Timișoara Toastmasters - nr. 2 by Timisoara Toastmasters

President: t: t:

CrisƟan Ono ofr frei eii e Immediate Past st President: st

Cĉlin Iepure e, CC, CL

͵Ԛ

Arta de a împ£rt£çi editorial de CrisƟan Onofrei

Vice Vice Vi ce Pre Pre resi side si ide dent nt Edu nt Edu duca caƟ ca Ɵon on::

Viict V ict c or Tom om o mes escu u, CC CC, CLL Vice Pre Vi r side dent Memb de dent bership p:

Florii Zi Zila lah hii

ͶԚ

Comoara ascuns£ de Cĉlin Gîlea, CC

Vicce Preeside deent Pub u licc Reela laƟon ns: s:

Ra a Moi Raluca Ra oiisi si Secr Se cret eettary:

C lin Gîlea, CC Cĉ

Discurs amuzant povestea unui dans

Sergeant at Arrms m:

de Sorin Popa, CC

Miha haai ZZiilaah hii

͸Ԛ

Trea e surer:

D nii Max Da axim xim m

ͺԚ

Merg pe gard, m£ ѵin de drum de Maria Tomescu, CC, CL

ͳͲ౬

Dup£ 9 luni de Alice Puricicĉ

Editor:

Flori Zilahi Redactor:

Mihai Zilahi Paginare ƕi graphic design:

ͳʹ౬ Vrei s£ realizezi tot

ce îìi propui? de Bogdan Vaida, ACB

Péter Aƫla Antal FotograĮe: Rĉzvan Stan

ͳͷ౬ Evaluarea este o art£! de Mara Iepure

Made by: DC Print Media

Arta

împ£rt£èi editorial de CrisƟan Onofrei

Cu toƜii ne dorim sĉ Įm fericiƜi. Fiecare dintre noi are visele lui, gusturile lui ƕi acele lucruri care îi fac suŇetul sĉ trĉsarĉ de bucurie. Suntem atât de diferiƜi ƕi totuƕi atât de asemĉnĉtori. Iar una dintre bucuriile pe care toƜi le avem în noi este bucuria de a împĉrtĉƕi. Când eram mic, dacĉ primeam o jucĉrie nouĉ, fugeam undeva unde numai eu puteam sĉ mĉ bucur de ea, în pace. Aceasta este perioada în care depindem din toate punctele de vedere de alƜii. Ne dorim tot mai multe, dar nu dĉruim nimic, pentru cĉ nu avem siguranƜĉ, crezând cĉ oricând poate sĉ vinĉ cineva ƕi sĉ ni le ia. O datĉ cu trecerea anilor, învĉƜĉm sĉ Įm pe picioarele noastre, sĉ ne rezolvĉm singuri problemele ƕi sĉ Įm responsabili de faptele noastre. ci asƞel învĉƜĉm sa Įm independenƜi, ƕi învĉƜĉm faptul cĉ fericirea noastrĉ depinde doar de noi. Însĉ ajunƕi în aceastĉ etapĉ, în care considerĉm cĉ suntem complet separaƜi de lume, începem sĉ simƜim cĉ mai sunt ƕi alte persoane pe lângĉ noi. Începem sĉ gândim mai puƜin în concepƜia „eu” ƕi mai mult în concepƜia „noi”. Unul dintre podurile care leagĉ lumea noastrĉ de lumea celorlalƜi este împĉrtĉƕirea. Bucuria pe care o simƜim atunci când împĉrtĉƕim ceva cu cel de langĉ noi nu poate Į înlocuitĉ de nimic. ci asta pentru cĉ este ceva unic ƕi profund. Aceastĉ bucurie nu poate Į explicatĉ, poate Į doar trĉitĉ. ci nu pot sĉ mĉ gândesc la ceva mai puternic de împĉrtĉƕit, decât emoƜii ƕi experienƜe. Ce poate Į mai frumos decât sĉ povesteƕƟ celor din jur despre ulƟma excursie, iar ei sĉ se simtĉ de parcĉ au fost alĉturi de Ɵne la Įecare pas? Ce poate Į mai frumos decât sĉ vorbeƕƟ despre convingerile tale, iar cei care te ascultĉ sĉ simtĉ aceeaƕi energie care te animĉ pe Ɵne? Ce poate Į mai frumos decât sĉ existe armonie în echipa ta ƕi sĉ simƜiƜi cĉ împreunĉ puteƜi realiza orice? Este greu sa împĉrtĉƕeƕƟ cu adevĉrat emoƜii, viziuni ƕi experienƜe, însĉ nu este imposibil. Pentru ca aceste lucruri sĉ devinĉ realitate, avem nevoie sĉ ƕƟm sĉ comunicĉm, sĉ captĉm atenƜia ƕi sĉ câƕƟgĉm încrederea celor din jurul no ostru. Tocmai de aceea, îmbunĉtĉƜirea abilitĉƜilor de comunicare ƕi de conducere este scopul nostru, al club bului Timiƕoara Toastmasters. Asƞel învĉƜĉm nu numai arta de a vorbi, sau arta de a conduce, ci ƕi arta dee a împĉrtĉƕi.

