dizabilității.”. O sănătate mintală optimă nu înseamnă doar să eviți bolile psihice, cât și să te îngrijești de fericirea și de starea ta de bine.
Sănătatea mintală depinde de echilibrul delicat dintre mai mulți factori:
Biologici - predispoziție genetică, compoziția substanțelor chimice de la nivelul creierului
Sociali - sprijin social, prieteni
Economici și de mediu - statut social și condițiile de viață
Experiențe de viață ostile în copilărie - traume, abuzuri
Experiențe legate de boli cronice existente - cancer, diabet
Consumul la risc de alcool și droguri recreaționale.
Pentru cetățeni, sănătatea mintală este o resursă care le permite să își realizeze potențialul intelectual și emoțional și să își găsească și să-și îndeplinească rolurile în viața socială, școlară și profesională. Pentru societăți, sănătatea mintală bună a cetățenilor contribuie la prosperitate, solidaritate și justiție socială. În schimb, lipsa sănătății mintale impune costuri și pierderi multiple, cetățenilor și sistemelor sociale.
Strategia națională pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului (2016-2020) a propus dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală pe trei arii, având următoarele obiective:
Promovarea sănătății mintale a copilului și adolescentului.
Dezvoltarea serviciilor de identificare timpurie și de intervenție timpurie adresate copiilor și adolescenților cu risc de a dezvolta tulburări de sănătate mintală, dificultăți socioemoționale și comportamentale.
„Sănătatea este o stare de armonie completă a corpului, minţii şi spiritului.” (B.K.S. Iyengar)
Dezvoltarea serviciilor de tratament și intervenții specializate, educaționale și psihologice, adresate copiilor și părinților cu tulburări de sănătate mintală.
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, au desfășurat proiectul Erasmus+, KA3, PROMEHS - (Promoting Mental Health at Schools) propune primul curriculum de promovare a sănătăţii mintale elaborat în urma colaborării dintre cercetători, factori decizionali și asociaţii ştiinţifice din şapte ţări europene: Croaţia, Grecia, Italia, Letonia, Malta, România și Portugalia.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
1. Ce este sănătatea mintală?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea mintală drept bunăstarea emoțională și psihologică în care persoana poate să își folosească capacitățile cognitive și emoționale, să funcționeze în societate, să răspundă cerințelor zilnice ale vieții, să stabilească relații satisfăcătoare și mature cu ceilalți, să participe în mod constructiv la schimbarea socială și să se adapteze la condițiile externe și la conflictele interne. (www.unicef.ro)
2. Sănătatea mintală – reglementări internaționale și din România
Printre actele juridice internaționale care au stat la baza elaborării legislației românești în domeniul sănătății mintale se numără următoarele: Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată;
Principiile pentru protecția persoanelor cu tulburări psihice și ale ameliorării îngrijirilor de sănătate mintală conținute în Rezoluția nr. 46/119 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 17 decembrie 1991;
Recomandarea nr. 19/2006 a Consiliului de Miniștri a Consiliului Europei către statele membre, referitoare la politicile care vizează susținerea parentalității pozitive;
Recomandarea nr. 5 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind drepturile copiilor instituționalizați (2005);
Recomandarea nr. 1.286 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind o strategie europeană pentru copii (1996);
Rezoluția Consiliului Europei și a reprezentanților guvernelor țărilor membre în cadrul Consiliului privind egalizarea șanselor pentru persoanele cu handicap (1996); Regulile standard pentru egalizarea șanselor persoanelor cu handicap (1993); Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, semnată de România la 26 septembrie 2007 ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare.
Acte normative din România referitoare la sănătatea mintală
Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectru autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, cu modificările și completările ulterioare;
Ordinul ministrului sănătății publice nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală;
Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007, ratificată prin Legea nr. 221/2010, cu modificările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1.113/2014 privind aprobarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2016;
Hotărârea nr. 889/2016 privind aprobarea Strategiei naționale pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020;
Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare; Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Sănătatea mintală reprezintă starea noastră de bine emoțională, psihică și socială
Sănătatea mintală afectează modul în care gândim, simțim și acționăm.
Sănătatea mintală ajută la modalitatea în care gestionăm stresul, relaționam cu ceilalți și facem alegeri.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
3.Sănătatea mintală -repere curriculare și extrașcolare
La nivel curricular sănătatea mintală a a fost abordată la disciplinele:
Educație pentru sănătate, disciplină opțională pentru clasele I-XII, programă aprobată prin Aprobat cu Ordin al Ministrului nr.4496 / 11.08.2004);
Disciplina Consiliere și dezvoltare personală, ora de dirigenție pentru clasele gimnaziale, programă aprobată prin (Ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017.
Exemple de conținuturi cuprinse în programele menționate anterior:
Clasa I, a II-a
Clasa a III-a, a IV-a
5.1. Autocunoaşterea
5.2. Eu şi ceilalţi, locul meu în colectiv
5.3. Diferiţi şi, totuşi, la fel. Solidaritatea cu persoanele cu nevoi
5.1. Autocunoaşterea
5.1. Recompense şi satisfacţie
5.2. Porecle şi etichetări
5.3. Calităţi ale copiilor (Activităţi de tip „Pot şi vreau!")
5.4. Reacţii la teamă: faţă de învăţător, părinţi, note
Clasa a V-a, a VI-a 5.1. Eu în familie
5.2. Locul meu în grup. Nu sunt singur, sunt cu prietenii mei (solidaritatea cu copiii bolnavi de HIV/SIDA, TBC şi cu disabilităţi)
5.3. Timiditatea/încrederea în sine
5.4. Disconfortul psihic: cauze, efecte
Clasa a VII-a, a VIII-a 5.1. Eu în familie
4.1. Stres, supraîncărcare, adaptabilitate
4.2. Controlul emoţiilor negative (frica, furia etc.)
4.3. Exprimarea stărilor emoţionale ale fetelor şi băieţilor
4.4. Vocaţie şi împlinire
Clasele IX - XII Sănătatea mintală:
4.1. Delimitări conceptuale: psihologie, psihiatrie, consiliere, psihoterapie 4.2. Normalitate şi tulburare psihică
4.3. Stigmatizarea – consecinţe (în cazul problemelor de sănătate –HIV/SIDA, TBC etc.)
4.4. Comunicare şi suport social. Educaţia informală – media şi rolul ei în formarea comportamentelor. 4.5. Dependenţă/ independenţă (luarea deciziilor şi asumarea consecinţelor)
4.6. Comportamente agresive şi autoagresive
4.7. Identitatea de gen şi discriminarea de gen
„Sănătatea mintală ... nu este o destinație, ci un proces. Este vorba despre modul în care conduci, nu pe unde mergi.” (Noam Shpancer)
Primul curriculum în domeniul sănătății mintale ce urmează a fi dezvoltat în colaborare de către cercetători, creatori de politici și asociații științifice din 20 de instituții din 7 țări europene.
Proiectul face din sănătatea mentală și starea de bine o prioritate globală la nivelul școlilor.
Curriculum-ul va urmări creșterea stării de bine sociale și emoțioale a elevilor, optimizarea atitudinilor față de sine și alții, față de învățare, precum și reducerea problemelor de conduită, agresivitate, stres emoțional și anxietate.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
(Eduard Peter)
Consiliere și dezvoltare personală Conținuturi
Clasa a V-a Sănătatea persoanei și a mediului: starea de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor, surse de stres și strategii de prevenire, igiena personală/igiena în colectivitate, alimentație sănătoasă, ritm biologic de activitate și odihnă Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra sănătăţii şi stării de bine Recunoaşterea unei varietăţi de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi
Clasa a VI-a Atitudinea pozitivă față de propria persoană. Starea de bine. Speranţă şi optimism Situații de stres/dificile de viață: plecarea părinților la muncă în străinătate, ruperea unor relații de prietenie, dificultăți materiale, anxietate în situații de testare/examene Resurse pentru sănătatea persoanei și a mediului. Stereotipuri, discriminare. Echilibrul dintre activitate şi odihnă. Mediul ambiant care susține învățarea și starea de bine
Clasa a VII-a Emoții, reacții comportamente față de diversitate (gen, vârstă, apartenență socială, apartenență etnică, situație economică, stare de sănătate, dizabilități/copii cu nevoi speciale de educație)
Caracteristici ale comportamentului asertiv, pasiv, agresiv.
Clasa a VIII-a Situații cu potențial de risc. Prevenirea comportamentelor de risc pentru sănătate.
Programul activităților extrașcolare pot cuprinde evenimente care marchează: Ziua gândirii pozitive (13 septembrie); Ziua mondială a zâmbetului (7 octombrie); Ziua sănătăţii mintale (10 octombrie); Ziua stării de bine în școală (14 octombrie); Ziua mondială a sănătății (7 aprilie).
„Gândește pozitiv și vei atrage doar lucrurile pozitive.”
Ziua gândirii pozitive
i:
1. Explorați cu elevii tehnica DROP (Gabriele Oettingen)
1. Dorință – optimismul te ajută să creezi un scop care are sens și care este provocator, dar și fezabil
2. Rezultat – îți imaginezi în detaliu cel mai bun rezultat al dorinței tale. Vizualizezi în minte cum arată și cum se simte
3. Obstacole – pesimismul te ajută să îți imaginezi ce te împiedică să îți îndeplinești scopul. Pot fi gânduri, sentimente, comportamente sau alte tipuri de resurse – bani, timp, networking etc.
4. Plan – cum vei trece peste obstacole? Planul va arăta așa: dacă...întâlnesc un obstacol, atunci .... acțiune (care este acțiunea?).
Obstacol.............................Acțiune
2. Includeți în activitățile de dirigenție sau într-o activitate de timp liber o poveste cu tâlc.
Trăia odată un rege care avea doi băieți gemeni. Aceștia erau diferiți precum ziua și noaptea. Unul era pesimist până-n măduva oaselor, iar celălalt, un optimist incurabil. Când ajunseseră la vârsta maturității, regele gândi că sosise timpul să le deschidă ochii asupra vieții, așa că se hotărî să le facă niște daruri.
Pentru pesimist a mers la bijutierul regal.
– Aș vrea să-i faci cel mai frumos ceas din câte există. Nu contează banii. Bijuterii, diamante, aur, platină – tot ce-i mai bun. Și vreau să fie gata de ziua lui.
Pentru optimist, s-a dus la grădinarul palatului.
– Când se va trezi, în dimineața aniversării sale, vreau ca la capul patului să găsească un morman de bălegar.
Astfel, sosi și ziua lor de naștere. Nerăbdător, regele s-a dus mai întâi să-și vadă fiul pesimist. La găsit stând dezamăgit pe marginea patului, ținând în mână minunăția de ceas. – Îți place darul? Întrebă regele.
– Merge, răspunse pesimistul. Dar e cam țipător și, chiar dacă n-ar fi, e totuși genul de lucru care-i atrage pe hoți. Unde mai pui că l-aș putea pierde sau sparge… Regele auzise destul. Plecă spre fiul cel optimist, pe care-l găsi dansând de bucurie. De cum intră în cameră, fiul se repezi să-l îmbrățișeze. – O, îți mulțumesc tată, îți mulțumesc! Este exact ce mi-am dorit! Rămas perplex, tatăl își întrebă fiul pentru ce-i mulțumește. – Păi, cum, tată, pentru cal!
(Sursă: Regele-cerşetor şi secretul fericirii: Puterea vindecătoare a poveştilor/Joel Ben IZZY.- Bucureşti: Curtea Veche, 2013, pp. 5657 – http://www.delaomlaom.ro)
Fotografie: https:// www.powerofpositivity.com
„Pesimistul vede dificultăți în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunități în fiecare dificultate.“ (Winston Churchill)
Ziua sănătății mintale
Titlul activității: MENTALITATEA DE ÎNVINGĂTOR
Context: Ziua Internațională a Sănătății Mintale - 10 octombrie
Coordonator: prof. înv. prim. Nicoleta Bogoș
Data desfășurării: 10 octombrie 2022
Durata activității: 1 oră
Grupul țintă: elevii clasei a III-a A, profesorii clasei, părinții elevilor
Obiective:
O1: Îmbunătățirea sănătății mintale a elevilor prin optimizarea abilității de a identifica și numi emoțiile de bază.
O2: Dezvoltarea capacității de a de a recunoaște, cu acuratețe, propriile emoții, gânduri și valori și modul în care acestea influențează comportamentul.
O3: Dezvoltarea încrederii în sine, a autoeficacității și a stimei de sine.
Resurse: Umane: elevii Materiale: cartoane colorate, markere, postit-uri, flipchart, creioane colorate, fișe de lucru
Descrierea activității: Pornind de la povestea ,,Pilda unui creionʺ scrisă de Paulo Choelho am discutat cu elevii despre ce înseamnă emoțiile și cum putem reuși să le identificăm, să le înțelegem, să le acceptăm, să le controlăm, să înțelegem în ce fel emoțiile ne determină comportamentul într-o anumită situație și ce putem face pentru îmbunătățirea sănătății mintale.
Copiii au identificat emoțiile negative care le perturbă activitatea, relațiile cu cei din jur, le afectează încrederea și stima de sine, completând o fișă de lucru în care, pentru fiecare emoție negativă au găsit, împreună, corespondentul acțiunii care determină schimbarea.
Am realizat Calendarul activității pentru sănătatea mintală, aplicând, practic, activitățile incluse în calendar pentru ziua respectivă (cântec, dans, pictură, lectură, scrisoarea către mine) și identificând zece aspecte majore care au devenit ,,Decalogul mentalității de învingător
Elevii au fost extrem de receptivi și surprinși de modul în care își pot schimba mentalitatea, se pot privi și înțelege, descoperind împreună că bunăstarea psihică ne aduce stare de bine, ne îmbunătățește activitatea școlară și relațiile cu ceilalți.
Modalități de evaluare: panouri tematice, Jurnalul gândurilor bune, Decalogul emoțiilor
Lipsa motivației are rădăcini adânci în mentalitate, în felul în care copiii sau obișnuit să gândească, una dintre cele mai mari provocări ale copiilor de astăzi fiind lipsa acesteia, cei mai mulți dintre aceștia renunțând foarte ușor atunci când sunt puși în fața unei provocări. Dacă le oferim copiilor contextele potrivite și uneltele de care au nevoie, vor fi capabili să fie remarcați, vor exersa mentalitatea deschisă și formarea unei motivații sănătoase.
1. Descopăr și înțeleg cum funcționează creierul meu!
2. Învăț ce înseamnă să am o gândire de învingător!
3. Folosesc dorința și dragostea de a învăța lucruri noi!
4. Transform greșelile în oportunități de învățare!
5. Descopăr și folosesc puterea lui ÎNCĂ!
6. Caut soluții pentru a crește și a mă dezvolta în interior!
7. Înțeleg că progresul durează!
8. Accept că am în jurul meu toate resursele de care am nevoie!
9. Caut inspirație în oamenii remarcabili din jurul meu!
10. Găsesc soluții pentru orice problemă!
„Un învingător este cineva care îşi recunoaşte talentele date de Dumnezeu, trudeşte pentru a le transforma în abilităţi şi foloseşte aceste abilităţi pentru a-şi îndeplini ţelurile.”
(Larry Bird)
„Acolo unde cei înfrânți văd bariere, învingătorii zăresc trambuline.”
(Robert Brault)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Din punct de vedere emoțional, starea de bine pre-supune o bună gestionare a emoțiilor și autocontrol, o aplecare către reflecție și construire a capacității de a fi rezilient și de a ști să faci față și să depășești diverse situații neplăcute.
în discuție valorile și credințele unei persoane, modul etic în care aceasta trăiește și acționează și normele morale care îi reglementează viața.
„Orice scop poate fi atins prin tehnica paşilor mărunţi, deliberaţi. Dar sunt momente când se impune să avem curajul de a realiza marele salt. Nu poţi sări peste o prăpastie din două salturi mici.” (David Lloyd George)
Inspector școlar prof. Tatiana VÎNTUR
Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Disciplina Dezvoltare personală se desfășoară în ciclul primar la clasa pregătitoare, clasa I și a II-a, în conformitate cu programele școlare aprobate prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013.
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare.
Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor.
Conţinuturile învăţării - inventarul achiziţiilor - domenii: Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
Dezvoltare emoţională şi socială
Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Exemple de conținuturi care vizează promovarea sănătății mintale:
Cine sunt eu? Eu și ceilalți. Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) şi elemente simple de limbaj nonverbal (expresii faciale, postură) şi paraverbal (intonaţie). Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, furie) exprimate în comportamente. Abilităţi necesare şi comportamente acceptate în relaţiile cu ceilalţi Respectul în relaţiile cu ceilalţi. Alternanţa efort/relaxare (timp de lucru/timp liber).
Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Sala de clasă - spațiul de învățare pozitivă
Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Dorina DULCEAC
Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Până a ajunge pe Planeta care să ne arate viața în roz (sau bleu), oprim Timpul pentru o clipă și în sala noastră de clasă. Aici e universul unor școlărei și-a unei Doamne ori a unui Domn pentru un sfert dintr-o zi, mereu alta, unică, cu emoții diferite, ce trece ca în poveste. Aici e locul în care se creează și se modelează făpturi, de la clasa pregătitoare și până la final de ciclu primar. Și cum clasa de elevi e ca o micro societate, bine ar fi să se respecte câteva valori pentru ca dinamica școlară să funcționeze în armonie, iar școlarul să deschidă ușa clasei cu încredere, cu curiozitate și entuziasmul de a contribui la propria formare, cu dorință de a comunica cu colegii și de a lega prietenii trainice.
Prin urmare, la baza relaționării din sala de clasă trebuie să se afle RESPECTUL, impus printr-un echilibru între grijă, empatie, lejerism acțional și fermitate, demonstrată prin interesul cadrului didactic de a acorda atenția cuvenită tuturor elevilor, considerat ca un tot, dar și recunoașterea și validarea fiecăruia în parte. Constanta și consecvența în acțiune ajută la formarea RUTINEI specifică fiecărei clase, un mod ordonat și organizat de a face lucrurile în mod previzibil, contribuind la construirea unei identități a colectivului, la care fiecare elev se raportează și în care se idenfică. Astfel, se pot scrie povești frumoase în fiecare zi, în care jocul și joaca educă și instruiește. Însă, ca oricare joc ce-și dorește să aducă bucurii, e mare nevoie și de un set de REGULI clare, negociate la nivelul colectivului, pozitive și specifice. Acestea se construiesc asertiv, astfel încât să li se respecte școlarilor DREPTURILE, însă să le sublinieze și RESPONSABILITĂȚILE. Siguranța și stimularea intelectuală îi va determina pe elevi să-și dorească să fie responsabilizați, pe măsura posibilităților lor și încet, încet să-și interiorizeze un comportament dezirabil, prosocial, bazat pe respectul față de sine și față de ceilalți, pe un munte de empatie, autocontrol și încredere, în propria persoană, în colegi, în Doamna sau Domnul, în familie și, mai târziu, în societate.
Și cum să nu-ți placă în sala ta de clasă, în care: TABLA e mereu în așteptarea unei urme de marker sau a unui discret parfum de la șervețelele umede.
BĂNCILE chicotesc de șotiile nevinovate ale școlarilor; ele știu de pe fișele pe care le găzduiesc cât și cum lucrează fetițe și băieți. Sunt cu grijă păzite de nemișcatele scaune. CATEDRA stă prea dreaptă și serioasă și mereu încărcată cu foi, fișe, caiete și cărți; ea este copleșită de atenția mândrului catalog.
DULAPUL adună dantele de învățătură și adăpostește grijuliu cutiile cu minuni: tot ceea ce trebuie unui școlar ca să se exprime prin formă și culori și cu hârtii colorate micul său univers. În CUIER stau la taifas babele și moșii de haine, mândri de tăliuțele prichindeilor. UȘA are aceeași culoare a zilei, a anotimpurilor și le spune tuturor că e deschisă spre nou!
PEREȚII-EXPOZIȚIE n-au program de închidere; ei arată părticele din ființele mici de clase primare și încurajează că Totul va fi bine! FLORILE din ghivece zâmbesc și-și povestesc aventurile. ECRANUL tv însuflețește paginile manualului digital și îi îndrumă pe elevi spre sarcini diverse și atractive. Tot acolo se proiectează și chipuri de persoane speciale, ce nu pot fi în sala de clasă, într-un moment dat.
O asemenea clasă e o LUME care nu se poate uita prea ușor.
„Cred că viața este precum o carte bună. Cu cât o parcurgi mai mult, cu atât începe să aibă sens.”
(Harold Kushner)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Educația ar trebui să se bazeze pe învățarea modului în care să ne iubim și acceptăm pe noi înșine. De asemenea să ne exprimăm emoțiile în mod constructiv. Atunci când învățăm aceste lucruri putem trăi bine și putem iubi persoanele și situațiile din jur.” (Barbara Hoberman Levine)
Promovarea învățării socio-emoționale în orele de dezvoltare personală
Inspector școlar pentru învățământul primar prof. Adriana COȚOVANU
Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Disciplina Dezvoltarea personală, din cilcul primar, își găsește motivația în unul dintre conceptele noi ale psihologiei - inteligenţa emoţională - care promite facilitarea înţelegerii şi rezolvării problemelor emoţionale, interpersonale şi intrapersonale, în contextul provocărilor unei societăţi în permanentă schimbare, care solicită tot mai mult adaptabilitate, flexibilitate, reziliență, capacitatea de a identifica soluții la probleme variate.
Disciplina vizeavă achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului ca viitor adult, organizate pe următoarele domenii: autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos, dezvoltare emoţională şi socială, aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă a şcolarului mic.
Pentru că nivelul inteligenței emoționale influențează calitatea vieții, în orele de dezvoltare personală se urmăreşte exersarea capacităților școlarului mic de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima interesele, aptitudinile, abilităţile de comunicare și de relaţionare, abilitățile de recunoaștere și exprimare a propriilor emoții și reflecţiile cu privire la învăţare într-un mod pozitiv şi personal. Competențele urmărite vizează creșterea încrederii în sine, starea de bine, manifestarea unei atitudini pozitive față de sine, față de ceilalți şi faţă de mediul înconjurător în scopul pregătirii pentru viaţă, pentru atingerea potenţialul în fiecare aspect care ține de propria existență.
Disciplina are un caracter accentuat practic - aplicativ şi presupune explorare şi implicare din partea elevilor în jocurile şi activităţile propuse pentru a le permite să descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, cu scopul de a particulariza şi facilita transferul acestora în experiențele personale de zi cu zi.
Promovarea învățării sociale și emoționale este unul dintre aspectele importante urmărite în cadrul orelor de dezvoltare personală atât prin specificul activităților care facilitează învățarea în cooperare în cadrul grupului, cât și prin conținuturile prevăzute de programa școlară.
Exemple de exerciții-joc pentru învățarea socială și emoțională: Realizarea unei rețete a prieteniei (sursa: Rețeta prieteniei.Dezvoltare personală - fișe de lucru (clasamea.eu)
Obiectiv: Formarea coeziunii de grup prin promovarea relațiilor de prietenie între colegi Ce se ascunde în interior?
Obiectiv: Să recunoască efectele etichetării asupra relațiilor
Se așează 6-8 cutii cu conserve fără etichete originale. Fără să știe ce conțin, copiii vor confecționa două serii de etichete hazlii. Se citesc etichetele și copiii sunt îndemnați să liciteze acele conserve în funcție de cât ar da pe ele. După schimbarea primelor etichete se licitează din nou. Se discută despre ce i-a determinat să schimbe prețul. Ei vor înțelege că se întâmplă foarte des să etichetăm oamenii asemenea cutiilor: fără să știm „conținutul” lor. Etichetele nu ne spun întotdeauna prea multe, ne pot influența negativ părerile despre ceilalți sau nu apreciem ce se ascunde în interiorul unei persoane. Joc de rol în care să se exerseze modalități adecvate de transmitere a unui feedback pozitiv și de a primi un feedback pozitiv
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
EU sunt TU și TU ești EU! -Jocuri cu schimbare de rol
Obiectiv: Dezvoltarea empatiei prin înțelegerea perspectivei celuilalt Fiecare completează o fișă personală cu principalele caracteristici fizice și morale, cu preferințe și preocupări, fără a o semna. Se extrage câte o fișă și se va recunoaște copilul care a completat-o, urmând ca un coleg să „intre în pielea lui”. Rezolvarea unor situații problematice.
