T&T - Tehnica si Tehnologie nr. 69

Page 1


 TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGIE

Reciclarea carburii uzate are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător: face posibilă reducerea costurilor materiei prime şi ajută la recuperarea parţială a costurilor dumneavoastră pentru achiziţionarea sculelor așchietoare. Programul de Reciclare Seco ușurează colectarea produselor uzate și ajută la protejarea mediului înconjurător.

www.ttonline.ro

WWW.SECOTOOLS.COM

(69)

TRANSFORMATI CARBURA UZATA ÎN BANI

NR. 3 2013

Cu Seco beneficiaţi de suport local calificat și primiţi mai mult decât scule aşchietoare inovatoare. Beneficiaţi de optimizarea procesului de producţie şi de soluţii complete şi funcţionale în industria prelucrărilor prin așchiere. Vă oferim experienţa noastră în vederea maximizării productivităţii.


 TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGIE

Reciclarea carburii uzate are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător: face posibilă reducerea costurilor materiei prime şi ajută la recuperarea parţială a costurilor dumneavoastră pentru achiziţionarea sculelor așchietoare. Programul de Reciclare Seco ușurează colectarea produselor uzate și ajută la protejarea mediului înconjurător.

www.ttonline.ro

WWW.SECOTOOLS.COM

(69)

TRANSFORMATI CARBURA UZATA ÎN BANI

NR. 3 2013

Cu Seco beneficiaţi de suport local calificat și primiţi mai mult decât scule aşchietoare inovatoare. Beneficiaţi de optimizarea procesului de producţie şi de soluţii complete şi funcţionale în industria prelucrărilor prin așchiere. Vă oferim experienţa noastră în vederea maximizării productivităţii.






Editorial

Prezbiţi de mici

C

e ne face pe noi românii să vedem doar bunele la celelalte naţiuni şi numai relele la noi? Ce ne împinge să fim atât de agresiv selectivi în sens pozitiv cu ceilalţi şi în sens negativ cu noi? Ce ne face să fim atât de ocupaţi cu asta? A devenit un tic sufocant. Iar din acest filtru subiectiv ies perpetuu bine ceilalţi şi întotdeauna rău noi. Analiza asta şuie ne înstrăinează continuu de noi. Şi asta ne îngheaţă acţiunea pozitivă, autorecuperatoare, alunecând, în timp, pe o pantă autodistructivă. Pentru că atunci când este ceva rău, vrei în mod natural să înlături, aşadar îţi sufleci mânecile şi treci la treabă. Dar când este prea mult rău, nu mai faci nimic. Te resemnezi, abandonezi, pleci. Te îndepărtezi. Te înstrăinezi. Pentru că este greu să trăieşti, să speri şi să mai faci ceva aici cu toate relele descoperite la tine şi ai tăi, pe când, în rest, din evaluarea ta(!), este atâta bine. Greşit. Chiar dacă ne-am dori să existe tot binele pe care putem să ni-l imaginăm, el tot nu ar putea exista într-un singur loc. Ar fi distribuit, pentru că există de când lumea şi pământul o lege a compensaţiei sau a echilibrului care distribuie bunele şi relele, într-un mod dacă nu echitabil, cel puţin continuu şi judicios. Pe noi însă nu ne încurcă „amănuntele” acestea. Ne dorim să iasă bine şi în tuşe groase tabloul nostru general: noi - profund răi, ei - 100% buni. Cu acest exces de zel benevol dezechilibrăm scena şi îi facem pe alţii să pară perfecţi, de nici ei nu se recunosc, iar noi ne apărem nouă înşine intratabil răi. Evaluările noastre ne oferă portretul ideal al altora şi ca autoportret o caricatură schimonosită. Acest dezacord disproporţionat are multe posibile explicaţii, dar vine probabil şi din supralicitarea inconsistenţei interne autopercepute a fiecăruia (dar te poţi autoeduca) şi din senzaţia (corectă, dar nu definitivă) de carenţă funciară de uniune şi de incapacitate de sprijin reciproc în lupta împotriva lucrurilor ce ar trebui îndreptate la noi înşine. Apoi, ca scuză, relele sunt puse pe seama diferenţelor. A noastră faţă de ei. Şi, pasul următor, a diferenţei celorlalţi români dintre noi faţă de noi înşine. Am putea-o numi sindromul de neasemănare. Credem astfel eronat că din cauza faptului că ceilalţi dintre noi (răii) sunt diferiţi de noi (bunii) nu ies proiectele comune. Apoi tot insistând doar pe diferenţe, aceste proiecte nu mai au pe ce să se sprijine. În mod normal ele se sprijină pe punctele comune, pe ce pune fiecare la bătaie, în comun - şi nu retrage conjunctural - rămânând acolo în permanenţă ca o fundaţie pentru orice proiect comun salvator. Dar la noi nu riscă nimeni să facă această investiţie. Ar părea caraghios (fraier). Ar face risipă. Nu merită. Cine să merite? Ceilalţi, cei diferiţi (răii)? Dar, cu toate acestea, sunt naţiuni mult mai eterogene (vezi Statele Unite ale Americii) care manifestă mai multă unitate productivă decât naţiunea unui stat unitar cum suntem noi. Ne „despart” doar nişte dialecte, care ne fac viaţa mai frumoasă, şi totuşi nu coagulăm productiv. Totul se rezumă la o chestiune de convingere (autoconvingere) şi autoeducaţie. De setare mentală. Putem fi şi extraordinar de pozitivi. Nu suntem un material genetic eronat, doar (auto)educat greşit. Trebuie să ne autoevaluăm corect, să ne autoeducăm şi să ne suportăm şi sprijinim reciproc pe acest drum. Suntem recuperabili şi upgradabili. Adevărat, este mai greu atunci când suntem atât de subiectivi în defavoarea noastră. Avem nevoie de o şansă pe care să ne-o acordăm. Să nu fim zgârciţi. Merităm. Măcar la fel de mult ca alţii.

DIRECTOR/REDACTOR ªEF ing. Onuţ Iliescu ART DIRECTOR Bogdan Cristian SECRETAR DE REDACŢIE ing. Gabriela Atanasiu REDACTORI ing. Mihaela Iliescu Cristina Ungureanu ing. Andrei Zander COLABORATORI Leonard Rizoiu ing. Corneliu Gornic ing. Ion Pătraşcu ing. Octavian Andriţoiu Diana Nechiti dipl. ing. Lucian Bercovici ing. Cătălin Apostol (MAŞINI-UNELTE ŞI SDV-URI) Georgiana Huiban (TRANSMISII MECANICE) Paul Ignat dr. ing. Diana Popescu (TEHNOLOGII) ing. Sorin Udrea (SUDURĂ) Mirela Ficleanu ing. Mircea Băduţ (AUTOMATIZĂRI) ing. Bogdan Nestor M. SC. Florian Raschke dipl. ing. Josef Giessauf Georg Steinbichler (MATERIALE PLASTICE) dr. ing. Dorel Anania dr. ing. Andra Pena (CAD/CAM/PLM/ERP) dr. ing. Ion Potârniche (ENERGIE) Georgia Sima Florin Tudorache (STRATEGII) ing. Laurenţiu Nae dr. ing. Mihai Gheorghe dr. ing. Ion Sereş (MANAGEMENT & CALITATE) DATE DE CONTACT

OP 57 - CP 25, Bucureºti Telefon: 021.340.28.68, 0741.076.834 Fax: 021.340.28.68 Email: info@ttech.ro www.ttonline.ro Editată de Tehnic Media.

Rãspunderea privind corectitudinea informaþiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei.

ONUÞ ILIESCU

director Tehnicã ºi Tehnologie

4 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Revista T&T - Tehnicã ºi Tehnologie se poate procura doar prin abonament completând talonul inserat în revistã sau pe cel descãrcat de pe site-ul T&T: www.ttonline.ro. Foto copertă: Shutterstock


www.ttonline.ro

www.ttonline.ro

www.ttonline.ro

Intră pe www.ttonline.ro ! Află informaţii esenţiale pentru tine!

 ENGLISH SECTION 

ARTICLES AND NEWS ABOUT ROMANIAN INDUSTRY

INDUSTRIAL MARKET STATISTICS

INFO ABOUT LOCAL EVENTS

 WEB EXCLUSIV 

ARTICOLE

ŞTIRI

 MULTIMEDIA 

SLIDE SHOW

FOTO

VIDEO

 JOBURI 

CONSULTĂ OFERTE POSTEAZĂ LOCURI DE MUNCĂ* *trimite solicitarea pe adresa: office@tehnicmedia.ro

Dacă telefonul dvs. mobil dispune de un software de recunoaştere cod QR, puteţi accesa direct site-ul.

e n i l n o


Cuprins

Verificarea maşinilor-unelte (XIX). Avem nevoie de experţi ing. Corneliu Gornic

26

Soluţii iPAD: Soluţie pentru manipularea unei piese între trei posturi de lucru Ion Pătraşcu 29

insert pag. 32-33 Sandvik Coromant lansează burghiul de teşire Tailor Made 33 CNC Technologies 2013

Noua tehnologie avansată a duzei optimizează utilizarea lichidului de răcire Filetare fără formare de aşchii Open House DMG/MORI SEIKI & WALTER România Prelucrări inteligente cu ISCAR (I)

anul 12 I nr. 3 / 2013 (69)

Progrese remarcabile în prelucrarea fontelor Open House SECO-DOOSAN

Editorial

4

Onuþ Iliescu

8

Ştiri Eveniment Demo Metal, evenimentul pe care îl construim împreună Cristina Ungureanu

ing. Cătălin Apostol

14 22

16

Produse disponibile pe piaţă

Opinii Dinamica recrutării în domeniul ingineriei şi producţiei, în anul 2012

18

Leonard Rizoiu

µ

Maºini-unelte ºi SDV-uri

Okuma - funcţii speciale Maşinile Haas, un avantaj competitiv

22

6 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Abaterile de formă ale pieselor prelucrate prin strunjire - o problemă majoră a proceselor de fabricaţie pe strungurile CNC dipl. ing. Lucian Bercovici 42 Instrumente pentru măsurarea abaterii de la circularitate

EMO Hanovra 2013 Reindustrializarea României în context 30 european Polifest 2013 32 Productica 2013 41 DR. JOHANNES HEIDENHAIN GmbH, partener strategic al Universităţii 44 Politehnica Bucureşti

Showroom

Măsurarea rugozităţii direct pe CMM-urile Mitutoyo

33 34 35 36 38 40 41

46

Lubrifianţi ADDINOL Eco Gear W - ulei pentru angrenaje, pentru randament energetic maxim

48

Cercetarea îmbunătăţeşte lubrifiantul uscat utilizat în mecanisme şi dispozitive biomedicale

49

Transmisii mecanice Eveniment EPTDA, desfăşurat la Bucureşti Georgiana Huiban

50

Power Transmission - oportunităţi şi provocări în distribuţie

51

Georgiana Huiban α

Ω Tehnologii

i.HOC, în premieră mondială. Producţie eficientă a aerului comprimat cu regenerare, cu debit integral 52 Noi surse laser pentru procesarea materialelor, de la Trumpf

20 24

36

53

Paul Ignat

Kickstarter - platformă de proiecte inovative şi pentru domeniul fabricaţiei rapide pe straturi dr. ing. Diana Popescu 54

80


Sudură

O nouă generaţie de echipamente de comandă pentru sistemele de stocare 77

Tehnologii revoluţionare de sudare (I). Creşterea productivităţii prin controlul cantităţii de căldură introdusă în material

56

Sorin Udrea

Eficienţa energetică - caracteristică principală a produselor dezvoltate de ICPE ACTEL (XXI)

Automatizări

dr. ing. Ion Potârniche

Soluţii de automatizare. 10 idei de alegere a axelor electrice şi de construcţie a sistemelor de manipulare Mirela Ficleanu 58

Securitatea muncii

60

Senzori pentru automatizări electrice ing. Mircea Băduţ

10 companii europene premiate pentru contribuţiile lor inovatoare în domeniul prevenirii riscurilor la locul de muncă 82 Sunt „locurile de muncă ecologice” sigure sau foarte periculoase? 83

64

Materiale plastice Ambient de lux prin Macro Power Bogdan Nestor

Strategii

66

68

Labotek GraviDryer, uscarea materialelor plastice

70

Systec Extra, un suflu nou în eficientizarea producţiei

71

Wittmann Battenfeld. Competence Days 2013

72

Recenzii

Cadware Engineering, premiată pentru cea mai mare creştere pe segmentul New Business Autodesk 74

89

Management & Calitate Schimbarea, când afacerile merg bine

Cimatron E11, o soluţie inteligentă pentru creşterea productivităţii dr. ing. Dorel

73

Info financiar

Valorificarea la maximum a fondurilor UE pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă 86

CAD/CAM/PLM/ERP Florea Anania, dr. ing. Andra Pena

>>> competitivitate <<<

Un nou standard românesc ,,Model de dezvoltare a afacerii prin inovare'' (IV) Georgia Sima, Florin Tudorache 84

Reglarea temperaturii matriţei. Valorificarea unor potenţiale ascunse Florian Raschke, Josef Giessauf, Georg Steinbichler

78

Soluţiile SKF de întreţinere şi lubrifiere pentru industria energiei eoliene 80

O secţiune subiectivă prin Hannover Messe ing. Mircea Băduţ

>>> eficienţă energetică <<<

Energie

ing. Laurenţiu Nae

87

Cerinţe privind sistemul de management al mediului: Gestionarea deşeurilor dr. ing. Mihai Gheorghe Cultura organizaţiei (III) dr. ing. Ion Sereş

90 92

Produse şi servicii

95

58

Microsoft a lansat noua generaţie de soluţii de business Dynamics CRM şi ERP 74

Logistică Noua platformă transportoare X65 triplează valoarea de utilizare pentru beneficiar 76 PAGINA 17, 23

Allmetech (CNC Takang)

PAGINA 8, 63

Harting

95

ICPE ACTEL

78

Bosch Rexroth

16, 61

Inicad Design

73, 96

Chorus Engineering

70, 71

Amari România

Intermanagement Consulting

96

Color-Metal

95

IP Automatic Design

29

DK Expo (IEAS 2013)

16

Iscar Tools

DMG/MORI SEIKI România

35

KAESER KOMPRESSOREN

DR. JOHANNES HEIDENHAIN

44

Laser Technology Soluţii Globale

Engel Injecţie

16, 68

Euro Expo şi Aspaplast C3

Mitutoyo

58

Parker

C2, 1, 2, 17, 20, 95

17 41 9, 17

Pătraşcu & Gane Engineering Ro-Mega Trade

95 17, 53

Micro-Top

Festo (Okuma)

52

LaserSystems (Trumpf)

(Expo Plast 2013) GreenBau Tehnologie

16, 36, contracopertă

17, 29

27, 40, 96

PAGINA Romexpo (EEE, TIB) 11, 43 Sandvik insert, 33, 96 Seco Tools România 38, 40, C4 Sheet Metal Processing 95 Sistec (Abas) 96 SKF România 80, 95 Sm Tech 96 Suhner Abrasive 17 Tech Data (Autodesk) 75 Tehnic Media şi Euro Expo (Demo Metal 2013) 14, 30 Teximp Internaţional (Haas) 12, 16, 24 Top Plast 72 Walter 3, 34, 35 Wittmann Battenfeld 66, 72

INSERENÞI anul 12 I nr. 3/2013 (69)

60


Ştiri EVENIMENT

INVITAŢIE

Camionul ToolTruck al Hoffmann Group ajunge în iulie şi în România

L

iderul european în sisteme de parteneriat pentru scule de calitate, Hoffmann Group, vă invită la sfârşitul lunii iulie la evenimentele Roadshow Tools on Tour, evenimente ce vă vor oferi posibilitatea să experimentaţi cele mai noi tendinţe în materie de tehnologie a sculelor, accesând expertiza tehnică direct de la sursă. În camionul ToolTruck veţi găsi tot ce aveţi nevoie! Fie că este vorba de aparate de presetare sau fretare, fie de sisteme de strângere în punctul zero, microscoape, echipamente, mobilier sau scule de mână – o multitudine de scule Premium Highlight marca GARANT din întreaga gama de produse Hoffmann Group vor fi disponibile special pentru toţi experţii din spaţiul industrial românesc. Convingeţi-vă singuri: Pipăiţi şi testaţi live!

Peste 350 lideri mondiali ai industriei PT/MC, la Veneţia

S

ărbătorind anul acesta a 15-a aniversare, convenţiile anuale ale European Power Transmission Distributors Association (EPTDA) adună un număr impresionant de lideri ai industriei Power Transmission & Motion Control (PT/MC), manageri şi CEO a peste 200 de companii: distribuitori şi producători din peste 20 de ţări (SKF, NSK, Gates, Timken, KTR, IPH, BDI etc). Timp de 3 zile, între 18 şi 20 septembrie, aceştia au parte de sesiuni educative, interactive, de networking şi de creare de parteneriate. Destinaţia aleasă pentru acest an este Veneţia, ea însăşi un miracol al ingineriei şi o sursă de inspiraţie pentru generaţii de artişti şi ingineri. Pentru program, lista participanţilor şi detalii despre înscriere, accesaţi: www.eptdaconvention.org

Camionul ToolTruck va fi staţionat în următoarele locaţii:  22 Iulie, orele 10:30-15:00 – Cluj Napoca, platforma Expo Transilvania  23 Iulie, orele 10:00-15:00 – Platforma industrială Cristian, jud. Braşov  24 Iulie, orele 10:00-14:00 – Sibiu, platforma industrială Vest  25 Iulie, orele 10:00-18:00 – Timişoara, Universitatea Politehnică în faţa CNC Training Center Pentru detalii şi întrebări suplimentare va rugăm să contactaţi: marketing.romania@hoffmann-group.com sau reprezentantul regional Hoffmann Group.

NOUTĂŢI

Fiabilitate - chiar şi la temperaturi extreme

I

ntroducerea noii serii HARTING Han® HighTemp se bazează pe liniile de produse verificate Han® B şi Han® E ale HARTING Technology Group. Noua serie Han® HighTemp face posibilă transmiterea fiabilă a semnalelor şi a puterii chiar şi la temperaturi ridicate. Când se aleg interfeţele industriale moderne, parametrii, cum ar fi curentul nominal şi tensiunea nominal, sunt tot atât de importanţi ca şi selectarea numărului corespunzător de contacte sau ca şi aspectele mecanice, cum ar fi mărimea, gradul de protecţie şi rezistenţa la temperatură. Rezistenţa la căldură şi la frig sunt cruciale când se proiectează conectorul. În plus, aplicaţiile industriale sunt mult mai puternice/mult mai flexibile, ceea ce înseamnă că cerinţele cresc continuu. Mulţumită introducerii seriei Han® HighTemp de la HARTING atât utilajele cât şi instalaţiile pot fi alimentate în mod fiabil cu 8 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

energie la o temperatură ambientală de 200 °C. Un conector rezistă la temperatură atât cât rezistă cel mai slab component al său. Prin urmare dezvoltarea seriei Han® HighTemp se concentrează pe un design ce oferă rezistenţă la căldură tuturor componentelor, cum ar fi contactele, materialele de izolaţie, prizele, garniturile de etanşare şi elementele de împământare. În timpul dezvoltării a fost verificată rezistenţa acestor componente în laboratorul de testare intern al HARTING. Componentele Han® HighTemp sunt disponibile în mărimile 6, 10, 16 şi 24 şi pot fi operate la tensiuni nominale de 400 V. Pe lângă inserţiile rezistente la temperatură, întreaga linie de produs Han® HighTemp include, de asemenea, contactele crimpate asociate, disponibile cu tehnologia de conexiune cu şurub pentru conectivitate pe teren. În plus, sunt disponibile pentru prize, inserţii şi contacte şi, de asemenea, presetupele corespunzătoare.


NOU!

ParkerStore Bacău Începând din luna iunie, s-a deschis cel de-al 13-lea magazin ParkerStore, în Bacău. Așa cum v-am obișnuit, la ParkerStore găsiți o gamă variată de produse Parker, pornind de la furtunuri, racorduri, țevi, pompe, valve pneumatice și hidraulice, valve de apă și abur și multe altele. Promoții ParkerStore De asemenea, în ParkerStore se fac periodic promoții, la diferite produse. Unul din aceste produse este aparatul de măsură Serviceman Plus, lansat în octombrie 2013. Acest aparat este creat pentru firmele care au departamente de reparații și mentenanță pentru echipamente hidraulice și pneumatice. Împreună cu aparatul a fost creată și noua generație de senzori de presiune. Caracteristici:  Display luminos pentru citirea facilă și în condiții dificile;  Design robust cu protecție din cauciuc împotriva șocurilor și condițiilor grele (până la IP67);  Operare ușoară și confortabilă;  Pe ecran sunt afișate valorile MIN/MAX, diferența de presiune sau puterea;  Există varianta cu interfață CAN bus;  Port USB pentru o analiză ușoară a măsurătorilor;  Compatibil cu software Sensowin 7;  Se pot realiza măsurători online;  Memorie extinsă cu Nano USB stick.

PARKER HANNIFIN ROMÂNIA B-dul Pierre de Coubertin, nr. 7, sector 2, Bucureşti  Tel./Fax: 021/252.13.82  Email: parker.romania@parker.com

MHP STORE Calea Republicii nr. 184 BACĂU Tel.: 0334.418.116 Mobil: 0728.058.148


Ştiri IMPLICARE

„Şcoala de inovaţie”, la a doua ediţie

A

drem Invest a lansat a doua ediţie a programului de responsabilitate socială „Şcoala de inovaţie”, un program de educaţie care are ca obiectiv realizarea transferului de cultură inovativă către liceenii din regiunile în care compania îşi desfăşoară activitatea. Programul se desfăşoară şi în acest an cu aprobarea şi susţinerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ediţia din acest an a Şcolii de inovaţie reprezintă provocarea lansată elevilor din liceele a 18 oraşe din ţară, de a duce lumea cu un pas înainte, prin inovaţie şi creativitate. Programul include o competiţie de proiecte şi o tabără educativă pentru cei mai inovativi liceeni, urmând ca, la sfârşitul acesteia, Adrem Invest să premieze cele mai bune proiecte, astfel: Locul 1 – finanţare de 5 000 de euro pentru realizarea proiectului şi două telefoane iPhone 5, Locul 2 – două tablete iPad şi Locul 3 – două tablete mini iPad. În prima etapă a programului, desfăşurată în perioada 1 iunie – 7 iulie, elevii sunt invitaţi, în echipe de câte două persoane, să îşi înscrie ideea proiectului lor inovativ ce poate schimba sau aduce o îmbunătăţire

SUCCES

în diverse domenii. Proiectele care strâng un număr de cel puţin 50 de voturi vor fi jurizate, urmând să fie selectat cel mai creativ şi mai relevant proiect din fiecare oraş. Echipele câştigătoare participă la Tabăra Şcolii de Inovaţie, desfăşurată în luna august, unde vor experimenta inovaţia prin activităţi creative, sportive şi educaţionale, în domenii precum artă, mediu, sport sau tehnologie. La finalul taberei, elevii vor prezenta proiectele lor într-o manieră structurată, integrând lucrurile învăţate pe parcursul cursurilor. În urma acestor prezentări vor fi aleşi câştigătorii Şcolii de inovaţie. Oraşele incluse în program reprezintă reşedinţele de judeţ din regiunile în care Adrem Invest este prezent, şi anume: Alba Iulia, Alexandria, Baia Mare, Bistriţa, Brasov, Craiova, Cluj Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Miercurea Ciuc, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Zalău.

EVENIMENT

Conferinţa Naţională Medalie de argint de Lansare a Centrelor pentru olimpicii români la INESPO 2013 interuniversitare

F

undaţia Star Storage anunţă câştigarea medaliei de argint la categoria Mediu şi Biologie de către echipa României la Olimpiada Internaţională a Proiectelor Mediului Ştiinţific INESPO 2013, care a avut loc în perioada 2-6 iunie în Olanda, la Middelburg. În finală s-au întrecut participanţi din 46 de ţări, care au trebuit să-şi susţină proiectele în cadrul unei expoziţii cu public, având la dispoziţie un stand propriu de prezentare. Aceştia au trebuit să fie în măsură să prezinte, să explice şi să argumenteze proiectul lor, atât din punct de vedere teoretic, cât şi practic. ,,The spider is changing the game in the adhesives industry” este proiectul de cercetare care a adus medalia de argint

echipei României, aceasta fiind susţinută de Fundaţia Star Storage prin Programul „Cred în România”. Echipa este formată din autorii proiectului Alexandru Glontaru şi Ştefan Iov – elevi olimpici de clasa a X-a ai Colegiului Naţional de Informatică Tudor Vianu, coordonatorul proiectului Mircea Ignat – cercetător de la ICPE-CA şi supervizorul proiectului Simona Vasilescu – profesor de biologie la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu. Proiectul s-a desfăşurat pe o perioadă de un an, iar în cadrul acestuia elevii au cercetat adezivul conţinut în pânza păianjenilor de gradină, câteva posibile aplicaţii practice, inclusiv posibilităţile de producere industrială a acestuia, în vederea obţinerii unei soluţii care să conducă la rezolvarea unor probleme serioase de mediu. 10 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

U

niversitatea Politehnica din Bucureşti a găzduit pe 29 aprilie Conferinţa Naţională de Lansare a Centrelor interuniversitare - pilot de comunicare şi valorificare a proprietăţii intelectuale, eveniment organizat în cadrul proiectului „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale”. „Proiectul promovează şi susţine activitatea de cercetare şi inovare în mediul universitar românesc prin pregătirea a 6000 de studenţi pentru urmarea unei cariere în acest domeniu. Prin dotarea centrelor din cele trei universităţi s-a creat infrastructura necesară care face ca acestea să fie locul de întâlnire al teoriei cu practica. Pe lângă cursurile de formare în domeniul cercetării ştiinţifice la care participă, studenţii accesează portalul atât pentru a-şi posta propriile proiecte sub îndrumarea profesorilor, cât şi pentru a afla ce proiecte sau teme de cercetare propun reprezentanţii mediului socio-economic”, a declarat Simona Tănase, manager de proiect din partea Ministerului Educaţiei Naţionale. Beneficiar al proiectului este Ministerul Educaţiei Naţionale, iar parteneri în derularea acestuia sunt Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Craiova, Universitatea de Vest din Timişoara, Institutul IREMIS din Rouen (Franţa), The Red Point şi Gold Agama Consulting. Scopul principal al proiectului vizează educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere. Proiectul „Comunitate virtuală interuniversitară pentru ştiinţă, tehnologie, inovare şi valorificare a proprietăţii intelectuale” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane şi se înscrie pe axa prioritară 1 – “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi societăţii bazate pe cunoaştere”, în Domeniul major de intervenţie 1.2 – „Calitate în învăţământul superior”. (comunicat de presă Gold Agama Consulting)


Conferinţa „Trilema energie. Politici şi strategii energetice în S-E Europei: cazul României”

C

NR-CME împreună cu IENE Grecia au organizat în ziua de 25 aprilie 2013 conferinţa „Trilema energie. Politici şi strategii energetice în S-E Europei: cazul României” la care au fost analizate aspecte privind securitatea energetică, echitatea socială şi impactul asupra mediului ambiant, cu referire la Sud-Estul Europei şi în special cazul României. Prezenţa la lucrările conferinţei a unui mare număr de decidenţi din cadrul principalelor companii din domeniul energie, specialişti din domeniu, cadre diactice universitare, cercetători şi proiectanţi a asigurat un nivel ridicat al analizei efectuate privind celor mai importante probleme actuale din domeniul energiei. Participarea la conferinţă a unui important grup de specialişti din Grecia a permis un amplu schimb de opinii şi de experienţă, cu posibilitatea unor colaborări de anvergură în viitor. Principalele probleme analizate în cadrul conferinţei au fost: n Securitatea alimentării cu energie electrică în România; n Securitatea alimentării cu gaze în Sud-Estul Europen şi proiectele privind viitoarele trasee energetice din zona Mării Caspice, a Zonei de Est din Marea Mediterană şi a zonei Mării Negre; n Legislaţia actuală privind alimentarea cu energie a utilizatorilor vulnerabili; n Preocupările privind limitarea poluării mediului ambiant în cazul centralelor care utilizează cărbune; n Contribuţia surselor regenerabile de energie la acoperirea necesarului de energie electrică.

Lucrările prezentate precum şi amplele discuţii pe marginea acestora au permis analiza principalelor probleme legate de trilema energiei. Au fost prezentate o serie de propuneri şi proiecte importante din domeniu. Discuţiile ample privind securitatea alimentării cu gaze au scos în evidenţă şi principalele bariere politice, financiare şi tehnice pentru realizarea infrastructurii necesare şi a realizării reţelei unice europene. (comunicat de presă)




Eveniment

Demo Metal, evenimentul

pe care îl construim împreună Î

n luna aprilie s-a desfăşurat a doua ediţie a târgului Demo Metal. Pe parcursul celor patru zile, cele 50 de companii expozante şi-au întâmpinat vizitatorii cu tehnologii de ultimă generaţie, cu servicii şi produse noi, dedicate sectorului prelucrării metalelor. Nucleului de companii expozante al primei ediţii, i s-au alăturat şi alte companii importante din acest sector industrial. De asemenea, anul acesta a fost în mod colaborativ proiectată şi prezentată în premieră, în cadrul unui târg tehnic din România, o linie de producţie în lucru.

Participarea firmei GreenBau Tehnologie în cadrul Demo Metal a constat în prezentarea în premieră la un târg tehnic în România a unei linii de producţie complete care a inclus strungul multifuncţional OKUMA MULTUS B300W, semifabricate, debitare, programarea maşinii-unelte OKUMA cu soft specializat, portscule şi scule aşchietoare, emulsii, prelucrarea unui reper complex pe maşina cu comandă numerică OKUMA Multus B300 II W, control on-line cu ajutorul instrumentelor de control marca Mitutoyo şi standalone utilizând un dispozitiv 3D al producătorului Renishaw, spălare, conservare şi împachetare piese finite în vederea livrării la client. S-a prezentat în premieră utilizarea postprocesării programului piesei cu ajutorul soft-ului CAM ESPRIT instalat direct pe CNC-ul maşinii în programarea strungului cu comandă numerică OKUMA. Linia de producţie organizată de către GreenBau Tehnologie a primit un feed-back pozitiv din partea vizitatorilor, fiind considerată foarte interesantă şi inedită. Evenimentele tehnice sunt rare în România şi ar trebui ca mai multe firme din domeniu să fie convinse să participe ca expozanţi, pentru ca vizitatorii să fie puşi astfel la curent cu noutăţile tehnice şi tehnologice în domeniul lor de activitate.

Dr. Ing. Viorica DESURAUNE General Manager GreenBau Tehnologie 14 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

cu braţele deschise, atât de expozanţi, cât şi de vizitatori, dovedeşte viabilitatea conceptului, care răspunde nevoilor industriei la un alt nivel decât tradiţionalele târguri generaliste. Demo Metal este un târg nou, care acum, la primele ediţii, îşi formează publicul, îşi creşte valoarea şi importanţa. Fiecare participant trebuie să îşi asume o misiune şi să şi-o ducă la bun sfârşit, făcând lucrurile cât mai bine posibil şi astfel, împreună, vom obţine rezultatele dorite. Participarea la un târg tânăr diferă de participarea la un târg cu tradiţie, unde fluxul de public este format în ani sau zeci de ani, unde numele evenimentului poartă rezonanţa numeroaselor ediţii avute de-a lungul anilor. Vizitatorii unui târg matur, cu tradiţie, sunt inerţiali, comparativ cu cei ai unui târg strict specializat, aflat la primele ediţii. Desigur, companiile ce au curaj să participe şi, mai mult decât atât, să participe la fel ca la un târg de renume din orice colţ al lumii - să aducă utilaje şi să le pună în funcţiune, să aloce resurse la standardele cele mai ridicate - sunt companiile ce şi-au înţeles rolul în această piaţă şi care doresc să construiască evenimentul de care au nevoie ele şi cei ce lucrează în acest domeniu. Aceste companii consideră că trebuie să le întoarcă ceva înapoi celor care le cumpără echipamentele, pentru a-i ajuta în obţinerea siguranţei şi prosperităţii în această lume a competitivităţii extreme. Şi asta cu mai mult decât cu vânzarea unor echipamente performante, cu know-how strategic. Şi anul acesta Demo Metal, superior prin concept şi organizare, faţă de alte evenimente similare - acestea fiind printre cele mai remarcate puncte forte ale evenimentului de către expozanţi şi vizitatori - a atras noi companii importante să participe, printre care Allmetch, Walter, Teximp.

Noi am susţinut de la bun început ideea unei expoziţii specializate şi o susţinem în continuare. Aşa cum există în toate ţările, trebuie să existe şi la noi şi să fie un punct de referinţă pentru toţi cei din domeniu. Acest eveniment este necesar, pentru că ne oferă o dimensiune reală a pieţei respective şi şansa de a relaţiona direct cu clienţii din această industrie.

Comparativ cu ediţia precedentă, ediţia din acest an a Demo Metal a crescut ca număr de expozanţi, ca număr de echipamente prezentate şi puse în funcţiune şi ca suprafaţă ocupată, numărul vizitatorilor menţinându-se la nivelul primei ediţii. Demo Metal este cel mai tânăr târg cu profil tehnic. Celelalte au o tradiţie de zeci de ani. Demo Metal este târgul pe care îl construim acum, împreună: organizatori, expozanţi şi vizitatori. Este târgul dedicat unei singure industrii şi din acest motiv este chiar cartea sa de vizită. Astfel fiecare specialist, fiecare companie are oportunitatea să participe la construirea unui eveniment ce deserveşte industria prelucrării metalelor şi care să aducă pentru toţi cei implicaţi beneficiile aşteptate. În funcţie de obiectivele urmărite, fiecare îşi poate alege nivelul de implicare adecvat, târgul dezvoltâdu-se pe măsură ce noul concept este înţeles, adoptat şi sprijinit de companiile din această piaţă. Şi astfel avantajele sale îşi vor arăta roadele pentru fiecare. Faptul că Demo Metal a avut succes şi a fost primit

CRISTINA UNGUREANU Coordonator Marketing Tehnic Media

Lucian GRUMEZA, Director Suc. Bucureşti COLOR METAL

Suntem foarte mulţumiţi de participarea la Demo Metal 2013. Din 2008 nu ne-am mai prezentat la o expoziţie şi mă bucur că am revenit la aceasta, unde am putut să întâlnim mulţi clienţi specializaţi, atât de interesaţi de prelucrarea metalelor. Am apreciat modul de organizare a standurilor, precum şi amabilitatea personalului organizatoric. Cu siguranţă ne vom întoarce şi la ediţia a treia, la care plănuim deja o surpriză pentru vizitatorii noştri.

Gheorghe ENE, Sales Manager Teximp SA


Noi credem în dezvoltarea proiectului Demo Metal şi ne dorim ca acest eveniment să devină în viitor un punct de atracţie pentru toţi cei interesaţi de ultimele noutăţi în domeniu. Pentru a ajunge la acest rezultat, credem că este necesară o comunicare şi cooperare din partea noastră, a expozanţilor, pentru a-i determina pe clienţii noştri să pună pe lista de priorităţi acest eveniment. Participarea la Demo Metal ne-a ajutat să interacţionăm cu clienţii şi colaboratorii noştri care au vizitat târgul, am profitat din plin de zona Know-How Transfer Forum pentru a ne prezenta produsele şi serviciile şi de evenimentele organizate în fiecare seara pentru a dezvolta relaţii cu participanţii. În acest an, evenimentul a atras mai mulţi vizitatori din zonele apropiate Bucureştiului şi mai puţin din alte zone ale ţării şi asta ar fi un motiv pentru care obiectivele noastre au fost parţial realizate. Având la bază evoluţia rezultatelor faţă de ediţia nr.1 şi experienţa din acest an, intenţionăm să participăm în calitate de expozanţi şi anul viitor.”

Ramona ROŞCA, MBA - Asociat şi Administrator Allmetech®

Vegra Info, reseller autorizat în România pentru SolidWorks, res­ pectiv CamWorks, a participat pentru prima dată la Demo Metal. Din 1994, Vegra Info îşi utilizează creativitatea, dezvoltă tehnologii, pro­duse şi servicii în concordanţa cu cerinţele clienţilor şi partenerilor săi. Specialiştii şi consultanţii Vegra Info au stat la dispoziţia tuturor vizi­ tatorilor cu informaţii şi detalii referitoare la produsele CAD/CAM, SolidWorks, respectiv CamWorks. Participarea Vegra Info la Demo Metal a avut ca scop atragerea noilor clienţi dar şi promovarea cursurilor de specilitate SolidWorks, atât în rândul tinerilor pasionaţi, dar şi pentru specialiştii în domeniu. Vizitatorii standului nostru au putut învăţa care sunt paşii pe care trebuie să îi parcurgă pentru dezvoltarea propriilor afaceri, in­ vestind în tehnologii noi, ce pot creşte productivitatea şi pot reduce impactul asupra mediului şi a sănătăţii oamenilor. Participarea noastră la Demo Metal s-a bucurat de un real succes şi am primit un feedback excelent din partea vizitatorilor, dar şi a partenerilor noştri.

Ediţia din acest an a Demo Metal a reprezentat pentru noi un succes, deoarece am reuşit să ne atingem obiectivele propuse şi anume: pro­ movarea unor produse revoluţionare, realizarea unui seminar despre sudarea aluminiului, o bună prezen­ tare a produselor comercializate. Din punctul nostru de vedere această ediţie a ieşit foarte bine. Ne propunem, ca împreună cu organiza­ torii, să lucrăm mult mai mult la dezvoltarea şi promova­ rea Know-How Transfer Forum-ului şi vă promitem că la ediţiile următoare vom veni cu prezentări şi seminarii de care piaţa românească are foarte mare nevoie. Pe viitor dorim ca evenimentul să beneficieze de o campanie de promovare mult mai amplă, care să debuteze cu cel puţin patru luni înaintea startului oficial al expoziţiei, deoarece acesta este singurul mod în care se poate trezi intere­ sul potenţialilor vizitatori, care vor afla din timp despre noutăţile ce urmează să fie prezentate şi vor dori să fie prezenţi.

Cãtãlin SAFTA, Business Developer, Vegra Info

Sorin UDREA Director General Laser Technology Soluţii Globale SRL

Noi, ca reprezentanţă Walter în România, am participat pentru prima dată la Demo Metal şi am avut o surpriză plăcută, în ceea ce priveşte organizarea evenimentului şi interesul participanţilor. Suntem prezenţi în România de 10 ani, timp în care am oferit soluţii performante pentru aşchiere pentru mulţi clienţi fideli, iar cu ocazia acestui eveniment suntem convinşi că am câştigat şi alţi parteneri fideli pentru compania Walter. Considerăm că este o idee bună organizarea unui eveni­ ment dedicat numai prelucrărilor metalice şi avem convingerea că am luat o decizie bună când am hotărât participarea la ediţia din acest an. Aşteptăm ediţia din 2014, la care ne dăm deja întâlnire cu toţi cei interesaţi de prelucrarea eficientă prin aşchiere.

Sorin CÎRLEA, Director de Vânzări Walter Austria Ges.m.b.H Reprezentanţă După cum vedem şi în declaraţiile expozanţilor, participanţii pentru prima dată la Demo Metal (Allmetech, Walter, Teximp, Vegra), după ce au evaluat obiectiv târgul şi au remarcat potenţialul evenimentului şi conceptul diferit, aleg să continue alături de Demo Metal, şi se pregătesc pentru ediţia 2014. De asemenea, expozanţi participanţi la ambele ediţii (Greenbau Tehnologie, Color Metal, Laser Technology) au declarat că vor continua să-şi aducă aportul la dezvoltarea evenimentului. Orice activitate pe care o întreprindem trebuie evaluată corect. Pentru a evalua corect participarea la un târg, trebuie să avem încă de la început obiectivele unei astfel de participări foarte clare. Dacă vânzarea sau cumpărarea sunt singurele motive pentru care o firmă îşi propune să vină la un târg, eva­ luarea va fi incompletă. Pentru că pe lângă acestea, prezenţa la un târg are ca obiectiv promovarea companiei, prezentarea produselor şi serviciilor pentru o ulterioară adoptare a lor de către posibilii beneficiari, strângerea contactului cu clienţii,

partenerii actuali şi potenţiali – networking-ul, instruirea, actualizarea cunoştinţelor. Evaluat în ansamblu, luând în considerare şi numărul ediţiilor desfăşurate, putem spune că Demo Metal, aflat la început de drum, este un eveniment care şi-a confirmat potenţialul pentru toţi participanţii. Notă: Câteva dintre prezentările KHTF se găsesc pe www.ttonline.ro, în secţiunea Multimedia/ SlideShow, iar la paginile 30-31 puteţi citi un articol despre dezbaterea din cadrul zilei a patra a KHTF.

Pentru ediţia din acest an companiile au făcut eforturi comune cu organizatorii în atragerea specialiştilor vizitatori, potenţialilor beneficiari interesaţi, invitându-şi partenerii să le viziteze standul, pentru aceştia pregătindu-se cele mai interesante aplicaţii şi prezentări în forum. Demo Metal este conceput a fi târgul care aduce expozanţii cu cele mai noi tehnologii sub acelaşi acoperiş pentru ca vizitatorii cei mai interesaţi să poată progresa fie din punct de vedere tehnologic, fie din punct de vedere al know-how-ului specific, disponibil în cadrul prezentărilor din Know-How Transfer Forum şi, în plus, să poată stabili legături cu noi parteneri ce le pot oferi avantaje strategice. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 15


Showroom Soluţii integrate de siguranţă Siguranţa CIP pe protocolul de siguranţă Sercos asigură o comunicare sigură între unitatea de comandă şi dispozitivul de acţionare, fără cablaje suplimentare. Comenzile de siguranţă SafeLogic şi SafeLogic compact acoperă toate nivelurile de complexitate ale automatizărilor de siguranţă în legătură cu funcţiile de siguranţă SafeMotion integrate în dispozitivul de acţionare. SafeMotion este disponibil pentru întreaga familie IndraDrive Rexroth, acoperind gama completă de puteri, de la 0,1 kW la 630 kW. Funcţiile de deplasare în siguranţă sunt disponibile pentru cerinţe până la Cat 4 cu nivelul PL e (ISO 13849) şi SIL 3 (IEC 62061).

Distribuitorul de apă de răcire compact, cu monitorizarea răcirii matriţei Echipamentul Flomo de la ENGEL este unul din cele mai mici distribuitoare de apă cu reglare manuală şi monitorizare electronică existente pe piaţă. Construcţia compactă are un avantaj evident privind randamentul: Distribuitorul se poate monta foarte aproape de matriţă. Astfel pierderile sunt reduse datorită traseelor scurte. Flomo ENGEL necesită costuri de întreţinere mai reduse decât distribuitoarele de apă tradiţionale. La aceasta contribuie mai mulţi factori: echipamentul nu mai are geamuri de control, care trebuie curăţate periodic, conductele sunt din oţel inoxidabil de calitate, iar senzorii vortex nu au piese în mişcare sau filtre de apă. Echipamentul flomo ENGEL poate să fie integrat în maşină sau instalat ca echipament autonom.

BOSCH REXROTH  Tel.: 0258.807.180  Fax: 0258.807.161

ENGEL INJECTIE SRL  Tel.: 021.410.66.07  Fax: 021.410.68.29

Mese rotative

Soluţie economică pentru aplicaţii cu avansuri mari

Haas Automation Inc. a mărit performanţele produselor sale din categoria meselor rotative pentru a mări productivitatea clienţilor şi pentru a obţine o recuperare mai rapidă a investiţiilor. În funcţie de model, vitezele de rotaţie s-au mărit între 25 şi 34%, acceleraţiile între 33 şi 125% şi timpii de frânare s-au redus între 89 şi 95%. Produsele care oferă aceste niveluri sporite de performanţă sunt indexoarele HA5C, mesele rotative HRT160, HRT210 şi HRT310 şi modelele SP, precum şi HRTA5 şi HRTA6. Au fost optimizate sistemele de ungere pentru a reduce frecarea şi s-au modificat sistemele de frânare pentru un răspuns mai rapid. Combinate cu ratele mai mari de accelerare/decelerare, aceste îmbunătăţiri mecanice determină viteze crescute şi timpi de ciclu mai scurţi.

TEXIMP INTERNAŢIONAL  Bucureşti - Tel: 021.345.01.85  Cluj - Tel: 0264.275.050

ISCAR extinde familia de frezare HELIDO prin introducerea sculelor FF SOF, proiectate să realizeze frezări cu avansuri ridicate (HFM). Frezele pot fi echipate cu două tipuri de plăcuţe: • S845 SNMU/SNHU 13… - pătrate, cu 8 muchii aşchietoare; • ONMU/ONHU 05… - octogonale, cu 16 muchii aşchietoare. Frezele reprezintă o combinaţie unică între avantajele familiei FEEDMILL şi cele ale plăcuţelor cu multe muchii active, fie ele pătrate sau octogonale. Gama diametrală a frezelor este 63 – 100 mm; fiecare buzunar e prevăzut cu orificiu de direcţionare a lichidului pe muchia aşchietoare. La montarea plăcuţelor pătrate tip S845 SNMU/SNHU 13…, adâncimea de aşchiere este 22 mm. Când montăm plăcuţele octogonale tip ONMU/ONHU 05…, adâncimea maximă de aşchiere este 1.2 mm.

ISCAR TOOLS  Tel.: 031.228.66.14  Fax: 031.228.66.15


Laser pentru sudură, lipire

Arbori pneumatici pentru centrele de prelucrare

Laserul diodă TRUMPF are un design modular. Componentele individuale pot fi înlocuite rapid şi uşor de către un utilizator în domeniu. Toate componentele au durată lungă de viaţă şi de utilizare, sunt reglate în mod ideal. Până la şase cabluri de fibră optică laser pot fi conectate la un TruDiode. Aplicaţii: sudură, lipire, sudură cu conducţie de căldură, călire TruDiode 3006 n Putere laser: 3000 W n Calitatea fasciculului: 30 mm*mrad n Diametrul minim al cablului laser: 600 µm n Lungimea de undă: 900-1030 nm

Arborii pneumatici marca ATT au la bază o soluţie patentată, care permite menţinerea constantă a turaţiei şi momentului în timpul prelucrării. Printre avantajele folosirii lor se numără: n gama largă de tipuri, dimensiuni, prinderi n turaţii constante între 25000 şi 90000 rpm n puteri între 0,11 – 1,04 kW n acţionare directă. Doar două componente în mişcare: turbine şi rulmenţi. n se pot utiliza 24 ore pe zi / 7 zile pe săptămână. Nu se încălzesc n consum mic de aer Arborii pneumatici ATT se utilizează în: n operaţii de găurire, frezare, gravură, finisare cu scule de diametre mici n domeniul matriţeriei, prelucrărilor mecanice, gravurii.

LASERSYSTEMS S.R.L l Tel.: 0364.116.617 l Fax: 0364.116.618

PĂTRAŞCU & GANE ENGINEERING COMPANY SRL l Tel.: 021.222.95.40 l Fax: 021.222.95.13

Centre de prelucrare pe 3 axe

Strung cu comandă numerică

Datorită productivităţii ridicate de prelucrare şi a flexibilităţii, centrele din seria VMXi, VMX HSi, DCXi, sunt potrivite pentru o gamă largă de aplicaţii şi condiţii. De la cele mai mici tipuri de maşini care necesită spaţii reduse până la maşinile de prelucrare de mare capacitate, aceste centre au un domeniu larg de utilizare de la industria aerospaţială şi de construcţii de maşini până la tehnologie medicală. n Masa: Suprafaţa de lucru: 760x405–3.000x1.700 mm; Încărcarea max. a mesei: 340–11.000 kg. n Cursa: Axa-X: 61–3.200 mm; Axa-Y: 410–2.100 mm; Axa-Z: 510–920 mm. n Motorul axului principal: Puterea: 8–60 KW; Momentul: 3–570 Nm. n Axul principal: Conul axului principal SK-A40/SK-A50/HSK 63 A/BT 30; Turaţie max. ax principal: 6.000 –20.000 (rpm). n Schimbătorul de scule: Locaşe: 20–96; Greutatea max. a sculei: 5–15. n Alte date: Greutatea maşinii: 2.850 –35.000 kg. Maşinile sunt echipate opţional.

Strungurile orizontale din gama HANKOOK PROTEC 9E sunt maşini-unelte de înaltă productivitate în condiţii severe de uzinare a pieselor, specializate pentru producerea de repere specifice pentru industria petrolieră.

ALLMETECH TOOLS & MACHINES SRL l Tel.: 0332.401.995 l Fax: 0332.401.292

Distribuitoare pneumatice n Distribuitoarele pneumatice Viking Xtreme sunt disponibile în patru mărimi 1/8, 1/4, 3/8 şi 1/2 şi au găurile filtetate în corp; n Bobina este turnată, din aluminiu, având perfomanţe îmbunătăţite la temperaturi ambientale între -40°C şi +60°C; n Numărul variantelor de distribuitoare a fost redus semnificativ datorită lărgirii gamei de temperaturi la care funcţionează optim; n Distribuitoarele pneumatice sunt prevăzute cu un solenoid de 22 m; n Aceste distribuitoare pneumatice sunt potrivite pentru aplicaţii generale de automatizare, braţe-console sau pentru medii dificile şi agresive; n Există versiunea de operare cu manetă.

PARKER HANNIFIN l Tel./Fax: 021.252.13.82

Șublerul viitorului Chiar şi cel mai vechi şi mai simplu instrument de măsură poate fi perfecţionat: şublerul. TESA a lansat versiunea futuristică a acestui instrument - TWIN-Cal IP67 cu conexiune wireless. Modulul wireless este integrat în capacul bateriei şi face mai rapidă, mai uşoară şi mai sigură recepţia datelor pe computer. Într-un mediu de producţie sau de mentenanţă unde conexiunile prin cablu pot împiedica măsurătorile fine, TESA TWIN-Cal cu wireless este soluţia perfectă. Noua gamă TESA TWIN-Cal IP67 cuprinde modele de calitate superioară perfect adaptabile condiţiilor de atelier cu un domeniu de măsură între 25 mm şi 1000 mm. TWIN-Cal IP67 este un instrument solid cu grad de protecţie ridicat, protecţie împotriva prafului (=6) şi protecţie garantată împotriva efectelor scufundărilor în apă la adâncimi între 15 cm şi 1 metru (=7).