Cristan Onofrei crisƟan.onofrei@toastmasters.ro

$ de Cĉlin Gîlea, CC

Una dintre compettenƜele care aparent cade într-un pllan secund atunci când cineva face cunoƕƟnƜĉ cu un club Toastmastters este cea a leadership-ului. De e ce? Un moƟv ar Į cĉ atuncci când auzim pentru prima oarĉ dee Toastmasters, sau parƟcipĉm la o întâlnire sĉptĉmânalĉ, gândul nee zboarĉ direct la susƜinerea de discursurii în faƜa unui auditoriu. Un alttul ar Į acela cĉ într-o ƕedinƜĉ Toastm masterss, evaluarea liderilor se face în n parƟcu ular, Įind mai puƜin vizibilĉ pu ubliculuii. Vorbitul în public se învaaƜĉ, ca aproa oaap pee orice abilitate, prin studiu, exerciƜiu, evalu luar uare ƕi îmbunĉtĉƜire, ƕi apoi prin n reluarea acest stto orr 4 paƕi ori de câte ori este nevo oie. „Dar oare la fel o Į cu leadership-ul?”” - ne spun nem m în în gând imediat ce auzim cĉ To oastmasters se ocupĉ ƕi cu dez ezvo volt vo ltar ltar lt area eaa liderilor. Însĉ aceeaƕi voce din mintea noastrĉ ne spune cĉ nu poate Į ch chia iarr aƕ aƕaa de de uƕo ƕor. ci chiar aƕa e: avem nevoie de mult Ɵmp ƕi efort. Pentru ca o persoanĉ sĉ devinĉ un lider performant, are nevoie în principal de 3 elem mente pe care le enumĉr mai jos.

Primul element este un mediu în care liderul sĉ îƕi poatĉ exersa aceste abilitĉƜi. Câteodatĉ, pur ƕi simplu în grupurile de oameni din care facem parte, leadership-ul nu reprezintĉ o prioritate, ƕi asta din varii moƟve. De aceea, una dintre raƜiunile existenƜei unui club Toastmasters o reprezintĉ oferirea unui asƞel de mediu poziƟv ƕi prietenos, în care oricine sĉ îƕi poatĉ exersa abilitĉƜile de lider. Cel de-al doilea element este un sis sistem funcƜional care sĉ îi ghideze pe cei ce doresc sĉ Įe lideri ri pe drumul lung ƕi anevoios cĉtre scopul Įnal. În cadrul Toastmasters sters avem ocazia sĉ beneĮciem de un sistem testat, dovedit ƕi actu ctualizat pe baza experienƜei acumulate de-a lungul multor ani. Acest st sis sistem oferĉ pe de-o parte diferite materiale scrise relevante pentru aceasaceas tĉ temaƟcĉ, ƕi pe de altĉ parte, în cadrul clubului, oferĉ criƟcĉ construcucƟvĉ din partea membrilor, dar ƕi aprecierea rezultatelor. ci nu în ulƟmul rând, în grupurile de oameni din care facem parte, avem m diferite roluri pe care le îndeplinim în mod curent. Dacĉ aceste roluri nu presupun conducerea d de orice fel, atunci misiunea noastrĉ devine ƕi mai grea dintr-un moƟv simplu. Nu avem cum sĉ d dezvoltĉm ceva ce nu pracƟcĉm în mod repetat. Existĉ mult adevĉr în expresia laƟnĉ „RepeƟƟo mater studiorum est” (repeƟƜia este mama învĉƜĉturii). Toastmasters oferĉ o soluƜie ƕi acestei probleme, creând posibilitatea de a parƟcipa acƟv la acƟvitĉƜi de leadership: roluri în cadrul ƕed dinƜelor, organizĉri de evenimente, implicarea în conducerea clubului etc. Cele trei ingrediente, un mediu poziƟv ƕi prietenos, un sistem funcƜional ƕi posibilitatea aplicĉrii pracƟce a leadership-ului sunt îmbrĉƜiƕate ƕi puse la dispoziƜie de orice cclub Toastmasters.

Trebuie doar ca cel ce doreƕte sĉ devinĉ ĉ un lider performant sĉ contribuie cu dorinƜĉ, Ɵm mp ƕi efort. Iar dupĉ aceasta limita e doar cerul!

Cĉlin Gîle ea, a, C C calin.gilea@toastm tmas tm a ters teers.r .ro

Discurs amuzant

de Sorin Popa, CC

Se spune s cĉ dansul este o exprimare verƟcalĉ a unei dorinƜe orizontale. Pen ntru mine nu a fost chiar aƕa. Aƕ putea spune cĉ a fost o exprimare verƟcalĉ a unei dorinƜe… ƕi atât. În urmĉ cu aproximaƟv 7 ani, obiƕnuiam sĉ îmi petrec serile în locaƜii subteran ne (e uimitor cum majoritatea cluburilor cu ‚muzicĉ bunĉ’ din Timiƕoara se aŇĉ mai mult sub pĉmânt) în n compania unor oameni extraordinari, dar care lĉsau mult de dorit pe anumite planuri. Eram un aƕa zis rocker, avem pĉrul lung ƕi credeam cĉ fac parte din categoria celor care ‚înƜeleg viaƜa’ aƕa cum e ea. Petreceam mult Ɵmp consumând bĉuturi alcoolice ƕi Įlosofând pee diferite teme ce Ɯineau de caracterul omului. Locurile unde ne adunam erau luminate difuz ƕi dĉdeau o senzaƜie de melanccolie generalĉ, lucru care era accentuat ƕi de fumul gros de Ɵgarĉ care umplea încĉperile. Când intram m în local, puteam disƟnge 2 Ɵpuri de grupĉri de oameni. Pe de o parte erau cei boemi, la care se vedea cĉ trĉiau în jurul întâlnirilor de genul acela. Ei erau cei care, în jurul câtorva beri,