Obiectiv: Identificarea de soluții personale pentru rezolvarea unor situații ipotetice
Ce faci dacă...? (un coleg este foarte trist; întâlnești un copil care trăiește pe stradă; un prieten/coleg este lovit de cineva intenționat; vine în clasă un copil nou cu care nimeni nu vrea să se joace etc.)
Exerciții de completare de fraze: Cum te simți dacă...?
Obiectiv: Formarea abilității de asociere eveniment-emoție Cum te simți dacă....te cerți cu cineva?; ..... obții un calificativ bun la școală? Întrebări neobișnuite
Obiectiv: Exprimarea și argumentarea unor răspunsuri personale Roata emoțiilor (https://wordwall.net/resource/30413805/ emo%c8%9biilor )
Obiectiv: explicarea unei și asocierea acesteia cu un moment în care copia simțit în acest fel Relația eveniment –emoție - reacție
Obiectiv: Conștientizarea iunilor ca reacții la emoții puternice.
Li se cere copiilor să se gândească la situații extreme, când s-au simțit extrem de fericiți, când s-au simțit foarte triști, nefericiți, când au fost foarte furioși, când au fost foarte mândri de ei.
Ce s-a întâmplat?
Ce am făcut? Cum m-am simțit? Ce am gândit?
Dezvoltarea personală ca obiect de studiu reprezintă o oportunitate de exersare a inteligenței emoționale în primii ani ai școlarității, unind câmpul trăirilor emoționale cu învățarea - activitate specifică școlii - ca o sursă viabilă de informații, pentru a înțelege și a explora cu curaj mediul social. Formarea acestor competențe încă din copilărie, în familie și în școală, asigură copilului adaptarea socială corespunzătoare. Mediul școlar, prin oportunitățile pe care le oferă, nu doar prin activitățile instructiv - educative propuse ci și prin cooperare, socializare, integrare în grupul de prieteni sau în colectiv (care poate constitui uneori chiar o provocare pentru copil), ajută micii școlari să înțeleagă valorile morale universale și să exerseze capacitățile de rezolvare a unor diferite tipuri de probleme emoționale. Prin acest gen de activități adaptate particularităților de vârstă, învățând despre ei înșiși și despre ceilalți, elevii își dezvoltă stima de sine și încrederea de care au nevoie pentru a-și atinge mai târziu potențialul în fiecare aspect al vieții lor.
Bibliografie:
Elis Albert, Bernard E. Michael –Terapia rațional-emotivă și comportamentală în tulburările copilului și adolescentului –Teorie, practică și cercetare, Ed. RTS, 2006, Cluj Napoca
Goleman Daniel- Inteligenţa emoţională, Bucureşti, Curtea Veche, 2001
Note de curs Educație emoțională, lector dr. Aurora Adina Ignat, FSEd, USV, 2009 – 2010 https://www.google.com/search? q=learning+emotions+for+toddlers&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiI6baYhsz7AhV3wAIHHa9TDqgQ _AUoAXoECAEQAw&biw=1536&bih=698&dpr=1.25&safe=active&ssui=on#imgrc=YphFSVCyUw8lbM
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Nivelul/Grupa: nivelul II, grupa mare
Tema anuală: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Povești la gura sobei”
Elementele activităţii de dezvoltare personală: Întâlnirea de dimineaţă (salutul, prezenţa, calendarul naturii, gimnastica de înviorare, împărtăşirea cu ceilalţi, noutatea zilei, activitatea de grup)
Tema activităţii de dezvoltare personală: „Zarul emoțiilor”- exerciții de coîmpărtășire
Scopul: stimularea comunicării, a interrelaţionării în vederea realizării coeziunii grupului, dezvoltându-și abilitățile de exprimare a emoțiilor și coîmpărtășire.
Obiective operaţionale: - să exerseze deprinderea de a utiliza formule de salut; -să descrie caracteristici ale vremii: temperatură, fenomene ale naturii, asociindu-le cu simboluri corespunzătoare; -să identifice colegii cu care se vor juca, asociind fotografia cu inițiala numelui, selectându-i astfel pe cei absenţi; - să recunoască sunetul inițial al numelui propriu, căutând alt cuvânt care începe cu același sunet; - să coopereze în cadrul grupului, manifestând prietenie, toleranţă şi disponibilitate; - să execute exerciţii motrice însuşite anterior în contexte variate, într-un ritm corespunzător; - să exprime prin propriile cuvinte propriile stări afective, manifestând prietenie, toleranţă şi disponibilitate; - să realizeze sarcina comună cerută, participând activ la activitatea de grup. Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, jocul. Mijloace de învăţământ: panoul cu „Întâlnirea de dimineaţă”, litere magnetice, ecusoane, cub din carton. Forme de organizare: frontal, individual. Scenariul pentru activitatea de dezvoltare personală: Copiii vor intra în sala de grupă în rând cîte unul, aşezându-se în formă de semicerc. Voi transmite copiilor un salut însoţit de o apreciere:,,Bună dimineaţa, copii veseli! Mă bucur că suntem astăzi din nou împreună!”. Aceştia vor răspunde salutului adresat de educatoare apoi se vor saluta, în semicerc, de la stânga la dreapta utilizând expresia „Bună dimineaţa, eu astăzi mă simt.....pentru că....”. După finalizarea salutului, fiecare copil va alege câte o literă care reprezintă inițiala numelui şi o va aşeza pe panoul de prezenţă, alături de fotografia sa, identificându-se astfel copiii care se vor juca astăzi împreună şi copiii care au rămas acasă. Copiii vor observa şi vor decide, dacă sunt mai mulţi cei prezenţi sau cei absenţi. Voi iniţia o discuţie cu copiii, evidenţiind aspecte legate de vremea (cerul, soarele, vântul, cum ne-am îmbrăcat) de afară, completând apoi calendarul naturii cu jetoane reprezentând: anotimpul, vremea, data, ziua, luna, anul. Le voi spune copiilor că pe parcursul activităţii de astăzi vom respecta regulile grupei, denumindu-le astfel: ,,Eu cred că voi astăzi veţi fi prietenoşi, vă veţi ajuta unii pe alţii, veţi împărţi frumos jucăriile şi materialele de lucru. Voi executa apoi gimnastica de înviorare cu preşcolarii sub forma unui joc „Statui în zăpadă”. Ei vor trebui să formeze perechi, coordonându-și mișcările sugerate de versurile recitate, cu ritmul impus: Statui în zăpadă, copiii grupei mari iubesc iarna friguroasă, pentru că este frumoasă: se rotesc ca niște fulgi, fac bulgări ca niște mingi, aleargă prin zăpadă, schiază, patinează, și cu toții fac mare zarvă... stop!. Întâlnirea de dimineață se încheie cu activitatea de grup „Zarul emoțiilor”, prin care copiii împărtăşesc cu ceilalţi o scurtă întâmplare care exemplifică emoția regăsită pe una din fețele cubului. Pe fiecare parte a cubului se va regăsi câte o emoție care exprimă bucurie, tristețe, furie, mirare, uimire, frică. Copiii vor arunca cubul și în funcție de imaginea regăsită pe fața cubului, vor povesti o întâmplare din viața lor identificând emoția trăită.
Breben Silvia, Fulga Mihaela, Gongea Elena, Ruiu Georgeta –„ Metode interactive de grup”(ghid metodic), Editura Arves, 2007.
„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura D.P.H. București, 2009
Lazăr, Camelia; Elena, Ilie; Gabriela, Berbeceanu „Ziua bună începe la Întâlnirea de dimineaţă”,Editura Tehni-Art, ClujNapoca, 2009.
Silvia Borțeanu, 100 de întâlniri, 100 de idei reușite – documentar privind organizarea „Întâlnirii de dimineață” în grădinița de copii, Ed. Diamant, Pitești, 2013.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
DISCIPLINA: Dezvoltare personală
CLASA: I
TITLUL LECȚIEI: Trăiri și manifestări emoțional1
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare SCOPUL LECȚIEI: Înțelegerea și conștientizarea emoțiilor trăite de cei din jurul nostru.
COMPETENŢE SPECIFICE: 2.1. Asocierea emoţiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal şi paraverbal
O1. –să atribuie caracteristici unui „personaj” imaginar;
O2.- să exprime atitudini și comportamente; O3.- să conștientizeze și să exprime emoțiile negative.
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, observaţia exerciţiul, jocul didactic; problematizarea.
Materiale şi mijloace: culori, planșe cu conturul unui corp, lipici, foarfecă Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual; Forme şi tehnici de evaluare: observare sistematică, evaluare orală, evaluare scrisă, aprecieri verbale.
BIBLIOGRAFIE:
***Corina, Istrate, Dora, Măcean, Manuela, Oana, Caiet de creație 3, Editura Târgu Mureș, 2016.
***Corina, Istrate, Dora, Măcean, Manuela, Oana, Mapa cadrului didactic, Editura Edu, Târgu Mureș, 2016.
***Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici program de formare de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul primar, suport de curs METCS, 2013.
*** Programa şcolară pentru disciplina Dezvoltare personală, clasa pregătitoare, anexa 2 la OMEN nr.
„Scopul educației este să transforme oglinzile în ferestre.”
(Sydney J. Harris)Trăiri emoționale
Strategii didactice
Forme de organizare
Materiale şi mijloace
Evaluare Metode şi procedee
Observarea sistematică
frontal
conversaţia
Elemente de conţinut
Realizarea climatului optim pentru buna desfăşurare a activităţii.
aerisirea sălii de clasă;
Durata
Ob. op.
Momentele lecţiei
Nr. crt.
1`
Moment organizatoric
1.
amenajarea spaţiului de desfăşurare a activităţii;
pregătirea materialului didactic.
conversaţia
Se realizează cu ajutorul unuei discu ț ii despre jigniri si despre cum se simt ei atunci, când sunt jigni ț i.
2`
Captarea atenţiei
2.
frontal
explica ț ia
Astăzi vom încerca să în ț elegem cum se simt copiii sau cei din jurul nostru, atunci când sunt jigni ț i.
2 `
frontal 3.
Anunţareatemei şi enunţarea obiectivelor
Barometrul
grupe
Plan ș e Culori Lipici
explica ț ia jocul didactic convers ț ia
Se va împăr ț i clasa în 3 echipe. Fiecare echipă va primi câte o „ siluetă” ce reprezintă un copil, cu cerin ț a de a o personaliza prin desen. Fiecare grupă va stabili genul, numele, vârsta, culoarea ochilor ș i a părului, apoi vor desena îmbrăcămintea. Elevii vor prezenta personajul în fa ț a clasei. F iecare echipă va avea ca sarcină de lucru să adreseze personajului realizat porecle, jigniri, lucruri neadevărate. La fiecare jignire spusă de ei, voi rupe câte o bucă ț ică din corpul fiecărui personaj. După ce se va proceda la fel cu fiecare echipă, elevii vor lipi bucă ț elele rupte. Astfel vor observa că, oricât ar încerca să potrivească bucă ț elele rupte, tot se va observa că sunt lipite. A ș a se întâmplă ș i cu rănile din sufletul copiilor jigni ț i sau cărora li se vorbe ș te urât.
Aprecieri verbale evaluare orală
explica ț ia conversa ț ia
Se vor formula aprecieri colective ș i individua l e p r i v i n d m o d u l d e p a r t i c i p a r e î n t i m p u l a c t i v ităţii.
35`
O1 O2 O3
Dirijarea învă ț ării
4.
nr.
5`
Aprecieri verbale Feedback pozitiv 5.
Evaluarea activităţii
Prof. înv. primar Carmen Mihaela TUDOSĂ Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Clasa: a II-a C
Aria curriculară: Consiliere și orientare Disciplina: Dezvoltare personală
Unitatea de învățare: Timpul în viața noastră
Domeniul: Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic
Tema lecției: Timpul și importanța lui în învățare
Tipul lecției: transmitere de noi cunoștințe
Scopul: formarea de abilități și atitudini în ceea ce privește organizarea și respectarea unui program zilnic; înțelegerea importanței organizării timpului în învățare.
Competența generală: 3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
Competențe specifice: 3.1. Realizarea unui program zilnic de activităţi, cu sprijinul adulţilor
Obiective operaționale:
Pe parcursul activității, elevii vor fi capabili:
O1 – să asocieze o stare emoțională unui comportament;
O2 – să ordoneze cronologic activitățile școlarului din timpul unei zile;
O3 – să identifice importanța utilizării eficiente a timpului;
O4 – să identifice obstacolele și „hoții de timp” în învățare;
O5 – să găsească soluții de organizare eficientă a timpului.
Strategii didactice:
a) Metode și procedee: conversația, brainstorming-ul, problematizarea, reflecția colectivă, jocul didactic, dezbaterea, exercițiul.
b) Mijloace de învăţământ: macheta Fulg Năzdrăvan și Regatul de Gheață, balon, bilet, scrisoare, flipchart, caiete, instrumente de scris, videoproiector, tablă, laptop, imagini cu emoticoane, fișe de lucru, jetoane, ghiozdănele din hârtie, jetoane roșii și verzi, post-it-uri, foi colorate.
c) Moduri de organizare a activității: individual, frontal, în echipă.
Resurse:
a) umane: 30 de elevi; b) temporale: 45 de minute.
Lemeni, G., Mihalca, L., Mih, C., (2010), Consiliere și orientare – Ghid de educație pentru carieră, Activități pentru clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-Napoca;
Neacșu, L., (2020), Dezvoltare personală – caiet de lucru, clasa a II-a, Editura Elicart.
„E bine că timpul care se scurge să nu ne macine şi să ne piardă asemenea unui grăunte de nisip, ci să ne împlinească, e bine ca timpul să fie o construcţie.”
(Antoine de Saint Exupery)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Timpul nu poate fi cumpărat la magazin, chiar dacă e una dintre cele mai căutate mărfuri ale lumii moderne.” (Rachel Jonat)
Desfășurarea lecției: Momente
2. Captarea atenției:
Se introduce în clasă un balon surpriză. Nimeni nu știe al cui este, așa că se decide spargerea lui și se găsește un bilețel pe care este specificat cuvântul „timp” și o scrisoare. Se decide ca scrisoarea să fie citită după ce se va descifra misterul cuvântului rătăcit. Pentru că nimeni nu știe cine a adus balonul în clasă, se încearcă descifrarea misterului.
Oare la ce se referă cuvântul „timp”?
Cine l-o fi scris și de ce?
Mereu auzim expresii ca: „N-am timp să…”, „Hai mai repede că trece timpul!”, „Cu timpul o să…”, „Trebuie să ajungem la timp!”, „Încadrează-te în timp!”. Observați că toată existența noastră se învârte parcă în jurul acestui cuvânt. Nu trece zi în care să nu auziți aceste expresii de câteva ori… Se va face prin intermediul unui brainstorming pornind de la cuvântul „timp”.
Fiecare copil va nota ce-i vine în minte în legătură cu această noțiune pe caiețel, apoi pe o foaie mare de flipchart, unde va fi desenată o clepsidră se vor centraliza toate răspunsurile lor și se vor analiza.
3.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor După cum bine ați înțeles, astăzi, la ora de dezvoltare personală, vom vorbi despre timp și importanța lui în activitatea de învățare. Cred că ați dedus deja că vom face o călătorie în timp, alături de Fulg Năzdrăvan. De data aceasta vom ajunge pe tărâmul lui Timp-Înțelept, dar se pare că vom fi însoțiți și de Vrăjitoarea ÎncurcăTimpul și Spiridușul Pierde-Vreme pe alocuri. Se anunță subiectul lecției - Timpul și importanța lui în învățare și se prezintă obiectivele lecției pe înțelesul copiilor.
4.Dirijarea învățării
Se prezintă acum copiilor scrisoarea găsită (Anexa 1) și care va fi proiectată și pe tablă.
Se formulează apoi câteva întrebări de verificare a înțelegerii mesajului scrisorii:
Ce noutăți aflăm din scrisoare despre Fulg Năzdrăvan?
De ce era el obosit și somnoros dimineața? Ar fi putut evita apariția oboselii?
Ce părere aveți despre atitudinea față de învățare? Cu ce probleme se confruntă? Ați fost vreodată în situații asemănătoare?
Care este oare cauza transformării lui?
Oare și-a organizat corect timpul? Care era programul lui zilnic? Unde considerați că a greșit? Puteți identifica în textul scrisorii „hoții” care i-au răpit timpul și l-au adus pe Fulg Năzdrăvan întro asemenea stare?
Se recită câteva strofe din poezia „Programul zilnic ale elevilor” (Anexa 2). Pentru a ne menține sănătoși este necesar să alternăm corect timpul pentru învățare cu cel pentru relaxare și odihnă.
Timp – Înțelept ne roagă să deslușim misterul, să analizăm cazul și să-l ajutăm pe Fulg Năzdrăvan să iasă din impasul în care se află. Ce spuneți? Sunteți de acord?
Pasul 1. Se împart fiecărei echipe (deja formate la orele anterioare) câteva imagini cu Fulg Năzdrăvan în diferite stări emoționale (Anexa 3) și se solicită elevilor să le selecteze pe cele care corespund cu stările prin care trece fulgul, așa cum ne sunt ele prezentate în scrisoare. Fiecare echipă își argumentează apoi alegerea făcută, evidențiindu-se mai ales stările negative prin care a trecut acesta, pentru a se putea observa disconfortul creat de incapacitatea de a-ți organiza timpul și efectele acestuia asupra activității de zi cu zi.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Pasul 2. Se discută apoi despre programul zilnic al școlarului și cum ar trebui el să fie organizat în diferite momente ale zilei, în așa fel încât să-l ajute pe Fulg Năzdrăvan să aibă rezultate bune la învățătură și să-și păstreze și sănătatea. Se amintește copiilor că activitatea de învățare ne solicită gândirea, memoria și atenția și că este important să cuprindem în programul zilnic, pe lângă activitățile de învățare și activități de odihnă și relaxare și că cele mai potrivite intervale de timp pentru învățare sunt între orele 9-12 și 16-18. În baza discuțiilor avute, pe echipe, elevii vor trebui să așeze în ordine cronologică jetoanele primite. În paralel, voi așeza și eu jetoanele cu activitățile la tablă, pe o bandă cinematografică, pentru a reface filmul unei zile obișnuite din viața de școlar. Vrăjitoarea Încurcă-Timpul a amestecat activitățile. Așază-le în ordine cronologică! Identifică activitățile cărora Fulg Năzdrăvan dedică cel mai mult/ puțin timp!
Ce s-ar întâmpla dacă Timp-Înțelept ar oferi prea puțin sau prea mult timp unei singure activități?
Dar dacă ar exclude o activitate din viața oamenilor?
Joc: Semaforul urgenței!
Fiecare elev va avea pe bancă două jetoane: unul roșu, unul verde. În funcție de prioritatea activității (roșu - activități urgente, care nu suferă amânare și verde - activități care pot fi lăsate pe mai târziu), elevii ridică jetonul corespunzător.
În momentul în care se va aduce în discuție realizarea temelor pentru acasă, ca activitate ce face parte din programul zilnic al unui elev, se solicită să noteze pe bulina ridicată timpul alocat temelor pentru acasă și intervalul orar. Tot acum se va discuta și despre condițiile de realizare a temelor (cum se face tema, de unde se informează, sprijinul primit, motivația care îi determină să și-o realizeze).
Pasul 3
Se enumeră problemele, obstacolele, cu care se confrunta Fulg Năzdrăvan și se analizează, Copiii sunt rugați apoi să identifice „hoții de timp”, mai ales cei care îi împiedică să își facă temele, și să-i scrie pe stegulețele primite pe bănci, deoarece Spiridușul Pierde-Vreme vrea să afle acest lucru. Vă puteți apăra de el doar dacă scrieți „hoții de timp” pe aceste stegulețe. Elevii vor ridica stegulețele după ce le vor scrie, în semn că Spiridușul Pierde-Vreme a fost învins. Ele vor fi înfipte peste tot în împărăție, la vedere, ca oricine să se poată feri de „hoți”. (Oboseala, refuzul de a învăța, starea de sănătate, evenimente din viața de familie, musafiri neanunțați, telefonul, televizorul, pauzele prea dese... ).
5. Obținerea performanței Se va solicita apoi elevilor să găsească câteva soluții de rezolvare a problemelor identificate (modalități de depășire a obstacolelor).
Fiecare echipă va primi foi colorate pe care trebuie să scrie cât mai multe soluții, sfaturi pentru Fulg Năzdrăvan. Se vor citi și analiza, apoi vor fi introduse într-un ghiozdănel de hârtie atașat fulgului, ca atunci când acesta întâmpină o problemă, să aibă un ajutor la îndemână, să depășească cu bine situația.
6. Asigurarea retențeiei și transferului
La final, se va face o scurtă recapitulare a subiectelor atinse. Pe tablă vor fi afișate cuvinte-cheie care să alcătuiască sinteza discuțiilor de pe parcursul orei: timp; organizarea timpului; emoții, trăiri; programul zilnic al elevului; tema pentru acasă; obstacole; hoții de timp; soluții, sfaturi. Dacă timpul permite, se va propune elevilor să-și decoreze propriul ghiozdănel din hârtie și să pună în el zilnic sau de câte ori simt nevoia, cuvinte de încurajare, sfaturi care să-i ajute să meargă mai departe, să-și organizeze cât mai bine timpul, să depășească obstacolele și să se ferească de „hoții de timp”. Dacă timpul nu va fi suficient, rămâne ca sarcina să fie rezolvată ca „o altfel de temă acasă”. Acest proiect se va derula pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, iar săptămânal se va verifica ce sfaturi, soluții, îndemnuri au mai adăugat în el.
„Oamenii obișnuiți se gândesc doar cum să petreacă timpul, în timp ce oamenii remarcabili se gândesc cum să îl utilizeze în folosul lor.”
(Arthur Schopenhauer)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Modul în care ne folosim de timpul nostru ajunge să ne definească viața.” (Jonathan Estrin)
Desfășurarea lecției: Momente
2. Captarea atenției:
Se introduce în clasă un balon surpriză. Nimeni nu știe al cui este, așa că se decide spargerea lui și se găsește un bilețel pe care este specificat cuvântul „timp” și o scrisoare. Se decide ca scrisoarea să fie citită după ce se va descifra misterul cuvântului rătăcit. Pentru că nimeni nu știe cine a adus balonul în clasă, se încearcă descifrarea misterului.
Oare la ce se referă cuvântul „timp”?
Cine l-o fi scris și de ce?
Mereu auzim expresii ca: „N-am timp să…”, „Hai mai repede că trece timpul!”, „Cu timpul o să…”, „Trebuie să ajungem la timp!”, „Încadrează-te în timp!”. Observați că toată existența noastră se învârte parcă în jurul acestui cuvânt. Nu trece zi în care să nu auziți aceste expresii de câteva ori… Se va face prin intermediul unui brainstorming pornind de la cuvântul „timp”.
Fiecare copil va nota ce-i vine în minte în legătură cu această noțiune pe caiețel, apoi pe o foaie mare de flipchart, unde va fi desenată o clepsidră se vor centraliza toate răspunsurile lor și se vor analiza.
3.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor După cum bine ați înțeles, astăzi, la ora de dezvoltare personală, vom vorbi despre timp și importanța lui în activitatea de învățare. Cred că ați dedus deja că vom face o călătorie în timp, alături de Fulg Năzdrăvan. De data aceasta vom ajunge pe tărâmul lui Timp-Înțelept, dar se pare că vom fi însoțiți și de Vrăjitoarea ÎncurcăTimpul și Spiridușul Pierde-Vreme pe alocuri. Se anunță subiectul lecției - Timpul și importanța lui în învățare și se prezintă obiectivele lecției pe înțelesul copiilor.