MICRO-TOP CONSULTING ENGINEERING & SERVICE SRL l Tel.: 021.310.65.20 l Fax: 021.310.65.24

Strungul este echipat cu universale de dimensiuni mari (36 inch) cu bacuri independente, care asigură mare precizie şi rigiditate de fixare a pieselor pentru prelucrare.

GREENBAU TEHNOLOGIE SRL l Tel.: 021.337.77.76/14 l Fax: 021.337.77.89


Opinii

Dinamica recrutării în domeniul ingineriei şi producţiei, în anul 2012 LEONARD RIZOIU Business Unit Manager Barnett McCall Recruitment

Î

ncercăm să facem o retrospectivă a dinamicii pieţei recrutării în domeniul tehnic (ingineri, specialişti tehnici) dar şi din domeniul producţiei (de la nivel de responsabilitate medie până la nivelul poziţiilor înalte).

Observăm o scădere în jurul anului 2010, când media personalului tehnic recrutat la nivelul României a fost în jurul cifrei de 490, în scădere faţă de anul de referinţă economică 2009, când în medie se recrutau 747 poziţii tehnice, pe lună. O uşoară revenire se poate observa în anii 2011 şi respectiv 2012, ani în care media recrutărilor de personal tehnic a fost de 537, respectiv 608 specialişti în domeniul tehnic, pe lună (figura 1).

 FIGURA 1

Rămâne astfel în top domeniul automotive şi îi înţelegem dinamicitatea prin dezvolatarea proiectelor existente şi a liniilor de producţie ale companiilor multinaţionale din domeniul automotivelor în România.

Tradiţia şi forţa de muncă bine calificată fac din România o ţară atractivă pentru majoritatea constructorilor de maşini şi mai ales a producătorilor de componente. Pe locul doi în anul 2012 s-au clasat companiile din domeniul electronicii, electrotehnicii şi IT&C. O mare dezvoltare au cunoscut aceste companii în majoritatea oraşelor unde a fost prezentă această industrie şi în trecut. Asamblarea diverselor componente electronice / electrotehnice a mărcilor de electronice şi electrocasnice de renume a dus la creşterea procentului recrutării în această industrie. IT&C este reprezentat aici mai ales prin companiile dezvoltatoare de soft-uri atât de căutate în majoritatea domeniilor economico-industriale. Observăm o scădere în domeniul energetic (inclusiv al energiei regenerabile) unde am bugetat o creştere la nivelul anilor 2011 – 2012, dar cum multe din marile proiecte sunt în stand by, nici recrutările nu au fost active în acest domeniu.

La nivelul anului 2012 clasificarea pe categorii industriale ar arăta astfel: automotive – 28,7%, electronică

şi IT&C – 22,9%, oil & gas – 18,3%, energie – 11,9% (incluzând energia regenerabilă), automatizări – 8,2%, industria alimentară – 3,1% şi alte industrii – 7% (figura 2).

 FIGURA 2

Repartizarea geografică a recrutărilor din domeniul tehnic, la nivelul anului 2012, reprezintă un factor important în harta geo-economică a României (figura 3). Astfel, cu un procent de peste 33% din numărul total al proiectelor de recrutare se detaşează zona Craiova, numită aici Zona Sud 1 care a cunoscut o puternică dezvoltare datorată investiţiilor din automotive şi apariţiei pe piaţa locală a unor companii cu nume sonore printre furnizorii de componente, cu sediul pe platforma industrială situată pe Str. Henry Ford, din Craiova.

În majoritatea profilurilor de recrutare pentru această zonă observăm un numitor comun, şi anume, atenţie detaliată la „continious improuvment” specifică companiilor din zona vest europeană, zonă în care majoritatea acestor companii îşi au sediile centrale. În anii anteriori, bătălia pentru locul 1 s-a dat mereu între zonele cu puternică tradiţie în automotive: zona Piteşti şi zona Timişoara. În 2012 însă, în zona Piteşti (România Sud 2) s-au înregistrat 24,1% din totalul proiectelor de recrutare, pe când în zona Vest, s-a înregistrat un procent de 18,8% din totalul proiectelor de recrutare. 18 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


însă este experienţa medie într-un domeniu industrial pentru poziţiile recrutate în 2012. Dacă anterior acestui an cerinţele erau pentru un nivel entry spre middle acum însă solicitările sunt de a avea o experienţă anterioară între 3 – 5 ani într-un mediu industrial, de cele mai multe ori lucrând în sisteme de management şi cu sistemele de producţie mai sus amintite.

Dacă vorbim strict de profilul cel mai căutat, observăm o evoluţie în ceea ce privesc cerinţele. Pe lângă pregătirea tehnică şi experienţa, au apărut cunoştinţele minime de sisteme de eficacitate a producţiei şi de mărirea productivităţii: Poka Yoke, 5S, Kaizen, Six Sigma, Lean Manufacturing şi experienţa de lucru cu sisteme de management al calităţii: ISO, TS, TUV sunt cele mai des amintite.

 FIGURA 3

România dispune de un sistem educaţional şi de o industrie, care împreună livrează nişte specialişti tehnici – ingineri la înalte standarde. Utilitatea lor este des recunoscută de către superiorii ierarhici şi de către cei care au o privire de ansamblu asupra întregului business. Piaţa muncii din România, inclusiv în domeniul ingineriei şi producţiei, cunoaşte urcări şi coborâri ce nu sunt asemănătoare şi nu pot fi clasificate niciunde în istoria economică, cel puţin a României. 

Nu de mult, angajatorii au început să urmărească şi abilităţile soft în rândul candidaţilor: orientarea către rezultate şi spiritul de echipă sunt printre cele mai căutate abilităţi, dar nu este deloc de neglijat şi orientarea către client, cerinţa ce a început să devină din ce în ce mai prezentă în solicitările companiilor active din domeniul recrutării. ERP-urile şi limbile străine sunt „must have”-ul sezonului şi suntem deja obşinuiţi cu aceste cerinţe. De remarcat

INTERNATIONAL CONFERENCE ON MANUFACTURING SYSTEMS ICMaS Bucureşti, 14-15 noiembrie 2013

ICMaS 2013

Catedra Masini şi Sisteme de Producţie din Universitatea "Politehnica" din Bucureşti organizează cea de-a XXII-a ediţie a tradiţionalei Conferinţe de Maşini-Unelte "International Conference on Manufacturing Systems - ICMaS" în perioada 14-15 noiembrie 2013. Conferinţa reuneşte specialişti din ţară şi din străinătate cu preocupări în domeniile:

 Maşini-unelte  Robotică  Logistică industrială  Maşini şi echipamente  Sisteme de acţionare şi sisteme de comandă  Aşchiere şi scule aşchietoare  Sisteme flexibile de fabricaţie  Tehnologii avansate de fabricaţie  Tehnici CAD, CAM, CAE  Management industrial şi marketing Sunt aşteptaţi reprezentanţi ai firmelor cu activităţi în aceste domenii, cercetători ai unor laboratoare şi institute de cercetare-dezvoltare, cadre didactice şi cercetatori din universităţi şi facultăţi, studenţi, masteranzi, doctoranzi, reprezentanţi ai forumurilor decizionale în domeniu, reprezentanţi din media. Corpul CD al Facultăţii de Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice va fi gazda şedinţelor de deschidere şi de dezbatere în plen şi pe secţiuni, precum şi a unei expoziţii organizate cu acest prilej. Lucrările conferinţei vor fi publicate în revista Proceedings in Manufacturing Systems, ISSN 2067-9238, la Editura Academiei Române. Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Catedra Maşini şi Sisteme de Producţie Splaiul Independenţei nr. 313, sector 6, RO-060032, Bucureşti, România Tel.: +4021.402.9420; +4021.402.9369 Fax: +4021.402.9724 E-mail: orgcom@icmas.eu http://edition2013.icmas.eu 


Maşini-unelte

OKUMA - FUNCŢII SPECIALE P

entru a-şi menţine poziţia de lider pe plan mondial, OKUMA a dezvoltat funcţii speciale de producţie pentru rezolvarea problemelor tehnologice existente în timpul aşchierii. Aceste funcţii sunt, în mare parte, unice firmei OKUMA şi implementarea lor pe maşinile OKUMA este posibilă prin tehnologia unică de fabricaţie a maşinilor.

operaţiei de filetare, viteza arborelui se schimbă în concordanţă cu schimbarea avansului. Funcţia VSST face posibilă schimbarea vitezei arborelui prin schimbarea avansului în sincronizare cu viteza arborelui, în timp ce pasul filetului rămâne corect.

În acest articol, dorim să vă prezentăm, o parte din aceste funcţii standard şi opţionale, existente pe strungurile şi centrele de prelucrare OKUMA. Funcţii ale comenzii numerice, precum Load Monitor, Termo Friendly Concept, CAS system – sistem anticoliziune, Excel Machining, etc au fost prezentate în detaliu, în alte numere. Controlul vitezei variabile la arborele principal (Variable Spindle Speed Control - VSSC) [std] 1 Funcţia de control a variaţiei vitezei arborelui principal

schimbă periodic viteza de rotaţie a arborelui, pentru a nu apărea vibraţii în timpul prelucrării unei piese. Modificarea vitezei în sistem sinusoidal taie unda de rezonanţă a vibraţiei. În acest fel, se micşorează consumul Spindle SpeeddeControl VSSC [std] scule şi se–îmbunătăţeşte calitatea suprafeţei. control a variaţiei Această vitezei arborelui principal schimbă periodic viteza de rotaţie a funcţie, este foarte utilă în cazuri de strunjire interioară, la adâncimi mari laprelucrării care se lucrează cu scule entru a nu apărea vibraţii în timpul unei piese. Modificarea vitezei în subţiri sau aînvibraţiei. cazul prelucrării de piese cu pereţi oidal taie unda relativ de rezonanţă În acest fel, se micşorează consumul de scule subţiri.

1. Variable Spindle Speed Control – VSSC [std] ătăţeşte calitatea suprafeţei.

Funcţia de control a variaţiei vitezei arborelui principal schimbă periodic viteza de rotaţie a funcţia arborelui, pentru a nu apărea vibraţii fără în timpul prelucrării unei piese. Modificarea vitezei în specială VSSC sistem sinusoidal taie unda de rezonanţă a vibraţiei. În acest fel, se micşorează consumul de scule şi se îmbunătăţeşte calitatea suprafeţei.

Funcţie pentru reducerea timpului de ciclu (Cycle Time Reduction Function) [std] 3 Această funcţie reduce timpul care nu este de aşchiere prin permiterea operaţiilor simultane cum ar fi avansul pe axe executat în acelaşi timp cu pornirea arborelui pentru a scurta timpul total de prelucrare. Funcţie pentru danturare (Hobbing Function) [opt] 4 Funcţia „hob turning” sincronizează

cu funcţia specială VSSC Această funcţie, este foarte utilă în cazuri de strunjire interioară, la adâncimi mari la care se lucrează cu scule relativ subţiri sau în cazul prelucrării de piese cu pereţi subţiri.

ncţie, este foarte utilă în cazuri de strunjire interioară, la adâncimi mari la care se scule relativ subţiri sau în cazul prelucrării de piese cu pereţi subţiri.

arborele (axa C) cu axa M (scula rotativă) la un anumit raport de rotaţie şi execută prelucrarea roţilor dinţate cu sculă roată melc. Funcţia are o întoarcere de urgenţă (emergency return) în caz de accidente, în special cu avertizări cu alarme în timpul prelucrării roţilor dinţate. presiune universal (Chuck High/Low Pressure Selection) [opt] 5 Selectare În funcţie de piesa ce trebuie prelucrată, este

vitezei variabile la filetare (Variable Spindle speed threading - VSST) [opt] 2 Controlul Funcţia de variaţie a vitezei este destinată eliminării vibraţiilor generate în timpul filetării folosind viteze variate ale arborelui principal. Schimbarea vitezei în timpul filetării şi sincronizarea pe acelaşi pas este o funcţie imposibilă, la majoritatea comenzilor numerice. Această funcţie permite de asemenea ca finisarea filetării să fie făcută la un avans diferit faţă de avansul selectat la ebos. Dacă viteza este schimbată în mijlocul 20 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

câteodată nevoie să se schimbe presiunea de strângere în program. Această funcţie permite acest lucru prin specificare de coduri M. Se foloseşte la prelucrări care necesită puteri de prindere mare în timpul ebosului, puteri care deformează reperul în timpul finisării. Detectarea desprinderii piesei din universal (Workpiece Fly-Out Detection Function) [opt] 6 Cazurile în care o piesă scapă din universal în timpul prelucrării implică adesea viteza de aşchiere constantă pe frontalul piesei. Cauza ar fi o creştere a turaţiei arborelui în timpul prelucrării care scoate din echilibru forţele ce acţionează pe piesă; piesa rezistă acţiunii sculei, plăcuţa se sparge, scula aşchietoare se ridică şi piesa este aruncată.


Funcţia de detecţie a aruncării piesei (workpiece fly-out detection) monitorizează fluctuaţiile de forţă pe axe în timpul prelucrării şi opreşte maşina în alarmă dacă detectează schimbări bruşte, prevenind pericolele ca urmare a aruncării piesei.

în care nu este disponibilă nicio sculă de rezervă, ciclul se opreşte cu alarmă. Dacă scula devine indisponibilă în timpul prelucrării, schimbarea are loc când acelaşi număr de scule este comandat. Schimbarea către sculele de rezervă se face în ordine crescătoare a numerelor sculelor din acelaşi grup.

Funcţie pentru strunjirea pieselor cu ovalitate (CAM Function For Turning Non Round Parts) [opt] 7 Această funcţie este folosită pentru strunjirea de

Hi-CUT Pro [std] 11 Această funcţie asigură precizia de prelucrare la avansuri foarte mari (50 m/min) la profile de prelucrare com-

CAM. Este folosită de exemplu la strunjirea pistoanelor care au o ovalitate prescrisă.

plicate, cu multe calcule de puncte, folosite mai ales la producţia matriţelor. Hi-CUT Pro este o nouă generaţie de funcţie CN, când unitatea CN are instalat motorul Hi-Cut Pro. De exemplu, pentru un centru de prelucrare, prelucrarea eficientă a pieselor, chiar şi de tip prismatic, este realizată cu asigurarea preciziei. Super-NURBS [opt] 12 Această funcţie reduce timpul de producţie până la 50% pentru prelucrări, cu

[Projection Flat Control] [std] Proiecţia conturului variază în funcţie de avans şi 8curburaPFCII piesei. Tehnologia OKUMA pentru control servo

multe calcule de puncte, folosite mai ales la producţia matriţelor. Super-NURBS este un sistem de control foarte avansat care permite prelucrarea curbelor de formă aleatorie prin furnizarea următoarelor funcţii:  Progress Shape Reconstruction Function: Reconstruieşte şi ajustează curbele de formă aleatorie.  Progress Shape Adaptive Control: Controlează avansul în funcţie de aceste curbe.

reduce această variaţie până la 1, 2 µm în toată gama de viteze.

Funcţie pentru strunjire pe centru de prelucrare 13 (Turning cut function) [opt] Această funcţie este folosită pentru strunjirea reperelor mari

care sunt greu de învârtit (ex. batiuri de motoare mari). Se pot prelucra şi filete exterioare şi interioare. Funcţia „turning cut” execută strunjire pe centre de prelucrare prin sincronizarea mişcării circulare a axelor cu unghiul de rotire al arborelui (controlul poziţiei vârfului sculei). Strunjirea pe centrul de prelucrare orizontal poate fi realizată în modul „turning cut”. În acest mod, plăcuţei i se atribuie o rază, care produce o eroare între forma comandată şi forma prelucrată. Funcţia „nose radius compensation” (compensarea razei vârfului) compensează această eroare cauzată de rază la vârf folosind un program simplu.

Actualizarea automată a programului de planificare 9(Automatic schedule program updating function) [std]

OSP poate folosi programe de planificare astfel încât diferitele tipuri de piese pot fi prelucrate în mod continuu folosind un schimbător de palete etc. fără a necesita intervenţia operatorului. Această funcţie permite şi producţia de diferite repere scadente, setate pentru a putea livra „pachete de repere” pentru asamblare.

parametri. Maşina CN cronometrează şi însumează timpul de aşchiere a unei piese cu comenzile de avans (G01, G02 şi G03). Timpul total de aşchiere este comparat cu durata de viaţă a sculei curente pentru a determina durabilitatea sculei. Pentru o sculă aşchietoare a cărei durată de lucru a expirat, funcţia de gestionare verifică dacă este înregistrată o sculă de rezervă pentru aceasta şi dacă da, scula de rezervă este folosită automat când scula cu durată de lucru expirată este specificată. În cazul

Bdul Libertăţii nr 12, Bl. 113, sector 4, Bucureşti Tel: 021-337.77.76/14 Fax: 021-337.77.89 greenbau@greenbau.ro www.greenbau.ro www.okuma.ro

Filetare sincronizată pentru găuri adânci 14 (Synchronized tapping function for deep holes) [std]

Această funcţie a fost proiectată pentru a executa filetarea de găuri adânci prin controlul operaţiei sincronizate a avansului arborelui.  3/2013

*Advertorial

Tool life management function [std] Această funcţie permite schimbarea de scule uzate 10 cu scule de rezervă, din magazia de scule în funcţie de diferiţi

Tehnicã ºi Tehnologie 21


Eveniment

EMO Hanovra 2013 P

e 24 aprilie 2013, la hotelul Radisson Blu, în prezenţa a numeroşi jurnalişti, a avut loc conferinţa de lansare a EMO Hanovra 2013. Evenimentul a fost organizat de Deutsche Messe în colaborare cu Asociaţia Producătorilor Germani de Maşini-Unelte (VDW) şi Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană. Desfăşurat sub motto-ul „Intelligence in Production”, EMO Hanovra 2013, care va avea loc între 16-21 septembrie, este expoziţia de referinţă la nivel mondial pentru întreaga industrie a prelucrării metalelor, fiind locul unde producătorii de maşini-unelte şi componente prezintă clienţilor internaţionali produse, soluţii şi servicii pentru abordarea provocărilor din industrie.

Profitând de faptul că la conferinţa de presă a participat dl. Cristoph Miller, Managing Director EMO Hannover, în cadrul VDW, vă prezentăm în continuare un scurt interviu pe care acesta a avut amabilitatea să-l acorde T&T.

Dl. Cristoph Miller, Managing Director EMO Hannover (dreapta) şi dl. Hartwig von Saβ, Director Comunicare Deutsche Messe AG

EMO Hanovra 2013, important pentru specialiştii din România Anul trecut România a importat maşini-unelte în valoare de aprox. 290 milioane euro, depăşindu-se valoarea importurilor din 2008, înaintea crizei economice. În acest context, la EMO Hanovra 2013, clienţii români îşi pot întâlni furnizorii din Europa, Asia şi Statele Unite. Pentru specialiştii din România vizita la EMO este absolut necesară, ei putându-se informa despre tendinţele şi inovaţiile din industria de prelucrare a metalului din toată lumea. De asemenea, pentru producătorii români de maşini-unelte, EMO Hanovra 2013 este platforma ideală pentru identificarea unor noi parteneri de afaceri şi pentru stabilirea de contacte cu potenţiali clienţi, din întreaga lume. La ediţia din 2011, au fost prezenţi la EMO Hanovra peste 300 de vizitatori de specialitate şi producători din România. Pentru detalii privind participarea la EMO Hanovra 2013, contactaţi: Luminiţa Constantin, Reprezentanta Deutsche Messe în România, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană; Tel.: 021 207 91 64; Fax: 021 223 10 50; e-mail: constantin.luminita@ahkrumaenien.ro

Interviu cu dl. Cristoph Miller, Managing Director EMO Hannover, în cadrul VDW  Puteţi detalia mai multe despre conceptul EMO din acest an - ,,Inteligenţa în producţie”? Cristoph Miller: Plecăm de la faptul că toţi producătorii vor să-şi

arate forţa inovativă pe pieţele globale. Cuvintele cheie sunt: eficienţă, calitate, flexibilitate şi disponibilitate. Provocarea, în special pentru producătorii europeni, este capacitatea lor de a pune la dispoziţia clienţilor de pe diversele pieţe globale, pe lângă maşinile-unelte, întreaga gamă de servicii. Esenţială este dezvoltarea maşinilor-unelte, a tehnicii de control, precum şi a soluţiilor software şi a proceselor. Odată aceste probleme rezolvate, se pune problema intercomunicării. Sistemele de producţie moderne trebuie să fie mereu interconectate şi adaptate la întregul sistem IT al întreprinderii. ,,Intelligence in Production” le garantează acestora că tehnologia inteligentă comunică independent cu sistemele de control şi management. De asemenea, operatorii maşinilor-unelte sunt în faţa unor provocări complexe: asigurarea calităţii, supravegherea, mentenanţa, sunt numai câteva dintre acestea. ,,Intelligence in Production” sprijină operatorul în îndeplinirea cu succes a acestor sarcini. Astfel, maşinile-unelte pot conţine elemente multimedia de control, sisteme de diagnoză web, teleservice, concepte inovative hotline etc. Adaptarea acestor funcţii inteligente de asistenţă pentru operatorii maşinilor-unelte pe pieţele respective, organizate individual sau în colaborare cu furnizorii locali, este o caracteristică unică, valoroasă pentru vânzător şi apreciată de client.

 La IMTS Chicago 2012, au fost prezente, pentru prima oară, companii producătoare de maşini pentru prelucrarea aditivă. La EMO există un spaţiu dedicat prelucrării aditive? Sunt companii care vor expune astfel de echipamente? C.M.: În acest moment nu există o grupă de produse a imprimantelor

3D. La EMO sunt expuse maşini-unelte pentru prelucrarea metalelor, destinate producţiei de masă. Echipamentele 3D nu sunt încă atât de

22 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

performante încât să fie utilizate în producţia industrială de masă, ele fiind doar pentru producţia individuală. Dar cred că vor exista expozanţi care vor oferi aceste produse pentru realizare de prototipuri.  Am observat că, în cadrul EMO 2013, aveţi un program care se adresează tinerilor, cu scopul atragerii acestora către domeniul construcţiei de maşini. Încă din urmă cu câţiva ani şi în Germania exista un deficit al abordării profesiilor tehnice de către tineri. Care este acum situaţia? Ce măsuri s-au luat pentru rezolvarea acestei probleme? CM: Şi la noi, ca şi în România, există de mai mulţi ani un deficit de

specialişti. Într-adevăr, interesul din ce în ce mai scăzut pentru profesiile şi meseriile tehnice este evident, ceea ce a determinat VDW să se implice în această problemă. În 2009 s-a constituit chiar Fundaţia VDW pentru Tinerii Profesionişti. Împreună cu Fundaţia încercăm să-i atragem pe tineri să aleagă meserii tehnice. Ca să ne putem păstra avansul inovativ şi calitatea ridicată a maşinilor pe care le producem trebuie să avem permanent tineri foarte bine pregătiţi. Pentru a realiza acest lucru, ne adresăm direct şcolilor, ne implicăm în pregătirea profesorilor, astfel încât aceştia să fie la curent cu cele mai noi evoluţii din industrie, pentru ca împreună să participăm la formarea curiculei. Un bun exemplu de implicare este chiar programul din cadrul EMO. Sub motto-ul ,,Job mit Power”, Fundaţia invită la EMO Hanovra 2013, împreună cu parteneri din industrie, şcoli profesionale şi universităţi, peste 6000 de tineri din şcolile cu profil general şi profesional. În cadrul programului, tinerii au ocazia să vadă live maşinile şi procesele. Participanţii pot vedea ucenici lucrând la maşini, pot pune întrebări şi pot chiar ei să intervină. Obiectivul Fundaţiei şi al firmelor expozante este atragerea de tineri calificaţi şi interesaţi de domeniu.  Vă mulţumim pentru interviu. Ne vedem în septembrie, la EMO Hanovra 2013. CM: Vă aşteptăm!


Maşini CNC-Takang CNC Takang este unul dintre cei mai mari producători de mașini-unelte din Taiwan. Având o experiență de peste 20 de ani în domeniu, Takang oferă o gamă largă de utilaje pentru frezare și strunjire cu diverse opțiuni disponibile adaptabile cerințelor diferite ale clienților. Ceea ce îl diferențiază pe acest producător de ceilalți producători din Asia, însă, este calitatea componentelor din care sunt alcătuite aceste utilaje. Nume precum Grundfos, Hiwin, Schneider, SKF, Timken, Walrus fac din Takang un adevărat partener pe termen lung! Strung pentru prelucrări grele LD 45  Strung pentru prelucrări grele, cu alezaj prin arbore de mare capacitate.  Diametrul de rotire peste batiu 760 – 2.000 mm  Distanța între centre 1.000 – 12.000 mm

Strung vertical TKV  Strunguri verticale pentru prelucrarea pieselor de gabarite mari, Axa C și scule antrenate (opțional)  Diametrul de așchiere: 300 – 4.500 mm

Centre de prelucrare cu 2 coloane DCM  Axa X: 1.700 – 36.000 mm;  Axa Y: 1.400 – 5.400 mm

Centre de prelucrare cu 5 axe, AX  Diametrul platoului: Ø350, Ø450 mm  Axa X: 650 – 3.200 mm Strung convențional seria TK  Strung pentru prelucrări grele și alezaj prin arbore de mare capacitate.  Diametrul de rotire peste batiu: 450 – 2.500 mm  Distanța între centre: 2.000 – 15.000 mm

Strung CNC cu axa C, Y, scule antrenate, două universale, două turele TNC N200  Strung de mare complexitate și precizie dedicat producției de serie mare  Diametrul de așchiere: 330 – 490 mm  Lungimea maximă de așchiere: 260 – 690 mm

Strung dedicat industriei petrolului, LB 40  Diametrul de rotire peste batiu: 1.000 mm  Axa Z: 1.360 mm

ALLMETECH, reprezentant CNC-TAKANG în România Str. Morilor Nr. 36, CP 700011, Iaşi, România; Tel.: +40 0332 401 995; +40 0332 401 996; Fax: +40 0332 401 292; allmetech@allmetech.com; www.allmetech.com


Maşini-unelte

Maşinile Haas, un avantaj competitiv S

teven M. Kille, Preşedinte şi Manager General al DesignWerkes, şi-a început activitatea ca inginer de proiectare liberprofesionist. Ulterior, el a început să producă echipamentele de testare a durabilităţii utilizate de către clienţii săi pentru a testa rezistenţa la distrugere a componentelor de automobile pe care el le proiecta. Mai târziu, s-a implicat în proiectarea şi asamblarea unor sub-sisteme electromecanice complexe pentru, spre exemplu, vehiculele de transport în comun cu alimentare hibridă. Kille este un om dedicat rafinării proceselor, ceea ce, spune el, este singura modalitate prin care companiile producătoare pot rezista pe termen lung în SUA.

La prima vedere, DesignWerkes pare a fi o companie obişnuită de prelucrare cu producţie de serie pe bază de subcontractare, deloc diferită de celelalte mii de companii similare, echipate cu maşini Haas, de pe întregul teritoriul SUA. Însă, ceea ce departajează Design Werkes este faptul că 95% din ceea ce se creează este proiectat în interiorul companiei. „Prin urmare nu suntem un atelier de prelucrare obişnuit”, menţionează Steve Kille. „Înainte de a achiziţiona prima mea maşină Haas VF-3 în anul 2002, nu construiam nimic în adevăratul sens al cuvântului. Eram doar un proiectant pe hârtie al produselor mecanice. Ca proiectant al produsului, a trebuit să explic eu însumi personalului atelierelor cum să construiască echipamentele proiectate. Apoi, într-o zi, mi-am dat seama că acest lucru era oarecum caraghios: suntem o companie de proiectare mecanică şi ne cedăm proiectele altora pentru ca aceştia să fabrice produsele şi utilajele de testare.” Kille şi-a dat seama că ar putea adăuga o valoare considerabilă dacă, în loc să se ocupe doar de proiectarea produselor, ar prelua şi activităţile de realizare a echipamentelor şi de „calificare” a produsului final pentru client. „După ce am luat decizia de a tăia metalul, am pornit în căutare de maşini şi am înţeles imediat că maşinile Haas oferă cea mai mare valoare pentru sumele investite. Am început prin a analiza atât echipamente utilizate, cât şi echipamente noi, şi am văzut că maşinile Haas îşi menţin valoarea, aşa că am decis să contactăm Haas Factory Outlet din New Hampshire, după care am mers acolo pentru a vedea câteva modele diferite. Am făcut o vizită într-o seară, după încheierea programului, iar ei ne-au făcut o demonstraţie de utilizare a maşinilor. Am luat cu mine toţi muncitorii de la acea vreme şi am fost cu toţii de acord să cumpărăm modelul VF-3.” Un an mai târziu, dl. Kille a cumpărat o freză VF-2 şi un strung SL-10. „Am mai cumpărat şi o altă maşină VF-3, după care economia a intrat în recesiune, astfel că a trebuit să încetinim activitatea pentru un timp. Imediat ce economia a început să îşi revină, am cumpărat încă un strung SL-20 şi o freză VF-5, după care încă o VF-3. Acum doi ani am cumpărat o VF-6 şi prima VF-5SS. Apoi, în luna decembrie, o maşină VF-5SS.” Dl. Kille spune că achiziţionarea maşinilor Haas de mare viteză a reprezentat un punct de cotitură. „Se poate observa o creştere a productivităţii de 20% faţă de utilajele cu viteză standard. În plus, 90% din ceea ce prelucrăm este aluminiu, astfel că arborele principal cu o turaţie de 12.000 rpm este foarte important pentru noi.”

Celula de lucru cu utilaje Haas de mare viteză este ceea ce s-ar putea numi inima activităţii de prelucrare din cadrul DesignWerkes: un proces de fabricaţie integrat şi foarte bine ajustat, de care Steve Kille este deosebit de mândru.

24 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Maşinile Haas ale DesignWerkes lucrează în două schimburi, totalizând 20 de ore. „În ultimele două luni ale anului trecut lucram 24 de ore pe zi, pentru a respecta termenele de livrare solicitate de clienţi. Nu am închis uşile fabricii timp de opt săptămâni!” Kille spune că marea oportunitate în viitorul afacerii sale este reprezentată de tehnologia ecologică. „Cutia de transfer pe care o fabricăm este destinată unui sistem de acţionare hibrid special pentru autobuzele de oraş. Clientul m-a angajat în calitate de consultant, deoarece se confrunta cu unele probleme. Am analizat proiectele şi am evidenţiat 3 probleme principale, pe care, din fericire, le identificase şi clientul. Acest lucru mi-a asigurat un grad înalt de credibilitate. Am mai identificat şi alte 3 probleme pe care clientul nu le depistase încă şi l-am atenţionat că vor apărea complicaţii dacă acestea nu sunt corectate. Două săptămâni clientul nu avut nicio reacţie, însă apoi m-a sunat şi m-a întrebat dacă aş putea să realizez proiectul sistemului pornind de la zero. Prin urmare, am construit câteva prototipuri. Am rezolvat toate problemele şi am redus atât de mult costurile, încât clientul a finanţat reproiectarea din economiile pe care l-am ajutat să le realizeze.” Aceasta a fost comanda care a convins compania să investească în celula de maşini Haas de mare viteză. „Aş prefera să nu dau cifre exacte când vine vorba de producţie, însă am construit sute de sisteme pentru acest client doar în ultimul an. Planul nostru pentru acest an a fost de a dubla producţia, însă acum ne îndreptăm chiar spre o triplare a volumului! În acest moment negociez volumele pentru anul viitor, iar în acest scop tocmai am mai cumpărat două maşini Haas VF-2SS. Avem în plan să adăugăm o maşină VF-6 şi o maşină VF-3SS, ceea ce va duce numărul total al maşinilor la 14.” Datele economice sunt simple, spune dl. Kille. „A investi într-o maşină Haas înseamnă a avea un avantaj competitiv imens asupra unei companii care cumpără o maşină cu performanţe similare, dar care costă cu 50.000 de dolari mai mult.” Urează succes oricui ar încerca să-l convingă de contrariu. 



Maşini-unelte

Verificarea maşinilor-unelte (XIX)

Avem nevoie de experţi CORNELIU GORNIC Director Ştiinţific PROFEX CONSULT

Î

n finalul acestui articol serial, vreau să prezint câteva cazuri în care rezultatele verificărilor unor maşini-unelte nu au fost satisfăcătoare, iar cei implicaţi în realizarea maşinii-unelte nu au reuşit să descopere cauzele şi, evident, să ia măsurile de corecţie corespunzătoare.

Cazul 1

Scop: determinarea săgeţii culisei unei maşini orizontale

de alezat şi frezat în timpul deplasării acesteia, sub greutatea proprie („săgeata” culisei), în vederea compensării prin echipamentul de comandă numerică;

Cazul 2

Scop: determinarea cauzelor variaţiei jocului de întoarcere

(backlash) la deplasarea (poziţionarea) axelor comandate numeric;

Probleme: poziţia ansamblului mobil, comandat numeric (sau doar cu poziţionare) poate diferi în funcţie de sensul de atingere/poziţionare la cota stabilită; problema este foarte importantă atât la poziţionare, cât şi la prelucrarea prin conturare;

Probleme: instabilitatea poziţiei în timpul deplasării şi,

ca urmare, lipsa repetabilităţii pentru a putea compensa deformaţia respectivă;

Diagnoză, constatări:

 deplasarea păpuşii (neprogramată, necomandată), adică modificarea poziţiei sale unghiulare (precesie-yaw ) la deplasarea culisei;  s-au făcut următoarele verificări: la şurubul cu bile:paralelismul axei şurubului cu bile faţă de ghidajele montantului (în două planuri), bătaia radială a şurubului cu bile (în două planuri); abaterile au fost foarte mari, deşi echipa de montare a afirmat că a efectuat alinierea corectă a şurubului cu bile;  la arborele de frezare: perpendicularitatea axei de rotire a acestuia faţă de direcţia de deplasare a păpuşii; acesta s-a încadrat în valorile admise ale abaterilor;  la culisă: perpendicularitatea direcţiei de deplasare a culisei faţă de direcţia de deplasare a păpuşii; s-a constatat o eroare foarte mare; 

Cauze (figura1):

 s-a „aranjat” geometria culisei prin modificarea unor distanţe (cote) ale locaşurilor tanchetelor cu role faţă de suprafaţa de ghidare a păpuşii, iar tanchetele au fost pretensionate diferit;  aceste „aranjamente” au fost făcute din cauza prelucrării necorespunzătoare a ghidajelor culisei în păpuşă şi a abaterii de paralelism a axei arborelui de frezare faţă de ghidajele culisei;  suprafaţa de aşezare (de rezemare, de fixare) a piuliţei şurubului cu bile pe păpuşă a fost prelucrată cu erori excesive (paralelism şi perpendicularitate) faţă de suprafeţele de referinţă (ghidaje); Rezultate:

După corectarea suprafeţelor prelucrate incorect şi după introducerea diagramei săgeţii culisei în programul de compensare (prin comandă numerică) s-a măsurat o eroare de rectilinitate a deplasării culisei şi de perpendicularitate a direcţiei de deplasare a culisei faţă de direcţia de deplasare a păpuşii de 0,010mm/1000mm, ceea ce se încadra în limitele admise în fişa de verificări. 26 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Diagnoză:

Corneliu GORNIC

Inginer, specialitatea Maşini-Unelte şi Scule, promoţia 1968 Activitate:  cercetare maşiniunelte din 1968 până în 1992, de la simplu inginer la cercetător ştiinţific principal gr. I şi director ştiinţific, în cadrul Institutului de Cercetări şi Proiectări Maşini-Unelte (ICPMUA, ICSIT-TITAN, acum SIMTEX);  marketing, AQ, CTC, proiectare (fostul ARMUS);  dezvoltare, tehnologii de montaj şi reglaj, încercări şi diagnoză, tehnologii de prelucrare (PROFEX CONSULT)

 variaţia rigidităţii şurubului cu bile din cauza variaţiei diametrului de rostogolire a bilelor sau din cauza variaţiei pasului şurubului cu bile;  rigiditatea insuficientă a sistemului de lăgăruire a şurubului cu bile, fixarea insuficient de rigidă a piuliţei şurubului cu bile sau a suportului (lor) lagărelor şurubului cu bile;  erori de rectilinitate şi/sau de paralelism ale ghidajelor ansamblului mobil;  erori de aliniere (paralelism) ale şurubului cu bile sau ale sistemului de fixare a piuliţei cu bile faţă de ghidajele ansamblului mobil;  erori de coaxialitate dintre axele lagărelor şurubului cu bile şi axa piuliţei;  perpendicularitatea suprafeţei de fixare a piuliţei cu bile faţă de axa şurubului cu bile;  dacă se utilizează un sistem de măsurare indirect (măsurare cu traductor rotativ fixat pe şurubul cu bile) caracteristicile cuplajului (şurub cu bile-traductor) influenţează direct jocul de întoarcere etc;  una din verificările care evidenţiază erorile de aliniere, dar şi cele de execuţie ale ghidajelor ansamblului mobil şi ale şurubului cu bile, este variaţia momentului rezistent la motorul de acţionare a mecanismului de avans;  variaţia temperaturii traductorului pe lungimea acestuia; la multe maşini-unelte cu comandă numerică, de dimensiuni mari (maşini-unelte grele) am constatat variaţii ale temperaturii traductorului de ordinul a 3-4°C, pe o lungime de 2-3m. Din cauze pe care nu le prezint aici, temperatura traductorului a variat continuu în timpul funcţionării maşinii-unelte, ceea ce a condus la valori foarte mari ale împrăştierii şi ale jocului de întoarcere; aceste valori nu aparţineau părţii mecanice a 



Maşini-unelte  maşinii, dar făceau parte din „modul de funcţionare” a acesteia.

Variaţia temperaturii traductorului (dar şi a maşinii) se poate datora şi curenţilor de aer. Rezultate:

După remedierea tuturor tipurilor de erori enumerate (plus altele nespecificate aici) am obţinut valori ale erorii de poziţionare mai mici de 0,010mm/1000mm (eroare sistematică, împrăştiere şi joc de întoacere), chiar fără a utiliza funcţia de compensare a erorii sistematice. La maşinile-unelte grele problema este destul de dificilă din cauze termice.

Cazul 4

Scop: determinarea cauzelor care conduc la instabilitatea

rectilinităţii deplasării unui montant pe batiu (I)

Cazul 3 Scop: determinarea variaţiei erorii de rectilinitate a deplasării culisei unui strung carusel;

Constatări: deşi s-au efectuat reglajele necesare ale bati-

ului pentru asigurarea rectilinităţii direcţiei de deplasare a montantului, după un anumit timp (după mai multe deplasări) s-a constatat că valorile măsurate erau mult mai mari decât cele iniţiale;

Istoric:

 la finisarea culisei s-au obţinut erori de rectilinitate ale suprafeţelor între 6 şi 16µm pe o lungime de peste 4m;  după montarea pe maşină a culisei (inclusiv a piuliţei şurubului cu bile) s-a verificat abaterea de rectilinitate a direcţiei de deplasare a culisei pe o lungime a cursei de cca 0,5m (la producător); s-a considerat că verificarea corespunde condiţiilor contractuale;  la beneficiar, cel care a verificat maşina (având mulţi ani de experienţă la o fabrică foarte cunoscută de maşini-unelte, dar lucrând atunci independent) a făcut verificarea pe întreaga lungime a deplasării (corect din punctul de vedere al beneficiarului!), în două planuri perpendiculare; a constatat că eroarea este cu mult mai mare decât valoarea convenită prin contract într-unul din planuri;  după mai multe negocieri, suportul de lucru împreună cu culisa au fost returnate producătorului maşinii-unelte;  s-a verificat din nou culisa după demontarea şurubului cu bile, dar cu caseta piuliţei montată (inclusiv cu sitemul de rigidizare) (figura 2);  s-a constatat că abaterea de rectilinitate a suprafeţei culisei era mai mare decât valoarea admisă şi mult mai mare decât valoarea iniţială; valoarea maximă a abaterii corespundea zonei de rigidizare a suportului piuliţei; după demontarea (dificilă) a penelor de rigidizare s-a constatat că eroarea de rectilinitate se încadra în valorile obţinute la prelucrare. Rezultă că la montare culisa a fost încovoiată, din cauza forţei de strângere foarte mari a sistemului de rigidizare;

Diagnoză:

 s-a constatat prezenţa unei erori mai mari decât cea admisă;  s-a refăcut reglajul poziţiei batiului şi s-a refăcut verificarea rectilinităţii deplasării montantului (după efectuarea mai multor deplasări ale montantului, pe întreaga cursă a acestuia); din nou eroarea acesteia era mai mare decât valoarea acceptată şi decât cea constatată imediat după realinierea batiului;  după câteva deplasări s-a identificat şi o zonă în care se constatau devieri majore ale rectilinităţii;  în zonele respective s-au făcut măsurări care au stabilit următoarele:  existau deplasări relative între două tronsoane ale ansamblului batiu;  cel puţin în zona unor papuci de reglare se constatau deformaţii ale acestora;  s-a hotărât scoaterea unor papuci de reglare de sub batiu şi demontarea acestora;  s-au constatat următoarele:  suprafeţele de contact ale planului înclinat (utilizat ca element de reglare) erau realizate cu abateri grosolane faţă de documentaţia de execuţie corespunzătoare (rugozitate complet necorespunzătoare);  vaselina utilizată în cupla de frecare avea multe impurităţi (nisip, şpan); Soluţie:

Notă: La un moment dat a existat suspiciunea că la manipulare culisa ar fi fost scăpată din macara şi că aceasta ar fi fost cauza erorii de rectilinitate „dobândită” (ipoteză falsă, care a generat o investigaţie internă).

 corectarea elementelor de îmbinare a tronsoanelor de batiuri;  corectarea suprafeţelor planului înclinat;  utilizarea unei vaseline corespunzătoare. După rezolvarea acestor defecţiuni nu au mai fost probleme.

 s-a constatat după demontarea sistemului de rigidizare că:

şuruburile de strângere a penelor erau strânse excesiv, până aproape de blocare;  înclinările penelor erau diferite;

În numărul următor vor fi prezentate alte câteva cazuri şi concluziile finale ale acestui articol. 

Soluţie

 s-au reprelucrat penele în corespondenţă (aceeaşi înclinare);  s-a elaborat o procedură de montare modificată, prin care forţa de strângere era controlată, asigurându-se, în acelaşi timp, şi rigiditatea ansamblului;  la reverificarea rectilinităţii culisei s-a constatat că aceasta corespunde. La montarea pe maşină nu au mai apărut probleme. 28 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Bibliografie

1.ANTENA 3-Emisiunea „Exces de putere”, Oana STANCU,12 ianuarie 2013 2.***Dicţionar Universal Ilustrat al Limbii Române,12 volume,Ed. LITERA,2010,vol.4, pag.217 3.***DEX ed.a ii-a ,Univers Enciclopedic,Bucureşti,1996,pag.358 4.***World Power Dctionary,ISBN962-258-236-2;Reader’s Digest Association Far East Intnl.,Hong Kong,2005,pag.280 Bibliografia completă este disponibilă pe www.ttonline.ro


Soluţii iPAD

Soluție pentru manipularea unei piese între trei posturi de lucru Vreau să vă prezint în acest articol soluţia realizată pentru manipularea unei piese între 3 posturi de lucru. Beneficiarul, un producător de componente de serie mare, a solicitat eficientizarea procesului de fabricaţie, rămânând în seama noastră să oferim o soluţie optimă pentru atingerea acestui scop. Piesa, mai bine zis piesele, deoarece vorbim de 3 tipuri diferite de piese, trebuiau aduse de la operaţia de strunjire, la o altă operaţie, pe o altă maşină. Trebuia evitată, din start, amestecarea

pieselor între ele, existând pericolul ruperii sculelor sau rebutării pieselor. Sistemul nostru permite verificarea 100% a pieselor la intrarea şi la ieşirea din sistem, lucru ce nu poate fi asigurat, neapărat, în varianta clasică de lucru. De la această maşină, piesele trebuiau duse la un al treilea post, unde sufereau o altă prelucrare. Am ales varianta de a executa un manipulator cu 3 axe liniare şi o axă de rotire, cele 3 piese urmând a fi manipulate de 2x3 greifere pneumatice. Acţionarea este servoelectrică, echipamentul de comandă este de tip SIEMENS 802-D şi permite realizarea unui timp redus de ciclu la o precizie ridicată, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, astfel investiţia fiind aproape amortizată într-un an de zile. Sistemul a fost conceput, proiectat, realizat complet la iPAD iP Automatic Design, timpul de rulare a proiectului, de la comandă până la livrare fiind de cca. 14 săptămâni. Ion Pătraşcu, Manager General iPAD – iP AUTOMATIC DESIGN srl iPAD – iP AUTOMATIC DESIGN srl

Str. Industriei nr. 6, Lunca Corbului, jud Argeș Tel: 0248.688.760; Fax: 0248.688.765 e-mail: office@ipad.ro; www.ipad.ro

PĂTRAŞCU & GANE ENGINEERING COMPANY SRL

Str. Vasile Gherghel, nr 18C, sector 1, Bucureşti Tel.: 021 222 9540; Fax.: 021 222 9513 office@pge.ro; www.pge.ro

VĂ OFERIM:  produse şi servicii de calitate  gamă variată de produse  promptitudine şi eficienţă  relaţii cu clienţii bazate pe parteneriate de lungă durată. GAMA DE PRODUSE:  Maşini-unelte CNC. Maşini-unelte clasice  Scule aşchietoare monobloc şi cu plăcuţe  Portscule, dotări maşini-unelte  Elemente de fixare a pieselor în vederea prelucrării  Aparatură de măsură şi control  Scule, echipamente, materiale, furnituri de atelier  Componente şi subansamble pentru maşini-unelte şi maşini automate  Transmisii mecanice - sisteme, componente  Tehnica vacuumului: generatoare, elemente de circuit, suporţi, ventuze

În acest număr vă prezentăm firma Quick-Tech Machinery Co., Ltd.

Quick-Tech Machinery Co., Ltd. din Taiwan produce unele dintre cele mai performante strunguri automate CNC. Compania s-a străduit să producă maşini-unelte care sunt unice atât ca design, cât şi ca performanţă. Realizările Quick-Tech constituie rodul cercetării şi dezvoltării continue a strungurilor CNC automate. Maşinile sunt caracterizate prin performanţă, rigiditate, design compact şi abilitatea de a produce piese complexe într-un timp redus. Constructiv, numele Quick-Tech se remarcă prin:  posibilitatea prelucrării în 2-10 axe;  dispunerea sculelor pe blocuri de scule, fapt ce asigură un timp de schimbare a sculei foarte mic şi o fiabilitate a maşinilor foarte ridicată;  alimentare automată din bară;

 deplasarea săniilor pe ghidaje liniare, rezultând viteze de deplasare rapidă mari;  echiparea cu comenzi numerice şi acţionare: Mitsubishi M70 şi M700, M720. Avantajele utilizării maşinilor Quick-Tech:  prelucrări în gama de diametre 3-60 mm;  realizarea de piese din toată gama de complexitate: de la piese simple la piese foarte complexe cu suprafeţe obţinute prin strunjire, frezare, găurire, alezare;  flexibilitate - se poate opta pentru strungul cel mai potrivit aplicaţiei clientului, din punct de vedere al dotării, cât şi din punct de vedere al costului;  uşurinţă în utilizare;  maşini compacte;  proces de prelucrare complet automatizat alimentare din bară sau piesă cu piesă (cu robot);  cost de investiţie scăzut în comparaţie cu alte branduri. Folosind strungurile Quick-Tech, puteţi salva:  bani - pentru că investiţia iniţială este mică şi maşinile sunt foarte productive şi de o calitate deosebită;  timp - pentru că fiabilitatea este mare şi costurile cu mentenanţa sunt mici;  prestigiu - pentru că aveţi în dotare tehnologie de ultimă generaţie;  clienţi - pentru că puteţi să abordaţi cu fruntea sus proiecte complexe.


Eveniment

Know-How Transfer Forum/Demo Metal 2013

Reindustrializarea României M

ai mult decât un nou concept de expoziţie, prin Know-How Transfer Forum (KHTF), Demo Metal reprezintă pentru specialiştii din industrie o excelentă platformă de comunicare şi informare. Forumul a fost construit pentru a contribui prin transferul de know-how, prin interactivitatea profesională şi prin networking-ul reprezentanţilor companiilor, la dezvoltarea mediului de afaceri din industria prelucrării metalelor.