puteau sĉ îƜi explice sensul vieƜii în feluri în care nici cei mai mari ĮlosoĮ nu ar Į reuƕit. Ei îƕi înƜelegeau cu adevĉrat rostul în lume ƕi, deƕi nu realizaserĉ nimic în viaƜĉ,, aveau oricând explicaƜii legate de acest aspect. Puteau sĉ îƜi spunĉ exact unde au ales greƕit în viaƜĉ, sau u cum viaƜa a ales greƕit pentru ei fĉrĉ sĉ le cearĉ pĉrerea. Aveau soluƜii la orice în afarĉ de îmbunĉtĉƜireaa vieƜii lor. Pe de cealaltĉ parte erau grupurile corporaƟste care ieƕeau în oraƕ dupĉ orele de lucru. DiscuƜiile acestora se învârteau în jurul unor subiecte mai mult sau mai puƜin superĮciale. ale. EErau rau colegi de lucru care proĮtau de orele de dupĉ servici pentru a mai amâna un pic mersul la neveste în favoarea ieƕirii la o bere cu bĉieƜii. Boemii stĉteau la mese separate ƕi se uitau cu regret la grupurile corporaƟ Ɵstee. Erau oameni ‚pierduƜi’ care cĉzuserĉ prizonieri unei vieƜi care le aducea bani ƕi stabilitate, dar care nu avea nicio profunzime spiritualĉ. Atmosfera era staƟcĉ, deƕi destul de adâncĉ în gândire. Era puƜin tristĉ, deƕƕi încĉrcatĉ de sens. Nivelul ridicat de melancolie pe de o parte, dar ƕi de superĮcialitate pe de cealaltĉ parte, te fĉcea sĉ îƜi doreƕƟ ƕi altceva. Ceva mai mult sau mĉcar ceva diferit. Se ƕƟe cĉ în momentul în care existĉ o cerere clarĉ, apare ƕi o ofertĉ ƕi cĉ schimbarea nu Ɯine atât de abilitate cât de moƟvaƜia interioarĉ. Când toate acestea îmi 6

umpluserĉ paharul intern, a apĉrut ƕi oferta de descĉrcare emoƜionalĉ. Am ajuns într-un club de salsa. În primul moment în care am intrat acolo, am simƜit o vibraƜie ƕi un niv iveel de en iv ener ergi giee pee car aree nu n -ll mai a simƜisem pânĉ atunci. Puteam disƟnge din nou 2 grupuri, însĉ de de dat dataa acea acc ast staa nu mai mai er erau rau de deĮ Įnite niite de statutul social, ci de alte criterii. Pe de o parte erau ‚începĉtorii’ care stĉteau pe margine, uim miƜi ƕi plini de adm dmir dm iraƜ ir aƜie aƜ ie pen entr tru tr u ceea ea ce vedeau. Ei erau cadrul unui tablou care era într-o conƟnuĉ miƕccarre. Pe de cealaltĉ parte erau ‚avansaƜii’ care erau pictura din cadru u. Imaginea în n plinĉ nĉ miƕ i ca c re,, care aru unc n a în noi cu tot felul de culori ce pĉreau sĉ se muleze pe ritmuri carre nu le mai auzzisem nicciodaatĉ tĉ,, ƕii tot otuƕƕi simƜeam cĉ le ƕƟm de o viaƜĉ. Peisajul te fura din primul minut ƕi nu puteai decât sĉ te aƕezi lângĉ ceilaalƜ lƜii înce cepĉ p tori ri ƕi sĉ priveƕƟ Ɵ uimit cĉtre ceva ce voiai ƕi pentru Ɵne, ceva ce simƜeai cĉ Ɯi se potriveƕte, ceva caare te co comp mple leta îîn felurii la l care nici nu te gândiseƕi înainte. Se spune cĉ mintea noastrĉ este ca un tonomat, ƕi cĉ înmagazinĉm trĉirri pe care le puttem acc acc cces ea mai târziu în funcƜie de nevoie. Pĉrerea mea este cĉ dansul laƟno este o trĉire pe ca c re r maj a oritattea laƟ Ɵnilor o avem în noi din naƕtere, iar momentul când iese la ivealĉ, ne of o eerrĉ o desccĉr ĉ care emoƜionalĉ care poate duce imediat la o d dependenƜĉ extrem de p plĉ lĉcu lĉ cutĉ cu tĉ.. tĉ