4.Dirijarea învățării
Se prezintă acum copiilor scrisoarea găsită (Anexa 1) și care va fi proiectată și pe tablă.
Se formulează apoi câteva întrebări de verificare a înțelegerii mesajului scrisorii:
Ce noutăți aflăm din scrisoare despre Fulg Năzdrăvan?
De ce era el obosit și somnoros dimineața? Ar fi putut evita apariția oboselii?
Ce părere aveți despre atitudinea față de învățare? Cu ce probleme se confruntă? Ați fost vreodată în situații asemănătoare?
Care este oare cauza transformării lui?
Oare și-a organizat corect timpul? Care era programul lui zilnic? Unde considerați că a greșit? Puteți identifica în textul scrisorii „hoții” care i-au răpit timpul și l-au adus pe Fulg Năzdrăvan întro asemenea stare?
Se recită câteva strofe din poezia „Programul zilnic ale elevilor” (Anexa 2). Pentru a ne menține sănătoși este necesar să alternăm corect timpul pentru învățare cu cel pentru relaxare și odihnă.
Timp – Înțelept ne roagă să deslușim misterul, să analizăm cazul și să-l ajutăm pe Fulg Năzdrăvan să iasă din impasul în care se află. Ce spuneți? Sunteți de acord?
Pasul 1. Se împart fiecărei echipe (deja formate la orele anterioare) câteva imagini cu Fulg Năzdrăvan în diferite stări emoționale (Anexa 3) și se solicită elevilor să le selecteze pe cele care corespund cu stările prin care trece fulgul, așa cum ne sunt ele prezentate în scrisoare. Fiecare echipă își argumentează apoi alegerea făcută, evidențiindu-se mai ales stările negative prin care a trecut acesta, pentru a se putea observa disconfortul creat de incapacitatea de a-ți organiza timpul și efectele acestuia asupra activității de zi cu zi.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Vă scrie un prieten care nu dorește decât să ajute...Nu știu dacă sunteți la curent, dar Fulg Năzdrăvan, odată ajuns în Palatul de Gheață, și-a cam schimbat atitudinea față de școală ... Urcușul pe culmile succesului și mândria l-au transformat într-un personaj de nerecunoscut. În ultima vreme, mereu ”uită” de îndatoririle pe care le are. A uitat până și de antrenamentele pe care zilnic le făcea. Cum, ce antrenamente? Voi nu știți că fulgii trebuie să se antreneze zilnic pentru a deveni cât mai puternici, cât mai rezistenți la temperaturile neobișnuit de ridicate ce ne dau târcoale de-o vreme-ncoace, cu încălzirea asta globală? Dacă continuă tot așa se va transforma în curând într-o simplă picătură de apă, la fel ca celelalte, și nu va mai putea fi admirat pentru frumusețea unicității sale. Vă spun ... e grav!!!
Până și el se miră de ceea ce i se întâmplă. Spre exemplu, alaltăieri: a fost la şcoală, a ieşit afară să se joace cu mingea, a vizionat un film de desene animate care a durat vreo trei ore, s-a jucat un pic și pe telefon (fie vorba între noi, un pic mai mult, vreo două ore)… Parcă a şi mâncat... în timp ce naviga pe internet... şi s-a făcut seară. Atunci și-a amintit că are teme, alte antrenamente, și s-a apucat de ele. Dar ce credeți? A închis caietul la fel de repede cum l-a deschis… Era mult prea obosit ca să se mai poată concentra la ceva. În camera lui toate erau împrăștiate. Nu mai încăpea nici măcar un creion printre teancurile de cărți și caiete aruncate, hârtiile mototolite și farfuria cu resturi de mâncare. A adormit apoi, dar tare repede a venit dimineaţa. Şi iată-l acum întârziat, nervos şi obosit... Clar... a ajuns la școală foarte târziu. Avea cearcăne și părea tare irascibil. Iar o dăduse-n bară! S-a scuzat și a luat loc în bancă, dar nu se putea concentra defel. De câteva ori doamna învățătoare i-a atras chiar atenția și a descoperit că nici temele nu și le făcuse, nici poezia nu o învățase... Offf, nu se simțea bine deloc!
p.s.: Pentru tot ce i s-a întâmplat dă vina mereu pe Vrăjitoarea ÎncurcăTimpul și ajutorul ei, Spiridușul Pierde-Vreme. Așa o fi? Rămâne să ne dumerim ...
Al vostru prieten, Timp -Înțelept
„Până când nu vom administra bine timpul nu vom putea gestiona nimic altceva.”
(Peter Drucker)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Anexa 2 - Programul zilnic
Te trezeşti, de dimineaţã Şi ca orice copil bun, Speli dinţii, te speli pe faţã Şi serveşti micul dejun.
Mergi la şcoalã şi învaţã! Fii atent, disciplinat! Este important, în viaţã, Sã fii un om învãţat!
Te întorci, la prânz, acasã, Te schimbi! Pe mâini te-ai spãlat.
Te aşezi, frumos, la masã Şi mãnânci civilizat.
Dupã-amiazã, sã nu uiţi! Trebuie sã te-odihneşti! Dupã-odihnã, vei simţi, Cã vioi şi vesel eşti.
Apoi, este important, Sã îţi faci temele bine! Nu uita nici de ghiozdan: Pregãteşte-l pentru mâine!
Acum, este timp de joacã. Sã te joci mereu frumos! Fã mişcare, mergi, aleargã, Sã creşti mare, sãnãtos!
3 - Emoții
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Prof. înv. primar Anca CĂLDĂRUȘ Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Într-o lume în care ascultarea e o artă, să asculți dorințele copiilor și să reușești să le îndeplinești poate fi considerat a fi imposibil. Cum poți să faci acest lucru? Simplu……… Privește-l pe fiecare copil ca și cum ar fi propriul copil, ,,suflecă-ți mânecile” și apucă-te de treabă, crede cu ardoare în tine, fii pozitiv, zâmbește și dorința se va îndeplini.
În fiecare zi poți să creezi ceva magic dacă reușești să găsești sursa de fericire din jurul tău. Fericirea ține de puterea atitudinii care constă în a căuta partea pozitivă în orice lucru chiar și în acele situații dificile sau tragice. Atitudinea noastră față de viață este cea care ne deschide ușa către pozitiv și, în acest fel, către fericire. Evident, nu va fi întotdeauna ușor să găsim ceva pozitiv, dar cu răbdare vom găsi. Fericirea nu este în ani, luni, săptămâni sau chiar zile. Ea poate fi găsită doar în moment- puterea momentului prezent
Clasa a III-a B TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Magazinul de jucării” - activitate de antreprenoriat MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic FORMA DE ORGANIZARE: individual, grupuri mici, pe centre de interes
OBIECTIVE: dezvoltarea capacității de a întelege și utiliza numerele și cifrele; cultivarea sociabilității copiilor, a intereselor și a deprinderilor de cooperare între partenerii de joc, a intercomunicării libere și civilizate între copii în timpul jocului.
REGULILE JOCULUI: să folosească în joc formule de politeţe; să utilizeze bani de jucărie în cadrul jocului; să precizeze corect obiectele pe care doreşte să le cumpere; să se adreseze ,,vânzătorului” în propoziţii complete şi corecte din punct de vedere gramatical.
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialului, mişcarea, surpriza. În sala de clasă ,,se deschid “ magazine cu jucării. Magazinele sunt „afaceri” personale sau bazate pe colaborarea dintre doi, trei elevi. Fiecare magazin are un nume, produsele sunt etichetate și pentru „comercializare” se folosesc bani de jucărie.
Copiii şi-au expus obiectele, care au fost pregătite cu ambalaje atractiv. Oferta a fost foarte bogată, dovedind imaginaţia copiilor şi inepuizabila lor disponibilitate. Preţurile au fost reale, comunicarea verbală şi non-verbală exersată la maximum posibil.
Copiii au negociat, au exersat limbajul şi au socotit, au lucrat pe grupe, individual şi în perechi, au vândut, au cumpărat, au schimbat, au dăruit ceea ce nu a putut fi schimbat sau vândut... A fost o activitate plină de emoţie și bucurie în rândul copiilor. Ne-am decis să repetăm mai des aceste activităţi. Recomand tuturor colegilor să încerce măcar o dată acest gen de activitate.
ELEMENTE DE SURPRIZĂ: Unele magazine au afișată reclamă. Elevul care are magazin personal poate folosi în lipsa clienților afișul cu ÎNCHIS/ DESCHIS. La finalul activității se calculează profitul, partenerii împart profitul.
„Dacă vrei să fii fericit, fii!” (Lev Tolstoi)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Copiii trebuie
învățați cum să gândească, nu ce să gândească.”
(Margaret Mead)
Prof. înv. primar Maria IENACHE Școala Gimnazială nr.1 Suceava
CLASA: a III-a ARIA CURRICULARĂ: Om și societate; DISCIPLINA: Educație civică TEMA / UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Noi și grupurile SUBIECTUL: Grupul de joacă MIJLOC DE REALIZARE: activitate integrată DOMENII INTEGRATE: Muzică şi mişcare; Ştiinţe ale naturii
SCOP: Să identifice grupurile sociale din care face parte și să descrie într-o manieră clară și concisă diferite relații sociale de grup.
COMPETENŢE SPECIFICE: 1.2. Identificarea unor trăsături morale definitorii ale persoanei; 1.3. Explorarea grupurilor mici și a regulilor grupului; 3.2. Participarea la acțiuni în grupuri mici, prin asumarea de drepturi și îndatoriri.
O1: să recunoască înţelesul unor termini specifici limbajului civic;
O2: să identifice grupurile sociale din care face parte: familie, grup de joacă, colegi etc.;
O3: să denumească calităţile unui lider de joc;
O4: să formuleze opinii referitor la relaţiile şi comportamentele membrilor grupului de joacă în anumite situaţii;
O5: să exemplifice jocurile practicate de grupul lor de joacă;
O6: să dovedească dorinţa de participare la activităţile grupului;
O7: să identifice din variantele date acţiunile care exprimă comportamentul lor într-un grup de joacă.
Metode și procedee: metoda predicţiilor, conversația, observația, explicația, exercițiul, problematizarea, jocul didactic;
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, caiet, robă, mesaj – papirus, marker, PPT, inimi de hârtie, jetoane cu X („Tărâmul interzis”), manual digital, planşe cu imagini – jocuri specifice fiecărui anotimp, obiecte pentru joacă (minge, coardă, joc „Nu te supăra frate”, cărţi, creioane colorate, diverse alte jucării), palete de carton, fişă cu chipul unui copil şi spaţiul pentru scrierea unui mesaj, LCD, laptop, cântece, inimi de hârtie;
Mod de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Resurse: umane: 30 de elevi; temporale: 45 de minute.
Mic îndreptar de bună comportare, Elena Spânu, Melania Ionescu, Noemia Cărăuș, Nicolae Ionescu, Ed. Piar, Vaslui, 2002;
Convenţia cu privire la drepturile copilului, Bucureşti, 2006;
Îndrumător pentru utilizarea manualului de Educaţie civică, Ed.Aramis.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
1
Moment organizatoric
Se asigură climatul de ordine şi disciplină necesar desfăşurării orei în bune condiţii.
Se pregătesc materialele necesare desfăşurării lecţiei.
Strategii didactice Evaluare Metode şi procedee Resurse Moduri de organizare
Conversația Manuale Caiete
Frontal
2
Verificarea
O1
Se verifică cunoștințele însușite în lecția anterioară (Cum trăiesc organizați oamenii?
Ce sunt grupurile? Din ce grupuri faceţi parte? - ANEXA 1). Cine face parte din familie? Ce relaţii se stabilesc în grupul de prieteni?
De ce este important ca fiecare om să facă parte din unul sau mai multe grupuri?
Conversația Exercițiul
Frontal Individual
Capacitatea de a reda noțiunile învățate
3 Captarea atenţiei
O1 O2
La începutul activităţii intervine un personaj îmbrăcat în robă care aduce un papirus cu un mesaj adresat copiilor.
Se fac presupuneri cu privire la meseria persoanei, care este rolul acesteia şi ce mesaj a adus.
- Explică ce înţeleg din mesajul ascultat: „Orice copil are dreptul la odihnă, la timp liber, dreptul de a se juca şi de a practica activităţi recreative proprii vârstei”. – Convenţia cu privire la Drepturile Copilului
Conversația Explicaţia Metoda predicţiilor
Avocatul copiilor - robă, papirus –dreptul copiilor la joacă
Frontal Capacitatea elevilor de a recunoaşte grupurile din care fac parte.
4 Anunţarea temei și a obiectivelor propuse
5 Prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării
Se notează pe tablă titlul lecţiei „Grupul de joacă” şi se prezintă obiectivele într-un mod accesibil elevilor.
Îşi notează titlul în caiete.
O1 1. Se prezintă câteva imagini cu jocuri specifice fiecărui anotimp (ANEXA 2). - discuţii pe marginea lor; Definirea grupului de joacă: Grupul de joacă poate fi format din copii de vârste apropiate, care au preferinţe şi preocupări comune. Relaţiile din acest tip de grup se bazează pe colaborare, respect şi ajutor reciproc.
Explicaţia
Caiete Frontal Capacitatea elevilor de a asculta explicaţiile.
Explicația Conversația
LCD
Frontal Capacitatea elevilor de a răspunde la întrebările adresate.
Prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării
O4 O3 O3 O4
2. Se prezintă diverse obiecte din care vor alege câte unul şi vor da exemple de jocuri în cadrul cărora se foloseşte obiectul respectiv. Se insistă şi pe obiecte de genul: carte, creioane colorate. Dacă nu cunosc un joc care utilizează obiectul respectiv se solicită inventarea unuia.
3. Stabilirea drepturilor şi a îndatoririlor; În orice grup de joacă trebuie respectate anumite reguli dinainte stabilite.
Se prezintă imagini în care sunt încălcate regulile de joacă – Jocul „Aşa nu” (ANEXA 3). – film cu îndemnul „Nu fi violent!” - Hârtie mototolită – activitate de dezvoltare personală https:// www.youtube.com/watch? v=Cap5Qce-1eY
De aici se vor extrage câteva „reguli nescrise” pe care trebuie să le respecte orice copil în cadrul grupului de joacă. Regulile vor fi scrise pe tablă şi pe o fişă (ANEXA 4).
Pe o planşă sunt date câteva variante de comportament pentru situaţia în care un membru încalcă regulile stabilite. Elevii vor avea de ales variantele cele mai potrivite şi vor motiva alegerea făcută (ANEXA 5).
4. - Un grup de copii joacă fotbal pe stradă. Preocupaţi de joc nu observă o maşină care se apropie. Ce s-ar putea întâmpla? Cu ce au greşit copiii? Tu unde te joci Joc: „Tărâmul interzis” (ANEXA 6)
Pe semnul X fiecare trebuie să scrie locurile unde nu au voie să se joace. Se argumentează alegerile făcute. Unde avem voie să ne jucăm?
Exercițiul
Jetoane inimi Observaţia Conversaţia Exerciţiul
Obiecte, jocuri, jucării Film „Nu fi violent” – manual digital - pag. 29
Imagini cu reguli încălcate Fişă cu chipul unui copil
Frontal Individual Frontal
Capacitatea de a înțelege mesajul transmis.
Conversaţia
Problematizarea
Joc de rol
Conversaţia
Capacitatea de a răspunde cerinţelor.
Capacitatea de a identifica calităţile potrivite unui conducător de joc.
Capacitatea de a rezolva sarcinile.
5
Prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării
Joc de rol: Imaginaţi-vă o situaţie în care un membru al grupului de joacă se accidentează în timpul jocului. Cum reacţionaţi? (Acordaţi primul ajutor. / Chemaţi părinţii. / Îl lăsaţi singur.)
5. Fiecare grup este alcătuit din membri şi lider.
Se citesc câteva afirmaţii care denumesc calităţile potrivite unui conducător de joc. Elevii vor ridica paleta atunci când sunt de acord cu afirmaţia.
Joc de rol Conversația
Caiete Stilou Palete
Frontal Capacitatea de a rezolva sarcinile.
Aprecieri verbale
6
7
Fixarea cunoştinţelor O6 O5
Obţinerea performanţei O1 O6
Se dau exemple de jocuri din timpul lor liber. Se exemplifică regulile. Se dau exemple de numărători din timpul jocurilor.
Se propune o activitate de joc şi mişcare pe fond muzical: https:// www.youtube.com/watch? v=JG2RRCQ1n8Y se explică regulile jocului; se demonstrează etapele.
Conversaţia Explicaţia
Frontal Observarea sistematică
Conversaţia Explicaţia
Colaj de cântece pentru copii „Batista parfumată”
Frontal Capacitatea elevilor de a rezolva sarcinile date.
8
Asigurarea retenţiei și a feedbackului
O7 Rezolvarea fişei. Elevii care termină vor avea de colorat o imagine cu grupul de joacă şi de notat în piramidă numele copiilor cu care se joacă (ANEXA7).
Conversatia Explicaţia Exerciţiul
9
Evaluarea activităţii
Se fac aprecieri globale și individuale pe baza activităţii elevilor.
Conversaţia
Anexa 1 Grupuri din care facem parte
Individual
Frontal
Capacitatea elevilor de a rezolva sarcinile.
„Vârsta este doar un număr. Încearcă să ai o viață activă.”
(Lailah Gifty Akita)
Prof. Georgeta NISTOR Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Disciplina: Consiliere şi dezvoltare personală Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Autocunoaștere și stil de viață sănătos și echilibrat
Subiectul: Povestea vârstei mele!
Tipul activităţii: consiliere de grup
Timp alocat: 50'
Competenţa generală: Adoptarea atitudinilor pozitive față de sine și a unui stil de viață sănătos și echilibrat
1.1. Identificarea resurselor personale și a oportunităților de dezvoltare specifice vârstei;
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
Domenii de conținut
Schimbare și dezvoltare.
Caracteristicile preadolescenței
O1: să identifice principalele schimbări personale pe care le-au observat la ei, acum, în clasa a V-a;
O2: să identifice principalele schimbări care au avut loc în relațiile cu cei din jur: părinții (familia), profesorii, colegii;
O3: să se autoevalueze (cu calificative precum nesatisfăcător, în progres, foarte bine) în privința schimbărilor în aspecte precum: igienă, independență, relațiile cu membrii familiei.
Activități de învățare:
A1: scrierea unui text pe baza unei imagini;
A2: realizarea colajului;
A3: exerciții de completare.
Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: conversaţia, exerciţiul de identificare, expunerea, conversația, exerciţiul de completare, exerciţiul de exprimare a opiniei, explicaţia.
Forme de organizare a activităţii: activitate frontală alternată cu activitate individuală.
Metode şi tehnici de evaluare: observarea curentă, conversaţia examinatoare, aprecierea verbală, verificarea orală, autoevaluarea.
Resurse umane: 27 de elevi ai clasei a V-a, grup omogen, cu ritmuri apropiate de învăţare.
Resurse materiale/ mijloace de învăţământ: tabla şi instrumentele de scris, flipchart, caietele elevilor, fişele de lucru, fişa de evaluare.
Resurse de timp: 50 de minute.
Bibliografie:
MEN, OMEN: 3393/28.02.2017, Programa școlară pentru clasa a V-a, Consiliere și dezvoltare personală, București.
Consiliere și dezvoltare personală, 2017, Manual pentru clasa a V-a, Editura Litera, București.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Forme şi instrumente de evaluare
Forme de organizare a activităţii
Mijloace de învăţământ
Metode/ procedee
Activitate frontală
-
Activitatea elevului
ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE Activitatea profesorului
-
-
Observarea curentă
Activitate frontală
-
-
Conversaţia examinatoare Aprecierea verbală
Activitate frontală
Elevii se pregătesc pentru începerea orei de consiliere şi dezvoltare personală.
* Salutul; * Asigurarea unui climat adecvat desfăşurării lecţiei.
1. Moment organizatoric 2’
Explica ț ia
Elevii descriu cu propriile cuvinte cum devine mugura ș ul mărul delicios.
Profesorul le propune elevilor să descrie etapele de cre ș tere a unui măr (mugur, floare, fruct).
2. Captarea atenţiei şi asigurarea climatului afectiv 3’
Foaia de flipchart Caietele elevilor Instrumentele de scris
Expunerea
Elevii notează în caiete titlul lecţiei şi urmăresc obiectivele operaţionale propuse de profesor.
Profesorul scrie titlul lecţiei pe tablă: Povestea vârstei mele! Apoi, profesorul enunţă obiectivele operaţionale întro formă accesibilă elevilor.
3. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5’
Activitate frontală Activitate frontală
Caietele elevilor Manual Caietele elevilor
Conversaţia
Realizarea colajului Exerciţiul de redactare
1. Elevii sunt atenţi la întrebările adresate de către profesor şi formulează răspunsuri pe baza experienţelor anterioare. 2. Elevii citesc tema, corectând
eventualele greşeli.
1. Profesorul le adresează elevilor întrebări referitoare la felul cum erau ei la începerea grădini ț ei ș i la începerea clasei întâi. 2.Solicită elevilor citirea temei: redactarea unui colaj din fotografii/ desene cu ei la grădini ț ă, în clasa I ș i la începutul clasei a Va. Pe colaj ei au scris caracteristicile specifice fiecăreia dintre aceste etape din via ț a lor.
4. Verificarea, reactualizarea, sistematizarea şi esenţializarea cunoştinţelor 25’
Anexa 5
Spune cum procedezi dacă, în timpul unui joc, un membru încalcă regulile stabilite.
Îl ierți.
Nu îi mai vorbești. Îl cerți.
Îi explici ce a greșit. Îl elimini din joc. Altă variantă.
Motivează-ți răspunsul!
Anexa 7 - Fișă de lucru
Anexa 6 Tărâmul interzis
1.Încercuieşte acţiunile care exprimă comportamentul tău într-un grup de joacă: îmi impun părerile; respect regulile jocului; mă enervez repede; admit sugestiile altora; ajut pe ceilalţi membri; în caz de conflict îmi fac singur dreptate.
2.Stabileşte valoarea de adevăr a propoziţiilor: Grupul de joacă este format din prieteni, colegi şi bunici. Prietenii trebuie să ne atragă atenţia când greşim. Membrii grupului colaborează şi se ajută între ei.
3. Prietenii cu care mă joc: Aşază numele copiilor cu care te joci în piramida de mai jos, în ce ordine doreşti şi colorează copiii cu care te joci, fete sau băieţi.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Observarea curentă
Observarea curentă
Observarea curentă Observarea curentă
Activitate frontală Activitate pe rânduri Activitate frontală Activitate frontal Activitate frontală
Manual Caietele elevilor Manual Caietele elevilor
Explica ț ia
Observarea sistematică Aprecieri Feedback
Exerciţiul de exprimare a opiniei Exerciţiul de identificare
1. Elevii notează în caietele informa ț iile oferite de profesor . 2. Elevii explică cum sa schimbat rela ț ia cu cei din jur, în special cu familia. 3. Elevii completează enun ț urile
1. Profesorul le explică elevilor că adolescen ț a este etapa care marchează încheierea copilăriei ș i începutul fazelor de maturizare. Perioada 10/ 11 –13/ 14 (adolescen ț a timpurie sau preadolescen ț a) se caracterizează prin numeroase transformări fizice, cognitive, sociale ș i emo ț ionale:cre ș terea în înăl ț ime ș i greutate;sporirea capacită ț ii de gândire abstractă; cre ș terea nevoii de independen ț ă;sporirea influen ț ei grupului;tendin ț a de a testa regulile ș i limitele;descoperirea atrac ț iei fa ț ă de o altă persoană. În această etapă de vârstă devine foarte importantă dezvoltarea identită ț ii.
