Timișoara Toastmasters - nr. 3

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

1

CONŢINUT TIMIȘOARA

TOASTMASTERS President: Cristian Onofrei Immediate Past President: Călin Iepure, CC, ALB Vice President Education: Victor Tomescu, CC, CL Vice President Membership: Flori Zilahi Vice President Public Relations: Raluca Moisi Secretary: Mihai Zilahi Treasurer: Călin Gîlea, CC Sergeant at Arms: Dani Maxim

3 ED DITORIAL Legătura dintre oameni de Cristian Onofrei

4D D'ALE CASEI 2011: Dezlegare la evenimente de Călin Gîlea, CC

6 COMUNIC, DECI EXIST Cam atât am avut de spus! de Flori Zilahi

7 SUNT ÎNCEPĂTOR DAR MĂ TRATEZ Emoţiile nu sunt o opţiune de Răzvan Petruescu

8 TOASTURI ÎN ROMÂNIA Club Ice Breaker de Daniel Costea, CL

10 ROPOTE DE HOHOTE Tradiţii, tradiţii… de Victor Tomescu u, CC, CL

12 SCLIPIRI DE LEADERSHIP Leadership-ul se învaţă zilnic și nu într-o zi! de Călin Iepuree, CC, ALB

14 DISCURS SUB LUPĂ Cadoul Redactor: Maria Tomescu, CC, ALB Graphic design: Péter Attila Antal Fotografie: Răzvan Stan

Tipar: DC Print Media

2

de Răzvan Stan

17 CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ Te pricepi la improvizat? de Cristian Ciucanu

18 VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER Un Zvăpăiat... de Adrian Marciuc

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

EDITORIAL

de Cristian Onofrei

n ultima vreme se vorbește în media de faptul că în jurul nostru apar probleme tot mai mari, de la probleme economice până la probleme legate de sistemul de valori din societatea noastră. Înainte stăteam și mă întrebam cum s-a ajuns în situaţia în care ne aflăm, având în vedere faptul că oriunde mă uit în jurul meu găsesc oameni remarcabili. Însă de curând am descoperit răspunsul. În general, sistemul educaţional și societatea ne împing să devenim cât mai buni în cadrul pe care ni-l oferă. De asemenea, în ultima vreme se pune tot mai mult accentul pe dezvoltarea personală. Vedem în jurul nostru acest lucru prin examene individuale, concursuri de tot felul, prime și avantaje pentru cei care sunt cei mai buni. Se încurajează mult spiritul de competitivitate tocmai pentru a motiva dezvoltarea și excelenţa personală. Și este foarte bine. Ca societate, pentru a evolua avem nevoie atât de minţi luminate care să ne deschidă calea, cât și de minţi capabile de a le urma.

Datorită mediului în care trăim, societatea noastră se dezvoltă la un nivel fără precedent. Începând cu perioada Renașterii, umanitatea a cunoscut o dezvoltare exponenţială, ajungând în prezent la schimbări remarcabile în toate domeniile știinţei. Schimbări majore care înainte durau zeci sau chiar sute de ani pentru a fi puse în aplicare, la ora actuală au loc o dată la câţiva ani și acest ritm se anunţă a deveni din ce în ce mai accelerat. Însă tot timpul moneda are două feţe. Datorită accentului pus pe dezvoltarea individuală și a competitivităţii promovate, partea socială a existenţei umane are de suferit. Cu toate că tehnologia ne oferă un cadru din ce în ce mai larg pentru comunicare, cooperare și socializare, exact opusul se întâmplă. Și acest fenomen are loc datorită accentului prea mare pus pe dezvoltarea intelectuală și pe concurenţă.

Analizând diferitele situaţii de care m-am lovit în ultima vreme și încercând să găsesc motivul pentru care unele proiecte au un succes mai mare decât altele, un anumit aspect a ieșit în evidenţă aproape în toate cazurile. Diferenţa care face diferenţa constă în calitatea legăturii dintre cei implicaţi și a gradului de deschidere și cooperare a acestora. Oamenii extraordinari care nu lucrează bine împreună, nu realizează mare lucru.

Oamenii obișnuiţi care lucrează bine împreună, realizează lucruri frumoase. Iar oamenii extraordinari care lucrează bine împreună realizează lucruri fabuloase.

Steve Jobs a organizat o masivă restructurare atunci când în 1996 a preluat din nou conducerea companiei Apple. A fost blamat pentru această mișcare al cărei motiv a fost lipsa de cooperare dintre departamentele existente și faptul că resursele companiei erau cheltuite în diverse direcţii, fără un scop comun.

Rezultatul îmbunătăţirii colaborării din cadrul companiei se vede astăzi. Indiferent de calitatea individuală, cooperarea și comunicarea sunt mijloacele prin care munca individuală este ori amplificată înzecit, ori este redusă la nimic.

Toastmasters este cadrul care mi-a deschis ochii și mi-a oferit uneltele necesare pentru a realiza acest lucru. Dezvoltarea personală este fundaţia pe care se clădește dezvoltarea interpersonală și pe acest principiu se bazează organizaţia noastră. Atât partea de oratorie, cât și partea de leadership sunt orientate în primul rând către îmbunătăţirea relaţiilor dintre oameni și a cooperării. Dezvoltarea personală sporește calitatea muncii, însă legătura dintre oameni este cheia către succes.

Cristan Onofrei Președinte Timișoara Toastmasters cristian.onofrei@toastmasters.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

3

D’ALE CASEI

2011: Dezlegare la evenimente de Călin Gîlea, CC

e poate fi mai frumos decât să fii la curent cu ultimele evenimente la care au participat membri Timișoara Toastmasters sau chiar petrecute în sânul nostru? În ultimul an au avut loc multe evenimente la care am participat ca și club cum ar fi voluntariate, concursuri interne și concursuri naţionale de discursuri.