Când avansaƜii au teerminat dansul, eram deja convinƕi cĉ voiam ssĉ învĉƜĉm ƕi noi, vroiam ƕi noi sĉ aajungem la nivelul lor. Vĉzusem o lume nouĉ din care voiam sĉ facem parte cât mai repede. Prima întrebare pe care o pun începĉtorii în asƞel de momente este „ccât de repede voi putea Į ƕi eu aƕa?” Rĉspunsul a venit din n partea unei instructoare, ƕi mi-a adus aminte foarte scurt de mediul ĮlosoĮc din care veneam. În loc sĉ îmi spunĉ o perio oadĉ de Ɵmp cum m-aƕ Į aƕteptat, a ales sĉ îmi dea o metaforĉ din care am înƜeles tot ce aveam nevoie: Se spune cĉ un om ven nea odatĉ înspre oraƕul în care se mutaserĉ prietenii sĉi, ƕi în caare nu mai fusese niciodatĉ. La un moment dat, trecând pe lângĉ o casĉ, se opri sĉ întrebe bĉtrânelul din poartĉ direccƜia corectĉ de mers. Bĉtrânelul îi arĉtĉ direcƜia, însĉ la întrebarea legatĉ de Ɵmpul necesar pentru a ajunge acolo, nu u rĉspunse nimic. Dupĉ ce tânĉrul plecĉ mai departe, bĉtrânelul îl strigĉ ƕi îi rĉspunse la întrebarea legatĉ de Ɵm mp: Bĉtrânelul: „vei ajunge în 2 ore” Tânĉrul: „ccum de nu mi-ai spus asta ƕi prima datĉ când te-am în ntrebat?” Bĉtrânelull: „voiam sĉ vĉd cum mergi.”

Sorin Popa, CC sorin.popa@toastmasters.ro

Merg pe GARD, m£ ѵin de

DRUM

de Maria Tomescu, CC, CL

Mai sunt trei sĉptĉmâni - su suĮ uĮci cient Ɵmp asƞ sƞ ƞel încâ câtt sĉ nu me m riite te sĉ mĉ mĉ str tres tre esez degea d aba b . Po P oat atee ni nici ci nu n mi-aƕ Į dat seeaama, dacĉ nu mĉ uitam azi înt nttâm mplĉtor in ca cale leend ndar arul ull aggĉĉƜa Ɯ t ne neglijen entt pe perete (da, eu u în încĉ cĉ n nu u am a trecut întru totul în era digitalĉ...). ). Sĉ vvĉĉd cee m ). mai aii po ott face în n acest Ɵmp; am atââteea pe cap ƕƕii mi mint nttea ntea ea îmi zburdĉ în atâtea direcƜii – în affar arĉ d arĉ dee una na.. .... Ma sunt douĉ sĉptĉmân Mai Ma ni – ce rep eped ed ede de tr tre e Ɵmpul! ci totuƕi, nu trece suĮcien trec nt de d rep eped edee caa eu sĉ mĉ întrerup din ru ruƟ Ɵnaa zili ni n cĉ. Ah, da darr dee fapt mint, am câteva idei! Îmi amintescc cĉ mi mi-a -au u venit asearĉ în Ɵmp p ce în înce cerc ce r am sĉ ad rc a orm...prob ob blema leema m e cĉ, dacĉ mĉ gândesc bine, am impr prres p esia cĉ eram m deja ado do orm mit itĉĉ, pen e trru cĉ nu îm mi ma m i aminte tesc scc des e pre ce era vorba. Oricum, câ câtte te ƕi mai câte se po pott în ntâ t mpla mpla in douĉ uĉ sĉptĉmâni! Am m vre vr me... Mai estee o sĉp ptĉ tĉmâ mânĉ – 7 zille – 16 mâ 168 8 dee o ore r – ce de Ɵ Ɵmp m !!!! Poate tee ccĉĉ ar trebui t sĉ mĉ impa pa-ciente tezz, darr eu su te s nt o persoanĉ prea calmĉ mĉ ƕi ca calc llcculatĉ. Sĉ înccep e sau sĉ nu încep încĉ – ac acea east ea sta estee înt ntrreb rebarea! Dacĉ încep, poatte te mĉ voi rĉzgân ândi di ƕƕi va trebui sĉ sschimb cursul de mu muuuuullte orii. Are rost? Dacĉ nu încep, poat atte îmi va parea rĉu mai a târziu cĉ am m pi p erdu du ut vr vrem emea degeab em ba. Hmmm mm, grea decizie. Mai sunt do ou uĉ zile – cred cĉĉ de aceea a înce ceepu p t sĉ îmi tremure inv n oluntar partea dorsalĉ lĉĉ mai ai proemintentĉ a cor o pului... Sĉ în înceapĉ distraacƜ cƜia i ! Bu ia Bun, n, bun u , dar de und de??

Îmi amintesc subit cĉ mi-am promis de 100 de ori cĉ nu mĉ voi mai lĉsa niciodatĉ sĉ ajung în situaƜia asta (ƕi culmea e cĉ îmi amintesc promi m si s unea doar în asƞel de situaƜi Ɯiii... i.....), penttrru cĉ nu pot sĉ mĉ adun dacĉ ƕƟu cĉ nu nu am Ɵmp. Îmi mai promit o datĉĉ ƕii îîn nce cep sĉ scriu. ci scriu fĉrĉ oprire; nu îmi mai a permit sĉ mĉ opresc..