Organizat, ca şi anul trecut, de T&T, Know–How Transfer Forum s-a desfăşurat pe toată durata târgului, primele trei zile fiind dedicate prezentării celor mai moderne şi eficiente soluţii tehnice ale companiilor expozante, ultima zi fiind rezervată unei dezbateri tip „masă rotundă” pe o temă actuală din industrie. Astfel, sub tema „Cercetarea, inovarea şi educaţia inginerească, suport al reindustrializării României” au fost expuse puncte de vedere şi au fost purtate discuţii cu reprezentanţi ai diferitelor entităţi implicate în dialogul instituţional de orientare a strategiei naţionale de reindustrializare, ce se redefineşte acum la nivel guvernamental. Reprezentanţi ai Ministerului Economiei, ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi ai delegaţiei României în cadrul Uniunii Europene în domeniul industrial au răspuns invitaţiei T&T şi au participat la această dezbatere, prezentând punctele de vedere ale instituţiilor reprezentate. Tematica a fost aleasă având în vedere atât preocupările la nivel european cu privire la noile politici pentru reindustrializarea ţărilor membre, cât şi preocuparea Guvernului României de a coordona o relansare a economiei prin reindustrializare. Discuţiile, care s-au concentrat în jurul unuia dintre pilonii importanţi ai tematicii, şi anume capitalul uman şi competenţele acestuia, au debutat cu premisele reindustrializării. Reindustrializarea economiilor ţărilor membre este soluţia propusă de UE pentru ca Europa să aibă un viitor sustenabil. Prin creşterea rolului industriei se vor crea locuri de muncă cu valoare ridicată în produsul intern brut (având în vedere că a scăzut PIB-ul în EU prin reducerea industriei), rezolvând astfel o parte din problemele sociale existente (vezi şomajul). Viziunea UE este că strategia pentru o industrie competitivă şi sustenabilă trebuie să fie bazată pe integrare şi solidaritate, într-un climat de colaborare, prin planificarea şi implementarea unor investiţii cu efecte benefice pentru fiecare parte implicată. În acest număr vă vom prezenta argumentele şi punctele de vedere ale invitaţilor Know-How Transfer Forum referitoare la necesitatea reindustrializării României, urmând ca în numărul viitor să continuăm cu importanţa abordării pilonului capital uman şi competenţe necesare pentru ca strategia să fie viabilă. Invitaţii mesei rotunde au fost:  Costin Lianu, Director Consiliu de Export din cadrul Ministerului Economiei,

Coordonatorul Strategiei Naţionale de Export  Marius Eugen Opran, Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, UGIR 1903; Membru în delegaţia României la Comitetul Economic Social European din 2007; Comisia Consultativă în domeniul industrial din 2010  Profesor doctor inginer Romeo Resiga, secretar general al Coaliţiei Române Pentru Educaţie în Inginerie (CREDING); Profesor la Universitatea Politehnica Timişoara; Consilier de Stat pentru probleme de cercetare la Ministerul Educaţiei Naţionale 30 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Dl. Costin Lianu, reprezentantul Ministerului Economiei, a cărui misiune este elaborarea strategiilor naţionale de export în cadrul Consiliului de Export, a prezentat evaluările şi semnalările Ministerului cu privire la companiile ce au printre obiective activităţi de export. Conform afirmaţiei domnului Lianu, deşi exportul românesc a evoluat pozitiv pe toată perioada crizei, problemele şi constrângerile exportatorilor români privind realizarea activităţilor de export sunt mari şi sunt puse pe seama lipsei de încredere în capacitatea de a crea, dezvolta şi inova. Cei ce reuşesc să aducă plus valoare prin activităţile de export sunt puţini la număr şi sunt aşa-numiţii „exportatori dezvoltaţi”. Ceilalţi, care reprezintă majoritatea şi au statut de „exportatori aspiranţi”, nu au un plan de dezvoltare, nu au produse inovative şi fac cu greu faţă competiţiei internaţionale, exportul lor fiind sporadic.

Reprezentanţii Ministerului Economiei trag un semnal de alarmă, afirmând că soluţia pentru companiile româneşti, ca acestea să exporte mai mult şi să poată face faţă concurenţei puternice existente pe piaţa globală, este să conştientizeze necesitatea includerii cercetării şi dezvoltării în cadrul activităţilor curente şi asta alături de raportarea acestora la standardele impuse de mediul extern. Astfel, o preocupare importantă, atât la nivel de Uniune Europeană, cât şi la nivel naţional este creşterea capacităţii de export a firmelor. Legat de acest subiect trebuie menţionat următorul aspect: pierderea bazei industriale a Uniunii Europene nu înseamnă dispariţia unor industrii, ci transferul acestora în alte ţări. Acest proces de relocare industrială nu se va stopa, ci se va amplifica în perioada următoare. În plus, la nivel mondial, producţia prezintă un grad mare atât de fragmentare cât şi de specializare, încât lanţurile valorice mondiale, dictate de firme mari sau de reţele de firme care decid asupra comerţului internaţional, scapă de sub control sau frânează capacitatea de intervenţie a unor entităţi politice şi administrative de mari dimensiuni, precum Uniunea Europeană sau SUA. Preocupările entităţilor, atât din sectorul public, cât şi din cel privat - sunt de a sesiza tendinţele de specializare şi


în context european (prima parte) de a crea împreună viziuni de dezvoltare strategică pentru companiile româneşti, pentru a se putea împinge sincron mai departe agenda acestora de cercetare, de dezvoltare şi de export.

Dl. Marius Opran, Preşedinte al UGIR 1903, a făcut o scurtă analiză a ceea ce se întâmplă la nivel mondial şi modul în care consideră domnia sa şi organizaţia pe care o reprezintă că ar trebui acţionat în industria locală. Concluziile exprimate şi măsurile propuse fac parte dintr-un program înaintat guvernului referitor la reindustrializarea României, un document ce conţine măsurile pe care UGIR 1903 le consideră necesare unei strategii corecte (detalii despre aceste propuneri se găsesc pe: http://www.ugir1903.org).

Din datele statistice se constată că dezindustrializarea a însemnat în Uniunea Europeană scăderea valorii brute în industrie de la 23,1% în 1998 la 18,1% în 2009. Acum, pentru ţările care au parcurs complet ciclul economic, dezindustrializarea înseamnă renunţarea la industrii aflate în declin şi delocalizarea unor activităţi productive în ţări emergente, menţinându-se servicii ante şi post producţie, servicii care asigură o mare productivitate în cadrul valorii brute adăugate. Aceasta înseamnă, pentru respectivele state, un câştig însemnat în planul eficienţei şi competitivităţii economice naţionale şi o repoziţionare favorabilă pentru un nou ciclu de dezvoltare economică şi industrială. Aşadar, România trebuie să profite şi să elimine cât mai mult din posibilul impact negativ al relocării unor industrii din ţările cu ciclu industrial avansat şi de efectele globalizării prin continuarea ciclului de industrializare – acesta fiind oprit în ultimii ani în ţara noastră. În actualul cadru de dezvoltare a României este nevoie de identificarea mai multor puncte strategice, care particularizează la nivel naţional politici şi măsuri ce derivă din strategia Uniunii Europene - Europa 2020. Dl. Opran, a întărit afirmaţia d-lui Lianu, cu referire la puterea de decizie a statelor, afirmând că deşi investiţiile străine înseamnă un câştig major în plan tehnologic pentru România, trebuie evidenţiat că decizia economică în dome­­­niul industrial nu mai este majoritar autohtonă, fapt ce va îngreuna încercările de implementare a unei strategii naţionale în acest moment. Dl. Marius Opran consideră că în stabilirea strategiei de reindustrializare trebuie urmărite o serie de etape, dintre care trebuie subliniate următoarele: n Inventarierea resurselor economice, care să clasifice resursele naturale, materiale, financiare, umane, de cunoştinţe şi informaţionale, care pot fi atrase în acest proces de dezvoltare industrială; n Totodată, trebuie evaluat potenţialul de dezvoltare pe plan naţional şi internaţional al tuturor ramurilor industriale din economia românească. De asemenea, alocarea de resurse financiare, mecanisme bugetare, colaborarea între instituţiile financiare şi bancare şi atragerea de firme şi instituţii internaţionale sunt necesare pentru a susţine relansarea economică a României.

Toate acestea pentru a contracara efectele prezente azi, când „industria actuală are parte de o generaţie îmbătrânită, la care se adaugă „un gol” de practică în pregătirea forţei de muncă. Astfel întâlnim situaţii în care tineri, care ocupă chiar funcţii înalte în stat, au făcut două–trei facultăţi, au masterate şi doctorate, dar nu au lucrat în niciuna din profesiile pentru care s-au pregătit.”, după cum afirmă dl. Opran. Pentru a întâmpina nevoile din ce în ce mai acute de instruire specifică a resurselor umane, în acest an va fi lansat un program european „The Apprenticeship”, prin care să se creeze acea categorie de profesionişti, tehnicieni de înaltă calificare, subingineri (ingineri de producţie), de care este atâta nevoie în industrie. Pentru implementarea acestuia la nivel de judeţ s-a cerut să se facă o inventariere a tipurilor de societăţi comerciale active pentru a previziona specializările necesare şi numărul acestora în următorii 15-20 de ani, pentru fundamentarea colaborării cu instituţiile de învăţământ care vor furniza forţa de muncă necesară, conformă cu cererea existentă în viitor. La finalul primului set de intervenţii, dl. Romeo Resiga, în tripla sa calitate de profesor, reprezentant

CREDING şi reprezentant al Ministerului Educaţiei, a concluzionat spunând că „dacă la începutul primului deceniu din acest secol România avea două ţinte, la care s-a aliat toată clasa politică şi majoritatea populaţiei: intrarea în NATO şi în UE, obiective atinse, acum trebuie să ne aliem cu toţii pentru a atinge şi îndeplini o nouă ţintă majoră: (re)industrializarea României”. Îndemnul său final a fost de a ne uni forţele prin participare activă în găsirea unor soluţii practice şi eficiente pentru dezvoltarea componentei de formare a resursei umane, a inginerilor, cât şi pentru focalizarea corectă a finanţării cercetării-dezvoltării-inovării deoarece, după afirmaţia domniei sale: „dacă mizaţi că există un creier mare undeva într-o instituţie care gândeşte şi ‹‹ouă›› cel mai mare ‹‹ou strategic›› în domeniul acesta, vă înşelaţi amarnic.” În următorul număr T&T vom continua prezentarea ideilor expuse în cadrul dezbaterii din KHTF Demo Metal 2013. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 31


Eveniment

POLIFEST 2013 U

niversitatea POLITEHNICA din Bucureşti a organizat, în perioada 3-5 aprilie 2013, cea de-a doua ediţie a POLIFEST, manifestare ce se doreşte a fi cel mai important eveniment de acest fel din România şi cel mai mare târg de prezentare a ofertei educaţionale a unei universităţi, fiind dedicat colaborării dintre mediul academic şi cel socio-economic.

Elevii şi studenţii au beneficiat de materiale de informare cu specificul programelor de studii şi al activităţii de cercetare din fiecare facultate sau companie în parte, ajungând astfel să fie cunoscute perspectivele de carieră în diverse domenii de pregătire. Pe de altă parte, UPB a dorit să realizeze o altfel de interacţiune între educaţie, cercetare şi piaţa muncii care să conducă la dezvoltarea competenţelor individuale şi profesionale ale studenţilor săi. POLIFEST 2013 s-a finalizat cu noi colaborări semnate în cadrul prezentării ELI-NP (Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics – implementat de către Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei, pe Platforma Măgurele). În vederea acestui proiect, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti a semnat un acord de colaborare cu TU-Darmstadt, Universitate Tehnică din Germania, dar şi cu Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH). Tot în cadrul manifestării s-a luat în discuţie o colaborare cu Hewlett-Packard, în vederea dotării cu echipamente a unui laborator, care să pună bazele unui Centru Educaţional şi de Cercetare în cadrul UPB. Acest lucru a fost şi concretizat, lansarea acestuia având loc în data de 16 mai 2013, devenind primul centru de acest tip din România care va implementa programul de certificare HP ATA (Accredited Technical Associate), cu scopul de a contribui activ la dezvoltarea capacităţii Universităţii, de a pregăti specialişti IT cu înaltă calificare, dar şi de a îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe al studenţilor, prin intermediul unor programe educaţionale moderne. Companiile prezente (Oracle, IBM, Huawei, Tenaris, HP, AviTech, Comoti, Renault, Siemens, Petrom, Unilever, TeamNet, Siveco, Lafarge, Xerox, etc.) şi-au prezentat ofertele pe piaţa de muncă, Renault fiind compania 32 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

POLIFEST 2013, în cifre:

care a şi concretizat câteva recrutări din rândul studenţilor Politehnicii, în vederea obţinerii unui loc de muncă. În ceea ce priveşte instruirea practică la capacităţile de producţie/ în companii, cei de la INTEL au propus câteva internshipuri în rândul studenţilor, oferindu-le celor pasionaţi de tehnologie, inovaţie şi performanţă şansa unei experienţe în echipa HPC Software sau pe proiectele derulate. În acest sens a contribuit şi GHF, care pune accent pe instruirea practică a studenţilor din cadrul Universităţii. În cele 3 zile ale evenimentului, expoziţional sau prin conferinţe specifice, cât şi prin acţiunile conexe organizate, cercetarea de înalt nivel, formarea profesională şi cultura s-au regăsit sub semnul necesităţii de progres economic, prin valorificarea ştiinţei şi tehnologiei avansate. 

 Peste 3500 de studenţi au fost prezenţi la diverse conferinţe, workshopuri, dezbateri libere sau vizite la standuri;  24 de companii au avut standuri de prezentare;  În cadrul evenimentului au fost organizate 36 de conferinţe;  Peste 4500 de elevi de liceu au participat la eveniment.


CNCT 2013

În perioada 25 – 26 aprilie 2013, a avut loc la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Inginerie şi Managementul Sistemelor Tehnologice, Departamentul Tehnologia Construcţiilor de Maşini, cea de-a șaptea ediţie a conferinței internaționale CNC TECHNOLOGIES 2013, organizată de conf. dr. ing. Doru Bardac. Conferinţa a fost organizată de Universitatea Politehnica București, în parteneriat cu I.N.C.D.T.–Comoti, Asociația Română pentru Tehnologii Avansate de Fabricare și BFD CNC Technologies. În deschiderea conferinței au fost prezentate două noutăți de importanță majoră pentru activitatea din industria prelucrătoare pe mașini cu comandă numerică din România. Prima a fost prezentarea Laboratorului de Tehnologii Avansate de Fabricare pe Mașini CNC, coordonator conf. dr. ing. Doru BARDAC. Laboratorul este o entitate de cercetare și pregătire a specialiștilor în domeniul prelucrărilor pe mașini CNC, în cadrul Dep.TCM Fac. IMSTdin UPB. Al doilea eveniment a constat în prezentarea și lansarea în România a Asociației Române pentru Tehnologii Avansate de Fabricare (ARTAF). ARTAF-ul se adresează firmelor furnizoare de tehnologii avansate de fabricare, firmelor utilizatoare de tehnologii avansate de fabricare, formatorilor de specialiști în domeniul tehnologiilor avansate de fabricare și, nu în ultimul rând, studenților și specialiștilor din domeniul tehnologiilor avansate de fabricare. De asemenea, tot în deschiderea evenimentului au fost acordate de către ACADEMIA DE AȘCHIERE SANDVIK COROMANT diplomele de absolvire a cursurilor în domeniul Tehnologiilor avansate de așchiere, organizate la CENTRUL DE PRODUCTIVITATE SANDVIK COROMANT de la Timișoara. Aceste cursuri sunt organizate în cadrul Școlii de Studii Avansate în Fabricația pe Mașini CNC (a patra ediție) al cărei director este conf. dr. ing Doru BARDAC. Cea de-a șaptea ediție a CNCT 2013 a fost organizată având ca țintă domeniul industriei auto. Astfel, în cadrul evenimentului au susţinut prezentări reprezentaţi ai unor importante companii ce furnizează tehnologii avansate de fabricare pentru industria auto pe piaţa românească: SANDVIK COROMANT, cu

noi tipuri de scule și tehnologii avansate de răcire; P≥ AMF; EMAG; DINSE; LASER TECHNOLOGY SOLUȚII GLOBALE; ISCAR; INGERSOLL CUTTING TOOLS; HEIDENHAIN; TEXIMP; HAAS; MATSUURA; TORNOS; NAKAMURA-TOME; GORATU; CENIT; TOYODA; HOFAG. La conferință au participat o serie de firme utilizatoare de tehnologii avansate de fabricare din care amintim: JTEKT; KOYO; URB-RULMENȚI BÂRLAD; TIMPURI NOI; RENAULT; ROSEAL SA. La această conferință au susținut prezentări un număr de 35 de companii, iar un număr de 85 de firme au participat la conferință prin cei 150 de specialiști. De asemenea, în cadrul evenimentului au susţinut prezentări şi reprezentanţi ai unor importante instituţii de învăţământ tehnic: Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea Transilvania Braşov, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea ,,Gheorghe Asachi” Iaşi, Academia Tehnică Militară București. Pe parcursul celor 2 zile au confirmat participarea un număr de 46 de directori reprezentanți ai firmelor românești. Numărul total de vizitatori a fost de peste1300 de persoane. În cadrul conferinței, o secțiune a fost dedicată prezentărilor lucrărilor elaborate de către studenții participanți la ȘCOALA DE STUDII AVANSATE ÎN FABRICAȚIA PE MAȘINI CNC. Pe durata evenimentului au fost organizate standuri de expoziție în care firmele furnizoare și firmele utilizatoare de tehnologii avansate au avut ocazia să își prezinte ultimele realizări în acest domeniu. Din declarațiile firmelor care au susținut conferințe a reieșit că și cea de-a șaptea ediție a conferinței CNCT 2013 a fost un real succes. În final, comitetul de organizare împreună cu firmele participante au hotărât ca urmatoarea ediție (domeniul țintă fiind industria ștanțelor și matrițelor) să aibă loc în prima săptămână din luna aprilie 2014. DORU BARDAC, Conf. Univ. Dr. ing., General Manager BFD CNC Techonologies s.r.l. CONSTANTIN ȘTEFAN, Sales Manager Sandvik SRL FLORICĂ OLTEANU, Specialist Sandvik SRL



Scule

Sandvik Coromant lansează burghiul de teşire Tailor Made

P

entru cei care doresc operaţiuni îmbunătăţite de prelucrare a găurilor teşite, noul burghiu de teşire CoroDrill® 870, lansat de specialistul în scule de aşchiere Sandvik Coromant, urmăreşte eficientizarea procesului de execuţie. Această nouă sculă inovatoare permite atelierelor mecanice să prelucreze găuri teşite dintr-o singură operaţie, reducând astfel costul sculă/plăcuţă pe gaură şi/sau costul maşinii pe gaură, obţinând în acelaşi timp o durabilitate crescută a sculei. Concepută pentru utilizarea în materiale ISO P (oţel) şi ISO K (fontă), CoroDrill 870 prezintă o gamă de burghie cu vârful interschimbabil, la care se adaugă, în prezent, funcţia de teşire cu o plăcuţă la 45°, făcând parte din familia Tailor Made D275. Testele efectuate pe un butuc de roată de automobil prelucrat din oţel slab aliat P1 (190 HB) demonstrează potenţialele câştiguri. Prelucrarea s-a efectuat pe un centru de prelucrare vertical, cu răcire cu emulsie şi noua sculă a fost utilizată pentru a prelucra găuri cu un diametru de 12,6 mm, cu teşire la 45°, într-o piesă de prelucrat cu o grosime de 14 mm. Comparativ cu un produs similar al concurenţei, burghiul de teşire CoroDrill 870 a obţinut o

durabilitate cu 100% mai mare, oferind o lungime totală de găurire de 60 m, înainte de depăşirea limitelor de toleranţă, comparativ cu doar 30 m dacă se utilizează scula concurenţei. Burghiul de teşire CoroDrill 870 vă permite să alegeţi prelucrarea cu una sau două plăcuţe pentru teşire, în funcţie de cerinţe. Prin utilizarea celor două plăcuţe pentru teşire se produc aşchii mai fine şi, prin urmare, se recomandă pentru aplicaţiile cu avans mediu sau mare, în condiţii instabile de lucru sau atunci când este necesară o lăţime mai mare a teşiturii. În caz contrar, o singură plăcuţă pentru teşire va produce aşchii mai groase şi, astfel, oferă o rupere mai bună a aşchiilor în aplicaţii stabile sau pentru obţinerea lăţimii teşiturii mai mici, cu avans mic. Este disponibilă o întreagă gamă de dimensiuni ale plăcuţelor. Menţionăm că se recomandă utilizarea aceleiaşi viteze de avans atunci când plăcuţa pentru teşire aşchiază. Acest lucru este important mai ales atunci când se execută o gaură înfundată, deoarece o reducere a vitezei poate determina producerea de aşchii lungi, nedorite în urma operaţiei de găurire. (comunicat de presă)

Noua tehnologie avansată a duzei optimizează utilizarea lichidului de răcire

J

etul orientat precis al lichidului de răcire în timpul prelucrării oferă un efect maxim al evacuării aşchiilor. Cu toate acestea, precizia şi presiunea sunt două aspecte la fel de importante ale lichidului de răcire. Un lichid de răcire orientat cu mare precizie necesită o presiune mai scăzută. Cu cât presiunea este mai mare, cu atât mai bune vor fi rezultatele prelucrării aplicaţiilor solicitante. Sandvik Coromant deţine primul loc în domeniul soluţiilor privind tehnologia de răcire printr-o tehnologie avansată cu duză şi geometrii speciale ale plăcuţei pentru oţel, oţel inoxidabil şi aliaje refractare pentru toate aplicaţiile de prelucrare. Începând cu 1 martie, au fost adăugate noi opţiuni la multiplele opţiuni existente pentru aplicarea lichidului de răcire în timpul procesului de prelucrare. Gama de noi geometrii de plăcuţă şi portscule personalizate prezintă duze fixe care garantează un jet precis de lichid de răcire, direcţionat chiar în centrul zonei de aşchiere. Tehnologia avansată a duzei Lichidul de răcire curge de la pompă la sculă prin duze direcţionate exact spre zona de aşchiere. Acest fapt produce o pernă de lichid de răcire care înlătură eficient căldura din zona de aşchiere şi formează aşchiile. Controlul îmbunătăţit al aşchiilor şi durabilitatea mai mare a sculei sunt doar două din avantajele care contribuie la o prelucrare sigură şi previzibilă, fără opriri neplanificate ale maşinii. O productivitate crescută poate fi obţinută chiar şi în aplicaţii dificile şi cu materiale greu de prelucrat, indiferent de presiunea utilizată. Presiune scăzută 7-10 bari (100-150 psi) Când se utilizează o presiune scăzută, noile portscule CoroTurn HP de la Sandvik Coromant, cu duze de înaltă precizie, surclasează portsculele obişnuite, care au tendinţa de a elibera o cantitate mare de lichid de răcire cu o presiune ridicată, oferind un control mai bun al aşchiilor şi o mai mare siguranţă în timpul prelucrării oţelului şi a altor materiale obişnuite. Regimul de aşchiere considerabil mai intens care poate fi aplicat este un alt efect pozitiv.

70-80 bar (1000-1200 psi) Pentru materialele solicitante, precum oţelul inoxidabil duplex şi aliajele refractare, este necesară o presiune mai ridicată a lichidului de răcire. Tehnologia unică cu duză CoroTurn HP în combinaţie cu noile geometrii -SMC, -MMC, -PMC ale plăcuţei asigură o productivitate surprinzătoare. 150-200 bar (2200-2900 psi) Puţine maşini pot oferi soluţii pentru aceste presiuni, însă Sandvik Coromant oferă portscule standard şi plăcuţe care suportă o presiune a lichidului de răcire de până la 275 bar (3900 psi). Unităţile de prindere Coromant Capto pentru lichid de răcire de înaltă presiune de 200 bar (2900 psi) oferă o performanţă fără egal, asigurând optimizarea utilizării maşinii printr-un timp redus de montare şi de producţie. Portscule Tehnologia avansată de răcire Sandvik Coromant s-a dovedit până acum o soluţie avantajoasă, în principal, pentru clienţii care utilizează schimbarea rapidă cu Coromant Capto®, sistemul de fixare SL şi QS. În prezent, aceeaşi tehnologie premium poate fi aplicată la sculele cu coadă obişnuite, făcând posibil ca oricine lucrează cu prelucrare umedă să utilizeze această soluţie de înaltă productivitate cu lichid de răcire, chiar şi în cazul strungurilor mici. Pentru informaţii suplimentare privind noua serie de opţiuni pentru prelucrare cu lichid de răcire, vizitaţi www.sandvik.coromant.com/productnews (comunicat de presă) 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 33


Scule

Filetare fără formare de aşchii Paradur® Short Chip HT, tarodul pentru găuri înfundate oferit de Walter AG, nu permite acumularea de aşchii

Î

n majoritatea cazurilor, realizarea filetărilor este una din ultimele operaţii care au loc. Multe operaţii costisitoare au indicat deja parcursul produsului; piesa de prelucrat are acum valoare ridicată. Pentru filetare, fiabilitatea procesului este, aşadar, în topul listei de priorităţi. Acest aspect este adevărat, în special, pentru filetele din găurile înfundate, la materialele cu aşchii lungi. Produsul Paradur® Short Chip HT din gama Walter Prototyp reprezintă soluţia ideală pentru această aplicaţie.

Dacă se formează aşchii în formă de spirală la filetarea găurilor înfundate, acest lucru este, de regulă, periculos pentru tarod. Operatorul de prelucrare trebuie să intervină şi să îndepărteze aşchiile metalice. Operaţiunea de prelucrare este oprită şi se înregistrează, astfel, costuri de producţie suplimentare. Paradur® Short Chip HT oferă certitudinea că acest lucru nu se va întâmpla. Un pachet de caracteristici speciale împiedică formarea de aşchii metalice nedorite: acest pachet include un unghi elicoidal redus de 9° cu o racletă de bază în teşitură. Acest unghi redus se îmbină în unghiul elicoidal de 15° al dinţilor după câteva filete. De asemenea, muchiile aşchietoare au un unghi de degajare ajustat. Răcirea internă axială curăţă aşchiile metalice din gaură prin dinţii spiralaţi.

bune de rupere a aşchiilor, scula poate fi utilizată şi la rezistenţe mici la rupere (de la aprox. 500 N/mm2). Ca o aplicaţie secundară, scula poate fi folosită şi pentru piese de prelucrat realizate din aliaje de aluminiu sau fontă ductilă. Şi în acest caz, Walter consideră foarte importante compoziţia materialului şi comportamentul acestuia la ruperea aşchiilor. Pentru a asigura o durată de funcţionare cât mai mare posibilă, Paradur® Short Chip HT este prevăzut cu un strat de acoperire testat, din material cu rezistenţă mare la rupere. Excepţia, în acest caz, este unghiul elicoidal redus în secţiunea inferioară a sculei, deoarece reprezintă baza după aplicarea stratului de acoperire. Suprafaţa goală a racletei ajută în acest punct la ruperea aşchiilor. Deoarece previne formarea aşchiilor lungi, tarodul oferă o fiabilitate a procesului extrem de ridicată. Produsul Paradur® Short Chip HT din gama Walter Prototyp este cunoscut în rândul clienţilor. Walter furniza deja tarodul pentru găuri înfundate ca sculă specială. „Experienţa vastă a clienţilor noştri obţinută prin utilizarea acestei scule ne-a determinat să o includem în gama de produse standard a mărcii competitive Walter Prototyp”, a precizat Timo Mager, Senior Product Manager pentru procesul de filetare din cadrul companiei Walter AG. 

Datorită acestor caracteristici, scula permite prelu-

crarea de filete în găuri înfundate fără a crea aşchii, până la o adâncime de 3,5xD, acest lucru fiind posibil şi la prelucrarea oţelurilor cu aşchii lungi cu rezistenţă minimă la rupere cuprinsă între 850 şi 1250 N/mm2. De aici rezultă şi abrevierea „HT”– high tensile (rezistenţă mare la rupere). Dacă există caracteristici corespunzătoare 34 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

 FOTO. Walter Prototyp Paradur® Short Chip HT Tarodul Walter Prototyp Paradur® Short Chip HT a fost optimizat pentru filete în găuri înfundate până la adâncimi de 3,5xD la oţelurile cu aşchii lungi cu rezistenţă la rupere medie spre ridicată. Imagine: Walter AG

WALTER AUSTRIA Ges.m.bH REPREZENTANŢA ROMÂNIA

Pentru a accesa pagina web Walter: Scanaţi acest cod QR sau accesaţi http://goo.gl/sCmz6


Open House

DMG/MORI SEIKI & WALTER România , cu evenimentul intern deobişnuit clienţii, la nivel mondial și-a I SEIK ORI G/M ânia, DM an rui ecă fi La începutul . În acelaşi mod, subsidiara din Rom nten – cel mai mare de acest gen n Pfro se Ope l Hou n entu nim Ope eve eric a gen izare it num România cu real obişnuit clienţii şi partenerii din DMG/MORI SEIKI România, și-a . House DMG/MORI SEIKI România niment şi am pregătit câteva surpentru desfăşurarea acestui eve lie apri i luni ini l şitu sfâr ales am an În acest t expuse, în poziţie de lucru, 4 maş onorat cu prezenţa. Astfel, am avu uprel de tru cen (un LINE prize pentru vizitatorii care ne-au ECO : 2 maşini în noua gamă ânia Rom în ieră prem în în luni use 2 r exp din care 3 au fost ieră mondială cu doa maşină care fusese lansată în prem o şi te) ena ă, antr e reaz scul rpo cu înco ng stru care crare şi un FD monoBLOCK – 3 – centrul de prelucrare DMU 65 urmă, la Open House Pfronten 201 ite realizarea operaţiilor de strunjire perm ce ive) ctDr masă FD (cu Dire pentru prima dată, conceptul de de pentru un centru de prelucrare. decât dacă utilizează nişte scule i poate arăta adevărata valoare nu-ş ă din bun e ină part o maş o ipat că i ech şi idei a li Fide ânia, care ener prestigioasa firmă Walter Rom calitate, în acest an am avut ca part ent. nim eve stui ace a izare jinit la real vizitatori – fapt ce întăreşte maşini cu sculele sale şi ne-a spri companii, totalizând peste 100 de de 60 te pes at vizit u ne-a l, se-u şi tehnologiile oferite de Walter În cele 3 zile, cât a durat Open Hou ORI SEIKI cât şi pentru sculele G/M DM de use t 5 maşini, prod inile maş erializat şi în comenzi – mai exac interesul ridicat atât pentru ne-au vizitat, acest interes s-a mat care iile pan com re dint le une România. Pentru . e, unde le-am pregătit companiilor valorând peste 800 de mii de Euro e târg de maşini-unelte din lum mar mai cel – dial de 3 201 ovra Han SEIKI este producătorul nr. 1 mon În septembrie urmează EMO ă mai este nevoie, că DMG/MORI dac că, ifi cert care rize surp te din România foarte mul ă. Director DMG/MORI SEIKI România maşini-unelte cu comandă numeric Octavian Andrițoiu, Managing

ormanţele sculelor Walter au au avut ocazia să constate că perf ent nim eve la anţi icip part de Cei peste 100 DMG/MORI SEIKI. ăţile de prelucrare ale maşinilor riile pus foarte bine în valoare capacit rile de ultimă generaţie şi geomet peri aco ), ietor (carbura metalică i, mar te foar suri avan şi Combinaţia dintre materialul aşch iere a acestora la viteze de aşch sire folo is perm au ter se i Wal istic elor speciale ale scul aşchietoare. Aceste caracter i durabilităţi crescute a muchiei cu obţinerea, în acelaşi timp, a une de rotaţie crescute, rigiditate, staze (vite I SEIK or maşini DMG/ MORI . îmbină perfect cu proprietăţile noil a ce priveşte eficienţa prelucrărilor noştri un important avantaj în cee ştii ciali spe iar , njire stru şi bilitate, precizie), oferind clienţilor are frez tru făcut demonstraţii practice pen esul În fiecare dintre cele 3 zile s-au tru a le prezenta şi explica tot proc pen r aţilo invit ia oziţ disp la fost au I SEIK ORI G/M DM şi ter Wal iere. cu scule Walter, o piesă complex de prelucrare prin aşch fost prelucrată complet, numai a I SEIK ORI G/M DM rile ngu Pe unul din stru vibile de strunjire Tiger•tec® performanţele noilor plăcuţe amo enţă evid în e pus fost au e und ă, complex t, pringama de plăcuţe de canelare. ORI SEIKI, unde Walter a prezenta Silver şi ale ultimelor noutăţi din trul de prelucrare în 3 axe DMG/M cen înaltă pe de tă alică făcu met fost a ură tică carb prac din e ele O altă demonstraţi c® Silver, precum şi frez r•te Tige uţe plăc cu x™ Blax are tre altele, inovativul sistem de frez ltăţile ărat şi foarte mulţi studenţi de la facu performanţă Proto•max™St. participanţilor, printre care s-au num a ştii ciali itivă spe poz de ţia te reac enta este prez noi e tru plex Cel mai important pen şii, datorită informaţiilor com dân tru pen util te foar fost a l entu tehnice, care au apreciat că evenim l de traţiilor practice. ons dem ul timp în G buna colaborare şi profesionalismu DM şi LTER WA paniei DMG/MORI SEIKI pentru com ă easc ţum mul să aţi. şte invit tru dore Echipa Walter România atât pentru organizatori, cât şi pen r Walter România st eveniment să fie un real succes care a dat dovadă, făcând ca ace Diana Nechiti, Marketing Manage


3P

Scule

Prelucrări inteligente cu ISCAR (I) I

mediat după inventarea şi crearea primelor plăcuţe din carburi metalice, în 1927, firmele producătoare din domeniu au fost nevoite să le „reinventeze”, prin dezvoltarea în permanenţă de geometrii şi spărgătoare de aşchii inovatoare. Aceste eforturi de reproiectare geometrică sunt completate de activitatea de elaborare a unor substraturi şi acoperiri superioare, capabile să realizeze prelucrări în condiţii de duritate şi tenacitate din ce în ce mai grele.

Acest efort perpetuu de optimizare a proceselor de prelucrare coincide cu modernizarea contemporană a centrelor de prelucrare, cu scopul de a mări viteza de aşchiere. Noile maşini-unelte impun producătorilor de scule să ofere geometrii avansate de suporţi şi plăcuţe pentru realizarea prelucrărilor FMR (Fast Metal Removal).

uşoară şi mai controlată, într-o gamă variată de condiţii.  F3P – fragmentator pentru finisare

Este prevăzut cu unghiuri de degajare pozitive pentru realizarea unei prelucrări uşoare, cu forţe reduse de aşchiere, uzura muchiei este mult întârziată, durabilitatea creşte spectaculos. (figura 3).  M3P – fragmentator pentru prelucrări medii

Acest spărgător dublă-faţă este prevăzut cu o muchie întărită, păstrând geometria pozitivă pentru diminuarea forţelor aşchietoare (figura 4). FIGURA 1

Preţul carburilor primare este în continuă şi rapidă creştere pe plan mondial şi, de aceea, producătorii de scule trebuie să realizeze, cu precauţie, dezvoltarea produselor noi. ISCAR, prin noua sa companie HIGHQ-LINE, dovedeşte, încă o dată, că produsele sale inovatoare merg mână în mână cu atingerea noilor scopuri tehnologice. Noile geometrii de prindere în coadă de rândunică, combinate cu acoperirile moderne, aduc durabilitate superioară, productivitate şi profitabilitate fără precedent. Noile carburi lansate de ISCAR asigură scăderea temperaturilor în timpul procesului şi, în consecinţă, creşterea substanţială a durabilităţii. Practic, ISCAR lansează o familie completă de scule noi, care extinde beneficiile metodelor moderne de prelucrare, lărgind mult spectrul aplicaţiilor posibile. În cele mai multe cazuri, noile scule permit prelucrarea cu avansuri mai ridicate, chiar în condiţiile reducerii forţelor de prelucrare şi a micşorării cantităţii de lubrifiant utilizat, făcându-le ideale în noile condiţii de prelucrare pe maşini cu batiuri mai uşoare. Noi provocări în strunjire Noul mecanism de prindere tip DOVEIQTURN, realizat de ISCAR, poate să fixeze extrem de sigur plăcuţe dublă-faţă. Buzunarul realizat în sistem coadă de rândunică şi flancurile prismatice ale plăcuţei fac, practic, imposibilă extragerea acesteia de către forţele aşchietoare.

FIGURA 2

În cazul fixării plăcuţelor cu levier, plăcuţa are tendinţa de a se răsturna, fenomen practic anulat în cazul noii soluţii de fixare. În consecinţă, mecanismul DOVEIQTURN permite prelucrarea cu avansuri superioare, producerea unui şpan mai gros, situaţie deseori solicitată de noile centre de prelucrare (figura 1 şi 2). Cele mai recente fragmentatoare de aşchii pentru strunjire Următoarele 3 tipuri de spărgătoare au fost dezvoltate pentru prelucrarea oţelurilor şi sunt disponibile, practic, pentru toate plăcuţele noi. Ele realizează o aşchie mai mică, mai uniformă, pentru evacuarea mai 36 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

FIGURA 3

FIGURA 4

FIGURA 5


FIGURA 6

FIGURA 7

FIGURA 8

nR 3P – fragmentator pentru operaţii de eboş

Plăcuţele prevăzute cu geometria R3P sunt monofaţă. Muchiile aşchietoare sunt deosebit de robuste, geometria de aşchiere este pozitivă, pentru realizarea unei prelucrări uşoare, cu forţe reduse (figura 5). Plăcuţe economice ISO, pentru noi soluţii de strunjire În cazul aplicaţiilor de strunjire şi canelare cu dimensiuni reduse, ,,prelucrările inteligente’’ se materializează în utilizarea acestor noi plăcuţe de strunjire, mai mici, dar care realizează, practic, acele operaţii pentru care fuseseră proiectate plăcuţele mai mari existente. Carburile primare sunt utilizate, astfel, mult mai eficient, realizându-se economii substanţiale. În multe aplicaţii de strunjire, utilizatorii au tendinţa de a folosi plăcuţe mai mari decât este necesar. Noua familie ISOTURN ECO elimină această risipă.

mult îmbunătăţit, prevăzut cu un canal central de rigidizare, asigură stabilitate superioară în condiţii de eforturi mari (figura 9).

Plăcuţele ISOTURN ECO, mult mai mici în comparaţie cu plăcuţele standard din familie, având aceleaşi rezultate în anumite aplicaţii, înglobează cantităţi mult mai mici de carbură. Parametrii de aşchiere utilizaţi în cazul plăcuţelor ISOTURN ECO sunt similari, geometriile sunt şi ele similare (în principiu muchii elicoidale), unghiuri de aşchiere pozitive pentru micşorarea forţelor de aşchiere

Strunjiri grele cu adâncimi de aşchiere de până la 35 mm ISCAR a creat plăcuţa HEAVYSUPERTURN LOMX 40224-H6P, cu aplicabilitate în industria energetică, în cea a transporturilor sau în industria grea. Plăcuţa asigură un proces de prelucrare stabil şi durabilitate excelentă, în condiţiile cele mai nefavorabile de prelucrare.

(figura 6).

Plăcuţele de talie redusă, cu unghiuri la vârf de 25˚, au fost produse, în mod special, pentru finisările canalelor ,,V “, acolo unde plăcuţele clasice, cu unghi de 35˚, nu au acces (figura 7).

Capabilă să aşchieze cu o adâncime de 35 mm şi avans de 2 mm/rot, scula este prevăzută cu un sistem de blocare cu levier, extrem de rigid. Plăcuţele sunt produse din noua carbură tenace IC8250. Această plăcuţă „SUPER TURN“ reprezintă ultima dezvoltare din domeniul strunjirii grele, care necesită avansuri deosebit de ridicate (figura 10).

Strunjire cu avans de 10 ori mai mare Recent, ISCAR a extins linia FEEDTURN, adău­ gându-i o plăcuţă dublă faţă de cele de tip trigon cu unghi negativ de 6 ˚, pentru strunjirea rapidă a oţelurilor. Realizată, în mod special, pentru prelucrări uşoare, cu avans ridicat, plăcuţa FEEDTURN poate fi utilizată cu avansuri de până la de 10 ori mai mari, comparativ cu sculele standard (figura 8). SAFE-T-LOCK Noua plăcuţă de profilare cu unghi la vârf de 55˚, cu spărgător de tip F3P şi un sistem de aşezare în buzunar

FIGURA 10

FIGURA 9

iscar-romania@iscar.com

Orientarea sa tangenţială contribuie la mărirea durabilităţii, prin expunerea secţiunii de maximă rezistenţă în direcţia rezultantei forţelor, care devine astfel forţă de compresiune în cea mai mare măsură. Suprafaţa mare de degajare, muchia aşchietoare elicoidală şi fragmentatorul de tip nou creează un efect de ,,despicare“ a aşchiei, eliminarea uşoară a acesteia şi acces uşor, urmat de o curgere neobstrucţionată a lichidului de răcire. A (continuare in numarul urmator) 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 37


Scule

Progrese remarcabile în prelucrarea fontelor P

roducătorii de piese şi subansambluri s-au lovit mereu de probleme variate şi au avut de înfruntat provocări complexe, cum ar fi cele legate de alegerea corectă a sculelor pentru prelucrarea fontelor. Nu doar faptul că există diferite tipuri de fonte, dar şi materialul din acelaşi tip de fontă poate varia de la o şarjă de turnare la alta. Aşa că, pentru a alege scula potrivită, geometria plăcuţei şi calitatea carburii folosite la aşchiere, producătorii au trebuit să înţeleagă toţi factorii implicaţi şi să ia în calcul întregul lanţ de producţie pentru a obţine combinaţia optimă între calitate, cost şi productivitate.

Deşi fonta este folosită în mai toate ramurile industriale, industria producătoare de autovehicule şi cea de maşini grele sunt sectoarele care tind să fie principalii utilizatori de fonte, producţia de serie a discurilor de frână sau pompele industriale unicat de mari dimensiuni fiind doar două dintre exemple. Aceste două componente reprezintă chiar două motive cheie pentru care mulţi producători utilizează fonta – se pretează, atât la producţia de masă a produselor standardizate, cât şi la fabricarea pieselor unicat, atât de complexe încât nu există o altă metodă alternativă realistă de producţie. În acest articol vom încerca să atingem toate aspectele legate de prelucrarea fontelor, atât din punct de vedere al strunjirii cât şi al frezării. Trebuie notat şi faptul că există şi alte aspecte care trebuie să fie luate în consideraţie la aplicarea acestor concepte în producţia reală de componente, ca discuri de frână sau pompe de mari dimensiuni. Fontele de astăzi sunt mult mai avansate şi mai bine înţelese decât acum 20 ani. În unele cazuri, fonta este o bună alternativă pentru oţel, mai ales acum când se exercită o presiune constantă pentru scăderea preţurilor şi mărirea productivităţii. În general, fonta a devenit mai uşoară, mai dură, mai ieftină şi are chiar o rezistenţă mare la uzură. Se pretează la prelucrări generale, se pot produce piese cu forme complexe şi are o prelucrabilitate bună. De amintit faptul că rezistenţa mecanică, costul şi prelucrabilitatea variază între diferite tipuri de fonte, incluzând aici fonta cenuşie, fonta cu grafit vermicular, fonta cu conţinut ridicat de siliciu, fonta cu grafit nodular sau fonta bainitică. Pentru fiecare tip, există mai multe structuri cu diferite proprietăţi mecanice. Aceste variaţii rezultă, în principal, din diferenţele microstructurii matricei de metal ce înconjoară particulele de grafit.

În afară de faptul că trebuie să aleagă între diferite tipuri de fonte, producătorii trebuie să ia în consideraţie şi faptul că metalurgia fontei este foarte complexă. Procesul de turnare, prin natura lui, generează microstructuri cu proprietăţi diferite, care variază de la suprafaţa semifabricatului din fontă spre interiorul lui. Altfel spus, în acelaşi semifabricat din fontă se întâlnesc două microstructuri diferite. Mai mult de atât, calitatea fontei poate varia de la o turnătorie la alta, chiar dacă tipul de fontă este „exact acelaşi”, mici variaţii în procesul de turnare pot genera diferenţe semnificative, în ceea ce priveşte nivelul de prelucrabilitate, de la un semifabricat la altul. Să luăm ca exemplu fonta cenuşie. Prelucrabilitatea ei este afectată de variaţiile dintre stratul superficial şi condiţiile din stratul imediat următor, cum ar fi reziduurile de turnare sau ferita liberă – fier în cea mai pură formă – condiţii care perturbă procesul de prelucrare în moduri diferite. Reziduurile vor crea zone dure aranjate aleator, în timp ce, datorită feritei, vor apărea zone moi în semifabricat. Aceste variaţii provoacă abateri previzibile care influenţează prelucrabilitatea. Prin urmare, producătorul trebuie să aibă un plan logistic bine pus la punct, de la turnare la stocare şi prelucrare, pentru a se asigura că are loturi constante de prelucrat, suficient de mari pentru a acoperi toate aplicaţiile. Este foarte important să ai proprietăţile prefabricatului sub cel mai bun control posibil, în orice moment. La urma urmelor, orice variaţie poate avea un impact negativ asupra productivităţii, direct sau indirect. Atunci când proprietăţile semifabricatului nu sunt clare, producătorii se îndreaptă către

Companiile care produc scule de aşchiere dezvoltă constant noi produse pentru strunjire şi frezare, care să acopere nevoile producătorilor de piese şi să facă faţă provocărilor care apar la prelucrarea fontelor. Dar şi acest lucru este o provocare în sine, deoarece fiecare material, producător sau aplicaţie din lume este unică în felul ei. O companie producătoare de scule poate avea soluţii cu o arie mare de aplicabilitate, dar totul depinde de nevoile individuale ale clientului şi de strategia sau metoda de prelucrare adoptată. În timp ce unii producători sunt dispuşi să achiziţioneze o gamă largă de plăcuţe amovibile, cu diferite geometrii şi calităţi de carbură, pentru a optimiza fiecare aplicaţie şi pentru a obţine un maxim de productivitate, alţi producători optează pentru o gamă restrânsă de plăcuţe amovibile ,,care merg peste tot”, pentru a coordona mai uşor procesul de fabricaţie, dar, în această situaţie, productivitatea va fi mai mică. sisteme de scule şi strategii de aşchiere care pot face faţă oricăror discontinuităţi din material. Cu toate acestea, trebuie să ştii exact ce scule şi ce strategii sunt potrivite pentru o anumită aplicaţie. În continuare ne vom referi la clasele de carbură pentru strunjire. În trecut, companiile care produceau scule aveau multe clase de carbură strict pentru prelucrarea fontei. Astăzi, scopul principal constă în reducerea claselor de carbură prin crearea unor soluţii de înaltă performanţă, care pot fi utilizate pentru o gamă largă de semifabricate din fontă, pentru a face procesul de selectare a sculelor cât mai simplu posibil. Unele companii producătoare de scule utilizează procese moderne de acoperire pentru a crea strategii de prelucrare din două sau trei clase de carbură. Seco Tools, de exemplu, are o strategie pentru strunjire compusă din două clase de carbură,

38 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


strategie posibilă datorită tehnologiei proprii de acoperire Duratomic®, unde aluminiul şi oxigenul sunt manipulate la nivel atomic pentru a crea plăcuţe amovibile care combină o duritate excepţională cu o rezistenţă mare la uzură. În condiţiile actuale de strunjire, totul depinde de aplicaţiile specifice ale producătorilor. Producătorul trebuie să determine numărul exact de operaţii necesare pentru a obţine piesa finită din semifabricat. Dacă proprietăţile semifabricatului nu sunt exact cunoscute, producătorul poate include şi o strunjire de finisare suplimentară, operaţie care lungeşte timpul de fabricaţie. Totuşi, utilizând sculele corecte, adaptate condiţiilor şi cerinţelor de prelucrare, se poate reduce numărul total al operaţiilor. Într-un scenariu mai elaborat de strunjire, producătorul de piese poate fi constrâns să fabrice un anumit număr de componente într-un timp bine determinat. În aceste condiţii, dacă semifabricatele au proprietăţi mecanice diferite ale suprafeţelor ce trebuie prelucrate, se poate ajunge la creşterea costurilor de prelucrare prin reducerea duratei de viaţă a sculei şi prin micşorarea productivităţii. În asemenea situaţii, producătorul trebuie să aleagă cu mare grijă tipurile de plăcuţe şi clasele de carbură. În schimb, dacă turnătoria poate furniza semifabricate cu un nivel calitativ constant, producătorul poate obţine un nivel de productivitate foarte ridicat utilizând scule PCBN. Când vine vorba de frezarea fontei, totul devine mult mai complex. Deşi tipul plăcuţei şi calitatea carburii rămân importante, este absolut necesar ca producătorul de piese să trateze soluţia de prelucrare în ansamblu. Pe lângă geometria plăcuţei şi clasa de carbură, trebuie luate în considerare şi tipul frezei, numărul de plăcuţe utilizate şi numărul de muchii de aşchiere per plăcuţă, totul pentru a obţine un cost redus per piesă. Fabricanţii de scule de astăzi încearcă să răspundă nevoilor producătorilor de piese şi subansambluri şi să simplifice prelucrarea fontelor, oferind soluţii simplu de aplicat şi care se comportă bine cu cât mai multe materiale şi la cât mai multe aplicaţii posibil. De exemplu, căldura excesivă sau agenţii de răcire nu sunt ideali la prelucrarea fontei, în special la frezare. De aceea, companiile care fabrică scule lucrează la dezvoltarea unor tehnologii pentru frezarea atât în condiţii umede, cât şi uscate. Se urmăreşte, de asemenea, reducerea timpului efectiv de prelucrare prin dezvoltarea unor soluţii care să permită degroşarea şi finisarea într-o singură trecere. Dacă ar fi să alegem cel mai bun tip de freză pentru frezarea fontei, se poate spune că nu există o freză ,,bună la toate aplicaţiile”. Cu toate acestea, tipul de freză care face prelucrarea fontei mai uşoară este o freză negativă cu plăcuţe amovibile, cu unghi de degajare pozitiv şi o clasă de carbură care se comportă bine atât la prelucrarea umedă, cât şi la cea uscată. Prin utilizarea unei plăcuţe cu unghi de degajare pozitiv într-o freză negativă, producătorii de piese şi subansambluri pot obţine mai multe beneficii – forţe mai mici de aşchiere, reducerea consumului de putere şi a generării de căldură, toate acestea ducând la prelungirea duratei de viaţă a sculei şi la mărirea timpului efectiv de utilizare a muchiei de aşchiere. De menţionat faptul că o freză se poate comporta excelent în diferite tipuri de fontă, dar asta nu înseamnă că este capabilă să prelucreze toate formele semifabricatului. Din acest motiv, companiile care produc scule oferă diferite tipuri şi forme de freze, de la frezele pentru frezare plană la cele pentru copiere şi pentru tot ce există între ele. Producătorii trebuie să se gândească la suprafaţa pe care vor să o prelucreze şi să se concentreze pe condiţiile de prelucrare: Semifabricatul nu stă în consolă prea mult? Pereţii piesei sunt prea subţiri sau

SecoTools România Str. Sitei nr. 19, Braºov Tel: 0268.414.723 Fax: 0268.476.772 E-mail: info.ro@secotools.com www.secotools.com

suficient de groşi? Cât de sigură este prinderea semifabricatului în maşină? În plus, producătorii trebuie să ia în calcul şi tipul maşinii care execută operaţiile de frezare. La prelucrarea fontei, apare o încărcare dinamică mare, de aceea maşina trebuie să fie foarte robustă, să ofere o putere mare şi să fie foarte stabilă. Toate acestea pun o presiune mare pe maşină. În condiţiile acestea, o freză negativă cu un unghi de degajare pozitiv ajută la scăderea necesarului de putere şi reduce forţele din arborele maşinii. În final, cu atât de multe variabile de luat în calcul, dacă producătorul doreşte mărirea productivităţii, atunci când prelucrează fonte, cea mai bună soluţie este să lucreze îndeaproape cu furnizorul lui de scule. Producătorii de astăzi trebuie să combine cunoştinţele lor legate de propria tehnologie de fabricaţie cu cunoştinţele aprofundate de prelucrare ale furnizorilor de scule. În acest fel, producătorii sunt la curent cu cele mai recente progrese din industria prelucrătoare şi pot înţelege mai bine cum inovaţiile de prelucrare joacă un rol important în optimizarea procesului de fabricaţie. Rezultatul final este creşterea productivităţii liniilor de producţie şi crearea unor avantaje tehnologice pentru menţinerea competitivităţii producătorilor pe piaţa mondială.