5. Dirijarea procesului de consolidare a cunoştinţelor/ de dezvoltare a competenţelor 10’
2. Profesorul le propune elevilor să discute despre cele mai importante schimbări care au avut loc în rela ț iile cu cei din jurul lor: părin ț i, profesori, colegi. 3. Profesorul le cere elevilor să copieze în caiet enun ț urile de mai jos ș i să le completeze astfel încât să ilustreze schimbările prin care au trecut. (Fi ș ă de activitate)
Forme şi instrumente de evaluare
Forme de organizare a activităţii
Mijloace de învăţământ
Metode/ procedee
-
Aprecierea verbală
Frontală
Activitate frontală
Caietul de clasă
Explicaţia
Activitatea elevului
Elevii îşi notează tema pentru acasă.
Activitatea profesorului
Profesorul anunţă tema pentru acasă: Discută cu familia despre schimbările pe care lea observat la tine. În urma discu ț iilor, acordăț i câte un calificativ (nesatisfăcător, în progres, foarte bine), pentru următoarele aspecte: igienă, independen ț ă, rela ț iile cu membrii familiei.
6. Intensificarea procesului de retenţie şi transfer 2’
Aprecieri verbale Exprimarea sentimentelor prin emoticoane
Elevii fac aprecieri asupra activităţii desfăşurate, spunând cum sau simţit.
Profesorul împreună cu elevii face aprecieri asupra activităţii. De asemenea, caracterizează activitatea elevilor prin aprecieri pozitive şi încurajatoare.
7. Evaluarea activităţii didactice 3’
Fișă de activitate
Când eram mai mic/ ă, îmi plăcea..., dar acum îmi place... .
Când eram mai mic/ ă, credeam... , dar acum cred... .
Când eram mai mic/ ă, eram... , dar acum sunt... .
Când eram mai mic/ ă, mă interesa... , dar acum mă interesează... .
Când eram mai mic/ ă, știam... , dar acum știu... .
Când eram mai mic/ ă, puteam... , dar acum pot... .
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Este mai uşor să dezintegrezi un atom decât o prejudecată.”
(Albert Einstein)
Clasa: a VII-a
Obiectul: Consiliere și dezvoltare personală
Modulul: Autocunoaştere şi abilităţi sociale Subiectul: Etichetarea şi prejudecăţile Tipul lecţiei: dezvoltarea unor abilităţi de autocunoaştere şi comportament
Competenţe generale:
1. Adoptarea atitudinilor pozitive față de sine și a unui stil de viață sănătos și echilibrat
2. Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare
Competenţe specifice: 2.1. Recunoaşterea unei varietăţi de emoţii trăite în raport cu sine şi cu ceilalţi
Obiective operaționale:
Exprimarea asertivă în interacțiuni, școlare, familiale și comunitare
Planificarea acțiunilor specifice dezvoltării personale Manifestarea empatiei în raport cu diferențele individuale și de grup
Tehnici de instruire: Metode şi strategii: activ-participative, exerciţiu de spargere a gheţii, descoperirea, problematizarea, demonstraţia, jocul de rol, conversaţia, munca în echipă, brainstorming-ul, fişa de lucru. Resurse: - umane: 26 de elevi; - materiale: flipchart/ foi, markere, fişe de lucru, carioci, lipici, PC, video-proiector. Forme de evaluare: activitate de muncă independentă, în grup, observare sistematică, jocul, analiza răspunsurilor.
Modalităţi de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe. Organizarea clasei: iniţial clasa este pregătită pentru activitate frontală, apoi se vor aranja pentru activitatea pe grupe. Elevii vor avea sarcini pe care le vor efectua atât individual cât şi pe grupe.
Allport, G., (1981), Structura şi dezvoltarea personalităţii, E.D.P., Bucureşti;
Bogorin, V.; Tudose, R., (2007), Jocul de-a viaţa, Ed. Eikon, Cluj-Napoca;
(2004), Consiliere şi orientare, ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, ClujNapoca;
Programa de Consiliere și dezvoltare personală, clasa a V-a, Ordinul ministrului educației
ționale nr. 3393 / 28.02.2017.
Motto: „Prejudecata este o judecată fără gândire.” (Voltaire)
I. SPARGEREA GHEŢII:
Elevii identifică o trăsătură de caracter caracteristică care începe cu iniţiala numelui.
II.
Activitatea 1. Elevii vor sunt puşi să îndoaie o foaie pe jumătate şi să o rupă în colțul din dreapta sus, apoi în cel din stânga jos și la mijloc, să o plieze şi să repete aceleaşi acţiuni. La final sunt puşi să desfacă foile de hârtie şi să observe dacă acestea seamănă între ele. Se observă că deşi au primit aceleași instrucțiuni nici una nu este asemănătoare cu cealaltă. Se concluzionează cu faptul că deşi suntem asemănători suntem totuşi diferiţi. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaționale: „Etichetarea şi prejudecăţile”
Activitatea 2. Se prezintă elevilor concluzia unui „studiu” efectuat asupra unor persoane potrivit căruia persoanele cu părul şi pielea mai deschise la culoare, cu ochi albaştri sau verzi sunt net superioare faţă de celelalte persoane. După citirea acestui fragment sunt puşi să-şi exprime punctul de vedere în legătură cu aceste afirmaţii. În momentul în care încep să emită păreri li se spune că datorită unei confuzii sa citit greşit şi că de fapt studiul spune că persoanele cu părul şi pielea mai închisă la culoare şi ochi căprui sau negri sunt net superioare celorlalte persoane.
Li se cere să-şi spună din nou părerea în legătură cu cele afirmate după care li se spune că în realitate nu există un astfel de studiu şi că totul a fost un joc.
Au loc discuţii pe baza celor prezentate în care să afirme cum s-au simţit regăsindu-se etichetaţi în una din cele două situaţii şi sunt puşi să-şi reamintească unul din jocurile anterioare - Cum mă simt în papucii altei persoane.
Activitatea 3.
Elevii sunt organizaţi pe grupe şi primesc ca sarcini să noteze etichete şi prejudecăţi pe care le-au folosit între ei. Fiecare grupă îşi prezintă ideile notate şi se discută asupra consecinţelor pe care acestea le-au avut sau le pot avea.
Activitatea 4. Are loc vizionarea unei prezentări cu titlul - Stridia, perla şi tu http://pt.slideshare.net. Se trag învățăminte în urma celor vizionate. Se concluzionează cu faptul că efectele negative pe care le au, folosirea unor etichete şi prejudecăţi pot fi corectate prin gânduri şi fapte bune, pot fi transformate în perle, la fel ca un fir de nisip care pătruns în corpul scoicii provoacă o oarecare suferinţă, dar care va fi înconjurat cu straturi de sidef şi transformat într-o perlă.
Exerciţiu de reflecţie: În urma unor discuții avute cu elevii, doi dintre aceștia au recunoscut că sunt deranjaţi din cauza unor etichete şi prejudecăţi afirmate de colegi. Pe baza unui joc, elevii sunt aşezaţi în două cercuri cuprinzând în mijloc pe fiecare din cei doi colegi cărora le vor fi adresate lucruri pozitive despre ei sau mulţumiri.
Vor primi ca studiu Povestea iepuraşului, http:// dirigentia.blogspot.com/2008/01/povesteaiepurasului.html să găsească o situaţie similară din viaţa lor şi să reflecteze asupra acestor aspecte.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
deformează întotdeauna gândurile, sentimentele şi opiniile oamenilor.” (Mark Twain)
„Prejudecăţile
Prof. Luminița CĂȘUNEANU Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Comunicarea interpersonală este cea mai importantă formă de comunicare şi cel mai des folosită. Oamenii nu pot evita acest tip de comunicare. Existenţa lor socială depinde de abilitatea cu care pot angaja discuţii cu alții. Viaţa de familie, relaţiile cu prietenii, activitatea profesională, toate depind de această calitate. Comunicarea interpersonală se referă la comunicarea faţă în faţă. Acest tip de comunicare este important pentru a înţelege propria persoană şi pentru a construi relaţii cu ceilalţi. Pentru a realiza acest lucru, trebuie dezvoltată capacitatea de autoanaliză, autocunoaştere, autoexpunere cât şi cunoaşterea barierelor şi factorilor perturbatori care îngreunează procesul comunicării.
Cuvintele drăguțe pot fi scurte și ușor de spus, dar ecourile lor sunt cu adevărat nelimitate.” (Maica Tereza)
„
Un element-cheie în comunicarea eficace şi în obţinerea de performanţe în cadrul grupurilor îl constituie încrederea interpersonală. Încrederea din partea persoanei A faţă de B are ca rezultat o comunicare mai deschisă din partea lui B. Aceasta îi sporeşte încrederea lui A faţă de B. Dacă A răspunde cu integritate, B se va simţi mai încrezător şi îşi va spori gradul de autoexpunere. Astfel, ciclul constructiv evoluează într-o direcţie pozitivă.
Profesorii pot dezvolta încrederea interpersonală prin: comunicarea unor standarde de corectitudine şi integritate şi respectarea acestora în primulrând de către ei înşişi; respectarea promisiunilor; atitudine respectuoasă şi suportivă faţă de elevi; rezistenţă la tentaţia de a-şi încălca promisiunile pentru obţinerea unor avantaje personale. Comunicarea eficace presupune deţinerea abilităţii de a asculta eficace, toate elementele implicate în recepţia şi procesarea mesajelor fiind aspecte ale ascultării. Pentru ca procesul de ascultare să se poată derula în bune condiţii, este necesară stabilirea unei atitudini fizice şi psihice propice.
Pentru aceasta, propunem următoarele şapte acţiuni: concentrarea asupra ascultării (înlăturarea altor gânduri sau preocupări), rezistenţa la factorii externi care distrag atenţia (spaţiu, timp, zgomot etc.), crearea interesului faţă de ceea ce urmează să ascultaţi, crearea de condiţii favorabile pentru emitentul mesajului (zâmbet, gesturi şi cuvinte de politeţe, contactul privirii, încuviinţarea din cap etc.), conştientizarea ideilor preconcepute faţă de cel care vorbeşte (sau faţă de mesaj), controlarea emoţiilor în legătură cu cel care vorbeşte (sau cu mesajul său), stabilirea scopului ascultării.
Pentru asigurarea unei ascultări active şi eficace sunt necesare regulile:
1. Urmăriţi acordul dintre limbajul nonverbal şi cel verbal al interlocutorului.
2. Concentraţi-vă asupra conţinutului mesajului.
3. Ascultaţi pentru a înţelege mesajul, nu pentru a pregăti răspunsul.
4. Suspendaţi evaluarea mesajului până la înţelegerea sa completă.
5. Grupaţi ideile pentru a depista structura mesajului, astfel încât să-l puteţi reţine mai uşor.
6. Rezumaţi mental mesajul sub forma unei schiţe a punctelor principale.
7. Luaţi notiţe din când în când pentru a vă ajuta în memorarea mesajului, prevenirea distragerilor şi demonstrarea interesului faţă de ceea ce vă spune interlocutorul.
8. Nu anticipaţi ceea ce vorbitorul vrea să spună şi nu terminaţi propoziţiile în locul lui.
9. Nu adoptaţi comportamente nonverbale care denotă nerăbdare sau plictiseală (verificarea ceasului, căscatul, privitul în altă parte, mişcări necontrolate etc.).
10. Folosiţi în mod productiv diferenţa dintre viteza de gândire şi cea de vorbire pentru a identifica mesajele ascunse, ideile centrale şi argumentele aduse în sprijinul acestora.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Exerciţiu: Dialog cu un singur cuvânt Se repartizează participanţii în grupuri de câte patru: doi locutori şi doi observatori. Cei doi locutori vorbesc pe rând, utilizând de fiecare dată câte un singur cuvânt pentru a exprima ce vor să spună. Observatorii redactează dialogul, fiecare „îmbrăcând” în cuvinte replicile unuia dintre locutori. După două minute, se întrerupe dialogul şi observatorii citesc interpretarea pe care au dat-o conversaţiei. Se citeşte cu voce tare fiecare replică. Destinatarul mesajului spune ce a înţeles el. Persoana care a emis mesajul (replica) indică dacă destinatarul a înţeles corect ce a vrut ea să-i comunice. Prin acest exerciţiu se subliniază importanţa vocabularului şi a strategiilor de comunicare folosite, precum şi utilitatea limbajului nonverbal (gestică, mimică, rolul privirii etc.).
Comunicarea de grup este o alta ipostază a comunicării interpersonale, ce presupune însă mai mult de doi participanţi. Este specifică grupurilor „mici”. Studiile de psihologie socială şi de sociologie apreciază că un grup mic (restrâns) are un set de caracteristici standard. De Visscher propune următoarele caracteristici: numărul de persoane: de la 3-4 la 25 persoane; unitate de timp şi de loc (proximitate şi distanţă interindividuală minimă); raţiunea de a fi şi de a rămâne împreună;
destin relativ comun;
posibilitatea formării unei percepţii şi a unei reprezentări a fiecăruia despre ceilalţi;
perceperea unei anumite grupalităţi, observată de membri sau de un observator extern;
posibilitatea unei interacţiuni şi a unei comunicări verbale şi nonverbale efective;
durată suficientă pentru instituţionalizare.
Potrivit sociologiei, grupul mic se caracterizeaza prin: posibilitatea interacţiunilor reciproce între toţi membrii; conştiinţa apartenenţei la grup; îndeplinirea unei sarcini comune.
Etapele formării unui grup 1. Iniţierea: Oamenii se iniţiază unii pe alţii în arii diferite, își verifică credinţele și atitudinile, se fac primele aprecieri reciproce. În această fază sunt recomandate exerciţiile de spargere a gheţii.
Exerciţiu: Trombinoscopul Imediat după sosirea participanţilor, o echipă de animatori îi fotografiază sau îi filmează. Fotografiile sunt afişate apoi cu înscrierea numelor dedesubt, iar fiecare participant adaugă o frază, un citat, o deviză sau câteva indicaţii despre el însuşi, la alegere sau ca răspuns la nişte întrebări adresate în cadrul unui interviu: Ce vă propuneţi să faceţi ca participant la această întâlnire?, Ce speranţe aveaţi când v-aţi hotărât să veniţi?, Care sunt aşteptările voastre în legătură cu această întâlnire?, Ce obiective aveţi?, Ce imagine v-ar plăcea să furnizaţi despre voi înşivă ?
2. Experimentarea: Persoanele dezvoltă mai mult efort în a căuta experienţe şi interese comune; totul este general, relaxat şi necriticabil. Apare necesitatea unor activităţi comune între partenerii de echipă. Se recomandă interviul reciproc, interpretarea de roluri. O sugestie poate fi şi exerciţiul metaforic. Exerciţiul metaforic Bicicleta (De Peretti, A. Legrand , J. Boniface, Tehnici de comunicare, Editura Polirom , Iaşi , 2001, p.80 )
Echipa petrece mai mult timp împreună, participanţii încep să-și spună lucruri personale, despre familie și prieteni. Activitatea didactică în echipă pentru rezolvarea sarcinii devine optimă.
Cei din afara echipei se așteaptă să îi vadă împreună. Fiecare membru în parte este capabil într-o mare măsură să prezică și să explice comportamentul unui alt membru.
5. Obligaţiile reciproce
Acest ultim stadiu este mai rar întâlnit la echipele didactice; apariţia lui în echipă oferă cadrului didactic o libertate de acţiune şi creativitate extraordinare.
Bibliografie: De Peretti, Legrand, A., Boniface, J., (2001), Tehnici de comunicare, Ed. Polirom, Iaşi; Pânişoară, I.-O., (2003), Comunicarea eficientă. Metode de interacţiune ducaţională, Ed. Polirom , Iaşi.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Întrebarea Cine sunt? aduce cu sine alte multe întrebări legate de aspectul fizic (Cum arăt?), sentimente (Care sunt emoțiile și sentimentele mele?, Cine și/ sau ce le declanșează?), gânduri (Ce gândesc în legătură cu diverse aspecte ale vieții?) etc. 1. Ești implicat într-o activitate cu colegi din alte școli și trebuie să îți faci autoportretul. Completează schema cu tot ceea ce consideri că ar trebui să știe cei din jur despre tine. Poți adăuga și alte detalii care te definesc.
Cine sunt eu? (opțional, poți insera și un selfie/ o fotografie/ un desen care te reprezintă)
Ce spune prenumele despre mine? (dacă știi „povestea” din spatele prenumelui tău, cine l-a ales și de ce, o poți împărtăși colegilor)
Ce vârstă ai și care este statutul tău?
Care sunt trăsăturile fizice?
Dezbatere: Treci la colț!
Mai jos, vei citi o afirmație dedusă din textul audiat. Dacă ești de acord cu ea, poziționează-te în colțul din dreapta al clasei (reper fiind intrarea în clasă), iar dacă nu ești de acord, mergi în colțul opus. În caz că nu ești decis, stai la mijlocul distanței dintre cele două colțuri și așteaptă să afli argumentele celor care au deja o opinie.
După ce ai ales poziția corespunzătoare părerii tale, formează cu cei care sunt lângă tine o echipă care să aducă argumentele potrivite pentru a vă susține alegerea. Dacă există în clasă indeciși, scopul vostru este să îi convingeți să vi se alăture. Dacă nu vă regăsiți într-o astfel de situație, profesorul vostru va fi cel care trebuie convins.
Afirmație: Harari este de părere că profesorii nu trebuie să le mai ofere informații în exces copiilor, deoarece le pot obține și singuri.
Pentru realizarea acestei cerințe, alegeți un căpitan de echipă care să prezinte argumentele voastre. După încheierea expunerii, puteți combate, folosind contraargumente, echipa adversă. Cine atrage mai mulți indeciși, câștigă dezbaterea.
Spune-mi despre tine! Reporter printre colegi
Împărțiți în grupe de câte șase elevi, veți fi, pe rând, reporteri și intervievați. Pentru început, trei veți fi reporteri, apoi rolurile se vor schimba. Pe un carnețel, se notează următoarele întrebări:
Cine te inspiră zi de zi? Cu cine îți place să petreci timpul liber? Unde ai vrea să locuiești cândva?
Timp de trei minute, aceste întrebări le sunt adresate individual celor trei care sunt în rolul subiecților. Schimbați rolurile și încheiați interviul.
Deschide o pagină de lucru pe www.canva.com și realizează o broșură de prezentare a interviului tău, așa cum poți vedea în modelul propus de noi.
Târgul cu virtuți
Elevii vor fi împărțiți în trei echipe, cu număr de membri egal sau apropiat. Fiecare dintre aceștia va nota pe o hârtie o virtute care ia fost atribuită de către profesor ori o valoare general-umană promovată în viața de zi cu zi. Se va lipi fiecare foaia pe tablă și „va fi scoasă la vânzare”. Cel care a numit valoarea va fi „vânzătorul” ei. Fiecare elev va alege o virtute/ valoare dintre cele afișate, ca achiziție pentru propria persoană și o va plăti cu un argument care să motiveze de ce are nevoie de ea. Cine reușește să cumpere cele mai multe valori este câștigătorul Târgului cu virtuți
„Copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem unor timpuri pe care nu le vom mai apuca.”
(Neil Postman)
Clasa : a VII- a Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală Modul: Managementul informației și al învățării Tema: Gândirea critică. De ce învăț eu?
Tipul de lectie: de însușire de noi cunoștințe Scopul: Identificarea componentelor motivaţionale ale învățării; Durata : 50 minute Competența generală: Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare Competențe specifice: 3.2. Raportarea reflexivă şi constructivă asupra reușitelor şi nereușitelor în învățare.
Obiective operaţionale:
O1 – să înțeleagă conceptul de învăţare (a învăţa); Ce este invățarea?
O2 – să înţeleagă motivele care îi determină activitatea; Motivele pentru care învăț?
O3 – să conștientizeze soluțiile pentru autonomia învățării necesitatea motivației interioare a învățării;
O4 – să se implice activ și creativ prin transpunerea într-un personaj al poveştii, cu posibilitatea de a oferi un final personal.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, lectura, problematizarea, chestionarul.
Mijloace de învăţământ: caietul de dirigenție, fișe de lucru, tabla, post-it-uri.
Bibliografie: www.didactic.ro Consiliere şi orientare, autori Daniela Sălăgean, Steliana Eliade, Editura Eurodidact, ClujNapoca, 200Î; Îndrumar de dirigenţie, autori Mirela Comşa, Maria Puia, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007; Ora de dirigenţie, autori Elena Irimie, Monica Robea, Mircea Ionel, Tribuna învăţământului, Bucureşti, 1993.
Desfășurarea activităților - selecție a momentelor principale:
1. Captarea atenției: Profesorul diriginte scrie pe tablă maxima filosofului Seneca: ,,Non scholae sed vitae discimus”. Tot el întreabă dacă știe cineva cum se traduce această propoziție. Se scrie apoi, sub maxima în latină, traducerea în românește: „Nu pentru școală, ci pentru viață învățăm”.
2. Anunțarea temei și a planului lecției (obiectivelor operaționale)
Li se propune elevilor să realizeze o scară ierarhică a câtorva valori educative: joaca, televizorul, lectura, temele, sportul, învăţatul etc. Se analizează răspunsurile elevilor, apoi se anunţă titlul lecţiei: ,,De ce învăț eu”? (de ce elevii aleg să învețe / să nu învețe).
Elevilor li se prezintă lanul de idei și obiectivele lecției.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
3. Transmiterea conținuturilor vizate:
Ce este învăţarea ? A dobândi cunoștințe prin studiu, ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie, o artă, o limbă etc.; a studia; a-și întipări în minte ceva pentru a putea reproduce; a memora; a trage o învățătură, a căpăta experiență Ținând cont de aceste definiții și, totodată, amintindu-ne de maxima lui Seneca scrisă la începutul lecției pe tablă, în continuare vom vedea în ce măsură ceea ce studiem noi la școală, în fiecare an de studiu, la fiecare materie ne ajută efectiv în viață. Scrierea, în fişa de lucru, a trei materii care le plac elevilor mai mult identificarea, pentru fiecare, a câte trei lucruri pe care le învaţă în cadrul lor și care le sunt / le vor fi folositoare în viața de zi cu zi. Completarea unui chestionar. (Anexa 1 – este un test al sincerităţii) Discutarea chestionarului (ca între prieteni).
După completarea chestionarului, li se propune elevilor să atribuie valoare pozitivă sau negativă diferitelor motive enumerate.
Se notează semnul (+) sau (-), evidențiindu-se calitatea superioară a motivelor pozitive.
Motivele pentru care învăț (simțul datoriei, plăcerea de a învăța, formarea personalității...) și motivele exterioare (frica de note, dorința de a lua premiu etc.)
Se subliniază soluțiile pentru autonomia învățării. (Nimic nu realizăm dacă nu avem un impuls, un mobil, un imbold) și importanța curiozității ca dorință puternică, captivantă de a ști.
Se citeşte povestea din Anexa 2, Povestea fiului de împărat ce nu voia să înveţe.
Să-și dezvolte creativitatea, la final, li se cere elevilor, să-şi imagineze că sunt chemaţi la Marea Adunare de către împăratul din Țara Neştiutorilor de Carte, sunt invitaţi să se implice activ prin transpunerea intr-un personaj să se gândească la următoarea întrebare: ce ar spune copilului de împărat sau ce ar face pentru a-l convinge să înveţe şi, astfel să rupă blestemul ce s-a abătut asupra familiei regale din acele ţinuturi de poveste? Elevii vor lucra pe grupe, astfel:
Grupa 1: Redactează o scrisoare, adresată fiului de împărat, prin care să îl convingi să înceapă să înveţe tainele scrisului şi ale cititului.
Grupa 2: Compun o scurtă poezie prin care să-l convingă pe fiul de împărat că școala este importantă.
Grupa 3: Creează o scurtă scenetă cu care să te înfățișezi în fața fiului de împărat pentru a-l convinge să învețe.