M i ssu Ma unt dou ouĉ or ore re – ci c nee nai aib iba ba m-aa pu us? N-a -am am avutt suĮ Įcient ntt Ɵmp sĉ s mĉ prreg egĉt egĉt ĉteessc, e clarr. Oarre nu u ar a Į maii binee pur pu ur ƕi simplu sĉ nu mĉ mĉ duc; d sĉĉ nu anunƜƜ ƕi sĉĉ nu mĉ mĉ d du uc sau sa sĉ in invente teez un moƟv ƕi tot sĉĉ nu nu mĉĉ du duc? Uī ī,, daar nu îmii stĉ în Įre sĉ nu mĉ Ɯin n de ceeea ce p promit. Mi-am faccu fa cut-o o cu cu mân ânaa meea, tre rebu b ie ssĉĉ ƕi ter bu e min ce am m în încep eput ep ut. ut Maai su unt nt douĉ minute – cine su s nt n eu? u? Îmi Îm tre re-re mu urĉ rĉ mâinile, gura îmi e încleƕtatĉ, ĉ, res e pi pirr gr greu gre eu.... cred cr ed d cĉ urmeazĉ sĉ mor! Îmi repe pett numeele în ccaap; pe p; bu un, mai ƕƟu cine sunt. Mĉ simt exa xact caa într într-o o poeezie pe care am gasit-o într-o carte câ pe când nd aveeam m cam 8 ani n:„ Merg pe gard, mĉ Ɯin de drum m, / Ni N ci o latrĉ atrĉ nu mĉĉ câine nee, / Nici o rage nu mĉ vacĉ, / Merg rg ccu u subƜio oara-n ar pâin pâ inee...” ci ssim imtt im cĉ aceastĉ beƜie nu se va op pri ai aici!

Mai sunt douĉ seccunde – bun n, deci accum mo or! ci intru, ƕi spu pu un, n, ƕi vorbesc, c, ƕi ge gesƟ sƟculez eezz, ƕi glu l meesc, ƕi râd, ƕi aud aplauzele, ƕi re revin la locul ul meu aan nterio or. r. ci mĉ mĉ sim simt im atât de uƕoarĉ, încât ni nicci ci nu îmi vine sĉ cred cĉ am vorbi biit pe pentru prima datĉĉ în faƜa a 100 1 de persoaane. ne Încĉ tremu ur, r, nu u mai ƕƟu ce am m spu us, cum aam spus; lume meaa îmi îm zâ zâmbeƕtee, deeccii trebuie cĉĉ am fĉc fĉccut ut ccev evva bi b ne n ! A fo f st teriĮ Įantt! Nu am m reesp spiirat irat minute în ƕir! Am simƜ t cĉ mo Ɯi or! Dar, cu u to toat atee astea, aƕ repeta experienat Ɯ ... o datĉ Ɯa tĉ,, ƕi înccĉ o datĉ, ƕi încĉ o datĉ....

Maria Tomescu, CC, CL maria.tomescu@toastmasters.ro ma

Dup£

luni

de Alice Puricicĉ

Dupĉ 9 luni, 6 lecƜii ƕi 2 conferinƜe am învĉƜat cĉ: 1. fara Minunilor e unde merg eu, nu undeva într-o gaurĉ de iepure. 2. Dacĉ nu crezi in fara Minunilor, ea nu existĉ. 3. În fara Minunilor mĉ simt mai bine decât acasĉ.

Dar cel mai important lucru pe care l-am învĉƜat este cĉ fara Minunilor este la Toastmasters. Sĉ Įu membru Timiƕoara Toastmasters mi-a deschis nu numai o porƟƜĉ spre o cariera stralucitĉ, ci ƕi ochii. Am vĉzut mai mult decât oameni, i-am vĉzut prin prisma discursurilor lor ƕi am avut ƕansa sĉ le arĉt o bucaƜicĉ din fara Minunilor prin oglinda discursurilor mele. Încĉ Ɯin minte cât de rĉu tremuram aƕteptând sĉ îmi spun discursul în data de 14 mai, la primul meu concurs naƜional de discursuri Toastmasters. fineam în mânĉ o foaie ƕi un pix ƕi aveam gânduri sĉ emoƜionez audienƜa. Doar cĉ discursul meu cel hotĉrât a fost atenuat de modul nu prea subƟl în care tremurau cele douĉ obiecte în mâinile mele. Se vedea cĉ starea mea de spirit era strâns legatĉ de Ɵtlu discursului meu Ce poƜi face cu o foaie si un pix:

moralul îmi putea Į adunat într-un pix iar culoarea feƜei era împrumutatĉ de la coala de hârƟe. De la bun început am ƕƟut cĉ nu mĉ va mulƜumi tema discursului ƕi oarecum mĉ îndoiam de impactul pe care îl va avea asupra publicului. Dar gândirea mea a încĉlcat regula numĉrul 2, aƕadar trebuia pedepsitĉ. ci aƕa a ƕi fost. Mi-aƕ Į dorit din tot suŇetul sĉ câƕƟg un premiu. Aƕteptam ceva sĉ mĉ moƟveze, preferabil ceva sub forma unui premiu. BineînƜeles cĉ nu s-a întâmplat.