Scurtă prezentare a fontelor moderne

Nu cu mult timp în urmă producătorii de piese şi subansambluri vedeau fonta ca fiind un metal ieftin, fragil şi murdar. Astăzi, datorită avansului tehnologic, se foloseşte o gamă largă de fonte, care sunt mai rezistente şi care au o prelucrabilitate mai mare ca în trecut. De reţinut faptul că duritatea şi prelucrabilitatea fontei variază de la un tip de fontă la altul, dar şi în cadrul aceluiaşi tip de fontă.  Fonta cenuşie (GJL) – comună şi ieftină, conţine particule de grafit sub formă de lamele, are o proprietate excelentă de amortizare a vibraţiilor, se utilizează cu succes la fabricarea componentelor motoarelor cu combustie internă. Are cea mai bună prelucrabilitate, raportată la alte tipuri de fonte.  Fonta cu grafit vermicular (GJV) – conţine particule de grafit de formă vermiculară. Este mai dură şi mai uşoară decât fonta cenuşie. Se foloseşte la fabricarea componentelor motoarelor auto supuse atât stresului mecanic, cât şi celui termic, de exemplu - piese pentru motoarele diesel.  Fonta cu conţinut ridicat de siliciu – ideală pentru fabricarea butucilor de roţi şi a osiilor. Cu un nivel de prelucrabilitate ridicat şi cu proprietăţi mecanice excelente, este tot mai populară printre producătorii de autovehicule.  Fonta cu grafit nodular (GJS) – conţine particule sferice de grafit nodular într-o matrice feritică şi/sau perlitică. Prezintă o ductilitate mare, rezistenţă bună la oboseală, rezistenţă mare la uzură şi un modul de elasticitate mare. Se pretează la fabricarea carcaselor transmisiilor mecanice pentru echipamente grele sau în industria auto. Aliaje speciale de GJS se utilizează la fabricarea unor componente expuse la temperaturi foarte mari, cum ar fi ţevi de eşapament sau carcase de turbocompresor.  Fonta bainitică – obţinută printr-un procedeu sofisticat de tratamente termice, are o duritate mare, rezistenţă mare la oboseală, bună rezistenţă la uzură şi valori mari ale alungirii la rupere. Înlocuieşte cu succes oţelul în cazul unor componente turnate sau forjate. Datorită durităţii mari şi a proprietăţilor elastice are cel mai mic nivel de prelucrabilitate dintre fontele prezentate aici.  3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 39


Eveniment

OPEN HOUSE SECO-DOOSAN Î

n data de 28 Mai 2013 a avut loc evenimentul OPEN HOUSE SECODOOSAN organizat la Universitatea Politehnica Timişoara, de Institutul de Cercetări pentru Energii Regenerabile (ICER). Beneficiind de noul laborator de Fabricaţie Digitală şi de ospitalitatea echipei conduse de Conf. dr.ing. George BELGIU, cele două companii, SECO TOOLS şi RO-MEGA TRADE, reprezentantul în România al maşinilor-unelte Doosan, au realizat împreună primul eveniment de acest gen.

Noi, cei de la ICER, suntem onoraţi să avem drept parteneri tehnici lideri mondiali în domeniul aşchierii, caracterizat printr-o riguroasă competiţie inginerească şi o puternică rivalitate managerială. Se ştie că o maşină-unealtă cu CNC ridică probleme foarte complexe în exploatare, deoarece cerinţele tehnice şi cele economice se întrepătrund, fiecare căutând să primeze. Am fost plăcut impresionat de evoluţia generală a produselor Doosan si SECO, a calităţii totale pentru cele două mărci de renume, a performanţelor şi, mai ales, a preţului aşchierii raportat la volumul de material îndepărtat, la precizia şi calitatea suprafeţei obţinute. George Belgiu, Conf.Dr.Ing Invitaţii au putut lua parte la prezentările celor două companii, dar, mai ales, la aplicaţiile practice, unde s-au realizat piese interesante cu ajutorul sculelor Seco şi a celor două maşini Doosan (strung şi centru de prelucrare prin strunjire şi frezare) achiziţionate anul trecut de Universitatea Politehnica Timişoara. Invitaţii, prezenţi într-un număr neaşteptat de mare, au urmărit live prelucrarea materialelor până la realizarea piesei finite. Cu această ocazie Universitatea Politehnica Timişoara a prezentat publicului laboratorul ICER-ED, remodernizat anul trecut. Noul laborator dispune în prezent de un strung Lynx 220 LB şi un centru de prelucrare DNM 650 echipat cu scule SECO, dar şi alte accesorii.

Ne bucurăm că am realizat acest eveniment împreună cu SECO şi Universitatea Politehnica Timişoara. Ne-am dorit prin acest proiect, de tipul OPEN HOUSE SECO-DOOSAN, realizarea unei platforme de comunicare simple şi directe cu clienţi existenţi sau potenţiali, în care aceştia au un avantaj pe care nu-l putem oferi la târgurile de profil: aplicaţii şi demonstraţii practice, live. Succesul acestui proiect ne-a confirmat necesitatea unor proiecte mai concentrate pe categorii de public distincte, cu un mai mare accent pe human-touch. Elif Ozkan, Director General Ro-Mega Trade

În prelucrările prin aşchiere, complexitatea domeniului face ca găsirea celor mai bune soluţii să nu fie uşoară. Interdependenţa dintre utilaje, scule, materiale, lichide de răcire, strategii de prelucrare şi, mai ales, importanţa factorului uman, trebuie luate foarte în serios! Pentru a oferi cele mai bune soluţii clientului, furnizorii de utilaje şi furnizorii de scule trebuie să aibă o colaborare foarte strânsă. În acest sens, ne bucurăm de succesul avut de OPEN HOUSE SECO-DOOSAN şi mulţumim atât firmei Ro-Mega Trade cât şi Universităţii Politehnica Timişoara pentru implicarea în organizarea acestui eveniment. Ervin Fovenyesi, Managing Director Seco Tools România 40 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


µ Măsurarea rugozităţii direct pe CMM-urile Mitutoyo Calitate/Control

M

itutoyo SURFTEST Probe, această nouă sondă de măsură de la Mitutoyo, face posibilă legătura între măsurările dimensionale tipice realizate de o maşină de măsurat în coordonate şi inspecţia microgeometriei şi/sau rugozităţii suprafeţelor.

În loc să se mute piesa la o altă maşină de măsurat sau să se utilizeze sisteme portabile adiţionale, Sonda SURFTEST adaugă capabilitatea de a măsura rugozitatea direct pe maşina de măsurat în coordonate, astfel evitând costuri adiţionale şi nevoia de sisteme suplimentare de măsură. Această sondă încorporează tehnologia dovedită de seria SJ-310, cu toată gama de detectoare dezvoltate, în maşina de măsurat în coordonate pentru gestionarea

aplicaţiilor de specialitate cum ar fi: măsurarea rugozităţii roţilor dinţate, în alezaje mici, canale de pană sau suprafeţe plane. Avantajele Sondei SURFTEST: Mitutoyo România SRL Clădirea Airport Plaza, Drumul Gării Odăi 1A, Parter Tel.: (0040)311012088 Mobil: (0040)722307102 Fax: (0040)311012089 office@mitutoyo.ro www.mitutoyo.ro

 Tehnologia Mitutoyo dovedită de Surftest SJ-310;  Alegerea dintre 5 tipuri de detectoare pentru aplicaţii diverse;  Precizie mare - în timpul măsurării, CMM-ul nu se mişcă;  Un singur ciclu CNC produce toate rezultatele;  Descărcare grafică şi numerică şi un singur raport de măsurare pentru toate cerinţele GD&T. 

Productica 2013

L

a sfârşitul lunii mai, în noua bibliotecă a Universităţii Politehnica Bucureşti, a avut loc cea de-a V-a ediţie a evenimentului Productica 2013, ce a avut ca temă ,,Tehnologii Verzi. Tehnologii Inteligente”.

Evenimentul a reprezentat o oportunitate pentru prezentarea soluţiilor aplicative care pot rezolva probleme stringente ale mediului economic, strâns legate de cele ale mediului înconjurător. Aceste soluţii au fost prezentate publicului interesat de către profesorii Universităţii Politehnice din Bucureşti, profesori invitaţi de la alte universităţi tehnice, doctoranzi şi reprezentanţi ai companiilor şi centrelor care au ca preocupări tehnologiile verzi sau pe cele inteligente. Soluţiile, metodele de lucru prezentate în cadrul acestei ediţii, sunt adoptate cu mare interes şi uşurinţă de către companii mari şi importante la nivel mondial, precum Siemens, Peugeot, Ford, companii care sunt interesate de optimizarea proceselor şi de reducerea pierderilor, dar şi de reducerea impactului negativ pe care îl pot avea asupra mediului prin desfăşurarea activităţii lor. Pe de altă parte, s-a amintit cu regret reticenţa companiilor româneşti de a adopta soluţiile prezentate, şi aplicate deja de companii internaţionale, ba chiar de atitudinea total dezinteresată de aspectele de mediu, în strânsă legătură cu activitatea pe care o desfăşoară. De asemenea, inginerii care şi-au prezentat soluţiile în cadrul evenimentului, au acceptat provocarea, fiind în căutarea soluţiilor cerute de colegii lor economişti (la rândul lor presaţi de o piaţă dinamică şi de clienţi din ce în ce mai sofisticaţi), care fac presiuni pentru a le livra produsul pe care clientul este dispus să plătească şi să reducă costurile, neafectând calitatea. În final, se constată că, pentru mediul înconjurător, soluţiile din domeniul ingineriei sunt cele care pot ajuta în mod realist sănătatea planetei. 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 41


µ

Calitate/Control

Abaterile de formă ale pieselor prelucrate prin strunjire - o problemă majoră a proceselor de fabricaţie pe strungurile CNC LUCIAN BERCOVICI dipl. eng., General Manager Start Computers office@starttools.ro

A

deseori, în timpul prelegerilor mele am emis enunţuri ca: „vârful teoretic al sculei aşchietoare”, „partea activă a tăişului aşchietor”, „poziţia tăişului aşchietor”, „raza la vârf a plăcuţei”, „comenzile pentru compensarea de rază a sculei”, „rostogolirea părţii active a sculei pe suprafaţa de prelucrat”, ,,forma şi direcţia traiectoriilor de atac şi de degajare”, „momentul activării compensării de rază”, creând legături şi conexiuni între acestea, transformate în reguli şi axiome propagate în timp şi spaţiu până la nivelul laboratoarelor de măsurări cărora le aud şi acum oftatul prelung şi pe deplin satisfăcut „în sfârşit! au obţinut forma corectă a piesei din prima prelucrare!”.

Descriind fiecare componentă de mai sus, ne-am putea exprima succint astfel:  ,,vârful teoretic al sculei aşchietoare” – punctul format la intersecţia liniilor imaginare corespunzătoare distanţelor ce reprezintă lungimile de compensare ale sculei, raportul ideal dintre acesta şi tăişul aşchietor pentru tăişul simetric (fig. 1a), respectiv asimetric (fig. 1b), respectiv punctul care parcurge traiectoriile programate;  ,,partea activă a tăişului aşchietor” – identificabilă din imaginile de mai sus ca fiind reprezentată de zona rotunjită a vârfului plăcuţei, care trebuie să aibă lungimea suficient de mare, astfel încât să se asigure rostogolirea completă; de aceea, tendinţa trebuie să fie în a alege un tăiş cu raza la vârf mai mare, nu mai mică, aşa cum se întâmplă de obicei;  ,,poziţia tăişului aşchietor” – raportul dintre vârful teoretic al sculei aşchietoare P şi centrul cercului vârfului plăcuţei C, reprezentat convenţional astfel (fig. 2);

 „rostogolirea părţii active a sculei pe suprafaţa de prelucrat” – condiţia de tangenţă continuă

dintre partea activă a tăişului şi suprafaţa de prelucrat, respectiv evitarea interferenţelor tăiş/material de prelucrat (fig. 3);  ,,forma şi direcţia traiectoriilor de atac şi de degajare” – forma traiectoriilor de atac poate fi atât liniară cât şi circulară, direcţia traiectoriilor de atac trebuie însă să fie obligatoriu tangentă la profilul de prelucrat, astfel vor rezulta, în funcţie de poziţia acestora faţă de cea impusă anterior, zone neprelucrate sau interferenţe tăiş-suprafaţă prelucrată la debutul, respectiv sfârşitul prelucrării şi, deci, prelucrarea incompletă a suprafeţelor programate (fig. 4);  ,,momentul activării compensării de rază” – compensarea de rază a sculei trebuie activată, prin comenzile G41 sau G42, cel târziu înainte de poziţionarea vârfului teoretic al sculei pe traiectoria de atac, respectiv trebuie dezactivată, prin comanda G40, cel mai devreme după parcurgerea traiectoriei de degajare, traiectorii care, deşi programate corect ca formă şi direcţie, vor fi distorsionate, datorită repoziţionării vârfului teoretic al sculei în raport cu traiectoria programată de-a lungul blocului în care se activează comenzile modale în discuţie (fig. 5).

fig. 4

fig. 2

fig. 1a

fig. 5

fig. 1b

 „raza la vârf a plăcuţei” – indicată de ultimul grup de două cifre din codul ISO al plăcuţei aşchietore, de ex. R=0,8mm pentru o plăcuţă codificată VNMG 1604 08;  „comenzile pentru compensarea de rază a sculei” – grupul de comenzi modale G40/G41/ G42, din care G40 dezactivează modul de lucru cu compensare de rază a sculei, G41/G42 activează, corespunzător raportului dintre vârful teoretic al sculei şi suprafaţa de prelucrat, modul de lucru cu compensarea de rază a sculei;

fig. 3

interferenţă

42 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

rostogolire

Bercovici Lucian Inginer – Director START COMPUTERS SRL  Trainer specializat pentru operarea şi programarea maşinilor cu comandă numerică.  Expert formare operatori/programatori maşini cu comandă numerică în diferite programe cu finanţare europeană.

Haideţi să fim riguroşi! am mai spus, să parcurgem şi să executăm paşii de mai sus corect şi, cu siguranţă, noi vom fi cei care vom controla procesul şi nu el pe noi, oferindu-le colegilor noştri de la calitate insatisfacţia de a nu fi nevoiţi să identifice cauza care a produs efectul neconform. Să fiţi convinşi că veţi obţine zero abateri de formă dacă vă exprimaţi de fiecare dată astfel: vârful teoretic al sculei trebuie determinat corect în raport cu tăişul aşchietor, adică măsurarea lungimilor de compensare ale sculei trebuie realizată şi corijată cu precizie, echipamentul de comandă numerică va identifica în mod corect direcţia şi forma traiectoriei de rostogolire numai dacă definim corect geometria de rază a sculei formată din poziţia tăişului aşchietor şi raza la vârf a plăcuţei, trebuie să completăm profilul de prelucrat cu traiectorii de atac şi de degajare de formă liniară sau circulară şi cu direcţii tangente la acesta, să activăm compensarea de rază a sculei înainte de poziţionarea vârfului teoretic pe traiectoria de atac, respectiv să dezactivăm compensarea de rază a sculei după parcurgerea de către aceasta a traiectoriei de degajare = VERDE SETUP. 



Eveniment

DR. JOHANNES HEIDENHAIN GmbH, partener strategic al UNIVERSITĂŢII POLITEHNICA din BUCUREŞTI F

irma germană DR. JOHANNES HEIDENHAIN GmbH a dorit să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor de comenzi numerice TNC din România. Luând ca model colaborarea foarte bună a firmei HEIDENHAIN cu unităţi de şcolarizare din Germania s-a ales varianta colaborării cu universităţi tehnice din România. Scopul acestei colaborări este de a prezenta studenţilor, dar şi cadrelor interesate, programarea cu ajutorul comenzilor HEIDENHAIN. Pentru aceasta, în urmă cu trei ani, au fost invitate mai multe cadre didactice de la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi de la Universitatea din Oradea pentru prezentarea firmei HEIDENHAIN şi pentru primul curs de iniţere în programarea maşinilor dotate cu comenzi numerice iTNC 530 HEIDENHAIN.

La sfârşitul primului curs academic de Programarea Maşinilor CNC cu comandă numerică iTNC 530, după o evaluare atentă a specialiştilor firmei HEIDENHAIN, firma germană a autorizat, pe data de 13.04.2013, Laboratorul de Tehnologii Avansate de Fabricare pe Maşini CNC (TAF.M.CNC), conferindu-i acestuia titlul de Partener de Şcolarizare Autorizat pentru Cursuri de Programare TNC DR. JOHANNES HEIDENHAIN GmbH. Acest titlu oferă Laboratorului posibilitatea organizării unor cursuri academice, atât pentru studenţi şi masteranzi, cât şi pentru programatori sau operatori de

În următorii doi ani, echipa formată din cadrele didactice de la cele două universităţi au urmat cursuri de perfecţionare la nivelul de bază şi nivelul avansat în programarea maşinilor CNC cu comandă numerică iTNC 530. Încă din primul an, firma HEIDENHAIN a pus la dispoziţia universităţilor staţii de programare iTNC 530. În ultimul an de pregătire, conf. dr. ing. Doru BARDAC a propus înfiinţarea unui laborator de cercetare şi instruire în utilizarea sistemelor de programare HEIDENHAIN în Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea IMST, Departamentul TCM. Răspunsul firmei germane a fost prompt şi s-a concretizat prin punerea la dispoziţia laboratorului a unui număr de 10 staţii de programare iTNC 530 şi 10 PC-uri. În acelaşi timp, firma HEIDENHAIN a susţinut programul Şcolilor de Vară în Fabricaţia de Maşini CNC, iniţiate de conf. dr. ing. Doru BARDAC, cu diverse materiale şi premii pentru studenţii care au participat la această formă de perfecţionare. În anul universitar 2012-2013 s-a făcut un pas important prin introducerea cursului de Programarea Maşinilor CNC de către conf. dr. ing. Doru BARDAC şi asistent ing. George VĂDEAN la specialitatea TCM, Facultatea IMST.

 Studenţii participanţi la cursul de PROGRAMARE A MAŞINILOR CNC la UPB Fac. IMST Dep. TCM

 Dl. Mihai MEŞCO, reprezentantul HEIDENHAIN în România (dreapta), îi înmânează d-lui conf. dr.ing. Doru BARDAC, AUTORIZAŢIA pentru laboratorul de TAF.M.CNC, care este începând cu 2013 Partener de Şcolarizare Autorizat pentru Cursuri de Programare TNC al Dr. JOHANNES HEIDENHAIN GmbH

44 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


n Prima generaţie de programatori CNC din anul IV TCM, Fac. IMST din UPB

maşini cu CNC, din industrie. Acest parteneriat va permite cursanţilor să înţeleagă cursurile mai uşor deoarece sunt predate în limba română. Suportul de curs este la rândul lui tradus în limba română şi prezentat într-o formă prietenoasă. Laboratorul din Universitatea Politehnica Bucureşti are aceeaşi dotare, cu echipamente similare, cu cele dintr-o sală de curs din Germania. Pentru menţinerea nivelului cunoştinţelor şi pentru actualizarea lor, cadrele didactice vor fi şcolarizate periodic în Germania. Descriere generală a laboratorului TAF.M.CNC Laboratorul de Cercetare în Tehnologii Avansate de Fabricare pe Maşini CNC (TAF.M.CNC) este o entitate din cadrul Departamentului Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Facultatea Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice, în cadrul Universităţii POLITEHNICA Bucureşti. Activităţile desfăşurate în cadrul laboratorului (cercetări, studii, cursuri, etc.) sunt bazate pe cerinţele industriale pentru elaborarea de soluţii în cazul unor probleme de actualitate în domeniul fabricaţiei de componente mecanice, utilizând maşini CNC şi roboţi industriali. Laboratorul TAF.M.CNC oferă o serie de servicii de consultanţă, cercetare teoretică şi experimentală, cursuri de formare şi de instruire în domeniul tehnologiilor avansate de fabricare. Coordonează şi susţine Şcoala de Vară în Domeniul Fabricaţiei pe Maşini CNC, Şcoala de Studii Avansate în Domeniul Fabricaţiei pe Maşini CNC şi International Conference and Exhibition CNC Tehnologies. Soluţiile propuse de către aceste studii şi cercetări vin să rezolve o serie de probleme privind prelucrarea pe maşini cu comandă numerică a pieselor de complexitate ridicată în domenii din industria românească (indus­ tria auto, industria ştanţelor şi a matriţelor, industria aeronautică, industria de tehnică medicală, industria petrolieră, industria grea).

Direcţii de cercetare: n Programarea maşinilor CNC (pentru comenzi numerice Heidenhain: iTNC 530) n Strategii de prelucrare pe maşini CNC n Optimizarea traiectoriilor de prelucrare pe maşini CNC n Metode şi mijloace de reducere a temperaturii în procesele de aşchiere n Scule, sisteme de scule şi mijloace de prelucrare a sculelor pentru prelucrări pe maşini CNC n Prelucrări cu viteze mari pe maşini CNC n Prelucrări cu superabrazive pe maşini CNC n Studii privind proiectarea celulelor de fabricaţie, deservite de maşini CNC şi RI n Cercetări privind proiectarea tehnologiilor de fabricaţie a roţilor dinţate pe maşini CNC n Managementul operaţiilor de prelucrare pe maşini CNC n Precizia şi acurateţea prelucrărilor pe maşini CNC n Studii privind noua generaţie de fabricare pe maşini CNC n Metode şi strategii de pregătire şi instruire a operatorilor, programatorilor şi specialiştilor în mentenanţa pentru aplicaţii cu maşini CNC n Studii şi cercetări privind prelucrarea suprafeţelor complexe pe maşini CNC în 5 axe

DR. JOHANNES HEIDENHAIN Reprezentanţă Str. Zizinului, nr. 110, etaj 2, Braşov, 500407 Tel.: 0040 268 318476 0040 726 235914 Fax : 0040 268 319476 info@heidenhain.ro www.heidenhain.ro

Trebuie menţionat că la înfiinţarea acestui laborator au participat, alături de HEIDENHAIN, şi următoarele firme: SANDVIK Coromant, ISCAR, INMAACRO, PĂTRAŞCU & GANE ENGINEERING, ESPRIT, CENIT, GLEASON cu suport din partea firmelor ROSEAL, KOYO, RULMENŢI BÂRLAD, TIMPURI NOI. A (http//training.heidenhain.de/kurs-suche-weltweit) 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 45


µ

Calitate/Control

Instrumente pentru măsurarea abaterii de la circularitate CĂTĂLIN APOSTOL Ing., MICRO-TOP

Consulting Engineering & Service microtop@microtop.ro

O

componentă este considerată circulară dacă toate punctele unei secţiuni transversale sunt echidistante faţă de centru. Aşadar, pentru a măsura abaterea de la circularitate, este esenţial să se asigure atât rotaţia componentei, cât şi capacitatea de a măsura variaţiile razei.

Tipuri de instrumente Măsurarea abaterii de la circularitate poate fi realizată prin utilizarea a două tipuri de instrumente, ce execută rotirea piesei sau rotirea sistemului de palpare. Rotirea piesei de măsurat se produce cu ajutorul unui mese rotative faţă de sistemul de palpare fix. În cazul celui de-al doilea tip de instrumente, piesa rămâne fixă, sistemul de palpare executând o mişcare de revoluţie în jurul acesteia. Fiecare tip de instrumente prezintă o serie de avantaje şi este mai potrivit pentru anumite măsurări, în funcţie de dimensiunea şi forma elementelor ce se doresc a fi inspectate. Instrumente ce utilizează metoda mesei rotative În continuare vor fi prezentate principiile unui instrument de măsurare a abaterii de la circularitate ce utilizează o masă rotativă şi un sistem de palpare fix. Figura 1 prezintă un astfel de instrument:

conectată la braţul palpatorului se deplasează între două bobine, modificând inductanţa. Bobinele sunt conectate într-un circuit de curent alternativ, astfel încât, atunci când armătura este în poziţie centrală, nu generează semnal de ieşire. Schimbarea poziţiei armăturii generează un semnal de ieşire proporţional cu deplasarea, faza relativă a semnalului depinzând de sensul de deplasare. Semnalul este filtrat şi procesat prin intermediul electronicii instrumentului, fiind apoi trimis către computer pentru examinări suplimentare.

 FIGURA 2. Sistem de palpare cu traductoare de inductanţă variabilă

 Coloana cu sistem de deplasare manuală şi braţ radial de poziţionare a sistemului de palpare  Orientarea sistemului de palpare  Masa rotativă cu sistem manual de centrare şi nivelare  Palpator

 FIGURA 1. Instrument pentru măsurarea circularităţii

Sistemele de măsurare moderne (figura 3) îmbină rezoluţiile înalte şi gamele largi de măsurare cu posibilitatea schimbării facile a palpatorului de către operator. Pot fi alese diverse unghiuri de contact prin intermediul unui mecanism cu furcă integrat în sistemul de măsurare. Se poate regla, de asemenea, atât limita cursei palpatorului, cât şi forţa acestuia. Sensibilitatea necesară instrumentelor de măsurare a abaterii de la circularitate este stabilită de faptul ca lungimea palpatorului poate fi de 100 mm şi trebuie să răspundă la deplasări de 0,001 µm. Aşadar, deplasarea armăturii este foarte mică, semnalul de ieşire fiind supus unor amplificări considerabile pentru a permite conversia în date digitale. Palpatorul Palpatorul reprezintă elementul de contact dintre sistemul de măsurare şi piesă. Este, aşadar, o componentă importantă, forma lui influenţând informaţiile privind suprafaţa analizată de sistemul de palpare. Multe piese prelucrate

Prezenţa coloanelor pentru deplasarea sistemului de palpare vertical şi orizontal este necesară pentru a oferi instrumentului capacitatea de a măsura forma totală a unei piese într-o rotaţie simetrică. Fiecare componentă esenţială a unui astfel de instrument va fi analizată. Sistemul de palpare Sistemul de palpare reprezintă o componentă crucială a sistemului de măsurare. Scopul său este de a converti deplasările palpatorului în variaţii ale unui semnal electric. Cel mai frecvent utilizat sistem de palpare este cel cu traductoare de inductanţă variabilă (figura 2), în care o armătură 46 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

 FIGURA 3. Instrumentul Talymin 5


prezintă urme ale uneltelor utilizate în procesul de fabricaţie, urme ce nu ţin de forma suprafeţei, ci de textura sa. Un vârf ascuţit al palpatorului se va adânci în fiecare amprentă de pe suprafaţa piesei, fapt ce ar putea masca ondulaţiile mai distanţate ce contribuie la abaterea de la circularitate. În consecinţă, este normal să se utilizeze un palpator cu diametrul vârfului mai mare, capabil să treacă peste amprentele apropiate ale texturii suprafeţei, oferind sistemului de palpare o sensibilitate scăzută pentru aceste caracteristici, luând în considerare forma a cărei abatere se doreşte a fi determinată. Alegerea diametrului vârfului palpatorului, de obicei 1 mm, 2 mm, 4 mm se realizează în funcţie de diametrul piesei de inspectat. Vârful palpatorului poate fi realizat din tungsten(wolfram), safir sau din alte materiale cu rezistenţă la uzură. Vârfurile sunt montate, de obicei, pe braţul palpatorului ce este realizat din fibră de carbon sau aluminiu. Există vârfuri ale palpatoarelor fabricate special pentru măsurarea anumitor piese sau caracteristici, cum ar fi diametre foarte mici, caneluri circulare (atât interne cât şi externe) şi alezaje adânci.

tipuri de mese pentru centrare şi nivelare, diferenţa esenţială fiind modul în care este realizată nivelarea.

 FIGURA 4. Instrumente ce utilizează metoda mesei rotative

 FIGURA 5. Mecanism automat de orientare a sistemului pe palpare

Centrarea şi nivelarea Masa rotativă trebuie centrată şi nivelată pentru a alinia axa piesei de măsurat cu axa ei de rotaţie. În timp ce masa de centrare şi nivelare susţine greutatea piesei, aceasta trebuie să fie şi stabilă în condiţiile respective de sarcină. Există două

Nivelarea cinematică în trei puncte Al doilea tip de mecanism foloseşte un sistem cinematic de nivelare în trei puncte. Ajustarea manuală a unui astfel de sistem ar fi mult mai dificilă decât cea a unui sistem care utilizează o suprafaţă de sprijin sferică. Cu toate acestea, atunci când sistemul este controlat de către un computer, sistemul devine complet automat, depăşind toate problemele menţionate anterior. Instrumente ce utilizează rotirea sistemului de palpare Acest tip de instrument (figura 6) este folosit pentru aplicaţiile specializate şi piesele cu o dimensiune şi greutate mare, ce nu permit analizarea abaterii de la circularitate prin metoda mesei rotative, cum ar fi blocurile motoare, culasele şi alte componente similare. Masa de lucru, care nu face parte din sistemul de măsurare, poate avea o construcţie solidă, aşadar greutatea piesei nu reprezintă o limitare a capacităţii de măsurare. Diverse piese mari au o formă asimetrică, alezajele a căror abatere de la circularitate se inspectează având centrele diferite faţă de centrul de greutate al piesei. Această neconcordanţă nu reprezintă o limitare pentru un astfel de sistem. De asemenea, se poate măsura abaterea de la circularitate a arborilor lungi şi cotiţi. Datorită faptului că sistemul de palpare trebuie să transporte doar o sarcină relativ uşoară şi constantă a elementelor ce îl compun, precizia nu este afectată de greutatea piesei. Prin urmare, cele mai precise instrumente de măsurare a abaterii de la circularitate tind să se bazeze pe acest principiu.

Mecanismul de orientare a sistemului de palpare Toate instrumentele pentru măsurarea abaterii de la circularitate au un mecanism de înclinare şi orientare a sistemului de palpare. Acestea permit utilizatorului să măsoare circularitatea, planitatea şi rectilinitatea suprafeţelor externe sau interne, precum şi în planuri superioare şi inferioare. Figura 5 prezintă un mecanism automat de orientare a sistemului pe palpare. Un element-cheie al acestui mecanism este faptul că vârful palpatorului se roteşte în jurul unui punct fix, în timp ce întregul sistem de palpare este deplasat din poziţie verticală în poziţie orizontală. Acest tip de mecanism este uşor adaptabil, oferind posibilitatea măsurării multiplelor caracteristici fără intervenţia operatorului, cât şi capacitatea integrării programelor automate de măsurare. Axa de rotaţie Axa de rotaţie este principiul cel mai important al unui instrument de măsurare a abaterii de la circularitate. Precizia de rotaţie este cea mai însemnată caracteristică, deoarece reprezintă punctul, referinţa de la care sunt efectuate toate măsurările. Cu toate acestea, există şi alte aspecte relevante, cum ar fi rigiditatea, capacitatea de încărcare, nivelul de zgomot mecanic produs de masa rotativă şi performanţa traductorului.

Suprafaţa sferică de sprijin Primul tip de mecanism de nivelare utilizează o suprafaţă de sprijin sferică, masa fiind controlată prin intermediul unor şuruburi micrometrice, ce acţionează asupra unor suprafeţe din partea inferioară a mesei. În timpul ajustării şuruburilor micrometrice, masa va pivota în suportul său provocând deplasarea unghiulară necesară nivelării piesei ce se doreşte a fi măsurată. Se utilizează două şuruburi micrometrice ortogonale. Acest tip de suport se potriveşte sistemelor manuale cu o capacitate de încărcare scăzută. Operaţia de centrare este efectuată în aceeaşi manieră facilă. Masa se roteşte faţă de un punct de deasupra ei, iar înălţimea acestuia este numită plan neutru. Dacă piesa este centrată la această înălţime, atunci prin acţionarea şuruburilor micrometrice pentru nivelare, se va realiza o rotaţie a axei faţă de acest punct. Aşadar, nivelarea poate fi afectată prin deplasarea sistemului de palpare la o înălţime diferită, făcând necesară renivelarea piesei la cota respectivă.

 FIGURA 6

Un dezavantaj al acestui tip de instrument este faptul că distanţa de la capătul sistemului de palpare la vârful palpatorului limitează accesul la componentă. Pentru a adapta instrumentul să măsoare la adâncimi mai mari, este necesară o piesă intermediară, ce se fixează între capătul sistemului de palpare şi palpator. Acest procedeu măreşte sensibilitatea la factorii externi, cum ar fi vibraţiile şi pot afecta precizia de măsurare a instrumentului. A

Bibliografie

„Exploring Roundness – A fundamental guide to the measurement of cylindrical form”, Taylor Hobson Ltd „Curs Metrologie Aplicată” – Micro – Top Consulting, Engineering & Service S.R.L. 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 47


Lubrifianţi

ADDINOL Eco Gear W - ulei pentru angrenaje, pentru randament energetic maxim A

ngrenajele transmit şi transferă energie. Ele sunt utilizate în toate ramurile industriale. În funcţionarea acestora lubrifiantul joacă un rol decisiv. El este un element constructiv important şi i se cer tot mai multe calităţi, în special dacă este utilizat la angrenajele moderne. Pentru dantură şi, în special, pentru rulmenţii care au o calitate deosebită a suprafeţelor active, ADDINOL a dezvoltat un ulei de angrenaje complet nou, în strânsă colaborare cu producători de frunte de roţi dinţate. ADDINOL Eco Gear W, împreună cu „Advantec Formula”, s-a dovedit a mări atât randamentul angrenajelor, cât şi randamentul energetic total.

Soluţii constructive tot mai compacte, volume de ulei reduse şi suprafeţe cu calităţi tot mai înalte impun cerinţe tot mai mari uleiurilor pentru angrenaje. În plus, acestea influenţează performanţele şi capacitatea întregii uzine. Deoarece lubrifiantul este un element important în construcţia unei roţi dinţate, ADDINOL Eco Gear W a fost dezvoltat în strânsă colaborare cu producători renumiţi de roţi dinţate. Ca rezultat, s-a obţinut un ulei de angrenaje de înaltă performanţă, având avantaje perfect adaptate cerinţelor operatorilor:  randament energetic maxim;  aplicaţii fiabile chiar la temperaturi mult sub zero grade;  separarea excelentă a aerului şi a apei.

Randament energetic maxim Cu a sa „Advantec-Formula”, ADDINOL Eco Gear W protejează dantura şi rulmenţii având o calitate deosebită a suprafeţelor active. Formula elaborată a realizat o frecare diminuată între cuplurile de frecare. Angrenajul funcţionează la un randament energetic maxim. Efectul de diminuare a frecării al „Advantec Formula” reduce şi temperatura de decantare a uleiului, ceea ce are un efect pozitiv asupra duratei de viaţă a uleiului de angrenaje. Procesul de îmbătrânire a unui „plin” de ulei este foarte mult influenţat de durata de utilizare şi de solicitările termice. Regula empirică afirmă că: la creşterea temperaturii, îmbătrânirea uleiului se dublează la fiecare 10°. Aceasta înseamnă că fiecare grad cu care se reduce temperatura de decantare contează! La utilizarea ADDINOL Eco Gear W temperatura de decantare a uleiului este diminuată cu 4 până la 5°C, în comparaţie cu alte uleiuri de angrenaje sintetice, de mare performanţă. Adaptare la temperaturi minime Atunci când a fost dezvoltat ADDINOL Eco Gear W s-a solicitat, în plus, o comportare excelentă a uleiului la 48 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

temperaturi joase. Obiectivul a fost atins printr-o nouă combinaţie a bazei atent selectate a uleiului sintetic. ADDINOL Eco Gear W nu are amelioratori ai coeficientului de viscozitate bazaţi pe polimeri organici şi are, totuşi, un coeficient de viscozitate superior (un ulei ADDINOL Eco Gear W din clasa de viscozitate 320, de exemplu, are un coeficient de viscozitate de 181). Temperatura de congelare a ADDINOL Eco Gear W este mai mică decât temperatura de congelare a uleiurilor convenţionale industriale pentru angrenaje; la acest capitol, ADDINOL Eco Gear W prezintă, de exemplu, o valoare de -51°C. Referitor la comportarea la temperatură scăzută a ADDINOL Eco Gear W, acesta depăşeşte clar uleiurile de angrenaje sintetice şi extinde domeniul de utilizare cu cel puţin 5°C la temperaturi sub zero grade, ceea ce reprezintă un avantaj valoros pentru aplicaţii la angrenaje care funcţionează la temperaturi extrem de scăzute sau la pornire după o lungă perioadă de staţionare. Nicio şansă pentru aer, spumă sau apă În timpul funcţionării agitaţia şi aerarea lubrifiantului sunt inevitabile. Bulele fine de aer trebuie să fie separate şi eliminate rapid din lubrifiant. La testele de separare a aerului, ADDINOL Eco Gear W a obţinut rezultatele cele mai bune. Eliminarea aerului introdus provoacă spumă la suprafaţa lubrifiantului, fenomen care este diminuat la ADDINOL Eco Gear W cu ajutorul unor inhibitori speciali şi prin atenta selectare a componentelor de bază. Chiar în prezenţa apei sau a unei puternice contaminări este preîntâmpinată eficient formarea exagerată de spumă. În cadrul testului Flender privind spumarea, ADDINOL Eco Gear 460 W a obţinut cele mai bune rezultate, prezentând o creştere de volum de maximum 6%. În afară de excelenta separare a aerului, ADDINOL Eco Gear W realizează o separare deosebit de eficientă a apei şi, astfel, reduce pericolul coroziunii în cutia de viteze. Uleiul de angrenaje inovativ de înaltă performanţă ADDINOL Eco Gear W este disponibil în următoarele clase de viscozitate: 150, 220, 320 şi 460. El este deosebit de potrivit pentru angrenaje care operează la eforturi specifice maxime în cuplul de frecare, la sarcini dinamice variabile, ca şi în condiţii termice critice în rulmenţi şi în dantură. ADDINOL Eco Gear W este lubrifiantul ideal pentru angrenajele moderne ale generatoarelor eoliene. 


Cercetarea îmbunătăţeşte lubrifiantul uscat utilizat în mecanisme şi dispozitive biomedicale

A

proape oricine este familiarizat cu termenul de polytetrafluoroethilene (PTFE), mai cunoscut ca Teflon, denumire de marcă comercială a companiei de produse chimice DuPont. Faimos pentru „a nu se lipi” şi a fi impermeabil la apă, PTFE este un lubrifiant uscat, utilizat peste tot la organe de maşini, de la aparatură casnică la cilindri de motor, la aplicaţii spaţiale şi biomedicale.

diverşi compuşi chimici. El a fost utilizat ca polimer lubrifiant de mulţi ani, iar recent, oamenii de ştiinţă şi inginerii au încercat să îmbunătăţească materialul, încorporându-i nanoparticole de „adaos”, care reduc uzura materialului şi, astfel, îi extind durata de viaţă. Cu toate acestea, o concentraţie mare de astfel de nanoadaosuri au creat o problemă: odată cu reducerea uzurii, ele au mărit capacitatea materialului de a produce frecare.

Lubrifianţii solizi ca PTFE sunt tentanţi deoarece ei se comportă bine la temperaturi înalte, prezintă costuri mici de întreţinere şi sunt curaţi în comparaţie cu lichidele. Ei sunt de o deosebită importanţă într-o instalaţie industrială, în care suprafeţele diferitelor organe de maşini vin constant în contact unele cu altele. PTFE are un comportament net favorabil faţă de alţi lubrifianţi solizi, datorită proprietăţilor sale autolubrifiante, a capacităţii sale de a realiza o frecare mică şi a rezistenţei sale la temperaturi înalte şi la

Recent, cercetătorii din domeniul tehnologiilor de la Universitatea din Arkansas au găsit o metodă de a face acest polimer chiar mai puţin adeziv. Ei au tratat filme (pelicule) subţiri de PTFE cu nanoparticole de siliciu şi au constatat că materialul lubrifiant a diminuat semnificativ uzura polimerului, menţinând, în acelaşi timp, o frecare la nivel scăzut. Rezultatele cercetătorilor vor permite mecanismelor să dureze mai mult şi să funcţioneze mai eficient. (http://phys.org)

Uleiuri şi vaseline pentru pompe de vid, care rezistă degradării şi descompunerii termice

O

gamă largă de uleiuri, vaseline şi lubrifianţi specializaţi pentru pompe de vid, care au fost concepute pentru a optimiza performanţele acestora şi a le extinde durata de viaţă a fost introdusă de către MV Products of No. Billerica, Massachusets.

MV Products Vacuum Pump Oils & Greases sunt produse de către Inland Industries, pentru a satisface cerinţe speciale ale utilizatorilor şi pentru a optimiza performanţele pompelor şi a le extinde durata de viaţă. Aceştia includ lubrifianţi PFPE (perfluoropolyether), uleiuri pentru pompe mecanice, vaselină PFPE pentru lubrifiere la temperaturi mari în vid, fluide pentru pompe de difuziune, fluide pentru transfer de căldură şi diferite vaseline speciale şi parafine. Oferirea unui service complex pentru modernizarea pompelor de vid, de mai bine de 40 de ani, a fost un argument pentru alegerea Inland Industries pentru a produce şi a furniza MV Products Vacuum Pumps Oils & Greases. Aceste uleiuri, vaseline şi lubrifianţi au fost selectate pentru a îmbunătăţi performanţele pompelor de vid, pentru a uşura service-ul şi a preveni necesitatea unei modernizări excesive a pompei. (http://news.thomasnet.com)

Ultrachem introduce noua serie de lubrifianţi sintetici pentru compresor, Chemlube® Plus

U

ltrachem a dezvoltat o nouă gamă de lubrifianţi sintetici de înaltă performanţă, seria Chemlube® Plus, concepută pentru a fi utilizată pentru o gamă largă de compresoare cu şurub sau compresoare rotative volumetrice. În calitate de lubrifianţi universali reali, seria Chemlube® Plus este complet compatibilă cu majoritatea uleiurilor de compresor rotativ volumetric originale (marcă de producător –OEM) şi poate fi utilizată pentru produsele de ultimă generaţie. Seria de lubrifianţi Chemlube® Plus este fabricată cu un amestec de esteri poliolici (POE) foarte stabili termic şi la agenţi oxidanţi. Aceste uleiuri au fost concepute să aibă avantajele, proprietăţile lubrifianţilor superiori, proprii esterilor poliolici şi, în plus, să fie economici, prin combinarea lor cu compuşi sintetici mai puţin scumpi. Aceşti lubrifianţi sintetici în întregime, de înaltă clasă, sunt elaboraţi pentru a forma mai puţin varniş (glazură) în aplicaţii cu temperatură ridicată şi să fie mai rezistenţi la aerul acid de la admisie decât lichidele de răcire glicol-polialchilice(PAG ). În condiţii de funcţionare normale, utilizatorii se pot aştepta să obţină o durată de funcţionare a lubrifiantului de până la 11000 ore la compresoare cu şurub rotativ. Gama este disponibilă în calităţile ISO 32, 46 şi 68. Aplicaţiile industriale tipice ale gamei Chemlube® Plus includ: compresoare cu şurub rotativ, compresoare rotative volumetrice, compresoare centrifugale şi pompe de vid. Lubrifianţii din gama Chemlube® Plus oferă următoarele beneficii: n Stabilitate deosebită din punct de vedere termic şi la oxidare n Intervalele de drenare extinse micşorează cantitatea de ulei înlocuit n Domeniu extins al temperaturilor de funcţionare n Protecţie excelentă antiuzură n Compatibilitate cu majoritatea uleiurilor de compresor n Siguranţă îmbunătăţită la inflamabilitate (http://news.thomasnet.com) 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 49


Transmisii mecanice

Eveniment EPTDA, desfăşurat la Bucureşti GEORGIANA HUIBAN European Power Transmission Distributors Association (EPTDA) g.huiban@eptda.org

E

uropean Power Transmission Distributors Association (EPTDA) este cea mai mare organizaţie europeană din industria PT/ MC (power transmission & motion control), creând o platformă valoroasă pentru cele peste 200 de companii membre: atât distribuitori, cât şi producători (SKF, Timken, JTEKT, Renold, Gates, Optibelt, Dexis, Eriks etc).

EPTDA, având sediul în Bruxelles, este o asociaţie dezvoltată şi foarte activă, elaborează standarde în industrie, programe educaţionale, facilitează posibilităţile de cooperare dintre producători şi distribuitori, realizează rapoarte de piaţă, monitorizează legislaţia şi multe altele (www.eptda.org). Cel mai important şi apreciat aspect al acestei asociaţii este legat de oportunităţile de parteneriat pe care le creează între producători şi distribuitori. Reprezentanţii companiilor membre sunt oamenii de decizie (CEO, Sales Manager), iar programele şi evenimentele EPTDA facilitează foarte multe contracte încheiate. De exemplu, în cadrul Convenţiei Anuale (www.eptdaconvention.org), care are peste 300 de participanţi, o zi este dedicată pentru întâlniri B2B programate în avans. Deşi „europeană”, EPTDA este foarte slab reprezentată în Centrul şi Estul Europei. Bineînţeles că prima mea întrebare a fost „de ce ?”, iar răspunsul domnului Hans Hanegreefs, EPTDA Executive Vice President, a fost că această piaţă e încă necunoscută pentru el şi pentru mulţi dintre membrii EPTDA. Şocant, căci e o piaţă atractivă, în creştere, care şi-a deschis porţile către Vest de peste 20 de ani – şi totuşi nu este destul de vizibilă. Aşa au început eforturile mele de a arăta că avem o industrie cu tradiţie şi că merităm atenţie şi interes. Am creat o listă de contacte pentru Centrul şi Estul Europei (în principiu distribuitori autorizaţi ai membrilor EPTDA) şi am creat primul eveniment destinat companiilor din România şi Bulgaria, cu tema ,,Viitorul industriei PT/MC”, la care am invitat 60 de companii. Am obţinut aprobarea şi am câştigat chiar entuziasmul domnului Hanegreefs, însă nu am avut parte de acelaşi entuziasm din partea companiilor pe care le-am abordat. După 3 serii de e-mail-uri şi telefoane şi o invitaţie prin poştă, am obţinut 10 răspunsuri, care s-au materializat în 4 companii care au fost reprezentate la eveniment (RULEXIM, Vitess Industrial, Euro007, UBEX Bulgaria). Evenimentul a fost organizat la hotelul Hilton din Bucureşti (Hilton este membru asociat EPTDA şi ne este alături în evenimentele organizate de noi). Din partea EPTDA, in afară de autoarea articolului, au mai fost prezenţi: domnul Hans Hanegreefs, soţia sa, Renu Snehi şi domnul Călin Chichisan (Exsteel Engineering, singurul membru EPTDA din România). Totul a început cu o cină foarte reuşită, continuată de sesiunea propriu-zisă de sâmbătă dimineaţă. Am prezentat EPTDA-ul, am vorbit 50 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Despre EPTDA

despre trendurile industriei, am comentat diferenţele care există între structura reţelei de distribuţie din România faţă de cea din Vest, iar domnul Chichisan a vorbit despre experienţa sa ca membru EPTDA. Astfel am reuşit să întocmesc un raport despre România pentru a-l împărtăşi cu membrii EPTDA şi am stârnit interesul câtorva companii (chiar şi dintre cele care nu au putut participa) pentru a face parte din organizaţie. Deşi a fost un eveniment reuşit, nu pot să nu mă întreb ce puteam să fac mai mult pentru a creşte rata de participare - în „roadshow-urile” pe care le-am avut recent în Polonia şi în UK, rata de participare a fost 80% din firmele contactate, acum la evenimentul organizat în România, aceasta fiind 8%. Aş putea să sugerez multe cauze: obişnuinţa de a simţi că nimic nu e pe gratis (încât invitaţia la un astfel de eveniment sigur ar implica un cost ascuns), neştiinţa (asociată cu lipsa de curiozitate), lipsa de timp, de interes. Sigur, sunt convinsă că în cele mai multe cazuri, invitaţia nu a ajuns în mâinile cui trebuia (adresa de email şi telefonul de pe website-ul companiei nu sunt cea mai bună cale de a contacta persoana de decizie). Aş putea continua găsind motive, însă concluzia este că nu era nimic altceva decât o ocazie de a afla ceva nou, de a cunoaşte oameni, de a explora o oportunitate. Şi participanţii nu au fost deloc dezamăgiţi. Poate a fost un eveniment prea ambiţios, însă cu siguranţă am avut ce învăţa din el. Următoarele iniţiative vor fi organizate în cadrul târgurilor internaţionale din această regiune (TIB-ul în Bucureşti, MSV în Brno, Tech Industry în Riga etc.), unde vom fi prezenţi cu un stand EPTDA şi vom încerca să cunoaştem şi să vorbim cu cât mai mulţi participanţi.Vă aşteptăm! 