Evenimentul emblemă al perioadei recent trecute a fost desigur primul Concurs Naţional de Discursuri organizat de clubul Timișoara Toastmasters ce a avut loc între 14-15 mai la hotelul Angelis din Timișoara cu o participare de peste 70 de oameni. Cluburile din Cluj, Oradea, București, Brașov și Timișoara și-au trimis membri pentru a concura în cadrul celor 3 secţiuni: discursuri pregătite, discursuri impromptu și evaluări. Organizatorii evenimentului au avut grijă ca înaintea concursului propriu-zis să aibe loc și ședinţe de training pe teme importante pentru orice membru Toastmasters (știinţa conducerii și vorbit în public) ţinute de traineri profesioniști (Zoia Zărnescu, Paul Brad și Răzvan Ogârcin). Participanţii au fost, în ordinea intrării în concurs: Cezar Ilea (Timișoara), Claudia Nedelcu (Brașov), Călin Gîlea (Timișoara), Ioana Ștef (Oradea), Alina Borbely (Cluj), Marius Dorin Pașca (Cluj), Călin Pascu (Timișoara), Simona Dobre (București APT), Ardeleanu Raluca Ciocian (Cluj), Cristian Onofrei (Timișoara), Cosmin Doru Sabo (Cluj), Bogdan Vaida (Timișoara), Florina Nicola (Timișoara), Andrei Popescu (București APT), Bogdan Vaida (Timișoara), Ana Loredana Pascaru (Cluj), Victor Tomescu (Timișoara), Roxana Bibarț (Cluj), Ginarino Vlad (Timișoara), Mircea Vădan (Cluj), Alice Puricică (Timișoara), Daniel Homorodean (Cluj), Silvia Pătrașcu (Cluj), Maria Tomescu (Timișoara) și nu în ultimul rând Liana Nemeș (Cluj). După cina dată în cinstea acestui eveniment s-au anunţat și câstigatorii premiilor: • Discursuri pregătite: 1) Ana Loredana Pascaru, 2) Victor Tomescu, 3) Roxana Bibarţ • Discursuri impromptu: 1) Raluca Ciocian Ardeleanu, 2) Cristian Onofrei, 3) Bogdan Vaida • Evaluări: 1) Maria Tomescu, 2) Silvia Pătrașcu, 3) Raluca Ciocian Ardeleanu Felicitări!

Al 2-lea eveniment naţional s-a desfășurat la Brașov în perioada 15-16 iulie cu participarea cluburilor din Brașov, București, Cluj și Timișoara. Pe parcursul mai multor zile s-au desfășurat training-uri și workshop-uri pe mai multe subiecte de interes pentru noi ca vorbitori (Cum să scrii un discurs, Evaluări eficace, Cum să conduci un juriu etc.). Din partea Toastmasters Timișoara au participat la singurul concurs (cel de discursuri pregătite) Cristian Ciucanu, respectiv Alice Puricică (locul 3).

Pentru clubul nostru sunt importante și activităţile de voluntariat astfel că data de 24 septembrie a reprezentat o nouă participare a membrilor Timișoara Toastmasters la acţiunea “Let’s do it, Romania” de curăţare a deșeurilor din României. De data aceasta (anul trecut s-a plecat la Albina, Timiș) zona de curăţat repartizată echipei noastre a fost o parte din malul lacului de lângă localitatea Dumbrăviţa, Timișoara unde s-au deplasat mai matinal decât credeam iniţial și înarmaţi cu echipament corespunzător următorii

4

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

membri ai clubului nostru: Maria Vălenaș, Cristi Onofrei, Cătălin Rareș Petru, Raluca Moisi, Marius Pepu, Călin Pascu, Călin Gîlea și Cristi Ciucanu. Timp de câteva ore bune în care s-a râs, dar s-a și strâns, s-au adunat aproximativ 50 de saci de plastic plini cu gunoi, ulterior transportaţi cu camioanele spre ghena de gunoi. Abia așteptăm să par-ticipăm și anul viitor!

Următorul eveniment de grup g organizat de Timișoara Toasstmasters în data de 19 octombrie a avut loc in sala de conferinţe a hotelului Boavista din Timișoara. Acesta a fost Concursul Intern de Discursuri. Participarea la cele 2 concursuri (discursuri pregătite si discursuri impromptu) a fost limitată doar la membrii clubului Timișoara Toastmasters și a fost următoarea: Raluca Moisi, Maria Tomescu, Marius Cazacu, Bogdan Vaida, Răzvan Stan, Cristi Ciucanu, Cezar Ilea, Călin Pascu, Filip Ivan, Adrian Marciuc și Cătălin Rareș Petru. Numărul invitaţilor la acest eveniment a depășit 80 de persoane, iar organizarea a lăsat o impresie bună în auditoriu și nu numai. După eveniment, membrii, dar și o parte dintre invitaţi au ieșit în oraș pentru a sărbători cum se cuvine. Nu în ultimul rând însă trebuie să amintim câștigătorii celor 2 secţiuni, urându-le felicitările ce li se cuvin: • Discursuri pregătite: 1) Maria Tomescu, 2) Răzvan Stan, 3) Cristi Ciucanu • Discursuri impromptu: 1) Cristian Ciucanu, 2) Bogdan Vaida, 3) Cezar Ilea Bravo lor!

După doar câteva săptămâni, în perioada 19-20 noiembrie, în sala de conferinţe a hotelului Best Western Topaz din Cluj s-a desfășurat al 3-lea Concurs Naţional de Discursuri unde au participat membri din cluburile Cluj, București (APT), Oradea, Timișoara, precum și doritori de a înfiinţa noi cluburi Toastmasters la Chișinău, Sibiu și Satu Mare. Continuând tradiţia celorlalte concursuri, în dimineaţa zilei au fost organizate două training-uri pe teme de vorbit în public (folosirea umorului) susţinut de Adrian Rusu și știinţa conducerii (bazat pe experienţa personală) susţinut de Mihai Goţiu. După masă au început concursurile de discursuri pregătite și discursuri impromptu. Lista participanţilor este lungă, ca de obicei, de la Timișoara Toastmasters participând Cristian Ciucanu (locul 2 la concursul de discursuri pregătite și locul 2 la cel de discursuri impromptu), Călin Iepure (locul 1 la concursul de discursuri pregătite) și Călin Pascu.

După eveniment, atmosfera plăcută pornită de dimineaţă o dată cu primul workshop a continuat în localul “La Havana” deasupra Clujului. Înainte de a ne despărţi trebuie să îi felicităm pe colegii din Timișoara Toastmasters care au obţinut certificări în 2011: • Competent Communicator: Andreea Cozma, Silviu Vert, Călin Iepure, Călin Gîlea, Sorin Popa și Alice Puricică • Competent Leader: Silviu Vert și Bogdan Vaida • Advanced Communicator Bronze: Bogdan Vaida • Advanced Leader Bronze: Silviu Vert, Călin Iepure și Maria Tomescu … și să ne mândrim cu distincţiile obţinute de clubul nostru: Select Distinguished Award, Talk Up Toastmasters, Smedley Award și Beat the Clock.

Mult succes în continuare tuturor și să avem parte de încă un an plin de realizări!