Grupa 4: Realizează un desen cu imaginea unei școli sau a unei săli de clasă, pentru a-l atrage pe fiul de împărat, spre a veni la școală.
Grupa 5: Echipa zânelor bune - Rosteşte o formulă magică pentru a rupe vraja
4. Asigurarea feed-back-ului Scrieți, pe post-it-ul primit, trei promisiuni pe care le veți respecta în ceea ce privește modul vostru de învățare de acum înainte. Fiecare post-it va fi lipit pe o coală A4 formând Promisiunile clasei
Anexa 1
1. Crezi că înveţi cât trebuie? a) da b) nu 2. Ai putea încerca să înveţi mai mult? a) da b) nu c) nu ştiu
3. Pentru cine înveţi? a) pentru viață b) pentru diplomă (certificat) c) pentru note d) pentru premiu e) pentru laudă f) din ambiție g) din rușine h) din datorie i) din atașament pentru profesori j) din dorința de a ști k) din plăcerea de a învăța l) de frica pedepselor m) pentru a reuși la examen n) pentru formare o) pentru a mulțumi părinții p) pentru mine r) pentru că așa trebuie s) alt motiv. Care? ....................
4. Există persoane în viaţa ta (părinţi, bunici, prieteni) care te recompensează material dacă ai rezultate bune la şcoală? a) da (cine? cum?) b) nu
5. Crezi că acest lucru (de la ex.4) e singurul care te motivează? a) da b) nu 6. Te-ar motiva altfel de recompense? a) da b) nu
7. Care este lucrul pe care îl faci doar pentru tine? .....................................................................
8. Fiecare om evoluează în felul său. Tu ce crezi că vei face peste zece ani? ............................
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Scrie pentru a fi înțeles, vorbește pentru a fi ascultat, citește pentru a crește.”
(Lawrence Clark Powel)
Prof. Ionela Lăcrămioara IGNĂTESCU Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Disciplina: Consiliere și dezvoltare personală Domeniu de conținut: Dezvoltarea socio-emoțională Tema activității: Puterea vindecătoare a emoțiilor Clasa: a VIII-a CG 2: Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare CS 2.1.: Manifestarea unor forme simple de autocontrol și autoreglare Scopul activității: Dezvoltarea abilității de a identifica gândurile, emoțiile și comportamentele pe care le manifestă într-o situație; familiarizarea cu tehnicile de reglare emoțională și comportamentală.
Obiective operaționale: La sfârșitul activității, elevii vor fi capabili: Să recunoască și să exprime emoțiile în diverse situații; să devină conștienți de propriile emoții; să identifice modalități prin care poate fi dobândit/ dezvoltat autocontrolul emoțional; să-și autoregleze emoțiile și comportamentele personale pentru crearea unor relații bune cu cei din jur; să manifeste o atitudine pozitivă față de ei și colegii lor.
Strategia didactică:
a) Resurse procedurale: jocuri didactice „Ghicește emoția”, „Vânătoarea de comori”, exercițiul, conversația euristică, explicația, activitate în echipă/ individuală, discuția dirijată.
b) Resurse materiale: calculator, videoproiector, fișa de documentare „Ce sunt emoțiile?” poster „Tehnici de autocontrol”, poster „Harta emoțiilor”, organizatorul grafic „Legătura dintre gând-emoție-comportament”, cartonașe cu emoții, plicuri colorate.
c) Resurse de timp: 50 de minute.
d) Forme de organizare: individuală, frontală şi pe grupe.
e) Forme de evaluare: formativă, observarea sistematică, aprecierea verbală, autoevaluarea, inter-evaluarea.
f) Concepte cheie: autocontrol, gând, emoție, comportament, tehnică de autocontrol/ autoreglare a emoțiilor.
Activitate: Exercițiu de spargere a gheții Profesorul propune jocul „GHICEȘTE EMOȚIA” având ca obiectiv conștientizarea, exprimarea și etichetarea corectă a emoțiilor. Materialele folosite sunt cartonașele cu emoții http://jucarii-vorbarete.ro/product/cutiuta-cuemotii-jucause/ .
Jocul se desfășoară în sala de clasă pe echipe. Se aleg 4 echipe, fiecare având câte un cartonaș cu fața unui copil goală. Fiecărui grup i se va prezenta o situație, iar apoi va trebui să ghicească emoția personajului descris. Vor trebui să aleagă dintre toate fețele cu emoții, cea potrivită situației expuse. În cazul în care nu ghicesc emoția potrivită i se acordă șansa altui grup să aleagă. Va câștiga echipa cu cele mai multe răspunsuri corecte.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Primul care a constatat caracterul universal al emoțiilor a fost Charles Darwin, folosind această idee pentru a susține teoria evoluționistă, motivând că emoțiile reprezintă modele de reacție mentală întipărite în sistemul nervos. Emoțiile pot fi definite ca stări specializate, modelate de selecția naturală pentru a creşte adaptabilitatea în situaţii specifice. De ce avem capacitatea de a iubi, de a ne înfuria, de ce există frică, bucurie şi tristeţe?
Toate fenomenele biologice necesită două tipuri de explicaţii: o explicaţie proximă, despre mecanismul unui proces sau fenomen şi o explicaţie evoluţionistă, care explică cum s-a ajuns ca un organism să deţină asemenea funcţii, mecanisme, de ce există ele.
Este necesară o explicație evoluționistă a emoțiilor. Ele sunt un produs al creierului, iar creierul este un produs al selecţiei naturale.
Astfel, fiecare emoţie corespunde unei anumite situaţii care a apărut în mod repetat pe parcursul evoluţiei. Iar tocmai aceste situaţii şi nevoia de a fi cât mai adaptat a dus la apariţia diferitelor tipuri de emoţii.
Psihologul american Robert Plutchik a creat în 1980 „cercul emoţiilor", care constă din 8 emoţii fundamentale şi 8 emoţii complexe, formate din câte două emoţii fundamentale. Emoţiile fundamentale pot fi observate pe cercul al doilea din imagine, pe când emoţiile complexe sunt cele trecute pe fundal alb: optimism, dragoste, supunere, înfiorare, dezaprobare, remuşcare, dispreţ şi agresivitate.
Emoţiile puternice sunt declanşate de o parte a creierului numită amigdala, aflată în sistemul limbic. Părţi mai avansate ale creierului, denumite lobi frontali, acţionează ca nişte poliţişti, conferindu-ne capacitatea de a ne ascunde emoţiile şi a rezista imboldului de a acționa sub influenţa lor. Lobii frontali se dezvoltă anevoie şi nu ajung la maturitate decât după vârsta de 20 de ani. Ca urmare, copiii şi adolescenţii a o predispoziţie pentru pierderea cumpătului şi accese de furie. Amigdala lor generează sentimente puternice, dar lobii frontali nu sunt suficient de maturi pentru a le controla.
ușor ridicate și adunate, linii orizontale la nivelul frunții, ochii micșorați, pleoapele ridicate, colțurile gurii strânse în interior;
Surprindere Sprâncenele ridicate, pielea de sub sprâncene întinsă, ochii măriți, rotunzi, gura deschisă;
Dezgust Sprâncenele adunate și îndreptate în jos, riduri în zona bazei nasului, ochii micșorați, obrajii ridicați, mușchii gurii contractați, buza inferioară împinsă înainte.
De la stânga la dreapta și de sus în jos: frica, mânie, fericire, dispreț, surpriză, dezgust, tristețe
„Nu este vorba despre ce ni se întâmplă, ci despre răspunsul nostru la ceea ce ni se întâmplă.”
(Stephen Covey)
Experiența directă
Activitate: Joc - Vânătoarea de comori
Profesorul împarte elevii în șase echipe de câte 4-5 elevi. În curte (preferabil, iar dacă nu este posibil, în clasă) vor fi plasate în locuri ascunse câte trei plicuri colorate pentru fiecare echipă (de ex. 3 plicuri albastre, 3 galbene, 3 roșii etc.). În fiecare plic se află un mesaj/ o acțiune redată prin imagine/ text pe care elevii din echipă vor trebui să o execute după ce își adună comoara (mesajele sunt scrise în fișa ”Tehnici de autocontrol”). Fiecărei echipe i se alocă o culoare, iar sarcina lor de lucru este să găsească cele trei plicuri care au aceeași culoare ca și culoarea echipei (de ex. echipa roșie caută plicurile roșii, echipa galbenă plicurile galbene ș.a.m.d.). Cele trei plicuri reprezintă comoara lor! După ce au găsit toate plicurile, în echipă, vor trebui să discute despre imaginile și mesajele găsite și să execute în fața colegilor acele comportamente care sunt redate prin imagine sau text.
Activitate: Discuții frontale despre „Vânătoarea de comori”
Profesorul discută cu elevii despre experiența adresându-le următoarele întrebări:
Cum v-ați simțit căutând comoara?
Cum ați procedat ca să găsiți comoara?
Cum v-ați simțit când ați găsit comoara?
Ce ați descoperit în plicuri?
La ce credeți că v-ar ajuta acțiunea indicată?
Ați utilizat vreodată în experiența voastră de viață unul dintre comportamentele găsite/ una dintre tehnicile de autocontrol prezentate? În ce situație?
Sunt toate tehnicile de autocontrol la fel pentru toate emoțiile? Da sau nu? De ce?
Activitate: Completarea posterului „Harta emoțiilor”
Profesorul explică elevilor conceptul de autocontrol și subliniază rolul pe care tehnicile de autocontrol emoțional le au în viața noastră. Apoi, pe harta emoțiilor (bucurie, tristețe, furie, surprindere, frică, dezgust), elevii sunt îndemnați să fixeze acele metode de reglare emoțională descoperite la „Vânătoarea de comori”, despre care cred că i-ar putea ajuta la modificarea emoției respective. Profesorul îi va ajuta pe elevi adresându-le următoarele întrebări/ indicații:
Care dintre metodele pe care le-ați găsit în plicuri credeți că v-ar putea face să vă simțiți mai puțin triști? Așezați imaginea în dreptul emoției.
Care metodă v-ar face să vă simțiți mai puțin speriați? Fixați imaginea corespunzătoare în dreptul emoției etc.
Elevii vor continua până când au fost fixate toate imaginile identificate la vânătoarea de comori. Discuțiile pe marginea posterului sunt încurajate de profesor pentru a ajuta elevii să înțeleagă că unele metode pot fi folosite pentru reglarea mai multor emoții sau că pentru aceeași emoție putem utiliza mai multe strategii. Profesorul îi solicită pe elevi să argumenteze răspunsurile date, fără însă a intra în polemici legate de faptul că o tehnică poate fi mai bună decât o alta pentru o anumită emoție. Cadrul didactic susține faptul că oamenii sunt diferiți, deci și strategiile lor pot să funcționeze diferit, important este ca elevii să conștientizeze că pot ține sub control emoțiile și comportamentele lor prin utilizarea unor astfel de tehnici. Iar acest lucru se numește autocontrol. Afișul care va rămâne de acum în clasă poate ajuta elevii să își amintească să utilizeze aceste tehnici în viitor, în diverse situații în care simt emoții.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Activitate: Completarea organizatorului grafic pentru schema A-B-C-D (situație - gând/ convingere - emoție – comportament)
Profesorul grupează elevii în echipe de câte 4-5 elevi. Fiecărei grupe de elevi i se oferă câte un set cu cele patru elemente ale organizatorului grafic. Apoi ei sunt îndemnați să așeze corect cele patru elemente, astfel încât să surprindă relația dintre ele (cine determină pe cine). După realizarea sarcinii, profesorul verifică corectitudinea răspunsurilor și aprofundează pe baza unor exemple relația dintre situație- gând - emoție - comportament. Fiecare elev este rugat la finalul activității să realizeze un desen în care să descrie gândurile, emoțiile și comportamentul personal într-o situație pe care a trăit-o de curând. În cazul în care discuțiile se prelungesc, ultima sarcină de lucru (desenul) poate fi dată ca temă pentru acasă și poate fi ulterior adăugată în portofoliul elevului.
Concluzii:
Nu reacționa, nu lupta cu emoțiile, nu le respinge, nu le judeca,, nu le atribui altora, nu învinovăți pe nimeni. Trăiește-le din plin, așa cum sunt, în stare pură, și prin aceasta ele se risipesc, iar tu devii cel care ești, senin și vindecat!
„Îi poți da unui elev câte o lecție în fiecare zi, dar dacă îl poți îndruma să învețe stârnindui curiozitatea, el își va dedica întreaga viață învățăturii.” (Clay P. Bedford)
„Învață din ziua de ieri, trăiește-o pe cea de azi și speră în ziua de mâine.”
(Albert Einstein)
Prof. Lăcrămioara TOMA Școala Gimnazială nr.1 Suceava
În prezent, spațiul internațional este caracterizat prin rapiditatea schimbărilor sociale, economice și tehnologice. Societățile noastre devin tot mai diverse, ca urmare a legăturilor globale, a spectaculoaselor evoluții din domeniul tehnologiei informației și comunicării și mai ales, a fenomenelor de emigrare și imigrare. În Europa, diversitatea este un fenomen tot mai pregnant, sistemele de educație fiind expuse unor provocări majore precum multiplicarea limbilor de predare, recunoașterea și valorificarea în învățare a identității și a moștenirii culturale a fiecărui elev, integrarea socială și pe piața muncii. În aceste condiții, școala de astăzi trebuie să pregătească elevii pentru schimbările tot mai rapide din economie și societate. Școala nu mai oferă absolvenților doar un bagaj de cunoștințe cu care aceștia trec la nivelul superior, ci un set de competențe care să îi ajute să se orienteze corect din punct de vedere școlar și profesional, să aleagă calea cea mai potrivită în privința viitoarei cariere și să se adapteze ușor, pe parcursul vieții la orice schimbare impusă de societate sau de piața muncii.
O altă provocare este contextul pandemic pe care l-am traversat și care a afectat profund educaţia. Activitatea didactică a pendulat între învățământ în formă fizică, învățământ hibrid, învățământ online. Şcolile nu sunt doar un loc pentru educaţie academică, ci şi pentru învăţarea abilităților sociale şi emoţionale, interacţiune şi sprijin social. Pe lângă faptul că este necesară gândirea unor planuri de recuperare a materiei, școala trebuie să-și depășească rolul de bază și să contribuie la reclădirea sănătății mintale și fizice a elevilor, la dezvoltarea socială, aspecte care vor fi priorități mult timp de acum înainte.
Prin modul de abordare a întregului demers didactic, reglementat prin programele şcolare, fiecare profesor trebuie să aibă capacitatea de construire a situaţiilor şi a activităţilor de învăţare asociate competenţelor specifice şi conţinuturilor, astfel încât să fie asigurată egalitatea de şanse a tuturor elevilor, dar şi maximizarea posibilităţilor individuale de dezvoltare intelectuală şi profesională. Pentru formarea competenţelor generale şi specifice, este important ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor tipuri de activităţi de învăţare, cu ajutorul unor metode care oferă feed-back, oferă spaţiu pentru aportul personal, dezvoltă creativitatea, au caracter activ – participativ, dezvoltă gândirea critică, complexă, independentă, stimulează cross-curricularitatea, stimulează comportamentul pro-social activ. De aceea, elevii au nevoie de o abordare S.A.F.E. a activităților, care trebuie să fie: Secvențiate (conectate și coordonate pentru a favoriza dezvoltarea abilităților de-a lungul anilor); Să încludă forme Active de învățare pentru a aplica noile competențe în alte contexte decât cel școlar; Să fie Focalizate, accentuând dezvoltarea unei competențe specifice; Să vizeze abilitățile în mod Explicit (profesorii trebuie să le explice clar elevilor). Un mijloc de realizare a unei atmosfere de învățare generatoare de stare de bine în rândul elevilor este învățarea prin cooperare. Mediul propice unei astfel de învățări presupune respectarea a trei condiții: elevii trebuie să se simtă siguri, dar să fie provocați grupurile trebuie să fie mici pentru ca fiecare elev să aibă ocazia să participe sarcina grupului trebuie să fie definită clar.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Profesorul trebuie să selecteze cu grijă metodele tradiționale și cele activ - participative astfel încât să se asigure că elevii pot aborda învățarea în diferite moduri dar cu rezultate similare. Integrarea jocurilor didactice în structura lecțiilor este benefică pentru elevi la orice vârstă deoarece îi motivează să se implice voluntar și cu plăcere în activitate, îi activează cognitiv, afectiv și psihomotoriu, le dezvoltă gândirea logică și creativă, spiritul de inițiativă, de observare, de cooperare.
Deoarece jocurile didactice nu urmăresc doar crearea unor momente de amuzament în clasă, în proiectarea acestora este necesară fixarea clară a competențelor care vor fi realizate de către elevi, alegerea unui conținut adecvat elevilor, conceperea unui scenariu prin care să se creeze un cadru optim pentru învățare sau evaluare.
Jocul este o metoda activă de învățare și consolidare în care se îmbină utilul cu plăcutul, lecția de geografie devenind mai interesantă şi mai atractivă. Elevii timizi devin mai activi, devin mai curajoși și dovedesc mai multă încredere în propriile capacități, reușesc cu mai mare ușurință să se integreze în grup. De altfel jocul didactic este o metodă eficientă de activizare a întregului colectiv, dezvoltând spiritul de echipă și totodată se dezvoltă unele deprinderi practice elementare și de muncă organizată. Reușita jocului, fie că se desfășoară individual, pe grupe sau echipe, presupune cunoașterea din timp de către elevi a temei, a bibliografiei, a regulamentului de desfășurare pentru a reactualiza cunoștințele însușite. Menționez câteva dintre jocurile care pot fi folosite: Rebusuri Puzzle Jocul literelor Aritmogriful Concursul tripletelor Călătoria/Excursia imaginară Călătorie misterioasă Locuri celebre Benzi desenate Jocul denumirilor geografice „Cine știe câștigă!" numit și ,,TOMAPANT” Seterra Harta de contur Pescuitul Șezătorile geografice Ghicitori geografice Turniruri.
Bibliografie: Suport de curs CRED, Modulul 2. Disciplinele de studiu din perspectiva didacticii specialității Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii și tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002 Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 20063. Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 Promehs -„ Manualul profesorului pentru promovarea sănătății mintale în școală”- USV Supliment al revistei „Didactica Pro..”, nr. 7 din 2002
„Învățătura din constrângere nu e făcută să rămână, dar cea care pătrunde în suflet prin dragoste și bunăvoință, aceea rămâne acolo pentru totdeauna.”
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„80% din succesul unui adult vine din inteligență emoțională.”
(Daniel Goleman)
Prof. Liliana TIMOFTE, Consilier școlar Adrian MARMELIUC Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Clasa: a VIII-a
Obiectul: Consiliere şi dezvoltare personală
Domeniul tematic: Dezvoltare socio-emoţională
Subiectul: Ce poate spune o emoție negativă!
Tipul lecţiei: dezvoltarea unor abilităţi comportamental-emoționale şi de comunicare
Competenţe generale: Relaţionarea armonioasă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare
Competenţe specifice: 2.1. Manifestarea unor forme simple de autocontrol şi autoreglare 2.2. Negocierea conflictelor prin diferite tehnici de comunicare
Obiective operaționale:
O1 – să identifice semnele care arată că experimentează o emoţie negativă; O2 – să poată enumera caracteristicele emoţiilor negative; O3 – să facă legătura între emoţiile negative şi manifestările corespunzătoare; O4 – să prezinte modalităţile prin care se pot evita emoţiile negative.
Tehnici de instruire:
Metode şi strategii: activ - participative, exerciţiu de spargere a gheţii, conversaţia, explicaţia, discuția, problematizarea, jocul de rol, conversaţia, munca în echipă, dezbaterea, brainstorming-ul, tehnica ciorchinelui, fişa de lucru Resurse: - umane: 30 de elevi, 15 invitați; - materiale: flipchart/ foi, foi A4 cartonate, markere/ creioane colorate, post-it-uri. Forme de evaluare: activitate de muncă independentă, în grup, observare sistematică, analiza răspunsurilor.
Modalităţi de organizare a activităţii: frontal, individual, pe grupe. Organizarea clasei: iniţial clasa este pregătită pentru activitate fronală, apoi activittaea se va derula pe grupe. Elevii vor avea sarcini pe care le vor efectua atât individual, cât şi pe grupe.
Bibliografie:
Băban, A. (2001) - Consiliere educațională, Cluj-Napoca;
Papalia, D., Olds, S. (1992)Human Development, Fifth edition, McGraw-Hill, Inc.;
Prof. Oana Benga, Suport de cursPsihologia Vârstelor, UBB Cluj Napoca ;
Graţiela Sion, (2007) - Psihologia Vârstelor, Ed. Fundației România de mâine; *****Ghid de consiliere individuală şi de grup a părinţilor, POSRU 140232, Educația -şansa de a-ți scrie propriul viitor. Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în ș
Dirigintele solicită elevilor să scrie pe post-it un cuvânt care să definească propria stare generată de examenul de Evaluare Națională. Activităţile specifice temei
Activitatea 1
Fiecare echipă schimbă post-it-urile – în sensul acelor de ceasornic – cu echipa vecină! Citesc post-it-ul primit. Răspund apoi la întrebări: Ați identificat două cuvinte care exprimă acelaşi tip de stare? Dar stări diferite? Sunt invitați apoi, să descrie o situaţie în care au trăit o emoţie negativă şi să spună ce au simţit.
Activitatea 2
Cum s-a transmis ceea ce ați simţit? (scris, vorbit, comunicat). Deci a existat o comunicare cu profesorul şi cu colegii despre emoţiile personale!!
Brainstorming: Ce termen se poate asocia noţiunii de “emoție”? Ciorchine pe tablă/ foi flipchart!
Anunţarea temei: „Ce poate spune o emoție negativă!”
Consilierul şcolar defineşte termenul de emoţie negativă şi explică caracteristicile, cauzele şi modalităţi de evitare a trei emoţii negative.
Frica este un mecanism de supravieţuire ce apare ca răspuns al unui individ la o ameninţare concretă, de obicei negativă. Aceasta depinde de persoană şi poate varia de la prudenţă, la fobie şi paranoia. O frică de o intensitate extremă, persistentă, sesizată de către subiect ca fiind iraţionlă se numeşte fobie. Fobia este determinată de prezenţa sau doar anticiparea prezenţei unui obiect, a unei vietăţi sau a unei situaţii. Psihologul american Jerome Kagan susţine că la unele persoane frica este înnăscută.
Stresul reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului, manifestat prin care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forţă şi foarte multă solicitare psihică.
Panica este un episod de teamă foarte intens care apare brusc şi neaşteptat „ca din senin”, de obicei, în urma unui incident neaşteptat.
Tema aleasă ajută la cunoașterea și gestionarea emoțiilor negative (frica, panica, stresul), întâlnite mai ales în perioada premergătoare examenelor.
Prin discuţii dirijate, descoperim cauzele generale ale emoţiilor negative şi le notăm pe tablă: nerespectarea unui regim de muncă şi odihnă; lipsa continuităţii şi ritmicităţii în pregătirea lecţiilor; insuficientă motivaţie pentru învăţare şi pentru alte activităţi școlare; nerespectarea orelor de masă şi a unei alimentaţii corespunzătoare; lipsa mişcării, a activităţilor relaxante; situaţia financiară precară; absența prietenilor. Descoperim cum putem preveni apariţia emoţiilor negative şi notăm pe tablă: program adecvat de muncă şi odihnă; gândire pozitivă; umor; activităţi plăcute; discutarea dificultăţilor cu cei apropiaţi; „Oferă şi primeşte afecţiune!”
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Poți cuceri orice frică dacă îți pui în minte asta. Amintește-ți, frica nu există nicăieri decât în mintea ta! (Dale Carnegie)
Fiecare grupă - din cele trei - îşi va alege un reprezentant care va extrage un bilet pe care va fi scrisă una din cele trei emoţii negative prezentate anterior. Consilierul şcolar va comunica sarcina de lucru: personificarea emoţiei negative! Se prezintă regulile sarcinii de lucru: atribuiți însuşiri omeneşti emoției; specificați cum apare emoția în viaţa oamenilor şi cum se manifestă; în timpul prezentării se folosește comunicarea verbală, nonverbală, paraverbală; delegați un elev care să prezinte întruchiparea emoţiei negative; sunt alocate sarcinii de lucru 5 min: 3 pentru strategii, 2 pentru prezentare!