 Fondată în 1998, European Power Transmission Distributors Association (EPTDA) este cea mai mare organizaţie pan-europeană a distribuitorilor, producătorilor şi asociaţiilor de transmisii de putere şi produse de control al mişcării.  Reprezintă peste 200 de companii din industrie din 30 de ţări, în principal din Europa, America de Nord şi, în creştere, din Orientul Mijlociu şi Africa.  Membrii EPTDA, producători şi distribuitori, reprezintă la nivel global o cifră de vânzări a produselor PT/MC de aproximativ 25 de miliarde de euro.  Companiile membre au aproape 245000 de angajaţi în întreaga lume: Europa, America de Nord, Africa, Asia, Orientul Mijlociu.  Membrii EPTDA reprezintă 15 categorii mari de produse, precum: rulmenţi, curele, lanţuri, motoare etc.  EPTDA este platforma unde se întâlnesc peste 350 de decidenţi din top management, fiind de asemenea, un punct central pentru schimbul de informaţii.  EPTDA are 205 membri: 105 distribuitori; 82 producători; 18 asociaţii. www.eptda.org


Power Transmission

Oportunităţi şi provocări în distribuţie GEORGIANA HUIBAN European Power Transmission Distributors Association (EPTDA) g.huiban@eptda.org

C

ompetitivitatea şi succesul în orice industrie au la bază informaţia în timp real, şi nu doar informaţia despre industria locală sau naţională, ci o întreagă serie de indici macro­economici, trendurile internaţionale de piaţă, schimbările în legislaţie, informaţii despre competitori etc. Un antreprenor de succes este în continuă căutare de oportunităţi – asta învăţăm de la membrii EPTDA, prin rapoartele pe care le creăm anual cu ajutorul lor (E-commerce Tool, Trend Data Survey, Benchmark Analysis, Market Forecasts, EU Monitoring etc.)

După vizita în România şi discuţia cu reprezentanţii unor companii de aici, distribuitori din diferite oraşe (Cluj, Suceava, Bucureşti, Braşov, Constanţa), am identificat o serie de caracteristici ce apar în contrast cu modelul de distribuţie din Vestul Europei. Datorită unor condiţii istorice şi obiective, distribuţia în România e dificilă, iar costurile de distribuţie sunt mari, aceasta datorită: geografiei variate, infrastructurii slabe de transport rutier, mulţimii de locaţii comerciale, ,,împrăştierii” populaţiei în rural, şi puterii scăzute de cumpărare a consumatorilor. Aceste motive au dus, în timp, la o anumită organizare a distribuţiei, de obicei regională sau judeţeană – în funcţie de tipul de produs distribuit. Producătorul cere ca distribuitorul să aibă un sistem de lucru eficient şi transparent, performant şi predictibil, şi în afara activităţilor de vânzare – interrelaţionare umană şi a activităţilor logistice, să culeagă, în mod continuu şi organizat, informaţii din piaţă, pe care să le transfere către producător. Aceste informaţii, împreună cu contactul zilnic şi nemijlocit cu realităţile pieţei, îi permite distribuitorului să poată prevedea evoluţiile cererii şi trendurile, şi să se poată adapta cât mai repede schimbărilor. Pentru producător, distribuitorul ideal este fidel, exclusiv (pe un anumit teritoriu – ca să se poată măsura performanţele acestora), dispus să facă muncă de distribuţie (nu doar re-vânzare, ci servicii şi valoare

E-commerce capability n Distribuitori n Producători

0%

30%

60%

30%

Plan strategic

50%

65%

Căutare de produs în catalog online

60%

Catalog online cu poze

60%

Web Shop + comenzi online 40%

Comenzile clienţilor sunt procesate automat de ERP 20%

Uploadarea comenzilor dintr-un fişier extern

50% 35%

Urmarirea comenzii în Web Shop

65%

45% 45%

Standarde pentru facturi electronice

40%

Istoricul comenzilor online

Planificarea mărită a costurilor pentru următoarele 12 luni în e-commerce

0%

72%

72% 67%

56%

Urmărind o logică economică bine-cunoscută (stabilită de Paul Krugman şi întărită de alţi economişti), impactul integrării Europene asupra firmelor mici se vede în timp. Pe termen lung, deschiderea la o piaţă de dimensiuni mari produce o reacţie în lanţ ce va duce la existenţa a unui număr mai mic de firme mari – practic firmele care îşi cresc eficienţa vor supravieţui pe termen lung, fie crescând, fie formând alianţe (cumpărând sau fiind cumpărate de alte firme), iar celelalte vor fi împinse de o competitivitate crescută, preţuri mici şi cerinţe mari din partea consumatorilor, pe de o parte, şi a producătorilor, pe de alta. Această tendinţă este deja bine stabilită în Vestul Europei, unde piaţa este deja defragmentată, cu jucători puternici, de talie internaţională. Iar trendul se împrăştie de la Vest la Est: deja sunt câteva cazuri unde distribuitori români au fost integraţi în companii internaţionale. O altă provocare majoră pentru distribuitori este expansiunea comerţului prin internet: e-commerce. Deşi serviciile post-vânzare lipsesc de obicei în cumpărăturile online, comoditatea şi uşurinţa acestor tranzacţii devine din ce în ce mai atractivă pentru consumatori, aşa că loia­ lizarea clienţilor şi dezvoltarea serviciilor oferite acestora pe lângă produsul propriu-zis devin vitale. Deşi se dezvoltă o reţea independentă de comercianţi online, care încep să concureze cu distribuitorii (Amazon are deja o gamă impresionantă de produse în secţiunea „Automotive & Industrial”), această strategie este adoptată treptat atât de producători, cât şi de distribuitori. În urma chestionarului pe care membrii EPTDA l-au completat, am observat următoarele: e-commerce este deja o strategie de business pentru 60% din membri şi deja le aduce între 20 şi 45% din vânzări. Aceştia consideră că avantajele e-commerce-ului sunt timpul şi costurile reduse, precum şi consolidarea brandului. De asemenea, 75% din ei plănuiesc să dezvolte un sistem de e-commerce în următoarele 12 luni. Alan Beaulieu (ITR Economics), economist şi analist internaţional, cu o rată de prognoză economică de 94%, pregăteşte trimestrial un raport detaliat pentru EPTDA – în ultimul său raport, analizează maladia economică a Europei în ceea ce priveşte producţia industrială, însă anunţă un trend uşor ascendent în perioada imediat următoare, care însă nu va dura prea mult. Se anunţă o nouă recesiune macroeconomică la sfârşitul lui 2014, însă bineînţeles că cifrele variază în funcţie de industrie – cea mai puţin afectată pare să fie producţia de automotive, iar cea mai grav afectată producţia de echipamente pentru generarea puterii.

61%

10%

Campanii personalizate de vanzări şi marketing via soluţii e-commerce Construirea unei comunităţi în jurul brandului prin reţele sociale

67%

61% 60%

Preţuri nete în Web Shop Disponibilitatea produsului în Web Shop

78%

67%

56%

Notificare a comenzii electronice

Utilităţi e-commerce disponibile pentru device-uri smart

90%

adaugată), dornic să aibă un viitor ca şi distribuitor al producătorului; deschis în relaţiile cu producătorul (relaţiile să fie de parteneriat, nu de negociere / adversitate).

17% 15% 11% 10% 50%

83%

Acestea sunt doar câteva exemple de informaţii vitale în planificarea strategiei şi acţiunilor viitoare ale unei firme – informaţii care pot genera oportunităţi de dezvoltare şi informaţii care pot preveni dezastre. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 51


α

Tehnologii

i.HOC, în premieră mondială Producţie eficientă a aerului comprimat cu regenerare, cu debit integral

N

oul uscător rotativ integrat în compresoarele cu şurub cu compresie uscată de la Kaeser Kompressoren este i.HOC. Acesta oferă o sursă sigură şi fiabilă de aer comprimat, cu punct de rouă sub presiune, de minus 40 de grade Celsius, chiar şi în condiţii grele de mediu – şi, desigur, cu economie de energie.

i.HOC vine de la uscător ,,integrat cu HOC" (Heat Of Compression = căldură de compresie). Aceasta înseamnă că regenerarea este asigurată de căldura inerentă, rezultată în urma procesului de compresie a aerului. În acest caz căldura este gratuită, deoarece procesul de uscare nu necesită căldură suplimentară. Rezultă o uscare fiabilă a aerului comprimat cu eficienţă maximă şi costuri cu energia reduse – chiar şi pentru debit de aer variabil. Prin comparaţie cu sistemele deja existente, i.HOC profită de întreaga cantitate de căldură disponibilă. Aceasta înseamnă obţinerea unui punct de rouă sub presiune scăzut şi sigur, chiar şi în condiţii dificile, cum ar fi presiune scăzută, temperatură ridicată şi funcţionare cu încărcare redusă. Acest lucru este posibil prin utilizarea unui compresor radial cu turaţie variabilă, care îndeplineşte două scopuri: compensează pierderea de presiune din procesul de uscare şi adaptează automat procesul de uscare la condiţiile de funcţionare. Metoda patentată de Kaeser, de regenerare cu debit integral, asigură uscarea fiabilă, fără surse de încălzire electrică sau răcitoare suplimentare, chiar şi la temperaturi ambiante ridicate, de până la 45 grade Celsius. Controlerul integrat Sigma Control 2 al compresorului 52 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

KAESER KOMPRESSOREN SRL Bd. Ion Mihalache 179, sector 1, Bucureºti Tel.: 021.224.56.81 info.romania@kaeser.com

www.kaeser.com

FOTO. Compresoarele cu şurub cu compresie uscată, dotate cu noul uscător rotativ integrat i.HOC furnizează, fiabil şi consecvent, aer comprimat de calitate, cu punct de rouă sub presiune, de până la minus 40 de grade Celsius.De asemenea, acestea asigură economie de energie şi spaţiu.

gestionează perfect întregul proces, controlând compresorul radial şi motorul de antrenare al tobei uscătorului rotativ integrat i.HOC. Indiferent de condiţiile de funcţionare sau de volumul necesar de aer, controlerul reglează automat turaţiile necesare, pentru a asigura tratarea fiabilă şi consecventă a aerului comprimat cu punct de rouă sub presiune, de până la minus 40 de grade Celsius. Construcţia logică şi compactă a sistemului permite nu numai instalarea simplă şi cu costuri minime, dar şi o întreţinere simplificată, precum şi ocuparea unei suprafeţe minime. Suplimentar, sistemul i.HOC de la Kaeser oferă un potenţial impresionant de recuperare a căldurii. Procesul de regenerare cu debit integral de la compresoarele cu şurub cu compresie uscată şi răcire cu apă permite utilizarea răcitorului compresorului în scopul recuperării de căldură. Acest sistem elimină complet pierderile de căldură asociate sistemelor existente şi cauzate de răcitorul individual al uscătorului – şi economiseşte costurile cu energia, care ar trebui să fie consumată pentru a produce căldura corespunzătoare, necesară la încălzirea spaţiilor sau în proces. 


Noi surse laser pentru procesarea materialelor, de la TRUMPF PAUL IGNAT Director de vânzări LaserSystems SRL

paul.ignat@lasersystems.ro

Î

n premieră, în cadrul târgului Laser World of Photonics, desfăşurat la Munchen, între 13-16 mai, TRUMPF Laser- und Systemtechnik GmbH a prezentat mai multe produse laser inovatoare pentru procesarea materialelor. „PUTEREA DE A ALEGE” este sloganul care descrie cel mai bine multitudinea celor mai noi surse laser cu cristal solid folosite la proce­ sarea materialelor.

Lasere cu impulsuri scurte şi ultra-scurte pentru microprocesare TRUMPF adaugă portofoliului său de lasere cu impuls scurt şi ultra-scurt, patru noi surse de fascicul pentru microprocesarea materialelor. Laserul cu lungime de undă infraroşie TruMicro 5080 extinde capacitatea de putere a laserelelor picosecunde la o ieşire medie de 150W, doborând un nou record în domeniul utilizării industriale a laserelor cu impuls ultra-scurt. Dubla frecvenţă şi varianta de lungime de undă verde a laserului TruMicro 5280, depăşesc, de asemenea, o ieşire medie de 100 W. Cu toate acestea, TRUMPF îşi consolidează portofoliul la capătul inferior al puterii spectrului. Noile lasere picosecunde din seria TruMicro2000 sunt modele entry level în microprocesarea materialelor în gama de puteri medii scăzute. Datorită fasciculului lor de înaltă precizie, acestea sunt potrivite pentru tăierea poliamidei şi structurarea sticlei. TRUMPF oferă, de asemenea, aceste serii prevăzute cu lungimi de undă în gama infraroşu sau verde. Laserele cu impulsuri ultra-scurte pentru cercetări ştiinţifice Laserele din acestă serie SDL, transmit impulsuri de o picosecundă şi energii de impuls de până la 50 mJ (milijouli). Acestea le fac o bază ideală a etapelor de amplificare a parametrilor optici (OPA), care se foloseşte la generarea de impulsuri de femtosecunde de mare energie. Aceste OPA-uri se vor alătura, în curând, portofoliului TRUMPF, ca fiind lasere potrivite pentru aplicaţii ştiinţifice, cum ar fi examinările spectroscopice.

Noi capacităţi de marcare cu laser Noile lasere de marcare cu lungime de undă în infraroşu, au un design extrem de compact: sursa laser, sursa de alimentare, computerul şi chiar şi scannerul încap într-o cutie de mărimea uneia de pantofi, care cântăreşte aproximativ 10 kg. Acest aspect face ca integrarea laserului să fie facilă, atât într-o linie de producţie nouă, cât şi într-una deja existentă. Deşi acest laser este accesibil ca preţ pe piaţa laserelor de marcare, el se ridică la un nivel comparativ cu seriile TruMark 3000 şi 5000, în materie de calitate şi funcţionalitate, deja acreditat de controlul automat al poziţiei de focalizare a lui TruMark 1000. TRUMPF îşi măreşte, de asemenea, portofoliul de lasere de marcare la nivelul de sus al puterii de ieşire. Noul laser fibră din seria TruMark 5000 este adecvat pentru procesarea rapidă şi de înaltă calitate a componentelor, atât din metal, cât şi din plastic.

Diode laser compacte Altă generaţie de lasere care se evidenţiază sunt cele cu diode compacte, cu o putere de până la 6 kW pentru lipire şi cladding (metalizare). Noul TruDiode 6006 impresionează printr-o eficienţă energetică de 40% şi costuri de funcţio­ nare extrem de scăzute în general. Simplitatea şi economia de spaţiu a acestui concept de laser desemnează TruDiode 6006 ca fiind cel mai disponibil laser cu diode compacte din clasa lui de putere de pe piaţă. În plus, raportul calitate preţ este excelent, datorită designului simplu şi elegant al acestui laser.

S.C. LaserSystems S.R.L TRUMPF Laser Systems Str. Dorobanţilor nr. 112 Bl. G2, ap. 4, COD 400609, Cluj-Napoca Tel.: +40 364 116 617; +40 372 789 300 Fax: +40 364 116 618 www.lasersystems.ro

Noua generaţie de lasere disc Noua generaţie de lasere disc, TruDisk, dezvoltă o putere de până la 6 kW de la un singur disc. Acestea au un design şi mai compact, care duce la o reducere semnificativă a costurilor de operare cu până la 25%. O atenţie specială a fost acordată scăderii consumului de energie. Eficienţa acestei noi generaţii atinge un maxim de 30%. Un sistem de control reproiectat cu o administrare inteligentă a energiei face ca laserul să fie, întotdeauna, într-o stare energetică optimă, chiar şi în timpul pauzelor de operare. Noua generaţie este la înălţime şi din punctul de vedere al formatului robust, care rezistă la condiţii atmosferice extreme. Cel mai tânăr exemplar al acestei serii este noul TruDisk 2000. Datorită calităţii fasciculului său este extrem de potrivit în operaţiile de tăiere şi de sudare. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 53


α

Tehnologii

Kickstarter - platformă de proiecte inovative şi pentru domeniul fabricaţiei rapide pe straturi DIANA POPESCU dr.ing. Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea IMST, Departamentul Maşini şi Sisteme de Producţie diana@mix.mmi.pub.ro

S

timularea şi sprijinirea inovării şi a creativităţii reprezintă, după părerea mea, obiective obligatoriu de urmărit de către orice societate orientată către oameni şi către progres (şi nu este vorba aici doar de cel tehnologic, deşi la acesta mă voi referi în cele ce urmează). Până la urmă, creativitatea este răspunsul la întrebarea „Ce ne face pe noi cu adevărat umani?” şi nu cred că există cineva, indiferent de domeniul de activitate şi/ sau interes, să nu fi fost surprins, entuziasmat de o idee deosebită, de o soluţie ingenioasă sau de un gadget spectaculos. Reacţiile fireşti sunt cele de admiraţie faţă de creator („ce idee genială a avut omul acesta!”), uneori şi de invidie („cum de nu m-am gândit şi eu la asta!”) sau de ceva de genul „puteam să fac şi eu aşa ceva, dar nu am avut banii”.

În tehnică, poate mai mult decât în orice alt domeniu, o idee creativă valoroasă trebuie să capete o formă concretă, să fie materializată într-un obiect sau produs, iar în acest sens sprijinul financiar este nu doar binevenit, ci chiar vital. Altfel, totul rămâne „pe hârtie”, sub forma unor desene sau, în cel mai bun caz, al unor articole tehnice care descriu ideea, dispozitivul, maşina, metoda, instrumentele etc. Nu vreau să analizez aici modul în care fiecare naţiune alege să îşi respecte, să îşi onoreze şi, mai ales, să îşi sprijine financiar inovatorii, fiind evident că s-ar putea face mult mai mult şi la noi în acest sens. În schimb, doresc să prezint o modalitate prin care proiecte inovative pot fi susţinute prin donaţii (în SUA şi Marea Britanie). Este vorba de aşa numitele platforme de finanţare prin care orice persoană poate oferi bani pentru cauzele sau proiectele care îi plac, pe care le consideră interesante, cu potenţial sau de viitor. Acesta este un mod practic de stimulare a creativităţii şi de sprijinire a produselor noi şi inovative, Kickstarter (www. kickstarter.com) fiind de departe cea mai importantă platformă de finanţare pentru domeniul tehnic. Alte site-uri

Form 1 de la Formlabs – MIT Media Lab (SUA)

54 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Diana Popescu dr.ing. Universitatea Politehnica din Bucureşti, Facultatea IMST, Departamentul Maşini şi Sisteme de Producţie Diana Popescu este şef de lucrări în cadrul Departamentului Maşini şi Sisteme de Producţie al Facultăţii IMST, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi director de programe al Centrului UPB-PREMINV.

pentru strângerea de fonduri sunt: Indiegogo, RocketHub, GoFundMe sau Appbckr. La secţiunea Tehnologie a platformei de proiecte creative Kickstarter sunt postate mai multe modele/prototipuri de maşini de fabricaţie aditivă bazate pe diferite procedee de formare a straturilor, care reprezintă noutăţi în domeniu şi contribuie la dezvoltarea de noi materiale, la găsirea de noi soluţii tehnice, precum şi la reducerea preţurilor componentelor şi ale maşinilor. Unul dintre acestea, cel mai bine finanţat proiect din secţiune, este al Formlab - MIT Media Lab (http://formlabs. com/), şi anume maşina Form 1, care funcţionează după principiul stereolitografiei. Această maşină de fabricaţie rapidă low-cost (preţul de vânzare în SUA este de 3.299 dolari) a reuşit să strângă o finanţare de 2.945.885 dolari! Spre deosebire de procedeul Fused Deposition Modeling (sau Filament Fused Fabrication, cum mai este acesta denumit) care depune filamente semi-topite, stereolitografia (care constă în formarea straturilor prin solidificarea unei răşini fotosensibile sub acţiunea unei raze laser cu o anumită lungime de undă) asigură o mai bună precizie dimensională şi calitate a suprafeţelor obiectelor fabricate. Finanţarea a fost cerută pentru începerea fabricaţiei de serie, iar donaţiile obţinute au reprezentat 2.945% din suma cerută iniţial. Având în vedere certul potenţial de piaţă al acestei maşini, îi vom dedica un întreg articol viitor pentru detalierea caracteristicilor sale tehnice. O altă maşină de fabricaţie aditivă prezentată pe Kickstarter este Gigabot 3D Printer (http://re3d.org/). Aceasta funcţionează prin depunerea de filament semitopit şi are ca principală caracteristică spaţiul de lucru de 30 de ori mai mare decât al unei maşini standard de tip desktop (de aici si numele de giga…), adică 609.6 x 609.6 x 609.6 mm3. Acest proiect este încă în stadiul de finanţare, cu 44 de zile înainte de data limită suma strânsă fiind de 134 mii dolari. Probabil şi despre această maşină vom auzi vorbindu-se în viitorul apropiat.

Robo 3D Printer

Gigabot 3D Printer


Gigabot 3D Printer

B9 Creator (http://b9creator.com/) este de asemenea un printer 3D bazat pe principiul stereolitografiei care a strâns o finanţare de 513.422 dolari. Această maşină intră în categoria „pentru hobbyşti”, adică DIY („do it yourself”), finanţarea fiind solicitată pentru a construi şi testa 10 astfel de maşini în scopul îmbunătăţirii performanţelor şi apoi al lansării pe piaţă. Printrbot (http://printrbot.com/) este un proiect mai vechi care a primit 830.000 de dolari din donaţii. Este vorba de o maşină opensource apărută prin intermediul proiec­ tului RepRap, finanţarea fiind solicitată pentru producţie şi pentru reducerea preţului maşinii, astfel încât visul „un printer 3D în fiecare casă” să fie mai aproape de reali­ zare. Fiind vorba de un proiect din anul 2011, am căutat informaţii despre progresele înregistrate între timp, având în vedere şi finanţarea generoasă obţinută prin Kickstarter. Se pare că obiectivul scăderii preţului a fost atins, maşinile costă acum în jur de 500 dolari, dar design-ul lor nu a fost deloc îmbunătăţit şi nu arată deloc comercial (spre deosebire de maşinile Makerbot despre care discutam în numărul trecut al revistei). Pe site-ul Printrbot este anunţat că au distribuit maşini în peste 55 de ţări şi 1590 de oraşe de pe glob. În România se pare că funcţionează 2 astfel de maşini, în Oneşti şi în Cluj-Napoca (dacă deţinătorii maşinilor sunt printre cititorii acestui articol, îi rugăm să ne împărtăşească experienţa lor). RoBo 3D Printer (preţ de vânzare de 699 dolari pe piaţa americană) a solicitat o finanţare de 49.000 de dolari şi a primit 649.000 de dolari (211%), principalul scop urmărit fiind fabricarea de matriţe pentru a obţine piese componente de calitate ridicată şi la un preţ mai mic comparativ cu cele fabricate prin fabricaţie rapidă. Maşina, o combinaţie dintre Printrbot şi Prusa (v. proiectul

Proiect RoBo 3D Eventorbot Gigabot Therminator 5 EZ3D Form1 B9Creator Vision Filabot Maxifab 3D Bukobot DeltaMaker 3D Printer Ultra-Bot 3D Printer Hyrel 3D Printer Printxel 3D Printer Printrbot Makerbot One-to-One Fabroot Rapcraft Bayou Mendel

Suma cerută 49.000 $ 25.000 $ 40.000 $ 2.000 $ 25.000 $ 100.000 $ 25.000 $ 25.000 $ 10.000 $ 5.000 $ 42.000 $ 107.000 $ 7.500 $ 50.000 $ 7.500 $ 25.000 $ 2.000 $ 35.000 $ 1.100 $ 50.000 20.000 $

Finanţare primită 1325%, finanţat 2013 500%, finanţat 2012 456%, încă în finanţare 116%, încă în finanţare 49%, încă în finanţare 2.495%, finanţat 2012 1026%, finanţat 2012 261%, finanţat în 2012 323%, finanţat în 2012 487%, , finanţat în 2012 400%, finanţat în 2012 142%, finanţat 2012 607%, finanţat în 2012 305%, finanţat în 2012 161%, finanţat în 2012 3323%, finanţat în 2011 157%, finanţat în 2011 Nefinanţat Nefinanţat Nefinanţat Nefinanţat

RepRap), funcţionează după principiul formării stratului prin extrudarea de filamente de material (ABS sau PLA – acid polilactic), foloseşte un filament de diametru 1.75mm şi are un spaţiu de lucru de 254 x 254 x 203.2 mm3. Bukobot 3D Printer (167.000 dolari în mai 2012, adică 400% din ţinta iniţială de finanţare) are un spaţiu de lucru de 200 x 200 x 200 mm3 şi construieşte prototipuri din PLA sau ABS în funcţie de model. Bukobot (http://deezmaker.com/bukobot/) îşi are originea în proiectul RepRap, fiind o maşină de fabricaţie pe straturi de tip open source. Maşinile prezentate mai sus sunt cele care au obţinut cea mai mare finanţare pe Kickstarter sau cele pe care le consider mai deosebite, dar numărul proiectelor care implică fabricaţia pe straturi a obiectelor, este mult mai mare (unele dintre ele neprimind banii solicitaţi). Aceasta este o nouă dovadă a dezvoltării impresionante a domeniului de fabricaţie aditivă şi a interesului acordat acestei tehnologii. Tot pe Kickstarter puteţi găsi şi 3D Doodler, un proiect amuzant, care deşi nu intră în categoria maşinilor de fabricaţie pe straturi, foloseşte principiul extrudării de material semi-topit pentru a crea forme spaţiale. Ce câştigă Kickstarter? Simplu, 5% din suma obţinută de fiecare proiect de succes. Ce câştigă cei care îşi postează proiectele? Finanţare pentru ideile lor, pentru trecerea de la prototip la producţie şi totodată pentru promovare. A Bukobot 3D Printer

B9 Creator 3D Printer

3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 55


Sudură

Tehnologii revoluţionare de sudare (I)

Creşterea productivităţii prin controlul cantităţii de căldură introdusă în material SORIN UDREA General Manager Laser Technology Soluţii Globale Srl sorin.udrea@lastechno.com

î

ncepând cu prezentul număr îmi propun să prezint câteva procedee de sudare foarte avansate, care pot ajuta, în mod semnificativ, la creşterea productivităţii, la reducerea costurilor de producţie şi la îmbunătăţirea calităţii produselor realizate prin utilizarea acestor procedee. Pe parcursul acestui articol voi realiza descrierea unei noi tehnologii intitulate HC MAG (Heat Controlled MIG/MAG), dezvoltată şi patentată de către firma germană ESS SCHWEISSTECHNIK GmbH, împreună cu institutul STEINBEIS.

Comparaţie între HC MAG şi short-arc-ul clasic La o viteză constantă de avans a sârmei, short-arc-ul clasic există doar într-o plajă relativ restrânsă de curenţi de sudare. Acest lucru se datorează lungimii arcului electric. Spre deosebire de short-arc, procedeul HC MAG face posibilă extinderea semnificativă a acestei plaje de curenţi de sudare. Astfel, la o viteză de avans constantă a sârmei, este posibilă ajustarea unei plaje de curenţi de sudare mult mai largă, prin setarea parametrului HC MAG la valoarea dorită (între 0% şi 100%), în timp ce lungimea arcului rămâne constantă.

ESS HC MAG (Heat Controlled MIG/MAG) este un procedeu special, derivat din convenţionalul short-arc, dezvoltat pentru o plajă de putere de până la 200 A. Principalul avantaj al acestuia este că permite ajustarea continuă a adâncimii de pătrundere la o rată de depunere constantă. Similar alternanţei curentului din timpul operaţiilor de sudare TIG în curent alternativ, firma ESS a dezvoltat un sistem, unic pe piaţă, care realizează inversarea polarităţii sârmei şi în cazul aplicaţiilor de sudare MIG/MAG. Întregul proces este controlat prin intermediul unui potenţiometru amplasat pe telecomanda sursei. Acest lucru permite ajustarea continuă a pătrunderii în materialul de bază şi creşterea ratei de depunere a materialului de adaos. Sistemul astfel creat permite libera trecere a energiei între sârma electrod şi piesă. În ceea ce priveşte reglarea valorii HC MAG aceasta se poate face continuu între 0% si 100%. Atunci când valoarea este 0% vom avea procesul standard de sudare în short-arc, pătrunderea în material fiind maximă la o rată normală de depunere, iar în cazul în care valoarea setată pentru HC MAG este de 100% vom obţine o pătrundere minimă la o rată de depunere maximă, lucru foarte important în cadrul aplicaţiilor de depunere. Între cele două valori, 0% si 100%,

56 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

se poate face o ajustare continuă a acestui parametru, în funcţie de cerinţele aplicaţiei şi de pătrunderea dorită. Prin intermediul controlului cantităţii de căldură introdusă în sârmă sau în piesa de sudat se obţine o baie de material topit foarte uşor de controlat şi care nu curge. Din acest motiv, HC MAG este foarte utilizat pentru realizarea simplă şi rapidă de treceri de rădăcină, pentru sudarea tablelor subţiri cu rost mare sau pentru sudarea vertical descendentă. Poate fi utilizat pentru sudarea oţelului carbon, a oţelului inoxidabil, a aluminiului şi a aliajelor pe bază de cupru, până la o putere maximă de 200 A.

 FOTO 1. Comparaţie a rezultatelor sudării: sudarea MAG clasică (în curent continuu) – viteza de avans a sârmei 3 m/min şi HC MAG (în curent alternativ) – viteza de avans a sârmei 4 m/min

Pentru a vă face o idee completă asupra diferenţelor existente între sudarea în short-arc şi procedeul HC MAG prezint mai jos următoarea comparaţie:  La o valoare dorită a curentului de sudare de 100 A, se poate seta, în cazul short-arc-ului clasic, o viteză de avans a sârmei între 3,8 şi 4,3 m/min, în funcţie de lungimea arcului.  În cazul HC MAG, la o lungime constantă a arcului electric, plaja de reglaj a vitezei de avans a sârmei este extinsă de la circa 3,8 până la 5,8 m/min, în funcţie de valoarea setată a HC MAG. Prin urmare, procedeul HC MAG permite fie creşterea ratei de depunere prin creşterea vitezei de avans a sârmei la un curent constant, fie reducerea cantităţii de căldură introdusă în material, la o viteză de avans constantă a sârmei. Principalele beneficii aduse utilizatorilor de către procedeul HC MAG:  Echipamentul poate fi utilizat atât în modul manual, echipat cu pistolet de sudare standard, cât şi integrat în celule robotizate sau în sisteme automatizate. Acest lucru oferă o flexibilitate deosebită şi permite acoperirea unei plaje largi de aplicaţii;  Viteze net superioare de sudare faţă de sudarea MIG/MAG în curent continuu, datorită inversării polarităţii curentului de sudare în modulul HC-MAG;  Reducerea la minimum a influenţelor magnetice introduse în material;


n Controlul total asupra cantităţii de căldură introdusă; n Creşterea vitezei de avans a sârmei cu până la 80% faţă de sudarea MIG/MAG convenţională; n Creşterea vitezei de sudare cu 30-40% faţă de sudarea MIG/MAG convenţională.

n FOTO 5. Aplicaţie a placării cu HC MAG

Aplicaţii ale procedeului HC MAG n Straturi de rădacină rapide, simple şi

foarte uşor de controlat

Stratul de rădăcină poate fi controlat uşor şi sigur datorită posibilităţii de a regla în mod continuu cantitatea de căldură introdusă. Generarea unei băi de material topit mult mai vâscoase facilitează controlul băii, în special în cazul sudării la poziţie. Nu se diminuează rata de depunere şi, astfel, nu este necesară reducerea vitezie de sudare, precum în cazul echipamentelor clasice. De asemenea, se va putea obţine un strat de rădăcină plat (a se vedea Foto 2) şi fără necesitatea utilizării suportului ceramic. n Sudarea la poziţie fără problemele legate de topirea neregulată

 FOTO 2. Strat de rădăcină

Prin creşterea valorii HC MAG se va genera o baie de material topit mult mai vâscoasă. În acest fel, în cazul sudării la poziţie (în mod special la sudarea vertical descendentă) muchiile îmbinării vor putea fi topite mult mai bine de către arcul electric. Astfel, lipsa de topire va fi cu siguranţă evitată.

în cazul aplicaţiilor de sudare prin suprapunere

În cazul aplicaţiilor de sudare prin suprapunere, lăţimea minimă de suprapunere, necesară pentru asigurarea unei îmbinări sigure, este mult redusă. De exemplu: îmbinarea unor table din oţel cu grosimea de 1 mm şi un rost de 1 mm necesită o suprapunere de numai 4 mm.

 FOTO 3. Comparaţie între suda­ rea vertical descendentă cu HC MAG (în dreapta jos) şi cea cu MIG/MAG clasic (în stânga şi, respectiv, dreapta sus).

n Reducerea deformaţiilor termice Posibilitatea ajustării continue a cantităţii de căldură introdusă în material duce la minimizarea deformaţiilor termice. În acest fel pot fi sudate table foarte subţiri, chiar şi atunci când distanţele dintre ele sunt semnificative în raport cu grosimea tablelor.

pătrundere în materialul de bază poate fi reglat într-o plajă foarte largă. n Lăţime minimă de suprapunere a tablelor

n Sudarea materialelor sensibile la căldură Datorită reglării continue a energiei introduse, se pot suda, cu rezultate excelente, materiale sensibile la căldură. n Reducerea temperaturilor dintre treceri Prin utilizarea procesului HC MAG, temperatura straturilor intermediare, în cazul aplicaţiilor ce necesită treceri multiple, va fi redusă în mod semnificativ, în timp ce rata de depunere creşte. Acest fapt va conduce la reducerea timpilor morţi necesari răcirii straturilor intermediare la temperatura dorită. Un efect pozitiv, datorat creşterii ratei de depunere, este reprezentat de reducerea numărului de treceri şi, implicit, de creşterea productivităţii şi scăderea costurilor de producţie. n Creşterea rezistenţei zonei de îmbinare în cazul brazării MIG

 FOTO 4. Îmbinarea unor table cu grosi­mea de 1 mm şi cu o dis­tan­­­­ţă între ele de 4 mm

Utilizând procedeul HC-MAG pentru brazare este posibilă eliminarea continuă a căldurii. În mod special, în cazul tablelor mai groase de 1,5 mm, la care se formează secţiuni transversale mari ale îmbinărilor şi, implicit, sunt necesare cantităţi mari de material de adaos, se poate preveni pătrunderea în material a unei cantităţi extreme de căldură. În acest fel se va obţine o îmbinare cu o mult mai bună rezistenţă mecanică. n Reducerea influenţelor magnetice asupra materialului

n Sudarea rosturilor extreme Rosturile foarte mari pot fi sudate uşor, fără pericolul apariţiei crestăturilor marginale, iar rosturile variabile pot fi controlate foarte facil prin simpla adaptare a valorii HC MAG. n Placarea cu grad reglabil de pătrundere Datorită ajustării continue a cantităţii de căldură şi a ratei mari de depunere a procesului HC MAG, operaţiile de placare se pot realiza rapid şi foarte economic. Gradul de

SC LASER TECHNOLOGY SOLUŢII GLOBALE SRL Str. Dorobanţi, Bl. A14, Ap. 8, Buzău Tel/Fax: + 40 238 712 718 Mobil: +40 752 082 220 +40 769 645 491 sorin.udrea@lastechno.com www.lastechno.com

Procedeul HC MAG permite reducerea semnificativă a influenţelor magnetice asupra materialelor. Faţă de sudarea MIG/MAG în curent continuu, la care influenţele magnetice sunt relativ ridicate, în cazul procedeului HC MAG influenţele magnetice sunt minime. În speranţa că aceste informaţii vă vor fi de ajutor în identificarea unor soluţii de creştere a productivităţii şi competitivităţii companiilor dumneavoastră, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă asigur că în ediţiile viitoare voi încerca să vă prezint şi alte tehnologii şi procedee avansate de sudare. ­A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 57


Automatizări

Soluţii de automatizare

MIRELA FICLEANU Director Marketing FESTO festo@festo.ro

idei de alegere a axelor electrice şi de construcţie a sistemelor de manipulare A legerea unui sistem de manipulare depinde, în principal, de elementele în mişcare, respectiv de masa/masele părţilor deplasate, cât şi de vitezele sau timpii de manipulare, pornind de la obiectul de manipulat şi până la ultima axă de deplasare. Masele deplasate şi, respectiv, acceleraţiile necesare atingerii vitezelor, generează momente de inerţie, care se traduc în forţe şi, respectiv, momente rezistente ce trebuiesc învinse.

Dimensionarea sistemului pornind de la elementul de execuţie final Când luaţi în considerare utilizarea oricărui tip de sistem de manipulare, întotdeauna analizaţi-l începând cu obiectul de manipulat, apoi la elementul de apucare (griper sau vacuum) spre partea anterioară. Dimensionaţi prima dată elementul de apucare, trecând apoi la celelalte componente până la axele de deplasare, de ex. actuatori rotativi. După ce efectuaţi acest lucru, dimensionaţi axele în ordine inversă, de exemplu, mai întâi axa verticală (Z) şi apoi axele orizontale (Y şi apoi X). Minimizarea numărului de axe în soluţiile cu axe multiple Dacă aplicaţia Dvs. necesită o soluţie cu mai multe axe, cea mai bună metodă este reducerea numărului de axe dintre cadrul rigid şi produsul de manipulat. Reducând acest număr la minim (5 maximul absolut), veţi minimiza săgeata cumulată la încovoiere, îmbunătăţind, astfel, precizia. De asemenea, dacă axele sunt electrice, problemele rezultate din compunerea efectelor jocului şi deflecţiei pot conduce la instabilitatea sistemului.

Dacă arborele se distruge, cuplajul alunecă, minimizând astfel deteriorarea şurubului cu bile sau a curelei axei, care sunt foarte scumpe. Soluţia ideală este alegerea unui producător care poate livra toate elementele: arborele, carcasa cuplajului, cuplajul, flanşa şi motorul, reducând astfel riscul nealinierii şi beneficiind de o soluţie garantată. Selectarea comenzii motorului pas cu pas Dacă folosiţi un sistem cu motor pas cu pas şi doriţi să folosiţi modul „microstepping”, impulsul de pas de la PLC sau cardul de motor pas cu pas trebuie să corespundă necesităţilor Dvs. de performanţă. De exemplu, la un motor pas cu pas care poate avea 200 paşi pe rotaţie, dacă doriţi o mişcare mai lină şi mai precisă, aţi putea să mergeţi până la 1/32 din pasul întreg, în cazul celor mai multe sisteme, acest lucru oferind 6.400 paşi pe rotaţie. Dacă doriţi să obţineţi 900 de rotaţii pe minut la motor, sunt necesare 5.760.000 pulsuri pe minut, ceea ce înseamnă 96.000 pulsuri pe secundă sau 96 kHz. Trebuie să vă asiguraţi că această frecvenţă se poate obţine, deoarece proiectantul mecanic scapă adesea din vedere acest lucru atunci când dimensionează sistemul, pentru că el nu cunoaşte specificaţia automatului programabil. Beneficii ale motoarelor pas cu pas şi servo Comparativ cu tehnologia servo, tehnologia motorului pas cu pas este adesea considerată ca fiind ruda mai săracă din familia controlului mişcării. Această concepţie este gre-

 servomotor

Montarea unor servomotoare şi motoare pas cu pas pe axele mecanice La montarea unor servomotoare sau motoare pas cu pas pe axele mecanice, asiguraţi-vă împotriva posibilelor efecte de nealiniere a arborelui motorului. Cuplajele flexibile gen „Oldham” sau cu burduf sunt ideale, ele fiind livrate, de obicei, cu seturi de şuruburi de fixare sau de prindere, acţionând şi ca siguranţă mecanică.

şită pentru că, deşi dinamica este mai scăzută decât la soluţia cu servo, un sistem cu motor pas cu pas, dimensionat corect, poate oferi beneficii majore de cost, comparativ cu sistemul servo. Supradimensionaţi motorul pas cu pas cu cel puţin 30%, pentru a fi siguri că nu pierde niciodată paşi şi, astfel, veţi obţine un sistem eficient din punct de vedere performanţă/cost. Dacă aveţi dubii, cereţi întotdeauna sfatul unui producător care livrează ambele tehnologii pentru că veţi obţine o soluţie optimă obiectivă. 58 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


din aceste rezerve de cursă şi, de aceea, reduceţi lungimea axei, în funcţie de viteza şi de sarcina aplicaţiei. Atenţie însă! Dacă această rezervă este folosită în întregime, în cazul unui defect de program se poate ajunge la o avarie periculoasă a sistemului.

 motor pas cu pas

Importanţa utilizării sistemelor port-cablu Nu subapreciaţi importanţa sistemelor port-cablu atunci când integraţi axele electrice într-o aplicaţie.

Care este raportul maselor inerţiale? Majoritatea sistemelor pas cu pas şi servo sunt dimensionate nu pe baza necesităţilor momentului dezvoltat, ci pe baza necesităţilor inerţiei (care determină momentul de inerţie). Dacă un motor este ataşat unei sarcini care are un moment de inerţie mult mai ridicat decât al rotorului (partea rotativă a motorului), sarcina va avea tendinţa de a conduce motorul şi nu invers (ceva de genul unei maşini „Smart” care împinge o caravană de 2 tone). De aceea, este important să vă asiguraţi că inerţia sarcinii nu este prea ridicată în raport cu inerţia rotorului. În cele mai simple sarcini de poziţionare, această inerţie poate fi de până la 10:1 (sarcina:rotor). O maşina CNC care necesită o precizie de poziţionare foarte mare, ar avea probabil un raport al maselor inerţiale de 1:1. Dacă inerţia sarcinii este prea mare, se poate introduce un reductor care va fi de un ajutor considerabil în reducerea acestui raport (un reductor 4:1 va reduce inerţia sarcinii de aproape 16 ori). Evitarea eforturilor şi uzurii la curea şi la rulmenţii axei Când legaţi două axe într-o configuraţie paralelă, asiguraţi-vă că arborele de cuplare dintre axe este montat pe acelaşi arbore cu motorul. Acest lucru asigură o transmisie rigidă a puterii şi asigură funcţionarea sincronă a celor două axe. Montarea arborelui de cuplare în partea opusă a arborelui motorului de antrenare introduce un joc şi un efort suplimentar în curea şi în rulmenţi.

Importanţa alocării unei rezerve de cursă Verificaţi dacă la axele Dvs. mecanice este inclusă o rezervă de cursă. Mulţi producători, deşi nu toţi, includ o distanţă suplimentară la fiecare capăt al axei, care nu face parte din cursa saniei axei. Prin acest lucru, în cazul unei poziţii programate incorect de controller, în momentul în care sania axei depăşeşte senzorul de poziţie de capăt, se poate reduce viteza înainte de a lovi capătul fizic al axei. Prin introducerea rezervei de cursă, multe axe pot părea mai lungi decât alte axe care au aceeaşi lungime de cursă. În cadrul cursei utile, este posibil să folosiţi unele

Sistemele port-cablu sunt, adesea, la fel de importante precum axa însăşi. Cablurile prost proiectate şi instalate pot afecta reglarea axei, pot crea o aplicaţie foarte zgomotoasă şi pot conduce la avaria prematură a furtunelor şi cablurilor, ceea ce poate fi periculos pentru operatori. Sistemele de lanţuri port-cablu ar trebui tratate ca o parte integrată a proiectului şi nu ca o parte suplimentară abordată după proiectarea sistemului. Asiguraţi-vă că furnizorul de axe electrice înţelege aceste aspecte şi asigură montarea axelor în concordanţă cu sistemele de management al cablurilor şi port-cablurilor.

SC FESTO SRL Str. Sf. Constantin nr.17, Sector 1, Bucureşti Tel: 021.3000.720 Fax: 021.310.24.09 Email: festo@festo.ro Website: www.festo.ro

Care sunt diferenţele dintre axele cu transmisie cu şurub conducător sau şurub cu bile ? Multe persoane întreabă care sunt cele mai importante diferenţe dintre axele cu transmisie cu şurub conducător sau şurub cu bile. Confuzia apare din terminologie şi loca­ lizarea pe piaţă. De exemplu, terminologia din SUA variază, adesea, de cea din Europa. Şuruburile cu bile, care sunt uneori greşit numite „spindle drives”, constau dintr-un şurub şi o piuliţă cu bile cu recirculare. Şuruburile cu bile oferă o perioadă lungă de funcţionare, fără joc şi cu poziţionare precisă. Dezavantajul constă în costurile ridicate şi în faptul că nu sunt autoblocabile, având nevoie, în cazul unui montaj vertical, de existenţa unei frâne. Şurubul conducător, numit adesea şurub trapezoidal, constă dintr-un şurub trapezoidal şi o piuliţă din polimer. Ele au costuri mici şi oferă şi beneficiul autoblocării datorită formei filetului. Dezavantajul constă în durata mai scurtă de funcţionare şi existenţa unui mic joc în transmisie. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 59


Automatizări

O secţiune subiectivă prin Hannover Messe P

rintre târgurile „ghigantăn” de echipamente şi soluţii pentru producţia industrială, Hannover Messe este o primă referinţă. cad_consultant@hotmail.com Dar în cele două zile petrecute acolo am ocolit cumva main-stream-ul producţiei industriale, focusând (aşa cum fac şi în revista „T&T”) pe chestiuni ceva mai auxiliare. MIRCEA BĂDUŢ inginer, consultant CAD/IT

 FOTO 1

Impactul cu imensul târg industrial de la Hanovra Întâiul tur prin marele târg îl fac (aproape imediat după înregistrarea la centrul de presă, respectiv după ce mă dezmeticesc niţel) la standul României, pe care-l caut în hala 6 (mai sunt două standuri în halele 27 şi 17). Schimb câteva cuvinte cu expozanţii români (cu cei care nu sunt deja ocupaţi) încurajându-i cât mă duce inspiraţia momentului (destul de timorată, de altfel). Unii sunt la prima participare, alţii ,,recidivişti”. Admir prezenţa lor aici: astfel de chestiuni, de cumva nu au efect imediat, contează strategic, sedimentar, pe termen mai lung. Apoi (încă speriat de imensitatea târgului) mă înscriu într-un tur ghidat (propus de organizatorii Hannover Messe), care ne trece prin câteva puncte interesante (destinaţii alese – aveam să realizez ulterior – pentru orientarea lor spre inovaţie/cercetare). Îndoiala iniţială a opţiunii avea să se risipească pe traseu: la fiecare oprire a acestui tur („pentru jurnaliştii începători”, cum îl clasificasem), reprezentanţii standurilor respective ne fac prezentări focusate (demonstraţii pe care n-aş fi avut şansa să le prind ca vizitator independent). Astfel, un departament de la institutul Fraunhofer ne prezintă pe viu soluţia lor de detectare şi recunoaştere (şi tratare particularizată) a „obstacolelor” umane ce se apropie de autovehicule. (foto 1)  FOTO 2

60 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

La standul SKF ni se arată un arbore rotindu-se cu doi rulmenţi monitorizaţi/controlaţi diferit, punctându-ni-se avantajele mentenanţei predictive (despre care ,,vorbisem” nu de mult în revistă). Un departament al companiei Festo ne arată incredibilul zbor al unei libelule „mecanice” (un model de aproape o jumătate de metru) – de fapt este un zbor bionic, pentru că foloseşte chiar mişcările şi principiile aeronautice ale respectivei creaturi. Apropo de inspiraţia naturii şi de integrare, reţinem şi demonstraţia de „imersiune” în realitatea virtuală de la standul Universităţii Ulm („immerSight”). Uimitoare avea să fie şi vizita la marele stand al firmei Kuka (un stand conceptual de 570m2 în Hala 17), unde nu doar că o mulţime de braţe robotice industriale (de diverse gabarite şi respectiv sarcini) se agită într-un balet mecanic, dar ni se arată şi chestiuni de o fineţe incredibilă. Un astfel de braţ robotic este capabil – graţie senzorilor integraţi (cvasi-bionic) în articulaţiile braţului (deci nu în vârful braţului, şi nici în exterior) – să simtă obstacolele întâlnite (pe baza micro-reacţiunilor apărute în articulaţii) şi să le ocolească non-disturbant. (Demonstaţia ni se face cu un pahar cu apă pus ad-hoc în raza de acţiune a robotului, pahar ce nu se varsă la atingerea braţului metalic.) (foto 2) Tot graţie unor senzori homo-cinetici, dar şi a unor algoritmi la fel de finuţi şi de complecşi, un braţ robotic încearcă să introducă câte o bucşă (dintr-o serie de varii diametre) pipăind cu aceasta un pivot calibrat (o tijă de un anumit diametru), iar modul cum conduce bucşa pe pipăite sugerează o adaptabilitate specifică mai degrabă biologicului decât mecanicii. Da, după ce ne-a stârnit curiozitatea şi ne-a trezit atenţia tehnică, turul de presă ne poate înţărca. Prima zi la târg va continua individual, remarcând alte fapte şi idei, din care amintesc fără pretenţii scalare. La standul LMS (firmă întâlnită anterior cu aplicaţii în domeniul PLM, şi despre care aflu acum că tocmai a fost achiziţionată de Siemens) se arată pe viu un dispozitiv de transpunere vectorială (într-un mediu 3D virtual bine constrâns metric) a sunetelor din jurul aparatelor ce necesită studiere/monitorizare riguroasă a zgomotului emis („LMS SoundBrush”). Reţin apoi întâlnirile cu câteva standuri prezentând la lucru imprimante 3D, unele folosind plasticul ca material aditiv (direcţie atât de avansată încât cunoaşte şi particularizări/profilări mai distincte), iar altele lucrând cu metal (deci prin adăugare succesivă de pulberi metalice în strat subţire, urmată imediat de sinterizare locală, respectiv de topire parţială cu laser la fiecare strat nou). De fapt, aşa cum aţi putut citi în revista T&T (seria de articole despre ,,additive manufacturing” scrisă de doamna Diana Popescu), este un domeniu de mare interes şi cu imens potenţial pentru fabricaţia multor piese (foarte pretabil când se impune o producere rapidă de forme complexe). De fapt, avem aici o schimbare de paradigmă (ca alternativă la clasica ,,substractive manufacturing”) ce va influenţa substanţial industriile producătoare. 