Călin Gîlea, CC calin.gilea@toastmasters.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

5

COMUNIC, DECI EXIST

Cam atât am avut

de spus! de Flori Zilahi

m învățat la Toastmasters că un discurs bun trebuie să aibă întotdeauna introducere, cuprins și încheiere. Cu toate acestea, mi s-a întamplat de foarte multe ori să ascult discursuri care să conțină aceasta structură și totuși să lipsească ceva. Acel ceva este legat în primul rând de cât de puternică este construită partea de început a discursului și în al doilea rând, de cât de impresionantă este partea de final.

Nu de puține ori, am ascultat discursuri bune, susținute de vorbitori talentați care însă se sfârșeau prin replici devenite acum clasice: ˝Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat!˝ ˝Sper că v-a plăcut discursul meu!˝ ˝Cam atât am avut de spus!˝ și derivate…

Toate aceste replici, fără nici o excepție, scad foarte mult atât din valoarea discursului în sine, cât și din credibilitatea vorbitorului.

Am observat cu stupoare că aceste replici sunt rostite de cele mai multe ori cu o tonalitate scăzută, în timp ce capul și privirea sunt îndreptate în sus pentru a transmite siguranță și încredere. Această situație apare datorită faptului că vorbitorii își canalizează atenția spre a obține o gestică, o mimică și postură corectă, plecând de la mult răspândita teorie: ˝Este mai puțin important ceea ce spui, mai important este felul în care o spui!˝, ˝ teorie pe care și eu o îmbrățișez. Însă, în opinia mea, ea este valabilă doar atunci când îndeplinește o singură condiție: congruență între cele două aspecte.

Făcând o paralelă între această teorie și exemplele de mai sus, reiese că atunci când un vorbitor rostește acele replici, el nu este congruent. Prin postură el încearcă să transmită încredere, siguranță de sine, însă în spatele cuvintelor rostite se află de cele mai multe ori opusul, adică nesiguranță, lipsa încrederii în propria persoană, în munca și efortul depus în construirea discursului, cât și în livrarea lui.

Din postura de spectator am trăit nenumărate momente în care vorbitorul din fața mea a reușit să-mi capteze atenția încă de la începutul discursului său, să-mi creeze suspans astfel încât spre final să fiu cu sufletul la gură așteptând încheierea glorioasă… și dintr-o dată apare propoziția cheie: “Vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat, cam atât am avut de spus despre mine!” ... În acel moment simț o izbitură de parcă m-ar fi lovit acceleratul. ˝Doar atât?! Nu se poate! Doar atât?!˝, ˝ îmi vine să strig în sinea mea cu revoltă. Și apoi începe dialogul intern: “Nu, nu se poate ca un vorbitor atât de bun să aibă un final atât de…. neinspirat”.

Pentru a avea discursuri cât mai bune, vreau în încheiere să îți împărtășesc câteva idei pentru pregătirea acestuia: • Nu începe și nu sfârși discursul prin a-ți cere scuze.

• Spune povești.

• Stabilește un punct de legătură cu audiența.

• Fii spontan.

• Vorbește cu suflet, din suflet.

Până data viitoare, eu atât am avut de spus! …

Flori Zilahi flori.zilahi@toastmasters.ro

6

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

SUNT ÎNCEPĂTOR DAR MĂ TRATEZ

Emoţiile nu sunt o opţiune de Răzvan Petruescu

aestrul jobenului cu subiecte solicită un nou candidat pentru un discurs improvizat. Inima începe să bată foarte tare, fiecare fibră a fiinţei mele încearcă să mă convingă că sunt pe cale sa fac o mare greșeală, că nu am ce să caut acolo în faţă. Dar prea târziu, deja am ridicat mâna. Pe drum mă simt ca și cum aș înainta printr-un tunel și nu mai aud, nu mai văd nimic în jurul meu. Fac un efort și ascult subiectul pe care maestrul jobenului cu subiecte mi-l transmite... Cu voce gâtuită încerc să improvizez ceva. În acest moment, mai puţin contează ce spun, cel mai mult contează să supravieţuiesc. Un discurs cu introducere, cuprins, încheiere... îmi răsună în minte cuvintele maestrului jobenului cu subiecte. Bun, am trecut, de introducere, mă aflu în plin cuprins... oare cât mai este până se termină timpul?

Așa s-a întâmplat de fiecare dată și totuși de fiecare dată mi-am făcut mie însumi în ciudă și am ridicat mâna.... Surprinzător, într-o zi nu a mai fost la fel. Într-adevăr, emoţiile nu sunt o opţiune, dar, pentru prima dată, eu am fost în control. Ceva s-a întâmplat și un me meca canism i m de adaptare a făcut ‘clic’. Ca de obicei, am simţit cum bătăile inimii se înteţeau, în timp ce merg geam în faţă, dar efectul nu a mai fos ostt ac același. Cumva, am reușit să trec tot acest zbucium fiziiol olog ogic pe un plan n secundar. Iar când te afli acolo în faţă, liipsa interferenţelor și controlul absolut de sin ne sunt de o importanţă pri rimordială.

Aceasta a fost prim ma mea ea lecţie marca Toastm masters. De atunci a treccut cev evaa ti t mp p, dar nu ezit sa mă înto torc r în timp și să retrăiesc ce e am simţit atunc tu un i.

Recent, am mai primit o le Re lecţie e. Se parre că marii vorbitori în public reușe șesc sc să se conecteze e cu au audienţa șii că en nergia lor de depi pinde în mare mă pi măsură de câât de mult au reu euși șitt să antren neze, să im mplice audie enţ nţa. a Dacăă pr prin n ceea ce spui, reușești să îi animi, atunc ncii ești “pe val” și veii reuși săă închei discurssul extrăgând energie nc ie din public. ub În acel ac e e momentte, vorbi biitorul și audie enţţa de devin n un tot uni nita tarr. Și povesste tea cu învăţ ăţăm ă in nte t le nu se înche eie aici. Su unt uim mit că am ajun ns să iau u în co c nsid derare tehnica saandwich-ului atuncci câând îmii pro opu p n să iniiţi ţ ez o discuţie e de d liliccată cu u o pe ersoană sau a să co onsider că discur u suri ur r le impromptu nu sunt ch hiarr așa de gre r le atunc ncci câ când nd d înţele egi că eg egi că subie ie iect ectul ul îţi oferă ră doarr o platformă de e pleccare pe care e o poţi folosi ca să imp mpro mp ovizezi..

Astfell, fiecaare disc sccur urs, s,, pregătit saau im impr prroviz ovi at, fiec ov ecaare minorăă paarrrticiipa pare la o ședi diinţ dinţ nţă îţ îţi of ofer e ă o șa șan nsă în plus de e a te depăși și pe ti tine îns nsuţii.