Psihologul va oferi elevilor un exemplu de personificare a unei emoţii negative: „Bună! Eu sunt frica, iar oamenii mă cunosc din cele mai vechi timpuri, încă de pe vremea când pe pământ trăiau dinozaurii. Îmi place să las oamenii fără suflare, să-i fac să tremure şi să rămână fără putere. Desigur, azi, chiar dacă nu mai sunt dinozauri şi nici prea mulţi lei, am eu alte metode să -i fac pe oameni să mă cunoască… ” Fiecare echipă poate solicita coordonatorilor de activitate lămuriri suplimentare, pe toată perioada rezolvării sarcinilor de lucru, fără a fi auziţi de celelalte echipe.
Concluzie: Se pot gestiona emoțiile negative prin schimbarea modului în care ne raportăm la factorul declanșator. Trebuie de avut în vedere suportul social și încredere și putere pentru a exterioriza permanent trăirile personale.
Evaluarea.
Evaluarea activității se va face prin observare sistematică și individual, prin completarea fişei de lucru (Anexa 1). Dacă este necesar se vor oferi explicaţii suplimentare elevilor care au întrebări sau care nu ştiu să completeze fişa. Exerciţiul nr. 2 din fişa pentru evaluare, poate fi prezentat în faţa clasei de elevii care doresc să împărtășească colegilor un anume hobby sau alte activităţi de relaxare activă.
Asigurarea retenţiei şi a transferului
Dirigintele insistă asupra modului de a comunica, pentru ca fiecare elev să dobândească abilitatea de a transmite și gestiona emoţiile, nevoile, opiniile într-o manieră care nu încalcă drepturile celorlalţi. Se precizează de asemenea că este important să devenim ceea ce suntem cu adevărat şi pentru asta trebuie singur să descoperi o modalitate de a te comporta şi de a comunica, care te va ajuta să ai mai multă încredere în tine şi respect faţă de cei din jur. Toate acestea, şi nu numai, formează un întreg ce poate fi modelat prin educaţie!
Tema acasă Încercaţi ca până la următoarea oră de dirigenţie să reduceți 50% din emoțiile negative și păstrați în memorie doar momentele frumoase, fericiți alături de familia voastră/ prietenii voştri.
Anexa 1 - Emoții negative
Numărul echipei: …
1. Realizaţi conexiunile dintre cele două coloane:
Prieteni Natură Frică Adaptare Stres Depresie Panică Neașteptat Relaxare Suport
2. Explică cum te poate ajuta un hobby să învingi emoţiile negative.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Natura ne aseamănă, educația ne deosebește.” (Confucius)
Inspector școlar prof. Tatiana
Inspectoratul Școlar Județean Suceava
Educaţia a însoţit istoria omenirii de la începuturile ei, şi va continua să existe de-a lungul întregii evoluţii a acesteia. Educaţia este considerată un fenomen social, întrucat conservă şi transmite experienţa de cunoaştere teoretică şi practică, valorile culturii şi civilizaţiei de la o generaţie la alta.
În mediul formal și nonformal evenimentele educative oferă prilejul desfășurării unor proiecte educative, acțiuni, evenimente, campanii, activități. Voi face referire la câteva evenimente educative care oferă suportul educațional pentru comportamente dezirabile în școală și în afara acesteia.
Ziua mondială a educației - 5 octombrie
Elevii și profesorii de la Școala Gimnazială „Nicolae Stoleru” Baia, au omagiat EDUCA EDUCATORII, prin activități deosebite, variate și creative, cu respect, recunoștință și bucurie…De la micii preșcolari, de la grădiniță, la elevii de nivel primar și până la cei mai mari, de gimnaziu, cu toții au confirmat, încă o dată, că dețin valori frumoase, datorate educației primite de la dascăli și părinți.
Profesorii și elevii au abordat teme precum teme precum „Educația- pe înțelesul celor mai mici copii”, ” Educația- de-a lungul timpului”, sau „Floarea educației”- la nivelul preșcolar, au continuat cu teme inedite, precum „Creionul magic al EDUCAȚIEI „(activitate realizată pe baza cărții „Malala și creionul magic”- scrisă de minunata activistă pentru drepturile copilului, Malala Youszafai), „Fii schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume!”, „Școala ne face mari” sau „EDUCAȚIE egal valori și împlinire”- la nivelul ciclului primar.
Activități frumoase s- au desfășurat și la clasele de gimnaziu: „Educația este cheia care deschide poarta de aur a libertății”, sau cea care a avut ca titlu tocmai citatul lui Confucius, „Natura ne aseamănă, educația ne deosebește”. Aceasta a avut un impact deosebit, pentru că a fost desfășurată de Consiliul Școlar al elevilor, implicând clasele a VIII-a, mulți profesori, dar și personalul nedidactic și auxiliar al școlii. Toate aceste activități, omagiale, au creionat un design armonios, colorat și plin de speranță pentru viitorul școlii și al comunității din Baia, întro zi de octombrie, de neuitat. (Consilier educativ prof. Mihaela Gogu)
5 octombrie 2022- o zi în care ne îndreptãm atenţia cu recunoştinţã cãtre actorii de pe scena Educaţiei, acei „îngeri cu suflet de copii” care modeleazã fiinţele fragede ale lumii. (prof. consilier educativ Mihaela Amariței)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane - 18 octombrie
Anual, la 18 octombrie, este marcată ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane. Potrivit estimărilor, în prezent, sunt mai mulți oameni în sclavie decât au fost vreodată în istorie.
Traficul de persoane este un fenomen raportat în toată lumea, inclusiv în Europa. Mii de persoane sunt exploatate în diferite forme, sexual sau prin muncă forțată.
Pentru că fiinţele umane pot fi revândute, sclavia modernă este a doua cea mai profitabilă afacere ilegală după traficul de droguri, devansând traficul de arme.
Pe continent, cele mai multe victime sunt recrutate din est, din țări predispuse sărăciei.
Comisia Europeană a elaborat o nouă strategie de combatere a traficului de persoane (2021-2025), axată pe prevenirea infracționalității, aducerea traficanților în fața legii, protejarea victimelor și consolidarea capacității lor de acțiune.
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.) și partenerii săi organizează în perioada 16 – 22 octombrie a.c., o serie de evenimente dedicate marcării Zilei Europene de Luptă Împotriva Traficului de Persoane – 18 octombrie, incluse în cadrul campaniei de informare şi prevenire „Săptămâna prevenirii traficului de persoane”.
Ziua internațională a toleranței16 noiembrie
Elevii Școlii Gimnaziale nr.4 Suceava au desfășurat activitatea „Toleranţă şi integrare”.
Activitatea a avut ca scop educarea elevilor în spiritul vieții , al respectului și al egalității de șanse. Pentru a face cât mai atractive temele propuse, activitățile au inclus strategii adecvate înțelegerii toleranței ca atitudine de acceptare a diversității: discuții libere, poezii, desene, materiale Power Point, chestionare și fișe de evaluare. Elevii au înțeles că toleranța este cel mai puternic fundament pentru pace și reconciliere și un principiu de bază al democrației.
Temele abordate, la nivelul claselor primare și gimnaziale, au fost variate și sugestiv intitulate: „Toleranță si integrare”, „Toleranța înseamnă să îi ajutăm pe ceilalți: Alfabetul Braille”, „Alternative pentru intoleranță: prietenie, colegialitate, solidaritate”, „A fi tolerant: un mod de viață”, „Cel mai înalt rezultat al educaţiei este toleranţa”, „Acceptă diversitatea!”.
nr. 4 Suceava)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
mai înalt rezultat al educației este toleranța.” (Helen Keller)
„Cel
„Educaţia este acea reconstrucţie şi reorganizare a experienţei, care se adaugă la înţelesul experienţei precedente şi care măreşte capacitatea de a dirija evoluţia celei care urmează.” (J. Dewey)
Proiectul educațional „Toleranța face prieteni” are scopul de a familiariza elevii cu semnificația zilei de 16 noiembrie și a Săptămânii Toleranței în Lume, marcate anual pentru a îndemna omenirea la înțelegere , respect reciproc, dialog și cooperare între popoare pentru a descuraja violența și ura, este necesar tocmai din aceste motive. Toleranța nu este doar o obligație ce ține de etică, este și o necesitate în plan juridic și politic.
„Spune NU intimidării” (grup țintă: clasa a IV-a (17 elevi),coordonatori : prof. înv. primar Irimia Alexandra – Ioana. În cadrul acestei activități s-a prezentat elevilor un material video despre rezolvarea conflictelor și combaterea violenței. Pe baza acestuia elevii au întocmit o scrisoare a prieteniei destinată unui copil intimidat. În continuare s-au extras bilețele cu anumite comportamente pe care elevii le-au distribuit în două borcane: „Ce scot din borcan?” sau „Ce pun în borcan?” ,,16 noiembrie-Ziua Internațională a Toleranței” (grup țintă:18 elevi), elevii au aflat că: acceptarea, Toleranța, iertarea sunt valorile morale pe care și le-au însușit elevii clasei a VII-a, de la Școala Gimnazială Dolheștii Mici, coordonați de d-na dirigintă, prof. Agafiței Nicoleta, ea însăși un model în acest sens.
„Zebra cu puncte” – activitate coordonată de prof. înv. primar Onea Nadia-Veronica, grup țintă- 13 elevi (clasa I). Activitatea a debutat cu vizionarea poveștii Zebra cu puncte pe baza căreia s-au purtat discuții referitoare la neacceptarea în grupul zebrelor vărgate a zebrei cu puncte deoarece era diferită. Discuția a fost condusă spre ideea că nu trebuie să judecăm o persoană după aspectul fizic, ci după fapte, că nu trebuie să jignim o persoană pentru că nu este ca noi. Elevii au dat exemple de întâmplări trăite sau văzute în care a apărut agresiunea fizică sau verbală și cum au gestionat ei situația. Elevii au realizat desene cu scene din poveste, apoi le-au așezat pe un panou în ordine cronologică. Elevii au fost îndrumați să scrie câteva cuvinte de încurajare zebrei. (Consilier educativ Camelia Chiperi, Școala Gimnazială Dolheștii Mari)
a Toleranței a fost marcată prin activități precum ,,Toleranța în cămara sufletului” – Zacuscă de fapte bune, Gem de bunătate, Dulceață de iubire, Compot de bucurie, Sirop de prietenie (coordonator Anca Obreja), „Florile toleranței”: iubirea, generozitatea, înțelegerea, bunătatea, empatia, prietenia, cooperarea, acceptarea (Mariana Negrea), „Copiii și toleran ța” (Nicoleta Plantus) „Diferiți, dar egali” (Elena-Maria Chirilă), „Omul care îți seamănă” (Ana-Maria Catargiu).
Activitățile au vizat formarea comportamentelor și atitudinilor tolerante, promovând dialogul, respectul reciproc, acceptarea diversității.
Copiii au învățat să vadă partea bună în orice situație, calitățile oamenilor și nu defectele, să vadă bunătatea, îngăduința, ajutorul primit și să renunțe la a-și critica aproapele, la dominație și violență.
Concluzia? O persoană tolerantă nu împarte lumea în două, nu se concentrează pe diferențe, este gata să asculte și să înțeleagă alte puncte de vedere, pentru că „Cel mai înalt rezultat al educației este toleranța” și „Suntem unici și diferiți, dar ne simțim bine împreună”. (Prof. Ana Maria Catargiu, Școala Gimnazială „I. Barbir” Capu Câmpului)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
30 ianuarie este Ziua internațională a non-violenței și a păcii Nonviolența este educația inspirată de o cultură a non-violenței și a păcii care le permite școlarilor să dobândească cunoștințe, atitudini și abilități care să accentueze dezvoltarea lor ca cetățeni globali critici, dedicați drepturilor lor și ale celorlalți.
Proiectul de responsabilizare socială R.E.S.P.E.C.T., în cadrul Săptămânii județene de prevenire a violenței în mediul școlar (24 – 31 ianuarie 2022), reamintește importanța construirii unui mediu școlar incluziv, armonios, tolerant și non-discriminatoriu, consolidează valorile: Responsabilitate. Educație. Siguranță. Prevenție. Emoții, Comunicare. Toleranță, facilitează conștientizarea importanței de a trăi într-un climat educațional în siguranță, pașnic, pentru a garanta o educație de calitate în copiilor, tinerilor. Campania R.E.S.P.E.C.T. a fost inițiată în 2015, de către Inspectoratul Școlar Județean Suceava, coordonator inspector școlar prof. Tatiana Vîntur, și reprezintă valorizarea rezultatelor proiectului strategic „Medierea conflictelor în mediul educațional, social și cultural”. Școlile din județul Suceava au desfășurat activități având ca motto îndemnul lui Dalai Lama „Fii bun ori de câte ori este posibil. Întotdeauna este posibil!”, având ca simbol umbrela multicoloră „R.E.S.P.E.C.T.”.
Activitățile campaniei R.E.S.P.E.CT. desfășurate în unitățile școlare s-au referit la:
1. Activități specifice componentelor campaniei, pe parcursul anului școlar cu elevii și părinții, în domeniile campaniei: responsabilitate, educație siguranță, prevenție, emoții - gestionarea lor, comunicare, toleranță.
2. Exersarea tehnicilor de prevenire a violenței în cadrul orelor de dirigenție, activități de suport educațional pentru elevi și părinți.
3. Tehnici de negociere a conflictelor și mediere.
Teme: conflictele din jurul nostru, înțelegerea conflictelor, cauzele conflictului, efectele conflictului, rezolvarea conflictelor, medierea conflictului, calitățile mediatorului, etape în rezolvarea conflictelor, ascultă și personajul „negativ” fenomenul de bullying, „Teatru forum”.
4. Activități extrașcolare în cadrul unor evenimente educative: „Ziua internațională a nonviolenței în școală” (30 ianuarie) „Ziua internațională a familiei” (15 mai) „Ziua mondială a educației” (5 octombrie) „Ziua internațională a toleranței” (16 noiembrie)
5. Rezultatele campaniei - activitate de bilanț în cadrul activităților metodice - coordonatorii comisiilor de prevenire a violenței. Bunele practici vor fi diseminate în cadrul Concursului Interjudețean „Plus armonie, minus violență”.
Responsabilitate „Nu eşti răspunzător pentru că te naşti. Dar eşti direct răspunzător pentru ce trăieşti.” (Tudor Mușatescu)
Educație „Omul nu poate deveni om decât dacă este educat.” (Jan Amos Komensky)
Siguranță „Acolo unde încetează vigoarea legilor şi autoritatea apărătorilor ei, nu poate exista nici libertate și nici siguranță pentru nimeni.”
Prevenție „Nimic nu este mai eficient şi nimic nu costă mai ieftin ca prevenţia." (N. Opopol)
Educație „Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că emoțiile pozitive sunt cele care ne influențează în mod dominant mintea.”
Comunicare „Comunicarea este esenţa lucrurilor.” (Mooji)
Toleranță „Acceptarea, toleranţa şi iertarea sunt lecţiile ce ne străbat întreaga viaţă.” (Jessica Lange)
„„Respectul față de ceilalți, un respect plin de modestie și politețe, este prima condiție a adevăratei egalități.” (F. M. Dostoievski)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Nu ne oprim din joacă atunci când îmbătrânim, ci îmbătrânim când încetăm să ne mai jucăm.”
(George Bernard Shaw)
Prof. Liliana TIMOFTI
Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Proiectul Educația între joc și joacă, derulat anual la Școala Gimnazială Nr. 1 Suceava, adresat elevilor claselor V-VII, s-a născut din dorința acestora de a păstra contactul cu școala și în perioada vacanțelor. Inițial a fost primit ca o Școală de... vacanță, devenind apoi un proiect intern interdisciplinar, cu scopul de implicare a elevilor în activități de învățare creativă și de dezvoltare a relațiilor interpersonale.
Trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial este un proces de adaptare a elevului, de la joc şi mişcare la precizia disciplinelor din gimnaziu: mai ales a matematicii, a geografiei, a fizicii și chimiei, a disciplinelor tehnice, continuând astfel formarea la elevi a capacității de iniţiativă şi a capacitații decizionale, exersare sau abordare a variatelor situaţii cotidiene sau probleme practice.
Tocmai de aceea se impune necesitatea abordării educaţiei din perspectivă interdisciplinară, care, în procesul de predare, înseamnă ,,realizarea corelaților conținuturilor obiectivelor de învățământ și modernizarea căilor, metodelor pentru realizarea învățământului integrat, capabil să trezească capacitățile creatoare ale elevilor și să utilizeze la învățătură întreaga lor capacitate intelectuală”.
Prin acest proiect, copiii au avut oportunitatea de a învăța altfel și, în egală măsură, de a experimenta situații de viață noi, majoritatea proiectate în cadru nonformal.
Nevoia copiilor de a fi împreună cu ceilalți, exprimată prin a avea, a pierde, a regăsi, a face, a desface, a reface, a lua, a da, a iubi, a urî, a trăi, a crea, a distruge, a re-crea la nesfârşit legături, conexiuni, pare mereu nou şi fascinant în jocuri. Raportat la dezvoltarea personală a copiilor, jocul în grup, îmbinat cu sarcina jocului (el știe că este în acel loc să se joace, nu să învețe), îi motivează pe cei mici să participe și le menține interesul către achiziții de noi cunoștințe. Ceea ce simplifică procesul educativ dar, mai ales, eficienţa şi trăinicia învăţării prin joc, este latura competitivă pe care jocul o poate avea.
Discutând cu elevii, am descoperit că, deşi se bucură de timpul lor liber, îşi doresc totuşi să fie împreună cu alţi copii, să aibă un îndrumător adult pentru jocurile şi activităţile lor, care să vină cu propuneri, chiar şi cu statut de negociator, să le susţină ideile şi să le dea formă activă, deci sunt dornici de activităţi organizate.
Activitățile au fost proiectate cu scopul să ofere copiilor experiențe noi, într-un mod interactiv și ludic, prin cursurile organizate în așa fel încât ele devin un loc de cercetare, descoperire și învățare prin experimente și experiențe specifice vârstei.
Povestea din cetate, a fost o activitate care a presupus manifestarea bucuriei de a fi împreună cu ceilalţi prin adoptarea unor stări de acceptare, negociere, colaborare, solidaritate în ateliere de lucru pe diverse tematici, club de lectură, jocuri interactive cu teme literare. O activitate ce a presupus interacțiunea disciplinelor română – religie – istorie, desfășurată la Cetatea Zamca, Cetatea de Scaun.
Barometrul reușitei școlare, nr. 43/2022 - Autonomie, independenț
Copii au fost parte a unei povești din cetate, în care cărțile lor favorite și-au dat întâlnire în cetatea imaginației. Apoi ei înșiși au devenit cărți vii, răspunzând provocării de a-și imagina că sunt o carte. Astfel s-a deschis calea către aventură, s-au mișcat porți ferecate către povești, au început călătorii imaginare, care te îmbie cu bucate savuroase și se destăinuie mai apoi în pagini de jurnale pline de emoție. Geometrie și chimie în arta tradițională, o activitate care s-a bazat pe dezvoltarea capacităţii de relaţionare şi de comunicare cu alţi copii de aceeaşi vârstă sau de vârstă diferită, desfășurată la Centrul de valorificare a tradițiilor populare, în ateliere de încondeiat ouă, cusături artizanale, sculptură, împletituri etc., care a presupus identificarea modelului matematic din spatele fiecărui motiv repetitiv și interacțiunea disciplinelor chimie – matematică – educație plastică – TIC (au realizat designul inclusiv în aplicația GeoGebra). Copiii s-au bucurat de o activitate de explorare a frumosului din artă, exprimat prin culoare și îndemânare, de interacțiune socială, de utilizare a achizițiilor anterioare, de dezvoltare a relației sociale. Smart city – Orașul viitorului văzut prin ochi de copii, a fost tema ce a urmărit dezvoltarea capacităţii de a accepta noi provocări, care impun implicare personală în descoperirea de soluţii practice şi utile vieţii de zi cu zi. Va fi orașul care colectează informații despre oameni, infrastructură și problemele cu care se confruntă administrația locală și le folosește pentru fluidizarea traficului, reducerea poluării și a consumului de energie, optimizarea condițiilor de locuire și asigurarea accesului la serviciile de sănătate și educație. Activitatea a presupus: organizarea clasei pe grupe; folosirea tuturor noțiunilor geometrice studiate pe parcursul anului şcolar (clasa a V-a, a VI -a, a VII-a) în creionarea proiectului repartizat (se poate folosi culoarea); prezentarea proiectului se va face de către un reprezentant; fiecare proiect are propria poveste smart; cei care folosesc TIC, după ce descoperă singuri tainele aplicației GeoGebra (de preferat clasic), vor salva/ print screen proiectul finalizat și posta pe platforma online. Copiii au apelat la cunoștințele dobândite la disciplinele geografie – TIC – matematică –educație plastică și au prezentat propriile creații prin desene pe asfalt, pe foi flipchart, prezentări PPT, în aplicația GeoGebra, relaxânduse în mod plăcut în curtea școlii, în Parcul Tătărași și chiar online pe platforma G-Suite. Joc, mișcare, orientare, a fost un atelier de joacă, prin care am urmărit însuşirea şi practicarea unor activităţi specifice vârstei şi adresate petrecerii timpului liber în mod benefic. Sau împletit cunoștințele însușite la disciplinele educație fizică – matematică – fizică – educație tehnologică, iar activitatea a debutat cu prelucrarea normelor și a regulilor desfășurării jocurilor în diverse locații: curtea școlii, Parcul Tătărași sau Parcul Șipote. Jucându-se cu diferite instrumente de măsură, au determinat dimensiunile băncilor și ale meselor, au făcut transformări, au calculat perimetre și arii sau vitezele cu care s-au deplasat, pe rând, pe același traseu, cu bicicleta și cu trotineta, într-o competiție permanentă. La final, toate emoțiile adunate au trecut printr -o... mașină de spălat!
De-a v-ați ascunselea, spre performanță, o activitate de recreere, ce a urmărit dezvoltarea încrederii în propriile capacităţi şi a stimei de sine în raport cu ceilalţi, dar şi cu sine însuşi, atât în privința remedierii unor noțiuni de bază (însușite la orice disciplină), cât și promovarea laturii competitive a jocului.
„Jocurile copiilor sunt jocuri foarte grele. Copiii nu sunt niciodată mai serioşi decât atunci când se joacă.”
(Michel de Montaigne)
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Copiii au primit cu entuziasm aceste provocări și au descoperit că prin joc se produce consolidarea, fixarea anumitor deprinderi, competenţe necesare îndeplinirii funcţiei sociale și profesionale. Putem exemplifica aici modalitatea de abordare:
activitățile au fost de tip outdoor (indiferent de condițiile meteo);
au folosit resurse materiale diverse (parașuta, jucăria personală, materiale sportive etc.); au identificat noțiuni de geometrie plană sau corpuri geometrice (ghidați de cadrele didactice au determinat tipuri de drepte, unghiuri, cercuri, triunghiuri, patrulatere, au recunoscut proprietățile acestora etc.);
au creat în echipe, propriu plan de afaceri; au recunoscut aplicarea disciplinelor în cotidian. Fotografia între emoție, culoare și iluzie optică a avut rol de promovare a imaginii şcolii prin diseminarea proiectului și completarea cunoștințelor elevilor prin activități nonformale. Aceștia au participat cu plăcere la completarea portofoliului proiectului cu imagini și gânduri de final. Prin activitățile proiectului Educație între joc și joacă, s-a reușit implicarea elevilor în activități de învățare creativă și de dezvoltare a relațiilor interpersonale, în situații diverse. Rezultate calitative și cantitative, ca urmare a desfășurării proiectului, au fost peste așteptări: au participat cel puțin 180 de copii din cadrul şcolii noastre, din clase diferite, împreună cu câte cel puțin un profesor diriginte de la clasele V - VII; s-au derulat activităţi, s-au obținut produse finale, în care elevii s-au regăsit; s-a creat cadru prielnic socializării și desfășurării unor activități recreative de grup.