Automatizări 

CAD-CAM-CAE Abordarea integrată (atât prin firescul lucrurilor dar şi prin acea încurajare tematică a lui Hannover Messe 2013) face să întâlnim furnizori de soluţii software presăraţi prin mai multe pavilioane ale târgului. Însă în Hala 7 – sub titulatura „Digital Factory” – s-au concentrat ceva mai explicit o serie de soluţii informatice de ERP, CAD, CAE, Plant Design, MPM, ş.a.. Aici observ că majoritatea expozanţilor sunt de origine/orientare germană, fie producători locali, fie distribuitori de brand-uri multinaţionale. Dintre soluţiile CAD ce atrag atenţia în mod special amintesc câteva:  HiCAD, cu o interfaţă modernă, software-ul companiei IDS GmbH convinge nu doar prin abilităţile avansate de modelare 3D, ci mai ales printr-o curajoasă specializare „reversată”: pe lângă facilităţile clasice de inginerie mecanică (adică specific MCAD) el se extinde compentent şi spre plant-design (piping 3D & diagraming 2D) şi spre arhitectură/construcţii (ingineria structurilor, proiectarea faţadelor de oţel şi sticlă), etc;  iCAD, un software japonez atât de intens optimizat pentru folosirea resurselor hardware încât specificaţiile ne dau de gândit: 2GB de RAM pot „acomoda” un model 3D cu până la un milion de piese, software-ul fiind deci profilat pe ansambluri mari de maşini/unelte şi pe echipamente/instalţii/uzine de produţie industrială; cu timpi de lucru exceţionali – două secunde pentru încărcarea întregului model,0.2s pentru editarea unei forme, 0.2 secunde pentru o manevră de mutare a unui grup de 6000 de piese);  KOMPAS-3D (un software MCAD de la compania ASCON din Rusia, având ambiţia de a acoperi mai toate funcţionalităţile tradiţionale ale soluţiilor de modelare a ansamblurilor 3D);  Smap3D – soluţie de proiectare uzinală de la CAD Partner GmbH. Menţionabile ar fi şi soluţiile ECAD, de proiectare a circuitelor electrice:  ,,Engineering Base”/ELCAD de la AUCOTEC GmbH, într-o interesantă abordare client-server bazată pe substrat software de la Microsoft (SQL Server, Application Server, Visio, Visual Basic);  ,,ePLAN Harness proD” pentru proiectarea cablărilor electrice. La categoria hardware CAD punctăm câţiva furnizori de dispozitive pentru manipulare tridimensională a modelelor (mouse 3D), precum şi un producător major de subsisteme grafice (pentru staţii de lucru PC) intens optimizate pentru vizualizarea 3D în mediile MCAD moderne (CATIA, PTC Creo, SolidWorks, Unigraphics,  FOTO 3 Solid Edge, Inventor, etc). (foto 3) Energia, pentru a doua zi Ziua următoare am început-o cu Hala 27, urmărind în primul rând noutăţile privind energiile „verzi”, nonimpact. Aici, secţiunea cea mai reprezentativă a fost cea a energiei eoliene (în care Germania cam este lider), urmată ceva mai timid de exploatarea biogazului şi de fotovoltaice. (foto 4) La capitolul turbine eoliene maturitatea se simte atât în concepţii cât şi în fabricaţie, producătorii întrecânduse fie în rafinamente de proiectare (urmărind optimizări ale conversiei de energie, ale transmisiilor mecanice; ale nivelului de zgomot), fie în lărgimea gamei de produse (puteri de 2-3 MW cu diametrul elicelor de 100-120m), fie în capacitatea de producţie. La Alstom aflu despre turbina “off-shore” de 6MW cu diametrul de 150 de metri, pentru vânt de referinţă de 50m/s. Impresionant. Şi mai ales provocator, inclusiv în sensul de acceptare a magnitudinii investiţiilor care să dea eficienţă în domeniul energiei electrice. Corespunzând unei tematici pe care o pomeneam sporadic la secţiunea ,,Energie” a revistei T&T, am întâlnit aici şi furnizori de soluţii ,,smart grid”, abordare energetică care deja se prezintă nu doar avantajoasă pe termen lung,

62 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

 FOTO 4

dar la care, iminent, va trebui să ne aliniem fără menajamente. Sectorul energiei fotovoltaice este prezent la târg atât prin producătorii de panouri solare cât şi prin soluţiile integratoare (de rezolvare de la zero a problemei energetice pentru zone industriale, comerciale ori urbanrezidenţiale), ori prin interesante soluţii adiacente. În centrul şi vestul Europei sectorul energiilor regenerabile se arată a fi foarte dezvoltat. Pe lângă avansul pe care îl au în tehnologiile de producere a electricităţii din surse „verzi”, putem vedea şi alte dovezi de maturitate: • existenţa furnizorilor de piese/subansamble înalt specializate (pe eolian, fotovoltaic, biogaz) • prezenţa furnizorilor de servicii specializate • mulţimea de firme specializate pe instruire/certificare a profesiniştilor din domeniu • existenţa revistelor de specialitate (precum ,,Sun&Wind Energy”, sau ,,New Energy”) • existenţa serviciilor de consultanţă. Tot o dovadă de înaltă dezvoltare este şi existenţa unor grupuri mari de furnizori capabili să ofere simultan (sau să integreze strategic) mai multe soluţii neconvenţionale (precum ,,GP Joule”, care prezintă aici şi soluţii pentru centrale electrice cu ciclu combinat folosind biogazul şi electroliza). În aceeaşi direcţie avem şi furnizorii care încearcă să acopere simultan atât producţia de componente generative cât şi conectivitatea ,,smart-grid”. La grupurile generatoare folosind biogaz din diverse surse (vegetale sau animale) am putut afla despre abordările inovatoare privind eficienţa energetică sau despre anumite artificii tehnice importante în exploatare. Interesante mi s-au părut şi transformatoarele electrice de putere dovedind pierderi mici în lipsa sarcinii (deci ideale pentru parcurile fotovoltaice pe timp de noapte sau pentru fermele eoliene pe vreme liniştită). Compania Vensys produce turbine eoliene fără angrenaje mecanice (la care rotaţia elicei e transmisă direct generatorului electric cu poli magnetici multipli constituind excitaţia permanentă). Compania a construit şi instalat peste 8700 de turbine de vânt însumând mai mult de 13GW instalaţi (în China, India, Canada, SUA, Germania, Polonia, Portugalia, Brazilia). Germanii au şi o serie de asociaţii profesionale pe (sub)domenii de energie neconventională (precum BWE), cu activitate vizând atât suportul pentru întregul lanţ al implementării unui sistem generativ (planificare/proiectare, finanţare, implementare, management tehnic/comercial), cât şi aspecte macro-contextuale: reglementările din domeniu, iniţiative legislative de susţinere, demersuri pentru avantaje fiscale, asistenţă juridică, asistenţă financiară.


Apropo de organizaţii eoliene, merită menţionată şi prezenţa la Hanovra a Asociaţiei Americane a Energiei Eoliene (AWEA), inclusiv cu conferinţe tematice. Nu lipsesc nici furnizorii de celule/pile de combustie (precum cele folosind hidrogenul), şi nici fabricanţii de materiale/componente speciale pentru acestea (unde deseori se manifestă şi rezultatele unor cercetări mai avansate). În aceeaşi hală (27) aflăm şi o serie de furnizori de soluţii pentru recuperarea energiei (căldurii) din fumul rezidual din diverse industrii (unde remarc firma românoolandeză Q-Power). Apropo (de remarci naţionale), compania ZYRAXEL se prezintă aici ca furnizor de generatoare şi pompe electrice pentru instalări marine, ceea ce este o provocare în zonă. Cred că am uitat să punctez explicit existenţa soluţiilor subscrise paradigmei „fabricaţie cu eficienţă energetică”, categorie pentru care exemplific (fără garanţia reprezentativităţii) furnizorii B&R (cu, de exemplu, soluţia „APROL EnMon” (rulând pe „Automation PR 910”) destinată şi atingerii cerinţelor de certificare ISO 50001) şi Bosch-Rexroth (cu Syntronix, IAC-2X, IndraMotion MLC). Urmează apoi halele 12 şi 13, rezervate producătorilor de componente de instalaţii energetice mai mult sau mai puţin convenţionale (piese, maşini şi utilaje pentru producerea/transportul energiei), dar şi furnizorilor de soluţii software de dispecerizare şi/sau administrare. Mă opresc ceva mai mult la standul Fluke (foto 5) – cu instrumente de monitorizare şi de mentenanţă prin termografie – fiindu-mi acestea familiare din articolele scrise anterior pentru T&T.

 FOTO 5

Pe aici, pe undeva, mă impresionează estetic pavilio­ nul naţional al Turciei (deşi întâlnesc apoi şi furnizori turci individuali). Sunt mulţi producători asiatici (Coreea, China, Taiwan, etc), unii dintre ei deja abonaţi cu vechime la Hannover Messe. De fapt, sunt atât de mulţi furnizori de componente specifice – transformatoare, întreruptoare, comutatoare, protecţii, contactoare, izolatori, cabluri, terminale, conectori, cabinete/dulapuri, invertoare, aparate de măsură/ control, senzori, traductoare, afişaje digitale, controlere, plăci PLC, terminale, etc – încât spre seară creierul îmi trimite tot mai insistent semnale de „shut-down”. Poate într-un an viitor voi fi în stare să reţin mai multe, să relatez mai bine... A


Automatizări

Senzori pentru automatizări electrice P

entru cei care se ocupă de automatizări (fie ei implicaţi în proiectarea, fabricarea, comercializarea, implementarea/instalacad_consultant@hotmail.com rea, întreţinerea lor) principiile de funcţionare ale diverşilor senzori sunt cunoscute. Însă reiterarea acestora dimpreună cu discutarea unor aspecte de interes tehnic poate fi utilă. MIRCEA BĂDUŢ inginer, consultant CAD/IT

Generic Am putea privi senzorii ca fiind acele elemente din instalaţiile de automatizare destinate să suplinească vreunul dintre simţurile omului (tactil, vizual, auditiv), doar că ele – graţie originii tehnice – extind drastic gama biologică, exploatând efecte fizico-chimice greu decelabile de către oameni (magnetic, electrostatic, presiune, debit, termic, infraroşu, ultrasunet, pH, concentraţie etc). Mulţi dintre senzori seamănă (cel puţin principial) cu elementele sensibile din aparatele de măsură, cu o diferenţă esenţială: de regulă senzorul doar semnalează apariţia (ori schimbarea) unei stări, pe când instrumentul de măsură o evaluează cantitativ (valoric). Din altă perspectivă vom observa că senzorul este destinat să stea de veghe şi să comunice unei instalaţii automate. Deci – raportându-ne la jargonul de acronime profesionale – spunem că senzorii se pretează la aplicări MMI (interacţiune între maşini), pe când instrumentul de măsură mai degrabă la aplicări HMI (intermediere între om şi maşină), deşi dihotomia nu-i atât de categorică cum pare. În instalaţiile electrice, senzorii trebuie să convertească în semnale electrice (tensiune/curent) acele modificări ale stării monitorizate (indiferent de natura acesteia). Aşa că vom întâlni şi termenul de traductor. Reţinem şi faptul că deseori este necesară o preparare a semnalului electric sintetizat de traductor cu scopul de a-l face compatibil cu circuitele electrice din aval (această condiţionare a semnalului poate presupune amplificare, redresare, modificare frecvenţă, ş.a.). Dacă respectiva instalaţie foloseşte pentru automatizare procesare digitală (aşa cum se întâmplă tot mai des, când logica procesului este implementată chiar şi

 Senzori inductivi

prin aplicaţii software/firmware încorporate în hardware-ul de proces), atunci semnalul generat de senzor/traductor necesită şi o codificare (transformare din semnal electric analogic în semnal digital, realizată fie cu circuite ADC generice, fie prin concepţia constructivă). Senzori inductivi Există mai multe subspecii de senzori ce folosesc efecte electromagnetice pentru a raporta schimbări de poziţie sau viteze (deplasări, rotaţii), multe variante constructive vizând funcţionarea în medii grele (temperaturi extreme, umezeală, apă, praf, nisip, grăsimi, reziduuri industriale).

Cele mai simple traductoare din această familie se bazează pe acelaşi principiu al inducţiei folosit în transformatoarele şi maşinile electrice, principiu observat de Michael Faraday în urmă cu aproape două secole (apariţia unui curent electric printr-un conductor electric ce se mişcă într-un câmp magnetic). Dar şi modul de exploatare a acestui principiu a condus la o gamă diversă de concepţii pentru senzori: comutatoare de proximitate, senzori de inductanţă variabilă, senzori de reluctanţă variabilă, senzori „synchro”, transformatoare diferenţiale variabile liniare/rotative (LVDT, RVDT).

 Senzor LVDT principiu

 Senzori inductivi

De exemplu, într-un senzor de proximitate (care semnalează deci apropierea unui obiect), dispozitivul este de fapt o bobină alimentată cu curent alternativ, iar apropierea unui obiect feromagnetic determină modificarea impedanţei bobinei (depăşirea unui anumit prag în acest efect declanşează acţiunea pentru care senzorul 64 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


este prevăzut în instalaţie). Senzorii de proximitate sunt utilizaţi pentru a semnala apropierea sau îndepărtarea unei ţinte metalice: ei se comportă ca un comutator, fiind folosiţi mai ales în aplicaţiile industriale în care prezenţa unui comutator mecano-electric nu ar face faţă din cauza mediului dificil (apă, mizerii). Un pic mai complicaţi, senzorii de inductanţă (sau de reluctanţă) variabilă generează un semnal electric proporţional cu deplasarea unui obiect feromagnetic (uzual un arbore de oţel) faţă de o bobină (parcursă de curent alternativ). Prin construcţie, ei sunt concepuţi să fie mai sensibili la deplasare (nu doar prin sesizarea pragului, precum senzorii de proximitate), fiind preferaţi în aplicaţii precum monitorizarea deplasării pistoanelor în cilindru (în sistemele pneumatice sau hidraulice), unde bobina poate fi plasată astfel încât chiar pistonul să constituie „miez magnetic”. Senzorii de tip „synchro” urmăresc cuplajul inductiv dintre două bobine aflate în mişcare de rotaţie una faţă de cealaltă, activând într-o formaţiune de tip rotor-stator (fiind deci aplicabili pentru determinarea unghiului de rotaţie). Gradul crescut de complexitate este justificat (semnalul generat fiind foarte precis) mai ales în aplicaţii de metrologie, sau de control al orientării antenelor, heliostatelor şi telescoapelor. Datorită costului ridicat, ei sunt deseori înlocuiţi de senzori de tip „resolver” (o variantă constructivă la care doar statorul are înfăşurările alimentate în circuit). Senzorii de tip LVDT şi RVDT evaluează modificarea cuplajului inductiv dintre bobine (înfăşurarea primară şi cea secundară) determinată direct proporţional de mişcarea unei ţinte cu permeabilitate magnetică (printrun arbore metalic ca miez magnetic în cazul LVDT, ori ca o piesă de formă rotorică în cazul RVDT). Aplicări uzuale pentru LDVT şi RVDT: eleroane aviatice servo-hidraulice, controlul alimentării motoarelor cu ardere internă etc. (De fapt, de la RVDT până la senzorii unghiulari inductivi ce codifică rotaţia direct în impulsuri e doar un pas.) Robusteţea constructivă, precum şi faptul că semnalul electric generat are suficientă putere, sunt argumentele ce fac senzorii inductivi potriviţi pentru lucrul în medii

grele şi foarte grele, ne mai necesitând localizarea în strictă vecinătate a circuitelor de prelucrare a semnalelor. De partea cealaltă a balanţei stau (împotrivă) argumente precum: gabarit, greutate sau (în cazul senzorilor sofisticaţi) condiţii deosebite la bobinare şi cost. Desigur, nu sunt aplicabili în medii cu perturbare eletromagnetică semnificativă. Deşi generaţiile mai vechi de senzori inductivi purtau specificaţii mai clasice (cu standardizare slabă în privinţa alimentării electrice sau a conexiunii cu circuitele din aval), în ultimii ani ei vin în pachete mai accesibile din perspectiva proiectării/integrării (folosesc PCB-uri mai miniaturale şi electronică digitală în locul circuitelor analogice şi cu transformatoare), iar efervescenţa din acest domeniu (catalizată astfel şi prin relaţii OEM) aduce câştiguri privind precizia, masa, volumul şi costul senzorilor.

Senzori cu ultrasunete Un dispozitiv cu senzor ultrasonic funcţionează asemănător radarului (sau sonarului): generează unde sonore de frecvenţă înaltă (peste 18kHz) şi apoi evaluează atributele unei ţinte din raza de acţiune interpretând ecoul acelor unde. Dispozitivul determină distanţa până la ţintă calculând intervalul de timp dintre emiterea semnalului şi recepţionarea ecoului. Printre aplicările tipice amintim: senzori de parcare a automobilelor; alarme antiefracţie; monitorizarea nivelului de lichide din cisterne/ tancuri; viteza vântului (anemometre), viteza apei, etc. Dar reţinem că aplicabilitatea acestor senzori este cumva limitată de formele suprafeţelor ţintelor şi de consistenţa materialului acestora.

Domeniul de lucru al senzorilor ultrasonici se întinde de la câţiva centimetri până la 10 metri, iar acurateţea măsurării este foarte bună (precizie tipică de un milimetru), ceea ce îi face recomandabili şi pentru automatizări industriale. De asemenea, mizeria şi praful nu afectează funcţionarea (de fapt, vibraţiile ultrasonice chiar înlătură depunerile de pe suprafaţa senzorului). Intern, senzorul foloseşte un traductor lucrând iniţial ca emiţător (vibraţiile mecanice ale unui cristal piezoelectric ceramic aduc în stare de rezonanţă un strat acustic de dimensiuni/frecvenţă determinate), apoi traductorul comută în regim de receptor (microfon) pentru a prelua semnalul ecou. Urmează amplificarea semnalului electric (tradus de microfon) şi calcularea distanţei de către microcontroller-ul încorporat în senzor. După care ciclul se reia. De regulă, la integrarea acestui gen de senzor într-o instalaţie trebuie să se ţină cont că traductorul ultrasonic este „surd” pe durata transmiterii rafalei ultrasonice, deci va detecta obiecte doar când trece în regimul de microfon (receptor). Acest „timp mort” (care se traduce printr-o „zonă oarbă” în scena supravegheată de senzor, având ~10mm) poate fi minimizat prin artificii constructive (geometria traductorului) sau prin optimizarea amplificării. În sfera aplicărilor industriale probabil că exemplul cel mai elocvent este cel al senzorilor ce monitorizează obiec­ tele circulând pe o linie de asamblare (despre ale căror poziţii trebuie permanent să afle roboţii de montare). La aceşti senzori implementarea trebuie să ţină cont de o serie de caracteristici şi cerinţe (aplicabile de fapt şi altor tipuri de senzori): n compensarea termică (controller-ul trebuie să ştie să echilibreze eroa­ rea de distanţă dată de variaţia temperaturii în mediul de lucru); n gradul de protecţie (clasa IP depinzând tot de specificul mediului de lucru); n protecţia la interferenţe eletromagnetice în spectrul propriu etc. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 65


Materiale plastice

Ambient de lux prin Macro Power L

a începuturile proiectării autoturismelor, acestea aveau, de obicei, interiorul din lemn, chiar şi cadrul fiind din lemn, execuWittmann Battenfeld SRL tat cu măiestrie, fiecare fiind individual croite, ca o operă de artă unică în felul ei. Astăzi, producţia auto este o producţie de masă, dar, totuşi, există nivele de categorii de calitate. Modelele de primă clasă se remarcă faţă de cele standard prin detalii luxuriante, în special în interior. Acestea includ decoraţiunile interioare mai sus menţionate, cu încrustări din lemn natural sau material din fibră de carbon, cu acoperiri speciale cum ar fi lăcuirea. În ciuda producţiei de masă din ziua de astăzi, pentru astfel de produse este necesară, încă, acea măiestrie de odinioară, dar, în zilele noastre, uneltele sunt diferite. BOGDAN NESTOR General Manager

Liderul de piaţă în acest domeniu este firma germană Novem Car Interior Design GmbH. Uneltele de odinioară făceau parte din măiestria lucrării, care urma să iasă din sufletul artistului. După multe comparaţii şi o atentă analiză, Novem a ales ca această unealtă, să fie noua maşină de injecţie Macro Power de la Wittmann Battenfeld. Cu designul ergonomic al unităţii de închidere, aceste maşini oferă condiţiile optime pentru procesarea pieselor din material plastic.

Tehnologia de supra-injecţie a unei lăcuiri decorative, a fost mereu în atenţia procesatorilor de mase plastice în ultimii ani, în conexiune cu toate aplicaţiile de extra finisare interioară. Interesant de observat este că toată lumea credea că viitorul acestor finisări de lux interioare vor aparţine, în exclusivitate, suprafeţelor care imită din ce în ce mai bine materialele naturale şi, bineînţeles, procesarea lor automată. Dar această idee a fost complet contrazisă de firma germană Novem, specialist în finisaje auto de interior cu subsidiara lor din Slovenia, unde sunt încrustate în plastic numai bucăţi din cel mai scump lemn natural, sau fibră de carbon, cu măiestria necesară pentru a prelucra aceste materiale (foto 1).

 FOTO 3. Peter Ade, şeful departamentului de Application Technology la Novem, prezintă materiile prime pentru finisajul suprafeţei decorate, Gabrielei Hopf, Communications Manager în cadrul firmei Wittmann Battenfeld.

 FOTO 1. Decoraţiuni interioare din fibră de carbon sau lemn natural, încrustate în suporţi de plastic pentru industria auto

Impresia unei calităţi superioare, creşte şi mai mult în momentul în care aceste părţi decorative sunt încorporate întrun mediu cu aplicaţii la fel de valoroase, din piele sau material textil (foto deschidere). Astfel de elemente decorative pot fi găsite la aproape toţi producătorii de automobile, la modelele premium, atât la seriile clasei de mijloc, cât şi la clasele superioare. De asemenea, există o nouă tendinţă, în a oferi aceste finisaje, opţional, şi automobilelor mici şi mijlocii. 66 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013


În acest sens, aş dori să subliniez, în mod special, cooperarea excelentă cu inginerii Battenfeld şi a contribuţiilor acestora faţă de optimizarea calităţilor ergonomice ale maşinilor, care erau oricum remarcabile.” (foto 4) În urma unui proces de selecţie extins, decizia finală în cadrul companiei Novem a fost în favoarea Maşinilor de Injecţie Wittmann Battenfeld MacroPower 1100/3400. Cu o distanţă între coloane de 1450 x 1100mm, unitatea de închidere a acestor echipamente, oferă spaţiul necesar pentru inserţie şi mişcare. Comparativ cu unitatea de închidere, generos dimensionată, ca unitate de injecţie a fost ales modelul mai mic 3400 cu un melc de 65mm.

 FOTO 4. Discutând aplicaţia tehnologică cu Gabriele Hopf, Communications Manager în cadrul firmei Wittmann Battenfeld, Inginerul Tehnolog, Peter Ade, scoate în evidenţă importanţa spaţiului de lucru ergonomic pentru eficientizarea procesului de producţie, care este o combinaţie între funcţia operatorului şi funcţia echipamentului.

Dar pentru modelele premium este necesară o manoperă de primă clasă. În ciuda tuturor tehnologiilor moderne, este nevoie de un număr considerabil de procese tehnologice şi de o măiestrie superioară pentru a produce elemente din lemn natural, gata-de-instalat (foto 3). Tehnologia Battenfeld de injecţie în matriţă întâlneşte arta În ciuda celor mai meticuloase pregătiri, atât lemnul, cât şi celelalte materiale au proprietăţile lor. Acestea sunt, desigur, stabilizate prin măsuri de pregătire, cum ar fi decuparea, formarea prin presare şi laminare, înainte de a fi prelucrate pe o maşină de injecţie, dar introducerea lor în cavitatea matriţei necesită experienţa şi sensibilitatea unui operator. Experienţa este vitală, deoarece piesele din lemn îşi schimbă forma foarte uşor, în funcţie de condiţiile de mediu şi, prin urmare, impun o ajustare foarte fină în timp ce sunt introduse şi poziţionate în interiorul matriţei. Dacă această operaţie ar fi executată de roboţi, ar fi foarte costisitoare. Programarea şi adaptarea ar fi la fel de costisitoare, având în vedere marea varietate de modele. O altă caracteristică specială a producţiei Novem constă în a avea condiţiile de lucru cele mai potrivite ergonomic în interiorul şi în jurul unităţii de închidere; acestea au o prioritate mai mare în specificaţiile maşinii decât utilizarea completă a forţei de închidere. Peter Ade, şeful departamentului Application Technology la Novem, afirmă: „Pentru noi, este esenţial să avem maşini compacte. Acest lucru este valabil mai ales pentru mediul de lucru din jurul matriţei. Motivul este faptul că operatorului maşinii i se cere să intre între platourile unităţii de închidere în timpul fiecărui ciclu de producţie. Cererea noastră a fost ca acest lucru să fie posibil la un anumit nivel, pe un plan orizontal şi fără mişcări contorsionate. Nu ar trebui să existe obstacole în procesul de inserţie, care este vital pentru calitatea produsului.

Wittmann Battenfeld SRL B-dul. Iuliu Maniu, Nr. 7, Corp T, Et.2, Bucureşti Tel.: +40 720 227 255 Fax: +40 21 317 27 18

bogdan.nestor@wittmann-group.ro www.wittmann-group.ro

Schimbarea matriţei, uşor de făcut Un alt beneficiu, specific conceptului de echipamente mari al companiei Wittmann Battenfeld, este lungimea foarte mică a coloanelor. Acesta este rezultatul integrării celor patru pistoane de mare presiune pentru execuţia forţei de strângere în structura platoului mobil, în loc de introducerea lor pe partea exterioară a platoului, aşa cum este cel mai frecvent caz. Prin realizarea completă a cursei platoului, până în poziţia finală, spaţiul liber dintre capătul coloanelor şi platoul maşinii poate fi folosit pentru schimbarea matriţelor cu platouri supradimensionate, atât pe deasupra, cât şi prin lateral. În acest caz particular, spaţiul liber dintre coloane şi platou a fost extins la 1000 mm prin prelungirea cadrului maşinii cu 400 mm, un avantaj extrem de important pentru schimbarea laterală a matriţei, având în vedere plafonul jos al halei de producţie. Rezumat Producţia Novem este un exemplu remarcabil pentru o interfaţă ergonomică dintre maşină şi operatorul acesteia. Modul în care Peter Ade rezumă situaţia, adăugând: „După o pauză de mai mulţi ani, am devenit client Battenfeld încă o dată, deoarece noul concept de maşină MacroPower a fost capabil să îndeplinească în totalitate cerinţele noastre specifice şi, cu dimensiunile sale relativ compacte, ajută la menţinerea cerinţelor referitoare la spaţiul de producţie (foto 5). Performanţa actuală în injecţia în matriţă nu a fost considerentul nostru cel mai important, deoarece oricum este oferit.” 

 FOTO 5. Având în vedere că spaţiul de producţie de la fabrica Novem, din Slovenia, este complet ocupat, dimensiunile compacte ale echipamentului au fost o prioritate în lista de specificaţii pentru investiţie. Dimensiunile compacte ale Maşinii de injecţie Wittmann Battenfeld MacroPower 1100 au contribuit substanţial la punctajul ridicat în procesul de selecţie. 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 67


Materiale plastice

Reglarea temperaturii matriţei

Valorificarea unor potenţiale ascunse M. SC. FLORIAN RASCHKE Şef de proiect, Dep. Tehnologie JOSEF GIESSAUF Dipl.-Ing., Coord. Dep. Proiectare Tehnologii, ENGEL AUSTRIA GmbH GEORG STEINBICHLER Şef Cercetare-Proiectare, ENGEL şi director al Institutului de Injectare a Polimerilor şi Automatizare a Prelucrării de la Universitatea Johannes Kepler University, Linz, Austria

R

educerea duratei ciclulului, minimizarea rebuturilor, creşterea fiabilităţii constituite, de mult timp, factori esenţiali de competitivitate în domeniul injectării materialelor plastice. De aceea, prelucrătorii caută tot mai mult maşini de injectat de înaltă precizie – adesea cu sisteme moderne de monitorizare a procesului. În mod frecvent, însă, se trece cu vederea un factor de influenţă esenţial: reglarea temperaturii matriţei. În urma unui studiu s-a constatat că, în medie, 24% din rebuturi sunt determinate de erori în reglarea temperaturii matriţei. Pentru a realiza o reproductibilitate ridicată şi pe timp îndelungat trebuie menţinuţi constanţi parametrii importanţi pentru procesul de fabricaţie. Este însă surprinzător faptul că datele despre reglarea temperaturii, care are o influenţă mare asupra calităţii produsului, cât şi a productivităţii, sunt puţine. Reglarea temperaturii matriţei este supusă unei serii de factori. (figura 1).

Distribuitoarele moderne, ca flomo ENGEL, sunt, întradevăr, mai scumpe decât regulatoarele de debit cu flotor tradiţionale, dar practica a arătat că investiţia se recuperează într-un timp foarte scurt. Debit optim: curgerea turbulentă este necesară Distribuitoarele moderne oferă posibilitatea de identificare timpurie a defectelor în instalaţia de răcire, pentru a le remedia asfel încât la compartimentul expediere să nu ajungă rebuturi. Totodată, utilizatorul dispune de noi parametri, care pot fi folosiţi pentru optimizarea procesului, de ex. debitul. Departamentul de proiectare tehnologică de la ENGEL AUSTRIA s-a ocupat intens de tema debitului optim în circuitele de reglare a temperaturii şi a efectuat numeroase simulări şi probe. În principiu, se poate afirma că debitul minim necesar este determinat, în principal, de doi factori: 1. Creşterea temperaturii dintre intrarea şi ieşirea matriţei 2. Numărul Reynolds Creşterea maxim admisă a temperaturii nu trebuie să fie depăşită. La injectarea standard aceasta se situează între 3 şi 5

Pentru a reduce influenţa acestora este necesar să se măsoare,să se monitorizeze şi, dacă este cazul, să se modifice debitul fiecărui circuit de reglare, temperatura pe turul şi pe returul apei de răcire. Este adevărat că acestea nu se pot obţine cu debitmetrele cu flotor utilizate pe scară largă. ENGEL AUSTRIA şi-a asumat această provocare şi a conceput şi a adus pe piaţă un distribuitor de apă pentru reglarea temperaturii, cu monitorizare electronică şi integrat în unitatea de comandă a maşinii.

 FIGURA 2. Flomo  FIGURA 1. Factori de influenţă  FIGURA 3. Temperatura perete-debit

Distribuitoarele moderne măresc fiabilitatea procesului Cu ajutorul echipamentului „Flow Monitoring” de la ENGEL – pe scurt flomo ENGEL – (figura 2) există posibilitatea de a combina avantajele circuitelor în paralel cu o fiabilitate ridicată a procesului. Flomo ENGEL este un echipament compact, cu reglare manuală, având senzori integraţi pentru măsurarea debitelor, temperaturilor şi presiunilor. Flomo ENGEL se montează direct pe maşina de injectat – la cerere şi, în măsura în care spaţiul o permite, în imediata apropiere a matriţei. Valorile măsurate sunt transmise la unitatea de comandă a maşinii unde pot fi vizualizate, monitorizate şi înregistrate. Integrarea în unitatea de comandă a maşinii asigură şi o operare comodă. 68 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

K, iar la injectarea de precizie între 1 şi 3 K. Pentru a determina influenţa reală a creşterii temperaturii asupra omogenităţii termice în timpul răcirii unei piese, se recomandă folosirea unor mijloace moderne de simulare. Numărul Reynolds, Re, caracterizează turbulenţa curgerii. Aceasta trebuie să fie atât de stabilă, încât variaţiile de debit din cauza instalaţiei să nu aibă o influenţă semnificativă asu-


pra temperaturii peretelui matriţei. Începând cu un număr Reynolds de 10.000 curgerea turbulentă este complet stabilă. Această valoare este o primă aproximare pentru debitul minim necesar. Figura 3 prezintă, ca exemplu, temperatura medie a peretelui matriţei în funcţie de debit. În timp ce modificarea temperaturii are un efect foarte important la debite mici (Re < 10.000), la debite mari se constată o influenţă foarte redusă asupra temperaturii peretelui matriţei. Numere Reynolds Re < 10.000 duc la un proces neeconomic din cauza transferului termic redus. Panta mare a curbei arată că temperatura pe­retelui matriţei este foarte sensibilă la variaţii mici ale debitului. De aceea, se recomandă alegerea unui debit la care să se ajungă la Re > 20.000. Aspectul curbei şi panta ascendentă din exemplul prezentat în figura 3 sunt general valabile pentru toate procesele de injectare.

 FIGURA 5. Delta P  FIGURA 4. Determinare debit la Re 200000

Optimizarea procesului prin compensarea hidraulică În ciuda alegerii atente a componentelor, se poate întâmpla ca un circuit de reglare să aibă un debit prea mic. Când rezistenţele hidraulice ale circuitelor sunt foarte diferite, apa alege calea cu rezistenţa cea mai mică. Echilibrarea hidraulică – restricţionarea corespunzătorare a debitului în fiecare circuit de reglare – poate ajuta în acest caz. Distribuitoare ca flomo ENGEL cuprind supape de reglare a debitului. Figura 6 prezintă distribuţia debitului la fabricaţia unei piese cu suprafaţă mare, din PP, cu grosimea peretelui de 2 mm. În zona inserţiilor matriţei, diametrele de curgere au un diametru de 6 mm, iar în matriţa de bază de 10 mm. Temperatura apei de răcire este de 20°C. Rezistenţa hidraulică mai ridicată din zona inserţiilor face ca cea mai mare parte a apei să treacă prin matriţa de bază, în timp ce cea mai mare cantitate de căldură trebuie evacuată din inserţii (stânga). Dacă se restricţionează debitul în matriţa de bază, ca în figura 4, rezistenţa hidraulică creşte, iar prin inserţii curge mai multă apă. Ca urmare, debitul creşte de la 4,8 la 7,1 l/min (dreapta), şi este, astfel, peste

Numărul Reynolds depinde, în principiu, de trei factori: n debit, n diametrul de curgere şi n viscozitate, care, la rândul ei, este puternic influenţată de temperatură. Figura 4 arată cu ce debite se atinge numărul Reynolds Re = 20.000 recomandat. De exemplu, dacă apa curge pe tur la o temperatură de 60°C, printr-o conductă cu diametrul interior de 10 mm, este necesar un debit de 4,5 l/min.

Nu subestimaţi importanţa racordurilor hidraulice Adesea, debitele necesare nu pot fi atinse imediat. Pompele prea slabe sau uzate pot fi cauza pentru aceasta. O posibilitate simplă de a creşte, totuşi, debitul este optimizarea racordurilor hidraulice ale matriţei. Furtunurile lungi, diametrele mici ale furtunurilor şi un număr mare de cuple rapide, care duc la scăderea presiunii, existente la multe fabrici, sunt doar câteva componente care produc pierdere de presiune şi contribuie, astfel, la scăderea debitului. Printre cei mai mari „consumatori de presiune“, în afară de canalele de reglare a temperaturii din matriţă, se numără cuplele rapide. Cuplele rapide se deosebesc constructiv execuţie deschisă, cele cu închidere într-un sens şi cele cu închidere pe ambele sensuri. Figura 5 prezintă curbele de pierdere de presiune pentru 2 diametre nominale. În dreapta se poate constata că execuţia cu închidere pe un sens prezintă o pierdere de presiune de aprox. 2,5 ori mai mare faţă de execuţia deschisă, iar varianta cu închidere pe ambele sensuri – de peste 6 ori mai mare. De aceea, în general, trebuie evitată utilizarea cuplelor rapide în instalaţiile de reglare a temperaturii sau acestea trebuie să fie dimensionate suficient de mari.

 FIGURA 6. Restrict debit

ENGEL INJECŢIE S.R.L. Str. Valea Oltului, 123-129, etaj 3, RO-061977 Bucureşti Tel. 021 410 6607 Fax 021 410 6829 e-mail: info.ero @engelglobal.com

valoarea recomandată de 5,7 l/min. Cu această măsură simplă, transferul termic dintre matriţă şi fluidul de reglare a tempe­ raturii a fost îmbunătăţit, timpul de răcire reducându-se cu 7%. Totodată a fost redusă şi creşterea de temperatură dintre intrarea şi ieşirea matriţei. Concluzie Optimizarea debitului în matriţă poate contribui esenţial la îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii în domeniul injectării. Distribuitoarele de apă moderne, cu senzori de debit şi de temperatură, constituie baza pentru optimizarea procesului şi monitorizarea integrală a parametrilor de proces cărora, până în prezent, nu li s-a acordat multă importanţă. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 69


Materiale plastice

Labotek GraviDryer , ®

uscarea materialelor plastice U

scarea materialelor plastice este esenţială în procesul de fabricaţie al unui produs de înaltă calitate. Echipamentele de uscare a produselor de la firma daneză Labotek A/S au ca ţintă asigurarea celor mai înalte niveluri de fiabilitate, coerenţă, simplitate şi flexibilitate.

Labotek A/S produce o gamă largă de sisteme de uscare cu aer uscat, în funcţie de produsul care se usucă. Gama de unităţi de uscare cu desicant cuprinde instalaţii cu debite de aer începând de la 100m3/h până la 8500 m3/h. Pâlniile de uscare sunt disponibile cu volume de la 15 litri până la 10.000 de litri. Labotek oferă soluţii premium de uscare, fie sub formă de unităţi de uscare simple, independente, fie sisteme de uscare centralizate. Filosofia din spatele echipamentului de uscare Labotek este simplă: uscarea continuă, fără întreruperi costisitoare pentru producţie, este posibilă prin intermediul echipamentelor de înaltă calitate, care funcţionează cu cele mai mici emisii posibile. O pâlnie de uscare gravimetrică poate să monitorizeze umplerea şi descărcarea materiilor prime plastice pe principiul ,,câştig în greutate” şi ,,pierdere în greutate” în cele mai eficiente modalităţi disponibile din punct de vedere energetic. Sistemul utilizează DOAR energia necesară pentru consumul şi tipul de material efectiv şi, prin urmare, NU se foloseşte energie în exces. S-a dovedit, în funcţionare, că uscătorul Gravi-Dryer® are o precizie de până la 0,5%. Uscătorul permite controlul deplin şi urmărirea în timp a consumului de material pentru fiecare pâlnie de uscare şi va modifica debitul de aer, în plus sau în minus, în funcţie de consumul real. În plus, umplerea pâlniei de uscare pe principul ,,în trepte”, elimină riscul de uscare excesivă a materiilor prime. Atunci când consumul de material scade, uscătorul central cu desicant va efectua reglarea automată a debitului de aer uscat prin intermediul controlului cu invertor de frecvenţă. Sistemul Gravi-Dryer® combină sistemul de control Labo-Net cu unul sau mai multe uscătoare centralizate model DFD cu desicant şi cu una sau mai multe pâlnii de uscare model DH, precum şi cu sistemele de transport a 70 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

CHORUS ENGINEERING SRL Str.Lucian Blaga nr.3, Bl. J5, sc.1, ap.16, Bucureşti Tel.: 021.322.48.99; Fax: 021.321.17.15

e-mail: chorus@chorus.mc www.chorusengineering.ro

materiei prime după cum urmează: sistemul de control Labo-Net preia complet cerinţele de manipulare a materialelor de către Gravi-Dryer®. O interfaţă uşor de operat, cu un ecran tactil de 10”, asigură controlul automat al uscării şi transportului materiilor prime. Sistemul Labo-Net este un panou independent, care permite o vizualizare foarte bună a caracteristicilor instalaţiei. În dotarea standard, sistemul de control Labo-Net este capabil să gestioneze uscătorul GraviDryer® şi staţiile de vid Labotek controlate în frecvenţă. Labo-Net utilizează comunicarea în reţea între componentele sistemului, prin intermediul interfeţelor AS şi Siemens Profinet, binecunoscute pentru flexibilitate şi fiabilitate. Umplerea fiecărui uscător Gravi-Dryer® este complet automatizată şi reglată în funcţie de sarcina maşinilor de proces conectate şi nu necesită nicio intervenţie manuală. Controlul Labo-Net este echipat cu logică automată cu auto-învăţare şi monitorizează orice variaţie de utilizare a materialelor şi va corecta parametrii în consecinţă, dacă este necesar.

LABOTEK a fost fondată în 1943, este în proporţie de 100% proprietate de familie şi are sediul în Frederikssund, Danemarca. Astăzi, cu o cifră de afaceri de zece milioane de euro anual, LABOTEK este unul dintre principalii producători de echipamente auxiliare şi sisteme centralizate pentru industria de mase plastice din Europa. Grupul LABOTEK are filiale în Scandinavia şi Germania şi o reţea de distribuţie la nivel mondial de mai mult de 40 de dealeri şi agenţi. LABOTEK oferă o gamă amplă de sisteme standard şi centralizate, toate dezvoltate pe baza celor mai noi tehnologii şi concepute pentru a reduce consumul de energie la un minim absolut. Această gamă cuprinde echipamentele de uscare, transport, dozare şi stocare a granulelor de material plastic sau sub formă de pulbere. LABOTEK este considerat ca furnizor de marcă în dezvoltarea de soluţii eficiente energetic, obţinute prin utilizarea de motoare controlate în frecvenţă, sisteme de regenerare dependente de umiditate şi sistemul Labotek de economisire a energiei - LESS. CHORUS ENGINEERING este unic distribuitor autorizat în România al Labotek şi oferă soluţii complete şi service pentru produsele Labotek. CHORUS ENGINEERING îşi are sediul în Bucureşti şi şi-a creat, de-a lungul anilor, un nume remarcabil în domeniul serviciilor tehnice, oferind activităţi de vânzare şi distribuţie şi servicii complete de asistenţă şi garanţie post- vânzare şi mentenanţă tehnică. 


Systec EXTRA, un suflu nou în eficientizarea producţiei S

umitomo (SHI) Demag a modelat în mod marcant industria prelucrării maselor plastice încă de la începuturi. Ca specialist în producerea de maşini de injecţie pentru procesarea polimerilor, Sumitomo (SHI) Demag şi concernul japonez din care face parte, reprezintă un lider global în acest sector. Cu peste 5000 maşini vândute în fiecare an şi cu o prezenţă importantă pe toate pieţele industriale, Sumitomo Plastics Machinery este unul dintre cei mai mari producători mondiali de maşini de injecţie. Noua sa serie limitată Systec EXTRA aduce un suflu nou în eficientiza-

rea producţiei. Ea combină tehnologia de ultimă generaţie a binecunoscutei maşini hidraulice modulare Systec, cu un pachet de dotări extrem de atractiv. Maşina de injecţie poate fi personalizată, în funcţie de necesităţile de producţie, prin dotări suplimentare din catalogul extins de opţiuni. Systec EXTRA este o maşină de injecţie mase plastice puternică şi eficientă în producţie. Ea convinge prin timpul de ciclu redus, înaltă precizie şi flexibilitate ridicată. Systec EXTRA reprezintă cea mai eficientă soluţie, la un raport excelent preţ-performanţă.


Materiale plastice

WITTMANN BATTENFELD

Competence Days 2013 î

n cadrul evenimentului Competence Days, desfăşurat între 24-25 aprilie, în Kottingbrunn, Lower Austria, la care au participat 1100 de vizitatori, WITTMANN BATTENFELD şi-a respectat motto-ul „Power for the Future” în toate privinţele. Cu 17 maşini de injecţie, peste 30 de exponate din sectorul automatizărilor şi echipamentelor periferice, precum şi alte aplicaţii şi procese interesante, WITTMANN BATTENFELD şi-a demonstrat competenţa şi puterea în aceste două zile. Noua hală de asamblare pentru maşinile mari, care a fost deschisă oficial în timpul acestui eveniment, a atras de asemenea atenţia vizitatorilor.

180 cu IML (Etichetare în matriţă) şi îndepărtarea pieselor cu viteză ridicată. Aceeaşi tehnologie IML a fost prezentată şi pe EcoPower 180, care producea carduri de credit dintr-un material biodegradabil, dezvoltat de compania IFA-Tulln, Austria. Tehnologia CELLMOULD® a fost prezentată pe maşina de injecţie MacroPower 800, cu o matriţă furnizată de compania Haidlmair. De asemenea, vizitatorii au urmărit producerea unei crose de hochei, tot pe o matriţă furnizată de Haidlmair, montată pe o maşină hidraulică HM 300, cu tehnologia ServoPower, utilizând procesul de injecţie cu gaz AIRMOULD®.

Discursul introductiv ,,Megatendinţele reflectate în tehnologia de injecţie în matriţă” i-a aparţinut Prof. Dr. Ansgar Jaeger, profesor de Injecţie în Matriţă şi Tehnologia Matriţei la Universitatea de Ştiinţe Aplicate Wurzburg. Acesta a fost urmat de Helmut Kohake, Managing Director la Müller Technik, care a vorbit despre combinaţiile de proces. Au fost şi alte prezentări referitoare la avantajele seriei Power, celule integrale de producţie, tehnologia de prelucrare a celor mai des întâlnite materiale, tehnologia Micro şi tehnologia Variotherm.

Tehnologia Variotherm, BFMOLD, a fost prezentată pe o maşină HM 110 cu o tehnologie multi-component. Figurinele Playmobil erau injectate în matriţă din 3 componente diferente pe o maşină de injecţie HM 65. Expoziţia a fost completată de un TM Xpress, o maşină cu viteză ridicată şi un VM 110, o maşină cu masă rotativă şi o celulă automatizată pentru inserţia şi extragerea pieselor. Programul expoziţiei a fost completat cu echipamente de automatizare şi gama completă de echipamente periferice furnizate de Grupul WITTMANN.

Unul din punctele culminante a fost prezentarea primului model de maşină MacroPower E Hybrid, complet electrică, constând într-o unitate de închidere modernă, servo-hidraulică, formată din 2 platouri, combinată cu o unitate de injecţie de înaltă performanţă. Această combinaţie permite proiectarea unui model de maşină mare, compact, care oferă în acelaşi timp precizie maximă, eficienţă energetică şi viteze mari de injecţie. Producţia coloanei B pentru industria auto a fost prezentată pe maşina de injecţie the MacroPower E Hybrid. Alte puncte de interes au fost maşina de injecţie MicroPower 15, cu un pachet de echipamente LSR, având o aplicaţie pentru tehnologia medicală, prezentarea IMIW (Sudare în matriţă) pe o maşină de injecţie EcoPower 110, cu o matriţă furnizată de Barkley, Marea Britanie şi maşina EcoPower Xpress

În România prin TOP PLAST srl Tel./Fax: 0256.244.063; E-mail: contact@top-plast.ro; www.top-plast.ro


CAD/CAM/PLM/ERP

CIMATRON E11, o soluţie inteligentă pentru creşterea productivităţii DOREL ANANIA Phd.ing. ANDRA PENA Phd.ing.

N

oua versiune a software-ului de proiectare şi de fabricaţie asistată CIMATRON E11 vine în sprijinul utilizatorilor cu noi funcţii şi module, menite să scadă timpul de lucru în etapa de proiectare şi de pregătire a fabricaţiei, precum şi pentru creşterea productivităţii şi a calităţii produselor.

Module noi, precum ECO, ajută utilizatorul să poată urmări şi verifica toate modificările efectuate în etapa de proiectare a matriţelor, fără a fi nevoit să salveze un număr mare de fişiere după fiecare modificare efectuată.  FIGURA 1

 FIGURA 3

De asemenea, noile funcţii implementate în partea de fabricaţie asistată conduc la creşterea productivităţii inginerilor CAM. În Cimatron E11 este implementată tehnologia VOLUMILL pentru degroşare în 2.5x şi 3x. Această tehnologie are avantajul că permite realizarea operaţiilor de degroşare la viteze ridicate (timpi de prelucrare scăzuţi) şi, în acelaşi timp, o utilizare optimă a sculelor şi a maşinii. Totul constă în modificarea traiectoriilor, astfel încât să avem o încărcare constantă pe sculă pe toată adâncimea de aşchiere (în această tehnologie ap=2*diametrul sculei). În cadrul târgului Demo Metal 2013 au fost efectuate demonstraţii pe o maşină HAAS cu scule Walter. Timpul de lucru obţinut a fost de 3 ori mai mic decât la o prelucrare clasică a aceluiaşi reper (2.23 minute în loc de 9 minute). (figura 2) O altă caracteristică importantă în partea de fabricaţie este acceea că în E11, pentru lucru în 3+2x se pot defini sistemele de coordonate pentru prelucrare direct în procedura de lucru, prin poziţionarea manuală a sculei şi generarea sistemului UCS în funcţie de orientarea sculei. (figura 3) În E11, funcţia de realizare automată a găurilor a devenit, cu adevărat, puternică. Pentru găurile adânci, programul identifică automat intersecţia cu găurile deja realizate şi permite utilizatorului modificarea parametrilor de aşchiere în zonele respective. (figura 4) În concluzie, Cimatron E11 reprezintă o soluţie optimă pentru creşterea productivităţii. Noul motto este „Upgrade you with Cimatron E11”   FIGURA 2

Opţiunile noi implementate în modulul de proiectare a ştanţelor permit utilizatorului să realizeze un proiect de calitate, bazat pe analiza cu elemente finite privind deformaţiile plastice şi elastice, care apar în procesul de execuţie. Avantajul constă în aceea că aceste opţiuni sunt direct implementate în program şi sunt uşor de utilizat de către inginerul proiectant, fără a fi nevoie de cunoştinţe specializate în FEM. Utilizarea pachetului complet de opţiuni: Blank on Binder, Die Safety Zone Analysis, Die Thickness & Thinning Analysis, Die Forming Conditions, Die Springback Analysis, Die Springback Deform fac din Cimatron E11– die design unul dintre cele mai puternice programe din acest domeniu (figura 1).