Răzv van Petru uescu razvan.petruescu@toastmasters.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

7

TOASTURI ÎN ROMÂNIA

Club Ice Breaker de Daniel Costea, CL

2011 Anul conferinţelor. Dă-le oamenilor ceva de câștigat.

De bună seamă 2011 a fost anul conferinţelor. Dar cum s-a ajuns aici? Am să încerc să vă ofer o scurtă analiză, pentru că dacă este să plecăm urechea la zvonurile unora dintre voi, se pare că Toastmasters Cluj a devenit un club bine văzut în țară, iar acest lucru ne bucură pentru că acest feedback vine de la voi, col oleg egii eg din diferite cluburi. M-au întrebat colegi din Toastmaters care este secretul nostru? Nu aș pu pute te ea săă zic ic că e vorba de un secret, însă ceea ce ne-a ajutat a fost că le-am dat oamenilor ceva de câș âști tiga gaat, pen entr tru u că vor o cââșștiga pentru ei și implicit vor câștiga pentru comunitate. Drumul nu a fost ușor, îns nsăă a fo fost natural. Ti Timi mișo mi șo șoa oar ara Toastmasters ne-a întins mâna ca să ne putem găsi echilibrul.

Ne-am găsit echilibrul ca să putem privi înainte și am privit înainte ca să știm în ce direc e ţie tr treb e ui eb u e săă mergem.

Adolescenţa.

Concursul de la Timișoara.

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că la Cluj anul 2011 a fost an de creștere. Astfel ocazia de a dovedi că începem să contăm ne-a venit ca o mănușă, ocazie care ni s-a oferit invitaţi fiind la Concursul Naţional de Discursuri Toastmasters, Timișoara 14 mai 2011. Am organizat un con oncu c rs local de discursuri și ne-am selectat cei mai buni oameni pe care să îi trimitem la Timișoara. Am concu ura ratt și ș am fost buni, iar acest lucru ne-a dat încredere ca unui adolescent care ia viaţa în piept și are primele e su succ cces ese. e. Mai mult am ghicit decât apreciat efortul din spatele unui astfel de eveniment.

Am fost prezenţi la Conferinţa Naţională de la Brașov, 21 iulie 2011 desfă f șu șura rată t în limba en e gl g eză de această dată, unde am cunoscut și mai mulţi oameni minunaţi, din Brașov și Bucu cure reșt ș i. șt

Maturizarea.

Conferinţa de la Cluj.

După ce am revenit de la concursul din Timișoara, ne-am gândit că nu vom fi un clu ub co comp mple et pâânăă nu organizăm o conferinţă. Pentru că Toastmasters înseamnă comunicare și leadership, iar ac aces e te dou es ouăă no noţi ţiun u i sunt mai legate între ele decât pare la prima vedere. Nu poţi fi un lider bun dacă nu-ţi poţi exxprim prima pr ima efi im eficcient ie en ideile, cum nu poţi fi un bun vorbitor dacă nu ești un lider care să se facă ascultat. De această dată Timiș iim miș ișoa șoa o ra a luat crema premiilor și am realizat dintr-o dată că numărul membrilor Toastmasters tot crește, însă numărul premiilor care se acordă rămane constant! Când spun acest lucru mă gândesc la faptul că Toastmasters are membri din ce în ce mai buni, cu discursuri tot mai bune. Un alt aspect interesant este că cel care organizează trebuie să fie de două ori mai bun ca să aibă și lideri pe cât are vorbitori de buni, astfel istoria de la Timișoara s-a repetat la Cluj, dar suntem fericiţi că am fost gazde bune.

8

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Înţelepciunea.

Ce va urma?

Nu ne mulţumes este te e ce am realizat. Dorim de acum să punem mai multăă caaliltate în ceea ea ce fa facem. Să ne menţinem con nst stan antt ac an a olo o un u de am strălucit pentru câteva momente inspirate e. Dar a avem m în ncred eder ed ere, er e, ști tiin ind in d ce oameni ave vem m lâângăă no noi.i.

TOAST TMAS STE ERS = ca cama mara ma arazi ra azi z.

Ne-am în ntââln lnit de câ câte te e ori am av avut u ocaazia zia cu zi c cel elel elllal e a te al e cluburi și am simţit că facem parte dintr-un în într treg tr eg. eg Am simţi ţitt că ave ţi vem em accee eașși cu culo lo oar are. e Sun unte t m in te invi vidi d aaţţi pe di ent ntru rru u că șt ș im să trăim momentele pe care le petrece cem îm mpr preună eunăă, indi ind in diif ife fere r ntt că su sunt ntem nt em m la în întâ tââln nir irrilile e să săpt ptăm pt ăm mân â alle e,, la vvrreu eun co conc conc nccur urrs, u s, întrnttrr o ex excu cu urs rsie ie, laa o vizio ie ie, izio iz ion nare na nare e de film m pe llaa vre eun n col oleg eg aca casă să sau au...... laa făcut ăcut ăc ut de cl clăt ătitte!! Cre ătit ăt reșt reșt ștem și ne ne des esco cope peri rim im m.. Vre rem em ssăă fi fim m assccul ulta lta taţi taţi ţ , nu nu doar oaar auziiţi. au ţi. Es ţi Este te e imp mprre esi s onan antt câ an câtt te poate oaate t apr prop opia op iaa cât âtev eva ore de de nișște te oam amen enii pe en pe care aarre po p at ate en nu u i-a -aii ma maii în ntâ tâln ln nit în n via iaţa aţa ţa ta. De cce e? EEsste e pop pul ular arăă id ar dee eeaa căă tea eama ma de a vorbi în public es ma este t ce eaa maii mar a e, e, apo p i urrm măăto toar area ar e estte ea t am te ma de e moart rte. rt e. Dac acă fa face ce em un u exe xerc rcciţ iţiu iu de lo iu ogi gicăă, ac a est lucru ne face im impl plilicit icit ic it caam mar a az azi :) Est ste laa fel el ca și ș cu um am fi trecut îm mp preun unăă pr prin n bot otezu ezzul ul fo occul ului ui.. No ui Noii ȘTTIM I cum e, iar acesta est ste e lu luccrru ull caarre ne ne lea eagă gă! gă ă!

D ni Da niel el Cosste tea, CL Preș Pr e ed edin ntte e To oaast s ma mast ster st erss Cl er C uj uj daani d niel el.ccos el o te tea@ a@ym a@ yym mai ail.l.co ail om

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

9

ROPOTE DE HOHOTE

Tradiţii, tradiţii… de Victor Tomescu u, CC, CL

ea mai frumoasă perioadă a anului tocmai începe.