Dezvoltă comunicare cu ceilalţi
Devine suport în a cerceta şi analiza realitatea
Stimulează exprimarea atitudinilor față de ceilalți
Învaţă ce înseamnă compasiunea
Arătă cum se poate trăi fără violenţă
Contribuie la dezvoltarea socio-emoțională
Ajută în decizii individuale şi în grup
Cultivă simţul umorului
Insuflă speranță
Valorifică punctele forte ale personalităţii
Dezvoltă armonia și echilibrul interior Facilitează relaxarea
Jocul echivalează cu sănătatea, aceasta fiind, după Winnicott, „o terapie în sine”. Educația între joc și joacă este un proiect care urmărește socializarea, prin adaptare la mediu fizic sau online, cu respectarea regulilor de grup. Copiii descoperă să comunice altfel, să se organizeze, să respecte reguli, să avanseze propuneri, să aibă încredere în sine şi, mai ales, să se bucure împreună. Experienţele de grup încheagă prietenii, dărâmă barierele prejudecăţilor, dau naştere la solidarităţi şi adaptări la situaţii sociale în miniatură. În loc de încheiere ... A învăţa înseamnă a învăţa să fii, a învăţa să trăieşti singur şi împreună cu ceilalţi, schimbând doar jucăriile
Ardeleanu, R., (2010) - Interdisciplinaritatea – necesitatea obiectivă a învățământului primar, Ed. Pim, Iași;
Pălici, B.; Caia, L., (2004) - Jocul – învăţare şi terapie/ Coord. Timişoara;
Piaget, J., (2005) - Psihologia copilului, Ed.Cartier, Chișinău; Winnicott, D.W., (2010) - Copilul, familia și lumea exterioară, Ed. Trei; https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/6992
Barometrul reușitei școlare, nr. 43/2022 - Autonomie, independență și dependență
activităților de loisir asupra sănătății mintale
Prof. Vasile - Ovidiu VRANĂU Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Cuvântul „loisir” îşi are originea în cuvântul latin „licere” – a permite, a fi liber, evoluând apoi în „leisir” (limba franceză veche din secolul XIV). Termenul „loisir” înseamnă „plăcere”, iar într-o accepţie mai largă înseamnă toate activităţile efectuate de individ care îi provoacă o stare de bine general.
Pe parcursul anului școlar, după desfăşurarea activităţilor cotidiene sau în vacanțe este ideală practicarea acelor activităţi care produc plăcere şi definesc stilul de viaţă. În aceste condiţii timpul liber presupune prezenţa a trei caracteristici esenţiale:
Plecând de la cele 3 caracteristici ale loisir-ului putem asocia fiecăreia dintre ele una sau mai multe activități extrașcolare pe care elevii le îndrăgesc mai mult.
Mişcarea - se apropie cel mai mult de specificul activităţilor extrașcolare şi are caracteristici spaţiale, temporale şi energetice, fiind de mai multe tipuri: naturală, spontană, automată, voluntară, involuntară, analitică, sintetică, activă, pasivă, ciclică, aciclică, concentrică, excentrică, accelerată, uniformă, compusă, simplă, complexă, combinată, circulară. Mişcarea omului se concretizează în următoarele elemente componente: act motric, acţiune motrică, activitate motrică Jocul și competițiile sportive școlare sunt cele mai accesibile mijloace pe care le are profesorul, bineînțeles scopul principal fiind ca toți participanții să facă mișcare, având numeroase beneficia cum ar fi: acceptă și respectă reguli, dorință de cooperare. responsabilitate asumată, încredere de sine sporită, abilității de socializare, îmbunătățește abilitățile de comunicare, încurajează capacitatea de a lua decizii, sporește stima de sine, dezvoltă apartenența la un grup, te ajută să fii mai creativ, crește nivelul de fericire personală.
Distracţia - presupune interacţiunea cu ceilalţi pentru a crea o atmosferă ce produce destindere, amuzament, petrecere, agrement. Ca și activități extrașcolare avem serbările școlare, proiectele educționale ce implică muzica și dansul unde vom aborda activităţile de expresie corporală. Dansul este una dintre primele forme de exprimare pe care le învățăm când suntem mici. Copiii reacționează cu mișcări mici de dans atunci când ascultă muzică, chiar înainte de a învăța să meargă, foarte îndragit de elevi având nenumărate beneficia,cum ar fi:
„Prin intermediul relaxării, ai acces la mintea subconştientă şi la fântâna cunoaşterii, înţelepciunii, energiei şi înţelegerii universale.”
(Herbert Harris)Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Lucrul cel mai dificil pentru om este să-şi organizeze timpul liber.” (Goethe)
îmbunătățește sănătatea și condiția fizică, Îmbunătățește dezvoltarea emoțională, Încurajează socializarea, Îmbunătățește dezvoltarea cognitivă, Dansul antrenează creierul, Îmbunătățește comunicarea, Dezvoltă creativitatea și imaginația, Contribuie la o postură corectă, Dezvoltă iubirea pentru artă, Încurajează respectul și înțelegerea Relaxarea sau destindere este momentul mult așteptat de orice individ, după finalizarea sarcinilor cotidiene, Relaxarea o putem defini ca fiind o liniștire, o destindere, o stare mai puțin încordată care are la bază controlul musculaturii, respiraţiei sau al gândurilor etc. Activitățile extrașcolare care ne crează amintiri de neuitat, noi descoperiri, experiențe inedite și de ce nu cele mai așteptate de elevii noștri sunt: Cele mai multe forme de relaxare le întâlnim la aceste activități având nenumărate beneficii asupra fizicului dar și a psihicului nostru: dezvoltarea masei musculare; reducerea riscului supraponderalității si obezității; diminuarea factorilor de risc asociați cu afecțiunile cardiace; scăderea predispoziției la depresie; combaterea efectelor negative ale stresului; îmbunătățirea capacității de învățare; capacitatea optimă de odihnă; câștigarea independenţei; creșterea încrederii în sine; dezvoltarea unor abilităţi; conectarea cu natura; expunere la diversitate, noi interese; exersarea abilităţilor de lider; crearea unor amintiri plăcute etc.
Gânduri, trăiri, sentimente ale elevilor care au participat la activitățile extrașcolare mai sus menționate: „Tabăra din acest an a fost una dintre cele mai frumoase activități la care am participat vara aceasta. Am vizitat locuri noi și am văzut frumusețile naturii. Cea mai bună parte este că am petrecut momente frumoase cu prietenii mei.”
A.I. clasa a VIII a „Această excursie a fost una de neuitat. Mi-a oferit ocazia de a încerca noi experiențe și de a vizita orașe necunoscute de mine. Am creat amintiri speciale împreună cu colegii mei. Cu siguranță aș merge din nou, e o experiență pe care orice elev trebuie să o încerce.”
A.M. clasa a VIII a
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Stimularea motivației în învățare a elevilor
Prof. înv. primar Angela MOSCAL Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Este bine cunoscut faptul că elevii motivați în activitatea de învățare sunt cei care obțin rezultate școlare înalte, iar profesorului îi este mult mai ușor să lucreze și să obțină performanțe cu aceștia. Dezvoltarea motivației elevilor pentru învățare este atributul cadrului didactic care trebuie să se implice semnificativ pentru a obține rezultate în acest sens. Trebuie amintit faptul că acest proces este unul de lungă durată, se produce treptat și poate suferi modificări în sens ascendent sau descendent în orice moment. Printr-o cercetare mai profundă descoperim o multitudine de factori care stau la baza stimulării motivației elevilor în învățare, Ideal la clasă, pentru cadru didactic, este să ajungă la o stare motivațională continuă în sala de clasă.
Autocunoașterea este cel mai puternic motor motivațional al omului. Dacă profesorul îl va ajuta pe elev să-și descopere punctele tari dar și punctele slabe, acestea pot fi premisa stimulării motivației. Elevii vin în sala de clasă cu un bagaj emoțional care poate sta în calea învățării. Este important ca elevul să conștientizeze minusurile, greșelile, fricile, nedumeririle pe care le are pentru a le putea înlătura.
Curiozitatea este una dintre premisele dezvoltării omului, dar sarcina de a o menține îi revine profesorului. Așa cum le place adulților să fie provocați să descopere, li se întâmplă și copiilor. Această dorință de cunoaștere a elevilor trebuie menținută cât mai mult timp. Anectodele care provoacă amuzament, povestioarele care transmit suspans sau entuziasm ar trebui introduse , pe cât de mult posibil, în secvențele lecțiilor de la clasă. Stimularea curiozității elevilor este unul dintre cele mai importante pârghii pentru o motivație înaltă în învățare.
Activizarea elevului în propria învățare este un puternic stimul motivațional. Gregory (2016) susține că simpla mișcare a copilului produce o senzație de eliberare, de relaxare și reduce stresul. Mai mult decât atât mișcarea stimulează activitatea creierului într-o mai mare măsură decât statul pasiv la ore.
Un joc de mișcare potrivit în momentele de tranziție sau, efectiv, ca secvență a unei lecții poate fi „Trenulețul muzical”, o variantă adaptată a jocului „Scaunele muzicale”. Materialele necesare pentru desfășurarea acestui joc sunt scaune, așezate sub forma unor vagoane și jetoane cu diferite poziții corporale lipite pe fiecare scaun. Elevii trebuie să danseze în jurul scaunelor în timp ce ascult o secvență muzicală. În momentul în care muzica se oprește fiecare elev trebuie să imite poziția de pe jetonul aflat pe scaunul din fața sa. Acest joc nu presupune eliminarea participanților (nu are caracter competitiv), scopul său principal fiind de a le provoca elevilor o stare de bine, relaxare și voie bună. Jocurile reprezintă o premisă a dezvoltării emoționale a școlarilor, iar rolul acestora este de a le crea elevilor un mediu favorabil dezvoltării lor intelectuale. Un elev fericit va fi dispus să depună un efort mai mare în învățare. Starea de bine a elevilor este o premisă pentru un act educațional eficient, cu rezultate observabile la nivel emoțional și intelectual.
Bibliografie:
1. Andriţchi V. Formarea aptitudinilor de autoeducaţie la elevi în procesul de creare şi soluţionare a contradicţiilor educaţionale. Autoreferatul tezei de doctor în pedagogie, Chişinău, 2000.
2. Golu P. Motivaţia un concept de bază în psihologie. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, 2006. 128 p.
3. Pânișoară I. O. Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică, București: Editura Polirom, 2017.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
„Jocurile copiilor sunt jocuri foarte grele. Copiii nu sunt niciodată mai serioşi decât atunci când se joacă.”
(Michel de Montaigne)
Rolul jocului didactic în dezvoltarea inteligenței emoționale
Prof. Paraschiva JESCU Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Grădinița reprezintă pentru copiii sursa principală de socializare, relaționare în cadrul căreia aceștia au posibilitatea să inițieze relații de prietenie cu colegii, au șansa de a dobândi treptat atât comportamente sociale, cât și unele trăiri emoționale pe fondul unor evenimente. Rolul cadrului didactic este să le formeze copiilor deprinderile sociale astfel încât acestea să se reflecte prin comportamente și reacții adecvate, care să reprezinte pentru cei care se află în interacțiune cu aceștia efecte favorabile, dar și să acorde o atenție deosebită îndeplinirii propriilor obiective ținând cont și de trebuințele celor din jurul lor.
Activitățile derulate prin intermediul jocului didactic și a filierelor care aparțin acestui domeniu, fiind activitatea de bază din grădiniță, vor ajuta copiii să înțeleagă și să conștientizeze propriile emoții cât și a celorlalți, vor reuși să găsească soluții pentru rezolvarea diferitelor probleme, își formează independență, menținerea relațiilor de atașament afectiv față de prieteni, respectarea regulilor stabilite precum și abordarea unei conduite adecvate situațiilor.
Exemple de jocuri didactice pe care le-am realizat: Ghici cine este?
Obiective: formarea deprinderilor de exprimare în propoziții; activizarea vocabularului prin recunoașterea personajelor din poveștile cunoscute; educarea trăsăturilor morale și de comportare (bun, harnic, ascultător în contrast cele negative: rău, neascultător, leneș).
Regulile de joc: recunoașterea personajului, denumirea poveștii din care face parte, alegerea imaginilor, citirea acestora redând un fragment din poveste. Desfășurarea jocului: Educatoarea prezintă sub formă de surpriză, la teatrul de păpuși, un personaj cunoscut (Scufița Roșie) și adresează copiilor întrebarea „Ghici cine este?”, copilul numit va spune numele personajului, iar un altul va fi solicitat să denumească povestea din care face parte. Copiii aleg imaginile din povestea Scufița Roșie, citind, la indicația educatoarei una dintre ele. Educatoarea va arăta cum era Scufița Roșie: o fetiță jucăușă și neascultătoare. Solicitând gândirea și memoria copiilor, ea le va cere și denumirea celorlalte personaje (lupul, bunicuța, vânătorul). Educatoarea îi va întreba pe copii: „De cine vă place?”, „Dar de cine nu vă place?” urmărind educarea trăsăturilor comportamentale. (Hladiuc M., 1984, pag.15)
Emoțiile din săculețele magice
Obiective: să recunoască emoțiile pe care le trăiesc; să realizeze o asociere între expresiile verbale cu cele care transmit o emoție de pe jeton; să însoțească comportamentul emoțional cu o întâmplare trăită.
Reguli: Să identifice emoțiile reprezentate pe jetoane și să exprime evenimente care să corespundă emoției de pe jeton. Acțiunile de joc: Extragerea din săculeț a unui jeton și exprimarea unor evenimente corespunzătoare. Desfășurarea jocului: Se așează într-un săculeț toate jetoanele care exprimă emoții pozitive, iar în celălalt săculeț toate jetoanele care exprimă emoții negative. Fiecare copil este invitat să extragă din cei doi săculeți câte un jeton astfel încât să aibă un jeton care reprezintă o emoție pozitivă (vesel, surprins) și o emoție negativă (nervos, furios, trist). Fiecare dintre ei va trebui să precizeze emoția reprezentată pe cele două jetoane și să ne prezinte un eveniment care i-a creat o stare de bună dispoziție și un eveniment în care s-a simțit furios.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Baloanele cu emoții
Obiective: să recunoască emoția pe care o simte; să verbalizeze o întâmplare conformă cu emoția exprimată pe balon; să conștientizeze propriile trăiri emoționale prin dobândirea cunoștințelor adecvate relaționării în condiții optime cu cei din jur.
Reguli: Redarea emoțiilor pe care o simt copiii și prezentarea unei întâmplări în concordanță cu emoția. Acțiuni de joc: Copiii trebuie să deseneze pe balon ceea ce simt însoțită de denumirea acesteia. Desfășurarea jocului: Le voi împărți copiilor baloane umflate și carioci. Copiii sunt rugați să deseneze pe balon emoția pe care o simt. După finalizarea desenelor, fiecare copil trebuie să le arate celorlalți emoția resimțită și să o denumească fiind încurajați și să ne redea o situație care reprezintă emoția respectivă.
Pălăria magică pentru soluții Jocul permite copiilor să exerseze prerechizitele necesare rezolvării de probleme, ajută copiii să dobândească ulterior strategii de rezolvare de probleme specifice vârstei.
Obiective: să înţeleagă faptul că un comportament are consecinţe asupra emoţiilor persoanelor implicate; să identifice posibile cauze ale reacţiilor emoţionale; să privească o situaţie din mai multe puncte de vedere.
Materiale: scenete, ilustraţii, 2 păpuşi.
Desfășurarea jocului: Sceneta va fi interpretată cu ajutorul păpuşilor. Li se vor adresa copiilor întrebări pornind de la conţinutul scenetei pentru a identifica consecinţele comportamentelor. Copiii vor fi rugaţi să îşi pună „pălăria magică” pentru a se gândi la consecinţe pe baza ilustraţiilor. Vor fi amestecate imaginile şi, folosind „pălăria magică”, copiii se vor gândi la ordinea corectă a imaginilor. Copiii vor fi solicitaţi să se gândească şi la alte situaţii în care copiii ar putea să ajungă să se simtă furioşi. („De ce ar mai putea fi furioşi copiii?”) Se va cere copiilor să propună apoi soluţii pentru situaţiile prezentate.
Prin intermediul desfășurării jocurilor didactice în cadrul programului de la grădiniță, acestea au o contribuție însemnată în rândul copiilor la conștientizarea emoțiilor, exprimarea emoțiilor, etichetarea corectă a emoțiilor, recunoașterea și etichetarea corectă a emoțiilor proprii și a celorlalți, creșterea stimei de sine.
Borțeanu S., Vodiță A. – 2013, ”100 de întâlniri, 100 de idei reu Catrinel A. Ștefan și Kallay Eva - Ediția a II-a, 2010, „Dezvoltarea competențelor emoționale și social - I.Ș.J. Suceava - CCD – 1984, „Jocuri didactice pentru dezvoltarea vorbirii”Suceava; Ignat A. A. 2011, „Consilierea pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor cu aptitudini înalte”., București, Editura EDP; Răileanu D., Bujor L., Serdenciuc N.L – 2019, „Jocuri potrivite”, Editura DPH.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Prof. dr. Elena Iuliana DOMUNCO Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Trecerea de la ciclul primar la învățământul gimnazial este un proces adaptativ complex, care îi implică, în egală măsură, pe elevi, profesori și părinți. Tranziția către un alt nivel de învățământ privește atât mediul școlar, chemat să se adapteze la diversitatea și nevoile elevilor, cât și elevii care trec printrun proces de adaptare la noile cerințe curriculare și la diversitatea stilurilor de predare ale profesorilor. Astfel, trecerea elevilor la învățământul gimnazial implică o adaptare în plan cognitiv, emoțional și social, mediată, în egală măsură, de profesori și părinți.
Tranziția la gimnaziu are efecte pozitive, dar și negative în ceea ce privește conștientizarea propriei individualități, a capacității de autocunoaștere și a sănătății mintale a copilului.
În cadrul procesului de tranziție, intervin o serie de provocări care pot îngreuna procesul de adaptare: la nivel individual - identitate, emoții și abilități; la nivel interacțional - pierderea și formarea de noi relații, roluri sociale; la nivel de mediu - noile medii, programe școlare și experiențe de învățare.
Activități desfășurate în cadrul orelor de Consiliere și dezvoltare personală, răspunzând provocărilor abordate în procesul de tranziție:
La nivel individual - Activitățile propuse urmăresc identificarea resurselor personale, a caracteristicilor, a abilităților și aptitudinilor care dau individualitate fiecărui elev.
Calendarul zilelor de naștere – la începutul anului școlar elevii primesc un calendar școlar care cuprinde datele de naștere ale colegilor. Este o modalitate de intercunoaștere și de valorizare a propriei persoane, de creare a unui context în care fiecare elev este valorizat și apreciat.
Un nou început...- În prima zi de școală se creează o atmosferă plăcută, oferind copiilor câte ceva din ceea ce îi face fericiți: o urare de bun venit, o gustare dulce, provocarea unui joc de cunoaștere. Elevii se vor prezenta găsind pentru fiecare literă din nume o calitate personală. Copiii vor primi ecusoane personalizate care să îi ajute pe profesori să îi numească pe elevi, diminuând astfel tensiunea emoțională care poate apărea în relația profesor-elev la început de clasa a V-a.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Cartea mea de vizită – În interiorul unei frunze copiii vor scrie prenumele, trei caracteristici personale pozitive și convingerea cea mai importantă. Toate frunzele sunt lipite pe ramurile unui copac desenat – „Copacul clasei”. La nivel interacțional – Activitățile propuse urmăresc întărirea relațiilor dintre colegi și cu elevii nou veniți în clasă, crearea unei atmosfere plăcute și armonioase. Pânza de păianjen a relațiilor noastre – Activitatea se desfășoară în aer liber și este nevoie de un ghem de ață. Copiii sunt așezați în cerc. Profesorul alege un elev așezat în fața lui și spune ce apreciază la acesta, apoi îi aruncă ghemul, păstrând capătul firului. Elevul care primește ghemul procedează la fel. La final, între toți elevii se construiește o țesătură asemănătoare unei pânze de păianjen. Se subliniază ideea că fiecare elev este foarte important în cadrul colectivului și că rezistența relațiilor depinde de fiecare dintre ei. Excursii, drumeții, ieșiri în aer liber – În cadrul acestor activități elevii se manifestă cu mai multă libertate, de aceea, excursiile și drumețiile oferă ocazia să se cunoască mai bine și oferă contextul unei relaționări mai strânse atât între elevi, cât și între profesor și elevi.
Jocuri de echipă – Paintball, Țară, țară, vrem ostași –În cadrul acestor activități se întăresc relațiile de colaborare dintre copii și se dezvoltă spiritul de echipă.
La nivelul mediului de învățare, provocările care apar la începutul ciclului gimnazial sunt determinate de mai mulți factori demotivanți: trecerea de la unul la mai mulți profesori, schimbarea modalității de notare, competiția accentuată, volum mare de cunoștințe și cu un nivel mai ridicat de dificultate, program încărcat, temele pentru acasă. Pentru a depăși aceste obstacole care pot apărea în activitatea de învățare, înaintea nevoilor cognitive trebuie satisfăcute cele referitoare la sentimentul de apartenență și de stimă de sine.
Profesorul poate avea influențe benefice asupra motivației elevilor atunci când manifestă deschidere spre relația cu elevii, sinceritate, încrederea în potențialul lor de dezvoltare, exprimată prin empatie, umor și fantezie. În afară de aceste trăsături personale, pentru a-i implica motivațional, profesorul trebuie să creeze situații de învățare eficiente și o atmosferă de lucru plăcută, să favorizeze cooperarea, să propună activități interesante, să suscinte curiozitatea și explorarea autonomă, să lase libertate imaginației și creativității. Resurse: Consiliere educațională – Adrian Băban (coord.), ASCR, Cluj-Napoca, 2011
Profesorul eficient – Thomas Gordon , Ed. Trei, București, 2011 Adaptarea elevului la clasa a V-a – Ghidul profesorului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Laboratorul Teoria Educaţiei, București, 2013 https://www.ise.ro/wp-content/uploads/2018/10/Ghid_Profesori_clasa_V_final_2013.pdf Transition from primary school to secondary school in Germany - Wilfried Griebel, Dagmar Berwanger (2006) https://www.researchgate.net publication/228512704_Transition_from_primary_school_to_secondary_school_in_Germany
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
Prof. înv. primar Maria - Cristina MELINTE
Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci priveşte tot atât de mult societatea în întregime – sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic. (Schopenhauer) Într-o viaţă plină de agitaţie, de dorinţe, de frustrări, de scopuri mai mult sau mai puţin tangibile, într-o lume în care tehnologia acaparează universul copilăriei, copiii sunt privaţi de mişcarea atât de necesară corpului şi dezvoltării sale armonioase. De prea multe ori copiii nu au parte de o alimentaţie sănătoasă, corespunzătoare vârstei sau, și mai grav, datorită neînțelegerii rolului sportului pentru sănătate, al nepăsării părinţilor, sau diferitelor probleme financiare, sunt privaţi chiar de controalele şi îngrijirile medicale necesare unei dezvoltări mintale şi corporale armonioase.