INICAD DESIGN INICAD DESIGN Str. Popa Tatu 20, 1 Bucureşti 010805, Mobil: 0722.285147 Tel-Fax: 021-3124661, E-mail: radu_canarache @yahoo.com www.inicad.ro

 FIGURA 4 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 73


CAD/CAM/PLM/ERP

CADWARE Engineering, premiată pentru cea mai mare creştere pe segmentul New Business Autodesk Î

n cadrul evenimentului anual Autodesk Resellers Kick–Off Meeting de la sfârşitul lunii aprilie 2013, organizat de Autodesk împreună cu Tech Data Distribution România, CADWARE Engineering a primit premiul ,,Reseller with Highest Growth in New Business”, acest premiu reprezentând cea mai mare rată de creştere în vânzarea de licenţe noi, atât pentru specializările Manufacturing, Architecture, Engineering & Construction, cât şi retail (AutoCAD LT). ,,Câştigarea acestui premiu reprezintă pentru noi o recunoaştere a valorii şi a rezultatelor obţinute pe parcursul anului 2012, a investiţiei permanente în obţinerea de noi specializări de către consultanţii noştri. Şi în acest acest an, ca şi în anul precedent, CADWARE Engineering îşi propune să ofere companiilor din România servicii de licenţiere complete, implementare şi servicii adaptate nevoilor fiecărei companii”, menţionează Niculae Ion (foto), Managing Partner CADWARE Engineering. Serviciile CADWARE Engineering se adresează atât birourilor de arhitectură cât şi firmelor medii şi mari din infrastructură şi proiectare industrială, rolul

companiei constând în analiza şi propunerea soluţiilor software potrivite, instruirea personalului şi dezvoltare de cursuri specializate, realizarea proiectelor pilot, implementarea aplicaţiilor Autodesk şi monitorizarea acestora, dezvoltarea de conţinut şi standardizarea datelor, dezvoltarea de proceduri de lucru personalizate.

Microsoft a lansat noua generaţie de soluţii de business Dynamics CRM şi ERP

M

icrosoft a lansat noua generaţie de soluţii de business Dynamics CRM şi ERP în cadrul Next Business Forum, cel mai important eveniment pentru manageri şi antreprenori organizat de Microsoft România până în prezent în 2013. Timp de o zi, specialiştii Microsoft şi ai partenerilor au prezentat unei audienţe formate din 300 de invitaţi în rol decizional cum aceste soluţii pot susţine dezvoltarea organizaţiilor, în activităţi precum retail şi distribuţie, producţie, servicii profesionale, servicii financiare şi utilităţi. Cei mai importanţi parteneri de soluţii Microsoft Dynamics au fost prezenţi la eveniment şi au exemplificat prin studii de caz şi soluţii particulare. Conceptul Next Business Forum a fost realizat sub umbrela parteneriatului Microsoft şi Lotus F1 Team, ocazie cu care Patrick Louis, CEO Lotus F1 Team, a vorbit audienţei despre performanţa în sport şi în business şi despre modul în care soluţiile Microsoft Dynamics vor fi utilizate pentru transformarea completă a business-ului companiei Lotus F1 Team. Soluţiile de business Microsoft Dynamics sunt o ofertă unică pe piaţa din România, cu variante de licenţiere şi de implementare flexibile şi soluţii adaptate cerinţelor legislative şi practicilor de afaceri româneşti, care funcţionează similar şi integrat cu programele Microsoft. Ioana Răzvan, Microsoft Dynamics Business Group Lead, Microsoft România: „Efectul transformaţional în economia românească al tehnologiilor este accelerat în zilele noastre de tendinţe deja pregnante cum sunt integrarea end-to-end a tuturor proceselor critice, proliferarea dispozitivelor mobile, integrarea business-ului cu reţelele de socializare, comerţul electronic,

74 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

experienţa utilizatorilor şi, bineînţeles, mutarea software-ului spre servicii online. Cu noua generaţie de soluţii Microsoft Dynamics CRM şi ERP, Microsoft oferă o perspectivă sigură managerilor şi antreprenorilor români, prin care aceste tendinţe pot fi relaţionate cu strategiile de afaceri şi pot fi implementate pentru a susţine modelele de productivitate urmărite de clienţii noştri.” Creşterea combinată a veniturilor Microsoft din soluţii ERP şi CRM în România a fost de 27% în anul fiscal 2012, dublată de o dezvoltare a competenţelor partenerilor din piaţă şi o diversificare a portofoliului de clienţi. Catalogul de studii de caz de pe www.microsoft.ro/studiidecaz include zeci de nume de companii ce utilizează cu succes soluţiile Dynamics NAV, AX sau CRM.



Logistică

Un nou sistem de Macara manuală cu paletizare compact lanţ, seria CB ATEX 5G înclinat

Q

Comp Technologies, un integrator important de roboţi, a lansat noul stivuitor 5G. Stivuitorul QComp 5G are caracteristicile unui robot robust, care se mândreşte cu o viteză de până la 20 de apucări pe minut. Conceptul său modular compact eliberează un spaţiu valoros din incintă, reduce durata de instalare şi economiseşte banii beneficiarului. „Noul stivuitor 5G permite beneficiarului să stivuiască genţi, casete sau tăvi în orice punct al liniei sale de producţie, eliminând trasee costisitoare de transportoare din zonele de paletizare specializate”, a afirmat Tom Doyle, preşedintele firmei QComp Technologies, Inc. „Acest avantaj şi conceptul modular al sistemului îl fac pe acesta o foarte atractivă soluţie pentru producătorii care au în vedere o amortizare rapidă a investiţiei”. Robotul stivuitorului 5G este capabil să manipuleze sarcini de peste 100 lb(cca 45kg), iar sistemul poate aranja palete de până la 109in (cca2770mm) înălţime. Sistemul este premontat pentru o punere rapidă în funcţiune, economisind timp şi bani în ceea ce priveşte costurile de instalare. (http://news.thomasnet.com)

K

ito Europe GmbH a anunţat lansarea pe piaţă a noii sale serii de macarale şi cărucioare manuale rezistente la scântei tip CB ATEX. Noile macarale CB ATEX satisfac cerinţele din EU ATEX Directive 94/9/EC şi, astfel, sunt calificate pentru funcţionarea în atmosferă potenţial explozivă. Produsul oferă capacităţi de ridicare de la 500kg la 3tone, cu sarcini capabile disponibile mai mari, la cerere. Tipurile de elemente suspendate includ cârligul din partea superioară, un cărucior simplu şi configuraţiile de acţionare manuală a căruciorului.

Compania afirmă că seria CB ATEX este destinată utilizatorilor care operează în regim greu, cu mai multe caracteristici constructive unice, de care beneficiază aceste segmente de utilizatori. Aplicaţiile ideale includ utilizarea în domeniile petrochimie, instalţii de exploatare a petrolului şi gazelor naturale offshore, chimie, minerit, incinte de vopsire şi alte aplicaţii din medii similare. Una din caracteristicile cele mai speciale este mărimea robustă a corpului, comparat cu modelele de utilizare în regim uşor ale competitorilor. Multe din modelele concurente nu pot fi utilizate pentru înălţimi de ridicare mai mari de 3m, datorită degajării căldurii din frână. Dar seria CB ATEX a firmei Kito are o frână dublă ca dimensiuni şi durabilitate, comparativ cu modulele competitoare, având ca rezultat mai puţină căldură degajată şi permiţând înălţimi de ridicare mai mari decât cele ale altor modele. Seria CB ATEX are un cârlig inferior şi un mecanism cu clichet cuprate, lanţul de sarcină nichelat cu un procedeu special, iar lanţul de acţionare manuală din oţel inoxidabil. Produsul este disponibil filialelor şi partenerilor din toate pieţele importante. (http://news.directindustry.com)

Noua platformă transportoare X65 triplează valoarea de utilizare pentru beneficiar

C

ostul total redus pentru beneficiar, sustenabilitatea şi inovaţia au fost obiectivele dezvoltării noii generaţii de conveioare X65 ale firmei FlexLink. Rezultatul constă într-o valoare mai mare pentru utilizatori în comparaţie cu prezentele soluţii din liniile de producţie şi de ambalare. Sistemele de transportoare cu bandă (conveioare) sofisticate sunt elementele principale în soluţiile de logistică din producţie, mărind eficienţa în liniile de producţie, de testare şi de ambalare. Odată cu lansarea noului conveior X65, FlexLink a dus performanţele conveioarelor la nivele noi şi superioare, oferind un cost total mai mic pentru proprietar, un nivel de zgomot cu mult mai mic şi un concept inovativ pentru viitor. Noua platformă X65 oferă o rezistenţă dublă în comparaţie cu standardele actuale. Göran Abbestam, Director de Producţie la FlexLink explică: „Rezistenţa dublă a conveiorului are un efect extraordinar asupra durabilităţii şi intervalelor de întreţinere ale 76 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

sistemelor instalate. În plus, amplasarea poate fi făcută mai simplu, deoarece, pentru un anumit aranjament, sunt necesare mai puţine sisteme de acţionare şi de transfer, datorită lungimii maxime mărite a conveiorului. Pentru utilizator, acest lucru are un impact substanţial şi pozitiv, concomitent cu o complexitate mai mică şi un cost mai mic de instalare.” Conveiorul X65 este proiectat pentru a avea o frecare mai mică, un consum de putere mai mic şi o durată de exploatare mai mare. În plus, FlexLink introduce o nouă tehnologie de acţionare de înalt randament, pentru a reduce şi mai mult consumul de putere. X65 este capabil să realizeze o viteză dublă faţă de generaţia anterioară de conveioare -120m/min. FlexLink a depus eforturi considerabile pentru reducerea zgomotului şi pentru îmbunătăţirea securităţii operatorului. În majoritatea aplicaţiilor obişnuite, nivelul de zgomot al conveiorului X65 este la un nivel tipic unui birou şi, comparat cu standardele industriale, cu până la 80% mai mic. (http://news.directindustry.com)


O nouă generaţie de echipamente de comandă pentru sistemele de stocare

L

a LogiMAT 2013 de la Stuttgart, KardexRemstar a prezentat noul sistem de comandă pentru modulele sale de ridicare verticale şi pentru sistemele de stocare paternoster (ascensor cu funcţionare continuă). Cu acest produs, furnizorul de soluţii de logistică internă îşi extinde gama de produse cu un echipament de comandă inteligent pentru depozite mai mici şi pentru soluţii individuale. Noul centru de comandă combină o multitudine de funcţii într-un singur panou. Acest echipament constă dintr-un sistem hardware, unul software şi un terminal pentru operator, dotat cu un touchscreen conceput inovativ. ,,Ţinta noastră a fost de a dezvolta un echipament de comandă simplu şi eficient, care să fie uşor de manipulat şi conceput ergonomic”, a explicat Marc Zenses, Directorul Managementului de Producţie la KardexRemstar. Rezultatul este un nou centru de comandă inovativ, care face ca stiloul şi carnetul să fie de domeniul trecutului, chiar şi în depozitele cu un nivel scăzut de complexitate. Noua soluţie pune la dispoziţia utilizatorilor nu numai un echipament de comandă trainic şi sigur în funcţionare, ci şi un sistem de administrare convenabil al depozitului, care le permite să-şi verifice nivelele inventarelor în orice moment. Spre deosebire de soluţiile KardexRemstar bazate pe structuri PC, oferite pentru activităţi de administrare a depozitelor mai sofisticate, Logicontrol este o soluţie bazată în întregime pe un

controler, ceea ce înseamnă că o companie nu mai trebuie să cheltuiască bani pe staţii de lucru bazate pe PC-uri. Un singur echipament de comandă poate opera cu până la trei sisteme de stocare şi să administreze până la 1000 de articole diferite, 8000 de locaţii şi şapte dimensiuni diferite de recipienţi. Un avantaj clar, în termeni ergonomici, este noul panou de comandă: suplimentar faţă de tastatura numerică, utilizatorului îi este pus la dispoziţie un touch-screen, care măreşte uşurinţa de operare la un nivel intuitiv. Cu doar câteva acţionări ale tastaturii, operatorul poate afla uşor articolele solicitate, chiar şi fără a-şi scoate mănuşile de protecţie. În funcţie de necesităţile utilizatorului, Logicontrol este disponibil în două variante diferite: Logicontrol 100 (Stilou şi Hârtie)  O funcţionalitate standard nouă a centrului de comandă KardexRemstar  Control simplificat al inventarului  Mod de operare simplu  Listă de materiale administrată manual, legată de transportor şi de poziţie, dar fără cantitate  Tastatură completă alfa-numerică disponibilă opţional Logicontrol 200 (Administrarea locaţiei)  Este bazată pe Logicontrol 100  O administrare simplă a locaţiei, cu până la 8000 de locaţii de stocare  Prelevarea şi depunerea articolelor cu ajutorul sistemului  Tastatură completă alfa-numerică disponibilă opţional (http://news.directindustry.com)

Remmers câştigă ,,Premiul European pentru Excelenţă în Logistică”

P

e 5 iunie 2013, Asociaţia Europeană de Logistică (ELA) a acordat ,,Premiul European pentru Excelenţă în Logistică” companiei Remmers Building Materials Technology GmbH, pentru proiectul ,,<24 h Logistics Concept” (Conceptul logistic de sub 24 de ore). Remmers este o companie de dimensiuni medii, din industria materialelor de construcţii, cu peste 1.400 de angajaţi în peste 40 de ţări. În lumea logisticii, tehnologia informaţională este o ştiinţă cu un potenţial aproape infinit. Ea permite emiterea de comenzi din întreaga Europă, pentru a fi înregistrate într-un sistem bazat pe o reţea şi, apoi, transmise depozitelor. Sistemul verifică stocurile, generează automat comenzi de producţie, colectează materii prime, pregăteşte containerele, tipăreşte etichetele, controlează procesele din depozite şi expediţia, incluzând planificarea traseelor. Utilizarea unui sistem integrat de tehnologie informaţională face posibilă procesarea automată a câtorva mii de comenzi provenite de la beneficiari în fiecare zi, care au fost întocmite corect, fără erori. Centralizând funcţia de preluare a comenzilor, modernizând şi centralizând activităţile de achiziţii de materii prime, de depozitare şi de distribuţie, împreună cu logistica automatizată prin IT, Remmers a obţinut rezultate semnificative şi uimitoare, sub forma unui concept logistic care permite livrarea produselor în mai puţin de 24 de ore, indiferent de locaţia beneficiarului. Astfel, la o creştere cu peste 40% a comenzilor personalizate, compania a atins un nivel de livrare de 99,4% într-un interval de 24 de ore. Un astfel de nivel al serviciilor în industria construcţiilor este

Klaus Boog (Managing Director, Remmers Baustofftechnik) primeşte premiul de la Jos Marinus (Preşedintele Asociaţiei Europene de Logistică, ELA)

aproape de domeniul ficţiunii. Acesta a fost elementul determinant care a condus la nominalizarea de către juriu a acestui proiect în calitate de câştigător al competiţiei. 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 77


Energie

>>> eficienţă

energetică

<<<

Eficienţa energetică - caracteristică principală a produselor dezvoltate de ICPE ACTEL (XXI) ION POTÂRNICHE dr. ing., Director General ICPE ACTEL

Î

n episodul anterior am prezentat câteva aspecte privind teoria sistemelor automate prin prisma performanţelor ce se impun acţionărilor electrice, din punctul de vedere al cerinţelor impuse de obţinerea unor parametri superiori privind eficienţa energetică. S-au evidenţiat cu această ocazie criteriile de stabilitate clasice adaptate la soluţiile dezvoltate de ICPE ACTEL în domeniul acţionărilor de mare putere.

1. Introducere Eficienţa energetică este un concept aflat la îndemâna tuturor celor care-şi desfăşoară activitatea în:  producerea energiei electrice;  transportul energiei electrice;  utilizarea energiei electrice.

În concluzie, regimul nesinusoidal permanent este important atât sub aspectul efectelor neplăcute în reţelele de transport al energiei între sursă şi consumator, dar şi în ceea ce priveşte construcţia elementelor care concură la acest transport.

De cele mai multe ori, preocupările specialiştilor sunt individuale şi divergente, fiecare urmărind obţinerea unei eficienţe maxime în unul dintre cele trei domenii amintite mai sus, adică acolo unde-şi desfăşoară activitatea. ICPE ACTEL îşi concretizează eforturile privind cercetarea experimentală şi dezvoltarea tehnologică în soluţii care integrează cele trei tipuri constitutive ale managementului energiei electrice: sursă – transport – consumator, motiv pentru care suntem în măsură să abordăm în lucrarea de faţă o privire convergentă asupra soluţiilor de obţinere a unei eficienţe energetice maxime în relaţia sursă-consumator. De la început vom avea în vedere sursele de putere finită, surse insulare, acolo unde eficienţa energetică este mult mai vizibilă decât în cazul surselor de putere infinită. De asemenea, vom avea în vedere consumatorii neliniari cu o evoluţie dinamică, aleatorie, de tipul convertoarelor statice de putere, care pun cele mai grele probleme surselor de alimentare de putere finită. 2. Sursele electrice în regim periodic nesinusoidal Sursele electrice de putere finită se realizează fie cu ajutorul transformatoarelor de puteri standard industriale, fie cu ajutorul grupurilor electrogene de tip diesel-generator. Vom avea în vedere a doua categorie de surse de tip motor termic-generator, mult mai utilizate în aplicaţii izolate. Pentru orice sursă de acest tip, tensiunea electromotoare, la ieşirea acesteia, ar trebui să varieze sinusoidal în timp, cu aceeaşi frecvenţă. În realitate, forma de variaţie a tensiunilor şi curenţilor nu este riguros sinusoidală, iar abaterea de la sinusoidă se numeşte distorsiune sau, pur şi simplu, deformare. De unde această distorsiune? În primul rând de la generatoare, unde, în realitate, tensiunile electromotoare nu sunt sinusoidale, întrucât 78 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

înfăşurările nu se găsesc într-o repartiţie sinusoidală a inducţiei magnetice în întrefierul maşinii. În al doilea rând, elementele neliniare de tip sarcină sub tensiunea sinusoidală distorsionează curentul, care, la rândul său, produce căderi de tensiune nesinusoidale în alte elemente de circuit, fie liniare, fie neliniare. Din această categorie fac parte bobinele cu miez de fier şi, în mod deosebit, convertoarele statice de putere. În al treilea rând, elementele reactive liniare produc distorsiuni mai pronunţate unora dintre mărimi, în raport cu celelalte. De exemplu, o bobină liniară parcursă de curentul sinusoidal stabileşte la borne o tensiune sinusoidală, însă la curent nesinusoidal tensiunea este mult mai pronunţat nesinusoidală.

Conf. dr. ing Ion Potârniche, Director General al ICPE ACTEL din 1994, peste 37 de ani de activitate aplicativă în cadrul ICPE  Autor al: 10 invenţii brevetate, 42 lucrări publicate în reviste de specialitate, 60 lucrări practice elaborate, 101 lucrări publicate în sesiuni de comunicări ştiinţifice, 5 cărţi publicate.  Experienţă în managementul proiectelor de cercetare naţională, coordonator al 19 contracte de cercetare aplicativă din cadrul PNCDI  Membru al: Consiliului Inovării-AMCSIT, CT 36-Electronica de Putere al Comitetului Electrotehnic Român, AGIR, Patronatelor din Energetică  Membru de onoare al CNR-CME  Vicepreşedinte al APREL  Vicepreşedinte al A.P. ENERGIA  Consultant ştiinţific al Federaţiei Patronale din Construcţii de Maşini  Activitate didactică la U.P.B. şi Universitatea Valahia  Membru al ASTR

3. Mărimile importante pentru caracterizarea regimului periodic nesinusoidal Pornind de la dezvoltarea în serie a unei mărimi periodice nesinusoidale, pentru caracterizarea aportului specialiştilor ICPE ACTEL în definirea eficienţei în conversia unor forme de energie în altă formă, vom defini următoarele mărimi: 3.1. Valoarea efectivă a unei mărimi periodice nesinusoidale Pentru o tensiune electromotoare de tip y(t), periodică şi nesinusoidală, valoarea efectivă se defineşte astfel: 1) Înlocuind y(t) cu dezvoltarea sa în serie Fourier se obţine:

Deci: 2) sau : 3) unde cu: s-a notat reziduul deformant (conform C. Budeanu)


cantitative şi calitative ale acestui proces şi măsurile de îmbunătăţire a randamentului de transfer energetic.

3.2. Factorul de vârf 4) 3.3. Coeficientul de distorsiune 5) 3.4. Puterea deformantă 6)

MT - motor termic din componenţa grupului diesel-generator; rg - rezistenţă echivalentă a înfăşurărilor G; rl - rezistenţă echivalentă a căilor de curent de transport a energiei între generator şi convertorul static de putere (CSP); rc - rezistenţa echivalentă a căilor de curent din CSP; UT - utilaj tehnologic.

3.5. Factorul de putere

Pe lanţul de conversie a energiei termice consumate de motorul termic prin arderea combustibilului (motorină, benzină, gaz metan) şi lucrul mecanic la arborele utilajului tehnologic L, se produc o serie de pierderi suplimentare, din cauza prezenţei convertorului static de putere (CSP) şi, implicit, a regimului nesinusoidal la bornele generatorului G, datorat acestei prezenţe.

7) Toate mărimile enumerate vor caracteriza, în cele ce urmează, eficienţa energetică propusă în aplicaţiile sursăconsumator. 4. Convertoarele statice de putere - surse de regim deformant Convertoarele statice de putere tind astăzi să reprezinte cea mai importantă componentă a sarcinilor electrice care produc mari neajunsuri surselor de alimentare, ele absorbind şi transferând majoritatea energiei electrice pentru conversia ei în energie mecanică. În ţările puternic industrializate, peste 65% din energia produsă este preluată de motoarele electrice, din care un procent covârşitor prin intermediul convertoarelor statice de putere. Depinzând de procesul tehnologic în care sunt antrenate sistemele de acţionări cu convertoare statice de putere şi de tipul motorului utilizat, se urmăreşte în mod deosebit:

Aceste pierderi apar din două cauze:

 vehicularea energiei reactive cerută de tandemul CSP-M;  prezenţa armonicelor de curent datorate regimului deformant şi vehiculării energiei deformante.

Cuantificând aceste pierderi rezultă: ,

unde ∆PQ reprezintă pierderile datorate vehiculării curentului reactiv cerut de tandemul CSP-M. Neglijând componenta deformantă a curentului debitat de generator:

 randamentul maxim al conversiei;  utilizarea maximă a puterii motoarelor la tensiune de alimentare scăzută, ceea ce implică un factor de putere scăzut.

,

9)

unde IG este componenta aparentă a curentului debitat de generator

Din punct de vedere al sursei de alimentare, aceste cerinţe implică:

10)

 o puternică deformare a undei curentului absorbit şi, implicit, a tensiunii acesteia;  o absorbţie importantă de putere reactivă şi deformantă din sursă;  o scădere alarmantă a posibilităţilor sursei de a-şi transforma energia activă în lucru mecanic final.

Din relaţia (10) se poate observa că soluţia pentru diminuarea acestor pierderi este strâns legată doar de creşterea factorului de putere k, lucru realizabil cu filtre active sau pasive, sau compensarea externă a ∆PQ cu o sursă externă de putere reactivă în regim controlat.

În plus, procesele dinamice ce se petrec la nivelul sarcinii fac foarte dificilă crearea de modele matematice care să poată fi materializate în echipamente bine conturate de înlăturare sau de ameliorare a acestor neajunsuri. Astăzi, convertoarele statice de putere sunt utilizate în tandem, fie cu motoare de curent continuu, fie cu cele de curent alternativ (asincrone şi sincrone). În ambele cazuri, conversia energiei electrice în lucru mecanic se petrece cu pierderi importante de energie activă. De aceea, preocupările tuturor specialiştilor sunt îndreptate în scopul diminuării acelor pierderi şi al creşterii eficienţei energetice a acestor aplicaţii. 5. Creşterea eficienţei energetice - necesitate obiectivă Pornind de la o schemă bloc simplificată a unui model de conversie a energiei termice (căldură) în energie electrică şi, în final, în lucru mecanic, vom evidenţia aspectele

8)

În ambele situaţii amortizarea investiţiilor se face întrun termen dependent de puterea şi structura sarcinii, dar nu depăşeşte termenul de 24 luni. 6. Concluzii Diminuarea pierderilor produse de vehicularea energiei reactive în lanţul sursă curent alternativ - consumatori neliniari puternic inductivi reprezintă o preocupare cu un domeniu vast de aplicare, cu rezultate deosebite în obţinerea de economii importante de energie. S.C. ICPE ACTEL S.A. Tel: 021.346.86.90 Fax: 021.346.72.67 office.actel@icpe-actel.ro www.icpe-actel.ro

Indiferent de soluţia aplicată, scopul final rămâne acelaşi: creşterea randamentelor în soluţiile complexe bazate pe electronica de putere. În acest sens, ICPE ACTEL a validat soluţia prezentată pe centrale insulare de 7,5 MVA, 3 x 690 V, iar rezultatele sunt deosebite.  (va urma) 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 79


Energie

>>> eficienţă

energetică

<<<

Soluţiile SKF de întreţinere şi lubrifiere pentru industria energiei eoliene

S

KF oferă o gamă largă de soluţii pentru a ajuta clienţii din industria energiei eoliene să reducă costurile de întreţinere şi să îmbunătăţească fiabilitatea turbinelor. Aceste soluţii se bazează pe dispozitive care reduc timpul de montare şi de demontare a rulmenţilor şi măresc siguranţa de lucru a muncitorilor, instrumente care îndeplinesc sarcinile de bază ale monitorizării şi permit selectarea lubrifianţilor adecvaţi şi a intervalelor de relubrifiere optime.

rulmenţilor, astfel încât să ajute la creşterea siguranţei în funcţionare şi să se evite întreruperile neplanificate. SKF oferă o gamă largă de vaseline pentru rulmenţi, care au fost testate şi aprobate de către producătorii de turbine eoliene şi de către operatorii din întreaga lume, printre care:

SKF a lucrat, împreună cu clienţii săi din industria energiei eoliene, pentru a dezvolta soluţii inovatoare care să răspundă nevoilor acestora:

1

Inductorul SKF seria TIH L: Montarea rulmenţilor mari cu alezaj cilindric pe un arbore este, adesea, realizată prin utilizarea unui încălzitor prin inducţie. Această serie poate încălzi rulmenţi de mari dimensiuni, de până la 1200 kg, folosind doar 20kVA energie electrică.

 Vaseline destinate rulmentului arborelui principal:  LGWM 1  LGWM 2  LGEP 2  Vaseline pentru pale şi sistemul de orientare:  LGBB 2 

2

Metoda SKF de injecţie a uleiului: Cuplajele SKF OKCK sunt utilizate pentru a se ataşa arborelui principal al reductorului şi sunt proiectate pentru a se potrivi în spaţiul limitat al nacelei. Aceste cuplaje eficiente se montează şi se demontează uşor şi rapid, până la de patru ori mai repede decât cuplajele mecanice. Metoda SKF de injecţie a uleiului este o metodă sigură şi verificată, ce foloseşte presiune înaltă de ulei (de până la 400 MPa) pentru procesul de montare şi de demontare. Pentru a obţine aceste presiuni ridicate, SKF oferă o gamă de injectoare operate manual sau pneumatic, care sunt rapide, uşor şi sigur de folosit.

3

Vaseline SKF pentru rulmenţi: Actualele tur-

bine eoliene sunt instalate în medii dure, iar turbinele eoliene, care vor constitui parcuri eoliene viitoare, se vor confrunta, probabil, cu condiţii de mediu mult mai dure. Aceasta înseamnă că este extrem de important să se selecteze un lubrifiant adecvat pentru lubrifierea

80 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

SKF România Str. Splaiul Independenţei Nr.319G, parter, sector 6, Bucureşti Tel.: 021 66 71 370 031 425 11 61 Fax: 021 66 71 398 www.skf.ro



Securitatea muncii

10 A

companii europene premiate pentru contribuţiile lor inovatoare în domeniul prevenirii riscurilor la locul de muncă

genţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) a organizat cea de a 11-a ediţie a Premiilor pentru bune practici, concurs la care au participat câteva sute de întreprinderi de toate mărimile din 29 de ţări din Uniunea Europeană şi din afara ei. Anul acesta, EU-OSHA a recompensat cele mai bune exemple de cooperare între manageri şi angajaţi în domeniul prevenirii riscurilor.

EU-OSHA a anunţat cei zece câştigători în cadrul conferinţei europene intitulate „Sănătatea şi securitatea în muncă în întreprinderile mici: o provocare şi o oportunitate”, organizată de preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene la Dublin, la doar o zi de la Ziua internaţională a sănătăţii şi securităţii în muncă (28 aprilie). A fost pentru prima dată când EU-OSHA a acordat premii comune managerilor şi angajaţilor, în acord cu campania permanentă „Locuri de muncă sigure şi sănătoase”, a cărei temă este: „Împreună pentru prevenirea riscurilor”. „La nivelul întreprinderilor individuale din Europa, mai ales în rândul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici şi mijlocii, nu există încă o suficientă apreciere a beneficiilor unor politici adecvate privind sănătatea şi securitatea în muncă”, a declarat directorul EU-OSHA, dr. Christa Sedlatschek, adăugând că „acest concurs a dovedit că până şi o întreprindere cu numai şapte angajaţi poate găsi soluţii inovatoare de prevenire a riscurilor, astfel cum a făcut unul dintre câştigători, care este din Spania”. „Dorim să arătăm că ideile şi conceptele elaborate de câştigătorii Premiilor pentru bune practici pot fi adaptate la diferite industrii şi state membre şi la organizaţii de diferite tipuri şi mărimi", afirmă László Andor, comisar pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune. „Analiza soluţiilor inovatoare şi a bunelor practici din Europa ar trebui să ne ajute şi în efortul de a dezvolta politicile de sănătate şi securitate pentru viitor”. De la câştigătorii acestei ediţii s-a aşteptat să se demonstreze puternice calităţi de lider la nivelul conducerii, precum şi o participare activă a lucrătorilor, în domeniul sănătăţii şi securităţii. Aceste organizaţii reprezintă o gamă amplă de sectoare, de exemplu sectorul sănătăţii, al comerţului cu amănuntul şi al agriculturii. Ceremonia a reprezentat pentru câştigători o ocazie de a face schimb de bune practici, de exemplu în ceea ce priveşte reducerea accidentelor din industria de automobile în Turcia, creşterea nivelului de bunăstare a angajaţilor unei întreprinderi tehnologice din Finlanda sau modul în care angajaţii din industria laptelui din Irlanda au identificat şi au eliminat riscurile din domeniul lor de activitate. Totodată, cu ocazia evenimentului, EU-OSHA a apreciat realizările altor zece întreprinderi, ale căror 82 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

iniţiative de bună practică puse în aplicare sunt prezentate într-o nouă broşură, publicată cu această ocazie. Întreprinderi şi organizaţii apreciate: MAHLE

Filtersysteme

Austria

GmbH

(Austria) pentru încurajarea angajaţilor să raporteze problemele legate de securitate; Lujatalo Oy (Finlanda) pentru reducerea stresului fizic în sectorul construcţiilor; Armor SA (Franţa) pentru includerea aspectelor legate de sănătate şi securitate în strategia sa comercială; Hellenic Petroleum SA (Grecia) pentru crearea unei culturi a securităţii în domeniul rafinării petrolului; Construction Safety Partnership (Irlanda) pentru îmbunătăţirea standardelor de securitate pe şantiere; GE Healthcare Norway AS (Norvegia) pentru transformarea sănătăţii şi securităţii într-o prioritate a angajatilor şi a managerilor; CEMEX Polska (Polonia) pentru modul în care conducerea întreprinderii gestionează prevenirea accidentelor; U.S. Steel Košice, s.r.o. (Slovacia) pentru raportarea eficace a problemelor de securitate întâmpinate de un mare producător de oţel; Ascom d.o.o. (Slovenia) pentru reducerea problemelor musculo-scheletice în producţie; şi Step Change in Safety (Regatul Unit) pentru îmbunătăţirea participării forţei de muncă în industria offshore de petrol şi gaze. 

Întreprinderi şi organizaţii premiate:

Oy SKF Ab, fabrica Muurame (Finlanda) pentru creşterea nivelului de bunăstare a personalului din cadrul unei întreprinderi tehnologice; ArbeitsschutzPartnerschaft Hamburg (Germania) pentru soluţiile în domeniul sănătăţii şi al securităţii oferite întreprinderilor din Hamburg; Wehkamp. nl/Gezond Transport/EVO (Ţările de Jos) pentru sensibilizarea conducătorilor de motostivuitoare în ceea ce priveşte securitatea; PROTÓN ELECTRÓNICA SLU (Spania) pentru elaborarea unui model de prevenire a riscurilor destinat întreprinderilor mici; Tofaş Türk Otomobil Fabrikası A.Ş (Turcia) pentru reducerea numărului de accidente din industria de automobile; voestalpine Rotec Group (Austria) pentru instituirea unui standard de sănătate şi securitate în mai multe ţări; Atlantica Leisure Group Ltd (Cipru) pentru reducerea la minimum a accidentelor în sectorul hotelier; Rigshospitalet (Danemarca) pentru îmbunătăţirea mediului de lucru într-un mare spital; West Offaly Dairy Discussion Group (Irlanda) pentru reducerea pericolelor la fermele producătoare de lactate; SONAE (Portugalia) pentru implicarea în prevenirea riscurilor a angajaţilor şi a managerilor din cadrul unui grup din domeniul comerţului cu amănuntul. 


Sunt „locurile de muncă ecologice” sigure sau foarte periculoase?

A

vând în vedere presiunea în direcţia reducerii emisiilor de dioxid de carbon, reducerii cantităţii de deşeuri, creşterii eficienţei energetice şi proporţiei energiei regenerabile, UE se îndreaptă către o creştere rapidă a numărului de „locuri de muncă ecologice” – care contribuie la protejarea sau refacerea mediului. Totuşi, având în vedere introducerea noilor tehnologii şi procese în economia ecologică, ce implicaţii există pentru sănătatea şi securitatea în muncă a lucrătorilor? Odată cu publicarea unui nou raport de previzionare, Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) atrage atenţia asupra riscurilor la adresa sănătăţii şi securităţii în muncă (SSM) în legătură cu locurile de muncă ecologice.

Proiectul de previzionare încearcă să identifice riscuri noi sau emergente în acest important domeniu. În acest sens, proiectul identifică mai multe scenarii viitoare posibile, examinând modul în care va evolua cel mai probabil munca în cadrul locurilor de muncă ecologice până în anul 2020 şi provocările viitoare la adresa SSM determinate de aceasta, având în vedere dezvoltarea tehnologiilor ecologice şi o varietate de condiţii sociale şi economice.

Scenariile create în cadrul proiectului nostru de previzionare sunt instrumente solide, care le vor oferi factorilor de decizie din UE informaţii privind modul în care pot concepe economia ecologică viitoare, în scopul menţinerii sănătăţii şi securităţii în muncă a angajaţilor din Europa. Dacă se doreşte să fie cu adevărat durabile şi să contribuie la obiectivele Strategiei UE 2020 privind creşterea inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, trebuie să ne asigurăm că locurile de muncă ecologice oferă condiţii de muncă sigure, sănătoase şi decente. Locurile de muncă ecologice trebuie să fie adecvate atât pentru angajaţi, cât şi pentru mediu. Christa Sedlatschek, Directorul EU-OSHA UE este hotărâtă să asigure echilibrul între creşterea economică şi eforturile de protejare a mediului şi a stabilit o serie de obiective ambiţioase privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi a deşeurilor şi creşterea eficienţei energetice şi a proporţiei energiei regenerabile. Îndeplinirea acestor obiective va conduce la extinderea rapidă a economiei ecologice. Există însă deja dovezi că „ecologizarea” economiei UE a avut ca rezultat creşterea riscurilor la care sunt expuşi angajaţii. Noile tehnologii şi procese necesită noi combinaţii de competenţe pentru fi gestionate, însă creşterea rapidă în acest domeniu al economiei, împreună cu presiunea economică şi politică, ar putea genera deficienţe în materie de competenţe, angajaţii fiind periculos de neexperimentaţi şi nepregătiţi pentru activitatea pe care o desfăşoară.

Există, de asemenea, o serie de riscuri „vechi”, care caracterizează diferite situaţii şi combinaţii, necesitând în egală măsură competenţe specifice noi. Instalarea unor componente fotovoltaice pe acoperişuri, de exemplu, combină riscurile tradiţionale legate de construcţii şi riscurile privind instalaţiile electrice: angajaţii au nevoie, prin urmare, de formare specifică pentru a desfăşura această activitate. Unele răşini epoxidice utilizate la producerea turbinelor eoliene provoacă alergii. Adoptarea unor noi acte legislative poate, de asemenea, să aibă efecte neintenţionate: noile legi privind reducerea cantităţii de deşeuri trimise la depozitele de deşeuri, de exemplu, au avut ca rezultat rate peste medie ale accidentelor de muncă şi bolilor în rândul lucrătorilor din sectorul tratării deşeurilor. Raportul, precum şi un rezumat intitulat „Green jobs and occupational safety and health: Foresight on new and emerging risks associated with new technologies by 2020” (Locurile de muncă ecologice şi sănătatea şi securitatea în muncă: Previziuni asupra riscurilor noi şi emergente asociate noilor tehnologii până în 2020) sunt disponibile pe siteul EU-OSHA, în noua secţiune dedicată riscurilor la adresa SSM în economia ecologică. Misiunea Agenţiei Europene pentru Sănătate şi Securitate în Muncă (EU-OSHA) este de a face din Europa un loc de muncă mai sigur, mai sănătos şi mai productiv. Agenţia cercetează, dezvoltă şi distribuie informaţii fiabile, echilibrate şi imparţiale privind securitatea şi sănătatea şi organizează campanii paneuropene de conştientizare. Înfiinţată de Uniunea Europeană în 1996 şi având sediul la Bilbao, Spania, agenţia reuneşte reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai guvernelor statelor membre, ai organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi experţi de renume din fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE şi din alte ţări. Proiectul de previzionare implică o analiză care depăşeşte acele riscuri de la locul de muncă care sunt în prezent „emergente”, pentru a anticipa schimbările pe termen lung. Acesta presupune elaborarea unor scenarii în anumite domenii, examinând ce s-ar putea întâmpla în cazul anumitor evoluţii tehnologice sau schimbări la nivelul societăţii şi implicaţiile pentru SSM în legătură cu care factorii de decizie ar putea lua măsuri. Primul proiect de previzionare analizează locurile de muncă „ecologice”, şi anume cele care implică tehnologii sau practici concepute pentru reducerea impactului asupra mediului.  3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 83


Strategii

>>> competitivitate <<<

,,Model de dezvoltare a afacerii prin inovare” (IV)

SR 13547:2012 - Partea 2: Managementul proprietăţii intelectuale. Principii generale şi linii directoare GEORGIA SIMA Specialist relaţii publice CCIB FLORIN TUDORACHE Director CIT-TE ICPE

O

biectivul părţii a 2-a a standardului SR 13547 este de a defini principiile generale ale procesului de management al proprietăţii intelectuale şi de a stabili linii directoare pentru gestionarea acestui proces în cadrul unei organizaţii.

Necesitate Proprietatea intelectuală este o formă a proprietăţii private care se referă la „creaţiile minţii”. Ea are în vedere protejarea produsului inteligenţei umane şi garantarea beneficiului consumatorilor de a se folosi de acest produs. Protecţia legală pe care o oferă proprietatea intelectuală permite „creatorilor” să-şi vadă munca recunoscută şi eforturile răsplătite, astfel încât creativitatea şi inovaţia să fie încurajate. În toate domeniile proprietăţii intelectuale, protecţia legală acoperă rezultatul sau expresia creaţiei. Nu sunt protejate ideile, ci doar modul lor de exprimare. Protecţia se poate naşte prin efectul legii, cum e în cazul drepturilor de autor, sau ca urmare a solicitării acestor drepturi şi eliberarea unor titluri de protecţie ca urmare a examinării cererilor de protecţie de către instituţii publice specializate, aşa cum este cazul drepturilor de proprietate industrială. Pentru a obţine această protecţie este necesară realizarea unei strategii de concepere şi implementare a condiţiilor necesare şi suficiente realizării acestui deziderat. Structura standardului Standardul cuprinde: 1. Domeniu de aplicare 2. Referinţe normative 3. Termeni şi definiţii 4. Cadrul organizaţional de desfăşurare a procesului de management al proprietăţii intelectuale 5. Definirea şi protecţia obiectelor proprietăţii intelectuale: Obiecte ale proprietăţii intelectuale, Condiţii de protecţie a proprietăţii intelectuale 6. Procesul de management al proprietăţii intelectuale: Generalităţi, Stabilirea contextului, Identificarea şi securizarea inovaţiei, Gestionarea proprietăţii intelectuale, Exploatarea proprietăţii intelectuale, Criterii de evaluare a brevetelor şi mărcilor, Măsuri de apărare a drepturilor de proprietate intelectuală 7. Relaţia dintre standarde şi drepturile de proprietate intelectuală Anexe:  Anexa A (informativă) Formulare pentru înregistrarea obiectelor de proprietate industrială.

84 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

 Anexa B (informativă) Declaraţia invenţiei sau creaţiei.  Anexa C (informativă) Fişa de prezentare a unui produs, proces sau tehnologie.  Anexa D (informativă) Acord de confidenţialitate

În prima parte a standardului sunt prezentate elementele componente principale:

 Proprietatea intelectuală (PI) reprezintă un ansamblu de drepturi dobândite în virtutea unor prevederi legale, asupra creaţiilor geniului uman în domeniile tehnic, ştiinţific, literar sau artistic. Cuprinde proprietatea industrială şi dreptul de autor şi, respectiv, drepturile conexe.  proprietatea industrială reprezintă ansamblul drepturilor dobândite în virtutea unor prevederi legale, asupra creaţiilor tehnice ale geniului uman. Cuprinde, în principal, drepturile cu privire la invenţii în toate domeniile creaţiei umane, descoperirile ştiinţifice, modelele de utilitate, soiurile de plante, mărcile şi indicaţiile geografice, desenele şi modelele industriale, protecţia împotriva concurenţei neloiale.  drepturi de autor - drepturi cu privire la operele literare cum sunt: romanele, poeziile şi piesele de teatru, filmele, operele muzicale, operele de artă: desene, picturi, fotografii, sculpturi şi lucrări arhitectonice, programe pentru calculator, site-uri Web şi baze de date, înregistrări ale programelor de radio şi de televiziune.  drepturile conexe ale dreptului de autor sunt drepturile artiştilor interpreţi asupra activităţii lor, ale producătorilor de fonograme şi ale organismelor de radiodifuziune asupra programelor lor de radio şi de televiziune.  Drepturi de proprietate intelectuală - sunt drepturi asupra unei proprietăţi nemateriale care, similar celorlalte drepturi, permit titularului sau proprietarului lor (în particular, asupra unui brevet de invenţie, al unei mărci sau al unei opere protejate prin drept de autor) să beneficieze de pe urma muncii sau a investiţiei sale, concretizată în invenţia sau creaţia intelectuală respectivă;  Know-how - un ansamblu de informaţii practice nebrevetate, care rezultă din experienţă şi prin încercări şi care este secret (adică nu este cunoscut în general şi nu este uşor accesibil), substanţial (adică important şi util pentru fabricarea produselor contractuale) şi identificabil (adică poate fi descris într-o manieră suficient de cuprinzătoare pentru a permite să se verifice dacă îndeplineşte criteriile de secret şi substanţialitate);  Cadrul organizaţional asigură gestionarea cât mai eficientă a proprietăţii intelectuale prin aplicarea procesului de management al proprietăţii intelectuale la diferite niveluri şi în contextul specific al unei organizaţii. În figura 1 este prezentată structura unui cadru organizaţional favorabil desfăşurării procesului de management al proprietăţii intelectuale şi relaţia dintre elementele sale componente.  Managementul reprezintă mecanismul de punere în funcţiune a strategiei. În cadrul organizaţiilor moderne apare un nou element, respectiv managementul proprietăţii intelectuale ca parte a strategiei unei organizaţii. Managementul proprietăţii intelectuale implică funcţionalitatea unei scheme similare cu cea a unei organizaţii privită în ansamblul său, dar aplicată la nivelul elementelor ce constituie obiectele proprietăţii intelectuale. În tabelul 1 sunt prezentate principalele etape ale unui proces de management al PI la nivelul unei organizaţii. Protejarea proprietăţii intelectuale După stabilirea obiectului PI şi a modalităţii de exploatare a acestuia, se ia în considerare modalitatea de protejare ulterioară a drepturilor de PI.


Angajamentul conducerii (4.2)

Conceperea cadrului organizaţional al procesului de management al proprietăţii intelectuale (4.3) n Evaluarea contextului intern şi extern al organizaţiei n Politica organizaţiei privind managementul proprietăţii intelectuale n Responsabilităţi n Integrarea managementului proprietăţii intelectuale în managementul organizaţiei n Mecanisme de comunicare şi de raportare interne şi externe

Îmbunătăţirea continuă a cadrului organizaţional (4.6)

Implementarea managementului proprietăţii intelectuale (4.4)

Monitorizare şi revizuirea cadrului organizaţional (4.5)

În cazul proprietăţii industriale, protecţia se obţine prin depunerea unei cererei în acest sens la Autoritatea naţională, comunitară sau internaţională care asigură protecţia, în timp ce dreptul de autor şi drepturile conexe sunt recunoscute prin efectul legii şi, de regulă, fără îndeplinirea niciunei formalităţi speciale de protecţie. Metode de protecţie: brevetarea invenţiei, înregistrarea modelului de utilitate, înregistrarea mărcii, înregistrarea modelului sau desenului industrial, protecţia informaţiilor tehnice, tehnologice şi comerciale prin contract, succesiune legală sau testamentară, dacă nu se aplică brevetarea. Un alt aspect prezentat în standard priveşte evalua­ rea proprietăţii intelectuale. Sunt prezentate abordări şi metode de evaluare a brevetelor şi mărcilor, în funcţie de scopul evaluării, caracteristicile activului necorporal, informaţiile disponibile şi credibilitatea acestora.

 FIGURA 1. Relaţia dintre componentele cadru­ lui organizaţional de desfăşurare a procesu­ lui de management al proprietăţii intelectuale

În prezent, se utilizează trei metodologii importante de evaluare: abordarea prin cost (este folosită pentru a estima valoarea unui activ prin definirea costurilor necesare pentru a înlocui activul), abordarea prin venit (se iau în considerare veniturile care decurg din efectele drepturilor de proprietate intelectuală) şi abordarea prin piaţă (constă în compararea obiectului de proprietate intelectuală cu produse similare existente pe piaţa liberă). Sunt prezentate şi metode practice de evaluare (utilizându-se formule matematice): formula de evaluare materială a brevetului, evaluarea drepturilor materiale care decurg din valorificarea brevetului de invenţie, formula de evaluare monetară a mărcii. Întrucât nu întotdeauna drepturile de PI sunt respectate, a fost nevoie de stabilirea unor măsuri de apărare a acestora. De exemplu: notificarea părţii vinovate, sesizarea autorităţii competente pentru aplicarea legii administrative sau penale, solicitarea părţii vinovate de a remedia prejudiciul adus, măsuri de restricţionare sau de interzicere a introducerii pe piaţă sau de punere în funcţiune a obiectului de proprietate intelectuală în cauză, precum şi măsuri pentru a se asigura retragerea acestuia de pe piaţă. Exploatarea proprietăţii intelectuale Exploatarea proprietăţii intelectuale înseamnă valorificarea avantajelor proprietăţii intelectuale pe care le aduce titularului, atât prin folosirea lor ca mijloace de susţinere a exploatării drepturilor de proprietate intelectuală, cât şi prin obţinerea de câştiguri din transmiterea acestor drepturi. În practică, exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se realizează în cadrul a două categorii de acţiuni:

 TABELUL 1.

Nr. crt. Denumirea etapei

Părţi implicate

1.

Stabilirea titlului obiectului de proprietate intelectuală

Solicitantul titlului

2.

Înregistrarea cererii de protecţie a obiectului de proprietate intelectuală la autoritatea naţională de protecţie şi de reglementare

Solicitantul şi Autoritatea naţională

3.

Obţinerea certificatului titlului de protecţie acordat în urma examinării de către autoritatea naţională de protecţie şi de reglementare

Autoritatea naţională

4.

Stabilirea perioadei de valabilitate a obiectului de proprietate intelectuală

Autoritatea naţională

5.

Stabilirea produselor sau tehnologiilor la care se aplică obiectul de proprietate intelectuală

Solicitant

6.

Stabilirea cotei de participare în produs sau tehnologie a obiectului de proprietate intelectuală

Solicitant

7.

Stabilirea anilor de aplicare ai obiectului de proprietate intelectuală

Solicitant

8.

Evidenţa efectelor tehnico-economice rezultate prin aplicarea obiectului de proprietate intelectuală

Solicitant

9.

Înregistrarea profiturilor anuale obţinute

Solicitant

Evidenţa cheltuielilor efectuate pentru 10. realizarea soluţiei protejate prin obiectul de proprietate intelectuală

Solicitant

Evidenţa cheltuielilor efectuate pentru 11. aplicarea soluţiei protejate prin obiectul de proprietate intelectuală în producţie

Solicitant

Evidenţa cheltuielilor pentru menţinerea în 12. vigoare a obiectului de proprietate intelectuală

Solicitant

Stabilirea formei de exploatare a obiectului de 13. proprietate intelectuală

Solicitant

n utilizarea drepturilor de proprietate intelec­ tuală direct de către titularul drepturilor; n transmiterea drepturilor conferite de titlu­ rile de protecţie.