Brazi împodobiţi, vacanţă, cadouri, întâlniri cu vechi prieteni, mese îmbelșugate, cadouri, vin fiert, colinde, cadouri, petreceri și așa mai departe. Dacă ar fi să ne luăm după supermarket-uri care au în ofertă globuri încă din octombrie, am zice că perioada asta durează 2 luni.

Dacă ar fi să ne luăm după cantitatea de marfă pe care o cumpărăm la fiecare vizită la magazine, am zice că o să dureze jumătate de an, însă de fapt totul se petrece în câteva zile.

De când mă știu aștept Crăciunul la fel de mult cum aștept ziua mea de naștere. Toată atenţia e orientată spre mine și asta e foarte important pentru un Vărsător. Și mai presus de asta - cadouri. Îmi place la nebunie să iau câte un pachet și să îl deschid, să găsesc surpriza din interior …. ciorapi. Este doar o greșeală, acum urmează adevăratul cadou … after shave!?!?

Ideea e că toată bucuria a apărut cu mulţi ani înainte când ciorapii nu erau pe lista pentru Moș Crăciun. Toată bucuria a apărut tocmai pentru că exista lista de Crăciun. Toată bucuria a apărut în vremurile în care nimeni nu primea bani de Crăciun și nimeni nu mergea împreună cu mama la cumpărături ca să își cumpere cadou. Este o perioada așa frumoasă, de ce să nu zăbovim câteva minute și să ne gândim la un cadou ceva mai surprinzător decât un parfum pentru doamne și un aparat de ras pentru domni?

Dar hai să nu fim superficiali! Când vorbim despre Crăciun nu e frumos să amintim doar de cadouri. Cu siguranţă există tradiţii mult mai importante – mâncarea. Și aici nu vorbim despre orice meniu clasic, nu vorbim nici măcar de un meniu mai complicat pe care ai putea să îl găsești la vreun restaurant, nuuu – la mama acasă e vorba de un festin care obligă la colebil. Masa de Crăciun are minim 6 feluri de mâncare, preparate în tot atâtea zile, toate vin unul peste altul și pauza dintre ele este doar pentru a presăra cu un pahar de ţuică sau de vin. Sărăţele, aperitive, ciorbă, friptură, sarmale, tort și asta e doar dacă scapi ușor. Noroc că nu durează decât 4-5 zile. Și apoi putem să luăm o bine meritată pauză … de o zi. Pentru că urmează Revelionul și cele 6 meniuri se reiau. Doar paharele de vin și ţuică cresc la număr.

10

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Sunt un om prietenos; tot timpul mi-a plăcut să fiu înconju urat at de priete eni și mai ales să mă întâlnesc cu prietenii pe care nu îi văd decât la astfel de ocazii. Cu u alţ lţiii mă vă văd mai rar dato oriită distanţelor și atunci mă bucur de fiecare dată când aud ce mai fac ac. Și per erio ioad io ada asta e perfe ad ectă pentru așa ceva pentru că toată lumea e dornică de comunicare: “Fie ca spiritul blând al Sfintelor Sărbători să ningă asupra ta doa ar bu bucurie și senin, pr pros ospe os pe-pe ritate, veselie și sănătate în anul ce vine! Sărbători Fericite!”.

Wow – un nou mesaj de pe Google primit pe Facebook. Încă 10 la fel primiite pri rin n SM SMS. Goo ood oo bye originiality! Ce s-a întâmplat cu varianta mai simplă? – “Salut Victor. Sărbători Fericite! Ce mai faci? Sper că sunteţi toţi bine și vă bucuraţi de să sărrbători.”

E clar că nu are lumină, nu are prosperitate și așa mai departe, dar măcar e scris doar pentru mine. Măcar mă bucur de el, atât eu, cât și ceilalţi Victor din agenda telefonului tău. Iar dacă vrei să îmi faci o bucurie și mai mare, trebuie să rupi 1-2 minute din cele 3000 pe care le ai și să îmi dai un telefon. Iţi dai seama câtă lumină și sănătate și prosperitate se pot transmite în 2 minute de discuţii la telefon? Însă există și un mare risc. Doar nu o să vorbim 2 minute doar despre lumină și atunci, din discuţie în discuţie, e posibil să aflăm că suntem amândoi în același oraș și decidem să ieșim și la o bere. Like !

E clar că suntem o ţară cu un popor care știe cum să se bucure de Crăciun. Însă în același timp suntem și o ţară care iubește să importe obiceiuri și în același timp să le uite pe ale noastre. La toate primăriile din România găsim reni care sunt lăsaţi 2 săptămâni să stea în frig. Bradul de Crăciun, împodobit odată cu lumânări și globuri pictate manual, are astăzi sute de luminiţe cu muzică, globuri cu steagul Americii și beteală în cantităţi impresionante.

Colindele care bucurau oamenii în ajunul Crăciunului au devenit metodă de făcut bani și majoritatea dintre noi nici măcar nu mai deschidem ușa tuturor colindătorilor – Hai că au mai fost azi 3 grupuri din care unii au cântat manele… Iar vechea tradiţie a mersului cu ursul pe mine mă sperie de-a dreptul. Costumele unora sunt atât de urâte, încât spectacolul ar trebui să fie interzis copiilor.

Urmează o perioadă minunată. Este o perioadă în care putem să uităm celularul închis, putem să punem un AutoReply la e-mail, iar contul de Facebook neverificat nu păţește nimic. Este o perioadă în care vă propun să ne bucurăm de întâlnirea cu părinţii noștri pe care nu îi vedem zilnic, o perioadă de odihnă și relaxare în familie. Este o perioadă în care ne întâlnim cu prieteni vechi și în același timp ne gândim la prietenii care sunt departe. Închin un pahar de vin fiert cu scorţișoară și vă urez tuturor un

Crăciun minunat și La Mulţi Ani !!!!

Victor Tomescu, CC, CL victor.tomescu@toastmasters.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

11

SCLIPIRI DE LEADERSHIP

Leadership-ul se învaţă

zilnic și

nu într-o zi! de Călin Iepuree, CC, ALB

m întâlnit mulți oameni care merg din când în când la conferințe, vin ocazional la o întâlnire Toastmasters sau citesc câteva cărți și au impresia că sunt mari lideri. Alții trăiesc cu sentimentul că toți liderii se nasc și renunță din start să-și dezvolte capacitatea de a conduce.

Indiferent că faceți parte din prima sau din a doua categorie, vă spun un secret: "a deveni lider este un proces de lungă durată care poate fi învăţat și perfecţionat". Știința de a conduce se aseamănă cu investițiile la bursă. Cei care speră că vor face avere într-un timp scurt, speculând, nu vor avea succes. Vor deveni lideri adevărați doar cei care vor fi consecvenți și vor investi zilnic în dezvoltarea lor. Cineva chiar spunea că "Secretul succesului este ascuns în agenda noastră zilnică".