Poate vĉ aƕteptaƜi ca aceastĉ poveste sĉ se termine cu bine, ca laa H Hol ollywood, ƕii sĉ su sune ne ccam m aƕa: „Dar la Braƕov, al doilea concurs la care am parƟcipat, am reuƕit it sĉ îmii consttruiiesc un di discurs în care am crezut, m-am automoƟvat ƕi am luat locul I”. Dacĉ aƕteptaƜi o asemenea relatare, nu o veƜi gĉsi în aces esst arƟcol. Nu pot spune cĉ la a doua conferinƜĉ am avut o perform man anƜĉ Ɯĉ eext xtra xt raod aodin inar arĉĉ. D Dee fapt pt, er eram am atâ atâ tâtt de emoƜionatĉ, încât nici mĉcar acum nu pot sĉ mĉ autoevaluez. E str tran anie reacƜƜia corpu pului la pu stress. În prima searĉ a conferinƜei am ieƕit prima în faƜa publicului peentr t u a im tr impr provviza un discurs pentru Table Topics. Am vorbit în faƜa a 40 de oameni pe care nu îi cunoƕ oƕte oƕ teaam fĉrrĉ vr te vreu eun eu n sttrop de emoƜie; 24 de ore mai târziu, adicĉ momentul în care trebuia sĉ livrez dis iscu is curs cu rsul pe care îlîl av avea eam ea m pregĉƟt din Ɵmp, nu am reuƕit sĉ îmi înceƟnesc bĉtĉile inimii. Eram suspect ctĉĉ ap ct a ro r ap pe de un atac de cord. Acel minut pe care a trebuit sĉ îl aƕtept pentru deliberarea juriuluii a fos ostt ce cel maai lung minut al vieƜii mele. SimƜeam cĉ Įe trĉiesc datoritĉ ritmului accelerat al inimii, Įe sim imƜe Ɯeam Ɯe am cĉ voi muri sufocatĉ de emoƜii. Tot ce îmi aduc aminte este cĉ am pĉƕit în faƜĉ ƕi mi-am spuss: „Alice, discursul tĉu meritĉ auzit de aceƕƟ oameni!” ci am început. Urmĉtorul lucru pe care l-am conƕƟenƟzat erau aplauzele de încheiere a discursului. Nimic în viaƜĉ nu e ca în Įlme; uneori, lucrurile ies exact pe dos faƜĉ de cum ni le-am Į dorit. Ad devĉrul e cĉ în realitate fara Minunilor nu existĉ. Dar asta nu înseamnĉ cĉ nu existĉ un loc pentru u Įecare Toastmaster emoƜionat care aƕteaptĉ sĉ îƕi livreze discursul în faƜa unui juriu sau în faƜaa unei echipe de evaluatori, un loc în care discusurile Įecĉruia sunt perfecte, un loc în care un Toasstmaster îƕi poate expatria emoƜiile pentru 5 – 7 minute. Alice Puricicĉ alice.puricica@toastmasters.ro

Vrei s£

REALIZEZI tot ce îìi

propui?

de Bogdan Vaida, ACB

Îmi amintesc ulƟmele luni înainte de a-mi termina mastteratul, trebuia sĉ-mi scriu lucrarea de dizertaƜie ƕi, ca orice student conƕƟincios în pragul unui proiect mare, o tot amânam. Procedura era cam aƕa: d dimineaƜa mĉ uitam pe listĉ iar prima sarccinĉ era „scrie dizertaƜia”. Urma dialogu ul interior în care eul cel cerebral spu unea „azi mĉ apuc de ea”” iar eul meeu emoƜional zâmbea cu gura pânĉ laa urechi. O lĉsam pânĉ mai spre seaarĉ, pentru cĉ vroiam sĉ-mi termin ceelelalte sarcini înainte, ca sĉ mĉ eliberez pentru a lucra neîntrerupt la ea. Seara: „hopa! nu mai am Ɵmp, las’ cĉ o fac mâinee!”.

Problema: Cu toƜii ne facem planuri. Plĉn nuim sĉ ne realizĉm visurile, sĉ ne terminĉm proiectele, sĉ parƟcipĉm la evenimente ƕi sĉ ne mai ƕi relaxĉm pe deasupra. Dar câte din lucrurilee pe care ni le propunem le realizĉm cu adevĉrat? Multe nu le putem realiza pentrru cĉ nu le-am dat importanƜĉ suĮcient de mare, unele u nu le-am reealizat pentru cĉ nu le-am alocat Ɵm mp, ƕi existĉ o bunĉ parte de sarcini care nu le-am m fĉcut pentru cĉ n-am fost în stare sĉ ne auto omoƟvĉm ƕi sĉ acƜionĉm asupra lorr!