Relaţia dintre standarde şi drepturile de proprietate intelectuală poate fi abordată din două

perspective, şi anume:

n Drepturile de proprietate intelectuală în­­ corporate în standarde. Orice creaţie intelectuală

încorporată în standarde, fie că este obiect al proprietăţii industriale, fie că este obiect al dreptului de autor, nu trebuie să împiedice sau să îngreuneze aplicarea standardelor.

n Standardele constituie obiect al dreptului de autor. Activitatea de standardizare presupune un

proces de creaţie colectivă în cadrul comitetelor tehnice de standardizare. Rezultatul acestui proces constă în elaborarea şi publicarea, pe baza principiilor standardizării, a unor seturi de reguli, prescripţii, caracteristici sub formă de standarde, destinate aplicării în diferite domenii economice şi sociale. Standardele naţionale sunt elaborate din iniţiativa şi sub responsabilitatea organismului naţional de standar­ dizare, care publică sub numele său standardele naţionale şi alte documente de standardizare relevante. În concluzie, generarea, analiza, protecţia şi exploa­ tarea proprietăţii intelectuale, respectiv managementul acesteia, constituie subiectul unui proces complicat şi foarte solicitant din punct de vedere al resurselor implicate. Este absolut necesară stabilirea şi urmărirea unor etape clare, pentru a asigura reuşita acestui demers, precum şi mobilizarea unui număr semnificativ de resurse, astfel încât rezultatul opţiunut să fie optim, din punct de vedere cost eficienţă şi durabil. Este de aşteptat ca apariţia unui standard privind ma­nagementul inovării să producă efecte economice semnificative, dată fiind concepţia procedurată a acestuia, ceea ce îl face mai uşor de urmărit şi de aplicat. A 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 85


Info financiar

Valorificarea la maximum a fondurilor UE pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă

C

omisia Europeană a propus măsuri pentru a ajuta ţările afectate de criză să utilizeze fondurile UE atât de necesare. Măsurile ar ajuta aceste state membre să găsească soluţii la problema şomajului în rândul tinerilor, să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii şi să finanţeze proiecte majore de infrastructură. În absenţa măsurilor propuse, investiţiile din cadrul politicii de coeziune pentru creştere ar putea fi pierdute din cauza lipsei de timp pentru cheltuirea banilor sau din cauza dificultăţii de a găsi cofinanţatori la nivel naţional şi în sectorul privat în climatul economic actual. Propunerea, determinată de cererile primite din partea guvernelor naţionale şi din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European şi Consiliului de Miniştri al UE în vederea adoptării.

Prima măsură ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiţii pentru încurajarea creşterii mai rapide în Grecia, Cipru şi Portugalia. Aceasta ar majora contribuţia UE de investiţii în favoarea politicii de coeziune şi ar permite o contribuţie naţională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanţarea din decembrie 2011, ceea ce ar uşura şi presiunea asupra bugetelor naţionale fără a implica fonduri noi de la UE.

Comisia Europeană este gata să dea dovadă de solidaritate şi flexibilitate faţă de cei afectaţi grav de criză, astfel încât aceştia să poată reveni pe calea creşterii economice. Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Măsurile specifice pe care le-am adoptat astăzi vor ajuta aceste ţări să utilizeze atât de necesarele investiţii: pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici şi mijlocii şi ajutându-le să obţină finanţare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piaţa muncii şi pentru a încuraja inovarea şi cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul ţărilor implicate, ci şi pentru Europa în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deşi prezenta propunere oferă spaţiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele şi măsurile de accelerare în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor. Johannes Hahn, comisarul pentru politica regională Circumstanţele excepţionale care neau determinat să mărim proporţia de cheltuieli a UE aferente politicii de coeziune în aşa-numitele ţări care fac parte din program sunt, din păcate, încă de actualitate. Măsura a avut succes în ceea ce priveşte direcţionarea fondurilor UE către investiţiile care promovează creşterea economică şi avem motive întemeiate să o prelungim. În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie. László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, 86 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Cea de-a doua măsură propusă ar oferi României şi Slovaciei mai mult timp pentru a cheltui fondurile disponibile prin intermediul politicii de coeziune. Ea ar permite o mai bună selecţie şi implementare a proiectelor strategice — de exemplu, pentru a stimula competitivitatea IMM-urilor şi crearea de locuri de muncă pentru tineri. CONTEXT Măsura iniţială de „suplimentare”, adoptată în 2011, a înregistrat o creştere temporară a cofinanţării UE de până la 10 puncte procentuale până la sfârşitul anului 2013, realizată la cerere pentru ţările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia şi România. Măsura nu reprezintă o nouă finanţare, ci permite o utilizare mai uşoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuţia UE ar creşte până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerinţa de cofinanţare naţională la doar 5 %. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane EUR pentru Portugalia şi 20 de milioane EUR pentru Cipru (se aşteaptă ca aceste trei ţări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014). A doua măsură în cadrul acestei propuneri răspunde la solicitarea privind viitorul buget al UE pe care Consiliul European din februarie a adresat-o Comisiei, de a explora modalităţile în care România şi Slovacia ar putea utiliza mai uşor fondurile UE. Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula „N+2 sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE. Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă acestora o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a fondurilor. 


Management&Calitate

Schimbarea, când afacerile merg bine LAURENŢIU NAE Consultant Product Lifecycle Management Ada Computers

laurentiu.nae@adacomputers.ro

S

e întâmplă, deseori, să fim puşi în situaţia de a ajusta structura unui proces sau a unei întreprinderi, iar schimbarea vizează principalele active şi resurse ale unei companii: procese, metodologii şi tehnologie, informaţie şi, implicit, oameni. Aceasta pentru a răspunde noilor cerinţe din partea clientului, a managementului sau pentru a dezvolta un nou produs. Prima idee din mintea responsabilului cu schimbarea este că aceasta trebuia făcută cu mult timp în urmă şi că era absolut clar că lucrurile nu puteau continua într-o manieră eficientă, aşa cum au mers până în prezent. În acest caz, schimbarea a devenit importantă numai după ce a căpătat caracterul urgent, însă, pentru a avea succes, avem nevoie să identificam schimbările necesare înainte ca ele să devină urgente. Datorită avansului tehnologic din ultimii ani, schimbarea ca măsură reactivă, nu mai poate păstra o companie competitivă, cei mai buni se schimbă repede şi continuu, iar lideri de piaţă, în orice industrie, sunt cei care gestionează cel mai eficient procesul de schimbare şi de adaptare.

În cele ce urmează îmi propun să prezint cele mai importate aspecte ale schimbării şi să subiniez faptul că schimbările au şanse mai mari de reuşită atunci când lucrurile merg bine. Mă refer la schimbare ca la un demers care vizează atât resursele fizice (hardware, software, maşini, roboţi, componente ale sistemului), cât şi resursele umane ale unei companii – servicii, date, documente şi procese – demers care este introdus în mod voit în mediul de producţie şi care poate afecta funcţionarea mediului organizaţiei, a eficienţei şi productivităţii întreprinderii, sau chiar ameninţă întreaga viziune şi dezvoltarea companiei. Pentru majoritatea companiilor, schimbările în producţie încep în momentul în care se identifică o problemă la procesul de producţie sau atunci când se modifică designul produsului. Există un milion de metode de a gestiona procesul schimbării, iar managerii de producţie sunt nevoiţi să navigheze în acest domeniu nesigur. Problema cu care se confruntă managerii este dificultatea de a gestiona gradul de complexitate în creştere, de a anticipa cu precizie impactul schimbărilor efectuate de aceştia sau de a evalua anticipat diferite opţiuni. Pentru a se asigura că schimbările sunt implementate eficient în cadrul echipelor interne şi externe, este important să se dezvolte procese solide de schimbare în producţie. Fără un astfel de proces, managementul producţiei constă întro serie nesfârşită de schimbări ad-hoc, nedocumentate şi neplanificate. Acest articol îşi propune să prezinte o abordare proactivă a schimbărilor şi cele mai bune practici de identificare a oportunităţilor de îmbunătăţire prin schimbare. Întâi de toate, se cuvine o clasificare elementară a diferitelor tipuri de schimbare posibile, astfel: A. Schimbare programată: această schimbare poate fi caracterizată ca o schimbare nouă (nu a fost efectuată anterior), prin urmare trebuie să analizăm şi să planificăm în mod corespunzător. B. Schimbare urgentă: acesta este procesul la care apelăm atunci când s-a stricat ceva (o componentă esenţială a sistemului de producţie nu mai este disponibilă) şi din acest motiv nu avem ocazia să planificăm schimbarea. În acest caz, soluţionarea problemei trebuie să fie prioritatea numărul unu, mai degrabă decât crearea şi revizuirea unui plan înainte de execuţie.

C. Schimbare procedurată: sarcinile care se realizează de mai multe ori pot şi ar trebui să fie transformate în proceduri. D. Schimbare automatizată: procedurile pe care, prin natura lor, le executăm de mai multe ori pot fi automatizate pentru a îmbunătăţi consecvenţa şi pentru a reduce (execution overhead) cheltuielile de producţie indirecte.

Realizarea schimbărilor Chiar dacă este vorba de adoptarea unei tehnologii noi (sistem informatic, echipament de producţie, proces de producţie etc.), există 3 direcţii majore de implementare a schimbării:  transformarea modului de conducere a întreprinderii (Leadership);  transformarea proceselor întreprinderii (Workflows);  transformarea culturii organizaţionale (Cultural Change).

Există numeroase modele de realizare a procesului de schimbare, iar cei responsabili cu schimbarea trebuie să înţeleagă foarte bine că, indiferent de subiectul schimbării( produse, procese sau tehnologie), cel mai greu de gestionat va fi tranziţia personală a fiecărui angajat: practic, tot succesul constă în adaptarea întregii echipe la noile situaţii. Unul dintre cele mai apreciate modele ale schimbării a fost elaborat de Kottler, care a definit schimbarea organizaţională ca fiind un proces în 8 paşi. (figura 1)

Laurenţiu Nae Consultant Product Lifecycle Management, cu peste 8 ani experienţă în implementări de soluţii IT pentru dezvoltarea produsului. Licenţiat în Mecatronică, Master în Managementul Afacerilor

1. Stabilirea caracterului urgent 2. Crearea unei coaliţii îndrumătoare 3. Dezvoltarea viziunii şi strategiei pentru schimbarea respectivă 4. Comunicarea viziunii de schimbare şi a planului strategic 5. Delegarea şi responsabilii 6. Generarea beneficiilor pe termen scurt pentru clădirea credibilităţii 7. Consolidarea câştigurilor şi efectuarea mai multor schimbări 8. Ancorarea noilor schimbări în cultura organizaţiei

Pentru a realiza schimbările, când lucrurile merg  3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 87


Management&Calitate

 bine, trebuie să înţelegem care sunt factorii cheie în

managementul schimbării şi, mai ales, care este nivelul de maturitate la care se află organizaţia noastră din punctul de vedere al capacităţii de schimbare.

Factori cheie  Comunicarea - Comunicarea periodică şi eficace constituie o premisă necesară pentru funcţionarea echipelor care sunt implicate în procese de schimbare. Comunicarea slabă este motivul cel mai frecvent pentru problemele apărute în procesul de transformare. Creativitatea necesită un nivel optim de comunicare. Comunicarea excesivă sau prea limitată limitează creativitatea. Comunicarea este forţa motoare a echipelor de dezvoltare.  Luarea Deciziilor - Performerii sunt dedicaţi creării unui mediu care să susţină îmbunătăţirea procesului decizional. Scopul lor este acela de a înţelege complet şi de a evalua impactul schimbării la nivelul tuturor aspectelor ciclului de viaţă al produsului. Numai după ce au validat înţelegerea exactă a contextului schimbării, pornesc la organizarea şedinţelor pentru a decide dacă vor pune în practică o schimbare şi cum să dezvolte planurile de implementare a schimbării.  Gestionarea cunoştinţelor - Pentru a susţine luarea unor decizii mai bune cu privire la schimbare, companiile trebuie să fie capabile să ţină seama de informarea corectă, la momentul oportun. Acest lucru asigură accesul centralizat la istoria schimbărilor, ceea ce creează mai multă responsabilitate asupra deciziei luate. Indicatorii permit companiilor să urmărească ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi să ia decizii mai informate pe viitor, asigurând, astfel, ordine de schimbare mai inteligente şi mai bune.  Definirea proceselor - Implementarea rapidă şi fiabilă a schimbării necesită o definire detaliată a procesului, care ar trebui să fie bine înţeleasă de toţi participanţii. Procesul de schimbare are jaloane caracteristice, însă realizarea trebuie să respecte caracteristicile şi obiectivele specifice. O greşeală frecventă din practică este utilizarea aceluiaşi proces şi pentru schimbările mici şi pentru produsele noi. Acest lucru are ca rezultat o aşteptare semnificativă şi timpi totali de execuţie îndelungaţi în decursul implementării schimbării. O împărţire clară a proceselor şi a oamenilor responsabili 88 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

 FIGURA 1. John Kotter Model of Change, Harvard Business Review (Modelul shimbării John Kottler, Harvard Business Review)

 FIGURA 2. „The Death Valey of Change” (David Elrod and David Parker)

pentru aceasta s-a dovedit a avea succes. Fluxul de lucru din cadrul unui sistem informatic contribuie semnificativ la ratele de maleabilitate şi de transfer între locurile de lucru individuale. Trebuie să se ţină cont de faptul că schimbările implică, întotdeauna, un grad mare de nepredictibilitate. De asemenea, deseori, se dovedeşte că este nevoie atât de cercetare suplimentară, cât şi de colaborare cu furnizorii externi, de aprobările clienţilor, etc.  Tehnologia - A dispune de informaţiile corecte este esenţial pentru a lua decizii de afaceri mai bune. Pentru a realiza schimbări în ritmul de dezvoltare cerut de piaţă, tehnologia folosită trebuie să ofere un mediu eficient de informare, analiză sau colaborare. Tranziţia angajaţilor Pentru a accepta şi a contribui la schimbare, oamenii trebuie să simtă un beneficiu personal, să înţeleagă cum vor fi ei în noul context. Nu toată lumea va urma schimbarea doar pentru faptul că e în beneficiul companiei. Aceasta este una dintre cele mai întâlnite ipoteze şi o mare sursă pentru eşec. Cei care beneficiază cel mai mult de situaţia actuală vor avea nevoie de mult timp pentru a accepta schimbarea, iar aportul lor în găsirea noilor soluţii va fi foarte scăzut. Timpul şi comunicarea eficientă


situaţie de criză care să impună schimbarea. Schimbările procedurale rămân superficiale şi nu pot fi menţinute pe termen lung dacă nu se produc schimbări fundamentale ale valorilor, ale modurilor de gândire şi ale abordărilor privind rezolvarea problemelor. Forţele care opun rezistenţă îşi vor spori eforturile pentru a restabili vechea stare de fapt. E posibil, în unele cazuri, ca organizaţiile să piardă mai mult decât dacă nu ar fi adoptat nicio strategie de schimbare. Schimbarea cere celor implicaţi să iasă din zona de confort, considerând faptul că toţi cei implicaţi vor căuta confortul personal, rezultând că starea de fapt actuală va prevala. Fără schimbarea culturii organizaţionale, există puţine speranţe ca îmbunătăţirea performanţelor organizaţiei să fie de durată. Misiunea de a schimba o organizaţie este una extrem de dificilă, mediul dinamic şi rezistenţa la schimbare acţionează împotriva celui care încercă să realizeze schimbarea. Orice încercare de a pune în practică o schimbare organizaţională va constitui, invariabil, o ameninţare la adresa unor indivizi, grupuri sau coaliţii. Schimbările organizaţionale sunt frecvent însoţite de interese conflictuale, comportamente în afara eticii şi frământări emoţionale. Liderii responsabili cu schimbarea trebuie să înveţe să navigheze pe aceste ape periculoase.

sunt esenţiale în conducerea procesului de schimbare. Din acest motiv, responsabilii cu schimbarea trebuie să asiste tranziţia personală a fiecărui angajat pentru a menţine productivitatea. Schema din figura 2, realizată de David Elrod şi de David Parker, prezintă etapele tranziţiei şi comportamentul angajaţilor pe parcursul procesului de schimbare. Tranziţiile personale sunt foarte importante deoarece, deşi unii factori contextuali (tehnologie sau procese) pot fi schimbaţi relativ rapid, este posibil ca noile înţelegeri organizaţionale să nu funcţioneze conform planului, până când persoanele implicate nu ,,renunţă” la cum erau lucrurile înainte şi nu se adaptează la noua situaţie. În funcţie de cultura organizaţiei şi de comunicarea obiectivelor, persoanele implicate vor decide dacă schimbarea este o şansă care promite beneficii personale sau o ameninţare care poate reduce accesul la rezultatele apreciate în prezent. Practic, transformarea organizaţiei va fi formată din suma transformărilor personale. Deseori, managerii cunosc mecanica schimbării, dar neglijează dinamica tranziţiei. Concluzii În calitate de lideri în industrie, companiile de top analizează permanent oportunităţile de a introduce schimbări în ciclul de viaţă al produsului şi în lanţul de furnizori. Acestea au o perspectivă mai largă asupra schimbării. Scopul final este acelaşi, însă calea către schimbarea rapidă este atinsă luând deciziile corecte la momentul oportun, fără a avea neapărat nevoie de o

Se poate trage concluzia că schimbările făcute atunci când afacerile merg bine au şanse mult mai mari de reuşită decât cele făcute în criză de timp. Un proiect de schimbare în vremuri bune ale companiei va beneficia de un feedback corect, va avea suficient timp pentru analiză sau corecţii şi va putea folosi resurse mai multe. 

Recenzie de carte

Operarea şi programarea centrelor de prelucrare comandate numeric

Cartea se adresează operatorilor şi programatorilor CNC de nivel începător şi mediu, având ca scop detalierea/clarificarea setului de reguli privind operarea şi programarea centrelor de prelucrare cu comandă numerică, aşa încât fiecare dintre cititori să-şi însuşească logica procedurilor de comandă, schemele de reglaj ale centrelor de prelucrare comandate numeric, comenzile modale de bază, structura programelor şi strategiile de prelucrare, într-un cuvânt baza operării şi programării centrelor de prelucrare cu comandă

numerică. Acest manual învaţă cititorul să vadă ,,ceea ce nu se vede”, să interpreteze şi să cunoască în orice moment starea echipamentului numeric şi, implicit, a maşinii-unelte.  Autor: Lucian Bercovici  An apariţie: 2013  ISBN 978-973-0-14235-8  Preţ: 50 lei  Studenţii şi elevii au reducere 50%  E-mail: comenzi@manualecnc.ro

Surse regenerabile de energie Cartea se adresează, în primul rând, studenţilor de la facultăţile de profil tehnic, de la studiile de licenţă sau masterat, dar şi inginerilor şi tehnicienilor care activează în domeniul surselor regenerabile de energie. Cartea este structurată pe nouă capitole şi tratează aspecte tehnice privind energia eoliană, energia solară, valorificarea energiei biomasei, geotermale şi hidraulice, utilizarea hidrogenului ca vector energetic, dar şi impactul generării distribuite asupra reţelelor electrice în cazul utilizării surselor regenerabile de energie. CUPRINS: 1. Sursele regenerabile de energie, componentă importantă a dezvoltării energetice

durabile; 2. Sisteme eoliene de producere a energiei electrice; 3. Valorificarea termică a energiei solare; 4. Sisteme fotovoltaice; 5. Valorificarea energetică a biomasei; 6. Valorificarea energiei geotermale; 7. Valorificarea energiei hidraulice; 8. Impactul generării distribuite asupra reţelelor electrice; 9. Hidrogenul - un nou vector energetic  Autori: Adrian Badea, Horia Necula  Editura: A.G.I.R.  Nr. pagini: 622  ISBN: 978-973-720-469-1  Anul apariţiei: 2013  Preţ: 80 lei 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 89


Management&Calitate

Cerinţe privind sistemul de management al mediului: Gestionarea deşeurilor MIHAI GHEORGHE dr. ing., Director Calitate Indaco Systems mihai.gheorghe@indaco.ro

Î

n conformitate cu prevederile Legii 2011 din 2011 privind regimul deşeurilor, producătorii şi deţinătorii de deşeuri au mai multe obligaţii. În acest articol vom prezenta mai multe cerinţe privind modul de colectare, depozitare, evidenţă, raportare a deşeurilor generate în cadrul proceselor desfăşurate într-o organizaţie.

În conformitate cu prevederile Legii 2011 din 2011 privind regimul deşeurilor, producătorii şi deţinătorii de deşeuri au următoarele obligaţii: Art. 22. (1) Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri, are obligaţia

de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20, sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat, care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1)-(3) şi art. 20. (2) Operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului, pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport, au obligaţia să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare. (3) Deţinătorii/Producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane. (4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3), trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate. Art. 23. (1) Producătorul sau deţinătorul care transferă deşeuri

către una dintre persoanele fizice ori juridice prevăzute la art. 22 alin. (1), în vederea efectuării unor operaţiuni de tratare preliminară operaţiunilor de valorificare sau de eliminare completă, nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operaţiunilor de valorificare ori de eliminare completă. (2) La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri, se stabilesc condiţiile cu privire la responsabilitatea gestionării deşeurilor şi cazurile în care producătorului iniţial de deşeuri îi revine responsabilitatea pentru întregul lanţ al procesului de tratare, sau cazurile în care responsabilitatea producătorului şi a deţinătorului de deşeuri se poate împărţi ori delega între factorii implicaţi în lanţul procesului de tratare. (3) La propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin actul normativ care reglementează categoria de deşeuri, în conformitate cu prevederile art. 12, se stabileşte dacă organizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor revine parţial sau în totalitate producătorului 90 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

produsului din care derivă deşeul respectiv şi măsura în care distribuitorul produsului respectiv participă la această responsabilitate. Art. 49. (1) Producătorii de deşeuri, deţinătorii de deşeuri,

comercianţii şi brokerii, aşa cum sunt definiţi în anexa nr. 1, precum şi operatorii economici care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligaţi să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru protecţia mediului. (2) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri persoane juridice, pe lângă evidenţa prevăzută la alin. (1), trebuie să păstreze buletinele de analiză care caracterizează deşeurile periculoase generate din propria activitate şi să le transmită, la cerere, autorităţilor competente pentru protecţia mediului. (3) Agenţia pentru protecţia mediului păstrează, pentru scopuri statistice, cel puţin 5 ani, evidenţele prevăzute la alin. (1). (4) Persoanele juridice/Persoanele fizice autorizate, precum şi producătorii de deşeuri periculoase, operatorii economici care sunt autorizaţi pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase sau care acţionează în calitate de comercianţi ori brokeri sunt obligaţi să ţină o evidenţă cronologică a cantităţii, naturii, originii şi, după caz, a destinaţiei, a frecvenţei, a mijlocului de transport, a metodei de tratare, precum şi a operaţiunilor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 şi să o pună la dispoziţia autorităţilor competente, la cererea acestora. (5) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să păstreze evidenţa gestiunii deşeurilor cel puţin 3 ani, cu excepţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de transport, care trebuie să păstreze evidenţa timp de cel puţin 12 luni. (6) La cererea autorităţilor competente, sau a unui deţinător anterior, sunt furnizate documentele justificative conform cărora operaţiunile de gestionare au fost efectuate. La gestionarea deşeurilor trebuie respectate mai multe reguli:  Deşeurile se gestionează selectiv în scopul reciclării / valorificării / eliminării lor;  La gestionarea deşeurilor se vor utiliza echipamente de protecţie şi de lucru adecvate gestionării deşeurilor în scopul respectării cerinţelor privind sănătatea şi securitatea muncii şi protecţia mediului;  Raportarea tipurilor şi cantităţilor de deşeuri se va face conform prevederilor legale.


Evidenţa ambalajelor se realizează conform prevederilor Ordinului nr. 794 din 2012, datele fiind transmise anual Agenţiei de Protecţie a Mediului. Periodic, personalul organizaţiei trebuie conştientizat cu privire la gestionarea corespunzătoare a deşeurilor şi ambalajelor. Modul de gestionare a deşeurilor (cantităţi generate, valorificate, eliminate, stocate) se documentează prin formularul cod: FP-OXX-2.

În continure, prezentăm mai multe cerinţe privind modul de colectare, depozitare, evidenţă, raportare a deşeurilor generate în cadrul proceselor desfăşurate într-o organizaţie. Documente de referinţă: nS R EN ISO 14001:2005 Sisteme de manage­ment de mediu. Cerinţe şi ghid de utilizare. n Legea 211/ 2011, privind regimul deşeurilor n Ordinul nr. 794/2012, privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje n Hotărârea 856 din 2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Identificarea deşeurilor generate în cadrul organizaţiei se realizează: n conform cerinţelor legale şi altor cerinţe aplicabile; n conform constatărilor auditurilor interne şi externe şi altor evaluări ale sistemului de management.

Documentele utilizate sunt cele prevăzute în Hotărîrea 856 din 2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, formularele sunt completate de responsabilul cu gestionarea deşeurilor. Furnizorii de produse şi servicii ai organizaţiei trebuie evaluaţi şi din punctul de vedere al respectării cerinţelor privind managementul mediului, al impactului produselor asupra mediului; se vor solicita documente doveditoare privind impactul produselor asupra mediului, ca de exemplu declaraţii de conformitate, fişe tehnice de securitate, buletine de analiză etc.

Înregistrări aplicabile nF ormular – Evidenţa gestiunii deşeurilor, cod: FP-0XX-1/ v.1. n Anexa 1. n EVIDENŢA GESTIUNII DEŞEURILOR A n Exemplu: Agentul economic: SC ABC abc SRL Anul: Tipul de deşeu: Starea fizică: Unitatea de măsură: CAPITOLUL 1: Generarea deşeurilor

Cantitatea de deşeuri Nr. Luna Din care: Generate valorificată eliminată final rămasă în stoc

CAPITOLUL 2: Stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor Nr. Stocare Tratare Transport Luna Secţia crt. Cantitatea Tipul Cantitatea Modul Scopul Mijlocul Destinaţia

CAPITOLUL 3: Valorificarea deşeurilor Operaţia de valorificare, Agentul economic Cantitatea de Nr. Luna conform Anexei IIB care efectuează operaţia deşeu valorificată din legea 211/ 2011 de valorificare

CAPITOLUL 4: Eliminarea deşeurilor Cantitatea de Nr. Luna deşeu eliminată

Operaţia de eliminare, Agentul economic conform Anexei IIA care efectuează operaţia din legea 211/ 2011 de eliminare

Firmele contractate pentru preluarea deşeurilor trebuie să fie autorizate pentru tipul de deşeu preluat. Responsabilul cu gestionarea deşeurilor va verifica existenţa autorizaţiilor pentru colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea deşeurilor. Deşeurile rezultate trebuie sortate de personal pe tipuri şi colectate în cutii/ recipiente marcate şi ţinute la dispoziţia personalului în locuri special amenajate pentru colectare.

Nume, prenume Funcţia: Semnătura şi ştampila cod: FP-0XX-1/ v.1. Anexa 2.

Referitor la deşeurile periculoase - tonerele se vor reîncărca şi, atunci când nu mai pot fi utilizate, se predau la firme specializate care le vor elimina; responsabilul cu gestionarea deşeurilor se va asigura că firma este autorizată pentru colectearea/reciclarea deşeului respectiv.

Administratorul SC ABC SRL în baza statutului şi contractului societăţii decide:

Depozitarea temporară sau definitivă a deşeurilor şi ambalajelor mari se va realiza în spaţii special amenajate, bine delimitate şi marcate corespunzător pentru a preveni accesul persoanelor neautorizate. Anual, se realizează evidenţa deşeurilor conform cerinţelor HG 856/2002.

Art.2 În această calitate, dl. ...........................................va asigura îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de: n Legea 211 din 2011, privind regimul deşeurilor n Ordinul nr. 794/2012, privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje n Hotărîrea 856 din 2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Predarea deşeurilor către firmele de valorificare/elimi­ nare se va face pe bază de factură/ chitanţă, proces verbal de predare-primire. Anual se transmit rapoarte privind evidenţa şi gestiunea deşeurilor, a deşeurilor de ambalaje, conform legislaţiei în vigoare, la Agenţia de Protecţie a Mediului.

DECIZIE Nr. ......... din data de ..........................

Art.1 Se numeşte dl. ................................................în funcţia de Responsabil cu gestionarea deşeurilor în cadrul SC ABC SRL, în conformitate cu cerinţele Legii 2011 din 2011.

Art.3. Toţi angajaţii au datoria de a-i acorda tot sprijinul solicitat, asigu­ rând, totodată, condiţii favorabile pentru gestionarea corespunzatoare a deşeurilor. Administrator 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 91


Management&Calitate

Cultura organizaţiei (III) ION SEREŞ dr. ing., Director General Plastor SA Oradea

P

entru a-i face pe angajaţi să participe la rezultatele economice ale organizaţiei, unele conduceri au luat decizia de a-i îndemna pe aceştia să cumpere acţiuni. Compania P&G reuşea să-şi asigure un angajament ferm din partea acestora distribuindu-le acţiuni. Făcând sacrificii de cumpărare a acţiunilor, angajaţii se implicau mai mult în companie. În 1903, pentru a întări şi mai mult acest program, P&G şi-a restricţionat împărţirea profitului realizat doar între cei dispuşi să îşi asume o participaţie semnificativă la cumpărarea de acţiuni [6].

2.3.1. Accesul angajaţilor la acţiuni Accesul la acţiuni a fost permis în diferite moduri şi de alte companii din SUA (General Electric, Pepsico, Home Depot) [10]. Accesul la acţiuni se realizează cu metode specifice în diferite organizaţii. Pepsico, din 1989 şi până în prezent, a oferit un plan opţional de achiziţionare de acţiuni pe baze foarte largi, disponibil pentru o sută de mii de oameni. La o altă organizaţie, angajaţii devin eligibili pentru deţinerea de acţiuni după ce lucrează vreme de un an şi o mie de ore (Publix – un lanţ de supermarketuri). Angajaţii poartă ecusoane cu numele lor şi atributul ,,acţionar”. Home Depot – firmă de servicii - se asigură că managerii deţin acţiuni. Alte organizaţii oferă acţiuni când angajaţii depăşesc un anumit nivel în ierarhia organizaţiei. Deţinerea de acţiuni de către angajaţi face parte integrantă din cultura organizaţiei, care încorporează şi alte practici. O cultură a proprietăţii angajaţilor este un loc de muncă de performanţă înaltă, unde fiecare angajat devine proprietar şi îi sunt acordate o serie de drepturi în schimbul asumării unor responsabilităţi. O asemenea cultură de tip ,,Lucrează pentru tine însuţi”, în asociere cu o mulţime de practici, duc la o organizaţie performantă. Simpla introducere a schemelor de proprietate fără a apela la instruire, distribuire de informaţii şi delegarea responsabilităţii vor avea slabe efecte asupra performanţei. În firma Plastor, firmă privatizată prin metoda MEBO, acţiunile au aparţinut numai angajaţilor care au dorit să investească, fără oprelişte, la privatizare în 1994 (cumpărată de la stat). Cu timpul, o parte dintre salariaţi au ieşit la pensie, şi-au păstrat acţiunile sau le-au vândut pe o piaţă internă organizată. În organizaţie au pătruns, în timp, prin selecţie, tineri, care au confirmat valoarea lor. Pentru a revitaliza acţionariatul, Consiliul de Administraţie a propus Adunării Generale a Acţionarilor primirea de noi acţionari dintre tinerii valoroşi şi fidelizaţi. Sunt cunoscute multe organizaţii în care conducerea a concentrat în mâinile sale toate acţiunile firmei, fără a permite noilor angajaţi să acceadă la proprietate. Astfel s-au creat disensiuni şi o participare redusă a celor tineri la programele firmei, care să contribuie la progresul ei. Membrii noi ai conducerii din Plastor au fost încurajaţi, de asemenea, să deţină pachete de acţiuni în organizaţie, 92 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

oferindu-le, astfel, prilejul de a fi implicaţi în rezultatele şi sacrificiile organizaţiei. 2.3.2. Siguranţa locului de muncă Cele mai multe cărţi de management consideră siguranţa locului de muncă a angajatului ca un element primordial în viaţa organizaţiei. Faptul că o organizaţie este stabilă şi garantează angajaţilor locul de muncă oferă mai multe avantaje:  investiţia în forţa de muncă nu se iroseşte;  nu se oferă concurenţei o forţă de muncă calificată;  organizaţia îşi menţine şi creşte productivitatea pe termen lung;  angajaţii sunt solidari cu firma în momentele sale grele;  angajările sunt mai atente.

În momente grele (criză, sezonalitate excesivă, pierderea unor clienţi) organizaţia caută soluţii:

dr. ing. Ion SEREŞ Director general şi preşedinte al Consiliului de Administratie al Plastor SA din Oradea. A terminat Facultatea de Mecanică - secţia Utilaj Chimic din Universitatea Politehnica Bucureşti, în anul 1974. Acitivitatea în firma Plastor:  1974 - 1982, inginer tehnolog, inginer proiectant de matriţe şi utilaje  1982 – 1990, inginer şef  1990 – 1998, director tehnic  Din 1998, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie A publicat 52 de articole în revistele tehnice din ţară între anii 1979 – 2006. A publicat 9 articole în revistele tehnice din străinătate între anii 1987 – 1997. A publicat în ţară 24 articole de management între anii 2008 – 2012. A scris 5 cărţi tehnice de specialitate între anii 1987-2006

 redistribuie personalul în alte compartimente sau filiale (în cazul unui grup de firme);  instruieşte personalul susţinându-i salariul pe anumite perioade de timp;  acordă compensaţii pe o anumită perioadă de timp;  îngheţarea recrutării noului personal;  eliminarea sau restricţionarea angajaţilor temporari;  internalizarea serviciilor care au fost externalizate;  crearea de stocuri şi intensificarea activităţilor de marketing şi vânzări;  reducerea costurilor cu forţa de muncă (eliminarea orelor suplimentare, îngheţarea salariului, eliminarea bonusurilor, etc).;  reducerea cheltuielilor care nu ţin de forţa de muncă (reducerea deplasărilor, reducerea dividendelor acţionarilor, etc.).

Dacă nu se pot evita concedierile, firmele pot:

 apela la voluntari;  să fie generoase şi decente (asistenţă financiară, asistenţă în găsirea unei slujbe);  să comunice deschis, complet pe perioada întregului proces.

Concedierea a devenit o modă în lumea corporatistă atât în Europa cât şi în America. Chiar dacă unele companii înregistrează profit, în perioade de recesiune, concedierea este prima măsură la care apelează aceste firme. 2.3.3. Angajarea selectivă şi promovarea Chiar dacă o organizaţie nu pune la baza ideologiei sale omul, ea trebuie să acorde o mare importanţă selecţiei personalului. Pentru a realiza o bună angajare, departamentul Resurse Umane al organizaţiei trebuie:  să aibă un număr suficient de candidaţi. Cu cât organizaţia este mai stabilă şi are o bună imagine este mai atractivă şi va avea un număr mai mare de cereri;


Dezvoltarea managementului

Planificarea succesiunii

Candidaţi interni puternici

 personalul cu studii superioare va trece prin mai multe etape de testare şi de intervievare cu mai mulţi manageri sau chiar directori;  organizaţia trebuie să definească foarte bine cunoştinţele teoretice şi practice ale candidaţilor, specifice postului;  organizaţia trebuie să verifice grupul de candidaţi astfel încât să observe acele calităţi, care îi diferenţiază pe unii de ceilalţi. De exemplu: caracterul, capacitatea de a progresa, spiritul de echipă;  să verifice potrivirea între atitudinea şi caracterul persoanei cu cultura organizaţiei;  organizaţia trebuie să arate posibilitatea dezvoltării carierei angajatului.

Selecţia personalului are practici diferite la diferitele organizaţii. Literatura de specialitate prezintă numeroase cazuri [4,6,10,19,20]. O problemă foarte importantă pentru angajaţi este disponibilitatea organizaţiei de a promova oameni din interior [4,6,7,9,10,19,20]. Organizaţiile care nu adoptă practicile de promovare a oamenilor din interior au de pierdut din mai multe puncte de vedere [19]:  transmit mesajul că nu îşi respectă prea mult angajaţii, pierzând astfel din entuziasmul şi implicarea acestora;  pierd la nivelul impactului motivaţional, pe care îl au promovările, generând un sentiment de frustrare şi plafonare a angajaţilor ambiţioşi:  pierd din avantajele pe care angajaţii cu experienţă le aduc unei organizaţii;  pierd din stabilitatea culturii organizaţionale;  pierd din punct de vedere al recrutării şi formării pe care îl implică procesul de angajare.

O responsabilitate asumată a unor companii excelente este asigurarea continuităţii unei conduceri superioare competitive. În 1981, Jack Welch, devenea şeful executivului companiei GE din SUA [20]. Era un produs tipic de firmă, intrând în companie direct de pe băncile şcolii postuniversitare. Marile succese ale companiei GE, de pe timpul lui Welch, s-au datorat şi continuităţii conducerii. Predecesorul lui Welch la conducerea companiei GE fusese Reginald Jones, care ieşise la pensie cu calificativul „cel mai admirat lider de afaceri din America”. Alţi conducători făcuseră, înaintea celor doi, lucruri deosebite în companie. Altă companie - Westinghouse, spre deosebire de GE, a avut perioade dificile şi de discontinuitate la vârful companiei. Mai mult, a apelat şi la promovări externe fără să-şi creeze o pepinieră proprie de lideri [6]. În fig. 6 este prezentată bucla de continuitate a conducerii într-o companie de succes [6].

Continuitatea excelenţei

Conservare esenţial Stimulare progres

Conduceri din interior  FIGURA 6. Bucla de continuitate a conducerii

Planificarea succesiunii conducerii superioare şi a managerilor dintr-o organizaţie contribuie din plin la conservarea elementelor esenţiale ale organizaţiei (talent managerial, instruire specifică şi valori fundamentale). Din păcate, în România, puţine companii apelează la aceste practici. În firma Plastor S.A. s-au dezvoltat practici de selecţie şi promovare a personalului conform culturii organizaţionale [17]. Fiind societate fondatoare a Grupului Plastor, firma noastră a transferat o serie de practici şi la filiale. Directorii filialelor au fost însă selectaţi din firma mamă. S-a realizat astfel o promovare ,,din interiorul grupului” a oamenilor cu experienţă, care aderaseră la valorile companiei mamă. Astfel:  s-a dat posibilitatea dezvoltării carierei ca directori la filiale a unor oameni valoroşi din firma mamă;  ideologia şi practicile firmei mamă s-au transferat la filiale.

Perspectiva dezvoltării carierei unor tineri, atât în firma mamă, cât şi în filiale este un factor motivant foarte puternic. 2.3.4. Instruirea angajaţilor şi a conducerii Instruirea este o componentă esenţială a sistemelor de muncă de înaltă performanţă, deoarece aceasta se bizuie pe cunoştinţele practice şi pe iniţiativa unor angajaţi de valoare pentru a identifica şi rezolva probleme, pentru a iniţia schimbări în metodele de lucru şi pentru a-şi asuma responsabilitatea pentru calitate. Toate acestea necesită o forţă de muncă calificată şi motivată, care are cunoştinţele şi capacitatea de a îndeplini sarcinile cerute. A avea o forţă de muncă policalificată adaptabilă la sistemele economice, care se schimbă rapid şi cu o largă cunoaştere asupra sistemelor de producţie tot mai complexe este un element esenţial al instruirii unei organizaţii. Sistemul de instruire diferă de la o organizaţie la alta, atât ca volum de instruire, cât şi ca nivel. Eficienţa sistemului de instruire este însă importantă. Instruirea angajaţilor şi a conducerii se realizează, atât în centre de instruire interne, cât şi la exterior. Firmele americane Merck, 3 M, P&G, Motorola, GE, IBM au investit în „universităţi” şi „centre de educaţie” proprii în scopul formării intensive a angajaţilor [6,20]. Conducerea superioară a unei organizaţii are sarcina de a construi un sistem, care poate învăţa, se poate dezvolta, pentru a produce rezultate superioare pe parcursul timpului. Despre sistemul de instruire într-o firmă de producţie din România, în firma Plastor, s-a vorbit pe larg în alte lucrări [17,18].  3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 93


Management&Calitate majoritate proveniţi din firmă, dar se apelează şi la lectori externi (limbi străine). Pentru prima dată în România la sediul firmei se desfăşoară un masterat în prelucrarea materialelor plastice împeună cu Facultatea de Mecanică din Universitatea Politehnică Bucureşti. Profesorii din capitală predau noţiuni ale ştiinţei plasturgiei pentru 14 tineri ingineri tehnologi, şefi de ateliere, proiectanţi. În laboratoarele firmei se vor face lucrările tipice pentru plasturgie. Examenele se vor susţine la sediul Universităţii. Toate cheltuielile cu procesul de şcolarizare sunt susţinute de firmă. Se realizează totodată un vechi deziderat, în privinţa colaborării dintre firme şi universităţile tehnice, de apropiere şi de acordare a instruirii universitare cu nevoile producţiei. Câştigul va fi de ambele părţi şi va constitui un model şi pentru alţii. În fig. 7 este prezentată o imagine de la deschiderea cursurilor de masterat din firma noastră.   FIGURA 7. Deschiderea cursurilor de masterat „în centrul de instruire” al Plastor-ului de către prof.dr.ing. Valeriu V. Jinescu de la Universitatea Politehnică Bucureşti

 „Centrul de instruire” de la Plastor, înfiinţat în 2013, dă posibilitatea instruirii de specialitate în diferite domenii: prelucrarea materialelor plastice, calitate, mentenanţă, hidraulică, etc. pentru muncitori, reglori, şefi de ateliere. Pe lângă aceştia se instruieşte personalul cu studii superioare şi managerii în diferite domenii: limbi străine, analiză economică, comunicare. Lectorii sunt în

Bibliografie

1. Geert, Hofstede; Gert, Jan, Hofstede; Michael, Mincov. Culturi şi Organizaţii. Softul mental. Editura Humanitas, Bucureşti, 2012. 2. Sascha, Kugler. Principiul lui Alchimedus. Editura Humanitas, Bucureşti, 2007. 3. Jim, Collins. Excelenţa în afaceri. Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2006. 4. Thomas, J., Peters: Robert, H., Waterman, Jr.. În căutarea excelenţei. Lecţii de la companiile cele mai bine administrate din America. Editura Meteor Press, Bucureşti, 2010. 5. Anthony, Silard. Ledership total. Ghid practic pentru a-ţi transforma viziunea asupra vieţii în realitate. Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2010. Bibliografia completă este disponibilă pe site-ul www.ttonline.ro


Produse&Servicii

ALUMINIU

semifabricate din ALUMINIU pentru industrie sau uz general: - tablă (lisă, striată, rulou), bare rectangulare/rotunde/hexagonale, profile tip L, T, U, ţevi etc, plăci debitate pentru matriţe, table de precizie cu folie de protecţie - debitare la dimensiunea dorită

sisteme multifuncţionale din ALUMINIU pentru execuţie linii de fabricaţie, transfer, manipulare, suport maşini şi echipamente, etc profile din ALUMINIU pentru transport rutier - carosări, KIT-uri pentru suprastructuri deschise, închise, izoterme, frigorifice şi accesorii pentru caroserii auto (aripi, cutii de scule, sisteme de fixare, etanşări, podele etc.)

AMARI ROMANIA SRL

Sediul central: ORADEA, P-ta Ignatie Darabant nr 15, cod postal 410235 Tel: +40 259 316 530, +40 259 316 531; Fax: +40 259 316 532 Birou vânzări Bucureşti: Şos de Centură nr 80, Com Domneşti, Ilfov Tel: +40 21 444 1903; Fax: +40 21 444 1904; www.amari.ro

SKF Solution Factory România Atelier Spindle Service (SSc) Atelierul este echipat cu tehnologia, cunoştinţele şi procedurile necesare executării acestui serviciu de reparaţii arbori principali, la standardele SKF.

DEBITARE LASER (masă de lucru 4mx2m) ÎNDOIRE CU COMANDĂ NUMERICĂ PRELUCRARE TABLE METALICE

Str. Gh. Şincai nr.46/A, 445100 Carei, jud. Satu Mare Tel: +40 746 074 785, Fax: +40 361 881 247 office@smp-srl.ro, www.smp-srl.ro

Grupul SKF se numără printre cei mai mari reparatori de arbori principali din lume, prin reţeaua sa de centre ,,Spindle Service”, care deservesc atât fabricile proprii, dar şi un număr considerabil de clienţi finali. Centrul ,,Spindle Service” din Solution Factory România se concentrează pe reparaţia broşelor antrenate indirect (prin curea sau angrenaje). Reparaţiile de arbori principali (spindle) constau, în: demontare, inspecţie şi diagnoză; recondiţionare piese componente; înlocuire piese de uzură; echilibrare, montare, verificare forţă de fixare; rodaj şi teste în funcţionare.

HC-MAG (Heat Controlled MAG) LASER TECHNOLOGY SOLUŢII GLOBALE SRL introduce revoluţionarul echipament de sudare E2-4000 cu tehnologia HC-MAG, produs de firma germană ESS SCHWEISSTECHNIK GmbH. Avantaje faţă de echipamentele similare de pe piaţă:  Poate fi utilizat atat în mod manual, cu pistolet de sudare standard, cât şi integrat în celule robotizate  Viteze net superioare prin inversarea polarităţii curentului de sudare în modulul HC-MAG  Reducerea la minimum a influenţelor magnetice introduse în material  Controlul total al cantităţii de căldură  Creşterea vitezei de avans a sârmei cu 80% faţă de sudarea MAG convenţională  Creşterea vitezei de sudare cu 30-40% faţă de sudarea MAG convenţională. SC LASER TECHNOLOGY SOLUŢII GLOBALE SRL Str. Dorobanţi, Bl. A14, Ap. 8, Buzău Tel/Fax: + 40 238 712 718 Mobil: +40 752 082 220; +40 769 645 491 sorin.udrea@lastechno.com; www.lastechno.com

ANGAJEAZĂ - Inginer Aplicaţii Centre de Prelucrare CV-urile se transmit pe adresa de email: greenbau@greenbau.ro sau fax: 021.337.77.89 3/2013

Tehnicã ºi Tehnologie 95


Produse&Servicii

Cel mai nou laser tracker de la FARO: Sistemul ,,Vantage’’ FARO este lider mondial în conceperea, proiectarea şi vânzarea de echipamente de măsurat în coordonate şi dispozitive imagistică 3D, cu o istorie de peste 30 ani. FARO a conceput şi implementat cel mai bun, cel mai uşor de utilizat şi cel mai complet laser tracker – sistemul VANTAGE:  Dimensiuni compacte:  Cel mai mic şi mai uşor sistem LT produs vreodată de FARO  Incredibil de uşor de utilizat şi transportat între site-urile unde se efectuează măsurătorile  Rezistent la apă şi praf IP52:  Poate fi utilizat în condiţii de lucru grele  Echipamentul Faro cu cel mai înalt grad de protecţie IP  TruADM:  A cincea generaţie de ADM (absolute distance meter) patentat  Asigură acurateţea necesară aplicaţiilor uzuale  Sistem simplificat (nu necesită IFM – interferometru în asistarea ADM)  Atât de rapid încât măsurătorile dinamice pot fi efectuate prin scanare cu ajutorul SMR

Ofertă promoţională pentru licenţe software CAM în 3x pentru CIMATRON E11 şi WORKNC, electroeroziune cu fir FIKUS, Proiectare generală IRONCAD şi Proiectare matriţe şi electrozi masivi Cimatron E11 mold design & Electrode Design.

RO-MEGA TRADE SRL Tel.: 021.255.25.08 Fax: 021.255.25.09 e-mail: office@romegatrade.ro www.romegatrade.ro

Scule şi accesorii de calitate pentru centre de ştanţat CNC (TRUMPF®, Amada®, Finn-Power®, LVD®, Pullmax®, Euromac®, Durma®, Boschert®, Murata-Wiedemann®, Haco® etc) şi pentru prese de îndoit tip abkant (Amada® / Promecam, TRUMPF®, LVD®, Beyeler®, Safan®, Haco®, Gasparini®, Colly®, Durma®, Ermaksan® etc.) Consultanţă tehnică profesionistă, livrare rapidă.

S.C. SM TECH S.R.L. Tel.: 0745-528494; Tel./Fax: 0231-515702 www.sm-tech.ro; office@sm-tech.ro

96 Tehnicã ºi Tehnologie 3/2013

Ghiduri în format electronic (CD/DVD) pentru implementarea sistemelor de management în vederea certificării conform cerinţelor standardelor: - ISO 9001 - ISO 9001 (SMC acreditare ANRE) - ISO 14001 - OHSAS 18001 - SA 8000 - ISO 27001 Ghidurile sunt realizate în mai multe versiuni pentru firme cu domenii de activitate diverse. Experienţă de peste 16 ani în proiectarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management. Abonaţii revistei „T&T - Tehnică şi Tehnologie” pot achiziţiona aceste ghiduri cu o reducere de preţ de 20%.

INTERMANAGEMENT CONSULTING SRL Bucureşti, sector 1, str. Iani Buzoiani nr. 3, bl. 16, sc. A, ap. 9, etaj 2. Telefoane: 021 224 59 55 (Romtelecom); 0311 02 24 08 (UPC); 0727 867 246 (Vodafone) Fax: 021 224 59 55 (Romtelecom) E-mail: info@intermanagement.eu www.ghidmanagement.ro, www.intermanagement.eu



 TEHNICĂ ŞI TEHNOLOGIE

Reciclarea carburii uzate are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător: face posibilă reducerea costurilor materiei prime şi ajută la recuperarea parţială a costurilor dumneavoastră pentru achiziţionarea sculelor așchietoare. Programul de Reciclare Seco ușurează colectarea produselor uzate și ajută la protejarea mediului înconjurător.

www.ttonline.ro

WWW.SECOTOOLS.COM

(69)

TRANSFORMATI CARBURA UZATA ÎN BANI

NR. 3 2013

Cu Seco beneficiaţi de suport local calificat și primiţi mai mult decât scule aşchietoare inovatoare. Beneficiaţi de optimizarea procesului de producţie şi de soluţii complete şi funcţionale în industria prelucrărilor prin așchiere. Vă oferim experienţa noastră în vederea maximizării productivităţii.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.