Deși e adevărat că unii oameni sunt mai dotați, leadership-ul este format din calități care pot fi învățate sau perfecționate. De alfel, John Maxwell în cartea sa "Cele 21 de calităţi ale leaderului", " abordează tocmai procesul perfecționării artei de a conduce, oferind instrumente practice pentru dezvoltarea acestor calități. În toamna anului 2008, mânat de dorința de a-mi dezvolta abilitățile de comunicare și competenţa în arta conducerii, am avut curajull de a mă alătura unei echipe de oameni inimoși și pasionaţi, asemeni mie, punând bazele primului club Toastmasters din România.

Chiar de la început, iniţiativa și atitudinea pozitivă, m-au adus în față, iar președintele de atunci, Silviu Trebuian, m-a invitat să servesc clubul în calitate de vicepreședinte responsabil cu relațiile publice. Caracterul onest și carisma lui m-au inspirat și m-au determinat sa-mi iau angajamentull și responsabilitatea de a face cunoscut clubul în comunitatea locală și de ce nu, în cea națională.

Timp de un an de zile, am învăţat și am evoluat continuu. Din dorința de a rezolva cu succes problemele care ne ieșeau în cale, am reușit să-mi consolidez relaţiile cu cei din jurr – indiferent dacă aceștia erau sau urmau să devină membri ai clubului. În momentul în care am candidat pentru funcția de președinte al Clubului Timișoara Toastmasters, siguranţa, discernământull și auto-disciplina m-au ajutat să dezvolt o viziune la care cei din jur au aderat rapid. La începutul mandatului a fost mai greu și cu toate că am făcut unele greșeli, nu am renunțat niciodată din a învăţa și a-i asculta pe cei din jur. Ei sunt cei care m-au inspiratt și m-au motivatt continuu, alimentându-mi energia cu atitudinea lor pozitivă și prietenoasă.

12

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Astăzi, generozitatea fiecărui prieten din cadrul clubului ne ajută săăptăămâ m nal să în nvăăţăm, să creștem șii să ne dezvoltăm, inspirându-ii și motivându-ii pe cei din jur. Am învățat cu toțțiii să avem curajull de a ne înfru unta temerile. Nu mai exista nervozitate, ci doar energie pozitivă, nu mai exisstă t anx nxie ieta ie tate ta te sau au trac, ci există înc ncrenc dere, stăpânire de sine, vitalitate și entuziasm.

Caracterul, carisma, angajamentul, comunicarea, competenţa, curajul, discernământul, concentrarea, generozitatea, iniţiativa, ascultarea, pasiunea, atitudinea pozitivă, rezolvarea problemelor, relaţiile cu cei din jur, responsabilitatea, siguranţa, auto-disciplina, servitudinea, învăţarea și viziunea sunt ca caliită tăți ț le pe care le dezv zvolzv tăm continuu fiecare dintre noi, prin implicarea noastră reală în activitatea clubului.

Liderii care au succes sunt cei care învață, iar acest proces este unul permanent. Scopul Toastm tmas tm aste ters te rs est ste st e, la fel ca si în cazul filosofiei japoneze Kaizen, îmbunătățirea continuă. Primul ministru al Marii Britaniii, Benja ja-ja min Disraeli a subliniat că "Secretul succesului în viaţă este să fi pregătit atunci când a venit timpul".

Când facem ceva în mod disciplinat și consecvent, ne pregătim pentru momentul potrivit, indiferent de scop. Se spune că Demostene, omul politic din Grecia Antică, a devenit cel mai bun orator deoarece recita versuri ținând pietre în gură și încercând să acopere zgomotul valurilor ce se spărgeau de mal - deși se știe că se născuse cu un defect al vorbirii. Aceeași hotarâre trebuie să o avem și noi pentru a deveni cu adevărat lideri!

Fiec ecare di dintre re noii ave vem m po pote tenț nția ial,l, dar rez ezul ulta tate tele le nu se vor ivi peste noapt p e.

E ne evo v ie de pe erseverență ță!!

E nevo voie ie de de dedi diica care re!!

E nevo oie i de o viaț ațță de om!

C li Că lin n Ie Iepu pure re,, CC C , ALB calin.ie epure@toa oastmast oa ster e s.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

13

DISCURS SUB LUPĂ

Cadoul de Răzvan Stan

Cu siguranţă aţi văzut bruma care se așterne că o mantie în fiecare dimineaţă și frigul ce ne învăluie și ne împinge de pe terasele zgomotoase către căldura șemineelor. » Prin metaforele folosite am vrut să creez publicului senzaţia simţită o dată cu venirea iernii.

Câţi dintre voi vă bucuraţi de venirea iernii? » Am folosit această întrebare pentru a crea un raport mai strâns cu audienţa.

Iarna pentru mine este anotimpul meu preferat. Și asta nu pentru că sunt un împătimit al sporturilor de iarnă, ci pentru că primesc cele mai multe cadouri. » Am explicat de ce am ales să vorbesc despre iarnă. Și când spun cele mai multe cadouri, mă refer la faptul că primesc mai multe ca majoritatea dintre voi. Pentru că m-am născut într-o zi geroasă de iarnă când soarele își arăta dantura perfectă, iar Moș Nicolae, întors cu sacii goi, îl ajuta pe Moș Crăciun să potcovească renii și să umple sania. » Prin această frază am vrut să stârnesc curiozitatea audienţei.

Norocosule!, aţi spune mulţi dintre voi. Da, sunt norocos, că primesc cadouri și de la Moș Nicolae și de ziua mea și de la Moș Crăciun. Însă pentru mine era un adevărat blestem atunci când mătușile mele, dragele, îmi aduceau cadourile: “Uite Răzvi, asta e pentru tine! Și din partea lui Moș Crăciun!” » Am folosit acest paragraf pentru ca audienţa să nu poată anticipa firul poveștii.

14

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Mda, un fel de 2 în 1. De multe ori chiar 3 în 1. În momentele acelea pref efer ef e am să măă fi născut în toiul ver verii! » Am stârnit multe râsete. De acum câștigasem publicul de partea mea.

Mă bucuram de fiecare cadou, chiar dacă el era din partea lui Moș Ni N co colae și a lui ui Moș Crăciun n. Pe măsură ce-am crescut, am devenit mai selectiv. Erau anumite cadouri care e îm mi displăc ăce ăc eau. Cel mai mult uram să primesc bluze.. care de cele mai multe ori îmi erau largi. » Am povestit o întâmplare din copilărie pentru a fi mai credibil.