Pornind de la ideea că o minte sănătoasă poate funcţiona doar întrun corp sănătos, trebuie să recunoaştem că cea mai mare comoară a noastră este sănătatea fizică şi mentală, iar una dintre responsabilităţile ce ne revin este să-i educăm pe copii să înveţe să trăiască sănătos. A învăţa copilul de la cea mai fragedă vârstă să fie îngrijit, să respecte regulile de igienă personală, să se obişnuiască cu un regim raţional de alimentaţie, să fie încurajat să facă multă mişcare în aer liber sau în săli special amenajate înseamnă a pune bazele formării unui corp sănătos. E bine pentru copii să înţeleagă de mici că sănătatea nu înseamnă absenţa bolii, ci un mod de viaţă echilibrat, un mod de comportare igienică. Considerând că o parte din responsabilitatea educării copiilor în spiritul dezvoltării sănătății fizice și emoționale revine cadrului didactic, am demarat o serie de proiecte ce vin în sprijinul elevilor pe care îi coordonez: Înotul - sportul pentru trup și suflet, desfășurat în parteneriat cu USV Suceava, cu sprijinul conf. univ. dr. Vizitiu Elena de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport și proiectul În lumea dansului, desfășurat în parteneriat cu Palatul Copiilor Suceava, cu sprijinul prof. Duminică Mirela. Scopul acestor proiecte este de a-i încuraja pe copii să practice cât mai mult sport pentru o dezvoltare armonioasă a corpului, pentru
tigarea încrederii în sine, pentru dezvoltarea spiritului de echipă
a spiritului competitiv, pentru dezvoltarea simţului artistic prin sensibilizarea generală a corpului şi încurajarea disciplinei fizice în vederea formării unor calităţi artistice, dar și pentru ocuparea timpului liber, distrăgându-le atenția de la diferite activități nesănătoase (folosirea excesivă a telefonului, tabletei, televizorului etc.). Practicarea oricărui sport are ca scop dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter precum: hotărârea, curajul, perseverenţa, răbdarea, dorinţa de a învinge dificultăţile, pe fondul unui climat sportiv ordonat, disciplinat. Înotul poate fi considerat un sport de masă prin influenţa mare asupra ameliorării sănătăţii şi poate fi practicat la orice vârstă, începând din primele luni ale vieţii şi până la bătrâneţe, datorită uşurinţei cu care se poate grada efortul. Graţie numeroaselor modificări pe care le produce în organism, cât şi condiţiilor igienice în care se practică, înotul reprezintă unul dintre cele mai complete sporturi; el favorizează dezvoltarea calităţilor de rezistenţă, viteză, îndemânare etc. Antrenamentul la înot dezvoltă toate funcţiunile fundamentale ale organismului, dar are o influenţă majoră asupra aparatului respirator. Din acest punct de vedere, înotul poate fi considerat ca unul dintre cele mai eficace exerciţii respiratorii. El poate fi recomandat, în scopul dezvoltării aparatului respirator, tuturor sportivilor, indiferent de specialitatea lor sportivă, deoarece dezvoltă în special muşchii respiratori şi musculatura spatelui, având influenţă asupra respiraţiei şi asupra corectitudinii ţinutei.
Pe de altă parte, dansul, cea mai pură expresie a sufletului uman, este preludiul unei melodii. Prin dans, prin limbajul trupului, fiecare dintre noi spune o poveste veselă sau tristă a unei vieţi sau a unei părticele dintr-o viaţă tumultoasă sau fadă, exprimă emoţii, stări sufleteşti şi idei lăuntrice. Dansul este o descărcare prin ritm şi mişcare a sentimentelor şi trăirilor, te eliberează de toată încărcătura sufletească, te ajută să exprimi prin gesturi şi mişcări simple sau ample cine eşti, cu întregul corp. Prin dans socializăm şi comunicăm, indiferent de limba vorbită sau de cultura din care venim, indiferent de vârsta pe care o avem. Dansul formează şi întăreşte spiritul de echipă sau de competiţie. Prin dans, copiii se dezvoltă fizic, îşi întăresc musculatura, îşi îmbunătăţesc postura şi flexibilitatea. Dansul are un efect pozitiv asupra corpului, dar şi al comportamentului unui copil. Dansul, mișcarea pe muzică în general, favorizează dezvoltarea motrică fină și controlată și îl ajută pe copil să dobândească un echilibru de excepție. Copiii dezvoltă o postură corectă, dezvoltă urechea muzicală, dar și înțelegerea muzicii și a timpilor muzicali. Prin dans, cei mici învață să își cunoască și controleze corpul, să transpună emoții, să controleze teama sau frustrarea, senzația de incapacitate și le dezvoltă curajul și perseverența prin încercările repetate de realizare a mișcărilor.
Din punct de vedere emoţional, dansul poate remedia timiditatea, depresia, frica, tracul de a se prezenta în faţa unui public mai mult sau mai puţin cunoscut. Totodată, din punct de vedere intelectual, mişcarea îi ajută pe copiii cu deficienţe să progreseze în procesul de învăţământ, le dă curaj, încredere în forţele proprii, ajută la creşterea stimei de sine, ţinând cont de faptul că mintea şi trupul funcţionează ca un tot unitar. În prezent, şcoala românească care, în ultimii ani, a suferit numeroase modificări mai mult sau mai puţin benefice asupra formării caracterelor copiilor, a pierdut din vedere cea mai importantă latură a modelării acestora: caracterul aplicativ şi atractiv al unei instituţii ce se vrea formator de viitori oameni.
După primul an școlar, un an dificil, de adaptare, de cunoaștere, de socializare, am descoperit că una din activitățile preferate ale copiilor este ora de muzică și mișcare, pentru că, împreună descoperim secretele muzicii și a diferitelor stiluri de dans. Cred că prin aceasta am spus tot.
Dansul va fi cu siguranţă parte din viaţa lor, iar dorinţa de a învăţa stiluri noi, de a conştientiza că munca este din ce în ce mai dificilă pentru a atinge obiective tot mai înalte îmi explică în cuvintele simple, ale unor copii de şase ani, că scopul proiectelor propuse a fost atins.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
(Salvador Dali)
„Sportul e rugăciunea trupului.”
Prof. Tamara Dorina BRUTARU
Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Într-o lume în continuă schimbare în care majoritatea tinerilor își petrec timpul liber, în general, la petreceri și învățat, există o categorie de tineri aparte care își îndreaptă atenția spre voluntariat.
Voluntariatul este foarte practicat în țările Europei Occidentale și SUA, de către oricine, fie că sunt tineri sau pensionari, angajați sau șomeri. Nevoia de a da ceva în schimb către societate, de a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși sau de a lupta pentru o cauză umanitară este mult mai dezvoltată în aceste țări.
În Declarația Universală cu privire la voluntariat se evidențiază faptul că acesta este o componentă fundamentală a societății civile. El însuflețește cele mai nobile aspirații ale omenirii: pacea, libertatea, oportunitatea, siguranța și justiția pentru toate persoanele.
Voluntariatul nu este foarte cunoscut în România și nu beneficiază de suficientă atenție pentru a ști cât de extinsă este această formă de implicare civică la nivel național.
O definiție a voluntariatului adoptată de Consiliul Național al Voluntariatului este „activitatea desfășurată din proprie inițiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială”.
„Voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup” (Legea nr.74/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România).
Voluntariatul reunește persoane din medii diferite, de vârste diferite, de profesii diferite, indiferent de sex, religie sau convingeri. El reprezintă o modalitate prin care persoanele cu diverse abilități pot contribui la realizarea unor schimbări pozitive în societate. Aceasta reprezintă și o modalitate de incluziune socială și de integrare.
Voluntariatul contribuie la educația noastră non-formală, la dezvoltarea personală, la extinderea rețelei noastre sociale, la dezvoltarea stimei de sine.
Avantajele celor care desfășoară activități de voluntariat variază de la satisfacția personală, la dobândirea de experiență în viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operaționale și cu instituții și/sau structuri organizaționale, la crearea de prietenii și contacte profesionale utile până la găsirea unui loc de munca pe baza experienței dobândite ca voluntar. Avantajele voluntarilor au, în general, efect pe termen lung și în mod cert nu sunt de natură materială.
„Activitatea de voluntariat de consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activită nr.74/2014).
Voluntariatul panta ascendentă pe care se află. A început să fie inclus începe să fie valorizat ca angajare, iar în sectorul nonprofit este cu siguranță una dintre resursele de bază. Ar fi nevoie de mai multă aten mass-media pentru a facilita accesul cât mai multor persoane la informa voluntariat și pentru a promova ideea de implicare.
Profesorii coordonează activită de voluntariat sau caritate care dezvoltă simțul civic, dar e bine ca elevii (peste 16 ani, conform legii) să activeze într nizație.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022
„Noi , oamenii, avem puterea de a schimba lumea.”
(Declarația Națiunilor Unite)
Unele dintre motivele pentru care tinerii ar trebui îndrumați spre activități de voluntariat sunt: pentru a se distra; pentru a ieși din mediul on-line; pentru a câștiga experiență în vederea obținerii unui serviciu mai bun; pentru a nu pierde vremea acasă; pentru a-și face noi prieteni; pentru a fi cu prietenii care sunt deja voluntari; pentru a învăța lucruri noi și a-și forma deprinderi utile; pentru a-și dezvolta calități de coordonare/leadership; pentru a da înapoi o parte din ceea ce au primit de la alții; pentru a-și face contacte utile, care pot fi de folos de-a lungul carierei; pentru a se simți util; pentru a fi parte a unei organizații prestigioase; pentru a testa o noua carieră; pentru a-i ajuta pe cei mai puțin norocoși; pentru a realiza ceva, pentru a aduce o schimbare; pentru a-și asuma o responsabilitate; pentru a face parte dintr-o echipă; pentru a-si dezvolta abilități de muncă în echipă; pentru a ameliora comunitatea; pentru a stabili puncte de legătură cu alte culturi; pentru a înțelege problemele comunității în care trăiește. Impactul activității fiecărui voluntar în parte se vede cu greu, pentru că un singur om nu poate transforma o societate întreagă. Daca însă privim implicarea voluntarilor în ansamblu ne vom da seama de valoarea adăugată pe care activitatea lor o aduce societății românești și de importanța implicării cât mai multor persoane în activități de voluntariat. Sperăm ca voluntariatul să devină o obișnuință pentru societatea românească.
Centrul Național de voluntariat Pro Vorbis are viziunea „unei societăți românești în care fiecare persoană își aduce în mod voluntar contribuția la dezvoltarea comunității în care trăiește, fie oferindu-și timpul, cunoștințele, energia, deprinderile, talentele sau experiența, fie sprijinind financiar inițiativele voluntare din cadrul comunității. Visăm la o societate în care implicarea într o activitate de voluntariat în beneficiul comunității reprezintă o parte acceptată și apreciată a existen i în armonie cu celelalte angajamente ale sale față de familie, educa i de voluntariat? „Pentru că dacă vrem să trăim într
„Pentru că dacă vrem să trăim într -o lume mai bună, trebuie să contribuim la crearea ei.” (Mahatma Ghandi)
„Viața nu este despre a aștepta ca furtuna să treacă. Este despre a învăța cum să dansezi în ploaie.” (Vivian Greene)
Prof. Mihaela Ștefania DOMUNCO Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Să fii părinte e ca și cum ai trăi într-un parc de distracții. E multă gălăgie acolo, abia putem să ne auzim gândurile, iar fiecare zi este un carusel de emoții și întâmplări în care ne învârtim până sfârșim seara amețiți și epuizați. Momente în care nu vrem să ne mai lăsăm copiii minunați din brațe se împletesc cu clipe în care, tot ce ne dorim este să fugim de ei sau să ne ascundem în debara cu o cafea și să stăm pur și simplu acolo pentru 5 minute.
Putem da o definiție a celui mai bun părinte?
Ești cel mai bun părinte pentru copil când nu îți spui că „un copil se crește oricum” și când investești, zi de zi, timp și energie pentru a te autoeduca. Ești cel mai bun părinte pentru copil când recunoști că ai greșit, când conștientizezi că pedeapsa și recompensa nu sunt metode sănătoase de a-ți disciplina copilul, dar regreți și nu-ți spui „E prea târziu să mai schimb ceva!”, ci din contră, ai încredere că schimbarea începe cu tine și cauți soluții să îndrepți lucrurile și să readuci echilibrul în relația cu al tău copil. Ești cel mai bun părinte pentru copil când nu te vezi „mai mare” decât el doar pentru că tu ești adultul. Când emoțiile, stările și trăirile lui sunt la fel de importante ca ale tale. Când îi spui „Mulțumesc!', „Îmi pare rău!' și „Te iubesc!'. Când îl încurajezi, dar și când intervii, cu fermitate și căldură, atunci când observi că este pe un drum greșit.
Lecțiile pe care copiii noștri ni le oferă sunt infinite. Trebuie doar să le vedem și să le primim ca pe niște lecții de viață. SCOPUL PROIECTULUI: Dobândirea abilităţilor necesare eficientizării relaţiei familiegrădiniţă-comunitate.
OBIECTIVE: Sensibilizarea părinţilor cu privire la rolul lor în viaţa copiilor; Înţelegerea importanţei rolului părinților în formarea sistemului de valori etice, morale și comportamentale ale copiilor; Conştientizarea rolului pozitiv şi al celui negativ pe care îl poate avea influenţa/ presiunea grupului asupra coppilor; Recunoaşterea de către elevi a comportamentelor de risc şi identificarea alternativelor sănătoase.
1. Schimbarea începe cu tine Starea de bine în familie: Idei de bază ale parteneriatului; Cum să avem grijă de noi înșine;
Joc exercițiu: Cum să umplem cana!
2. Cum să fii un părinte înţelept: 10 strategii ca să fii un părinte excelent: Un părinte excelent este cel care îşi tratează copilul cu încredere, respect, iubire şi care îşi găseşte timpul necesar şi cuvintele potrivite pentru o comunicare deschisă şi sinceră.
3. Cum putem rămâne relaxaţi în contexte stresante:
Ce este stresul?
Identificarea surselor de stres;
Cum putem combate stesul;
Tehnici de reducere a stresului;
Înțelegerea stresului pe termen lung;
Înțelegerea și controlul furiei de către copii.
Barometrul reușitei școlare, nr. 47/2022 - Promovarea sănătății mintale în școală
4. Cum să comunici eficient cu copilul tău: Ce este comunicarea interpersonală? De ce avem nevoie de ea? De la cine am învățat să comunicăm? Comunicarea nonverbală și paraverbală; Timbrul vocii și cuvintele potrivite; Obstacole în calea unei comunicări eficiente; Rețeta pentru o bună ascultare; Mesaje de tip EU.
5. Cum să fii un partener de încredere în relaţia cu copilul tău: Factori care contribuie la consolidarea unei relații pozitive între părinți și copii; Scala de participare Roger Hart; Importanța participării copilului la deciziile și acșiunile care îl privesc.
6. Cum abordezi pozitiv comportamentele copilului: Metode pentru acordarea atenției pozitive; 7 pași pentru încurajarea comportamentului pozitiv; Metode de prevenție.
Proiectul educational Cafeneaua părinţilor se adresează părinților de la Școala Gimnazială Nr. 1 Suceava și aduce un plus de valoare în comunicarea cu copiii, adulţii fiind încurajaţi să descopere şi să deprindă cunoştinţe şi abilităţi de relaţionare, cum ar fi: acordarea atenţiei pozitive, stabilirea unor limite, oferirea recompenselor, empatia etc. A fi părinte este, până la urmă, un proces de dezvoltare personală, copiii reprezentând cel mai frumos proiect pe care l-ar putea primi şi coordona vreodată. Părinţii sunt îndrumaţi să înţeleagă străduinţele, eforturile, regretele copiilor, să îi valideze emoţional, dar, în acelaşi timp, să rămână fermi. Deşi nu-şi schimbă decizia, le pot oferi copiilor argumente raţionale şi nu numai clasice răspunsuri precum: Pentru că aşa am decis eu. sau Pentru că eu sunt părintele tău şi eu ştiu mai bine. - răspunsuri care constituie bariere în calea unei comunicări şi relaţionări fructuoase. Întâlnirile se desfăşoară săptămânal, cu o durată de aproximativ o oră, timp în care se vor transmite informaţii şi se vor împărtăşi experienţe proprii. La finele unei întâlniri se va prezenta tematica viitoare pentru a oferi părinţilor posibilitatea de a medita şi de a aduna informaţii din sfera cotidiană, din experienţele personale. Activitățile sunt interactive. Se realizează evaluări pe parcursul ȋntâlnirilor şi la sfârșitul acestora.
O mai bună înțelegere a nevoilor emoționale ale copiilor; Mai puține conflicte cu copiii; Dezvoltarea unui sentiment de coerență când reflectezi asupra relației cu copilul; O mai bună înțelegere a conectării emoționale cu copilul; Identificarea emoțiilor copiilor și sprijinirea lor în a le recunoaşte și învăța să le regleze, în timp; Descifrarea indiciilor date de copil și înțelegerea comportamentelor lor ca semnale despre ce se întamplă în relația părinte- copil.
DISEMINAREA REZULTATELOR: Beneficiarii proiectului vor fi invitaţi să opteze pentru alcătuirea unui Jurnal al părinţilor. Parteneriatul se va face cunoscut în cadrul școlii, popularizând experienţa pozitivă.
FINALIZAREA
Părţile implicate în parteneriat vor concluziona întreaga activitate desfăşurată pe parcursul unui an școlar şi se vor face cunoscute aspectele pozitive evidenţiate în cadrul întâlnirilorprecum și aspectele ce pot fi îmbunătățite în sesiunile viitoare.
„Voi păstra
Crăciunul în inimă și voi încerca să-l țin minte tot anul.”
(Charles Dickens)
Școala Gimnazială nr.1 Suceava
Crăciunul a devenit mai mult decât o sărbătoare religioasă, decât obiceiul de a ne împodobi casa, de a sta la masă cu familia, de a ne revedea cu prietenii și cei dragi. Crăciunul este despre fapte. Crăciunul este momentul sau momentele când ne facem timp pentru ceilalți. Crăciunul este despre arta de a dărui: atenție, iubire, gânduri frumoase prin cadouri menite să aducă bucurie. Starea de bine pe care o câștigăm în momentul când dăruim ne oferă un sentiment minunat care ne hrănește emoțional.
După cum Dumnezeu L -a dăruit omenirii pe unicul Său Fiu, iar apoi cei trei magi, urmărind Steaua, au dăruit ca pentru un Împărat: aur, smirnă și tămâie, tot așa și noi trebuie să oferim daruri care să pornească din inimă. Vocația de a dărui izvorăște dintr-o stare interioară numită simplu iubire. Atunci când dăruim din iubire și cu iubire, noi înșine devenim cadoul mult așteptat, prin vorbă, prin faptă, prin zâmbet, prin bucuria pe care o aducem în sufletul celui care o primește.
A devenit o tradiție în cadrul Școlii Gimnaziale Nr.1 Suceava ca elevii din clasele a VII-a să devină spiridușii care îl ajută pe Moș Crăciun. Rodul muncii lor este răsplătit la Târgul de Crăciun din cadrul școlii. Suma adunată a fost folosită în scop caritabil pentru copii dintr-un centru de plasament, copii orfani dintrun sat al județului, dar și pentru alți copii pe care să îi bu-
și bunici rămași singuri din Suceava. Dar până la emoția acelei zile în care am dăruit bucurii, sunt altele în care imaginația, răbdarea și abilitățile proprii sunt puse în practică.
Pregătirile în Atelierul lui Moș Crăciun au început prin confecționarea produselor cu un amestec de sentimente în suflet, iar chipurile elfilor- copii cu părinții și diriginții - emanau emoție, mândrie și satisfacție. Lucrușoarele confecționate au respectat simbolurile acestei Sărbători sfinte: bradul care reprezintă simbolul speranței și al vieții veșnice prin verdele ce îl are sau lumânările care aduc lumină și simbolizează Steaua din Betleem. Au fost respectate și culorile materialelor folosite: roșu care înseamnă sângele Mântuitorului, verdele viața eternă, iar auriul o expresie a regalității lui Hristos. Paleta produselor hand-made a fost largă în atelierul nostru: clopoței, steluțe, globuri din conuri de brad, oameni de zăpadă umpluți cu orez, ornamente pentru brad din diferite materiale reciclabile, ghirlande, îngerași și coronițe.
Dintre toate ornamentele confecționate de copii, clopoțeii din sfoară au fost rezultatul unei munci ce a cerut răbdare și îndemânare. Pentru a ajunge la produsul final s-a folosit: carton, sfoară, panglică roșie îngustă, lipici cu sclipici, lipici lichid. Mai întâi s-a decupat cartonul pentru a face conurile, apoi s-au lipit și s-au lăsat la uscat. Între timp s-a tăiat panglica pentru fundițe și agățătorile din sfoară.
O altă echipă a început să lipească sfoara pe conuri, iar alta îi împerechează și lipește fundița și agățătoarea Pentru a fi mai atractivi o altă grupă finalizează munca ornându-i cu sclipici pe margine. Acum sunt gata și așteaptă să fie puși în brad!
Aproape o lună au lucrat copiii alături de părinți pentru a realiza cea mai importantă lecție despre generozitate. Puterea exemplului a bătut orice discurs despre această temă. În aceste săptămâni le-au fost văzute copiilor pe chip toate trăirile: entuziasmul, nerăbdarea, bucuria, oboseala, uneori plictiseala, dar în final reușita!
Acest Atelier a lui Moș Crăciun finalizat prin Târgul de Crăciun este un exercițiu de generozitate, caritate, creativitate, antreprenoriat, socializare, dăruire, emoție. Elevii au avut ocazia să afle despre adevăratele valori, să-și descopere potențialul creativ, să se implice în realizarea unor activități cu scop caritabil și să simtă bucuria muncii împlinite, să petreacă timp de calitate cu părinții lor.
Fără îndoială că Moș Crăciun va fi bucuros să ne aibă aproape pe noi spiridușii din Școala Gimnazială Nr.1 Suceava!
ște-l mai mult pe cel care dăruiește, nu cadoul pe care-l oferă.”
(Brigham Young)
„IubeOniu Codrin
„Binecuvântat este sezonul care adună toată lumea într-o conspirație a dragostei.”
(Hamilton Wright Mabie)
Târgul de Crăciun, 2022
Și a fost târg mare! Târg de Crăciun! La Școala Gimnazială Nr.1 Suceava!
Târg cu obiecte făcute de mâinile harnice ale elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a! Dar și de mâinile părinților, poate și ale bunicilor, sigur și ale diriginților!
Făcute de mâini harnice, mângâiate de suflete curate, așezate cu grijă în cele două săli de gimnastică ale școlii, în jurul unei fotografii din care zâmbește cald un băiețel frumos și curajos, dar chinuit de o boală grea și plecat de luni bune la un tratament în străinătate.
Cu gândul la el au fost lucrate obiectele, a fost organizat târgul de Crăciun, pe care l-au vizitat câteva sute de elevi și de părinți, cu gândul la el și pentru el, ca să mai poată sta cu părinții lui în Turcia, până când se va face sănătos și gata să se joace, în primul rând cu surioara lui, elevă la școala noastră și apoi cu alți copii de vârsta lui.
Cu gândul la el, profesorii diriginți Tamara Brutaru, Mirela Strugariu, Sorina Diaconescu, Luminița Cășuneanu, Lăcrămioara Ignătescu și Ovidiu Vranău au mobilizat elevii și părinții, timp de câteva săptămâni, să creeze, să decupeze, să coloreze, să împacheteze, să lipească, să împletească, să se bucure de lucratul împreună.
Cu gândul la el, părinții elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a și-au oferit din timpul lor, din bunurile lor, din sufletele lor, să le fie aproape acestor minunați copii, care au învățat încă o lecție sau poate mai multe, despre ceea ce înseamnă omenia, bunătatea, empatia, puterea celor mulți...
S-au adunat aproximativ 20 000 de lei, care au plecat deja în contul părinților lui Sebi și ne-am bucura să știm că acest copil frumos și curajos ne poate trimite de acolo încă un zâmbet! Zâmbetul unui învingător!
Director prof. Gabriela MIHAI