Lao Tzu (Įlozof chinez considerat fondatorul taoismului) spunea cĉ „o cĉl ĉlĉt ĉl ĉtor ĉt orie de o mi miee de kilometri începe cu primul pas”. Dar cum poƜi sĉ faci primul pas, dacĉ planul tĉu esste vag, nedeĮniit; d dac acĉĉ nu eƕƟ ac sigur cĉ vrei cu adevĉrat sĉ realizezi acea cĉlĉtorie? Fie cĉ foloseƕƟ un sƟl de a lucra sau altul, tot ai un loc und de-Ɯi Ɯi dep depoz oziitez oz ezii sarcinile ƕi întâl âlni niri iri rile lee. Da Darr multe din lucrurile care le scrii acolo nu sunt într-o formĉ acƜiona naabilĉ lĉ ƕi moƟvaant n ĉ! Nu mĉ crezi? Ce alegi? a) „scrie dizertaƜia” sau b) „scrie introducerea dizertaƜiei” a) „discurs” sau b) „pregĉteƕte schiƜa discursului”

a) „devin Competent Leader (CL) în 10 luni” sau b) „mĉ propun ca Toastmaster la urmĉtoarea ƕedinƜĉ pentru a ajunge CL în 10 luni” Ai observat cum varianta b) pare mult mai uƕor de realizat decât a)? Nu ai vrea ca de acum înainte toate sarcinile tale sĉ Įe la fel de uƕor de realizat ca cele din categoria b)?

SoluƜia: Ca sĉ îƜi creezi o listĉ moƟvantĉ ƕi acƜionabilĉ de sarcini, Ɯine minte urmĉtoarele 5 principii:

1) Întreabĉ-te „de ce” „E cu adevĉrat important pentru mine sĉ fac aceastĉ sarcinĉ?” Dacĉ simƜi cĉ ai o rezistenƜĉ faƜĉ de acea sarcinĉ, pune-Ɯi urmĉtoarele întrebĉri: • este o sarcinĉ pe care trebuie sĉ o termin acum? • ce se va întâmpla dacĉ nu acƜionez? • e legatĉ de un Ɯel de-al meu? • e cu adevĉrat importantĉ? • oare pot sĉ-mi uƟlizez altcumva Ɵmpul acum? CunoƕƟnƜa domeniului genereazĉ moƟvaƜie. Dacĉ tu eƕƟ conƕƟent de importanƜa sarcinii ƕi de uƕurinƜa cu care o vei realiza vei Į extrem de moƟvat sĉ o faci. Dacĉ unul dintre cele douĉ criterii nu e bifat, apare procrasƟnarea. Punându-Ɯi aceste întrebĉri îƜi deĮniƟvezi atât în conƕƟent, cât ƕi în subconƕƟent, importanƜa sarcinii. Punctul 4 se va ocupa de al doilea criteriu: uƕurinƜa ƕi claritatea sarcinii.

2) Deleagĉ Oamenilor le e fricĉ sĉ delege. Fie sunt perfecƜioniƕƟ ƕi preferĉ sĉ facĉ treaba aƕa cum numai ei o ƕƟu, Įe nu au încredere în alte persoane ƕi sunt nevoiƜi sĉ îƕi asume lucrul. Nu-Ɯi asuma sarcina, asumĉ-Ɯi responsabilitatea ei!

Deleeagĉ câ câtt de des poƜ oƜi.i. De multe ori încrederea invesƟtĉ când delegi un lucru important Ɯi se va întoarce ce sub alte fo form rme. Dac rm acĉĉ poƜi sĉ aloci sarcina unei alte persoane pentru ca tu sĉ realizezi o sarcinĉ mai im mportantĉ, fĉĉ-o fĉrĉĉ fr friccĉ. Nu poƜi ƕi nu trebuie sĉ realizezi tot proiectul de unul singur, învaƜĉ sĉ ai încreder e e în oamen ni ƕi sĉ co ons nstr trui tr uieƕ eƕƟ Ɵ rel relaƜ a ii, delegând!

3) Preggĉteƕƕte-ƜƜi doar urmĉto oarea acƜiune Nu-Ɯi Ɯi nota ta pe lilist staa de sarci st cin ci ni toa oate te celle 10 lucruri pe care trebuie sĉ le faci la un proiect. E demoralizant sĉĉ aii cons nstaant în faaƜĉ 10 sa sarc r ini care trebuiie completate (ƕi pe care sigur nu le termini azi). În schimb, scrie do oarr pri rima ma acƜ cƜiune cƜ n pe ca care re o poƜi face în direcƜia proiectului, ƕi lasĉ celelalte sarcini undeva unde le vei pute pu teaa ac te acce cesa ce sa cân cân ând d ve veii av avea ea n nev evoi ev oiee de el oi ele..

4) Spaarge proiecttele mari în sarcini pe care le poƜi face în maxim o orĉ De ce? Ca sĉ nu daii oc ocaz azia sorƜii sĉ te întrerupĉ de la ce Ɯi-ai propus. În momentul în care ai o sarcinĉ az care poaate Į termin nat atĉĉ reepede, îƜi prosteƕƟ creierul sĉ creadĉ cĉ ƕi-a terminat treaba, chiar dacĉ proiectul e am ampl plu pl u ƕi ƕ Ɯinee lu lun ni de zile. A inteƕt Am ƕteƕt e-Ɯi eƜi exe exe xemplul de mai sus: a) „discurs” sau b) „pregĉteƕte schiƜa discursului”. La a) ai parte de o sarcinĉĉ ab abst strract st ctĉĉ, intangibilĉ, pe când la b) prima acƜiune deja îƜi sare în faƜĉ: „schiƜez discursul”. ct

5) Formuleazĉ-le cât mai acƜionabil O sarcinĉ numitĉ „Ioana”” nu te ajutĉ cu nimic. Nu-Ɯi spune ce sĉ faci, ci din contrĉ, te sco oate din starea de concentrare ƕi te pune sĉ te gândeƕƟ la ce vroiai sĉ spui. Când îƜi notezi o sarcinĉ foloseƕtee întotdeauna verbe care denotĉ acƜiune: fĉ, sunĉ, lucreazĉ, terminĉ. De exemplu „sun-o pe Ioana de ziua a ei”. Rezultatul? Formulându-Ɯi sarcinile în acest fel te sƟmulezi la acƜiune. În lista ta se vor aŇ Ňa lucruri concrete pe care poƜi sĉ le faci acum, nu sarcini abstracte sau imprecise.