Necazul a început să apară atunci când Moș Crăciun a început să îmbătrânească și nu ma maii pu putea că căra atâtea cadouri, iar Moș Nicolae mai rata din când în când să-mi lase pacheţelul în cizmuliţe ţe. ţe » Doream să amplific curiozitatea publicului.

Cică era cam bătrân săracul și nu vedea prea bine, cu toate că îmi lustruisem cu o seară înainte toate cele 10 perechi de cizmuliţe și pantofi care le găsisem prin casă, le așezasem ca la expoziţie. Poate, poate nimerește măcar una.

Văzând că se îngroașă gluma am adoptat o altă strategie. Bunicii îmi ziceau că… “bat șaua să priceapă calul”: ” făceam tot felul de apropo-uri cum că mi-ar trebui un joc pe televizor că așa aș sta mai mult în casă și nu aș mai răci, dar mi-ar trebui și o minge că nu aș mai sta așa mult cu ochii în televizor ca să mă joc. Mi-ar prinde bine și niște bani ca să-mi reîntregesc colecţia de abţibilduri de la guma Turbo și nelipsitele cartonașe cu fotbaliști. » Am folosit această tranziţie pentru a trece lin spre subiectul principal al discursului. Îmi adusese multe cadouri dragi această strategie. Ani la rând am continuat să mi-o perfecţionez până când am adus-o în stadiul acesta……..

Dragă Moș Nicolae, dragă Moș Crăciun, dragi prieteni, acesta este lista mea de cadouri. » Aici am prezentat strategia care s-a materializat prin listă lungă de cadouri. A fost momentul de maxim interes al discursului. Total imprevizibil. A stârnit râsete ce cu greu au putut fi oprite. De aici încolo publicul a fost total de partea mea. Acest moment mi-a oferit încredere, iar de aici discursul a decurs mult mai bine. Lista de cadouri am folosit-o în acest format tocmai pentru a șoca audienţa și pentru a veni cu ceva original și memorabil.

Mult timp am stat să mă gândesc dacă să-mi fac o listă de cadouri sau nu. Îmi place că atunci când primesc un cadou, să nu știu despre ce e vorba, să fie o surpriză, că doar de aia e un cadou. » A fost frază care a readus publicului aminte ce reprezenta acea listă lungă și am ales-o pentru a-i reconecta cu discursul.

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

15

Însăă cu si sigu gura gu ranţ ra nţăă că atu nţ tunc ncii câ nc când nd voi primi un cado ca d u din cele 136 de lucruri care re le-am trecut pe listă tă nu voii ști la ce să mă gâând ndesc că ar putea fi în inte eri rior o ul cutiei, dar cu siguranţă voi fi bucuros pe entru că voi primi ce cevva ce mi-am dorit.

Am m făcut această lis istă is tă cu o așa mare acurateţe e încât, pe lângă gă pre eţul aproximativ, am trecutt șii locull de un cu nde acesta poate fi achiziţionat.

Lista e făcută tă pen enttru toate buzunarele, astfel că atunci cân ând d vreţi să-mi faceţi un cadou de doi leii, veţ le eţii ști că îmi plac beţișoarele parfumate cu eţ aromă de iasomie și se găsesc la Auchan.

Cel mai scump cadou de pe această listă este Samsung Galaxy Tab 2, aproximativ 2200 de lei, de pe Emag. Asta în caz că vreţi să puneţi câte doi lei fiecare.

Am trecut pe această listă cadouri realiste pe care aș vrea să le primesc. Dacă aș aștepta ca să primesc BMW-ul vișiniu seria 3 din 2011 probabil că ar trebui să trăiesc cât Noe. Însă acela e un vis, iar despre visuri vorbim cu altă ocazie; azi rămânem doar la cadouri. » Am explicat ce conţine lista și cum a fost făcută pentru a o oferi drept model audienţei.

Voi aveţi o listă de cadouri? Știţi ce aţi vrea să primiţi de ziua voastră? Dar ceilalţi știu? » Am folosit această tranziţie pentru a pregăti încheierea.

Una din cele mai mari probleme ale femeilor e să le ia un cadou bărbaţilor. În afară de o sticlă de “ceva”, ” ce îi poţi lua unui prieten?

Pentru bărbaţi e mai simplu. O femeie nu are niciodată destuii cercei, poșete sau pantofi. Aici, în,a , fară ră de mărimea pantofilor, nu prea ai cum să dai greș. » Prin exemplele de mai sus am ales să fac o nouă conexiun ne de final atât cu audienţa feminină, cât și cu cea masculină pentru o concluzie mai puternică.

Pentru a vă asigura că primiţi ceea ce aveţi nevoie și dacă do oriţi să ușuraţi munca pr prie ietteni teni nilo l r ffăără lo ră să le puneţi neuronii la încercare ca să vă găsească cadoul perfect pe măsură bugetului lor, face eţi ţi-văă list staa de cadouri și treceţi cât mai multe lucruri pe ea ca să aibă de unde să aleagă. Și nu uitaţi! Bucurați-vă întotdeauna de ceea ce primiţi în darr! » Am folosit o concluzie puternică și îndemnul la acţiune pe entru a face discursul memorabil.

Răzvan Stan razvan.stan@toastmasters.ro

16

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

CITEȘTE ȘI ÎNVAŢĂ

Te pricepi la

de Cristian Ciucanu

e un an de zile mă duc în fiecare miercuri de la ora 20:00 la ședința Timișoara Toastmasters. Aleg să îmi petrec o oră jumătate într-un club în care am găsit o modalitate de învăţare bazată pe practică și reciprocitate, fără profesori și teste. Încă de la prima ședinţă la care am participat în calitate de invitat confuz am avut ocazia să încerc, de bună voie și nesilit de nimeni, cum e să vorbești în faţa a 20 de oameni. Asta datorită secţiunii de discursuri improvizate la care fiecare persoană din sală are ocazia de a ţine un minidiscurs. De atunci, aceasta parte este preferata mea la fiecare ședinţă și de aceea voi reda aici câteva aspecte ce duc la o sesiune reușită de discursuri improvizate. În această ecuaţie intră atât maestrul secţiunii, cât și vorbitorii.

Maestre, Dacă ai ales să fi responsabil cu secţiunea de discursuri impromptu atunci ar fi bine să îţi dai interesul să faci ca cele 20-25 de minute dedicate acestei secţiuni să fie pline de energie si entuziasm. Recunoști o sesiune bună de improvizaţii dacă la sfârșitul timpului alocat mai sunt cel puţin 2-3 oameni care să fie cu mâna sus dorind să ia cuvântul. În ciuda faptului că se numește impromptu, succesul acestei secţiuni stă în mare măsură în pregătirea dinaintea ședinţei.

Aspectul cel mai important în partea de pregătire este alegerea temei discursurilor. Subiectele bune care atrag vorbitori au câteva caracteristici: - Sunt dintr-un domeniu de interes general despre e care majoritatea oamenilor au cunoștinţe (Cea mai tare melodie romanească din anii 90 vs Cel mai bun atlet american ) - Sunt specifice (Ești avocat al apărării pentru un hoţţ de cai verzi vs Povestește-ne cum crezi că e să fii av catt) avoc -O Offer eră un un punct de legatură facil cu o experienţă p personală (Cea mai amuzantă întâmplare din școala ge g ene nera e alăă vs Politica monetară a României în perioada interbelică) O te tem măă bin i e aleasă garantează 50% din succes. Cealaltă jumătate stă în modul cum motivezi vorbitorii să răăspun spun sp ndă dă la ch c em emar a e. Oricând este binevenit să îi mituiești cu ciocolată sau bomboane, dar cea mai simplă variaantăă e să în var va nce c pi pi secţiunea cu o sintagmă apropiată de e "Să înceapă distracţia!"" și să păstrezi atitudinea asta pe p e toa oattăă pe errioad io oad adaa câ cât ești la pupitru. Nici măcar în glumăă să nu folosești încurajări de genul "Cine are curaj?" sau ""N sa Nu vă ă fifiee fri rică ică că!" !". Ac Aces estea arată ca tu consideri că este e dificil de ţinut un discurs impromptu și vor crispa pu p ublic icul cu ull.l.

Cu C u tem ma biine ne făcut ăcu uttă și ș cu o atitudine pozitivă și priete enoasă, vorbitorii se vor alinia la subiectele tale preccu um al albi lbi bine n le le la mi mie erre.

Vorbitorule, Ai ven Ai e it it la Toas Toastm tm tmas mas a ters fiindcă ai vrut să încerci ceva nou, să înveţi și să progresezi. Trebuie să profiţi de fie fi ecaarre oc ec eca oca cazie pe ca c re o ai pentru a experimenta în acest laborator social.

Atât At âtt cu te eoriaa. Ne auzim miercuri!

Crris C isti ti ti

Cristian Ciucanu cristian.ciucanu@toastmasters.ro

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

17

VIAŢA REALĂ A UNUI TOASTMASTER

Un de Adrian Marciuc

acăă mi ac mi-a -așș lu -a lua un interviu, prima întrebare pe care mi-aș adre ressa-o re -o ar fi: Adrian, spune-mi ceva despre tine, ceva ce vrei ca eu să afl flu. u. Și aș în începe… Păi….aaaaaa! pe plan professional…

Tocmai ce am terminat “Ingineria Medicală” la Universitatea Politehnică și acum sunt masterand la secţia “Implanturi, Proteze și Evaluare Biomecanică” la Facultatea de Mecanică din cadrul aceleiași universităţi. Și pe lângă asta fac și un stagiu de practică la o firmă de aparatură stomatologică din Timișoara, urmând ca în scurt timp să fiu un bun inginer în domeniu.

Adevărul e că îmi place ceea ce fac în cadrul stagiului de practică, mă plimb mult și cunosc multă lume. E o muncă interesantă și foarte diversă care oferă multe perspective pe viitor. Am ales acest domeniu tocmai din prisma aceasta, specialiști fiind foarte puţini pe această nișă a ingineriei medicale. Problema este că acest stagiu de practică e foarte solicitant. Când medicul stomatolog îl sună pe inginerul cu care eu merg de obicei pe teren, acesta trebuie să plece instant să repare echipamentul dentar sau ce-o mai fi stricat pe la el. Medicii în general sunt oameni mai dificili… în schimb asistentele lor, nu. :D De asemenea sunt membru într-o organizaţie studenţească de renume la nivel european, BEST Timisoara (Board of European Students of Technology). Aici am întâlnit oameni admirabili de la care am învăţat extrem de multe lucruri interesante și încă mai învăţ.

Acum ar urma să povestesc ce pasiuni și hobby-uri am, să spunem partea cealaltă …mai exotică. Wow… știu exact de unde să încep! În primul rând, ador să călătoresc! Plec de câte ori am ocazia, atât în ţară, cât și în afara ţării… și nu oricum, de cele mai multe ori cu autostopul (am și ţinut un discurs la Timișoara Toastmasters despre “Cum sa faci autostopul”” :D). De asemenea, practic și mult sport: de la unele sporturi extreme până la înot, fotbal, tenis de câmp și tenis de masă și alerg de câte ori am ocazia…după fete bineînţeles. :P Pot să spun că sunt un sportiv înnăscut și pe lângă sport, ador și distracţiile nocturne.

Acum 1 an mi-am făcut un caiet al visurilor. Am trecut în el tot ce vreau să fac în viaţa aceasta, de la cele mai mici până la cele mai mari și nebune vise și culmea, multe mi s-au și îndeplinit fiindcă am și luptat pentru ele și la fel o să lupt și pentru celelalte. Unul dintre cele mai nebune vise pe care o să mi le îndeplinesc e Eurotrip-ul cu propria motocicletă până în sudul Portugaliei și este și plănuit cand îl voi face, inclusiv ruta pe care voi merge.

Trecând la partea de preferinţe, filmele mele preferate pe care le-am văzut de cel mult 3 ori sunt: „Into the wild”, „Seven years in Tibet”, „Boiler Room”, „Alfie”” :D și „The Cove” (la acesta chiar am plâns!), iar muzica favorită e cea interpretată de Basshunter.

Cea mai tare carte pe care am citit-o vreodată este „Into the Wild” de Jon Krakauer. Este vorba despre un tânăr care pleacă în aventura vieţii lui fără multă experienţă, dar cu o încredere în sine rar întâlnită. Tipul, McCandless, ajunge într-un final la concluzia că fericirea e reală numai când este împărţită cu cei din jur.

Senzaţională carte! Am devorat-o în momentul în care am pus-o în mână. Citiţi-o! Și dacă mi-aș lua un interviu, cu siguranţă aș încheia într-un stil clasic. Așadar, motto-ul pe care îl admir și după care mă ghidez în viaţă e: „În viaţă ţintește luna și chiar dacă nu o vei atinge, oricum te vei plimba printre stele.”

Mda, ăsta-s eu…

Adrian Marciuc adrian.marciuc@toastmasters.ro

18

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011

Decembrie 2011 TIMIȘOARA TOASTMASTERS

19

20

TIMIȘOARA TOASTMASTERS Decembrie 2011