BeneĮciile: Dacĉ scrii lucruri vagi în lista de sarcini nu vei Į niciodatĉ moƟvat sĉ le duci la bun sfârƕit. Creierul nostru nu poate sĉ execute lucruri abstracte, când vrem sĉ lucrĉm la o sarcinĉ pe care nu o putem aƟnge sau miƕca, avem impresia cĉ ne este peste puteri. Unii dintre noi au tendinƜa sĉ se concentreze pe tehnici complexe prin care sĉ-ƕi controleze Ɵmpul. ÎnvaƜĉ o tehnicĉ, nu se potriveƕte, trec la urmĉtoarea. ci tot aƕa se adâncesc în sisteeme de organizare, uitând de lucrurile care le au de fĉcut. AlƜii gândesc doar strategic, au o viziune în spate dar nu ƕƟu cum sĉ o implementeze. Ei sunt cei care se pierd în planul mare, nu pot sĉ coboare pe pĉmânt. SoluƜia nu e complexĉ; la fel ca în orice domeniu ai nevoie de o bazĉ. Vrei sĉ realizezi tott ce îƜi propui? Urmeazĉ cei 5 paƕi de mai jos: 1. clariĮcĉ-Ɯi de ce o faci 2. deleagĉ dacĉ poƜi 3. pregĉteƕte-Ɯi primul pas 4. asigurĉ-te cĉ-l poƜi face într-o orĉ 5. formuleazĉ-l acƜionabil!

Pe locuri, Įi gata, START!

Bogdan Vaida, ACB bogdan.vaida@toastmasters.ro

EVALUAREA este o Art£! de Mara Iepure

La începutul lunii septembrie am parƟcipat la un seminar de evaluare mai mult decât beneĮc pentru mine ca membru Toastmasters: “The art of eīecƟve evaluaƟon”. Mihai Zilahi, Chief Judge al primului Concurs NaƜional de Discursuri din Români nia, ni a eera a, ra cea cea mai avizatĉ persoanĉ pentru a susƜine acest seminar atât de aƕteptat de cĉtre membrii clubului Tim imiƕ iƕoa iƕ oara oa ra TToast stmasst ters. Douĉzeci de membri au parƟcipat aacƟv în cadrul acestei sesiuni de învĉƜare, având ca instrum men entee de de lucru caietele de seminar oferite de To oastmasters InternaƟonal. Am aŇat de ce evaluĉm, cum putem evolua ca ƕi vorbitori, care sunt rolurilee de evaluator, ce metode putem folosi pentru o evaluare eĮcace ƕi cum putem îmbunĉtĉƜi procesul de evaluare.

În momentul în care livrĉm o evaluare coerentĉ, conformĉ ƕi eĮcace, b beneĮciile acesteia se propagĉ în trei direcƜii: prrimul care primeƕte beneĮciile este oratorul cĉruia i se valideazĉ evolu uƜia sa; apoi evaluatorul, care îƕi dezvoltĉ abilitatea de ascultare acƟvĉ; iar în Įnal audienƜa, care la rândul ei învaƜĉ din experienƜa celorlalƜi. Chiarr dacĉ nimeni nu devine membru Toastmasters doar pentru a-i ajuta pe ceilalƜi sĉ devinĉ oratori mai buni, totuƕi chiar asta se întâmplĉ atunci când evaluĉm discursurile ƕi oferim feedback oratorilor. Evaluarea discursurilor este acel lucru unic prin care Toastmasters se diferenƜiazĉ de celelalte organizaƜii sim milare. În cadrul Toastmasters, evaluĉrile reprezintĉ o parte importantĉ în cadrul procesu ului de comunicare, ƕi implicit în dezvoltarea unui orator. Multe dintre lucruriile spuse de Mihai le ƕƟam deja din punct de vedere teoreƟc, doar cĉ nu le conƕƟenƟzam în momentul în care le aplicam în pracƟcĉ. Fiecare evaluare este unicĉ în felul ei ƕi e imp portantĉ pentru cĉ reŇectĉ ƕi transmite opinia ta ca de la orator la orato or, iar asta îi conferĉ valoare. Deeƕi personal nu am mai parƟcipat de ceva vreme la ƕedinƜele clubului,, faptul cĉ am fost din nou în mijlocul unor oameni minunaƜi mi-a readu us aminte de atmosfera prietenoasĉ din cadrul clubului ƕi m-a binedispu us revederea lor. Aƕadar, pentru mine a fost de bun augur parƟciparea laa acest eveniment. Mara Iepure mara.iepure@toastmasters.ro

Chief Judge este Ɵtlul acordat judecĉtorului celui mai înalt în rang dintr-un complet de mai mulƜi judecĉtori C